Ecoeficienta Reciclarii Deseurilor Organice din Judetul Giurgiu

Cuprins

Introducere………………………………………………………………………………

Capitolul I

Prezentarea proiectului privind reciclarea deșeurilor organice

Scopul proiectului…………………………………………………………………

Stabilirea obiectivelor………………………………………………………………

Cuantificarea obiectivelor proiectului………………………………………………

Notiuni teoretice…………………………………………………………………………………………..

Capitolul II

Analiza situației existente

2.1.Informații actuale privind tratarea problemei deșeurilor…………………………….

2.2. Definirea deșeurilor…………………………………………………………………

2.3. Conceptul de investiții………………………………………………………………

2.4. Conceptul de ecoeficiență / Managementul deseurilor………………………………..

Capitoul III

Prezentarea generala a………

3.1.Scurt istoric…………………………………………………………………………….

3.2.Structura organizatorică a SC……………………………………………………………

3.3.

Capitolul IV

Prezentarea investiției

4.1. Conținutul și trăsăturile deciziei de investiții……………………………………..

4.2.Analiza indicatorilor statici și dinamici……………………………………………

4.3. Alegerea variantei optime…………………………………………………………

Concluzii și propuneri…………………………………………………………………

Bibliografie ……………………………………………………………………………

Introducere

Prin întocmirea acestei lucrări urmăresc analiza ecoeficienței în cazul reciclării deșeurilor organice din Județul Giurgiu.

Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor (SNGD) a luat ființa din nevoia recunoașterii obiectivelor și politicilor de acțiune, pe care România trebuie să le acceseze în sectorul gestionării deșeurilor pentru a obține statutul unei societăți a reciclării.

Am decis să aleg ca șitema de dezbatere Județul Giurgiu deoarece este locul meu natal și sunt la curent cu toate problemele cauzate de depozitarea și întrebuințarea deșeurilor.

Obiectivul acestei lucrări este acela de a analiza impactul de mediu al depozitelor de deșeuri (care este principala metodă de gestionare a deșeurilor utilizată în prezent în zona aceasta), ținând cont de metodele cele mai importante de gestionare a deșeurilor și expunerea situației actuale a județului referitor la managemetul deșeurilor.

Așadar motivația alegerii acestei teme se găsește în utilitatea și necesitatea abordării acestui subiect destul de important din punctul meu de vedere pentru societate cu scopul dezvoltării și menținerii unui drum mult mai eficient privind gestionarea deșeurilor.

Capitolul I.Prezentarea proiectului

Scopul proiectului

La nivel global se urmareste adoptarea unor metode standard de gestionare a deșeurilor într-o maniera destul de avansata numai ca exista țări care întâmpină probleme destul de mari privind modul de aplicare , motivul fiind gradul destul de scazut de dezvoltare socio-economica în unele țări care au ca prima strategie politică dezvoltarea economica, iar problemele care sunt in stransa legatura cu mediul (in acest caz impactul deseurilor asupra mediului) ramanad pe ultimul loc.Romania intampina si ea aceste dificultati deoarece realizarea unui astfel de sistem se afla inca in faza initiala.

Gestionarea deșeurilor, sau mai bine zis  managementul deșeurilor, pune accent pe colectarea, transportul, tratarea, reciclarea și depozitarea deșeurilor. Sunt rezultate din activitatile omenesti si au o contribuitie foarte mare in reducerea sanatatii noastre si a aspectului privind mediul in care traim. Gestionarea deșeurilor are ca scop și chivernisirea unor resurse naturale prin reutilizarea părților care se mai pot refolosi.

Asupra mediului se exercita un impact semnificativ deoarece cresterea productiei este in stransa legatura cu numarul populatiei si consumul de resurse ce sunt intr-o continua crestere.

Scopul proiectului vizeaza reducerea poluarii solurilor cauzata de gramazile de deseuri si poluarii apelor subterane provenite din scurgerile gramezilor de deseuri.

In opinia mea problematica deseurilor ar trebui sa ne preocupe mai mult deoarece transforma mediul inconjurator defectuos intr-un mediu propice pentru un stil de viata sanatos destinat omenirii.

Interesul pentru reciclarea deșeurilor organice se datorează în principal nevoilor medio ambientale și dezvoltării regionale.Gestionarea deșeurilor duce la apariția multor probleme, care sunt în direct legătura cu desfășurarea acțiunilor coordonate de la nivel local la cel regional,cu persoanele care reprezintă guvernul și totodata colaborarea între state.

Odată cu trecerea anilor, această situație s-a înrautațit, în special în ultimele 2 secole, s-au tot dezvoltat diferite metodologii, astfel cantitatea de deșeuri, gradul de poluare dar și importanța deșeurilor trecând pe un loc secund.

De asemenea și în perioada asta, chiar țările care sunt suficient de dezvoltate întâmpină probleme în ceea ce privește procesul de punere în aplicare a acestora.Pentru a reduce impactul negativ al deșeurilor organice asupra mediului implicit a marca cea mai eficientă metodă de management a deșeurilor trebuie să ne raportăm atât în timp cât și în spațiu și trebuie să ținem cont de efectele care pot aparea în viitor.Indiferent de situație pasul principal este însăși identificarea celor mai importante modele de deșeuri și de a le plasa într-o categorie.

1.2 Stabilirea obiectivelor

Această lucrare are drept scop înființarea unui sistem european de management cu privire la deșeurile organice pentru județul Giurgiu care sa respecte condițiile legale privind atingerea cotelor de mediu.Proiectul urmărește strângerea echipamentului de colectare a deșeurilor, realizarea unor stații de transferare și depozitare a acestora, și nu în ultimul rând metodele de reciclare și de reușită a conștientizării omenirii în ceea ce privește acest subiect.

Bazele acestui proiect vor conduce la sporirea capacitătii tehnice și a managementului în Județul Giurgiu prin realizarea unui sistem atât local cât și regional de management al deșeurilor organice folositor de altfel tuturor locuitorilor .

Privind statisticile generate de Studiul de Fezabilitate întocmit pentru a vedea beneficiile acestui proiect, Județul Giurgiu se confruntă anual cu aproximativ 115.000 tone de deșeuri care afectează mersul lucrurilor.Procentual vorbind aria de capacitatea de colectare este de 40%.

După implementarea acestui proiect tind să cred că procesul de colectare a deșeurilor din mediul rural va decurge într-un mod mult mai eficient la fel și depozitarea lor.

Cuantificarea obiectivelor proiectului

Proiectul în cauza își propune urmatoarele caracteristici pentru a conduce la un final avantajos:

Realizarea unui procent de 100% a strângerii deșeurilor în regiunile orașenești, prin amplasarea de pubele și containere specifie locului și bineînteles clădirea unor centre de colectare.

Același lucru e valabil și pentru zonele rurale, doar ca procentul scade puțin.

Situația deșeurilor fiind una de mare importanță este necesară și introducerea unui nou tip de colectare a deșeurilor, acesta fiind unul selectiv și tot odată realizarea unei stații de transfer a acestora.

În continuare se pun bazele unui depozit de maximă igienă, pentru depozitarea deșeurilor într-un mod mult mai ecologic.

Locuitorii găsesc sedimentele de deșeuri ca fiind izvorul poluării atât a aerului cât și a solurilor și a apelor prin diminuarea productivității solurilor dar și a inconfortului olfactiv și vizual.Toate aceste criteria trebuiesc apreciate înaintea construirii depozitelor de către cei înzestrați să ia o decizie favorabilă în vederea implementării tehnicilor de management ale deșeurilor.

Oameni de știintă afirmă că este foarte dificil să se găsească locații ideale pentru amplasarea depozitelor aprobate de către locuitori precum și menținerea strădaniei de reciclare, acest procedeu fiind inclus în ritualul tratării deșeurilor in depozite.

În trecut gestionarea deșeurilor era una simplă din punctul meu de vedere, acestea erau doar colectate și depozitate lucru care influența într-un mod negativ atmosfera.Ulterior acestei probleme i-a fost acordată ceva mai multă atenție și au fost adoptate strategii ce duc la primerea câștigurilor din punct de vedere economic.Simpla depozitare a deșeurilor s-a dovedit a fi ineficientă, în special tinând seama de poluarea mediului, fapt care a dus la introducerea unor metode de management mult mai bune care să micșoreze pericolul de poluare.Astfel se recuge la un management echilibrat al deșeurilor care are drept cauză folosirea celor mai rentabile procedee privind atât izbirea mediului cât și cercetarea elementelor în vederea refolosirii energiei și resurselor.

Pentru a fi recăpătată enrgia din deșeuri, depozitele trebuiesc proiectate într-un mod destul de bine gândit iar acest lucru poate fi realizabil doar dacă de însușeșc distincte metode de îngrijire a deșeurilor înainte de a fi depozitate.Analizând toate cele spuse mai sus ne este cunoscut faptul că majoritatea tărilor nu respectă aceste reguli, depozitarea rămânând în continuare metoda cea mai des utilizată.

Noțiuni teoretice

Etapa prezentă a documentării atât în țară cât și în afară reprezintă aportul cel mai important în managementul deșeurilor organice din viziunea înglobării principiilor sustenabilității , având finalitate în evoluția poporului.

Cercetările asupra managementului deșeurilor în ceea ce privește un județ sau o localitate duc la o bună creștere în gestionarea solidă a deșeurilor .

Creșterea sistemelor de management a deșeurilor se reflectă favorabil asupra economiei colectivității remarcându-se:

problemele privind gestionarea deșeurilor se pot clarifica mult mai ușor într-o manieră integrată decât separată;

legat de problematica afișată mai sus putem adăuga și faptul că resursele pot fi folosite mult mai ușor;

de asemenea pot participa la diverse activități și locuitorii;

integrarea permite alegerea celor mai bune soluții din punct de vedere financiar, unele activității au cheltuieli mult mai mari decat câștiguri însă există altele care aduc venituri adiționale și în felul acesta se echilibrează;

dezvoltarea strângerii deșeurilor va conduce automat si la sporirea nivelului de trai ceea ce înseamnă că viața oamenilor se va dezvolta favorabil;

prin respectarea tuturor cerințelor vor aparea implicit și noi locuri de muncă pentru doritori

Există o serie de etape care trebuiesc respectate pentru a opta către cea mai bună decizie privind managementul deșeurilor:

Determinarea scopurilor și a obiectivelor;

Recunoașterea alternativelor pentru obținerea rezultatelor mult dorite;

Identificarea normelor de evaluare a alternativelor;

Selectarea alternativelor favorabile pentru mediu;

Aprecierea rezolvării si găsirea variantei favorabile pentru respectiva zona.

Ideal ar fi ca întreaga populație să promoveze desfășurarea ocupațiilor care au ca și scop ocolirea emiterii deșeurilor, la fel si reciclarea folosirea lor de cate ori este posibil.

Studiind raportul anual în care se prezintă situația mediului în România, Agenția Națională pentru Protecția Mediului afirmă că au fost îndeplinite o serie de cerințe care au dus la remedierea activităților de gestionare a deșeurilor organice, printre acestea se numară:

crearea și desfășurarea unor proiecte subvenționate din fonduri europene

încetarea activității celorlalte depozite de deșeuri care nu sunt în regulă din punct de vedere al funcționarii

constituirea unor diferite campanii din care oamenii să înteleagă că pentru a trăi într-un mod mult mai sănătos este importantă gestionarea deșeurilor.

Ținând seama de circumstanțele din prezent în strânsă legătură cu managementul deșeurilor organice s-a făcut cunoscută nevoia existenței unor norme de proiectare a formelor de gestionare a deșeurilor pentru o estimare corespunzătoare a acestora în vederea realizării unor variante atractive ce prilejuiesc atingerea obiectivelor preconizate.

Capitolul II. Analiza situației existente

2.1.Informații actuale privind tratarea problemei deșeurilor organice

În prezent politicile care se fundamentează pe diverse sisteme și campanii care au legătură cu managementul deșeurilor nu au considerent în consumul pasager ci pun accent pe diminuarea șocului pe întreaga durată de viață a acestora.

De altfel nici fabricarea dar nici consumul nu ar trebui să fie pierdute din vedere în sectoare ca și gestionarea deșeurilor, ocrotirea apelor, folosirea terenurilor etc, sectoare de mare importanță pe tot circuitul vieții oamenilor., care ar trebui apreciate mai intens.

Atât producerea cât și consumarea serviciilor și bunurilor sunt evaluate la același grad ca fiind emițătoare de deșeuri uneori nu sunt valorificate la cote maxime iar îngrijirea lor duc la deteriorarea mediului.

Un principiu important în vederea creșterii performanțelor de mediu ale unor produse specifice este acela al răspunderii sporite a producătorilor fiind un principiu colectiv care se bazează pe responsabiltatea politicească a unităților.Acest lucru respectat îi determină pe aceștia sa fie mult mai răspunzători financiar vorbind, în legătura cu materiile care se transformă în deșeuri, dându-le comercianților un imbold de a pune bazele unor produse care să ocolească resturile zadarnice.

Motivul central care a condus la degradarea atmosferei este chiar zona industrială prin valorificarea resurselor naturale și a acțiunilor generatoare de resturi daunătoare.Tocmai de aceea se dorește adoptarea unor măsuri prin care să se demonstreze că se va diminua izbirea produsului împotriva mediului și că de asemenea se va recurge la cele mai performante procese de strângere a deșeurilor.

Atenția cea mai mare ar fi ideal să o acordăm mediului înconjurător reprezentând factorul cel mai important privind dezvoltarea economică pe lângă activitatea pe care o desfășurăm în ideea de a mări valoarea bunurilor materiale.

Un lucru la fel de important și de asemena știut este faptul că deteriorarea mediului este ceva mai ieftină decât procesul retușării prejudiciilor.Tinând cont de toate cele spuse mai sus sunt de părere ca executarea producției să se desfășoare în condiții mai calitative până în momentul în care se termină căile inițiale , sfârșitul fiind micșorat la minim iar în cel mai bun caz înlăturat.

Fără intenție noi oamenii de rând luam parte din ce în ce mai tare la înrăutățirea problemelor legate de mediu, deșeurile reprezentând izvorul poluării.În ultimul timp se înregistrează o creștere îngrijorătoare a gabaritului deșeurilor, iar cea mai favorabilă alternativă în vederea stompării acestuia o reprezintă reciclarea într-un mod eficient.

Localnicii sunt obligați să-și revizuiască atitudinea față de mediul în care trăim și să participe dinamic la strângerea materialelor ce mai pot fi utilizate în vederea obținerii unui mediu propice unei vieți decente.Ei reprezintă pionul central în confruntarea problemelor mediului iar sănătatea se află în mâinile lor.

2.2 Definirea deșeurilor

Ținând cont de faptul că este firesc ca populația să se dezvolte într-un mod alert automat producția se mărește dar în același timp mediul înconjurător cel care are foarte mult de suferit deoarece și numărul deșeurilor este în continuă creștere.

Sunt de părere că pe tot parcursul vieții omul încercă să-și construiscă un drum mai bun, să-și asigure un confort acceptabil, exercitând activități care generează un grad ridicat de poluare, respective generare a deșeurilor.

Ecosistemele reprezintă acele sisteme foarte bine aranjate care au drept scop folosirea resurselor la o eficiență maximă astfel niciuna nu va rămâne neutilizată.Aceste sisteme au capacitatea de a strânge și utiliza resursele la maximum însă există și factori care deranjează toate aceste acțiuni.

La nivel european s-a pus bazele unei elaborări a unor norme de ierarhizare ale deșeurilor precum și procedeele de gestionare a deșeurilor intervenind numeroase imedimente din cauza absenței unei baze de date integrale.Un argument convingător acestei afirmații este faptul că pană în anul în care România a aderat la Uniunea Europenă nu se știa de existența niciunei baze de date privind situația deșeurilor la nivel național.

Deșeurile pot fi clasate după mai multe norme:

• în funcție de originea lor

• în funcție de consistență;

• în funcție de biodegradabilitatea lor.

Analizând ansamblul EEA (European Environment Agency) deșeurile pot fi repartizate în următoarele clase: deșeuri dăunătoare, deșeuri de la împachetări , deșeuri municipale, grămezi de purificare, deșeuri electronice și nu în ultimul rând deșeuri de la emiterea energiei electrice.

Domeniile importante în generarea deșeurilor sunt următoarele:

1.minerit

2.industria: cea de prelucrare, cea chimică dar și cea energetică

3.preocupări agrare

4.deșeuri provenite din activități medicale

5.deșeuri din dărâmări

6.deșeuri municipale.

1.Deșeuri ce provin din minerit

După extragerea de minereuri sunt rezultate numeroase feluri de material ce nu mai pot fi folosite , deșeuri ce se dovedesc a fi destul de periculoase cauza fiind substanțele conținute.

2.Deșeuri ce provin din diferite activități industriale

De regulă originile poluării își au precedent în distinctele activități industriale care sunt de mare importanță de la începutul procesului și până la finalizarea lui.În momentul în care precizăm că este vorba despre industria prelucrătoare ne referim automat la activitățile desfășurate în industria textilă, forestieră dar și cea alimentară și a băuturilor.

Atât emiterea de energie cât și energetica nucleară sunt considerate cele doua mari ramuri ale industriei energetice.Referitor la energia electrică principal problemă este aceea a depozitelor haldelor de steril rezultate în procesul inițial de producer, acestea au un impact major asupra ecosistemelor.

La fel și cea a energeticii nucleare care deși nu pare ne pune în dificultate foarte mult deoarece producerea și înmagazinarea resturilor radioactive sunt primejdioase.

3.Deșeuri ce provin din preocupări agricole

Și acestea sunt importante în mediul înconjurător deoarece ele pot fi utilizate într-un mod favorabil drept îngrășăminte și de ce nu ca și combustibili cu precizarea să fie folosite corespunzător.

4.Deșeuri provenite din activități medicale

Pot afirma că această categorie de deșeuri este cea mai important deoarece își pune amprenta pe sănătatea umană.Ele sunt clasificate în trei mari grupe:cele provenite din hârtie și sticlă, cele ascuțite și cele infecțioase.Primul lucru făcut este acela de a le steriliza, apoi mărunți si abia apoi depozita.

5.Deșeuri din demolări

Acestea sunt generate de activitățile desfășurate în cazul construcțiilor și renovărilor caselor.După cum bine se știe se practică depozitarea lor într-un loc necorespunzător creând mijloacele de poluare.

6.Deșeuri municipale

Accesând mai multe surse descoperim că nu există o definiție standard în ceea ce privește deșeurile municipale, aceasta fluctuând de la zonă la alta.Potrivit European Environment Agency deșeurile menajere sunt considerate a fi acele resturi din gospodării, cele menajere dar și cele strânse de la școli și alte intituții de genul acesta.

2.3 Conceptul de investiții

Prin conceptul de investiții se înțelege faptul că „orice cheltuire prilejuită de executarea unei activități cu obiectivul de a emite profit începând (de la creșterea unei afaceri și până la realizarea de depozite bancare)”( Vasilescu, Cicea, Alexandru & Dobrea, 2004).Însă nu este în regulă să se confunde o investiție cu o oarecare cheltuială realizată în sistemul economic.

Într-un cadru mai strâns investițiile caracaterizează „cheltuielile realizate în vederea creșterii unor obiective economice – sociale sau folositoare pentru retehnologizarea unor elemente deja existente ” (Vasilescu, Cicea, Dobrea, Bușu & Alexandru, 2009).

Investițiile sunt analizate dintr-unghi triplu, avțnd în compoziție aspectele: financiar, juridic dar și economic cu originea la G. Hosmalin 1967 (UNEP, 2011).

În viziunea unui investitor investiția financiară face referire la folosirea unor bani pe piața financiară economisiți în trecut cu scopul de a obține în viitor un profit mai mare.

Analizând aspectul juridic observăm că investiția simbolizează cumpărarea unor valori ce reprezintă un drept de proprietate al unei persoane fizice și juridice

Economic vorbind investiția face referire la utilizarea bunurilor economice în vederea obținerii altora.

Pentru mediul înconjurător analiza financiară are ca și prim obiectiv realizarea unor diferențe între cheltuielie și avantajele din folosirea unor sisteme de protejare în vigoare.

În momentul actual țara noastra se confruntă cu o mare problemă în ceea ce privește reciclarea deșeurilor organice fapt pentru care sunt necesare investiții generatoare de profit cât si pentru mediul înconjurător care reprezintă principala sursă pentru un stil de viață mult mai sănătos.

2.4 Conceptul de ecoeficiență

Între ecoeficiență și mediul curat există mai multe interlegături.Conceptul de ecoeficința pune bazele unei afaceri excelente într-un strâns legământ cu mediul curat prin constituirea unor legături bine formate, în așa fel încât strategiile unitaților pot accepta dezvoltarea durabilă, ceea ce înseamnă înglobarea dezvoltării economice cu remedierea performanțelor de mediu.

Are ca scop micșorarea poluării prin evidențierea valorii dobândite dar și pentru colectivitate, procurând în același timp și nevoi concurențiale.Atât dezvoltarea valorii dobândite cât și a serviciilor vor conduce la creșterea câștigurilor și răsplătirea societarilor, timp în care poluarea se va reduce semnificativ.

Ea cuprinde obiectivele managemntului de mediu prin înglobarea acestora printre alegerile tehnologice urmărind diminuarea folosirii de energie în fabricare pentru ușurarea refolosirea prin reproducere.Ecoeficiența definește viziunea întregului ciclu de viață, care analizează produsul de la început și până la etapa finală de înmagazinare.

De asemenea ecoeficiența este și o noțiune cronologică care îngăduie marilor întreprinderi să se conformeze la înlocuirile active ale pieței.Acestea sunt obligate să răspunda atât la cerințele actuale cât și la agresivele constrângeri ale concurenților,acordând la fel de mare interes sănatații angajaților și ocrotirii mediului.

În concluzie ecoeficiența merge pe principiul de a rodi mai mult cu cât mai puține resurse utilizate.Avantajul principal al mediului constă chiar în micșorarea deșeurilor și a poluării , lucru devenit realitate doar dacă cu toții ni-l dorim.

Ca o afacere să reziste cât mai durabil ecoeficiența trebuie să-și facă simțită prezența în mod cert!

Noțiunea de durabilitate își are originea în literatura specializată în domeniul respectiv care se raportează la prototipul de folosire a resurselor.Este adevărat că utilizarea unei resurse se constată a fi durabilă doar în momentul în care procesul desfășurării acțiunii de a fi refacută în totalitate nu atinge cote maxime, mai exact exploatarea la un grad ridicat.În timpul în care utilizarea unei resurse încalcă acestă etapă, își face apariția o micșorare esențială a stocului și implicit pagubele atât de ordin economic cât și pe alte planuri.

De cele mai multe ori pentru a cerceta absența unei resurse în stare epuizată se alege ca și punct de mijloc reportul dintre utilizare și rezerve.Însă elementul neglijat îl poate reprezenta majorarea prețului care determină micșorarea cererii.

Dezvoltare durabilă intervine abia la final.Se creează un întreg care cuprinde diferite structuri în care acest concept, durabilitatea dă viață unei complexe uniuni.

De asemenea putem spune că prin dezvoltarea durabilă colectivitatea caută diferite mijloace de expansiune economică având la dispoziție mediul înconjurător.Elementele importante în durabilitatea unei comunități sunt cele culturale dar și resursele mediului înconjurător și nu în ultimul rând cele economice.Trebuie specificat că ele trebuiesc adoptate atât pe termen scurt cât și pe termen scurt

Dezvoltare durabilă este cunoscută sub mai multe forme, cele mai importante fiind:

Aceasta se supune tuturor cererilor actuale făra a genera probleme seriilor următoare de a-și construi propriul stil de viață.( Comisia Națiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator și Dezvoltare)

Durabilitatea face referire la performanța unei întreprinderi de a putea avea activitate în viitor înainte de a accesa resursele importante.

Finalmente pot afirma că pământul depinde de generația în cauză pe tot timpul viețuirii sale, și de asemenea nu pot depăși sumele alocate stadiului respectiv.

Este destul de folositoare deoarece ne ușurează munca în formarea colectivității sănatoase care poate sprijni generațiile viitoare.

Începând cu perioada în care a fost susținută Conferința asupra mediului de la Stockholm, mai exact în anul 1972, au fost dezvoltate în jur de 60 de variante ale noțiunii de dezvoltare rezistentă.În anul 1987 a fost folosit întâia oara conceptul de dezvoltare durabilă iar autorul este premierul Norvegiei, Gro Harlem Brundtland.El a definit dezvoltare rezistentă ca fiind acea evoluție care face față trebuințelor prezentului fară a afecta negativ seriile viitoare.

Managementul deșeurilor

Principii ale gestiunii deșeurilor

Cele mai importante norme ale politicii mediului înconjurător în privința României sunt acceptate ținând seama de prevederile internaționale, aceste fac posibilă o protecție și o păstrare a naturii mult mai eficientă.

Principiile elementare enunțate chiar de către Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor sunt explicate după cum urmează:

Principiul siguranței resurselor importante se dovedește a fi cel care urmărește diminuarea și eficientizarea resurselor primare, mai ales a celor neregenerabile.

Următorul principiu este cel al măsurilor preliminare și evaluează momentul actual de expansiune tehnologică în legătură cu elementele rentabile economice.

Cel de-al treilea principiu și anume cel al prevenirii relizează o scală privind gestionarea deșeurilor având pe primul loc ocolirea emiterii deșeurilor.

În vederea ocolirii resturilor primejdioase, înlocuind materiile prime primejdioase cu cele mai puțin periculoase se utilizează principiul substituției.

Următorul principiu, cel al proximității subliniază faptul ca benefică este eliminarea resturilor să fie realizată foarte aproape de locul în care au fost emise.

Ultimul principiu atestă faptul că activitățile de manevrare a deșeurilor sunt rezultate de activitățile economice.

Prioritățile își fac apariția într-o ordine descrescătoare după cum urmează:

Prevenirea apariției

Micșorarea grămezilor

Valorificarea

Scoaterea din uz

Capitoul III

Prezentarea generala a SC. MARMURA PANTELIMON SA.

Am ales această firmă drept studiu de caz deoarece în afară de locul principal în care își desfășoară activitatea are încă doua puncte de lucru dintre care unul fiind în județul Giugiu, regiune în care locuiesc.

M-am gândit la construirea unui sediu de reciclare a deșeurilor atât din producția marmurei, principalul obiectiv cât și a resturilor din întregul județ, problemă cu care ne confruntăm din totdeauna.

Odată reciclate aceste deșeuri pot fi reutilizate în vederea obținerii unui mediu sănătos, propice pentru omenire dar și a unui profit ce poate fi folosit pentru întreținerea spațiului înființat.

În opinia mea ar trebui să punem un preț mult mai mare pe îngrijirea solului, deoarece aceste deșeuri generează o poluare dăunătoare a atmosferei, fapt care duce la îmbolnăvirea tuturor viețuitoarelor după pământ implicit a oamenilor.

3.1.Scurt istoric a SC. MARMURA PANTELIMON SA.

S.C. MARMURA PANTELIMON S.A. este o întreprindere de dimensiuni mijlocii, înființată în data de 09.12.1992.

Sediul central al companiei se află pe Strada Intrarea Biruinței nr 3 , Pantelimon , Jud.Ilfov iar punctele de lucru sunt localizate atât pe Strada Principala nr.2, Localitatea Valea Argovei cât și pe Strada Principală nr. 16A din Giurgiu.

Obiectul principal de activitate il constituie tăierea, fasonarea si finisarea pietrei.

Atribuțiile, responsabilitățile și competențele organismelor participative de management sunt evidențiate în Statutul firmei și Regulamentul de Organizare și Funcționare.

Pentru personalul de management și execuție, documentele ce consemnează sarcinile, competențele și responsabilitățile sunt fișele de post.

Marmura Pantelimon are povestea sa, astfel timp de aproape două decenii de activitate a acumulat o experiență bogată în domeniul tăierii, prelucrării și finisării elementelor din roci naturale precum:marmura, granitul, travertinul , calcarul și onixul.

Linia de producție modernă ofera capabilitatea de a realiza produse în raport cu cele mai înalte exigențe ale clientilor.Împletind unicitatea naturală a pietrei , creativitatea și pasiunea pentru frumos oferă adevarate bijuterii care exprimă deopotrivă distincție și fortă.Materialele pe care întreprinderea le pune la dispoziție clienților sunt aduse de pe 5 continente într-o gama ce cuprinde peste 200 de tipuri de roci naturale.Acestea sunt dispuse într-o paletă diversificată de nuanțe și venituri.

Produsele oferite conferă strălucire și eleganță unor lucrări de artă și unor spații precum:hoteluri, restaurante, instituții publice, clădiri de birouri, locuințe.

Există o gamă variată de produse din piatră naturală:monumente funerare, blaturi, glafuri, mozaic, pardoseli, șemineuri, piatră granulată, trepte și contratrepte.

În data de 1 iulie 2010 Marmura Pantelimon a inaugurat noul sediu administrativ amplasat în incinta fabricii.Spatiile includ recepția, sala de consiliu, birouri pentru marketing, economic, management și o zonă de protocol.

3.2.Structura organizatorică a SC MARMURA PANTELIOMON SRL.

SC MARMURA PANTELIMON S.R.L. are capacitatea organizatorică, managerială și tehnologică de a operaționaliza cele trei variante de obținere a avantajului competitiv, și le practică deja. Firma este recunoscută de către mulți clienți ca fiind cea mai bună din punct de vedere calitativ al serviciilor oferite și tocmai pentru relațiile personalizate pe care oamenii din firmă le dezvoltă cu clienții săi. Aceste relații sunt foarte importante în comportamentul consumatorului, de multe ori fiind un factor determinant important în alegerea unei variante de satisfacere a nevoilor.

Subsistemul organizatoric

Structura organizatorică a firmei Marmura Pantelimon S.R.L. este predominant ierarhică, majoritatea deciziilor fiind luate de managerul general.

În ceea ce privește organizarea procesuală semnalăm existența celor 5 funcțiuni de bază ale întreprinderii și a majorității activităților ce le compun.

Un aspect extrem de important al acestui domeniu al organizării firmei îl constituie sistemul categorial de obiective și corelarea diverselor tipuri de obiective cu componentele procesuale.

Organigrama este una piramidală, specifică unei structuri organizatorice de tip ierarhic-funcțional.

Fișele de post sunt elaborate atât pentru manageri cât și pentru executanți.

Analiza sistemului organizatoric

Analiza acestei componente manageriale se realizează dupa o metodologie specifică, structurată în urmatoarele:

-Analiza prin prisma posibilităților de realizare a obiectivelor fundamentale și derivate;

-Analiza prin prisma principiilor de concepere și funcționare a structurii organizatorice;

-Analiza încadrării cu personal;

-Analiza unor documente de formalizare a structurii organizatorice

-Analiza conceperii și funcționării unor componente primare ale structurii organizatorice.

Analiza prin prisma posibilităților de realizare a obiectivelor fundamentale și derivate.

S.C. MARMURA PANTELIMON S.R.L. are o gama variată de obiective, a căror realizare va asigura o amplificare a potențialului de profiabilitate și competitivității acesteia. Îndeplinirea acestor obiective antrenează practic toate funcțiunile și activitățile microeconomice care ar trebui să caracterizeze o firmă de talia societății comerciale investigate.

Organigrama este concepută și realizată plecându-se de la tipul de structură organizatorică ierarhic-funcțională și cuprinde toate componentele primare:

– Posturile de management și de execuție sunt definite mai puțin riguros, deoarece

elementele de caracterizare a acestora nu sunt în totalitate suficient de bine delimitate și

dimensionate;

– Funcțiile – pentru descrierea lor nu se utilizează decât documentele organizatorice

adecvate;

– Nivelurile ierarhice – sunt dimensionate în funcție de dimensiunile firmei și de tipul de

structură organizatorică existent. Considerăm că pentru actuala structură organizatorică,

numărul acestora este normal;

– Ponderile ierarhice – atestă numărul de persoane subordonate nemijlocit managerilor, cu

dimensiuni variabile, în funcție de poziția ierarhică a superiorilor;

– Compartimentele;

– Relațiile organizatorice;

Implementarea și funcționarea sistemului de management

Pentru implementarea unui sistem de management trebuie, în primul rind, să se adere la cerințele generice ale standardelor în cauză, dar și să se armonizeze aceste cerințe cu elementele specifice activităților unității, sub toate aspectele de interes. Modul practic de implementare se bazează pe realizarea fiecărui punct înscris în standard.

Implementarea sistemului managerial va avea de parcurs, pentru atingerea obiectivelor propuse, o serie de pași de natură administrativă și de procedură tehnică.

Începerea implementării trebuie să vizeze adaptarea documentației sistemelor de management impuse prin standard la situația concretă a organizației.

Structură și responsabilități

Primul pas în desfășurarea procesului de implementare trebuie să fie desemnarea structurilor organizatorice și a responsabilităților.

În stabilirea structurii organizatorice pentru managementul de mediu vor fi utilizate pe cât posibil structurile deja existente, diversificarea acestora făcându-se numai în măsura în care este strict necesar.

Instruire, conștientizare, competență

Fiecare nivel al structurii organizatorice va avea personal adecvat ca număr și competență. în acest scop unitatea va efectua următoarele:

– va identifica competențele necesare;

– completa fișele de post;

– va recruta și selecționa personalul corespunzător;

– va organiza și menține programe de instruire a angajaților.

Comunicare

Pentru buna funcționare a structurilor organizatorice și a sistemului de management implementat, unitatea va stabili modalități cât mai eficiente de comunicare între:

– nivele diferite ale structurii, în vederea realizării conducerii, controlului și respectiv a raportării;

– entități ale aceluiași nivel, în scopul schimbului de informații între diferite locuri de muncă sau compartimente.

Documentația sistemului

Documentația este un element de bază al sistemelor de management. Ea include documente publice, cum sunt: Politica și Manualul sistemului de management și documente utilizate numai în cadrul unității: procedurile de sistem, procedurile operaționale, instrucțiunile de lucru, diverse înregistrări.

Documentația trebuie să fie clară, permanent actualizată, corespunzător arhivată, încât să fie ușor accesibilă persoanelor autorizate să o consulte.

Este recomandabil ca volumul documentației să fie menținut în limite rezonabile astfel încât să favorizeze, nu să impieteze asupra eficienței întregului sistem.

Controlul documentelor

Unitatea trebuie să pună la punct modalitățile de elaborare, identificare, distribuire, urmărire, revizuire, arhivare și distrugere a documentelor sistemului.

Controlul operațional

Pentru desfășurarea tuturor activităților în condiții cât mai bune pentru , unitatea trebuie să definească un sistem de control operațional prin:

– definirea responsabilităților în cadrul sistemelor de management;

– asigurarea că toți angajații au autoritatea și competența necesară pentru a-și îndeplini responsabilitățile;

– alocarea resurselor necesare în funcție de natura și amploarea aspectului ce trebuie controlat.

Pregătirea pentru situații de urgență și capacitate de răspuns

Unitatea trebuie să elaboreze un plan de acțiune în caz de urgență în să prevadă:

– punctele critice din unitate în care este cel mai probabil să apară accidente sau alte situații de urgență;

– acțiunile ce trebuiesc întreprinse;

– responsabilitățile;

– modalitatea de revizuire periodică a planului.

2.2.4. Verificare și acțiuni corective

Măsurarea performanței

Măsurarea performanței este esențială pentru a putea stabili eficiența sistemului de management implementat. Măsurarea performanței nu se referă doar la aspectele cantitative cuantificabile, ci și ia aprecierile calitative.

Măsurarea performanței este un mijloc de monitorizare a măsurii în care politica și obiectivele în domeniu au fost respectate.

Măsurarea performanței se face prin monitorizarea conformității și prin inspecții, sau prin monitorizarea aspectelor negative: accidente, îmbolnăviri profesionale, etc.

Protecția mediului fiind integrată în orice activitate, este cu atât mai necesar controlul nemijlocit la fiecare loc de muncă, care va fi programat atât pentru persoanele angajate permanent, cât și pentru angajații temporar, in regim de colaborare.

În cazul în care se vor efectua măsurători, acestea vor fi realizate cu aparatură corespunzătoare, etalonată și cu precizie de măsurare cunoscută. Măsurătorile se vor face de către personal specializat propriu sau prin colaborare cu institute autorizate.

Acțiuni corective

Unitatea trebuie să stabilească procedurile prin care, atunci când se constată existența unor neconformități să acționeze eficient și sistematic pentru:

– înregistrarea neconformității;

– stabilirea cauzelor care au generat-o;

– stabilirea acțiunilor corective și preventive adecvate;

– stabilirea responsabilităților și a termenelor în aplicarea acțiunilor stabilite.

Înregistrări

Pentru a demonstra conformitatea cu cerințele legale și cu alte reglementări, unitatea va elabora și va menține o procedură referitoare la înregistrări, care va preciza: tipurile de înregistrări, modalitățile de elaborare, identificare și arhivare ale acestora și va desemna responsabilii cu întocmirea înregistrărilor.

Spre deosebire de celelalte documente ale sistemului de management care se revizuiesc periodic, înregistrările reflectă situația la un anumit moment, ele putând juca rol de dovadă și prin urmare nu pot fi modificate.

Unitatea trebuie să asigure calitatea necesară a înregistrărilor rezultate din activitatea desfășurată în domeniul mediului prin respectarea următoarelor condiții referitoare la înregistrări:

– să fie lizibile, identificabile și indexate, pentru asigurarea accesului la ele;

– să fie păstrate pentru demonstrarea conformității cu condițiile specificate;

– să urmeze regimul de arhivare, păstrare, eliminare și de acces, conform procedurii aferente.

Auditul

Auditarea sistemului implementat se va desfășura în conformitate cu o procedură specifică care are drept scop verificarea conformității întregului sistem cu politica adoptată și cu referențialul.

Această procedură va stabili:

– condițiile de elaborare a programului anual de audit intern, comunicat tuturor părților ce urmează a fi auditate;

– asigurarea conducerii auditurilor cu desemnarea specialiștilor implicați în proces și a șefului echipei de management;

– asigurarea procesului de instruire a personalului ce va face parte din echipa de audit;

– analizarea și înregistrarea rezultatelor auditurilor, aducerea la cunoștința factorilor de conducere și decizie, stabilirea măsurilor adecvate și urmărirea îndeplinirii acestora.

Analiza efectuată de conducere

Conducerea de vârf a unității face o analiză anuală a rezultatelor îmului de management de mediu în scopul evaluării conformității a cu politica adoptată și cu cerințele legale în vigoare.

Analiza conducerii se bazează pe Raportul auditului anual și pe îrtările lunare primite de conducerea de vârf a unității din partea șefului departamentului protecția mediului.

Conducerea poate cere pentru analiză orice alte documente ale ternului de management de mediu.

În urma analizei se stabilește eficiența sistemului de management și propun acțiuni pentru remedierea acesteia și pentru asigurarea îmbunătățirii continue a performanței în domeniu.