Ecobici Nicolae – lect. univ. dr. Universitatea „Constantin Brâncu și”, Tg-Jiu Abstract: The globalization is a powerful pr ocess generated by the… [631809]

51EFECTELE GLOBALIZ ĂRII

Isac Claudia – lect. univ. dr.
Universitatea din Petro șani
Ecobici Nicolae – lect. univ. dr.
Universitatea „Constantin Brâncu și”, Tg-Jiu

Abstract: The globalization is a powerful pr ocess generated by the changes
emerged from the Cold War. This process insu res the boundaries between countries to fall
and cause the development of the commerce a nd investments. But globalization have even
negative effects such as development of the crime and terrorism thr ough entire worldwide.
This paper discuss about terms, types, effects and side effects of the globalization process.
Something is been very clear about gobaliz ation: nobody can ever oppose to the process.
Definiție. În privința procesului de globalizare nu exist ă încă o definiție universal
acceptată și nici definitiv ă întrucât acesta subinclude o multitudine de procese complexe
privind domenii diverse ale societ ății umane. Ca atare, globa lizarea poate fi definit ă ca un
fenomen, o strategie, o ideo logie sau toate la un loc.
Trebuie demarcat ă noțiunea de globalizare și mondializare. Mondializarea este o
mișcare mondial ă care nu include liber alizarea, reprezint ă mai mult declararea unui
teritoriu specific – un ora ș, un municipiu, un stat, de exemplu – ca teritoriu interna țional,
mondial, cu responsabilit ăți și drepturi la scar ă internațională.
Gobalizarea se constituie ca un ansamblu complex de procese având ca obiectiv
realizarea integr ării interna ționale la nivel economic, militar, politic, socio-cultural și de
securitate, conducând la unifo rmizarea nivelului de trai și de dezvoltare la scar ă planetară.
FMI-ul define ște globalizarea drept „cre ș
terea în interdependen ța economic ă a
țărilor din întreaga lume prin cre șterea volumului și varietății tranzac țiilor de bunuri și
servicii peste grani țe, fluxul de capital interna țional mult mai liber și mai rapid, dar și o
difuziune mai larg ă a tehnologiei” [1].
În management, globalizarea reprezint ă un termen de marketing sau de strategie
care se refer ă la apariția unor pie țe internaționale pentru bunuri de consum caracterizate de
nevoi și gusturi similare ale clien ților, reușind astfel, de exemplu, s ă vândă aceleași mașini
și săpunuri sau produse alimentare prin campanii publicitare si milare, unor persoane ce
aparțin unor culturi diferite.
În domeniul software, globalizar ea este termenul tehnic ce combin ă procesele de
internaționalizare și localizare.
Istorie. Prima eră a globaliz ării poate fi stabilit ă ca fiind aceea a liberaliz ării, eră în
care aurul definea standardul economic. Aceast ă perioadă s-a bazat pe Pax Britannica și pe
schimbul de bunuri în numerar. Gl obalizarea s-a in tensificat odat ă cu industrializarea
având ca baz ă teoretică munca lui David Ricardo în lu crarea “Avantajul comparativ” și în

52 “Legea general ă a echilibrului” a lui Say care sus țineau deopotriv ă că țările care vor face
comerț extern eficient vor înl ătura automat orice neajunsuri temporare în cerere sau ofert ă.
Practic, pe m ăsură ce statele au îmbr ățișat era globaliz ării – bunurile, capitalul și forța de
muncă circulau liber între acestea – inegalit ățile dintre țări au început s ă dispară treptat.
Dup ă cel de-al doilea r ăzboi mondial globalizarea a fost condus ă prin runde de
negocieri sub auspiciile GATT privind îndep ărtarea restric țiilor asupra liberului schimb,
perioadă urmată de crearea Organiza ției Mondiale a Comer țului (WTO) pentru medierea
divergențelor comerciale. Ulterior s-au semnat numeroase acorduri comerciale bilaterale
inclusiv sec țiuni ale Tratatului de la Mastricht și NAFTA pentru reducerea tarifelor vamale
și a barierelor comerciale.
Prin urmare, odat ă depășite barierele comerciale, comer țul și investițiile interstatale
au cunoscut o dezvoltare f ără precedent generând dezvoltare tehnologic ă și economic ă, dar
și rețele teroriste interna ționale și organiza ții criminale. Astfel, globalizarea a adus noi
provocări umanit ății, fiind vizibile nu numai beneficiile cât și efectele secundare
distrugătoare în mediile economice, politice, m ilitare, religioase, sociale, ambientale,
demografice și culturale. Globalizarea reprezint ă un fenomen global și atotcuprinz ător care
înlătură normele clasice de organizare, dilueaz ă delimitările dintre problemele interne și
afacerile externe ale statelor, dintre economie și securitate na țională, suveranitatea
nemaifiind o chestiune de „totul sau nimic”. Tipuri. Putem distinge patru aspecte pr ivitoare la globalizarea economic ă care
indică patru tipuri de fl uxuri: de bunuri și servicii (liberul schimb), de persoane (migra ția),
de capital (pie țe financiare interna ționale) și de tehnologie. Una din consecin țele
globalizării economice o reprezint ă îmbunătățirea relațiilor dintre dezvoltatorii aceleia și
industrii din diferite p ărți ale lumii (globalizarea unei industrii), dar și o erodare a
suveranității naționale asupra sferei economice.
Efectele globaliz ării sunt multiple putând uni sau dezbina umanitatea. Putem
discerne efecte pozitive
și negative, precum:
¾ efecte pozitive :
~ internaționalizarea produc ției datorit ă firmelor cu activitate global ă;
~ asimilarea rapid ă a noilor tehnologii;
~ privatizarea cap ătă proporții mondiale;
~ telecomunica țiile elimin ă distanțele și apropie fizic oamenii și asigură
conștientizarea problemelor globale;
~ piețele financiare și comerciale trec în faza de integrare a activit ății și
funcționării lor;
~ încurajarea reformelor politice și economice;
~ întărirea dorin ței oamenilor de a tr ăi într-un sistem guvernat de lege și
prin lege;
~ stimularea integr ării;
~ reducerea probabilit ății războiului și a recurgerii la utilizarea for ței
militare;
~ îmbogățirea cultural ă prin simbioz ă și convergen ță etc.
¾ efecte negative :
~ fragmentarea și slăbirea coeziunii sociale;
~ creșterea inegalit ăților pe plan intern și extern;
~ distrugerea sistemului clasic de ierarhizare a valorilor;
~ proliferarea armamentului și a crimei transna ționale;
~ sărăcirea valorilor culturale și naționale sub presiunea globaliz ării și
extinderii tehnicilor de informare și comunicare;
~ folosirea unor metode legale și financiare sofisticate de a atinge limitele

53legilor și standardelor locale pe ntru a controla balan ța dintre munc ă și
servicii ale unor regiuni inegal dezvoltate și a le întoarce împotriva lor;
~ răspândirea capitalismului din țările dezvoltate c ătre țările în curs de
dezvoltare etc.
Așa cum remarca Kofi Annan „globalizarea este o surs ă de noi provoc ări pentru
umanitate. Numai o organizare mondial ă este capabil ă să facă față provocărilor la nivel
planetar. Când ac ționăm împreun ă, suntem mai pu țin vulnerabili fa ță de catastrofele ce ne
lovesc pe fiecare dintre noi”. Prin urmare, criminalitatea (trafic de armament, materiale
nucleare și de droguri, imigra ția ilegală, spălarea banilor) și terorismul – consecin țe
negative1 ale exploziei globaliz ării determinate în special revolu ției tehnologice,
transferului electronic, acces ului liber la Internet și tehnologiei de telecomunica ții
supersofisticate – vor putea fi comb ătute eficient numai prin efortul comun al statelor, efort
ce este înlesnit în acela și timp de globalizare. Lupta împotriva celor mai grave consecin țe
negative ale globaliz ării (criminalitatea și terorismul) rezid ă în:
9 aplicarea de sanc țiuni diplomatice și economice statelor care finan țează,
pregătesc și sprijină din motive proprii mi șcările și grupurile teroriste;
9 folosirea sau amenin țarea cu folosirea for ței armate;
9 utilizarea represaliilor militare.
În ceea ce prive ște obiceiurile, tradi țiile și tezaurul cultural au de suferit la prima
vedere datorit ă uniformiz ării culturale realizate prin mijloacele de informare în mas ă
(televizor, pres ă, Internet, radio etc.). În realitate îns ă acestea vor putea fi p ăstrate prin
intervenția fiecărui stat prin legi interne și sprijin extern [9].
Un accent deosebit trebuie pus pe dimensiunea cultural ă a sărăciei (apatie,
neparticipare la via ța cultural ă și artistică a comunit ății, lipsă de încredere, sentiment de
inutilitate, abandon școlar, devalorizare a școlii și a menirii ei sociale) întâlnit ă atât la
comunitățile sărace dar și la cele bogate, existând și excepții, respectiv in divizi, grupuri și
comunități care de și trăiesc în sărăcie încearc ă s-o depășească prin cultur ă, învățătură,
știință de carte și informare continu ă, dar și comunit ăți cu înalte sta ndarde economice care
nu au nicio preocupare și nevoi culturale, va lorile fundamentale f iind acumularea de bunuri
materiale, bani și avuție sub diferite forme. Ne întâlnim aici cu fenomenul de
dezumanizare și barbarizare indus de globalizare.
Cu toate acestea, consider ăm, la rândul nostru, c ă patrimoniul cultural devine în
mod deosebit semnificativ întrucât dezv ăluie legătura dintre globalizare și identitatea
culturală arătând că pe măsură ce procesele de globalizare progreseaz ă, identitatea
culturală și diversitatea sunt puternic afirmate și apărate tocmai prin conservarea lui [5]. În
plus, identit ățile culturale puternice pot, la rândul lor, s ă facă societățile să participe cu mai
multe contribu ții și beneficii în folosul lor, transformând în efecte pozitive tendin țele de
globalizare, și, în acela și timp, ap ărându-se de uniformizarea cultural ă.
În țara noastr ă sărăcia se coreleaz ă cu corupția direct propor țional, fiind o
problemă de acută actualitate care î și trage seva în restructurarea continu ă a sectoarelor și
ramurilor economiei na ționale cu eficien ță scăzută, în moștenirea comunist ă și bineînțeles
în propagarea fenomenului de corup ție. În general, întreaga umanitate se confrunt ă cu
sărăcia, până în prezent, în mod paradoxal, încerc ările concertate ale st atelor în eradicarea
acestui fenomen fiind sortite e șecului. Studiile B ăncii Mondiale propun strategia
„empowerment” sau împuternicirea s ăracilor pentru a- și lua destinele în propriile lor
mâini [7]. Realizarea în practic ă a acestei strategii se va face numai în condi țiile existen ței
unui îndelungat proces soci al la scara istoriei și a globului, desf ășurat pe ambele
dimensiuni ale existen ței – timpul și spațiul, îmbrăcând în fiecare țară un model propriu.

1 A nu se în țelege că aceste fenomene nu existau și înaintea globaliz ării, însă ritmul lor a fost accentuat de
procesul de globalizare.

54 Elementele cheie ale strategiei empow erment-ului sunt: accesul la informa ție, participarea,
responsabilitatea și capacitățile organiza ționale locale.
Concluzie. Globalizarea este un sistem sau un fenomen complex, uneori
ambivalent, chiar contradict oriu, care a fost privit și analizat în mod diferit de c ătre cei care
și-au asumat acest risc sau aceast ă răspundere. Dincolo de aceste analize, globalizarea
rămâne un fapt real, viu, cu care trebuie s ă ne confrunt ăm, independent de voin ța sau
opțiunea noastr ă. Se consider ă că cel mai mare pericol pe car e-l poate implica globalizarea
este dezumanizarea unora dintre cei pe care valul ei îi înghite pur și simplu. Cucerit ă de
piață, dopată de televiziune, sport sa u Internet, lumea globalizat ă trăiește în acela și timp pe
fondul unei crize generale a sensurilor vie ții, un dezastru cultural și educațional global,
simptom îngrijor ător, dar sigur, al barbariz ării societății viitorului [10].
Cultura tradi țională a societ ăților dispare sau se preface în spectacol și marfă
(McDonaldizarea), cultura umanist ă e eliminat ă tot mai mult de tehno- știința invadatoare și
transformat ă într-o pseudo- știință. Omul mondial sau globa lizat, omul centrat doar
economic, risc ă să devină omul atomizat care tr ăiește numai pentru produc ție și consum,
golit de cultur ă, politică, sens, con știință, religie și orice transcenden ță. Probabil acesta este
ultimul stadiu în evolu ția umanit ății. În ciuda tuturor acestor avertismente nu putem evita
sau elimina globalizarea .
Bibliografie: [1] FMI, World Economic Outlook, mai 1997; [2] Năstase, A. – Bătălia pentru viitor , Editura New Open Media, 2000;
[3] Pașcu, I.M. – Combating Terrorism. NATO and Transatlantic Dimension , București,
Institutul pentru Studii Politice de Ap ărare și Istorie Militar ă, 2002;
[4] Cernea M. Michael, Chri stopher McDowell (editors) – Risks and Reconstruction,
Experiences of Resettlers and Refugees , The World Bank, Washington D.C., 2000;
[5] Cernea M. Michael – Cultural Heritage Preservation and Management in the MENA
Region , Executive Summary, july 2000, The World Bank MNSED, Washington D.C.,
2000; [6] Dudwick Nora – When Things Fall Apart, Qualitative Studies of Poverty in Former
Soviet Union , The World Bank, Washington D.C., 2003;
[7] Narayan Deepa (editor) – Voices Empowerment and Poverty Reduction , The World
Bank, Washington D.C., 2003; [8] Guvernul României – Planul na țional anti-s ărăcie și promovare a incluziunii sociale ,
iulie 2002;
[9] Wolfensohn D. James – Opening Keynote Address , în vol. Culture Counts, Financing,
Resources and the Economics of Culture in Sustainable Development , Proceedings of the
Conference Florence, Italy, The World Bank, Washington D.C., 2000;
[10] www.ro.wikipedia.org