.echilibrul Economico Financiar la Petrom Sucursala Arpechim Pitesti

CUPRINS

1PREZENTAREA SUCURSALEI “ARPECHIM “ PITESTI A S.N.P. “PETROM”S.A.

Structura organizatorica

Domeniul de activitate

Potentialul tehnico-economic

Piata de desfacere

Piata de aprovizionare

Mediul concurential

Organizarea contabilitatii patrimoniului

Sistemul de prelucrare a datelor financiar contabile

2PRINCIPALELE PREVEDERI LEGALE PRIVIND ECHILIBRUL ECONOMICO-FINANCIAR

2.1.1Bilantul contabil conform Ordinului 94/2001

2.1.2Bilantul contabil conform IAS1

2.2.1Contul de profit si pierdere conform Ordinului 94/2001

2.2.2Contul de profit si pierdere conform IAS1

Situatia fluxurilor de trezorerie

2.4Situatia modificarii capitalului propriu

3BILANTUL –INSTRUMENT DE BAZA AL ANALIZEI FINANCIARE

3.1Bilantul contabil

3.2Bilantul patrimonial potrivit conceptiei juridice si financiare

3.3Bilantul functional

4.ANALIZA STATICA A ECHILIBRULUI ECONOMICO-FINANCIAR

4.1 ANALIZA STATICA A ECHILIBRULUI ECONOMICO-FINANCIAR PE BAZA BILANTULUI FINANCIAR LA SUCURSALA “ARPECHIM “PITESTI A S.N.P. “PETROM “S.A.

4.1.1. Analiza corelatiei :fond de rulment ,necesarul de fond de rulment,trezoreria neta

4.1.1.1.Analiza fondului de rulment

4.1.1.2.Analiza necesarului de fond de rulment

4.1.1.3.Analiza trezoreriei nete

Studiu de caz la Sucursala “ARPECHIM” Pitesti a S.N.P. “Petrom”S.A.

4.1.2.Analiza corelatiei :necesarul de fond de rulment ,capacitatea de autofinantare,cifra de afaceri

Studiu de caz la Sucursala “ARPECHIM” Pitesti a S.N.P. “Petrom”S.A.

4.1.3.Analiza corelatiei creante-obligatii

4.1.3.1.Analiza corelatiei crente-obligatii

4.1.3.2.Analiza factoriala a duratei de recuperare a creante

4.1.3.3.Analiza factoriala a duratei de plata a obligatiilor

Studiu de caz la Sucursala “ARPECHIM” Pitesti a S.N.P. “Petrom”S.A.

4.1.4.Analiza lichiditatii si solvabilitatii

Studiu de caz la Sucursala “ARPECHIM” Pitesti a S.N.P. “Petrom”S.A.

4.2.ANALIZA STATICA A ECHILIBRULUI FINANCIAR PE BAZA BILANTULUI FUNCTIONAL LA SUCURSALA “ARPECHIM” PITESTI A S.N.P. “PETROM”S.A.

4.2.1Analiza fondului de rulment

4.2.2.Analiza necesarului de fond de rulment

4.2.3.Analiza trezoreriei nete

4.2.4.Analiza corelatiei : fond de rulment ,necesarul de fond de rulment,trezoreria neta

Studiu de caz la Sucursala “ARPECHIM” Pitesti a S.N.P. “Petrom”S.A.

5ANALIZA MIJLOACELOR ECONOMICE SI A SURSELOR DE FINANTARE

5.1SISTEMUL DE FACTORI CARE ACTIONEAZA ASUPRA STRUCTURII PATRIMONIALE A SOCIETATII

5.2RATELE DE STRUCTURA ALE ACTIVULUI

Studiu de caz la Sucursala “ARPECHIM” Pitesti a S.N.P. “Petrom”S.A.

5.3RATELE DE STRUCTURA ALE PASIVULUI

Studiu de caz la Sucursala “ARPECHIM” Pitesti a S.N.P. “Petrom”S.A.

5.4 PATRIMONIUL NET

Studiu de caz la Sucursala “ARPECHIM” Pitesti a S.N.P. “Petrom”S.A.

6ANALIZA EFICIENTEI UTILIZARII PATRIMONIULUI

6.1.ANALIZA VITEZEI DE ROTATIE A ACTIVELOR CIRCULANTE

6.1.1 Analiza vitezei de rotatie la nivelul elementelor componente ale activelor circulante

6.1.2 Analiza factoriala a vitezei de rotatie a activelor circulante

Studiu de caz la Sucursala “ARPECHIM” Pitesti a S.N.P. “Petrom”S.A.

6.2. ANALIZA RATEI RENTABILITATII ECONOMICE

Studiu de caz la Sucursala “ARPECHIM” Pitesti a S.N.P. “Petrom”S.A..

6.3. ANALIZA RATEI RENTABILITATII FINANCIARE

6.3.1. Analiza ratei rentabilitatii financiare a capitalului propriu

Studiu de caz la Sucursala “ARPECHIM” Pitesti a S.N.P. “Petrom”S.A..

6.3.2. Analiza ratei rentabilitatii financiare a capitalului permanent

Studiu de caz la Sucursala “ARPECHIM” Pitesti a S.N.P. “Petrom”S.A..

7.CONCLUZII SI PROPUNERI

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I

PREZENTAREA SUCURSALEI “ARPECHIM “ PITESTI A S.N.P. “PETROM”S.A.

Structura organizatorica

Domeniul de activitate

Potentialul tehnico-economic

Piata de desfacere

Piata de aprovizionare

Mediul concurential

Organizarea contabilitatii patrimoniului

Sistemul de prelucrare a datelor financiar contabile

CAPITOLUL I

PREZENTAREA SUCURSALEI “ARPECHIM “ PITESTI A S.N.P. “PETROM”S.A.

Societatea Nationala a Petrolului ‘PETROM’ SA Bucuresti, persoana juridica romana cu sediul in Bucuresti Calea Victoriei nr.109, sector 1, s-a infiintat prin OUG nr.49 din 15 septembrie 1997. De la data intrarii in vigoare a prezentei ordonanjte de urgenta, societatile comerciale din domeniul rafinarii si distributiei petrolului si produselor petroliere, fuzioneaza cu Societatea Nationala a Petrolului ‘PETROM’SA Bucuresti, fiind absorbite de aceasta.

Capitalul social al acestei societati s-a constituit prin preluarea activului si pasivului Regiei Autonome a Petrolului ‘PETROM’SA Bucuresti, de 10.436.502.127 mii lei, pe baza bilantului contabil intocmit la data de 31 iulie 1997, precum si a capitalurilor sociale ale societatilor comerciale prevazute a fuziona, si este de 11.606.044.352 mii lei, urmand a fi actualizat in conditiile legii. Capitalul social aferent cotei detinute de stat poate fi privatizat conform legii.

Activitatea Societatii Nationale a Petrolului ‘PETROM’SA Bucuresti se va desfasura pe baza de buget de venituri si cheltuieli propriu. Societatile comerciale care au fuzionat vor efectua operatiuni contabile pana la nivelul balantei de verificare in conditiile prevazute de lege.

SNP Petrom SA- Sucursala ARPECHIM Pitesti, cu sediul situat pe strada B-dul Petrochimistilor, cod 0300, Pitesti, jud. Arges, a fost infiintata in baza H.G. nr. 1176/02.11.1990. Infiintarea s-a facut prin preluarea integrala a patrimoniului fostului Combinat Petrochimic.

Sucursala ARPECHIM este amplasata in partea de sud- vest a municipiului Pitesti si ocupa 550 ha. Din aceasta suprafata 468 ha sunt destinate instalatiilor productive, iar pe restul sunt amplasate retele de energie electrica, apa, linii de cai ferate si drumuri.

1.1Structura organizatorica

SNP Petrom SA- Sucursala ARPECHIM Pitesti este organizata si functioneaza pe principiul gestiunii economice. Structura actuala a societatii este urmarea unui proces de dezvoltare in mai multe etape si care a cunoscut anumite forme organizatorice. Se mentioneaza ca Sucursala ARPECHIM Pitesti este rezultatul unei comasari evolutive in timp a trei unitati care au avut o activitate si conceptie de functionare independenta si anume:

Uzina de Negru de Fum, pusa in functiune in 1966, avand o capacitate de 22.000 tone anual;

Combinatul Petrochimic, pus in functiune intre 1969 si 1980;

Rafinaria Pitesti realizata si pusa in functiune intre 1969 si 1980.

Aceasta comasare realizata la inceputul anului 1970 a determinat elaborarea unei conceptii de integrabilitate excesiva inca din faza de proiectare a etapelor ulterioare de dezvoltare.

1.2Domeniul de activitate

Domeniul de activitate al SNP Petrom SA- Sucursala ARPECHIM Pitesti il constituie:

-prelucrarea titeiului si a derivatelor sale (benzine, motorine, pacura, uleiuri etc);

-realizarea de produse petrochimice (polietilene de mica si mare densitate, propilena, acrilonitril, negru de fum, stiren etc.);

-cercetare stiintifica si proiectare tehnologica in profil;

-comercializarea bunurilor si serviciilor pe piata interna si externa;

-derularea oricaror activitati care sunt in legatura cu profilul societatii comerciale si mentionate in statutul sau.

SNP Petrom SA Sucursala ARPECHIM Pitesti este un complex petrochimic integrat al carui profil de productie este orientat pe doua directii principale : prelucrarea titeiului (rafinaria) si petrochimia.

a)Prelucrarea titeiului (rafinaria) cu o capacitate de sapte milioane tone pe an, proiectata si realizata in trei trepte de dezvoltare cu punere in functiune esalonata incepand cu anul 1969. Materia prima de baza (titeiul) a fost prevazut sa se asigure integral din import, in care scop societatea este legata prin doua conducte de aductiune titei din portul Constanta.

Capacitatea de sapte milioane tone pe an a fost proiectata a se realiza pe doua fluxuri de instalatii paralele carora le apartin si unele instalatii comune (cracare catalitica, complex de fabricare uleiuri, complexul normal de parafine pentru bioproteine, fabrici de bitum si sulf). Cu exceptia unei parti din cantitatea de motorina pompata spre Craiova, restul produselor din rafinarie se livreaza consumatorilor si spre portul Constanta, prin vagoane cisterna pe cale ferata, operatiune extrem de costisitoare in ultima perioada.

b)Petrochimia – cea de a doua componenta de profil a complexului petrochimic Pitesti. Materiile prime de baza pentru alimentarea sectorului petrochimic sunt derivate din prelucrarea titeiului si fractiei de gaze de sonda din bazinul Arges si Targu Jiu, cu care este legat prin conducta. Instalatiile care prelucreaza aceste materii prime sunt doua instalatii de piroliza cu o capacitate totala de 300.000 tone annual etilena. Diferenta de etilena si propilena se livreaza in cea mai mare parte la Societatea Comerciala Oltchim Rm-Valcea, ca materie prima de baza cu care sustine intregul profil de productie.

1.3Potentialul tehnico- economic

Cu privire la rezultatele obtinute de SNP Petrom SA Sucursala ARPECHIM Pitesti, in special din cauza liberalizarii preturilor, care au influentat sensibil aceste rezultate, comparatiile cu perioada anterioara nasc probleme dificile. Cu toate conditiile specifice in care si-a desfasurat activitatea unitatea producatoare Arpechim, nivelul indicatorilor economico-financiari se inscriu in limitele relativ acceptabile.

SNP Petrom SA-Sucursala ARPECHIM Pitesti detine o pozitie importanta in ramura petrochimiei romanesti si a economiei nationale.

Aceasta pozitie se datoreaza atat capacitatilor de productie existente, cat si gradului inalt de acoperire cu produse specifice, precum si desfacerea la export a produselor sale.

Particularitatea societatii provine din faptul ca aprovizionarea cu titei se face in exclusivitate din import, ceea ce mareste dependenta de conjunctura internationala si resurselor valutare care, in ultimii ani sunt sub nivelul capacitatilor de prelucrare.

In noua situatie economica, in care unitatea este nevoita sa faca fata inca unei piete cu doua structuri distincte, si anume:

-piata resurselor;

-piata rezultatelor.

Fata de aceste doua structuri, societatea trebuie sa-si formuleze o politica bivalenta, fata de o piata a resurselor mereu supusa unor factori de natura conjuncturala (grefati de o structura constanta a riscului) si fata de o piata interna, capacitatea de o cerere mereu in crestere, dar puternic marcata in solvabilitatea nevoilor de o inflatie, ce evolueaza spre cote greu de prevazut. Este deci imperios necesar ca in procesul deschiderii totale catre economia de piata a societatii, in conditiile in care beneficiaza si de utilitati care ii asigura, din punct de vedere logistic, un suport ieftin si extrem de flexibil in comparatie cu alte intreprinderi cu acelasi profil, sa elaboreze module strategice in cadrul politicii de piata la care sa conecteze direct cele doua grupe variabile exogene circumstantiale la cele doua piete : piata titeiului si celorlalte resurse (financiare, capital, forta de munca, alte resurse materiale) si piata produselor manufacturate din profilul sau de fabricatie, destinate la un nivel de complexitate asigurator, atat pietei interne cat si celei externe.

In aceste conditii, cadrul analizei activitatii de piata trebuie extins de la cel national al prelucrarii titeiului in care a functionat pana in prezent aceasta unitate producatoare la cel extern al sectorului rafinarii si comercializarii petrolului si produselor rafinate.

Analizand in perspectiva tendintelor manifestate pe piata externa, procesul de constituire a infrastructurii de prelucrare a titeiului din tara noastra indica, in primul rand o necorelare in alegerea momentului optim, din punct de vedere economic, al alocarii investitiilor din acest sector. Este suficient sa argumentam cu faptul arhicunoscut de acum, ca instalatiile de prelucrare a titeiului din Romania- inclusiv cele care apartin Sucursalei Arpechim au fost construite, in cea mai mare parte, in anii ‘70 si incepuriile prime de baza pentru alimentarea sectorului petrochimic sunt derivate din prelucrarea titeiului si fractiei de gaze de sonda din bazinul Arges si Targu Jiu, cu care este legat prin conducta. Instalatiile care prelucreaza aceste materii prime sunt doua instalatii de piroliza cu o capacitate totala de 300.000 tone annual etilena. Diferenta de etilena si propilena se livreaza in cea mai mare parte la Societatea Comerciala Oltchim Rm-Valcea, ca materie prima de baza cu care sustine intregul profil de productie.

1.3Potentialul tehnico- economic

Cu privire la rezultatele obtinute de SNP Petrom SA Sucursala ARPECHIM Pitesti, in special din cauza liberalizarii preturilor, care au influentat sensibil aceste rezultate, comparatiile cu perioada anterioara nasc probleme dificile. Cu toate conditiile specifice in care si-a desfasurat activitatea unitatea producatoare Arpechim, nivelul indicatorilor economico-financiari se inscriu in limitele relativ acceptabile.

SNP Petrom SA-Sucursala ARPECHIM Pitesti detine o pozitie importanta in ramura petrochimiei romanesti si a economiei nationale.

Aceasta pozitie se datoreaza atat capacitatilor de productie existente, cat si gradului inalt de acoperire cu produse specifice, precum si desfacerea la export a produselor sale.

Particularitatea societatii provine din faptul ca aprovizionarea cu titei se face in exclusivitate din import, ceea ce mareste dependenta de conjunctura internationala si resurselor valutare care, in ultimii ani sunt sub nivelul capacitatilor de prelucrare.

In noua situatie economica, in care unitatea este nevoita sa faca fata inca unei piete cu doua structuri distincte, si anume:

-piata resurselor;

-piata rezultatelor.

Fata de aceste doua structuri, societatea trebuie sa-si formuleze o politica bivalenta, fata de o piata a resurselor mereu supusa unor factori de natura conjuncturala (grefati de o structura constanta a riscului) si fata de o piata interna, capacitatea de o cerere mereu in crestere, dar puternic marcata in solvabilitatea nevoilor de o inflatie, ce evolueaza spre cote greu de prevazut. Este deci imperios necesar ca in procesul deschiderii totale catre economia de piata a societatii, in conditiile in care beneficiaza si de utilitati care ii asigura, din punct de vedere logistic, un suport ieftin si extrem de flexibil in comparatie cu alte intreprinderi cu acelasi profil, sa elaboreze module strategice in cadrul politicii de piata la care sa conecteze direct cele doua grupe variabile exogene circumstantiale la cele doua piete : piata titeiului si celorlalte resurse (financiare, capital, forta de munca, alte resurse materiale) si piata produselor manufacturate din profilul sau de fabricatie, destinate la un nivel de complexitate asigurator, atat pietei interne cat si celei externe.

In aceste conditii, cadrul analizei activitatii de piata trebuie extins de la cel national al prelucrarii titeiului in care a functionat pana in prezent aceasta unitate producatoare la cel extern al sectorului rafinarii si comercializarii petrolului si produselor rafinate.

Analizand in perspectiva tendintelor manifestate pe piata externa, procesul de constituire a infrastructurii de prelucrare a titeiului din tara noastra indica, in primul rand o necorelare in alegerea momentului optim, din punct de vedere economic, al alocarii investitiilor din acest sector. Este suficient sa argumentam cu faptul arhicunoscut de acum, ca instalatiile de prelucrare a titeiului din Romania- inclusiv cele care apartin Sucursalei Arpechim au fost construite, in cea mai mare parte, in anii ‘70 si inceputul anilor ‘80, in contextul in care in tarile dezvoltate, sub influenta scumpirii puternice a titeiului si a complicarii conditiilor geopolitice in care titeiul putea fi procurat si de declansarea unui proces de severa recesiune pentru sectorul de rafinare la nivel mondial, fusese deja demarat un proiect cu efecte imediate, de reducere masiva a excedentului de capacitati si de ajustare stricta a acestora la nevoile de consum intern.

Comparativ cu industria moderna a rafinarii titeiului din lume, realizarile din tara noastra indica, pe ansamblul rafinarii, un nivel mediu al tehnologiilor de prelucrare, dat de un procent de produse albe la tona de titei supusa prelucrarii de circa 51 % in conditiile in care sistemele de rafinare ale companiei transnationale (Anaco Brithish Petroleum) ating coeficienti de transformare a titeiului in produse albe de 85%.

Deplasare politicii de piata si a deciziilor strategice aferente si la nivelul conducerii societatii comerciale, presupune abordarea de pe aceste pozitii a relatiilor cu cele doua piete: piata titeiului si piata produselor finite comercializate, in care riscul comercial datorat jocului cererii de pe cele doua piete este asumat prin contract. La nivelul acestui agent economic se impun analize pertinente a celor doua structuri de piata, cu care trebuie sa se conecteze direct, chiar daca beneficiaza de o protectie printr-un import centralizat de tieti care promite sa atinga un nivel de sapte milioane tone in 1999 si sa se extinda pana la orizontul anului 2000.

Relatiile de piata au un grad ridicat de concentrare, beneficiarii produselor comercializate de SNP Petrom SA –Sucursala ARPECHIM Pitesti fiind circumscrisi pietei mijloacelor de productie, fie in calitate de utilizatori finali (produsele fabricate constituind pentru acestia materii prime), fie in calitate de intermediari.

In ceea ce priveste piata de comercializare a produselor, incepand cu volumul ofertei la produsele principale, se poate afirma ca dupa anul 1989 practic nu s-au inregistrat discrepante intre oferta (productia ARPECHIM) si cererea pietei (interne si externe), cu exceptia urmatoarelor situatii:

-pierderea pietei interne pentru negru de fum ca urmare a dezmembrarii pietei CAER;

-declinul industriei de prelucrare a cauciucului.

De asemenea, nu este lipsit de importanta nici efectul daunator al neprotejarii productiei interne prin taxe vamale conform uzantelor pentru acest produs si patrunderii de furnizori straini cu preturi de dumping

renuntarea la fabricarea unor produse (ierbicide si triazinice) deosebit de poluante pentru mediul inconjurator, precum si a unor intermediari folositi de alte unitati in productia de pesticide care si-au inchis activitatea.

inchiderea fabricatiei de normal parafine pentru fabricarea bioproteinelor din lipsa de materii prime.

Celelalte produse fabricate in ARPECHIM, chiar daca instalatiile nu au functionat in totalitate la capacitate, nu au ridicat probleme de desfacere.

1.4Piata de desfacere

Prin conceptul sau de amplasare si prin profilul de fabricatie ca furnizor principal sau chiar unic pentru anumite produse, SNP Petrom SA- Sucursala ARPECHIM Pitesti este unitatea care sustine cu materii prime, in calitate de furnizor, urmatoarele subramuri ale industriei:

-sinteza cauciucului si prelucrarea acestuia spre bunuri de consum;

-prelucrarea maselor plastice;

-fire si fibre sintetice;

-sinteza policlorurii de vinil si plastifiantilor;

-monomeri pentru industria chimica de sinteza.

Prin produsele care le furnizeaza, SNP Petrom SA-Sucursala ARPECHIM Pitesti constituie principalul furnizor de materii prime si produse finite pentru majoritatea domeniilor din economie. Insasi CHEM SYSTEMS, firma care a elaborat studiul de restructurare pentru industria chimica din Romania precizeaza ca Sucursala Arpechim SA va constitui in viitor centrul vital al industriei petrochimice.

Analizand structura vanzarii produselor realizate ARPECHIM, pornim de la structura productiei care, asa cum s-a mentionat mai sus este orientata pe prelucrare titei si petrochimie. Titeiul fiind asigurat prin SNP- Petrom SA Bucuresti din import cu credite bancare pe baza de conventie. Pana in anul 1994, un procent de 60% din produsele obtinute au fost dirijate la export prin Petrolexport pentru regenerarea capitalului de lucru, iar 40 % au fost retinute pentru consum in tara, pe baza de repartitii si prin Petrotrans.

In ceea ce priveste produsele petrochimice, prin politica sa, ARPECHIM s-a straduit sa isi desfaca productia, astfel incat atat prin valuta forte cat si prin incasarile in lei de la clientii interni sa plateasca contravaloarea titeiului.

Conjunctura deosebit de favorabila a preturilor produselor petrochimice la export in ultimul timp, in conditiile necesitatii de a acoperi cu produse si o parte din consumatorii interni, au generat serioase pierderi de profit in valuta pentru ARPECHIM. Au fost diferente de pana la 30 % intre pretul obtinut la expport si echivalentul in valuta pentru produsele vandute pe piata interna.

Pe piata externa, ARPECHIM s-a impus in special cu produsele: polietilena de mica densitate, polietilena de mare densitate, polistiren, negru de fum, acrilonitril, cianiura de sodiu, glicoli, stiren si alte hidrocarburi aromatice.

Societatea este prezenta- chiar daca in unele cazuri cu intermitente, pe piete cum ar fi: Japonia, Indonezia, Hong Kong, Belgia, Elvetia, Austria, Grecia, Egipt, India, Italia, Suedia, Turcia, Filipine, Iran, Anglia, China, Olanda, Ecuador, Albania; deci practic, produsele Arpechim SA au fost vandute pe toate continentele si pe toate tipurile de piete din punct de vedere al gradului de dezvoltare.

1.5Piata de aprovizionare

In ceea ce priveste piata de aprovizionare, exceptand 25 % din necesarul de materii prime pentru instalatia de piroliza II Pitesti, care sunt asigurate din rafinaria proprie, diferena de 75 % se asigura de la Petrom si de la celelalte rafinarii din tara, in special Petrotel, Astra, Rafo Onesti, Petromidia.

Probleme deosebite in aprovizionarea cu materii prime de baza (amoniac, metanol, clorura de sodiu si materii prime pentru piroliza) se intampina in anotimpul friguros din cauza limitarilor in consumul de gaze naturale la producatorii acestor materii prime.

Din import se aduc in exclusivitate catalizatori cu continut de metale nobile (Pt, Ag, Pd) care nu se fabrica in tara, catalizatori mai performanti dacat cei fabricati in Romania, chimicale si reactivi de sinteza fiind de mic tonaj cu utilizare limitata.

1.6Mediul concurential

De regula, asa cum rezulta din activitatea desfasurata in ultimii ani, balanta export-import a fost pozitiva.

Analizand concurenta pe plan intern si extern putem spune ca ARPECHIM, pe plan intern, in cea mai mare parte a produselor, este furnizor unic, fara a practica preturi de monopol la aceste produse. Cresterile de pret au fost numai cele impuse de cresterea preturilor componentelor costurilor de productie, asupra carora nu s-au putut si nu se pot exercita influente.

In ceea ce priveste concurenta pe piata externa, pana in prezent se apreciaza datorita conjuncturii favorabile a preturilor produselor patrochimice ca nu au fost probleme. In conditiile prabusirii acestor preturi, mentinerea pietelor externe va fi extrem de dificila fara a face unele inlocuiri de echipamente si tehnologii care sa aiba drept efect reducerea drastica a costurilor de fiabilizare, reducerea consumurilor, cresterea performantelor proceselor tehnologice care fac obiectul programului propriu de restructurare pana in 2000, perioada in care se mai anticipeaza mentinerea unor preturi ridicate la produsele petrochimice.

In acest sens, un aspect deosebit il imbraca realizarea benzinelor octanice fara plumb, a motorinelor cu congelare foarte scazuta si continut redus de sulf-precum si divesificarea si cresterea calitatii la nivelul standardelor internationale la produsul negru de fum.

Eforturile financiare pentru ameliorarea tehnologiilor la cateva din pricipalele produse petrochimice de mare tonaj ale ARPECHIM sunt relativ scazute pentru aducerea la un nivel competitiv al acestora.

1.7Organizarea contabilitatii patrimoniului

Contabilitatea, ca instrument de cunoastere, gestiune si control al patrimoniului si al rezultatelor obtinute, este organizata conform Legii contabilitatii nr. 82/1991 si a Regulamentului de aplicare a acesteia, asigurand :

-inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniala si rezultatele obtinute in relatiile cu actionarii, clientii, furnizorii, bancile, organele fiscale si alte persoane juridice ;

-controlul operatiunilor patrimoniale efectuate si al procedeelor de prelucrare utilizate, precum exactitatea datelor contabile furnizate ;

-furnizarea informatiilor necesare organelor de sinteza la nivel national, in vederea stabilirii patrimoniului national si al bilantului pe ansamblul economiei nationale.

Societatea analizata are organizata contabilitatea in compartimente distincte, conduse de catre directorul economic, conform organigramei anexata. Controlul asupra operatiilor patrimoniale inregistrate in contabilitate se efectueaza de catre persoanele care conduc contabilitatea, care exercita controlul financiar preventiv si controlul financiar de gestiune- cenzorii.

1.8Sistemul de prelucrare a datelor financiar contabile

Evidenta contabila este tinuta in mod corect si la zi cu mijloace tehnice de calcul, care furnizeaza in orice moment date asupra patrimoniului, a incasarilor si platilor, a situatiei creantelor de incasat de la clienti si a datoriilor de platit catre furnizorii si creditorii societatii, precum si la bugetele locale, de stat si cel al asigurarilor sociale.

Cu privire la organizarea gestiunilor de valori materiale si a altor elemente partimoniale, este organizata evidenta sintetica si analitica in conformitate cu normele in vigoare. Planul de conturi general este adaptat la conditiile specifice din societate, datele din evidenta sintetica fiind in deplina concordanta cu cele din evidenta analitica.

Pentru prelucrarea automata a datelor, Sucursala ARPECHIM S.A. Pitesti foloseste sistemul de operare integrat SAP R/3.

Acest sistem de operare a fost achizitionat pana in prezent pentru urmatoarele module :

-contabilitate financiara (modulul FI) ;

-managementul materialelor (modulul MM) ;

-vanzari- distributie (modulul SD) ;

-contabilitatea de gestiune (modulul CO) ;

-contanbilitatea activelor fixe (modulul AM).

In modulul FI al sistemului de operare SAP R/3 sunt prelucrate, analizate datele referitoare la inregistrarile din contabiliatea financiara, aferente clientilor si furnizorilor societatii.

Pentru inregistrarea operatiilor patrimoniale in contabilitate, societatea foloseste forma de inregistrare pe ‘jurnale’ in conditiile prelucrarii automate a datelor.

Principalele registre folosite sunt : Registrul jurnal, Registrul inventar si Cartea mare.

In Registrul jurnal se inregistreaza articolele contabile, in mod cronologic prin respectarea succesiunii documentelor, dupa data de intrare a acestora in unitate. Acesta este prezentat sub forma unui Registru jurnal general, in care sunt totalizate registre auxiliare. Inregistrarile operatiilor patrimoniale in Registrul jurnal cuprind elemente cu privire la data inregistrarii, felul, numarul si data documentului, explicatii, simbol conturi debitoare si creditoare, sume debitoare si creditoare.

Registrul inventar inregistreaza toate elementele patrimoniale de activ si de pasiv, grupate in functie de natura lor conform posturilor din bilantul contabil, inventariate conform normelor legale in vigoare. Elementele patrimoniale inscrise in Registrul inventar au la baza listele de inventariere, care justifica continutul fiecarui post din bilantul contabil. Acesta cuprinde recapitularea elementelor inventariate, valoarea contabila, valoarea de inventar si diferente din evaluare (valoarea si cauzele diferentelor).

Registrul Cartea mare cuprinde inregistrarile efectuate, grupate pe conturi corespondente, stabilindu-se situatia fiecarui cont, respectiv soldul initial, rulaje debitoare, creditoare si solduri finale. Aceasta sta la baza intocmirii balantei de verificare.

CAPITOLULII

PRINCIPALELE PREVEDERI LEGALE PRIVIND ECHILIBRUL ECONOMICO-FINANCIAR

2.1.1BILANTUL CONTABIL POTRIVIT ORDINULUI 94/20.02.2001

2.1.2BILANTUL CONTABIL POTRIVIT IAS1

2.2.1 CONTUL DE PROFIT SI PIEDERE CONFORM ORDINULUI 94/2001

2.2.2CONTUL DE PROFIT SI PIEDERE CONFORM IAS1

2.3SITUATIA FLUXURILOR DE TREZORERIE

2.4 SITUATIA MODIFICARII CAPITALULUI PROPRIU

PRINCIPALELE PREVEDERI LEGALE PRIVIND ECHILIBRUL ECONOMICO-FINANCIAR

Situatiile financiare sunt o reprezentare financiara structurata referitoare la pozitia financiara si la tranzactiile realizate de o intreprindere.Situatiile financiare trebuie sa furnizeze deci o informare despre pozitia financiara ,performantele si fluxurile de trezorerie ale unei intreprinderi ,informare ce este utila unei game largi de utilizatori ,in luarea deciziiilor economice.Situatiile financiare au de asemenea rolul de a arata modul cum au fost utilizate resursele.

Situatiile financiare sunt intocmite si prezentate sub responsabilitatea consiliului de administratie sau a altor organe de conducere echivalente.

Un set complet al situatiilor financiare potrivit IAS1 cuprinde:

-bilantul

-contul de profit si pierdere

-o situatie ce arata :

-fie toate schimbarile ce le au efectuat capitalurile proprii

-fie alte schimbari in capitaluri decat cele ce provin din tranzactiile de capital cu proprietarii si distribuirile in favoarea acestora

-tabloul fluxurilor de trezorerie

-politicile contabile si anexele explicative

Norma IAS1 incurajeaza intreprinderile sa furnizeze ,dincolo de situatiile financiare descrierea si explicarea trasaturilor principale ale performantelor financiare si pozitiei financiare a intreprinderii ,precum si incertitudinile principale cu care se confrunta.Un asemenea raport trebuie sa cuprinda:

-factori principali si influentele ce determina performantele ,inclusiv schimbarile de mediu in care opereaza intreprinderea ,raspunsul intreprinderii la aceste shimbari ,politica privind investitiile ,repartizarea dividendelor

-sursele de finantare ale intreprinderii,a politicii sale in privinta ratei indatorii si a politicilor conducerii in materie de risc

-soliditatea intreprinderii si resurselor acesteia ,elementele a caror valoare nu este reflectata in bilant,in conformitate cu normele contabile internationale

Dincolo de situatiile financiare se pot prezenta situatii aditionale ,daca conducerea considera ca ele ajuta pe utiliztorii in luarea deciziilor.

La fel ca si in IAS1 si in Ordinul 94/20.02.2001 sunt prezentate aceleasi componente ale unui set complet al situatiilor financiare.

Conducerea intreprinderii trebuie sa aleaga si sa aplice politicile si normele contabile astfel incat situatiile financiare sa fie in acord cu cerintele normelor contabile internationale.

Daca lipseste norma speciala pentru o anumita problema ,politicile alese conform IAS1 si Ordinului 94/20.02.2001 trebuie :

-sa fie relevante pentru nevoile utilizatorilor de a lua decizii

-credibile,in sensul ca :

-au capacitatea de a reflecta fidel rezultatele si pozitia financiara a intreprinderii

-au capacitatea de a reflecta substanta economica a evenimentelor si tranzactiilor si nu numai sub forma lor legala

-neutralitatea ,ceea ce inseamna ca nu exista elemente care sa conduca la interpretari eronate

-prudenta ,fara ca o astfel de atitudine sa mearga pana acolo incat sa contravina neutralitatea

-completitudinea prin luarea in cont a tuturor aspectelor importante

In situatiile in care tratamentul contabil prevazut de Directiva a-IV-a a C.E.E. este diferit de cel cuprins in Standardele Contabile Internationale ,pe perioada de implementare a programului de dezvoltare a sistemului de contabilitate societatile comerciale pot opta pentru aplicarea unuia dintre acestea ,astfel incat sa se asigure prezentarea unei imagini fidele a evenimentului in cauza.

Conform IAS1 politicile contabile sunt:

-continuitatea activitatii

– permanenta prezentarii

-independenta exercitiilor

-importanta relativa si cumularea soldurilor

-necompensarea

-informatiile comparative

Conform Ordinului 94/20.02.2001 principiile contabile sunt:

– principiul continuitatii activitatii

– principiul permanentei metodelor

-principiul prudentei

-principiul independentei exercitiului

-principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv

-principiul intangibilitatii

-principiul necompensarii

-principiul prevalentei economicului asupra juridicului

-principiul pragului de semnificatie

Potrivit Legii contabilitatii 82/1991 exista sase principii contabile:

– principiul continuitatii activitatii

– principiul permanentei metodelor

-principiul prudentei

-principiul independentei exercitiului

-principiul intangibilitatii bilantului de deschidere

-principiul necompensarii

-principiul prevalentei economicului asupra juridicului

-principiul pragului de semnificatie

Se constata ca Ordinul 94/20.02.2001 prezinta trei principii contabile suplimentare fata de Legea contabilitatii 82/1991,o parte dintre acestea sunt prevazute si de IAS1.

Principiul continuitatii activitatii presupune ca intreprinderea isi continua in mod normal activitatea intr-un viitor previzibil ,fara a intra in imposibilitatea continuarii activitatii sau reducerea semnificativa a acesteia.In cazul semnale de imposibilitate de continuare a activitatii ,acestea trebuie prezentate in notele explicative .In cazul in care situatiile financiare nu sunt prezentate cu respectarea acestui principui trebuie sa prezinte metoda folosita si motivele nefolosirii acestui principiu.

Principiul permanentei metodelor presupune continuitatea aplicarii acelorasi reguli si norme privind evaluarea,inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a rezultatelor ,asigurand comparabilitate in timp a informatiilor contabile.Exixta exceptii de la acest principiu, in situatiile in care:

-o schimbare semnificativa in natura operatiilor intreprinderii sau o revizuire a prezentarii situatiilor financiare probeaza ca o schimbare va genera o prezentare mai adecvata a evenimentelor sau tranzactiilor

-o schimbare in prezentare este solicitata de o norma contabila internationa la

Principiul prudentei presupune sa se aiba in vedere urmatoarele:

-se vor lua in considerare numai profiturile recunoscute pana la data incheierii exercitiului financiar

-se va tine seama de toate obligatiile previzibile si de pierderile potentiale

-se va tine seama de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor ,chiar daca rezultatul exercitiului financiar este profit sau pierdere

Principiul independentei exercitiului presupune sa se tina seama de toate veniturile si cheltuielile corespunzatoare exercitiului financiar pentru care se face raportarea ,fara a se tine seama de data incasarii sumelor sau a efectuarii platilor.Acest principiu nu se aplica tabloului fluxurilor de trezorerie deoarece functia acestuia este tocmai de a informa asupra incasarilor si platilor.

Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv .In vederea stabilirii valorii totale corespunzatoare unei pozitii din bilant se va determina separat valoarea aferenta fiecarui element individual de activ sau de pasiv.

Principiul intangibilitatii bilantului de deschidere trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului precedent .

Principiul necompensarii care interzice compensarea intre un activ si un pasiv ,exceptand situatia in care o norma contabila internationala speciala permite acest lucru.

Compensarea intre active si pasive ar impiedica utilizatorii sa anticipeze fluxurile de trezorerie viitoare.Este motivul pentru care IASC nu considera ca prezentarea stocurilor sau creantelor la valori nete nu constituie o compensare ,deoarece aceste valori reflecta corect baza de plecare pentru incasarile viitoare.

Nici cheltuielile si veniturile nu pot sa fie compensate ,decat in cazuri exceptionale,ca de exemplu:

-cand o norma speciala cere compensarea

-cand pierderile ,castigurile si cheltuielile din tranzactii identice sau apropiate nu sunt semnificative ,individual sau global ,fiind cumulate

In ce priveste contul de profit si pierdere norma IAS1 permite realizarea urmatoarelor compensari:

-imputarea valorii contabile a unei imobilizari cedate cu pretul ei de vanzare ,obtinandu-se astfel plusul sau minusul de valoare din cesiune

-deducerea dintr-o rambursare de cheltuieli ,in cadrul unei conventii cu un tert ,a cheltuielilor corespunzatoare

-prezentarea unui element extraordinar,dupa deducerea efectului sau fiscal si a dobanzilor minoritare

-compensarea pierderilor si profiturilor din diferente de curs

-prezentarea compensata a castigurilor si pierderilor provenite dintr-un portofoliu de tranzactii cu instrumente financiare ,detinute in scopuri comerciale

Principiul prevalentei economicului asupra juridicului .Informatiile prezentate in situatiile financiare trebuie sa reflecte realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor ,nu numai forma lor juridica.

Principiul pragului de semnificatie (sau importanta relativa si cumularea conturilor conform IAS1)presupune ca orice valoare semnificativa trebuie prezentata distinct in cadrul situatiilor financiare.Elementele cu valori nesemnificative si de aceeasi natura pot fi insumate.O informatie este semnificativa daca necomunicarea ei poate sa influenteze deciziile economice ale utilizatorilor,luate pe baza situatiilor financiare.In cazul in care un element detine mai mult de 10% din lichiditatea sau solvabilitatea sau rentabilitatea unei intreprrinderii atunci acesta este semnificativ.Daca elementul detine intre 5% si 10% din lichiditatea sau solvabilitatea sau rentabilitatea unei intreprrinderii ,managerul hotaraste daca este semnificativ sau nu.Iar daca detine mai putin de 5% din lichiditatea sau solvabilitatea sau rentabilitatea unei intreprrinderii este nesemnificativ.Informatiile nesemnificative nu lipsesc din bilant ,contul de profit si pierdere sau tablou de trezorerie ,dar ele trebuie prezentate cumulat cu alte elemente de aceeasi natura.

Situatiile financiare trebuie sa fie intocmite cel putin o data pe an.Atunci cand data bilantului unei intreprinderi este modificata si cand este eliberat pe o perioada mai mica de un an ,trebuie sa se indice:

-motivul pentru care a fost aleasa o perioada diferita de un an

-faptul ca fluxurile exercitiului precedent nu sunt comparabile

Utilitatea situatiilor financiare este deteriorata daca ele nu sunt disponibile utilizatorilor in limita unei perioade rezonabile ,dupa data bilantului .Un termen maxim de 6 luni constituie o limita normala .

Elementele constitutive ale bilantului sunt :activele,datoriile,capitalurile proprii.

Activele reprezinta resurse controlate de intreprindere care provin din operatii trecute si sunt susceptibile sa genereze avantaje economice viitoare.”Controlate” nu unseamna neaparat detinute in proprietate juridica ,ci este suficient sa detii avantajele si riscul folosirii acelui bun.Expresia “controlate” nu semnifica proprietatea juridica asimilata activului.

Pentru a fi inscrise in bilant este suficient ca societatea sa beneficieze de avantajele utilizarii si sa-si asume riscul acestei utilizari.Expresia “sa genereze avantaje economice viitoare”exclude inscrierea in activ a elementelor fictive (cheltuieli de constituire,de cercetare,diferente de conversie,prime de rambursare a obligatiilor ),adica cash-flowuri viitoare,incasari viitoare.

Datoriile reprezinta obligatii ale intreprinderii ce provin din operatiile trecute si care vor genera in viitor sacrificii de avantaje economice viitoare.

Capitalurile proprii reprezinta interesul rezidual in activele intreprinderii dupa ce au fost scazute datoriile .

In afara de elementele de bilant exista si elemente care se refera la performantele intreprinderii si apar in contul de profit si pierdere.Acestea sunt:veniturile ,cheltuielile ,castigurile si pierderile.

Veniturile sunt mariri de avantaje economice in cursul exercitiului ,sub forma maririi de active ,micsorarii de datorii.Aceasta marire de avantaje afecteaza in sensul maririi situatiei nete ,ca urmare a activitatilor ordinare,normale ale intreprinderii.

Cheltuielile sunt scaderi de avantaje economice in cursul exercitiului ,sub forma maririi de datorii sau scaderii activelor.
Castigurile reprezinta cresteri ale situatiei nete ca urmare a activitatilor accesorii ale intreprinderii (alte activitati decat cele normale).

Pierderile reprezinta scaderi ale situaitiei nete ca urmare a unor activitati accesorii.

Aceste definitii sunt prezentate atat in IAS cat si in Ordinul 94/2001.

2.1.1BILANTUL CONTABIL POTRIVIT ORDINULUI 94/20.02.2001

Potrivit Ordinului 94/2001 ,bilantul cuprinde toate elementele de activ si de pasiv grupate dupa natura ,destinatie ,provenienta si exigibilitate.Astfel formatul cerut de bilant este:

Ordinul 94/2001 face urmatoarele precizari cu privire la elementele din bilant astfel:

-elementele din bilant indicate cu numere arabe pot fi cumulate intr-un singur element in conditiile in care nu sunt semnificative si permite prezentarea mai clara a situatiei

-in situatia in care valorile prezentate in contul de profit si pierdere al exercitiului financiar curent si precedent nu sunt comparabile ,cele aferente exercitiului precedent trebuie retratate astfel incat sa se asigure comparabilitatea

-nu se vor mentine acele posturi pentru care nu exista valori nici in exercitiul curent cat nici in cel precedent

-in notele explicative se prezinta repartizarea profitului net in :dividende,rezerve ,sume pentru acoperirea pierderilor si alte repartizari

-actiunile proprii si actiunile detinute in filiale vor fi prezentate distinct

-toate garantiile ,ipotecilor care nu indeplinesc conditiile pentru a fi trecute in bilant sunt trecute distinct in note

-veniturile sau cheltuielile efectuate in cursul exercitiului ,dar care se refera la un exercitiu ulterior se vor prezenta la “Venituri in avans”,respectiv “Cheltuieli in avans”

-un provizion este recunoscut numai in momentul in care o intreprindere are o obligatie curenta generata de un eveniment trecut sau o iesire de resurse va afecta beneficiile ,iar provizioanele pentru riscuri si cheltuieli permit corectarea activelor cu suma strict corelata cu riscurile si cheltuielile previzibile,alte provizioane sunt trecute in note

-pentru fiecare activ imobilizat trebuie furnizate in notele explicative:

valoarea,miscarile privind acest element precum si valoarea amortizarii cumulate si a provizioanelor pentru depreciere la inceputul si sfarsitul exercitiului,care privesc execitiul financiar respectiv ,valoarea ajustarilor efectuate cu privire la amortizari si provizioane pentru depreciere in cursul exercitiului cu privire la iesirea de active sau cu privire la exercitiile anterioare.

2.1.2BILANTUL CONTABIL POTRIVIT IAS1

IAS1 face distinctie intre elementele curente si necurente ale bilantului ,atat pentru activ cat si pentru pasiv.Insa cand distinctia nu este facuta activele si pasivele sunt grupate in functie de lichiditatea lor.

Activele curente cuprind:

-elementele destinate sa fie utilizate ,realizate sau consumate in cadrul ciclului normal de productie

-activele negociate pe diferite piete ,detinute pe termen scurt

-lichiditatile sau cvasilichiditatile

Deci in categoria activelor curente intra:stocuri,creante,titluri de plasament pe termen scurt.

Imobilizarile corporale,necorporale ,activele de exploatare si cele financiare pe termen lung sunt active necurente.

Pasive curente ,o datorie reprezinta element curent al pasivului daca:

-trebuie rambursata in cadrul ciclului normal de productie

-trebuie rambursata int-o scadenta mai mica de un an

Toate celelalte datorii sunt necurente.

Conform IAS1 ,bilantul trebuie sa contina urmatoarele informatii:

a)imobilizari corporale

b)imobilizari necorporale

c)active financiare cu exceptia celor inscrise la d),f),g)

d)participatii puse in echivalenta

e)stocuri

f)creante-clienti si alte creante din exploatare

g)lichiditati si echivalente de lichiditati

h)datorii fata de furnizori si alte datorii din exploatare

i)datoriile si activele din impozitare

j)provizioane pentru riscuri cu exceptia rubricii i)

k)datoriilor nepurtatoare de dobanzi

l)interese minoritare

m)capital si rezerve

In bilantul propriu-zis pot fi adaugate posturi complementare ,rubrici de regrupare si de subtotaluri ,daca o norma le cere sau in scopul asigurarii unei reprezentarii adecvate a structurii financiare a intreprinderii.

Detaliile aduse prin subclasificari ,fie in bilant ,fie in anexa,depind de cerintele normelor internationale ,dar si de marimea ,natura si functia elementelor in cauza .

Spre exemplu:

-imobilizarile corporale sunt structurate pe clase

-creantele sunt grupate in:clienti comerciali,alti membri ai grupului ,creante implicate de relatiile cu partile legale ,aconturi varsate si alte valori

-stocurile sunt grupate conform IAS2 “Stocurile” in :marfuri ,materii si materiale ,lucrari in curs si produse finite

-provizioanele solicita evidentierea distincta a provizioanelor pentru costul avantajelor acordate salariatilor de toate celelalte elemente generate de specificitatea operatiilor intreprinderii

-capitalul si rezervele solicita prezentarea distincta a diferitelor clase de capital ,prime si rezerve

IAS1 solicita prezentarea urmatoarelor informatii privind capitalurile proprii:

a)pentru fiecare categorie de actiuni:

-numarul total de actiuni a caror emisiune este autorizata

-numarul de actiuni emise si integral eliberate ,precum si numarul de actiuni emise si neeliberate integral

-valoarea nominala a unei actiuni

-o comparatie intre numarul de actiuni existente la inceputul exercitiului si la sfarsitul exercitiului

-drepturile speciale si restrictiile referitoare la diferitele categorii de actiuni

-actiunile de autocontrol ,detinute de intreprindere insasi ,de filialele sale sau de participatiile sale

-actiunile detinute pentru a face fata exercitarii optiunilor sau contractelor de vanzare,inclusiv conditiile si valorile in cauza

b)descrierea altor rubrici de capitaluri proprii decat cea de capital

c)dividendele a caror distribuire este vizata ,indiferent daca ele au fost inregistrate la datorii

d)dividendele preferentiale cumulative neinregistrate inca

Astfel bilantul conform IAS1 se prezinta astfel:

2.2.1 CONTUL DE PROFIT SI PIEDERE CONFORM ORDINULUI 94/2001

Contul de profit si pierdere cuprinde :cifra de afaceri neta,veniturile si cheltuielile,grupate dupa natura lor,precum si rezultatul exercitiului.Contul de profit si pierdere are urmatorul format:

Ordinul 94/2001 face urmatoarele precizari privind acest format al contului de profit si pierdere:

-la acest format pot fi adaugate rubrici suplimentare

-elementele nesemnificative se prezinta cumulat

-in situatia in care valorile prezentate in contul de profit si pierdere al exercitiului financiar curent si precedent nu sunt comparabile ,cele aferente exercitiului precedent trebuie retratate astfel incat sa se asigure comparabilitatea

-nu se vor mentine acele posturi pentru care nu exista valori nici in exercitiul curent cat nici in cel precedent

-rezultatul pe actiune se prezinta atat pentru exercitiul curent cat si pentru cel precedent indiferent ca este pozitiv sau negativ

-in notele explicative se vor prezenta informatii privind valoarea si natura veniturilor si cheltuielilor extraordinare mai putin cele nesemnificative

2.2.1 CONTUL DE PROFIT SI PIEDERE CONFORM IAS1

Norma IAS1 admite atat un contul de profit si pierdere cu clasificarea elementelor dupa natura cat si dupa functii.Se precizeaza ca in cazul intreprinderilor mari se recomanda clasificarea dupa functii.

Contul de profit si pierdere trebuie sa mentioneze cel putin urmatoarele posturi:

-veniturile

-rezultatul exploatarii

-dobanzile platite

-partea in rezultatele participatiilor puse in echivalenta

-cheltuieli privind impozitul pe profit

-profitul sau pierderea din activitatii ordinare

-elementele extraordinare

-interesele minoritare

-profitul sau pierderea neta a exercitiului

IAS 1 face urmatoarele precizari:

-daca o norma solicita sau pentru o informare mai clara se pot adauga noi rubrici complementare

-in cazul in care alege clasificarea dupa functii trebuie sa mentioneze valorile unor cheltuieli dupa natura precum :materile prime consumate,amortizarea ,cheltuielile cu personalul

-analiza pe functii grupeaza elementele pe tre functii:productia,comercializarea si administrarea

-o intreprindere trebuie sa comunice fie in cont sau in anexa marimea dividendelor pe actiune ,declarate sau propuse

2.3SITUATIA FLUXURILOR DE TREZORERIE

Fluxurile de trezorerie cuprind intrarile si iesirile de lichiditati si echivalente de lichiditati.

Lichiditatile reprezinta disponibilitati in caserie si depozite la vedere.Depozitele la vedere potrivit conceptiei anglo-saxone reprezinta retagerea de numerar de la banca fara anuntarea prealabila si fara a suporta vreo penalizare.

Echivalentele de disponibilitati reprezinta plasamente pe termen scurt usor convertibile intr-o suma cunoscuta de lichiditati pentru care nu exista riscul unei pierderi semnificative de valoare.Norma stabileste o maturitate de maxim 3 luni.

Fluxurile de trezorerie trebuie clasificate in functie de originea lor pe activitati de exploatare ,finantare si de investitii.

Activitatea de exploatare cuprinde principalele activitati generatoare de venituri precum si acele activitati care nu apartin nici investitiilor ,nici finantarii.Norm prezinta totusi o lista de exemple privind incasarile si platile ce apartin exploatarii:incasari de la clienti,plati catre furnizori,plati legate de personal,plati privind redeventele in cazul leasingului financiar.

Activitatea de investitii cuprinde intrarile si iesirile de active pe termen lung si de titluri de plasament exceptand cazul cand cele din urma reprezinta echivalente de lichiditati.de exemplu:plati privind achizitia de filiale,titluri de plasament,incasari privind vanzarea titlurilor de plasament,filialelor.

Activitatea de finantare cuprinde operatiile care modifica volumul si structura capitalurilor proprii si imprumutate.

Fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare poate fi calculat prin doua metode :directa(tratamentul de referinta) si indirecta(tratamentul alternativ).

Metoda directa presupune prezentarea detaliata a incasarilor si platilor legate de exploatare.

Metoda indirecta se poate aplica in doua forme:

-se porneste de la rezultatul inainte de impozitare si se elimina veniturile si cheltuielile care nu genereaza fluxuri de trezorerie (cheltuieli cu amortizarea si provizioanele,venituri din provizioane )de asemenea venituri si cheltuieli care apartin investitiilor sau finantarii (rrezultatul din cedarea activelor ,subventii pentru investitii virate la venituri) si efectul utilizarii contabilitatii de angajamente(variatia creantelor,datoriilor care sunt legate de exploatare sau in afara exploatarii ,stocurilor)

-se porneste de la totalul veniturilor si cheltuielilor de exploatare (cu exceptia amortizarii si provizioanelor)si se elimina efectul utilizarii contabilitatii de angajamente

Elemente particulare :

a) nu genereaza fluxuri de trezorerie:

-cresterea capitalului social prin aport in natura sau prin incorporarea altor capitaluri proprii

-intrarea de active finantate prin leasing financiar

-achizitia de active prinpreluarea unor datorii

Astfel de operatii nu se include in tabloul de trezorerie dar trebuie prezentate distinct in anexa.

b)in cazul unei institutiifinanciar-bancare dobanzile si dividendele apartin activitati de exploatare .In cazul celorlalte activitati dobanzile si dividendele platite trebuie inscrise fie la exploatare ,fie la finantare iar cele incasate trebuie inscrise fie la exploatare ,fie la investitii.

c)impozitul pe profit platit trebuie inscris la activitatea de exploatare cu exceptia cazului in care se poate fi impartit pe cele tre tipuri de activitati.

d)operatiile in devize sunt convertite la cursul de schimb din momentul efectuarii tranzactiei.

e)diferenta de curs valutar generata de variatia cursului intre data incasarii si platii si data inchiderii exercitiului nu reprezinta fluxuri de trezorerie ,dar trebuie inscrise in tabloul de trezorerie pentru a putea verifica relatia :trezoreria de la inceput plus variatia trezoreriei din cursul exercitiului este egala cu trezoreria de la sfarsitul exercitiului.

2.4 SITUATIA MODIFICARII CAPITALULUI PROPRIU

Situatia modificarilor capitalului propriu este prezentata ca o componenta separata a situatiilor financiare ,care sa evidentieze:

-profitul net sau pierderea neta a perioadei

-fiecare element de venit sau cheltuiala ,castig sau pierdere ,care este recunoscut direct in capitalul propriu si totalul acestor elemente

-efectul cumulativ al modificarilor politicilor contabile si corectia erorilor fundamentale

In plus intreprinderile trebuie sa prezinte fie in situatia modificarilor capitalului propriu ,fie in notele explicative:

-tranzactiile de capital cu proprietarii si distributiile catre acestia

-soldul profitului cumulat sau al pierderii cumulate la inceputul perioadei si la data bilantului si modificarile pe parcursul perioadei

-o reconciliere intre valoarea contabila a fiecarei categorii de capital propriu la inceputul si sfarsitul perioadei ,prezentand distinct fiecare modificare

CAPITOLUL III

BILANTUL INSTRUMENTDE BAZA AL ANALIZEI FINANCIARE

3.1BILANTUL CONTABIL

3.2BILANTUL PATRIMONIAL POTIVIT CONCEPTIEI JURIDICE SI FINANCIARE

3.3BILANTUL FUNCTIONAL

3.1 BILANTUL CONTABIL

Analiza echilibrului financiar pe baza bilantului contabil este o metoda traditionala a anlizei financiare .Ea furnizeaza raspunsuri la unele probleme legate de realizarea echilibrului financiar cum ar fi:

-structura patrimoniului si evolutia sa in timp

-corelatia intre lichiditatile insumate lae firmei si scadentele pe care le poate anticipa la un anumit moment

-gradul de adecvare al resurselor la utilizarile pe care intreprinderea le finanteaza

Suportul analizei statice il constituie bilantul deoarece pune in evidenta structura financiara a intreprinderii si permite sstabilirea conditiilor pentre realizarea ecchilibrului financiar si al solvabilitatii,dar aceste are anumite limite pentru ca ne arata patrimoniul doar la o anumita data.Aceasta metoda este pertinenta atunci cand are loc o pregatire metodica a surselor de informare ceea ce permite trecerea de la bilantul contabil la bilantul financiar ce trebuie sa tina cont de realitatea economica ce caracterizeaza intreprinderea.

Bilantul contabil poate sa apara sub forma de tablou bilantier sau sub forma de lista ,intreprinderea avand posibilitatea de a alege.

Relatia de echilibru ce caracterizeaza bilantul contabil sub forma de tablou este:

ACTIV=SITUATIA NETA+DATORII

In activul bilantier elementele sunt grupate in ordinea inversa a gradului de lichiditate :de la cele mai putin lichide la cele care se afla in stare lichida.

Un alt criteriu de clasificare al elementelor de activ a fost gradul de participare a bunurilor si valorilor economice la ciclul de productie sau destinatia lor.Astfel corespunzator celor doua criterii vom avea:active imobilizate si active circulante.

Activele imobilizate se mai numesc imobilizari sau capital imobilizat si cuprinde valorile economice de investitii cu o durata de lichidare mai mare de un an.

Aceasta grupa cuprinde urmatoarele subgrupe:

-imobilizarile necorporale:cheltuielile de constituire;cercetare-dezvoltare;concesiuni;brevete;si alte drepturi asimilate ;fondul comercial

-imobilizarile corporale:terenuri si amenajari ;active fixe

-imobilizari financiare;titluri de participare;titluri imobilizate ale activitati de portofoliu ;creante imobilizate

Activele circulante cuprind acele valori economice de circulatie si de consum care au o durata de lichidare mai mica de un an si anume:

-stocuri si productie in curs de executie

-creante:clienti si valori asimilate ;debitori diversi

-plasamente si disponibilitati banesti :valori mobiliare de plasament disponibilitati;efecte de incasat

In pasivul bilantier elementele sunt grupate in ordinea inversa a gradului de exigibilitate.Astfel primele posturi sunt ocupate de sursele proprii de finantare iar apoi de datoriile pe termen mediu si scurt.Pasivul bilantier arata capacitatea de finantare a activului.Elementele pasivului sunt:

-capitalurile proprii se regasesc sub forma capitalului social;primelor de capital;rezervelor;subventiilor pentru investitii;diferentelor din reevaluari provizioanelor reglementate;fondurilor proprii si rezultatelor

Capitalurile proprii reflecta finantarea proprie asigurata de proprietar.

-datoriile sub forma :creditelor primite de la diferite institutii;imprumuturi din emisiunea se obligatiuni;datoriile comerciale;sociale;fiscale;datoriile catre asociati din operatii de capital si dividende ;alte datorii

Datoriile reflecta finantarea straina realizata de terte persoane.

-provizioanele pentru riscuri si cheltuieli constituite in vederea acoperirii acelor elemente ce devin exigibile in perioada urmatoare sau a finantarii acelor elemente pentru care realizarea sau plata este incerta.

-conturi de regularizare sub forma veniturilor inregistrate in avans specifice pasivului bilantier ,iar in cadrul activului bilantier acestea apar sub forma cheltuielilor in avans ,a diferentelor de conversie activ in cazul creantelor sau a datoriilor in devize ,primelor privind rambursarea obligatiunilor.

Bilantul contabil sub forma de tablou bilantier se prezinta astfel:

BILANTUL

Incheiat la data de….

Prin prisma raportului lichiditate-solvabilitate ,se apreciaza gradul de adecvare intre structura la termen a resurselor si structura utilizarii acestora ,avand in vedere conditiile de finantare si de mentinere a solvabilitatii intreprinderii.Echilibrul financiar evoca ideea de armonie intre cele doua componente ale acestui sistem.Insa aceste componente sunt variate din punct de vedere al continutului lor ,astfel ca apar diferite conceptii privind echilibrul financiar.Dintre acestea se disting :patrimoniala si functionala ,in functie de care se analizeaza echilibrul financiar.

Patrimoniul este o “categorie economica si juridica care exprima atat bunurile acumulate de o persoana fizica sau juridica (averea ,utilizarea resurselor) cat si drepturile si obligatiile subiectului de drept (capital,provenienta resurselor)”.1)Se poate afirma ca “Nu se poate concepe patrimoniul fara o relatie intima intre o persoana fizica sau juridica ,prin care se personofica drepturile de propietate si elelmentele patrimoniale asupra carora se exercita acest drept”2).

Intreprinderea in calitate de subiect de drepturi si obligatii de situeaza intre bunurile economice ca obiecte de drepturi si obligatii si relatiile de drepturi si obligatii.

Cu ajutorul bilantului contabil se determina ,se situeaza si se permite cunoasterea patrimoniului.

In definirea si analiza patrimoniului ,ca obiect al modelarii bilantiere s-au delimitat in timp trei conceptii:economica,juridica si economico-juridica.Conform conceptiei economice patrimoniul reprezinta bunurile economice pe care le detine o unitate.Din punct de vedere juridic patrimoniul reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor cu continut economic ce apartin unui subiect de drept.Conceptia economico-juridica,constituie o rezultanta a contopirii celor doua notiuni prezentate anterior ,patrimoniul fiind definit ca “un obiect complex de drepturi si obligatiuni cu respectivele lor obiecte de drepturi si obiecte de obligatiuni a preciabile in bani “3).Obiectele de drepturi si obligatii presupune detinerea patrimoniului iar drepturile si obligatiile sunt consecinta acestei detinerii patrimoniale.

Analiza patrimoniala are ca sfera de investigatie solvabilitatea pe termen scurt in timp ce analiza functionala urmareste sa evidentieze diferitele modalitati de finantare a intreprinderii cu scopul de a orienta managerii spre o structura optima de finantare reflectata de evolutia trezoreriei nete.

Metodele de prezentare si intocmire a bilantului variaza de la o tara la alta .Elementele de diferentiere sunt:ordonarea activelor si pasivelor ,modul de inscriere a rezultatului in bilant.

Astfel in Franta ,Belgia,Germania clasarea elementelor de activ se face in ordinea crescatoare a lichiditatii lor iar a elementelor de pasiv in ordinea exigibilitatii crescatoare

in tarile anglo-saxone se utilizeaza ordonarea inversa ,ceea ce inseamna ca accentul este pus pe lichiditatile si exigibilitatile imediate.

In ce priveste modul de prezentare a bilantului contabil aceste poate aparea fie in forma orizontala (in cont) fie in forma verticala (lista).

Aceste doua formate sunt specifice intreprinderilor nord-americane si indiferent de forma de prezentare bilantul contabil cuprinde urmatoarele elemente:bunurile sau activele,datoriile si capitalurile proprii.

Formatul orizontal subliniaza importanta elementelor pe termen scurt in timp ce prezentarea verticala pune in evidenta prioritatea creditorilor fata de proprietari.

Comparand cele doua tipuri de prezentare diferentierea rezulta din aplicarea inversa a aceluiasi criteriufundamental de ordonare a elementelor bilantului.

Concluzionand principalelecorelatii din bilant se refera la:

-activul sa fie intotdeauna egal cu pasivul .Aceasta inseamna ca modificarile ce intervin in sursele de provenienta a capitalurilor trebuie sa fie egale cu modificarile survenite in utilizarea acestor capitaluri.

-egalitatea dintre suma posturilor de activ si suma posturilor de pasiv.De aici rezulta ca:

-variatia oricarui post din activ este suma algebrica a variatiilor tuturor celorlalte pozitii din bilant

-variatia oricarui post din pasiv este suma algebrica a tuturor celorlalte pozitii din bilant

-modificarea posturilor din bilant inseamna:

-folosire de capital pentru:

-orice crestere a unei pozitii din activ

-orice diminuare a unei pozitii din pasiv

-sursa de capital pentru:

-orice diminuare a unei ozitii de activ

-orice crestere a unei pozitii de pasiv

1)N.Manolescu “Analiza bilantului contabil”

2)Dumitrescu I.,Toma D. “Principiile contabile”

3)Spiridon Iacobescu “Curs de contabilitate comerciala generala

3.2BILANTUL PATRIMONIAL

Bilantul contabil si anexele sale stabilite pe baza reglementarilor legale raspund exigentelor de ordin fiscal ,contabil si juridic.Deoarece apar anumite diferente intre bilantul contabil si realitatea intreprinderii este necesar ca plecand de la bilantul contabil fie prin agregarea anumitor date ,fie divizarea altora sa rezulte bilantul patrimonial care corespunde realitatii economice.

La eleborarea bilantului patrimonial trebuie avute in vedere anumite aspecte:

a)optica de evaluare care se manifesta prin:

-evaluarea activelor dupa regululile economice

-inscrierea in bilant a activelor proprii si inchiriate ,precum si a tuturor pasivelor intreprinderii

-renuntarea la optica lichidativa si inscrierea in bilant a imobilizarilor necorporale care produc efecte

b)folosirea unor modalitati diferite de grupare a posturilor din activul si pasivul bilantului si anume:

-in activ posturile vor fi grupate in ordinea inversa a lichiditatii ,tinand seama si de ciclurile pe care le deservesc :investitii,exploatare ssi trezzorerie .Posturile de activ pot fi prezentate la valoarea neta in acest caz bilantul apare in optica patrimoniala sau la valoarea bruta si atunci el apare in optica functionala

-in pasiv gruparea se face in ordinea inversa a exigibilitatii.Daca activul se prezinta la valoarea bruta atunci in pasiv apar amortizarea si provizioanele pentru depreciere in categoria surselor stabile

Astfel in bilantul financiar apar elemente care din punct de vedere strict juridic nu fac parte din patrimoniul unitatii ,deci nu sunt inscrise in bilantul contabil ,dar produc efecte economico-financiare si angajamente.In acest mod se respecta principiul primordialitatii realiatatii asupra formei care spune ca elementele care influenteaza activitatea intreprinderii trebuie inregistrate fara a tine seama de aspectul juridic .De exemplu activele imobilizate inchiriate trebuiesc inregistrate in bilantul financiar ,chiar daca ele nu sunt propietatea intreprinderii ,la valoarea initiala si amortizarea lor.In pasivul bilantului financiar se va inregistra valoarea neamortizata a bunului.Rezulta ca valoarea bunurilor inchiriate trebuie luata in calcul atat cand se calculeaza activul economic cat si capitalul permanent.

Exista trei conceptii cunoscute de teoria contabilitatii privind continutul bilantului:juridica,economica si financiara.

Sub aspect juridic bilantul sintetizeaza starea patrimoniala respectiv ansamblul drepturilor si angajamentelor patrimoniale existente al un monent dat.

Drepturile patrimoniale confera titularilor o putere asupra bunurilor (drepturi de proprietate) sau posibilitatea obtinerii unor prestatii din partea aaltor persoane (drepturi de creanta).Drepturile de proprietate permit utilizarea bunurilor in scopul consumului productiei sau fructificarea acestuia pentru obtinerea unor venituri.Drepturile de creanta constau in angajamente contractate de anumiti parteneri de exemplu :clientii,debitorii.Drept urmare conturile de imobilizari,clienti si debitori corespunzatoare drepturilor de creanta si de propietate se vor regasi in activul bilantului.

Angajamentele patrimoniale pe care intreprinderea trebuie sa le onoreze la o anumita data se inscriu in pasivul bilantier.Acestea sunt diferentiate in functie de efectele lor in angajamente corespunzatoare daatoriilor si capitalurilor proprii .Prima categorie de angajamente implica obligatia de plata a dobanzilor si de rambursare a datoriilor in functie de modalitatea si scadenta convenita in contract

Angajamentele corespunzatoare capitalurilor proprii apar in legatura cu renumerarea proprietarilor fondurilor puse al dispozitia unitatii.Aceste fonduri apar fie sub forma aportului initial ;fie sub forma unui aport nou cu ocazia unei cresterii de capital.Capitalurile proprii exprima valoarea drepturilor pe care proprietarii le detin asupra intreprinderii ,cu toate ca angajamentele de renumerare si raambursare sunt in general nesigure.

Daca studiul juridic permite prezentarea drepturilor si obligatiilor ,studiul financiar pune in evidenta resursele si utilizarile.Astfel pasivul apare ca o sinteza a angajamentelor contractate (optica juridica) sau ca o inventariere a surselor de finantare (optica financiara) iar activul cuprinde drepturile si nevoile potrivit conceptiei juridice respectiv conceptiei financiare

Aceasta dubla prezentare a activului si pasivului apare in figura de mai jos:

Luand ca punct de pornire bilantul contabil se impun anumite tratarii ale informatiilor acestuia pentru a se obtine bilantul patrimonial.

Astfel in activ:

a)eliminarea activelor fictive deoarece acestea desi apar in bilantul contabil ele nu genereaza un flux de numerar ceea ce inseamna ca din punct de vedere al lichiditatii nu au nici o valoare .Principalele active fictive sunt:cheltuielile de constituire cheltuielile de repartizat asupra exercitiilor financiare urmatoare ;primele privind rambursarea obligatiunilor .

Cheltuielile de constituire care sunt inregistrate in aactivul bilantului contabil si pot fi amortizate pe o perioada de cel mult 5 ani nu au caracter de lichiditati potentialr.Ca atare ele vor fi scazute din activ si concomitent din capitalurile proprii cand se intocmeste bilantul financiar.Acelasi tratament il suporta si debitorii din capitalul subscris si nevarsat si cheltuielile de repartizat pe maai multe exercitii.

Primele privind rambursarea obligatiunilor reprezinta diferenta dintre valoarea de rambursare si valoarea nominala a acestora ceea ce determina o plata in momentul rambursarii.Aceste prime vor fi scazute din activul bilantier deoarece nu au valoare lichidativa,totodata vor fi scazute si din pasiv din imprumuturi si datorii asimilate pe termen mediu si lung deoarece este o cheltuiala amanata care va trebui reportata rezultatului perioadelor urmatoare.

Diferentele de conversie activ reprezinta diferentele nefavorabile de curs valutar intre valoarea de intrare a creantelor si datoriilor in devize si valoarea lor la cursul ultimei zile a exercitiului.Acest post exprima diminuarea creantelor sau cresterea datoriilor.Din acest motiv ele se elimina din activul bilantier si se scad din capitalurile proprii intrucat reflecta o pierdere latenta.

Conform altor pareri activul imobilizat corectat presupune includerea in imobilizarilor necorporale a primelor de rambursare a obligatiunilor,a cheltuielilor de repartizat pemai multeexercitii,a diferentelor de conversie activ daca acestea sunt definitive.Precum si deducerea imobilizarilor financiare sub un an care fac parte din activele pe termen scurt si includerea in imobilizari a creantelor mai mari de un an.

Potrivit acestei conceptii activul imobilizat corectat poate fi schematizat astfel:

b)includerea in activele imobilizate a cativelor circulante cu termen de lichiditate mai mare de un an

c)cuprinderea in activele circulante sau in activele imobilizate sumele inregistrate la “Decontari in curs de calificare” (soldul debitor al contului 473) in funtie de gradul de lichidare

d)efectele scontate neajunse la scadenta sunt creante cedate bancii pentru care s-a inregistrat o crestere a disponibilitatilor.Aceasta valoare va duce la cresterea activelor circulante (creantelor) si concomitent la cresterea creditelor pe termen scurt.

In sinteza ,corectiile care se efectueaza se prezinta in mod sintetic in schema urmatoare:

ACTIV ACTIV-CORECTAT

Asupra pasivului corectiile urmaresc obtinerea a trei marimi:

-capitaluri proprii

-datorii pe termen mediu si lung cu termen de exigibilitate mai mare de un an

-datorii pe termen scurt cu termen de exigibilitate mai mic de un an

In functie de durata lor urmatoarele elemente de pasiv se impart in doua grupe(mai mari sau mai mici de un an):

-provizioane pentru riscuri si cheltuieli

-datorii

-conturi de regularizare si asimilate

Corectiile efectuate in activul bilantier genereaza modificari si in pasiv.Pe langa acestea se mai impun urmatoarele tratari:

a)datoriile aferente unei perioade mai mari de un an indiferent de originea sau natura lor vor fi incluse in capitalul permanent

b)provizioanele pentru riscuri si cheltuieli daca sunt prevazute a se produce pe un orizont indepartat vor fi incluse in datoriile pe termen mediu si lung iar cele cu caracter de rezerve vor fi incluse la capitalurile proprii

c)provizioanele pentru cheltuieli aferente unei perioade mai mici de un an vor fi introduse la datorii pe termen scurt iar celelalte la datorii pe termen mediu si lung

d)veniturile inregistrate in avansin functie de continutul lor vor fi incluse fie la datorii pe termen mediu si lung ,fie la datorii pe termen scurt

e)diferentele de conversie pasiv care reflecta diferentele favorabile de curs valutar intre data de intrare a creantelor si datoriilor exprimate in devize si data inchiderii exercitiului .Aceste diferente vor mari capitalurile proprii reprezentand un profit potential.

f)se considera ca fiind o datorie viitoare impozitul pe prifit inclus in subventiile pentru investitii,provizioane reglementate si provizioane asimilate capitalurilor proprii.In bilantul financiar acestea vor fi trecute la capitalurile proprii dupa deducerea impozitului pe profit aferent.Impozitul pe profit amanat sau viitor va fi inclus in categoria datoriilor pe termen mediu si lung sau scurt in functie de perioada pentru care subventiile si provizioanele reglementate vor fi inregistrate la venituri.

In urma corectiilor facute in cadrul pasivului bilantier ,pasivul corectat va arata astfel:

PASIV PASIV –CORECTAT

Dupa efectuarea corectiilor efectuate bilantul patrimonial va avea urmatoarea structura:

Pornind de la aceasta schema si de la conceptia juridica rezulta ca acest bilant prezinta patru structuri distincte conform criteriului “durata mai mare sau mai mica de un an”.Aceste structuri sunt:activul imobilizat si capitalurile permanente si corespund activului cu o durata mai mare de un an ,respectiv pasivului cu o durata mai mare de un an.Celelalte doua structuri ce corespund activului respectiv pasivului bilantier caracterizat printr-o durata mai mica de un an sunt:activul circulant si datorii pe termen scurt.

Potrivit acestei conceptii activul bilantier reprezinta o utilizare (alocare) a resurselor financiare in scopul realizarii unei structuri de productie.In cadrul acestuia activul imobilizat net datorita perioadei indelungate de recuperare a capitalurilor investite sunt structurate sub denumirea de utilizari,nevoi sau alocari permanente (stabile sau durabile) si sunt simbolizate N.S.Deoarece cealalta structura din cadrul activului este mai lichida iar rotatia capitalurilor investite este mai rapida se numeste utilizari,nevoi sau alocari temporare (ciclice) si se simbolizeaza N.C.

In ceea ce priveste pasivul bilantier acesta relecta din punct de vedere financiar sursele de provenienta a capitalurilor proprii si imprumutate ale intreprinderii.Capitalurile permanente servesc in mod durabil si stabil la finantarea unor nevoi permanente de aceea se mai numesc resurse permanente (stabile si durabile) si sunt simbolizate R.D.Datoriile pe termen scurt generate de activitatea curenta au un grad de exigibilitate ridicat fata de capitalurile permanente de aceea sunt cunoscute sub denumirea resurse temporare (ciclice) si sunt simbolizate R.C.

Urmare celor prezentate rezulta ca bilantul financiar poate fi analizat pe orizontala din punct de vedere al celor doua parti care–l compun:

-etajul superior format din resurse permanente si nevoi permanente care reflecta structura financiara durabila a activelor imobilizate respectiv echilibrul financiar pe termen lung

-etajul inferior constituit din resurse temporare deatinate a asigura finantarea nevoilor temporare in vederea realizarii ciclului de exploatare ,ceea ce reflecta echilibrul financiar pe termen scurt.

Mentinerea echilibrului financiar al intreprinderii presupune respectarea urmatoarelor doua principii:utilizarile permanente sa fie acoperie din resurse permanente (in principal din capitaluri proprii) iar utilizarile temporare sa fie finantate din resurse temporare.

Avand in vedere aceste completari referitoare la bilantul financiar ,acesta va avea urmatoarea schema:

Deci acest bilant financiar reprezinta conceptia financiara privind continutul bilantului si are o importanta deosebita pentru analiza situatiei financiar-patrimoniale a intreprinderii.

Pornind de la abordarea juridica,analistii utilizeaza conceptul de situatie neta care reprezinta “valoarea drepturilor pe care le poseda proprietarii asupra entitatii patrimoniale ,astfel spus valoarea datoriilor intreprinderii fata de proprii asociati”1).

SN=ACTIV –DATORII TOTALE

Spre deosebire de capitalurile proprii notiunea de situatie neta este mult mai restrictiva excluzand din categoria acestora subventiile pentru investitii si provizioanele reglementate.

SN=CAPITALURI -SUBVENTII PENTRU -PROVIZIOANE

PROPRII INVESTITII REGLEMENTATE

Situatia neta pozitiva si crescatoare reflecta o gestiune economica sanatoasa ce rezulta ca urmare a reinvestirii unei parti din profitul net sau a altor elemente ,de exemplu repoturi din exercitiile precedente .Daca are loc cresterea situatiei nete se obtine maximizarea valorii intreprinderii,respectiv a valorii capitalurilor proprii.

Valoarea negativa a situatiei nete evidentiaza o situatie prefalimentara ca urmare a inchiderii cu pierderi a exercitiilor anterioare.In aceasta situatie suma acestor pierderi a consumat integral capitalurile proprii iar partea neacoperita ramane in sarcina creditelor ceea ce duce la cresterea datoriilor totale peste valoarea activului real.Dupa parerea mea intr-o asemenea situatie trebuie sa se realizeze noi aparturi de capital pentru acoperirea deficitelor.

3.3 BILANTUL FUNCTIONAL

Bilantul functional cuprinde un ansamblu de stocuri de utilizari si resurse ceea ce permite analiza activitatii pe cicluri de operatiuni ,luand in considerare rolul fiecaruia in functionarea intreprinderii.

Analiza bilantului functional nu are ca scop inventarierea averii si angajamentelor intreprinderii ci prezentarea nevoilor acesteia si modul de finantare ,sa dea imaginea derularii diferitelor cicluri.In practica financiara bilantul functional constituie suportul analizei trezoreriei.

Intreprinderea potrivit conceptiei functionale reprezinta o entitate economica si financiara care exercita anumite functii(functia de productie sau de exploatare ,functia de repartitie,functia de investire sau dezinvestire,functia de finantare) circumscrise pe cicluri de operatiuni ,astfel:

a)ciclul de investitii cuprinde achizitionarea de active imobilizate care raman la dispozitia intreprinderii o lunga perioada de timp.Durata ciclului de investitii depinde de mai multi factori:

caracteristicile tehnologice;performantele tehnice ;politica de investitii a intreprinderii.

b)ciclul de exploatare cuprinde fluxurile de aprovizionare ,productie si distributie (vamzare) atat sub forma fluxurilor financiare cat si fizice.

Ciclul de exploatare reprezinta elementul cel mai important al analizei functionale .Aceasta presupune parcurgerea urmatoarelor faze:

-faza de aprovizionare constituie etapa in care se procura materiile prime ,materialele necesare desfasurarii activitatii.Procurarea acestora determina fluxurile reale de materiale care genereaza fluxuri monetare immediate sau la termen.

-faza de productie presupune transformarea materiilor prime ,materialelor in productie in curs de executie si respectiv in produse finite La nivelul acestei faze apar costurile care pot genera sau fluxuri monetare (de exemplu amortizarea constituie un consum economic,dar care nu genereaza iesire de fonduri)

-faza de comercializare presupune ca intreprinderea sa asigure pe de o parte finantarea pe perioada cat produsele finite sunt in stoc iar pe de alta parte sa dispuna de sursele financiare necesare angajarii unor cheltuieli de comercializare pana in momentul vanzarii respectivelor produse finite.Vanzarea in numerar permite compensarea fluxurilor reale de iesire cu fluxurile monetare de intrare .Daca vanzarea se face pe credit apare creanta asupra clientilor.

-faza de incasare a creantelor presupune stingerea debitelor respective

c)faza de finantare cuprinde ansamblul operatiunilor care au fost intre intreprindere si actionari sau creditori ,ca proprietarii de capital.acest ciclu permite intreprinderii sa faca fata decalajului dintre fluxurile monetare de intrare si iesire generate de ciclul de exploatere.

Redactarea bilantului functional presupune respectarea urmatoarelor principii:

a)activele sunt luate la valoarea bruta care se obtine adaugand la valoarea neta a lor amortizarile si provizioanele calculate

b)imobilizarile inchiriate,detinute in leasing sau in locatie de gestiune sunt integrate in activ la categoria imobilizarilor si la pasiv la”Imprumuturi si datorii asimilate” deoarece ele deservesc ciclului de exploatare .Leasingul se substituie unui imprumut traditional deci el constituie o sursa de finantare.

c)in analiza functionala conceptul de activ fictiv nu are aplicabilitate

d)cheltuielile ce privesc exercitiile urmatoare se include la activele imobilizate fiind asimilate unor investiii

e)efectele scontate neajunse la scadenta ,sunt incluse la creante in activ si la credite curente de trezorerie in pasiv

f)primele de rambursare a obligatiunilor sunt eliminate din activ ,diminuandu-se in consecinta cu valoarea datoriilor financiare din pasiv

g)diferentele de conversie activ se vor scadea din capitalurile proprii iar diferentele de conversie pasiv se vor aduna la capitalurile proprii

h)amortizarea si provizioanele sunt incluse in pasivul bilantului functional ca surse aciclice care raman la dispozitia intreprinderii o perioada mai mare de un an

In urma corectiilor facute conform principiilor mentionate bilantului functional va avea urmatoarea forma:

BILANTUL FUNCTIONAL

Imobilizarile care formeaza activul ciclic sunt luate in calcul la valoarea bruta.In acest caz in pasiv vom intalni amortizarea ca sursa proprie de origine interna.

Activul ciclic de exploatare cuprinde elemente legate direct de activitatea curenta a exploatarii respectiv:

-stocuri

-avansuri si aconturi platite

-creante-clienti

-alte creante din exploatare

-diferente de conversie activ

Activul ciclic din afara exploatarii cuprinde creante legate de plata unor impozite ,capital subscris si nevarsat.

Sursele stabile sunt formate din :

-sursele proprii de origine interna :rezervele;amortismentul;provizioanele;rezultatul exercitiului

-sursele proprii de origine externa:capitalul social;subventiile pentru investitii

-datoriile stabile formate din imprumuturi pe termen mediu si lung

Sursele ciclice sau finantarea pa termen scurt sunt formate din:

-surse ciclice aferente exploatarii care cuprind:obligatiile legate de activitatea curenta a exploatarii respectiv:furnizori,avansuri si aconturi primite,obligatii fiscale si sociale legate de exploatare ,diferente de conversie pasiv

-sursele ciclice din afara exploatarii care cuprind :obligatiile fiscale si sociale ce nu sunt legate de exploatare

Bilantul functional permite aprecierea structurii financiare a intreprinderii ,stabilirea din punct de edere functional a fondului de rulment ,necesarului de fond de rulment si trezoreria neta.

CAPITOLUL IV

4.1 ANALIZA STATICA A ECHILIBRULUI ECONOMICO-FINANCIAR PE BAZA BILANTULUI FINANCIAR

4.1.1. Analiza corelatiei :fond de rulment ,necesarul de fond de rulment,trezoreria neta

4.1.1.1.Analiza fondului de rulment

4.1.1.2.Analiza necesarului de fond de rulment

4.1.1.3.Analiza trezoreriei nete

4.1.2.Analiza corelatiei :necesarul de fond de rulment ,capacitatea de autofinantare,cifra de afaceri

4.1.3.Analiza corelatiei creante-obligatii

4.1.3.1.Analiza corelatiei crente-obligatii

4.1.3.2.Analiza factoriala a duratei de recuperare a creante

4.1.3.3.Analiza factoriala a duratei de plata a obligatiilor

4.1.4.Analiza lichiditatii si solvabilitatii

4.2.ANALIZA STATICA A ECHILIBRULUI FINANCIAR PE BAZA BILANTULUI FUNCTIONAL

4.2.1Analiza fondului de rulment

4.2.2.Analiza necesarului de fond de rulment

4.2.3.Analiza trezoreriei nete

4.2.4.Analiza corelatiei : fond de rulment ,necesarul de fond de rulment,trezoreria neta

4.1.ANALIZA STATICA A ECHILIBRULUI ECONOMICO-FINANCIAR PE BAZA BILANTULUI FINANCIAR

4.1.1.ANALIZA CORELATIEI :FOND DE RULMENT ,NECESARUL DE FOND DE RULMENT,TREZORERIE NETA

4.1.1.1.ANALIZA FONDULUI DE RULMENT

fondul de rulment reprezinta o marja de securitate financiara care permite intreprinderii

de a face fata diferitelor dificultati pe termen scurt.Pa baza bilantului financiar se poate determina un fond de rulment permanent sau net si un fond de rulment propriu.

Fondul de rulment permanent reprezinta un fond de rulment financiar si poate fi calculat prin doua modalitati:

1)FRF=CAPITALURI PERMANENTE – NEVOI PERMANENTE (IMOBILIZARI NETE)

sau

FRF=CAPITALURI PERMANENTE – NEVOI PERMANENTE (VALOAREA BRUTA)

In primul caz capitalurile permanente elimina amortizarile si provizioanele de activ daca bilantul este exprimat in valoare bruta.Iar al doilea caz se includ amortizarile si provizioanele.Fondul de rulment calculat in acest fel exprima aceea parte a capitalurilor permanente utilizata pentru acoperirea nevoi de finantare.Acest mod de calcul este epecific Frantei.

2)FRF=ACTIV CIRCULANT NET – DATORII SI PASIVE DE TREZORERIE

(CU LICHIDITATE MAI (MAI MICI DE UN AN)

MICA DE UN AN)

In acest caz fondul de rulment financiar reprezinta surplusul activelor circulante nete in raport cu datoriile temporare sau partea activelor circulante nefinantata de datoriile pe termen scurt.Acest mod de calculat eate utilizat de tarile anglo-saxone.

Fondul de rulment financiar poate sa fie :pozitiv,negativ sau zero,astfel:

1)FRF>0 daca capitalurile permanente sunt mai mari decat activul imobilizat net sau daca activul circulant net este mai mare decat datoriile pe termen scurt.Ceea ce inseamna ca capitalurile permanente au asigurat finantarea integrala a imobilizarilor nete precum si o parte a activelor circulante.Daca avem in vedere cea de a doua relatie care conduce la un fondul de rulment financiar pozitiv rezulta ca activele circulante nu numai ca acopera datoriile pe termen scurt dar genereaza si lichiditati ,ceea ce inseamna ca sub aspectul solvabilitatii intreprinderea prezinta o situatie buna.

2)FRF<0 daca capitalurile permanente sunt mai mici decat activul imobilizat net sau daca activul circulant net este mai mic decat datoriile pe termen scurt.Aceasta situatie reflecta absorbirea unei parti din resursele temporare pentru finantarea unor nevoi permanente ceea ce inseamna ca s-a incalcat principiul de finantare ,pe care l-am enuntat in capitalul anterior.In functie de specificul activitatii (comerciala sau de productie) aceasta situatie poate reprezenta un echilibru financiar.Astfel in cazul societatilor cu activitate comerciala aceasta situatie poate fi permisa deoarece datoriile fata de furnizorii de marfa (fiind in volum mare si reinnoibile in mod continuu) pot fi asimilate resurselor permanente .In cazul intreprinderilor industriale situatia poate fi critica sub aspectul nevoii de rambursare a datoriilor pe termen scurt care au finantat partial imobilizarile inainte ca acestea sa intre in functiune sau sa genereze profit.Daca avem in vedere cea de a doua formula de calcul rezulta ca activele circulante nu sunt suficiente pentru rambursarea datoriilor pe termen scurt .Aceasta situatie pentru intreprinderile cu activitate comerciala nu este periculoasa deoarece scadenta medie a activelor circulante (clienti) fata de datoriile pe termen scurt este mica.

3)FRF=0daca capitalurile permanente sunt egale cu activul imobilizat net sau activul circulant net este egal cu datoriile pe termen scurt.

Aceasta situatie reflecta o armonizare totala a resurselor cu necesitatile de alocare a acestora precum si acoperirea datoriilor pe termen scurt de catre activele circulante.

Fondul de rulment propriu exprima excedentul capitalurilor proprii in raport cu imobilizarile nete conform relatiei:

FRP=CAPITALURI PROPRII –IMOBILIZARI NETE

Daca capitalurile proprii sunt mai mici decat imobilizarile nete apare fondul de rulment imprumutat calculat astfel:

FRI= FRF-FRP

Modificarea fondului de rulment poate avea urmatoarele cauze:

-inregistrarea de profit sau de pierdere

-distribuirea de dividende

-noi aporturi ale actionarilor

-datoriile financiare pe termen mediu si lung cunosc modificari

-vanzarea de active imobilizate

-noi investitii in imobilizari necorporale,corporale si financiare

Astfel de cauze se reflecta in evolutia fondului de rulment .Daca apare ca urmare a unui excedent al capitalurilor permanente in raport cu imobilizarile nete ,acesta are un caracter relativ stabil dar pe termen scurt.Daca nu au loc investitii importante si nici operatiuni financiare pe termen mediu si lung are loc o crestere progresiva a fondului de rulment ca urmare a autofinantarii ,respectiv a acumularilor succesive de amortizari,provizioane,profituri nete nerepartizate.In cazul in care are loc cresterea capacitatii de productie sau diversificarea ei,cumpararea de participatii la alte societati,capitalurile permanente absorbite in actie fizice sau financiare genereaza un fond de rulment inferior nevoii de fond de rulment.Acoperirea deficitului de fond de rulment presupune apelarea la credite pe termen scurt al caror cost este ridicat.O asemenea situatie apare la intreprinderile cu dificultati financiare pentru acoperirea capitalurilor proprii (dividente) si a celor imprumutate (dobanzi,comisioane).

Fondul de rulment optimal este cel care asigura mentinerea echilibrului financiar al intreprinderii la cel mai cost al procurarii capitalului.

4.1.1.2.ANALIZA NECESARULUI DE FOND DE RULMENT

Necesarul de fond de rulment se calculeaza ca diferenta intre nevoile temporare si sursele temporare ,reprezinta deci suma necesara finantarii decalajelor care apar intre fluxurile reale si fluxurile de trezorerie.

Pe baza bilantului financiar necesarul de fond de rulment se determina pe baza formulei:

NFR=ACTIVE CIRCULANTE – DATORII PE TERMEN SCURT

(EXCLUSIV DISPONIBILITATI) (EXCLUSIV CREDITE PE TERMEN SCURT)

sau

NFR=(STOCURI+CREANTE) – OBLIGATII PE TERMEN SCURT

La fel ca fondul de rulment,necesarul de fond de rulment poate fi:pozitiv ,negativ sau zero,astfel:

1)NFR>0 rezulta ca exista un surplus de nevoi temporare (active circulante) in raport cu resursele temporare (datorii pe termen scurt).Aceasta situatie poate fi buna daca este rezultatul unei politicii de investitii sau poate fi nefavorabila daca apare ca urmare a incetinirii incasarilor si urgentarii platilor (adica apare un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si creantelor si exigibilitatea datoriilor pe termen scurt).

2)NFR<0 rezulta ca exista un surplus de resurse temporare in raport cu nevoile.Aceasta situatie este favorabila daca apare ca urmare a accelararii rotatiei activelor circulante si al angajarii de datorii cu scadente mai mari.Este epecifica intreprinderilor cu activitate comerciala deoarece creditele –furnizor sunt mai mari decat creditele-clienti.Astfel ,necesarul de fond de rulment finanteaza fondul de rulment si trezoreria ,reprezentand o resursa temporara.Poate sa apara si cazul in care necesarul de fond de rulment negativ reflecta o situatie nefavorabila datorata incetinirii rotatiei activelor circulante ca urmare a intreruperilor in aprovizionare,in reinnoirea stocurilor sau ca urmare a angajarii unor credite pe termen scurt care au cost foarte mare.

3)NFR=0 exprima un echilibru total asigurat ,dar este o situatie rar intalnita.

4.1.1.3.ANALIZA TREZORERIEI NETE

Al treilea indicator care se poate calcula pe baza bilantului financiar este trezoreria neta ,care exprima corelatia intre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment si indica situatia financiara a firmei.

Trezoreria neta se calculeaza dupa relatia:

TN=FOND DE RULMENT – NECESARUL DE FOND DE RULMENT

Trezoreria neta poate fi :pozitiva,negativa sau zero astfel:

1)TN>0 cand FR>NFR atunci exista un echilibru financiar ,un excedent de finantare care se va regasi sub forma disponibilitatilor banesti (in banca sau in casa).

Aceasta situatie capitalurile permanente sunt mai mari decat activul imobilizat net sau daca activul circulant net este mai mare decat datoriile pe termen scurt presupune o imbogatire a trezoreriei,posibilitatea rambursarii datoriilor ,efectuarea diverselor plasamente eficiente pe piata monetara sau financiara.In cazul in care trezoreria neta este pozitiva iar nevoia de fond de rulment este constanta rezulta ca aceasta este marimea profitului net din care se scad dividentele platite in aceea perioada la care se aduna amortizarea.

2)TN< 0 cand FR< NFR atunci exista un dezechilibru financiar ce este acoperit prin angajarea de credite pe termen scurt ,dar avand in vedere obtinerea lor la un cost cat mai mic.Aceasta situatie poate sa permita intreprinderilor sa-si continue activitatea daca partenerii ei financiari accepta mentinerea resurselor de trezorerie incredintate acestora pentru acoperirea pasivului exigibil.In cazul in trezoreria neta este negativa iar necesarul de fond de rulment este constant inseamna ca intreprinderea a inregistrat pierderi.

3)TN=0 cand FR=NFR atunci echilibrul trezoreriei este perfect asigurat deoarece fondul de rulment financiar asigura finantarea integrala a nevoii de fond de rulment si atunci nu mai exista o dependenta fata de resursele de trezorerie.

Din analiza trezoreriei de la un exercitiu la altul apare un alt indicator cash-flowul ,care se calculeaza astfel:

CF=TN1-TN0

TN1=trezoreria neta in perioada curenta

TN0=trezoreria neta in perioada precedenta

Daca valoarea cash-flowului este pozitiva inseamna ca a avut loc o crestere a capacitatii reale de finantare a investitiilor;o imbogatire a activului net real si o majorare a valorii intreprinderii.

STUDIU DE CAZ LA SUCURSALA ”ARPECHIM “ A S.N.P . “PETROM”S.A.

BILANTUL FINANCIAR

CALCULUL FONDULUI DE RULMENT ,NECESARULUI DE FOND DE RULMENT,TREZORERIEI NETE

-mii lei-

In perioada 1998-2000 fondul de rulment a cunoscut ample modificari ,astfel :in 1998 a fost de –47098642 mii lei ,in anul 1999 a crescut cu 180921661 mii lei ca apoi in anul 2000 sa scada cu 111312309 mii lei fata de 1999 si sa creasca cu 69609352 mii lei fata de 1998.

Valoarea negativa a fondului de rulment financiar din anul 1998 arata ca atat activul circulant net este mai mic decat datoriile pe termen scurt cu 57032224 mii lei cat si capitalul permanent este mai mic decat activul imobilizat net cu 47098642 mii lei .Acelasi decalaj intre nevoile temporare si resursele temporare a dus la obtinerea unei nevoi de rulment negativa de 103736329 mii lei .Surplusul de resurse temporare fata de nevoile temporare va finanta fondul de rulment financiar si va asigura o trezorerie neta pozitiva de 56637687 mii lei.Aceasta trezorerie neta pozitiva exprima un excedent al disponibilitatilor banesti fata de creditele bancare pe termen scurt de 56637687 mii lei.

In 1999 s-a obtinut un fond de rulment financiar pozitiv de 133823019 mii lei care indica existenta unei valori a activelor circulante mai mare decat a datoriilor pe termen scurt cat si unei valori a capitalului permanent mai mare decat a activului imobilizat net.Aceasta relatie intre nevoile temporare si resursele temporare a dus la obtinerea unei nevoi de fond de rulment pozitive .Aceasta situatie nu este grava deoarece trezoreria neta este pozitiva ,deci a aparut ca urmare a unei politici de investitii si nu a unui decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si exigibilitatea datoriilor pe termen scurt.In anul1999 s-a obtinut un excedent de lichiditati de 118607767 mii lei cu 61970080 mii lei mai mare decat anul precedent. Desi fondul de rulment financiar pe anul 1999 este pozitiv, se observa existenta unui fond de rulment propriu negativ, ceea ce inseamna ca acest surplus provine in exclusivitate din datorii financiare si nu poate fi vorba de o stare de autonomie financiara.

Pentru anul 1998, situatia se prezinta diferit, adica se constata o valoare negativa a fondului de rulment financiara egala cu –47098642 mii lei. Aceasta situatie reflecta un deficit de capitaluri permanente in raport cu nevoile permanente si este expresia unui dezechilibru financiar reprezentat prin absorbirea unei parti din resursele temporare pentru finantarea unei nevoi permanente, contrar principiului de finantare conform caruia nevoilor permanente li se aloca resurse permanente

In anul 1999 fondul de rulment financiar, desi este pozitiv adica de 133823019 mii lei, el este asigurat de asemenea prin existenta unui fond de rulment imprumutat, fondul de rulment propriu avand valori negative.

In ce priveste fondul de rulment imprumutat acesta a crescut cu 330377696 mii lei fata de anul precedent ,ca urmare a contractarii unui volum mai mare de datorii pe termen lung cu 289128588 mii lei fata de 1998 si mai ales a sporirii datoriilor pe termen scurt cu 48% fata de anul anterior .Cresterea fondului de rulment imprumutat a aparut si ca urmare a reducerii fondului de rulment propriu cu 149456035 mii lei fata de1998 deoarece capitalurile proprii sunt mai mici decat imobilizarile nete.

In anul 2000 are loc o imbunatatire a situatiei financiare a societatii deoarece toti indicatorii indica o situatie favorabila .Astfel ,fondul de rulment financiar se reduce cu 111312309 mii lei deoarece se reduce decalajul intre resursele si nevoile permanente.Nevoia de fond de rulment ia o valoare negativa ceea ce inseamna ca valoarea resurselor temporare este mai mare decat cea a nevoilor.Aceste resurse temporare finanteaza fondul de rulment financiar si genereaza o trezorerie pozitiva,un excedent de disponibilitati de 174452791 mii lei .Nevoia negativa de fond de rulment a aparut ca urmare a unui decalaj favorabil intre incasari si plati de 68,64 zile deoarece durata de achitare a platilor este de 184,66 zile in timp ce durata de incasare a creantelor este de116,02 zile .

Fondul de rulment imprumutat a scazut cu 358402343 mii lei fata de anul 1999 datorita cresterii fondului de rulment propriu cu 247090034 mii lei ca urmare a sporirii capitalului social cu 2368924629 mii lei adica cu 573%.Fondul de rulment propriu a crescut si ca urmare a cresterii capitalurilor proprii intr-un ritm mai rapid decat al imobilizarilor nete si a datoriilor.Astfel capitalurile proprii au crescut cu 66% in timp ce imobilizarile nete cu 42% iar datoriile totale cu 54%.

Valoarea pozitiva a cash –flow –ului in perioada 2000-1999 si 1999-1998 indica o crestere a capacitatii reale de finantare a investitiilor,o imbogatire a activului net real si o majorare a valorii intreprinderii .Reducerea valorii cash –flow-ului in anul 2000/1999 a aparut ca urmare a cresterii unui ritm mai lent a trezoreriei nete in anul 2000/1999 cu doar 47% fata de cresterea trezoreriei cu 109,41% in anul 1999/1998.

In perioada 1998-2000 “Arpechim “S.A. prezinta deci un echilibru financiar avand capacitate de plata a obligatiilor ,deci sub aspectul solvabilitatii cat si al lichiditatii este bine.

4.1.2.ANALIZA CORELATIEI :NECESARUL DE FOND DE RULMENT CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE,CIFRA DE AFACERI

Sunt numeroase cauze care genereaza o variatie a necesarului de fond de rulment dar una dintre cele mai importante este cresterea cifrei de afaceri.Faza de expansiune a firmei se caracterizeaza printre altele ,printr-o crestere a cifrei de afaceri ,care antreneaza la randul ei o sporire a necesarului de fond de rulment .Cresterea cifrei de afaceri genereaza un flux de autofinantare care daca este cel putin egal cu sporul necesarului se desprinde concluzia ca intreprinderea se afla in echilibru.

Daca acest flux de autofinantare are o dimensiune mai redusa si nu acopera suplimentul necesarului de fond de rulment ,generat de cresterea cifrei de afaceri,intreprinderea risca sa intre intr-un “efect de foarfece”.Acest efect se refera la faptul ca intreprinderea pentru a face fata nevoilor de acoperire financiara a ciclului de exploatare apeleaza la credite ,care genereaza cheltuieli,care la randul lor vor diminua rezultatul exploatarii si respectiv autofinantarea.

Pentru a reduce riscul financiar intreprinderea trebuie sa-si stabileasca o rata de crestere care sa-i permita autofinantarea expansiunii si sa nu recurga la contractarea de datorii decat pentru achizitionarea echipamentelor necesare.Necesarul fondului de rulment depinde de stocuri,clienti si furnizori care la randul lor depinde de cifra de faceri.Sporul necesarului de fond de rulment determinat ca urmare a cresterii cifrei de afaceri se determina astfel:

( CA1-CA0 ) * NFR0

CA0

CA1=cifra de afaceri din perioada de crestere

CA0 =cifra de afaceri din perioada anterioara cresterii

NFR0 = necesarul de fond de rulment din perioada anterioara cresterii cifrei de afaceri

Iar necesarul fondului de rulment total in perioada de crestere a cifrei de afaceri se obtine astfel:

NFR1=NFR0+Snfr

O alta formula de calcul a necesarului de fond de rulment total in perioada de crestere a cifrei de afaceri este:

NFR0 * CA1

CA0

Analiza necesarului de fond de rulment in raport cu cifra de afaceri se face cu ajutorul urmatoarei rate:

NFR *360

CA

Diminuarea acestei rate se apreciaza favorabil semnificand o ameliorarea trezoreriei deoarece nivelul vanzarilor impune detinerea de stocuri,acordarea de credite-clienti,respectiv unor credite-furnizor.In cazul in care termenele de acordare a creditelor-clienti se maresc sau creditele-furnizori se vor obtine pe termene mai scurte necesarul de fond de rulment poate fi mai mare.In asemenea conditii intreprinderea trebuie sa intervina pentru a limita necesarul de fond de rulment si mai ales ca sporul sa fie finantat din resurse interne si eventual externe permanente.

Pentru a aprecia daca are loc o crestere echilibrata trebuie sa se compare:

NFR si Autofinantarea .

CA CA

Are o notare astfel: NFR/CA=tb si Autofinantarea/CA=ta ,cresterea este echilibrata daca:

taCA1≥ tb(CA1-CA0)

sau

CA1(ta-tb) +tbCA0≥ 0

Deci trebuie ca autofinantarea sa fie egala cu cresterea necesarului de fond de rulment.

Daca CA1-CA0 ≥ ta ,intreprinderea este prinsa in “efectul de foarfece”. *)

CA0 tb-ta

Marimea necesarului de fond de rulment depinde de:

-natura sectorului de activitate si durata ciclului de exploatare

-nivelul de activitate

-durata de rotatie a activelor si pasivelor

-sezonalitatea activitatii

-reglementarile legate de termenele de plata

-structura exploatarii si modul de organizare a gestiunii intreprinderii

I n general raportul dintrenecesarul de fond de rulment si cifra de afaceri e relativ constant in practica apar variatii de pana la 10%-15%.

O reducere a necesarului de fond de rulment presupune o serie de actiuni assupra stocurilor ,clientilor si furnizorilor.Este necesar sa se reduca stocurile la minimum dar care sa permita desfasurarea activitatii deoarece fondul de rulment va fi mai mic cu cat acestea vor avea o viteza de rotatie mai mare si se va transforma mai repede in lichiditati.In ceea ce priveste actiunile asupra clientilor si furnizorilor acestea se refera :la reducerea termenelor de incasare a contravalorii marfurilor pentru clienti ,respectiv prelungirea termenelor de plata pentru furnizori.

(*)G. Bistriceanu ,M. Adochitei “Finantele agentilor economici”

STUDIU DE CAZ LA SUCURSALA “ARPECHIM” A S.N.P. “PETROM”S.A.

CALCULAREA EXCEDENTULUI BRUT DE EXPLOATARE

In preturi curente

-mii lei-

CALCULAREA EXCEDENTULUI BRUT DE EXPLOATARE

In preturi comparate

-mii lei-

In anul 1998 se obtine un excedent brut din exploatare de 10549226 mii lei ,reprezentand o resursa financiara fundamentala pentru intreprindere care poate fi utilizata pentru mentinerea sau cresterea capacitatii de procuctie.Insa aceasta resursa se transforma in disponibilitati pe masura decalajelor intre nevoile si resursele exploatarii. Principala contributie la obtinerea acestei valori a avut-o productia exercitiului de 3677733605 mii lei ,care a acoperit atat cheltuielile materiale,cat si cele cu personalul si cu impozitele.In anul 1999 s-a obtinut un excedent de trezorerie negativ de –1264630025 mii lei ,desi in acest an s-a obtinut un profit de 216475472 mii lei.

Valoarea negativa se datoreaza :

-unui cost al marfurilor mai mare decat veniturile din vanzarea marfurilor ,ceea ce duce la o marja comerciala negativa de 2613137 mii lei

-productiei exercitiului care este mai mare decat cheltuielile materiale cu 150794574 mii lei ,o diferenta destul de mica pentru a acoperi marja comerciala negativa precum si celelalte cheltuieli

-reducerea valorii adaugate la 1 leu productia exercitiului cu 0,12 pentru 199/1998 si cu 0,15 pentru 2000/1999

Deoarece excedentul brut de exploatare este negativ ,scade resursa financiara ,astfel ca fondul de rulment imprumutat creste fata de 1998 .

In anul 2000 excedentul brut de exploatare are o valoare negativa de 3600220823 mii lei.Astfel ca fata de 1999 scade cu 2335590798 mii lei ,astfel ca sursa de finantare pentru intreprindere dispare mai ales ca in acest an intreprinderea a obtinut pierdere.In acest an valoarea adaugata scade cu 175957279 mii lei fata de 1999 ceea ce semnifica diminuarea aportului specific al intreprinderii la realizarea productiei.

Avand in vedere rata inflatiei de 40,7% in anul 2000/1999 si de 54,8% in anul 1999/1998 se obtine aceeasi evolutie a excedentului doar accentuate in sens negativ pentru anul1999 de 1,407 ori.Insa pentru anul 1998 ,excedentul actualizat la rata de inflatie a anului 2000 se va mari de 2,178 ori.

Masuri ce trebuie luate pentru cresterea excedentului:

-cresterea gradului de utilizare a factorilor de productie:

-cresterea valorii adaugate prin cresterea productiei si scaderea cheltuielilor materiale

-realizarea unei concordante favorabile ,pentreu marirea excedentului,intre valoarea adaugata si rentabilitate in sensul ca poate creste valoarea adaugata prin sporirea cheltuielilor cu personalul si sa scada rezultatul

-reducerea pierderilor

CALCULAREA CAPACITATII DE AUTOFINANTARE

Metoda deductiva

In preturi curente

CALCULAREA CAPACITATII DE AUTOFINANTARE

Metoda deductiva

In preturi comparate

-mii lei-

CALCULAREA CAPACITATII DE AUTOFINANTARE

Metoda aditionala

In preturi curente

-mii lei

Corelatia dintre :necesarul de fond de rulment,capacitatea de autofinantare si cifra de afaceri

-mii lei-

Se constata ca in perioada 1998-1999 ,relatia dintre cifra de afaceri ,nevoia de fond de rulment si capacitatea de autofinantare este directa.Astfel cresterea cifrei de afaceri cu 74% a dus la cresterea nevoii de fond de rulment cu 14% si a capacitatii de autofinantare cu 458%.Existenta acestei corelatii arata ca intreprinderea este in echilibru deoarece exista un surplus al capacitatii de autofinantare care sa acopere necesarul de fond de rulment

In perioada 1999-2000 desi cifra de afaceri a crescut cu 76% ,nevoia de fond de rulment si capacitatea de autofinantare s-au redus luand valori negative.Deci in anul 2000 intreprinderea este in incapacitate de autofinantare deoarece ea a obtinut pierderi de 193674363 mii lei.Aceasta pierdere a aparut ca urmare a obtinerii de pierderi in toate cele tre tipuri de activitati :exploatare,financiara si exceptionala.

Pentru a evita aceasta situatie de incapacitate de autofinantare intreprinderea trebuie sa-si stabileasca o rata de crestere care sa-i permita autofinantarea corelata cu ritmul de crestere al cifrei de afaceri.Astfel se obtinere o nevoie de fond de rulment pentru 2000 de:

9847099251*15215252 ,adica de 26796586 mii lei.

5591238127

In perioada 1998-1999 fluxul de autofinantare acopera sporul necesarului de fond de rulment astfel ca intreprinderea nu este obligata sa apeleze la credite pe termen scurt.Deci nu se confrunta cu “efectul de foarfece”.

Daca luam in considerare ratele de inflatie din 1999/1998 de 54,8% si din 2000/1999 de 40,7 % se obtine o capacitate de finantare mai mare dar care acopera in aceasi masura autofinantarea.

Grafic relatia intre cei trei indicatori se prezinta astfel:

3.ANALIZA CORELATIEI CREANTE-OBLIGATII

4.1.3.1. ANALIZA CORELATIEI CREANTE-OBLIGATII

Pentru activitatea financiara a firmei este important sa se cunoasca corelatia creante-obligatii ,deoarece acestea sunt principalele elemente care genereaza fluxuri banesti.Datorita acestui fapt ele trebuie sa fie analizate corelat din punct de vedere al sumelor si al termenelor de incasare si plata.

Creantele ca element patrimonial al intreprinderii ,exprima drepturi banesti care se materializeaza la termene diferite.Ele depind de rotatia capitalului si de relatiile intre firma si clientii sai.Incasarea creantelor genereaza un surplus de disponibilitati ceea ce conduce la cresterea capacitatii de plata.

Obligatiile reprezinta datoriile pe care le are firma fata de terte persoane fizice si juridice.Achitarea lor mareste volumul platilor facute de intreprindere dar care se realizeaza in limita disponibilitatilor existente.

In literatura de specialitate si practica economica se folosesc mai multe notiuni astfel:

-obligatii care cuprind datoriile firmei catre terte persoane fizice sau juridice inclusiv obligatii fiscale

-datorii curente care includ obligatiile,imprumuturile pe termen scurt si ratele scadente pentru imprumuturile pe termen mediu si lung

-datorii totale adica datoriile curente impreuna cu imprumuturile pe termen mediu si lung

Aceste precizari sunt necesare in calculul unor indicatori prin care se caracterizeaza situatia financiara a intreprinderii.De exemplu se poate contracta un imprumut pentru productie care poate fi utilizata pentru stingerea unei obligatii ,care in momentul scadentei trebuie rambursat.

Pentru a pune in evidenta raportul dintre imobilizarea capitalului firmei si cel care priveste folosirea surselor atrase se analizeaza evolutia creantelor si obligatiilor in raport cu cifra de afaceri.

Apar astfel doua situatii:

-creantele si obligatiile cresc intr-un ritm mai mare decat cel al cifrei de afaceri ,rapotul este subunitar ,ceea ce influenteaza nefavorabil fluxul de disponibilitati,majoreaza gradul de imobilizare a capitalului firmei

– creantele si obligatiile cresc intr-un ritm mai redus decat cel al cifrei de afaceri si daca raportul este subunitar nu apare un blocaj al disponibilitatilor banesti la nivelul firmei

Pentru a determina durata medie de imobilizare sau durata medie de incasare se utilizeaza relatia:

Di Sd * 360

Rd sau CA

Unde:

Di= durata medie de imobilizare

Sd=soldul mediu al creantelor

Rd=rulajul debitor al conturilor de creante

CA=cifra de afaceri

Di Sd

Vz

Unde:

Vz=durata medie zalnica

Aceasta rata ne permite sa determinam la cate zile platesc clienti,adica xare este creditul pe termen mediu acordat clientilor.

Se recomanda a se prefera o rata care sa tinda spre o valoare cat mai mica ,pentru ca timpulde incasare va scadea iar nevoia de fond de rulment va cunoaste o reducere.

Dar creditul acordat clientilor are doua semnificatii:

-pe de o parte in caz de trezorerie urgenta intreprinderea urmareste reducerea creditelor clientilor

-iar pe de alta parte apare riscul ca in conditiile in care intreprinderea modifica termenele de plata cliantii sa renunte la aceasta si sa se indrepte spre cei care practica conditii mai avantajoase

In acordarea creditelor clientilor trebuie sa se tina cont de:

-marimea intreprinderii ;cu cat intreprinderea este mai importanta cu atat creditele acordate au termene mai mari de plata

-de risc ;cu cat riscul e mai mic cu atat termenul de plata e mai mare

Durata medie de acordare a creditelor-clienti este de 90 zile in Franta,45 zile in Germania ,30-40 zile in tarilr anglo-saxone.

In tara noastra creantele sunt analizate pe urmatoarele intervale de vechime:pana la 90 zile,90zile-1 an ,peste 1 an.In general se utilizeaza intervalele:30-60 zile,60-90 zile,peste 90 zile.

In cazul in care se face evaluarea unei intreprinderii care prezinta creante neincasate la termen se fac urmatoarele ajustari:

-diminuarea valorii nominale a unei creante cu 10% pentru o intarziere in incasare intre 31-60 zile,cu 20% pentru o intarziere de 61-90 zile,cu 30% pentru o intarziere de 91-120 zile,cu 100% pentru o intarziere mai mare de 120 zile

-neluarea in considerare a creantelor cu sanse de recuperare foarte reduse in general cele cu vechimemare si cu debitori aflati in incapacitate de plata

-pentru debitori din tarile rau-platnice si/sau cu regimuri autoritarese retine din valoarea nominala a creantelor un anumit procent stabilit de firme specializate, in general 15-30%

Suma imobilizarilor in creante este dependenta de vanzarea zilnica si durata medie de incasare:

Sd=Vz * Di

Diminuarea sumei investite in creante trebuie sa se realizeze exclusiv prin reducerea termenului de incasare.

Durata de folosire a surselor atrase reprezentate de obligatiile pe termen scurt se calculeaza dupa relatia:

Df Sc * 360

Rc sau CA

Unde:

Df=durata de folosire a surselor atrase

Sc=soldul mediu al conturilor de obligatii

Rc=rulajul creditor al conturilor respective

sau

Df O

Cz

Unde:

O=obligatii

Cz=cumparii medii zilnice

In general o intreprindere urmareste a obtina credite pe termene lungi pentru a-si diminua nevoile in fond de rulment ,respectiv un plus de disponibilitati.

Pentru aceasta intreprinderea trebuie sa:

-studieze timpul mediu de desfacere al intreprinderii concurente

-sa cunoasca in ce masura firma firma reprezinta un client important pentru furnizorul studiat

Este necesar sa se cunoasca urmatoarea rata:

R Cumparari de marfuri fara taxe de la furnizor

CA fara taxe a furnizorului respectiv

Daca aceasta rata este mai mre de10% atunci intreprinderea va urmari sa-si pastreze clientul chiar daca face anumite sacrificii,va cauta sa dispuna de un nivel al creditelor acordate de furnizor sa fie superior celui acordat clientilor.Un exemplu ideal este o firma en-gro care incaseaza banii pe loc de la clientii sai in timp ce creditele acordate de furnizor aceteia sunt pe termene indelungate.

La fel ca si creantele ,obligatiile sunt analizate si in functie de perioada de vechime.In general se utilizeaza urmatoarele intervale de vechime:30-60 zile,60-90 zile,peste 90 zile.In tara noastra se practica urmatoarele intervale de vechime:pana la 90 zile ,90zile-1an ,peste 1an.

In cazul evaluarii unei intreprinderi exista datorii care nutrebuiesc evaluate deoarece sunt preluate la valoarea contabila iar altele care necesita reevaluari.Totodata exista datorii neinregistrate in bilant si care trebuies sa fie adaugate la datoriile contabile corectate si anume:

-despagubiri ce trebuiesc acordate clientilor care au intentat procese in justitie si ale caror sume sunt cunoscute

-costuri viitoare care pot reveni in sarcina cumparatorilor privind decontaminarea ,curatirea terenului,etc

-datorii catre furnizorii de servicii (electricitate,apa,telefon) pentru care nu s-au primit facturi,dar marimea lor se poate cunoaste

-datoriile catre salariati sau consultanti profesionali cand platile se fac cu o anumita periodicitate

Soldurile medii ale creantelor ,respectiv obligatiilor pe termen scurt se pot stabili astfel:

1)ca medie aritmetica simpla

S Si+Sf

2

Unde:

Si=soldul initial

Sf=soldul final

2)ca medie cronologica

S Si /2+S1+S2+….+Sf /2

n-1

S1,S2…..,Sn=soldurile pe subdiviziuni de timp (lunare,trimestriale)

n=numarul de termeni ai numaratorului

Corelatia dintre suma creantelor si obligatiilor pe termen scurt precum si dintre durata de imobilizare si durata de folosire a sumelor atrase genereaza fluxuri banesti care afecteaza pozitiv sau negativ disponibilitatile intreprinderii astfel:

1)daca Sd=Sc si Di=Df atunci in general are loc o compensare a creantelor si obligatiilor

2)daca Sd>Sc si Di=Df atunci fluxul de disponibilitati creste deoarece suma incasarilor este superioara sumei platilor pentru acelasi interval de timp

4.1.3.2.ANALIZA FACTORIALA A DURATEI DE RECUPERARE A CREANTELOR

Pornind de la durata de recuperare a creantelor:

Di Cr * 360

CA

∆ Di=Di1-Di0

1) ∆ CA Cr0*360 – Cr0*360 Dir-Di0

CA1 CA0

2) ∆Cr Cr1*360 – Cr0*360 Di1 – Dir

CA1 CA1

Reducerea termenului de incasare a creantelor se face fie prin cresterea cifrei de afaceri fie prin reducerea volumului creantelor.

4.1.3.3.ANALIZA FACTORIALA A DURATEI DE PLATA A OBLIGATIILOR

Plecand de la durata de rambursare a obligatiilor:

Df O * 360

CA

∆ Df=Df1 – Df0

1) ) ∆ CA O0*360 – O0*360 Df r-Df0

CA1 CA0

2) ∆ O Cr1*360 – Cr0*360 Df1 – Df r

CA1 CA1

Cresterea termenului de rambursare a obligatiilor sa obtine fie prin reducerea cifrei de afaceri ,fie prin cresterea volumului obligatiilor sau cresterea cifrei de afaceri intr-un ritm inferior cresterii obligatiilor.

STUDIU DE CAZ LA SUCURSALA “ARPECHIM” A S.N.P “PETROM”S.A.

Analiza corelatiei creante-obligatii

Pentru 1999/1998

In perioada 1998-1999 sub aspectul raportului creante-obligatii intreprinderea prezinta o situatie favorabila deoarece se incaseaza creantele intr-un timp mai scurt decat se platesc obligatiile .Deci apare un decalaj favorabil intre incasari si plati ceea ce duce la obtinerea unui surplus de lichiditati.Cifra de afaceri creste intr-un ritm mai rapid decat creantele si obligatiile iar raportul dintre creante/obligatii este subunitar.

Astfel cifra de afaceri a crescut cu 74% in timp ce creantele cu 56% iar datoriile cu 48%. Cresterea creantelor mai repede decat cea a datoriilor a dus la marirea trezoreriei nete.

Pe intreaga perioada analizata atat creantele cat si obligatiile sunt structurate pe cele trei intervale de vechime :peste 30 de zile ,peste 90 de zile ,peste 1 an.

Analiza factoriala a duratei de recuperare a creantelor

Di1=134,23 zile

Di2=150,56 zile

∆ Di=-16,33 zile ,unde Di=durata de incasare a creantelor

1.Influenta modificarii cifrei de afaceri

∆ CA=1336400408 *360 – 1336400408*360 = 86,04 – 150,56 = -64,52 zile

5591238127 3195234338

2.Influenta modificarii soldului mediu al creantelor

∆ Sd = 2084886907 *360 – 1336400408 *360 = 134,23-86,04 = 48,19 zile

5591238127 5591238127

Se observa o reducere cu 16,33 zile a duratei de incasare a creantelor ca urmare a actiunii celor doi factori ,astfel:

-factorul cantitativ ,cifra de afaceri,cresterea acestuia cu 74% a dus la reducerea duratei de recuperare a creantelor cu 64,52 zile

-factorul calitativ,soldul mediu al creantelor,a carui crestere cu 56% a contribuit la marirea duratei de recuperare a creantelor cu 48,19 zile ,determinand reducerea duratei de incasare ca rezultat al sporirii cifrei de afaceri la 16,33 zile

Deci devansarea ritmului de crestere a soldului mediu al creantelor de cifra de afaceri a determinat diminuarea duratei de incasare cu 16,33 zile.

Analiza factoriala a duratei de plata a obligatiilor

Df1=208,88 zile

Df2=245,79 zile

∆ Df=-36,91 zile unde Df=durata de plata aobligatiilor

1.Influenta modificarii cifrei de afaceri

∆ CA= 2181604519 *360 – 2181604519 *360 = 140,46 – 245,79 = -105,33 zile

5591238127 3195234338

2.Influenta modificarii soldului mediu al datoriilor

∆ Sd= 3244173038 *360 – 2181604519 *360 =208,88 – 140,46 =68,42 zile

5591238127 5591238127

In perioada 1998-1999 s-a inregistrat o reducere a duratei de plata a obligatiilor cu 36,91 zile ca urmare actiunii celor doi factori:factor cantitativ ,cifra de afaceri si factor calitattiv ,soldul mediu al datoriilor ,astfel:

-cresterea cifrei de afaceri cu 74% a dus la reducerea duratei cu 105,33 zile

-cresterea obligatiilor cu 48% a determinat cresterea termenului de plata a obligatiilor cu 68,42 zile

Analiza corelatiei creante – obligatii

Pentru 2000/1999

Se poate constata ca societatea “Arpechim”S.A. in perioada 1999-2000 sub aspectul corelatiei creante –obligatii are o situatie favorabila.Deoarece duratade folosire a surselor atrase este mai mare decat durata de incasare a creantelor ,deci s-au urgentat incasarile si s-au incetinit platile rezulta un decalaj favorabil intre lichiditatea creantelor si exigibilitatea datoriilor,un surplus de disponibilitati.

Un aspect ce trebuie subliniat este faptul ca durata de incasare a creantelor se reduce cu 13,56% in timp ce durata de plata a datoriilor se reduce cu 11,59% .In general se recomanda o reducere a termenului de incasare si obtinerea unor credite cu termene cat mai lungi ,care sa genereze reducerea nevoii de fond de rulment.

Se observa cresterea vanzarilor cu 76,11% ,cresterea soldului mediu al creantelor cu 52,22% si al obligatiilor cu 56%.

Desi cifra de afaceri,devanseaza ritmul de crestere al creantelor si obligatiilor dar reducerea raportului creante/obligatii cu 0,02% afecteaza profitul in mod negativ.Decalajul intre durata de incasare si de plata se reduce dar fara a produce dificultati deoarece fondul de rulment este pozitiv ,deci exista surse de acoperire a datoriilor.

Daca nu ar afecta relatiile cu furnizorii ,tendinta intreprinderi ar fi de a plati cat mai tarziu datoriile la furnizor deoarece acestea nu suporta nici un cost.

Analiza factoriala a duratei de recuperare a creantelor

Di1=116,02 zile

Di2=134,23zile

∆ Di=-18,21 zile ,unde Di=durata de incasare a creantelor

1.Influenta modificarii cifrei de afaceri

∆ CA = 2084886907 *360 – 2084886907 *360 = 76,23 – 134,23 = -58 zile

9847099251 5591238127

2.Influenta modificarii soldului mediu al creantelor

∆ Sd =3173705203 *360 – 2084886907 *360 = 116,02 – 76,22 = 39,79 zile

9847099251 9847099251

Se constata ca durata de incasare a creantelor s-a redus cu 18,21 zile ,ceea ce este un aspect favorabil pentru intreprindere deoarece cresc lichiditatile si totodata capacitatea de plata aobligatiilor.

Aceasta reducere a fost posibila ca urmare a :

-cresterii cifrei de afaceri cu 76,11% fata de anul precedent ceea ce a dus la reducerea duratei de incasare a creantelor cu 58 zile

-iar cresterea soldului mediu al creantelor cu 52,22% fata de cel din anul precedent a dus la marirea duratei de incasare a creantelor cu 39,79 zile

Deoarece indicele cifrei de afaceri a fost mai mare decat cel al creantelor s-a obtinut o reducere a duratei de incasare a lor.

Analiza factoriala a duratei de plata a datoriilor

Df1=184,66zile

Df2=208,88 zile

∆ Df=-24,22 zile unde Df=durata de plata aobligatiilor

1.Influenta modificarii cifrei de afaceri

∆ CA =3244173038 *360 – 3244173038 *360 = 118,69 – 208,88 = -90,28 zile

9847099251 5591238127

2.Influenta modificarii soldului mediu al obligatiilor

∆ Sc =5051097133 *360 – 3244173038 *360 = 184,66 – 118,60 = 66,06 zile

9847099251 9847099251

Societatea “Arpechim “S.A. a inregistrat in perioada 1999-2000 o reducere a duratei de plata a obligatiilor cu 24,22 zile ca urmare a cresterii cifrei de afaceri intr-un ritm mai rapid fata de cel al obligatiilor .Astfel cifra de afaceri acrescut in 2000 cu 76,11% fata de1999 in timp ce obligatiile au crescut cu doar 56%.

Influenta celor doi factori :cifra de afaceri,factor cantitativ, si soldul mediu al obligatiilor,factor calitativ,asupra reducerii termenului de rambursare a datoriilor a fost urmatoarea:

-cresterea cifrei de afaceri cu 76,11% a dus la scaderea perioadei de rambursare a datoriilor cu 90,28 zile

-insa cresterea soldului mediu al datoriilor cu 56% a determinat marirea duratei de plata a obligatiilor cu 66,06 zile ,ceea ce a dus in final la o reducere a termenului de plata cu 24,22 zile.

4.1.4. ANALIZA LICHIDITATII SI SOLVABILITATII

Cu ajutorul lichiditatii si solvabilitatii sa caracterizeaza starea de sanatate a unei intreprinderi fie la un anumit moment,fie in perspectiva activitatii acesteia.Aceste notiuni sunt asociate ,in general,intreprinderea care se afla in dificultate adica atunci cand nu mai pot face fata datoriilor sale exigibile cu sumele de bani disponibile.In aceasta situatie ,in conformitate cu dispozitiile legale in viitoare ,se deschide procedura de reorgarnizare sau de lichidirare juridica.

Aceste doua concepte necesita stabilirea unor precizari privind delimitarea lor,corelatia dintre ele,modalitatea de caracterizare.

Lichiditatea se refera la proprietatea elementelor de a se transforma in bani adica cat din patrimoniul firmei se afla la un moment dat sub forma lichida.Pentru aceasta se impune compararea elementelor de pasiv pe termen scurt cu resursele disponibile pentru aceeasi perioada.Acest lucru se determina cu ajutorul ratelor de lichiditate cunoscute si sub denumirea de rate de trezorerie.Deci aceste rate au rolul de a arata capacitatea de plata a intreprinderii adica in ce masura acopera lichiditatile potentiale (active transformabile in moneda pe termen scurt) exigibilitatile potentiale (datorii rambursabile pe termen scurt).

Cele mai utilizate rate sunt:

1)Rata lichiditatii generale se determina prin raportarea valorii activelor curente la valoarea pasivelor curente :

Rlg Active curente

Pasive curente

Acivele curente sunt formate din:

-disponibilitati

-valori mobiliare foarte lichide

-efectele comerciale de primit

-stocurile

Pasivele curente cuprind:

-efecte comerciale de platit

-credite bancare pe termen scurt

-partea din imprumuturile pe termen lung si mediu a caror scadenta este in exercitiu curent

-impozite si obligatii de platit

Daca activele curente cresc mai repede decat pasivele curente aceasta rata ia valori supraunitoare ceea ce inseamna ca dispune de un fond de rulment suficient de mare si totodata poate safaca fata unei insuficiente a trezoreriei care ar putea fi determinata de rambursarea datoriilorla cererea clientilor.

Daca relatia dintre cele doua elemente este inversa atunci rata va lua valori subunitare ceea ce inseamna ca intreprinderea are un fond de rulment negativ ,care nu implica neaparat o situatie nefavorabila daca acesta a aparut ca urmare aachitarii datoriilor exigibile pe termen scurt prin reducerea treptata a stocurilor dar fara intreruperea activitatii .Este de preferat sa nu se ajunga la o astfel de situatie.

In general valoarea acestei rate este de 1,8 .

2)Rata lichiditatii imediate poate fi determinata si ca raport intre suma disponibilitatilor si plasamentelor si total activ. Rata lichiditatii imediate sau “rata capacitatii de plata imediate” exprima capaciatea firmei de a-si achita datoriile din disponibilitatile existente:

Rl i= Disponibilitati +plasamente

Total activ

Daca aceasta rata are un nivel ridicat inseamna ca exista o lichiditate si solvabilitate ridicata care pot fi consecinta unei utilizari necorespunzatoare a resurselor existente.Poate aparea situatia ca aceasta rata sa fie mare dar sa nu aiba o solvabilitate ridicata ,dar o parte din activele circulante au un grad redus de lichiditate.

O valoare redusa a ratei lichiditatii imediate poate fi compatibila cu mentinerea echilibrului financiar ,daca intreprinderea minimizeaza valoarea disponibilitatilor sale ,avand insa valori de plasament ,creante ,stocuri care pot fi usor utilizate pentru stingerea datoriilor cu exigibilitate imediata.

In general aceasta rata are anumite limite in care trebuie sa se inscrie de 1-1,5%.

Aceasta rata arat cat din valoarea activului se afla sub forma lichida in conturile de disponibilitati banesti si cat pot sa devina lichide imediat (creante,stocuri).

2)Rata lichiditatii restranse cunoscuta si sub denumirea de “rata rapida”sau “testul acid” conform teoriei nord-americane.

Aceasta rata se determina astfel:

Rlr = Active curente – stocuri

Pasive curente

sau

Rlr = Creante+disponibilitati

Datorii pe termen scurt

Aceste rate exprima capacitatea firmei de a face fata datoriilor pe termen scurt pe baza creantelor si disponibilitatilor.Prima rata reprezinta un “test acid”pentru masurarea capacitatii firmei de a-si onora obligatiile pe termen scurt.A doua rata are limite cuprinse intre 0,8-1,dar trebuie analizata si interpretata cu prudenta ,avand in vedere structura creantelor.

Solvabilitatea reprezinta capacitatea de a face fata obligatiilor sale banesti,de a-si onora la termenele scadente datoriile.Aici intervine comparatia dintre elementele de activ si pasiv respectiv disponibilitati si obligatii.

Intre solvabiltate si lichiditate exista o dependenta deoarece pentru afi solvabila o firma trebuie sa dispuna de lichiditati precum si de elemente patrimoniale care pot deveni lichide intr-un interval dat.

Pentru caracterizarea solvabilitatii se utilizeaza urmatoarele rate:

1)Rata solvabilitatii globale se determina astfel:

Rsg = Activ total

Datorii totale

Daca aceasta rata ia valori mai mari de 1,5 inseamna ca firma are capacitatea de a-si achita obligatiile banesti ,imediate si indepartate fata de terti.In caz contrar firma se confrunta cu un risc de insolvabilitate.

2)Rata solvabilitatii generale se determina astfel:

Rsge = Active circulante

Datorii curente

Se apreciaza ca aceasta rata ia valori intra 1,2-1,8 iar alte pareri considera ca limite intre 2-2,5 .Intre activele circulante si datoriile curente pot aparea urmatoarele relatii:

a)daca activele circulante sunt egale cu datoriile curente solvabilitatea este asigurata ,dar daca apare un decalaj intre marimea creantelor si obligatiilor , termenul de incasare si plata se produc perturbatii in echilibrul economico-financiar.

b)daca activele circulante sunt mai mari decat datoriile curente apare un plus de lichiditate,respectiv de solvabilitate.

c)daca activele circulante sunt mai mici decat datoriile curente inseamna ca intreprinderea nu dispune de lichiditate ,neputandu-si onora obligatiile de plata.

Bancile in studile de bonitate efectuate in cazul solicitari de credite ,determina si rata solvabilitatii patrimoniale,astfel:

Rsp= Capitaluri proprii

Cpitaluri proprii +credite bancare

Se apreciaza ca valoarea minima este0,3 iar peste 0,5 situatia poate fi considerata normala ,avand in vedere si raportul dintrerata rentabilitatii financiare a capitalului permanent si rata dobanzii.

Bonitatea este “o caracteristica mai cuprinzatoare ,intrucat presupune existenta simultana atat a capacitatii de plata cat si a lichiditatii financiare si a solvabilitatii “1).Aceasta presupune indeplinirea obligatiilor fata de terti ,indiferent de natura lor.

1)Felicia Alexandru si M .Toma “Finantele si gestiunea financiara a intreprinderii”

STUDIU SE CAZ LA SUCURSALA“ARPECHIM “ A S.N.P “PETROM”S.A.

Analiza lichiditatii si solvabilitatii

Se constata o reducere a ratelor de lichiditate astfel:cu 0,03 pentru rata lichiditatii generale, cu 0,11% rata lichiditatii restranse si cu 0,46% rata lichiditatii imediate in perioada 1999-2000, ceea ce inseamna ca a avut loc o reducere a lichiditatii datorita scaderii fondului de rulment financiar , a cresterii disponibilitatilor cu doar 47% fata de activ cu 54% ,a cresterii activelor circulante (creante,disponibilitati) cu doar 45% fata de cresterea datoriilor pe termen scurt cu 70%.Reducerea lichiditatii afecteaza si capacitatea de plata a obligatiilor, deci solvabilitatea intreprinderii dar intr-o mica masura deoarece nu exista creante cu termen de exigibilitate mai mare de un an. Ratele de solvabilitate in 2000/1999 cresc, mai putin rata solvabilitatii generale.Aceasta nu se inscrie intre limitele considerate optime , dar relatia intre activele circulante si datoriile curente este pozitiva astfel ca apare un plus de lichiditate si de solvabilitate.Astfel activele circulante sunt mai mari cu 118220919 mii lei fata de datoriile curente in 1999 si cu 10322878 mii lei in 2000.Celelalte doua rate ce caracterizeaza solvabilitatea: rata solvabilitatii globale si rata solvabilitatii patrimoniale depasesc limitele considerate a fi optime de 1,5,respectiv 0,3, ceea ce inseamna ca intreprinderea se afla intr-un echilibru financiar ,avand capacitate de a-si achita obligatiile banesti , imediate si indepartate fata de terti.

In perioada 1998-1999 atat ratele de lichiditate cat si cele de solvabilitate au crescut, depasind pragul minim pentru a fi in echilibru financiar.In concluzie sub aspectul lichiditatii si solvabilitatii intreprinderea nu prezinta nici un pericol desi in anul 2000 au aparut diminuari ale acestor rate dar pe ansamblu perioadei analizate ele au crescut.Astfel rata lichiditatii generale cu 0,03, rata lichiditatii imediate cu 0,87%, rata solvabilitatii globale cu 0,28, rata solvabilitatii generale cu 0,03,iar rata solvabilitatii patrimoniale cu 0,19.Reducerea ratei lichiditatii restranse cu 0,11 nu prezinta un pericol deoarece datoriile pe termen scurt pot fi acoperite nu numai din disponibilitati ci si din creante sau stocuri care pot fi usor tansformate in lichiditati.

Avand in vedere indicele inflatiei de 2,178 in 2000/1998 ratele de lichiditate si solvabilitate in termeni reali au avut urmatoarea evolutie:

-cresterea ratei lichiditatii generale cu 0,06

-cresterea ratei lichiditatii imediate cu 1,89%

-cresterea ratei solvabilitatii globale cu 0,60

-cresterea ratei solvabilitatii generale cu 0,06

-crestere ratei solvabilitatii patrimoniale cu 0,41

-reducerea ratei lichiditatii restranse cu cu 0,23

Marimea si evolutia indicatorilor arata ca intreprinderea ,din punct de vedere al lichiditatii si solvabilitatii se afla intr-o situatie buna.

Grafic ratele de lichiditate si solvabilitate se prezinta astfel:

4.2.ANALIZA STATICA A ECHILIBRULUI FINANCIAR PE BAZA BILANTULUI FUNCTIONAL

4.2.1.ANALIZA FONDULUI DE RULMENT

Fondul de rulment financiar pe baza bilantului financiar trebuie sa tina cont de distinctia legata de timp “mai mult sau mai putin de un an” in schimb fondul de rulment calculat pe bilantul functional nu tine cont de factorul timp.Astfel fondul de rulment functional sau fondul de rulment net global sa calculeaza in felul urmator:

FRNG=RESURSE DURABILE – UTILIZARI STABILE

La resurse durabile intra:

-capitalurile proprii

-amortismentele si provizioanele pentru riscuri si cheltuieli ,pentru deprecierea activelor circulante

-datorii financiare oricare ar fi scadenta

In cadrul utilizarilor stabile intra imobilizarile brute.

Pentru a stabili marimea “normala” a fondului de rulment trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte:

-in primul rand conditia pozitivitatii este esentiala pentru obtinerea unui imprumut

-in al doilea rand nivelul fondului de rulment trebuie apreciat avand in vedere doi indicatori:efecacitatea si solvabilitatea .Tinand cont de solvabilitate orice intreprindere urmareste sa-si asigure mijloacele financiare necesare datoriilor scadente de a-si asigura un fond de rulment suficient de mare pentru a face fata in orice moment platilor scadente.Dar avand in vedere caracterul limitat al resurselor se impune utilizarea rationala a lor prin folosirea unei parti cat mai mare din resursele stabile (capitalurile permanente) pentru a mari capacitatile de productie ,vanzarile ,rezultatele.Insa eficacitatea impune obtinerea unui fond de rulment minim.Ca urmare intreprinderile trebuie sa asigure un acord intre cele doua imperative ,dar ponderea fiecaruia depinde de sectorul de activitate ,politica financiara a intreprinderii,etc

-in al treilea rand marimea fondului de activitate trebuie stabilita in raport cu sectorul de activitate .Astfel:

-pentru intreprinderile cu un ciclu de activitate de 3-6 luni fondul de rulment trebuie sa finanteze 40% din activul sai circulant

-pentru intreprinderile din industria grea cu un ciclu lung de productie fondul de rulment trebuie sa fie mult mai mare

pentru intreprinderile cu un ciclu de productie mai mic de 3-6 luni fondul de rulment trebuie sa finanteze 20% din activul circulant sao 10% din cifra de afaceri

-in al patrulea rand trebuie sa se faca o anliza prin metoda ratelor .Principalele rate ale fondului de rulment utilizate in activitatea financiara sunt:

R1= FRNG *360

CA

Aceasta rata pentru a fi o marja de securitate pentru orice intreprindere trebuie sa fie egala cu 30 pana la 90 zile.

R2 =FRNG

AC

Aceasta rata masoara partea activelor circulante finantata din resursele stabile.

R3= FRNG *100

NFR

Aceasta rata arata procentul de acoperire a nevoii de fond de rulment din fondul de rulment.Valoarea acesteia poate fi mai mare ,egala sau mai mica de 100 dupa cum trezoreria neta eate pozitiva ,zero sao negativa.

In marimea fondului de rulment net global se poate realiza prin:

1)sporirea resurselor stabile ca urmare :

-a cresterii aportului asociatilor

-obtinerii de subventii

-cresterii justificate a provizioanelor

-cresterea datoriilor financiare prin:emisiuni de obligatiuni,contractarea de credite pe termen lung

-cresterea rezultatului exercitiului

sau

2)reducerea activelor imobilizate prin:

-vanzarea de active

-incasarea unor titluri

-diminuarea unor active fara valoare

Reducerea fondului de rulment net global poate fi determinata prin:

1)scaderea resurselor stabile prin:

-distribuirea de dividende

-reducerea rezultatului exercitiului sau obtinerea de pierderi

-anularea provizioanelor reglementate

-reducerea datoriilor

sau

2)cresterea activelor imobilizate prin:

-cumpararea de active imobilizate

4.2.2.ANALIZA NECESARULUI DE FOND DE RULMENT

Necesarul de fond de rulment reprezinta sumele necesare acoperii decalajelor de timp intre fluxurile reale si cele legate de activitatea de exploatare.El se determina in functie de influenta activitatii de exploatare ,astfel avem:nevoia de fond de rulment pentru exploatare si necesarul de fond de rulment in afara exploatarii .

Necesarul de fond de rulment pentru exploatare se determina astfel:

NFRE=ACTIVE CICLICE DIN EXPLOATARE – RESURSE CICLICE DIN EXPLOATARE

Exprima acea parte a activelor ciclice de exploatare care nu este acoperita de resurse ciclice si care trebuie finantata din resursele durabile ale intreprinderii.

In categoria “active ciclice” intra:

-creante din exploatare

-efecte scontate neajunse la scadenta

-diferente de conversie

-cheltuieli inregistrate in avans aferente exploatarii

In categoria “resurse ciclice” intra:

-furnizori

-datorii fiscale si sociale aferente exploatarii

-venituri inregistrate in avans aferente exploatarii

Necesarul de fond de rulment din afara exploatarii se datermina astfel:

NFRAE=ACTIVE CICLICE DIN – RESURSE CICLICE DIN

AFARA EXPLOATARII AFARA EXPLOATARII

Se refera la activele utilizate in afara exploatarii care sunt finantate atat cu resurse ciclice cat si cu capitaluri permanente.

In categoria “active ciclice din afara exploatarii” intra:

-creante din afara exploatarii

-titluri de plasament

-cheltuieli inregistrate in avans din afara exploatarii

In categoria “resurse ciclice din afara exploatarii” intra:

-datoriile din afara exploatarii

-venituri inregistrate in avans din afara exploatarii

Marimea necesarului de fond de rulment depinde de:

-durata ciclului de exploatare astfel cu cat durata ciclului de exploatare este mai mare cu atat marimea acestuia creste

-nivelul de activitate astfel cu cat acesta este mai ridicat cu atat necesarul de fond de rulment este mai mare deoarece el actioneaza in acelasi sens cu cifra de afaceri

-sezonalitatea activitatii astfel daca o intreprindere desfasoara o activitate sezoniera evolutia cifrei de afaceri va fi descrescatoare spre sfarsitul activitatii si deci nevoia de fond de rulment se va reduce si ea

-reglementarile legate privind termenele de plata ,daca acestea sunt ferme nu vor afecta la un moment dat nevoia de fond de rulment ,in caz contrar marimea nevoii de fond de rulment va creste

Deci necesarul de fond de rulment ,cunoaste in functie de acesti factori fluctuatii importante in timpul derularii ciclului de exploatare.In general exista o parte stabila a necesarului de fond de rulment finantata din resurse stabile (capitalul propriu ,imprumuturi pe tremen mediu si lung ) si o parte instabila ce depinde de diferiti factorI.

4.2.3.ANALIZA TREZORERIEI NETE

Soldul dintre fondul de rulment si nevoia de fond e rulment reprezinta trezoreria neta.Ea se determina astfel:

TN=FR-NFR

sau

TN=FR-(NFRE + NFRAE)

Trezoreria neta poate sa fie pozitiva,negativa sau egala cu zero in functie de evolutia intre fondul de rulment si necesarul de rond de rulment.

4.2.4. ANALIZA CORELATIEI :FOND DE RULMENT ,NECESARUL DE FOND DE RULMENT,TREZORERIE NETA

Relatiile care exista intre cei tre indicatori sunt urmatoarele:

1)Daca FRNG>NFR atunci TN>0

In aceste conditii fondul de rulment asigura finantarea necesarului de fond de rulment, permite efectuarea de plasamente si detinerea unor disponibilitati.O asemenea structura financiara asigura in general un echilibru financiar.Pe termen scurt pot sa apara unele deficultati financiare daca anumite resurse de trezorerie (credite) au termene scurte de plata insa fara afecta solvabilitatea .Pe termen lung otrezorerie pozitiva poate insemna ca resursele stabile nu au fost utilizate corespunzator ceea ce inseamna ca resursele stabile nu au fost utilizate corespunzator ceea ce va genera dificultati in renumerarea capitalului si rambursarea imprumuturilor.

2)Daca FRNG<NFR atunci TN>0

In acest caz necesarul de fond de rulment nu poate fi finantat in intregime din resurse permanente ,intreprinderea fiind obligata sa apeleze la credite bancare.In aceste conditii intreprinderea este vulnerabila.Principala problema este dependenta fata de banci si nu solvabilitatea in cazul unei trezorerii negative,deoarece creditele solicitate pot deveni credite pe termen lung dar contra unei rate a dobanzii mari si plata unei prime de risc destul de ridicata.

3)Daca FRNG=NFR atunci TN=0

Aceasta situatie apare foarte rar dar este rezultatul unei politici de gestiune financiara care apara intreprinderea atat impotriva riscurilor pe care le prezinta detinerea unor supralichiditati (folosirea ineficienta a resurselor) cat si o trezorerie negativa (dependenta fata de banci).

Regula de echilibru pe care se bazeaza analiza functionala presupune ca o intreprindere nu poate fi viabila cu o trezorerie negativa.Dar in practica economica apar numeroase intreprinderii cu trezorerie negativa fara ca acestea sa aiba dificultati financiare grave.

STUDIU DE CAZ LA SUCURSALA “ARPECHIM “ A S.N.P. “PETROM “S.A.

BILANTUL FUNCTIONAL

-mii lei-

*) Capitalurile proprii initiale – diferentele de conversie de activ – dec. din operatii in curs de clarificare+diferentele de conversie de pasiv

CALCULUL INDICATORILOR:FOND DE RULMENT ,NEVOIA DE FOND DE RULMENT SI TREZORERIA NETA

-mii lei-

Se constata ca si pe baza bilantului functional am obtinut aceleasi valori pentru cei trei indicatori :fond de rulment ,necesarul de fond de rulment si trezoreria neta ca si in cazul bilantului financiar.In perioada 1998-2000 acesti indicatori indica o situatie favorabila a intrerinderii.

CAPITOLUL V

ANALIZA MIJLOACELOR ECONOMICE SI A SURSELOR DE FINANTARE

5.1SISTEMUL DE FACTORI CARE ACTIONEAZA ASUPRA STRUCTURII PATRIMONIALE A SOCIETATII

5.2RATELE DE STRUCTURA ALE ACTIVULUI

5.3RATELE DE STRUCTURA ALE PASIVULUI

5.4 PATRIMONIUL NET

5.1SISTEMUL DE FACTORI CARE ACTIONEAZA ASUPRA STRUCTURII PATRIMONIALE A INTREPRINDERII

Exista o serie de factori legati de natura activitatii cum sunt:

-intensitatea capitalizarii

-durata de viata a imobilizarilor

-viteza de depreciere a activelor

-ponderea imobilizarilor corporale in bilant ,care este ridicata in ramurile industriei grele

Natura activitatii influenteaza durata procesului de productie care la randul ei influenteaza marimea stocurilor.Intre ele exista o legatura directa .

In afara de factori tehnico-economici legati de natura activitatii si care actioneaza asupra structurii patrimoniale mai sunt:

-factori juridico-economici

-factori conjuncturali

-optiunile strategice ale firmei

-natura relatiilor cu partenerii externi

-marimea intreprinderii

Factorii juridico-economici sunt:reglementarile in vigoare,forma juridica a intreprinderii se regasesc in structura financiara a unei intreprinderi.De exemplu:legislatia in domeniul amortizarilor si provizioanelor se regaseste in raportul dintre activele brute si nete si in ponderea amortizarilor si provizioanelor .Conditiile leasingului se regasesc in raportul dintre activele corporale proprii si cele evidenriate extrabilantier .

Factori conjuncturali actioneaza asupra activelor circulante .Daca are loc o reducere temporara a activitatii ca urmare a factorilor sezonieri sau conjuncturali are loc o crestere o stocurilor ,o scadere a cifrei de afaceri si a fondului de rulment.Totodata daca are loc o reducere a costului de aprovizionare are loc o crestere a stocurilor .Un alt exemplu ar fi scaderea ratei dobanzii pe piata creditelor va duce la cresterea ponderii datoriilor financiare in cadrul pasivelor.

Optiunile strategice ale fiecarei firme depind de natura activitatii desfasurate.In cazul unei intreprinderi cu activitate omogena optiunile strategice sunt clare,vizibile si se indreapta spre o anumita categorie.Pentru cele cu activitate eterogena optiunile strategice sunt diversificate ,bilantul apare ca o sinteza a unor elemente angajate cu caracteristici tehnico-economice proprii.

Natura relatiilor cu parteneri externi (furnizori) care se refera la practicile acestora in materie de livrari ,conditiile de plata influenteaza marimea stocurilor si durata creditului-furnizori.Astfel in conditiile unor relatii favorabile cu furnizorii se poate ajunge la o reducere a stocurilor deoarece are loc o aprovizionare ritmica ,in raport cu nevoile si poate beneficia de termene de plata favorabile .In caz contrar situatia este inversa ,nefavorabila pentru intreprindere .

In ceea ce priveste relatiile cu clientii ,acestea au o influenta asupra creantelor.Astfel in conditiile unor relatii cu clientii ferme,volumul creantelor scade dar creste cel al disponibilitatilor .In caz contrar situatia este inversa .

Un alt factor este marimea intreprinderii care are o influenta complexa asupra structurii financiare .In cazul intreprinderilor mari din industrie rata de indatorare creste odata cu dimensiunea lor.Pentru firmele din comert aceasta relatie este mai putin pregnanta .Marimea intreprinderii influenteaza :structura activelor,imobilizarilor ,mai ales cele financiare care cresc odata cu dimensiunea ,cifra de afaceri asupra careia infuenta este directa la fel si pentru fondul de rulment,nevoia de fond de rulment ,structura fondurilor (proprii,externe).In cazul intreprinderilor mici acestea dispun de mai multe fonduri proprii si mai putine externe,iar in cadrul lor ponderea cea mai mare o au creditele pe termen scurt.

5.2.RATELE DE STRUCTURA ALE ACTIVULUI

Metoda ratelor ofera informatii privind situatia financiara a intreprinderii.Ele se determina ca raport intre un post de activ sau pasiv si totalul bilantier sau ca raport intre diferite componente de activ ,respectiv de pasiv.

Ratele de structura a activului reflecta aspecte privind patrimoniul economic ,apartenenta sectoriala,natura activitatii si mai putin aspecte legate de politica sa financiara.Valorile acestor rate depind de :caracteristicile tehnice ,economice si juridice ale activitatii intreprinderii.

Principalele rate de caracterizare a structurii activului sunt:

1)Rata activelor imobilizate arata ponderea activelor imobilizate in patrimoniul total al intreprinderii.Se calculeaza astfel:

Active imobilizate *100

Total activ

O alta metoda de determinare a acestei rate este raportul intre :activele imobilizate la activele circulante.

Aceste rate masoara cadrul de investire a capitalului in intreprinderea respectiva.

Exista o serie de rate complementare acesteia:

1.1)Rata imobilizarilor corporale:

Imobilizari corporale*100

Total activ

Aceasta rata indica ponderea capitalurilor fixe in patrimonilu intreprinderii.datorita acestei semnificatii este dificil de a stabili o marime optima a acestei rate deoarece ea depinde de capacitatea intreprinderilor de a se adapta la schimbarile tehnice ,la cerintele pietei.Astfel in cazul intreprinderilor din industria grea acesta ia valori ridicate deoarece acestea necesita echipamente costisitoare,investitii imobiliare.In acest caz este mai dificil de a realiza rapid o conversie a imobilizarilor corporale in disponibilitati atunci cand apare de exemplu o criza.Pentru ramurile cu o slaba dotare tehnica aceasta rata ia valori reduse.

1.2)Rata imbilizarilor necorporale:

Imobilizari necorporale*100

Total activ

Marimea acestei rate exprima ponderea activelor intangibile in patrimoniul firmei (brevete,livrari,marci).Marimea ei depinde de nivelul de dezvoltare al fiecarei tarii,astfel in Romania este foarte redusa in timp ce in S.U.A. este de 40-80%.

1.3)Rata imobilizarilor financiare:

Imobilizari financiare*100

Total activ

Aceasta rata indica intensitatea legaturilor si relatiilor financiare pe care intreprinderea le-a stabilit cu alte firme mai ales in cazul unor operatii de crestere externa (participatii,investitii de portofoliu,etc).

Adancimea acesteia depinde de marimea intreprinderii .Astfel in cazul intreprinderilor mari acest indicator ia valori mari ,iar pentru cele mici ia valori mici.

Se recomanda o reducere a ratei imbilizarilor corporale si o crestere a ratei imobilizarilor financiare ceea ce semnifica o crestere a flexibilitatii intreprinderii ,capacitatea ei de ase adapta la schimbarile pietei.

2)Rata activelor circulante exprima ponderea activelor circulante in totalul bilantier.Se calculeaza astfel:

Active circulante*100

Total activ

Intre rata activelor imobilizate si rata activelor circulante exista urmatoarea relatie:

Rata activelor imobilizate+ Rata activelor circulante=1

Ca rate complementare exista:

2.1)Rata stocurilor,care se calculeaza:

Stocuri*100

Total activ

Marimea acestei rate depinde de :natura activitatii si de durata ciclului de exploatare .Astfel pentru intreprinderile in sfera productiei si distributia de bunuri materiale sau care au un ciclu lung de exploatare aceasta rata ia valori ridicate.Pentru intreprinderile din sfera serviciilor sau cu un ciclu scurt de exploatare marimea acestui indicator este mica.Alti factori care influenteaza modificarea ratei sunt:fluctuatiile preturilor de aprovizionare ,modificarea cererii pentru fiecare bun in parte ,volumul de activitate ,viteza de rotatie a stocurilor.Acesti factori pot duce fie la cresterea stocurilor in cazul:cresterii cererii,reducerii preturilor de aprovizionare,cresterea volumului de activitate,accelerarea vitezei de rotatie si la reducerea lor in situatiile inverse.Reducerea vitezei de rotatie a stocurilor se apreciaza negativ datorita dificultatilor de transformare in lichiditati a stocurilor cu o miscare lenta sau fara miscare.

Pentru stabilirea politicii comerciale trebuie sa se tina cont de elementele pe care le contin stocurile,si anume de:materii prime,productie neterminata,produse finite,marfuri si de ponderea lor in patrimoniul firmei.

Preponderenta acestor rate depinde de natura activitatii astfel pentru intreprinderile productive valoare ridicata o are rata productiei neterminata ,iar pentru intreprinderile comerciale preponderenta este rata stocurilor de marfuri.

Aceste rate se determina ca raport procentual intre fiecare element component al stocurilor si activele circulante.

2.2)Rata creantelor ,se calculeaza astfel:

Creante comerciale*100

Total activ

Marimea acestei rate depinde de:natura relatiilor (populatie,alte intreprinderi) ,termenele de plata pe care intreprinderile le acorda partenerilor ,de specificul domeniului de activitate.De aceea se inregistreaza valori nesemnificative (sau nule) pentru intreprinderile aflate in contact direct cu clientii care realizeaza plata in numerar (comertul cu amanuntul,prestari de servicii catre populatie) si valori mai ridicate in cazul relatiilor dintre intreprinderile cu decontarile fara numerar ,evidend cu variatii de la un caz la altul ,in functie de specificul domeniului.

2.3)Rata disponibilitatilor banesti si plasamentelor,se calculeaza astfel:

Disponibilitatilor banesti si plasamentelor *100

Total activ

Aceasta rata reflecta ponderea disponibilitatilor in patrimoniul firmei.Informatiile furnizate de aceasta rata sunt deosebit de fragile deoarece disponibilitatile sufera modificari importante in perioade scurte.Astfel incasarile pot sa creasca datorita intrari unor fonduri importante sau sa se reduca deoarece sau facut plati.

Valoarea ridicata a acestei rate in conditiile unui echilibru financiar indica o situatie favorabila daca valoarea activelor de trezorerie depaseste pe cea a pasivelor de trezorerie .In caz contrar face apel la credite bancare curente pentru finantarea nevoilor de exploatare .Totodata o valoare ridicata poate indica detinerea unor resurse ineficient utilizate.

5.3.RATELE DE STRUCTURA ALE PASIVULUI

Aceste rate permit aprecierea politicii financiare a intreprinderii,structura resurselor intreprinderii,solvabilitatea si autonomia financiara a acesteia.

1)Rata stabilitatii financiare se calculeaza astfel:

Capitaluri permanente *100

Total pasiv

Aceasta rata exprima raportul dintre capitalul permanent de care intreprinderea dispune pe o perioada mai mare de un an si patrimoniu total.Ea arata ponderea surselor ce raman la dispozitia intreprinderii pe o perioada mai lunga de un an in totalul resurselor de acoperire a mijloacelor economice.

2)Rata autonomiei financiare globale,se calculeaza astfel:

Capitaluri proprii*100

Total pasiv

Ea reflecta ponderea surselor proprii folosite in finantarea mijloacelor economice ale intreprinderii.Marimea acestei rate depinde de politica financiara a intreprinderii ,rentabilitatea ei .Pragul minim pentru a se asigura echilibru financiar este de0,3 si pentru banci 30%.

3)Rata datoriilor pe termen scurt ,se calculeaza astfel:

Datorii pe termen scurt *100

Total pasiv

Aceasta rata exprima ponderea datoriilor cu termen de exigibilitate mai mic de un an in totalul surselor intreprinderii.Cu cat este mai mica cu atat mai bine.

4)Rata de indatorare globala,se calculeaza asstfel:

Datorii totale*100

Total pasiv

Arata ponderea datoriilor ,indiferent de durata si originea lor ,in patrimoniul intreprinderii.Aceasta rata ia valori subunitare si pe masura ce se reduce ,se diminueaza indatorarea iar autonomia financiara creste.

5)Rata autonomiei financiare la termen,se calculeaza astfel:

Capital propriu

Capital permanent

Aceasta permite aprecierea mai exacta a autonomiei prin implicarea structurii capitalurilor permanente.Pentru a se asigura un echilibru financiar se recomanda ca rata sa ia valori mai mari de 0,5.

Autonomia financiara este primordiala pentru o intreprindere pentru ca ii ofera posibilitatea de a decide in toata libertatea si totodata de a gasi si contracta noi imprumuturi.

5.4 PATRIMONIUL NET

Patrimoniul net reprezinta activul net contabil adica exprima averea actionarilor stabilita pe baza bilantului patrimonial.

Acest indicator se poate determina astfel:

-ca diferenta intre activul total si datoriile totale

sau

-ca suma a surselor de finantare

Pentru a determina si analiza patrimoniul net este necesar o structurare a bilantului patrimonial.Acesta va arata astfel:

Patrimoniul net va creste daca activul total va depasi datoriile totale sau sursele de finantare vor creste.

Analizand sursele de finantare a patrimoniului net apar in evidenta urmatoarele aspecte:

-dinamica cea mai accentuata o inregistreaza sursele constituite pe baza rentabilitatii firmei:rezervele legale pana la limita prevazuta de lege ,fondurile proprii majorate pe seama profitului net

-capitalul social se modifica ca urmare :a unor noi aporturi ,a unor finantari externe sau /si a conversiei a unor datorii in capital social (stingerea unor datorii in schimbul unui pachet de actiuni)

-rezultatul reportat poate fi profit nerepartizat ,care duce la cresterea patrimoniului net sau pierdere neacoperita,care determina reducerea acestuia.

STUDIU DE CAZ LA SUCURSALA “ARPECHIM” A S.N.P. “PETROM”S.A.

RATELE DE STRUCTURA ALE ACTIVULUI

Structura activului imobilizat:

-mii lei-

Structura activului circulant:

-mii lei-

Calculul ratelor de structura a activului:

-mii lei-

In urma calculelor facute se poate trage concluzia ca intreprinderea “Arpechim” in perioada 1998-2000 a inregistrat urmatoarea evolutie:rata activelor imobilizate a crescut cu 12,85% iar rata activelor circulante a scazut cu 10,23%.Analizand in mod detaliat constatam urmatoarele:

-rata activelor imobilizate a crescut pana in 1999 dupa care a scazut cu 2,58% datorita reducerii cu 3,24% a ratei imobilizarilor corporale si a cresterii ratei imobilizarilor necorporale cu 0,0011% si a ratei imbilizarilor financiare cu 0,66%.Reducerea ratei imobilizarilor corporale si cresterea ratei imobilizarilor financiare este o situatie favorabila pentru intreprindere,intrucat semnifica cresterea flexibilitatii,capacitatii ei de a se adapta la schimbarile pietei.Valoarea ratei imobilizarilor necorporale este foarte mica fata de nivelul acesteia in alte tari cu un nivel de dezvoltare mai ridicat,insa ea cunoaste o crestere ceea ce inseamna ca s-au marit cheltuielile cu brevetele,licentele ,marcile cu 167631415 mii lei,se observa tendinta de expansiune

-rata activelor circulante s-a redus in 1999 ,iar dupa aceea a cescut cu 4,06% ca urmare a cresterii ratei stocurilor cu 6,88% si a reducerii ratei creantelor cu 2,72% si a ratei disponibilitatilor cu 0,09%.Aceasta crestere este absolut normala daca avem in vedere factorii de influenta:preturile de aprovizionare,marimea cererii,dimensiunea intreprinderii.In perioada 1999-2000 preturile de aprovizionare s-au redus fata de perioada anterioara deoarece cheltuielile materiale au crescut de 2,18 ori in timp ce stocurile de 2,2 ori fata de 1999-1998 cand cheltuielile materiale au crescut de1,77 ori in timp ce stocurile de doar 1,36 ori.Un alt factor care a dus la reducerea ratei stocurilor ,respectiv cresterea a fost nivelul cererii care a crescut cu1% in perioada 1999-2000 fata de1999-1998.In ce priveste reducerea ratei creantelor cu 2,72% este un aspect pozitiv pentru intreprindere deoarece s-au redus termenele de incasare a creantelor cu 34,54 zile.Desi disponibilitatile au crescut cu 47% ,rata disponibilitatilor s-a redus ca urmare a cresterii intr-un ritm mai rapid a activului ,respectiv cu 54%,deci un decalaj de 0,7%.Faptul ca nu are credite bancare pe termen scurt este un lucru bun deoarece la acestea se practica dobanzii mari,afectand astfel profitul intreprinderii.

In anul 1999/1998 rata inflatiei a fost de 54,8% astfel incat cresterea activului de 93% in aceste conditii devine de 2,99%. Daca avem in vedere rata inflatiei in anul 2000/1999 de 40,7% , cresterea activului de 54% devine in aceste conditii de 2,18%.Se constata o reducere a activului de 0,81% .Reducerea activului afecteaza nivelul de dezvoltare a intreprinderii.In acest scop trebuie sa se actioneze in vederea cresterii investitiilor.

Grafic ratele de structura ale activului se prezinta astfel:

RATELE DE STRUCTURA ALE PASIVULUI

-mii lei-

Rata stabilitatii financiare a avut o evolutie ascendenta pana in 1999,dupa care a scazut cu 6,21% in 2000 ,dar este cu 10,94% mai mare decat in 1998.Deci in perioada 1998-2000 ponderea surselor ce raman la dispozitia intreprinderii pe o perioada mai mare de un an in totalul surselor de acoperire a mijloacelor economice a crescut .

Rata autonomiei financiare globala a crescut in perioada de studiu cu 16% ,depasind cu 0,02% pragul minim pentru a se asigura echilibru financiar.Evolutia ascendenta a acestei rate indica faptul ca finantarea mijloacelor economice se face intr-o masura din ce in ce mai mare din capitalurile proprii,care au crescut in 2000 de6,41 ori fata de1998 in timp ce creditele bancare pe termen mediu si lung au scazut de la 158167527mii lei la 157152169 mii lei ,adica cu 0,64%.

Rata datoriilor pe termen scurt se reduce cu 12,16% in 2000 fata de1998 si creste cu 5,9% in 2000 fata de 1999.Diminuarea acestei rate apare ca urmare a cresterii pasivului intr-un ritm mai mare adica cu 93% fata de cresterea datoriilor pe termen scurt cu doar 48%,in timp ce cresterea ratei datoriilor pe termen scurt se datoreaza maririi datoriilor cu 70% in raport cu cea a pasivului de doar 54%.Cresterea datoriilor pe termen scurt a avut loc ca urmare a reducerii datoriilor pe termen lung cu 86% in conditiile in care datoriile totale cresc cu 55%.

Rata de indatorare globala a scazut pe intreaga perioada 1998-2000 cu 15,12% ceea ce inseamna ca s-a diminuat indatorarea ,iar autonomia financiara a crescut.Desi datoriile totale au crescut de 2,43 ori ,pasivul total a crescut de 2,99 ori ceea ce a dus la reducerea ratei de indatorare globala de la an la an.Reducerea cu doar 0,13% in perioada 1999-2000 a aparut deoarece intre modificarea pasivului si cea a datoriilor difereanta este de 0,33%.Cresterea pasivului in perioada analizata se datoreaza aportului actionarilor care a dus la marirea capitalului social de 6,73 ori ceea ce inseamna ca intreprinderea s-a extins.

Rata autonomiei financiare la termen are o evolutie crescatoare in cei trei ani ,fiind mai mare de 0,5,limita pragului de echilibru financiar.Cresterea acestei rate arata ca capitalurile proprii au crescut de 6,41 ori fata de 4,54 ori cat au crescut capitalurile permanente.Marimea capitalurilor proprii mai repede decat cele permanente s-a produs si ca urmare a reducerii datoriilor pe termen lung cu 52% ceea ce este favorabil pentru intreprindere,asigurand cresterea rentabilitatii.

In conditiile unei indice al inflatiei de 2,178% in 2000 -1998 se constata urmatoarea evolutie a ratelor de structura ale a pasivului :

-cresterea ratei stabilitatii financiare cu 23,82%

-cresterea ratei autonomiei financiare cu 34,84%

-reducerea ratei datoriilor pe termen scurt cu 26,48%

-reducerea ratei de indatorare globala cu 32,93%

-cresterea ratei autonomiei financiare cu 0,58%

In concluzie evolutia ratelor de structura ale pasivului indica faptul ca intreprinderea prezinta o situatie buna pe ansamblu perioadei 1998-2000 din punct de vedere al stabilitatii financiare,autonomiei si al gradului de indatorare.

PATRIMONIUL NET

-mii lei-

Patrimoniul net a crescut de 3,42 ori in 1999 fata de 1998 ca urmare a cresterii a activului de 1,93 ori fata de cresterea datoriilor totale de 1,57 ori.Existenta unui patrimoniu net pozitiv indica o valoare mai mare a activului fata de datoriile totale.Cresterea activului se datoreaza maririi activului imobilizat de 3,36 ori si a activului circulant de 1,56 ori .

In conditiile unei inflatii de 54,8% ,valoarea reala a cresterii patrimoniului devine de 5,29%.O crestere semnificativa si favorabila pentru intreprindere.

In 2000 fata de 1999 patrimoniul net a crescut de 1,55 ori ca urmare a cresterii activului de de 1,55 ori si a datoriilor de 1,54 ori.

In conditiile unei inflatii de 40,7% in anul 2000 fata de 1999 ,valoarea reala a cresterii patrimoniului este de 2,18 %.

Se constata ca are loc o reducere a patrimoniului net in perioada 1999-2000 fata de 1999-1998,datorata in special cresterii datoriilor.

Insa daca analizam evolutia patrimoniului net pe perioada 1998-2000 se constata o crestere in termeni reali de 11,59%,ceea ce indica o situatie buna a intreprinderii pe ansamblu celor trei ani .

Patrimoniul net a crescut si datorita dinamicii surselor de finantare si in special a capitalului social.

Evolutia patrimoniului net in cei trei ani se prezinta sub forma grafica astfel:

CAPITOLUL VI

ANALIZA EFICIENTEI UTILIZARII PATRIMONIULUI

6.1.ANALIZA VITEZEI DE ROTATIE A ACTIVELOR CIRCULANTE

6.1.1 Analiza vitezei de rotatie la nivelul elementelor componente ale activelor circulante

6.1.2 Analiza factoriala a vitezei de rotatie a activelor circulante

6.2. ANALIZA RATEI RENTABILITATII ECONOMICE

6.3. ANALIZA RATEI RENTABILITATII FINANCIARE

6.3.1. Analiza ratei rentabilitatii financiare a capitalului propriu

6.3.2. Analiza ratei rentabilitatii financiare a capitalului permanent

6.1 ANALIZA VITEZEI DE ROTAȚIE A ACTIVELOR CIRCULANTE

Viteza de rotație a activelor circulante reprezintă tot un mijloc de caracterizare a eficienței utilizării activelor circulante cât și un instrument de dimensionare a fondului de rulment. Activele ciclice sau circulante apar în structura bilanțului cu următoarea structură: stocuri, creanțe, disponibilități. Ele reprezintă a cea parte a patrimoniului cu cea mai mare mobilitate. Activele circulante își încep circuitul din forma inițială de capital lichid, continuând cu transformarea lor în materii prime și diferite materiale asimilate acestora, după aceea se transformă în stocuri de producție neterminată, semifabricate produse finite iar vânzarea produselor finite devin din nou capital lichid. Volumul activelor circulante depinde de doi factori: cifra de afaceri și viteza de rotație a activelor circulante, astfel:

– cu cât activele circulante vor parcurge mai repede fiecare stadiu al relației capitalului cu atât viteza de rotație va fi mai mare, necesarul de fond de rulment mai mic pentru un anumit volum al producției, respectiv al cifrei de afaceri.

În practica economică viteza de rotație a activelor circulante se caracterizează cu ajutorul a doi indicatori:

numărul de rotație (n)

CA = cifra de afaceri

AC = soldul mediu al activelor circulante

durata în zile a rotației

DZ = durata în zile

T = 360, 180, 90 zile

6.1.1. ANALIZA VITEZEI DE ROTAȚIE LA NIVELUL ELEMENTELOR COMPONENTE ALE ACTIVELOR CIRCULANTE

Pentru a aprofunda viteza de rotație a activelor circulante se impune efectuarea analizei pe elemente componente dar ținând cont de stadiul circuitului in care se află astfel: materii prime, producție în curs, produse finite, marfuri, creanțe. Pentru a determina aceste rate se face raportul dintre soldul mediu al fiecărui element de activ circulant la componenta specifică din cifra de afaceri. Informațiile necesare acestor rate se preiau din contul de profit și pierdere.

Relațiile de calcul sunt:

a) În cazul stocurilor de materii prime și materiale:

b) În cazul producției în curs:

c) Pentru produse finite:

d) Pentru mărfuri:

e) Pentru creanțe:

6.1.2 ANALIZA FACTORIALĂ A VITEZEI DE ROTATIE A ACTIVELOR CIRCULANTE

Analiza factorială a vitezei de rotație a activelor circulante se realizează cu ajutorul următorului model:

VR = viteza de rotație a activelor circulante în zile = soldul mediu al activelor circulante

= soldul mediu al stocurilor

= soldul mediu al creanțelor

CA = cifra de afaceri.

T = numărul de zile pentru care se calculează rotația (90,180,360zile).

Sistemul de factori se prezintă astfel:

Vr: – CA

– : – St

– Cr

Metodologia de calcul este:

=

din care:

Influența modificării cifrei de afaceri:

Influența modificării soldului mediu al activelor circulante

din care, datorită:

Influența modificării stocurilor medii

Influența modificării soldului mediu al creanțelor

În cazul accelerării are loc o eliberare de capital iar în cazul încetinirii o imobilizare de capital. Efectul direct al modificării vitezei de rotație a activelor circulante se determina astfel:

Ca principale efecte indirecte determinate de modificarea vitezei de rotație a activelor circulante se pot cuantifica:

Modificarea cheltuielelor financiare cu dobanzile

unde: = cota de participare a creditelorla acoperirea activelor circulante

= rata medie a dobânzii

Modificarea rezultatului financiar

Modificarea profitului net

Ci = rata de impozit pe profit

Căile de accelerare a vitezei de rotație a activelor circulante sunt specifice fiecărei faze a procesului de producție: aprovizionare, producție, vânzare

În faza aprovizionării căile de accelerare sunt:

– asigurarea unui stoc de siguranță

– aprovizionarea de la surse cât mai apropiate cu cheltuieli de transport cât mai mici

– reducerea pierderilor de materiale prin îmbunătățirea condițiilor de depozitare, păstrare, de securitate, etc

În faza de producție principalele căi de accelerare a vitezei de rotație a activelor circulante sunt:

– reducerea duratei ciclului de producție

– diminuarea costurilor

Acestea se realizează prin:

– reducerea consumurilor specifice

– perfecționarea proceselor tehnologice

– organizarea rațională a transportului intern și a aprovizionării locului de muncă

– creșterea nivelului calitativ al produselor

– eliminarea sau reducerea întreruperilor producției

În stadiul vânzării căile de accelerare sunt:

– creșterea ritmului vînzarilor

– sporirea ritmului de încasare a producției livrate

Acestea se realizează prin:

– încheierea unor contracte de livrare a producției ferme

– urmărirea respectării cauzelor contractuale

– mecanizarea transportului produselor finite și a semifabricatelor din secțiile de producție către magazin

– practicarea formelor de decontare cele mai avantajoase

urmărirea încasării la termen în cazul nerespectării aplicarea de sancțiuni

STUDIU DE CAZ LA SUCURSALA “ARPECHIM”S.A. PITESTI A S.N.P. “PETROM”S.A.

ANALIZA FACTORIALA A VITEZEI DE ROTATIE A ACTIVELOR CIRCULANTE

Pentru perioada 1999-2000

∆ Vr = V1-V0 =174-188= -14 zile

1.Inluenta modificarii cifrei de afaceri

∆CA = 2932276417*360 -2932276417 *360 = 107,20 – 188,79= -81,59zile

9847099251 5591238127

2.Influenta modificarii soldului mediu al activelor circulante

∆ AC = 4743535521 *360 – 2932276417*360 = 174,79– 107,20 = 67,59 zile

9847099251 9847099251

din care:

2.1 Influenta modificarii stocurilor medii

∆ St =1569830318 *360 – 847389510 *360 =57,39 – 30,97 = 26,41 zile

9847099251 9847099251

2.2 Influenta modificarii soldului mediu al creantelor

∆ Cr = 3173705203 *360 – 2084886907 *360 =117,39– 76,22 = 41,17 zile

9847099251 9847099251

Efectul direct al vitezei de rotatie a activelor circulante asupra capitalului :

E (I) = (174-188)9847099251 = -382942749mii lei

360

Efectele indirecte ale modificarii vitezei de rotatie a activelor circulante:

1)modificarea cheltuielilor financiare cu dobanzile

ko= Cr *100 = 171020507 *100 =5,83 %

AC 2932276417

Presupunem rata medie a dobanzii :40%

In aceste conditii modificarea cheltuielilor cu dobanzile va fi:

(174 –188 ) 9847099251 * 5,83* 40

360 = -8930225mii lei

1002

2)modificarea rezultatului financiar

-(174 –188 ) 9847099251 * 5,83* 40

360 = 8930225mii lei

1002

3)modificarea profitului net

[-(174–188 ) 9847099251 * 5,83 * 0,40](1-0,25)

360 = 89940123 mii lei

100

Din analiza efectuata se constata o accelerare a vitezei de rotatie a activelor circulante ,respectiv reducerea duratei unei rotatii 14 zile ceea ce are ca efect direct o eliberare de capital circulant in suma de 382942749 mii lei care la randu-i se reflecta in reducerea cheltuielilor cu dobanzile 8930225 mii lei,cresterea profitului brut cu aceeasi suma si a profitului net cu 89940123 mii lei.Accelerarea vitezei de rotatie a activelor circulante s-a datorat cresterii cifrei de afaceri intr-un ritm superior celui al soldului mediu al activelor circulante ,respectiv 76% fata de 62%.

Analizand influentele factorilor se constata:

-cresterea cifrei de afaceri cu 76% in conditiile mentinerii constante a soldului mediu al activelor circulante,determina reducerea unei rotatii cu 81,59 zile (accelerarea vitezei de rotatie)

-marirea soldului mediu al activelor circulante cu 62% a avaut ca efect incetinirea duratei de rotatie ,respectiv cresterea duratei unei rotatii cu 67,59 zile .Aceasta situatie s-a datorat cresterii creantelor cu 61% si a stocurilor cu 39%.

Aceasta situatie este favorabila pentru intreprindere deoarece are loc o rotatie a capitalului .

Pentru perioada 1998-1999

∆ Vr = V1-V0 =188-226 = -38 zile

1.Inluenta modificarii cifrei de afaceri

∆CA = 2013589930*360 – 2013589930 *360 = 129,64 – 226,86 = -97,22zile

5591238127 3195234338

2.Influenta modificarii soldului mediu al activelor circulante

∆ AC = 2932276417*360 – 2013589930 *360 = 188,79– 129,64= 59,15zile

5591238127 5591238127

din care:

2.1 Influenta modificarii stocurilor medii

∆ St =847389510 *360 – 677189522 *360 =54,56– 43,60 = 10,96 zile

5591238127 5591238127

2.2 Influenta modificarii soldului mediu al creantelor

∆ Cr = 2084886907*360 – 1336400408 *360 =134,83 – 86,64 =48,19 zile

5591238127 5591238127

Efectul direct al vitezei de rotatie a activelor circulante asupra capitalului :

E (I) = (188-226)5591238127= -590186246 mii lei

360

Efectele indirecte ale modificarii vitezei de rotatie a activelor circulante:

1)modificarea cheltuielilor financiare cu dobanzile

k0 = Cr *100 = 153934264 *100 =7,64 %

AC 2013589930

Presupunem rata medie a dobanzii :50%

In aceste conditii modificarea cheltuielilor cu dobanzile va fi:

(188–226 ) 5591238127 * 50 * 7,64

360 = -22545115 mii lei

1002

2)modificarea rezultatului financiar

-(188–226 ) 5591238127 * 50* 7,64

360 = 22545115 mii lei

1002

3)modificarea profitului net

[-(188–226 ) 5591238127 * 50 * 0,764] (1-0,25)

360 = 16908836mii lei

100

In perioada 1998-1999 a avut loc o accelerare a vitezei de rotatie a activelor circulante cu 38 zile ceea ce a dus la o eliberare de capital in suma de 590186246 mii lei ,ca efect direct al accelerarii vitezei de rotatie care la randu-i se reflecta in reducerea cheltuielilor financiare cu dobanzile in suma de 22545115 mii lei ,in crestere rezultatului financiar cu 22545115 mii lei si a profitului net cu 16908836 mii lei.

Reducerea duratei unei rotatii cu38 zile se datoreaza actiunii cifrei de afaceri ,soldului mediu al activelor circulante care depinde de soldul mediu al creantelor si al stocurilor.Influenta acestor doi factori s-a manifestat astfel:

-cresterea cifrei de afaceri cu 74% a dus la reducerea duratei unei rotatii cu 97,22zile adica o accelerare a vitezei de rotatie

-cresterea soldului mediu al activelor circulante cu 46% a dus la cresterea duratei unei rotatii cu 59,15 zile adica o incetinire a vitezei de rotatie care a aparut ca urmare:

-a cresterii stocurilor medii cu 25% ceea ce a dus la cresterea duratei unei rotatii cu 10,96 zile avand o contributie de 18,52% din cresterea totala

-a cresterii creantelor medii cu 56% care a determinat cresterea duratei unei rotatii cu 48,19 zile avand o pondere de 81,48% din cresterea totala a duratei de rotatie a activelor circulante cu 59,15 zile

In concluzie cresterea duratei unei rotatii cu 38 zile a aparut datorita cresterii cifrei de afaceri intr-un ritm mai accentuat fata de cel al activelor circulante.

Se constata ca in perioada 1998-2000 soldul mediu al activelor circulante a crescut cu 138,81% ,cel al creantelor cu 137,48% iar cifra de afaceri cu 208,18%.

Cauzele acestor cresterii:

-a aporit productia exercitiului cu 58% in 1999/1998 si cu 83% in 2000/1999 ,adica a crescut productia vanduta ,generand marirea cifrei de afaceri si implicit a creantelor si a stocurilor

-a crescut numarul clientilor atat interni cat si externi ,astfel ca in 2000/1999 exportul a crescut cu 91%

-s-a marit productivitatea muncii cu 92% in 1999/1998 si cu 88% in 2000/1999 ceea ce a dus la cresterea ccifrei de afaceri cu 2675615030 mii lei in 1999/1998 si cu 4613185897 mii lei in 2000/1999 .Acest lucru se datoreaza reducerii numarului salariatilor cu 9% in 1999/1998 si cu 7% in 2000/1999 in conditiile unwei maririi a productiei fabricate cu 75% ,respectiv 76%.Cresterea productivitatii este principalul factor care a determinat marirea cifrei de afaceri .

6.2 ANALIZA RATEI RENTABILITĂȚII ECONOMICE

Rata rentabilității economice exprimă eficiența capitalului economic alocat activității productive a întreprinderii. Ea se determină ca raport între rezultatul economic sau excedentul brut de exploatare și activul total sau aparte a acestuia. Deci:

Re = rezultatul economic

EBE = excedentul brut de exploatare

At = activ total

sau:

Rata rentabilității economice ese independentă de:

– elementele excepționale

– politica fiscală de impozitare a profitului

– gradul de îndatorare

Rezultatul economic este rezultatul exploatării inaintea deducerii cheltuielile cu dobanzile și impozitul de profit. În aceste condiții rata rentabilității devine:

Rezultatul exploatării = rezultatul curent înaintea impozitării + dobanzile și cheltuielile asimilat

Rezultatul economic exclude elementele financiare și excepționale.

Activul total sau capitalul angajat este format din:

– capitalul economic

– imobilizările în afara exploatării și financiare

– nevoia de fond de rulment în afara exploatării

– disponibilități bănești

Capitalul economic e format din:

– imobilizările aferente exploatării

– nevoia de rulment aferenta exploatării

Rentabilitatea economică devine :

NFRG = nevoia de fond de rulment globală

D = disponibilități

În funcție de capitalul economic brut sau net dacă imobilizările includ sau nu amortizări și provizioane și de rezultatul brut sau net al exploatării se determină rata rentabilității economice brute și respectiv netă.

sau:

Analiza factorială a ratei rentabilității economice nu poate realiza pe baza următoarelor elemente de analiză:

sau:

unde:

Rc = rata rentabilității comerciale

= marjă brută de exploatare la 1leu cifra de afaceri

Ai = active imobilizate

Ac = active circulante

= viteza de rotație a activului total

La cea de a doua relație (2) ce definește rentabilitatea economică s-a ajuns astfel:

Potrivit primului model de analiză (1)sistemul de factori care influiențează rentabilitatea economică sunt:

Re: –

–

= viteza de rotație a activului total

Rc = rata rentabilității comerciale

Q = structura producției vândute

P = prețurile medii de vânzare unitare

În cazul celui de-al doilea model de analiză (2) sistemul de factori sunt :

Re: –

–

-Rc: – g

– p

– c

= randamentul activelor imobilizate (R)

= viteza de rotație a activelor circulante, exprimată prin numar de rotații (n)

Rc = rentabilitatea comercială

Metodologia de analiză factorială este următoarea:

din care:

Influența modificării randamentului activelor imobilizate

Influența modificării vitezei de rotație a activelor circulante

Influența modificării ratei rentabilității comerciale

din care:

Influența modificării structurii producției vândute

Influența modificării prețului

Influența modificării prețului unitar

În condițiile în care se constată o reducere a ratei rentabilității se va acționa fie:

– asupra creșterei randamentului activelor imobilizate

– asupra creșterii vitezei de rotație a activelor circulante exprimată prin număr de rotații prin diferite căi de accelerare specifice fiecărei faze a procesului de producție

– asupra creșterii rentabilității comerciale prin:

– îmbunătățirea calității produselor și efectuarea de studii de prospectare pe piața internă și internațională în scopul majorării volumului producției

– creșterea ponderii produselor mai rentabile, respectiv cu o rată de pierdere mai mică decât media pe întreprindere în acord cu cererea pe piața

reducerea costurilor fără a afecta calitatea produselor

STUDIU DE CAZ LA SUCURSALA “’ARPECHIM” A S.N.P”PETROM”S.A.

ANALIZA RATEI RENTABILITATII ECONOMICE

ANALIZA FACTORIALA A RATEI RENTABILITATII ECONOMICE

-primul model de analiza-

Calculul ratei rentabilitatii economice

-mii lei-

Calculul ratei rentabilitatii comerciale

-mii lei-

Pentru perioada 1999-2000

Daca aplic primul model de analiza obtin urmatoarele:

Δ R =R1 – R2 = -38,38%+20,89%= -17,49%

1.Influenta modificarii vitezei de rotatie a activului total

Δ CA = ( CA1 – CA0) EBE0

At At1 At0 CA0

2. Influenta modificarii marjei brute de exploatare la 1 leu cifra de afaceri

Din analiza efectuata rezulta o reducerea a ratei rentabilitatii economice cu 17,49% ca urmare a influentei nefavorabile atat a vitezei de rotatie a actvului total cat si a marjei brute de exploatare la 1 leu cifra de afaceri, astfel:

cresterea vitezei de rotatie a activului total cu 12,9% a dus la reducerea ratei rentabilitatii cu 2,71%

reducerea marjei brute la 1 leu cifra de afaceri cu 14% a determinat diminuarea ratei rentabilitatii economice cu 14,56%.

In aceste conditii trebuie sa se actioneze asupra cresterii marjei brute de exploatare la 1 leu cifra de afaceri si in special asupra excedentului brut de exploatare, care are valori negative ceea ce afecteaza rata rentabilitatii economice. Cresterea excedentului brut de exploatare prsupune cresterea rezultatului exploatarii, adica obtinerea unor venituri privind marfurile mai mare decat a cheltuielilor privind marfurile. Reducerea cheltuielilor se realizeaza prin diminuarea consumurilor specifice, modernizarea tehnologiei, reducerea cheltuielilor salariale, adica intr-un cuvant reducerea costului tota.

ANALIZA FACTORIALA A RATEI RENTABILITATII ECONOMICE

INDICATORII UTILIZATI IN ANALIZA FACTORIALA A RATEI ECONOMICE

-al doilea model de analiza-

-mii lei-

Pentru perioada 1998-1999

∆Re = 3,93-0,69= 3,24% =0,0324

1.Influenta modificarii randamentului activelor imobilizate:

∆R= 0,0066 – 0,0066 = 0,0066 + 0,0066 = – 0,0012

1 + 1 1 + 1 1,13 0,94

2,54 1,35 4,90 1,35

2.Influenta modificarii vitezei de rotatie a actvului circulant

∆n= 0,0066 – 0,0066 = 0,0066 – 0,0066 = 0,0004

1 + 1 1 + 1 1,05 1,13

2,54 1,51 2,54 1,35

3.Influenta modificarii ratei rentabilitatii comerciale

∆ Rc = 0,0516 – 0,006 = 0,045 = 0,042

1 + 1 1,05

2,54 1,51

Se constata ca in 1999/1998 rata rentabilitatii economice a crescut cu 3,24% ca urmare a actiunii celor trei factori: randamentul activelor imobilizate, viteza de rotatie a activelor circulante, rata rentabilitatii comerciale.

Din acesti factori principalul a fost rata rentabilitatii comerciale deoarece cresterea acesteia cu 4,5% a dus la cresterea ratei rentabilitatii economice cu 4,2%.

Al doilea factor, viteza de rotatie a activelor circulante, a determinat cresterea rentabilitatii economice cu 0,04% deoarece a avut loc o accelerae a vitezei de rotatie cu 0,16 rotatii.

Al treilea factor, randamentul activelor imobilizate, a dus la reducerea ratei rentabilitatii economice cu 0,12% deoarece cifra de afaceri a crescut intr-un ritm mai redus de 74% fata de activul imobilizat care a crescut cu 236%,ceea ce a determinat reducerea randamentului activului imobilizat cu 51,83%.

Se constata ca in anul 2000 avem o rata comerciala negativa ,care apare datorita existentei unei pierderi de 193674363 mii lei ,care provine din cele trei tipuri de activitati :exploatare ,financiara si exceptionala ,in special din activitatea de exploatare.

Pierderea din activitatea de exploatare se datoreaza cresterii cheltuielilor materiale intr-un ritm mai rapid decat cresterea productiei exercitiului.Astfel cheltuielile materiale au crescut cu 129% fata de productia exercitiului cu 83%,ceea ce a dus la o marire a costurilor ,ca urmare unei eficiente scazute in utilizarea materilor prime,a unor consumuri specifice mari.

De aceea se recomamda urmatoarele cai de crestere a rentabilitatii economice:

-reducerea costurilor fara a afecta calitatea produselor

–reducerea consumurilor specifice

-cresterea ponderii produselor mai rentabile,cu o rata de pierdere redusa

-imbunatatirea calitatii produselor

-efectuarea de studii de prospectare a pietii in scopul majorarii volumului productiei

-cresterea randamentului activelor imobilizate

-cresterea vitezei de rotatie a activelor circulante , prin accelerarea ritmului de crestere a cifrei de afaceri fata de activele imobilizate.

6.3 ANALIZA RATEI RENTABILITĂȚII FINANCIARE

Rentabilitatea financiară reprezintă capacitatea întreprinderilor de a degaja profit net prin capitalurile proprii angajate în activitatea sa.

Rentabilitatea financiară reflectă scopul final al acționarilor unei intreprinderi exprimat prin rata de renumerare a investiției de capital făcută de aceștia în procurarea acțiunilor ei sau a reinvestirii totale sau parțiale a profitului ce le revine de drept.

Având în vedere structura capitalurilor: proprii și permanente analiza ratei rentabilității financiare se aplică acestei structuri .

6.3.1 ANALIZA RATEI RENTABILITĂȚII FINANCIARE A CAPITALURILOR PROPRII

Rata rentabilității financiare a capitalului propriu se determină ca raport între profitul net și capitalul propriu.

Pentru analiza factorială a acestei rate se folosesc două modele multiplicative de analiză:

În cazul primului model de analiză (1) factori de influiență sunt:

Rf: –

–

–

= viteza de rotație a activului total exprimată prin număr de rotații

= factorul de multiplicare a capitalului propriu

= rentabilitatea netă a veniturilor totale

unde:

Pt = pasivul total

D = datoriile

= gradul de îndatorare

Influența modificării vitezei de rotație a activului total

Influența modificării factorului de multiplicare a capitalului propriu

Influența modificării rentabilității nete a veniturilor totale

Având în vedere acest model de analiză necesar să se facă următoarele precizări:

– accelerarea vitezei de rotație a activului total reprezintă o condiție esențială pentru sporirea ratei rentabilității financiare a capitalurilor proprii

– factorul de multiplicare a capitalului propriu cu cât este mai mare cu atât crește rentabilitatea financiară. Limita de îndatorare este de 70% din sursele totale ale firmei, în cazul în care se depășește această limită băncile solicită dobânzi mari și garanții suplimentare

– sporirea rentabilității nete a veniturilor totale reprezintă principala cale de creștere a profitului net, respectiv a eficienței activității

În cazul celui de-al doilea model de analiză factori de influență sunt:

Rf: –

–

–

Unde: = venitul mediu la 1leu capital propriu

= profitul mediu brut la 1leu venituri totale

= ponderea profitului net în profit brut

Analiza modificării venitului mediu la 1leu capital propriu

Influența modificării profitului mediu brut la 1leu venituri totale

Influența modificării ponderii profitului net în profit brut

În condițiile unei rentabilități reduse se impun luarea următoarelor măsuri:

– îmbunătățirea permanentă a structurii capitalului permanent în favoarea celui propriu

– folosirea eficientă a capitalului împrumutat

– creșterea eficienței activului total

– creșterea cifrei de afaceri și reducerea costurilor totale

– maximizarea rezultatelor și minimizarea resurselor folosite

– îmbunătățirea calității

6.3.2 ANALIZA RATEI RENTABILITĂȚII FINANCIARE A CAPITALULUI PERMANENT

Rata rentabilității financiare a capitalului permanent se calculează ca raport între profitul brut și capitalul permanent. În contabilitatea financiară respectiv în contul de profit și pierdere nu apare noțiunea de profit brut de aceea în practica economică se utilizează profitul înaintea impozitării sau rezultatul exercițiului înainte de scăderea dobânzilor și impozitului de profit .

Între rentabilitatea financiară a capitalului permanent este următoarea:

Unde: Rp = rata rentabilității financiare a capitalului permanent

Rf = rata rentabilității financiare a capitalului propriu

D = rata dobânzii

Kî = capitalul împrumutat

Kp = capitalul propriu

sau:

Unde: Ci = rata de impozit

Pot apărea următoarele situații:

Dacă Rf<Rp datorită d<Rp întreprinderea nu poate să apeleze la credite iar pe piața financiră nu prezintă interes deosebit

2) Dacă Rp=d atunci Rf=Rp=d într-o asemenea situație structura capitalului nu influiențează rata rentabilității financiare a capitalului propriu

3) Dacă Rp>d atunci rentabilitatea financiară a capitalului propriu este mult mai mare și astfel întreprinderea obține un profit substanțial. Totodată ea poate apela la credite pe termen mediu și lung pentru funcționare activității.

Modelul de analiză a ratei rentabilității financiare a capitaluluii permanent este următorul:

Capitalul permanent este format din capitalurile proprii, provizioanele pentru riscuri și cheltuieli și datoriile pe termen mediu și lung.

În analiza factorială se folosește următoarea formulă:

= cifra de afaceri la 1 leu capiral permanent

= profit mediu brut la 1leu CA

Pb = profitul brut înaintea deducerii cheltuelile financiare cu dobânzile și impozitul

Influența modificării cifrei de afaceri medie la 1 leu capital permanent

Influența modificării profitului mediu brut la 1 leu cifra de afaceri

STUDIU DE CAZ LA SUCURSALA “ARPECHIM” A S.N.P. “PETROM “S.A.

ANALIZA RATEI RENTABILITATII FINANCIARE

ANALIZA RATEI RENTABILITATII FINANCIARE A CAPITALURILOR PROPRII

-mii lei-

Cresterea ratei rentabilitatii financiare a capitalurilor proprii cu 15,36% ,tinand cont de rata inflatiei,semnifica marirea profitului net lasat la dispozitia firmei pentru autofinantare si renumerarea capitalurilor actionarilor aduse ca aport.

ANALIZA FACTORIALA A RATEI RENTABILITATII FINANCIARE

A CAPITALURILOR PROPRII

Calculul elementelor necesare:

-mii lei-

Influenta modificarii vitezei de rotatie a activului total

Influenta modificarii factorului de multiplicare a capitalului propriu

Influenta modificarii rentabilitatii nete a veniturilor totale

Se verifica

Din analiza efectuata se constata cresterea ratei rentabilitatii financiare in perioada 1999/1998 cu 8,65% ca urmare a influentei rentabilitatii nete a veniturilor totale cu 10,81%, care a crescut cu 8,75%.

Ceilalti doi factori care actioneaza asupra modificarii ratei rentabilitatii financiare a capitalurilor proprii au determinat reducerea acesteia, astfel:

-reducerea cu 17% a vitezei de rotatie a activului total a determinat diminuarea ratei cu 0,59%;

-reducerea cu 52% a factorului de multiplicare a capitalului propriu a avut ca effect reducerea ratei financiare a capitalurilor proprii cu 1,50%.

In aceste conditii trebuie sa se actioneze asupra cresterii vitezei de rotatie a activului total si a factorului de multiplicare.

ANALIZA RATEI RENTABILITATII FINANCIARE

A CAPITALULUI PERMANENT

-mii lei-

Cresterea ratei rentabilitatii financiare a capitalului permanent ,in termeni reali, cu 15,65% se datoreaza maririi pofitului inaintea deducerii cheltuielilor fixe cu dobanda.Atat in anul 1998 cat si in anul 1999rata rentabilitatii financiare a capitalului permanent este mai mare decat cea a capitalului propriu ceea ce inseamna ca intreprinderea nu ar fi trebuiet sa apeleze la imprumuturi pe termen mediu si lung .

ANALIZA FACTORIALA A RATEI RENTABILITATII FINANCIARE

A CAPITALURILOR PERMANENTE

Calculul elementelor necesare:

-mii lei-

Influenta modificarii cifrei de afaceri la 1 leu capital permanent:

Influenta modificarii profitului mediu brut la 1 leu cifra de afaceri:

in perioada 1998 – 1999 are loc o crestere a ratei rentabilitatii financiare a capitalurilor permanente cu 8,39% ca urmare a actiunii a doi factori: cifra de afaceri la 1 leu capital permanent si profitul mediu brut la 1 leu cifra de afaceri, astfel:

– reducerea cifrei de afaceri la 1 leu capital permanent cu 51% a dus la scderea rentabilitatii cu 2,46%;

-cresterea profitului mediu brut la 1 leu cifra de afaceri de 5,5 ori a dus la marirea ratei rentabilitatii financiare a capitalurilor permanente cu 10,85%.

CAPITOLUL VII

CONCLUZII SI PROPUNERI

In perioada 1998-1999 intreprinderea a avut o evolutie ascendenta ,descendenta in 1999-2000 dar pe ansamblul perioadei 1998-2000 din punct de vedere al echilibrului economico-financiar a avut o evolutie ascendenta.

Cauzele evolutiei descendente pentru perioada 1999-2000 sunt multiple, printre ele mentionandu-se cresterea cheltuielilor si reducerea concomitenta a veniturilor in toate cele trei sectoare de activitate ca urmare a impunerii politicii de mentinere a unui nivel constant al pretului de comercializare la poarta intreprinderii, in conditiile in care costurile de achizitie a materiilor prime cresc.

Din analiza indicatorilor economico-financiari din contul de profit si pierdere pe cei trei ani, se desprind urmatoarele concluzii :

Veniturile totale au inregistrat o crestere de aproximativ ,59% in 1999 fata de1998,de81% in 2000 fata de anul 1999 si de 189% in anul 2000 fata de 1998. Acest lucru este consecinta cresterilor la veniturile din exploatare – cu 57% in 1999/1998,cu 83,4% in 2000/1999, la cele exceptionale cu 534% in 1999/1998,cu 55,42% in 2000/1999, cat si la cele financiare cu 93% in 1999/1998 ,cu 55% in 2000/1999 .

Cheltuielile totale au inregistrat o crestere de 52% in 1999/1998 ,de 94% in 2000/1999 si de 196% in 2000/1998.

Din analiza contului de profit si pierderi se observa ca s-a obtinut o in 1998 un profit de 21177625 mii lei, de 288633963 mii lei in 1999 si o pierdere de 193674363mii lei in 2000 Pierder rezultata din :

-activitatea de exploatare, din care s-a obtinut o pierdere de 84471945 mii lei, ceea ce reprezinta o reducere de 136,65% fata de anul 1999;

-activitatea financiara, din care s-a inregistrat o pierdere de 71930679 mii lei, insemnand o diminuare semnificativa de aproare 200% fata de anul anterior;

-activitatea exceptionala , cu un rezultat negativ de 37271739 mii lei.

In concluzie, la intocmirea contului de profit si pierdere s-a respectat modelul in lista, dat de nomenclatorii contabilitatii romanesti.

Cifra de afaceri a inregistrat o evolutie semnificativa de 76,45% in 1999/1998,de 76,12% in 2000/1999 si de 207,18% in 2000/1998. Acest lucru se poate datora unei politici de marketing eficienta sau unei calitati superioare a marfurilor comercializate.

Cifra de afaceri realizata in 2000 de 9847099251 mii lei este preponderenta din vanzari in tara (92,9%), volumul activitatii de export fiind de numai 700348666 mii lei. Evolutia din 2000 a fost superioara fata de 1999 determinata si de cantitatea de titei prelucrata in 2000 (2665858 t) superioara fata de cea prelucrata in 1999 ( 2343340 t).

In ce priveste analiza pe baza bilantului financiar se constata ca  intreprinderea a obtinut o trezorerie pozitiva in toti cei trei ani ,avand o evolutie crescatoare.Totodata valoarea pozitiva a cash-flowului indica o crestere a capacitatii reale de finantare a investitiilor,o imbogatire a activului net real si o majorare a valorii intreprinderii.Sub aspectul corelatiei creante-obligatii intreprinderea in perioada 1998-2000 are o situatie favorabila ,deoarece durata de folosire a surselor atrase este mai mare decat durata de incasare a creantelor ,deci s-au urgentat incasarile si s-au incetinit platile ,rezulta un decalaj favorabil intre lichiditatea creantelor si exigibilitatea datoriilor .Daca nu ar afecta relatiile cu furnizorii ,tendinta intreprinderii ar fi de a plati cat ami tarziu datotiile la furnizor deoarece acestea nu suporta dobanda.Acest decalaj favorabil intre creante si obligatii duce la aparitia unui surplus de lichiditatii ,astfel ca intreprinderea sub aspectul lichiditatii si solvabilitatii are o situatie buna in perioada 1998-2000 deoarece ratele de lichiditate si solvabilitate au crescut.Astfel rata lichiditatii generale cu 0,03, rata lichiditatii imediate cu 0,87%, rata solvabilitatii globale cu 0,28, rata solvabilitatii generale cu 0,03,iar rata solvabilitatii patrimoniale cu 0,19.Reducerea ratei lichiditatii restranse cu 0,11 nu prezinta un pericol deoarece datoriile pe termen scurt pot fi acoperite nu numai din disponibilitati ci si din creante sau stocuri care pot fi usor tansformate in lichiditati.

Din analiza ratelor se structura rezulta o crestere a patrimoniului net de 3,42 ori in 1999/1998,de 1,55 ori in 2000/1999 si de 5,32 ori in 2000/1998,ceea ce indica o situatie eficienta a intreprinderii pe ansamblu celor trei ani ca urmare a cresterii activului intr-un ritm mai accentuat decat al datoriilor.Totodata rata stabilitatii financiare ,rata autonomieiei financiare globala,rata datoriilor pe termen scurt ,rata de indatorare globala si rata autonomiei financiare la termen arata ca in perioada 1998-2000 :sursele ce raman la dispozitia intreprinderii pe o perioada mai mare de un an au crescut,finantarea mijloacelor economice se face intr-o masura din ce in ce mai mare din capitalurii proprii ,cresterea pasivului are loc intr-un ritm mai rapid decat al datoriilor pe termen scurt,indatorarea se reduce ,autonomia creste ,rentabilitatea creste.

Aceste rate au avut urmatoarea evolutie :

-rata stabilitatii financiare a crescut cu 17,15 % in 1999/1998 ,a scazut cu 6,21% in 2000/1998 ,dar a crescut cu 10,94% in 2000/1998

-rata autonomiei financiare globala a crescut cu 15,14% in 1999/1998 , a scazut cu 0,86% in 2000/1999 ,dar pe ansamblu perioadei a crescut cu 16%

-rata datoriilor pe termen scurt a scazut cu 18,06% in 1999/1998,cu 5,9% in 2000/1999 si cu 12,16% in 2000/1999

-rata de indatorare globala a scazut cu 14,99% in 1999/1998,cu 0,13% in 2000/1999 si cu 15,12% in 2000/1999

-rata autonomiei financiare la termen a crescut cu 0,1 in 1999/1998 ,cu 0,17 in 2000/1999 si cu 0,27 in 2000/1998.

Ratele de structura ale activului au avut urmatoarea evolutie :

-rata activelor imobilizate a crescut cu 15,43% in 1999/1998,a scazut cu 2,58% in 2000/1998 ,dar pe ansamblu perioadei analizate a crescut cu 12,85%

-rata activelor circulante a scazut cu 14,29% in 1999/1998 ,a crescut cu 4,06% in 2000/1999 ,iar pe ansamblu perioadei analizate a scazut cu 10,23%

-rata activelor de trezorerie a scazut in perioada 2000/1998 cu 2,62% deoarece in 2000/1999 a scazut cu 1,14%,iar in 1999/1998 cu 1,48%

Evolutia acestor rate indica cresterea activelor imobilizate si scaderea activelor circulante ,precum si a activelor de trezorerie 1998-2000.Aceste modificari apar datorita maririi productiei ,a dezvoltarii activitatii ,a cresterii investitiilor.

Se constata ca in 1999/1998 rata rentabilitatii economice a crescut cu 3,24% ca urmare a actiunii celor trei factori: randamentul activelor imobilizate, viteza de rotatie a activelor circulante, rata rentabilitatii comerciale.

Din acesti factori principalul a fost rata rentabilitatii comerciale deoarece cresterea acesteia cu 4,5% a dus la cresterea ratei rentabilitatii economice cu 4,2%.

Al doilea factor, viteza de rotatie a activelor circulante, a determinat cresterea rentabilitatii economice cu 0,04% deoarece a avut loc o accelerae a vitezei de rotatie cu 0,16 rotatii.

Al treilea factor, randamentul activelor imobilizate, a dus la reducerea ratei rentabilitatii economice cu 0,12% deoarece cifra de afaceri a crescut intr-un ritm mai redus de 74% fata de activul imobilizat care a crescut cu 236%,ceea ce a determinat reducerea randamentului activului imobilizat cu 51,83%.

Se constata ca in anul 2000 avem o rata comerciala negativa ,care apare datorita existentei unei pierderi de 193674363 mii lei ,care provine din cele trei tipuri de activitati :exploatare ,financiara si exceptionala ,in special din activitatea de exploatare.

Pierderea din activitatea de exploatare se datoreaza cresterii cheltuielilor materiale intr-un ritm mai rapid decat cresterea productiei exercitiului.Astfel cheltuielile materiale au crescut cu 129% fata de productia exercitiului cu 83%,ceea ce a dus la o marire a costurilor ,ca urmare unei eficiente scazute in utilizarea materilor prime,a unor consumuri specifice mari.

Rata rentabilitatii economice este negativa datorita rentabilitatii comerciale si a excedentului brut de exploatare,atat in 1999 cat si in 2000.

In ce priveste viteza de rotatie a activelor circulante se constata o accelerare a acesteia datorata cresterii cifrei de afaceri intr-un ritm superior soldului mediu al activelor circulante.Reducerea duratei de rotatie cu 38 zile in 1999/1998 si cu 14 zile in 2000/1999 este favorfabil pentru intreprindere deoarece este efectul cresterii cifrei de afaceri,al productivitatii muncii ,a productiei exercitiului.

Analiza ratei rentabilitatii financiare se poate analiza doar pe perioada 1998-1999 ,deoarece in 2000 se obtin pierderi.

Cresterea ratei rentabilitatii financiare a capitalurilor proprii cu 8,65% semnifica marirea profitului net lasat la dispozitia firmei pentru autofinantare si renumerarea capitalurilor actionarilor aduse ca aport.

Cresterea ratei rentabilitatii financiare a capitalului permanent cu 8,39%se datoreaza maririi profitului inaintea deducerii cheltuielilor fixe cu dobanda.Atat in anul 1998 cat si in anul1999 rata rentabilitatii financiare a capitalului permanent este mai mare decat cea a capitalului propriu ceea ce inseamna ca intreprinderea nu ar fi trebuiet sa apeleze la imprumuturi pe termen mediu si lung .

PROPUNERI

In continuare, vom prezenta solutii ce pot conduce la imbunatatirea situatiei intreprinderii.

Reorganizarea controlului intern in totalitatea lui, prin aceasta incluzand atat controlul preventiv, cat si pe cel financiar intern la nivelul tuturor sectiilor, sectoarelor, serviciilor, compartimentelor, asigurand o coordonata precisa, si anume aceea de instituire a uunui regim sever de economii si eficienta sporita a administrarii patrimoniului:

-in acest sens, prevederile contractului managerial de echipa sa fie precis aplicate prin regasirea lor in modul de urmarire a deciziilor date cu responsabilitatile si coordonarea centralizata, evitandu-se dispersia raspunderii, diminuarea eficientei si deteriorarea patrimoniului;

-se recomanda activarea unor analize sintetice la nivelul societatii prin folosirea mijloacelor in dotare si personalului existent, analize care sa prezinte coordonat, la nivelul managerului general, concluziile generale si nu fractionat, si care sa permita luarea unor decizii semnificative in gospodarirea patrimoniului.

In ceea ce priveste activitatea de inventariere:

-in graficele de inventariere anuale sa se prevada date certe de inventariere si nu perioade;

-modificarea pe parcursul anului a comisiilor si subcomisiilor sa se faca prin decizie manageriala a celui care a dispus ordinul initial de inventariere.

-sa se elaboreze instructiuni de inventariere pe specificul gestiunilor: depozite produse, piese de schimb.

-instructiunile sa se faca de catre specialisti: tehnologi si economisti cunoscatori ai normelor de inventariere si a caracteristicilor specifice;

-fisele analitice de inventariere sa se semneze de catre colectivul de inventariere cu data zilei si miscarea de actualizare a stocului pe data stabilita a inventarului;

-sa se dispuna, prin deciziile de inventariere, depistarea si inventarierea tuturor stocurilor disponibile si fara miscare, precum si valorificarea lor prin metodele si caile legale existente.

Concluziile cenzorilor, emise in capitolele anterioare, sunt ca aceasta problema a fost neglijata in societatea ARPECHIM in ultima perioada, desi sunt stocuri considerabile.

O alta recomandare este aceea de a adapta si aplica un program in Centrul de Calcul, care sa permita obtinerea unei balante a conturilor organizate pe grupele si clasele stabilite prin normele contabile. Aceasta va permite managerilor si responsabililor patrimoniali sa supravegheze si sa obtina concluzii certe asupra activelor si pasivelor patrimoniale, conform formularelor de bilant.

Gestiunea interna trebuie sa fie organizata si aplicata neconditionat pe baza Bugetului de venituri si cheltuieli general, prin stabilirea de bugete si responsabili pe sectii, ateliere si activitati distincte, care sa permita regasirea eficientei la aceste nivele.

In ceea ce priveste creantele existente, nu trebuie sa se mai faca livrari fara a fi achitate datoriile anterioare.

Valuta va fi centralizata la o singura banca;

Este necesara o studiere amanuntita si in profunzime a pietei interne de marfuri si materii prime pentru productie, in scopul de a gasi parteneri care sa conduca la scaderea cheltuielilor firmei.

Sunt necesare planuri bine fundamentate de reducere a costurilor, precum si stabilirea si urmarirea directa a acestora;

-pentru a reduce costurile, firma ar trebui sa se orienteze spre piata interna mai degraba decat spre cea externa. Este recomandata deci, reducerea importurilor.

-la export, firma ar trebui sa se orienteze spre piata de desfacere, unde este competitiva si in prezent.

-societatea ar putea transforma datoria existenta in actiuni.

Trebuie realizat un material pentru viitoarea AGA, care sa cuprinda in principal masuri de incasare urgenta a datornicilor. Conducerea societatii se va orienta pentru flexibilitatea decontarilor cu terti prin:

-cresterea vitezei de incasare a facturilor;

-scaderea riscului de neincasare a facturilor;

-scaderea riscului valutar.

Pentru scaderea sau chiar eliminarea riscului de neincasare a creantelor, trebuie avute in vedere ca posibile solutii, urmatoarele:

-efectuarea unui control intern;

-aprobarea creditului comercial numai de directorul economic;

-analiza saptamanala pe vechime a ordinii clientilor in ordinea valorii acestora ;

-audit intern sau independent la rafinare ;

-analiza fiecarui client in parte, pe fiecare factura si pe vechime;

-intocmirea de grafice de urmarire pe fiecare client in parte, cu esalonarea incasarilor incepand cu cele mai vechi facturi ;

-intocmirea de urgenta a compensarilor reciproce in calitate de beneficiar si de furnizor ;

-analiza pe vechime a furnizorilor neachitati. Se va pune accentul pe furnizorii externi.

Pentru a inversa sensul de evolutie al situatiei financiare, performantelor si rezultatelor, societatea trebuie sa-si imbunatateasca si sa isi reorienteze politica in ceea ce priveste activitatea pe care o desfasoara, pentru a acoperi pierderile din acest domeniu.

BIBLIOGRAFIE

1.V. ROBU ,N. GEORGESCU “ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA” ,EDITURA ASE ,BUCURESTI 2001

2.A.ISFANESCU ,C.STANESCU “ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA”,EDITURA TRIBUNA ECONOMICA ,BUCURESTI 2000

3.M.NICULESCU “DIAGNOSTICUL GLOBAL –STRATEGIC”

4.GH. VALCEANU,C.SERBAN “ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA”,EDITURA FUNDATIEI “ROMANIA DE MAINE”,BUCURESTI 1999

5.G.VINTILA “DIAGNOSTICUL FINANCIAR SI EVALUAREA INTREPRINDERILOR”,EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA

6.A.TUTU “BILANTUL CONTABIL IN GESTIUNEA FIRMEI”,EDITURA TRIBUNA ECONOMICA

7.N.MANOLESCU “ANALIZA BILANTULUI CONTABIL”

8.G.BISTRICEANU ,M.ADOCHITEI “FINANTELE AGENTILOR ECONOMICI”

9.A.ISFANESCU “GHID PRACTIC DE ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA”

10.M.TOMA,F.ALEXANDRU “FINANTE SI GESTIUNEA FINANCIARA A INTREPRINDERII “

11.BREZEANU “GESTIUNEA FINANCIARA A INTREPRINDERII”

12.I.STANCU “FINANTE”

13.”EVALUAREA INTREPRINDERILOR NECOTATE”

14.G.VINTILA “GESTIUNEA FINANCIARA A INTREPRINDERII”,EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA ,BUCURESTI 1999

15.N.FELEAGA “SISTEME CONTABILE COMPARATE”,VOL.II.,EDITURA ECONOMICA ,BUCURESTI 1999

16.N.FELEAGA “TRATAT DE CONTABILITATE FINANCIARA”,VOL.II. ,EDITURA ECONOMICA 1998

17.IAS

18.REVISTA “FINANTE,CREDIT,CONTABILITATE”,IANUARIE 1997

19.LEGEA CONTABILITATII 82/

20.ORDINUL 94/20.02.2001