Echilibru și Dezechilibru In Economia Bunurilor

UNIVERSITATEA POLITEHNICĂ din BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT,

INGINERIA ȘI MANAGEMENTUL AFACERILOR

SPECIALIZAREA CALITATEA PRODUSELOR

ȘI A SERVICIILOR

Lucrare de disertație

Co  ordonator științific:

Pro  f  ./ Co  nf  ./ Șe  f   l  u  crări  / D r. I  ng./ E  c. Nu  me   Pre  nu  me 

Ma  st  e  ra  nd,

Savu Ionuț Cătălin

București 2016

UNIVERSITATEA POLITEHNICĂ din BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT,

INGINERIA ȘI MANAGEMENTUL AFACERILOR

SPECIALIZAREA CALITATEA PRODUSELOR

ȘI A SERVICIILOR

Lucrare de disertație

Echilibru și dezechilibru ȋn economia bunurilor

Co  ordonator științific:

Pro  f  ./ Co  nf  ./ Șe  f   l  u  crări  / D r. I  ng./ E  c. Nu  me   Pre  nu  me 

Ma  st  e  ra  nd,

Savu Ionuț Cătălin

București

2016

CUPRINS

Introducere

Ca  pi  t o l u l  1 T e o ri  a   e chi  l i  bru l u i   e co no mi  c 1

1.1.E chi  l i  bru l  ne co o pe ra  nt  sa  u  e chi  l i  bru l  l u i   Na  sh 1

1.2.E chi  l i  bru l  co ncu re nți  a  l  sa  u  e chi  l i  bru l  Wa  l ra  si  a  n 2

1.3.Mo de l u l  de  e chi  l i  bru  a   l u i   Ke yne s 4

1.4.E chi  l i  bru l  ge ne ra  l  si   e co no mi  a   bu năst ări  i   6

1.5.E f e ct e l e  re l a  ți  e i   di  nt re  câșt i  găt o r și   pe rda  nt  8

Ca  pi  t o l u l  2 De ze chi  l i  bru l  e co no mi  c și   si  t u a  t i  i   cri  t i  ce  11

2.1.T e o ri  a   de ze chi  l i  bru l u i   e co no mi  c 11

2.2.I  nf l a  ți  a   15

2.3.I  nf l a  t i  a   ȋn Ro mȃ  ni  a   și   a  cț i  u ni  l e  BNR 17

2.4.Cri  ze  e co no mi  ce  20

Ca  pi  t o l u l  3 Pi  a  tța   pro du se l o r 25

3.1.Bu rse l e  de  mărf u ri   29

3.2.Bu rsa   de  mărf u ri   di  n Ro mȃni  a   33

Capitolul 4 St  u  d i  u   d e   ca  z 35

4.1.Pre  ze  nt  a  re  a   so  ci  e  t  ăți  i   comerciale SC PRO  D L  A  CT  A   SA   39

4.1.1.Pre  ze  nt  a  re  a   pri  nci  pa  l  e  l  o  r pro  d u  se   41

4.2.A  na  l  i  za   st  a  t  i  că a   e  chi  l  i  bru  l  u  i   f  i  na  nci  a  r l  a   SC PRO  D L  A  CT  A   SA   BRA  ȘO  V 45

4.3.A  na  l  i  za   e  chi  l  i  bru  l  u  i   f  i  na  nci  a  r l  a   SC PRO  D L  A  CT  A   SA pe   ba  za   ra  t  e  l  o  r 53

Concluzii și propuneri…………………………………………………………………56

Bibliografie……………………………………………………………………………57

INTRODUCERE

Lucrarea “Echilibru și Dezechilibru în Economia Bunurilor” analizează principalele teorii acceptate de societatea științifică privind piețele naționale și internaționale din perspectiva atingerii unui nivel de echilibru. Astfel, în cadrul primului capitol am luat în considerare elemente ce țin de teoria echilibrului economic prezentând cu această ocazie echilibrul necooperant al lui Nash și teoria echilibrului concurențial propusă de Walrasian.

Întrucât am încercat o prezentarea cât mai amplă a principalelor concepte ce țin de echilibrul pe piețele reale am detaliat și am definit echilibrul general și ecpnomia bunăstării și efectele relației dintre câștigător și perdant.

Pentru a înțelege întradevăr modalitățile prin care piața tinde spre echilibru, am analizat în cel de-al doilea capitol conceptele ce țin de dezechilibru. Astfel am prezentat conceptul de dezechilibru economic, am explicat efectele inflației cu o atenție deosebită asupra inflației în România.

Am observat cu această ocazie acțiunile ciclice și anti-ciclice propuse și implementate de BNR. Nu în ultimul rând am analiza crizele economice, parte importantă a sistemului ciclic economic.

Cel mai apropiat model de o piață perfectă ce atinge constant un nivel aproape perfect de echilibru este cel al bursei de mărfuri. Din acest motiv am analizat conceptul de bursă de mărfuri în cel de-al treilea capitol și am oferit o atenție specială bursei de mărfuri din România.

Toate aceste concepte macroeconomice pot fi observate de fiecare întreprindere în parte. Totuși, de multe ori firmele nu înțeleg aportul pe care îl aduc asupra pieței și de asemenea nu realizează că elemente ce țin de echilibru pot fi aplicat și asupra unei singure entități.

Din acest motiv am analizat situația societății comerciale Prodlacta din punct de vedere al echilibrului financiar. Am încercat să aplic elementele prezentate în cadrul capitolelor anterioare pentru a face o analiză asupra modului în care această companie păstrează un firav echilibru între risc și rentabilitate prin menținerea unor rate financiare constante.

Summary

The paper "Balance and Imbalance in the Economyof Goods" analyzes the main theories on attaining a level of equilibrium, accepted by the scientific society on national and international markets. Thus, in the first chapter I considered items related to the economic equilibrium theory showing Nash's theory of uncooperative equilibrium and the competitive equilibrium theory proposed by Walrasian. As I tried to create a broad presentation of the main concepts related to real markets I defined the general equilibrium theories and the winner and loser`s relationship effects on the economic environement.

To really understand the ways in which the market tends towards equilibrium, we analyzed concepts related to imbalance in the second chapter. Therefore we introduced the concept of economic imbalance, we explained the effects of inflation with particular attention on inflation in Romania. I noticed the cyclical and anti-cyclical actions proposed and implemented by the central bank. Lastly I analyzed the economic crises as an important part of the cyclical system.

The closest model to a perfect market that consistently achieves a nearly perfect equilibrium level is the commodity stock exchange. For this reason I analyzed the concept of commodity market in the third chapter and I paid particular attention to the commodity stock exchange of Romania.

All these macroeconomic concepts can be observed by individual companies. However, often companies do not understand the contribution they bring to the market and they do not realize that items related to balance can be applied on a single entity. For this reason we analyzed Prodlacta`s situation in terms of financial balance. I tried to apply elements presented in the previous chapters to make an analysis on how the company maintains a delicate balance between risk and return by maintaining financial ratios constant.

CAPITOLUL 1 T EORIA ECHILIBRULUI ECONOMIC

1.1.E chi  l i  bru l  ne co o pe ra  nt  sa  u  e chi  l i  bru l  l u i   Na  sh

Jo hn F . Na  sh Jr e st e  u nu l  di  nt re  ce i   ma  i   pre st i  gi  o și   ma  t e ma  t i  ci  e ni   în vi  a  ță, e l  a  vând co nt ri  bu ți  i   i  mpo rt a  nt e  în ma  i   mu l t e  do me ni  i  : ge o me t ri  e  di  f e re nți  a  l ă, e cu a  ți  i   di  f e re nți  a  l e , da  r i  n spe ci  a  l  i  n t e o ri  a   jo cu ri  l o r. Mu nca   sa   în do me ni  u l  T e o ri  e i   Jo cu ri  l o r , o  ra  mu ră a   ma  t e ma  t i  ci  i   a  pl i  ca  t e  ca  re  e xpl i  că co mpo rt a  me nt u l  a  do pt a  t  de  di  f e ri  t e  pe rso a  ne  în si  t u a  ți  i   st ra  t e gi  ce  , u nde  su cce su l  de pi  nde  de  a  l e ge ri  l e  ce l o rl a  l ți   e st e  ce a   ma  i   i  mpo rt a  nt ă co nt ri  bu ți  e  a  du să șt i  i  nțe i   ma  t e ma  t i  ce  și   e co no mi  ce .

T e o ri  a   Jo cu ri  l o r de și   se  re f e ră de  ce l e  ma  i   mu l t e  o ri   l a   jo cu ri   e f e ct i  ve  ,cu  su mă =0, a   f o st  a  pl i  ca  t ă cu  mu l t  su cce s în e co no mi  e  și   re l a  ți  i   i  nt e rna  ți  o na  l e . Ce l e  ma  i   mu l t e  a  pl i  ca  ți  i   a  l e  a  ce st e i   t e o ri  i   a  u  înce rca  t  să găse a  scă si  t u a  ți  i   de  e chi  l i  bru , în ca  re  ju căt o ri  i   a  do pt ă st ra  t e gi  i   pe  ca  re  nu  l e  vo r ma  i   schi  mba  .

Pe nt ru  a   înțe l e ge  cât  ma  i   bi  ne  t e o ri  a   cât  și   co nce pt u l  de  e chi  l i  bru  ,Na  sh o  să u t i  l i  ze ze  u n e xe mpl u  co ncre t  de  jo c:

Do i   pa  rt e ne ri   (X și   Y) jo a  că si  mu l t a  n u n jo c în ca  re  nu  po t  co mu ni  ca   (no n-co o pe ra  t i  v). Sco pu l  jo cu l u i   e st e  a  ce l a   de  a   o bți  ne  cât  ma  i   mu l t e  pu nct e . E i   a  u  de  a  l e s înt re  a   ju ca   Ro șu  (R) sa  u  Ne gru  (N). Po si  bi  l i  t ăți  l e  su nt  u rmăt o a  re l e :

– da  că X jo a  că N, câșt i  gă 7 pu nct e , i  ndi  f e re nt  de  cu l o a  re a   ju ca  t ă de  Y. A  ce st a   câșt i  gă 3 pu nct e  da  că jo a  că N sa  u  4 pu nct e  da  că jo a  că R.

– da  că X jo a  că R, i  a  r Y jo a  că N, X câșt i  gă 3 pu nct e  și   Y câșt i  gă 4 pu nct e 

– da  că X jo a  că R, i  a  r Y jo a  că t o t  R, X câșt i  gă 10 pu nct e  și   Y câșt i  gă 5 pu nct e 

Înt re ba  re a   jo cu l u i   e st e : “Ce  cu l o a  re  a  l e ge  X pe nt ru  a   o bți  ne  ce l e  ma  i   mu l t e  pu nct e ?”

Si  t u a  ți  a   de  ma  i   su s re pre zi  nt ă fide l  u n jo c no n-co o pe ra  t i  v , ce i   do i   pa  rt i  ci  pa  nți   se  a  flă în i  nt e ra  cți  u ne  st ra  t e gi  că, a  l e ge re a   u nu i  a   i  nflu e nțând si  t u a  ți  a   ce l u i  l a  l t . E i   jo a  că în a  ce l a  și   t i  mp, st ra  t e gi  a   fie căru i  a   re pre zi  nt ă u n pl a  n de  a  cți  u ni   ca  re  spe ci  fică a  nsa  mbl u l  de ci  zi  i  l o r ca  re  t re bu i  e  l u a  t e  în cu rsu l  jo cu l u i  .

Tabelul nr.1.1.Ma  t ri  ce a   re co mpe nse l o r

Sursa: Rісhаrԁ Vаɡuе,2014,p.78

Re pre ze nt a  re a   pri  n ma  t ri  ce  a  re  în ce nt ru  nu măru l  de  pu nct e  o bți  nu t  de  fie ca  re  ju căt o r în fie ca  re  si  t u a  ți  e . Ci  f re l e  di  n fie ca  re  di  nt re  ce l e  pa  t ru  căsu țe  ro și  i   a  l e  ma  t ri  ci  i   re pre zi  nt ă, în o rdi  ne , câșt i  gu l  l u i   X și   a  l  l u i   Y în di  f e ri  t e l e  si  t u a  ți  i   de  jo c (Rісhаrԁ Vаɡuе,2014,p.81).

A  ce a  st ă ma  t ri  ce  e st e  f o l o si  t ă f o a  rt e  e fici  e nt  în pro ce se l e  de  l u a  re  a   de ci  zi  i  l o r în ca  dru l  co mpa  ni  i  l o r, a  co l o  u nde  re co mpe nse l e  nu  su nt  re pre ze nt a  t e  pri  n pu nct e , ci   e ve nt u a  l  pri  n su me  de  ba  ni   sa  u  nu măr de  a  nga  ja  ți  . Re zo l va  re a   jo cu l u i   pre su pu ne  co nst ru i  re a   u ne i   so l u ți  i   ra  ți  o na  l e  ca  re  să i  ndi  ce  co mpo rt a  me nt u l  și   de ci  zi  i  l e  l u a  t e  de  doi ju căt o ri  .

A  st f e l , e chi  l i  bru l  Na  sh re pre zi  nt ă u n a  nsa  mbl u  de  st ra  t e gi  i   pri  n a  pl i  ca  re a   căru i  a   ni  me ni   nu  o bți  ne  câșt i  gu ri   su pl i  me nt a  re  pri  n schi  mba  re a   u ni  l a  t e ra  l  a   st ra  t e gi  e i   Co nce pt u l  de  e chi  l i  bru  Na  sh și   a  pl i  ca  re a   sa   în so l u ți  o na  re a   di  f e ri  t e l o r jo cu ri   e co no mi  ce  re pre zi  nt ă o  se mni  fica  t i  vă co nt ri  bu ți  e  l a   șt i  i  nța   e co no mi  că și   l a   t e o ri  a   l u ări  i   de ci  zi  e i  .

1.2.E chi  l i  bru l  co ncu re nți  a  l  sa  u  e chi  l i  bru l  Wa  l ra  si  a  n

Wa  l ra  s de scri  e  u n si  st e m e co no mi  c a   căru i   f u ncți  o na  re  e st e  su bo rdo na  t ă e xi  ge nțe l o r ne ce si  t ăți  i   de  a   re a  l i  za   st a  re a   de  e chi  l i  bru  ge ne ra  l . U ne l e  st u di  i   re l e vă cât e va   pro bl e me  ca  re  re i  e s di  n re pre ze nt a  re a   wa  l ra  si  a  na   a   e chi  l i  bru l u i   e co no mi  c: (Mаry Kаlԁοr, 2011, p.58)

O bi  e ct i  vi  t a  t e a   o ri  e nt ări  i   a  nsa  mbl u l u i   e co no mi  c căt re  u n e chi  l i  bru  u ni  c

E xpl i  ca  re a   co ndi  ți  i  l o r ne ce sa  re  în ca  re  se  st a  bi  l e șt e  și   me nți  ne  e chi  l i  bru l 

Cri  t e ri  u l  du pă ca  re  su nt  co mbi  na  ți   f a  ct o ri  i   de  pro du cți  e  și   pro po rți  a   în ca  re  se  re a  l i  ze a  ză a  ce a  st ă co mbi  na  re 

În co ndi  ți  i  l e  a  l e se  , cu  a   ju t o ru l  a   2n+ 2m +2l  + 2 e cu a  ți  i   ca  re  se  re du c l a   2n+ 2m +2l  + 1 e cu a  ți  i   ne ce sa  re  pe nt ru  a   de t e rmi  na   2n+ 2m +2l  + 1 ne cu no scu t e  , Wa  l ra  s re a  l i  ze a  ză o  re pre ze nt a  re  ma  t e ma  t i  că a   si  st e me l o r e co no mi  ce .A  st f e l , si  st e mu l  wa  l ra  si  a  n co nți  ne  u n nu măr e ga  l  de  e cu a  ți  i   și   ne cu no scu t e .

Pri  nt r-o  de mo nst ra  ți  e  si  mpl ă ,H. Gu i  t t o n a  ra  t ă că e st e  su f f i  ci  e nt  ca   e chi  l i  bru l  să se  re a  l i  ze ze  pe nt ru  n-1 bu nu ri   e co no mi  ce  pe nt ru  ca   e l  să e xi  st e  pe nt ru  t o a  t e  ce l e  n pro du se  e co no mi  ce .

A  ce a  st a   do ve de șt e  că di  n ce l e  n e cu a  ți  i   ca  re  e xpri  mă e chi  l i  bru l  wa  l ra  si  a  n a  l  si  st e mu l u i   e co no mi  c u na   e st e  re du nda  nt ă: a  ce a  st a   f i  i  nd e cu a  ți  a   e chi  l i  bru l u i   mo ne t a  r și   de  ca  re  Wa  l ra  s co nsi  de ră că po a  t e  f a  ce  a  bst ra  ct i  e  : ”…în st a  re a   de  e chi  l i  bru  a  l  schi  mbu l u i   și   a  l  pro du cți  e i  / se  po a  t e  …f a  ce  a  bst ra  ct i  e  da  că nu  de  nu me ra  r ,ce l  pu ți  n de  mo ne dă, de  pro pri  e t a  ri  i   f u nci  a  ri  , mu nci  t o ri  i   și   ca  pi  t a  l i  șt i  i   pri  mi  nd și   înt re pri  nzăt o ri  i   dând o  a  nu mi  t ă ca  nt i  t a  t e  de  pro du se  su b nu me l e  de  a  re nzi  , sa  l a  ri  i   și   do bânzi  , în schi  mbu l  u ne i   a  nu mi  t e  ca  nt i  t ăți   de  se rvi  ci  i   pro du ct i  ve  su b nu me l e  de  re nt e , mu nci   și   pro f i  t u ri  ”(Rісhаrԁ Vаɡuе,2014,p.83).

Se  po a  t e  o bse rva   cu  u șu ri  nță că în ca  dru l  si  st e mu l u i   e co no mi  c a  l  l u i   Wa  l ra  s schi  mbu ri  l e  a  u  l o c su b f o rmă de  t ro c. T ro cu l  o da  t ă re a  l i  za  t  în co nce pți  a   sa   t e o re t i  că a  si  gu ră e xi  st e nța   e chi  l i  bru l u i  , a  ce st a   f i  i  nd re pre ze nt a  t  su b f o rmă ma  t e ma  t i  că.

So l u ți  a   de  pi  a  ță e st e  co nsi  de ra  t e  de  Wa  l ra  s ca   f i  i  nd re zu l t a  nt a   pa  rcu rge ri  i   de  căt re  a  nsa  mbl u l  e co no mi  c a   ma  i   mu l t o r f a  ze  co re spu nzăt o a  re  i  nt rări  i   a  ce st u i  a   în st a  re a   de  e chi  l i  bru  a  l  schi  mbu ri  l o r, pro du cți  e i   și   ca  pi  t a  l i  zări  i  .

E chi  l i  bru l  schi  mbu ri  l o r sa  t i  sf a  ce  u n nu măr ne de f i  ni  t  de  pi  e țe . Wa  l ra  s a   e nu nța  t  2 co ndi  ți  i   ne ce sa  re  e chi  l i  bru l u i   schi  mbu l u i   :

– ce re re a   și   o f e rt a   e f e ct i  ve  de  pro du se  su nt  e ga  l e  , i  a  r pe  pi  a  ța   a  ce st o r se rvi  ci  i   e xi  st ă u n pre ț cu re nt  st a  ți  o na  r

Du pă cu m spu ne a   Wa  l ra  s în e t a  pa   u rmăt o a  re  se  re a  l i  ze a  ză e chi  l i  bru l  pro du cți  e i   : “A  sa  da  r, în st a  re a   de  e chi  l i  bru  a   pro du cți  e i   , înt re pri  nzăt o ri  i   nu  re a  l i  ze a  ză ni  ci   be ne f i  ci  u  , ni  ci   pi  e rde re . E i   su pra  vi  e țu i  e sc a  t u nci   nu  ca   înt re pri  nzăt o ri   , ci   ca   pro pri  e t a  ri   f u nci  a  ri   , mu nci  t o ri   sa  u  ca  pi  t a  l i  șt i   în pro pri  i  l e  l o r înt re pri  nde ri   sa  u  în a  l t e l e ”

U l t e ri  o r în si  st e mu l  e co no mi  c se  st a  bi  l e sc u rmăt o a  re l e  co re l a  ți  i  :

1. Pre țu ri  l e  de  vânza  re  a  l e  ca  pi  t a  l u ri  l o r no i   su nt  e ga  l e  cu  co st u ri  l e  l o r de  pro du cți  e 

2. Va  l o a  re a   ca  pi  t a  l u ri  l o r pro pri  u -zi  s no i   e st e  e ga  l ă cu  co st u ri  l e  l o r de  pro du cți  e 

3. Pe nt ru  t o a  t e  ca  pi  t a  l u ri  l e  pro pri  u -zi  se  se  f a  ce  e ga  l i  za  re a   ra  ți  e i   ve ni  t u l u i   ne t 

Pa  rcu rge re a   su cce si  vă a   ce l o r 3 e t a  pe  a  l e  e chi  l i  bru l u i   e co no mi  c e st e  co nse ci  nța   f u ncți  o nări  i   u no r me ca  ni  sme  co re spu nzăt o a  re  : me ca  ni  smu l  pro du cți  e i  , schi  mbu l u i   și   ca  pi  t a  l i  zări  i   și   ca  re  se  re a  l i  ze a  ză în mo d pra  ct i  c pri  n i  nt e rme di  u l  me ca  ni  smu l u i   t a  t o nări  i  (NC3).

Me ca  ni  smu l  f u ncți  o ne a  ză a  st f e l : e chi  l i  bru l u i   în pri  nci  pi  u  I   se  cre e a  ză co ndi  ți  i  l e  în f a  za   t a  t o nări  l o r pre l i  mi  na  re .

Ca  nt i  t a  t e a   și   pre țu l  o f e rt e i   de  se rvi  ci  i   pro du ct i  ve  a  l e  co nsu ma  t o ri  l o r su nt  co re l a  t e  cu  ca  nt i  t a  t e a   și   pre țu l  l a   ca  re  su nt  e l e  ce ru t e  de  înt re pri  nzăt o ri  . A  st f e l , a  ju nge m în mo d t re pt a  t  l a   u n e chi  l i  bru  a  l  schi  mbu ri  l o r pe  pi  a  ța   se rvi  ci  i  l o r.

Co nsu ma  t o ri  i   ma  ni  f e st ă pe  pi  a  ța   pro du se l o r ce re re a   l o r (o  a  nu mi  t ă ca  nt i  t a  t e  și   pre ț), pe nt ru  a   a  t i  nge  sa  t i  sf a  cți  a   ma  xi  mă a   ne vo i  l o r. În pro du cți  e  se rvi  ci  i  l e  pro du ct i  ve  su nt  t ra  nsf o rma  t e  în pro du se . Pre țu ri  l e  su nt  st a  bi  l i  t e  și   a  nu mi  t e  ca  nt i  t ăți   de  pro du se  su nt  f a  bri  ca  t e .

T re ce re a   a  nsa  mbl u l u i   e co no mi  c în st a  re  di  na  mi  că, pri  n t ra  nsf o rma  re a   e chi  l i  bru l u i   f i  x în e chi  l i  bru  va  ri  a  bi  l  sa  u  mo bi  l  e st e  co ndi  ți  o na  t ă de  f u ncți  o na  re a   pi  e țe i   pe rma  ne nt e , re spe ct i  v de  re a  l i  za  re a   a  ct e l o r de  schi  mb a  t ât  pe  pi  a  ța   se rvi  ci  i  l o r , cât  și   pe  pi  a  ța   pro du se l o r în mo me nt e  de  t i  mp o ri  cât  de  mi  ci  .

În f a  za   di  na  mi  că a  cți  o ne a  ză l e ge a   va  ri  a  ți  e i   ca  nt i  t ăți  i   f a  bri  ca  t e  de  pro du se  în f u ncți  e  de  co st u l  de  pro du cți  e . În a  ce l a  și   t i  mp se  re a  l i  ze a  ză e ga  l a  re a   co st u l u i   de  pro du cți  e  în nu me ra  r cu  u ni  t a  t e a  , pre cu m și   e ga  l a  re a   o f e rt e i   e f e ct i  ve  cu  ce re re a   e f e ct i  vă (Mаry Kаlԁοr, 2011, p.61)

A  ce st e  e ga  l i  t ăți   t ra  nsf o rmă e chi  l i  bru l  f i  x în e chi  l i  bru  mo bi  l . E co no mi  a   se  găse șt e  în st a  re a   de  e chi  l i  bru  e co no mi  c ge ne ra  l , în co ndi  ți  i  l e  u no r pre țu ri   u ni  t a  re  a  l e  pro du se l o r și   se rvi  ci  i  l o r pe  t o a  t e  pi  e țe l e  , f a  ci  l i  t ând a  t i  nge re a   sa  t i  sf a  cți  e i   ma  xi  me  a   co nsu ma  t o ri  l o r.

1.3.Mo de l u l  de  e chi  l i  bru  a   l u i   Ke yne s

Pri  nci  pa  l e l e  scri  e ri   a  l e  l u i   J.M.Ke yne s su nt : “T he  E co no mi  cs Co nse qu e nce s o f  t he  Pe a  ce ”(1919), “A   T re a  t i  se  o f  Mo ne y”(1930) , da  r e st e  cu no scu t  , ma  i   a  l e s pe nt ru  ca  rt e a   sa   “T he  Ge ne ra  l  T he o ry o f  E mpl o yme nt  , I  nt e re st  a  nd Mo ne y”(1936) , ca  re  a   re vo l u t i  o na  t  st i  i  nt a   e co no mi  ca   su sți  nând f i  na  nța  re a   pri  n de f i  ci  t  bu ge t a  r ca   pe  o  ca  l e  de  a   pu ne  ca  păt  Ma  ri  i   Cri  ze . E l  o f e ră so l u ți  i   su b f o rma   cre șt e ri  i   che l t u i  e l i  l o r pu bl i  ce . Ke yne s co nsi  de ră că șt i  i  nța   e co no mi  că e st e  o  ra  mu ră a   l o gi  ci  i  , nu  o  șt i  i  nță na  t u ra  l ă.

E co no mi  a   e ra   văzu t ă ca   o  șt i  i  nță a   gândi  ri  i   cu  a  ju t o ru l  mo de l e l o r co mbi  na  t e  cu  a  rt a   a  l e ge ri  i   mo de l e l o r re l e va  nt e . Spre  de o se bi  re  de  șt i  i  nța   na  t u ri  i  , ma  t e ri  a  l u l  l a   ca  re  e a   se  a  pl i  că nu  nu ma  i   că nu  e st e  co nst a  nt , e l  e st e  chi  a  r ne o mo ge n în t i  mp.

Pre o cu pa  re a   f u nda  me nt a  l a   a   l u i   Ke yne s a   f o st  a  ce e a   de  a   st a  bi  l i   o  co re l a  t i  e  i  nt re  de zvo l t a  re a   e co no mi  ca   a   so ci  e t a  t i  i   si   ni  ve l u l  o cu pa  ri  i   re su rse l o r de  mu nca   di  spo ni  bi  l e  , pre cu m si   de  a   o f e ri  i   so l u t i  i   pe nt ru  i  nl a  t u ra  re a   so ma  ju l u i  . În e se nța   , mo de l u l  re a  l i  za  t  de  Ke yne s e st e  co mpu s di  n 3 ca  t e go ri  i   de  e l e me nt e  :

1.va  ri  a  bi  l e l e  – ca  re  co nst a  u  f i  e  di  nt r-o  se ri  e  de  i  ndi  ca  t o ri   ma  cro e co no mi  ci   (ve ni  t  na  ți  o na  l ,ce re re , o f e rt ă, co nsu m, e co no mi  i  , i  nve st i  ți  i   gl o ba  l e  e t c), f i  e  di  n ra  t a   l o r sa  u  ra  po rt u l  di  nt re  do u a   a  st f e l  de  ma  cro ca  t e go ri  i   (încl i  na  ți  a   spre  co nsu m, e f i  ci  e nt a   ma  rgi  na  l ă a   ca  pi  t a  l u l u i  , ra  t a   do bînzi  i   ,e t c)

2.re l a  ți  i  l e  di  nt re  va  ri  a  bi  l e  – re da  t e  cu  a  ju t o ru l  u no r e cu a  ți  i   și   i  ne ga  l i  t ăți  , pre cu m și   i  nt e rde pe nde nță di  nt re  e l e  re da  t a   cu  a  ju t o ru l  u no r f u ncți  i   (f u ncți  a   o cu pări  i  , f u ncți  a   o f e rt e i  , f u ncți  a   ce re ri  i   gl o ba  l e  e f e ct i  ve , f u ncți  a   i  nve st i  ți  i  l o r, e t c)

3. pa  ra  me t ru l  mu l t i  pl i  ca  t o r i  nst i  t u t i  o na  l - cu  a  ju t o ru l  căru i  a   se  e xpri  mă gra  du l  de  i  nt e nsi  t a  t e  a   i  nf l u e nțe i   u ne i   va  ri  a  bi  l e  (de  e xe mpl u : che l t u i  a  l a   de  ve ni  t ) a  su pra   a  l t o r va  ri  a  bi  l e  ( co nsu mu l , e co no mi  a  ,i  nve st i  ți  a  ). Ȋ  n a  cce pți  u ne a   l u i   Ke yne s, o  e co no mi  e  e st e  în e chi  l i  bru  a  t u nci   când ve ni  t u l  a  gre ga  t  (Y) co re spu nzăt o r a  ce l e i   e co no mi  i   e st e  e ga  l  cu  su ma   co nsu mu l u i   (C) și   i  nve st i  ți  i  l o r (I  ) t o t a  l e .

Y = C+I   (1)

Co ndi  ți  a   e co no mi  e i   în e chi  l i  bru  cu no scu t  și   su b de nu mi  re a   „mo de l u l  cru ci  i   l u i   Ke yne s” („Ke yne si  a  n Cro ss”). Co nf o rm a  ce st u i   mo de l , ve ni  t u l  și   che l t u i  e l i  l e  su nt  e l e me nt e  co re l a  t e : ve ni  t u l  cre șt e  pe  măsu ră ce  cre sc che l t u i  e l i  l e  (E ).

Ce l e  do u ă co mpo ne nt e  a  l e  che l t u i  e l i  l o r (E ) su nt  co nsu mu l  (C) și   i  nve st i  ți  i  l e  (I  ). Di  nt re  ce l e  do u ă, co nsu mu l  (C) e st e  co nsi  de ra  t  co mpo ne nt a   st a  bi  l ă, di  re ct  l e ga  t ă de  ve ni  t , i  a  r i  nve st i  ți  i  l e  (I  ) co mpo ne nt a   i  nst a  bi  l ă, l e ga  t ă i  ndi  re ct  de  ve ni  t . Ke yne s pre su pu ne  că e xi  st ă u n a  nu mi  t  ni  ve l  a  l  ve ni  t u l u i   (F ) ca  re  co re spu nde  o cu pări  i   t o t a  l e  a   f o rțe i   de  mu ncă înt r-o  e co no mi  e . Pe nt ru  o ri  ce  ni  ve l  a  l  ve ni  t u l u i   ma  i   mi  c de cât  F  e co no mi  a   po a  t e  a  t i  nge  e chi  l i  bru l  da  r cu  șo ma  j ma  i   ma  re  de cât  ze ro (Rісhаrԁ Vаɡuе,2014,p.87).

Re du ce re a   i  nve st i  ți  i  l o r da  t o ra  t e  scăde ri  i   „e f i  ci  e nțe i   ma  rgi  na  l e  a   ca  pi  t a  l u l u i  ” a  re  u n ro l u l  e se nți  a  l  în de cl a  nșa  re a   f l u ct u a  ți  i  l o r e co no mi  ce , co nf o rm t e o ri  e i   ke yne si  st e . Scăde re a   i  nve st i  ți  i  l o r înse a  mnă scăde re a   ve ni  t u l u i   su b ni  ve l u l  ne ce sa  r o cu pări  i   de pl i  ne  a   f o rțe i   de  mu ncă și   a  nt re ne a  ză și   scăde re a   co nsu mu l u i  .

1.4.E chi  l i  bru l  ge ne ra  l  si   e co no mi  a   bu năst ări  i  

Bu năst a  re a   e st e  o  co mpo ne nt ă e se nți  a  l ă a   si  t u a  ți  e i   u ma  ne , e a   re f l e ct ă u n si  st e m de  ne vo i  , co re l a  t  cu  co nt e xt u l  e co no mi  co -so ci  a  l  în ca  re  se  i  nt e gre a  ză f i  e ca  re  o m, di  n pe rspe ct i  va   pro pri  e t ăți  i  , ni  ve l u l u i   de  co nsu m, st ări  i   ma  t e ri  a  l -f i  na  nci  a  re , E co no mi  e  și   po l i  t i  ci   so ci  a  l e  i  e ra  rhi  e i   so ci  a  l e  și   cu l t u ra  l e .

A  st f e l , bu năst a  re a   a  pa  re  ca   o  st a  re  o pt i  mă l a   ca  re  a  spi  ră i  ndi  vi  du l , pri  n mo du l  l u i   de  a   pro du ce , e co no mi  si   și   co nsu ma  . Bu năst a  re a   so ci  a  l ă înce pând cu  se co l u l  XX a   de ve ni  t  cri  t e ri  u l  f u nda  me nt a  l  de  a  pre ci  e re  a   e f i  ci  e nțe i   f u ncți  o na  l i  t ăți  i   o ri  căru i   si  st e m so ci  a  l  și   e st e  nu cl e u l  du r a  l  e co no mi  e i   so ci  a  l e  de  pi  a  ță(Mаry Kаlԁοr, 2011, p.63).

Cre a  re a   bu năst ări  i   so ci  a  l e  e st e  u n sco p i  mpo rt a  nt  a  l  e co no mi  e i   so ci  a  l e  de  pi  a  ță, de o a  re ce  a  ce a  st a   re pre zi  nt ă pre mi  sa   e xi  st e nțe i   u ne i   o rdi  ni   e co no mi  co -so ci  a  l e  e chi  t a  bi  l e  și   du ra  bi  l e . Bu năst a  re a   so ci  a  l ă sa  u  co l e ct i  vă re pre zi  nt ă a  ce l  „t i  p de  bu năst a  re  înțe l e a  să în se nsu l  că t o ți   me mbri  i   co l e ct i  vi  t ăți  i   t re bu i  e  să di  spu nă de  u n st o c mi  ni  m de  bu nu ri   e co no mi  ce  co nsi  de ra  t  a   f i   de ce nt , no rma  l ”.

Se  i  mpu ne  o  di  f e re nți  e re  înt re  bu năst a  re a   i  ndi  vi  du a  l ă și   bu năst a  re a   co l e ct i  vă.

Bu năst a  re a   i  ndi  vi  du a  l ă – mo de l a  re  a   si  st e mu l u i   de  ne vo i   pro pri  u  f i  e căru i   i  ndi  vi  d po t ri  vi  t  ca  dru l u i   so ci  a  l -e co no mi  c în ca  re  e st e  i  nt e gra  t .

Bu năst a  re a   e co no mi  că – a  ce a   bu năst a  re  ce  se  po a  t e  e xpri  ma   pri  n bu nu ri   co nsu ma  bi  l e  e xpri  ma  t e  în t e rme ni   mo ne t a  ri  

Co nce pt u l  de  bu năst a  re  se  f u nda  me nt e a  ză pe  co nce pt u l  de  st a  nda  rd de  vi  a  ță no rma  l , de ce nt , l a   ni  ve l u l  u ne i   co l e ct i  vi  t ăți  . De  a  i  ci   de cu rg do u ă pre ci  zări  :

• Co nce pt u l  de  st a  nda  rd de  vi  a  ță a  l  u ne i   co l e ct i  vi  t ăți   se  re f e ră l a   o  st a  re  a   a  spi  ra  ți  i  l o r re spe ct i  ve i   co l e ct i  vi  t ăți  , mo de l a  t e  în mo d spe ci  a  l  de  di  spo ni  bi  l i  t ăți  l e  i  nt e rne , da  r și   de  ce l e  e xt e rne , de  si  st e mu l  de  va  l o ri   a  l  a  ce st e i  a  .

• Co nce pt u l  de  bu năst a  re  co l e ct i  vă i  mpl i  că u n a  nu mi  t  t i  p de  e ga  l i  t a  t e : t o ți   me mbri  i   co l e ct i  vi  t ăți  i   t re bu i  e  să di  spu nă de  u n vo l u m mi  ni  m de  bu nu ri   și   se rvi  ci  i   co nsi  de ra  t  a   f i   de ce nt , no rma  l , mi  ni  ma  l .

Bu năst a  re a   e st e  su ma   sa  t i  sf a  cți  i  l o r i  ndi  vi  du a  l e  pro du se  de  u n a  nu mi  t  si  st e m e co no mi  c, i  a  r spo ri  re a   e i   se  f a  ce  pri  n ma  xi  mi  za  re a   a  ce st e i   su me . A  ce a  st a   pre su pu ne , în pri  mu l  rând, că sa  t i  sf a  cți  i  l e  i  ndi  vi  du a  l e  po t  f i   co mpa  ra  t e  și   în a  l  do i  l e a   rând că a  ce e a  și   su mă de  ba  ni   a  re  o  va  l o a  re  ma  i   ma  re  pe nt ru  u n săra  c de cât  pe nt ru  o  pe rso a  nă înst ări  t ă (Dăіаnu, D.,2009, p.83)

A  na  l i  za   di  f e ri  t ă a   co nce pt u l u i   de  bu năst a  re  ge ne re a  ză di  f e ri  t e  cl a  si  f i  cări   pri  vi  nd co re l a  re a   i  nt e re su l u i   i  ndi  vi  du a  l  cu  ce l  co l e ct i  v. Pri  n pri  smă , în co nce pt u a  l  de  bu năst a  re  su nt  co mbi  na  t e  ju de căți  l e  no rma  t i  ve  cu  ce l e  me t o do l o gi  ce . Pri  nt re  co nt ri  bu ți  i  l e  f o a  rt e  i  mpo rt a  nt e  în do me ni  u l  t e o ri  e i   bu năst ări  i   se  înscri  u  st u di  i  l e  l u i   D.Ka  hne ma  n pri  vi  nd i  nt e rpre t a  re a   t e o ri  e i   u t i  l i  t ăți  i   bu năst ări  i   în se ns a  l t e rna  t i  v.

T e o ri  i  l e  l u i   Ka  hne ma  n su sți  n e xi  st e nța   a   do u ă t e o ri  i   : o  t e o ri  e  a   u t i  l i  t ăți  i   bu năst ări  i   ca  re  ca  ra  ct e ri  ze a  ză co mpo rt a  me nt u l  ra  ți  o na  l  su bo rdo na  t  bu năst ări  i   e xi  st e nt e  și   o  t e o ri  e  a   u t i  l i  t ăți  i   ca  re  i  a   în ca  l cu l  și   de scri  e  co mpo rt a  me nt u l  su bo rdo na  t  do ri  nțe i   de  mo di  f i  ca  re  a   bu năst ări  i   pe  vi  i  t o r.

În t e o ri  a   psi  ho l o gi  ca   a   bu năst ări  i   i  ndi  vi  du l  nu  e st e  pre o cu pa  t  de  va  l o ri  l e  f i  na  l e  a  l e  “w” , ci   ma  i   cu rând de  mo di  f i  cări  l e  de  bu năst a  re , a  ddi  ca   de  “w”. A  ce a  st ă a  pre ci  e re  po rne șt e  de  l a   ra  po rt a  re a   bu năst ări  i   l a   pu nct u a  l  de  re f e ri  nță a  l e s de  i  ndi  vi  d, i  a  r câșt i  gu ri  l e  sa  u  pi  e rde ri  l e  su nt  de f i  ni  t e  ca   re l a  t i  ve  pe nt ru  si  t u a  ți  a   i  ndi  vi  du l u i  . Ni  ve l u l  de  re f e ri  nță po a  t e  f i   co nsi  de ra  t  ca   f i  i  nd ni  ve l u l  de  a  spi  ra  ți  e  da  t e  f i  i  nd bu năst a  re a   pre ze nt a   și   a  șt e pt ări  l e  i  ndi  vi  du a  l e .

În t e o ri  a   u t i  l i  t ăți  i   bu năst ări  i   o a  me ni  i   e va  l u e a  ză pe rspe ct i  ve l e  ri  scu l u i   di  n pu nct u a  l  de  ve de re  a  l  schi  mbări  l o r de  bu năst a  re  în co re l a  ți  e  cu  u n ni  ve l  de  re f e ri  nță co nsi  de ra  t  că ni  ve l  i  ni  ți  a  l .De ci  zi  a   de  a  l e ge re  va   e xpri  mă t e a  mă de  pi  e rde re  de o a  re ce  în co nce pți  a   l u i   ka  hne ma  n o a  me ni  i   da  u  ma  i   mi  că i  mpo rt a  nt ă câșt i  gu ri  l o r de cât  pi  e rde ri  l o r chi  a  r da  că su mă e st e  a  ce e a  și  .

Co re spu nzăt o r “ t e o ri  e i   jo cu ri  l o r” de ci  zi  a   pri  vi  nd înt re gu l  a  nsa  mbl u  de  po l i  t i  că e co no mi  că și   so ci  a  l ă de pi  nde  de  po si  bi  l a   a  pa  ri  ți  e  a   gre șe l i  l o r pi  e țe i  .

T e o ri  a   bu năst ări  i   se  co nt u re a  ză l a   co nf l u e nța   di  nt e  e co no mi  c, so ci  a  l  și   po l i  t i  c , e a   i  mpl i  când co mpo ne nt e  a  pa  rți  nând ce l o r t re i   do me ni  i  . T ra  nsf e rând înt re bări  l e  f u nda  me nt a  l e  a  l e  e co no mi  e i  : ce  , cu m , pe nt ru  ci  ne  , l a   ni  ve l u l  e co no mi  e i   bu năst ări  i   o bți  ne m: ce  f e l  de  bu năst a  re , cu m po a  t e  f i   a  t i  ns pra  gu l  de  bu năst a  re  do ri  t  , ce  ca  t e go ri  i   de  po pu l a  ți  e  ne ce si  t ă spri  ji  n în mo d de o se bi  t  , pri  n ce  pro ce se  se  po t  co re ct a   i  ne ga  l i  t ăți  l e  so ci  o -ma  t e ri  a  l e  cre a  t e  în u rma   a  l o cări  i   re su rse l o r(Rісhаrԁ Vаɡuе,2014,p.89).

Da  că f i  e ca  re  e chi  l i  bru  co mpe t i  t i  v e st e  Pa  re t o -e f i  ci  e nt  și   da  că di  f e ri  t e l e  a  l o cări   Pa  re t o -e f i  ci  e nt e  co re spu nd di  st ri  bu i  ri  i   i  ni  ți  a  l e  a   ve ni  t u l u i  , a  t u nci   gu ve rnu l  nu ma  i   i  nt e rvi  ne  pe nt ru  a  l o ca  re a   e f i  ci  e nt ă a   re su rse l o r de o a  re ce  a  ce st  l u cru  e st e  f ăcu t  de  pi  a  ță.

1.5.E f e ct e l e  re l a  ți  e i   di  nt re  câșt i  găt o r și   pe rda  nt 

E co no mi  șt i  i   a  u  re co ma  nda  t  nu ma  i   a  ce l e  schi  mbări   în ca  re  ce l  pu ți  n o  pe rso a  nă e st e  înt r-o  si  t u a  ți  e  ma  i   bu nă și   ni  ci  u na   înt r-o  si  t u a  ți  e  ma  i   pro a  st ă. De ci   ca   să e xi  st e  u n e chi  l i  bru  a  l  bu năst ări  i  , ne ce si  t ă ca   în o ri  ce  schi  mb câst i  ga  t o ri  i   să-i   co mpe nse ze  e xpl i  ci  t  pe  pe rda  nți  .Da  că nu  e xi  st ă pl a  t a   e xpl i  ci  t ă, pe rda  nți  i   se  po t  o pu ne  o ri  căre i   schi  mba  ri   și   nu  po a  t e  e xi  st a   u n e chi  l i  bru  a  l  bu năst ări  i  .

O  po t e nți  a  l ă îmbu năt ăți  re , pe rmi  t e  schi  mbări   în ca  re  e xi  st ă câșt i  găt o ri   și   pe rda  nți  , da  r câșt i  găt o ri  i   o bl i  ga  t o ri  u  t re bu i  e  să câșt i  ge  ma  i   mu l t  de cât  pi  e rd pe rda  nt i  . A  st f e l  câst i  ga  t o ri  i   po t  co mpe nsa   pe rda  nți  i   și   a  u  u n su rpl u s ca  re  l e  rămâne  l o r.

Pe nt ru  o  po t e nți  a  l a   îmbu năt ăți  re , co mpe t i  ți  a   nu  t re bu i  e  f ăcu t ă da  r, t re bu i  e  să f i  e  po si  bi  l ă în pri  nci  pi  u .(Mаry Kаlԁοr, 2011, p.65)

În e se nța   a  ce a  st a   e st e  t e hni  ca   a  na  l i  ze i   co st -be ne f i  ci  u . În a  na  l i  za   co st -be ne f i  ci  u  u n pro i  e ct  e st e  de ru l a  t  când be ne f i  ci  a  ri  i   de pășe sc co st u ri  l e , de ci   câst i  ga  t o ri  i   să de pășe a  scă pe rda  nți  i  .E xi  st ă a  t ât  pro bl e me  t e o re t i  ce  cât  și   e mpi  ri  ce  cu  a  ce st  st a  nda  rd ca  re  e st e  i  ndi  spe nsa  bi  l  e co no mi  e i   bu năst ări  i   a  pl i  ca  t e .

E xe mpl u : Să ve de m cu m ne -a  r a  ju t ă să a  na  l i  zăm e f i  ci  e nt a   și   dre pt a  t e a   di  st ri  bu i  t ă a   de ci  zi  e i   de  a   mu t a   o  u zi  nă pro du căt o a  re  în a  l t ă l o ca  l i  t a  t e .

Mu t a  re a   di  n o ra  ș A   în o ra  ș B

Vo r f i   câșt i  găt o ri   ce i   di  n o ra  șu l  B, ca  re  vo r f i   a  nga  ja  ți   l a   no u a   u zi  nă, i  a  r pe rda  nți   vo r f i   ce i   di  n o ra  șu l  A   ca  re  vo r rămâne  f ără l o cu ri   de  mu ncă.

Da  că a  pl i  căm cri  t e ri  u l  Pa  re t o  a  ce st e i   de ci  zi  i   câst i  ga  t o ri  i   a  r t re bu i   să pl ăt e a  scă pe rda  nți  l o r pe nt ru  a   l e  f i   i  ndi  f f e re nt  da  că u zi  na   e st e  în o ra  șu l  A   sa  u  B.Da  că a  pl i  căm cri  t e ri  u l  Pa  re t o  câst i  ga  t o ri  i   t re bu i  e  să câșt i  ge  ma  i   mu l t  de cât  pe rda  nți  i  .

St u di  u  de  e l a  bo ra  re  a   u ne i   de ci  zi  i   în co ndi  ți  i   de  i  nce rt i  t u di  ne  ri  sc și   a  si  gu ra  re :

În t o a  t e  mo de l e l e  e co no mi  ce  ca  re  s-a  u  e xa  mi  na  t , s-a   a  su ma  t  că i  nce rt i  t u di  ne a   nu  u mbre șt e  de ci  zi  a   (e st e  o  a  su ma  re  si  mpl i  f i  ca  t o a  re ). E xa  mi  na  re a   mo de l u l u i   no st ru  e co no mi  c de  ba  ză pri  n pe rmi  t e re a   e xpl i  ci  t ă a   pre ze nțe i   ce rt i  t u di  ni  .

E l a  bo ra  re a   de ci  zi  e i   în co ndi  ți  i   de  i  nce rt i  t u di  ne : Ri  sc și   a  si  gu rări  .

Va  l o a  re  mo ne t a  ră a  șt e pt a  t ă

Se  a  na  l i  ze a  ză 2 po si  bi  l e  pro i  e ct e  în ca  re  să i  nve st e a  scă u n a  nt re pre no r.D1 i  mpl i  că pro du ce re a   u nu i   re zu l t a  t  a   căru i   pl a  t ă e st e  f a  mi  l i  a  r și   st a  bi  l . Nu  e xi  st ă ni  ci   o  i  nce rt i  t u di  ne  cu  pri  vi  re  l a   re zu l t a  t u l  pro i  e ct u l u i  . A  nt re pre no ru l  e st e  si  gu r că o bți  ne  u n pro f i  t  de  200 $ da  că u rmăre șt e  D1. D2 i  mpl i  că u n pro du s no u , a   căre i   pri  mi  re  pe  pi  a  ță e st e  ne si  gu ră. Da  că co su ma  t o ri  l o r l e  pl a  ce  no u l  pro du s pro f i  t u l  e st e  de  400$ . Da  că nu  l e  va   pl a  ce a   a  nt re pre no ru l  va   a  ve a   o  pi  e rde re  de  50$.

Cu m co mpa  ră a  nt re pre no ru l  ce l e  2 pro i  e ct e ?

– Co mpa  ră va  l o ri  l e  l o r mo ne t a  re  a  șt e pt a  t e 

Va  l o a  re a   a  șt e pt a  t a   e st e  su ma   pro ba  bi  l i  t ăți  l o r. F i  e căre i  a   di  nt re  re zu l t a  t e l e  po si  bi  l e  înmu l ți  t e  cu  va  l o a  re a   f i  e căru i  a   di  n a  ce st e  re zu l t a  t e .

E xe mpl u :

L a   o  de ci  zi  e  su nt  4 re zu l t a  t e  nu me ri  ce  po si  bi  l e  e t i  che t a  t e  cu  O 1, O 2, O 3, O 4. Su nt  4 e st i  mări   de  pro ba  bi  i  t a  t e  se pa  ra  t e  e t i  che t a  t e  cu  p1, p2 ,p3 ,p4 a  so ci  a  t e  cu  ce l e  4 re zu l t a  t e .Da  că a  ce st e a   su nt  si  ngu re l e  re zu l t a  t e  po si  bi  l e  a  t u nci   su ma   pro ba  bi  l i  t ăți  l o r t re bu i  e  să f i  e  A  .

Va  l o a  re a   a  șt e pt a  t ă (E V) a   de ci  zi  e i   e st e  :

E V= p1O 1 + p2O 2 + p3O 3 + p4O 4

Da  că re zu l t a  t e l e  su nt  mo ne t a  re  va  l o a  re a   a  șt e pt a  t ă e st e  mo ne t a  ră.

A  nt re pre no ru l  ca  l cu l e a  ză va  l o a  re a   mo ne t a  ră a  șt e pt a  t ă E MV a   l u i   D1 că și   pro du s a  l  pro ba  bi  l i  t ăți  i   a  ce st u i   e ve ni  me nt  ( re zu l t a  t  si  gu r => pro ba  bi  l i  t a  t e a   e st e  1 ) de ci   va  l o a  re a   mo ne t a  ră .

E MV(D1) = 1 x (200) = 200

Ca  l cu l u l  va  l o ri  i   mo ne t a  re  a   de ci  zi  e i   D2 e st e  ma  i   gre u .

A  ve m 2 re zu l t a  t e  po si  bi  l e :

A  nt re pre no ru l  a  re  ne vo i  e  să cu no a  scă pro ba  bi  l i  t ăți  l e  ce l o r 2 re zu l t a  t e . Se  no t e a  ză cu  p pro ba  bi  l i  t a  t e a   de  re u și  t ă a   no u l u i   pro du s. A  t u nci   (1 – p) e  pro ba  bi  l i  t a  t e a   ca   e l  să e șu e ze . Va  l o a  re a   mo ne t a  ră a  șt e pt a  t ă a   l u i   D2 e st e  da  t a   de  e xpre si  a   :

E MV(D2) = 400p + (-50) (1 – p) = 450p – 50, pe nt ru  f i  e ca  re .

De ci   da  că pro ba  bi  l i  t a  t e a   de  su cce s pe nt ru  no u l  pro du s e st e  0,3 va  l o a  re a   mo ne t a  ră a  șt e pt a  t ă a   de ci  zi  e i   de  a   i  nt ro du ce  a  ce st  no u  pro du s e st e  e ga  l ă cu  85$ .De  u nde  i  a   a  nt re pre no ru l  i  nf o rma  ți  a   cu  pri  vi  re  l a   pro ba  bi  l i  t ăți  l e  di  ve rse l o r re zu l t a  t e ?

A  nt re pre no ru l  e xpe ri  me nt a  t  a  re  o  i  nt u i  t i  e  cu  pri  vi  re  l a   p sa  u  po si  bi  l  ca   st u di  i  l e  de  ma  rke t i  ng sa   f i   f u rni  za  t  o  ba  ză șt i  i  nți  f i  că pe nt ru  e va  l u a  re a   l u i   p.

O  a  l t ă va  ri  a  nt a   e st e  să ca  l cu l e ze  ni  ve l u l  l u i   p ca  re  va   f a  ce  va  l o a  re a   mo ne t a  ră a   l u i   D2 e ga  l ă cu  a  ce e a   a   l u i   D1 e ve nt i  me nt u l  si  gu r.U n mo t i  v pu t e rni  c pe nt ru  a   pro ce da   a  șa   a  r f i   că, de și   e l  s-a  r pu t e a   să șt i  e  si  gu r căre i   CA  ȘT E  p, a  r f i   va  l o ro s pe nt ru  e l  să șt i  e  cât  de  ma  re  t re bu i  e  să f i  e  p, pe nt ru  a   a  ve a   a  ce l a  și   pro f i  t  ca   și   cu rsu l  si  gu r a  l  a  cți  u ni  i   D1.Ca  l cu l a  re a   ni  ve l u l u i   l u i   f a  ce  e ga  l e  va  l o ri  l e  mo ne t a  re  a  șt e pt a  t e  a  l e  l u i   D1 și   D2 .

450p – 50 = 200 sa  u  p = 5/9 = 0,556

Da  că pro ba  bi  l i  t a  t e a   de  su cce ss a   no u l u i   pro du s e st e  de  0,556 sa  u  ma  i   ma  re  a  t u nci   D2 a  re  va  l o a  re a   mo ne t a  ră ma  i   ma  re  de cât  D1. A  na  l i  za   e co no mi  că a  su ma  t ă a   a  nt re pre no ru l u i   po a  t e  f o rma   pro ba  bi  l i  t ăți  l e  încât  a  st e a  pt a  ri  l e  po t  f i   ca  l cu l a  t e .

CAPITOLUL 2 DEZECHILIBRUL ECONOMIC

ȘI SITUAȚII CRITICE

2.1.T e o ri  a   de ze chi  l i  bru l u i   e co no mi  c

Re a  l i  t a  t e a   e co no mi  e i   a  ct u a  l e  a  f i  rma   că a  ge nți  i   e co no mi  ci   ca  re  su nt  pa  si  bi  l i   de  a   e co no mi  si  , nu  su nt  în ge ne ra  l  a  ce e a  și   cu  ce i   ca  re  i  a  u  ho t ărâre a   de  a   i  nve st i  , e xi  st ând șa  nsa   de ze chi  l i  bru l u i   e co no mi  c, pe rt u rba  re a   ra  po rt u l u i   di  nt re  ce re re a   și   o f e rt a   gl o ba  l ă f a  ță de  ni  ve l u l  de  e chi  l i  bru    (I   < S sa  u  I   > S).

Mări  mi  l e  cu a  t i  f i  ca  bi  l e , ca  re  se  co mpa  ră și   ca  re  e vi  de nți  a  ză e ga  l i  t a  t e a   sa  u  di  spro po rți  o nl i  t a  t e a   di  nt re  e l e , su nt  re zu l t a  t u l  a  cți  u ni  i   îmbi  na  t e  a   u no r f o rțe  o pu se . În ca  zu l  e chi  l i  bru l u i  , e l e  se  a  ni  hi  l e a  ză re ci  pro c, în t i  mp ce  în si  t u a  ți  a   de  de ze chi  l i  bru , u ne l e  de vi  n pre po nde re nt e  în ra  po rt  cu  a  l t e l e(Rісhаrԁ Vаɡuе,2014,p.92).

De ze chi  l i  bru l  e co no mi  c ge ne ra  l  de scri  e  a  ce a   si  t u a  ți  e  a   u ne i   e co no mi  i  , co nt u ra  t ă pri  n de re gl a  re a   ra  po rt u l u i   di  nt re  ce re re a   gl o ba  l ă și   o f e rt a   gl o ba  l ă, în ca  dru l  si  st e mu l u i   de  pi  e țe  (pi  a  ța   bu nu ri  l o r, pi  a  ța   mo ne t a  ră, pi  a  ța   mu nci  i   e t c.).

De spre  a  st a  , se  po a  t e  a  f i  rma   că ce l e  ma  i   re pre ze nt a  t i  ve  de ze chi  l i  bre  di  nt r-o  e co no mi  e  na  ți  o na  l ă su nt : st a  gna  re a   sa  u  co nt ra  cți  a   pro du cți  e i  ; i  nf l a  ți  a   sa  u  de f l a  ți  a  ; su bo cu pa  re a   (șo ma  ju l ) sa  u , nu  f o a  rt e  de s, su pra  o cu pa  re a   e t c.

De ze chi  l i  bru l  e co no mi  c se  po a  t e  ca  t a  l o ga   f i  e  ca   o  st a  re  o bi  șnu i  t ă a   de zvo l t ări  i   e co no mi  ce , f i  e  ca   o  st a  re  a  no rma  l ă, de ri  va  t ă di  n încăl ca  re a   re gu l i  l o r f u nda  me nt a  l e  e l e  e co no mi  e i   de  pi  a  ță. (Mаry Kаlԁοr, 2011, p.74)

I  ndi  f e re nt  de  spe ci  f i  ci  t a  t e  st ări  i   sa  l e , de ze chi  l i  bru l  e co no mi  c (ca   și   e chi  l i  bru l  di  na  mi  c) se  de mo nst re a  ză, în co ndi  ți  i  l e  mi  șcări  i   re a  l e  a   vi  e ți  i   e co no mi  ce , nu  a  bso l u t , ci   ca   t e ndi  nță.

De ze chi  l i  bre l e  ma  ni  f e st a  t e  și   pe rce pu t e  ca   st ări   ba  na  l e  a  l e  a  ct i  vi  t ăți  i   e co no mi  ce  su nt  a  ce l e a   ca  re  înso țe sc de zvo l t a  re a   e co no mi  că de  a  nsa  mbl u  și   su nt , în co nse ci  nță, a  dmi  se  de  so ci  e t a  t e  (de  e xe mpl u , înt r-o  a  ct i  vi  t a  t e  e co no mi  că de păși  re a   che l t u i  e l i  l o r de  căt re  ve ni  t u ri   e xpri  mă o  f o rmă a   de ze chi  l i  bru l u i   no rma  l ; a  ce a  st ă si  t u a  ți  e  su rpri  nsă în ma  jo ri  t a  t e a   a  ct i  vi  t ăți  l o r a  ge nți  l o r e co no mi  ci   st ă l a   ba  za   împro spăt ări  i   o f e rt e i   de  bu nu ri   e co no mi  ce  și   sa  t i  sf a  ce ri  i   co re spu nzăt o a  re  a   ce re ri  i  ).

De ze chi  l i  bre l e  pe rce pu t e  ca   st ări   a  no rma  l e  înt r-o  a  ct i  vi  t a  t e  e co no mi  că su nt  a  ce l e  de ze chi  l i  bre  i  nde zi  ra  bi  l e  și   ne a  cce pt a  t e  de  so ci  e t a  t e , ca  re  po t  pro vo ca   t e nsi  u ni   so ci  a  l e  și   po l i  t i  ce  și   ca  re  su nt  o gl i  ndi  t e  de  re gu l ă în scăde re a   e co no mi  că (de  pi  l dă, cre șt e re a   che l t u i  e l i  l o r bu ge t a  re  pe st e  ni  ve l u l  ve ni  t u ri  l o r bu ge t a  re  pro du ce  u n de f i  ci  t  bu ge t a  r, ca  re  t re bu i  e  f i  na  nța  t , i  a  r de  ce l e  ma  i   mu l t e  o ri   a  ce a  st ă f i  na  nța  re  va   pri  ci  nu i   f i  e  o  cre șt e re  a   pre si  u ni  i   f i  sca  l e  a  su pra   po pu l a  ți  e i   și   a  ge nți  l o r e co no mi  ci  , f i  e  o  e mi  si  u ne  mo ne t a  ră f ără a  co pe ri  re , de ci   i  nf l a  ți  e ).

În co nco rda  nt a   cu  ce l e  do u ă st ări   me nți  o na  t e , f o rme l e  f u nda  me nt a  l e  a  l e  de ze chi  l i  bru l u i   e co no mi  c ge ne ra  l , în ca  dru l  u ne i   e co no mi  i   de  pi  a  ță co ncu re nți  a  l e , su nt : pre si  u ne a   și   a  bso rbți  a  .

Pre si  u ne a   e st e  ca  t a  l o ga  t ă ca   f i  i  nd e xpre si  a   u nu i   de ze chi  l i  bru  no rma  l  și   se  ca  ra  ct e ri  ze a  ză pri  n e xi  st e nța   u ne i   o f e rt e  e xe ce de nt a  re , ce e a   ce  i  ndi  că că vânzăt o ri  i   "a  l e a  rgă" du pă cu mpărăt o ri  , a  di  că di  scu t ăm de  o  pi  a  ță a   cu mpărăt o ri  l o r (bu ye rs ma  rke t ). St a  re a   de  pre si  u ne  i  mpl i  ca   o  co ncu re nță a  ce rbă înt re  vânzăt o ri  , cu mpărăt o ri  i   f ăcând se l e cți  a   bu nu ri  l o r ca  re  se  cre e a  ză, pe nt ru  că a  u  po si  bi  l i  t a  t e a   să a  l e a  gă.

Pe  pa  rt e a   ce a  l a  l t a  , a  bso rbți  a   e st e  răsf rânge re a   u nu i   de ze chi  l i  bru  a  no rma  l  și   se  ca  ra  ct e ri  ze a  ză pri  nt r-o  ce re re  e xce de nt a  ră, ce e a   ce  co nst i  t u i  e  o  pe nu ri  e  de  o f e rt ă, a  di  că e st e  o  pi  a  ță a   vânzăt o ri  l o r (se l l e rs ma  rke t ).

În a  ce st ă si  t u a  ți  e , cu mpărăt o ru l  e st e  ce l  ca  re  "st ă l a   rând", l a   ni  ve l u l  a  ce st u i  a   ma  ni  f e st ându -se  o  a  spi  ra  ți  e  ne sa  t i  sf ăcu t ă. St a  re a   de  a  bso rbți  e  se  t ra  nspu ne  în re a  l i  t a  t e  pri  n co ncu re nța   pu t e rni  că înt re  cu mpărăt o ri   și   f o rma  re a   "co zi  l o r" de  a  șt e pt a  re  în ma  ga  zi  ne . Cȃ  nd se  f o rme a  za   o  st a  re  de  e chi  t a  t e  înt re  ni  ve l u l  a  spi  ra  ți  e i   vânzăt o ru l u i   și   ce l  a  l  co nsu ma  t o ru l u i  , pe  pi  a  ță se  ma  ni  f e st ă st a  re a   de  e chi  l i  bru .(Dăіаnu, D.,2009, p.87)

De ze chi  l i  bre l e  e co no mi  ce  su nt  a  mpre nt a   i  nf l u e nțe i   u ne i   su me  de  f a  ct o ri   (mo di  f i  căre a   l i  mi  t e l o r re su rse l o r și   t e hno l o gi  i  l o r, re st ri  cți  i  l e  sa  u  po si  bi  l i  t ăți  l e  co nsu ma  t o ri  l o r pri  vi  nd cu mpăra  re a   de  bu nu ri   și   se rvi  ci  i  , gre șe l i   de  po l i  t i  că e co no mi  că pe  t e rme n l u ng e t c.), a  st f e l  că în a  ce st  se ns, pe  pi  a  ță se  me nt i  n în o ri  ce  mo me nt  su rpl u su ri   di  n pa  rt e a   ce re ri  i   sa  u  o f e rt e i  , e co no mi  a   f i  i  nd do mi  na  t ă de  de ze chi  l i  bre .

De  a  l t f e l , a  ce st e a   su rpri  nd f i  e ca  re  mo me nt  di  n di  na  mi  ca   vi  e ți  i   e co no mi  ce , însă a  spe ct u l  înse mna  t  ca  re -l  i  nt e re se a  ză pe  e co no mi  st  e st e  t re ndu l  ra  po rt u l u i   (de ca  l a  ju l u i  ) di  nt re  ce re re a   și   o f e rt a   gl o ba  l ă.

Da  că a  ce a  st a   a  re  o  t e ndi  nță de  cre șt e re , e co no mi  a   se  a  f l ă înt r-u n pro ce s de  de ze chi  l i  bru , și   e st e  ne ce sa  ra   i  mpl e me t a  re a   de  po l i  t i  ci   ma  cro e co no mi  ce  co re spu nza  t o a  re  pe nt ru  st o pa  re a   a  ce st u i   pro ce s.

Da  că însă de ca  l a  ju l  di  nt re  ce l e  do u ă mări  mi   t i  nde  să se  di  mi  nu e ze , e co no mi  a   se  de f i  ne șt e  pri  nt r-u n e chi  l i  bru  di  na  mi  c, ce l e  do u ă mări  mi   (ce re re a   și   o f e rt a  ) su nt  înt r-u n pro ce s de  a  da  pt a  re  u na   l a   e xi  ge nțe l e  ce l e i  l a  l t e , i  a  r măsu ri  l e  de  po l i  t i  că ma  cro e co no mi  că i  mpl e me t a  t e  t re bu i  e  să co nt i  nu e .

A  st f e l , ca  u ze l e  do mi  na  nt e  a  l e  de ze chi  l i  bre l o r ma  cro e co no mi  ce  f a  c re f e ri  re , f i  e  l a   e xce su l  de  o f e rt ă, f i  e  l a   e xce su l  de  ce re re . 

În f u ncți  e  de  a  ce st e  e vo l u ți  i   a  l e  mări  mi  l o r i  ncl u se , pri  nci  pa  l e l e  de ze chi  l i  bre  e co no mi  ce  se  a  ra  t ă în u rmăt o a  re l e  ca  zu ri  :(Rісhаrԁ Vаɡuе,2014,p.92).

 a  ) e xce su l  de  o f e rt ă pe  pi  a  ța   bu nu ri  l o r e co no mi  ce , co mbi  na  t  cu  e xce su l  de  o f e rt ă pe  pi  a  ța   mu nci  i   și   b) e xce su l  de  ce re re  pe  pi  a  ța   bu nu ri  l o r, co mbi  na  t  cu  e xce su l  de  o f e rt ă pe  pi  a  ța   mu nci  i  .

a  )   Ȋn ge ne ra  l , e xce se l e  de  o f e rt ă, a  t ât  pe  pi  a  ța   mu nci  i  , cât  și   pe  pi  a  ța   bu nu ri  l o r se  ma  t e ri  a  l i  ze a  ză în i  mpo si  bi  l i  t a  t e a   vânzări  i   u ne i   părți   a   bu nu ri  l o r re a  l i  za  t e  și   în ne u t i  l i  za  re a   u ne i   părți   di  n f o rța   de  mu ncă va  ca  nt ă, ma  i   e xa  ct  în cre șt e re a   șo ma  ju l u i   (cu  a  l t e  cu vi  nt e , pro du cți  e  f ără de sf a  ce re  și   o a  me ni   f ără o cu pa  ți  e ).

Su rpl u su l  de  o f e rt ă pe  pi  a  ța   bu nu ri  l o r e co no mi  ce  (pre si  u ne a  ) a  re  ma  i   mu l t e  ca  u ze , pri  nt re  ca  re  a  mi  nt i  m: scăde re a   pu t e ri  i   de  cu mpăra  re  a   po pu l a  ți  e i  , ca  re  nu  ma  i   po a  t e  a  si  mi  l a   o  pa  rt e  di  n ma  sa   de  bu nu ri   de  pe  pi  a  ță; i  nce rt i  t u di  ni  l e  pi  e țe i  , ca  re  de t e rmi  nă pe  o ri  ca  re  pro du căt o r să-și   f o rme ze  pro vi  zi  i   (st o cu ri  ) de  pro du se , pe nt ru  a   nu  pi  e rde  po si  bi  l i   cu mpărăt o ri  , re ze rve  ca  re , l a   ni  ve l  na  ți  o na  l , de pășe sc cu  mu l t  ce re re a   no rma  l ă de  bu nu ri  ; f o rma  re a   u nu i   e xce s de  ca  pa  ci  t ăți   de  pro du cți  e , ca   u rma  re  a   cre șt e ri  i   i  nve st i  ți  i  l o r, ca  pa  ci  t ăți   ca  re  nu -și   găse sc pe  de pl i  n co re spo nde nța   în pl a  nu l  ce re ri  i   gl o ba  l e  e t c.

b)    O  co mbi  na  ți  e  ma  i   gra  vă pri  n i  mpl i  ca  ți  i  l e  sa  l e  e co no mi  co -so ci  a  l e  re zu l t a   di  n cu pl u l  e xce su l u i   de  ce re re  pe  pi  a  ța   bu nu ri  l o r și   e xce su l u i   de  o f e rt ă pe  pi  a  ța   mu nci  i   re pre zi  nt ă, înt ru cât  du ce  de  re gu l ă l a   ma  ni  f e st a  re a   si  mu l t a  nă înt r-o  e co no mi  e  a   ce l o r do u ă f e no me ne  -i  nf l a  ți  e  și   șo ma  j(Mаry Kаlԁοr, 2011, p.76).

Pri  nt re  f a  ct o ri  i   ca  re  po t  de t e rmi  na   e xce su l  de  ce re re  (a  bso rbți  a  ) pe  pi  a  ța   bu nu ri  l o r se  po t  e nu me ra  : sa  t i  sf a  ce re a   de ri  zo ri  e  a   a  spi  ra  ți  i  l o r co nsu ma  t o ri  l o r, ca  re  su nt  ne vo i  ți   să re cu rgă l a   su bst i  t u ți  i   de  bu nu ri   f o rța  t e , i  ncl u si  v l a   e co no mi  i   si  l i  t e , înt re ți  nând a  st f e l  și   ma  i   mu l t  ce re re a  ; di  spro po rți  i  l e  înt re  do me ni  i  l e  de  pro du cți  e , ca  re  se  re f l e ct ă înt r-u n vo l u m ma  i   mi  c a  l  o f e rt e i   de  bu nu ri   în ra  po rt  cu  ce re re a   de  bu nu ri   de  pro du cți  e  și   de  co nsu m di  n pa  rt e a   a  ge nți  l o r e co no mi  ci   și   po pu l a  ți  e i  ; po t e nți  a  l u l  i  nve st i  ți  o na  l  re du s e t c.

Pe nt ru  ca   i  nt e l e ge re a   mo du l u i   de  ma  ni  f e st a  re  a   pre si  u ni  i   si   a   a  bso rbt i  e i   sa   f i  e  po si  bi  l a  , e st e  i  ndi  spe nsa  bi  l a   cu no a  st e re a   u rma  t o a  re l o r no ți  u ni  :

ni  ve l u l  a  spi  ra  t i  e i   va  nza  t o ru l u i   si   cu mpa  ra  t o ru l u i  ;

t i  mpu l  de  a  st e pt a  re  pt  va  nza  re  si   pt  cu mpa  ra  re ;

e t a  pa   de  pe ri  ma  re  a   a  spi  ra  t i  e i   de  va  nza  re  sa  u  de  cu mpa  ra  re ;

t e nsi  u ne a   a  spi  ra  t i  e i  .

  Ni  ve l u l  a  spi  ra  t i  e i   va  nza  t o ru l u i   si   cu mpa  ra  t o ru l u i   e st e  u n e l e me nt  a  l  mu l t i  mi  i   a  l t e rna  t i  ve l o r de  de ci  zi  e  po si  bi  l e , ca  re  a  pa  re  l a   i  nce pu t u l  pro ce su l u i   de  de ci  zi  e : a  spi  ra  t i  a   de  cu mpa  ra  re  nu  e st e  a  ce l a  si   l u cru  cu  a  chi  zi  t i  o na  re a   e f e ct i  va  , i  a  r a  spi  ra  t i  a   de  va  nza  re  nu  e st e  si  no ni  ma   cu  pro du ct i  a   si   va  nza  re a   e f e ct i  va  .

T i  mpu l  de  a  st e pt a  re  pt  va  nza  re  si   pt  cu mpa  ra  re  e st e  t i  mpu l  mi  ni  m nce sa  r sa   t re ca   de  l a   a  pa  ri  t i  a   a  spi  ra  t i  e i   spre  va  nza  re  sa  u  cu mpa  ra  re  pa  na   l a   va  nza  re a   sa  u  cu mpa  ra  re a   e f e ct i  va  .

E t a  pa   de  pe ri  ma  re  a   a  spi  ra  t i  e i   de  va  nza  re  sa  u  de  cu mpa  ra  re  e st e  i  nt e rva  l u l  de  t i  mp du pa   t re ce re a   ca  re i  a   t o t i   a  ge nt i  i   e co no mi  ci   si  -a  u  si  st a  t  a  spi  ra  t i  a   i  ni  t i  a  l a  , f i  e  pt  ca   i  nt e nt i  a   l o r de  cu mpa  ra  re  va  nza  re  s-a   re a  l i  za  t , f i  e  pt  ca   si  -a  u  schi  mba  t  i  nt e nt i  a   i  ni  t i  a  l a  .

T e nsi  u ne a   a  spi  ra  t i  e i   e st e  di  f e re nt a   di  nt re  ni  ve l u l  a  spi  ra  t i  e i   l a   vz/cu mp si   re zu l t a  t u l  o bt i  nu t  i  n u rma   e xe cu t a  ri  i   ho t ărâri  i   de  a   vi  nde /cu mpa  ra  .

Re l a  t i  a   di  nt re  ni  ve l u l  a  spi  ra  t i  e i   l a   vz/cu mp si   re zu l t a  t u l  o bt i  nu t  l a   vz/cu mp re pre zi  nt a   gra  du l  de  t e nsi  u ne  a   a  spri  ra  t i  e i   l a   vz/cu mp. Pri  n ra  po rt a  re a   ni  ve l u l u i   de  a  spi  ra  t i  e  a  l  va  nza  t o ri  l o r l a   ni  ve l u l  de  a  spi  ra  t i  e  a  l  cu mpa  ra  t o ri  l o r se  cu no a  șt e  ra  po rt u l  de  f o rt e  pe  pi  a  t a  .

Su cci  nt , ca  ra  ct e ri  st i  ci   f u nda  me t a  l e  a  l e  co mpo rt a  me nt u l u i   va  nza  t o ru l u i   si   cu mpa  ra  t o ru l u i   i  n co ndi  t i  i  l e  pre si  u ni  i   , a  bso rbt i  e i   si   e chi  l i  bru l u i  , se  re pre zi  nt a   a  st f e l : di  nt re  ce l e  do u a   f o rme  f u nda  me nt a  l e  de  de ze chi  l i  bru  – pre si  u ne a   si   a  bso rbt i  a  - a  va  nt a  je l e  ce l e  ma  i   ma  ri   l e  a  du ce  pre si  u ne a   da  ca   pri  n po l i  t i  ca   e co no mi  ca   ge ne ra  l a   se  re a  l i  ze a  za   ca  t e va   co ndi  t i  i  .

Tabel. nr.2.1. Ca  ra  ct e ri  st i  ci   f u nda  me t a  l e  a  l e  co mpo rt a  me nt u l u i   vȃ  nză  t o ru l u i

Sursa: Dăіаnu, D.,2009, p.86

2.2.I  nf l a  ți  a  

I  nf l a  ți  e  e st e  u n f e no me n ca  re  co nst i  t u i  e  o  pro bl e mă e t e ro ge nă de  a  na  l i  ză ma  cro e co no mi  că și   t o t  o da  t a   e st e  u na   di  nt re  ce l e  ma  i   pro e mi  ne nt e  f o rme  a  l e  de ze chi  l i  bru l u i   e co no mi  co -so ci  a  l .

A  bi  a   pe  l a   sf ârși  t u l  se co l u l u i   a  l  XI  X-l e a  , e rme nu l  de  i  nf l a  ți  e  a   înce pu t  să f i  e  u zu a  l  în rându l  o a  me ni  l o r de  șt i  i  nță și   a  l  o a  me ni  l o r de  a  f a  ce ri   (ba  nche ri  ), de și   f e no me nu l  i  nf l a  ți  o ni  st  e xi  st a   cu  mu l t  îna  i  nt e  de  a  ce a  st ă vre me .

F e no me nu l  a  ce st a   a   pro du s cu  mu l t  îna  i  nt e  ca   șt i  i  nța   e co no mi  că să se  f i   co nst i  t u i  t , i  a  r t e o ri  a   i  nf l a  ți  e i   s-a   re l i  e f a  t  mu l t  ma  i   t ârzi  u  de cât  șt i  i  nța   e co no mi  că, a  st f e l  că i  nf l a  ți  a   rămâne  ce a   ma  i   de  t e mu t ă și   co nt ro ve rsa  t ă f o rmă a   de ze chi  l i  bru l u i   ma  cro e co no mi  c, di  n pu nct  de  ve de re  a  l  a  na  l i  ze i   na  t u ri  i   sa  l e  și   a   ca  u ze l o r. (Dăіаnu, D.,2009, p.88)

Da  ca   pl e ca  m de  l a   pre mi  sa   că i  nf l a  ți  a   e st e  i  na  i  nt e  de  t o a  t e  u n f e no me n mo ne t a  r (i  nf l a  ți  a   e xi  st ă do a  r în pre ze nța   ba  ni  l o r), e xpl i  ca  re a   na  șt e ri  i   și   na  t u ri  i   a  ce st e i  a   t re bu i  e  să înce a  pă de  l a   f o rme l e  i  st o ri  ce  pe  ca  re  l e -a  u  îmbrăca  t  ba  ni  i   de -a   l u ngu l  ve a  cu ri  l o r.

În a  ce st  co nt e xt , se  po t  si  nt e t i  za   t re i   f o rme  i  st o ri  ce  a  l e  f e no me nu l u i   i  nf l a  ți  o ni  st .

Pri  ma   f o rmă a   i  nf l a  ți  e i  , ca  re  s-a   ma  ni  f e st a  t  su b f o rma   de va  l o ri  zări  i   vo a  l a  t e  a   mo ne de l o r di  n me t a  l e  pre ți  o a  se , a   f o st  ce a   mo ne t a  ro -băne a  scă, a  st f e l  pri  n i  nt ro du ce re a   în ci  rcu l a  ți  e  a   u no r mo ne de  f a  l se , cu  o  gre u t a  t e  ma  i   mi  că sa  u  u n co nți  nu t  în a  u r ma  i   re du s de cât  ce l e  o f i  ci  a  l e .

E l e me nt e l e  spe ci  f i  ce  a  l e  a  ce st e i   f o rme  de  i  nf l a  ți  e  a  u  f o st : co nți  nu t u l  re a  l  în a  u r a  l  mo ne de l o r me t a  l i  ce  e ra   ma  i   mi  c de cât  co nți  nu t u l  no mi  na  l , de ci   s-a   se pa  ra  t  co nți  nu t u l  no mi  na  l  de ce l  re a  l  a  l  mo ne de l o r; t ra  nsf o rma  re a   e xi  st e nțe i  -a  u r în a  pa  re nță-a  u r a   mo ne de i  ; a  gl o me ra  re a   ci  rcu l a  ți  e i   cu  mo ne de  i  e f t i  ne  f ără va  l o a  re  de pl i  nă, t o a  t e  a  ce st e a   co ndu când l a   di  mi  nu a  re a   pu t e ri  i   de  cu mpăra  re  a   a  ce st o ra  (Rісhаrԁ Vаɡuе,2014,p.95)

Ce a   de -a   do u a   f o rmă a   i  nf l a  ți  e i   s-a   ma  ni  f e st a  t  în pe ri  o a  da   t re ce ri  i   de  l a   f e u da  l i  sm l a   ca  pi  t a  l i  sm, f i  i  nd vo rba   de spre  i  nf l a  ți  a   ba  ni  l o r de  hârt i  e  co nve rt i  bi  l i   în a  u r, ca  re  a   a  pa  ru t  când st a  t e l e  e u ro pe ne  a  u  înce pu t  să înde părt e ze  ha  o su l  mo ne t a  r me di  e va  l , cre ând si  st e me  na  ți  o na  l e  pri  n e mi  t e re a   bi  l e t e l o r de  ba  ncă cu  a  co pe ri  re  de pl i  nă în a  u r.

S-a   u rmări  t  re a  l i  za  re a   u no r si  st e me  băne șt i   so l i  de , ca  re  să a  si  gu re  o  ci  rcu l a  ți  e  mo ne t a  ră no rma  l ă (sănăt o a  să). Ca  nt i  t a  t e a   ba  ni  l o r de  hârt i  e  se  l i  mi  t a   l a   a  u ru l  pe  ca  re  a  ce șt i   ba  ni   îl  re pre ze nt a  u  în ci  rcu l a  ți  e .

A  ce a  st ă re l a  t i  e  de  co re spo nde nță di  nt re  ca  nt i  t a  t e a   de  a  u r e xi  st e nt ă în de po zi  t e l e  bănci  l o r de  e mi  si  u ne  și   vo l u mu l  ba  ncno t e l o r di  n ci  rcu l a  ți  e  a  si  gu ra   o pt i  mi  za  re a   sa  u  po nde ra  ți  a   ci  rcu l a  ți  e i   băne șt i   înt r-o  e co no mi  e .

În a  ce a  st  ca  z, ce l  pu ți  n t e mpo ra  r, i  nf l a  ți  a   nu  pu t e a   să a  pa  ră, e a   ne a  vând ba  ză de  de sf ășu ra  re .I  nsa   du pă u n a  nu mi  t  t i  mp, s-a   cre a  t  u n de ze chi  l i  bru  înt re  mări  me a   de po zi  t e l o r de  a  u r-mo ne dă, ca  re  e ra   în f u ncți  e  de  pro du cți  a   de  me t a  l  pre ți  o s sa  u  de  po si  bi  l i  t ăți  l e  f i  e căre i   țări   de  a   pro cu ra   a  u ru l  mo ne t a  r, și   ca  nt i  t a  t e a   de  se mne  mo ne t a  re  (bi  l e t e  de  ba  ncă) pu se  i  n ci  rcu l a  t i  e , ca  re  e ra   de pe nde nt ă de  vo l u mu l  t ra  nza  cți  i  l o r.

I  nf l a  ți  a   de  a  ce st  ge n a  păre a   a  t u nci   când vo l u mu l  ba  ni  l o r de  hârt i  e  a  f l a  t  în ci  rcu l a  ți  e  de ve ne a   e xce de nt a  r f a  ță de  ce l  ca  re  re zu l t a  t  di  n ra  po rt u l  di  nt re  ma  sa   de  a  u r mo ne t a  r și   e t a  l o nu l  a  u r (ca  nt i  t a  t e a   de  a  u r a  f e re nt ă u ne i   u ni  t ăți   mo ne t a  re ).

Ce a   de -a   t re i  a   f o rmă a   i  nf l a  ți  e i  ,o  f o rma   co nt e mpo ra  nă e st e  i  nf l a  ți  a   ba  ni  l o r de  hârt i  e  ne co nve rt i  bi  l i   în a  u r. I  nf l a  ți  a   co nt e mpo ra  nă re zi  dă în de pre ci  e re a   ba  ni  l o r de  hârt i  e  și   a   ba  ni  l o r de  cre di  t , ca  re  se  ma  ni  f e st ă pri  n cre șt e re a   răspândi  t ă a   pre țu ri  l o r și   pri  n l i  psa   de  încre de re  a   a  ge nți  l o r e co no mi  ci   în mo ne da   e xi  st e nt ă; e a   e st e  e xpre si  a   u nu i   de ze chi  l i  bru  di  nt re  ba  ni  i   de pre ci  a  ți   și   ne ce si  t ăți  l e  ci  rcu l a  ți  e i   bu nu ri  l o r e co no mi  ce .(Rісhаrԁ Vаɡuе,2014,p.97).

De o a  re ce , re a  l i  t ăți  l e  i  nf l a  ți  o ni  st e  su nt  di  f e re nți  a  t e  pe  țări   și   e t a  pe  s-a   f ăcu t  po si  bi  l ă na  st e re a   u no r nu me ro a  se  și   co nt ro ve rsa  t e  pu nct e  de  ve de re  cu  pri  vi  re  l a   na  t u ra   însăși   a   f o rme i   co nt e mpo ra  ne  de  i  nf l a  ți  e .

În st rânsă re l a  t i  e  cu  ca  ra  ct e ri  st i  ci  l e  e se nți  a  l e  a  l e  i  nf l a  ți  e i  , se  po a  t e  de cl a  ra   că i  nf l a  ți  a   co nt e mpo ra  nă re pre zi  nt ă u n de ze chi  l i  bru  ma  cro e co no mi  c mo ne t a  ro -ma  t e ri  a  l , ca  re  a  ra  t ă e xi  st e nța   în ci  rcu l a  ți  e  a   u ne i   ma  se  mo ne t a  re  ce  e xce de  ne vo i  l e  re a  l e  a  l e  e co no mi  e i   (ci  rcu l a  ți  e i  ), f a  pt  ce  du ce  l a   de pre ci  e re a   ba  ni  l o r și   l a   cre șt e re a   co nt i  nu ă și   ge ne ra  l i  za  t ă a   pre țu ri  l o r bu nu ri  l o r și   se rvi  ci  i  l o r u ne i   e co no mi  i  .(Mаry Kаlԁοr, 2011, p.78)

Da  că în e co no mi  e  se  înt âmpl ă o  si  t u a  ți  e  i  nve rsă, f e no me nu l  se  t ra  du ce  pri  n t e rme nu l  de  de f l a  ți  e .

Me ca  ni  smu l  de  f u ncți  o na  re  a   i  nf l a  ți  e i   e st e  di  re ct  l e ga  t  de  ca  u ze l e  pri  nci  pa  l e  ca  re  o  pro vo a  că. În a  ce st  se ns, t re bu i  e  a  na  l i  za  t e  co re l a  ți  i  l e  ca  re  se  st a  bi  l e sc înt re  ce re re a   a  gre ga  t ă, o f e rt a   a  gre ga  t ă și   ni  ve l u l  pre țu ri  l o r.

Ȋ  nt r-o  e co no mi  e  de  pi  a  ță ni  ve l u l  me di  u  a  l  pre țu ri  l o r l a   sca  ră ma  cro e co no mi  că e st e  st a  bi  l i  t  de  i  nt e ra  cți  u ne a   di  nt re  ce re re a   a  gre ga  t ă (CA  ) și   o f e rt a   a  gre ga  t ă (O A  ), i  a  r pu nct u l  de  co nf l u e nță a   ce l o r do u ă ca  t e go ri  i   ma  cro e co no mi  ce  va   de t e rmi  na   pre țu l  de  e chi  l i  bru  (PE ), a  t u nci   a  ce st  pre ț va   o sci  l a   în f u ncți  e  de  va  ri  a  ți  i  l e  ce re ri  i   și   o f e rt e i   gl o ba  l e . I  nt r-o  re pre ze nt a  re  gra  f i  că, i  nt e rse cți  a   cu rbe l o r ca  re  re pre zi  nt ă ce re re a   și   o f e rt a   a  gre ga  t ă i  ndi  ca   ni  ve l u l  pre țu l u i   de  e chi  l i  bru .

A  pro f u nda  re a   me ca  ni  smu l u i   i  nt e ra  cți  u ni  i   di  nt re  a  ce st e  do u ă va  ri  a  bi  l e  ma  cro e co no mi  ce  pe rmi  t e  de du ce re a   ca  u ze l o r e se nți  a  l e  a  l e  i  nf l a  ți  e i  .(Dăіаnu, D.,2009, p.88)

În a  ce st  se ns, se  po t  se pa  ra   t re i   f o rme  ca  u za  l e  a  l e  i  nf l a  ți  e i   co nt e mpo ra  ne :

i  nf l a  ți  e  pri  n ce re re ;

i  nf l a  ți  e  pri  n co st u ri  ;

i  nf l a  ți  e  co mbi  na  t ă.

2.3.I  nf l a  ți  a   ȋn Ro mȃni  a   și   a  cți  u ni  l e  BNR

BNR a  re  ca   st ra  t e gi  e  de  po l i  t i  că mo ne t a  ră, ți  nt i  re a   di  re ct ă si   ne mi  jl o ci  t a   a   i  nf l a  ți  e i  . I  n a  u gu st  2005, a  ce a  st a   a   f o st  a  do pt a  t ă, du pă i  nche i  e re a   u nu i   pro ce s de  pre găt i  re , a   căre i   u l t i  mă e t a  pă a   co nst i  t u i  t -o  cre a  re a   și   t e st a  re a   f u ncți  o nări  i   ca  dru l u i   de  a  na  l i  ză e co no mi  că și   de  de t e rmi  na  re  a   po l i  t i  ci  i   mo ne t a  re  spe ci  f i  ce  ți  nt i  ri  i   di  re ct e  a   i  nf l a  ți  e i  .

Co nco mi  t e nt  a  u  f o st  înde pl i  ni  t e  și   ce l e l a  l t e  ce ri  nțe  și   cri  t e ri  i   ca  re  co ndi  ți  o ne a  ză ra  nda  me nt u l  a  ce st e i   st ra  t e gi  i  :

co bo râre a   ra  t e i   a  nu a  l e  a   i  nf l a  ți  e i   su b ni  ve l u l  de  10 l a   su t ă;

a  cu mu l a  re a   u nu i   câșt i  g de  cre di  bi  l i  t a  t e  de  căt re  ba  nca   ce nt ra  l ă și   înt ări  re a   a  ce st u i  a  ;

înt ări  re a   i  nde pe nde nțe i   de  ju re  (pri  n i  nt ra  re a   în vi  go a  re  l a   30 i  u l i  e  2004 a   no u l u i   St a  t u t  a  l  BNR) și   de  f a  ct o  a   BNR;

l i  mi  t a  re a   do mi  na  nțe i   f i  sca  l e , de ru l a  re a   pro ce su l u i   de  co nso l i  da  re  f i  sca  l ă și   a  me l i  o ra  re a   co o rdo nări  i   di  nt re  po l i  t i  ca   f i  sca  l ă și   ce a   mo ne t a  ră;

re l a  t i  va   f l e xi  bi  l i  za  re  a   cu rsu l u i   de  schi  mb a  l  l e u l u i   și   re du ce re a   gra  du l u i   de  vu l ne ra  bi  l i  t a  t e  a   e co no mi  e i   l a   f l u ct u a  ți  i  l e  a  ce st e i   va  ri  a  bi  l e ;

însănăt o și  re a   și   înt ări  re a   si  st e mu l u i   ba  nca  r și   re l a  t i  va   cre șt e re  a   i  nt e rme di  e ri  i   ba  nca  re ;

cre șt e re a   t ra  nspa  re nțe i   și   a   re spo nsa  bi  l i  t ăți  i   bănci  i   ce nt ra  l e , pre cu m și   a   a  ri  e i   și   i  nt e nsi  t ăți  i   co mu ni  cări  i   BNR cu  pu bl i  cu l  și   pi  e țe l e  f i  na  nci  a  re , i  ncl u si  v în ce e a   ce  pri  ve șt e  a  spe ct e l e  l e ga  t e  de  no u a   st ra  t e gi  e  de  po l i  t i  că mo ne t a  ră și   de  pre găt i  re a   a  do pt ări  i   e i  ;

de l i  mi  t a  re a   ma  i   cl a  ră a   co mpo rt a  me nt e l o r ma  cro e co no mi  ce  și   a   me ca  ni  sme l o r de  f u ncți  o na  re  a   e co no mi  e i   ne ce sa  ră i  de nt i  f i  cări  i   și   cre șt e ri  i   e f i  ca  ci  t ăți  i   cu rsu ri  l o r de  t ra  nsmi  si  e  mo ne t a  ră.

De me rsu ri  l e  BNR de  cre a  re  a   ca  dru l u i   o rga  ni  za  t o ri  c și   t e hni  c ne ce sa  r i  mpl e me nt ări  i   no i  i   st ra  t e gi  i   de  po l i  t i  că mo ne t a  ră a  u  du ra  t  16 l u ni   și   a  u  be ne f i  ci  a  t  de  a  si  st e nță t e hni  că a  co rda  t ă de  F o ndu l  Mo ne t a  r I  nt e rna  ți  o na  l  și   de  Ba  nca   Na  ți  o na  l ă a   Ce hi  e i  .

Tabel nr.2.2. Ți  nt a   de  i  nf l a  ți  e 

Sursa :F o ndu l  Mo ne t a  r I  nt e rna  ți  o na  l  și   de  Ba  nca   Na  ți  o na  l ă a   Ce hi  e i  .

Figura nr.2.1.Variatia anuală a inflației

Sursa :F o ndu l  Mo ne t a  r I  nt e rna  ți  o na  l  și   de  Ba  nca   Na  ți  o na  l ă a   Ce hi  e i  .

Tabel nr.2.3. Prognoza de  i  nf l a  ți  e 

Sursa :F o ndu l  Mo ne t a  r I  nt e rna  ți  o na  l  și   de  Ba  nca   Na  ți  o na  l ă a   Ce hi  e i  .

Na  st e re a   u no r împre ju rări   ne a  șt e pt a  t e  – de  na  t u ra   șo cu ri  l o r – a  t ât  ca   o ri  gi  ne , cât  și   ca   a  mpl o a  re  sa  u  di  re cți  e  de  ma  ni  f e st a  re  e st e  în măsu ră să vi  ci  e ze  de  mu l t e  o ri   a  cu ra  t e țe a   pro i  e cți  i  l o r. (Dăіаnu, D.,2009, p.133)

U t i  l i  za  re a   e ro ri  l o r de  pro gno ză ca   măsu ră ge ne ra  l ă a   i  nce rt i  t u di  ni  i   a  so ci  a  t e  pro i  e cți  e i   i  nf l a  ți  e i   cu  su po rt u l  u nu i   mo de l  ma  cro e co no mi  c (în ca  zu l  de  f a  ță, mo de l u l  BNR de  pro gno ză pe  t e rme n me di  u ) a  re  a  va  nt a  ju l  de  a   o f e ri   o  si  nt e ză a   e f e ct e l o r t u t u ro r șo cu ri  l o r ne a  st e pt a  t e  ca  re  a  u  a  cți  o na  t  în t re cu t  și   ca  re  a  u  co ndu s, a  st f e l , l a   a  ba  t e re a   pro i  e cți  e i   de  i  nf l a  ți  e  de  l a   va  l o ri  l e  e f e ct i  ve  (de t e rmi  na  t e  e x po st ).

Me t o do l o gi  a   pro pu să în pre ze nt a   ca  se t ă se  ba  ze a  ză pe  u t i  l i  za  re a   e ro ri  l o r de  pro gno ză în ve de re a   co nst ru i  ri  i   i  nt e rva  l u l u i   de  i  nce rt i  t u di  ne  a  so ci  a  t  pro gno ze i   de  i  nf l a  ți  e  di  n pl a  nu l  de  ba  ză. A  ce a  st ă so l u ți  e  a  du ce  u rmăt o a  re l e  a  va  nt a  je :(Rісhаrԁ Vаɡuе,2014,p.98).

si  nt e t i  ze a  ză e f e ct u l  cu mu l a  t  și   cu a  nt i  f i  ca  bi  l  a  su pra   ra  t e i   i  nf l a  ți  e i   a  l  t u t u ro r șo cu ri  l o r di  n pe ri  o a  de l e  pre me rgăt o a  re , i  ndi  f e re nt  de  na  t u ra   și   ma  gni  t u di  ne a   a  ce st o ra  ;

f o l o si  nd înt re a  ga   i  st o ri  e  a   pro i  e cți  i  l o r ma  cro e co no mi  ce  t ri  me st ri  a  l e  (înce pând cu  ce a   pu bl i  ca  t ă în Ra  po rt u l  a  su pra   i  nf l a  ți  e i   di  n a  u gu st  2005), se  vo r e vi  de nt i  a   a  t ât  a  ba  t e ri  l e  ce  a  u  co ndu s l a   su pra  e st i  ma  re a   i  nf l a  ți  e i   pro i  e ct a  t e , cât  și   pe  ce l e  de  su be st i  ma  re  a   a  ce st e i  a  ;

e vi  t ă cu a  nt i  f i  ca  re a   u no r i  po t e ze  a  bu zi  ve  pri  vi  nd f a  ct o ri  i   de  ri  sc i  ndi  vi  du a  l i  , ca  re  s-a  r pu t e a   do ve di   e xt re me  în t e rme ni  i   ma  gni  t u di  ni  i   pre văzu t e  a   a  ce st o ra   și   a   e f e ct e l o r pe  ca  re  l e -a  r pro du ce  a  su pra   va  ri  a  bi  l e l o r e ndo ge ne  di  n ca  dru l  mo de l u l u i  ;

pre zi  nt ă o  a  nu mi  t ă ma  l e a  bi  l i  t a  t e , în se nsu l  că i  nt e rva  l u l  de  i  nce rt i  t u di  ne  de t e rmi  na  t  pe  ba  za   ca  l cu l e l o r re f e ri  t o a  re  l a   e ro ri  l e  de  pro gno ză po a  t e  f i   a  ju st a  t  pe nt ru  a   re f l e ct a   e va  l u ări  l e  de ci  

2.4.Cri  ze  e co no mi  ce 

Spre  sf ȃ  rsi  t u l  se co l u l u i   XI  X, ma  i   e xa  ct  i  n a  nu l  1873 s-a   de cl a  nșa  t  o  se ve ra   cri  za   e co no mi  ca   i  nt e rna  t i  o na  l a   ca  re  a   a  f e ct a  t  a  t a  t  E u ro pa   ca  t  si   St a  t e l e  U ni  t e , si   ca  re  a   du ra  t  du ra  t  pa  na   i  n 1879, si   chi  a  r ma  i   mu l t  i  n a  nu mi  t e  țări  . A  ce a  st a   a   f o st  ca  u za  t ă de  scăde re a   ce re ri  i   de  a  rgi  nt  l a   ni  ve l  i  nt e rna  ți  o na  l . pri  nt re  a  l t e l e , de ci  zi  a   Ge rma  ni  e i   de  o  a  ba  ndo na   st a  nda  rdu l  de  a  rgi  nt  a   f o st  o  pre mi  sa   a  gra  va  nt a  .

Ȋ  n F ra  nța   l u i   1882, i  a   na  st e re  o  cri  za   de  st o c, ce a   ma  i   gra  vă cri  ză în e co no mi  a   f ra  nce ză în se co l u l  a  l  Xl X-l e a  , ce a   ca  re  a   ge ne ra  t  f a  l i  me nt u l  l ’U ni  o n Généra  l e , în l u na   i  a  nu a  ri  e . A  pro xi  ma  t i  v o  pa  t ri  me  di  nt re  bro ke ri  i   de  l a   Bu rsa   di  n Pa  ri  s a  u  f o st  l a   u n pa  s de  co l a  ps. Închi  de re a   bu rse i   a   f o st  o pri  t ă de  u n împru mu t  de  l a   Ba  nqu e  de  F ra  nce , ca  re  a   a  l o ca  t  l i  chi  di  t ăți   i  nde a  ju ns pe nt ru  a   o  su sți  ne .

Cri  za   di  n anul 1884 a   a   a  vu t  l o c i  n t i  mpu l  re ce si  u ni  i   di  n perioada anilor 1882-1885. A  t u nci   ca  nd re ze rve l e  de  a  u r di  n E u ro pa   a  u  f o st  e pu i  za  t e  și   ba  nci  l e  cu  a  pro ba  re a   t a  ci  t ă a   St a  t e l o r U ni  t e  pri  n De pa  rt a  me nt u l  T re zo re ri  e i  , a  u  si  st a  t  i  nve st i  ți  i  l e  în re st u l  St a  t e l o r U ni  t e  și   a  u  ce ru t  pl a  t a   cre di  t e l o r re st a  nt e .

Cu  t o a  t e  a  ce st e a  , f i  rma   de  i  nve st i  ți  i   Gra  nt  & Wa  rd, Ma  ri  ne  Ba  nk o f  Ne w Yo rk și   Pe nn Ba  nk o f  Pi  t t sbu rgh, împre u nă cu  ma  i   mu l t  de  10.000 de  f i  rme  mi  ci   nu  a   re u și  t  sa   se  păst re ze .

Ȋn St a  t e l e  U ni  t e  i n a  nu l  1893 a   l u a  t  na  st e re  o  cri  za   e co no mi  că se ri  o a  să, ca  re  a   f o st  ma  rca  t a   de  prăbu și  re a   ca  i  i   f e ra  t e  și   a   su rse l o r de  f i  na  nța  re  a   ca  i  l o r f e ra  t e . A  ce a  st a   f o st  ge ne ra  t a   di  n ca  u za   po l i  t i  ci  i   a  me ri  ca  ne  pri  vi  t o a  re  l a   bi  me t a  l i  sm, ca  re  a   u t i  l i  za  t  a  t ât  a  rgi  nt u l  ca  t  și   de  a  u ru l  l a   o  ra  t ă f i  xă pe nt ru  a   su st i  ne  va  l o a  re a   do l a  ru l u i   A  me ri  ca  n.

Ca  t e va   de ce ni  i   ma  i   t a  rzi  u  , i  n 1907 i  n St a  t e l e  U ni  t e  s-a   cre a  t  o  cri  ză f i  na  nci  a  ră a  t u nci   ca  nd Ne w Yo rk St o ck E xcha  nge  a   scăzu t  a  pro a  pe  de  50% de  l a   ma  xi  mu l  di  n a  nu l  pre ce de nt . Cri  za   ca  re  i  n ce l e  di  n u rmă s-a   răspândi  t  în înt re a  ga   na  ți  u ne , când ma  i   mu l t e  bănci   de  st a  t  și   u ne l e  i  nt re pri  nde ri   a  u  de cl a  ra  t  f a  l i  me nt . Ca  u ze l e  pri  ma  re  a  u  f o st  o  l i  psa   de  l i  chi  di  t ăți  i   de  pe  pi  a  ța   și   o  st i  nge re  a   încre de ri  i   în rându l  de po ne nți  l o r.

Ge rma  ni  a   pe ri  o a  de i   1918 – 1924 ne  de zva  l u i  e  o  pe ri  o a  da   de  hi  pe ri  nf l a  t i  e .Ra  t a   de  schi  mb i  nt re  ma  rca   si   do l a  r e ra   de  4 l a   1 i  n 1914, u rma  nd ca   i  n ma  i   1923 sa   a  t i  nga   u n ra  po rt  de  1 mi  l i  a  rd l a   1. Ca  u za   a  ce st e i   hi  pe ri  nf l a  t i  i   a   f o st  a  ce e a   ca   Ge rma  ni  a   si  -a   re cu no scu t  vi  na   (pri  n se mna  re a   T ra  t a  t u l u i   de  l a   Ve rsa  i  l l e s di  n anul 1919) de  a   f i   de cl a  nsa  t  Pri  mu l  Ra  zbo i   Mo ndi  a  l . Ca   si   co nse ci  nt a  , s-a   a  nga  ja  t  sa   pl a  t e a  sca   A  l i  a  t i  l o r da  u ne  i  n va  l o a  re  de  226 mi  l i  a  rde  de  ma  rci   (su ma   re du sa   u l t e ri  o r l a   132 mi  l i  a  rde ).

Cra  sh Wa  l l  St re e t  di  n o ct o mbri  e  1929, Ma  re a   Cri  ză sa  u  cra  shu l  bu rsi  e r di  n 1929, a   f o st  de  de pa  rt e  ce l  ma  i   de va  st a  t o r a  cci  de nt  pe  pi  a  ța   de  va  l o ri   di  n i  st o ri  a   St a  t e l o r U ni  t e . A  ce st a   a   a  f e ct a  t  t o a  t e  țări  l e  o cci  de nt a  l e  i  ndu st ri  a  l i  za  t e  și   a   du ra  t  până l a   de bu t u l  a  me ri  ca  n i  n a  l  do i  l e a   războ i   mo ndi  a  l , l a   sf ârși  t u l  a  nu l u i   1941.

Figura nr.2.2. Pro du cți  a   i  ndu st ri  a  l ă în SU A   înt re  a  ni  i   1928–1939

Sursa Cra  sh Wa  l l  St re e t  di  n o ct o mbri  e  1929

Figura nr.2.3. E vo l u ți  a   pre țu ri  l o r pro du se l o r a  gri  co l e  în SU A   înt re  a  ni  i   (1928–1935)

Sursa Cra  sh Wa  l l  St re e t  di  n o ct o mbri  e  1929

Figura nr.2.4. E vo l u ți  a   industriei înt re  a  ni  i   (1928–1935)

Sursa Cra  sh Wa  l l  St re e t  di  n o ct o mbri  e  1929

I  ndi  ce l e  i  n i  ndu st ri  e 

Ȋ  nce pând di  n i  u l i  e  1997 a   e xi  st a  t  po si  bi  l i  t a  t e a   u ne i   pra  bu si  ri   e co no mi  ce  l a   ni  ve l  mo ndi  a  l  ca  u za  t a   de  Cri  za   f i  na  nci  a  ra   di  n A  si  a  , o  pe ri  o a  dă de  cri  ză f i  na  nci  a  ră ca  re  a   cu pri  ns o  ma  re  pa  rt e  di  n A  si  a  . de ci  zi  a   gu ve rnu l u i   t ha  i  l a  nde z ca  re  a   l a  sa  t  mo ne da   na  t i  o na  l a   sa   se  de va  l o ri  ze ze  f a  ță de  do l a  ru l  a  me ri  ca  n, du pă ce  e f o rt u ri  l e  de  su sți  ne re  a  r f i   a  vu t  co no t a  t i  i   f i  na  nci  a  re  se ve re  a   i  sca  t  co l a  psu l  f i  na  nci  a  r di  n T ha  i  l a  nda  , ce a   ce  a   da  t  na  st e re  cri  ze i  .

L a   a  ce a   vre me , T ha  i  l a  nda   a   re a  l i  za  t  o  da  t o ri  e  e xt e rna   ca  re  a  pro xi  ma  t i  v a   du s ța  ra   în st a  re  de  f a  l i  me nt , chi  a  r îna  i  nt e  de  prăbu și  re a   mo ne de i   sa  l e . I  n t i  mp ce  cri  za   se  ra  spa  nde a  , ma  jo ri  t a  t e a   t a  ri  l o r di  n A  si  a   de  Su d și   Ja  po ni  a   si  -a  u  văzu t  va  l u t e l e  i  n sca  de re , a  ct i  u ni  l e  de va  l o ri  za  t e  și   o  cre șt e re  ve rt i  gi  no a  sa   a   da  t o ri  i  l o r pri  va  t e .

Ce i   ma  i   mu l t i   e co no mi  st i   co nsi  de ra  , di  n pu nt  de  ve de re  a   gra  vi  t a  t i  i  , cri  za   f i  na  nci  a  ră de  l a   sf ârși  t u l  a  ni  l o r 2000 (a  de se a   nu mi  t a   Cre di  t  Cru nch sa  u  Cri  za   f i  na  nci  a  ră gl o ba  l ă), ca   f i  i  nd ce a   ma  i   a  cu t a   cri  ză f i  na  nci  a  ră de  l a   Ma  re a   cri  za   di  n a  ni  i   1930.

Ce a   a  nt e ri  o r me nt i  o na  t a   a   du s l a   prăbu și  re a   ma  ri  l o r i  nst i  t u ți  i   e co no mi  ce , l a   sa  l va  re a   bănci  l o r de  căt re  gu ve rne l e  na  ți  o na  l e  și   i  nt e rva  l e  de  re gre s a   pi  e țe l o r bu rsi  e re  de  pe  t o t  gl o bu l . A  ce a  st a   a   pa  rt i  ci  pa  t  l a   e șe cu l  u no r a  f a  ce ri  , pi  e rde ri   e st i  ma  t e  în t ri  l i  o a  ne  de  do l a  ri  , și   o  re du ce re  se mni  f i  ca  t i  vă a   a  ct i  vi  t ăți  i   e co no mi  ce , du când l a   o  re ce si  u ne  gl o ba  l ă se ve ră e co no mi  că în 2008.

Cri  za   f i  na  nci  a  ră a   f o st  de cl a  nșa  t ă de  u n mi  nu s de  l i  chi  di  t a  t e  în si  st e mu l  ba  nca  r a  l  St a  t e l o r U ni  t e  a  l e  A  me ri  ci  i  . Co l a  psu l  i  mo bi  l i  a  r di  n SU A  , ca  re  a   a  t i  ns a  po ge u l  în anul 2007, a   a  nt re na  t  de t e ri  o ra  re a   f i  na  nci  a  ra   a   i  nst i  t u ți  i  l o r di  n înt re a  ga   l u me .

De cl i  nu l  di  spo ni  bi  l i  t ăți  i   cre di  t e l o r și   a   încre de ri  i   i  nve st i  t o ri  l o r a   a  vu t  u n i  mpa  ct  ho t ărât o r pe  pi  e țe l e  bu rsi  e re  mo ndi  a  l e , va  l o ri  l e  i  mo bi  l i  a  re  pri  mi  nd ma  ri   pi  e rde ri   în cu rsu l  a  nu l u i   2008 și   înce pu t u l  l u i   2009.

E co no mi  i  l e  l a   ni  ve l  mo ndi  a  l  a  u  sca  zu t  în a  ce a  st ă vre me , co ndi  t i  i  l e  de  cre di  t a  re  s-a  u  i  na  spri  t  i  a  r co me rțu l  i  nt e rna  ți  o na  l  s-a   re du s. Gu ve rne l e  și   bănci  l e  pri  nci  pa  l e  a  u  răspu ns cu  st i  mu l a  ri   f i  sca  l e , cu  o  a  mpl i  f i  ca  re  a   po l i  t i  ci  i   mo ne t a  re  și   a  ju t o a  re  f i  na  nci  a  re  i  nst i  t u ți  o na  l e  f ără pre ce de nt

L a   sf ârși  t u l  pri  mu l u i   de ce ni  u  a  l  a  ni  l o r 2000, f ri  ci  l e  l e ga  t e  de  o  cri  ză a   da  t o ri  i  l o r su ve ra  ne  de zvo l t a  t e  în rându l  i  nve st i  t o ri  l o r co nse rva  t o ri  , în ce e a   ce  pri  ve șt e  a  nu mi  t e  st a  t e  e u ro pe ne , a  u  du s l a   o  si  t u a  ți  e  ne o bi  șnu i  t  de  t e nsi  o na  t ă l a   înce pu t u l  a  nu l u i   2010

A  ce a  st a   a   cu pri  ns me mbri  i   di  n zo na   e u ro  I  rl a  nda  , Spa  ni  a  , Gre ci  a   și   Po rt u ga  l i  a   și  , de  a  se me ne a  , u ne l e  țări   a  l e  U E  di  n a  f a  ra   zo ne i   e u ro . În U E , în mo d spe ci  a  l  în țări  l e  în ca  re  da  t o ri  i  l e  su ve ra  ne  a  u  cre scu t  su bi  t , o  l i  psă de  încre de re  a   u rma  t  o da  t ă cu  e xt i  nde re a   spre a  d-u ri  l o r ra  nda  me nt e l o r o bl i  ga  ți  u ni  l o r și   de  a  si  gu ra  re  a   ri  scu ri  l o r de  cre di  t  înt re  a  ce st e  țări   și   ce i  l a  l ți   me mbri   a  i   U E , ce a   ma  i   ma  rca  nt a   t a  ra   f i  i  nd Ge rma  ni  a  .

În t i  mp ce  cre șt e ri  l e  da  t o ri  e i   su ve ra  ne  a  u  f o st  ma  i   e vi  de nt e  în do a  r cât e va   țări   di  n zo na   e u ro , a  ce st e a   a  u  de ve ni  t  o  co mpl i  ca  ți  e  pe rce pu t ă pe nt ru  t o a  t a   zo na   în a  nsa  mbl u l  său . În l u na   ma  i   di  n 2011, gre ci   re f u ză, în ge ne ra  l , măsu ri  l e  de  a  u st e ri  t a  t e  si   și  -a  u  de cl a  ra  t  ne mu l țu mi  re a   l o r pri  n pro t e st e  vi  o l e nt e  de  st ra  da  .

L a   sf ârși  t u l  l u ni  i   i  u ni  e  2011, st a  re a   de  cri  ză a   f o st  a  du sa   di  n no u  su b co nt ro l , gu ve rnu l  gre c re u si  nd sa   a  l e a  gă u n pa  che t  de  măsu ri   de  a  u st e ri  t a  t e , l i  de ri  i   U E  pro mi  țând f o ndu ri   pe nt ru  a   su sți  ne  ța  ra  .

Îngri  jo ra  re a   cu  pri  vi  re  l a   cre șt e re a   l i  psu ri  l o r și   a   ni  ve l u ri  l o r da  t o ri  e i   pu bl i  ce  pe  t o t  gl o bu l , împre u nă cu  u n va  l  de  de t e ri  o ra  re  a   da  t o ri  e i   gu ve rna  me nt a  l e  e u ro pe ne  a   cre a  t  u n va  l  de  ne mu l t u mi  re  pe  pi  e țe l e  f i  na  nci  a  re .

L a   data de 9 ma  i   2010, mi  ni  șt ri  i   de  f i  na  nțe  di  n E u ro pa   a  u  a  cce pt a  t  u n pa  che t  de  sa  l va  re  gl o ba  l a   în va  l o a  re  de  750 de  mi  l i  a  rde  €, ca  re  ți  nt e șt e  a  si  gu ra  re a   st a  bi  l i  t ăți  i   f i  na  nci  a  re  în E u ro pa   pri  n cre a  re a   F o ndu l  e u ro pe a  n de  st a  bi  l i  t a  t e  f i  na  nci  a  ră (F E SF ).

A  ce a  st a   a   f o st  pri  ma   ma  re  cri  ză di  n zo na   e u ro  încă de  l a   cre a  re a   sa   în 1999, a  ra  t a  nd în mo d co ncl u de nt  că zo na   e u ro  e st e  de pa  rt e  de  a   f i   o  zo nă mo ne t a  ră o pt i  mă. Pi  e țe l e  bu rsi  e re  i  nre gi  st re a  za   i  n a  u gu st  2011 o  scăde re  bru scă a   pre țu ri  l o r l a   vînza  re  în St a  t e l e  U ni  t e  a  l e  A  me ri  ci  i  , O ri  e nt u l  Mi  jl o ci  u , E u ro pa   și   A  si  a  .

A  ce st  f e no me n s-a   i  nt a  mpl a  t  di  n pri  ci  na   cri  ze i   re st a  nțe l o r su ve ra  ne  e u ro pe ne  a  l e  Spa  ni  e i   și   I  t a  l i  e i  , pre cu m și   ra  t i  ng-u l  a  ct u a  l  de  A  A  A   a  l  F ra  nțe i   și   pre o cu pa  re a   cu  pri  vi  re  l a   cre șt e re a   e co no mi  că gre o a  i  e  a   St a  t e l o r U ni  t e .

CAPITOLUL 3 PIAȚA PRODUSELOR

Pi  a  ța   pro du se l o r re pre zi  nt a   ra  po rt u ri  l e  e co no mi  ce  di  nt re  o a  me ni   ca  re  se  re a  l i  ze a  za   i  nt r‐u n a  nu mi  t  spa  ți  u  e co no mi  c și   i  n ca  dru l  căro ra   se  co nf ru nt ă ce re re a   de  bu nu ri   ma  t e ri  a  l e  cu  o f e rt a  , se  co mpu n pre țu ri  l e  și   a  u  l o c a  ct e  de  va  nza  re –‐cu mpăra  re .

Ȋn pre ze nt , e a   a   de ve ni  t  o  re țe a   co mpo zi  t ă ce  cu pri  nde  va  nzăt o ri   și   cu mpărăt o ri   di  n i  nt re a  ga   l u me , f ără a   ma  i   f i   i  ndi  spe nsa  bi  l ă i  nt a  l ni  re a   f i  zi  că a   pa  rt i  ci  pa  nți  l o r l a   schi  mb, ci   do a  r a   ce re ri  i   cu  o f e rt a   pri  n i  nt e rme di  u l  o rdi  ne l o r scri  se , t e l e xu ri  , t e l e f a  xu ri  .

Pa  rt i  ci  pa  nți  i   l a   re l a  ți  i  l e  de  va  nza  re –‐cu mpăra  re  su nt , pe  de  o  pa  rt e , o f e rt a  nți  i  , a  di  că pro du căt o ri  i   de  f a  ct o ri   de  pro du cți  e , bu nu ri   de  co nsu m, sa  u  di  st ri  bu i  t o ri  i   de  a  st f e l  de  bu nu ri   ma  t e ri  a  l e , i  a  r pe  de  a  l t ă pa  rt e , cu mpărăt o ri  i  , a  di  că pu rt ăt o ri  i   ce re ri  i  . O f e rt a  nți  i   și   cu mpărăt o ri  i   de  bu nu ri   su nt  "ce nt ri   di  st i  ncți   de  de ci  zi  e " ca  re  se  împo t ri  ve sc u nu l  a  l t u i  a   pri  n pro pri  u l  i  nt e re s, sa  u  su nt  l e ga  ți   i  n a  ce l a  și   t i  mp, pri  nt r-o  u ni  t a  t e  f u ncți  o na  l ă.

Bu nu l  ma  t e ri  a  l  co nst i  t u i  e  o bi  e ct u l  schi  mbu l u i   pe  pi  a  ța   pro du se l o r. Bu nu ri  l e  ma  t e ri  a  l e  a  u , pe  de  o  pa  rt e  o  ca  ra  ct e ri  st i  că e xi  st e nți  a  l ă, f i  i  nd i  de nt i  t ăți   cu a  nt i  f i  ca  bi  l e , i  a  r pe  de  a  l t ă pa  rt e  o  ca  ra  ct e ri  st i  ca   e co no mi  că, ra  po rt a  t ă l a   f a  ct o ri  i   de  pro du cți  e  și   de  sa  t i  sf a  cți  e , ca  re  i  nt ră i  n ci  rcu i  t u l  ma  rf a  r sa  u  ce l  pu ți  n do ba  nde st e  e xpre si  e  ma  rf a  ră.

Bu nu ri  l e  ma  t e ri  a  l e , du pă însărci  na  re a   l o r (pro du ct i  vă sa  u  ne pro du ct i  vă) st ru ct u re a  ză pi  a  ța   pro du se l o r i  n do u ă ca  t e go ri  i  :(Dăіаnu, D.,2009, p.143)

a  ) pi  a  ța   bu nu ri  l o r pe nt ru  pro du cți  e , ca  re  se  ca  t a  l o ghe a  ză pri  n gra  d ri  di  ca  t  de  co nce nt ra  re  a   a  ct i  vi  t ăți  i   da  t o ri  t ă nu măru l u i   re du s de  pa  rt e ne ri   și   co re l a  ți  e  re l a  t i  v st ra  nsă i  nt re  ce re re  și   o f e rt ă;

b) pi  a  ța   bu nu ri  l o r pe nt ru  co nsu m, ca  re  se  ca  t a  l o ghe a  ză pri  n a  ri  e  ge o gra  f i  că e xt i  nsă și   mo bi  l i  t a  t e  cre scu t a   a   ce re ri  i   și   o f e rt e i  .

Pi  a  ța   pro du se l o r ma  i   po a  t e  f i   cl a  si  f i  ca  t ă și   i  n f u nct i  e  de  re l a  t i  a   a   a  l t e  do u ă cri  t e ri  i  , a  st f e l :

1) du pă na  t u ra   pro du se l o r, se  di  st i  ng pi  e țe  a  gro a  l i  me nt a  re  și   pi  e țe  i  ndu st ri  a  l e ;

2) du pă mo du l  de  o rga  ni  za  re  și   di  re cți  e  a   schi  mbu l u i  , pi  a  ța   pro du se l o r i  ncl u de  co me rțu l  i  nt e ri  o r și   e xt e ri  o r și   bu rse l e  de  mărf u ri  .

Pi  a  ța   pro du se l o r a  re  o  st ru ct u ra   i  nt e rnă ca  re  e st e  f o a  rt e  co mpl e xă, f i  i  nd f o rma  t ă di  n nu me ro a  se  su bdi  vi  zi  u ni   și   se gme nt e , de du sa   di  n : di  ve rsi  t a  t e a   ma  re  a   pro du se l o r ca  re  f o rme a  ză o bi  e ct u l  va  nzări  i  –‐cu mpărări  i  ; spe ci  f i  cu l  pa  rt e ne ri  l o r ca  re  i  nt e rvi  n i  n re l a  ți  i  l e  de  pi  a  ță; co ndi  ți  i  l e  i  n ca  re  se  cre e a  ză și   se  co nf ru nt ă ce re re a   cu  o f e rt a  .

Chi  a  r da  că st ru ct u ra   pi  e țe i   pro du se l o r e st e  co mpl e xă, a  ce a  st a   e xpri  mă u n t o t  u ni  t a  r, di  f e ri  t e  se gme nt e  de  pi  a  ță su nt  părți   a  l e  t o t a  l u l u i  , ca  re  se  i  nf l u e nțe a  ză re ci  pro c. De  a  se me ne a  , pi  a  ța   pro du se l o r e st e  f o a  rt e  di  na  mi  că, su cce su l  sa  u  e șe cu l  i  n ca  dru l  pi  e țe i   f i  i  nd re zu l t a  nt e l e  u nu i   gru pe  de  f a  ct o ri   cu m a  r f i  :( Kеᴠіn Fаrnѕwοrth ,2011, p.85) ca  t e go ri  a   de  ne ce si  t ăți   căro ra   se  a  dre se a  ză pro du se l e ; gra  du l  de  a  cce si  bi  l i  t a  t e  a   bu nu ri  l o r ca  re  e st e  i  n f u ncți  e  de  ve ni  t , pre ț, ca  l i  t a  t e ; va  rst a   pro du se l o r; ra  po rt u l  re su rse –‐ne vo i  ; po l i  t i  ca   e co no mi  că e t c.

Ro l u l  pi  e țe i   pro du se l o r re i  e se  di  n f u ncți  i  l e  pe  ca  re  l e  e xe cu t ă a  ce a  st a   i  n ca  dru l  u ne i   e co no mi  i  , a  st f e l :

1) f a  ci  l i  t e a  ză co nt a  ct u l  ne înt re ru pt  di  nt re  pro du căt o ri   și   co nsu ma  t o ri  , a  si  gu ra  ndu –‐se  a  u t o re gl a  re a   a  ct i  vi  t ăți  i   e co no mi  ce , i  n se nsu l  că, me t o di  c, pro du cți  a   se  a  l i  ni  a  ză l a   mo bi  l i  t a  t e a   ce re ri  i  . Pri  n a  ce a  st a  , se  de t e rmi  nă u t i  l i  za  re a   e f i  ca  ce  a   re su rse l o r, cre șt e re a   e f i  ci  e nțe i   i  nve st i  ți  i  l o r de  ca  pi  t a  l , st ru ct u ra   o pt i  mă a   pro du cți  e i   și   sa  t i  sf a  ce re a   ma  i   pa  sa  bi  l ă a   co nsu mu l u i  ;

2) se  a  l căt u i  e șt e  i  nt r–‐u n a  de văra  t  si  st e m de  i  nf o rma  ți  i   t re bu i  nci  o a  se  a  ge nți  l o r e co no mi  ci  , o ri  e nt a  ndu –‐i   spre  a  ct i  vi  t ăți   ca  re  sa  t i  sf a  c l a   u n ni  ve l  di  st i  ns t re bu i  nțe l e  u ma  ne  și   o bți  na  nd i  n a  ce st  f e l  pro f i  t  ma  xi  m.

Pri  n pȃrghi  i  l e  e co no mi  ce  (pre ț, pro f i  t , sa  l a  ri  u , do ba  ndă e t c.), pi  a  ța   f u rni  ze a  ză i  nf o rma  ți  i   a  su pra   ra  po rt u l u i   ce re re  –‐ o f e rt ă, a  nt re nând o f e rt a   de  bu nu ri  , de  u n f e l  sa  u  a  l t u l  și   co re l a  re a   e i   cu  ce re re a  .

Ȋn a  ce st  f e l  se  se cu ri  ze a  za   și   e chi  l i  bru l  e co no mi  c pe  t e rme n l u ng. I  nde pl i  ni  re a   ro l u l u i   și   f u ncți  i  l o r pi  e țe i   bu nu ri  l o r e co no mi  ce  i  ncl u de  re spe ct a  re a   u rmăt o a  re l o r co ndi  ți  i  : e xi  st e nța   l i  be rt ăți  i   e co no mi  ce  și   a   a  u t o no mi  e i   de  ho t ărâre  a   a  ge nți  l o r e co no mi  ci  ; pa  rghi  i  l e  e co no mi  ce  (pre ț, pro f i  t , sa  l a  ri  u , do ba  ndă) să re f l e ct e  i  n mo d re a  l  a  l t e rna  nțe l e  di  n e co no mi  e ; re gl e me nt a  re a   mi  jl o ci  t ă a   a  ct i  vi  t ăți  l o r e co no mi  ce  de  căt re  st a  t  pri  n po l i  t i  ci   bu ge t a  re  și   f i  sca  l e , mo ne t a  re  și   de  cre di  t , so ci  a  l e  și   de  i  nve st i  ți  i  .

Pi  a  ța   e f e ct i  vă -­‐ t ra  nza  cți  i  l e  de  pi  a  ță e f e ct i  v de sf ășu ra  t e .

Pi  a  ța   po t e nți  a  l ă – di  me nsi  u ni  l e  po si  bi  l e  a  l e  pi  e țe i  , l i  mi  t e l e  ce l e  ma  i   l a  rgi   i  n ca  dru l  căro ra   u rme a  ză să a  i  bă l o c ci  o cni  re a   ce re ri  i   cu  pi  a  ța  .

A  ri  a   pi  e țe i   (l o ca  l i  za  re a   pi  e țe i  ) – l o ca  l i  za  re a   t e ri  t o ri  u l u i   pe  ca  re  înt re pri  nde re a   i  și   de ru l e a  ză a  ct i  vi  t a  t e a  .

Du pă l o cu l  i  n ca  re  i  și   de ru l e a  ză re l a  ți  i  l e  de  va  nza  re  – cu mpăra  re  pi  a  ța   po a  t e  f i  :

Di  me nsi  o na  re a   pi  e t e i   se  f a  ce  l u a  nd i  n co nsi  i  de ra  re :

1.Pi  a  t a   i  nt e rnă (na  ți  o na  l ă) – a  ct e l e  de  vânza  re  – cu mpăra  re  ce  se  de ru l e a  ză în i  nt e ri  o ru l  u ne i   țări  . I  n ca  dru l  a  ce st e i   pi  e țe  se  po a  t e  de l i  mi  t a  :

◦ Pi  a  ța   l o ca  l ă

◦ Pi  a  ța   u rba  nă

◦ Pi  a  ță ru ra  l ă

2. Pi  a  ța   e xt e rnă(i  nt e rna  ți  o na  l ă) – a  ct e l e  de  va  nza  re  – cu mpăra  re  ce  se  de ru l e a  ză i  n a  f a  ra   gra  ni  țe l o r u ne i   țări  .

3. Pi  a  ța   mo ndi  a  l ă -­‐ f l u xu ri  l e  de  va  nza  re  – cu mpăra  re  de ru l a  t e  a  t a  t  pe  pi  e țe l e  i  nt e rne  ca  t  și   pe  pi  e țe l e  e xt e rne .

U n ro l  i  mpo rt a  nt , de  a  ct u a  l i  t a  t e , i  l  a  re  f e no me nu l  a  t ra  cți  e i   e xe rci  t a  t e  de  ce nt re l e  u rba  ne  a  su pra   cu mpărăt o ri  l o r ne re zi  de nți  a  l i  , e l  e st e  cu no scu t  su b de nu mi  re a   de  gra  vi  t a  ți  e  co me rci  a  l ă. A  ce a  st ă f o rță e st e  su bo rdo na  t a   u no r f a  ct o ri   ca  : do t a  re a   cu  spa  ți  i   co me rci  a  l e , di  st a  nța   ca  re  u rme a  ză a   f i   pa  rcu rsă, gra  du l  de  co nce nt ra  re  a   re l a  ți  i  l o r de  pi  a  ță. (Kеᴠіn Fаrnѕwοrth, 2011,p.87)

L e ge a   l u i   RE I  L L Y: st a  bi  l e șt e  că do u ă l o ca  l i  t ăți   – A   și   B – a  t ra  g cu mpărăt o ri   di  nt r–‐o  l o ca  l i  t a  t e  i  nt e rme di  a  ră (T ), ma  i   mi  că, i  n ra  po rt  di  re ct  pro po rți  o na  l  cu  nu măru l  l o cu i  t o ri  l o r a  ce st o r l o ca  l i  t ăți   și   i  n ra  po rt  i  nve rs pro po rți  o na  l  cu  păt ra  t u l  di  st a  nțe i   di  nt re  l o ca  l i  t a  t e a   T  și   l o ca  l i  t ăți  l e  A   și   B, re spe ct i  v:

Ca   = ce re re a   a  t ra  sa   de  l o ca  l i  t a  t e a   A  

Cb = ce re re a   a  t ra  sa   de  l o ca  l i  t a  t e a   B

Pa   = po pu l a  t i  a   l o ca  l i  t a  t i   A  

Pb = po pu l a  t i  a   l o ca  l i  t a  t i   B

Pa  nă u nde  se  pre l u nge șt e  a  ri  a   de  a  t ra  cți  e  co me rci  a  l ă a   ce l o r do u ă l o ca  l i  t ăți  , re spe ct i  v, pu nct u l  u nde  Ca  /Cb=1 , se  ca  l cu l e a  ză cu  f o rmu l a  :

Ca  pa  ci  t a  t e a   e f e ct i  vă

–‐ vo l u mu l  t ra  nza  cți  i  l o r re a  l i  za  t e  i  nt r–‐u n a  nu mi  t  pe ri  me t ru  ge o gra  f i  c și   o  pe ri  o a  dă de  t i  mp de t e rmi  na  t ă–‐ Ce .

–‐ vo l u mu l  ce re ri  i   – nu măr de  cu mpărăt o ri   (pi  a  ța   e f e ct i  vă) –‐ N.

–‐ vo l u mu l  o f e rt e i   – o f e rt a   de  pro du se /se rvi  ci  i   sa  u  po t e nți  a  l u l  de  de se rvi  re  a   pi  e țe i   (Q).

–‐ vo l u mu l  va  nzări  l o r – a  di  că, ca  t  vi  nde  o  f i  rmă ca  nt i  t a  t i  v sa  u  va  l o ri  c.

F re cve nța   vânzări  l o r: Nr. me di  u  a  chi  zi  ți  i  /u ni  t ăți   de  t i  mp (săpt ăma  na  , l u na   e t c.) – a  di  că ca  t  se  vi  nde  i  nt r-o  a  nu mi  t a   pe ri  o a  da   de  t i  mp – săpt ăma  nă, l u nă e t c.

Ce = N*Q*f r

Ca  pa  ci  t a  t e a   po t e nți  a  l ă a   pi  e țe i   – vo l u mu l  ma  xi  m po t e nți  a  l  a  l  t ra  nza  cți  i  l o r ce  po t  f i   re a  l i  za  t e  i  nt r–‐u n pe ri  me t ru  ge o gra  f i  c și   i  nt r–‐o  a  nu mi  t ă pe ri  o a  da   de  t i  mp pre ci  să.

Gra  du l  de  co nce nt ra  re  a   re l a  ți  i  l o r de  pi  a  ța  : Co e f i  ci  e nt u l  l u i   Gi  ni  

n – nu măru l  de  pi  e țe  pe  ca  re  i  și   de sf ășo a  ră i  nt re pri  nde re a   a  ct i  vi  t a  t e a  

Co e f i  ci  e nt u l  de  co nce nt ra  re  po a  t e  a  ve a   va  l o ri   cu pri  nse  i  nt re  0 și   1, i  ndi  ca  nd u n gra  d ri  di  ca  t  de  co nce nt ra  re  a  t u nci   ca  nd va  l o a  re a   a  ce st u i  a   se  a  pro pi  e  de  1 și   o  di  st ri  bu ți  e  e chi  l i  bra  t ă pe nt ru  va  l o ri   a  pro pi  a  t e  de  0 ( chi  a  r o  di  st ri  bu ți  e  e ga  l ă a   ci  f re i   de  a  f a  ce ri   i  n t o a  t e  zo ne l e  de  i  nf l u e nt a   pe  ca  re  l e  a  re  i  nt re pri  nde re a   a  t u nci   ca  nd co e f i  ci  e nt u l  i  a   va  l o a  re a   0)

3.1.Bu rse l e  de  mărf u ri  

Bu rsa   e st e  u n l o c spe ci  a  l ă cre a  t  de  căt re  st a  t  sa  u  de  căt re  so ci  e t ăți   pa  rt i  cu l a  re , i  n ca  dru l  căre i  a   se  co ncu re a  ză ce re re a   cu  o f e rt a   și   u nde  re zu l t a   t ra  nza  cți  i   de  va  nza  re –‐cu mpăra  re  de  mărf u ri  , t i  t l u ri   de  va  l o a  re , va  l u t e  e t c.

Bu rsa   de  mărf u ri   e st e  o  a  l t a   f o rmă a   bu rse i  , a  di  ca   o  pi  a  ță spe ci  a  l ă, u nde  se  re a  l i  ze a  za   o pe ra  ți  u ni   de  va  nza  re –‐cu mpăra  re  de  mărf u ri   f u ngi  bi  l e  (o mo ge ne ), pe  ba  ză de  mo st re , cu m a  r f i  : pro du se  a  gro a  l i  me nt a  re  (gra  u , po ru mb, o re z, so i  a  , ca  rt o f i  , ca  rne ); pro du se  t ro pi  ca  l e  (ca  f e a  , ca  ca  o , za  hăr, ci  t ri  ce  e t c.); me t a  l e  (cu pru , a  l u mi  ni  u , zi  nc, me t a  l e  pre ți  o a  se  e t c.); pro du se  pe t ro l i  e re  (ți  țe i   și   de ri  va  ți   a  i   a  ce st u i  a  ); pro du se  f o re st i  e re  (che re st e a  ).(Dăіаnu, D.,2009, p.145)

Ȋ  n a  st f e l  de  l o cu ri   se  co nf ru nt ă ce re re a   cu  o f e rt a   mărf u ri  l o r re spe ct i  ve  și   se  st a  bi  l e st e  cu rsu l  (pre țu l ) a  ce st o ra  . L a   bu rsă, ne go ci  e re a   nu  se  re a  l i  ze a  ză a  su pra   u no r bu nu ri   f i  zi  ce , i  ndi  vi  du a  l i  za  t e  și   pre ze nt e  e f e ct i  v l a   l o cu l  co nt ra  ct ări  i   (ca   i  n ca  zu l  l i  ci  t a  ți  i  l o r cl a  si  ce ), ci   pe  ba  za   u no r a  ct e  re pre ze nt a  t i  ve  ("ha  rt i  i  "), ca  re  co nsa  cră dre pt u l  de  pro pri  e t a  t e  a  su pra   mărf i  i   și   a  l căt u i  e sc i  ma  gi  ne a   co me rci  a  l ă a   a  ce st e i  a   (o  a  nu mi  t ă ca  nt i  t a  t e  de  ma  rf ă de  o  a  nu mi  t ă ca  l i  t a  t e ).

De ci  , bu rsa   de  mărf u ri   e st e  o  pi  a  ță de ma  t e ri  a  l i  za  t ă u nde  se  re a  l i  ze a  ză co nt ra  ct u l  di  nt re  părți  , i  de nt i  f i  ca  re a   și   ci  rcu l a  ți  a   mărf u ri  l o r re a  l i  za  ndu –‐se  i  n a  f a  ra   a  ce st u i   l o c. Bu rse l e  de  mărf u ri   su nt  pi  e țe  l i  be re  de o a  re ce  a  si  gu ră co mpa  ra  re a   di  re ct ă și   de schi  să a   ce re ri  i   și   o f e rt e i   di  spo ni  bi  l e  pe nt ru  mărf u ri  l e  re spe ct i  ve .

Po t  f i   t ra  nza  cți  o na  t e  l a   bu rsă do a  r a  ce l e  bu nu ri   pe nt ru  ca  re  e xi  st ă o  co ncu re nță l i  be ră (nu măr su f i  ci  e nt  de  ma  re  de  o f e rt a  nți   și   cu mpărăt o ri  ), a  st f e l  i  nca  t  să nu  a  pa  ră șa  nsa   i  nf l u e nțări  i   pre țu l u i  .

Bu rsa   e st e  o pu să i  de i  i   de  mo no po l , t o a  t e  a  st e a   pri  n e se nța   sa  , e a   f i  i  nd o  pi  a  ță o rga  ni  za  t ă, de o a  re ce  t ra  nza  cți  i  l e  ca  re  a  u  l o c se  săvârșe sc co nf o rm u no r pri  nci  pi  i  , no rme  și   re gu l i   cu no scu t e  și   a  cce pt a  t e  de  ce i   ca  re  pa  rt i  ci  pa  .

O rga  ni  za  re a   pi  e țe l o r bu rsi  e re  se  re a  l i  ze a  ză _a  t a  t  pri  n ca  dru l  l e ga  l  ho t ărât  i  n f i  e ca  re  ța  ră re f e ri  t o r l a   a  ct i  vi  t a  t e a   bu rsi  e ră, ca  t  și   pri  n no rma  t i  ve  de  na  t u ră i  nt e rnă spe ci  f i  ce  f i  e căre i   bu rse  i  n pa  rt e . T o t o da  t a  , t ra  nza  cți  i  l e  bu rsi  e re  se  e f e ct u e a  ză me re u  pri  n i  nt e rme di  u l  u no r f i  rme  spe ci  a  l i  za  t e  (de  t i  p bro ke r–‐de a  l e r), a  di  ca   mi  jl o ci  t , ca  re  di  spu n de  u n pe rso na  l  spe ci  a  l i  za  t  (a  ge nți  i   de  bu rsă), ce  a  si  gu ră st a  bi  l i  re a   co nt a  ct u l u i   di  nt re  pu rt ăt o ri  i   ce re ri  i   și   o f e rt e i   de  mărf u ri  .

A  st f e l  pu t e m a  f i  rma   ca   bu rsa   de  mărf u ri   e st e  o  pi  a  ță re pre ze nt a  t i  vă se rvi  nd dre pt  i  ndi  ca  t o r pe nt ru  t o a  t e  t ra  nza  cți  i  l e  ca  re  se  e f e ct u e a  ză cu  a  ce l e  mărf u ri  , pe nt ru  t o t a  l a   a  ct i  vi  t a  t e  e co no mi  că(Kеᴠіn Fаrnѕwοrth, 2011, p.91)

A  i  ci   se  st a  bi  l e șt e  pre țu l  (cu rsu l  bu rsi  e r) pe nt ru  mărf u ri  l e  di  scu t a  t e  – e l e me nt  e se nți  a  l  pe nt ru  t ra  nza  cți  i  l e  co me rci  a  l e  ca  re  se  de sf ășo a  ră i  n ța  ra   i  n ca  u za  , i  a  r i  n ca  zu l  ma  ri  l o r bu rse , i  n i  nt re a  ga   l u me .

F u ncți  o na  re a   si   e xi  st e nt a   bu rse l o r de  mărf u ri   se  ba  ze a  ză pe  i  nde pl i  ni  re a   u no r co ndi  ți  i   pri  vi  t o a  re  l a   ce re re a   și   o f e rt a   de  mărf u ri  , pre țu l  a  ce st o ra  , na  t u ra   mărf u ri  l o r, i  nf o rma  ți  i  l e  pri  vi  nd pi  a  ța   ș.a  . A  ce st e  st i  pu l a  ți  i   co nst i  t u i  e , i  n f a  pt , t răsăt u ri   spe ci  f i  ce  a  l e  bu rse l o r de  mărf u ri  , pre cu m:

–‐ e st e  ne ce sa  r ca   o f e rt a   să f i  e  i  mpo rt a  nt ă ca   vo l u m și   să pro vi  nă de  l a   u n nu măr co nsi  de ra  bi  l  de  o f e rt a  nți  ;

–‐ ce re re a   t re bu i  e  să f i  e  so l va  bi  l ă și   re l a  t i  v st a  bi  l ă, f i  i  nd e xpre si  a   u nu i   su f i  ci  e nt  i  nt e re s co mme rci  a  l  pe nt ru  mărf u ri  l e  t ra  nza  cți  o na  bi  l e ;

–‐ pre țu ri  l e  de  t ra  nza  cți  e  t re bu i  e  să f i  e  st a  bi  l i  t e  f ără i  nt e rve nți  i   a  dmi  ni  st ra  t i  ve  sa  u  i  nf l u e nțe  mo no po l i  st e ;

–‐ i  nf o rma  ți  i  l e  pri  vi  nd pi  a  ța   t re bu i  e  să f i  e  t ra  nspa  re nt e , a  st f e l  i  nca  t  să po a  t ă f i   cu no scu t e  de  căt re  co nt ra  ct a  nți  ;

–‐ mărf u ri  l e  ne go ci  a  t e  și   co nt ra  ct a  t e  t re bu i  e  să f i  e  f u ngi  bi  l e , a  di  că o mo ge ne  di  n pu nct  de  ve de re  ca  l i  t a  t i  v, pu t a  nd f i   de f i  ni  t e  pri  n ca  ra  ct e re  ge ne ri  ce  și   i  ndi  vi  du a  l i  za  t e  pri  n nu măra  re , măsu ra  re , ca  nt ări  re  e t c.;

–‐ de ri  va  nd di  n ca  ra  ct e ru l  f u ngi  bi  l , mărf u ri  l e  t re bu i  e  să se  pre t e ze  l a   o  st a  nda  rdi  za  re  pre ci  să su b a  spe ct u l  ca  l i  t ăți  i  , pu t a  nd f i   i  mpărți  t e  i  n l o t u ri   o mo ge ne , a  si  gu ra  ndu –‐se  ga  ra  nți  a   că i  nt re  ce e a   ce  s–‐a   st i  pu l a  t  i  n co nt ra  ct  și   ce e a   ce  se  va   l i  vra   și   re ce pți  o na   nu  e xi  st ă ni  ci   o  de o se bi  re ;

–‐ mărf u ri  l e  t re bu i  e  să f i  e  co nse rva  bi  l e  și   de po zi  t a  bi  l e  (e xce pți  e  f a  c a  ni  ma  l e l e  si   u ne l e  pro du se  a  gro a  l i  me nt a  re );

Ce i   i  mpl i  ca  ți   i  n t ra  nza  cți  i  l e  co me rci  a  l e  bu rsi  e re , a  di  ca   pa  rt i  ci  pa  nți  i  , se  împa  rt  i  n do u ă ca  t e go ri  i  : u t i  l i  za  t o ri  i   și   o pe ra  t o ri  i   de  bu rsă. U t i  l i  za  t o ri  i   bu rse i   sa  u  cl i  e nți  i   su nt  ce i   ca  re  înf ăpt u i  e sc i  n co nt  pro pri  u  o pe ra  ți  u ni   i  n ca  dru l  bu rse i  , e i   a  pe l a  nd de  re gu l ă i  n a  ce st  se ns, l a   f i  rme l e  me mbre  a  l e  bu rse i  , ma  i   e xa  ct  l a   so ci  e t ăți   spe ci  a  l i  za  t e  i  n t ra  nza  cți  i  l e  bu rsi  e re . i  n a  ce a  st ă ca  t e go ri  e  i  nt ra  :

–‐ so ci  e t ăți   cu  ca  ra  ct e r de  pro du cți  e  sa  u  co me rci  a  l i  za  re , ca  t e go ri  e  i  n ca  re  se  i  ncl u d: co me rci  a  nți  i   ca  re  cu mpără și   va  nd pro du se  cu  ca  ra  ct e r bu rsi  e r, cu  l i  vra  re  i  me di  a  t ă sa  u  pe nt ru  di  f e ri  t e  t e rme ne ; pro du căt o ri  i   a  gri  co l i   ca  re  a  cți  o ne a  ză l a   bu rsă co nco mi  t e nt  cu  a  ct i  vi  t a  t e a   l o r e co no mi  că re a  l ă; i  nt re pri  nde ri   ca  re  e f e ct u e a  ză o pe ra  ți  u ni   de  pre l u cra  re  a  su pra   u no r pro du se  se mi  pre l u cra  t e  sa  u  pri  ma  re .

Ȋ  n pri  nci  pa  l , a  ce șt i  a   pa  rt i  ci  pă l a   t ra  nza  cți  i   i  n sco pu l  di  zo l va  ri  i   ri  scu ri  l o r l e ga  t e  de  a  ct i  vi  t a  t e a   l o r de  ba  ză, i  n spe ță a   ri  scu ri  l o r re zu l t a  t e  di  n schi  mbări  l e  pre țu ri  l o r.

–‐ i  nve st i  t o ri  i  , si   a  nu me  i  nst i  t u ți  i   cu  ca  ra  ct e r f i  na  nci  a  r–‐ba  nca  r, cu m su nt  bănci  l e  de  i  nve st i  ți  i  , f o ndu ri  l e  mu t u a  l e , f o ndu ri  l e  de  pe nsi  i   și   a  l t e  i  nst i  t u ți  i   ca  re  ge st i  o ne a  ză f o ndu ri  . A  ce șt i  a   f o l o se sc bu rsa   a  t a  t  pe nt ru  sco pu ri   de  pl a  sa  me nt  i  n ve de re a   ma  xi  mi  zări  i   pro f i  t u ri  l o r l a   f o ndu ri  l e  i  nve st i  t e , ca  t  și   pe nt ru  sco pu ri   de  di  mi  nu a  re  a   ri  scu ri  l o r.

F i  rme l e  ca  re  pa  rt i  ci  pă e f e ct i  v l a   i  nche i  e re a   co nt ra  ct e l o r, re spe ct i  v f i  rme l e  de  t ra  nza  cți  i   bu rsi  e re  (de  t i  p bro ke r–‐de a  l e r), su nt  o pe ra  t o ri  i   de  bu rsă, ca  re  se  po t  si  t u a   i  n a  f a  ra   bu rse i   sa  u  po t  f i   me mbre  a  l e  a  ce st e i  a  . Pri  nci  pa  l e l e  f u ncți  i   pe  ca  re  l e  i  nde pl i  ne șt e  o  f i  rmă (so ci  e t a  t e ) de  t i  p bro ke r–‐de a  l e r su nt  u rmăt o a  re l e : (Dăіаnu, D.,2009, p.148)

–‐ pri  me șt e  și   e xe cu t ă o rdi  ne l e  de  bu rsă a  l e  cl i  e nți  l o r săi  , i  nche i  nd co nt ra  ct e  de  bu rsă i  n nu me l e  ce l o r ca  re  a  u  da  t  o rdi  ne , a  di  că u t i  l i  za  t o ri  i   bu rse i  . Pe nt ru  t ra  nza  cți  i  l e  a  st f e l  i  nche i  a  t e , f i  rma   pe rce pe  u n co mi  si  o n de  l a   cl i  e nți  i   săi  , e a   a  va  nd ro l u l  de  i  nt e rme di  a  r, a  cți  o na  nd ca   u n bro ke r;

–‐ re a  l i  ze a  ză t ra  nza  cți  i   i  n co nt  pro pri  u , i  nca  sa  nd di  f e re nța   di  nt re  pre țu ri  l e  de  va  nza  re  și   ce l e  de  cu mpăra  re  (nu mi  t ă spre a  d), a  cți  o na  nd a  st f e l  ca   u n de a  l e r;

–‐ o f e ra   co nsu l t a  nță pe nt ru  cl i  e nți  i   bu rse i   și   pe nt ru  t o ți   ce i   i  nt e re sa  ți   de  pi  a  ța   re spe ct i  vă. F i  rma   bro ke r–‐de a  l e r e st e  i  nst i  t u i  t ă ca   o  so ci  e t a  t e  co me rci  a  l ă, pa  rt i  cu l a  ri  za  ndu –‐se  pri  n o bi  e ct u l  spe ci  f i  c a  l  a  ct i  vi  t ăți  i   sa  l e : re a  l i  za  re a   t ra  nza  cți  i  l o r bu rsi  e re .

E xi  st a   ma  i   mu l t e  ca  t e go ri  i   de  spe ci  a  l i  șt i   ca  re  a  ct i  ve a  za   i  n ca  dru l  a  ce st o r so ci  e t ăți  , pri  nci  pa  l e l e  f i  i  nd: a  ge nți  i   de  vânzări   (sa  l e s pe o pl e s), a  di  că ce i   ca  re , l u crând i  n de pa  rt a  me nt u l  de  va  nzări   a  l e  f i  rme i  , i  nt ră i  n re l a  ți  i   de schi  se  cu  cl i  e nți  i  , pri  me sc o rdi  ne  și   l e  t ra  nsmi  t  spre  e xe cu t a  re  i  n bu rsă; co nsu l t a  nți  i   (a  dvi  so rs), ce i   ca  re  ge ne re a  ză st u di  i  , a  na  l i  ze a  ză pi  a  ța  , o f e ră co nsu l t a  nță cl i  e nți  l o r; a  ge nți  i   de  bu rsă (f l o o r bro ke rs), a  di  că _a  nga  ja  ți  i   f i  rme i   ca  re , i  n i  nci  nt a   bu rse i  , a  u  ro l u l  de  a   înche i  a   t ra  nza  cți  i  l e  pe  ba  za   o f e rt e l o r ca  re  su nt  i  nvo ca  t e  i  n bu rsă; e i   pri  me sc de  l a   f i  rmă spre  e xe cu t a  re  o rdi  ne l e  de  va  nza  re /cu mpăra  re  și  , co nf o rm re gu l a  me nt u l u i   bu rse i  , a  cți  o ne a  ză l a   e xe cu t a  re a   l o r.

O pe ra  ți  u ni  l e  l a   bu rsă su nt  cl a  si  f i  ca  t e  i  n do u ă ca  t e go ri  i  , a  st f e l :

1) o pe ra  ți  u ni   l a   ve de re  (sa  u  o pe ra  ți  u ni   "spo t "), a  t u nci   ca  nd ma  rf a   ca  re  a   f o st  ne go ci  a  t ă _se  t ra  nsf e ră i  me di  a  t  cu mpărăt o ru l u i  , di  n de po zi  t e l e  e xi  st e nt e  sa  u  di  nt r–‐u n po rt  a  nu me , l a   cu rsu l  e xi  st e nt  i  n mo me nt u l  i  nche i  e ri  i   t ra  nza  cți  e i  . A  ce st e  o pe ra  ți  u ni   se  e f e ct u e a  ză pe  pi  a  ța   pe nt ru  mărf u ri   di  spo ni  bi  l e  sa  u  cu  l i  vra  re  i  me di  a  t ă;

2) o pe ra  ți  u ni   l a   t e rme n (sa  u  o pe ra  ți  u ni   "f u t u re s"), ca  nd ma  rf a   ne go ci  a  t ă se  pre dă cu mpărăt o ru l u i   u l t e ri  o r, l a   u n t e rme n st a  bi  l i  t , i  nsă l a   cu rsu l  (pre țu l ) co nve ni  t  i  n mo me nt u l  t ra  nza  cți  e i  .

O pe ra  ți  u ni  l e  l a   t e rme n su nt  ce l e  ca  re  a  u  po nde re a   ce a   ma  i   ma  re  i  n ca  dru l  o pe ra  ți  u ni  l o r de  bu rsă, re pre ze nt ând însăși   ro st u l  de  a   f i   a   bu rse l o r, pe nt ru  ca   pe rmi  t  e xi  st e nța   po si  bi  l i  t ăți  l o r de  ca  șt i  gu ri   i  mpo rt a  nt e  sa  u  de  a  co pe ri  re  a   ri  scu ri  l o r, pri  n o pe ra  ți  i   spe cu l a  t o ri  i  .

Nu  t re bu i  e  sa   cre de m de spre  bu rsa   de  mărf u ri   ca   e st e  o  pi  a  ță f i  na  nci  a  ră, de și   f u ncți  o ne a  ză du pă me ca  ni  sme l e  bu rse i   de  va  l o ri  .

O da  t ă cu  de zvo l t a  re a   a  gri  cu l t u ri  i   și   a   i  ndu st ri  e i  , s-a   a  mpl i  f i  ca  t  schi  mbu l  de  mărf u ri   l a   bu rsă, a  t a  t  i  n pe i  sa  ju l  na  ți  o na  l  ca  t  și   pe  pl a  n i  nt e rna  ți  o na  l . S-a   a  ju ns l a   spe ci  a  l i  za  re a   și   ra  mi  f i  ca  re a   bu rse l o r i  n ca  dru l  căro ra   bu rsa   de  mărf u ri   o cu pă u n l o c t o t  ma  i   ma  rca  nt .

I  n pre ze nt u l  e co no mi  c, bu rse l e  de  mărf u ri   a  u  o  st ru ct u ră de o se bi  t  de  co mpl e xă:

În f u ncți  e  de  ga  ma   și   va  ri  e t a  t e a   t ra  nza  cți  i  l o r înche i  a  t e , se  po t  di  st i  nge  do u ă gru pe  de  bu rse  de  mărf u ri  :

a  ) bu rse l e  ge ne ra  l e  ca  re  t ra  nza  cți  o ne a  ză mărf u ri   de o se bi  t  de  e t e ro ge ne  (cu m su nt  ce l e  di  n A  mst e rda  m, Ri  o  de  Ja  ne i  ro );

b) bu rse l e  spe ci  a  l i  za  t e  ca  re  a  u  ca   o bi  e ct  o  va  ri  e t a  t e  de t e rmi  na  t ă de  mărf u ri  , u ne o ri   chi  a  r o  si  ngu ră ma  rf ă (Bu rsa   de  me t a  l e  di  n L o ndra  , Bu rsa   de  bu mba  c de  l a   Ne w–‐Yo rk e t c.);

Du pă f o rma   de  o rga  ni  za  re  se  po t  di  st i  nge  u rma  t o a  re l e :

a  ) bu rse  pri  va  t e , i  nf i  i  nța  t e  și   o rga  ni  za  t e  de  pe rso a  ne  f i  zi  ce /ju ri  di  ce  pa  rt i  cu l a  re , da  r cu  a  co rdu l  st a  t u l u i   pe  t e ri  t o ri  u l  căru i  a   i  și   de ru l e a  za   a  ct i  vi  t a  t e a  ;

b) bu rse  i  nf i  i  nța  t e  și   a  dmi  ni  st ra  t e  de  a  u t o ri  t a  t e a   pu bl i  că, a  di  ca   de  st a  t ;

Du pă cri  t e ri  u l  a  dmi  t e re i  i   pa  rt i  ci  pa  nți  l o r:

a  ) bu rse  l a   ca  re , cu  co ndi  ți  a   re spe ct ări  i   di  spo zi  ți  i  l o r de  f u ncți  o na  re ; pa  rt i  ci  pa  re a   e st e  ne l i  mi  t a  t ă a  cce su l  e st e  gra  t u i  t  sa  u  cu  t a  xă de  f re cve nt a  re ;

b) bu rse  l a   ca  re  a  cce su l  e st e  l i  mi  t a  t  nu ma  i   me mbri  l o r a  ce st o ra   sa  u  a  ce l o ra   ca  re  a  u  o bți  nu t  a  u t o ri  za  ți  i   spe ci  f i  ce  di  n pa  rt e a   co ndu ce ri  i   bu rse l o r;

Du pă mo du l  în ca  re  po t  f i   înche i  a  t e  t ra  nza  cți  i  l e  și  , pri  n a  ce a  st a  , și   co t a  ți  i  l e  l a   bu rsă su nt  de  do u ă f e l u ri  :

a  ) cu  l i  vra  re  i  me di  a  t ă sa  u  l a   ve de re , pe nt ru  di  spo ni  bi  l u l  e xi  st e nt  i  n mo me nt u l  i  nche i  e ri  i   t ra  nza  cți  e i  ;

b) cu  l i  vra  re  l a   t e rme n sa  u  l a   sca  de nță, ca  re  înf ăți  șe a  ză ce a   ma  i   spe ci  f i  că f o rmă de  re a  l i  za  re  a   a  f a  ce ri  l o r bu rsi  e re , ca  nd cu mpărăt o ru l  și   va  nzăt o ru l  i  și   a  co rdă re ci  pro c cre di  t , l i  vra  re a   și   pl a  t a   f ăca  ndu –‐se  l a   t e rme ne  pre  ne go ci  a  t e . A  ce st  ge n de  t ra  nza  cți  i   pe rmi  t e  i  ni  ți  a  t i  e re a   u no r jo cu ri   de  bu rsă, va  nzări   și   re va  nzări   i  n ve de re a   o bți  ne ri  i   de  ca  șt i  gu ri  , re zu l t a  t e  di  n di  f e re nțe  de  pre ț _sa  u  l a   co t a  ți  i  l e  de  bu rsă.

Ca   pi  e țe  ca  ra  ct e ri  st i  ce  e co no mi  e i   de  pi  a  ță și   ca   f o rme  de  o rga  ni  za  re  a   co me rțu l u i   i  nt e rna  ți  o na  l , bu rse l e  de  mărf u ri  , a  u  u n ro l  f o a  rt e  cru ci  a  l , cu  mu l t i  pl e  și   pro f u nde  i  mpl i  ca  ți  i   a  su pra   de zvo l t ări  i   vi  e ți  i   e co no mi  ce  a  ct u a  l e(Dăіаnu, D.,2009, p.151) .

Ro l u l  bu rse i   de  mărf u ri   e st e  pu s i  n e vi  de nță de  f u ncți  i  l e  sa  l e :

1) de  de pa  rt e  ce a   ma  i   i  mpo rt a  nt ă f u ncți  e  e st e  ce a   de  f o rma  re  a   cu rsu ri  l o r (pre țu ri  l o r). Co nse ci  nța   ne go ci  e ri  l o r di  n i  nci  nt a   bu rse i   e st e  co nst a  t a  re a   u nu i   a  nu mi  t  pre ț, ca  re  re f l e ct ă st a  re a   pi  e țe i   l a   u n a  nu mi  t  mo me nt  di  nt r–‐o  pe ri  o a  dă de  t i  mp.

Pri  n a  ce a  st a  , bu rsa   de vi  ne  u n i  ndi  ca  t o r a  l  i  nt re gi  i   a  ct i  vi  t ăți   e co no mi  ce , su rsă a   i  nf o rma  ți  e i   de  ba  ză (ni  ve l u l  pre țu l u i  ) pe nt ru  a  ge nți  i   e co no mi  ci  .

Ma  i   mu l t , pri  n a  ct i  vi  t a  t e a   pe rma  ne nt ă (spre  de o se bi  re  de  l i  ci  t a  ți  i  , ca  re  a  u  u n ca  ra  ct e r pe ri  o di  c), bu rsa   e xpri  mă co nt i  nu i  t a  t e a   pro ce se l o r e co no mi  ce  și   ca  ra  ct e ru l  pe rpe t u u  a  l  t ra  nza  cți  i  l o r co me rci  a  l e ;

2) i  nf o rme a  ză pa  rt i  ci  pa  nți  i   l a   bu rsă a  su pra   di  spo ni  bi  l i  t ăți  l o r de  ma  rf u ri   și   a  su pra   vo l u mu l u i   ce re ri  i   l a   sca  ră mo ndi  a  l ă;

3) încu ra  je a  ză l i  be ra   co ncu re nță, a  pro pi  i  ndu –‐se  t o t  ma  i   mu l t  de  co nți  nu t u l  pi  e țe i   cu  co ncu re nță pe rf e ct ă;

4) i  nl ăt u ră o  pa  rt e  i  nse mna  t ă di  n ri  scu l  de  pro du cți  e  și   ri  scu l  co me rci  a  l , ma  i   a  l e s pri  n o pe ra  ți  u ni  l e  de  "he dgi  ng" (de  a  co pe ri  re );

5) a  t e nu e a  ză co nsi  de ra  bi  l  che l t u i  e l i  l e  de  t ra  nspo rt  (mărf u ri  l e  se  "de pl a  se a  ză" di  re ct  de  l a   pro du căt o r l a   co nsu ma  t o r).

3.2.Bu rsa   de  mărf u ri   di  n Ro mȃni  a  

BRM e st e  o  i  nst i  t u t i  e  ca  re  se  de zvo l t a   co nst a  nt , se  a  da  pt e a  ză pe rma  ne nt  l a   no u , schi  mba   t e hno l o gi  i  l e , i  nt ro du ce  no i   pro du se  pe nt ru  a   ve ni   i  n înt âmpi  na  re a   ne ce si  t a  t i  l o r de  ma  na  ge me nt  a  l  ri  scu l u i   co me rci  a  l  si   f i  na  nci  a  r.Mi  si  u ne a   Bu rse i   Ro ma  ne  de  Ma  rf u ri   e st e  sa   o f e re  so l u t i  i   pra  gma  t i  ce  i  nt r–‐u n mo d t ra  nspa  re nt , e f i  ci  e nt  si   pro f e si  o na  l .

I  n co nf o rmi  t a  t e  cu  l e ge a   357/2005, o rga  nu l  de  a  vi  za  re , su pra  ve ghe re  si   co nt ro l  a  l  bu rse l o r de  ma  rf u ri   e st e  Co l e gi  u l  de  Co ndu ce re  a  l  Ca  me re i   de  Co me rt  si   I  ndu st ri  e  a   Ro ma  ni  e i  . Bu rsa   Ro ma  na   de  Ma  rf u ri   e st e  i  n mo me nt u l  a  ct u a  l  si  ngu ru l  a  dmi  ni  st ra  t o r a  l  u ne i   pi  e t e  l a   di  spo ni  bi  l , pi  a  t a   pri  n i  nt e rme di  u l  ca  re i  a  , a  t a  t  a  u t o ri  t a  t i  l e  co nt ra  ct a  nt e , ca  t  si   so ci  e t a  t i  l e  co me rci  a  l e  po t  cu mpăra   ma  rf u ri   cu  u n gra  d i  na  l t  de  st a  nda  rdi  za  re  sa  u  di  ve rse  ca  t e go ri  i   de  ma  t e ri  i   pri  me . A  st f e l  ca   i  n a  nu l  2014, BRM a   i  nde pl i  ni  t  cu  su cce ss 996 de  pro ce du ri   bu rsi  e re  i  n va  l o a  re  de  292 de  mi  l i  o a  ne  E u ro .

Pi  a  t a   l a   di  spo ni  bi  l  e st e  o rga  ni  za  t a   pe  ri  ngu ri   de  pro du se  spe ci  a  l i  za  t e  i  n ca  dru l  ca  ro ra   su nt  de t e rmi  na  t e  a  ct i  ve l e  su po rt . Pe nt ru  f i  e ca  re  a  ct i  v su po rt  BRM de f i  ne st e  a  ct i  ve l e  de  t ra  nza  ct i  o na  t .

Spre  e xe mpl u , i  n ca  dru l  ri  ngu l u i   pro du se l o r pe t ro l i  e re  su nt  i  de nt i  f i  ca  t e  ca   a  ct i  ve  su po rt  pro du se  ca  : be nzi  na  , mo t o ri  na  , pa  cu ra  , co mbu st i  bi  l  l i  chi  d u so r, co mbu st i  bi  l  l i  chi  d gre u .

Ȋn mo me nt u l  a  ct u a  l , Bu rsa   Ro ma  na   de  Ma  rf u ri   a  re  o rga  ni  za  t e  ma  i   mu l t e  ri  ngu ri   spe ci  a  l i  za  t e : ri  ngu l  pro du se l o r pe t ro l i  e re , ri  ngu l  ga  ze l o r na  t u ra  l e , ri  ngu l  ca  rbu ne l u i  , ri  ngu l  e ne rgi  e i   e l e ct ri  ce , ri  ngu l  co nt ra  ct e l o r de  pro ce sa  re  co mbu st i  bi  l , ri  ngu l  ce re a  l e l o r, ri  ngu l  ma  rf u ri  l o r ge ne ra  l e , ri  ngu l  ma  t e ri  a  l e l o r de  co nst ru ct i  i   si   ri  ngu l  l e gu me l o r si   f ru ct e l o r.

CAPITOLUL 4 STUDIU DE CAZ

E  chi  l  i  bru  l   f  i  na  nci  a  r e  st  e   a  si  gu  ra  t   d e   u  n a  nsa  mbu   d e   co  re  l  a  ți  i   ce   se   f  o  rme  a  ză în pro  ce  su  l   d e   ro  t  a  ți  e   a   ca  pi  t  a  l  u  l  u  i  . Ra  t  e  l  e   d e   e  chi  l  i  bru   f  i  na  nci  a  r su  nt  , d e   f  a  pt  , e  xpre  si  a   re  a  l  i  zări  i   e  chi  l  i  bru  l  u  i   f  i  na  nci  a  r pe   t  e  rme  n l  u  ng și   scu  rt   și   a   e  chi  l  i  bru  l  u  i   f  u  ncți  o  na  l  , e  vi  d e  nți  i  nd  e  xi  st  e  nța   sa  u   i  ne  xi  st  e  nt  ă f  o  nd u  l  u  i   d e   ru  l  me  nt  , ne  ce  sa  ru  l  u  i   d e   f  o  nd  d e   ru  l  me  nt   și   a   t  re  zo  re  ri  e  i   ne  t  e  , i  nd i  ca  t  o  ri   a  i   e  chi  l  i  bru  l  u  i   f  i  na  nci  a  r.

O  ri  ce   înt  re  pri  nd e  re   e  st  e   su  pu  să u  no  r ri  scu  ri   f  i  na  nci  a  re  , d a  r ce  l   ma  i   i  mpo  rt  a  nt   e  st  e   ri  scu  l   d e   f  a  l  i  me  nt   ge  ne  ra  t   d e   i  nso  l  va  bi  l  i  t  a  t  e   și   d e   a  ce  e  a   me  nți  ne  re   a   so  l  va  bi  l  i  t  ăți  i  , a  si  gu  ra   su  pra  vi  e  țu  i  re  a   înt  re  pri  nd e  ri  i  (Dăіаnu, D.,2009, p.72).

So  l  va  bi  l  i  t  a  t  e  a   re  pre  zi  nt  ă ca  pa  ci  t  a  t  e  a   înt  re  pri  nd e  ri  i   d e   a  -și   o  no  ra   o  bl  i  ga  ți  i  l  e   sa  l  e   d e   pl  a  t  ă pe   o   a  nu  mi  t  ă pe  ri  o  a  d ă d e   t  i  mp și   d e   a  -și   a  si  gu  ra   a  st  f  e  l   e  chi  l  i  bru  l   f  i  na  nci  a  r. St  a  re  a   d e   i  nso  l  va  bi  l  i  t  a  t  e   po  a  t  e   a  ve  a   re  pe  rcu  si  u  ni   a  su  pra   mo  d u  l  u  i   d e   f  u  ncți  o  na  re   a  l   înt  re  pri  nd e  ri  i   cu  m a  r f  i  : pi  e  rd e  re  a   u  ne  i   părți   a   pa  t  ri  mo  ni  u  l  u  i   d e   căt  re   d e  bi  t  o  ru  l   f  a  l  i  me  nt  a  r, l  i  chi  d a  re  a   și   d i  spa  ri  ți  a   înt  re  pri  nd e  ri  i.

Ca  pa  ci  t  a  t  e  a   d e   pl  a  t  ă e  st  e   re  pre  ze  nt  a  t  ă d e   so  l  va  bi  l  i  t  a  t  e  a   i  me  d i  a  t  ă și   re  pre  zi  nt  ă mi  jl  o  a  ce  l  e   băne  șt  i   d i  spo  ni  bi  l  e   l  a   u  n mo  me  nt   d a  t   sa  u   pe   o   pe  ri  o  a  d ă scu  rt  ă d e   t  i  mp, d e   re  gu  l  ă până l  a   30 zi  l  e   pe  nt  ru   a  chi  t  a  re  a   d a  t  o  ri  i  l  o  r e  xi  gi  bi  l  e   pe   a  ce  e  a  și   pe  ri  o  a  d ă.

So  l  va  bi  l  i  t  a  t  e  a  , re  spe  ct  i  v ca  pa  ci  t  a  t  e  a   d e   pl  a  t  ă su  nt   e  l  e  me  nt  e   a  l  e   l  i  chi  d i  t  ăți  i   pri  n ca  re   se   e  vi  d e  nți  a  ză pro  pri  e  t  a  t  e  a   pe   ca  re   o   a  re   pa  rt  e  a   ma  t  e  ri  a  l  ă a   ca  pi  t  a  l  u  l  u  i   d e   a   se   t  ra  nsf  o  rma   în ba  ni  . D a  t  o  ri  t  ă i  nt  e  rd e  pe  nd e  nțe  i   d i  nt  re   l  i  chi  d i  t  a  t  e   și   so  l  va  bi  l  i  t  a  t  e   pe  nt  ru   d i  a  gno  st  i  ca  re  a   a  ct  i  vi  t  ăți  i   înt  re  pri  nd e  ri  i   se   u  t  i  l  i  ze  a  ză u  rmăt  o  a  re  l  e   ra  t  e  :

Ra  t  a   l  i  chi  d i  t  ăți  i   ge  ne  ra  l  e   (RL  G) – e  vi  d e  nți  a  ză gra  d u  l   d e   a  co  pe  ri  re   a   d a  t  o  ri  i  l  o  r pe   t  e  rme  n scu  rt   d e   căt  re   a  ct  i  ve  l  e   ci  rcu  l  a  nt  e  .

RL  G =

RSG se   po  a  t  e   înca  d ra   înt  re   u  rmăt  o  a  re  l  e   va  l  o  ri  :

RSG >1,8 si  t  u  a  t  i  e   bu  nă și   i  nd i  că e  xi  st  e  nța   u  no  r a  ct  i  ve   ci  rcu  l  a  nt  e   ma  i   ma  ri   d e  cât   d a  t  o  ri  i  l  e   pe   t  e  rme  n scu  rt  , ce  e  a   ce   înse  a  mnă că o   pa  rt  e   a   ca  pi  t  a  l  u  l  u  i   pe  rma  ne  nt   e  st  e   u  t  i  l  i  za  t   pe  nt  ru   f  i  na  nța  re  a   a  ct  i  vi  t  ăți  i   d e   e  xpl  o  a  t  a  re  ;

1,2 < RSG <1,8 si  t  u  a  t  i  e   sa  t  i  sf  ăcăt  o  a  re  ;

RSG <1,2 si  t  u  a  t  i  e   ne  sa  t  i  sf  ăcăt  o  a  re  , d a  r nu   pre  zi  nt  ă pe  ri  co  l   d a  că gra  d u  l   d e   l  i  chi  d i  t  a  t  e   a  l   a  ct  i  ve  l  o  r ci  rcu  l  a  nt  e   e  st  e   ma  i   ma  re   d e  cât   ce  l   d e   e  xi  gi  bi  l  i  t  a  t  e   a  l   d a  t  o  ri  i  l  o  r pe   t  e  rme  n scu  rt  . A  ce  a  st  a   înse  a  mnă că st  o  cu  ri  l  e   se   re  d u  c t  re  pt  a  t   pe  nt  ru   a  chi  t  a  re  a   d a  t  o  ri  i  l  o  r pe   t  e  rme  n scu  rt   f  ără a   st  ânje  ni   co  nt  i  nu  i  t  a  t  e  a   pro  d u  cți  e  i  , i  a  r d a  t  o  ri  i  l  e   se   re  înno  i  e  sc co  nst  a  nt  .

Ra  t  a   l  i  chi  d i  t  ăți  i   ge  ne  ra  l  e   e  st  e   cu  no  scu  t  ă su  b nu  me  l  e   d e   ra  t  ă a   f  o  nd u  l  u  i   d e   ru  l  me  nt   (RF  R) și   a  ra  t  a   mo  d u  l   în ca  re   ca  pi  t  a  l  u  l   pe  rma  ne  nt   pe  rmi  t  e   f  i  na  nța  re  a   i  mo  bi  l  i  zări  l  o  r și   o   pa  rt  e   a   a  ct  i  ve  l  o  r ci  rcu  l  a  nt  e  .(Dăіаnu, D.,2009, p.74)

A  ce  a  st  ă ra  t  ă i  a   va  l  o  ri   d i  f  e  ri  t  e   în f  u  ncți  e   d e   na  t  u  ra   se  ct  o  ru  l  u  i   d e   a  ct  i  vi  t  a  t  e  , st  ru  ct  u  ra   a  ct  i  ve  l  o  r ci  rcu  l  a  nt  e  , vi  t  e  za   d e   ro  t  a  ți  e  , d u  ra  t  a   ci  cl  u  l  u  i   d e   f  a  bri  ca  ți  e  .

Ra  t  a   l  i  chi  d i  t  ăți  i   re  d u  se   (RL  R) – a  ra  t  a   în ce   pro  po  rți  e   d a  t  o  ri  i  l  e   cu  re  nt  e   po  t   f  i   a  co  pe  ri  t  e   pe   se  a  ma   a  ct  i  ve  l  o  r re  a  l  i  za  bi  l  e  , cre  a  nțe   și   a  ce  l  o  r d i  spo  ni  bi  l  e   d i  spo  ni  bi  l  i  t  ăți  .

RL  R =

A  ce  a  st  ă ra  t  ă d e  pi  nd e   d e   nu  măru  l   d e   cl  i  e  nți  , po  nd e  re  a   l  o  r în t  o  t  a  l  u  l   cre  a  nțe  l  o  r, d e   d i  spo  ni  bi  l  i  t  ăți  l  e   e  xi  st  e  nt  e   în ca  să și   în co  nt  u  ri  l  e   ba  nca  re  . St  o  cu  ri  l  e   su  nt   e  xcl  u  se   d e  o  a  re  ce   su  nt   ce  l  e   ma  i   i  nce  rt  e   d i  n pu  nct   d e   ve  d e  re   a  l   l  i  chi  d ări  i   și   a  l   va  l  o  ri  i   l  o  r și   d e   a  ce  e  a   e  l  e   t  re  bu  i  e   l  i  chi  d a  t  e   pri  n va  l  o  ri  f  i  ca  re  a   i  me  d i  a  t  ă pri  n co  nt  ra  ct  e   d i  re  ct  e   cu   be  ne  f  i  ci  a  ri  i  .

RSR po  a  t  e   l  u  a   u  rmăt  o  a  re  l  e   va  l  o  ri  :

RSR > 1 si  t  u  a  ți  e   bu  nă;

0,65 < RSR <1 si  t  u  a  ți  e   sa  t  i  sf  ăcăt  o  a  re  ;

RSR < 0,65 si  t  u  a  ți  e   ne  sa  t  i  sf  ăcăt  o  a  re  .

Ra  t  a   l  i  chi  d i  t  ăți  i   i  me  d i  a  t  e   (RL  I  ) – re  f  l  e  ct  ă în pro  po  rți  e   d i  spo  ni  bi  l  i  t  ăți  l  e   pa  rt  i  ci  pă l  a   a  co  pe  ri  re  a   d a  t  o  ri  i  l  o  r cu  re  nt  e  .

RL  G =

D a  că RSI   > 0,3 si  t  u  a  ți  e   bu  nă

Ra  t  a   so  l  va  bi  l  i  t  ăți  i   pa  t  ri  mo  ni  a  l  e   (RSP) – re  f  l  e  ct  ă gra  d u  l   în ca  re   înt  re  pri  nd e  re  a   po  a  t  e   f  a  ce   f  a  ță o  bl  i  ga  ți  i  l  o  r d e   pl  a  t  ă, în spe  ci  a  l   d i  n su  rse   pro  pri  i  .

RSP =

RSP >50% si  t  u  a  ți  e   bu  nă;

30% < RSP <50% si  t  u  a  ți  e   sa  t  i  sf  ăcăt  o  a  re  ;

RSP <30% si  t  u  a  ți  e   ne  sa  t  i  sf  ăcăt  o  a  re  .

Ra  t  a   so  l  va  bi  l  i  t  ăți  i   gl  o  ba  l  e   (RSGB) – măso  a  ră se  cu  ri  t  a  t  e  a   d e   ca  re   se   bu  cu  ra   cre  d i  t  o  ri  i   pe   t  e  rme  n scu  rt   și   l  u  ng, pre  cu  m și   ma  rjă d e   cre  d i  t  a  re   a   înt  re  pri  nd e  ri  i  .

RSGB =

RSGB >1,5 si  t  u  a  ți  e   bu  nă d e  o  a  re  ce   înt  re  pri  nd e  re  a   își   po  a  t  e   a  chi  t  a   o  bl  i  ga  ți  i  l  e  ;

RSGB <1,5 si  t  u  a  ți  e   ne  sa  t  i  sf  ăcăt  o  a  re   și   e  vi  d e  nți  a  ză ri  scu  l   d e   i  nso  l  va  bi  l  i  t  a  t  e   pe   ca  re   l  -a  u   a  su  ma  t   f  u  rni  zo  ri  i   d e   f  o  nd u  ri   pu  se   l  a   d i  spo  zi  ți  a   înt  re  pri  nd e  ri  i  .

A  na  l  i  za   ra  t  e  l  o  r d e   f  i  na  nța  re  

E  chi  l  i  bru  l   f  i  na  nci  a  r a  l   înt  re  pri  nd e  ri  i   t  re  bu  i  e   înțe  l  e  s că u  n a  nsa  mbl  u   d e   co  re  l  a  ți  i   ca  re   se   f  o  rme  a  ză în pro  ce  su  l   d e   ro  t  a  ți  e   a  l   ca  pi  t  a  l  u  l  u  i  .

Pe  nt  ru   a  na  l  i  za   e  chi  l  i  bru  l  u  i   f  i  na  nci  a  r a  l   înt  re  pri  nd e  ri  i   se   u  t  i  l  i  ze  a  ză u  rmăt  o  a  re  l  e   ra  t  e   d e   f  i  na  nța  re  :

Ra  t  a   a  u  t  o  no  mi  e  i   f  i  na  nci  a  re   (RA  F  ) re  f  l  e  ct  ă po  nd e  re  a   su  rse  l  o  r pro  pri  i   în ca  d ru  l   su  rse  l  o  r st  a  bi  l  e   a  l  e   înt  re  pri  nd e  ri  i  .

RA  F   = x 100

A  ce  a  st  ă ra  t  ă măso  a  ră d e  pe  nd e  nt  a   înt  re  pri  nd e  ri  i   f  a  ță d e   bănci  . Cu   cât   va  l  o  a  re  a   ra  t  e  i   e  st  e   ma  i   a  pro  pi  a  t  ă d e   100% cu   a  t  ât   cre  șt  e   gra  d u  l   d e   i  nd e  pe  nd e  nță a  l   înt  re  pri  nd e  ri  i  .

b) Ra  t  a   d e   f  i  na  nța  re   a   st  o  cu  ri  l  o  r pe   se  a  ma   f  o  nd u  l  u  i   d e   ru  l  me  nt   (RF  S) – re  f  l  e  ct  ă în ce   pro  po  rți  e   st  o  cu  ri  l  e   su  nt   a  co  pe  ri  t  e   pe   se  a  ma   f  o  nd u  l  u  i   d e   ru  l  me  nt  .

RF  S = x 100

Se   a  pre  ci  a  ză o   a  co  pe  ri  re   no  rma  l  ă d a  că f  o  nd u  l   d e   ru  l  me  nt   re  pre  zi  nt  ă a  pro  xi  ma  t  i  v 2/3 d i  n t  o  t  a  l  u  l   st  o  cu  ri  l  o  r.

Ra  t  a   d e   f  i  na  nța  re   a   a  ct  i  ve  l  o  r ci  rcu  l  a  nt  e   pe   se  a  ma   f  o  nd u  l  u  i   d e   ru  l  me  nt   (RF  A  C) – re  f  l  e  ct  ă în ce   pro  po  rți  e   a  ct  i  ve  l  e   ci  rcu  l  a  nt  e   su  nt   a  co  pe  ri  t  e   pe   se  a  ma   f  o  nd u  l  u  i   d e   ru  l  me  nt  .

Mări  me  a   no  rma  l  ă a   a  ce  st  e  i   ra  t  e   e  st  e   d e   a  pro  xi  ma  t  i  v 50%.

Ra  t  a   d e   a  u  t  o  f  i  na  nța  re   a   a  ct  i  ve  l  o  r (RA  A  ) – e  xpri  ma   măsu  ra   în ca  re   ca  pi  t  a  l  u  ri  l  e   pro  pri  i   a  co  pe  ră a  ct  i  ve  l  e   înt  re  pri  nd e  ri  i  .

RA  A   = x 100

Ra  t  a   d e   f  i  na  nța  re   a   i  mo  bi  l  i  zări  l  o  r pe   se  a  ma   ca  pi  t  a  l  u  ri  l  o  r pro  pri  i   (RF  I  ) – e  xpri  ma   f  i  na  nța  re  a   pro  pri  e   a   i  mo  bi  l  i  zări  l  o  r, a  u  t  o  no  mi  a   d e   ca  re   d ă d o  va  d ă înt  re  pri  nd e  re  a   în f  i  na  nța  re  a   i  nve  st  i  ți  i  l  o  r sa  l  e  .

RF  I   = x 100

D a  că va  l  o  a  re  a   a  ce  st  e  i   ra  t  e   e  st  e   ma  i   ma  re   sa  u   e  ga  l  ă cu   100 înse  a  mnă că a  ct  i  ve  l  e   i  mo  bi  l  i  za  t  e   su  nt   f  i  na  nța  t  e   i  nt  e  gra  l   pe   se  a  ma   ca  pi  t  a  l  u  ri  l  o  r pro  pri  i  . D a  că va  l  o  a  re  a   ra  t  e  i   e  st  e   ma  i   mi  că d e  cât   100, a  t  u  nci   o   pa  rt  e   d i  n a  ct  i  ve  l  e   i  mo  bi  l  i  za  t  e   su  nt   f  i  na  nța  t  e   pe   se  a  ma   d a  t  o  ri  i  l  o  r pe   t  e  rme  n me  d i  u   și   l  u  ng.

Ra  t  a   d e   f  i  na  nța  re   a   a  ct  i  ve  l  o  r i  mo  bi  l  i  za  t  e   pe   se  a  ma   ca  pi  t  a  l  u  l  u  i   pe  rma  ne  nt   (RF  Kpn) – se  mni  f  i  ca   gra  d u  l   d e   f  i  na  nța  re   a  l   a  ct  i  ve  l  o  r i  mo  bi  l  i  za  t  e   pe   se  a  ma   su  rse  l  o  r st  a  bi  l  e  .

RF  Kpn = x 100

Cu   cât   va  l  o  a  re  a   a  ce  st  e  i   ra  t  e   e  st  e   ma  i   ma  re   d e  cât   100, cu   a  t  ât   înt  re  pri  nd e  re  a   o  cu  pa   o   po  zi  ți  e   ma  i   bu  nă.

Ra  t  a   d e   f  i  na  nța  re   a   i  nve  st  i  ți  i  l  o  r (RF  I  ) e  xpri  ma   ca  pa  ci  t  a  t  e  a   i  nt  e  rnă d e   f  i  na  nța  re   a   i  nve  st  i  ți  i  l  o  r. E  st  e   o   măsu  ră t  e  o  re  t  i  că, în pra  ct  i  că nu  me  ra  ru  l   e  st  e   d e  t  e  rmi  na  nt  u  l   pri  nci  pa  l  . D e   ce  l  e   ma  i   mu  l  t  e   o  ri   e  xi  st  ă ca  pi  t  a  l  u  ri   și   pro  f  i  t   su  f  i  ci  e  nt   în ba  l  a  nță d a  r nu   și   nu  me  ra  r în co  nt  u  l   ba  nca  r și   ca  si  e  ri  e  . 

Ra  t  a   f  i  na  nțări  i   a  ct  i  vu  l  u  i   e  co  no  mi  c:

RA  D  = x 100

D a  că ra  t  a   f  i  na  nțări  i   a  ct  i  vu  l  u  i   e  co  no  mi  c e  st  e   su  bu  ni  t  a  ra  , i  a  r ra  t  a   d e   f  i  na  nța  re   a   i  mo  bi  l  i  zări  l  o  r e  st  e   su  pra  u  ni  t  a  ra  , înt  re  pri  nd e  re  a   t  re  bu  i  e   să re  cu  rgă l  a   cre  d i  t  e   ba  nca  re   cu  re  nt  e   pe  nt  ru   a   pu  t  e  a   f  i  na  nța   e  xce  d e  nt  u  l   ne  vo  i  l  o  r d e   f  o  nd  d e   ru  l  me  nt   pe  nt  ru   e  xpl  o  a  t  a  re   în ra  po  rt   cu   re  su  rse  l  e   d u  ra  bi  l  e  .(Dăіаnu, D.,2009, p.77)

Ra  t  a   d a  t  o  ri  i  l  o  r (RD ) – re  f  l  e  ct  ă pa  rt  e  a   d i  n a  ct  i  vu  l   t  o  t  a  l   ca  re   e  st  e   f  i  na  nța  t  ă d i  n d a  t  o  ri  i  l  e   înt  re  pri  nd e  ri  i  .

4.1.Pre  ze  nt  a  re  a   so  ci  e  t  ăți  i   PRO  D L  A  CT  A   SA  

D a  t  e   d e   i  d e  nt  i  f  i  ca  re  

A  d re  să: St  r. E  ca  t  e  ri  na   T  e  o  d o  ro  i  u  , nr. 5, Bra  șo  v, ju  d . Bra  șo  v

T  e  l  e  f  o  n: 0268 – 441050

F  a  x: 0268 – 441952

Nr. înre  gi  st  ra  re   R.C.: J 08/67/1991

Tabel nr.4.1. Scurt istoric al firmei SC PRO  D L  A  CT  A   SA  

Sursa Documentele oficiale ale SC PRO  D L  A  CT  A   SA  

O  bi  e  ct  u  l   pri  nci  pa  l   d e   a  ct  i  vi  t  a  t  e   a  l   so  ci  e  t  ăți  i   e  st  e   co  l  e  ct  a  re  a  , pre  l  u  cra  re  a  , co  nse  rva  re  a  , co  me  rci  a  l  i  za  re  a   l  a  pt  e  l  u  i   și   a   pro  d u  se  l  o  r l  a  ct  a  t  e  .

St  ru  ct  u  ra   o  rga  ni  za  t  o  ri  că a   înt  re  pri  nd e  ri  i   re  pre  zi  nt  ă a  nsa  mbl  u  l   pe  rso  a  ne  l  o  r și   co  mpa  rt  i  me  nt  e  l  o  r d e   mu  ncă t  e  hni  ce  , e  co  no  mi  ce   și   a  d mi  ni  st  ra  t  i  ve  , mo  d u  l   cu  m a  ce  st  e  a   su  nt   co  nst  i  t  u  i  t  e   și   gru  pa  t  e  , pre  cu  m și   pri  nci  pa  l  e  l  e   l  e  găt  u  ri   ce   se   st  a  bi  l  e  sc înt  re   e  l  e   în ve  d e  re  a   re  a  l  i  zări  i  , în cât   ma  i   bu  ne   co  nd i  ți  i  , a   o  bi  e  ct  i  ve  l  o  r a  ct  i  vi  t  ăți  i   e  co  no  mi  ce   a   a  ce  st  e  i  a  ; re  f  l  e  ct  ând  a  șa  d a  r, a  na  t  o  mi  a   i  nt  re  pri  nd e  ri  i  .

Ma  na  ge  ri  i   su  nt   re  pre  ze  nt  a  ți   a  i   a  ct  i  o  na  ri  i  l  o  r f  i  rme  i  ; e  i   a  vând  u  n ro  l   d e  o  se  bi  t   d e   i  mpo  rt  a  nt   în co  nd u  ce  re  a   so  ci  e  t  ăți  i  ; ce  l  e  l  a  l  t  e   d e  pa  rt  a  me  nt  e   su  bo  rd o  na  nd u  -l  i  -se   l  o  r. E  i   ho  t  ărăsc ce   și   cât   să se   pro  d u  că, a  vând  ro  l  u  l   d e   a   o  rga  ni  za  , co  o  rd o  na   și   co  ma  nd a   d e  sf  ășu  ra  re  a   a  ct  i  vi  t  ăți  l  o  r d i  n înt  re  pri  nd e  re   ți  nând  co  nt  , însă d e   d o  ri  nțe  l  e  , o  pți  u  ni  l  e   șe  f  i  l  o  r d e  pa  rt  a  me  nt  e  l  o  r d i  n su  bo  rd i  ne  . U  n a  l  t   ro  l   a  l   a  ce  st  o  ra   co  nst  ă în f  a  pt  u  l   că e  i   u  rmăre  sc re  gl  e  me  nt  ări   l  e  ga  l  e   ca  re   nu   a  f  e  ct  e  a  ză a  ct  i  vi  t  a  t  e  a   d e   pro  d u  cți  e  .

Ma  rke  t  i  ng-u  l   a  re   o   i  mpo  rt  a  nță a  t  ât   d e   ma  re  , încât   nu   po  a  t  e   f  i   t  ra  t  a  t   ca   o   f  u  ncți  e   se  pa  ra  t  ă. E  l   re  pre  zi  nt  ă înt  re  a  ga   a  f  a  ce  re   pri  vi  t  ă d i  n pu  nct  u  l   d e   ve  d e  re   a  l   re  zu  l  t  a  t  u  l  u  i   f  i  sca  l  , a  d i  că pri  n pri  sma   cl  i  e  nt  u  l  u  i  ; căci   su  cce  su  l   u  ne  i   a  f  a  ce  ri   nu   e   d e  t  e  rmi  na  t   d e   pro  d u  căt  o  r, ci   d e   cl  i  e  nt  .

A  vând  în ve  d e  re   a  ce  st  e   a  spe  ct  e  , co  mpa  rt  i  me  nt  u  l   d e   ma  rke  t  i  ng a  l   S.C Pro  d l  a  ct  a   S.A   a  re   o   se  ri  e   d e   a  t  ri  bu  ți  i   d e   înd e  pl  i  ni  t  ; a  st  f  e  l   i  i  nca  t   a  ce  st  a   t  re  bu  i  e   să st  u  d i  e  ze   ne  vo  i  l  e   și   d o  ri  nțe  l  e   cl  i  e  nți  l  o  r d i  n ca  d ru  l   u  no  r se  gme  nt  e   d e   pi  a  ță bi  ne   d e  f  i  ni  t  e   și   să e  l  a  bo  re  ze   o  f  e  rt  e   a  t  răgăt  o  a  re   pe  nt  ru   a  ce  șt  i  a  .

Pro  d u  cți  a  , co  mpa  rt  i  me  nt   f  o  a  rt  e   i  mpo  rt  a  nt  , a  ce  st  a   t  re  bu  i  e   să se   d e  sf  ășo  a  re   cu   re  spe  ct  a  re  a   st  ri  ct  ă a   co  nd i  ți  i  l  o  r d e   ca  l  i  t  a  t  e  . Pl  a  ni  f  i  ca  re  a   și   co  nt  ro  l  u  l   pro  d u  cți  e  i   A  ce  st   d e  pa  rt  a  me  nt   ma  ni  f  e  st  a   u  n ro  l   co  nsi  d e  ra  bi  l   pe  nt  ru   S.C Pro  d l  a  ct  a   S.A  .

Pe  rso  na  l  u  l   firmei S.C Pro  d l  a  ct  a   S.A   cu  pri  nd e   sa  l  a  ri  a  ți   înca  d ra  ți   pe  rma  ne  nt   său   t  e  mpo  ra  r, pre  ze  nți   l  a   l  u  cru  , a  f  l  a  ți   în co  nce  d i  u   sa  u   în d e  pl  a  sa  re  , pre  cu  m și   sa  l  a  ri  a  ți   a  bse  nți   mo  t  i  va  t   sa  u   ne  mo  t  i  va  t  .

Însă, si  ngu  ra   ga  ra  nți  e   în pri  vi  nța   l  o  cu  l  u  i   d e   mu  ncă pe  nt  ru   pe  rso  na  l  u  l   co  mpa  ni  e  i   no  a  st  re   d e  ri  vă d i  n ca  l  i  t  a  t  e  , pro  d u  ct  i  vi  t  a  t  e   ri  d i  ca  t  ă și   sa  t  i  sf  a  cți  a   cl  i  e  nți  l  o  r no  șt  ri  . D e  pa  rt  a  me  nt  u  l   d e   vânzări   l  i  vre  a  ză mărf  u  ri  l  e   și   pro  d u  se  l  e   f  i  ni  t  e   d i  n d e  po  zi  t  e  l  e   f  i  rme  i  , st  răd u  i  nd u  -se   să o  f  e  re   cl  i  e  nt  u  l  u  i  , ce  a   ma  i   bu  nă so  l  u  t  i  e  ; co  mu  ni  când  ne  vo  i  l  e   și   i  d e  i  l  e   cl  i  e  nți  l  o  r ce  l  o  r însărci  na  ți   cu   cre  a  re  a   u  no  r no  i   pro  d u  se  .

D e  pa  rt  a  me  nt  u  l   f  i  na  nci  a  r-co  nt  a  bi  l   e  st  e   i  mpo  rt  a  nt   pe  nt  ru   S.C Pro  d l  a  ct  a   SA  , ba   chi  a  r ma  i   mu  l  t  , pu  t  e  m spu  ne   că e  st  e   o   f  u  ncți  e  -che  i  e   în înt  re  pri  nd e  re  , a  ce  a  st  a   înt  ru  cât   d e  pa  rt  a  me  nt  u  l   f  i  na  nci  a  r re  zo  l  va   o   ga  mă va  ri  a  t  ă d e   pro  bl  e  me   și   a  re   în co  mpo  ne  nța   sa  , d e   re  gu  l  ă, u  rmăt  o  a  re  l  e   co  l  e  ct  i  ve   d e   l  u  cru  : ca  si  e  ri  e  , pl  a  n f  i  na  nci  a  r și   a  na  l  i  ze   e  co  no  mi  ce  -f  i  na  nci  a  re  , pre  t  u  ri  -ca  l  cu  l  a  ți  i  , e  vi  d e  nt  a   mi  jl  o  a  ce  l  o  r băne  șt  i   și   a   împru  mu  t  u  ri  l  o  r, e  vi  d e  nt  a   d e  bi  t  o  ri  l  o  r și   cl  i  e  nți  l  o  r.

4.1.1.Pre  ze  nt  a  re  a   pri  nci  pa  l  e  l  o  r pro  d u  se  

D a  t  o  ri  t  ă însu  și  ri  l  o  r d e  o  se  bi  t  e   a  l  e   l  a  pt  e  l  u  i   ca   și   ce  ri  nțe  l  o  r me  re  u   cre  scând e   a  l  e   co  nsu  ma  t  o  ri  l  o  r, S.C Pro  d l  a  ct  a   S.A   re  a  l  i  ze  a  ză în pre  ze  nt   o   ga  mă so  rt  i  me  nt  a  l  ă va  ri  a  t  ă d e   pro  d u  se   l  a  ct  a  t  e  .

So  rt  i  me  nt  u  l   pro  d u  se  l  o  r l  a  ct  a  t  e   a  l  e   S.C Pro  d l  a  ct  a   S.A  . L  a  pt  e  l  e  . So  rt  i  me  nt  u  l   co  me  rci  a  l   d e   l  a  pt  e  : Pe  nt  ru   a  l  i  me  nt  a  ți  e   se   f  o  l  o  se  șt  e   l  a  pt  e  l  e   d e   va  că și   d e   bi  vo  l  i  ța   în st  a  re   pa  st  e  u  ri  za  t  ă. D u  pă co  nți  nu  t  u  l   în grăsi  me   se   d e  o  se  be  sc u  rmăt  o  a  re  l  e   so  rt  u  ri   și   t  i  pu  ri   d e   l  a  pt  e  : l  a  pt  e   i  nt  e  gra  l  , l  a  pt  e   no  rma  l  i  za  t  , l  a  pt  e   smânt  âni  t  .

Înt  re  pri  nd e  re  a   e  st  e   spe  ci  a  l  i  za  t  ă și   în f  a  bri  ca  re  a   a  nu  mi  t  o  r t  i  pu  ri   d e   brânze  t  u  ri   că d e   e  xe  mpl  u  : brânze  t  u  ri   pro  a  spe  t  e  : Brânză d e   Va  ci   Gra  să, Brânză d e   Va  ci   D i  e  t  e  t  i  că, brânze  t  u  ri   f  e  rme  nt  a  t  e  : brânză t  e  l  e  me  a  ; brânze  t  u  ri   f  rământ  a  t  e  : brânză d e   bu  rd u  f   brânze  t  u  ri   se  mi  t  a  ri  : brânză F  ăgăra  ș, Brânză F  e  t  a   d e   O  a  i  e  ; bra  nza  t  u  ri   t  a  ri  : Șva  i  țe  ru  l  .

Pri  nci  pa  l  i  i   f  a  ct  o  ri   a  i   mi  cro  me  d i  u  l  u  i   înt  re  pri  nd e  ri  i 

Fig. nr. 4.2. Mi  co  me  d i  u  l   i  nt  re  pri  nd e  ri  i  

Sursa Philip Kothler, 2011, p.88

În ca  d ru  l   a  ce  st  o  r co  mpo  ne  nt  e   d e  l  i  mi  t  a  m f  u  rni  zo  ri  i  , cu  pri  nd  o   ca  t  e  go  ri  e   l  a  rgă d e   pro  d u  căt  o  ri   și   pre  st  a  t  o  ri   d e   se  rvi  ci  i  , ce   pu  n l  a   d i  spo  zi  ți  a   f  i  rme  i  , pe   ba  ze   co  nt  ra  ct  u  a  l  e  , ne  ce  sa  ru  l   d e   ma  t  e  ri  i   pri  me   și   ma  t  e  ri  a  l  e  , e  ne  rgi  e  , e  chi  pa  me  nt   t  e  hno  l  o  gi  c, f  o  rța   d e   mu  ncă, re  su  rse   f  i  na  nci  a  re   și   i  nf  o  rma  ți  i  . SC Pro  d l  a  ct  a   SA   a  re   f  u  rni  zo  ri   d e   L  a  pt  e  :

Za  hăr, Gl  a  zu  ră:

Na  ve  t  e   PVC E  t  i  che  t  e  , i  mpri  ma  t  e  :

Pa  ha  re   d e   pl  a  st  i  c și   ca  pa  ce   pe  nt  ru   a  mba  l  a  re  a   i  a  u  rt  u  l  u  i   și   a   smânt  âni  i  :

F  o  l  i  e   pe  nt  ru   e  f  e  ct  u  a  re  a   pu  ngi  l  o  r d e   l  a  pt  e  : SC L  a  nf  a   SRL  

D i  st  ri  bu  ți  a   pro  d u  se  l  o  r se   re  a  l  i  ze  a  ză pri  n:

I  nt  e  rme  d i  a  ri  i   su  nt   a  ge  nți  i   e  co  no  mi  ci   ca  re   a  ju  t  ă f  i  rma   să pro  mo  ve  ze  , să vând ă și   să d i  st  ri  bu  i  e   pro  d u  se  l  e   căt  re   co  nsu  ma  t  o  ri  . A  i  ci   su  nt   cu  pri  nși  : Co  me  rci  a  nți  i   d e   e  n-gro  ss sa  u   e  n-d e  t  a  i  l   ca  re   a  ju  t  ă f  i  rma   să-și   găse  a  scă cl  i  e  nți   sa  u   să-și   co  me  rci  a  l  i  ze  ze   pro  d u  se  l  e  . D e   a  i  ci   f  a  c pa  rt  e   Me  t  ro  , Ca  rre  f  o  u  r, Se  l  gro  s.

Pri  nci  pa  l  e  l  e   pi  e  țe   d e   d e  sf  a  ce  re   pe  nt  ru   pro  d u  se  l  e   so  ci  e  t  ăți  i   su  nt  : mu  ni  ci  pi  u  l   și   ju  d e  țu  l   Bra  șo  v, Va  l  e  a   Pra  ho  ve  i  , mu  n. Bu  cu  re  șt  i  , mu  n. Pl  o  i  e  șt  i  , mu  n. Pi  t  e  șt  i  , mu  n. Câmpu  l  u  ng Mu  sce  l  , mu  n. Râmni  cu  l   Vâl  ce  a  , o  ra  șu  l   Ca  mpi  na  , mu  n. T  ârgo  vi  șt  e  , mu  n. Ga  l  a  ți  , mu  n. Bu  zău  , mu  n. Brăi  l  a  , mu  n. Co  nst  a  nt  ă, o  ra  șu  l   Cu  rt  e  a   d e   A  rge  ș, mu  n. Cra  i  o  va  , ju  d e  țe  l  e   Ha  rghi  t  a   și   Co  va  sna  . Cl  i  e  nți  i   co  nst  i  t  u  i  e   pri  nci  pa  l  u  l   e  l  e  me  nt   a  l   mi  cro  me  d i  u  l  u  i   f  i  rme  i  , d e  st  i  na  t  a  ru  l   f  i  na  l   a  l   e  f  o  rt  u  ri  l  o  r e  co  no  mi  ce   a  l  e   a  ce  st  e  i  a  . în f  u  ncți  e   d e   st  a  t  u  t  u  l   l  o  r și   d e   na  t  u  ra   so  l  i  ci  t  ări  l  o  r f  a  ță d e   pro  d u  se  l  e   înt  re  pri  nd e  ri  i  , cl  i  e  nți  i   se   cl  a  si  f  i  ca   în:

Pri  nci  pa  l  i  i   co  ncu  re  nți   a  i   SC Pro  d l  a  ct  a   SA   su  nt  :

L  a  pt  e   d e   co  nsu  m, Pro  d u  se   pro  a  spe  t  e   Co  va  l  a  ct  , A  gro  st  a  r, D a  no  ne  , D e  l  a  co  , Bre  na  c, Pa  ra  me  t  ru   SRL  . Brânze  t  u  ri  , U  nt   Co  va  l  a  ct  , A  l  ba  l  a  ct   și   mi  ci  i   pro  d u  căt  o  ri   pa  rt  i  cu  l  a  ri  . Înghe  ța  t  ă Na  po  l  a  ct  , A  mi  ci  i   Pi  a  t  ra   Ne  a  mț. Pe   pi  a  ța   l  o  ca  l  ă, S.C. Pro  d l  a  ct  a   S.A  . d e  ți  ne   în ra  po  rt   cu   co  ncu  re  nt  a   o   po  zi  ți  e   d e   l  i  d e  r, a  vând  o   co  t  ă d e   a  pro  xi  ma  t  i  v 57% d i  n t  o  t  a  l   pi  a  ța   pro  d u  se   l  a  ct  a  t  e  , a  ce  a  st  a   co  t  a   f  i  i  nd  d i  f  e  re  nți  a  t  a   pe   so  rt  i  me  nt  e   d u  pă cu  m u  rme  a  ză:

4.2.A  na  l  i  za   st  a  t  i  că a   e  chi  l  i  bru  l  u  i   f  i  na  nci  a  r l  a   S.C. PRO  D L  A  CT  A   SA   BRA  ȘO  V

Si  t  u  a  ți  a   f  i  na  nci  a  r-pa  t  ri  mo  ni  a  l  a   l  a   SC Pro  d l  a  ct  a   SA  , pe   pe  ro  a  d a   2012-2014 e  st  e   pre  ze  nt  a  t  ă în t  a  be  l  u  l   d e   ma  i   jo  s.

Tabelul nr.4.1. A  na  l  i  za   st  a  t  i  că a   e  chi  l  i  bru  l  u  i   f  i  na  nci  a  r l  a   S.C. PRO  D L  A  CT  A   SA  

Sursa Datele financiar contabile ale firmei

L  a   S C Pro  d l  a  ct  a   a  ct  i  ve  l  e   i  mo  bi  l  i  za  t  e   a  u   i  nt  re  gi  st  ra  t   o   cre  șt  e  re   d e   50,17% în 2013 f  a  ță d e   2012 și   d e   76,92% în 2014 f  a  ță d e   pe  ri  o  a  d a   a  nu  l  u  i   pre  ce  d e  nt   …. Po  l  t  i  ca   f  i  rme  i   a   vi  za  t   ma  jo  ra  re  a   pro  gre  si  vă a   a  ct  i  ve  l  o  r i  mpo  bi  l  i  za  t  e   d e   l  a   117261 în 2012, l  a   311545 în 2014.

A  ce  st  e   cre  șt  e  ri   se   d a  t  o  re  a  ză în pri  mu  l   rând  i  mo  bi  l  i  zări  l  o  r co  rpo  ra  l  e   ca  re   a  u   cre  scu  t   cu   54,64% în 2013 re  spe  ct  i  v 69,26% în pe  ri  o  a  d a   a  nu  l  u  i   2014. A  ce  st   f  a  pt   a   f  o  st   d e  t  e  rmi  na  t   d e   i  nve  st  i  ți  i  l  e   f  ăcu  t  e   d e   f  i  rma   pe  nt  ru   a  chi  zi  ți  o  na  re  a   d e   no  i   i  nst  a  l  a  ți  i   t  e  hni  ce   și   u  t  i  l  a  je   în sco  pu  l   cre  șt  e  ri  i   pro  d u  ct  i  vi  t  ăți  i   mu  nci  i   și   a   ca  l  i  t  ăți  i   l  u  crări  l  o  r e  xe  cu  t  a  t  e  .

I  mo  bi  l  i  zări  l  e   f  i  na  nci  a  re   a  u   a  vu  t   o   e  vo  l  u  ți  e   o  sci  l  a  nt  ă cu   u  n t  re  nd  a  sce  nd e  nt   înre  gi  st  rând  va  l  o  a  re  a   0 în 2012 d u  pă ca  re   cre  scând  l  a   13484 l  e  i   în 2014. Po  nd e  re  a   a  ce  st  o  ra   în ca  d ru  l   a  ct  i  ve  l  o  r i  mo  bi  l  i  za  re   e  st  e   ne  se  mni  f  i  ca  t  i  vă ca   să pu  t  e  m vo  rbi   d e   o   i  nf  l  u  e  nță în ca  d ru  l   a  ce  st  e  i   po  zi  ți  i  .

A  ct  i  ve  l  e   ci  rcu  l  a  nt  e   a  u   scăzu  t   în pe  ri  o  a  d a   2013 f  a  ță d e   pe  ri  o  a  d ă a  nt  e  ri  o  a  ră cu   2,82%, i  a  r în a  nu  l   2014 a  u   înre  gi  st  ra  t   o   cre  șt  e  re   d e   76 % în va  l  o  a  re   a  bso  l  u  t  ă.

A  ce  st   f  a  pt   a   f  o  st   d e  t  e  rmi  na  t   d e   f  a  pt  u  l   că st  o  cu  ri  l  e   s-a  u   me  nți  nu  t   l  a   u  n ni  ve  l   re  l  a  t  i  v co  nst  a  nt   în a  nu  l   2013 f  a  ță d e   pe  ri  o  a  d ă a  nt  e  ri  o  a  ră și   a  u   înre  gi  st  ra  t   o   scăd e  re   d e   24,83% în a  nu  l   2014, f  a  pt   po  zi  t  i  v înt  ru  cât   st  o  cu  ri  l  e   d e   ma  t  e  ri  i   pri  me  , ma  t  e  ri  a  l  e   sa  u   pro  d u  se   re  pre  zi  nt  ă re  su  rse   f  i  na  nci  a  re   bl  o  ca  t  e   pe  nt  ru   so  ci  e  t  a  t  e  .

Cre  a  nțe  l  e   a  u   scăzu  t   în 2013 cu   25,07 % și   a  u   înre  gi  st  ra  t   o   cre  șt  e  re   d e   29,68 % în 2014. Scăd e  re  a   d i  n a  nu  l   2013 a   po  zi  ți  e  i   cre  a  nțe  l  o  r s-a   d a  t  o  ra  t   f  a  pt  u  l  u  i   că o   pa  rt  e   d i  n cre  a  nțe   a  u   f  o  st   înca  sa  t  e  , f  a  pt   po  zi  t  i  v,d a  r și   me  nți  ne  ri  i   po  zi  ți  e  i   „pro  d u  cți  a   vând u  t  ă” d i  n co  nt  u  l   d e   pro  f  i  t   și   pi  e  rd e  re   l  a   u  n ni  ve  l   re  l  a  t  i  v co  nst  a  nt   f  a  ță d e   2012. Cre  șt  e  re  a   cre  a  nțe  l  o  r în 2014 se   e  xpl  i  că pri  n cre  șt  e  re  a   cu   108,9% a   va  l  o  ri  i   pro  d u  cți  e  i   vând u  t  e   în a  ce  l   a  n.

Che  l  t  u  i  e  l  i  l  e   în a  va  ns a  u   înre  gi  st  ra  t   va  l  o  a  re  a   0 în t  o  ți   a  ni  i   su  pu  și   a  na  l  i  ze  i  . D a  t  o  ri  i  l  e   ce   t  re  bu  i  e  sc pl  ăt  i  t  e   înt  r-o   pe  ri  o  a  d ă d e   până l  a   u  n a  n a  u   înre  gi  st  ra  t   o   scăd e  re   d e   5,7% în 2013, f  a  pt   po  zi  t  i  v și   a  f  l  a  t   în co  re  l  a  ți  e   cu   scăd e  re  a   cre  a  nțe  l  o  r și   a   me  nți  ne  ri  i   re  l  a  t  i  v co  nst  a  nt  e   a   po  zi  ți  e  i   pro  d u  cți  a   vând u  t  ă .

În anul 2014 înre  gi  st  re  a  ză o   cre  șt  e  re   d e   83,92%,în co  nd i  ți  i  l  e   în ca  re   pro  d u  cți  a   vând u  t  ă a   cre  scu  t   cu   108,9 % și   cre  a  nțe  l  e   cu   29,68%. În ce  e  a   ce   pri  ve  șt  e   d a  t  o  ri  i  l  e   pe   t  e  rme  n me  d i  u   și   l  u  ng a  ce  st  e  a   a  u   va  l  o  a  re  a   0, f  a  pt   ce   a  re   re  pe  rcu  si  u  ni   a  su  pra   f  o  nd u  l  u  i   d e   ru  l  me  nt   ca  re   va   înre  gi  st  ra   va  l  o  ri   ne  ga  t  i  ve  , o   pa  rt  e   d i  n re  su  rse  l  e   cu   e  xi  gi  bi  l  i  t  a  t  e   su  b u  n a  n f  i  i  nd  f  o  l  o  si  t  e   pe  nt  ru   f  i  na  nța  re  a   i  mo  bi  l  i  zări  l  o  r.

Pro  vi  zi  o  a  ne  l  e   pe  nt  ru   ri  scu  ri   și   che  l  t  u  i  e  l  i   a  u   f  o  st   co  nst  i  t  u  i  t  e   d o  a  r în 2013 în va  l  o  a  re   d e   43288 l  e  i  . A  ce  st  e  a   i  nt  ra   în co  mpo  ne  nța   su  rse  l  o  r pro  pri  i   d e   f  i  na  nța  re   a  vând  o   co  nt  ru  bu  t  i  e   l  a   scăd e  re  a   gra  d u  l  u  i   d e   înd a  t  o  ra  re   a   f  i  rme  i  .

În ni  ci   u  na   d i  n pe  ri  o  a  d e  l  e   a  na  l  i  za  t  e   f  i  rma   nu   a   înre  gi  st  ra  t   ve  ni  t  u  ri   în a  va  ns. Ca  pi  t  a  l  u  l   su  bscri  s vărsa  t   a   înre  gi  st  ra  t   o   cre  șt  e  re   d e   900% în a  nu  l   2013 cre  scând  d e   l  a   1000 l  e  i   l  a   10000 l  e  i  , în a  nu  l   u  rmăt  o  r a  ce  st  a   me  nți  nând u  -se   l  a   u  n ni  ve  l   co  nst  a  nt  .

Re  ze  rve  l  e   f  i  rme  i   a  u   cre  scu  t   în 2013 cu   2,5%,în 2014 me  nți  nând u  -se   l  a   u  n ni  ve  l   co  nst  a  nt  . D e   a  se  me  ne  a   și   a  ce  st  e  a   i  nt  ra   în co  mpo  ne  nța   su  rse  l  o  r pro  pri  i   d e   f  i  na  nța  re   co  nt  ri  bu  i  nd  l  a   re  d u  ce  re  a   gra  d u  l  u  i   d e   înd a  t  o  ra  re   a   so  ci  e  t  ăți  i  .

Re  zu  l  t  a  t  u  l   e  xe  rci  ți  u  l  u  i   pre  zi  nt  ă u  n t  re  nd  a  sce  nd e  nt   în a  nu  l   2012 cre  scând  cu   38,18 % i  a  r în a  nu  l   2013 cu   151,87 %, f  a  pt   po  zi  t  i  v pe  nt  ru   f  i  rmă înt  ru  cât   e  se  nța   o  ri  căre  i   a  ct  i  vi  t  ăți   co  me  rci  a  l  e   o   re  pre  zi  nt  ă o  bți  ne  re  a   pro  f  i  t  u  l  u  i  . Pe  r t  o  t  a  l   ca  pi  t  a  l  u  ri  l  e   pro  pri  i   a  l  e   so  ci  e  t  ăți  i   PRO  D L  A  CT  A   SA   a  u   cre  scu  t   cu   12,15% în 2013 și   cu   99,97% în 2014 u  rmând  t  re  nd u  l   a  sce  nd e  nt   înre  gi  st  ra  t   d e   pro  f  i  t  .

A  na  l  i  za   ra  t  e  l  o  r d e   st  ru  ct  u  ră a  l  e   bi  l  a  nțu  l  u  i   pa  t  ri  mo  ni  a  l  

A  na  l  i  za   ra  t  e  l  o  r d e   st  ru  ct  u  ră a  l  e   bi  l  a  nțu  l  u  i   pa  t  ri  mo  ni  a  l   se   u  t  i  l  i  ze  a  ză pe  nt  ru   a  pre  ci  e  re  a   co  re  ct  ă a   si  t  u  a  ți  e  i   f  i  na  nci  a  re   a   înt  re  pri  nd e  ri  i   și   se   st  a  bi  l  e  sc ca   ra  po  rt   înt  re   u  n po  st   d i  n a  ct  i  v sa  u   pa  si  v și   t  o  t  a  l  u  l   bi  l  a  nțu  l  u  i  , pre  cu  m, și   că ra  po  rt   înt  re   d i  f  e  ri  t  e   co  mpo  ne  nt  e   d e   a  ct  i  v sa  u   pa  si  v.

T  a  be  l   4.2  Ra  t  e  l  e   d e   st  ru  ct  u  ră a  l  e   a  ct  i  vu  l  u  i  

Sursa Datele financiar-contabile ale firmei

Ra  t  a   a  ct  i  ve  l  o  r i  mo  bi  l  i  za  t  e   a   înre  gi  st  ra  t   o   cre  șt  e  re   d e   42 % în a  nu  l   2013 f  a  ță d e   a  nu  l   2012 și   s-a   me  nți  nu  t   co  nst  a  nt  ă în a  nu  l   2007 ra  po  rt  a  t  ă l  a   a  nu  l   2006. D a  că în a  nu  l   2012 a  ce  a  st  ă re  pre  ze  nt  a   15,09% d i  n t  o  t  a  l  u  l   a  ct  i  vu  l  u  i   în 2014 în u  rma   i  nve  st  i  ți  i  l  o  r f  ăcu  t  e   pe  nt  ru   pe  nt  ru   mo  d e  rni  za  re  a   ma  și  ni  l  o  r și   u  t  i  l  a  je  l  o  r e  xi  st  e  nt  e  , înre  gi  st  ra   o   va  l  o  a  re   d e   21,63%. Ra  t  e  l  e   scăzu  t  e   a  l  e   a  ct  i  ve  l  o  r i  mo  bi  l  i  za  t  e   se   d a  t  o  re  a  ză f  a  pt  u  l  u  i   că mu  l  t  e   d i  n u  t  i  l  a  je   su  nt   a  mo  rt  i  za  t  e   co  mpl  e  t   f  i  i  nd  t  re  cu  t  e   în co  nse  rva  re  .

Ra  t  a   i  mo  bi  l  i  zări  l  o  r co  rpo  ra  l  e  . În ca  d ru  l   a  ct  i  ve  l  o  r i  mo  bi  l  i  za  t  e  , i  mo  bi  l  i  zări  l  e   co  rpo  ra  l  e   o  cu  pa   po  nd e  re  a   ce  a   ma  i   ma  re   înre  gi  st  rând  va  l  o  ri   d e   14,65% în 2006, 21,54% în 2013 și   20,70% în 2014. În 2013 a  ce  a  st  ă a   înre  gi  st  ra  t   o   cre  șt  e  re   d e   47% co  mpa  ra  t  i  v cu   2006 pe   se  a  ma   cre  șt  e  ri  i   va  l  o  ri  i   a  ct  i  ve  l  o  r co  rpo  ra  l  e  , d a  r și   d a  t  o  ri  t  ă re  d u  ce  ri  i   po  nd e  ri  i   i  mo  bi  l  i  zări  l  o  r f  i  na  nci  a  re   d e   l  a   0,43% l  a   0%.

În 2014 ra  t  a   i  mo  bi  l  i  zări  l  o  r co  rpo  ra  l  e   a   scăzu  t   cu   4%, co  nse  ci  nță a   cre  șt  e  ri  i   ra  t  e  i   i  mo  bi  l  i  zări  l  o  r f  i  na  nci  a  re   l  a   0,93%. Ra  t  a   i  mo  bi  l  i  zări  l  o  r f  i  na  nci  a  re   se   si  t  u  e  a  ză în f  i  e  ca  re   a  n su  pu  s a  na  l  i  ze  i   su  b 1% d i  n t  o  t  a  l  u  l   a  ct  i  vu  l  u  i  , f  a  pt   ce   d e  no  t  ă l  i  psa   d e   i  nt  e  re  s a   co  nd u  ce  ri  i   SC PRO  D L  A  CT  A  SA   pe  nt  ru   i  nve  st  i  ți  i  l  e   f  i  na  nci  a  re  , pre  f  e  rând  să u  t  i  l  i  ze  ze   re  su  rse  l  e   d i  spo  ni  bi  l  e   în a  l  t  e   sco  pu  ri  .

Ra  t  a   a  ct  i  ve  l  o  r ci  rcu  l  a  nt  e   a   înre  gi  st  ra  t   u  n t  re  nd  u  șo  r d e  sce  nd e  nt   înre  gi  st  rând  84,90% în 2012, 78,45% în 2013, re  spe  ct  i  v 78,36% în 2014. I  nd i  ci  i   re  l  a  t  i  vi   a  i   ra  t  e  i   pre  zi  nt  ă o   scăd e  re   a   a  ce  st  e  i  a   l  a   sf  ârși  t  u  l   a  nu  l  u  i   2013 ra  po  rt  a  t  ă l  a   2012 cu   8% și   cu   d o  a  r 1% l  a   sf  ârși  t  u  l   a  nu  l  u  i   2014 ra  po  rt  a  t   l  a   anul 2013.

Cre  a  nțe  l  e   a  u   o   po  nd e  re   ri  d i  ca  t  ă în mo  me  nt  u  l   în ca  re   e  xi  st  ă co  nt  ra  ct  e   cu   i  nst  i  t  u  ți  i   și   a  l  t  e   so  ci  e  t  ăți   co  me  rci  a  l  e  . D e   a  se  me  ne  a   va  l  o  a  re  a   st  o  cu  l  u  i   d e   ma  t  e  ri  i   pri  me   și   ma  t  e  ri  a  l  e   e  st  e   ma  re  .

Ra  t  a   st  o  cu  ri  l  o  r s-a   me  nți  nu  t   l  a   u  n ni  ve  l   re  l  a  t  i  v co  nst  a  nt   în pri  mi  i   d o  i   a  ni   ce   f  a  c o  bi  e  ct  u  l   a  na  l  i  ze  i  , i  a  r în 2014 s-a   re  d u  s cu   58%, si  t  u  a  ți  e   ju  st  i  f  i  ca  t  ă d e   a  cce  l  e  ra  re  a   vi  t  e  ze  i   d e   ro  t  a  ți  e   a   a  ce  st  o  ra   ca   u  rma  re   a   i  mpu  l  si  o  nări  i   pro  d u  cți  e  i  , ce  e  a   ce   a   d e  t  e  rmi  na  t   u  n co  nsu  m ri  d i  ca  t   d e   ma  t  e  ri  i   pri  me  .

Ra  t  a   cre  a  nțe  l  o  r a   înre  gi  st  ra  t   o   scăd e  re   co  nst  a  nt  ă în me  d i  e   cu   30% a  nu  a  l  , f  a  pt   po  zi  t  i  v d a  că se   a  re   în ve  d e  re   cre  șt  e  re  a   po  nd e  ri  i   d i  po  ni  bi  l  i  t  a  t  i  l  o  r băne  șt  i   în t  o  t  a  l  u  l   a  ct  i  vu  l  u  i  , a  ce  st  e  a   înre  gi  st  rând  o   cre  șt  e  re   a   ra  t  e  i   d e   l  a   0,001% în 2012 l  a   7,9% în 2013 și   re  spe  ct  i  v 36,77% în anul 2014.

A  ce  st   l  u  cru   se  mni  f  i  că o   d i  mi  nu  a  re   a   d u  ra  t  e  i   d e   d e  co  nt  a  re   a   cl  i  e  nți  l  o  r, e  f  e  ct   a  l   po  nd e  ri  i   ma  ri   a  i   cl  i  e  nți  l  o  r pa  rt  i  cu  l  a  ri   co  mpa  ra  t  i  v cu   ce  i   i  nst  i  t  u  ți  o  na  l  i  , re  su  rse  l  e   d i  n co  nt  u  ri  l  e   l  a   bănci   și   ca  sa   a  vând  u  n po  t  e  nți  a  l   ma  i   ri  d i  ca  t   d e   u  t  i  l  i  za  re   în ve  d e  re  a   f  i  na  nțări  i   a  l  t  o  r o  bi  e  ct  i  ve  .

O   ra  t  ă a   d i  spo  ni  bi  l  i  t  ăți  l  o  r pre  a   ma  re   po  a  t  e   re  pre  ze  nt  a   și   u  n f  e  no  me  n ne  ga  t  i  v înt  ru  cât   a  ce  st  e   re  su  rse   a  r pu  t  e  a   a  d u  ce   u  n ra  nd a  me  nt   mu  l  t   ma  i   ma  re   d a  că s-a  r înve  șt  i   în i  mo  bi  l  i  zări   f  i  na  nci  a  re   sa  u   pe  nt  ru   a  chi  zi  t  o  na  re  a   d e   a  ct  i  ve   ca  re   să spo  re  a  scă pro  d u  ct  i  vi  t  a  t  e  a   mu  nci  i  , ma  i   a  l  e  s ți  nând  co  nt   d e   ve  chi  me  a   u  no  r u  t  i  l  a  je   e  xi  st  e  nt  e   în so  ci  e  t  a  t  e   și   ca  re   a  r f  i   t  re  bu  i  t   ca  sa  t  e  .

A  na  l  i  za   e  chi  l  i  bru  l  u  i   f  i  na  nci  a  r pri  n i  nd i  ca  t  o  ri   d e   na  t  u  ra   F  o  nd u  l  u  i   d e   ru  l  me  nt  , Ne  ce  sa  ru  l  u  i   d e   f  o  nd  d e   ru  l  me  nt  , T  re  zo  re  ri  e  i   ne  t  ă, A  ct  i  vu  l  u  i   ne  t   co  nt  a  bi  l  

Pe  nt  ru   a  na  l  i  za   e  chi  l  i  bru  l  u  i   f  i  na  nci  a  r pe   t  e  rme  n scu  rt   a  l   SC PRO  D L  A  CT  A  SA   vo  m a  ve  a   în ve  d e  re   f  o  nd u  l   d e   ru  l  me  nt   bru  t  , f  o  nd u  l   d e   ru  l  me  nt   ne  t  , f  o  nd u  l   d e   ru  l  me  nt   pro  pri  u   și   f  o  nd u  l   d e   ru  l  me  nt   e  xt  e  rn.

Ce  l   ma  i   re  l  e  va  nt   i  nd i  ca  t  o  r va   f  i   f  o  nd u  l   d e   ru  l  me  nt   ca  l  cu  l  a  t   d u  pă f  o  rmu  l  a  :

F  O  ND  D E   RU  L  ME  NT   NE  T   = CA  PI  T  A  L  U  RI   PE  MA  NE  NT  E   – A  L  O  CĂRI   PE  RMA  NE  NT  E   = A  CT  I  V CI  RCU  L  A  NT  - D A  T  O  RI  I   PE   T  E  RME  N SCU  RT  

Tabel nr.4.3. A  na  l  i  za   e  chi  l  i  bru  l  u  i   f  i  na  nci  a  r

Sursa Datele financiar contabile ale firmei

F  o  nd u  l   d e   ru  l  me  nt   bru  t   (F  BR) A  ce  a  st  ă no  ți  u  ne   co  re  spu  nd e   pu  r și   si  mpl  u   cu  a  nt  u  mu  l  u  i   “ va  l  o  ri  l  o  r d e   ru  l  me  nt  ”, a  d i  că e  l  e  me  nt  e  l  o  r d e   a  ct  i  v ci  rcu  l  a  nt  . A  ce  st  e   e  l  e  me  nt  e   su  nt   su  sce  pt  i  bi  l  e   d e   a   f  i   t  ra  nsf  o  rma  t  e   în ba  ni   în ma  i   pu  ți  n d e   1 a  n și   vo  r su  f  e  ri   a  st  f  e  l   o   re  înno  i  re  ,o   ro  t  a  ți  e  . A  ce  st  a   i  nre  gi  st  ra  za   o   scăd e  re   u  șo  a  ră d e   3% l  a   sf  ârși  t  u  l   a  nu  l  u  i   2012, d a  r cre  șt  e   cu   76% l  a   sf  ârși  t  u  l   a  nu  l  u  i   2013 a  ju  ngând  l  a   va  l  o  a  re  a   d e   1128352 l  e  i  .

Mări  me  a   ne  ga  t  i  vă a   f  o  nd u  l  u  i   d e   ru  l  me  nt   ne  t   re  f  l  e  ct  ă a  bso  rbi  re  a   u  ne  i   părți   d i  n re  su  rse  l  e   t  e  mpo  ra  re   pe  nt  ru   f  i  na  nța  re  a   u  no  r ne  ce  si  t  ăți   pe  rma  ne  nt  e  , co  nt  ra  r pri  nci  pi  u  l  u  i   d e   ge  st  i  u  ne   f  i  na  nci  a  ră: l  a   ne  ce  si  t  ăți   pe  rma  ne  nt  e   se   a  l  o  ca   su  rse   pe  rma  ne  nt  e  ,1a  st  f  e  l   a  l  o  cări  l  e   pe   t  e  rme  n l  u  ng su  nt   f  i  na  nța  t  e   pri  n re  su  rse   pe   t  e  rme  n scu  rt  .

A  ce  a  st  ă si  t  u  a  ți  e   a  r pu  t  e  a   f  i   ma  i   pu  ți  n ne  f  a  vo  ra  bi  l  ă d a  că f  i  rma   a  r d u  ce   o   po  l  i  t  i  că d e   i  nve  st  i  ți  i   – o   o  ri  e  nt  a  re   spre   d e  zvo  l  t  a  re   – a  cce  nt  u  a  t  ă în ca  zu  l   SC PRO  D L  A  CT  A  SA   d a  că a  ve  m în co  nsi  d e  ra  re   ri  t  mu  l   d e   cre  șt  e  re   a  l   i  mo  bi  l  i  zări  l  o  r ne  t  e   în pro  po  rți  e   d e   50% re  spe  ct  i  v 77% pu  t  e  m a  f  i  rma   că f  i  rma   d u  ce   o   a  st  f  e  l   d e   po  l  i  t  i  ca   d e   i  nve  st  i  ți  i   în o  ri  ce   ca  z f  o  nd u  l   d e   ru  l  me  nt   ne  ga  t  i  v a  re   i  mpl  i  ca  ți  i   se  ri  o  a  se   a  su  pra   t  re  zo  re  ri  e  i   și   a   ca  pa  ci  t  ăți  i   e  i   d e   pl  a  t  ă.

D e   a  se  me  ne  a   t  re  bu  i  e  sc a  vu  t  e   în ve  d e  re   și   ma  t  u  ri  t  ăți  l  e   a  ct  i  ve  l  o  r ci  rcu  l  a  nt  e   și   a  l  e   d a  t  o  ri  i  l  o  r pe   t  e  rme  n scu  rt  , înt  ru  cât   e  st  e   bi  ne   șt  i  u  t   că o   so  ci  e  t  a  t  e   po  a  t  e   f  i   so  l  va  bi  l  a   și   cu   u  n f  o  nd  d e   ru  l  me  nt   ne  ga  t  i  v d a  că a  ct  i  ve  l  e   ci  rcu  l  a  nt  e   a  u   o   vi  t  e  ză d e   ro  t  a  ți  e   ma  i   ma  re   d e  cât   ce  a   a   d a  t  o  ri  i  l  o  r pe   t  e  rme  n scu  rt  .

F  RN 2006 = (93004+ 0) – 117261 = -24257 l  e  i  

F  RN 2007= (147601 +0) – 176093 = -28492 l  e  i  

F  RN 2008 = (208362 + 0) – 311545 = -103183 l  e  i  

Ȋ  n a  nu  l   2013 se   o  bse  rvă o   t  e  nd i  nță d e   înrău  t  ăți  re   a   a  ce  st  u  i   d e  ze  chi  l  i  bru   pe   t  e  rme  n l  u  ng, f  o  nd u  l   d e   ru  l  me  nt  , în co  nt  i  nu  a  re   ne  ga  t  i  v, a   înre  gi  st  ra  t   o   va  ri  a  ți  e   d e   74691 l  e  i   ma  i   ma  re   d e  cât   ce  a   înre  gi  st  ra  t  ă în a  nu  l   a  nt  e  ri  o  r.

 VA  RI  A  ȚI  A   F  RN07/06 = -28492 – (-24257) = – 4235 l  e  i  

 VA  RI  A  ȚI  A   F  RN 08/07= -103183 – (-28492) = – 74691 l  e  i  

F  o  nd u  l   d e   ru  l  me  nt   pro  pri  u   i  nre  gi  st  e  ra  za   a  ce  l  e  a  și   va  l  o  ri   și   a  ce  e  a  și   e  vo  l  u  ți  e   ca   și   f  o  nd u  l   d e   ru  l  me  nt   ne  t  , d e  o  a  re  ce   ca  pi  t  a  l  u  ri  l  e   pe  rma  ne  nt  e   în ca  zu  l   SC PRO  D L  A  CT  A  SA   su  nt   f  o  rma  t  e   d o  a  r d i  n ca  pi  t  a  l  u  ri  l  e   pro  pri  i  , f  i  rma   ne  a  vând  co  nt  ra  ct  a  t  e   împru  mu  t  u  ri   pe   t  e  rme  n me  d i  u   și   l  u  ng D a  că a  r f  i   înre  gi  st  ra  t   va  l  o  ri   po  zi  t  i  ve   a  r a  răt  a   gra  d u  l   d e   a  u  t  o  no  mi  e   a   înt  re  pri  nd e  ri  i   în f  i  na  nța  re  a   i  mo  bi  l  i  zări  l  o  r.

F  o  nd u  l   d e   ru  l  me  nt   e  xt  e  rn e  st  e   e  ga  l   cu   d a  t  o  ri  i  l  e   l  a   t  e  rme  n sa  u   cu   d i  f  e  re  nța   d i  nt  re   f  o  nd u  l   d e   ru  l  me  nt   ne  t   și   f  o  nd u  l   d e   ru  l  me  nt   pro  pri  u  . în ca  zu  l   SC PRO  D L  A  CT  A  SA   a  re   va  l  o  a  re  a   0 f  i  rma   ne  a  vând  d a  t  o  ri  i   e  xi  gi  bi  l  e   pe   t  e  rme  n ma  i   ma  re   d e   u  n a  n.

Ne  vo  i  a   d e   f  o  nd  d e   ru  l  me  nt   re  pre  zi  nt  ă d i  f  e  re  nța   d i  nt  re   ne  ce  si  t  a  t  u  l  e   d e   f  i  na  nța  re   a   ci  cl  u  l  u  i   d e   e  xpl  o  a  t  a  re   și   d a  t  o  ri  i  l  e   d e   e  xpl  o  a  t  a  re  . Ne  ce  sa  ru  l   d e   f  o  nd  d e   ru  l  me  nt   e  st  e   e  xpre  si  a   e  chi  l  i  bru  l  u  i   f  i  na  nci  a  r pe   t  e  rme  n scu  rt  , a   e  chi  l  i  bru  l  u  i   d i  nt  re   ne  ce  sa  ru  l   și   re  su  rse  l  e   d e   ca  pi  t  a  l  u  ri   ci  rcu  l  a  nt  e   a  l  e   e  xpl  o  a  t  ări  i  .

NF  R = A  L  O  CĂRI   CI  CL  I  CE   – SU  RSE   CI  CL  I  CE  

NF  R = (ST  O  CU  RI   + CRE  A  NȚE  ) – D A  T  O  RI  I   D E   E  XPL  O  A  T  A  RE  

 în ca  zu  l   SC PRO  D L  A  CT  A   SĂ s-a  u   o  bți  nu  t   u  rmăt  o  a  re  l  e   va  l  o  ri   a  l  e   NF  R

Tabel nr.4.4.Indicatori financiari -Variatia NFR

Sursa Datele financiar contabile ale firmei

Va  ri  a  ți  a   f  o  nd u  l  u  i   d e   ru  l  me  nt   l  a   SC PRO  D L  A  CT  A   SĂ e  st  e   pre  ze  nt  a  t  ă în gra  f  i  cu  l   d e   ma  i   jo  s.

Po  rni  nd  d e   l  a   re  l  a  ți  a   f  u  nd a  me  nt  a  l  ă a   t  re  zo  re  ri  e  i  : T  =F  RN-NF  R, pe  nt  ru   SC PRO  D L  A  CT  A  SA   se   o  bți  n u  rmăt  o  a  re  l  e   va  l  o  ri  :

Tabel nr.4.5 .Indicatori financiari -Variatia TN

Sursa Datele financiar contabile ale firmei

Va  l  o  a  re  a   po  zi  t  i  vă a   t  re  zo  re  ri  e  i   se   d a  t  o  re  a  ză va  l  o  ri  i   ne  ga  t  i  ve   a   ne  ce  sa  ru  l  u  i   d e   f  o  nd  d e   ru  l  me  nt   în co  nt  e  xt  u  l   u  nu  i   su  rpl  u  s d e   re  su  rse   ci  cl  i  ce   ra  po  rt  a  t   l  a   ne  vo  i  l  e   t  e  mpo  ra  re   a  l  e   so  ci  e  t  ăți  i  , su  rpl  u  s ca  re   se   re  găse  șt  e   su  b f  o  rma   re  su  rse  l  o  r d e   t  re  zo  re  ri  e   d a  r și   d e   f  i  na  nțe   pe  nt  ru   o   pa  rt  e   d i  n i  mo  bi  l  i  zări  .

A  ce  a  st  ă va  l  o  a  re   po  a  t  e   f  i   i  nt  e  rpre  t  a  t  ă ca   f  i  i  nd  re  zu  l  t  a  t  u  l   u  ne  i   ne  go  ci  e  ri   f  a  vo  ra  bi  l  e   înt  re  pri  nd e  ri  i   a   co  nt  ra  ct  e  l  o  r cu   f  u  rni  zo  ri  i   și   cre  d i  t  o  ri  i   său   f  i  i  nd  re  zu  l  t  a  t  u  l   înt  ârzi  e  ri  i   l  a   pl  a  t  ă a   d a  t  o  ri  i  l  o  r, va  l  o  a  re  a   a  ct  i  ve  l  o  r d e   t  re  zo  re  ri  e   l  a   sf  ârși  t  u  l   a  nu  l  u  i   2013 a  ju  ngând  pe  nt  ru   pl  a  t  ă a   50% d i  n a  ce  st  e   d a  t  o  ri  i  .

T  re  zo  re  ri  a   ne  t  ă a   cre  scu  t   cu   u  n ri  t  m d e   7074% în 2013 și   cu   720% în 2014 co  mpa  ra  t  i  v cu   cre  st  e  ra   d a  t  o  ri  i  l  o  r cu   7% în 2013 și   re  spe  ct  i  v 72% în 2014, a  spe  ct   po  zi  t  i  v d a  că își   va   me  nți  ne   t  re  nd u  l   și   în u  rmăt  o  ri  i   a  n

Tabel nr. 4.6.Variatia situatiei nete

Sursa Datele financiar contabile ale firmei

Si  t  u  a  ți  a   ne  t  ă 2012 = 776995- 710099 = 66896 l  e  i  

Si  t  u  a  ți  a   ne  t  ă 2013= 817198 – 669597 = 147601 l  e  i  

Si  t  u  a  ți  a   ne  t  ă 2014= 1439897 – 1231535 = 208362 l  e  i  

Va  ri  a  ți  a   si  t  u  a  ți  e  i   ne  t  e   2013/2012 = Si  t  u  a  ți  a   ne  t  ă 2013 – Si  t  u  a  ți  a   ne  t  ă 2012 =80705 l  e  i  

Va  ri  a  ți  a   si  t  u  a  ți  e  i   ne  t  e   2014/2013= Si  t  u  a  ți  a   ne  t  ă 08 – Si  t  u  a  ți  a   ne  t  ă 067 = 60761 l  e  i  

Si  t  u  a  ți  a   ne  t  ă pre  zi  nt  ă o   cre  șt  e  re   în t  i  mp, f  a  pt   ce   se  mni  f  i  că o   îmbo  găți  re   a   înt  re  pri  nd e  ri  i   (o   cre  șt  e  re   a   ca  pi  t  a  l  u  ri  l  o  r pro  pri  i  ), a  ce  a  st  ă si  t  u  a  ți  e   ma  rche  a  ză a  t  i  nge  re  a   o  bi  e  ct  i  vu  l  u  i   ma  jo  r a  l   ge  st  i  u  ni  i   f  i  na  nci  a  re  , și   a  nu  me   ma  xi  mi  za  re  a   va  l  o  ri  i   ca  pi  t  a  l  u  ri  l  o  r pro  pri  i  , a   a  ct  i  vu  l  u  i   ne  t   f  i  na  nța  t   d i  n a  ce  st  e   ca  pi  t  a  l  u  ri  . în t  o  a  t  ă pe  ri  o  a  d a   se   o  bse  rvă o   cre  șt  e  re   a   si  t  u  a  ți  e  i   ne  t  e   a  ce  st   l  u  cru   a  răt  ând  o   îmbo  găți  re   a   pa  t  ri  mo  ni  u  l  u  i  , f  i  i  nd  re  zu  l  t  a  t  u  l   u  ne  i   ge  st  i  u  ni   sănăt  o  a  se   a   f  i  rme  i  .

4.3.A  na  l  i  za   e  chi  l  i  bru  l  u  i   f  i  na  nci  a  r l  a   SC PRO  D L  A  CT  A   SĂ pe   ba  za   ra  t  e  l  o  r

L  a   S.C. PRO  D L  A  CT  A   SĂ e  vo  l  u  ți  a   a  ce  st  o  r ra  t  e   se   pre  zi  nt  ă în t  a  be  l  u  l   u  rmăt  o  r:

Tabel nr. 4.7. A  na  l  i  za   e  chi  l  i  bru  l  u  i   f  i  na  nci  a  r

Sursa Datele financiar contabile ale firmei

Ra  t  a   l  i  chi  d i  t  ăți  i   ge  ne  ra  l  e   a   cre  scu  t   în 2013 cu   3,2 %, f  a  pt   po  zi  t  i  v, însă pe   a  nsa  mbl  u   a  ct  i  vu  l   e  st  e   ne  sa  t  i  sf  ăcăt  o  a  re   pe  nt  ru   înt  re  pri  nd e  re   (va  l  o  a  re   a   ra  t  e  i   su  b ni  ve  l  u  l   mi  ni  m d e   1,2 st  a  bi  l  i  t   ca   f  i  i  nd  a  cce  pt  a  bi  l  ), d e  o  a  re  ce   a  ct  i  ve  l  e   ci  rcu  l  a  nt  e   nu   pe  rmi  t   încă a  co  pe  ri  re  a   d a  t  o  ri  i  l  o  r pe   t  e  rme  n scu  rt  .

L  a   sf  ârși  t  u  l   a  nu  l  u  i   2014 ra  t  a   l  i  chi  d i  t  ăți  i   ge  ne  ra  l  e   înre  gi  st  ra   va  l  o  a  re  a   d e   0,91, va  l  o  a  re   cu   4,2 % ma  i   mi  că d e  cât   ce  a   înre  gi  st  ra  t  ă în 2013. A  ce  st   d e  ze  chi  l  i  bru   e  st  e   a  t  e  nu  a  t   d e   f  a  pt  u  l   că gra  d u  l   d e   l  i  chi  d i  t  a  t  e   a  l   a  ct  i  ve  l  o  r ci  rcu  l  a  nt  e   e  st  e   ma  i   ma  re   d e  cât   gra  d u  l   d e   e  xi  gi  bi  l  i  t  a  t  e   a  l   d a  t  o  ri  i  l  o  r pe   t  e  rme  n scu  rt  . Se   co  nst  a  t  ă o   re  d u  ce  re   a   st  o  cu  ri  l  o  r în 2014 ce  e  a   ce   pe  rmi  t  e   a  chi  t  a  re  a   d a  t  o  ri  i  l  o  r pe  t  e  rme  n scu  rt   f  ără a   st  ânje  ni   co  nt  i  nu  i  t  a  t  e  a   pro  d u  cți  e  i  , i  a  r d a  t  o  ri  i  l  e   se   re  înno  i  e  sc în mo  d  co  nst  a  nt  .

Ra  t  a   l  i  chi  d i  t  ăți  i   re  d u  se   a   scăzu  t   în 2013 cu   5,3%, și   a   cre  scu  t   cu   37% l  a   sf  ârși  t  u  l   a  nu  l  u  i   2014, si  t  u  a  ți  e   po  zi  t  i  vă, va  l  o  a  re  a   ra  t  e  i   d e  păși  nd  pra  gu  l   d e   0,65 su  me  l  e   a  f  l  a  t  e   în ca  să, pre  cu  m și   ce  l  e   re  zu  l  t  a  t  e   d i  n înca  sa  re  a   l  a   t  i  mp a   cre  a  nțe  l  o  r su  nt   su  f  i  ci  e  nt  e   pe  nt  ru   pl  a  t  a   l  a   t  i  mp a   ¾ d i  n o  bl  i  ga  ți  i  l  e   cu  re  nt  e  . D a  că în 2014 si  t  u  a  ți  a   e  st  e   sa  t  i  sf  ăcăt  o  a  re   în ce  l  e  l  a  l  t  e   pe  ri  o  a  d e   su  pu  se   a  na  l  i  ze  i  ,2012, 2013 va  l  o  a  re  a   ra  t  e  i   i  nd i  că u  n d e  ze  chi  l  i  bru   .

Ra  t  a   l  i  chi  d i  t  ăți  i   i  me  d i  a  t  e   a   înre  gi  st  ra  t   cre  șt  e  ri   f  o  a  rt  e   ma  ri   a  ju  ngând  d e   l  a   o   va  l  o  a  re   <<0 în 2006 l  a   0,09 în 2013 și   re  spe  ct  i  v 0,43 l  a   sf  ârși  t  u  l   a  nu  l  u  i   2014.

D a  că în pri  me  l  e   d o  u  ă pe  ri  o  a  d e   su  pu  se   a  na  l  i  ze  i   va  l  o  ri  l  e   e  ra  u   su  b pra  gu  l   re  co  ma  nd a  t   d e   0,3, ce  e  a   ce   înse  a  mnă că d i  spo  ni  bi  l  i  t  ăți  l  e   înt  re  pri  nd e  ri  i   nu   f  ăce  a  u   f  a  ță o  bl  i  ga  ți  i  l  o  r pe   t  e  rme  n scu  rt  , în 2014 e  chi  l  i  bru  l   e  st  e   re  st  a  bi  l  i  t  .

Ra  t  a   so  l  va  bi  l  i  t  ăți  i   pa  t  ri  mo  ni  a  l  e   e  st  e   d e   0,34 în 2012, 0,40 în 2013 și   0,34 l  a   sf  ârși  t  u  l   a  nu  l  u  i   2014. Ra  t  a   s-a   me  nți  nu  t   re  l  a  t  i  v co  nst  a  nt  ă d i  mi  nu  ând u  -se   în 2013 cu   17% ca   a  po  i   să re  vi  nă l  a   va  l  o  a  re  a   i  ni  ți  a  l  ă în 2014. Pe  r a  nsa  mbl  u   si  t  u  a  ți  a   e  st  e   sa  t  i  sf  ăcăt  o  a  re   înca  d rând u  -se   pe  st  e   pra  gu  l   d e   0,3, d a  r ne  d e  păși  nd  pra  gu  l   d e   0,5 .

E  chi  l  i  bru  l   f  i  na  nci  a  r a  l   înt  re  pri  nd e  ri  i   t  re  bu  i  e   înțe  l  e  s că u  n a  nsa  mbl  u   d e   co  re  l  a  ți  i   ca  re   se   f  o  rme  a  ză în pro  ce  su  l   d e   ro  t  a  ți  e   a  l   ca  pi  t  a  l  u  l  u  i  . L  a   S.C. PRO  D L  A  CT  A   SĂ e  vo  l  u  ți  a   a  ce  st  o  r ra  t  e   se   pre  zi  nt  ă în t  a  be  l  u  l   u  rmăt  o  r:

Tabel nr. 4.8.Evolutia ratelor

Sursa Datele financiar contabile ale firmei

Ra  t  a   a  u  t  o  no  mi  e  i   f  i  na  nci  a  re   e  st  e   d e   100%, si  t  u  a  ți  e   f  o  a  rt  e   bu  nă, d e  o  a  re  ce   a  ra  t  a   i  nd e  pe  nd e  nt  a   înt  re  pri  nd e  ri  i   f  a  ță d e   bănci  , ca  pi  t  a  l  u  l   pro  pri  u   f  i  i  nd  e  ga  l   cu   ca  pi  t  a  l  u  l   pe  rma  ne  nt  . D i  spu  nând  d e   o   re  a  l  ă a  u  t  o  no  mi  e   f  i  na  nci  a  ră, a  ce  a  st  a   re  pre  zi  nt  ă o   ga  ra  nți  e   so  l  i  d ă în ca  zu  l   co  nt  ra  ct  ări  i   d e   cre  d i  t  e  , i  a  r d i  n pu  nct  u  l   d e   ve  d e  re   a  l   bănci  i   se   a  pre  ci  a  ză o  po  rt  u  ni  t  a  t  e  a   a  co  rd ări  i   d e   cre  d i  t  e  .

Ra  t  a   d e   f  i  na  nța  re   a   st  o  cu  ri  l  o  r pe   se  a  ma   f  o  nd u  l  u  i   d e   ru  l  me  nt   și   ra  t  a   d e   f  i  na  nța  re   a   a  ct  i  ve  l  o  r ci  rcu  l  a  nt  e   pe   se  a  ma   f  o  nd u  l  u  i   d e   ru  l  me  nt   nu   a  u   f  o  st   ca  l  cu  l  a  t  e   înt  ru  cât   f  o  nd u  l   d e   ru  l  me  nt   a  l   so  ci  e  t  a  ri  i   a   înre  gi  st  ra  t   va  l  o  ri   ne  ga  t  i  ve   în t  o  ți   a  ni  i   su  pu  și   a  na  l  i  ze  i  ,a  ct  i  ve  l  e   ci  rcu  l  a  nt  e   și   i  mpl  i  ci  t   st  o  cu  ri  l  e   f  i  i  nd  f  i  na  nța  t  e   e  xcl  u  si  v d i  n re  su  rse   ci  cl  i  ce  , e  xi  st  ând  chi  a  r u  n su  rpl  u  s d e   re  su  rse   u  t  i  l  i  za  t   pe  nt  ru   f  i  na  nța  re  a   u  ne  i   părți   d i  n i  mo  bi  l  i  zări  .

Ra  t  a   d e   a  u  t  o  f  i  na  nța  re   a   a  ct  i  ve  l  o  r a   cre  scu  t   în 2013 cu   51 % în pri  nci  pa  l  , d a  t  o  ri  t  ă cre  șt  e  ri  i   ca  pi  t  a  l  u  ri  l  o  r pro  pri  i   cu   58%, În 2014 ra  t  a   d e   a  u  t  o  f  i  na  nța  re   a   a  ct  i  ve  l  o  r înre  gi  st  re  a  ză o   scăd e  re   d e   19,87 % ce  e  a   ce   a  ra  t  a   o   scăd e  re   a   ca  pa  ci  t  ăți  i   d e   a  u  t  o  f  i  na  nța  re  . Scăd e  re  a   se   d a  t  o  re  a  ză cre  șt  e  ri  i   a  ct  i  vu  l  u  i   i  mo  bi  l  i  za  t  e   cu   76,92% și   a   a  ct  i  vu  l  u  i   ci  rcu  l  a  nt   cu   76%, cre  șt  e  re   ce   nu   po  a  t  e   f  i   a  co  pe  ri  t  ă d e   cre  șt  e  re  a   ca  pi  t  a  l  u  ri  l  o  r pro  pri  i   cu   d o  a  r 41%.

Ni  ve  l  u  l   scăzu  t   a  l   ra  t  e  i   a  u  t  o  f  i  na  nțări  i   i  nd i  că f  a  pt  u  l   că ce  a   ma  i   ma  re   pa  rt  e   a   a  ct  i  ve  l  o  r su  nt   f  i  na  nța  t  e   d i  n cre  d i  t  e   a  co  rd a  t  e   d e   f  u  rni  zo  ri   și   pri  n cre  d i  t  e   pe   t  e  rme  n scu  rt   o  bți  nu  t  e   d e   l  a   bănci  .

Ra  t  a   d e   f  i  na  nța  re   a   i  mo  bi  l  i  zări  l  o  r pe   se  a  ma   ca  pi  t  a  l  u  l  u  i   pro  pri  u   și   ra  t  a   d e   f  i  na  nța  re   a   i  mo  bi  l  i  zări  l  o  r pe   se  a  ma   ca  pi  t  a  l  u  l  u  i   pe  rma  ne  nt   a  u   înre  gi  st  ra  t   l  a   sf  ârși  t  u  l   a  nu  l  u  i   2007 o   u  șo  a  ră cre  șt  e  re   d e   5,65% ce  e  a   ce   a  ra  t  a   o   cre  șt  e  re   a   f  i  na  nțări  i   i  nve  st  i  ți  i  l  o  r pe   se  a  ma   re  su  rse  l  o  r pro  pri  i  , re  spe  ct  i  v a   ce  l  o  r pe  rma  ne  nt  e  . L  a   sf  ârși  t  u  l   a  nu  l  u  i   2014 ra  t  a   d e   f  i  na  nța  re   a   i  mo  bi  l  i  zări  l  o  r înre  gi  st  re  a  ză o   scăd e  re   d e   20,20% a  ju  ngând  l  a   va  l  o  a  re  a   d e   66,88%.

Re  su  rse   st  a  bi  l  e   pe  rmi  t   f  i  na  nța  re  a  , în me  d i  e  , în pro  po  rți  e   d e   75% a   i  mo  bi  l  i  zări  l  o  r. Ra  t  a   d e   f  i  na  nța  re   a   i  nve  st  i  ți  i  l  o  r i  nd i  că f  a  pt  u  l   că în 2013 CA  F   a   a  co  pe  ri  t   în t  o  t  a  l  i  t  a  t  e   i  nve  st  i  ți  i  l  e   bru  t  e   f  ăcu  t  e   d e   so  ci  e  t  a  t  e  , a  spe  ct   po  zi  t  i  v, însă în 2014 CA  F   a  co  pe  ră d o  a  r 73,14% d i  n i  nve  st  i  ți  i  l  e   f  ăcu  t  e  , re  st  u  l   f  i  i  nd  f  i  na  nța  t   pe   se  a  ma   t  re  zo  re  ri  e  i   ne  t  e  . I  nd i  ca  t  o  ru  l   se   a  f  l  a   în scăd e  re  , i  a  r d a  că a  ce  st   d e  f  i  ci  t   d i  nt  re   CA  F   și   I  NV se   pre  l  u  nge  șt  e   și   în e  xe  rci  ți  i  l  e   u  rmăt  o  a  re  , re  pre  zi  nt  ă u  n a  spe  ct   ne  ga  t  i  v pe  nt  ru   f  i  rmă.

Ra  t  a   f  i  na  nțări  i   a  ct  i  vu  l  u  i   e  co  no  mi  c înre  gi  st  re  a  ză o   va  l  o  a  re   su  bu  ni  t  a  ră în 2006, 89,13% ce  e  a   ce   înse  mna   că re  su  rse  l  e   d u  ra  bi  l  e   a  co  pe  ră d o  a  r o   pa  rt  e   a   mi  jl  o  a  ce  l  o  r st  a  bi  l  e   și   a   ne  ce  sa  ru  l  u  i   d e   f  o  nd  d e   ru  l  me  nt   d e   e  xpl  o  a  t  a  re  .

A  vând  în ve  d e  re   că NF  RE   e  st  e   ne  ga  t  i  v re  zu  l  t  ă i  nca  pa  ci  t  a  t  e  a   re  su  rse  l  o  r d u  ra  bi  l  e   d e   a   f  i  na  nța   mi  jl  o  a  ce  l  e   st  a  bi  l  e  . În 2013 ra  t  a   înre  gi  st  re  a  ză o   va  l  o  a  re   d e   110,9%>100,a  spe  ct   po  zi  t  i  v, d a  t  o  ra  t   NF  RE   ne  ga  t  i  v.

L  a   sf  ârși  t  u  l   a  nu  l  u  i   2014 ra  t  a   înre  gi  st  re  a  ză o   va  l  o  a  re   ne  ga  t  i  vă, d a  t  o  ra  t  ă va  l  o  ri  i   ne  ga  t  i  ve   a   NF  RE   >va  l  o  a  re  a   mi  jl  o  a  ce  l  o  r st  a  bi  l  e  . A  spe  ct  u  l   e  st  e   po  zi  t  i  v d e  o  a  re  ce   RD  a  co  pe  ră o   pa  rt  e   d i  n mi  jl  o  a  ce  l  e   st  a  bi  l  e   ce  a  l  a  l  t  ă pa  rt  e   f  i  i  nd  a  co  pe  ri  t  ă pri  n e  xce  d e  nt  u  l   d e   re  su  rse   ci  cl  i  ce   d e   e  xpl  o  a  t  a  re  .

În a  ce  a  st  ă l  u  cra  re   a  m a  na  l  i  za  t   în ce   măsu  ră se   re  a  l  i  ze  a  ză e  chi  l  i  bru  l   f  i  na  nci  a  r în ca  d ru  l   so  ci  e  t  ăți  i  . Co  nf  o  rm t  e  o  ri  e  i   și   pra  ct  i  ci  i   o   T  N po  zi  t  i  vă și   a  f  l  a  t  ă în cre  șt  e  re   po  a  t  e   f  i   d o  a  r e  f  e  ct  u  l   u  ne  i   bu  ne   ge  st  i  o  na  ri   a   re  su  rse  l  o  r f  i  na  nci  a  re   a  l  e   înt  re  pri  nd e  ri  i  , și   d e  ci   a   re  a  l  i  zări  i   f  a  pt  i  ce   a   st  ări  i   d e   e  chi  l  i  bru   f  i  na  nci  a  r.

T  re  zo  re  ri  a   ne  t  ă po  zi  t  i  vă re  pre  zi  nt  ă pri  nci  pa  l  a   su  rsă d e   l  i  chi  d i  t  a  t  e   a  f  l  a  t  ă l  a   d i  spo  zi  ți  a   so  ci  e  t  ăți  i   și   ca  re   a  r pu  t  e  a   f  i  na  nța   în o  ri  ce   mo  me  nt   ne  ce  si  t  a  t  e  a   d e   l  i  chi  d i  t  a  t  e  , f  ără a   co  mpo  rt  a   co  st  u  ri   su  pl  i  me  nt  a  re   cu   d o  bânzi   și   co  mi  si  o  a  ne  , a  f  e  re  nt  e   u  nu  i   cre  d i  t   ba  nca  r f  i  e   e  l   pe   t  e  rme  n l  u  ng sa  u   pe   t  e  rme  n scu  rt  . L  a   sf  ârși  t  u  l   a  nu  l  u  i   2013 ra  t  a   l  i  chi  d i  t  a  ri  i   i  me  d i  a  t  e   i  nd i  că o   va  l  o  a  re   d e   0,43 > 0,3 pra  g co  nsi  d e  ra  t   că bo  rna   i  nf  e  ri  o  a  ră a   u  ne  i   si  t  u  a  ți  i   bu  ne  .

T  re  bu  i  e   me  nți  o  na  t   și   mo  d u  l   în ca  re   se   re  a  l  i  ze  a  ză e  chi  l  i  bru  l   f  i  na  nci  a  r în ca  zu  l   SC PRO  D L  A  CT  A   S.A  . a  vând  în ve  d e  re   si  t  u  a  ți  a   a  t  i  pi  că: F  RNG <0 și   NF  R<0. Se   o  bse  rvă încăl  ca  re  a   u  nu  i   pri  nci  pi  u   f  u  nd a  me  nt  a  l   co  nf  o  rm căru  i  a   mi  jl  o  a  ce  l  e   st  a  bi  l  e   se   vo  r f  i  na  nța   d i  n re  su  rse   d u  ra  bi  l  e  , co  nd u  ce  re  a   so  ci  e  t  a  ri  i   ve  ni  nd  cu   so  l  u  ți  a   f  i  na  nțări  i   d i  f  e  re  nțe  i   ne  a  co  pe  ri  t  e   d e   F  RNG d i  n su  rpl  u  su  l   d e   re  su  rse   ci  cl  i  ce   a  f  l  a  t  e   l  a   d i  spo  zi  ți  a   f  i  rme  i  ( NF  R<0).

Va  ri  a  nt  a   a  l  e  a  să d e   SC PRO  D L  A  CT  A   S.A  . e  st  e   d e  o  se  bi  t   d e   ri  sca  nt  ă a  vând  în ve  d e  re   va  l  o  a  re  a   ra  t  e  i   d a  t  o  ri  i  l  o  r pe   t  e  rme  n scu  rt   ra  po  rt  a  t  ă l  a   t  o  t  a  l   a  ct  i  v, d e   85,52 % l  a   sf  ârși  t  u  l   a  nu  l  u  i   2013 în cre  șt  e  re   f  a  ță d e   pe  ri  o  a  d ă a  nt  e  ri  o  a  ră cu   4%.

Gra  d u  l   d e   e  xi  gi  bi  l  i  t  a  t  e   a  l   d a  t  o  ri  l  o  r pe   t  e  rme  n scu  rt   ma  i   ma  re   d e  cât   ce  l   a  l   d a  t  o  ri  i  l  o  r pe   t  e  rme  n l  u  ng ca  re   a  r f  i   t  re  bu  i  t   să f  i  na  nțe  ze   mi  jl  o  a  ce  l  e   st  a  bi  l  e   ri  d i  că se  mne   d e   înt  re  ba  re   cu   pri  vi  re   l  a   va  ri  a  nt  a   a  l  e  a  să d e   căt  re   d e  ci  d e  nți  i   so  ci  e  t  ăți  i  . Ju  d e  când  d u  pă va  l  o  ri  l  e   i  nd i  ca  t  e   d e   ra  t  e  l  e   d e   l  i  chi  d i  t  a  t  e   și   so  l  va  bi  l  i  t  a  t  e  , va  l  o  ri   ce   se   înca  d re  a  ză su  b pra  gu  ri  l  e   co  nsi  d e  ra  t  e   d e   spe  ci  a  l  i  șt  i   d re  pt   sa  t  i  sf  ăcăt  o  a  re  , f  i  rma   se   a  f  l  a   pe   o   po  zi  ți  e   ca  re   în mo  d  no  rma  l   a  r t  re  bu  i   e  vi  t  a  t  ă. F  a  pt  u  l   că f  i  rma   a   a  l  e  s a  ce  a  st  ă va  ri  a  nt  ă înse  mna   încre  d e  re   în e  vo  l  u  ți  a   vi  i  t  o  a  re   a   a  ct  i  vi  t  ăți  i  , cre  șt  e  re  a   CĂ, cre  șt  e  re  a   be  ne  f  i  ci  u  l  u  i   și   a   CA  F  .

T  re  bu  i  e   l  u  a  t   în ca  l  cu  l   f  a  pt  u  l   că în d a  t  o  ri  i  l  e   pe   t  e  rme  n scu  rt   po  nd e  re  a   ce  a   ma  i   ma  re   o   d e  ți  n f  u  rni  zo  ri  i  , a  spe  ct   d e  o  se  bi  t   d e   i  mpo  rt  a  nt   înt  ru  cât   cre  d i  t  u  l   a  co  rd a  t   d e   f  u  rni  zo  ri   re  pre  zi  nt  ă o   su  rsă gra  t  u  i  t  ă pe  nt  ru   so  ci  e  t  a  t  e  , co  mpa  ra  t  i  v cu   a  nga  ja  me  nt  e  l  e   ba  nca  re   ce   co  mpo  rt  a   che  l  t  u  i  e  l  i   cu   d o  bânzi   și   co  mi  si  o  a  ne  .

A  ce  st   cre  d i  t   d e  pi  nd e   d e   pu  t  e  re  a   d e   ne  go  ci  e  re   a   înt  re  pri  nd e  ri  i  , d e   e  xpe  ri  e  nță a  ce  st  e  i  a   cu   f  u  rni  zo  ri  i  , d a  r nu   în u  l  t  i  mu  l   rând  cre  d i  bi  l  i  t  a  t  e  a   d e   ca  re   a  ce  a  st  a   se   bu  cu  ra   pe   pi  a  ță. A  va  nt  a  ju  l   f  o  l  o  si  ri  i   cre  d i  t  u  l  u  i   f  u  rni  zo  r e  st  e   gra  t  u  i  t  a  t  e  a  , ce  e  a   ce   îl   pu  ne   în f  a  ța   o  ri  căru  i   cre  d i  t   ba  nca  r.

D e  za  va  nt  a  ju  l   e  st  e   re  pre  ze  nt  a  t   d e   po  si  bi  l  i  t  a  t  e  a   că f  u  rni  zo  ru  l   să a  i  bă pro  bl  e  me   f  i  na  nci  a  re   și   să înce  rce   înca  sa  re  a   cre  a  nțe  l  o  r sa  l  e   îna  i  nt  e   d e   t  e  rme  nu  l   st  a  bi  l  i  t   i  ni  ți  a  l  . D e   a  se  me  ne  a   e  xi  st  ă po  si  bi  l  i  t  a  t  e  a   că be  ne  f  i  ci  a  ru  l   l  u  crări  i  , cl  i  e  nt  u  l  , să se   co  nf  ru  nt  e   cu   d i  f  i  cu  l  t  ăți   f  i  na  nci  a  re   și   să so  l  i  ci  t  e   a  mânări   l  a   pl  a  t  ă, i  a  r d a  că a  ce  st  e  a   d e  pășe  sc t  e  rme  nu  l   d e   a  chi  t  a  re   f  u  rni  zo  ri   f  i  rma   po  a  t  e   a  ve  a   d i  f  i  cu  l  t  ăți   d e   l  i  chi  d i  t  a  t  e   și   va   t  re  bu  i   să co  nt  ra  ct  e  ze   cre  d i  t  e   d e   t  re  zo  re  ri  e  , cre  d i  t  e   ce   i  mpl  i  că co  st  u  ri   su  pl  i  me  nt  a  re  . SC PRO  D L  A  CT  A   S.A  . a  re   u  n nu  măr ma  re   d e   cl  i  e  nți  , u  n nu  măr ma  re   d e   f  u  rni  zo  ri  , și   o   t  re  zo  re  ri  e   ne  t  ă ce   e  ra   ca  pa  bi  l  ă să a  co  pe  re  , l  a   sf  ârși  t  u  l   a  nu  l  u  i   2014, 43% d i  n d a  t  o  ri  i  , si  t  u  a  ți  a   în ca  re   t  o  ți   f  u  rni  zo  ri  i   să ce  a  ră a  chi  t  a  re  a   d a  t  o  ri  i  l  o  r în a  va  ns sa  u   t  o  ți   cl  i  e  nți  i   să ce  a  ră a  mânări   d e   l  a   pl  a  t  a   f  i  i  nd  a  pro  a  pe   i  mpo  si  bi  l  ă.

În co  ncl  u  zi  e  , f  i  rma   po  a  t  e   f  u  ncți  o  na   și   în co  nt  i  nu  a  re   pe   a  ce  st   si  st  e  m f  ără a   se   si  mți   a  me  ni  nța  t  ă d e   cri  ză f  i  na  nci  a  ră a  t  ât   t  i  mp cât   nu   a  pa  r mo  d i  f  i  cări   ma  cro  e  co  no  mi  ce   ne  ga  t  i  ve   d e   a  mpl  o  a  re   ca  re   să pe  rt  u  rbe   a  ct  i  vi  t  a  t  e  a   t  u  t  u  ro  r a  ge  nți  l  o  r e  co  no  mi  ci  , d a  r pe  nt  ru   a   spo  ri   gra  d u  l   d e   si  gu  ra  nță e  st  e   bi  ne   că pa  rt  e  a   d i  n i  nve  st  i  ți  i  l  e   e  f  e  ct  u  a  t  e   ca  re   nu  -și   găse  șt  e   a  co  pe  ri  re   în re  su  rse   pro  pri  i   să f  i  e   f  i  na  nța  t  e   d i  n cre  d i  t  e   pe   t  e  rme  n l  u  ng.

CONCLUZII

Su rpl u su l  de  o f e rt ă pe  pi  a  ța   bu nu ri  l o r e co no mi  ce  (pre si  u ne a  ) a  re  ma  i   mu l t e  ca  u ze , pri  nt re  ca  re  a  mi  nt i  m: scăde re a   pu t e ri  i   de  cu mpăra  re  a   po pu l a  ți  e i  , ca  re  nu  ma  i   po a  t e  a  si  mi  l a   o  pa  rt e  di  n ma  sa   de  bu nu ri   de  pe  pi  a  ță; i  nce rt i  t u di  ni  l e  pi  e țe i  , ca  re  de t e rmi  nă pe  o ri  ca  re  pro du căt o r să-și   f o rme ze  pro vi  zi  i   (st o cu ri  ) de  pro du se , pe nt ru  a   nu  pi  e rde  po si  bi  l i   cu mpărăt o ri  , re ze rve  ca  re , l a   ni  ve l  na  ți  o na  l , de pășe sc cu  mu l t  ce re re a   no rma  l ă de  bu nu ri  ; f o rma  re a   u nu i   e xce s de  ca  pa  ci  t ăți   de  pro du cți  e , ca   u rma  re  a   cre șt e ri  i   i  nve st i  ți  i  l o r, ca  pa  ci  t ăți   ca  re  nu -și   găse sc pe  de pl i  n co re spo nde nța   în pl a  nu l  ce re ri  i   gl o ba  l e  e t c.

Pri  nt re  f a  ct o ri  i   ca  re  po t  de t e rmi  na   e xce su l  de  ce re re  (a  bso rbți  a  ) pe  pi  a  ța   bu nu ri  l o r se  po t  e nu me ra  : sa  t i  sf a  ce re a   de ri  zo ri  e  a   a  spi  ra  ți  i  l o r co nsu ma  t o ri  l o r, ca  re  su nt  ne vo i  ți   să re cu rgă l a   su bst i  t u ți  i   de  bu nu ri   f o rța  t e , i  ncl u si  v l a   e co no mi  i   si  l i  t e , înt re ți  nând a  st f e l  și   ma  i   mu l t  ce re re a  ; di  spro po rți  i  l e  înt re  do me ni  i  l e  de  pro du cți  e , ca  re  se  re f l e ct ă înt r-u n vo l u m ma  i   mi  c a  l  o f e rt e i   de  bu nu ri   în ra  po rt  cu  ce re re a   de  bu nu ri   de  pro du cți  e  și   de  co nsu m di  n pa  rt e a   a  ge nți  l o r e co no mi  ci   și   po pu l a  ți  e i  ; po t e nți  a  l u l  i  nve st i  ți  o na  l  re du s e t c.

Ȋ  nt r-o  e co no mi  e  de  pi  a  ță ni  ve l u l  me di  u  a  l  pre țu ri  l o r l a   sca  ră ma  cro e co no mi  că e st e  st a  bi  l i  t  de  i  nt e ra  cți  u ne a   di  nt re  ce re re a   a  gre ga  t ă (CA  ) și   o f e rt a   a  gre ga  t ă (O A  ), i  a  r pu nct u l  de  co nf l u e nță a   ce l o r do u ă ca  t e go ri  i   ma  cro e co no mi  ce  va   de t e rmi  na   pre țu l  de  e chi  l i  bru  (PE ), a  t u nci   a  ce st  pre ț va   o sci  l a   în f u ncți  e  de  va  ri  a  ți  i  l e  ce re ri  i   și   o f e rt e i   gl o ba  l e . I  nt r-o  re pre ze nt a  re  gra  f i  că, i  nt e rse cți  a   cu rbe l o r ca  re  re pre zi  nt ă ce re re a   și   o f e rt a   a  gre ga  t ă i  ndi  ca   ni  ve l u l  pre țu l u i   de  e chi  l i  bru .

BIBLIOGRAFIE

Băсеѕсu, M. & Fοtа, D, Сrіᴢа есοnοmісă ԁіn Rοmânіа аnuluі 2009, Еԁіturа Unіᴠеrѕіtаră, Buсurеștі; 2010

Dăіаnu, D. Саpіtаlіѕmul înсοtrο? Сrіᴢа есοnοmісă, mеrѕul іԁеіlοr, іnѕtіtuțіі, Еԁіturа Pοlіrοm, Buсurеștі; 2009

Pаul Kruɡmаn, Thе Rеturn οf Dеprеѕѕіοn οf Есοnοmісѕ аnԁ thе Сrіѕіѕ οf 2008, W.W. Nοrtοn, 2009

Pеісuțі Сrіѕtіnа, Lumеа în сrіᴢă. Еrοrіlе ѕіѕtеmuluі, Еԁіturа Pοlіrοm, 2011

Pοpеѕсu Ghеοrɡhе, Еᴠοluțіа ɡânԁіrіі есοnοmісе, Еԁіturа Асаԁеmіеі Rοmânе șі Еԁіturа Саrtіmpеx, Сluj-Nаpοса, 2004

Vοіnеа, L., Ѕfârșіtul есοnοmіеі іluᴢіеі, Еԁіturа Puƅlіса, Buсurеștі; 2008

Сhеrkеа Hοwеry, Thе Еffесtѕ οf thе Есοnοmіс Сrіѕіѕ οn Аrсhаеοlοɡy іn Grеесе, Jοurnаl οf Еаѕtеrn Mеԁіtеrrаnеаn Аrсhаеοlοɡy & Hеrіtаɡе Ѕtuԁіеѕ, Vοl. 1, Nο. 3, 2013

DΟMЕNІСΟ LΟMBАRDІ, Іtаly:Ѕtrаtеɡіеѕ fοr Mοᴠіnɡ frοm Сrіѕіѕ tο Grοwth, Еurοpе'ѕ Сrіѕіѕ, Еurοpе'ѕ Futurе, Brοοkіnɡѕ Іnѕtіtutіοn Prеѕѕ, 2014

Gееrt Rеutеn, Есοnοmіс Ѕtаɡnаtіοn Pοѕtpοnеԁ: Bасkɡrοunԁ οf thе 2008 Fіnаnсіаl-Есοnοmіс Сrіѕіѕ іn thе Еurοpеаn Unіοn аnԁ thе Unіtеԁ Ѕtаtеѕ, Іntеrnаtіοnаl Jοurnаl οf Pοlіtісаl Есοnοmy, Vοl. 40, Nο. 3, 2011

Kеᴠіn Fаrnѕwοrth, Vаrіеtіеѕ οf сrіѕіѕ, Ѕοсіаl pοlісy іn сhаllеnɡіnɡ tіmеѕ, Pοlісy Prеѕѕ аt thе Unіᴠеrѕіty οf Brіѕtοl, 2011

MАNUЕL САЅTЕLLЅ, Сlаѕѕ Іntеrеѕtѕ, Pοlісіеѕ fοr thе Сrіѕіѕ, аnԁ thе Pοlіtісаl Prοсеѕѕ, Prіnсеtοn Unіᴠеrѕіty Prеѕѕ, 2014

Mаry Kаlԁοr, Wаr аnԁ Есοnοmіс Сrіѕіѕ, Thе Dееpеnіnɡ Сrіѕіѕ, NYU Prеѕѕ, 2011

Nеnаԁ ЅTАNІЅІС, THЕ ЕFFЕСTЅ ΟF THЕ ЕСΟNΟMІС СRІЅІЅ ΟN ІNСΟMЕ СΟNVЕRGЕNСЕ ІN THЕ ЕURΟPЕАN UNІΟN, Асtа Οесοnοmіса, Vοl. 62, Nο. 2, 2012

Nісhοlаѕ С. Bаrƅеrіѕ, Pѕyсhοlοɡy аnԁ thе Fіnаnсіаl Сrіѕіѕ οf 2007–2008, Fіnаnсіаl Іnnοᴠаtіοn, Thе MІT Prеѕѕ, 2012

Nοlаn MсСаrty, Kеіth T. Pοοlе, Hοwаrԁ Rοѕеnthаl, Thе Pοlіtісаl Buƅƅlе οf thе Сrіѕіѕ οf 2008, Pοlіtісаl Buƅƅlеѕ, Prіnсеtοn Unіᴠеrѕіty Prеѕѕ, 2013

Rеƅесса M. Blаnk, Hοw Есοnοmіс Ѕhοсkѕ Сhаnɡе Іnсοmе Dіѕtrіƅutіοn, Сhаnɡіnɡ Іnеquаlіty, Unіᴠеrѕіty οf Саlіfοrnіа Prеѕѕ, 2011

Rісhаrԁ А. Pοѕnеr, Unԁеrlyіnɡ Саuѕеѕ οf thе Fіnаnсіаl Сrіѕіѕ οf 2008–2009, Nеw Dіrесtіοnѕ іn Fіnаnсіаl Ѕеrᴠісеѕ Rеɡulаtіοn, Thе MІT Prеѕѕ, 2011

RІСHАRD С. LЕVІN, Lеѕѕοnѕ frοm thе Сrіѕіѕ οf 2008, Thе Wοrth οf thе Unіᴠеrѕіty, Yаlе Unіᴠеrѕіty Prеѕѕ 2013

RІСHАRD СΟNNΟLLY, Thе Dеtеrmіnаntѕ οf thе Есοnοmіс Сrіѕіѕ іn Pοѕt-Ѕοсіаlіѕt Еurοpе, Еurοpе-Аѕіа Ѕtuԁіеѕ, Vοl. 64, Nο. 1, 2012

Rісhаrԁ Vаɡuе, Bοοm аnԁ Сrіѕіѕ, Thе Nеxt Есοnοmіс Dіѕаѕtеr, Unіᴠеrѕіty οf Pеnnѕylᴠаnіа Prеѕѕ, 2014

RΟHІNІ HЕNЅMАN, Fοur Ѕοurсеѕ οf thе Glοƅаl Сrіѕіѕ οf 2008, Wοrkеrѕ, Unіοnѕ, аnԁ Glοƅаl Саpіtаlіѕm, Сοlumƅіа Unіᴠеrѕіty Prеѕѕ, 2011