Echipamente Agricole de Uz Gospodaresc
Echipamente agricole de uz gospodăresc
Moară de grâu și porumb – Batoză de porumb – Tocători de rădăcinoase – Mașini de curățat
Cuprins
Introducere
CAPITOLUL 1 – ISTORIA UTILAJELOR / PRODUCĂTORI ȘI IMPORTATORI
1.1 Istoria utilajelor
1.2 Producători și importatori
CAPITOLUL 2 – SITUAȚIA EXISTENȚEI ECHIPAMENTELOR ÎN GOSPODĂRII
2.1 Situația actuală a morilor de porumb și grâu în România
2.2 Situația actuală a batozelor de porumb în România
2.3 Situația actuală a tocătoarelor de rădăcinoase în România
2.4 Situația actuală a mașinilor de curățat în România
CAPITOLUL 3 – ALCĂTUIREA ,UTILIZAREA ȘI PRINCIPÎILE DE FUNCȚIONARE ALE ECHIPAMENTELOR DE UZ AGRICOL GOSPODĂRESC
3.1 Alcătuirea și utilizarea mori de porumb și grâu
3.2 Alcătuirea și utilizarea batozei de porumb
3.3 Alcătuirea și utilizarea tocătoarei de rădăcinoase
3.4 Alcătuirea și utilizarea mașinilor de curățat
3.5 Principiile de funcționare la moară de porumb și grâu
3.6 Principiile de funcționare la batoza de porumb
3.7 Principiile de funcționare la tocătoarea de rădăcinoase
3.8 Principiile de funcționare la mașinilor de curățat
CAPITOLUL 4 – STUDIU EXPERIMENTAL MOARĂ DE PORUMB
4.1 Moara de porumb dotată cu valțuri si aplatizator MV 5-0
4.1.1 Descrierea și destinația produsului
4.1.2 Caracteristici principale
4.1.3 Amplasăre și montaj
4.1.4 Reglaje
4.1.5 Exploatare – funcționare
4.1.6 Întreținere și reparațîi
4.1.7 Deranjamente de funcționalitate – cauze și remedieri
4.2 Moara de porumb cu ciocanele Model Pandora 2500 BT
4.2.1 Descrierea și destinația produsului
4.2.2 Caracteristici principale
4.2.3 Amplasare și montaj
4.2.4 Reglaje
4.2.5 Exploatare – funcționare
4.2.6 Întreținere deranjamente și reparațîi
4.3 Concluzii in urma studiului experimental efecuat
CAPITOLUL 5 – PIAȚA ECHIPAMENTELOR AGRICOLE
5.1 Prețuri și raportul calitate – Preț
5.2 Tehnologii moderne și prototipuri
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
Introducere
Încep această introducere către proiectul meu de diplomă, prin a v-a prezența în opinia proprie care sunt avantajele temei pe care am ales-o.
Sunt mulți studenți care optează pentru lucrări cu nume mari și sonore însă , ascultând recent un reportaj în care se spunea că aproximativ 4 milioane de hectare de pământ cultivabil din România este în posesia oamenilor de rând și a unor agricultori mici cu până la maxim 5 hectare în proprietate , eu personal am decis să tratez un subiect mai rar și anume utilajele de uz gospodăresc.
Deși observăm un proces de industrializare a agriculturii și o decădere a numărului de arendași și utilaje de gabarit mare , iată că în sfera agriculturii încă există oameni care trăiesc cu ajutorul pamatului moștenit din strămoși , și această este uneori singură , dacă nu principala lor sursă de venit și hrană .
Utilajele de uz gospodăresc ne-ar putea duce cu gândul la echipamente mici și greu de manevrat în obținerea unor rezultate cât mai apropiate de rezultatele unor mari industrii. Personal cred că această este o idee preconcepută, am analizat și calculat în amănunt care este profitabilitatea și eficacitatea unor astfel utilaje mici.
În cuprinsul lucrării se pot observa cu exactitate care sunt utilajele pe care am ales să le analizez și sintetizez în lucrarea mea, ele fiind cele mai necesare în gospodăria unui fermier.
În prima parte a lucrării am punctat în principal avansul tehnologic suferit de utilajele agriole mici.
Pentru o mai bună înțelegere a avansului în domeniul tehnologiei agricole, am ales să scot în evidență antagonia dintre moară momunemt și una din cele mai mari mori existente în zilele noastre.
Am ales cuvântul antagonie în această introducere, și între aceste două utilaje, deoarece în mod voit sau nu în procesul de avans tehnologic, a avut loc distrugerea elementului vechi în favoarea celui nou.
Același lucru s-a întâmplat în cazul majorității utilajelor, însă mai pe larg situațiile sunt prezentate în capitolul întâi al acestei lucrări. Nu am putut trece cu vederea una din primele mori pe baza de abur, mai exact moară lui Assan, una din primele mari utilaje industriale, este un simbol al României, și un subiect tratat chiar și în literatură Română.
În cel de al doi-lea capitol al lucrării am încercat să privesc situația în ansamblu a utilajelor și a existenței lor în gospodăriile oamenilor, mai exact am arătat faptul că utilajele de capacitate mică pot fi deasemeni profitabile cu o eficacitate sporită, față de utilajele neconvenționale cu acțiune manuală sau animală.
De asemeni utilajele din gospodăriile micilor fermieri au randament mult mai ridicat dacă vorbim de culturi mici, exemplu fiind un agricultor cu maxim 5 hectare de pământ ce a cultivat grâu pe întreagă suprafață.
Acestuia îi v-a fi mult mai convenabil să macine grâul în regie proprie cu un utilaj mic unde pierderile sunt mult mai mici și cheltuielile mult mai reduse așa cum am analizat și în ultimul capitol care tratează într-un mod realistic timpul de lucru necesar pentru procesarea recoltelor.
În cea de a treia parte lucrării am stabilit, analizat și specificat care sunt după părerea mea unele din cele mai bune utilaje din momentul acesta pe piață românească, drept urmare am ales 4 companii diferite care ne v-or furniza utilaje de top la prețuri accesibile .
Cele patru companii au fost alese după un studiu riguros al tutoror competitorilor aflați pe piață din România, au fost luate în considerare criterii precum – timp de amortizare a investiției, cheltuieli de rulare și întreținere a utilajului, prețul de achiziție, calitatea oferită și capacitatea de procesare .
După o analiză completă a fiecărui utilaj, eu am ținut să precizez și principiul de funcționare a fiecărui utilaj, deoarece de multe ori principiul de la baza echipamentului face diferențierea între acestea.
Continuând această introducere în lucrare, v-a prezint capitolul patru al acestei lucrări, mai exact aici am prezentat elementele ce țin de preț, raport calitate-preț, investiții inițiale și amortizarea acestora.
Am tratat fiecare utilaj în parte luând în calcul atât prețul cât și timpul de lucru și consumul de energie folosit de acestea în procesarea întregii recolte. Prin acest capitol al lucrării mele, practic vreau să subliniez necesitatea unor astfel de echipamente sau unele similare în gospodăriile oamenilor.
În cazul meu, eu am optat să introduc în lucrarea mea numele și modelul exact precum și producătorul sau distribuitorul din România, în acest fel nu încerc să influențez deciziile posibililor cititori, ci doresc că informațiile pe care eu le-am furnizat să poată fi verificate și puse în aplicare în cazul în care cititorii sunt convinși de predicțiile mele.
Un ultim capitol al proiectului meu de diplomă tratează în amănunt un subiect experimental și anume am ales moară de porumb de capacitate mică.
Această ultima parte din proiectul meu v-a redă în amănunt tot principiul de funcționare a unui astfel de utilaj și pentru o mai bună înțelegere a acestuia am adăugat schița propriu-zisă ce constă în analiză fiecărei componente, sistemul de acționare și forță manuală necesară .
Proiectul de diplomă este încheiat cu o serie de concluzii pe care am putut să le evidențiez în urmă întregului studiu realizat de mine . Concluziile fac referire în mare parte la necesitatea acestor utilaje și la modul de folosire a acestora, o concluzie demnă de precizat este aceea că am reușit să evidențiez cât de important este avansul tehnologic și că există că beneficiari a acestuia atât utilizatorul, producătorul dar și mediul incojurator.
Mediul incojurator fiind cel care din nefericire în ultimul timp a avut parte de un declin inimaginabil iar factorul principal este omul și activitățile pe care acesta l-e întreprinde zilnic.
Aici se include cu siguranță și firmele mari producătoare de cereale de exemplu care poluează atât prin mașinăriile pe care l-e utilizează atât prin erbicidele folosite care afectează în mod direct solul dar și omul acesta urmând să consume produsele .
Afectată este și pânză freatică care se îmbibă cu astfel de substanțe și ulterior această ajunge în fântânile oamenilor și este consumată de aceștia și de animalele pe care l-e cresc, care mai apoi v-or avea o calitate a produselor precară.
În încheierea intoducerii, țin să precizez faptul că această lucrare este una tratată în mod exclusiv obiectiv, exemplele sunt unele aleatorii iar predicțiile de existența sunt bazate pe informațiile culese din comunca în care locuiesc (Țibănești- Vălenii județ Iași), și comunele alturate .Tansa ,Ipatele ,Mănăstirea .
Facultatea Agricultură din cadrul UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI ne-a învățat mereu să credem în forțele noastre și să fim creatori de valoare în sfera oricărui domeniu de activitate, dar mai ales să ne cunoaștem mai bine pentru a ști ceea ce să ne dorim.
Doresc să aduc mulțumiri profesorilor care m-au îndrumat pe căile inteligenței și mai ales părinților care m-au susținut și acordat încrederea lor la fiecare pas în viață.
CAPITOLUL 1 – ISTORIA UTILAJELOR / PRODUCĂTORI ȘI IMPORTATORI
Istoria utilajelor
În capitolului întâi al acestui proiect de diplomă v-oi sintetiza istoria utiljelor de la primele modele apărute până la tehnologiile modern folosite în zilele noastre .
Așadar, începem prin a ne aminti vremurile în care spre exemplu aratul era o operațiune desfășurată foarte greoi cu ajutorul unor pluguri de lemn tractate de unul sau doi cai, procedeul necesită foarte mult timp și mult efort fizic din partea micului agricultor.
Pentru o mai bună înțelegere a utilajului am atașat o poză- Figura 1.1, este un utilaj recondiționat și în zilele de azi este folosit că element decorativ sau piesă în muzee precum cel din capitală Muzeul Țăranului Român .
Figura 1.1
Plug din lemn
După – http://ro.wikipedia.org/
Că și dată inițială la care plugul și-a făcut apariția , această este din perioada Geto-Dacilor perioada în care plugul era construit în întregime din lemn și cu partea tăioasă construită din metal pe modelul celtic .
Acesta avea forme robuste și greu de manevră , forță brută fiind un necesar pentru utilizatori, plugul construit de geto-daci a fost perfecționat de strămoșii noștri și abia în secolul ÎI-lea i.Hr aceștia au reușit să îi de-a o formă mai aplatizată și cu o terminație triunghiulară sub formă unei linguri, și pentru prima oară acesta era prevăzut cu un sistem de fixare pentru tracțiune animală .
Uitându-ne la istoricul utilajelor, și luăm că exemplu plugul de lemn, observăm că procesul de avans este unul foarte lent, difereta măsurată în timp dintre plugul de lemn și mijloacele de arăt cu tracțiune motorizată, materiale de o duritate și durabilitate mare, este una foarte mică de ordinul a sutelor de ani.
Strămoșii noștri au perfecționat plugul în secolul ÎI i.Hr, când a fost adoptat brăzdarul român, acesta fiind unul mai lat și avea un randament mai bun. Românii au fost cei care i-au dat formă unei bare aplatizate, și datorită îmbunătățirilor aduse de aceștia, s-a confecționat plugul din fier de tip dacic ,acesta avea vârful triunghiular și curbat că o lingură,el era prevăzut cu o nervură mediană și la capătul sau era prevăzut cu un cârlig de fixare.
În secolul I adică pe vremea lui Traian, Românii foloseau un plug ale cărui coarmane erau sprijinite pe un cadru prevăzut cu roți.
Până în secolul XX, adică până în vremea răscoalei țărănești din anul 1907, în gospodăriile oamenilor a fost folosit plugul din lemn cu brăzdar de fier.
Acesta este doar unul din exemplele pe care aș fi putut să l-e evidențiez ,însă numărul lor este unul mult mai mare. În continuare doresc să arăt care au fost pașii în creearea de tehnologii noi pe cont propriu .
Cu zece ani înaintea Revoluției de la 1848, în România s-a înființat una din primele școli de agricultură, unde materia predată făcea în principal referință către mașini avea forme robuste și greu de manevră , forță brută fiind un necesar pentru utilizatori, plugul construit de geto-daci a fost perfecționat de strămoșii noștri și abia în secolul ÎI-lea i.Hr aceștia au reușit să îi de-a o formă mai aplatizată și cu o terminație triunghiulară sub formă unei linguri, și pentru prima oară acesta era prevăzut cu un sistem de fixare pentru tracțiune animală .
Uitându-ne la istoricul utilajelor, și luăm că exemplu plugul de lemn, observăm că procesul de avans este unul foarte lent, difereta măsurată în timp dintre plugul de lemn și mijloacele de arăt cu tracțiune motorizată, materiale de o duritate și durabilitate mare, este una foarte mică de ordinul a sutelor de ani.
Strămoșii noștri au perfecționat plugul în secolul ÎI i.Hr, când a fost adoptat brăzdarul român, acesta fiind unul mai lat și avea un randament mai bun. Românii au fost cei care i-au dat formă unei bare aplatizate, și datorită îmbunătățirilor aduse de aceștia, s-a confecționat plugul din fier de tip dacic ,acesta avea vârful triunghiular și curbat că o lingură,el era prevăzut cu o nervură mediană și la capătul sau era prevăzut cu un cârlig de fixare.
În secolul I adică pe vremea lui Traian, Românii foloseau un plug ale cărui coarmane erau sprijinite pe un cadru prevăzut cu roți.
Până în secolul XX, adică până în vremea răscoalei țărănești din anul 1907, în gospodăriile oamenilor a fost folosit plugul din lemn cu brăzdar de fier.
Acesta este doar unul din exemplele pe care aș fi putut să l-e evidențiez ,însă numărul lor este unul mult mai mare. În continuare doresc să arăt care au fost pașii în creearea de tehnologii noi pe cont propriu .
Cu zece ani înaintea Revoluției de la 1848, în România s-a înființat una din primele școli de agricultură, unde materia predată făcea în principal referință către mașini și unelte agricole.
Școală a fost urmată în anul 1840, de înființarea primelor ateliere de mașini agricole. Acestea fabricau pluguri de fier prevăzute cu sistem de prindere pentru tracțiune animală.
Atelierele au fost înființate în București și Cluj, utilizarea uneletelor fabricate în aceste ateliere este atestată oficial până în anul 1947, însă ele sunt întâlnite prin satele românești și astăzi.
Sucursala a firmei Clayton-Shussliworth din Lincoln, a înființat unul din primele ateliere de fabricat mașini agricole. Începând cu anul 1983 fabrică s-a dezvoltat alături de firma austro-ungară Richard-Graepel, și mai apoi și cu alte ateliere producătoare de utilaje agricole din zona.
Un pas important în istoria agriculturii din România este reforma agrară ce a avut loc în anul 1921 .
Spre sfârșitul secolului XIX – Începutul secolului XX în țară au avut loc mișcări sociale tot mai puternice , care în mod final conduc către răscoala din 1907.
În continuare pe teritoriul României principala ocupație este în domeniul agriculturii acesta fiind și sursă principala de hrană a celor 14,4 milioane de locuitori –număr atins în anul 1930.
Începând cu anul 1921 an în care a avut loc revoluția agrară , agricultură era practicată sub patru legi esetiala care în esență lor constau în aproximativ Același lucru –practic pământul urmă să fie expropriat astfel :
– pământul cultivat de la 100 ha în sus ale moșiilor arendate și folosite de arendași la dată votării legii;
– pământul cultivat de proprietari dacă era un lot mai mare de 100 ha în zonele de deal și munte, sau 150, 200, 250 ha la ses în funcție de cererea de împroprietărire;
– pământul cultivat de proprietari unde s-au investit în utilaje, clădiri, dacă era o suprafață mai mare de 100 de ha la munte și deal, 200, 300 și 500 ha la ses în funcție de cerere.
Asftel până în anul 1937 au fost expropriată 5.8 milioane de hectare din care aproape 4 milioane a constat în terenuri agrabile , 1 milion de hectare de islaz și restul păduri sau pământ neproductibil .
Reforma din 1921 este urmată de reforma agrară din 1945 , reforma despre care mulți vorbesc că fiind una doar cu scop propagandistic și cu referire doar către colectivizarea pământurilor și nicidecum un interes național pentru bunăstarea tututor paturilor sociale.
În jurul anilor 1945 -1949 a Început în România procesul de colectvizare , practic agricultorii au fost deposedați de terenuri, ele trecând în patrimoniul statului și fiind exploatate de acesta, în mod evident resursele financiare erau mult mai mari și avansul tehnologic de lurare a pământului a evoluat simțitor .
În Muzeul Național al Agriculturii există o poză – Figura 1.2 datată din 1945 unde se pot observă clar resursele și mijloacele utilizate, pentru a nu detalia și pentru a avea o imagine mult mai clară a acelor timpuri am atașat o copie a acelei fotografii.
Figura 1.2
După -Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
Aratul pământului în 1945 cu tractoare Lanz Bulldog Foto:Muzeul Național al Agriculturii
Utilajele folosite la arat nu au fost singurele care au beneficiat de un proces de avansare, un alt exemplu este batoză de porumb. Deși această în zilele noastre există în câteva zeci de modele competențe pe piață, în urmă cu zeci de ani ele nu existau deloc .
Acțiunea pe care batoză o desfășoară acum, era pe vremuri făcută de om cu forțe proprii.
Boabele de porumb erau desghiocate manual cu ajutotul unui instrument vechi numit popular “dezghiocător”, însă procedeul necesită foarte mult timp, și fiind pracic imposibil de reazlizat în cazul cuturilor mari .
Popular unii fermieri puneau pur și simplu porumbul la uscat și când acesta era uscat în totalitate se punea în saci, care mai apoi erau loviți în mod repetitiv cu un obiect tare până la desprinderea integrală a boabelor de pe știulete.
Însă din nou după cum v-a imaginați procedeul chiar dacă scade timpul efectiv de lucru, necesită mai mult efort fizic, un astfel de sac conținând aprox 30-50 de kg, este dificil de mânuit și mai ales necesită multe lovituri.
Figura 1.3
Denumire populara “Dezghiocator”
Figura obținuta prin mijloace proprii
Așadar în ziua de azi muncă agricultorului a fost simplificată mult datorită avansului tehnologic, datorită motoarelor electrice încorporate în sisteme de însămânțare, fertilizare, recoltare etc.
Un exemplu elocvent de avans tehnologic îl constituie morile de grâu respectiv porumb, prima moară cu aburi din România este Moară lui Assan și a fost construită în 1853 în București.
Această încă se află aici în zona Obor-Lizeanu însă necesită reparații capitale, menționez că moară este înregistrată că fiind monument de valoare națională și face parte din patrimoniul industrial.
Moară a fost întemeiată de negustorii George Assan (1821–1866) și Ion Martinovici(1820–1882).
Moară lui Assan (prezentată în Figura 1.4 ) avea o capacitate de măcinare de șapte vagoane în 24 de ore , aproximativ 90 de tone . Riscurile la care angajații au fost supuși erau foarte mari, datorită motorului care acționa moară, el era un motor cu aburi unde pericolul de incendiu sau explozie erau foarte ridicate.
Chiar și așa, moară era una din cele mai bine văzute afaceri din această perioada, profitul pe care această îl aducea proprietarului fiind unul enorm .
Că să înțelegem situația financiară pe care acesta și-a creat-o cu ajutorul morii, amintim faptul că fiii lui Assan au fost printre primii care au beneficiat de avantajele unui automobil.
Figura 1.4
Moară lui Assan
După – http://ro.wikipedia.org/
O altă moară de măcinat grâu cunoscută în istoria avansului tehnologic al României este moară cu pietre ce a aparținut unui morar de origine Română.
Această este una acționată printr-un motor alimentat cu benzină însă foarte vechi, ea s-a bucurat de funcționalitate multe decenii și astfel păstrând vii practicile de morărit tradiționale.
Împreună cu această, în sat, au mai funcționat și alte mori cu pietre, nici una dintre ele păstrându-se până astăzi. Din păcate în ziua de azi moară este în paragină, acest lucru începând odată cu moartea morarului, și totodată morăritul fiind aproape abandonat în zona.
Cu sprijinul MET în anul 2004 a fost achiziționat un motor fabricat în ultimii ani ai secolului nouăsprezece dintr-unul din satele învecinate.
Compania „Langen & Wolf” sunt astfel primii deținători de licență pentru motoarele Otto în Monarhia Austro-Ungară, instalația fiind astfel valoroasă în comparația din punct de vedere al istoriei tehnicii.
În ziua de azi morile de grâu și porumb au motoare acționate electric, riscurile sunt mult mai mici și calitatea făinii obținute este mult mai ridicată.Cheltuielile de întreținere cu astfel de mori sunt mai mici și forță de muncă necesară mult mai scăzută prin urmare cheltuielile cu angajații sunt reduse considerabil.
După cum am menționat și mai sus în România avem una din cele mai mari mori din Europa de Est, în Carani județul Timiș, capacitatea acestei mori în comparație cu moară lui Assan construită în 1853 este de cinci ori mai mare, mai exact moară din Carani are o capacitate de măcinare de 500 tone în 24 de ore. Moară din Carani are doar 100 de angajați , sistemul fiind unul computerizat în majoritate.
Și în cazul tocătoarelor de rădăcinoase observăm un avans al tehnologiei, în vremurile de demult agricultorii nu aveau prilejul de a se bucură de tocătoare acționate electric.
Singură modalitate de tocare fiind una manuală cu ajutorul unei tocătoare din oțel turnat, utilaj masiv, greu de utilizat, dotat cu o manivelă ce acționează asupra răzătorii. În imaginea alăturată (Figura 1.5 ) v-a prezint un astfel de model fabricat de către cei de la Clayton & Schuttleworth.
Figura 1.5
Tocătoare de rădăcinoase – Clayton & Schuttleworth
După – http://www.claytonshuttleworth.com.au/
În general tocătoarea prezentată în imagine era folosită în tocarea sfeclei, această fiind una din legumele cele mai des cultivate fie pentru obtinera zahărului, pentru fabricarea băuturilor alcoolice de casă sau hrană pentru porci (sfeclă fiind o sursă de hrană foarte nutritivă pentru aceștia).
Astăzi tocătoarele de rădăcinoase au cu totul o altă înfățișare și eficacitate, sunt prevăzute cu motoare electrice ce acționează printr-o serie de curele asupra rotorului și ulterior a răzătorii.
Capacitatea de tocare a utilajului prezentat la punctul 3.3 este una de 3 tone pe ora. Între cele două utilaje nu există un termen de comparație când vine vorba de productivitate și capacitate .
Când vorbim de avans tehnologic în agricultură, beneficiul a fost mereu în favoarea tuturor părților, atât a fermierului, producătorului de utilaje noi dar și a populației care se bucură de siguranță unei alimentații de baza .
De un beneficiu mai ridicat se bucură producători i de astfel de utilaje din moment ce cererea este mai mare, automat profitul lor este mai ridicat.
De asemeni dacă utilaje folosite sunt unele cu tehnologie nouă calitatea este mult mai ridicată și bineînțeles este realizată într-un timp scurt.
Mai exact, odată cu creșterea demografică s-a înregistrat și un prosces de avansare a utilajelor ce le permite fermierilor să producă o recolta mai mare cerută de către populație în mod imperative.
În România primul om care a preluat inițiativa de a încerca construirea unor unelte agricole, printre care și plugul de fier este Al.I. Ghica.
Producători și importatori
În acest punct al lucrării v-oi prezența producătorii utilajelor menționate în proiect dar și câțiva dintre producătorii de renume la nivel mondial.
Moară de grâu și porumb prezentată în proiectul meu de diplomă este produsă de SC.TEHNOFAVORIT SRL. Companie Situată în Bonțida la doar 30 de kilometri de Cluj, dinspre Dej, compania Tehnofavorit este o urmașa a fostei Stațiuni de Mașini Agricole și Tractoare.
Compania își are începutul în anul 1949 și a adoptat dezvoltarea tehnologică în mecanizarea agriculturii a anilor următori. În 1995 aceștia au început o colaborare tehnologică strânsă cu oameni din Germania ,Italia și Franța.
Această firma importă deasemeni utilaje din țările mai devreme menționate , dar și utilajele produse în România de TEHNOFAVORIT ajung pe piață țărilor străine din Europa și nu numai.
Compania produce mașini cu comandă numerică, mașini de debitat cu laser, echipamente de sablare și vopsire etc, fac că utilajele produse la Bonțida să satisfacă cele mai exigențe cerințe, aceste carateristici fac că TEHNOFAVORIT să fie unul din liderii de piață în domeniu.
Batoză de porumb prezentată în punctul 3.1 este comercializată pe piață românească de către compania cu același nume SC.MAGAZINUL MICULUI FERMIER SRL. este o companie înființată recent în anul 2011 , cu sediul în județul Timiș localitatea Timișoara .
Brand-ul Micul Fermier este un brand tânăr, 100% românesc creat din nevoia de a aduce și pe piață românească a unor produse de calitate superioară la prețuri rezonabile. Uneltele Micul Fermier sunt asamblate în Rusia, China, Canada, Polonia și Ucraina după cerințele și sub strictă supraveghere a specialiștilor români. Produsele Micul Fermier respectă toate normele de securitate și de calitate în vigoare.
Datorită calității și prețurilor corecte, gama de produse Micul Fermier s-a făcut remarcată foarte repede pe plan național, ajungând să cuprindă în acest moment peste 1000 de produse, fiind în continuă creștere.
În lucrarea mea am tratat în cadrul punctului 3.3 tocătoarea de rădăcinoase SS-1A construită de Radviliskis Machine Factory Lithuania , și distribuită în România de către partenerul lor SC.Kenobi.SRL.
Producția celor de la Radviliskis Machine Factory Lithuania include: combine pentru recoltarea fructelor de arbuști USK-1 “JOVARAS”, instalații de tratare a semințelor SBI-1, mori de cereale, distribuitoare de îngrășăminte, cositoare și alte produse. Compania partenera în România este producător de uscătoare pentru tocătură SC. Kenobi SRL.
JSC "Radviliskis machine factory" se pregătește pentru noi proiecte în România, țară bogată în materii prime regenerabile, unde proiectele sunt susținute și din fonduri ale Uniunii Europene.
În continuarea acestui capitol voi prezența compania producătoare a utilajului prezentat în punctul 3.4 al acestei lucrări .
SC.VALBOMAR.SRL este o societate ce comercializează utilaje agricole, are capital total privat. Compania este unicul distribuitor al firmei producătoare MIRĂ snc din ITALIA. MIRA este în principal un constructor de utilajelor agricole profesionale cum ar fi motosape, anumite tipuri de motocultivatoare și mini tractoare dotate cu roți sau senile.
Denumirea Situ-lui de Geomotoagro a fost aleasă pentru o mai ușoară promovare pe internet .Sediul firmei se află în Jud.ILFOV, Oraș CHITILA și tot aici și punctul de desfacere.
Fabrică MIRA snc a fost fondată în anul 1969 sub atentă supreveghere a lui Raffoni Carlo și a ficei Prima, în companie au fost implicați succesiv și alți componenți ai familiei care în prezent participa activ în conducerea firmei.
Regiuna istorică Savignano sul Rubicone (Forli) în Emilia Romagna este evocată deseori pentru industria mecanică și concentrația foarte mare în producția de mașini agricole și tot aici își are sediul și fabrică Geomotoagro.
Grecia a fost prima piață de desfacere pentru ei și în timp s-a extins în țări precum Cipru, Spania, Franța, Turcia, Siria, Emiratele Arabe Unite ,Germania, Qatar,și ajungând până în America Latină (Nicaragua , Mexic , Peru)
Din anul 2008 aceștia sunt prezenți și n România prin compania SC.VALBOMAR.SRL unic concesionar pe teritoriul țări noastre.
CAPITOLUL 2 – SITUAȚIA ACTUALA A EXISTENȚEI ECHIPAMENTELOR ÎN GOSPODĂRII
2.1 Situația acuală morilor de porumb și grâu in România
Dacă în urmă cu câțiva zeci de ani există câte o moară la fiecare comună maxim două în funcție de mărimea comunei, situația în zilele de azi s-a schimbat .
Înainte cerealele erau colectate de către CAP-uri și măcinate în funcție de necesitate în morile proprii, cultivatorilor reveninu-le până la maxim 25 la sută ,restul grânelor erau depozitate în hambare gigant până la măcinarea lor .
În ziua de azi cultivatorii au o gama mult mai variată de valorificare a culturilor, fie prin vânzarea cerealelor în formă brută, fie prin măcinare și vânzarea făinii, fie prin exportul către țările unde climă și solul nu permite cultivarea necesarului pentru hrănirea populației .
Acum foarte mulți agricultori optează pentru mori mici de uz casnic în vederea obținerii furajelor pentru animale, numărul acestor mori crescând vertiginos în ultimii ani, fapt datorat prețului scăzut a utilajului și amortizarea investiției foarte rapid.
Numărul acestor mori de uz gospodăresc a fost direct influențat de poziția geografică a satului, tipului de sol (dacă este sau nu favorabil cultivării grâului și porumbului ), nivelul de trăi din respectivul sat ,numărul de locuitori și posibilitățile fiecărui sătean .
La nivelul județului Iași există înregistrate un număr de aproximativ 23 mori de grâu și porumb, dintre acestea 4 sunt localizate pe rază localiatii Iași și restul în afară ( Valea Seacă, Sinești, Dumbrăvița, Rediu, Udă, Hoisesti, Moșna , Habasesti, Comarna, Mogosesti Siret, Lespezi, Golaiesti, Belcesti, Vălenii,Țibănești, Suhulet,Tansa )
Desigur numărul nu este unul real datorită faptului ca mulți fermieri ce au în posesie mici mori de uz gospodăresc nu le inregistreză, astfel numărul nu este cel corect. Din păcate nu se efectuează studii de piata sau recensăminte care să contorizeze număarul total.
După cum se poate observă și în Figura 2.1-1, la Iași se află unul din cei mai importanți producători de făină de grâu și porumb din România – BOROMIR , liderul de piață pe plan național al producătorilor fiind DOBROGEA .
În anul 1961 – a fost înființată întreprinderea de Morărit Panificație Dobrogea după punerea în funcțiune a două mori de grâu.
În prezent compania este una cu capital privat 100 % și este înregistrată că fiind o societate pe acțiuni, și deși profilul companiei este de panificație nu este deloc de neglijat faptul că aceștia își cultivă în cea mai mare parte cerealele în regie proprie, deținând o suprafață de pământ cultivabilă foarte mare.
Figura 2.1-1
Principalîi producători de faina
După – http://www.slideshare.net/
Morile de porumb mici folosite la obținerea crupelor și în general a unei granulatii grunjoase sunt utilizate mult în gospodării deoarece făină de porumb obținută – mălaiul, nu este la fel e Pretențios că cea de grâu.
Mălaiul fiind folosit deseori în obținerea furajelor hrană puilor și mult mai puțin în alimentația omului .Deasemeni calitatea făinii nu are variații la fel de mari că cea de grâu, drept urmare utilajul folosit nu are aceeași importantă că la grâu.
Că să punctez cu adevărat care este Situația actual a morilor evidențiez faptul că în 2010 s-a deschis în România cea mai mare moară din țară și una din cele mai mari mori din Europa de Est.
Investiția de 11 milioane de euro a fost susținută în principal din fonduri proprii , dar a beneficiat și de sprijinul Uniunii Europene prin programul SAPARD.
Proprietarul a optat pentru un sistem computerizat și astfel acesta și-a redus cheltuielile de funcționare și operare foarte mult, el are în prezent aproximativ 100 de angajați, incluzându-i și pe cei din administrație.
Moară are o capacitate de procesare de până la 500 de tone/ 24 h și întreagă producție de faiana de porumb a acestei companii este dată către export în țările lovite de război , ele fiind una din principalele cumpărătoare (Irak , Afganistan și America de nord).
Propietarul a opat pentru accesarea exclusivă a pieței de export din mtiva financiare și stabilitate , cererea pe această piață fiind una ce se bucură de stabilitate.
Moară apartine sectorului privat sub brand-ul ATON Transilvania sau popular zis moară din Carani .
2.2 Situația actuală a batozelor de porumb în România
În România un fermier care deține între unu și cinci hectare de pământ de obicei îl cultivă cu mijloace populare, aratul se face cu disc și tractare animală, la fel și semănatul, lucrări le de îngrijire a pământului sunt făcute în general de forță umană prin plivit și prășit.
Astfel un fermier ajunge la o recolta de până în 4 tone de porumb ,3-3.5 tone de grâu și doar 2 tone de floarea soarelui .
În cazul fermierilor cu o suprafață mai mare de 5 hectare , aceștia își permit mijloace mecanizate de arăt, semănat, erbicidare sau fertilizare, lucru care sporește cu mult cantitatea de recolta, există fermieri din această categorie care ajung până la recolte de opt one de porumb/ hectar cultivat.
Cazul prezentat mai sus a micilor fermieri, este unul extrem de des întâlnit în România, această fiind Situația a peste 4 milioane de hectare de pământ cultivabil.
Acesta este motivul pentru care batozele de porumb de dimensiuni mici sunt încă prezente în gospodarile românilor, pentru ei fiind mult mai convenabil să execute și lucrarea de dezghiocare a boabelor în regie proprie.
Batoză de porumb prezentată în punctul 3.2 este una care se mulează destul de bine pe nevoile micilor fermieri, batoză este una capabilă și îi oferă agricultorului ce o deține posibilitatea de a procesa recolta treptat în funcție de necesitate.
Prețul unei batoze fiind unul foarte accesibil 350 lei -1000 lei, muncă este realizată mecanic cu un minim efort din partea utilizatorului.
Astfel apreciem că batozele de porumb aflate în gospodării au o densitate de apox 1-2 la 100 de case în cazul satelor aflate într-o zona favorabilă cultivării porumbului.
Batoză prezentată la punctul 3.2 (Micul fermier 3 în 1) are o capacitate de 500 kg pe h , astfel unui mic fermier cu 5 hectare de pământ și o recolta de 4,.4 tone la hectar , nu îi v-a lua mai mult de 55 h de lucru pentru procesarea întregi recolte.
Că urmare a celor menționate, concluzia este una favorabilă producători lor de batoze, aceștia comercializand un număr ridicat de produse, dar și a pieselor de schimb.
Partea nefavorabilă a subiectului tratat, sunt în mod evident cifrele scăzute înregistrate la recolta pe suprefete mici, și numărului mare de hectare cultivate în acest fel .
Așadar batoză de porumb este un utilaj foarte des întâlnit în gospodăriile oamenilor, procesul tehnologic de modernizare a acestui echipament este unul care s-a dezvoltat foarte rapid, în zilele de azi întâlnind batoze de porumb care îndeplinesc funcții precum, curățarea boabeleor de pe știulete, măcinare și uruială.
Modelul batozelor noi, după cum am menționat mai sus au capacitatea de a finaliza mai multe operațiuni, și practic salvează timp și bani fermierului.
2.3 Situația actuală a tocătoarilor de rădăcinoase în România
Tocătoarele de rădăcinoase se împart în două categorii , acționate electri și acționate manual printr-o manivelă , puterea de rotire și rotațiile răzătorii fiind una mult mai scăzută .În această lucrare am decis să tratez în amănunt tocătoarea de rădăcinoase electrică .
“Tocător de rădăcinoase SS-1A” produs de către Radviliskis Machine Factory Lithuania și find comercializată în România de către SC.KENOBI.SRL , este un model foarte bine conceput și foarte eficient.
Este un model nou cu o tehnologie avansată , cu o capacitate mai mare de tocare și timp mai puțin de supraveghere și încărcare.
SS-1A este un model acționat electric ,există multe alte modele similare acestuia și sunt des întâlnite în gospodăriile oamenilor din zone în care este favorizată cultivarea rădăcinoaselor .
În general acest tip de tocători acționate electric se găsesc în gospodăriile fermierilor mici , și sunt utilizate în tocarea bostanilor în vederea obținerii de
furaje pentru animale precum porci,pui,rate etc. sau în tocarea sfeclei și ulterior prin procesul de macerare, țuică .
Există tocătoare industrială însă fermierii micii care apelează la serviciile acestor companii , fie trebuie să plătească în bani , fie trebuie să lase cota parte din materia ce a necesitatat tocare , drept urmare este mult mai convenabil să achiziționeze un asftel de utilaj , să îl închirieze sau împrumute.
Că să facem un simplu calcul de eficacitate a unei astfel de tocătoare , luăm că exemplu un fermier cu 4 hectare de pământ ,unde acesta a cultivat morcovi .
Recolta medie de morcovi la hectarul cultivat de este aprox 15 tone .
Astfel :
1500 kg la o capacitate de tocare de 3 tone/h = 5 ore de lucru
20 minute pauză la fiecare ora = 1 h 20 m
TOTAL – 6 ore 20 pentru tocare , la acest timp se adaga și timpul de încărcare.
Timpul de încărcare a tocătoarei este unul mare la prima vedere, buncărul fiind unul de capacitate mare , însă la o a două privire , constatăm; chiar dacă timpul este unul mai îndelungat capaciatea este una mare deci frecvența încărcăturilor este una mult mai scăzută .
Că și paranteză menționez faptul că timpul de încărcare, este necesar indiferent de care este tipul de procesare în gospodărie sau tocătoare industrială, încărcarea fiind necesară și pentru a umple buncărul dar și pentru a transporta încărcătură la sediul tocătoarei.
Că și situație la nivel național preconizez că astfel de tocători sau modele asemănătoare din punct de vedere a peformanțelor, există aproximativ 1-2 în fiecare sat, și ținem cont că satul are între 100-200 de case.
2.4 Situația actuală a mașinilor de curățat în România
Situația utilajelor de curățat în România la nivelul gospodăriilor mici nu este una la fel de bună că cea a utilajelor mai sus menționate, mai exact agricultorii de talie mică preferă utilizarea mijloacelor nemotorizate .
Aceștia folosesc des utilaje cu tracțiune animală sau umană pentru curățarea terenurilor , în unele cazuri apelează la utillaje mari închiriate sau utilaje de talia celui prezentat contra unui cost mult mic plătit proprietarului.
Adesea aceste tipuri de utilaje sunt achiziționate de primăriile satelor sau comunelor, în vederea mentenantei de spații verzi, spații de joacă, elemente florale decorative etc.
Ca și ecipament de curățare am optat în a va prezența tocătoarea de proveniență italiană GEO-EFG105, este un utilaj de simplificare a muncilor câmpului, fermierii ce îl achizioneaza fiindin general proprietari a unor suprafețe mai mari de 4-5 hectare, astfel randamentul și amortizarea acestui utilaj devin mult mai facile.
Fermierii de această talie, îl utilizează în general la munc câmpului după recoltare, exemplu pentru tocarea cocenilor după ce porumbul a fost cules, sau în nivelarea terenurilor acolo unde este necesar .
GEO-EFG105 este un utilaj conceput să ușureze muncă fermierului însă aceștia nu îl consideră extrem de necesar în gopodariile lor.
Un incovenient în vânzarea în număr ridicat a acestui produs îl reprezintă și sursă propulsoare, acesta necesitant agățarea de un tractor utilaj de care nu dispun foarte mulți agricultori mici.
Deși am găsit câteva motive pentru care fermierii nu achizioneaza astfel de utilaje, iată și câteva motive pentru care unii deja au în proprietatea lor un astfel de echipament : reducerea timpului acordat curățirii , efortul fizic minimalizat, ușor de manevrat cu o lățime de lucru de 1m și 5 cm, astfel la o viteză de deplasare de 20 km / h fermierul are nevoie de 5 ore pentru curățirea integrală a unui hectar de pământ.
O estimare proprie făcută în cazul comunei Țibănești din județul Iași ne arată faptul că pe rază comunei există un număr de 3 de astfel deutilaje.Comună Țibănești este formată din opt sate Glodenii Gândului, Griesti, Jigoreni, Rasboieni, Recea, Țibănești, Tungujei și Vălenii, practic este o tocătoare la apoximativ 3 sate .
CAPITOLUL 3 – ALCĂTUIREA ,UTILIZAREA ȘI PRINCIPÎILE DE FUNCȚIONARE ALE ECHIPAMENTELOR DE UZ AGRICOL GOSPODĂRESC
3.1 Alcătuirea și utilizarea mori de porumb și grâu
Moară de porumb și grâu de uz gospodăresc este folostia în principal pentru obținerea crupelor și a făinii de joasă calitate care urmează a fi folosită în general folosită doar în gospodăria proprie.
O altă caracteristică a mori de porumb și grâu pe care eu am optat să o detaliez în lucrarea mea este că tehnologia folosită în construcția ei este una nouă ce permite utilizatorului confecționarea de făină cu o granulație mai mică decât a morilor de uz casnic obișnuite.
Chiar mai mult decât atât acest tip de moară vine cu un set de site ajustabile în funcție de granulația dorită, practic îi v-a oferi fermieului posibilitatea de a macină atât pentru animale cât și pentru consum propriu cu o calitate mai ridicată decât normalul oferit de o moară fără site.
Măcinarea cerealelor este principalul factor care influențează calitatea furajului pentru animale. Operația de măcinare pentru obținerea de produse furajere, se realizează în mori cu ajutorul mori cu ciocănele și este foarte important că cerealele să fie măcinate uniform, iar praful furajer să fie eliminat în cantitate cât mai mică posibilă.
Pentru această lucrare am decis să tratez în detaliu moară de porumb cu ciocănele MCU-1.8 comercializată de către unul dintre producători i lideri de pe piață românească, mai exact S. C. TEHNOFAVORIT S. A. cu sediul în județul Cluj -Stean cel mare nr 273.
După cum o să vedeți în descrierea și destinația produsului mai jos, eu am optat pentru acest model deoarece este că o mică multifuncțională ce execută lucrări le necesare fiecărei gospodării.
Destinația produsului
Moară cu ciocane MC-1.8 este utilizată la măcinarea concentratelor (boabe de cereale, știuleți de porumb) și a furajelor grosiere și a făinii de consum propriu La cerere moară poate fi echipată și cu :
a. Dispozitiv de tocat rădăcinoase cum ar fi sfeclă sau tuberculii
b. Dispozitiv circular montat pe Același cadru pentru tăiat lemne
Practic acesta este un utilaj complex ce poate fi folosit în mai multe activități din jurul gospodăriei, el este un echipament cu 3 funcții diferite care pentru un agricultor de rând este utilajul perfect.
Îl numesc utilajul perfect deoarece ocupă puțin spațiu, are un consum redus și investiția inițială este una mult mai mică decât dacă ar opta să cumpere separat utilajele.
Detaliile tehnice a mori MCU 1.8
Productivitate
Cereale boabe………………..170 – 210kg/h
Știuleți de porumb……………100 – 110kg/h
Tulpinile porumbului ………..60 – 100kg/h
Sfeclă…………………………150 – 300kg/h
Puterea motorului electric și monofazic…………….1,8 sau 2,2Kw
Turația motorului electric …………………………..3000 rotații pe min
Curea de transimisie ………………………………..10x8x1350
Numărul total de ciocănele cu care este dotată……..16
Pentru cerealele boabe dimensiunea orificiilor pentru sită ………. D3
Pentru știuleții de porumb dimensiunea orificiilor pentru sită …….D5
Dimensiunile fizice ale utilajului
Înălțime…………………….1200
Lungime …………………..1300
Lățime……………………..500
Alcătuirea mori MCU 1.8
1.Cadrul mori este alcătuit din 4 picioare formate din țeavă metalică pe care se fixează ramă de cornier. Tot pe cadrul mori mai sunt fixate și acele urechi necesare sistemului prindere de masă a dispozitivului de tăiat lemne.
2.Partea exterioară a mori este confecționat a din tablă de oțel această fiind prevăzută cu un tub cu capac de cauciuc pentru introducerea știuleților. Capacul se fixează cu ajutorul a 3 piulițe și este prevăzut cu un mîner de tip bilă. Clapetă de reglare a debitului precum și jgheabul de evacuare se fixează deasemeni pe carcasa exterioară a utilajului.
3.Utilajul este prevăzut cu un rotor cu ciocănele și este format din două inele ce sunt prinse între ele cu 4 distanțiere. Între acestea se fixează cele 4 bolțuri pe care mai apoi sunt montate ciocănelele.
4.Motorul cu care moară este prevazatuta este un motor acționat electric și cu transmisie prin curea trapezoidală.Aceast tip de curea permite acționarea părților active din component mori.
5.Dispozitivul de tăiat lemne despre care am spus că poat fi montat la cerere, este alcătuit din axul propriu-zis pe care urmează să fie fixat discul de tăiere și masă basculantă .
6.Dispozitivul de tăiat rădăcinoase care deasemeni poate fi montat la cerere, este alcătuit dintr-un disc dotat cu un cuțit de tăiere și un capac care este prevăzut cu o pîlnie utilizată pentru introducerea rădăcinoaselor.
Figura 3.1-1
Moară cu ciocanele MCU 1.8 Tehnofavorit
După- http://tehnofavorit.ro/
3.2 Alcătuirea și utilizarea batozei de porumb
În esență ei batoză de porumb este o mașină agricolă care desface boabele din spice, din păstăi sau din știuleți și le separă de celelalte părți ale plantei, această lucrare fiind efectuată în unele cazuri direct mașină de treierat.
Batoză de porumb este un utilaj ce înlocuiește în mare parte muncă manuală pe care un fermier ar trebui să o execute, muncă ce necesită un timp și efort îndelungat.
Utilajul pe care eu am ales să îl detaliez în lucrarea mea de licență este unul confecționat în totalitate din metal, lucru care îl face mult mai rezistent atât pe timpul de lucru cât și în timp , este un utilaj ușor de manevrat , fiind necesar un singur operator , l-am ales și pentru consumul mic de energie electrică dat și pentru că randamentul în raport cu Prețul și durata de procesare este unul foarte ridicat .
Batoză pentru porumb este ușor de utilizat având o construcție simplă ce se bazează pe separare forțată. Fărâmițarea se face prin forță continuă, sub bandă de acționare aflându-se un raft tip sită post de evacuare.
Că și exemplu în această lucrare Micul Fermier 3 în 1 un model cu o tehnologie nouă 2015.
Capacitatea batozei de porumb (știuleții ies curați fără boabe rămase)-550Kg/ora
Capacitatea de uruială a știuleților de porumb – 110 kg/ ora
Capacitatea de măcinare propriu-zisă- 150-180 kg/ ora (în funcție de sită aleasă )
Capacitatea de sfărmare a boabelor pentru crupe – 450 kg/ ora
Putere motorului monofazic- 2.5KW (2500W)
Viteză de rotație -2800 rpm
Voltaj-220V – alimentare la priză normal
Componentele batozei de porumb oferită de cei de la compania Micul Fermier sun următoarele:
a) Gură de alimentare pentru porumb
b) Capac superior de protective
c) Plăcută cuțit pentru tăiere
d) Corp inferior
e) Suport
f) Tub de evacuare a produsului finit
g) Fulie
h) Sită ajustabilă
i) Ax
j) Cuțit
Precizăm aici că tote aceste component au o formă robustă și sunt confecționat e din materile dure ce favorizează păstrarea utilajul în timp contra ruginii și deasemeni păstrează funcționalitatea utilajului pentru o perioda de timp foarte lungă.
Acestea fiind unele din cele mai căutate caracteristici pentru astfel de utilaje, agricultorii optează pentru acest tip de material deoarece acest tip de achiziție este una cu pe termen foarte lung.
.
Figura 3.1-2
Batoza de porumb sau popular batogar
După – http://www.uneltedecalitate.ro
3.3 Alcătuirea și utilizarea tocătoarei de rădăcinoase
Descrierea produsului
Tocătorul de rădăcinoase ales pentru lucrarea mea de diplomă este recomandat pentru tocarea diferitelor feluri de sfeclă, mere, morcovi, frunze, etc.
Produsul obținut în urmă tocării este folosit în general pentru prepararea furajelor pentru animale sau prin macerarea ulterioară și obținerea băuturilor alcoolice de casă.
Tocătoarea de rădăcinoase este un utilaj necesar în gospodăriile în care în general există și multe animale domestice, prepararea furajelor pentru acestea devenind una mult mai ușoară și rapidă.
Luând în considerare și faptul că nu se poate procesa întreagă recolta odată deoarece produsul rezultat devine unul cu un grad de expunere extrem de ridicat către deteriorare, soluția este procesarea treptată și doar la nevoie, lucru ce poate fi executat cu ușurință de utilajul pe care îl prezint mai jos.
Un exemplu pe care am decis să îl detaliez este modelul “Tocător de rădăcinoase SS-1A” el este produs de către Radviliskis Machine Factory Lithuania și este comercializat în România de către SC.KENOBI.SRL.
Tocătorul de rădăcinoase SS-1A este alcătuit din materiale inoxidabile și este recomandat pentru folosirea în ferme mici și medii.
Detalii tehnice principale :
Capaciatea ……………………………………….. 3 t/h
Puterea motorului electric – trifazat ………………1,5 kW
Turatiile rotorului …………………………………900-1600 rpm
Greutate ……………………………………………58 kg
Operator ……………………………………………1 persoană
Dimensiunile fizice ale utilajului
Lățime…………………………………………….. 530 mm
Înălțime …………………………………………….1250 mm
Alcătuirea tocătoarei de rădăcinoase Micul Fermier 3 în 1
1. Camera de lucru – se referă la spațiul propriuzis de lucru. Acesta este unul închis pentru a oferi o mai mare securitate împotriva accidentelor în timpul lucrului.
2. Buncărul – este unul relativ mare ceea ce face că utilajul ales de mine să fie unul ușor de manevrat. Nu este necesară încărcarea constanța a utilajului, că în alte cazuri. Nu este necesar că acest utilaj să fie supravegheat în permanentă datorită buncărului de capacitate mare care poate fi încărcat până la maxim și apoi utilajul v-a execută operațiunea singur.
3. Rotorul – este componentă utilajului ce acționează asupra părților mobile ce execută mișcări rotative prin care se toc propriu-zis produsele introduse în buncăr. Rotorul având o capacitate mare de rotire în mod implicit rotește cu repeziciune răzătoarea și astfel produsele sunt tocate într-un timp foarte scurt.
4. Motorul electric – este în primul rând una din cele mai eficiente dotări, spun acest lucru deoarece acesta scutește de muncă manuală utilizatorul. Este inima utilajului acesta acționând rotoul printr-o curea de transimsie,fără motorul electric întregul process devine unul greoi și foarte încet. Precizez faptul că aces motor este unul ce necesta curent electric trifazat, practice agricultorul are nevoie de un brasament tip de la furnizorul de energie din zona în care își v-a desfășura activitatea.
În încheierea acestei descrieri doresc că menționez și câteva dintre avantajele acestui utilaj:
Lamele rotorului sunt fabricate din oțel aliat. Este potrivit în producția sucului de mere deasemenea. Poate face bucăți mici sau pireu.
Figura 3.1-3
Tocătoare de rădăcinoase SS-1A
După – http://www.factory.lt/ro
3.4 Alcătuirea și utilizarea mașinilor de curățat
Tocătorile sunt utilaje agricole destinate curățirii și mărunțirii resturilor vegetale rămase după recoltare (cocenilor), dar și pentru lucrări comunale – curățarea suprafețelor înclinate (diguri, canale) de ierburi și lăstari.
Standard aceste tocători de resturi vegetale sunt prevăzute cu cuțite în formă literei “L ” sau “Y ” .
Tocătorile de resturi vegetale sunt utilizate și pentru nivelarea trenurilor cu mușuroaie sau tufe mici din fânețe.
Aceste utilaje agricole au o construcție simplă și robustă prezentând o mare rezistență la utilizarea lor pe tipul de pământ pe care sunt necesare –teren denivelat cu resturi,țepușe etc.
Pentru acest punct al lucrări i voi lua drept exemplu tocătoarea GEO-EFG105 utilaj care poate fi achiziționat online pe www.utilajeagricole.ro și poate fi văzut în showrom-ul din Ploiești Str.Ștrandului nr. 70 (DN1-B Ploiești-Buzău).
Menționăm faptul că țară de proveniență a acestui utilaj este Italia și este comercializat în România de un distribuitor autorizat.
Versatilitatea acestui utilaj permite folosirea lui în cele mai diferite situații, de la câmp deschis la livezi.
Alcătuirea Tocătoarei de rădăcinoase GEO-EFG 105
1.Ușa de vizitare – amplasată posterior și este folosită în principal pentru operații de întreținere dar și pentru eliberarea tocăturii pe terenuri cu vegetație densă,în cazul unui blocaj.
2. Braț flexibil – Utilajul este prevăzut cu un astfel de braț pentru a ne oferi un plus de manevrabilitate,în cazul în care tocătoarea trebuie utilizată în spații oblice, semicerc etc.
3.Cutie de viteze – construită aproape în totalitate din fontă
4.Curele robuste dințate – pentru transmisie
5.Cârligele duble – pentru prindere
6.Role reglabile – amplasate în spate și dotatecu răzuitoare pentru îndepărtarea noroiului de pe pereți de protecție
7.Întinzător reglabil – pentru lucru la distanță unde vehiculul de care este agățată nu poate pătrunde
8.Rotor electronic echilibrat – control asupra lamei de tăiere pentru a asigura o tăiere perfectă
9. Cuțite sau ciocane pentru iarbă
10. Atasare se face în spatele tractorului cât. I (3 puncte de prindere), suport ax cardanic.
Dimensiuni și detalii fizice ale utilajului
Lățime de lucru ………………………105cm
Masă totală ……………………………156kg
Cuțite tip Y ……………………………36buc
Puterea necesară pentru acționare…….26CP
Pentru a avea o privire de ansamblu asupra utilajului am ales să atașez o imagine cu acesta – Figura 3.1-4.
După cum se poate observă în imagine utilajul nu poate fi acționat pe cont propriu, neavând o sursă locomotorie. Deși pare un utilaj mare și greu de manevrat, datorită sistemelor de acționare asupra brațului în funcție de necesitate, îl face să fie la îndemână oricărui utilizator cu un nivel de cunoștințe mediu.
Datorită carcasei metalice ce protejează tot sistemul de cuțite din interior, utilajul devine unul mai sigur cu un risc de accidentare mult mai scăzut.
O gospodărie ce se bucură de posesia unei vii, poate beneficia de pe urmă acestui utilaj, el executând cu success operațiuni de curățare a viilor, mărunțirea lăstarilor și a resturilor aflate la nivelul solului.
Figura 3.1-4
Tocătoare de resturi vegetale – GEO EFG 105
După- http://www.utilajeagricole.ro
3.5 Principiile de funcționare la moară de porumb și grâu
Moară cu ciocane este folosită pentru măcinarea unei game vaste de nutrețuri existente în gospodăriile individuale și microfermele de animale.
Mărunțirea boabelor care intră în camera de măcinare a mori este realizată prin izbirea în mod repetitiv a acestora de ciocănele aflate în permanentă mișcare, dar și prin ciocnirea boabelor între ele sau prin lovirea acestora de pereții mori.
Procesul de măcinare a boabelor durează până se ajunge la o granulație suficient de mică ce permite pătrunderea produsului prin găurile sitei. Rolul sitelor fiind că produsul finit după măcinare dacă nu este unul omogen din punct de vedere al dimensiunilor particulelor (deși acest lucru este de dorit) să nu fie eliberat până nu ajunge la granulația dorită.
Caracteristicile fizico-chimice ale cerealelor utilizate că materii prime care care ajung în stadiul de particule granulare și pulverulente rezultate din măcinare, determina comportarea lor ulterioară în întregul procesul tehnologic de obținere a nutreturilor combinate.
Moară de porumb și grâu din Figura3.1-1 este dotată cu un motor acționat electric, motor ce necesită curent electric monofazic, cu o putere de 1,8 -2,2 Kw / ora,valoare determinată în funcție de tipul de acțiune pe care îl dorim a execută .
În cazul măcinării cerealelor acesta v-a consumă 2,2 Kw procesul fiind unul mult mai migălos față de tăiatul lemnelor .
Acest tip de moară este folosit în scopul realizării unei granulatii grosiere la polul opus fiind morile cu bile, cu ajutorul cărora se obțin produse cu o granulație fină prin lovirea și frecarea boabelor de corpurile de măcinare și morile cu valturi, care au că principiu de functnonare măcinarea complexă.
Alimentarea mori cu boabe se face prin jgheabul de de alimentare. Gură de acces este prevăzută cu clapetă reglabilă, putîndu-se astfel obține debite de alimentare în funcție de produsul și de puterea absorbită pentru măcinare.
Boabele odată intrate în camera de măcinare sunt preluate de către ciocane, aruncate în contrabătătoare și trecute prin sită.
Din sită acționează asupra lor forță gravitațional și astfel măcinișul se scurge prin jgheab și după cum se vede și în Figura 3.1-1, moară este dotată cu un suport pentru sac, făină fiind colectată direct în sac, și în acest fel eliminăm o mare parte din pierderi .
În Figura 3.1-5 am prezentat schița de alcătuire interioară a mori în plan orizontal și vertical.
Figura 3.1-5
Moară de porumb și grâu MCU 1.8
După – http://tehnofavorit.ro/
3.6 Principiile de funcționare la batoza de porumb
Batoză de porumb prezentată și în punctul 3.2 are că și principiu de funcționare unul mai migălos și care necesită mai mult timp în partea utilizatorului. Partea pozitivă este aceea că utilajul nu are nevoie decât de un singur utilizator.
Principiul de funcționare al batozei de porumb este unul simplu mai exact
alimentarea cu știuleți a mașinii se face manual, știuleți sunt introduși unul după altul și de regulă introdus cu vârful în jos.
Știuleții se introduc la un interval de 3 – 4 secunde prin gură de alimentare. Știuletele este mai apoi preluat pe rând de către roată de curățire, apoi de către elementul de antrenare și urmat de elementul de presare.
Acestea din urmă îi dau o mișcare de avans sub formă de spirală și totodată desprinzând boabele de pe cocean. Pentru că operația de curățare a boabelor să fie cât mai completase recomandă că știuleții trebuie să fie cât mai bine uscați.
Se recomandă reglaje adecvate pentru știuleții de mărimi extreme (fie prea mici sau prea mari). O piesă expusă în mare măsură uzurii este garnitură de cauciuc care trebuie înlocuită după o perioada lungă de funcționare (garnitură de schimb vine inclusă în pachet la achiziționarea mori).
Prin construcție, roată de curățire se poate apropia de elementul de antrenare pe o distanță de 5 mm, deci, pe măsură ce garnitură se uzează, este necesar un reglaj în cazul apropierii roții de curățire de elementul de antrenare.
Pentru utilizarea la randament maxim, este necesar că acționarea să fie făcută de un motor cu putere nominală de minimum 1,7 kW la 3.000 rotații / minut, iar diametrul maxim al fuliei motorului trebuie să fie de 65mm.
3.7 Principiile de funcționare la tocătoarea de rădăcinoase
Tocătoarea de rădăcinoase este folosită în gospodării în vederea obținerii de furaje pentru animale sau prepararea amestecurilor ce sunt folosite prin macerare la obținerea băuturilor alcolice (palincă,țuică).
Principiul de funcționare a tocătoarei este unul simplu și nu necesită efort și timp îndelungat din partea operatorului .Utilajul are un motor de 1.5 kw trifazat și necesită o racordare specială la curent electric.
Practic materia prima este încărcată în buncăr de către operator ,prin materie prima înțelegem – morcovi,sfeclă,mere,pere etc.
După ce materia a fost încărcată, motorul acționează asupra rotorului care la rândul lui imprimă răzătorii o mișcare cicrulara care atinge între 900 și 1600 de rotații pe minut.
Conexiunea dintre rotor și răzătoare se face în baza unei simple curele de transmisie în cazul nostrum una din cauciuc (o transmisie pe baza de lanț ar fi fost mult mai trainică și din păcate urilajul nu poate fi ajustat și modificat pentru aceast tip de transimsie).
Răzătoarea face acest procedeu de tocare considerabil mai eficient decât în cazul tocatoarii manuale.
În partea de jos a acestui echipament există o gură de evacuare a produsului finit dorit, și pentru colectarea acestuia este necesar un coș.
Capaciatea tocătoarei este de aproximativ 3 tone pe ora și este recomandat de către producător că la fiecare ora de lucru să acordăm 20 de minute pauză.
3.8 Principiile de funcționare la mașinilor de curățat
Voi Începe această descriere prin a puncta faptul că acest utilaj necesită tractarea de către un tractor el fiind imobil și neavând o sursă de propulsare individuală.
Utilajul este montat în spatele tractorului, printr-un sistem de prindere în 3 puncte, este echipat cu o cutie de viteze din fontă ce permite ajustarea vitezei în funcție de locul condițiile și mai ales tipul de resturi vegetale pe care dorim să le îndepărtăm. Transmisia și realizează printr-o serie de curele robuste și dințate .Întinzătorul este unul reglabil în funcție de distanță la care este necesară amplasarea utilajului.
Utilajul este dotat cu lame ascutie și mari pentru a facilita tăierea cât mai aproape de perfecțiune, deasemeni are cuțite sau ciocane în funcție de model pentru îndepărtarea ierbii sau nivelare a musuroaielor.
O componentă esetiala în bună funcționare a acestu echipament este rotorul, producători i optând pentru un rotor electronic echilibra ,practic această piesă asigura rotirea părților mobile de tăiere a utilajului ( cuțite,lame,ciocane).
Odată setate atât viteză cât și lungimea brațului se poate Începe
procedeul de curățare, procedeu care implică acționarea rotorului și a părților tăioase,astfel pe o lățime de 105 cm atât cât are rază de acțiune utilajul, resturile vegetale vor fi tăiate și vor rămâne pe sol urmând să fie colectate de către alte echipamente.
CAPITOLUL 4 – STUDIU EXPERIMENTAL MOARĂ DE PORUMB CU VALȚURI ȘI MOARĂ DE PORUMB CU CIOCĂNELE
4.1 Moara de porumb dotată cu valțuri si aplatizator
(Fig.4.1-1)
Cele 3 valțuri din componența morii MV 5-0
4.1.1 Descrierea și destinația morii de porumb dotată cu valțuri si aplatizator
Denumirea: MOARĂ APLATIZATOR CU VALTURI MV- 5-0
1.2. Domeniul de utilizare.
Moară se folosește în principal pentru prelucrarea prin strivire a cerealelor și transformarea acestora în furaje folosite pentru hrană animalelor.
Descrierea mori cu valturi (Fig.4.1-2), această se compune din:
1.3.1 Carcasa superioară (poz. 1).este cea care formează cuva de alimentare a mori.Pe această cuva se fixează pârghiile care acționează asupra sistemul de dozare.
1.3.2. Mecanismul responsabil cu dozare (poz. 2). Este cel care permite variațiile cantităților de cereale care sunt introduse în moară.
1.3.3. Transmisia este realizată cu ajutorul fuliilor și curelelor (poz. 3). Acestea reduc viteză de rotație a motorului de la 1440 rot/min la 500 rot/min la tamburi.
1.3.4. Apărătoarea (poz. 4). Este confecționat a din tablă și sunt menite să împiedice accesul la curele și la fulii a utilizatorului.
1.3.5. Bloc cu valturi (poz. 5).Este în esență compus din cele 3 valturi reglabile pentru aplatizare, ele sunt dotate cu roți dințate pentru transmisia mișcării.
1.3.6. Motor electric (poz. 6). Motor electric de 5,0 Kw și 960 rot/min. Motorul se poate deplasa această mișcare fiind asigurată de mobilitatea la întindere a curelelor.
1.3.7. Suportul mori (poz. 6). Este un suport metalic confecționat din profil cornier și table îndoită în profile.
1.3.8 . Apărătoarea (poz. 8). Este menită să împiedice accesul la mecanismul de roți dințate a celui care exploatează moară și este confecționat a din tablă.
1.3.9. Cuva de evacuare (poz. 9). Asigura evacuarea cerealelor aplatizate si este confecționata din metal.
Figura.4.1-2
Moară aplatizator cu valturi MV- 5-0
După – http://tehnofavorit.ro
Figura.4.1-3
Moară aplatizator cu valturi MV- 5-0
După – http://tehnofavorit.ro
4.1.2 Caracteristici principale
Caracteristici tehnice:
Parametri ………………….MV 5-0
Nr. Valturi………………………3
Motor electric …………………5,0 Kw
Turație motor………………….960 rpm
Suprafață valțurilor…………. rifluită
Protecție ……………………….. prin apărători adecvate
Lungime ……………………….. 1,16 m
Lățime …………………………… 0,88 m
Înălțime …………………………. 1,55 m
Greutate …………………………. 350 kg
Productivitate:
Pentru Grâu, orz, ovăz:
Distanță dintre valturi ……………….. 0,1-0,5 mm
Capacitate …………………………600 – 1300 kg/h
Pentru porumb :
Distanță dintre valturi ……………….. 0,3-1.5 mm
Capacitate …………………………1000 – 1300 kg/h
Pentru mazăre :
Distanță dintre valturi ……………….. 0,5 – 2 mm
Capacitate …………………………670 – 1000 kg/h
4.1.3 Amplasăre și montaj
Utilajul este o construcție simplă și nu necesită o fundație specială pentru amplasare. Producătorul recomandă montarea acestei mori sub un de protecție atât pentru moară cât și pentru personalul de deservire. Este astfel recomandat pentru ferirea de intemperii, umezeală și praf.
Se recomandă amplasarea unor plăci cauciucate de aproximatix 10 mm între suportul mori și postament pentru reducerea vibrațiilor dar și mărirea pentru o mai mare stabilitate a mori.
Acest tip de moară nu se fixează în șuruburi.
4.1.4 Reglaje
Înainte de a porni utilajul trebuie efectuate următoarele reglaje:
-întinderea curelelor trapezoidale
-dozarea boabelor
-distanță între valturi funcție de tipul de cereal
4.4.1.Reglajul întinderii curelelor poz. 3 din Fig.4.1-1 se face prin acționarea șurubului de întindere, după slăbirea acestora dar și a motorului pe placă. Întinderea corectă a curelelor se vor strânge la loc șuruburile de fixare a motorului și precis faptul că săgeata la apăsare cu mâna trebui să fie 3-4 mm.
4.4.2.Dozarea boabelor se face prin deplasarea manetei mecanismului de dozare (poz 2) Fig.4.1-1. Acționând asupra manetei în spre moară se mărește cantitatea, și în sens invers se micșorează.
4.4.3. Distanță între valturi trebuie reglată în funcție de tipul de cereale folosite. Spre exemplu pentru porumb distanță dintre valtul destinat preluări și valtul mare de aplatizare trebuie să fie de 5 mm. Pentru restul cerealelor care pot fi folosite în acest tip de moară distanță va fi de 2mm.
Reglarea distanței este ilustrată în Fig.4.1-2.
Distanță dintre valțurile de aplatizare în poziția inferioară a pârghiei este de 0 – 0.1 mm și de cca 2 mm între cel de preluare și cel mare.
Când pârghia de reglare este în poziție superioară distanță dintre valțurile de aplatizare este de aproximativ 3 mm. Distanță dintre valtul de preluare și valtul mare este de 6 mm.
Figura.4.1-2
Sistem de reglare a mori cu aplatizator și valturi MV- 5-0
După – http://tehnofavorit.ro
4.1.5 Exploatare – funcționare
Moară trebuie pornită întotdeauna în gol, alimentarea cu materie prima se poate face numai după ce valțurile au ajuns la o turația normală de lucru (500 rot/min).
După introducerea materialului în jgheabul de alimentare cantitatea de material se reglează cu ajutorul mecanismului de dozare acționat prin manetă astfel că moară să nu fie suprasolicitată.
Înainte de aplatizare cerealele trebuie curățate de pietre, obiecte metalice,și alte impurități care ar putea duce la deterioarea valțurilor.
Boabele odată intrate în camera de măcinare sunt preluate de valtul de preluare și apoi cu ajutorul valțurilor de aplatizare sunt turtite, după această operațiune, gravitațional, produsul obținut este lăsat să curgă pe jgheabul de evacuare.
4.1.6 Întreținere și reparații
7.1.Întreținere
Pe carcasele rulmenților sunt montați gresori M10 prin care se asigura în mod constant ungerea rulmetilor la intervale de 120 ore de funcționare.
7.2.Reparații
Înlocuire rulmenți.
Trebuie desfăcute apărătorile de protective apoi trebuie scoase capacele de pe lagăre.
Ulterior se desfac și aceste lagăre, după care se scot rulmenții, aceștia sunt de două tipuri
a)UC 208 pentru tăvălugi mari de aplatisare
b)UC 206 pentru tăvălugul de preluare.
Montajul lor inapoise face în ordine inversă.
Înlocuire roată de curea și pană.
Aici trebuie desfăcut șurubul de fixare a roții de curea, apoi se va scoate șaibă și până ulterior putând fi scoasă și roată de curea.Se înlocuiesc piesele după caz și mai apoi totul se montează la loc.
Înlocuire curelei.
Pentru înlocuirea curelei se îndepărtează apărătoarea, mai apoi se slăbesc șuruburile de fixare a motorului.După ce aceste două operațiuni au fost duse la capăt cu success se deplasează motorul spre dreapta, acest lucru făcând posibil scoaterea curelelor uzate și și înlocuire a lor cu altele noi.
4.1.7 Deranjamente de funcționalitate – cauze și remedieri
Cea mai des întâlnită defecțiune este la pornirea mori acesta decuplează automat.
Cauze:
-cădere mare de tensiune – remediere se înlătura cauza
-rețea prea încărcată – remediere se înlătura cauza
– defecțiune de contactor – remediere se înlătura cauza
-suprasolicitarea motorului – că și remediere pentru această cauza se recomandă reglarea debitului de alimentare
4.2 Moara de porumb cu ciocanele Model Pandora 2500BT
Fig.4.2 – 1
Moară de cereale cu ciocănele Pandora 2500 BT
4.2.1 Descrierea și destinația produsului
1.1.Denumirea: MOARĂ CU CIOCĂNELE – PANDORA 2500BT
1.2.Domeniul de utilizare.
Moara este folosita pentru prelucrarea prin zdrobire a cerealelor și transformarea acestora în furaje folosite pentru hrană animalelor.
1.3 Descrierea mori cu valțuri (Figura 4.2-2), această se compune din:
1.3.1 Pîlnie pentru porumb (poz. 1 Figura 4.2-2)
1.3.2 Carcasa mașinii de mărunțit (poz. 2 Figura 4.2-2)
1.3.3. Motor (poz. 3 Figura 4.2-2)
1.3.4Pîlnie de încărcare pentru cereale (poz. 4 Figura 4.2-2)
1.3.5. Clapetă de reglare a aportului de cereale (poz. 5 Figura 4.2-2)
1.3.6. Cuțit (poz. 6 Figura 4.2-2)
1.3.7. Sită (poz. 7 Figura 4.2-2)
Figura 4.2-2
Moara de porum cu ciocănele – Pandora 2500BT
Dupa – carte tehnică oferită de producător
4.2.2 Caracteristici principale
Caracteristici tehnice:
Randament ……………………. 180 kg/h
Motor electric …………………. motor asincron monofazat cu un condesator de pornire
Tensiune, . …………………….. 220 V
Frecvență ……………………… 50Hz
Frecvența rotației ……………… 2800 rpm
Puterea consumată …………….. 2,5 Kw
Regim de funcționare ………….. continuu
Detalii fizice
Lungime………………………… 350 mm
Lățime ………………………….. 295 mm
Înalțime ………………………… 515 mm
Greutate ………………………… 76 kg
4.2.3 Amplasare și montaj
Amplasarea este una foarte simplă ce nu necesită un bagaj de cunoștințe foarte bogat. Înainte de punere în funcțiune a mașinii de mărunțit această trebuie instalată și fixată la marginea mesei, consolei etc.
Instalarea se v-a efectua cu ajutorul piulițelor și șuruburilor care intră în set.
4.2.4 Reglaje
În funcție de cerealele folosite este necesar să se regleze-instaleze o sită corespunzătoare, aceasta din urmă este aleasă și în funcție de granulația dorită pentru produsul finit.
Un reglaj neconvențional, este acela că atunci când uzura ciocănelelor apare, acestea pot fi întoarse cu partea dinspre interior care nu a fost folosită către exterior.
Reglarea aportului de cereale în camera de mărunțire este posibil cu ajutorul clapetei de reglare.
4.2.5 Exploatare – funcționare
a) Înainte de exploatare, precum și după o perioada de inactivitate indelungataeste necesară pornirea motorului fără încărcătură pentru aproximativ 10 minute.
b) Pentru mărunțirea cerealelor trebuie instalat rotorul cu ciocane, sită, pîlnia pentru cereale pe mașină de mărunțit.
c) Cu ajutorul clapetei de reglare trebuie acoperit orificiul de mărunțit.
d) Trebuie instalat manșonul sau sacul pe racordul de descărcare.
e) Se umple pîlnia cu cereale, care trebuie curățite în prealabil de obiecte dure străine.
4.2.6 Întreținere deranjamente și reparații
Periodic este necesară o inspecție tehnică externă, pentru verificarea stării generale a carcasei, imbinaturilor și a suruburilor.
Mașină de mărunțit trebuie păstrată în încăperi uscate și închise, unde este ferită de precipitațiile care ar putea afecta motorul.
Că și defecțiuni des întâlnite pentru acest tip de moară enumerăm
Nefuncționalitatea motorului la conectare însă poate fi remediat prin simpla schimbare a siguranței.
Supraîncălzirea motorului care se datorează aportului mare de cereale și remediul fiind reducerea debitului prin reglarea clapetei.
Reducerea productivității se datorează sitelor astupate și în acest cay este necesară oprirea utilajului și curățirea camerei și a sitei.
Zgomotele puternice ce provin din interiorul echipamentului se datorează pătrunderii corpurilor străine, acestea trebuie scoase cât mai repede din camera activă.
Figura 4.2-2
Schema electrică a mecanismului de acționare a mașinii de mărunțit
4.3 Concluzii în urma studiului experimental efecuat
Acest sub punct al capitolului patru, este în întregime format din opinii proprii și concluzii obținute după utilizarea personală ambelor echipamente prezentate Moară MV 5-0 și Moară Pandora 2500 BT.
În urmă inspecției exterioare a ambelor utilaje precizez faptul că moară Mv 5-0 este una cu o construcție mult mai dura decât a morii Pandora, acest lucru făcând-o să fie una mult mai rezistență uzurii.
Din punct de vedere a mărimii moara Pandora 2500BT este una mult mai mică în comparație cu MV 5-0, însă această din urmă deși ocupă un spațiu mai mare este mult mai ușor de manevrat. Ea dispune de un sistem de prindere ce îi permite fixarea pe sol, lucru care o face mult mai sigură pentru utilizator.
Un dezavantaj a morii cu valturi este acela că deși are o capacitate mare de procesare dacă este folosit la întreagă să putere făină rezultată se încinge diminuându-se calitatea.
După cum am precizat în capitolele anterioare, moară MV 5-0 este dotată cu un motor de 5 Kw-h, și Pandora este dotată cu un motor de 2,5 Kw-h .Că să fie și mai evident avantajul morii MV 5-0, precizez că în cadrul consumului de curent electric raportul este de 2 la 1și raportul de randament pe ora este de fapt de 6 la 1.
Mai jos puteți vedea mai tabelul de comparație între cele două mori – Tabelul 4.1
Tabelul 4.1
Comparatie din punct de vedere ehnic a celor doua mori
Că și concluzie bazată pe capacitatea de producție a celor două mori în raport cu consumul de energie consumat, se observă că moară MV 5-0 este una mult mai eficientă.
Acest tip de moară oferit de cei de la Tehnofavorit, deși este echipat cu un motor de 5 Kw este mai convenabil decât del de 2,5 prin simplul fapt că viteză de obținere a produsului finit este de 6 ori mai mare.
La un calcul simplu dacă dorim să procesăm 1300kg materie prima se evidentiaya următoarele valori :
Moară MC 5-0 consumă 5Kw pentru întreagă materie.Prețul unui Kw ora este 0.4173 RON rezultă că v-om cheltui 2,086 RON
Moară Pandora 2500 BT v-a avea nevoie de 7,5 ore pentru procesarea a 1300 kg, reyulta că la acelați preț de 0.4173 RON /Kw și la un consum de 2,5 Kw – pentru această moară v-om cheltui 7,82 RON .
Chiar dacă Pandora are un motor ce dezvoltă 2800 de rotații pe minut, cu mult mai mult față de MV 5-0, acest lucru nu este de mare ajutor deoarece camera activă este mult mai mică și debitul grăunțelor este implicit mult mai mic.
Din punct de vedere a defecțiunilor și reparațiilor, moară MV 5-0 este în avantaj din nou deoarece cauzele defecțiunilor principale care pot apărea țin de partea electrică, și se remediaya fie prin simplă înlocuire a unui cablu,a unei rezistente sau chiar cause externe ce privesc furniyorul de energie din zona.
În schimb prin construcție, moară cu ciocănele este una care în mod constant este predispusă la defecțiuni tehnice legate de componenete interne cum ar fi motorul în sine, a sitelor, sistemul de dozare etc.
În ambele cazuri cerealele trebuiesc selectate înainte de introducerea lor în moară, nici una neavând selector încorporat.
CAPITOLUL 5 – PIAȚA ECHIPAMENTELOR AGRICOLE
5.1 Studiu economic de eficiență a utilajelor prezentate
Prețurile utilajelor agricole de uz gospodăresc sunt în mod evident mult mai scăzute decât a utilajelor de mare tonaj. Eficacitatea acestor tip de utilaje este un crescută și în general cheltuiala este amortizată foare rapid . În continuare voi trata pe larg raportul de calitate Preț pentru utilajele menționate în capitolul 3 al proiectulu meu de diplomă.
Practic voi Începe prin a scoate în evidență necesitatea unei mori de porumb și grâu în gospodăria unui agricultor de talie mică cu pământ între 1-5 hectare .
Moară de boabe cereale și porumb cu ciocănele MCU-1.8 comercializată de către unul dintre producători i lideri de pe piață românească , mai exact S. C. TEHNOFAVORIT S. A este un utilaj de talie mică dar cu o capacitate suficent de mare pentru o microfermă .
După cum am menționat și în descrierea din punctul 1.1 utilajul poate fi echipat și cu un și dispozitiv de tocat rădăcinoase ( sfeclă, tuberculi) sau dispozitiv de tăiat lemne cu circular montat pe Același cadru.
Un fermier care cultivă 5 hectare de pământ cu porumb în regie proprie ,v-a recolta aproximativ 22 de tone porumb , 4.4 tone la hectar . Amintim că moară MCU-18 are o capacitate de 180 -220 kg pe ora , o medie de 200 kg pe ora și o tonă în 5 ore.
Așadar fermierul după recolta folosește porumbul pentru a fabrică fie făină – mălai fie crupe furaje pentru animale.
Efectuând un calcul scurt ,agricultorul nostru are nevoie de 110 ore pentru a își macină întreagă cantite , în cazul în care el v-a folosi moară doar 8 ore în fiecare zi , acesta are nevoie de 14 zile .
În cazul în care fermierul ar fi apelat a serviciile unei mori mari acesta ar fi plătit vama 3,3 tone adică aproape întreagă recolta de pe un hectar , în bani 3,3 tone de porumb înseamnă 1.815 RON , la un Preț de 0,55 bani pe kg.
Dacă transformăm această cantitate în bani, observăm că practic la o singură recolta fermierul plătește cu 2200 RON ( 0.50bani / kg ) cu 100 Ron mai mult decât dacă ar achiziționa utilajul, care mai apoi poate fi folosit și pentru procesarea următoarelor recolte.
Prețul unei astfel de mori este de 2.100 RON ,o invesitie mică în comparație cu banii pe care fermierul ar trebui să îl plătească dacă optează pentru procesarea recoltei prin companii de specialitate acesta ridicându-se până la 4,4 tone că vama.
Dacă luăm în calcul faptul că un asftel de utilaj consumă 2,2 Kw / ora și pentru procesarea a 22 de tone sunt necesare 110 ore de lucru rezultă un consum de 242 Kw adică în RON 100.9886 ( la un Preț de 0.4173 Kw/ora ) .
Incluzând și Prețul de consum al utilajulu ajungem la un total de 2200.98 RON , ceea ce ne demonstrează că profitabilitatea ajunge până la 100 % Prețul de procesare prin MCU-1.8 depășind doar cu 0.98 bani Prețul de procesare prin compania de specialitate .
Prețul unei astfel de mori este pe 2.100 RON ,practic fermierul nostru v-a cheltui pentru procesarea în gospodăria proprie nu mai mult de 2.200 RON, suma această v-a fi amortizată la prima recolta.
Următorii ani acesta v-a plăti doar cei 99,946 RON pentru curentul electric folosit și eventual fermierul v-a fi obligat la plata unor cheltuieli de întreținere a utilajului exemplu: ciocănele, site, contrabătător, curele trapezoildale, rotor rulmenți sau bolțuri.
Precizăm aici că în costul inițial al mori sunt incluse câte o piesă de schimb din fiecare menționate mai sus .
În concluzie , în mod evident o moară de tipul MCU-1,8 TEHNOFAVORIT este una din cele mai bune soluții entru microfermieri, costul este amortizat rapid, și totodată acesta ar putea chiar să obțină un profit mic , în cazul în care decide să utilizeze moară și pentru alți consăteni cu recolte mici.
În continuare voi analiză utilajul propus în punctul 3.2 Batoză de porumb Micul fermier.
Luând Același exemplu de agricultor cu pământ între 1 și 5 hectare, ce cultivă porumb pe întreagă suprafață acesta cultivând doar cu ajutorul mijloacelor proprii – utilaje cutractiune animală , lucrări efectuate manual etc , acesta obține 4,4 tone la hectar Așadar 22 tone de porumb în total . Prețul unei astfel de batoze nu depășește 400 RON .
Micul Fermier modelul 3 în 1, model cu o capaciate de 500 kg/ora , astfel după cum am menționat și mai sus , la o cultură de 5 hectare de porumb, recolta v-a fi de aproximativ 22 tone – 22000 de kg, asta însemnând că sunt necesare doar 44 de ore de lucru.
Mai exact în 44 de ore de lucru la un consum de 2.5 Kw/ora fermierul consumă 110 Kw în total ,la Prețul de 0.4173RON / Kw în bani efectiv consum ajunge la 45.903 RON.
Pe lângă prețul pe care fermierul v-a trebui să îl plătească către furnizorul de energie electrică de adaugă și costul propriuzis al utilajului , acesta fiind de 400 RON .
Practic pentru întregul proces de desfăcare fermierul investește 459.903 RON, în cazul în care acesta ar fi procesat manual recolta (lucru des înâlnit în cazul oamenilor ce dețin 0,5-1 hectar ) acesta ar avea nevoie de foarte mult timp , apreciez că de aproximativ 200 de zile de muncă , lucru care ar fi practic imposibil deoarece s-ar suprapune cu recoltarea următoare .
În cazul în care fermierul decide să apeleze la serviciile unei batoze industriale acesta ar fi nevoit să plătească vama , aprox 5 % în recolta ceea ce înseamnă 1100 kg la un Preț de 0,5 bani ar însemna un cost total de 550 de lei .
În concluzie vedem că și acest utilaj este unul cu amortizare încă din prima recolta , ba chiar mai mul prețul de procesare în regie proprie ste mai scăzut cu aprox 100 de lei , bani ce rămân în buzunarul acestuia .
Amortizarea invesitiei nu este la fel de rapidă că în cazul mori de porumb și grâu , însă aici și cheltuiala este una mult mai mică , suma nefiind una neaccesibilă unui astfel agricultor.
Tocătoarea de rădăcinoase SS-1A oferită de cei de la Radviliskis Machine Factory Lithuania este un utilaj de uz gospodăresc, este un echipament performant și ajută foarte mult utilizatorul, scutind-ul pe acesta de mult efort fizic și timp irosit de încărcare .
O să Încep prin a evidenția Prețul acestui utilaj, aesta fiind unul acceptanil pentru un buget de mărime medie , 1870 RON .
La acest Preț de investiție inițială adăugăm și Prețul consumului de curent electric pe care fermierul îl v-a plăti pentru procesarea primei recolte .Drept urmare un agricultor ce deține 5 hectare de pământ , pe care a cultivat în totalitate sfeclă și a recoltat în medie 35-40 tone la hectar , are o producție anuală de circa 185 -200 de tone .
La un calcul scurt al timpului necesar de tocare a întregii recolte observăm că agricultorul va avea nevoie de 62 de ore , și dacă acesta lucrează doar 8 ore pe zi are nevoie de 8 zile .
Pentru 62 de ore de lucru la un consum de 1,5 Kw/ora rezultă un consum total de 93 de Kw , la un Preț de 0.4137 Kw/ora rezultă că totalul facturii ar trebui să fie de aproximativ 40 RON
În conculuzie fermierul investește 1910 RON în primul an pentru procesarea întregii recolte , în cazul în care ar fi efectuat manual această lucrare ne lovim din nou de aceeași problema a timpului absurd de lung , iar în cazul în care ar fi mers o companie de specialitate în procesarea materiilor prime.
Fermierul ar fi cheltuit mai puțin apoximativ 65% din investiția pe care ar face-o în cazul utilajlui prezentat, însă acest utilaj este amortizat în timp, prin reducerea valorii facturilor de curent electric dar și prin reducerea costului pe care tocătoarele industriale le-ar percepe anual de la acesta .
Ca și categorie de utilaje agricole , tocătoarele de rădăcinoase sunt unele din echipamentele căutate de agricultori , ei folosesc acest utilaj pentru tocarea rădăcinoaselor precum bostan, sfeclă, morcovi etc în vederea obținerii de furaje pentru animale și după cum toți ne amintim din perioada în care am copilărit la țară a băuturilor alcoolice precum țuică sau rachiul de cazan .
Eficacitatea unui astfel de utilaj este una ridicată , capaciatea acesteia de tocare fiind una mare de până la 3 tone pe ora .
Astfel un agricultor ce deține 5 hectare de pământ , pe care a cultivat în totalitate sfeclă și a recoltat în medie 35-40 tone la hectar , are o producție anuală de circa 185 -200 de tone . La un calcul scurt al timpului necesar de tocare a întregii recolte observăm că agricultorul va avea nevoie de 62 de ore , și dacă acesta lucrează doar 8 ore pe zi are nevoie de 8 zile .
Consumul de energie electrică a unui astfel de utilaj este de 1,5 Kw / ora și necesită în schimb un branșament trifazat însă acesta nu influențează Prețul Kw/ ora , prin urmare la 62 de ore de lucru avem un consum de 93 de Kw, cu un cost
de 0.4173/ Kw Prețul unei facturi de curent electric este de aproximativ 40 RON .
Prețul tocătoarei SS-1A este de 1870 RON , și este adusă direct din Lituania de către partenerii români doar la comandă , Prețul este unul mult mai ridicat decât a celorlalte utilaje prezentate , însă calitatea oferită este una foarte demnă de Prețul cerut , deasemeni eficacitatea și după cum ați văzut în calculul de mai sus consumul este foarte scăzut.
Astfel în timp agricultorul își v-a permite propriul utilaj și v-a ajunge să plătească doar consumul de energie înregistrat de acesta și eventualele piese de schimb necesare .
Aproximăm că investiția este recuperată în aproximativ 4 culturi consecutive, asta în cazul în care agricultorul nu apelează la obținerea unor subvenții sau fonduri de dezvoltare a microfermelor , prin care să își achiziționeze aparatură cu până la 80 la sută finanțare din partea UE sau a statului .
O altă categorie de utilaje agricole, este cea a echipamentelor de curățare, categorie din care face parte și echipamentul produs în Italia GEO-EFG105, mai exact este o tocătoare de resturi vegetale și poate fi folosit și pentru nivelarea usuoara a tereneului sau pentru tăierea și tocarea resturilor precum coceni ,iarbă ,lăstari etc.
Utilajul prezentat GEO-EFG105 este un echipament util , și în general îl găsim în gospodarile agricultorilor de talie mică , și este destinat înlocuirii utilajelor de gabarit mare cum ar fi o freza cu lățime mai mare de 2 metri ce necesită tractare de către un tractor mare.
Varianta optimă pentru un gospodar cu până la 5 hectare în proprietate este o tocătoare de capacitate mai mică , cu o lățime mai mică și bineînțeles cu o sursă de putere mlt mai mică , adică tractorul de care este prinsă nu trebuie neapărat să fiu unul puternic și performant , lucru care în mod automa ne duce cu gândul la un Preț mai scăzut al acestuia ,
O varianta de tractor accesibilă pentru omul de rând dar care este compatibil cu tocătoarea de resturi vegetale prezentată în punctul 1.4 este tractorul JINMA 404 ,cu tracțiune integrală și motor de 40 CP ,Prețul unui astfel de tractor ajunge în jurul cifrei de 25.520 RON – 5.800 EURO.
După cum puteți observă la un calcul scurt prețul este de aproximativ 7 ori mai mic , iar agricultorul care deține o microfermă nu are nevoie de utilaje mari și costisitoare .
Practic prin acest capitol dorim să scoatem în evidență o serie de factori care în mod normal ar trebui s îi determine pe agricultorii și administratorii microfermleor să opteze pentru ahizitionarea acestor tip de utilaje și astfel profitul să rămână la aceștia într-un procent mult mai mare , și să renunțe la poplr zisă '' îmbogățirea magnaților'' din domeniul agriculturii.
5.2 Tehnologii moderne și prototipuri
În majoritatea companilor producătoare de utilaje agricole au existat în permanentă departamente de modenizare, studiu de piață și necesități, proiectare și realizarea fizică și testare a prototipurilor .
Un astfel de departament este în consecință armă de dezvoltare și eficientizare a procesului tehnologic , practic aceștia sunt oamenii care de confruntă direct cu cerințele pe care utilizatorii le au în materie de evoluție .
În compania Radviliskis din Lituania spre exemplu , există un departament de proiectare a mașinăriilor noi , este unul corelat cu santinelel din diferite țări precum Bulgaria ,Ucraina sau România , această corelare făcând departamentul unul extrem de eficient datorită informațiilor și cerințelor ce provin din culturi diferite , drept urmare am văzut unele din cele mai eficiente și noi echipamente furnizate de Radviliskis Lituania .
De apreciat este inventivitatea de care dau dovadă mici fermieri care uneori optează pentru construirea și asamblarea în regie proprie a unor utilaje necesare , în general aceștia se folosesc de motoare ce provin din utilaje ce nu le mai sunt necesare ex. Drujbe , mașini de găurit etc .
Astfel de utilaje creații proprii , după nevoile autorilor sunt de obicei testate, caibrate și folosite de aceștia până la obținerea rezultatelor dorite și în general prototipul creat este mai apoi cumpărat de firmele constructoare mari ce v-or aduce îmbunătățiri ce țin de materialele folosite , capaciate de procesare – motoare mai performanțe și reglaje fine în funcție de fiecare aparat în parte .
De asemeni aș dori să menționez următoarele:
1.Eficacitatea utilajelor mici este una mult mai sporită
2.Prețul de achiziționare este unul moderat
3.Cheltuiala are în cele mai multe cazuri nevoie de un timp foarte scurt de
amortizare , pe exemplele alese de mine în general au că și timp nevoie doar de o recoltare.
4.Productivitatea este una sporită și în anumite cazuri poate aduce chiar și un profit mic în timp ( în cazul în care micul fermier decide să proceseze și recolta unor săteni cu o suprafață mai mică sau egală cu cea deținută de acesta )
5.Efortul fizic depus de agricultori este unul considerabil mai mic.
6.Existența unei posibilități de procesare treptată a recoltei în funcție de necesități.
Concluzii
În această ultima parte a lucrării mele va voi prezența o serie de concluzii pe care eu m-i l-e asum în urmă studiului efectuat.
Practic o să încep cu una din primele concluzii la care am ajuns imediat dupa alegerea temei de dezbatere a licenței mele, am ales un subiect cu o rezonanță mult mai scăzută, licență mea referindu-se la utilajele de uz gospodăresc.
Însă această parte a sistemului mecanizat al agriclturii este de fapt una extrem de importantă , din moment ce o suprafață foarte mare a terenului cultivabil este deținut de agricultori de talie mică
Am ales această temă in principal după ce am observat două grafice ce reprezinta în ansamblu declinul culurilor de grâu și floarea soarelui – Tabelul 1.1 si Tabelul 1.2
Că și număr vorbim de patru milioane de hectare, pentru o mai bună înțelegere a ceea ce numesc eu agricultor de talie mică vorbim de oameni ce au în proprietate între unu și cinci hectare , în general ne gândim la bunicii de la țară ce au o suprafață mică de teren de pe urmă căruia aceștia trăiesc și își procura hrană de zi cu zi .
Randamentul de cultivare a acestor terenuri aflate in posesia micilor agricultori este unul foarte scăzut, ceea ce face ca întreaga medie a țarii să scadă cu mult fața de media UE. Tabelul 1.3
O concluzie importantă la care am ajuns este e asemeni faptul că în ziua de azi oameni nu doresc să mai petreacă foarte mult timp și efort în procesarea recoltelor, practic aceastia fie optează pentru achiziționarea unor aparate de genul celor prezentate, fie folosesc o tehnologie veche care în schimb nu are Același randament.
Oameni de rând au înțeles într-un final faptul că achizitioanrea unor astfel de uilaje mici, este o opțiune foarte fiabilă din moment ce, după cum am arătat și eu în lucrare, investiția și consumul este unul mai mic sau egal suma pe care acesta ar plăti-o în cazul în care ar alege spre exemplu procesarea recoltei de porumb la o moară privată.
Concluzia principala a lucrări i este într-adevăr că astfel de utilaje sunt din ce în ce mai întâlnite în gospdarii, producători i de astfel de mașinării sunt din ce în ce mai atenți la nevoiile clienților și se mulează foarte bine de cerințele acestora, în general fiabilitate ridicată cu un Preț de achiziție și consum foarte redus.
Tehnologiile oferite de producători sunt principalele motive pentru care aparatură de genul celei prezentate este din ce în ce mai întâlnită în curțile oamenilor.
Situația existenței unor astfel de echipamente este una care se îmbunătățește de la o recolta la altă, principalii beneficiari a acestui avans tehnologic rămân însă producători i, cererea fiind una mult mai mare.
O concluzie de pe urmă acestei lucrări constă în faptul că mașinăriile de genul sunt mult mai des întâlnite și din cauza Prețurilor ridicate de procesare cum ar fi în utilajele industriale din sate și comune .
Accept în concluzia lucrări i, faptul că studiul realizat de mine este unul foarte profitabil pentru proprietari, dar acest fapt se datoareaza și faptului caexemplele pe care s-a bazat întreagă lucrare ( moară de porumb și grâu, batoză de porumb, tocătoarea de rădăcinoase și mașinile de curățat popular spus tocătoarea de resturi vegetale) sunt unele din cele mai necesare în gospodăria unui om.
În sfârșitul lucrări i mele de licență precizez faptul că din punctul meu de vedere echipamentele comercializate în zilele noastre le-au înlocuit pe cele vechi precum plugul de lemn, în proporții de 80 – 90 la sută în funcție de utilaj.
O concluzie relevanță este aceea că utilajele sunt concepute de producători , ținând cont de tipologia omului care urmează să îl folosească.
Mai exact principiile de funcționare pentru care aceștia au optat sunt unele dintre cele mai simple, utilizatorul nu este nevoit să seteze mașinăria, să seteze parametri etc. Tot ce trebuie să facă utilizatorul de rând este să introducă în general o sită necesar, să conecteze aparatul la o sursă de curent electric și să apese un singur buton ON/OFF.
Un lucru demn de menționat și pe care insist este faptul că avansul tehnologic și prezența unor asftel de utilaje este din ce în ce mai necesară în principal din cauza creșterii demografice înregistrate în ultimii ani.
Cererea este una din ce în ce mai ridicată și nevoile de hrană a populației sunt vitale, nevoia de procesare rapidă stă la baza agriculturii în ziua de azi, și chiar dacă o mare parte a produselor merg către export veniturile înregistrate pe această se reflectă în importul produselor care nu se pot cultivă pe teritoriul nostru însă sunt la mare căutare în rândurile populației.
Practicabilitatea unor astfel de echipamente susține cultivarea în regie proprie a hranei, astfel alimentația ecologică în unele cazuri este una la cote cât mai ridicate – acestea sunt produse căutate e piață în momentul actual.
De prezicat aici este și faptul că romanul că și consummator nu are încredere în grei agriculturii și preferă în orice moment produsele obținute în gospodării mici de la bătrâni care mențin cu strictețe normele de cultivare a produselor.
Tabelul 1.1
Suprafete cultivate, productia si randamentul cultivarii de floarea soarelui
Comparativ cu alte state europene
Tabelul 1.1
Evoluția productiei de grâu intre anii 1961-1989
Tabelul 1.3
Randamente medii la hectar la grau si porumb (tone/hectar)
După – https://evaluarecluj.wordpress.com/
Anexe
Tabelul 1.1 – Concluzii
Tabelul 1.2 – Concluzii
Tabelul 4.1- Capitolul 4
Bibliografie
Costin I. – Tehnologii de prelucrare a cerealelor, Ed. Tehnică, București, 1983;
Danciu I. –Curățirea cerealelor, Ed. Universității "Lucian Blaga" Sibiu, 2001;
Danciu I. – Măcinarea cerealelor, Ed. Universității "Lucian Blaga" Sibiu,2000;
Studii privind mașinile de măcinare a nutreturilor și necesitatea filtrării prafului la mașinile de măcinat Lect. Vasile C., Prof. Ph.D. Eng. Bădescu M
Manual de agrigultura biologică – Ion TONCEA Enuță SIMION Georgeta IONIȚă NIȚU Daniela ALEXANDRESCU Vladimir Adrian TONCEA
Banu C. și colab., 1999 Manualul inginerului de industrie alimentarã, Volumul I și Volumul ÎI Editura Tehnicã, București.
Costin, I., Zaharia, T. 1974, Mori de capacitate micã, Editura Tehnică,București;
Costin, I., 1988, Cartea morarului, Editura Tehnică, București.
Crețu, M., 1977, Diagrame pentru mãcinarea cerealelor, Editura Tehnică,
București.
Danciu, I., 1997, Tehnologia și utilajul industriei morăritului, , vol. I, Editura
Lucian Blaga, Sibiu.
Baza energetică și mașini horticole Partea a două – Mașini horticole Șef lucr.dr. Paul Dobre București 2010
V. Vâlcu, C. Budui, R. Roșca, C. Chirilă, C. Gheorghe, 1992. Tocătoare pentru furaje grosiere și fibroase, purtată pe tractor și acționată de la priză de putere. Lucrări Științifice ale Univ. Agronomice Iași, seria Horticultură, 34, pp. 73-77.
Rasnescu, I. – Operații și utilaje în industria alimentară, vol I și ÎI, Ed. Tehnică, București, 1972
Ioancea, L. și colab – Mașini și instalații în industria alimentară, Ed. Ceres, București, 1986
Cultură rădăcinoaselor Editura M.A.S.T. Uleanu Florina și Victor Popescu
Danciu I. Moldovan M,1991, Posibilități de reducerea consumului de energie la morile de porumb cu degerminare.Buletin Informativ moraritpanificatie,Vol.I, nr.1, Galați,1991,p2327.
Ioancea, L. și colab., 1986, Mașini, utilaje și instalații în industria alimentară, Ed.
Neagu C., Utilaje pentru prelucrarea primară și păstrarea produselor agricole. Institutul Politehnic Iași, 1987.
Rasenescu I., Operații și utilaje în industria alimentară. Vol. ÎI, Ed, Tehnică, București, 1972
Moraru C., s.a. Tehnologia industrializării porumbului. Ed. Tehnică, București, 1972
Monitorul Oficial, nr. 82/17 iul. 1921
Axenciuc Victor, Bozgă Vasile, „Evoluția economiei naționale”, în Istoria Românilor, vol VIII, coord. Ioan Scurtu, Petre Ortu, Editura Enciclopedică, București, 2003
Transilvania, Banatul, Crișana, Maramureșul 1918-1928, Cultură Națională, București, 1929
Bibliografie online
http://www.recolta.eu
http://www.gazetadeagricultura.info/
http://www.horticultorul.ro/
http://www.wikipedia.org/
http://www.utilajeagricole.ro
Bibliografie
Costin I. – Tehnologii de prelucrare a cerealelor, Ed. Tehnică, București, 1983;
Danciu I. –Curățirea cerealelor, Ed. Universității "Lucian Blaga" Sibiu, 2001;
Danciu I. – Măcinarea cerealelor, Ed. Universității "Lucian Blaga" Sibiu,2000;
Studii privind mașinile de măcinare a nutreturilor și necesitatea filtrării prafului la mașinile de măcinat Lect. Vasile C., Prof. Ph.D. Eng. Bădescu M
Manual de agrigultura biologică – Ion TONCEA Enuță SIMION Georgeta IONIȚă NIȚU Daniela ALEXANDRESCU Vladimir Adrian TONCEA
Banu C. și colab., 1999 Manualul inginerului de industrie alimentarã, Volumul I și Volumul ÎI Editura Tehnicã, București.
Costin, I., Zaharia, T. 1974, Mori de capacitate micã, Editura Tehnică,București;
Costin, I., 1988, Cartea morarului, Editura Tehnică, București.
Crețu, M., 1977, Diagrame pentru mãcinarea cerealelor, Editura Tehnică,
București.
Danciu, I., 1997, Tehnologia și utilajul industriei morăritului, , vol. I, Editura
Lucian Blaga, Sibiu.
Baza energetică și mașini horticole Partea a două – Mașini horticole Șef lucr.dr. Paul Dobre București 2010
V. Vâlcu, C. Budui, R. Roșca, C. Chirilă, C. Gheorghe, 1992. Tocătoare pentru furaje grosiere și fibroase, purtată pe tractor și acționată de la priză de putere. Lucrări Științifice ale Univ. Agronomice Iași, seria Horticultură, 34, pp. 73-77.
Rasnescu, I. – Operații și utilaje în industria alimentară, vol I și ÎI, Ed. Tehnică, București, 1972
Ioancea, L. și colab – Mașini și instalații în industria alimentară, Ed. Ceres, București, 1986
Cultură rădăcinoaselor Editura M.A.S.T. Uleanu Florina și Victor Popescu
Danciu I. Moldovan M,1991, Posibilități de reducerea consumului de energie la morile de porumb cu degerminare.Buletin Informativ moraritpanificatie,Vol.I, nr.1, Galați,1991,p2327.
Ioancea, L. și colab., 1986, Mașini, utilaje și instalații în industria alimentară, Ed.
Neagu C., Utilaje pentru prelucrarea primară și păstrarea produselor agricole. Institutul Politehnic Iași, 1987.
Rasenescu I., Operații și utilaje în industria alimentară. Vol. ÎI, Ed, Tehnică, București, 1972
Moraru C., s.a. Tehnologia industrializării porumbului. Ed. Tehnică, București, 1972
Monitorul Oficial, nr. 82/17 iul. 1921
Axenciuc Victor, Bozgă Vasile, „Evoluția economiei naționale”, în Istoria Românilor, vol VIII, coord. Ioan Scurtu, Petre Ortu, Editura Enciclopedică, București, 2003
Transilvania, Banatul, Crișana, Maramureșul 1918-1928, Cultură Națională, București, 1929
Bibliografie online
http://www.recolta.eu
http://www.gazetadeagricultura.info/
http://www.horticultorul.ro/
http://www.wikipedia.org/
http://www.utilajeagricole.ro
Anexe
Tabelul 1.1 – Concluzii
Tabelul 1.2 – Concluzii
Tabelul 4.1- Capitolul 4
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Echipamente Agricole de Uz Gospodaresc (ID: 162385)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.