Eco Turismul Forma a Turismului Durabil

Capitolul 1. Ecoturismul – forma turismului durabil

Ecoturismul, sau turismul ecologic, se refera la o modalitate de recreere in aer liber, vizitarea anumitor obiective turistice si a monumentelor de istorie naturala din zonele izolate sau fragile, dar si a siturilor arheologice si culturale. Ecoturismul are radacini inca din anul 1980, dar a devenit mai popular in anul 2002, atunci cand Organizatia Natiunilor Unite a declarat acest an ca fiind Anul Interntional al Ecoturismului. Acesta implica, de obicei, o calatorie a unui grup de personae care se angajeaza in activitati cum ar fi drumetii, ciclism, alpinism, in timp ce exploreaza frumusetea zonelor naturale ale unei regiuni, observarea animalelor native, a faunei si informarea despre istoria naturala a zonei. Ecoturistii participa la numersoase activitati culturale, iar multi dintre acestia folosesc ghizi care ii pot ajuta sa aprecieze pe deplin semnificatia naturala si culturala a expretientei lor.

Scopul principal al ecoturismului este de a conserva mediul, dar are si un rol foarte important in educatia turistilor. In momentul de fata, nu exita nicio definitie unanim abordata, dar exita numeroase definitii agreate de numarul mare de specialisti care s-au implicat in acest domeniu. Fiind o forma de turism cu o tendinta foarte mare de crestere in ultimile decenii, acesta prezita element important al intregii industrii a turismului.

Din punct de vedere ecologic, dezvoltarea turismului se axeaza, in principal, pe urmatoarele patru planuri:

– economic, prin gradul ridicat al valorificarii resurselor, chiar si a celor nu foarte cunoascute, pentru a reduce presiunea asupra zonelor mult mai exploatate;

– ecologic, prin utilizarea corecta si rationala a resurselor, dar si prin micsorarea cantitatii de deseuri prin reciclare, asigurand conservarea si protejarea mediului;

– social, prin cresterea fortei de munca, pastrarea anumitor meserii traditionale, dar si indemnarea populatiei de a practica diferite forme ale turismului;

– cultural, prin punerea in valoare a unei culturi deosebite si a componentelor civilizatiei, artei si culturii deosebite.

Turismul este evidentiat in toate tarile ca o activitate ce ajuta dezvoltarea economiei, in comparatie cu celelalte ramuri ale economiei nationale.

Cerintele dezvoltarii durabile

Dezvoltarea durabila reprezinta un concept care nu poate fi definit foarte usor, datorita faptului ca acesta evolueaza in mod continuu. Mediul, economia si bineinteles societatea sunt trei elemente care au un rol foarte important. Fiind trei ramuri interdependente, acestea nu pot asigura o buna functionare a mediului fara a tine cont una de cealalta deoarece exista o stransa conexiune intre ele. De exemplu, o societate prospera, dar si sanatoasa se bazeaza pe mediu, acesta din urma fiind furnizorul apei, al hranei si al aerului proaspat. Calitatea vietii poate fi imbunatatita daca intre aceste elemente va fi pastrat un anumit echilibru.

Dezvoltarea durabila se numara printre obiectivele generale ale Uniunii Europene, facand referire la pastrarea capacitatii Terrei de a oferi un mediu longeviv pentru sustinerea vietii, profitand de diversitatea ei.

Principiile de dezvoltare durabila in ceea ce priveste turismul durabil din ariile protejate, au contribuit la aparitia ecoturismului, ca element distinct al turismului. Aceste principia au ajutat la pastrarea peisajelor natural si la conservarea biodiversitatii ecologice, fiind in concordant cu un anumit tip de turisti, care prefera sa isi petreaca timpul liber in natura. Fiind de o varietate si complexitate cat mai mare si bineinteles nefiind alterate de activitatile umane, interesul touristic pentru aceste resurse va fi intr-o continua dezvoltare, iar activitatile turistice vor capata o valoare din ce in ce mai mare. Chiar daca Romania dispune de numersoase peisaje si un patrimoniu natural foarte diversificat, ecoturismul reprezinta o ramura destul de mica si foarte putin explorata si se confrunta cu foarte multe problem, de exemplu: slaba promovare la nivel national, dar si international, limitele ofertei, foarte putin diversificate, dar si pregatirea insuficienta a persnalului angajat in acest domeniu de activitate.

Dezvoltarea durabila a turismului functioneaza pe baza respectarii anumitor principii:

evaluarea impactului de mediu pentru formele existente ale turismului;

circulatia de noi informatii in ceea ce priveste cercetarea mediului, ce au un rol destul de important penru a stabili coordonatele dezvoltarii durabile;

plata unor taxe pentru cei care nu respecta mediul;

existenta serviciilor de calitate fata de protectia mediului;

promovarea turismului si ecoturismului intre generatii;

dezvoltarea mediului de afaceri;

posibilitatea practicarii turismului de un numar cat mai mare de personae.

Aceste principii opereaza in mod direct asupra dezvoltarii cererii turistice si aparitia unor noi avantaje in ceea ce priveste favorizarea cresterii veniturilor dar si valorificare unor zone foarte putin exploatate. Patrimoniul turistic al multor tari a contribuit in mod deosebit la cresterea activitatilor turistice intr-un mod necontrolat. Aceste principii au fost aplicate tocami pentru a pastra aspectul natural al acestor zone si pentru a reduce in mod vizibil efectele negative generate de turism. Pentru a putea fi inclus inr-o abordare durabila, turismul necesita abordarea catorva obiective esentiale:

respectarea legislatiei conventiilor interntionale, mai ales a celor din cadrul Uniunii Europene pentru a favoriza dezvoltarea durabila;

minimalizarea formelor de poluare pe care turismul le produce;

existent unor proiecte in ceea ce priveste turismul penru a evidentia inovarea, dar si competivitatea din punct de vedere economic;

realizarea anumitor legaturi intre turism si celelalte domenii economice

Astfel, dezvoltarea durabila a turismului genereaza un echilibru in ceea ce priveste existenta, dar si protejarea mediului inconjurator.

Sursa: http://endangerededen.wordpress.com

Forme de turism durabil

Dezvoltarea turistica durabila este un fenomen foarte dezbatut, iar protejarea bogatiilor naturale satisfac nu doar nevoile turistilor, ci si nevoile populatiei locale.

Obiectivele si principiile dezvoltarii durabile au generat aparitia mai multor forme de turism, acestea fiind: ecoturismul, agroturismul si cicloturismul. Ideea de durablitate trebuie sa isi faca sitita prezenta in toate formele de turism enumerate anterior.

Ecoturismul – reprezinta o forma importanta a turismului durabil. Ecoturismul presupune vizitarea monumentelor naturale, neatinse de activitatie antropice. Acesta are o influenta deosebit de mare asupra economiei nationale deoarece este din ce in ce mai cunoscut si pe parcurs a starnit curiozitatea turistior, ei fiind interesati si atrasi de bogatiile natural pe care natura le ofera.

Agroturismul – reprezinta forma de turism durabil prin care un grup de turisti isi desfasoara activitatea intr un mediu natural din spatial rural. Acesta contribuie in mod eficient la dezvoltarea economica a populatiei rurale si evidentiaza traditiile si modul de viata din zonele cu potential agroturistic dezvoltat si reprezinta o imbinare a activitatilor agricole si a serviciilor turistice, in interiorul unei gospodarii sau ferme. Mai exact, acesta presupune contactul dintre turisti si activitatile gospodaresti, dar si asigurarea partiala a hranei din produsele proprii locale. Transformarea agroturismului in turism durabil presupune respetarea urmatoarelor cerinte:

protejarea comunitatilor gazda;

protejarea habitatelor, dar si a peisajelor;

sustinerea economiei rurale;

sustine industria turistica viabila prin promovarea unei experiente turistice positive;

dezvoltarea unei legaturi intre populatia gazda, autoritatile locale si turisti;

Turismul rural nu este foarte dezvoltat la noi in tara, in raport cu celelalte categorii ale turismului, dar extinderea zonelor de acest tip favorizeaza cresterea sistematica a acestei pondere.

Cicloturismul – are o traditie destul de indelungata, insa la noi in tara nu este foarte intalnit. Cicloturismul presupune valorificare frumusetilor naturii prin practicarea mersului pe bicicleta. Romania prezinta foarte multe atuuri in ceea ce priveste descoperirea sa, insa, datorita lipsei de timp sau pur si simplu a comoditatii, romanii nu obisnuiesc sa practice aceasta forma de turism. Foarte puini sunt cei care valorifica si beneficiaza de aspectul minunat al acestor calatorii. Chiar daca aleg turismul montan, sau pur si simplu mersul pe sosea, cicloturistii se pot bucura intr-adevar de un peisaj minunat pe care tara noastra il ofera. Cicloturismul montan poate fi practicat in majoritatea statiunilor montane iar cel classic in Maramures, Bucovina, Muntii Apuseni, dar si pe litorarul Marii Negre pana la Dunare.

Sursa: http://asociatiaaer.ro

Caracteristicile activitatilor economice in turism

Activitatile practicate in cadrul turismului sunt foarte numeroase si au o deosebita importanta in cresterea economica a unei anumeite tari sau regiuni. Ele au ca rol principal satisfacerea turistului prin acumularea unor anumitor tipuri de experiente:

Experienta optimizata se refera la satisfacerea turistilor din punct de vedere al odihnei, prin practicarea unui anumit sport, beneficierea unor diverse proceduri de tratament, sau pur si simplu prin vizitarea mediului inconjurator. Experimentarea si curiozitatea de a practica lucruri noi pot fi incadrate in experientele de tip explorator. Turismul poate oferi si un mod de autodescoperire a propriilor aptitudini, iar acest tip de experiente sunt cele de tip birotic. Experientele turistilor sociale au capacitatea de a crea noi legaturi intre participantii activitatilor ce se defarsoara pe parcursul vacantei sau al sejurului.

Activitatile care au cel mai mare rol in dezvoltarea economica sunt urmatoarele:

activitatile culturale sau educative – se regasesc in cadrul programelor turistice care au ca scop cresterea nivelului educational, dar si cel cultural al turistilor, si implica vizitarea unor obiective cu interes de tip cultural sau artstice ce contribuie la dezvoltarea cunostintelor proprii;

activitatile pentru recreere – se adreseaza acelor grupuri de turisti care au ca scop relaxare si odihna;

activitatile sportive – fac referire la toate tipurile de turism ce includ diferite activitati din domeniul sportiv, ce

pot fi practicate atat in zonele montane(alpinism, sky, ciclism etc), dar si in zonele de litoral(surfing, parasutism etc).

Capitolul 2. Caracteristici economice si ecologice ale zonei alpine

Muntii din Romania reprezinta o adevarata capacitate de dezvoltare economica si constituie o adevarata entitate geografica, prin formele sale de relief, clima, dar si prin obiectivele turistice, iar atractia fata de aceste zone incepe sa creasca in mod considerabil. Reprezentand cea mai mare unitate de relief din Europa, acestia avand o lungime de aproximativ 1.500 km si o suprafata de aproximativ 170.000 km2. Cu un procent de 54%, aproximativ cea mai mare suprafata a Carpatilor se intinde pe teritoriul romanesc.

Sursa: http://geomap.3x.ro

2.1 Delimitarea zonei alpine in Romania

Muntii Carpati, pe teritoriul Romaniei sunt delimitati in zona din sud cu Serbia(prin intermediul Deltei), iar in partea nordica au ca limita granite cu Ucraina. Restul limitelor se incadreaza in totalitate in teritoriul Romaniei, fiind inconjurati in patile exterioara de campii si podisuri, inconjurand Depresiunea Colinara a Transilvaniei. Numarul foarte mare al depresiunilor intramntale au contribuit intr-un mod evident la fragmentarea accentuate a spatilului carpatic. Avand in vedere limitele mentinute anterior, Carpatii Romanesti au o suprafata de aproximativ 66.300 km2, reprezentand un procent de 27,8% din teritoriul Romaniei, iar lungimea acestora este de aproximativ 900 kilometri.

2.2 Ecosisteme si habitate specifice zonei alpine

Lantul muntos carpatic este cel mai tanar si mai estetic din regiunea alpina. Avand o altitudine joasa, in comparative cu celelalte lanturi muntoase din Europa, mai mult de jumatate din suprafata lor este acoperita de paduri de stejar(gorunul – quercus petraea), iar la altitudiile medii se regasesc padurile de fag.

In zonele mai inalte cresc paduri de conifere, cum ar fi brazi, molizi si fagi. Doar 5% din suprafata totala a Carpatilor se afla deasupra zonei impadurite. Aceste paduri se numara printre cele mai intinse zone de acest fel de pe teritoriul Uniunii Europene. Ele reusesc sa adaposteasca o gama foarte larga de ecosisteme naturale, avand o suprafata extinsa de paduri montane de fag si conifere.

Dupa Rusia, padurile romanesti din zona alpine reprezinta cele mai extinse paduri virgine si reprezinta o structura foarte variata, cuprinzand copaci de toate varstele, si au reusit sa supravietuiasca pana la acest moment fara interventia oamenilor.

Sursa: http://ghidul-turistului.info

Aici se gaseste o gama extrem de larga de habitate si specii. Datorita faptului ca se formeaza un “corridor vital” intre zonele dintre nord si sud si dintre est si vest. De-a lungul timpului, in lantul muntos al Carpatilor se gasesc mai mult de 3500 de specii de plante, dar si 480 de specii endemic cum ar fi dafinul din Slovacia. Avand o stare precara, acestea fac parte din cele 47 de specii care se regasesc in Directiva Habitate. In habitatele carpatice se regasesc cateva specii de carnivore mari, dar si numeroase specii de mamifere mici(soarecele de Tatra – microtus tatries, marmota de Carpati – marmota latirostis). Binainteles ca nu lipsesc nici numeroasele specii de pasari care locuiesc iernand sau care migreaza. Printre aceste specii se numara huhurezul mare – strix uralenis, ciocanitoarea cu spate alb – dendrocopus lecotus, precum si barza neagra – ciconia nigra. Carapatii Romaniei au fost inclusi in topul regiunilor ecologice din lume, cu aproximativ 200 de exemplare.

Aici se gasesc numeroase specii logevive de carnivore, printre care aproximativ 8.000 de exemplare de ursi bruni, 4.000 de exemplare de lupi si aprocsimativ 3.000 de exemplare de lincsi.

Reteaua de Arii Naturale Protejate din Muntii Carpati contine 280 de arii protejate, dar acestea nu sunt suficiente, din punct de vedere al dimensiunii, deoarece doar 17% din regiune este protejata.

Sursa: http://google.ro/Imagini

2.3 Potentialul economic al zonei alpine

Potentialul economic al Carpatilor romanesti este dat de o mare varietate din punct de vedere natural, dar si prin totalitatea patrimoniului antropic. Am analizat strategia urmarita in dezvoltarea turismului montan in statiunea Sinaia si vom avea in vedere urmatoarele segmente de piata:

Obiectivele turistice din statiune

Complexul Peles – a fost construit de regale Carol I pe malul din partea stanga al Paraului Peles, avand un character pitoresc si reprezinta zona cu aproape cel mai mare interes din aceasta zona.

Manastirea Sinaia – are o existentade peste 300 de ani si reprezinta un binecunoscut simbol spiritual al acestei zone.

Case memorial cum ar fi: Casa memorial George Enescu si casa memorial Nicolae Iorga.

Cazino Sinaia – a fost construit tot pe timpul regelui Carol 1, iar lucrarile au luat sfarsit in aproximativ un an.

Parcul Dimitrie Ghica – Acesta adaposteste o gama foarte diversificata de arbori si a fost contruit la inceputul anilor 1880.

Sursa: http://hotelsinaia.ro

Spatiul de agrement si infrastructura turistica

Infrastructura turistica a statiunii montane Sinaia este compusa din unitatile de cazare dar si de reteaua de drumuri.

Unitati destinate cazarii:

Reteaua de drumuri:

In zonele turistice din Muntii Bucegi, zonele de agrement se bazeaza cel mai mult pe excursiile montane de categorie usoara, adica plimbarile pe traseele destinate turistilor, trasee de alpinism, dar si sporturile de iarna. Turistii atrasi de parcurgerea anumitor itinerarii montane, pot alege din numeroasele trasee montane din aceasta zona, cu timp estimative de parcurgere de aproximativ 2-3 ore.

Bineinteles ca pe timp de iarna, zona favorite a iubitorilor de sky este Sinaia. Exista numeroase partii amenajate, dar si zone unde pot fi practicate schiul fond, schiul alpin, schiul extreme si snowbord. In aceasta zona se organizeaza numeroase concursuri la care participa nu doar turisti romani, ci si o varietate de turisti din tarile vecine si mai indepartate.

Domeniul schiabil se repartizeaza pe cei doi versanti ai muntelui Varful cu Dor ce are o altitudine de 2030 metri. Versantul de Vest este echipat cu telescaunul Valea Dorului, completat de doua teleschiuri, dar, din pacate, doar unul este functionabil in mod exceptional. Aici vin cei mai multi schiori datorita regularitatii pantelor si intinderii lor, care sunt favorabile unui ski pe scara foarte mare si se pot folosi ambele trasee, cel principal sic el secundar, unul de culoare rosie si celalat de culoare albastra.

Sursa: https://brasovultau.ro

Versantul de Est este cel care domina zona Sinaia si are o intindere pe toata linia de telecabine. Prezinta o exceptional calitate tehnica, dar sunt intalnite si abruptele, marcate de culoarea neagra. Partia Vanturis se intinde pe o buna parte a fostului drum forestier si are forma unei benzi omogene, atat in panta, cat si pe latime.

Schiul alpin, cu un total de 8530 metri, dispune de partii pentru turistii incepatori, cu un total de 4830 m lungime, dar si partii pentru schiorii avansati, cu un total de 3700 metri lungime. Schiul fond prezinta un total de 8000 metri, iar pentru ceo care prefer acest tip de schi, se recomanda utilizarea partiei de pe Platoul Bucegi care prezinta o diferenta de nivel de aproximativ 100 metri.

Pentru turistii care doresc sa practice saniusul, este recomandat Drumul Vechi de la cota 1300, care dispune de o lungime de 300 metri si o diferenta intre nivele de 60 metri. Exista si partia Furnica ce dispune de o lungime de 1500 metri si este cel mai des destinata concursurilor cu sania. Exista si o partie special amenajata pentru practicarea de bob si sanie. Aceasta se gaseste in zona de vest a statiunii si prezinta o lungime de 1500 metri.

Tabelul 3: Partiile de schi din Statiune Sinaia;

Sursa: http://www.romaniaturistica.ro

Sursa: http://brasovultau.ro

Alte tipuri de agrement

Plimbarile cu ATV-ul pot fi practicate beneficiind de frumusetea peisajelor de pe plaiurile din Valea Prahovei. Bicicletele special, dotate corespunzator, pot oferi turistilor senzatia de adrenalina prin practicarea mountain-biking-ului, acestea putand fi inchiriate din statiunea Sinaia.

Pentru cei care prefer sporturile cu mingea, sunt amenajate terenuri speciale de sport, insa statiunea dispune si de un teren de golf, dotat cu echipamente de nivel international.

Pentru turistii care sunt mai curajosi si au o doza mare de curizitate, exista parapanta si balonul cu aer cald, care ofera o imagine speciala a intregului peisaj montan, dar si amintiri de neuitat.

Piscinele si salile de fitness nu lipsesc din dotarea statiunii, iar calitatile pot fi puse la incercare, pentru a avea parte de o aventura deosebita, la jocurile de paintball.

Circulatia turistica

De-a lungul timpului, in Sinaia au poposit foarte multe generatii de turisti. Chiar daca pana in anul 2007 turismul s-a dezvoltat considerbil, in anul trecut turismul a avut o scadere cu un procent de 22% fata de anul precedent, criza economica contribuind la acest aspect. Dar, cu toate acestea, in sezonul de iarna Sinaia este statiunea care se aflta in topul preferintelor turistilor din Romania, fapt ce este de-a dreptul imbucurator pentru economia din acea zoana.

Fiind bazata foarte mult pe turismul intern, statiunea Sinaia este caracterizata de o pondere de 80% a turistilor romani, fata de turistii straini. Aceasta este constatata ca fiind o evolutie pozitiva.

Statiunea Sinaia dispune de o capacitate foarte mare de cazare, aceasta incluzad o diversitate larga a modalitatilor in care turistii pot innopta aici pe parcursul intregii vizite.

Cele mai importante tari care genereaza turisti in aceasta zona sunt S.U.A, Spania, Italia, Israel, Franta si Marea Britanie.

Tabelul 4. Numărul turiștilor cazați în structurile de primire turistică, cu funcțiuni de cazare turistică in Sinaia, pe tipuri de structuri, în perioada 2011-2014

Sursa: http://insse.ro

In intervalul de timp pe care l-am analizat, scaderea brusca a numarului de turisti, de la 435.683 in 2011, la 390.674 in 2012, urmand ca in 2014, numarul acestora sa creasca din nou, fiind inregistrat un numar de 422.183.

Figura 1. Reprezentarea grafică a turiștilor care au fost cazati în Sinaia în perioada 2011-2014

Din analiza graficului de mai sus, se poate observa scaderea substantiala a numarului de turisti care au vizitat statiunea Sinaia in anul 2012, fata de anul precedent, fapt datorat cresterii considerabile a numarului de capacitati de cazare.

Durata medie a sejurului din statiunea Sinaia variaza in jurul cifrei 2, in 2012 aceasta crescand la 2,96 de zile, fata de anul 2011 in care a fost inregistrar un numar de 2,28 zile, scaderea fiind foarte proeminenta si in anii urmatori. Motivul pentru care aici durata medie de cazare este de 3 zile este vizitarea locului de cele mai multe ori pe timp de weekend.

Tabelul 5: Durata medie a sejurului pe in Sinaia in perioada 2011-2014

Sursa: http://insse.ro

Figura 2: Reprezentarea grafica a duratei medii a sejurului in Sinaia in perioada 2011-2014

Evolutia circulatiei turistice este una oscilanta. Numarul de turisti care s-au cazat in unitatile pentru cazare din Sinaia a coborat in 2012 si 2013, fata de 2011, datorita faptului ca foarte multe structuri si amenajari au fost inchise pentru a fi renovate. Insa, redeschiderea acestora, dar si reamenajarea parttiilor pentru schiat, a avut un efect benefic datorita cresterii, din nou, a numarului de turisti cazati in aceasta zona in anul 2014.

Tabelul 6: Numarul mediu de turisti din Sinaia in perioada 2011-2014

Sursa: http://insse.ro

In anul 1869, in care a avut loc cnstruirea primului hotel din acea zona, statiunea Sinaia a fost denumita ca si statiune montana pentru intaia oara, urmand ca mai tarziu, la inceputul anilor 1900, aceasta zona a devenit o adevarata statiune montana de lux, ce dispunea de un numar de 11 hoteluri, 150 vile, 2 cazinouri, restaurante, magazine, o gradina zoologica, dar si un parc de promenada.

Transport pe cablu

Statiunea Sinaia dispune de un amplu transport prin cablu, acesta reprezentand o necesitate datorita partiilor de schi intens populate de turisti, dar si de locuitorii din acelasi perimetru.

Tabelul 7: Transportul prin cablu din statiunea Sinaia

Sursa: http://www.romaniaturistica.ro/info-schi-detalii-ski-stare-partie-Valea-Soarelui-1-Oras-Sinaia-PRAHOVA-185.html

Implicarea ONG-urilor

Asociatia Socio-Culturala Prahova Excelsior Sinaia s-a infiintat in anul 2005, pe data de 1 ianuarie si are ca scop punerea in valoare a intrgii regiuni montane, prin organizarea diferitelor activitati din diferite domenii de istorie, culturale, sociale, civile si sportive.

Tabelul 8: Obiectivele Asociatiei Socio-Culturale Prahova Excelsior Sinaia

Sursa: https://www.facebook.com/aspesinaia

Capitolul 3. Posibilitati de dezvoltare a ecoturismului in Muntii Piatra Craiului

Avand o situatie speciala din punct de vedere geografic, masivul Piatra Craiului se remarca remarca printr-o structura deosebita din punct de vedere al asezarii si a posibilitatilor de acces. Aici se regasesc trei depresiuni care dispun atat de drumuri lungi, foarte greu de parcurs, pana la ascensiuni mai scurte, usor primejdioase.

3.1 Analiza potentialului ecoturistic