Ec. Ioana -Carmen Rada [630211]

UNIVERSITATEA “BABEȘ -BOLYAI” CLUJ -NAPOCA
INSTITUTUL DE STUDII DOCTORALE
ȘCOALA DOCTORALĂ RELAȚII INTERNAȚIONALE
ȘI STUDII DE SECURITATE
FACULTATEA DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE
Domeniul: Relații internaționale și Studii europene

UNIUNEA EUROPEANĂ – ACTOR BANCAR MONDIAL.
BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI ÎN CONTEXTUL
SUPRAVEGHERII BANCARE ȘI SECURITĂȚII
EUROPENE

Coordonator științific:
Prof. Univ. Dr. Adrian Liviu Ivan

Doctorand: [anonimizat]. Ioana -Carmen Rada

Cluj -Napoca
2017

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

3
CUPRINS

I. INTRODUCERE 04
II. UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI SECURITATEA BANCARĂ 12
III. METODA DE CERCETARE 28
III.1.Întrebările de studiu 28
III.2. Ipoteza 29
III.3. Unități de analiză 30
III.3.1. Unitatea primară de analiză:
Moderniza rea metodel or istorice de supraveghere prudențială
a instituțiilor de credit și securitate în context european 31
III.3.2. Unitatea contextuală de analiză (existența cazului ):
Necesitatea modernizării supravegherii prudențiale și
securitatea bancară pentru protej area deponenților și asigurarea
stabilității și viabilității întregului sistem bancar
în B.N.R. 31
III.3.3. Unitatea înglobată de analiză:
Modernizarea metodelor istorice de supraveghere și securitate
prin managementul securității informațiilor bancare și
a supravegherii prudențiale 31
III.3.4. Legarea datelor de ipoteze 31
III.3.5. Criterii pentru i nterpretarea datelor 32
III.4. Teorii preliminare 33
IV. COLECTAREA DOVEZILOR 120
IV.1. Colectarea dovezilor pentru unitatea primară 126
IV.2. Colectarea dovezilor pentru unitatea contextuală 136
IV.3. Colectarea dovezilor pentru unitatea înglobată 147
V. ANALIZA DATELOR 161
VI. CONCLUZII 166
BIBLIOGRAFIE 169

ACRONIME 180
LISTA FIGURILOR ȘI TABELELOR 182

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

4
I. INTRODUCERE
Siste mele economice traversează, de aproape două decenii, o criză economico -financiară
care se deosebește de altele, din istoricul episoadelor de criză, prin severitatea fără precedent,
ritmul de contagiune și dimensiunea sa globală . Potrivit lui Isărescu, declanșatorul crizei
financiare mondiale a fost piața ipotecară din Statele Unite ale Americii (SUA) (Isărescu, 2009).
Cauzele profunde au fost și sunt atât de natură macroeconomică, cât și de natură
microeconomică. Lichiditatea abun dentă a făcut ca anumite cauze microeconomice, cum ar fi:
securitizarea, dezintermedierea financiară, fisuri în modelele de afaceri ale agențiilor de rating și
dereglementările excesive, să se combine și să conducă la criza financiară de astăzi.
În opinia lui Georgescu , actuala criză economică are mai multe cauze , aceasta fiind
rezultatul unui amestec de factori de factori care, în continuare, acționează concomitent:
,,însumarea unor dezechilibre ale balanțelor privind plățile în multe țări ( minusuri/plusuri
cronice) și economiile au fost suprafinancializa te exagerânduse cu cu volumul de credite, față de
dezvoltarea economiei reale, relaxa ndu-se exagerat standardel e de bonitate ale debitorilor, ca din
cauza dereglementării piețelor financiare , la acestea contribuind mai ales operatorii din sectorul
financiar, imoral mânați de dorința de dorința de a obține profit rapid și mult, cu capital investit
cât mai mic ” (Georgescu, 2013).
Ciclul economic bazat pe boom -ul imobiliar a fost cadrul în care s-a declanșat criza
economico -financiară actuală, în primă fază ca o criză bancară, extinzându -se ulterior la o criză a
datoriilor suverane.
În accepțiunea lui Mishkin, criza reprezintă ,, hazarddul moralși selecția adversănu mai pot
fi stăpânite, iar piețe le nu mai sunt capabile sa îndrepte resursele către oportunitățile de
investițiiproductive ” (Mishkin, 1991, 1996).
Așadar, criza financiară poate îndepărta o economie din punctul său de echilibru în care
piețele financiare funcționează eficient, spre un pu nct unde activitatea economică se contractă
puternic, piețele financiare înregistrând grave perturbări, robustețea instituțiilor financiare,
respectiv capacitatea acestora de a face față nevoilor de administrare corespunzătoarea riscurilor
asumate, fiind a menințate.

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

5
Potrivit lui Schwartz (1986) criza financiară este situația în care băncile trebuie să vândă
activele în pierdere, pentru a -și reface rezervele.
Demirguc și Detragiache (1998) descriau situațiile care caracterizează criza bancară ca
fiind atunci când: raportul activelor neperformante în totalul activelor din sistemul bancar
depășește 10 la sută; costul operațiunii de salvare depășește 2 la sută din PIB; problemele
sectorului ba ncar provin din naționalizarea pe scară largă a băncilor, ori au fost manifestate
fenomene de ,,bank run”.
Sasin (2001) și Friedman (2009) pornesc în interpretarea noțiunii de criză de la factorul
psihologic, subliniind că datorită zvonurilor privind deter ioarea situației financiare a unei/unor
instituții financiare, respectiv volatilității piețelor, care determină deponenții să -și retragă
depozitele într -un număr foarte mare, în masă, chiar dacă instituțiile în cauză sunt solvabile
(,,bank run”), sistemul bancar intră într -un colaps generalizat.
Gavin (1996) considera că rezultatul interacțiunii dintre șocurile macroeconomice și
vulnerabilitatea băncilor sunt crizele. Când șocurile afectează calitatea activelor, lichiditatea sau
profitul, o bancă este consi derată vulnerabilă prin generarea unei lipse acute de lichidăți sau chiar
insolvabilitatea băncii. Când băncile se angajează în activități riscante de creditare sau de
investiții, fără a exista un capital bancar corespunzător sau când volatilitatea macroec onomică
alterează relația dintre activele și datoriile băncii, sporește vulnerabilitatea. Starea de
vulnerabilitate latentă a băncii poate fi amplificată, în mod permisiv, de acordarea de credite fără
o analiză minuțioasă a bonității solicitantului și a ga ranțiilor oferite, care, ulterior, se pot
transforma în pierderi din credite neperformante.
Din studiile istorice reiese că aceste crize bancare, care deseori au căpătat caracter sistemic
și au determinat o criză economică generalizată, au însoțit dezvolta rea capitalistă. Indiferent de
dezvoltarea țării în care se manifestă crizele bancare, întâlnim caracteristici comune ale crizelor,
atât cantitative cât și calitative. În general, crizele apar după o perioadă caracterizată de un avânt
economic cu efecte în creșterile prețurilor activelor investiționale – boom imobiliar, ceea ce
determină expansiunea creditului bancar. Crizele bancare apar, inevitabil, atunci când
modificările înregistrate pe piețe fac ca speculanții să nu mai poată obține venituri suficient e
pentru rambursarea propriilor datorii financiare, dificultățile apărute în vânzarea activelor
financiare determinând prăbușirea prețurilor acestora. Totodată, dacă au loc și panici bancare,

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

6
când pe fondul unei crize bancare are loc “fuga de capital”, ac estea determină preluări, fuziuni
sau falimente ale unor instituții financiare sau, în cel mai bun caz, conduc la acordarea de
asistență guvernamentală în vederea ieșirii din colaps a acestora. Efectele pe termen lung ale
acestor crize sunt resimțite la ni velul datoriei publice deoarece impactul negativ se manifestă la
nivelul întregii economii.
Actuala criză economică a determinat transformări structurale ale sistemelor financiare și
ale economiilor naționale. Sectorul financiar global expus la instrumente financiare derivate,
create pe baza creditului imobiliar, a fost canalul de propagare a ace stor transformări.
Având în vedere condițiile actuale, Băncile Centrale sunt nevoite să acționeze pentru
supravegherea cât mai eficientă a sistemului bancar și monitorizarea securității bancare, pentru
evitarea riscurilor sistemice și asigurarea stabilită ții financiare prin crearea și menținerea unui
mediu financiar stabil, necesar obținerii stabilității macroeconomice.
Pe de altă parte, Informația, ca element independent al sistemului informațional al
managementului oricărei organizații, deci și a celor b ancare, este constituită din acele date care
aduc beneficiarului un spor de cunoaștere privind direct sau indirect organizația respectivă, care
îi furnizează elemente noi, utilizabile în realizarea necesităților organizației în cauză.
Orice organizație pen tru a putea funcționa are nevoie de resurse. Ele sunt formate din
resurse vizibile: resurse materiale, financiare, umane, capital (fix), precum și resurse invizibile:
resursele informaționale. Unii autori au împărțit secolul tr ecut în societatea industrial ă și
societatea postindustrială sau informațională (Nițchi, Ș.I., Racovițan, D. et. al. 1996, p.10 -11).
Este cunoscut fenomenul economic că într -o societate industrială producția de bază este
producția industrială, iar resursa strategică este capitalul. As tfel încât o mul țime de oameni știau
cum să producă, dar nu foarte mulți aveau capitalul circulant (banii) să dezvolte o asemenea
producție. Prin urmare această societate se caracteriza prin accesul limitat la sistemul economic.
În societatea informațional ă, producția intelectuală este producția de bază, iar informația a
devenit cea mai importantă resursă. Datorită informației ca resursă strategică s -a putut ajunge la
sistemul economic mult mai ușor.
Desigur, așa cum afirmă specialiștii, există diferențe în tre informație, date și cunoștințe,
dar, în același timp, cu toate diferențele, există legături între acestea, care contribuie la existența
sistemelor informaționale. Astfel, după Argyris C. datele sunt elemente primare și sunt colectate

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

7
pentru informare s au în unele situații pentru rezolvarea unor probleme (Argyris, C., 1992) . După
alți autori (Miranda, 1984), „Noțiunea de informație și dată se consideră în vorbirea curentă ca
fiind sinonime”, ele însă în realitate se deosebesc esențial. Un economist, un i nginer, un manager
sau un om de afaceri trebuie să înțeleagă aceste noțiuni cu care va opera. În vederea înțelegerii
diferenței dintre aceste noțiuni s -au făcut diferite studii de caz. De exemplu: Betlehem Steel, un
colos industrial, pentru a -și păstra com petitivitatea, a angajat o echipă de 14 experți de la IBM în
vederea analizării sistemului său informațional (Nițchi, Ș.I., Racovițan, D. et. al. 1996, p.11).
Concluzia a fost că persoane implicate în managementul organizației, nu distingeau clar
deosebire a dintre informații și date și deci, „manevra prea multe date și prea puține informații”.
Ca în orice sistem științific și în sistemul informațional există noțiuni de bază pe care se
construiește sist emul. Se poate porni de la faptul că noțiunea de bază este informația (Collin.
S,M.H., 1990), (Beion, D., 1990), (Luckey, T., 1991), situație în care noțiunea de dată der ivă din
aceasta, iar dacă pornim de la ipoteza că noțiunea de bază este cea de dată (AC CA, 1988),
(Watters, C., 1992), noțiunea de informație este cea derivată.
Abordând prima ipoteză, adică presupunem că se pleacă de la noțiunea primară de
informație și în conformitate cu dicționarul (Collin. S,M.H., 1990) „Informația reprezintă
cunoștințe prezentate unei persoane sub formă inteligentă”. Nici alte dicționare nu sunt mai
explicite, și o definesc ca „un ansamblu colectat de cunoștințe care se transferă de oameni ”, de
exemplu (Thro, 1990). Totuși, există definiții mai complete. Î n acest sens gă sim în unul dintre
cele mai prestigioase dicționare de specialitate (Oxford, 1991) următoarea explicație: „formal,
colecție de simboluri. Acesta este sensul de prelucrare a informațiilor, tehnologia informațională
sau teoria informațiilor. Simbolurile pot fi definite ca forme prin care se păstrează sensul și care
astfel servesc ca o definiție alternativă a informației. Informația poate fi privită din trei unghiuri
de vedere:
(a). din punct de vedere al percepției umane, care presupune legarea informației de efectele
ce pot ap ărea în urma acestei receptări;
(b). din punct de vedere analitic, lingvistic, informația poate fi descrisă în termeni ce se
referă la sensul sau structura ei;

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

8
(c). din punct de vedere fizic, ingineresc, informația poate fi descrisă în t ermenii
manifestării sale fizice – mediul de păstrare, rezoluția sau acuratețea cu care se emite, se
recepționează etc.”
Unii specealiști (Nițchi, Ș.I., Racovițan, D. et. al. 1996, p.12) consideră că unele explicații
legat e de această definiție sunt bineve nite și tot ei precizează că noțiunea de informație a apărut
în matematică și a fost legată inițial de teoria jocurilor. În acest caz, „Informația este acea entitate
care înlătură total sau parțial starea de nedeterminare, numită entropie, pe baule sau ope rații de
sortare, clasificarea unui mesaj adresat unui receptor”. Există și alte puncte de vedere legate de
definirea informației , de exemplu, cele exprimate în (Tsichritzis, D.C., Lochovsky, F.H., 1982),
unde informația este privită ca „o creștere a cunoștințelor” ce pot fi extrase din date, deci evident
că, atunci când cresc cunoștințele, scade gradul de nedeterminare și invers sau „Informațiile sunt
mesaje obț inute prin prelucrarea datelor în urma unor calcule sau operații de sortare, clasificare
etc.” (Argyris, C., 1997).
Informația este definită și după cele trei aspecte esențiale: aspectul sintactic; aspectul
semantic; aspectul pragmatic. Primul aspect este relevant prin faptul că se referă la sistemul de
semne și regulile de reunire a acestora în construcții sintactice utilizate pentru reprezentarea
informației în procesul culegerii, transmiterii și prelucrării acesteia. Acestui nivel îi corespunde
(Nițchi, Ș.I., Racovițan, D. et. al. 1996, p.13) notația formală „BNF (BACKUS -NAUR -FORM):
<dată>:= <identificator><atribute<>valoare<” care este modul de definire al conceptul ui de dată .
Apare clară dinsticția dintre informație și dată, ca deosebire dintre obiect ș i mod elul său
(Dodescu, 1987), deci în informatică , noțiunea de dată cupri nde și noțiunea de valoare, dar, în
plus, presupune și elementul de reprezentare și manipulare, adică un sistem de reguli de
transformare a acesteia și o modalitate simbolică de expr imare, astfel putțndu -se obține noi date.
Formulând altfel și având în vedere exemplul dat de (Barthoi, I., 1991), materia primă din care se
obțin informațiile o constituie datele. Acestea din urmă nu conțin informații decât dacă
informează. Al doilea aspe ct este cel semantic, relevant prin faptul că informația poate fi
caracterizată ca semnificația intimă a datelor. Sensul informației la acest nivel (Nițchi, Ș.I.,
Racovițan, D. et. al. 1996, p.14) „este corespondența dintre o dată și obiectul real sau situ ația pe
care o reprezintă această dată”. Aici se poate sublinia faptul că dacă aspectul sintactic al datelor
poate fi complet formalizat, formularea aspectului semantic ridică o serie de probleme pe care

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

9
specialiștii le tratează separat în cadrul modelelor semantice. Cel mai concret aspect al
informației este cel pragmatic, singurul care raportează informația la scopurile observatorului.
Managementul, în special procesul de conducere prin care informațiile se transpun în acțiune
prin intermediul deciziilor, conținutul acestuia, este determinat în mare măsură de sistemul de
informare, care constituie baza pentru luarea decizii lor (Rada, I.C., Rada, Ioana C, Ursu, A.R.,
Kövendi, Z., 2014, p.103). În continuare, se poate spune că aspectul pragmatic nu este comp let
formalizabil, ceea ce se reflectă în bună parte în faptul că „actul managerial de utilizare a
informațiilor este considerat o artă” (Nițchi, Ș.I., Racovițan, D. et. al. 1996, p.14), iar mulți
manageri care au informații sunt considerați „tobă de carte” , dar ei nu le pot traduce în decizii
legate de situații practice concrete. Dinamica gradului de informatizare, în ultimii ani, a
proceselor, subliniază că „informația reprezintă o importantă resursă pentru organizația
industrială folosită în luarea decizi ilor”. „Eficiența în organizație este legată de sursele de
informații, de modalitățile de culegere etc., de sistemul informațional din organizație. Dacă în
deceniile trecute, resursa fundamentală era capitalul, astăzi informația înseamnă putere”.
(Țigănoa ia, B -D., 2013, p.20 -21).
Constatăm că în toate domeniile de activitate umană, informația constituie un activ
hotărâtor participant la dezvoltarea și progresul acestora, precum și al diminuării riscurilor,
incertitudinilor (Leb edelor Negre) (Taleb, N.N., 2010, 2014), (Rada, I.C., Măgdoiu, L.D., 2016),
(Măgdoiu, L.D., Rada, I.C., 2016), al fundamentării judicioase a politicilor și strategiilor
specifice. „Cu atât mai mult, în industria financiară, caracterizată printr -un dinamism accentuat
cu implicații pro funde în economia reală la nivel global, accesul nediscriminatoriu, transparent,
la informații corecte și detaliate reprezintă unul dintre factorii importanți ai diminuării riscului de
credit, al avertizării timpurii cu privire la riscurile sistemice, al a sigurării stabilității financiare la
nivelul piețelor financiare naționale și internaționale”. (Neagoe, A. coord., Toma, G., Grădinariu,
G., Sîrbu, A., Popescu, M., Zainea, G., Ardelean, D., Iancu, R., Ghinea, A., Radovici, D., Stancu,
D., 2015, p.11). „In formația de credit reprezintă punctul de plecare în procesul de gestionare a
riscurilor și de asigurare a stabilității financiare”. (Ibidem, 12).
Cea de a doua abordare pe care o avem este față de ipoteza în care se pleacă de la dată ca
noțiune de dată, ia r informația este noțiunea derivată. Autorii, (Collin. S,M.H., 1990), (Beion, D.,
1990), (Luckey, T., 1991), definesc noțiunea de dată ca „formă codificată a unor fapte,

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

10
evenimente, tranzacții etc., astfel ca ea să poată fi cul easă, prelucrată, transmisă ș i interpretată de
calculatoare și eventual de persoane umane”. Evidența ne arată că, în această abordare,
informația apare ca semnificația semantică a datelor, adică dată prelucrată în așa fel încât ea să
fie utilă receptorului. Exemplul lui (Clifton, H.D. , 1990) despre datele ce privesc tranzacțiile unei
bănci este reprezentativ pentru această situație. Aceste date, „înregistrate în balanța băncii,
constituie eventual informații pentru o persoană care știe să le utilizeze.
Deși, conștienți fiind, că în domeniul bancar, informațiile și datele, pot fi utilizate ca
sinonime numai printr -o convenție prin care să se utilizeze obiectul ca model al său, avându -se în
vedere că în informatica economică și de afaceri sunt preocupări mai mult de aspect pragmatic,
că sunt multe controverse între filozofi, informaticieni, ciberneticieni și alții privind acest aspect,
că spațiul de cercetare în acest domeniu este nelimitat, demersul nostru se focusează, de această
dată, doar asupra câtorva aspecte privind utilizarea ba zelor de date referitoare la Riscul de Credit
(CRC) și la Incidentel er de Plăți (CIP) . Constatăm că un rol important în acest sens îl are crearea
sistemelor publice de raportare și gestionare a informațiilor de credit și a incidentelor de plă ți.
Astfel, (N eagoe, A. coord., Toma, G., Grădinariu, G., Sîrbu, A., Popescu, M., Zainea, G.,
Ardelean, D., Iancu, R., Ghinea, A., Radovici, D., Stancu, D., 2015, p.11) sus țin „Crearea
sistemelor publice de raportare și gestionare a informațiilor de credit, sub forma re gistrelor
centrale de credit și a celor private, sub forma birourilor de credit, a răspuns necesităților tot mai
pregnante în acest sens, atât la nivel microprudențial, cât și macroprudențial. Dacă birourile
private de credit răspund îndeosbi cerințelor cr editorilor de reducere a riscului în activitatea
proprie de creditare, registrele centrale de credit satisfac suplimentar și necesitățile băncilor
centrale în exercitarea rolului de reglementatori și supraveghetori ai sistemului financiar -bancar”.
Categori ile informațiilor de credit deținute, modul lor de structurare, nivelurile de detaliere a
acestora, serviciile oferite fac ca cele două tipuri de sisteme de administrare a informațiilor de
credit să fie complementare, aducând fiecare un plus de valoare uti lizatorilor.
Aplecările noastre asupra fundamentării problemei până în prezen t s-au materializat în
lucrări publicate sau în curs de evaluare în vederea publicării după cum urmează: „Managers and
Economist Engineers in the Development of the Social Economy ” (Rada, Măgdoiu, 2013); „The
Initial and Ongoing Training of Economist Engineers as Human Resources of the Labor Market”
(Măgdoiu, Rada, 2013); „Managers and Economist Engineers between the Social Responsibility

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

11
of Oil Corporations and the Development of Social Economy” (Măgdoiu, Rada et al., 2014);
„Managers and Economist Engineers between Social Economy Development and Obtaining
Profit” (Măgdoiu, Rada, 2014); „Forms of Communication and Strategies adopted by Managers
and Economist Engineers in the “BLACK SWAN" Situation of Social Economy” (Rada,
Măgdoiu, 2016); „The Antifragile of Decisions Adopted by Managers and Economist Engineers
Working in the Sector of Vulnerable Groups’ Social Economy” (Măgdoiu, Rada, 2016);
„Managers and Economist Engineers betwee n the Sociology of the Elites and the Social
Economy of Vulnerable Groups” (Rada, Măgdoiu, et al., 2016); precum și The Contribution of
Professional Associations in Romania to the Prevention of Poverty and Exclusion by Developing
Social Businesses (I.Rada, Măgdoiu & C. Rada, 2017) aflat în procesul de evaluare în vederea
publicării. În esență prezenta cercetare se deosebește de celelalte prin abordarea problematicii
supravegherii prudențiale și a securității informațiilor bancare.
Datorită complexității problematicii, a faptului că avem un control redus asupra
evenimentelor privind necesitatea supravegherii prudențiale și a securității informațiilor bancare
și că atenția noastră este îndreptată asupra unui fenomen contemporan văzut într -un context al
vieții reale, credem că strategia de cercetare potrivită este strategia studiului de caz care ne
permite să punem întrebări de genul „cum” și „de ce”. Odată aleasă strategia de cercetare vom
construi o arhitectură a acest eia care să permită rezolvarea problematicii noastre. În acest scop
stabilim o ipoteza de studiu: Variabila primară: „ Necesitatea moderniz ării supravegherii
prudențiale și securitatea bancară în scopul protejării intereselor deponenților și al asigurării
stabilității și viabilității întregului sistem bancar în Banca Națională a României (BNR) ” și
Variabila secundară: „ Moderniza rea metodel or istorice de supraveghere prudențială a instituțiilor
de credit și securitate în context european, prin managementul sec urității informațiilor bancare și
a supravegherii prudențiale care să asigure protejarea intereselor deponenților și stabilitatea și
viabilitatea întregului sistem bancar”. Construim, ca pentru orice studiu empiric, un design de
cercetare care să ne conduc ă, în mod logic, de la variabila primară la variabila secundară, ce
leagă datele empirice de întrebările inițiale la care trebuie găsite răspunsuri și setul de concluzii
(răspunsuri) privitoare la aceste întrebări (Yin, 2005). Etapele intermediare ale aces tui plan logic
vor fi cele de colectarea și analiza datelor relevante.

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

12
II. UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI SECURITATEA BANCARĂ
Construim demersul nostru în contextul Uniunii Europene și al securității bancare, iar noi
avem convingerea ca el va contribui la o mai bu nă înțelegere a modului de funcțio nare a
instituțiilor europene, î n general și al instituțiilor bancare europene, în special, precum și a
competențelor acestora din punct de vedere al necesității asigurării securității. Ținta este o mai
bună cunoaștere a mecanismelor securității instituțiilor, în general și a celor bancare în special.
Studierea politicilor Uniunii Europene vor asigura o înțelegere a priorităților europene în diferite
domenii și în cel financiar -bancar pentru asigurarea stabilit ății sisteme lor financiare. Participarea
României la aceste politici va permite o mai bună reflectare în deciziile Uniunii Europene a
obiectivelor majore aferente țării noastre în contextul negocierii cu partenerii europeni. Totodată ,
aceste demersuri vor permite cuno așterea competențelor naționale sau cunoașterea și rezolvarea
anumitor probleme în funcție de care se va putea alege varianta optimă pentru realizarea
demersurilor României în Uniunea Europeană și securitatea bancară. Abordarea profesionistă a
instituțiilo r comunitare și a politicilor Uniunii Europene deschide calea spre un dialog eficient în
promovarea la nivel european a priorităților românești, iar abordarea superficială și
neprofesionistă conduce la dificultăți în funcționarea relației în interiorul Uni unii Europene și la
acțiuni fără finalitate eficientă (Berinde, 2009, p.101) .
Dintre politicile Uniunii Europene un loc important, în analiza noastră îl ocupă „Politica
monetară europeană”, scopul acestei politici fiind menținerea stabilității bancare și î n același
timp a stabilității financiare. Actualitatea în Relațiile Internaționale este ținută de înregistrarea
progreselor cu ocazia aplicării (MUS) , Banca Centrală Europeană (BCE) asumându -și noi
atribuții de supraveghere prudențială a I C în cadrul MUS, conform art. 127 din Tratatul Uniunii
Europene. Prin elaborarea modelului de supraveghere al MUS s -au stabilit relațiile dintre BCE și
Autoritățile Naționale Competente (ANC) precum și atribuțiile și procesele de supraveghere.
Relația se st abilește prin faptul că echipe comune de supraveghere supraveghează direct băncile
considerate semnificative. Structurile tranzitorii create de BCE au permis intrarea în vigoare fără
sincope a Regulamentului MUS, încă din data de 3 noiembrie 2013. Dintre r ealizări menționăm:
realizarea modelului de supraveghere al MUS pe care l -am amintit, realizarea proi ectului de
regulament -cadru al BCE privind MUS cu consultare publică și cu ANC. Dintre relațiile stabilite
de regulament sunt vizate următoarele: principii le și organizarea MUS; metoda prin care se

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

13
stabilește semnificația unei bănci; proceduri separate de supraveghere pentru băncile
semnificative și separat pentru cele mai puțin semnificative și proceduri comune care se aplică
pentru ambele; procedurile pent ru cooperarea strânsă cu statele membre din afara zonei euro care
aderă la MUS. BCE, sub coordonarea Autorității Bancare Europene, a publicat rezultatele
evaluării cuprinzătoare înainte de asumarea noilor responsabilități privind supravegherea. A fost
realizată o cartografiere inițială a sistemului bancar din zona euro sub forma unui catalog a
structurii interne și componența tuturor grupurilor bancare din zona euro. A desfășurat un proces
de recrutare pentru structurile MUS și a instituit noi direc ții gene rale și un secretariat în cadrul
BCE. O altă relație s -a instituit prin decizia BCE priv ind cooperarea strânsă în tre BCE și ANC
ale statelor me mbre din afara zonei euro prin care s -au statuat procedurile privind cererile de
intrare într -o cooperare strânsă , evaluarea acestora de către BCE, suspendarea sau încetarea
cooperări strânse, apoi lista documentelor însoțitoare necesare. A inițiat mecanismul de calculare
a taxei de supraveghere utilizând o examinare a mai multor sisteme de taxe și abordări din
Europ a, la nivel internațional, în special în SUA. Apoi a emis un regulament -cadru privind taxele
de supraveghere. A răspuns în fața Parlamentu lui European (PE) și a Consiliului UE stabilindu –
se în același timp un Acord interinstituțional între PE și BCE privin d practica de exercitare a
controlului democratic al MUS. De asemenea, s -a încheiat un memorandum de înțelegere între
Consiliul UE și BCE care detaliază dispozițiile din Regulamentul MUS legate de cooperarea
între cele două instituții (UE, Regula ment nr. 1 024/2013).
Primul „Raport al Uniunii Europene privind combaterea corupției” a izvorât din necesitatea
elaborării sale prevăzută în Comunicarea Comisiei „Combaterea corupției în UE”, adoptată în
anul 2011. El a fost conceput ca un mecanism specific al UE cu rolul de a întări voința politică a
statelor membre, în primul rând, apoi , care să conducă la aplicarea instrumentelor instituționale
și juridice existente. Termenul de elaborare a fost stabilit la un interval de doi ani, începând din
2013. Din raport a r ezultat că fenomenul de corupție continuă să fie o provocare pentru Europa,
efectele acestui fenomen fiind prezente în toate statele membre ale Uniunii Europene, iar
costurile suportate de economia europeană trec de 120 de miliarde de euro pe an. Cu toate că
statele membre fac eforturi numeroase, în ultimii ani, totuși nu au aceleași rezultate, poate că ar
trebui să intensifice eforturile în vederea prevenirii și mai ales a pedepsirii faptelor de corupție.
Raportul dedică de fiecare dată un capitol României în care se dezbat în principal următoarele

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

14
teme centrale: referitor la actele de corupție urmărite în justiție; despre integritatea și
responsabilitatea funcționarilor aleși și numiți; despre sistemul judiciar și integritatea sa;
respectarea legii achiziț iilor publice; privind favoritismul și conflictul de interese ; despre s ectorul
privind sănătatea. Deși s-au fă cut eforturi pentru continuarea în ultimii ani a reformelor
anticorupție și s -au obținut rezultate pozitive în urmărirea penală sau în judecarea u nor cazuri de
corupție la nivel înalt, totuși se constată o neputință în recuperarea sumelor prejudiciat e, asociate
aproape în totdeauna cu lipsa de voință politică pentru combaterea corupției, iar promovarea
standardelor înalte de integritate s -a dovedit o poveste , fiind inconsecventă de -a lungul
perioadelor trecute. Se poate observa că, drept urmare, atât mica corupție, cât și cea politică,
rămâne o problemă de sistem în România. Rezolvarea problemei presupune acordarea atenției
suplimentare: sistemului fi nanciar, sistemului bancar, sistemului judiciar, sistemul public de
sănătate, codurilor de conduită pentru demnitari și funcționarii aleși, alocarea fondurilor
guvernamentale către administrațiile locale și întreprinderi de stat (se obișnuește să se facă p e
criterii politice) (BNR, Buletin de Relații Internaționale, 2014) .
O altă problemă de Relații Internaționale este preocuparea Comisiei Europene pentru
introducerea de noi măsuri pentru reforma structurală a sistemului bancar al Uniunii Europene.
De importanță a fost actul legislativ (Regulament UE) care interzice implicarea în activitatea
riscantă (sistemic) de tranzacționare în cont propriu a celor mai mari și complexe bănci din UE,
puține la număr (aproximativ 30 din 8000 de bănci din UE), car dețin în jur de 65% din totalul
activelor băncilor din Uniune. Aceste bănci sunt con siderate: ”too-big-to-fail, too -costly -to save,
too-complex – to-resolve” . În cazul acestora, autoritățile de supraveghere, prin competențele pe
care le au trebuie să solicite separarea activităților de tranzacționare potențial riscante de cele de
atragere de depozite. Obiectivul fundamental, în acest caz, este consolidarea stabilității financiare
a celor mai complexe și puternice bănci din UE pentru a le garanta contribuabililor că nu vor fi în
situația de a plăti pentru erorile băncilor. Acest lucru (plata erorilor comise de bănci) a fost
dovedit în timpul desfășurării cri zei financiare, atunci când măs urile de salvare a băncilor, au
necesitat aproximativ 13% din PIB -ul UE, finanțate din fonduri publice. În acest sens,
propunerea legislativă a luat în consi derare Raportul Grupului de experți la nivel înalt, condus la
vremea respectivă de guvernatorul Băncii Finlandei – Erkki Liikanen, legislația națională a unor
state membre existentă deja, precum și a principiilor Consiliului pentru Stabilitate Financiară ș i a

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

15
legii Volker din SUA. A fost instituită măsura de transparență a sectorului bancar paralel care să
amelioreze modul în care investitorii și autoritățile de reglementare înțeleg operațiunile de
finanțare prin instrumente financiare (SFT) , acestea pentru a evita transferul unor activități
bancare către sectorul bancar paralel. Speranța este că interdicția tranzacționării în nume propriu
începând cu 1 ianuarie 2017 ar putea separa efectiv alte activități de tranzacționare riscante și ar
deveni obligatorii începând cu 1 iulie 2018. Ca în orice relație, există și critici, astfel , aceste
reguli sunt considerate mai slabe decât reformele impuse la nivel național de state precum Franța
și Germania.
Au avut loc evoluții ale unor relații europene de interes pentru Banca Națională a României
cum ar fi directiva privind rezoluția și redresarea I. C. și a F. I.; crearea unui (MUR); revizuirea
unor directive privind schemele comune de garantare a depozitelor ; directivă în legătură cu
crediteleoferite pentru imobiliare sau cum ar fi noi reguli privind piețele instrumentelor
financiare.
De o importanță deosebită pentru Relațiile Internaționale și securitatea bancară europeană a
fost Raportul Atorității Bancare Europene (ABE) care privește riscurile și vulnerabilitățile
sectorului bancar european. Acest raport este întocmit anual și prezintă o analiză actualizată a
riscurilor și a vulnerabilităților sectorului bancar european. Activitatea de raportare se desfășoa ră
în baza Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 și urmare a monitorizării pieței financiar -bancare
europene. Sursele de bază pentru concluziile raportului sunt: indicatorii de risc stabiliți de ABE
(engleză: Key Risk Indicators – KRI); chestionarul de evaluar e a riscurilor pe care îl furnizează
băncile (engleză: Risk Assessment Questionnaire –RAQ ); chestionarele furnizate de analiștii de
piață privind evaluarea riscurilor, de asemenea și diferite analize din datele microprud ențiale
bancare, informații cole ctate de ABE cu ajutorul colegiilor supraveghetorilor bancari. Cu toate că
s-a dovedit o creștere a încrederii investitorilor în sectorul bancar european și o creștere a
dinamicii activității de finanțare ca urmare a condițiilor de creditare îmbunătățite conti nuu, totuși
ABE consideră că există în continuare o scindare între nevoile economiei reale și of ertele pieței
financiar -bancare . Nivelul crescut de provizioane, deteriorarea continuă a calității activelor,
obținerea unor marje de profit scăzute, fac ca sectorul bancar european să se confrunte în
continuare cu provocări semnificative , la aceasta contribuind și absența unei piețe secundare
relevantă a activelor bancare în UE. Situația de incertitudine a calității activelor bancare a

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

16
generat revizuirea cali tății activelor băncilor semnificative din UE, a generat adoptarea unei
definiții unice pentru expunerile neperformante necesară ca etapă premergătoare în procesul de
identificare timpurie a riscurilor financiar bancare și pentru evaluarea stabilității fin anciare
europene și totodată facilitează procesul de evaluare a calității activelor bancare. ABE prin
Rapoartele privind riscurile și vulnerabilit ățile sectorului bancar în statele membre UE atrage
atenția asupra generării necesității de restructurare și s chimbare a modelelor de afaceri ale
marilor instituții de credit, prima de risc a băncilor europene, datorită incertitudinilor legate de
profitabilitate, rămânând ridicată, mai ales la adaptarea noilor modele de afaceri în noul mediu de
afaceri în continuă schimbare și la noile cerințe ale pieței. De asemenea , s-a conturat importanța
Directivei cu privire la un cadru de redresare și rezoluție bancară penru redresarea continuă a
sistemului bancar european, dar și pentru realizarea coerenței pieței unice pe anumite termene și
lungi sau scurte .
Unele relații precum Inițiativa de la Viena, unde BERD a fost actorul principal, s -au
identificat importantele carențe care macină economiile europene centrale și de est, accentuate de
criza financiară, cum ar fi: depend ența excesivă de capitalurile străine și utilizarea în exces a
finanțării în valute străine. Chiar dacă la un moment dat creditarea în valută a avut un efect
pozitiv asupra convergenței în regiune, totuși fluxurile masive de capital străin au condus la
supraîncălzirea economiilor, la dezechilibre macroeconomice și mai ale s la apariția riscului
sistemic la debitorii neacoperiți din punct de vedere valutar. În timpul crizei economiile din
regiune s -au confruntat cu o acutizare a problemelor din cauza volatili tății piețelor internaționale
de capital și deprecierea monedel e lor locale. Astfel, BERD a atras pentru prima oară atenția
autorităților române pe tema obligațiunilor garantate cu creanțe. Acestea constituind un nou pas a
BERD, recunoscută pentru dezvolta rea de piețe de capital și finanțarea în monede locale , teme
recurente ale politicilor sale, către noi instrumente financiare. Se poate vedea exemplul creditării
PETROM cu acoperire în acțiuni , alegându -se cu 10% din capitalul PETROM, la sfârșitul
privatiz ării. Ca urmare a unor evaluări generale derulate în state precum: Georgia, Kazahstan,
Armenia, Ungaria, Ucraina, Polonia, România, Moldova, Mongolia, Tadjikistan, Kîrgîzstan,
Serbia, Turcia, Tunisia și Iordania , BERD în urma analizelor proprii a dezvoltat o serie de relații
destinate inovării de noi instrumente pentru piața de capital, adaptând recomandările UE în
funcție de țări și regiune. Obligațiunile garantate cu creanțe reprezentând titluri de datorie emise

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

17
în baza unui portofoliu de creanțe structurat de emitent, a fost lansat în România în februarie
2009, în lei , după ce emiterea acestora a fost inclusă în lista condiționalităților promise FMI.
Portofoliul de creanțe imobiliare format din categorii eligibile a fost stabilit ulterior prin
reglementări BNR. Existența acestui tip de obligațiuni a asigurat finanțarea pe termen lung a
băncilor, efectul a fost profesionalizarea pieței primare a capitalului ipotecar.
Aplicarea de către ABE a standardelor tehnice cu privire la publicarea unor inform ații ale
autoritățil or de supraveghere competente dă importanță no ii etape de Relații Internaționale și
securitate bancară. Standardele tehnice cu privire la accesul la activitatea I. C. și supraveghere
prudențială a I. C. și a F. I. este statuată de Direc tiva 2013/36/UE și se referă la informațiile ce
trebuie făcute publice ca format, structură, conținut și data publicării anuale a informațiilor
privind activitatea de supraveghere prudențială de către autoritățile competente de supraveghere.
Standardele ac operă următoarele domenii: publicarea de informații asupra textului actelor cu
putere de a legifera , administrative și recomandări generale adoptate de statul membru privind
reglementarea prudențială ; furnizarea de informații despre exercitarea drepturilor și opțiunilor
indicate de legislația UE; publicarea informațiilor despre criteriile generale și metodele utilizate
pentru evaluarea și analiza prudențială; furnizarea datelor statistice agregate în legătură cu
aspectele esențiale ale punerii în aplicare a cadrului prudențial în fiecare stat membru; stabilirea
datelor de publicare anuală a informaț iilor enumerate. Standardele tehnice au scopul de a permite
comparații relevante între abordările adoptate de către autoritățile competente din diferitele state
membre UE.
După cum într -o comunitate niciodată toată lumea nu poate fi de acord cu toată lumea , aici
Curtea Constituțională a Germaniei a considerat că BCE și -a depășit mandatul prin programul
Outright Monetary Transactions (OMT) , cerând totodată Curții de Justiție a UE pronunțarea unei
hotărâri împotriva Deciziei Consiliului Guvernatorilor BCE priv ind programul de tranzacții
definitive ale Eurosistemului pe piețele secundare ale obligațiunilor guvernamentale. Curtea
germană a considerat că BCE prin adoptarea acestui program și -a depășit mandatul de politică
monetară și că a încălcat grav Tratatul pr ivind Funcționarea UE care interzice finanțarea
monetară a bugetelor statelor membre. Totuși, în această relație privind Decizia în legătură cu
OMT pe care o consideră un act emis în afara puterilor conferite, Curtea Constituțională germană

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

18
nu exclude posi bilitatea ca această Decizie să fie în conformitate cu dreptul primar al UE, într -o
interpretare restrictivă. În acest sens a urmat un proces care a durat mai multe luni.
Piața globală de aur constituie un alt obiectiv al Relațiilor Internaționale și securității
bancare în Uniunea Europeană. Evoluția cererii de aur pe piața mondială a fost prezentată în
diferite Rapoarte ale World Gold Council. Actorii pieței globale de aur sunt cu mpărătorii de
retail pentru bijuterii, lingouri sau monede, investitorii la bursă, companii care achiziționează aur
pentru diferite tehnologii, și în mod curent băncile centrale ale diferitelor state. De -a lungul
timpului cererea a avut o evoluție fluctuantă, scăzând în anumite perioade , în pofida unei creșteri
record a cereri i consumatorilor de retail și stabilizării cererii de aur pentru investițiile în
tehnologie. Relația de contracarare a cererii globale a avut loc din cauza retragerilor masive
efectuate de investitor i în fondurile tranzacționate la bursă , în primul rând, d ar și a scăderii
achizițiilor de aur realizate de către băncile centrale. Evoluțiile de acest gen au produs un declin
abrupt al prețului aurului de peste 32 de ani. Astfel, la un moment dat India a pierdut titlul de cel
mai mare consumator mondial de aur î n fața Chinei a cărei cerere de aur a crescut cu mult mai
mult decât a crescut cererea de aur în India. Dacă sunt privite achizițiile de aur la nivelul băncilor
centrale se observă că cele mai multe achiziții le -a făcut Rusia, care și -a crescut rezervele d e aur,
urmând apoi Kazah stan, Azerbaidjan și Coreea de Sud. Dacă se face o analiză a stocului
rezervelor de aur la sfârșitul anumitor perioade se constată că primul loc din lume este deținut de
SUA, la distanță mare de Germania deținătoarea locului doi. Ro mânia se învârte în jurul locului
35.
Relațiile Internaționale au fost marcate de lansare Ghidului BCE de evaluare a securității
plăților pe Internet aprobat de Consiliul Guvernatorilor BCE la 30 ianuarie 2014. ”Ghidul de
evaluare a securității plăților pe Internet” a fost elaborat de Forumul european privind securitatea
plăților de mică valoare (European Forum on the Security of Retail Payments – SecuRe Pay )
pentru facilitarea realizării evaluării armonizate, eficiente și compatibile de către autoritățile de
supraveghere și a unei monitorizări relevante din cadrul UE. Au fost luate în considerare toate
recomandările pentru securitatea plăților realizate prin Internet la aprobarea Consiliului
Guvernatorilor și s -au formulat o serie de întrebări pentru a răsp unde tuturor aspectelor vizate de
acestea. Scopul principal al recomandărilor este asigurarea tranzacțiilor on -line și minimizarea
fraudelor de plată prin intermediul instrumentelor de plată on -line. Se recomandă în aceste

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

19
relații, ca: efectuarea de către platformele de plăți on -line a unor evaluări specifice la riscuri
asociate cu furnizarea de servicii de plată pe Internet, actualizate în mod regulat cu evoluția
amenințărilor de securitate pe Internet și a mecanismelor de fraudă ; protejarea printr -o
auten tificare puternic securizată a inițierii unei plăți pe Internet și a accesului la datele sensibile
de plată; punerea în aplicare de către platformele on -line a proceselor eficiente pentru autorizarea
tranzacțiilor de plată, de asemenea și operațiuni de mon itorizare pentru identificarea modelelor
anormale de plată; implicarea în educarea consumatorilor a furnizorilor de sisteme de plată, să
informeze despre riscurile la care se vor expun odată cu efectuarea unei plăți on -line.
Organizarea de campanii de educ ație financiară oferind consumatorilor soluții despre protejarea
parolelor și despre cum pot verifica dacă tranzacția s -a efectuat în siguranță (BNR, Buletin de
Relații Internaționale, 2014) .
Comisia Europeană în virtutea relațiilor Internaționale și a securității bancare emite
Prognoze pe care le dă publicității privin d redresarea economică a Europei care se desfășoară în
toate statele membre, devenind din ce în ce mai echilibrată în statele membre la nivelul factorilor
de creștere. Ea este încă fragilă în urma crizelor care au zguduit Europa și nu numai. Totuși a
început să crească în previunini PIB -ul UE, după doi ani de scădere făcând ca încrederea să se
îmbunătățeas că, în pofida crizei care a cre at datorii excesive, fragmentare financiară și
incertitudine economică în statele membre UE, iar poziția fiscală a statelor membre UE din zona
euro nu a fost întotdeauna una neutră î nclinând să ajute pe unele state din afara zonei euro și
evitând pe altele. Potrivit acestor evoluții rata șomajului ar f i trebuit să scadă ușor, iar piața forței
de muncă să -și revină, dar nu este tocmai așa , mai ales în statele membre din afara zonei euro.
Inflația î n UE a fost prognozată în scădere mai ales în statele membre din zona euro . Economia
mondială a fost marcată de o revenire ca urmare a creșterii mai puternice în economiile avansate,
în special în Statele Unite, dar și accelerării în unele economii emergente.
O problemă ridicată în Relațiile Internaționale și securității bancare europene a fost
amânarea revizuir ii generale a cotelor de către Consiliul Guvernatorilor FMI, amânare adoptată
la propunerea Con siliului Directorilor Executivi, motivul constând în neîndeplinirea condițiilor
necesare pentru intrarea în vigoare a revizuirii respective, practic nu au fost m ajorate cotele de
participare a țărilor membre și a amendamentului la statutul FMI cu privire la reforma
Consiliului Directorilor Executivi. Congresul american nu a adoptat măsurile necesare pentru

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

20
ratificarea de către SUA a reformei privind cotele și guve rnanța stârnind profundă dezamăgire
doamnei Christine Lagarde. Tot în virtutea acestor relații Banca Mondială (BM) a derulat în
România o serie de proiecte cu finanțare proprie care au vizat modernizarea administrării
veniturilor fiscale, finanțarea unor p roiecte precum îmbunătățirea performanței generale a
sistemului de asistență socială din România, reducerea nivelului poluării în apele publice etc.
Toate programele de finanțare ale BM se încadrează în Strategii de parteneriat cu România. În
această perio adă Strategiile de parteneriat au fost construite în jurul a trei piloni: îmbunătățirea
administrației publice („Guvernul secolului XXI”), sprijinirea creșterii economice și a gradului
de ocupare și ameliorarea condițiilor de viață pentru categoriile defav orizate (BNR, Buletin de
Relații Internaționale, 2014) .
Publicarea Raportului cu privire la expunerea bancară și evoluția creditului pentru țările
din centrul, estul și sud -estul Europei, întocmit de către personalul instituțiilor financiare
participante în Comitetul de Coordonare al Vienna 2 Inițiative și care urmărește evoluția
finanțărilor bancare transfrontaliere și a creditului în aceste țări , constituie un alt pas în Relațiile
Internaționale și securitatea bancară europeană. Conform rapo rtului expunerea bancară în această
regiune a continuat să scadă, cu același ritm, atenuând temerile în privința intensificării în urma
retragerilor băncilor străine din regiune. Totuși condițiile de finananțare au devenit mai dificile
pentru țările din ac eastă regiune, printr -o creștere a costurilor împrumuturilor. În sectorul privat
au scăzut creditele acordate, cunoscând o creștere modestă în majoritatea țărilor din această
regiune, sau în unele țări nivelul creditelor acordate către societățile nefinanc iare a scăzut.
Înăsprirea condițiilor de finanțare a continuat pentru piețele emergnte pe calea tranziției către
dobânzi mai ridicate .
Una dintre cele mai relevante Politici ale Uniunii Europene este cea de Securitate și
Apărare pentru creearea unei Europe mai sigure în beneficiul tuturor cetățenilor ei. Obiectivele
Politicii de securitate sunt îndreptate împotriva rețelelor infracționale și teroriste de mare
anvergură care reprezintă o amenințare semnificativă la adresa securității interne a Uniunii și a
bunăstării cetățenilor săi. Amenințările cele mai mari la adresa securității europene sunt
provocate de: terorism; traficul de droguri și activitățile de spălare de bani la nivel internațional;
frauda sau crima organizată; falsificarea banilor; introducerea ilegală de persoane, dar au apărut
o dată cu dezvoltarea globalizării ciberneticii pericole noi care iau amploare pe zi ce trece, cum

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

21
sunt: crimalitatea informatică și traficul de ființe umane. Amenințările nou apărute sunt cu atât
mai periculoase cu cât rețelele din spatele infracțiunilor comise au mobilitatea de a profita
imediat de noile ocazii și au puterea de a se adapta măsurilor tradiționale de aplicare a legii.
Amenințarea teroristă la adresa securității UE cunoaște în ultimii ani o amploare fără
precedent și continuă pe un trend ascenden. Atacurile din UE din ultima vreme demonstrează o
schimbare clară a intențiilor și capacităților teroriștilor jihad -iști pentr u provocarea pierderilor în
rândul populației urbane și gândite pentru a induce o stare de mare teroare printr -o mediatizare
intensă. Atacurile sunt planificate cu atenție pentru a produce o amenințare ridicată în rândul
statelor membre UE de către o minor itate extremistă care are sediul în Orientul Mijlociu, dar
folosindu -se de cele mai multe ori de persoane născute și crescute în UE, prelucrate pentru
radicalizare în scurt timp, devenind facilitatori și complici activi în terorism. În tendință se
remarcă o serie de atacuri teroriste care au eșuat sau care au fost dejucate (în șase state membre),
dar și un număr mare de morți și răniți în urma atacurilor teroriste; introducerea de către IS a
centurilor de suicid în atacuri în masă de tip accident în UE ; creșterea numărului de persoane
arestate pentru infracțiuni legate de terorism și a persoanelor încarcerate pentru acte de terorism;
creșterea numărului de femei în rândul teroriștilor; creșterea copiilor de luptători pregătiți pentru
atacuri teroriste. Au f ost identificate de organismele europene informații ca tendințe teroriste
cheie: terorismul jihadist; extremismul de dreapta; etno -naționalist terorism. Nu în ultimul rând,
o amenințare extrem de periculoasă este finanțarea subterană a organiz ațiilor și a tacurilor
teroriste (Raport UE, 2017 Europol, https://www.europol.europa.eu/activities -services/main –
reports/eu ropean -union -serious -and-organised -crime -threat -assessment -2017 ).
Ca o afacere mare , traficul de droguri, aducând o cincime din toate profiturile din crima
organizată, pune în pericol comunități întregi, intreprinderi, instituții guvernamentale, iar în sens
larg, trage în jos întreaga economie. Amenințarea reprezentată de droguri și traficul de droguri
constă în: legarea de alte activități criminale, cum ar fi exploatarea sclavagistă a muncitorilor;
crearea presiunii asupra instituțiilor guvernamentale; legarea de activități teroriste; impactul grav
asupra activității legale; tragerea în jos a economiei în ansamblu și au consecințe nebănuite
pentru persoane, familii și comunități. Drogurile și traficul de droguri sunt într -o schimbare
constantă și continu ă precum medicamentele. Victimile traficului sunt în creștere odată cu
schimbarea complexității tehnice și organizatorice a traficanților. Ceea ce râmâne neschimbat

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

22
este profitabilitatea comerțului cu droguri. Cetățenii UE cheltuiesc în ficare an zeci de m iliarde
de euro pe droguri ilicit. Accelerarea ratei globale a schimbărilor este influențată în mod direct
de globalizare, grupurile de crimă organizată implicate în traficul de droguri devin din ce în ce
mai specializate și mai puternic interconectate. În anumite zone geografice activitățile legate de
traficul de droguri devin tot mai concentrate și concertate, c reind instabilitate în regiunile
învecinate cu UE cu posibilitatea de a avea efecte profunde asupra pieței drogurilor din Europa.
Traficul de drog uri acționează ca un factor destabilizator suplimentar în țările care se confruntă
deja cu alte probleme grave politice, sociale, de sănătate și economice. Evoluțiile traficului
urmărește traseul sudic din Afganistan prin Pakistan sau Iran, prin Golful Per sic și Africa de Est
având un imp act negativ asupra țărilor din A frica. Fiind vorba de motive gemene –profit și
putere, pericolul constă în finanțarea din banii obținuți din droguri și trafic de droguri a
terorismului și a tuturor activităților criminale.
Europa trebuie să lupte împotriva criminalității din diferite domenii publicând informații cu
privire la combaterea criminalității, semnalând noile tendințe criminale, compilarea de informații
și emiterea de alerte de avertizare timpurie către grupurile ți ntă precum: publicul larg cu privire
la aplicarea legii; academie, profesori, elevi; cercetători; jurnaliști.
Acceptarea globală a monedei euro ca fiind o monedă stabilă, având rate scăzute de inflație
face ca această monedă să fie atractivă pentru falsificatori, deși bacnotele euro sunt produse cu
tehnologie de imprimare sofisticată. Ea prezintă de asemenea, o serie de caracteristici și elemente
de securitate importante prin care pot fi ușor distinse de bacnotele falsificate fără utilizare de
echipa mente speciale pentru a putea descuraja falsificatorii. Cu toate elem entele de securitate,
bacnota 20 EUR râmâne cea mai des falsificată de către falsificatori. BCE are convingerea că
introducerea unei noi serii de ba ncnote va împiedica activitățile de fal sificare. Există o luptă
globală pentru combaterea falsificării, iar U E are un sediu central pentru combaterea falsificării
monedei euro prin Europol care colaborează îndeaproape cu BCE și autoritățile de aplicare a
legii din statele membre în toate anchet ele majore privind falsificarea euro. Au fost finanțate
echipamente specializate utilizate de autoritățile italiene care compensează bacnotele
contrafăcute. Există capacitatea și expertiza tehnică pentru a putea furniza rapid țărilor care
solicită informaț ii relevante cu privire la echipamentele folosite de falsificatori, exită
posibilitatea analizei bacnotelor falsificate care include: examinarea tehnică a materiilor prime și

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

23
a dispozitivelor de imprimare folosite pentru contrafacere. Infractorii folosesc anumite platforme
de tranzacționare ilegale pentru a vinde toate tipurile de bunuri ilicite, inclusiv bacnote euro
falsificate. Au fost operațiuni recente de succes în Bulgaria și Slovenia care au condus la
arestarea suspecților și la dezmembrarea ateliere lor lor. Bacnotele false au fost depistate în
circulație în aproape toate statele membre ale UE. O altă operațiune în Bulgaria în care s -au
confiscat bacnote false care a fost considerată una dintre cele mai semnificateive din Europa ca
urmare a calității bacnotelor false detectate tot în circulație în: Germania, Franța, Belgia, Austria,
Grecia, Italia, România, Slovacia, Slovenia și Spania. Sunt de asemenea, un set de instrumente
de tipul telefoniei mobile pentru furnizarea la fața locului asistență tehnic ă și expertiză pentru
detectarea bacnotelor false. Pentru protejarea monedei euro s -au stabilit parteneriate eficiente în
America de Sud, cum este cu Columbia sau cum este cel cu Serviciul Secret al Statelor Unite
care are experiență în combaterea contrafa cerii dolarului.
Traficul de ființe umane este o problemă gravă de securitate pentru că afectează drepturile
fundamentale ale omului și demnitatea umană prin abuzuri ale omului împotriva omului în
vederea unicului scop de a obține un câștig economic. Este cea mai modernă formă de sclavie, au
un caracter transnațional, iar victimele sale sunt de toate vârstele, atât bărbați cât și femei.
Traficul îmbracă diferite forme: exploatări sexuale, inclusiv prostituția; muncă sau servicii
forțate; sclavie, servitute și practici conexe; recoltarea de organe. Mai pot fi și sub formă de
exploatare în scopul criminalității forțate (pickpocketing, furt din magazine și a traficului de
droguri). Dar exploaterea umană poate fi ascunsă și în spatele altor infracțiuni ca de exemplu:
prostituția, migrația ilegală, crim a de proprietate sau chiar conflite de muncă, acestea nefiind
investigate ca trafic de persoane. Diferențele dintre conceptele juridice naționa asupra traficului
de ființe umane împiedică elaborarea modelelor comune la nivelul UE. În ultimii 10 ani
autorit ățile de aplicare a legii din UE au constatat o creștere considerabilă a traficulului în
interiorul Uniunii, majoritatea victimelor traficului de persoane înregistrate în baza de date sunt
cetățeni UE.
Modelele observate la contrabanda de persoane sunt sim ilare cu modelele de trafic de ființe
umane, ele sunt totuși diferite și se poate face o mare diferență între cele două. Persoanele care
plătesc în mod voluntar un contrabandist în scopul de a obține intrarea ilegală într -o țară, iar
victimile traficului d e ființe umane sunt adesea forța te sau păcăli te să intre intr-o țară.

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

24
Contrabanda nu implică în mod necesar exploatare în scopuri economice. Traficul de persoane
este o problemă majoră a UE și constituie una dintre priorități prin aplicarea Strategiei de
eradicare a traficului de fințe umane prin mai multe metode.
Criminalitatea economică reprezintă o amenințare gravă la adresa securității UE tocmai
pentru căteva consideren te complicate. O activitate foarte atractivă pentru grupurile criminale din
cauza ris cului scăzut și a profiturilor ridicate care se asociază ușor cu frauda. Investigațiile
complexe necesare în cazul fraudelor fac ca probabilitatea detectării și urmăriri în justiție să fie
reduse , mai ales în cazurile de fraudă, care pot fi descoperite numai prin cooperare
internațională, precum și pentru infracțiunile pe Internet pentru care trebuie să fie stabilită
competența. Grupările de crimă organizată care operează la nivel internațional pr ofită de
diferențele dintre legislațiile naționale, de vulnerabilitățile individuale și organizaționale, cum
sunt: lipsa de conștientizare din partea victimelor și a percepției scăzute a riscului. Zonele de
interes în criminalitatea economică sunt: fraudel e în comerțul intracomunitar care conduc la
pierderea venitului și care rulează miliarde de euro în statele membre UE, prin exploatarea
criminală a taxei pe valoarea adăugată (TVA) și prin traficul de mărfuri care ar trebui accizate:
tutun, alcool și combu stibil. Un alt tip de criminalitate în atenție , care trebuie combătută și există
o implicare în combaterea fraudei bazate pe tehnici de „inginerie socială”, adică pe manipulare
psihologică a oamenilor în acțiuni sau divulgarea de informații confidențiale c ătre evazionești
angajați ai companiei, prioritate având fraudele CEO. Ingineria socială este considerată legală
dacă exercită doar prin apeluri sau surse și rețele deschise și ilegală prin hacking de calculatoare.
Alte tipuri de infracțiuni economice: fraudă prin comision în avans; înșelătorie de marketing în
masă ; fraudă în masă prin promi siuni; fraudă cu facturi false, escrocherii cu aplicații IT, fraudele
de investiții; fraudele de achiziții; fraude bancare. Un exemplu de fraudă de achiziție este acela în
care victimile sunt puse să vireze plata în contul unui ONG în loc să vireze banii în contul
partenerului de afaceri real , prin uzurparea identității sau a altor tehnici.
Frauda cu accize este în legătură cu contrabanda, deturnarea și fabricarea ilegală de mărfuri
accizabile: tutun, alcool și combustibili și este preferată de grupurile de crimă organizată din UE.
Principalele domenii de fraudă cu accize în Europa sunt: contrabanda sau importul ilegal de
produse accizabile; fabricarea ilegală, adică produ cerea fără licență și a falsificării produselor
accizabile; diversiunea, care implică ocolirea plății accizelor. Frauda cu accize este considerată o

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

25
amenințare la adresa securității naționale, considerat un „factor de crimă” sau „o amenințare la
adresa fin anțării”, în același timp faci litator al grupurilor de crimă organizată pentru comiterea
altor infracțiuni grave. Este de asemenea, legată de finanțarea terorismului. Un raport al
Consiliului de Securitate ONU în urma unei anchete, a arătat că milioane de dolari din venituri
ilegale au ajuns la Al -Qaida, talibani, alte organizații teroriste și grupuri de crimă organizată.
Prin acest tip de fraudă guvernele UE au pierdute multe miliarde de euro ca urmare a
contrafacerii și contrabandă cu tutun. Veniturile fu rate puteau fi folosite pentru finanțarea
serviciilor publice vitale: școli, spitale, infrastructură. S -a estimat că aproape 10% din toate
țigările consumate în UE au fost falsificate sau de contrabandă. Combaterea fraudei cu accize
este o prioritate în ca dru ciclului de politici de aplicare a legii în UE.
Spălarea banilor este o infracțiune în sine , dar ea este strâns legată de alte forme de
infracțiuni grave precum crimele organizate și finanțarea terorismului. Aproape toate activitățile
de crimă organizată cu profituri ridicate de cele mai multe ori sub formă de numerar se îndreaptă
apoi spre spălarea banilor prin diverse c anale. Spălătorii de bani profesioniști, în plus față de
grupurile de crimă organizată, efectuează servicii de spălare a banilor în numele altora,
considerând -o ca afacerea lor de bază. Nivelul de spălare a banilor este dificil de evaluat, dar este
conside rat a fi unul semnificativ, Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate
estimează că se află între 2 și 5% din PIB -ul mondial în fiecare an. Cele mai multe acțiuni de
crimă organizată au numitorul comun în motivul financiar. Aceste grupuri își sporesc activele
lor, apoi încearcă șă le injecteze în economia legală prin diferite scheme banii spălați . Urmărirea
rețelelor se face prin urmărirea parcursului acestor active. În domeniul spălării banilor UE oferă
statelor membre informații și sprijin d e specialitate contra acestor activități internaționale de
spălare a banilor. Urmărirea activelor ilegale obținute și spălarea banilor are ca obiective:
descoperirea rețelei de spălare a banilor; distrugerea grupului infracțional și confiscarea banilor
și a activelor obținute. Statele membre UE , respectiv anchetatorii lor financiari sunt asista ți în
urmărirea infracțiunii la nivel mondial de Biroul penal Europol Activ, în cazul în care urmărirea
depășește competența lor. În lupta împotriva spălării banilor, UE se concentrează pe toate
aspectele legate de confiscarea banilor proveniți din infracțiuni. Deține o rețea informal –
operațională constituită dintr -un grup profesionist de investigatori în combaterea spălării banilor,
oferind răspunsuri rapide și expert iză în investigațiile transfrontaliere de spălare a banilor. Pentru

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

26
combaterea spălării banilor este încorporată o rețea descentralizată și sofisticată de calculatoare
cu unitățile de informații financiare (UIF) în UE care se așteaptă să închidă mai mult diferența
de informații financiare în statele UE (Raport UE, 2017 Europol,
https://www.europol.europa.eu/activities -services/main -reports/european -union -serious -and-
organised -crime -threat -assessment -2017 ).
Criminalitatea informatică este o amenințare la adresa securității europene și constituie una
din prioritățile UE privind lu pa pentru combaterea criminalității. Intodeauna inovația tehnică
trebuie să aducă o bunăstare socială, dar nu este întodeauna așa pentru că ea poate fi transformată
tot așa de ușor pentru scopuri abjecte. Acest lucru oferă posibilitatea criminalității info rmatice să
se manifest e mai rapid decât poate orice altă zonă a crimei, iar criminalitatea cibernetică este cea
mai agresivă , impunând organizațiilor partenere din UE o luptă pe toate fronturile. Criminalitatea
informatică este comisă de grupuri de crimă o rganizată care generează profituri mari din astfel de
activități precum frauda online și frauda cu carduri de plată sau crima cibernetică cauzează
prejudicii grave victimilor ei cum ar fi: exploatarea sexuală a copiilor, dar și de atacuri
cibernetice care afectează sistemele critice de infrastructură și informare în UE. Conform unor
rapoarte de evaluare privind amenințările crimei organizate pe Internet, criminalitatea
informatică devine tot mai agresivă și conflictuală, manifestându -se în diferite forme, i nclusiv
crime high -tech, breșe create în baza de date și extorcare de fonduri sexuale. Pentru statele
membre UE, criminalitatea informatică este o problemă tot mai mare în statele cu infrastructură
de internet și sisteme de plăți bine dezvoltate. Nu este d oar problema datelor financiare, ci și
bazele de date generale constituie un obiectiv -cheie pentru infractorii cibernetici . Numărul și
crearea de breșe în bazele de date este în creștere, iar acest lucru conduce la rândul său la grave
vulnerabilități și fr aude. Tipurile de infracțiuni sunt cunoscute, dar din păcate numai după ce ele
și-au produs efectul și nu pot fi anticipate și contracarate cum ar fi: folosirea botneturilor , rețele
de dispozitive infectate cu malware, fără ca utilizatorii să știe , pentru a transmite viruși care să
asigure controlul la distanță a dispozitivelor ilicite, fură parolele și dezactivează protecția
antivirus; crearea de „uși din spate” pe dispozitive compromise, pentru a permite furtul de bani și
de date sau de acces de la distan ță pentru a crea botneturi; crearea de forumuri online pentru
comerțul cu expertize hacking; găzduire „antiglonț”, adică crearea de servicii contra antivirus;
spălarea de monede virtuale și tradiționale; comiterea de fraude online, cum ar fi prin intermedi ul

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

27
sistemului de plăți online, plăți cu card sau inginerii sociale; diverse forme de online, exploatarea
sexuală a copiilor, inclusiv distribuție de materiale cu conținut sexual online privind abuzarea
copiilor și fluxuri live de abuz sexual asupra copiilo r; găzduirea online a operațiunilor care
implică vânzarea de arme, pașapoarte false, contrafăcute și carduri clonate, și droguri, dar și
servicii de piraterie informatică. Aceste infracțiuni nu se oresc aici, ele au trecut la crime high –
tech, prin care mal ware sau softare rău intenționate pot câștiga controlul asupra unui sistem
informatic sau a unui dispozitiv mobil pentru a fura date și informații și a produce daune
valoroase. În acest scop există mai multe tipuri de malvare, iar acestea se completează re ciproc
atunci când efectuează un atac. Răspunsul dat de UE la aceste amenințări se face prin urmărirea
crimei cibernetice pe toate fronturile. Acest răspuns al partenerilor din UE trebuie să fie el însuși
cuprinzător, dinamic și inovator continuu și cu un pas înaitea criminalilor.
Desigur, Uniunea Europeană pentru a putea lupta împotriva amenințărilor la adresa
securității sale și a cetățenilor europeni și -a creat organisme și strategii prin care luptă atât la
nivelul Uniunii cât și la nivelul național al fiecărui stat membru. Europolul este agenția Uniunii
Europene penru cooperare în materie de aplicare a legii. Scopul său este acela de a contribui la
crearea unei Europe mai sigure, în beneficiul tuturor cetățenilor UE
(https://www.europol.europa.eu/activities -services/main -reports/european -union -serious -and-
organised -crime -threat -assessment -2017 ). Agenția are sedi ul la Haga, sprijină toate statele
membre în lupta lor împotriva criminalității grave și a actelor de terorism comise la nivel
internațional. Colaborează cu numeroase state partenere și cu organizații internaționale din afara
UE. Agenția Europol are o pozi ție centrală în arhitectura de securitate a Europei care îi permite
să ofere o gamă unică de servicii în domeniul securității. Europolul are mandat pentru a sprijini
autoritățile de aplicare a legii de pe întreg teritoriul Europei în lupta împotriva terori smului și a
criminalității, în toate domeniile sale de competență.
Fără a avea pretenția că am epuizat analiza întrgii problematici de Relații Internaționale,
Securitate europeană, inclusiv cea bancară, am dorit doar să avem un context în care demersul
nostru de cercetare prin metoda studiului de caz să poată releleva ipoteza stabilită pentru teza de
docto rat.

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

28
III. METODA DE CERCETARE
În scopul realizării cercetării noastre utilizăm ca metodă studiul de caz, una dintre diferitele
metode de cercetare existente, cu avantajele și dezavantajele ei (Yin, 2005). Am preferat această
stategie pentru că folosim întrebările inițiale de genul „cum ” și „de ce” și pentru că avem un
control redus asupra evenimentelor, iar atenția noastră este îndreaptă asupra fenomenului :
„Necesitatea modernizării supravegherii prudențiale și securitatea bancară în scopul protejării
intereselor deponenților și al asig urării stabilității și viabilității întregului sistem banca r în Banca
Națională a României (BNR) ”, astfel încât să poată fi înlăturat acest fenomen prin
„Moderniza rea metodel or istorice de supraveghere prudențială a instituțiilor de credit și
securitate în context european, prin managementul securității informațiilor bancare și a
supravegherii prudențiale care să asigure protejarea intereselor deponenților și stabilitatea și
viabilitatea întregului sistem bancar”. Folosim această metodă deoarece intenționăm să ne
ocupăm de condițiile contextuale a necesității modernizării supravegherii prudențiale și
securitatea bancară pentru protejarea intereselor deponenților și asigurarea viabilității și
stabilității bancar în BNR , cu convingerea că ele pot fi deosebit de pertinente pentru fenomenul
studiat. În al doile rând , dacă fenomenul și contextul nu sunt înto tdeauna diferențiabile în viața
reală, vom folosi inclusiv strategiile de colectare și analiză a datelor. Componentele designului
de cercetare sunt după cum u rmează:

III.1. Întrebările de studiu
Această primă componentă a designului de cercetare face parte din cele cinci componente
de importanță critică pentru strategia de cercetare studiu de caz. Întrebările „cum” și „de ce” sunt
mai mult explicative și pot antrena folosirea studiului de caz, a istoriilor și a experimentelor ca
strategii favorite. Asemenea întrebări descoperă legăturile operaționale ce trebuie depistate
înapoi în timp, mai repede decât simpla lor frecvență sau incidență. Astfel , dacă dorim să aflăm
cum și de ce este necesară modernizarea supravegherii prudențiale și securitatea bancară în
Banca Națională a României, nu ne vom baza pe un sondaj sau o examinare a datelor de arhivă,
ci ne vom descurca mai bine făcând un studiu de caz. Ori, dacă v rem sa știm de ce se realizează
modernizarea metodelor istorice de supraveghere și securitate prin managementul securității
informațiilor bancare și a supravegherii prudențiale vom concepe o serie de propuneri de

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

29
management al securității informațiilor ban care și de supraveghere prudențială. Deci, acest tip de
întrebări, ne oferă un indiciu important cu privire la strategia cea mai relevantă care trebuie să o
folosim. Strategia studiului de caz este cea mai potrivită pentru întrebări de genul„cum” și „de
ce”, astfel încât prima noastră sarcină în această privință este de a clarifica natura exactă a
întrebărilor. Astfel, am stabilit ca întrebări de studiu următoarele:
1. Cum și de ce este necesară modernizarea supravegherii prudențiale și securitatea
bancară în Banca Națională a României?
2. Cum se realizează îmbunătățirea metodelor istorice de supraveghere și securitate
în Banca Națională a României în context european?
3. De ce se realizează modernizarea metodelor istorice de supraveghere și securitate
prin managementul securității informațiilor bancare și a supravegherii prudențiale?

III.2. Ipoteza
Ipoteza studiului este a doua componentă a designului de cercetare și ea ne îndreaptă
atenția către problema necesității moderniz ării supravegherii prudențiale și securitatea bancară în
pentru protej area intereselor deponenților și al asigurării viabilității și stabilității în regului sistem
bancar în B NR, problemă din sfera studiului pe care o supunem examinării. Cercetarea noastră a
început cu următoarea întrebare: Cum și de ce este necesară modernizarea supravegherii
prudențiale și securitatea bancară în Banca Națională a României? Astfel, de la bun început,
întrebările „cum” și „de ce”, care surprind esența a ceea ce ne interesea ză să aflăm, ne -au condus
la alegerea studiului de caz ca strategie adecvată. Acest tip de întrebări nu ne indică ce ar trebui
să studiem, rămânând la latitudinea noastră formularea ipotezei prin care vom avansa în direcția
bună . Ne -am gândit la faptul că trebuie modernizate metodele istorice de supraveghere
prudențială a instituțiilor de credit și securitate în context european, prin managementul
securității informațiilor bancare și a supravegherii prudențiale care să asigure protejarea
intereselor deponen ților și stabilitatea și viabilitatea întregului sistem bancar. Ipoteza, pe lângă
faptul că reflectă un important aspect teoretic (și anume că este necesară moderniza rea metodel or
istorice de supraveghere prudențială a instituțiilor de credit și securitate în context european ), ne
indică și unde să căutăm dovezi relevante (pentru a stabili și verifica în ce măsură managementul

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

30
securității informațiilor bancare și a supravegherii prudențiale asigur ă protejarea intereselor
deponenților și stabilitatea și viabilitatea întregului sistem bancar ).
Ipoteza pe care am stabilit -o este următoarea: Dacă este necesară modernizarea
supravegherii prudențiale și securitatea bancară pentru protej area intereselor
deponenților și al asigurării viabilității și stabilității întregului sistem bancar în B NR,
atunci trebuie modernizate metodele istorice de supraveghere prudențială a instituțiilor de
credit și securitate în context european, prin managementul securității in formațiilor
bancare și a supravegherii prudențiale care să asigure pro tejarea intereselor deponenților
și stabilitatea și viabilitatea întregului sistem bancar .

III.3. Unitățile de analiză
Reprezentând cea de a treia componentă a designului de cercetare, unitatea de analiză este
legată de problema fundamentală a definirii „cazului”. Cazul nostru nu se referă la in divizi sau
grupuri de indivizi, în care un individ reprezintă cazul studiat și în același timp unitatea primară
de analiză , ci se referă la un fe nomen al necesității modernizării supravegherii prudențiale și
securitatea bancară pentru protejarea intereselor deponenților și al asigurării viabilității și
stabilității sistem bancar BNR și la o entitate , Banca Națională a României, nu chiar atât de bin e
definite ca un individ. Suntem conștienți că este un studiu de caz despre decizii, programe,
procese de implementare și schimbări organizaționale. De asemenea, suntem conștienți că acest
gen de teme nu sunt foarte ușor definibile în ceea ce privește punc tele de început și de sfârșit ale
„cazului”. Un studiu desp re asemenea teme poate dezvălui (Yin, 2005): „a) variații în definirea
deciziilor, programelor, proceselor de implementare sau schimbărilor organizaționale, și b)
componentele acestora care existau deja înaintea nominalizării formale ale acestora ”. Deci ,
studiul nostru ia î n considerare condițiile de delimitare a) și b) în delimitarea condițiilor de
analiză.
Încercarea noastră de stabilire a unității de analiză, deci a cazului, are legătură cu modu l în
care am formulat întrebările inițiale de studiu și anume: am dorit să studiem îmbunătățirea
metodelor istorice de supraveghere și securitate în Banca Națională a României în context
european , prin managementul securității informațiilor bancare și a su pravegherii prudențiale , ce
are loc independent de existența actuală a supravegherii prudențiale și securitatea bancară în

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

31
pentru protejarea intereselor deponenților și al asigurării viabilității și stabilității întregului sistem
banca r . Unitatea de anali ză a studiului nostru este „ supravegherea prudențială și securitatea
bancară în scopul protejării intereselor deponenților și al asigurării stabilității și viabilității
întregului sistem bancar în Banca Națională a României ”. În funcție de această unitate de
analiză, designul și strategia de colectare a datelor pot prezenta mici variații. Selectarea unității
de analiza s -a făcut după ce am specificat cu exactitate întrebările primare de cercetare. La
momentul stabilirii unității de analiză, nu am considerat aceasta ca fiind definitivă, având
posibilitatea, la fel ca în cazul altor aspecte ale designului, să poată fi reconsiderată ca urmare a
descoperirilor făcute în timpul procesului de colectare a datelor.

III.3.1. Unitatea primară de analiză
Unitatea primară de analiză este moderniza rea metodel or istorice de supraveghere
prudențială a instituțiilor de credit și securitate în context european .

III.3.2. Unitatea contextuală de analiză (existența cazului)
Unitatea contextuală de analiză este chiar existența cazului și anume: n ecesitatea
moderniz ării supravegherii prudențiale și securitatea bancară pentru protejarea bancară a
deponenților și asigur area viabilității și stabilității întregului sistem bancar .

III.3.3. Unitatea de analiză înglobată
Unitatea înglobată cuprinde modernizarea metodelor istorice de supraveghere și securitate
prin managementul securității informațiilor bancare și a supravegherii prudențiale .

III.3.4. Legarea datelor de ipoteze
A patra componentă a designului stu diului de caz, de obicei, este puțin discutat ă în studiile
de caz. Ea anticipează etapa de analiză a datelor, dar designul de cercetare trebuie să ajute la
constituirea unor baze solide pentru acest studiu al investigației. Legarea datelor de ipoteze se
poate face în mai multe moduri, dar niciunul nu a devenit precis definit. De aceea am optat
pentru o abordare promițătoare pentru studiile de caz, aceea a ideii de pattern ma tching , descrisă
de Donald Campbell în 1975 (Yin, 2005 , p. 143 ). Această tehnică de analiză în studiile de caz

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

32
presupune „utilizar ea unei logici de pattern matching” (Yin, 2005, p. 143), care compară un
pattern stabilit pe baze empirice cu unul anticipat (sau cu mai multe predicții alternative),
conform lui Trochim (1989). Dacă patternul stabilit pe baze empirice: necesitatea moderni zării
supravegherii prudențiale și securitatea bancară pentru protejarea intereselor deponenților și al
asigurării viabilității și stabilității întregului sistem bancar în B NR coincide cu patternul anticipat
(prezis) de noi: modernizarea metodelor istorice de supraveghere prudențială a instituțiilor de
credit și securitate în context european , prin managementul securității informațiilor bancare și a
supravegherii prudențiale , rezultatele pot contribui la consolidarea validității interne a
investigației. În cazul nostru, patternur ile sunt legate de variabilele dependente ș i independente
definite mai sus, și anume patternul prezis în privința variabilei independente este definit înainte
de colectarea datelor. Informațiile obținute în acest caz pot fi raportate la ipoteza stabilită
teoretic.

III.3.5. Criterii pentru interpretarea datelor
Cea de a cincea componentă a designului studiului de caz poate crea probleme dacă datele
noastre se potrivesc cu un pattern mai bine decât cu celălalt. Se pune totuși problema, cât de
exactă trebuie să fie potrivirea pentru a fi considerată valabilă? Suntem c onștienți că nu putem
face nici un test statistic pentru a face comparația și nici nu este posibil un astfel de test, deoarece
toate datele din pattern sunt destul d e co ntrastante pentru a putea face i nterpretări prin
compararea a cel puțin două alternative. Alternativele depind de înțelegerea noastră privind
condițiile în care noile descoperiri ale cercetării: managementul securității informațiilor bancare
și a supra vegherii prudențiale pot fi utile modernizării supravegherii prudențiale și securitatea
bancară în pentru protej area intereselor deponenților și al asigurării viabilității și stabiității
întregului sistem bancar în B NR. Precizăm că oamenii, de foarte multe ori, cred că cercetarea
servește doar sie însăși , „nesatisfăcând vreo nevoie practică” (Yin, 2005, p. 145).
Această tehnică pattern matching este valabilă și când este vorba de un studiu explicativ,
patternurile sunt legate de variabilele dependente (Yin, 2005, p. 143) , în cazul nostru: neces itatea
moderniz ării supravegherii prudențiale și securitatea bancară în Banca Națională a României sau
de variabilele independente, în cazul nostru: moderniza rea metodel or istorice de supraveghere
prudențială a instituțiilor de credit și securitate în context european, prin managementul

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

33
securității informațiilor bancare și a supravegherii prudențiale sau de ambele tipuri. Tot așa de
relevantă este această tehnică și dacă st udiul este descriptiv, atât timp cât patternul anticipat
(prezis) în privința anumitor variabile este definit înainte de colectarea datelor, în cazul nostru:
modernizarea metodelor istorice de supravegher e prudențială a I C și securitate în context
europe an, prin managementul securității informațiilor bancare și a supravegherii prudențiale este
stabilit î nainte de colectarea datelor.
Ca ultimă componentă a designului de cercetare anticipează etapa de analiză a datelor.
Datele obținute prin strategiile și t ehnicile alese constituie o provocare constantă pentru a
produce o analiză de calitate ceea ce presupune din partea noastră o atenție deosebită pentru toate
dovezile. Prezentăm dovezile în mod obiectiv și manifestăm un interes corespunzător pentru
explorar ea interpretărilor alternative (Yin, 2005). Folosim criteriile combinate pentru
interpretarea descoperilor, utilizând în mod general modelele logice în care „Modelul logic
stipulează în mod intenționat o înlănțuire complex ă de evenimente în timp. Acestea s unt incluse
în patternuri repetate cauză -efect -cauză -efect”. (Yin, 2005). Adică variabila dependentă dintr -o
etapă inițială „necesitatea modernizării supravegherii prudențiale și securitatea bancară în Banca
Națională a României ” devine variabilă independe ntă într -o etapă următoare „moderniza rea
metodelor istorice de supraveghere prudențială a instituțiilor de credit și securitate în context
european, prin managementul securității informațiilor bancare și a supravegherii prudențiale”.
Folosirea modelului lo gic presupune potrivirea evenimentelor observate empiric: necesitatea
modernizării supravegherii prudențiale și securitatea bancară în Banca Națională a României cu
evenimentele prezise teoretic: moderniza rea metodel or istorice de supraveghere prudențială a
instituțiilor de credit și securitate în context european, prin managementul securității
informațiilor bancare și a supravegherii prudențiale .

III.4. Teorii preliminare
După ce am tratat cele cinci componente ale designului de mai sus trebuie să începem
elaborarea teori ei preliminare legate de tema studiului . Această practică de elaborare a teoriei
înainte de colectarea datelor reprezintă o deosebire dintre studiile de caz și metodele
asemănătoare. Celelalte metode (etnografiile și „grounded theory”) evi tă în mod intenționat
specificarea ipotezelor teoretice la începutul investigației (Yin, 2005, p. 47), situație care induce

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

34
greșeli, confundându -le cu studiul de caz, crezând că alegând metoda studiului de caz se poate
trece imediat la etapa colectării dat elor și ajunge foarte rapid la „contactele de teren”. Acest lucru
conduce la erori grave, atât timp cât crearea contactelor de teren relevante depinde de înțelegerea
sau teoria obiectului studiat.
În cazul nostru, dezvoltarea teoriei ca parte a etapei de design este esențială, atât pentru
faptul că scopul investigației noastre este de a propune o teorie despre moderniz area metodel or
istorice de supraveghere prudențială a instituțiilor de credit și securitate în context european, prin
managementul securității informațiilor bancare și a supravegherii prudențiale care să asigure
protejarea intereselor deponenților și stabilitatea și via bilitatea întregului sistem bancar , cât și
pentru implementarea mai târziu.
Studiul de caz va arăta de ce managementul securității informațiilor bancare și a
supravegherii prudențiale a reușit do ar atunci când Banca Națională a României a fost capabilă
să modernizeze metodel e istorice de supraveghere prudențială a I C și securitate în context
european pentru a asigura protejarea intereselor deponenților și viabilitatea și stabilitatea
întregului sistem bancar , și nu a reușit atunci când management ul securit ății informațiilor și a
supravegherii prudențiale a fost suprapus vechii structuri organizaționale. Această afirmație
prezintă în mod concis o teorie de implementare a sistemului de management al securității
informațiilor bancare și a supravegherii prudenț iale, și anume că este nevoie de o restructurare
organizațională privind supravegher ea prudențial ă și securitatea bancară în Banca Națională a
României pentru ca implementarea să fie eficientă.
De asemenea, studiul de caz poate arăta de ce simpla înlocuire a vechii structuri
organizaționale (exemplu, persoane -cheie din sistemul de supraveghere ) nu a fost suficientă
pentru modernizarea metodelor istorice de supraveghere și securitate a informațiilor bancare în
context european. A ceastă a doua afirmație rezumă o teorie alternativă: eșecul poate avea loc din
cauza împotrivirii manifestate de indivizi în fața schimbării, iar înlocuirea lor ar fi singura
condiție pentru o implementare eficientă. Nu ne vom procupa de această teorie alt ernativă.
Prin elaborarea teorie i preliminare avem certitudinea că pe măsura elaborării acesteia,
ideile exprimate vor acoperi treptat întrebările, ipoteza, unitățile de analiză, raportările logice ale
datelor l a ipoteze și criteriile pentru i nterpretarea descoperirilor, adică exact cele cinci
componente pentru designul de cercetare. Deci vom observa că, în acest sens designul complet ia

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

35
forma unei „teorii” pe marginea obiectului de studiu . Aceasta nu reprezintă, în sensul formal, o
teorie vastă în domeniul economic și a științelor sociale , iar noi suntem conștienți că nu
reprezentăm niște teoreticieni desăvârșiți. Scopul este pur și simplu obținerea plan ului
satisfăcător, iar aceasta necesită ipoteze teoretice, care au fost definite de unii autori ca fiind „o
poveste (ipotetică) ce explică acțiunile, evenimentele, structurile și ideile” (Yin, 2005, p. 48).
Sperăm ca ulterior, designul complet să ofere indicii utile pentru selectarea datelor ce trebuie
colectate și a strategiilor pe care le vom folosi pentru a le analiza. De fapt, acesta este motivul
pentru care elaborăm teoria înaintea colectării datelor și este un pas esențial în cercetarea
cazurilor.
Totodat ă, suntem conștienți că această etapă nu este una ușoară, ci una destul de dificilă,
dar având o literatură care poate oferi un cadru bogat pentru conceperea studiului, vom putea
elabora o teorie adecvată cazului nostru . Pentru a depăși barierele ce stau î n fața dezvoltării
teoriei, ne -am pregătit pentru studiul nostru pe care vrem să -l efectuăm, examinând literatura
scrisă, aceasta regâsindu -se în b ibliografia citată, tema și ide ile noastre le -am discutat cu
profesori, colegi din activitatea practică a ace stui domeniu, punându -ne întrebări provocatoare în
legătură cu ce ea ce am studiat, de ce propunem studiul și ce sperăm să obținem în urma realizării
lui. De asemenea , suntem conștienți că nu vom putea cuprinde întreaga gamă a potențialelor
teorii relevante pentru studiul nostru.
Dezvoltarea teoriei nu are numai rolul de a facilita etapa colectării datelor, ci, dacă reușim
să o elaborăm în mod corespunzător va reprezenta și nivelul la care va avea loc generalizarea
rezultatelor studiului. Teoria prin sintagma „generalizare analitic ă” (Yin, 2005, p. 51), pusă în
contrast cu o altă metodă de generalizare a rezultatelor, cunoscută sub numele de „generalizare
statistică” (Yin, 2005, p. 51), constituie cea mai mare provocare pentru noi. Deo arece
„generalizarea statistică” este puțin rele vantă pentru strategiile cercetare studii de caz, fiind mai
larg acceptată pentru că cercetătorii au a cces imediat la formule cantitative pentru a stabili
nivelul de încredere cu care se pot face generalizările, deci pentru „unitățile de eșantionare” (Yin,
2005, p. 51), iar studiul nostru de caz nu este o „unitate de eșantionare” , de aceea vom utiliza
metoda de „generalizare analitică”, în care această teorie pe care o dezvoltăm anterior etapei de
analiză a datelor va fi folosită ca un șablon după care vom compara rezultatele empirice ale

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

36
studiului . Aceasta ne -ar putea ajuta dacă vom întâlni mai multe cazuri care susțin aceeași teorie,
putând pretinde că am efectuat o replicare.
Teoretizăm mai întâi unitatea primară de analiză care cuprinde : MODERNIZAREA
MET ODELOR ISTORICE DE SUPRAVEGHERE PRUDENȚIALĂ A INSTITUȚIILOR
DE CREDIT ȘI SECURITATE ÎN CONTEXT EUROPEAN . Supravegherea sistemului
bancar în România este în competența Băncii Naționale, care are exclusivitatea de autorizare a
instituț iilor de credit din România și prin supraveghere prudențială a acestora, asigură stabilitatea
și viabilitatea întregului sistem bancar. Această competență este extinsă și în afara granițelor țării
pentru a eficientiza procesul de supraveghere prudențială, prin î ncheierea de a corduri de
coordonare și cooperare cu autoritățile naționale . Astfel, având responsabilități ce rezultădin
dubla autoritate, monetară, respectiv prudențială , BNR are un rol intrinsec în menținerea
stabilității financiare.
Banca Națională a României urmăreș te cerințele de natură prudențială, atât la nivel I C, cât
și la nivel consolidat sau subconsolidat, atât pe baza rapo artelor proprii I C , cât și prin verificări
la sediul acestora , pentru a limita riscurile specifice activității bancare.
Supravegherea sec torului bancar de către BNR este, de fapt și de drept, o evaluare a
riscurilor și nu doar o verificare de conformitate a normelor cu realitatea, aceasta realizându -se
atât la nivel macroprudențial, cât și microprudențial. Prin această activitate, BNR urmăr ește
respectarea cerințelor prudențiale de natură cantitativă (solvabilitate, lichiditate etc.) și calitativă
(cadrul de administrare a riscului) prevăzute de normele adoptate de BNR și de cele ale Uniunii
Europene.
Cu toate acestea, BNR nu este abilitată să intervină în relațiile contractuale dintre clienți și
instituțiile de credit sau să se ocupe de aspecte legate de protejarea consumatorilor de servicii
financiare.
În cadrul acestei activități, BNR are competențe privind constatarea contravențiilor și
aplicarea sancțiunilor prevăzute de legislația incidentă.
În co nceptualizarea existentă pe site -ul BNR ( www.bnr.ro ) în baza legislației actuale:
„OUG nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului apr obată cu modificări și
completări prin Legea nr. 227/2007”, „în scopul protejării intereselor deponenților și al
asigurării stabilității și viabilității întregului sistem bancar, Banca Națională a României

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

37
asigură supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, persoane juridice române,
inclusiv a sucursalelor acestora înființate în alte state membre ori în state terțe, prin
stabilirea unor norme și indicatori de prudență bancară și urmărirea respectări i acestora și
a altor cerințe prevăzute de lege și de reglementările aplicabile, atât la nivel individual, cât
și la nivel consolidat sau subconsolidat, după caz, în vederea prevenirii și limitării
riscurilor specifice activității bancare” (http://www.bnro.ro/Supraveghere -prudentiala –
716.aspx ).
Supravegherea prudențială, practic, este activitatea prin care BNR, urmărește respectarea
de către I C, persoane juridice române, cerințele pruden țiale sau a altor cerințe conform legii și
reglementărilor luând în considerare rapoartele transmise de I C și verificările proprii la sediul
sau sucursalele I C din țară sau din afara ei.
Supravegherea eficientă se bazează pe autoritatea responsabilă a BNR în ceea ce privește
acordurile scrise încheiate cu alte autorități naționale , pe monitorizarea privind stabilitatea
financiară potrivit reglement ării unor măsuri financiar -fiscale a instituțiilor financiare nebancare
înscrise în Registrul general și supravegherea prudențială a instituțiilor financiare nebancare
înscrise în Registrul special, în activitate pe teritoriul României. De asemenea, se bazează pe
autoritatea responsabilă a BNR privind verificarea și controlul modului de aplicare a legislației în
legătură cu spălarea banilor , instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a terorismului și
aplicarea sancțiunilorinternaționale , a regulamentelo r de aplicare incidente, pentru toate
persoanele supuse supravegherii și a celor ce urmează să fie supravegheate.
Deosebit de important în analiza noastră este studiul experienței româ nești în privința
creării și de zvoltării registrului public de credit, f iind prezentată Centrala Riscului de Credit
(CRC) ca sistem flexibil modern, de raportare și administrare a informațiilor de credit din
România, principiile definitorii, arhitectura bazei de date, fluxurile de informații de credit,
difuzarea și utilizarea acestora. Trebuie cunoscute funcțiile, rolul și locul deținut de registrul
public de credit din România în diminuarea riscului de credit atât la nivel microprudențial, din
perspectiva instituțiilor de credit și financiare nebancare, cât și la nivel macropr udențial, din
perspectiva întăriirii supravegherii și reglementării, precum și în menținerea stabilității financiare
în România. De asemenea , au o importanță deosebită comparațiile trăsăturilor caracteristice ale
registrelor centrale și private de credit d in Uniunea Europeană (UE) , detaliile privind structura

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

38
acestora, participanții la procesul de colectare a datelor, informațiile înregistrate etc., acțiunile
concrete de colaborare într e băncile centrale din Uniunea Europeană în vederea realizării
uniforme, armonizate a informațiilor de credit granulare la nivel comunitar. Aici trebuie pus
accentul pe schimbul tranfrontalier de informații desfășurate pe baze bilaterale și nu în ultimul
rând, cunoașterea direcțiilor de dezvoltare a registrelor publice de credit în vederea utilizării
eficiente, uniforme, a informațiilor de credit atât la nivel național, cât și european. (Neagoe, A.
coord., Toma, G., Grădinariu, G., Sîrbu, A., Popescu, M., Za inea, G., Ardelean, D., Iancu, R.,
Ghinea, A., Radovici, D., Stancu, D., 2015, p.73) „Schimbul de informații se realizează bilateral,
între participanți, prin intermediul Băncii Centrale Europene, utilizând un sistem informatic
performant realizat pentru s usținerea efectivă a dialogului între structurile participante”.
Relevant pentru managementul securității informațiilor bancare este și obiectivul nostru de
cercetare privind eficacitatea și gradul de consolidare a sistemului de gestiune a riscului de
neplată generat din utilizarea instrumentelor de plată de debit în România. Banca Națională a
României încearcă să surprindă comportamentul de plată al titularilor de cont prin prisma
incidentelor de plăți raportate de instituțiile de credit la Centrala In cidentelor de Plăți (CIP),
conform reglementărilor în vigoare. Deci, comportamentul necorespunzător al titularilor de cont
care se află in baza de date CIP sunt analizate. (Neagoe, A. coord., Toma, G., Grădinariu, G.,
Sîrbu, A., Popescu, M., Zainea, G., Ar delean, D., Iancu, R., Ghinea, A., Radovici, D., Stancu, D.,
2015, p.175), incidentel e de plăți cu instrumentele de plată de debit (cecuri, cambii și bilete la
ordin) în interes public sau chiar ale utilizatorilor sunt gestionate de CIP. Analiza datelor din
baza de date a CIP ține cont de o serie de principii (Neagoe, A. coord., Toma, G., Grădinariu, G.,
Sîrbu, A., Popescu, M., Zainea, G., Ardelean, D., Iancu, R., Ghinea, A., Radovici, D., Stancu, D.,
2015, p.175): „principiul recenzării, conform căruia toa te persoanele declarante (instituții de
credit ) sunt obligate să raporteze la CIP informații privind incidentele de plăți; principiul
reciprocității, conform căruia fiecare persoană declarantă raportează incidentele de plăți pe
numele persoanelor fizice și juridice și poate obține de la CIP informații privind incidentele de
plăți raportate pe numele unui titular de cont de toate persoanele declarante; principiul agregării,
conform căruia CIP difuzează informații privind incidentele de plăți rezultate în urm a agregării
informațiilor individuale raportate de persoanele declara nte; principiul operativității schimbului
de informații, conform căruia CIP primește și transmite informații cu rapiditate prin intermediul

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

39
unei rețele electronice de la/către persoanele declarante (instituții de credit)”. CIP prin activitatea
sa asigură existența unei surse centralizate și actualizate de informații privind refuzurile la plată a
instrumentelor de debit, contribuie la creșterea nivelului de cunoaștere a prevederilor legale și
reglementărilor privind instrumentele de plată de debit și securitatea în utilizarea acestora și
totodată , este un partener de securitate a instituțiilor de credit în procesul de prevenire, evaluare
și limitare ale riscurilor repre zentate de clienții ră u platnici.
Unii specialiști (Beyon, D., 1990) consideră nivelul dată -informație ca un prim nivel în
informatica economică și de afaceri. După acest nivel există și cel de -al doilea și anume, acela al
informației derivate din alte informații pe bază de raționament, iar acesta este considerat nivelul
cunoștințelor. În acest sens după (Watters, 1992) „Cunoștința include capacitatea de a evalua
informația într -un anumit sens sau scop. A avea cunoștințe sau abilitatea de a efectua sarcini
complexe, presupune mai mult decât a avea o listă de instrucțiuni s au informații necesare, se cere
abilitatea manipulării informațiilor sau a sarcinilor”. Cu toate acestea nu orice dată sau
informație crează cunoștințe. Astfel , unele informații pot fi deja între cunoștințele receptorului și
deci nu generează informații noi. Tot așa, unele informații s -ar putea să nu aibă relevanță pentru
receptor, în sensul că nu sunt adecvate cunoștințelor lui. Cunoștințele reprezintă, deci, totalitatea
informațiilor dobândite anterior cu pr ivire la obiectul considerat. Problema cunoașterii și a
cunoștințelor este un domeniu vast supus studiului mai multor discipline.
Problema informației a devenit vitală pentru orice manager. El are nevoie de informații
relevante care să -l ajute în organizar e, planificare, control și decizie. După (Lucey, 1991)
informațiile sunt relevante dacă: dezvoltă cunoștințele; reduce nedeterminarea; este utilizabilă
pentru scopul propus. Totodată , trebuie să fie util ă, adică să fie: consistentă , relevantă, exactă,
oportună, accesibilă, completă și concisă (Nițchi, Ș.I., Racovițan, D. et. al. 1996, p.16).
În cazul nostru, în acest demers, respectând Regulamentul nr. 2 privind al BNR referitor la
CRC din 9 ianuarie 2012, publicat în Monitorul Oficial, Partea I 49/20 ian uarie 2012, intrat în
vigoare la 1 febr uarie . 2012 , cu modificările și completările ulterioare , identificarea unui debitor,
persoană fizică sa u persoană juridică nonbancară sau a operațiunilor (
lei, valută) prin care persoanele declarante se expun la risc f ață de acel debitor trebuie să fie
cuprinse în informația de risc de credit . Această imformație , aparținând CRC, se raportează de
către persoanele declarante Informația raportată este în legătură cu încălcarea contractelor

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

40
posesorilor de carduri de de credit sau, după caz, debit, calificată drept fraudă (îndeplinește
condițiile prevăzute de lege ), iar suma fraudată nu este înscrisă la restanțe în evidențele persoanei
care declară , reprezintă i nformația despre fraudele cu ca rduri . În vederea transmiterii
informațiilor către persoanele declarante se efectuează și s chimbul transfrontalier de informații
între registrele de credit naționale. S uma valorilor operațiunil or prevăzute (acordare de credit e);
asumarea de angajamente, față de o persoană fizică sau juridică, alta decât persoanele declarante,
etc., care este raportată la CRC , este văzută ca un risc individual . Acesta se determină de către
persoana declarantă și este expunerea acesteia față de un debitor . Persoana juridică nonbancară,
din baza de date a CRC raportată de către persoana declarantă se numește p ersoana recenzată.
Suma tuturor riscurilor individuale raportate de către toate persoanelor declarante pentru același
debitor, mai puțin valoarea operațiunilor în lei și în valută prevăzute este riscul global Acesta se
determină de către CRC și este o expunere globală a persoanelor declarante române față un
debitor singular. La CRC persoanele declarante sunt:
• Instituțiile de credit, p .j. române, pentru informațiile adunate din unitățile lor teritoriale
din România referitoare la riscul de credit și informațiile despre fraudele cu carduri;
• Sucursalele din România ale instituțiilor de credit străine, pentru informațiile adunate din
din unitățile lor teritoriale referitoare la riscul de credit și informațiile despre fraudele cu carduri;
• I.F.N. -urile, p.j. române , persoane juridice române, înscrise în R . S., pentru informațile de
risc de credit și informațiile despre fraudele cu carduri;
• Sucursalele cu sediul în România ale I. F. străine în R. S., pentru informațiile adunate din
unitățile lor teritoriale din România referitoare la riscul de credit și informațiile despre fraudele
cu carduri;
• Instituțiile emitente de monedă electronic, persoane juridice române, pentru toate
informațiile despre fraude cu carduri adunate din unitățile lor de pe teritoriul Români ei, care, în
conformitate cu Regulamentului B NR nr. 8/2011 , are un nivel semnifi cativ de monedă
electronică , în activitatea de creditare ;
• Instituțiile de plată, p . j. române, pentru informațiile de risc de credit și informațiile
despre fraudele cu carduri adunate din unitățile lor de pe teritoriul României , care potrivit
Regulamentului nr. 21/2009 al BNR , are un nivel semnifica tiv de creditare. (Regulament BNR
nr. 2, 2012).

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

41
Regulamentul prev ede, foarte important, că opțiunea de raportare a informației referitoare
la încadrarea debitorilor a sucursalelor de pe teritoriul României ale I. C. din alte state membre
trebuie comunicată de către acestea, în scris , direcției care coordonează activitatea CRC .
(Regulament BNR nr. 2, 2012). În continuare sunt definite conceptele de: Persoană acreditată să
comunice l a și să recepționeze de la C centrala Riscului informații cu privire la riscul de credit
despre fraudele c u carduri , care este angajatul autorizat de conducerea persoanei declarante ;
Perioada de raportare în care se raportează informația de risc de credit aferentă lunii anterioare ,
care este între 1 și 17 ale lunii curente; Utilizatori i, care sunt persoanele d eclarant e și Banca
Națională a României. Regulamentul precizează și limita de raportare, în funcție de care riscul
individual al unui debitor este transmis de către persoanele declarante la CRC, limită care poate
fi modificată de BNR.
Informați ile specifice incidentelor de plăți, publice sau în interesul utilizatorilor sunt
reglementate prin Regulamentul nr. 1 al BNR a CIP din 9 ian uarie 2012, public at în Monitorul
Oficial, Partea I 49 în 20 ian uarie . 2012, intrat în vigoare la 6 febr uarie . 2012, cu modificările și
completările ulterioare. Informația specifică incidentelor de plăți, publică sau pentru utilizator
este gestionată de CIP În vederea cercetării securității informației specifică incidentelor de plăți,
subliniem că regulamentul definește i nformații pentru public sau utilizator , respectiv :
1. Neîndeplinirea obligațiilor titlurilor de cont , a procesului de decontare a instrumentului
de plată reprezintă incidentul de plată . Aceste obligații sunt rezultate prin efectul legii, iar
neîndeplinire a lor este adusă , de către persoanele declarante , la cunoștința CIP.
2. Una dintre următoarele situații poate determina înregistrarea ca incident de plată: CEC –
ul emis fără autorizarea trasului , motiv pentru care a fost refuzat la plată; cec depus pentru plată
înainte de termen , dar refuzat nefiind disponibil în cont ; cec depus pentru plată inainte de termen ,
dar refuzat din lipsă de disponibil parțial ; cec emis cu dată falsă , motiv pentru care a fost refuzat
la plată; cec emis de cineva aflat în interdicție bancară , motiv de refuz la plată ; instrumente de
plată (cambie/bilet la ordin) cu scadență la vedere , prezent at(ă) pentru plată în terme n, dar
neexistând disponibil este refuzat(ă) ; instrumente ( bilet la ordin/cambie ) cu scadență la vedere,
prezentat(ă) la plată în termen, dar din lipsă de disponibil parțial este refuzat la plată ; instrumente
(bilet la ordin/cambie ) scadent după un anumit timp de la vedere, emitere la o dată fixă
prezentă t(ă) la plată la termen , dar din lipsă de bani în cont est e refuzat(ă) la plată ; bilet la

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

42
ordin/cambie cu scadență la un termen de la vedere , de la data emiterii sau la o dată fixă
prezentă t(ă) la plată la termen , dar refuzat(ă) la plată din lips a banilor din cont parțial ă de
disponibil , este i ncidentul de plată major .
3. Instrument de plată este oricare din următoarele:cambie, cec sau bilet la ordin.
4. O I. C. Trasă poate impune unui titular de continterzicerea emiteri de cecuri pe o
anumită perioadă dacă s -a produs un incident de plată major cu cec reprezentân d interdicția
bancară .
5. P. f. sau j ., rezidentă ori nerezidentă, care emițând/acceptând un instrument de plată este
obligatul la plată, pentru cec fiind trăgător, pentru cambie trasul acceptat, pentru biletul la ordin
subscriitorul .
6. CIP-ul are Persoanele declarante definite ca fiind I. C. – p. j. române, comunicând
incidentele de plăți cu titularii lor de cont sau din unitățile lor teritoriale, I. C. străine având
sucursale pe teritoriul României comunică incidentele cu titularii de cont proprii.
7. Persoana declarantă își autorizează o persoană care să comuniceși să primească de la
Centralăinformații privind incidentele, care este persoana acreditată .
8. P. f. sau j ., rezidente sau nerezidente, care , au fos înscrise în „Fișierul Național al
Persoanelor cu Risc”, din cauza înregistrării pe numele lor a incidentelor de plată majore , sunt
persoanele cu risc .
9. Pot fi persoane declarante una, toate sau unele din: Banca Națională a României,
Ministerul Afacerilor Interne , Parchetul de pe lângă În alta Curte de Casație și Justiție , cu
unitățile lor teritoriale, instanțele judecătorești, pot fi și alte instituții ale statului cu atribuț ii de
supraveghere și control, prin intermediul I. C., alte p.f. și j., rezidente sau nerezidente, care
solicită informații în condițiile legii , reprezintă u tilizatorii bazei de date CIP. (Regulament BNR
nr. 1, 2012).
Din dubla sa ipostază de autoritate monetarăși prudențială, Banca Națională a României
are un rol intrinsec în menținerea stabilității financiare, concept declarat pe site -ul băncii
http://www.bnr.ro/Stabilitate -financiara –Rolul -BNR -3114.aspx , rol care este exercitat „at ât prin
reglementarea și supraveg herea prudențială a instituțiilor aflate în subordinea sa , cât și prin
formularea și transmiterea eficientă a măsurilor de politică monetară și supravegherea
funcționării în condiții optime a sistemelor de plăți și decontări de importanță sistemică”. Pentru

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

43
îndeplinirea acestui rol și pentru menținerea conceptului de stabilitate financiară, „este necesară
identificarea riscurilor și vulnerabi lităților întregului sistem fina nciar, în ansamblul său și pe
componentele sale , deo arece monitorizarea stabilității financiare este preventivă”. Cu toate
acestea, apar și se dezvoltă unele disfuncționalități, precum evaluarea incorectă a riscurilor și
ineficiența alocării capitalului, iar acestea pot afecta stabilitatea sistemului financiar și
stabilitatea economică. În vederea lărgirii cadrului național de stabilitate financiară este necesară
intensificarea cooperării și conlucrării dintre autoritățile responsabile cu autorizarea,
reglementarea, supravegherea și controlul piețelor componente ale sistemului financiar.
Contextul european al supravegherii prudențiale și securitătii informațiilor bancare, după
părerea specialiștilor este apartenența României la Uniunea Bancară , în care Banca Central ă
Europeană (BCE) a devenit primul stâlp de rezistență, care are responsabili tatea supravegherii
băncilor mari din zona euro și care au o reprezentare de peste 70% și în sistemul nostru bancar .
În opinia lui Mugur Isărescu, puternicul argument al aderării unei țări non -euro la această uniune
este „prevalența în structura sectorului bancar a capitalului din zona euro” (Isărescu, 2014).
Prezența masivă a capitalului din zona euro în sistemul nostru bancar, determină necesitatea unei
reglementări și supravegheri transfrontaliere, iar prerogative le de supraveghere bancară doar la
nivel național , „nu ar avea decât rezultate suboptimale” (Isărescu, 2014), deoarece accesul la
informațiile privind băncile -mamă, este limitat și nu există perspectivă de ansamblu. Apartenența
la Uniunea Bancară, permite participarea „din interior la construcția unui mecanism căruia va
trebui oricum să i te alături cel mai târziu odată cu intrarea în zona euro ” (Isărescu, 2014).
Trebuie să conștientizăm că existența Uniunii Bancare în Europa va influența și va produce
oricum efecte în sistemul financiar al Români ei, chiar dacă nu suntem membri. Mai mult, asigură
participarea la adoptarea anumitor decizii care au efecte care vor fi resimțite.
Odată cu acceptarea noastră în Uniunea Bancară va fi asigurată „și înlăturarea unui
stimulent pentru dezintermediere din partea băncilor străine” (Isărescu, 2014), iar experiența
ulterioară declanșării crizei economice internaționale, ne oferă o lecție privind protejarea
sistemului bancar național, „unele autorități de supraveghere pot impune măsuri prudențiale
privind controlul capitalurilor, transferurile și creditarea intragrup, limitarea activității
sucursalelor sau interzicerea repatrierii profiturilor, determinând unele bănci să reducă activitatea
filialelor lor în țările -gazdă ” (Isărescu, 2014) .

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

44
Banca Centrală Europeană (BCE) a devenit la data de 04.11.2014, zi istorică pentru
Uniunea Europeană, „supraveghetorul unic direct al celor mai mari 120 de bănci reprezentând
85% din totalul activelor bancare din zona euro și ridică astfel primul pilon pe care se va sprijini
Uniunea Bancară europeană , un proiect în care este implicată și România” ( Cojocaru , 2014) . Cu
această ocazie franțuzoaica Daniele Nouy, pr eședintele Consiliului de Supraveghere al
Mecanismului Unic de Supraveghere , înființat sub tutela BCE, la acea dată a declarat că
supravegherea va fi „dură, corectă și independentă”. Ea a încercat chiar din prima zi de lucru să
armonizeze cele 18 modele de supraveghere bancară din zona euro, într -un model care să p oată fi
aplicat la un nivel paneuropean. Acest model are scopul de a determina băncile să ia mai multe
măsuri prudențiale pentru prevenirea crizelor economice, de altfel, obiectivul suprem al BCE ca
supraveghetor unic și concomitent este reclădirea încrede rii într -un sistem financiar zdruncinat
de criză și de scandaluri.
Răspunzând întrebărilor dacă România ar trebui să se alăture Uniunii Bancare , Mugur
Isărescu, la Sibiu, la data de 17 mai 2013, cu ocazia prezentării lucrării: „Uniunea Bancară:
principii, provocări, perspective ”, a răspuns „în condițiile în care din zona euro dețin trei sferturi
din activele sistemului bancar din România și două treimi din capitalul acestuia, apartenența la
Uniunea Bancară apare drept alegerea naturală”. Aceasta aduce avant ajele: „supravegherea mai
eficientă prin îmbunătățirea accesului la informații și eliminarea posibilității arbitrajului
jurisdicțional; evitarea eventualelor distorsiuni în planul competiției; participarea la construcția
unui mecanism căruia România i se v a alătura în mod necesar odată cu adoptarea euro ;
înlăturarea unui stimulent pentru dezintermediere, inclusiv din motive conjuncturale care țin de
grupurile bancare din țara de origine” (Isărescu, 2013, p. 31), dar și dezavantajul „de a-și aduce
aportul la un eventual fond de asistență în criză bancară, mai ales în eventualitatea aplicării unei
chei de contribuție care nu ține seama de gradul de intermediere financiară” (Isărescu, 2013, p.
31).
Uniunea Bancară împlică , după părerea lui Mugur Isărescu, „armo nizarea cadrului de
reglementare și supraveghere bancară, adică, Un singur set de reglementări; transferul de la nivel
național la nivel european al principalelor responsabilități privind supravegherea, adică , Un
mecanism unic de supraveghere; introducerea unor prevederi comune în vederea asigurării
suportului legal necesar gestionării falimentelor băncilor cu probleme” (Isărescu, 2013, p. 9).

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

45
Mecanismul unic de supraveghere trebuie să aibă la bază supravegherea prudențială atât la
nivelul autorităților naționale prin: „protecția consumatorilor; combaterea spălării banilor;
supravegherea entităților care aparțin unor instituții de credit cu sedi ul central în afara UE”
(Isărescu, 2013, p. 16), cât și la nivelul Băncii Centrale Europene „prin autorizarea instituțiilor de
credit ; asigurarea îndeplinirii de către bănci a cerințelor de adecvare a capitalului și de lichiditate;
supravegherea conglomera telor financiare pe bază consolidată” (Isărescu, 2013, p. 16). Este
extrem de important ca BCE și autoritățile naționale de supraveghere să funcționeze ca un
sistem. Astfel, BCE va supraveghea direct doar băncile de importanță sistemică, restul rămânând
în sarcina autorităților naționale, dar sunt câteva condiții: „ procedurile în conformitate cu care se
desfășoară activitatea de supraveghere vor fi unice și aprobate în prealabil de Comitetul de
Supraveghere al BCE; toate datele aferente activității de supra veghere vor fi transmise BCE;
BCE va putea decide să supravegheze direct orice bancă ori grup de bănci considerate a fi o
sursă potențială de risc sistemic” (Isărescu, 2013, p. 16). Pentru acest Mecanism unic de
supraveghere a fost aleasă BCE luând în cons iderare următorele aspecte: este „o instituție cu
reputație deja consolidată, cu expertiză în domeniul financiar și independență operațională;
Tratatul privind funcționarea UE (Art.127, 6) permite în mod explicit încredinț area unui astfel de
mandat BCE; Sinergia existentă între supravegherea bancară și funcția de împrumutător de
ultimă instanță, și Supravegherea sistemelor de plăți; Capacitatea de a combina supravegherea
micro cu cea macroprudențială” (Isărescu, 2013, p. 17).
Beneficiile aduse de mecanismul unic de supraveghere se îndreaptă spre a acționa în
direcția restabilirii încrederii investitorilor și deponenților printr -o transparență crescută în care
„activele neperformante nu vor mai putea fi ascunse în alte jurisdicții” (Isărescu, 2013, p. 18) și
reducerea riscului sistemic prin „identificarea și monitorizarea expunerilor și legăturilor
financiare internaț ionale” (Isărescu, 2013, p. 18). O autoritate de supraveghere transnațională va
evita fragmentarea piețelor financiare la nivel european prin ”eliminarea cerințelor de adecvare a
activelor și pasivelor la nivel național; înlesnirea circulației capitalurilor în interiorul UEM;
restaurarea bunei funcționări a mecanismului de transmisie a politicilor monetare ” (Isărescu,
2013, p. 18).
Introducerea Mecanismului unic de supraveghere induce o serie de provocări, cum ar fi:
„Participarea pe bază de voluntariat a țărilor din afara zonei euro ar p utea crea un alt tip de

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

46
fragmentare a pieței unice europene; Modul în care statele membre din afara zonei euro care se
alătură Uniunii Bancare vor participa la adoptarea deciziilor în cadrul BCE este în curs de
clarificare p rin: reprezentarea cu drepturi d epline în Comitetul de Supraveghere al BCE, dar nu și
în Consiliul Guvernatorilor – instanța supremă de decizie a BCE, de aici, rezultând necesitatea
creării unui mecanism de mediere a potențialelor conflicte ” (Isărescu, 2013, p. 19).
Din perspectiva BCE, pot acționa următoarele riscuri: Riscul reputațional, administrabil
prin „Edificarea unui proces decizional care să separe complet funcția de politică monetară de
cea de supraveghere; Derularea unei evaluări comprehensive a situației bilanțiere a băncilor care
vor intra în responsabilitatea sa directă înainte de operaționalizarea mecanismului unic de
supraveghere; Construirea capacității instituționale a BCE pentru activitatea de supraveghere
prin asigurarea personalului specializat” (Isărescu, 2013, p. 20) și Riscul legal: „Unele dintre
prevederile variantelor preliminare ale legislației par a fi în conflict cu principiul independenței
băncii centrale consfințit de Tratatul de la Maastricht” (Isărescu, 2013, p. 20).
După părerea lui Florin Georgescu, având la bază geneza crizei financiare internaționale,
considerată a fi în primul rând, „o criză a întregului sistem economic demonstrată de extinderea
și severitatea sa care se manifestă în toate statele dezvoltate și în întreaga lume” (Georgescu,
2013, p. 5), și care „își are originea în sectorul financiar și a contaminat rapid economia în plan
mondial” (Georgescu, 2013, p. 5), „criza economică actuală nu are o singură cauză ci este
rezultatul unei combinații de factori acționând concomitent prin: acumularea un or dezechilibre
ale balanțelor de plăți în multe țări (deficite/surplusuri cronice), precum și suprafinancializarea
economiilor, adică, volumul global de credite excesiv în raport cu dinamica economiei reale”
(Georgesu, 2013, p. 5), acesta a scos la iveală : vulerabilitățile macroeconomice ale României,
apariția ajustării economice a României, necesitatea unui cadru integrat de identificare a
dezechilibrelor și nu în ultimul rând, necesitatea reformei reglementării și supravegherii
prudențial e la nivel europ ean. Reforma arhitecturii europene de supraveghere financiară a
început cu conceptul de „Arhitectură europeană de supraveghere financitară”, iar „Structura
Sistemului European de Supraveghere Financiară ” se dezvoltă atât prin Supraveghere
macroprudențială girată de „Comitetul European pentru Risc Sistemic ”, care primește informații
despre evoluțiile microprudenți ale și trimite către acest nivel avertizare timpurie privind riscurile,
cât și prin Supraveghere microprudențială, condusă de un Comitet director.

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

47
Modificarea, completarea și moder nizarea cadrului prudențial a început prin revizuirea
acestuia impusă pe fondul „evidențierii importanței riscului sistemic, insuficient tratat în pachetul
de reglementări prudențiale din perioada care a precedat criza fina nciară; supraestimării
capacității instituțiilor de credit de a măsura cu precizie riscuri majore și al caracterului fidel al
evaluărilor acordate de agenențiile de rating; reflectării necorespunzătoare în cerințele
prudențiale a riscului de lichiditate, a tât pe componenta de finanțare, cât și pe cea de valorificare
a activelor” ( Georgescu, 2013, p. 50). „Creșterea gradului de acoperire cu capital reglementat a
riscului ” este o altă modernizare a supravegherii istorice. Aceată modernizare se face „din
opera țiuni aferente portofoliului de tranzacționare, inclusiv pentru securitizări de credit al
contrapartidei” (Georgescu, 2013, p. 50). Introducerea unor rezerve de capital în scop
macroprudențial, după părerea lui Florin Georgescu se face prin: „Rezervă variabilă de capital și
Suplimentul de capital pentru instituțiile de importanță sistemică” (Georgescu, 201 7, p. 50).
„Schimbarea filozofiei de remunerare ” astfel ca „doar o mică parte din valoarea compensațiilor
se oferă sub formă de numer ar, iar partea dominantă se acordă sub formă de acțiuni ce nu pot fi
vândute decât după o anumită perioadă de timp sau sub forma unor opțiuni de cump ărare”
(Georgescu, 2014, p. 50). Acestea evidențiază o altă modificare în vederea modernizării
metodelor de supraveghere istorice.
Securizarea sistemului bancar se realizează și printr -o îmbunătățire a mecanismul ui de
protecție a sistemului bancar , vizând: „evitarea hazardului moral, orice instituție insolv abilă ar
trebui să fie în măsură să iasă de pe piață, indiferent de mărimea și de gradul său de
interconectare, fără a provoca perturbări siste mice” (Georgescu, 2013, p. 52 ). Î n legătură cu
minimalizarea interferenței cu evoluția sustenabilă a pieței: „decizia privind asumarea costur ilor
de rezoluție trebuie preced ată de analizarea variantei lichidării institituției insolvabile prin
intermediul procedurii obiș nuite de insolvență ” (Georgescu, 2013, p. 52), aici existând pericolul
privind stabilitatea financiară prin durata îndelungată de finalizare. Dar ce rep rezintă rezoluția
bancară? După cum precizează Florin Georgescu, „Rezoluția bancară înseamnă restructurarea
asistată de stat a unei instituții de credit în vederea asigurării continuității funcțiilor sale esențiale
pentru economie ” (Georgescu, 2013, p. 53) . Întreruperea activităților, serviciilor și operațiunilor
vor perturba piețele financiare și implicit economiile din statele membre , aceste activități ,
servicii și operațiuni fiind funcții esențiale/critice ale unei instituții de credit. Soluția, ne este

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

48
subliniată tot de Florin Georgescu și este: „declanșarea timpurie a procedurii de restructurare
asistată, înainte ca insolvabilitatea instituției de credit să se reflecte în bilanț, ia r întregul capital
propriu să fi fost erodat” (Georgescu, 2013, p. 52). Această restructurare asistată, restructurare
„administrativă ” a activității se poate opera prin: „lichidarea ordonată a instituției, după
transferul componentelor critice sau continuarea activității, ulterior recapitalizării interne”
(Georgescu, 2013, p. 52).
După cum istoria ne -a demonstrat că orice criză economică inevitabil este însoțită/urmată
de ample reforme structurale la nivelul sistemelor afectate, de fapt o modalitate prin care aceste
sisteme caută un răspuns crizei, t ot așa, criza financiară ca re a debutat în 2008 a „declanșat un
proces complex de reformare a piețelor financiare, proces care în mod firesc are și o componentă
ce se adresează supraveghetorilor financiari” (Davidescu, Vol. 434, p. 5). Criza financiară este
factorul declanșator a un ui amplu proces de reformă (modernizere) la nivelul supravegherii
bancare, prin readucerea în centrul atenției specialiștilor, dar mai ales, a guvernelor tema
stabilității financiare. Aceasta a generat implicit o serie de dispute privind necesitatea sau nu a
reformării sistemelor financiare și de supraveghere a acestora. Alături de abuzul de securizare și
creșterea shadow banking sector insuficient reglementate, dezvoltarea excesivă a sectorului
financiar în majoritatea țărilor europene și în SUA, problema de natură etică pe care a generat -o
criza financiară, creditele ipotecare cu nivel de risc ridicat în SUA, au venit „practicile
inadecvate de gestionare a riscurilor, acordarea de credite cu încălcarea principiilor de prudență
bancară, îndatorarea excesivă (efectul multiplicator), nerespectarea obligațiilor de diligență și
retragerea bruscă de lichidități au fost identificate drept riscuri importante la adresa instituțiilor
financiare, de natură a afecta stabilitatea financiară” (Davidescu, Vol. 434, pp. 6 -7). Toate
acestea au condus la prior itizarea de prim rang a implementării unor măsuri de îmbunătățire a
cadrului de reglementare a serviciilor financiare în Uniunea Europeană, de creștere a
transparenței, dar și a măsurilor pe linia asigurării stabilității financiare și a diminuării impactului
riscului sistemic.
Supraveghere a piețelor financiare în Europa s -a dezvoltat pe conceptul evoluției , conform
căruia „Structura Lamfalussy a Comitetelor de Supraveghere realizează o convergență
semnificativă în exercit area acest or activități la nivelul statelor membre UE” (Davidescu, Vol.
434, p. 8). Începând cu anul 2001 procesul Lamfalussy a instituit un mecanism care trebuie să

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

49
asigure o convergență a practicilor europene în domeniul supravegherii financiare, și nu numai,
în care procesul de reglementare a piețelor financiare a fost structurat pe patru paliere, respectiv:
Nivelul 1 – Legislația cadru; Nivelul 2 – Adoptarea formal ă a detaliilor tehnice; Nivelul 3 –
Comitetul european al supraveghetorilor bancari (CEBS); Nivelul 4 – Controlul modului în care
a fost transpusă legislația Uniunii Europene în reglementările legale naționale (acquis
communitaire). Prin aceasta s -a realiz at o anumită convergență în domeniul supravegherii, dar
„aceasta nu a fost suficient de avansată ca să trateze la nivel european actuala criză financiară”
(Davidescu, Vol. 434, p. 8). Atunci, la solicitarea președintelui Comisiei Europene s -a format, în
octombrie, o comisie din opt specialiști independenți, recunoscuți internațional, prezidată de
Jaques de Larosi ẻre, fost președinte al Băncii Centrale a Franței. Raportul de Larosi ẻre a fost
publicat î n februarie 2009 și a constituit o etapă în reformarea si stemelor de supraveghere a
piețelor financiare și a cuprins și „Recomandări ale măsurilor în domeniul supravegherii la
nivelul UE ”. Raportul a scos în evidență importanța supravegheri i macroprudențiale în vederea
monitorizării și evaluării pericolelor pote nțiale pentru stabilitatea financiară, dar și necesitatea
conturării unui nou cadru arhitectural de supraveghere a sistemului financiar european, structurat
pe doi piloni: „Pilonul I – În vederea executării supravegherii macroprudențiale, înființarea
Consi liului Europen de Risc Sistemic (European System Risk Council – ESRC) sub egida BCE
și a Comisiei Europene și Pilonul II – Crearea unui nou Sistem European de Supraveghere
financiară (European System of Financial Supervision – ESFS ), care transforma comitetele de
nivel trei (CEBS, CESR, CEIOPS) în autorități europene cu competență în domeniul
supravegherii piețelor financiare” (Davidescu, Vol. 434, pp. 9 -10). Drept urmare , la nivelul UE,
supravegherea microprudențială se efectua prin intermediul a trei autorități de supraveghere:
„European Banking Authority – EBA ”, „European Insurance and Occupational Pensions
Authority – EIOPA ”, „European Securities Authorty – ESA ”. Acestea aveau competențe lărgite
față de cele existe nte la comitetele de nivel – 3, înființate în baza reformei Lamfalussy,
contribuind la „elaborarea unui set unic de norme armonizate, la îmbunătățirea supravegherii
instituțiilor transfrontaliere prin elaborarea unor cerințe și abordări comune la soluționarea unor
litigii între autoritățile naționale de supraveghere”(Davidescu, Vol. 434, p. 11). În anul 2010,
Parlamentul European și Consiliul Europei au aprobat un set de regulamente cu rolul de a
transpune în legislația comunitară recomandările Raportului de Larosi ẻre, punâ nd astfel temelia

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

50
„Sistem ului European al Supraveghetorilor Financiari (SESF) ”. În anii următori, s -a constatat că
Autoritatea Bancară Europeană (EBA), înființată în 2011, „Sistemul European de Supraveghere
financiară (SESF) ” în ansa mblu, „au îmbunătățit în mod semnificativ cooperarea dintre
autoritățile de supraveghere bancară din cadrul UE” (Davidescu, Vol. 434, p. 12) .
Așa după cum am mai arătat, M ecanismul unic de supraveghere a fost înființat prin
adoptarea, la 12 septembrie 2013, de c ătre „Parlamentu l European ”, a propunerilor „Comisiei
Europene ” privind „mecanism ul unic de supraveghere MUS” . „Mecanismul unic de
supraveghere va fi înființat și va deveni pe deplin operațional după 12 luni de la intrarea în
vigoare a regulamentului”. M US, unul d intre pi lonii Uniunii Bancare, a creat un nou sistem de
supraveghere financiară, format din „BCE și autoritățile naționale competente din țările UE
participante ”, „printre acestea se numără atât cele care au adoptat euro, cât și cele care nu au
adoptat euro , dar c are au hotărât să inițieze o cooperare strânsă cu mecanismul unic de
supraveghere” (Davidescu, Vol. 434, p. 16). România, stat membru al UE din afara zonei euro, a
văzut ca o necesitate a modernizării metodelor istorice de supraveghere și a securității
informațiilor bancare și s -a asociat M US, dar, tot adevărat este și faptul că „și până acum (atunci,
n.n) România în calitate de membră a Uniunii Europene, a aplicat direct Regulamentele și a
transpus Directivele prudențiale în cadrul legislației primare și s ecundare interne, ceea ce a
asigurat în mare măsură convergența cu practicile și politicile de supraveghere bancară
europene” (Davidescu, Vol. 434, p. 20). După cum au arătat și alți autori, Cătălin Davidescu
precizează că aderarea României la Mecanismul unic de supraveghere a adus avantaje, cum ar fi:
„întărirea stabilității financiare, creșterea încrederii în sistemul bancar național datorită
armonizării practicilor de supraveghere și a schemelor de garantare a depozitelor , precum și
susținerea creditării și a creșterii economice ca urmare a reducerii fragmentării piețelor financiare
europene; evitarea eventualelor distorsiuni în planul competiției; este preferabilă participarea la
construcția unui mecanism căruia România i se va alătura în mod necesar odată cu adoptarea
euro; înlăturarea unui stimulent pentru dezintermediere, inclusiv din motive conjuncturale care
țin de grupurile bancare din țara de origine” (Davidescu, Vol. 434, p. 20), dar și atragerea unor
dezavantaje, precum: „o reducere a instrumentelor și a puterii de decizie rămase la nivel,
național, în principal în domeniul supravegherii prudențiale și al rezoluției bancare; conduce la o
serie de cheltuieli determinate de contribuțiile naționale la finanțarea mecan ismelor

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

51
implementate, în mod deosebit pentru mecanismul unic de rezoluție și pentru schemele de
garantare a depozitelor” (Davidescu, Vol. 434, p. 20).
Poziția României este exprimată prin Memorandumul „Poziția României privind măsurile
de consolidare a Uni unii Economice și Monetare UEM”, în care „România susține crearea unei
veritabile uniuni bancare…, considerând însă că acest proces nu trebuie să fie în detrimentul
statelor membre aflate în afara zonei euro și să contribuie, astfel, la fragmentarea Uniu nii
Europene” (Davidescu, Vol. 434, p. 20). În acest sens, în opinia Băncii Naționale a României a
arătat că extinderea sferei de cuprindere a Mecanismului unic de supraveghere (MUS) să includă
toate statele membre din Uniunea Europeană, dar după o perioad ă rezonabilă de tranziție. BNR
consideră că implementarea MUS „trebuie să țină seama de necesitatea asigurării unui echilibru
între fezabilitate și celeritate, având în vedere etapizarea asumării de BCE a responsabilităților
efective în privința supraveghe rii instituțiilor de credit la nivelul zonei euro, în colaborarea și
prin delegare de atribuții către supraveghetorii naționali relevanți ” (Davidescu, Vol. 434, p. 21).
De altfel , prin intermediul Raportului asupra stabilității financiare 2013, BNR arată c ă este
necesar să se asigure „un raport echitabil între drepturile și obligațiile fiecărui stat membru
participant și configurarea atentă și echilibrată a modului concret în care statele membre din
afara zonei euro ar putea participa la mecanismul unic de supraveghere, respectiv la Uniunea
Bancară” (Raport BNR, 2013) .
În ceea ce privește atribuțiile și instrumentel e de supraveghere prudențială, unii autori
arată că Aut oritățile Naționale Competente ( ANC ) sau Autoritatea Na țională Desemnate (AND)
„pot aplica cerințe ca băncile să dețină amortizoare de capital, la nivel corespunzător, pe lân gă
cerințele de fonduri proprii , inclusiv rate ale amortizoarelor anticiclice de capital, precum și orice
altă măsură care vizează contracararea riscurilor sistemice sau macroprudențială” (Libocor, Vol.
108, p. 13). Pe linia cooperării dintre BCE și ANC a un ui stat membru participant care încă nu a
adoptat euro este „un element definitoriu al relației și condițiilor în care respectivul stat membru
se implică în MUS” (L ibocor, Vol. 108, p. 13). Statul membru poate opta să inițieze procedura
de aderare la Uniunea Bancară și implicit acor dul de cooperare strânsă, iar BCE poate iniția
încetarea/suspendarea acordului de cooperare strânsă dacă statul membru nu adoptă anumite
măsuri corective sau nu își respectă obligațiile din acord. „Realizarea atribuțiilor de supraveghere
va fi separa tă de realizarea atribuțiilor monetare din punct de vedere a personalului implicat,

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

52
raportărilor ierahice și a reuniunilor” (L ibocor, Vol. 108, pp.13 -14) și Consiliul guvernatorilor
vor acționa separat pentru realizarea atribuțiunilor de supraveghere și pentru realizarea celor
monetare. Operaționalizarea MUS „implică evaluarea cuprinzătoare a băncilor semn ificative din
punct de vedere a criteriil or BCE și constă în derularea etapizată a trei exerciții” (L ibocor, Vol.
108, p. 14). Exercițiile vizează evaluarea riscurilor, evaluarea calității activelor și testul de stres.
În analizele altor specialiști, am observat preocupări pentru implicațiile mecanismului unic
de supraveghere asup ra funcțiilor BCE și a activităților instituțiilor de credit „Tratatul de la
Maastricht a lăsat atribuțiile în materie de supraveghere bancară la nivelul autorităților naționale,
recunoscându -se astfel dificultatea tehnică și legislativă a implementării unui sistem de
supraveghere unic, paneuropean” (Barbu, Boitan, 2013, p. 61). Aceș ti spe cialiști, bazându -se pe
valorificarea unor opinii ale oficialilor instituțiilor bancare europene și ale cercetătorilor din
mediul aca demic și preocupați de noua filozofie și practică a supravegherii bancare pe care
Uniunea Bancară le va genera la nivel paneuropean, și -au propus să identifice care vor fi
influențele asupra funcțiilor BCE, în calitate de supraveghetor unic al sistemului b ancar european
și a activității inst ituțiilor de credit. Cercetarea cu o structură neconvențională a fost dezvoltată
prin formularea unei serii de interogații și răspunsuri cu privire la provocările instituționale. Seria
de interogații sunt: „1. Este BCE î ndreptățită să îndeplinească rolul supraveghetorului unic?; 2.
Rolul de lender of last resort a afectat independența BCE?; 3. Dubla supraveghere (la nivel
național și cea exercitată de BCE) se poate dovedi conflictuală sau redundantă?; 4. Este oportună
partajarea atribuțiilor de supraveghere între autoritatea unică BCE și autoritățile naționale?; 5.
Care va fi impactul supravegherii integrate asupra băncilor de importanță sistemică?; În ce mod
va fi afectată activitatea instituțiilor de credit?; Ce efecte v a produce supravegherea bancară
unică asupra indicatorilor de performanță și risc ai instituțiilor de credit?; 8. Cum va influența
mediul concurențial modul în care operează instituțiile de credit?” (Barbu, Boitan, 2013).
Elaborând și răspunsurile în baza dovezilor menționate în lucrare, autoarele au ajuns la concluzii
interesante care, mai târziu au fost confirmate sau nu de Raportul special al Curții de Conturi
Europeană, în anul 2014, intitulat „Supravegherea europeană prinde contur – Evoluția Autorități i
Bancare Europene într -un mediu în schimbare”. Dintre concluziile relev ante la care au ajuns
autoarele, menționăm: „crearea Uniunii Bancare Europene la nivelul zonei euro se traduce prin
abandonul opțiunilor naționale în materie de reglementare financiară și supraveghere bancară, și

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

53
deci o renunțare benevolă la atributul suveranității naționale, în favoarea unei autorități europene
unice; evidențele empirice (sintetizate în lucrare, n.n.) nu evidențiază, în mod clar, un impact
pozitiv al inițiativelor de r eformare și eficientizare a cadrului de supraveghere bancară din ultimii
ani, atât în spațiul european, cât și pe plan internațional; sunt clar exprimate câteva repere;
întrucât rolul BCE, în calitate de împrumutător de ultim rang și de finanțator al deficitelor
bugetare, a pus sub semnul întrebării independența acestei instituții, opinăm că este necesară o
redefinire a criteriilor de apreciere a independenței băncilor centrale în situații excepționale, de
criză financiară; semnalăm multiple deficiențe tehnice ce vor decurge din corelarea atribuțiilor
BCE în calitate de supraveghetor unic, cu cele ale Autorității Bancare Europene în calitate de
reglementator unic și cu cele ale autorităților naționale; unificarea cadrului de supraveghere, cu
implicații directe și imediate asupra monitorizării instituțiilor financiare de importanță sistemică,
bazându -se pe expertiza și contribuția fiecărei autorități naționale în demersul de monitorizare a
acestora; instituțiile de credit supravegheate, vor trebui să facă față unor costuri suplimentare,
generate de noile cerințe de raportări financiare prudențiale, comisioanele percepute de BCE și
de resursa umană suplimentară; majoritatea cheltuielilor operaționale ale instituțiilor de credit
vor avea un impact direct asu pra indicatorilor de profitabilitate, în măsura în care băncile vor
suporta integral aceste costuri; dacă optează pentru transfer integral sau parțial al costurilor către
clientelă, prin încorporarea acestora în costul produselor și serviciilor financiare oferite, există
posibilitatea erodării; implicațiile mecanismului unic de supraveghere asupra funcțiilor BCE și a
activității instituțiilor de credit portofoliului de clienți, prin migrarea acestora către bănci ce fac
obiectul supravegherii unice, dar care oferă cea mai bună remunerare plasamentelor și costurile
cele mai reduse la creditare; toate acestea pot fi compensate de efectele benefice pe care le va
antrena supravegherea consolidată” (Barbu, Boitan, 2013).
În scopul de a asigura supravegherea microp rudențială, în anul 2011, a fost creat Sistemul
european al supraveghetorilor financiari (SESF), din care face parte și Autoritatea Bancară
Europeană (ABE) . Ca obiectiv principal al SESF prezentat „este acela de a contribui la
stabilitatea pe termen scurt, mediu și lung a sistemului financiar pentru economia Uniunii și
pentru cetățenii și întreprinderile sale” (Curtea de Conturi Europeană – CCE, Raport special,
2014, p. 14). Structura SESF cuprinde pe lângă Autorirtatea Bancară Europeană (ABE) și
următoarele : „Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) ” și „Autoritatea

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

54
Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) ”. Acestea asigură împreună cu
autoritățile naționale de supraveghere, supravegherea microprudențială, iar împreună cu
Comitetul european pentru risc sistemic (CERS) este responsabil cu supravegherea
macroprudențială. Aceste entități „formează arhitectura europeană de supraveghere ” (CCE,
2014, p. 14). Arhitectura europeană de supraveghere se poate vedea în Figura IV.2.2. (ve zi cap.
4, Colectarea dovezilor):

MODERNIZAREA METODELOR ISTORICE DE SUPRAVEGHERE ȘI
SECURITATE PRIN MANAGEMENTUL SECURITĂȚII INFORMAȚIILOR
BANCARE ȘI A SUPRAVEGHERII PRUDENȚIALE

Fig. IV.2.2. Arhitectura europeană de supraveghere creată în 2011
Sursa: Curtea de Conturi Europeană – CCE, Raport special, 2014, p. 14 .

Autoritatea Bancară Europeană (ABE) s-a înființată la 1 ianuarie 2011 (Parlamentul
Europen, Regulament UE nr. 1093/2 010) și a înlocuit Comitetul European al inspectorilor
bancari (CEBS ), prin același regulament și are „un rol mai important în cadrul reglementării și al

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

55
supravegherii prudențiale, precum și în procesul legislativ ” și al protecției consumatorilor. Deși
ABE are un rol mai important decât fostul CEBS în ceea ce privește supr avegherea în UE,
„supravegherea cotidiană a băncilor rămâne de competența autorităților naționale de
supraveghere, ABE nu exercită o supraveghere directă a instituțiilor financiare” (CCE, Raport
special, 2014, p. 15). Pentru a avea o imagine consolidată as upra expunerii la risc a unei bănci,
Sistemul european de supraveghere se bazează pe „cooperarea dintre autoritățile de supraveghere
din țara de origine și cele din țara gazdă, care fac schimb de informații prin intermediul colegiilor
de supraveghetori” (C CE, Raport special, 2014, p. 15). Finanțarea ABE este asigurată „60% de
autoritățile naționale de supraveghere și 40% din bugetul UE” (CCE, Raport special, 2014, p.
15).
Mergând mai departe cu progresele în ceea ce privește supravegherea financiară europeană
arătăm că la 15 octombrie 2013, Consiliul European , prin Regulamentul UE, conferă „atribuții
specifice Bănncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea
prudențială a instituțiilor de credit ”. Cu această ocazie, Con siliul a aprobat modificări ale
„Regulamentului de instituire a ABE ”. Regulamentul BCE prevede „cooperarea dintre BCE și
autoritățile naționale de supraveghere, dar „autoritatea responsabilă de funcționarea generală a
mecanismului unic de supraveghere este BCE ” (CCE, Raport special, 2014, p. 18). BCE asigură
supravegherea directă a majorității băncilor cu importanță sistemică din zona euro, în același
timp restul băncilor vor rămâne sub supravegherea autorităților naționale competente. Cele din
urmă fiind, în continuare, responsabile de sarcinile care nu au fost conferite BCE, de exemplu,
protecția consumatorilor și supravegherea băncilor din terțe țări ”. Funcționarea Supravegherii
financiar europeană după introducerea mecanismului unic de supraveghere s -a desfășurat după
un model din Figura IV.1.3. (vezi capitolul 3, colectarea dovezilor) :

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

56

Fig. IV .1.3. Supravegherea financiară europeană în urma introducerii mecanismului unic
de supraveghere (MUS)
Sursa: Curtea de Conturi Europeană – CCE, Raport special, 2014, p. 18 .
După cr earea mecanismului unic de supraveghere, rolul de reglementare al ABE a trebuit să
rămână în esență neschimbat, dar în ceea ce privește supravegherea au existat anumite domenii
în care trebuie clarificat modul de repartizare a responsab ilităților între ABE și BCE „Cu toate
acestea, există anumite domenii în care su bzistă o lipsă de claritate în ceea ce privește
repartizarea responsabilităților între ABE și BCE” (CCE, Raport special, 2014, p. 35) sau
„Legislația prevede că BCE și autoritățile naționale competente din statele membre ale UE care
nu participă la mecanismul unic de supraveghere ar trebui să încheie un memorandum de
înțelegere … în vederea îndeplinirii atribuțiilor de supraveghere” (CCE, Raport special, 2014, p.
35), iar „Cooperarea bilaterală dintre principalele autorități de supraveghere bancară din UE va fi
asigurată în mai mare măsură prin aceste memorandumuri, decât printr -o coordonare puternică
de către ABE” (CCE, Raport special, 2014, p. 35) sau „Mandatul ABE, î n ceea ce privește rolul
său în cadrul colegiilor de supraveghetori, ar putea fi pus astfel sub semnul întrebării în cazul în
care BCE încheie un acord privind practicile de supraveghere cu autoritățile de resort din statele
membre care nu participă la mec anismul unic de supraveghere” ( CCE, Raport special, 2014, p.
35). Mai mult ”resursele de personal ale ABE sunt dependente de personalul furnizat de

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

57
autoritățile naționale de supraveghere (experți naționali sau asistență pe termen scurt pentru
anumite sarci ni)” (CCE, Raport special, 2014, p. 35) . Se observă aici concurența între BCE și
ABE pentru recrutarea de personal de pe ac eeași piață care să lucreze , în cadrul BCE pentru
mecanismul unic de supraveghere și în cadrul ABE, la fel.
Curtea de C onturi Europeană a efectuat un audit , în anul 2014, prin care a evaluat „dacă
Comisia și ABE se achitaseră în mod satisfăcător de responsabilitățile privind sistemul de
reglementare și supraveghere a sectorului bancar creat în 2011 „ și a examinat „eficacitatea ”
noilor „dispoziții în ceea ce privește ”, printre altele, supravegherea „bancară transfrontalieră ”.
Curtea a informat „cu privire la faptele pertinente ” și a analizat „care sunt ” concluziile
„formulate în urma auditului care ar putea fi utile pentru supraveg herea bancară în cadrul
mecanismului unic de supraveghere ”. Curtea a făcut observații privind „reforma în materie de
supraveghere ” ”ABE a contribuit la supravegherea transfrontalieră, dar unele provocări subzistă”
(CCE, Raport special, 2014, p. 25) sau „Convergența activităților de supraveghere prin
intermediul colegiilor de supraveghetori s-a îmbunătățit, dar rămâne limitat ă” (CCE, Raport
special, 2014, p. 26 ) sau „Rolul de mediere al ABE a fost limitat de constrângeri de natură
juridică” (CCE, Rap ort special, 2014, p. 28 ) sau „nu au fost dezvoltate înc ă sistemele de
protecție a consumatorilor și nici sisteme -cheie de gestiune” (CCE, Raport special, 2014, p. 3 2).
Curtea a opinat că reforma legilativă din sectorul bancar, instituită în 2011, a consti tuit „un prim
pas important ca răspuns la criza financiară” (CCE, Raport special, 2014, p. 3 6). Cu toate
acestea, Curtea a precizat că au fost o serie de dificiențe față de care a „elaborat un set de
recomandări în atenția ” factorilor „de decizie politică și a instituțiilor implicate ”, cum ar fi: R1 –
„Ar trebui să se acorde timp suficient pentru elaborarea standardelor și pentru consultări și ar
trebui avută în vedere o analiză transsectorială a impactului (evoluții în materie de supraveghere
și implicații pentru rolul de supraveghere al ABE ”, colegiile de supraveghetori); R2 – „ABE ar
trebui să continue să promoveze eficacitatea colegiilor de supraveghetori (testele de rezistență
organizate la nivelul băncilor) ”; R3 – „Pentru a se asigura fiabilitatea testelor de rezistență a
băncilor, este nevoie de un mandat clar și cuprinzător, precum și de resurse suficiente de
personal cu experiență. Mecanismele de rezoluție de la nivelul UE ar trebui ” concepute astfel
încât să func ționeze în mod eficient; R4 – „Sunt necesare măsuri consolidate penru protecția
consumatorilor în sectorul financiar UE ” (protecția consumatorului); R5 – Introducerea unui

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

58
sistem de măsurare a performanței (activități de sprijin); R6 – Clarificarea rolului și a
„responsabilităților este necesară pentru succesul uniunii bancare și pentru o supraveghere
bancară eficace ” (implicațiile meca nismului unic de supraveghere) (CCE, Raport special, 2014,
pp. 37-40).
Tot în cadrul unității primare de analiză care cuprinde: MODERNIZAREA
METODELOR ISTORICE DE SUPRAVEGHERE PRUDENȚIALĂ A INSTITUȚIILOR
DE CREDIT ȘI SECURITATE ÎN CONTEXT EUROPEAN , teoretizăm în partea a doua,
funcțiile managementului securității informațiilor bancare .
Managementul securității i nform ațiilor bancare, funcțiile sale: planificarea (prevederea,
previziunea), organizarea, antrenarea (comandă -motivație), coordonarea și controlul se manifestă
practic prin atributele (funcțiile) de securitate a informațiilor, adică a însușirilor acestora sau a
rolului sintactic pe care îl îndeplineste, ansamblul de proprietăți. În literatura de specialitate
(Mureșeanu, G., 2009), găsim cinci atribute (funcții) de securitate a informați ilor Figura
IV.1.17 .(vezi capitolul colectarea dovezilor) , care se pot grupa astfel:

Fig. IV.1.17 . Atributele de securitate a informațiilor
Sursa: Țigănoaia, B -D. (2013) Asigurarea securităț ii informaț iilor în organizații, p. 33.
• Atribute de funcționalitate: disponibilitatea informației; confidențialitatea informației;
integritatea informației.

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

59
• Atribute de recuperarea prejudiciului: autenticitatea informației; non -repudierea
informației.
Disponibilitatea informațiilor bancare este acel atribut de securitate, element al
managementului securității informațiilor bancare, care pune la dispoziția utilizatorilor legali
atunci când au nevoie, informațiile respective. Utilizatorii legali privind informațiile Centralei
Riscului de Credit (CRC) sunt : personele declarante și Banca Națională a României (Regulament
BNR nr. 2, 2012) , iar utilizatorii privind informațiile Centralei Incidentelor de Plăți (CIP) sunt :
„PD ( persoanele declarante ”, „Banca Națională a României ”, „Ministerul Afacerilor Interne ”,
„Parchetul de pe lângă Înalta curte de Casație și Justiție ” cu „unitățile lor te ritoriale ”, alte
instiruții ale statului cu atribuții de supraveghere și control; prin intermediul instituțiilor de credit
alte p. f. sau j., rezidente sau nerezidente, în condițiile prevăzute de lege (Regulament BNR nr. 1,
2012).
Disponibilitatea este o stare proprie informației, este un atribut intrinsect al informației, iar
din acest punct de vedere este cea mai importantă funcție. În general, informația este cu atât mai
productivă, mai utilă , cu cât este folosită mai mult. Informa ția trebuie să se mult iplice și să se
facă disponibilă utilizatorilor. Studii de specialitate referitoare la disponibilitatea informațiilor
bancare prin sistemele de raportare și gestionare a informației de credit arată că acestea pot
diminua numărul falimentelor bancare, comun e piețele financiare la nivel global, dar mai ales
celor din cadrul eco nomiilor în curs de dezvoltare (Neagoe, A. coord., Toma, G., Grădinariu, G.,
Sîrbu, A., Popescu, M., Zainea, G., Ardelean, D., Iancu, R., Ghinea, A., Radovici, D., Stancu, D.,
2015, p.1 3). Cercetările în domeniu (Stiglitz, J.E., Weiss, A., 1981), (Jappeli, T., Pagano, M.,
1993, 2002) arată că „disponibilitatea unor informații de credit de o calitate sporită reprezintă o
soluție atât pentru rezolvarea asimetriei informaționale care apare între debitori și creditori, cât și
pentru problemele generate de aceasta, secția adversă și hazardul moral reducând riscul de
faliment și îmbunătățind procesul de alocare a creditului”. Totodată , disponibilitatea informației
de credit, diseminarea ei util izatorilor din piață poate promova „o cultură a creditului”
responsabilă, prin descurajarea îndatorării excesive, și poate încuraja „bonificarea” rambursării
responsabile a împrumutului (De Javry, A., Mcintosh, C, Sadoulet, E., 2009). Observăm de aici
că informația „produce”, crează valoare cu cât este folosită de mai mulți și cât mai des, iar
restrângerea accesului la informație este o pie rdere. Desigur , este vorba de obligativitatea de a

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

60
asigura disponibilitatea informațiilor de interes public pentru toți utilizatorii, în conformitate cu
(Legea nr. 544/2001 ) privind liberul acces la informa țiile de interes public, consolidat ă în 2009.
În domeniul informațiilor bancare disponibilitatea acestora este reglementată în ceea ce
priveșt e bazele de date ale CRC ș i CIP ( obiectivele noast re în acest demers ) și sunt tratate ca o
problemă de securitate. Astfel, datorită accentuării factorului intențional este util să fie tratate ca
o problemă de securitate și inclusă în analiza de riscuri de securitate propriu -zisă, „Factorul
intențional implică o inteligență care are cunoștințe și capacități de intervenție pe care le
folosește în scopul atingerii obiectivelo r sale” (Țigănoaia, B -D., 2013). Î n cazul Cent ralei
Riscului de Credit (CRC) i nformațiile sunt disponibile pentru utilizatorii: persoane declarante și
Banc a Națională a României (Regulament BNR nr. 2, 2012) în vederea valorificării în condițiile
păstrării secretului profesiona l, prin: „Fișierul Central al Creditelor (FCC) ”, acele informații de
„risc de credit ” care sunt prezentate de „persoanele declarante” , iar CRC le „prelucrează și le
difuzează” ; „Fișierul Creditelor R estante (FCR) ”, care cuprinde : „informații de risc de credit ”,
alimentat lunar de FCC , cu referire la „debitori și la creditele restante ale acestora ”, față de PD
de pe teritoriul țării ; „Fișierul G rupurilor (FG) ”, care cuprinde informații despre grupuri,
alimentat lunar de FCC ; disponibile prin „Fișierul Fraudelor cu C arduri (FFC) ”, unde
regăsim:„informații despre fraude cu carduri de debit/credit”. De asemenea, sunt disponibile
informații furnizate cu ocazia schimbului transfrontalier de informații la care participă CRC în
„baza memorandumului de înțelegere privind schimbul de informații între registrele de credit
naționale ”, respectiv B NR cu autoritățile „competente în materie din statele membre ”, în vederea
transmiterii acest ora către persoanele declarante. (Regulament BNR nr. 2, 2012). Odată cu
comunicarea și înregistrareainformației „de risc de credit” și „despre fraudele cu carduri”, și cu
ocazia activității de organizare și gestionare a informației cu acestea , aceste informații sunt
disponibile, potrivit regimului acestora stabilit de (Regulament BNR nr. 2, 2012).
Disponibilitatea informațiilor bancare este reglementată și prin difuzarea informației „de risc de
credit ” sau „fraude cu c arduri” . Disponibilitatea informațiilor Centralei ( CRC ) nu este asigurată
numai în conformitate cu (Regulame ntul BNR nr. 2, Anexa 11,2012) și urmă rind schema
Fluxului informațional al Centralei Riscului de Credit, prezentată în Fig ura IV.1.18 .:

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

61

Fig.IV.1.18. Disponibilitatea informațiilor bancare urmărind Fluxul Informațional al
Centralei Riscului de Credit (CRC)
Sursa: Regulament nr. 2/2012 privind organizarea și funcționarea la Banca Națională a
României a Centralei Riscului de Credit, publicat în Monitorul Oficial, Partea I 49/20 ian. 2012,
Anexa 11.
A doua abordare este cu referire la disponibilitatea informației specifice utilizatorilor,
gestionate de Centrala (CIP) din cadrul B NR referitoare la „incidentele de plăți pentru interesul
public, incl usiv pentru scopurile specifice ” (Regulament BNR nr. 1, 2012). Disponibilitatea
acestor informații pentru utilizatorii lor: persoane fizice declarante, Banca Națională a României,
Ministerul Afacerilor Interne cu unitățile lor teritoriale, Parchetul Genera l și instanțele
judecătorești, alte „instituții ale statului ” cu atribuții „de supraveghere și control ”; prin
intermediul instituțiilor de credit alte persoane fizice juridice, rezidente sau nerezidente, conform
legii pentru asigur area securității, prin „Fișierul Național de Incidente de Plăți (FNIP) ”, care este
fișierul ce conține informații despre incidentele de plăți cu „cecuri ”, ”cambii ”, „bilete la ordin ”
”structurat p entru fiecare în parte ” și este de interes general; „Fișierul Naț ional al Persoanelo r cu
Risc (FNPR) ”, „alimentat automat de FNIP ” și conține informații privind „incidentele de plăți

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

62
majore înregistrate pe numele unei persoane fizice sau juridice, rezidente ori nerezidente ”.
Disponibilitatea acestui tip informații este asigurată și odată cu transmiterea și înregistrarea
informației privin d incidentele de plăți, respectâ nd Regimul acestora, odată cu generarea
interd icției bancare sau când înregistrările incidentelor de plată din baza de date CIP sunt
suspendate/reluate/anulate. Mai sunt disponibile cu ocazia organizării și gestionării informației în
bazele de date. Toate aceste situații sunt reglementate de (Regulament ul BNR nr. 2, 2012).
Disponibilitatea tuturor informațiilor deținute de CIP privind incidentele de plată urmăreș te
Fluxul informațional al Centralei Incidentelor de Plăți (Regulament nr. 1, Anexa 2, 2012),
prezentată în Fig. IV.1.19. (vezi capitolul colectarea dovezilor) :

Fig. IV.1.19 . Disponibilitatea informațiilor bancare urmărind Fluxul Informațional al Centralei
Incidentelor de Plăți (CIP)
Sursa: Regulament BNR, nr.1/2012 , Anexa 2.
Atribut de securitate de funcționalitate este Confidențialitatea informației. Informația
bancară, oper ațiunile bancare au un caracter confidențial (Oprea, I., Pamfil, C -G., Radu, R.,
Zăstroiu, V., 2010, p.72), iar confidențial ă este acțiunea care ține de redarea, de transmiterea
(comunicarea) unui secret, în cazul nostru, a informațiilor bancare. Confidența informațiilor
bancare este tocmai încredințarea secretului acestora. Confidențialitatea ca o interdicție, ca o
limitare, ca o blocare a accesului utilizatorilor neautorizați/nelegitimi la informațiile bancare. Ea

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

63
este o excepție de la utilizarea normală a informațiilor bancare și reprezintă drept o consecință a
existenței unor interese contrare în societate, iar folosirea info rmațiilor ar putea aduce prejudicii
uneia dintre părți. Protejarea intereselor părților din CRC și CIP implică apărarea secretului și
implicit acceptarea confidențialității.
CRC poate asigura confidențialitatea prin următoarele m odalitățile: în condițiile păstrării
secretului profesional , gestionează informația „de risc de credit „ și informația „despre fraudele
cu carduri pentru scopurile specifice ale utilizatorilor ”, (Regulament BNR nr. 2, 2012, art.1, al.
2.); documentul este „ Memorandumului de înțeleger e privind schimbului de informații între
registrele de credit naționale ”, între BNR cu autoritățile „competente în materie ”, în condiții de
confidențialitate , participă la schimbul transfrontalier de informații , în vederea transmiterii
acest ora către perso anele declarante ; CRC prelucrează și difuzează informația care se raportează
de către persoanele declarante, respectiv Informația de risc de credit, în condiții de
confidențialitate a datelor „de identificare ale ” debitorilor, p . f. sau j . nonbancară, și a expun erii
la risc față de acel debitor a persoanei declarante prin operațiuni „în lei și în valută ” efectuate ;
confidențialitatea operațiunilor „prin care persoanele declarante se expun la risc ” (acordare „de
credite, asumarea „în numele debitorului ”, față „de o persoană fizică , o persoană juridică, alta
decât persoanele declarante ” sau față de „o instituție de credit/instituție financiară din străinătate „
de angajamente „de către persoana declarantă ”); confidențialitatea față „de altă per soană
declarantă ” care funcționează în România a conținutului asumării „în numele debitorului” ;
confidențialitatea informației raportată de către PD, a datelor din contract de către posesorii de
card de debit/ credi t sau a sumei aferente în cazul fraudelor carduri ; confidențialitatea expuner ii
unei PD față „de un debitor ” și a determinării acestuia „de către persoana declarantă ”, risc
individual; confidențialitatea grupului de clienți aflați în legătură și raportate la CRC de către
persoa na declarantă, înregistrarea expunerii persoanei declarante față de cel puțin una din
persoanele din grup; confidențialitatea, persoan ei fizice sau juridic e nonbacară, înscrisă „în baza
de date a ” CRC de către PD, respectiv confidențialitatea persoanei rec enzate ca urmare a
raportării acesteia; confidențialitatea expuner ii PD, din România , față de singurul debitor
determinat de Centrala CRC , a riscului global.
Apoi, confidențialitatea tuturor informațiilor și a pesoanelor declarante către CRC: a
informațiilor „de risc de credit ” și informațiile „despre fraudele c u carduri colectate din unități

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

64
ale I. C., p. j. române ; a informațiilor IFN-urilor, p. j. Române îns crise în R S. ; a informațiilor
„sucursalelor din România ale instituțiilor financiare străine înscrise în Registrul special ”; a
informațiilor ”sucursalelor din România ale instituțiilor de credit străine ”; a informațiilor
„instituț iilor emitente de monedă electronică, persoane juridice române ”; a informațiilor
instituțiilor de plată pesoane juridice române; confidențialitatea persoanei acreditate, salariatul
autorizat „al persoanei declarante să transmită la și să recepționeze de la CRC informații ”
confiden țiale despre fraude cu carduri și de risc de credit; respectarea confidențialității perioadei
de raportare și a limitei de raportare.
Confidențialitatea întregii structuri a bazei de date și ac cesarea acesteia: a „Fișierului
Central a C reditelor (FCC) ” – informațiile „raportate ”, „prelucrate ” și „difuzate ” de Centrală
(CRC ) în vederea „valorificării ”, în condițiile „păstrării secretului profesional ”, referitoare la
riscul de credit a „Fișierului Creditelor R estante (FCR) ”, alimentat lunar de FCC; a „Fișierului
Grupurilor (FG) ” și a „Fișierul Fraudelor cu C arduri (FFC) ”. În egală măsură este importantă
confidențialitatea persoanelor acreditate la CRC , respectiv a persoanei declarante pentru
accesarea bazei de date a CRC.
Pentru menținerea confidențiali tății, perioada de arhivare a documentel or care conțin
informația despre fraudele cu carduri și cea de risc de credit transmisă și primită de la CRC este
de 7 ani la persoanelor declarante (Regulament BNR nr. 2, 2012) , în conformitate cu Procedura
de sistem Controlul Documentelor și cu Procedura de sistem Înregistrarea Documentelor ale
Sistemului de Management al Calității implementat după cerințele referențialelor, standardelor
internaționale adoptate în România (SR EN ISO 9000:2006, SR EN 9001:2008, SR EN ISO/CEI
27001:2013).
Alte modalitățile prin care CRC, ca de altfel și CIP, pot asigura confidențialitatea sunt:
• Controlul accesului la suportul de informație – suportul informatic: sistemul hardware
sistemul softwa re, circuite informaționale și fluxuri informaționale prin măsuri de protecție
fizică;
• Controlul accesului la semnificația informațiilor/datelor prin criptare. „Proces de
codificare a informației astfel încât să poată fi înțeleasă doar de persoanele auto rizate ” (Oprea, I.,
Pamfil, C -G., Radu, R., Zăstroiu, V., 2010, p.76).

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

65
Modalitățile prin care CIP poate asigura confidențialitatea sunt : protecția gestionării
informației referitoare la incidentele de plăți, pentru interesul public ; confidențialitatea baze i de
date pe care o organizează și o gestionează CIP și anume: informațiil e din Fișierul Național de
Incidente de Plăți (FNIP), i ncidente de plăți cu C ecuri (FNC), incidente de plăți cu C ambii
(FNCb), incidente de plăți cu „Bilete la Ordin (FNBO) ”; informa țiilor „Fișierul Național al
Persoanelor cu Risc (FNPR) ”; confidențialitatea accesării bazei de date prin completarea și
actualizarea „Fișei de acreditare la CIP a persoanelor autorizate să transmită și să recepționeze
informații privind incidentele de plă ți”, confidențialitatea accesării „sistemului informatic al
CIP” și a „persoanelor acreditate la CIP ” cu nume atribuit de Banca Națională României;
confidențialitatea accesării zilnice de către persoanelor declarante , a bazei de date CIP.
Necesitatea protecției transmiterii și înregistrării informației privind incidentel e de plăți, a
regulamentului acesteia generează confidențialitatea rapoartelor la CIP, a fluxului informațional,
a înregistrării, organizării și difuzării „Fluxul ui informațional al Cen tralei Incidentelor de Plăți”
(Fig. I V.1.19); confidențialitatea formatului electronic transmis la CIP prin Rețeaua de
comunicații interbancară a informației privind incidentele de plăți de către persoana declarantă;
confidențialitatea conținutului „Formul arului de raportare a refuzurilor bancare ”cecuri, cambii și
bilete la ordin, a informațiilor din ele, transmise la CIP de către persoana declarantă;
confidențialitatea condițiilor tehnice care permit „difuzarea ”, fără „alterări ”, pe „suport
electronic ” a informației despre „incidentele de plăți ” înregistra te și gestiona te de către Banca
Națională a României, la sediul său central; respectarea modul ui de completare a formularelor
prevăzute , a standardelor de conținut și confidențialitatea acestora, în formularele transmise de
către persoana declarantă pentru înregistrarea informației în baza de date a CIP;
confidențialitatea preluării, prin intermediul aplicației CIP, după înregistrarea informației în baza
de date CIP, prin punerea la dispoziți e a cerer ilor care conțin informațiile înscrise pe
numele/denumirea fiecărui client; c onfidențialitatea interdicției bancare a „înregistrărilor in baza
de date CIP ”, respectiv a suspendării/reluării/anulării acestora ; confidențialitatea organizării și
gestionării i nformației privind incidentele de plă ți înregistrate , respectiv a difuzării acestor
informații.
Documentele care conțin informații „raportate la și primite de la CIP ”, pentru menținerea
confidențialității, trebuie „arhivate timp de 7ani de către PD” (Regul ament BNR nr. 1, 2012) , în

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

66
conformitate cu Procedura de sistem Controlul Documentelor și cu Procedura de sistem
Înregistrarea Documentelor ale Sistemului de Management al Calității implementat după
cerințele referențialelor, standardelor internaționale adoptate în România (SR EN ISO
9000:2006, SR EN 9001:2008, SR EN ISO/CEI 27001:2013).
Din punct de vedere tehnic, confidențialitatea a apărut din necesitatea protecției
informațiilor și s -a dezvoltat în mediile militare și diplomatice, iar în mediul civil, pentru
informațiile pe suport electronic, tehnicile au apărut la mijlocul anilor 1980, „ca urmare a
utilizării pe scară largă ” a acestui tip de suport al informației (Țigănoaia, B -D., 2013, p. 34).
Necesitatea confidențialității informațiilor economico -financiar -bancare a devenit acută în
afaceri odată cu dezvoltarea afacerilor bazate pe siste m IT, iar costurile cu asigurarea
confidențialității sunt semnificative pentru că aceasta implică:
• Ierarhizarea nivelurilor de clasificare a informațiilor bancare;
• Stabilirea ierarhiilor referitoare l a dreptul de acces și a nivelurilor diferite de
încredere/verificare a personalului care utilizează informațiilor bancare.
„Legat de confidențialitatea informațiilor, putem aminti principiul –need to know – : dreptul
de a accesa o informație clasificată care îl au toate persoanele care au nevoie de acea informație
în exercitarea atribuțiilor de serviciu și dispun de nivelul corespunzător de verificare”
(Țigănoaia, B -D., 2013, p. 34).
Consultând cadrul legislativ observăm , în general, reglementarea informațiilor astfel:
• Informațiile secrete de stat (clasificate);
• Informațiile firmelor (clasificate – secrete de serviciu);
• Informațiile firmelor în care este interesat statul (de interes strategic);
• Clase de informații neprotejate.
Iar, cadrul legislativ care reglementează protejarea confidențialității informațiilor este
reprezentat, de următoarele legi :
• „Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate ”;
• „H.G. nr. 585/2002 privind standardele național e de protecție a informațiilor clasificate ”;
• „H.G. nr. 781/2002 privind protecția informațiilor secrete de serviciu ”;
• „H.G. nr. 353/2002 în legătură cu aprobarea normelor privind protecția informațiilor
NATO în România ”;

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

67
• „Legea nr. 676/2002 privind protecția datelor cu caracter personal în rețelele de
comunicații ”;
• „Legea nr. 677/2001 pentru protec ția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu
caracter personal si libera circulaț ie a acestor date ”.
„Informațiile de risc de credit transmise la și primite de la CRC au caracter confidențial”
(Regulament BNR nr. 2, 2012). În cazul valorificării cu încălcarea prevederilor legale, a
informației despre fraudele cu carduri și de risc de credit de către persoanale declarante, acestea
răspund și nici în tr-un caz nu răspunde CRC.
Integritatea informațiilor bancare este atribut ul de securitate de funcționalitate prin care
trebuie să se protejeze informația de modificările neautorizate sau accidentale. Adică protejarea
informației bancare de ștergere; adăug are; înlocuirea părților sau a întregii informații. Integritate a
informațiilor bancare este legată de funcționarea bazelor de date a operațiunilor bancare și este
tratată ca problemă de securitate. „în absența mecanismelor de asigurare a integrității bazel or de
date, acestea acumulează erori și, chiar dacă o mică parte din informații este afectată, se pierde
încrederea în întreaga bază de date și trebuie refăcută total” (Țigănoaia, B -D., 2013, p. 34).
În analiza noastră, în primul obiectiv, se pune problema , în condițiile păstrării secretului
profesional , integrității și binențeles a protejării informației „de risc de credit ” și a celor „despre
fraudele cu carduri ” necesare utilizatorilor , a informațiilor din registrele de credit naționale
participante la schimbul transfrontalier , „în vederea transmiterii acestora către persoanele
declarante ”; integritatea informației de risc de credit raportate de persoanele declarante,
„difuzate ” și „prelucrate” de Centrala CRC ; integritatea opetrațiunilor „prin care pers oanele
declarante se expun la risc ”; integritatea informației fraudelor cu carduri raportate de către
persoana declarantă; integritatea informațiilor privind riscul individual; integritatea informațiilor
privind persoana recenzată; integritatea informațiil or privind persoana declarantă; integritatea
privind informația despre persoana acreditată; integritatea privind perioada de raportare;
integritatea privind informațiile despre utilizatori.
Importantă, de asemenea, este integritatea organizării și gestionării de către CRC a
structurii bazei de date și a accesării acesteia: integritatea informațiilor „de risc de credit
raportate d eclarate, prelucrate și difuzat e de către CRC ”, în „vederea valor ificării de către
utilizatori ” în condițiile respectării legislației în vigoare ; integritatea informațiilor „de risc de

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

68
credit referitoare la debitori și la creditele restante ale acestora ”; integritatea informațiilor despre
grupuri; integreditatea informațiilor despre fraudele „cu carduri de debit /credit” c omise de
posesorii acestor carduri ; integritatea documentării desemnării de către persoanele declarante a
persoanei acreditate de CRC pe ntru accesarea sistemului informatic al CRC.
Regimul informației despre fraudele cu carduri și de risc de credit presupune: integritatea
rapoartelor persoanelor declarante, la termenele și în condițiile prevăzute de regulament
(Regulament BNR nr. 2, 2012) către CRC; integritatea documentului care atestă „înscrierea în
Registrul special ”, eliberat de BNR, a instituți ilor financiare nebancare și a raportării către CRC;
integritatea rapo artelor către CRC a instituțiilor emitente de monedă electronică și instit uțiilor de
plată; integritatea informațiilor privind instituțiile financiare nebancare radiate din Registrul
special; integritatea informațiilor privind instituțiile „emitente de monedă electronică ” și
instituțiile de plăți care „își pierd calitatea de per soane declarante la CRC ”.
Integritatea Fluxului informațional privind „transmiterea, înregistrarea, organizarea și
difuzarea informației de risc de credit și a celei despre fraudele cu carduri ”. CRC nu poate
modifica din proprie inițiativă informația transmisă de către persoanele declarante referitoare la
riscul de credit și/sau informația despre fraudele cu carduri (Regulament BNR nr. 2, 2012). CRC
asigură integritatea înregistrărilor informațiilor și a prelucrării acestor a „în scopul obținerii de
date agregate necesare utilizatorilor ”. Integritatea informațiilor „de risc de credit ” și a
informațiilor „despre fraudele cu carduri ” sunt menținute în fișierele „FCR și FFC pe o perioadă
de 7 ani de la data înscrierii ” (Regulament BNR nr. 2, 2012). Dacă accesul la informațiile „de
risc de credit ” și la cele despre carduri s-a făcut de către persoane neautorizate , directorul
direcției de specialitate , coordonator CRC , poate dispu ne „sistarea difuzării ” informațiilor „de
risc de credit ” și a celor „despre frau dele cu carduri ” aflate în Centrală . (Regulament BNR nr. 2,
2012).
Integritatea este afectată dacă informațiai de risc de credit transmisă, nu îndeplinește cel
puțin una din condițiile de validare: să respecte „modul de completare a formularelor prevăzute
în Regulament ” (Regulament BNR nr. 2, 2012) și standardele de conținut ; conform criteriilor
CRC , să fie în „concordanță cu informația de risc ” de credit „cuprinsă în raportările anterioare ”;
dacă informația nu „respectă standardele de conținut ” și „modul de completare a formularului ”
prevăzut de „regulament ” (Regulament BNR nr. 2, 2012 ), nu poate fi efectuată înregistrarea în

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

69
FFC, se consideră eronată. Prin utilizarea formularelor prevăzute în regulament (Regulament
BNR nr. 2, 2012) , în perioada de raporta re, prin retransmisie, se poate face c orectarea uneia
dintre aceste informații. C a urmare a sesizării a erorilor, Centrala „ va transmite persoanei
declarante, în cel mult o zi bancară de la data primirii oricărei raportări ” formularul „Lista
erorilor privi nd informația de risc de credit”, iar prin respectarea „conținutul acestui formular și
modul de completare ” care sunt prevăzute în regulament (Regulament BNR nr. 2, 2012) , se fac
corecțiile necesare. Atfel, „c a urmare a autosesizării persoana declarantă a erorilor și omisiunilor
proprii ”. „Persoana declarantă care sesizează erori în informația de risc de credit transmisă în
cadrul perioadei de raportare este obligată să transmită la CRC, în această perioadă, informația
de risc de credit corectată, iar core ctarea acestor erori se pote utiliza și prin utilizarea formularul
tipizat” (Regulament BNR nr. 2, 2012). CRC „înscrie în FCC numai ” informația „de risc de
credit care îndeplinește ” condițiile de validitate expuse mai sus , dacă „persoana declarantă nu
efectuează core cțiile în perioada de raportare și va completa pe baza datelor anterioare informația
de risc de credit omisă ”.
Dacă în baza de date prin formularele care constituie o raportare anterioară s-au transmis
date eronate sau s -a omis transmiterea unor date, c orectarea erorilor informației înregistrate „se
poate face de către persoana declarantă ” prin utilizarea formularului „Sesizare de corecții”,
astfel: atunci când persoana recenzată a sesizat existența „unor date eronate care au fost
înregistrat e pe numele său ca urmare a raportării lor de către persoana declarantă ” pe care
„persoana recenzată a identificat -o ca fiind sursa erorii ”, din „inițiativa persoanei recenzate ”;
atunci când „persoana declarantă constată existența unor date eronate în baza de date a CRC ”, ca
urmare a raportării pe care a efectuat -o”, din „inițiativa persoanei declarante ”.
În baza unei „Sesizări de corecție” transmisă de o PD pe suport de hârtie, însoțită de
documentele „doveditoa re”, CRC poate proceda „ la trecerea informațiilor de pe un co d numeric
personal pe altul, condiția fiind ca eroarea să provină de la autoritățile competente pentru
atribuirea codurilor numerice personale ” (Regulament BNR nr. 1, 2012).
„CRC efectuează înregistrarea acesteia în cel mult o zi bancară de la primirii sesizării , în
cazul în care informația de risc de credit conținută ” în formularul „Sesizări de corecție
îndeplinește condițiile de validare, iar dacă nu îndeplinește cel puțin una din condițiil e de
validitate, CRC nu efectuează înregistrarea acesteia. Informația corectă, care este „transmisă la

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

70
CRC prin formularul ” „Sesizări de corecție”, este cea înscrisă în evidențele persoanei declarante
în ultima zi a lunii la care se referă (Regulament BNR nr. 2, 2012).
„Persoana recenzată, care contestă corectitudinea unor date înregistrate în b aza de date a
CRC pe numele său ”, pentru a asigura integritatea informațiilor, poate solicita o singură dată
procedur a de conciliere . Dacă nu cunoaște persoana decla rantă – sursă a erorii, „în cel mult o zi
lucrătoare de la consultarea bazei de date a CRC , poate solicita persoanei declarante , care i -a
remis informația de risc de credit și/sau cea despre fraudele cu carduri , declanșarea procedurii de
conciliere ”.
„Pentru veridicitatea și integritatea informației de risc de credit și a informației despre
fraudele cu carduri transmise la CRC ” răspund persoanele declarante. (Regulamen t BNR nr. 2,
2012).
Dintre modalitățile de asigurare a integrității informațiilor, în general, amintim (Țigănoaia,
B-D., 2013, p. 35):
• „adăugarea la aceasta a unui „rezumat” al informației făcut cu o funcție tip „paritate,
CRC sau hash”, în general se folosesc coduri detectoare de erori;
• folosirea semnăturii digitale”.
Producerea unor p rejudicii poate determinată de m anipularea frauduloasă a gestionării a
informației specifică incidentelor de plăți, prin afectarea integrității informațiilor , specificate atât
prin lege cât și prin Regulamentul CIP (Regulament BNR nr. 1, 2012). „În general , fără mijloace
specifice, este dificil de departajat o modificare neintenționată sau accidentală de una
intenționată și cu atât mai mult de identificat autorul și probat fapta” (Țigănoaia, B -D., 2013, p.
35). Printre altele, una din funcțiile managementu lui securității informațiilor bancare este
„funcția de control” care are sarcina în cadrul sistemului de securitate să poată crea urme și probe
pentru instrumentarea unor astfel de cazuri.
Pentru obiectivul de cercetare a demersului nostru privind securita tea privind informația
„specifică incidentelor de plăți, pentru interesul public, inclusiv pentru scopurile specifice
utilizatorilor ”, integritatea presupune: integritatea informațiil e gestionate de CIP; integritatea
informației privind incidentul de plată ; integritatea privind incidentul de plată major: în cazul
cecului, în cazul biletului la ordin/cambiei; integritatea informației privind instrumentul de plată:
cec, cambie, bilet la ordin; integritatea interdicției bancare ca regim impus; integritatea

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

71
informației privind „obligatul la plată persoană fizică sau juridică, rezidentă sau nerezidentă ”;
integritatea informațiilor privind persoanele declarante la CIP; integritatea informațiilor privind
persoana acreditată; integritatea informațiilor privind perso anele cu risc înscrise în Fișierul
Național al Persoanelor cu Risc; integritatea informațiilor privind utilizatorii: persoane
declarante; Banca Națională a României, Ministerul Afacerilor Interne și unitățile teritoriale cu
atribuții de supraveghere și con trol, Parchetul General , persoane fizice și alte persoane juridice,
rezidente sau nerezidente.
Privind integritatea conținutului bazei de date organizate și gestionate de CIP trebuie
asigurată: integritatea informațiilor din Fișierul Național de Incidente de Plăți (FNIP) c are
conține „incidente de plăți cu cecuri, cambii, bilete la ordin ”; integritatea informațiilor din
Fișierul Național al Persoanelor cu Risc (FNPR); integritatea accesării bazei de date și a
completării și actualizării formularului „Fișa de acreditare la CIP a persoanelor autorizate să
transmită și să recepționeze informații privind incidentele de plăți”; integritatea numelui atribuit
de Banca Națională a României pentru accesarea sistemului informatic al CIP; integritatea
accesării zilnic e a bazei de date de către persoanele declarante (Regulament BNR nr. 1, 2012);
integritatea rapoartelor către CIP a persoanelor declarante, la termenele și condițiile prevăzute de
regulament (Regulament BNR nr. 1, 2012); integritatea conținutului informaț iilor cuprinse în
Fluxul informațional „privind transmiterea, înregistrarea, organizarea și difuzarea informației
privind incidentele de plăți ”; asigurarea integrității conținutului informațiilor privind incidentele
de plăți a formatului electronic pe care persoanele declarante îl transmit la CIP prin Rețeaua de
comunicații int erbancare; integritatea informațiilor transmise la CIP de către instituțiile de credit
privind refuzurile la plată a cecuri, cambiilor și biletelor la ordin prin completarea integrală și
corectă a : Formuralului de „raportare a refuzurilor bancare cu cecuri, cu bilete la ordin cu
cambii ”; BNR „va asigura la sediul său central ”, condițiile „tehnice care să permită difuzarea, cu
operativitate, fără alterări, pe suport electronic a infor mațiilor privind in cidentele ” de plăți
înregistrarea, gestionarea de CIP (Regulament BNR nr. 1, 2012). O informație transmisă de către
persoana declarantă trebuie să respecte „modul de completare a formular elor prevăzut e în
regulament” (Regulament BNR nr. 1, 2012) și standardele de conținut, p entru a putea fi
înregistrată „în baza de date CIP ”. Preluarea de către „persoana declarantă prin intermediul
aplicațiilor CIP ” a „Cerer ii de înscriere a refuzului bancar privind cecul sau cambia sau biletul la

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

72
ordin”, după caz, se face numai după înregistrarea informației în baza de date CIP. Cel târziu în
ziua următoarea înscrierii la CIP a refuzului , I. C. este obliga tă „să pună la dispoziția fiecărui
client cererile care conțin informațiile înscrise pe numele /denumirea sa ” (Regulament BNR nr. 1,
2012), formulare care au un conținut reglementat.
În vederea preveni rii producer ii „unor noi incidente de plăți și pentru a sancționa titularul
de cont care a generat ” un incident de plată în circuitul bancar , „I. C. este obligată să notifice
titularului de cont despre declararea acestuia în interdicție bancară ,” dacă s-a înregistr at „în baza
de date CIP un incident de plată major cu cec care a generea t interdicție bancară ” (Regulament
BNR nr. 1, 2012). În conformitate cu regulamentul (Regulament BNR nr. 1, 2012) , „cel târziu în
ziua bancară următoare zilei înscrierii la CIP a refuzului , trebuie efectuată operațiunea de
notificare a clientului cu privire la declararea interdicției bancare de către instituția de credit ”,
printr -o „Somație. Doar în baza unei hotărâri judecătorești executorii, prin care se dispune
suspendarea interdicției persoanele declarante poate face suspendarea „inderdicției bancare
înregistrată în baza de date CIP ”. Utilizând formularul reglementat „Formularul de
suspendare/reluare a interdicției bancare” , se operează „pentru fiecare incident de plată major cu
cec”. „Cel târziu în ziua următoare datei prezentării de către client a hotărârii judecătorești ” este
obligatorie înregistrarea suspendării interdicției bancare de către persoana declarantă .. Da că
cererea de anulare a interdicției a fost respinsă prin acea hotărâre judecătorească și persoana
declarantă ia cunoștință de aceasta , în modul arătat, interdicția își reia cursul . „Cel târziu în ziua
următoare datei prezentării de către client a hotărârii ” de respingere a cererii de anulare a
interdicției bancare , persoana declarantă reia interdicția bancară completând formularele
reglementate (Regulament BNR nr. 1, 2012). În ambele situații „persoana declarantă nu se face
responsabilă pentru nepunerea în executare a hotărârilor judecătorești care nu i -au fost
comunicate ”.
„Anularea înregistrărilor privind incidentele de plăți din baza de date a CIP se face cel
târziu în ziu a următoare datei prezentării de client a hotărârii judecătorești executorii, prin care se
dispune anularea acestora ”, de către persoanele declarante, prin utilizarea „Formularului de
anulare a înregistrărilor din baza de date a CIP ”. „Persoana declarantă, prin inermediul aplicației
CIP”, poate prelua , după caz , după înregistrarea informației în baza de date CIP, „Cererea de
suspendare/reluare a interdicției bancare”, „Cererea de anulare a incidentul de plată privind

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

73
cecul, sau cambia, sau biletul la ordin” , conținutul formularelor fiind reglementat (Regulament
BNR nr. 1, 2012). „Cel târziu în ziua următoare înscrierii la CIP ” a cererilor , instituția de credit
pune la dispoziția clientului cererile care conțin informații înscrise pe numele/denumirea sa . CIP
nu poate opera modificări sau să anuleze, să suspende sau să reia „înregistrările privind
incidentele de plăți transmise de către persoanele declarante ”.
„CIP asigură înregistrarea informațiilor privind incidentele de plăți raportate de către
persoan ele declarante și prelucrarea acestor informații , în scopul obținerii de date a gregate
necesare utilizatorilor ”. FNIP și FNRP sunt gestionat e conform necesităților proprii ale CIP , în
vederea evidenți erii operativ e a informațiilor privind: „identificarea titularilor de cont; refuzul de
plată al cecurilor, c ambiilor sau biletelor la ordin ”. Informațiile ”privind incidentele de plăți sunt
menținute în baza de date a CIP pe o perioadă de 7 ani de la data înscrierii ”, pentru integritate .
(Regulament BNR nr. 1, 2012), (SR EN ISO 9000:2006, SR EN 9001:2008, SR EN ISO/CEI
27001:2013).
Din proprie inițiativă sau la cererea utilizatorilor , în conformitate cu (Regulament ul BNR
nr. 1, 2012) CIP d ifuzează informați i privind incidentele de plăți deținute către utilizato ri, în
conformitate cu „Fluxul informațional al Centralei Incidentelor de Plăți” (Fig. IV .1.19),. CIP
difuzează la cerere PD informații „despre incidentele de plăți înregistrate în baza de date ”, în
conformitate cu același regulament. „Pe baza unei analize a riscurilor pe care le implică ”
operațiunea de emitere cecuri în care instuțiile de credit figurează trase, acestea „vor acorda ”
clienților „dreptul de a emite cecuri ”. Dacă accesul la baza de date CIP s-a făcut de către
persoane neautorizate , directorul direcției „care coordonează activitatea CIP poate dispune
sistarea difuzării informației privind incidentele de plată ” (Regulament BNR nr. 1, 2012).
În cazul în care apar informații eronate depistate de CIP înaintea înregistrării în baza de
date, aceasta „transmite persoanelor declarante, pe suport electronic, în aceiași zi bancară, pentru
informațiile care nu au respectat ” standardele de conținut și modul de completare „în scopul
înregistrării în baza de date CIP, „Formularul lista erorilor privind raport area informației
referitoare la incidentele de plăți ”. Conținutul formularului și modul de completare este prezentat
în regulament (Regulament BNR nr. 1, 2012), iar „corectarea acestor erori se realizează tot prin
utilizarea formularelor ” stabilite prin re gulament.

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

74
În schimb pentru „corectarea erorilor pentru informațiile înregistrate în baza de date ”, deci
când „persoana declarantă sesizează erori ” în privința informațiilor „transmise și care au fost
înscrise în baza de date CIP ”, aceasta „poate solicita c orectarea acestora ” prin „Formularul de
rectificare a informațiilor înregistrate în baza de date CIP”. Informațiile „ce pot fi rectificate sunt
prezentate ” în „Lista informațiilor înregistrate în baza de date a CIP ce pot fi rectificate”. Pentru
a pune la dispoziția fiecărui client cererile ce -l vizează, „persoana declarantă poate prelua prin
intermediul ” aplicațiai CIP „cererile corectate, cel târziu în ziua ” umătoare „transmiterii la CIP a
formularului ”. Persoanele declarante, din proprie inițiativă , pot anula „înregistrărilor privind
incidentele de plăți din baza de date a CIP ” dacă acetsea s -au produs „ca urmare a unei erori a
instituției de credit prin utilizarea ” formularelor reglementate. Ea poate utiliza în această
operațiune aplicația CIP și „cel tâ rziu în ziua următoare transmiterii la CIP a cererilor de anulare
a incidentului de plată cu cambie, bilet la ordin sau cec ”, are obligația de a le pune la dispoziția
clienților .
„Pentru veridicitatea și integritatea ” informației „privind incidentele de pl ăți transmise la
CIP”, răspund persoanele declarante. Pentru a putea fi puse în circulație , „CIP actualizează baza
de date proprie cu cecurile autorizate de Banca Națională a României ”. (Regulament BNR nr. 1,
2012).
Persoanele declarante arhivează t oate documentele care conțin informații „privind
incidentele de plăți raportate la și primite de la CIP pe o perioadă de 7 ani ” (Regulament BNR nr.
1, 2012), (SR EN ISO 9000:2006, SR EN 9001:2008, SR EN ISO/CEI 27001:2013).
Autenticitatea informației este un atribut de recuperare a prejudiciului, acel atribut al
securității informației care permite aso cierea informației cu autorul . Autorul informației bancare
„poate fi o persoană fizică sau juridică, rezidentă sau nerezidentă ”, sau un echipament. „În
genera l prin autorul unei informații se înțelege generatorul ei sau cel care a introdus -o în sistem
(Țigănoaia, B -D., 2013, p. 36). Autenticitatea informației bancare credibilizează corectitudinea
informației responsabilizând creatorul ei și posibilitatea utiliz atorilor de a verifica autenticitatea
la sursă prin altă cale. Acest atribut de securitate a informațiilor bancare este necesar pentru a da
posibilitatea recuperării eventualelor prejudicii rezultate din folosirea informației.
Astfel, gestionarea informați ei „de risc de credit și a celei despre fraudele cu carduri pentru
scopurile specifice ale utilizatorilor ”, în condițiile „păstrării secretului profesional ”, este asociată

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

75
cu Centrala Riscului de Credit și schimbul transfrontalier de informații în conformi tate cu
Memorandumul de înțelegere este asociat cu CRC și cu autoritățile competente în materie din
statele membre, dar informațiile propriu -zise sunt asociate cu autorul (emitentul) lor astfel:
• informația de risc de credit, cu persoanele declarante;
• operațiunile expuse la risc cu persoana declarantă la acordare a de credite , asumare a de
angajamente „în numele debitorului ”, față „de o persoană juridică, alta decât persoanele
declarante ”, sau față „de o instituție de credit/instituție financiară din străinătate, asumarea de
angajamente, în numele debitorului ”, față „de o altă persoană declarantă care ” funcț ionează „pe
teritoriul României ”;
• informația „despre fraudele cu carduri ”, cu persoana declarantă;
• riscul individual și a grupurilor raportat la CRC, cu persoana declarantă;
• informațiile privind persoana recenzată „fizică sau juridică nonbancară, înscrisă în baza
de date a CRC ”, cu persoana declarantă;
• informațiile despre riscul global, cu toate persoanele „declarante din România ” față „de
un singur debitor și cu CRC ”.
• informațiile despre „persoanele declarante la CRC ”: toate informațiile „de risc de credit ”
și informațiile „despre fraudele cu carduri ” în funcție de entitatea „care” le-a colectat;
• informații privind persoana ac reditată sau angajatul autorizat, cu persoana declarantă;
• informațiile privind raportarea, cu persoana declarantă;
• utilizatorii, cu persoanele declarante și Banca Națională a României;
• informațiile despre organizarea și gestionarea bazei de date de c ătre CRC:
informațiile de risc de credit din Fișierul central al creditelor (FCC), cu persoane
declarante, CRC și utilizatori;
informațiile de risc de credit din Fișierul creditelor restante (FCR), cu alimentare
lunară din (FCC) ”, CRC față de toate persoanele declarante din România;
informațiile despre grupuri din „Fișierul grupurilor (FG), alimentat lunar de
(FCC) , cu persoane declarante și cu CRC;
informațiile despre fraudele cu carduri din Fișierul cu carduri (FFC), cu CRC;
• informații privin d „accesarea bazei de date ”, cu persoanele declarante, persoane
acreditate la CRC;

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

76
• informații privind accesarea „sistemului informatic al CRC ”, cu persoane „acreditate la
CRC pe bază de nume atribuit ” de BNR.
• raportarea la CRC, la termenele și în condi țiile stabilite a informației „de risc de credit ”
șin informația „despre fraudele cu carduri ”, cu „persoana ” declarantă;
• raportarea la CRC, în termen de cel mult 6 luni de la primirea documentului de atestare a
înscrerii în Registrul special, cu instituțiile financiare nebancare;
• raportarea la CRC , în termen de cel mult 6 luni de la data la care Banca Națională a
României le acreditează, cu instituțiile emitente de monedă electronică și instituțiile de plată;
• fluxul informațional „privind tran smiterea, înregistrarea, organizarea și difuzarea ”
informației „de risc ” și a informației „de risc de credit și a informației despre fraudele cu
carduri ”, cu CRC;
• transmiterea ”la CRC, lunar, în format electronic prin Rețeaua de comunicații
interbancară ”, cu persoana declarantă care trebuie să respecte toate procedurile:
informațiile din Formularul de raportare a debitorilor și a celor din Formularul de
raportare a fuziunilor/divizărilor, cu persoana declarantă;
informațiile din Formularul de raportar e a grupurilor, cu persoanele declarante;
informațiile din Formularul de raportare a riscurilor individuale, cu persoanele
declarante;
ștergerea informației de risc de credit conform procedurii de ștergere utilizând
formularul reglementat, cu persoana declarantă
• rapoartele privind fraudele cu carduri din Formularul de raportare a fraudelor cu carduri,
cu persoana declarantă;
• ștergerea unei fraude cu card prin utilizarea formularului Sesizare de corecție, cu
persoana declarantă;
• informațiile privin d condițiile „tehnice care să permită difuzarea cu operativitate, fără
alterări, pe suport electronic ” a informațiilor înregistra te, gestionate cu referire la riscul de credit
și a celor privind fraude cu carduri, cu Banca Națională a României;
• informații privind înregistrarea în FCC numai dacă îndeplinește condițiile de validitate,
cu persoana declarantă;
• informații privind modificarea din proprie inițiativă a informației de risc, cu CRC;

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

77
• asigurarea înregistrării informațiilor de risc de cre dit în vederea obținerii de date agregate
necesare utilizatorilor, cu CRC și persoanele declarante astfel:
gestionarea FCC conform necesităților proprii CRC, cu CRC și persoanele
declarante;
gestionarea FCR conform necesităților proprii CRC, cu CRC și persoanele
declarante;
gestionarea FG conform necesităților proprii ale CRC și persoanele declarante;
gestionarea FFC conform necesităților proprii ale CRC și persoanele declarante;
• informațiile „de risc de credit ” și informațiile „despre fraudele cu carduri ” menținute pe o
perioadă de 7 ani în FCR și FFC, cu persoana declarantă;
• fluxul difuzării de CRC către utilizatori a informației de „risc de credit și a celei despre
fraudele cu carduri ” deținute, cu „CRC ”;
• difuzarea din proprie inițiativă sau la cerere a informațiilor din baza de date, cu CRC;
• transmiterea lunară din proprie inițiativă, fiecărei persoane declarante, utilizând „Situația
riscului global privind persoanele recenzate” și „Situația grupurilor” , a informați ei „referitoare la
riscul global pentru debitorii ” raportați „de aceasta în luna respectivă ”, cu CRC;
• preluarea informațiilor despre incidentele de plăți, cu Centrala Incidentelor de Plăți (CIP);
• transmiterea la „ cerere, persoanei declarante ”, informații „referitoare la creditele restante
pe utimii 7 ani, evidențiate în FCR, pentru orice debitor raportat de aceasta ”, sau informații
„referitoare la riscul global, la fraudele cu carduri ”, informații „despre incidentele de plăți ale
debitorilor ”, utilizând „Situația creditel or restante”, cu CRC;
• transmiterea „la cerere, oricărei persoane declarante ” informații „referitoare la fraudele
cu carduri, evidențiate în FFC ”, utilizând „Situația fraudelor cu carduri”, cu CRC;
• „acordarea dreptului de consultare a bazei de date ”, pe bază de nume atribuit de BNR, cu
CRC;
• pierderea dreptului de consultare a persoanei declarante sau a unei unități a sa, persoana
declarantă „trebui să solicite retragerea dreptului de consultare a bazei de date ”; cu persoana
declarantă și CRC;
• consultarea în vederea obținerii informației de „risc de credit referitoare la orice persoană
fizică sau juridică nonbancară, cu acordul scris al persoanei respective ”, de către persoana

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

78
declarantă a bazei de date a CRC, cu persoana declarantă și persoana fizică sau juridică
nonbancară;
• datele care pot fi consultate de persoan ele declarant e:
date înregistrat e în „FCC în ultima lună, pe numele persoanei recenzate ,
referitoare la riscul global ”, cu baza de date CRC;
date înregistrate față „de toate persoanele declarante în cel mult ultimii 7 ani ”, de
aceiași „persoană recenzată , referitoare la ” riscul global și creditele restante, cu baza de
date CRC;
date „referitoare la situația grupurilor raportate de fiecare persoană declarantă,
respectiv riscu l global ” aferent grupurilor pentru ultima lună încheiată și/sau date
„referitoare la fraudele cu ca rduri în cel mult ultimii 7 ani ”, cu baza de date CRC;
• datele înregistrat e pe numele persoanei recenzate „referitoare la riscul global, precum și
cele ref eritoare la creditele restante care includ și informații despre fraudele cu carduri și despre
incidentele de plăți ale acesteia ”, cu baza de date a CRC și cu baza de date CIP;
• consultarea bazei de date se face utilizând:
„Acord de consultare a bazei de date CRC”, cu CRC, persoana declarantă;
„Cererea de consultare a bazei de date a CRC”, cu persoana declarantă;
• difuzarea de către CRC făcută în „cel mult o zi bancară de la data primirii cererii de
consultare a bazei de date ” a informației „de risc de credit ” și a informaț iei „despre fraudele cu
carduri ”, cu CRC;
• remiterea, informațiilor „de risc de credit și cele despre fraudele cu carduri referitoare la
persoană ” raportată la cere re, oricărei persoane care a raportat -o la sau despre care a primit
informații de la CRC, cu persoana raportată, cu persoana declarantă;
• dispunerea sistării difuzării informației de risc de credit și a informației despre fraudele
cu carduri deținute de CRC, cu directorul direcției de s pecialitate din cadrul BNR care
coord onează activitatea CRC;
• corectarea „informației de risc transmise și care nu a îndeplinit ” condiția de validitate și
completare a informației ”de risc de credit ” și care „se pot face în perioada de raportare (prin
retransmisie) ”, cu persoana declarantă;

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

79

dacă sesizarea erorilor este făcută de CRC, aceasta „transmite persoanei
declarante ” la „cel mult o zi bancară de la data primirii oricărei raportări ” „Lista erorilor
privind informația de risc de credit ”, cu CRC;
dacă persoana declarantă sesizează ero rile și omisiunil e proprii, cu persoana
declarantă;
• eroarea î n informația de risc de credit transmisă în perioada de raportare și sesizată de
persoana declarantă la CRC în această perioadă, corectată, cu persoana declarantă;
• înscrierea de către CRC în FCC a informației de risc de credit validă și completarea „pe
baza datelor anterioare ” a informației „de risc de credit omisă ”, dacă persoana declarantă nu
corectează eroarea în perioada declarantă, cu persoana declarantă și CRC;
• corectarea erorilor transmise, „care constituie o raportare anterioară, se poate face de
către persoana declarantă ”, astfel:
din inițiativa unei persoane recenzate, cu persoana recenzată și persoana
declarantă;
din iniți ativa persoanei declarante, cu b aza de date a CRC și cu persoana
declarantă;
• în situația „în care se impune trecerea ” informațiilor „de pe un cod numeric personal pe
altul”, în urma unei „Sesizări de corecție”, cu persoana declarantă, cu autoritățile competente
pentru atribuirea coduri lor numerice personale;
• înregistrarea informației de risc de credit validă de către CRC „în cel mult o zi bancară de
la data primirii sesizării ”, cu persoana declarantă și CRC;
• înregistrarea informației de risc de credit nu este validă, nu se înregistr ează de către CRC,
cu persoana declarantă și cu CRC;
• înregistrarea informației de risc „corectă, transmisă la CRC, este cea înscrisă în ”
evidențele „persoanei declarante în ultima zi a lunii la care se referă ”, cu persoana declarantă și
cu CRC;
• contest area corectitudinii unor date de înregistrare în baza de date, de către o persoană
recenzată, a informațiilor înscrise „pe numele său fără să cunoască persoana declarantă ” – sursă a
erorii, prin solicitarea declanșării procedurii de conciliere, cu persoana recenzată, persoana
declarantă;

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

80
• în etapele procesului de conciliere:
emiterea ”Cererii de conciliere” și acceptarea cererii, cu persoana recenzată și
persoana declarantă;
depunerea la unitatea teritorială de către persoana declarantă care inițiază
„procedura de conciliere și se arhivează de către aceasta ”, cu persoana recenzată și cu
persoana declarantă;
„transmiterea de către CRC ” a informației „de risc de credit și/sau ” a informației
„despre fraudele cu carduri ”, conținută în „Cererea de concilie re”, „către persoana
declarantă care a raportat -o”, cu CRC și cu persoana declarantă;
verificarea de către persoana declarantă a informațiilor din cerere, cu persoana
declarantă;
trimiterea la termen a rezultatelor verificării și a corectării erorilor de către
perso ana declarantă la CRC, cu persoana declarantă;
transmiterea la termen de către CRC a rezultatelor concilierii către persoana
declarantă care a inițiat concilierea și aceasta le pune la dispoziția persoanei recenzate, cu
CRC, persoana declar antă, persoana r ecenzată;
• „veridicitatea și integritatea ”, arhivarea informației „de risc și a ” informației „despre
fraudele cu carduri transmise la CRC ”, cu persoanele declarante.
În analiza cu privire la regulamentul de organizare și funcționare „la Banca Națională a
României a Centralei de Incidente de Plăți ” (CIP), pentru integr itatea informațiilor specifice
incidentelor de plăți, gestionarea acestora se asociează cu CIP (Regulament BNR nr. 1, 2012). Se
poate preciza aici, ca de altfel, și în cazul gestionării de „către CRC a informațiilor de risc de
credit și a fraudelor cu carduri ”, autenticitatea prin semnătură electronică a fi șierelor pe suport
electronic, are un regim echivalent cu semnătura olografă a emitentului informației. De
asemenea, docum entul autentificat cu semnătură electronică are același regim juridic cu
documentul autentificat sub semnătură privată. În această situație avem următoarele cazuri în
care informațiile se asociază cu emitentul:
• neîndeplinirea întocmai și la timp , „în tim pul procesului de decontare a instrumentului de
plată ” (incident de plată) adus la cunoștința CIP , a obligațiilor titularilor de cont, se asociază cu
persoanele declarante;

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

81
• informațiile despre „incidentul de plată major determinat de înregistrarea uneia din
următoarele ” situații:
„în cazul cecului: cec refuzat la plată pentru că a fost emis fără autorizarea
trasului ”; „cec refuzat la plată ”, în cazul prezentării la plată înainte de expirarea termenului
de prezentare , din lipsă totală a disponibilului, cec refuzat la plată , în „cazul prezentării la
plată înainte de expirarea termenului de prezentare , din lipsă parțială de disponibil ”, „cec
refuzat la plată pentru că a fost emis cu dată falsă ”; „cec refuzat la plată pen tru că a fost
emis de un trăgător aflat în interdicție bancară ”, se asociază cu persoanele declarante;
„în cazul biletului la ordin și al cambiei ”: „cambie /bilet la ordin cu scadență la
vedere refuzat(ă) la plată ”, în ”cazul prezentării la plată în terme n”, din lipsă totală de
disponibil, „cambie /bilet la ordin cu scadență la vedere ” refuzate la plată , în „cazul
prezentării la plată în termen ”, din lipsă parțială de disponibil, „cambie /bilet la ordin cu
scadență la un anume timp de vedere, la un anume timp de la data emiterii sau la o dată
fixat” refuzat e la plată , în cazul prezentării la plată la termen , din lipsă totală de disponibil,
„cambie /bilet la ordin cu scadență la un anume timp de la vedere , la un anume timp de la
data emiterii sau la o dată fixată ” refuzat e „la plată ” în cazul prezentării la plată la termen ,
„din lipsă parțială de disponibil ”, se asociază cu persoanele declarante.
• informațiile despre oricare din mijloacele de plată: cambi e, bilet la ordin, cec, se asociază
cu persoana declarantă;
• informații despre interdicția bancară ca regim impus de către o instituție de credit trasă ,
„ca urmare a unui incident de plată major produs cu un cec , unui titular de cont , prin care se
interzice acestuia emiterea de cecuri pe o perioadă de un an ”, se asociază cu instituția de credit
trasă;
• informații privind „obligatul la plată care este persoana fizică sau juridică, rezidentă ori
nerezidentă, care prin emiterea/acceptare a unui instrument de plată este ținut să onoreze obligația
asumată (pentru cec trăgătorul, pentru cambie trasul acceptant, pentru bilet la ordin
subscriitorul) ”, persoana asociată cu persoana obligată;
• informații despre persoanele declarante la CIP:

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

82

„pentru toate informațiile privind incidentele de plăți produse de către proprii
titularii de cont sau de cei din unitățile lor teritoriale ”, se asociază cu „instituțiile de credit,
persoane juridice române ”;
”pentru toate informațiile privind incidentele de plăți produse de către proprii
titulari de cont ”, se asociază cu sucursalele din România ale instituțiile de credit străine.
• informații despre persoana acreditată ca angajat „autorizat de conducerea persoanei
declarante să transmită la și să recepțion eze de la CIP informații privind incidentele de plăți ”, se
asociază cu persoana declarantă;
• informații despre „persoanele cu risc, fizice sau juridice, rezidente ori nerezidente,
înscrise în Fișierul Național al Persoanelor cu Risc ”, se asociază cu persoana declarantă și CIP;
• informații despre utilizatori ca persoane declarante, se asociază cu: Banca Națională a
României, Ministerul Administrației și Internelor și Parchetul General , cu unitățile lor
„teritoriale, instanțele judecătorești, alte inst ituții ale statului cu atribuții de supraveghere și
control; cu persoanele fizice și alte persoane juridice, rezidente sau nerezidente, prin intermediul
instituțiilor de credit, în condițiile legii ”;
• informațiile despre organizarea și accesarea bazei de date a CIP:
despre „Fișierul Național de Incidente de Plăți (FNIP) ”, fișier de interes general
ce conține incidente de plăți cu: cecuri „Fișierul Național de Cecuri” (FNC), cambii
”Fișierul Național de Cambii (FNCb) ”, bilete la ordin „Fișierul Național d e Bilete la Ordin
(FNBO) ”, se asociază cu baza de date CIP;
despre Fișierul Național al Persoanelor cu Risc (FNPR) care conține incidentele
de plăți majore înregistrate pe numele unei persoane fzice sau juridice, rezidente ori
nerezidente, alimentat auto mat de FNIP, se asociază cu baza de date a CIP;
• informații privind „accesarea bazei de date a CIP și a modului de acreditare a persoanelor
desemnate ” de către persoana declarantă „Fișa de acreditare la CIP a persoanelor autorizate să
transmită și să rece pționeze informații privind incidentele de plăți” , care să poată accesa baza de
date, se asociază cu persoana declarantă;
• informații despre „accesarea sistemului informatic al BNR de către persoanele acreditate
la CIP ”, prin nume atribuit de BNR, se asoc iază cu BNR și persoana declarantă;

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

83
• rapoartele, la termenele și în condițiile prevăzute de regulament, privind incidentele de
plăți, la CIP, se asociază cu persoana declarantă;
• fluxul informațional „privind transmiterea, înregistrarea, organizarea și difuzarea
informației privind incidentele de plăți ”, se asociază cu CIP;
• transmiterea la CIP, la termenele și condițiile prevăzute, „în format electronic ” prin
Rețeaua de comunicații interbancară, informația „privind incidentele de plăți ”, se asociază cu
persoana declarantă;
• „refuzul la plată a cambiei , cecului ori biletului la ordin ” de către instituția de credit a
trasului acceptant a trasului sau a subscriitorului, obligatoriu până „cel târziu în ziua bancară
următoare zilei refuzului ” se transmite l a CIP prin utilizarea „Formularului de raportare a
refuzurilor bancare cu cecuri, cambii, bilet la ordin”, după caz, se asociază cu persoana
declarantă;
• asigurarea, la sediul central, a condițiil or „tehnice care să permită difuzarea, cu
operativitate, fă ră alterări, pe suport electronic ”, a informațiilor înregistra te și gestiona te privind
incidentele de plăți, se asociază cu Banca Națională a României;
• înregistrarea informației în baza de date a CIP, dacă informația transmisă respect ă modul
de completare a formularelor prevăzute în regulament și standardele de conținut , se asociază cu
persoana declarantă;
• preluarea prin intermediul aplicației CIP, „din baza de date CIP ”, prin „Cerere de
înscriere a refuzului bancar privind cecul, camb ia, biletul de ordin”, după caz, se asociază cu
persoana declarantă;
• înregistrarea în baza de date a CIP a unui incident de plată major cu cec care generează
interdicție bancară și notificarea titularului de cont privind interdicția bancară a acestuia, p rintr-o
„Somație”, se asociază cu persoana declarantă;
• interdicția de „a emite cecuri pe o perioadă de un an începând cu data înregistrării la CIP
a incidentului de plată major, precum și obligația de a restitui, de îndată, instituției de credit al
cărei client este , a formularelor de cec aflate în posesia sa și/sau a mandatarilor săi ”, se asociază
cu persoana declarantă;

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

84
• suspendarea interdicției „bancare înregistrată în baza de date a CIP ”, „în baza unei
hotărâri judecătorești executorii prin care se d ispune suspendarea interdicției ”, se asociază cu
persoana declarantă;
• înregistrarea suspendării interdicției bancare „pentru fiecare incident de plată major cu
cec se face prin ” utilizarea „Formularului de suspendare/reluare a interdicției bancare”, se
asociază cu „persoana declarantă ”;
• înregistrarea „cel târziu în ziua următoare datei prezentării de către client a unei hotărâri
judecătorești prin care se dispune suspendarea ” interdicției bancare, a suspendării acesteia , se
asociază cu persoana declarantă;
• luarea la cunoștință că interdicția își reia cursul pentru fiecare incident de plată major
„până la împlinirea perioadei de un an, socotindu -se și timpul scurs înainte de suspendare ” în
cazul încet ării „suspendării ca urmare a respingerii cer erii de anulare a interdicției bancare,
printr-o hotărâre judecătorească ”, se asociază cu „persoana declarantă ”;
• înregistrarea , „cel târziu în ziua următoare datei prezentării de către client a unei hotărâri
judecătorești prin care se dispune respingerea cererii de anulare a interdicției bancar e”, a reluării
interdicției bancare , se asociază cu „persoana declarantă ”;
• anularea , „cel târziu în ziua următoare datei prezentării de către clienți a hotărârii
judecătorești care dispune anularea ” înregistrărilor privind incidentele de plăți cu bilete la ordin,
cecuri sau cambii, din baza de date CIP, utilizând „Formularul de anulare a înregistr ărilor din
baza de date a CIP” , se asociază cu „persoana declarantă ”;
• preluarea „prin intermediul aplic ației CIP ” din baza de date utilizând „Cererea de anulare
a incidentului de plată privind cecul , cambia sau biletul la ordin” sau „Cererea de
suspendare/reluare a interdicției bancare”, după caz, se asociază cu persoana declarantă;
• „CIP nu poate modifica , anula, suspenda sau relua înregistrările privind incidentele de
plăți”, se asociază cu CIP și persoana declarantă ;
• asigurarea înregistrării informațiilor privind incidentele de plăți raportate și , în scopul
obținerii de date agregate necesare utilizato rilor, prelucrarea acestor informații, se asociază cu
CIP și persoana declarantă;

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

85
• gestionarea, conform necesităților „proprii ale CIP a FNIP, astfel încât să poată evidenția
operativ informații privind: identificarea titularilor de cont; refuzul la plată al cecurilor,
cambiilor sau biletelor de ordin ”, se asociază cu CIP și persoana declarantă;
• gestionarea, conform necesităților „proprii ale CIP a FNPR, astfel încât să poată evidenția
operativ informațiile privind: incidentele de plăți majore; persoanele fizice sau juridice, rezidente
ori nerezidente, aflate în interdicție bancară de a emite cecuri ”, se asociază cu CIP și persoana
declarantă;
• menținerea în baza de date a CIP pe o perioadă de 7 ani de la data înscrierii informațiil or
privind in cidentele , se asociază cu CIP și persoana declarantă;
• „fluxul difuzării informației privind incidentele de plăți deținute de CIP către utilizatori ”
Fig. II I.1.19, se asociază cu CIP și persoana declarantă;
• difuzarea din proprie inițiativă sau la cerea utilizatorilor a informației conținută în baza
de date CIP , se asociază cu CIP;
• difuzarea , persoanelor declarante, din proprie iniț iativă, a informații lor despre
„incidentele de pl ăți înregistrate în baza de date ”, de către CIP, se asociază cu CIP;
punerea la dispoziți e, „pe suport electronic, în acee ași zi bancară, tuturor
persoanelor declarante ” a „Notific ării CIP privind interdicția bancară”, se asociază cu CIP
și persoana declarantă;
distribuirea, „cel târziu în ziua următoare primirii notificării CIP, a informației
privind interdicția bancară de a emite cecuri în propriul sistem interbancar în scopul evitării
producerii riscului cu respectivul client ”, se asociază cu persoana declarantă;
demersuri pentru recuperarea tuturor formularelor de cec eliberate persoanei
fizice și juridice și care a fost înregistrată la CIP cu incidente de plată , în cel mai scurt
timp, se asociază cu instituția de credit sau unitatea teritorială a acesteia;
punerea la di spoziție „pe suport electronic, în aceiași zi bancară, de către CIP,
tuturor persoanelor declarante ” a „Notific ării CIP prin suspendarea/reluarea interdicției
bancare” pentru titularii din cont, și comunicarea în sistemul lor intrabancar cel târziu în
ziua primirii notificării, se asociază cu CIP și persoana declarantă;
difuzarea de către CIP, „la cerere, a persoanelor declarante a informațiilor despre
incidentele de plăți înregistrate în baza de date ”, se asociază cu CIP și persoane declarante;

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

86
• transm iterea „pe suport electronic, în acee ași zi bancară ”, de către CIP pentru informațiile
nevalide a „Formularul ui lista erorilor privind raportarea informației referitoare la incidentele de
plăți” în scopul înregistrării în baza de date, se asociază cu perso anele declarante și CIP;
• „corectarea acestor erori se realizează utilizând prin utilizarea formularelor ”
reglementate, se asociază cu persoana declarantă și CIP;
• sesizarea de către persoana declarantă a erorii în privința „informațiilor transmise și care
au fost înscrise în baza de date a CIP, pote solicita corectarea acestora prin utilizarea ”
„Formularului de rectificare a informațiilor înregistrate în baza de date a CIP” , se asociază cu
persoana declarantă și CIP;
• informațiile „ce pot fi rectifica te sunt prezentate în ” „Lista informațiilor înregistrate în
baza de date a CIP ce pot rectificate ”, se asociază cu persoana declarantă și CIP;
• preluarea de către persoana declarantă prin intermediul aplicației CIP a cererilor corectate
și punerea la disp oziția fiecărui client a „cererilor care îl vizează, cel puțin în ziua următoare
transmiterii la CIP ” a formuralului, se asociază cu persoana declarantă și CIP;
• anularea , „din proprie ” inițiativă, „ca urmare a unei erori a instituției de credit ”, a
„înregistrărilor privind incidentele de plăți din baza de date a CIP ”, prin utilizarea formularului
reglementat, preluat prin intermediul aplicației CIP, instituția de credit punând la dispoziția
fiecărui client cererile care îl vizează, se asociază cu pers oana declarantă, instituția de credit;
• solicitarea la „CIP, pentru propriile sucursale, a dreptul ui de consultare a bazei de date,
iar conectarea la CIP a sucursalelor ” sau a unei unități teritoriale pe baze de nume atribuite de
Banca Națională a Românie i, prin sediul lor central, se asociază cu persoana declarantă;
• pierderea „dreptului de consultare a bazei de date ” de către o sucursală sau „unitate
teritorială ”, conduce la solicitarea la CIP a retragerii „dreptului de consultare a bazei de date de
date pentru aceste entități ”, se asociază cu persoana declarantă;
• solicitarea informațiilor „din baza de date a CIP, în numiu propriu sau în numele
clientului ”, prin „Formularul de consultare” și „Cererea de consultarea”, iar conținutul și modul
de completa re este reglementat (Regulament BNR nr. 1, 2012), se asociază cu persoana
declarantă și entitățile lor;

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

87
• punerea la dispoziția clientului, respectiv a persoanei împuternicite de acestea, a cererii
de consultare aferentă solicitării de informații, se asoci ază cu instituția de credit căreia i se
adresează;
• acordarea clienților a dreptul ui de a „emite cecuri în care instituția de credit figurează ca
instituție de credit trasă, pe baza unei analize a riscurilor pe care le implică această ” operațiune,
se asociază cu instituția de credit trasă;
• punerea la dispoziția clienților a informațiil or „cu privire la utilizarea ” instrumentelor de
plată, „în conformitate cu legile și reglementările aplicabile ”, se asociază cu instituțiile de credit;
• dispunerea sistării difuzării informației privind incidente la de plată deținute de „CIP, în
cazul în care accesul la ac easta s -a făcut de către persoane neautorizate ”, se asociază cu
directorul direcției care coordonează activitatea CIP;
• transmitere a, „pe suport electronic, în acee ași zi bancară, de către CIP, pentru informații
care nu ” respectă condițiile de validitate, „în scopul înregistrării în baza de date a CIP ” a
„Formularul ui lista erorilor privind raportarea informației referitoare la incident ele de plăți”, se
asociază cu CIP și persoana declarantă;
• corectarea erorilor se realizează prin utilizarea formularelor reglementate (Regulament
BNR nr. 1, 2012), se asociază cu persoana declarantă;
• sesizarea erorii în privința informațiilor „transmise si care au fost înscrise în baza de date
CIP, se poate solicita corectarea acestora prin utilizarea „Formularului de rectificare a
informației înregistrate în baza de date a CIP ”, se asociază cu persoana declarantă;
• informațiile ce pot fi recti ficate sunt prezentate prin „Lista informațiilor înregistrate în
baza de date a CIP ce pot fi rectificate”, se asociază cu CIP;
• anularea , „din proprie inițiativă, ca urmare a unei erori a instituției de credit, a
înregistrărilor privind incidentele de pl ăți din baza de date a CIP ”, prin utilizarea formularului
reglementat (Regulament BNR nr. 1, 2012) și preluarea prin intermediul aplicației CIP, după caz,
se asociază cu persoana declarantă;
• răspunderea „pentru veridicitatea și integritatea informației p rivind incidentele de plăți,
transmisă la CIP ”, se asociază cu persoana declarantă;
• actualizarea bazei de date proprii „cu cecurile autorizate de Banca Națională a României
pentru a fi puse ” în circulație, se asociază cu CIP;

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

88
• documentele care conțin in formații „privind incidentele de plăți raportate la și primite de
la CIP se arhivează pe o perioadă de 7 ani ”, se asociază cu persoanele declarante (Regulament
BNR nr. 1, 2012), (SR EN ISO 9000:2006, SR EN 9001:2008, SR EN ISO/CEI 27001:2013).
Amintim câteva dintre metode le generale de au tentificare a informației:
• „folosirea semnăturilor electronice;
• prin controlul accesului la informațiii și activarea unui sistem de fișiere de log. Ștampila
de timp poate fi o indicație a momentului de timp asociată documentului electronic autentificat
cu semnătură certificată care se aplică în momentul semnării documentului. Ștampila de timp are
valoare juridică și stabilește cronologia unor documente” (Țigănoaia, B -D., 2013, p. 36).
Utilizarea semnăturii electronic e este reglementată prin:
• Legea nr. 455/201 privind regimul j uridic al sistemului electronic ;
• ”H.G. nr. 1259/2001 privind normele tehnice și metodologice de aplicare a Legii nr.
455/2011 ”.
Necesitatea de a dovedi că o informație bancară a fost transmisă de către expeditor
(persoană declarantă, instituție de credit, CIP, BNR etc.) către destinatarul legal (utilizatori,
persoana declarantă, instituția de cred it, CIP, BNR etc.), fără ca aceș tia să poată contesta acest
fapt, practic producerea de do vezi, urme, probe de non -repudiere, poate fi rezolvată prin sistemul
de securitate. Non -repudierea, ca de altfel și integritatea, este un atribut de securitate a sistemului
care trebuie să asocieze unei informații bancare dovada că aceasta a fost transmisă de expeditor
și ulterior primită de destinatar, pe principiul scrisorii recomandate. Sistemul de securitate poate
genera aceste dovezi în momentul editării documentului care conține informațiile bancare sau în
momentul expedierii pe cale electronică folos ind semnătura electronică atât a expeditorului cât și
a destinatarului.
Următoarea teoretizare o facem pentru Unitatea contextuală de analiză , este chiar existența
cazului și anume: NECESITATEA MODERNIZĂRII SUPRAVEGHERII PRUDENȚIALE
ȘI SECURITATEA BANCARĂ PENTRU PROTEJAREA INTERESELOR
DEPONENȚILOR ȘI AL ASIGURĂRII VIABILITĂȚII ȘI STABILITĂȚII
ÎNTREGULUI SISTEM BANCAR ÎN B NR. În prima parte a teoretizării unității contextuale
de analiză vom conceptualiza necesitatea modernizării supravegherii prudențiale, iar în a doua
vom vedea care sunt c oncepte le de securitate și securitatea informațiilor bancare .

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

89
Evoluția economiei românești după 1989, poate fi judecată din mai multe perspective , cum
ar fi tranziția la un nou regim economic și politic, au apărut noi stru cturi instituționale, reforme
structurale printre care privatizările și impunerea de reforme structurale, „deschiderea economiei
Recesiunea tranformațională (cum a numit -o Kornai Janos) a inițiat un ciclu lung de schimbări
instituționale și în mecanisme economice ce poartă denumirea generică de tranziție
postcomunistă ” (Dăianu, 2015), aderarea la Uniune Europeană, poate constitui o altă analiză,
„Merită stăruit însă asupra unui ciclu ce întrețese economii naționale cu piața unică , cu dinamica
sistemului financiar, este vorba de un ciclu fin anciar (financial cycle , în terminologia experților
de la Banca de Reglementări Internaționale/ BIS ), care acoperă o perioadă de expansiune și
restrângere a creditării ” (Dăianu, 2015). Analiza dinamicii creditului în economiile emergente
europene, arată că a fost similară cu a țărilor europene mai puțin dezvoltate: Grecia, Spania,
Portugalia, Irlana etc . „Deși cu o datorie publică relativ mică î n 2008 (14% din PIB), România a
fost amenințată de incapacitate de plată pe fondul înghețării piețelor financiare și a crizei de
lichidități prin care trecea. Ce unii nu înțeleg este că, pentru piețele financiare, ce contează în
ultimă instanță este datoria externă totală, publică și privată ” (Dăianu, 2015). Din punct de
vedere a deficitelor externe, România din anii 2007 și 2008 a a vut o explozie a credit ului , o
îndatorare, prin excelență, a sectorului privat și măsuri prociclice, iar cota un ică a generat
venituri mai mari , care au dat curaj băncilor să acorde credite, „Să amintim că băncile erau cvasi
oarbe vizavi de riscurile pe care îndatorarea foarte rapidă le creea; erau atente la stocul de credite
(încă mic față de cel din economiile mature), neglijân d viteza îndatorării externe și scadențele
datoriilor ” (Dăianu, 2015). Părerea lui Daniel Dăianu este că „Politici macro prociclice au
stimulat consumul în anii precrizei și au condus la deficite externe mari. De aici și tăvălugul ce a
venit odată cu criza , implozia economiei autohtone ” (Dăianu, 2015).
Necesitatea modernizării metodelor istorice a fost generată de criza financiară care a
„arătat cât de eronate erau presupozițiile pe care operau bănci centrale și guverne și cât de
defectuos era cadrul de reglementare și supraveghere al piețelor financiare ” (Dăianu, 2015), iar
tezele că „piețele știu totul”, că „intervenția publică trebuie să fie minimă sunt paradigme care au
eșuat și au condus la aceste crize. Rezultă de aici „nevoia de reglementare și supraveghere a
sistemului financiar, apariția de organisme de supraveghere macroprudențială” (Dăianu, 2015) .
Analizând politicile băncilor centrale, din acest punct de vedere, specialiști i Axel Weber (fost șef

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

90
al Bundesbank ), Daniel Dăianu, au arătat ca a fost o eroare neglijarea dinamicii creditului prin
subestimarea riscului sistemic sau acolo unde s -a încercat oprirea creditului, inclusiv în România,
a intervenit piața unică din UE impunând băncilor centrale anumite măsuri . Injectarea masivă de
lichiditate (Qes), în ultimii ani a avut rolul esențial de a evita prăbușirea sistem elor bancare.
Lovind cu severitate economia europeană în ansamblu, criza financiară din perioada 2007 –
2009, a evidențiat importanța consolidării Uni unii Europene, proiect în care se afla toate statele
membre și care era funcțional, dar incomplet „consolidarea instituțiilor europene și finalizarea
procesului de reformare a cadrului de guvernanță sunt acțiuni esențiale pentru buna funcționare a
Uniunii Europene ” (Libocor, Vol. 108, p. 6). Unul din tre cele patru elemente a cadrului de
guvernanță economică a UE este Uniunea bancară (Banking Union), „Uniunea bancară vizează
completarea și consolidarea Uniunii Economice și Monetare, defragmentarea piețelor financiare
din cadrul pieței unice, întreruperea siralei vicioase dintre bănci și guverne și preîntâmpinarea
crizelor sistemului bancar”(Libocor, Vol. 108, p. 8). Deducem de aici necesitatea aderării statelor
membre UE, inclusiv România la Uniunea bancară și adoptarea la nivel național a Mecanismului
unic de supraveghere bancare ca garant al preîntâmpinării „crizelor sistemului bancar și a
efectelor lor asupra contribuabililor ” și deponenților, ”în vederea refacerii încrederii în instituțiile
de credit ”, „întărirea ” încrederii în moneda unică și întărirea stabilității financiare , a întregului
sistem bancar național și european, î ntărirea cadului de reglementare și supraveghere a sectorului
financiar, astfel încât să poată oferi un răspuns efectiv crizei financiare .
Unul din tre pilonii fundamentali ai Uniu nii bancare este Mecanismul unic de supraveghere
(MUS ) eficient pentru fiecare produs financiar, piață sau regiune. Reiese necesitatea
supravegherii prudențiale asupra îndeplinirii unor cerințe prudențiale mai ferme și platforme
transparente și bine reglementate pentru operațiunile cu instrumente derivate care să asigure
stabilitatea financiară, „O supervizare adecvată, stabilă și responsabilă a sistemului financiar,
transparentă pentru consumatori și care să susțină creșterea economică…..se are în vedere
îmbunătățirea cooperării transfrontaliere, aplicarea consecventă a reglementărilor și
supravegherea sistemică” (Libocor, Vol. 108, p. 10 ). O altă necesitate de modernizare a
metodelor istorice de supraveghere, este ac eea de a „asigura aplicarea cons ecventă a unor
standarde înalte de supraveghere ” instituțiilor de credit „mai puțin ” semnificative, care fac
subiectul supravegherii indirecte a BCE, fiind supravegheate de către ANC, ca ele să poată „intra

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

91
sub supravegherea directă a BCE (la solicitarea A NC sau după consultarea ANC) , în situația în
care acest lucru este necesar pentru a asigura aplicarea consecventă a unor standarde înalte de
supraveghere” (Libocor, Vol. 108, p. 13). Necesitatea modernizării modelului istoric de
supraveghere rezultă și din atribuțiile și instrumentele de supraveghere prudențială ale ANC sau
AND care să poată aplica cerințele ca instituțiile de credit să dețină amortizoare de capital la un
nivel corespunzător , pe lângă cerințele de fonduri proprii, precum și orice altă măsur ă care
vizează contracararea riscurilor sistemice sau macroprudențial e. Modernizarea metodelor istorice
este necesară și pentru a putea, în situații de necesitate, să facă față cerințelor mai mari impuse,
decât cele aplicate de către ANC sau AND „în legătu ră cu amortizoarele de capital și măsuri mai
stricte pentru contracararea riscurilor sistemice sau macroprudențiale la nivelul instituțiilor de
credit” (Libocor, Vol. 108, p. 13 ). Cooperarea strânsă dintre BCE și ANC a oricărui stat
membru, și România, par ticipant care încă nu a adoptat euro, obligă la modernizarea modelului
istoric de supraveghere, pentru a putea coopera strâns cu BCE , ca element definitoriu al relației
și condițiilor în care România se implică MUS. Necesitatea modernizării modelului istor ic oferă
României posibilitatea să opteze pentru inițierea procedurii de aderare la Uniunea Bancară și
implicit acordul de cooperare strânsă, sau după caz, „după expirarea unei perioade de 3 ani de la ”
începerea cooperării strânse, poate oricând, cu explic ații asupra motivelor, să inițieze procedura
de încetare a acordului . Necesitatea modernizării metodelor istorice izvorăște din îndeplinirea
atribuțiilor conferite de BCE prin regulament pentru „realizarea obiectivelor stabilite prin
regulament. Realizarea atribuțiilor de supraveghere va fi separată de realizarea atribuțiilor
monetare, din punct de vedere a personalului implicat” (Libocor, Vol. 108, p. 13).
Modernizarea metodelor istorice de supravegher e bancar ă este necesară pentru ca ace stea
să se poată adapta noii etape esențială a procesului de integrare economică prin crearea Uniunii
Bancare, prin stoparea finanțării de către contribuabili a operațiunilor viitoare de salvare a
băncilor, susținerea refacerii și consolidării stabilității financiare și, „ în consecință facilitează
finanțarea economiei reale de către sectorul financiar, absorția forței de muncă disponibilă și
revenirea economică” (Libocor, Vol. 108, p. 18). Supravegherea alături de alte mecanisme
trebuie să poată cont ribui la eliminarea inte rdependenței dintre guvern îndatorat consistent și
bănci, să atenueze costurile de finanțare și în cele din urmă, să conducă la defragmentarea
procesului de creditare. „După cum a menționat directorul Bruegel, Guntram Wolf:

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

92
Supravegherea nu este de ajuns. Rezoluția centralizată este de asemenea necesară pentru a
determina instituțiile naționale de supraveghere să nu mai pună presiune asupra băncilor astfel
încât să nu mai avem o rețea fragmentată pe criterii naționale ”, exemplifica Libocor (Libocor,
Vol. 10 8, p. 19 ). Reiese necesitatea modernizării capacității modelului istoric de supraveghere la
coordonarea acțiunilor de răspuns ale statului membru UE la intrarea băncilor în stare de
dificultate, falim ent, care să înl ăture accentuarea fenomenului de fragmentare care deteriorează
atât procesul de finanțare, cât și revenirea economiilor și a creșterii economice.
Este evidentă necesitatea modernizării modelului istoric de supraveghere, modernizare care
înseamnă aderarea și adaptarea la Mecanismului unic de supraveghere prin care se evită
protejarea oricărui interes particular național, care va defragmenta sectorul financiar european
prin ruperea legăturilor dintre bănci și guverne (finanțele naționale), urmărind obiectivul unic de
protejare a stabilități i financiare europene. Modernizarea metodelor istorice este necesară pentru
a face față noilor standarde internaționale privind capitalul bancar Basel III, care prin cadrul
juridic unic al UE, urmărește realizarea deținerii de către bănci a unui nivel sufi cient de capital ,
atât calitativ cât cantitativ, „Adoptarea măsurilor de corecție atunci când băncile intră în
dificultăți financiare severe , este de competența extinsă a autorității unice de supraveghere, însă
doar într -un context preventi v, înaintea dete riorării iremediabile a stării financiare a băncilor în
cauză” (Libocor, Vol. 108, p. 20). Competențele extinse ale supravegherii prudențiale vor fi
menționate în planul de redresare conferind dreptul de redresare preventivă precum: „ajustarea
personalului de conducere, numirea unui administrator special, convocarea adunării acționarilor
pentru adopt area unor decizii imediate și blocarea distribuirii de prime sau dividente” (Libocor,
Vol. 108, p. 20 ), dar și măsuri suport adiționale, cum ar fi: solicitarea u nilateral a suplimentării
capitalului, diminuarea expunerii la anumite riscuri sau modificarea structurii juridice.
Modernizarea este necesară pentru a putea face față supravegherii intervenției în timp real, în
primul rând, protejarea contribuabilor față de transferul costurilor asupra contribuabilor ,
„Directiva privind redresarea și rezoluția băncilor garantează că, în situația în car e starea
financiară a unei bănc i se deteriorează în mod iremediabil, atât acționarii cât și creditorii băncii
respective v or suporta costurile care le revin prin intermediul mecanismului de recapitalizare
internă” (Libocor, Vol. 108, p. 21).

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

93
Modernizarea modelului istoric de supraveghere v a reflecta poziția României, mem bră UE,
„care încă nu a intrat în zona euro ”, dar care a ales încă de la început să participe la Uniunea
Bancară și astfel s -a angajat ca metodologiile naționale de supraveghere și de rezoluție să aibă la
bază normele europene care reglementează mecanismele unice de supraveghere și rezoluție,
asigurând o suprave ghere mai eficientă .
Evoluția sistemului bancar românesc după anii ’90, sub toate aspectele, respectiv:
„dimensiunea și numărul instituțiilor de credit, forma de proprietate a acestora, tipurile de
activități desfășurate, co mplexitatea operațiunilor, creșterea gradului de sofisticare a produselor
oferite, cadrul legislativ și instituțional” (Davidescu, Vol. 426, p. 5) , impune necesitatea
modernizării continue a supravegherii sistemului bancar românesc. Trebuie precizat că înaintea
începutului crizei fi nanciare, în ceea ce privește soliditatea sistemului bancar românesc, era unul
la „nivel confortabil de adecvare a capitalului la riscuri, situație care este și o consecință a
măsurilor de reglementare și supraveghere prudențială adoptate de banca centrală odată cu
începutul manifestării în România a efectelor crizei de bancă centrală , odată cu începuturile
crizei financiare internaționale” (Davidescu, Vol. 426, p. 5) . Măsurile impuse în procesul de
supraveghere prudențială în cadrul instituțiilor de credit considerate a avea un profil de risc
ridicat, introducerea filtrelor prudențiale, inclusiv la nivel individual, odată cu implementarea de
către bănci a noilor standarde contabile IFRS ca bază a contabilității, precum și indicatorii
utilizați pentru gradul de adecvare a capitalului, calculați la nivelul sistemului bancar românesc,
care s -au menținut la niveluri ridicate, au creat „premisele pentru implementarea corespunzătoare
a cerințelor suplimentare de capital impuse de reglementările Basel III” (Davide scu, Vol. 426, p.
6), aplicabile gradual în România până la finele anului 2018.
Necesitatea modernizării metodelor istorice de supravegere este dat chiar de existența în
România a sistemului de supraveghere considerat ca fiind „un mix între abordarea sectorială
(instituțională) și abordarea integrată” (Davidescu, Vol. 426, p. 7). Astf el, metodele istorice au
constat în aceea că supravegherea piețelor financiare a fost realizată de către autorități diferite :
banca centrală fiind autorizată și responsabilizată cu supravegherea și reglementarea activității
bancare, iar alte autorități spe cifice de supraveghere au fost C.N.V .M. – Comisia Națională a
Valorilor Mobiliare, care supraveghea piața instrumentelor și investițiilor financiare, C.S.A. –
Comisia de supraveghere a asigurărilor, care supraveghea piața asigurărilor , C.S.S.P. – Comisia

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

94
de Supraveghere a Sistemului de Pe nsii Private , care upravegherea sectorul de pensii private.
După recomandările Băncii Centrale Europene privind unificarea autorităților de supraveghere a
piețelor financiare nebancare, dar și ca urmare a crizei financiare , a intervenit necesitatea
accelerării proceselor de reformare și consolidare a sistemelor de supraveghere. Astfel, Guvernul
României a emis „OUG nr. 92/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorită ții de
Supraveghere Financiară, modificată și completată ulterior ”. În România s -a înființat Autoritate a
de Supraveghere Financiară (A. S.F.), autoritate integrată, prin preluarea fostelor entități
C.N.V.M., C.S.A. și C.S.S.P., iar obiectul de activitate este „reglementarea și supravegher ea
intermediarilor în instrumente financiare, organismelor de plasament colectiv, piețelor de
instrumente financiare și depozitarului central , a operațiunilor de piață și a emitenților,
asigurătorilor, reasigurătorilor și a altor activități în legătură cu acestea și activitatea sistemului
de pensii private” (Davidescu, Vol. 426, p. 5) . După cum se poate observa, această autoritate
include numai supravegherea prudențială a pieței de capital, a sectorului asigurărilor și a
sistemului de fonduri de pensii priv ate fără a cuprinde domeniul bancar.
Cele prezentate până acum , cele ce urmează a fi prezentate și toate necesitățile sistemului
european financiar -bancar, dar mai ales tratarea separată a reglementărilor și supravegherii
prudențiale a sistemului bancar di n România, a constituit contextul, practic cazul nostru în acest
studiu, având în vedere că în România, Banca C entrală are competența exclusivă de autorizare și
reglementare în domeniul bancar și este responsabilă cu supravegherea prudențială a instituțiil or
de credit, în scopul asigurării funcționării și viabilității sistemului bancar. Aceasta nu înseamnă
că nu s -au respectat cerințele UE referitoare la managementul crizelor financiare care au impus
„cooperarea între autoritățile naționale de supraveghere a sistemului financia r, în care banca
centrală și ministerul de finanțe, a u ca obi ectiv central schimbul de informații, precum și
prevenirea, evaluarea și gestionarea potențialelor probleme cu impact sistemic” (Davidescu, V ol.
426, p. 8 ). Acestea au fost materializate prin semnarea la 31 iulie 2007, a „Acordului pentru
cooperare în dome niul stabilității financiare și al gestionării crizelor financiare ”. În baza acestui
Acord a fost înființat „Comitetul Național pentru S tabilitate Financi ară”, format din următorii
membr i: „Ministrul Finanțelor Publice, Guvernatorul Băncii Naționale a Româ niei, președinții
celorlalte autorități de supraveghere financiară (autorități fuzionate) și Directorul executiv al
Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar” (Davidescu, Vol. 426, p. 5) . Ca

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

95
răspuns la Recomandarea Comitetului European pentru Risc Sistemic din 22 decembrie 2011
privind mandatul macroprudențial al autorităților naționale (CERS/2011/3), a fost înființat
Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) ca structură de cooperare
instituțională , având în componență at oritățile cu rol substanțial în asigurarea stabilității
financiare, respectiv BNR, ASF și Ministerul Finanțelor Publice.
Necesitatea modernizării metodelor istorice revine și „din faptul că deși România este stat
membru al UE ”, sectorul financiar prezintă trăsături specifice unei economii emergente, în
ansamblul căreia s istemul bancar este primordial, iar supravegherea bancară are rolul
predominant în asigurarea stabilității financiare. Neintegrarea acestei activități la nivelul
Autorită ții de Supraveghere Financiară, după opiniile lui Cătălin Davidescu, a fost determinantă
în menținerea rolului BNR de supraveghetor al sistemului bancar , dar și a celui de monitoriz are a
stabilității financiare ” în opinia mea, rezidă temeiul care a stat la baza menținerii rolului Băncii
Naționale a României de supraveghetor al pieței bancare, respectiv neintegrarea acestei activități
la nivelul Autorității de Supraveghere Financiară, dar și rolul de monitorizare a stabilității
financiare ” (Davidescu, Vol. 4 26, p. 11). În conformitate cu Statutul BNR, banca centrală
asigură „autorizarea, reglementarea și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit,
promovarea și monitorizarea bunei funcționări a sistemelor de plăți pentru asigurarea stabilității
finan ciare” (Legea. Nr. 312/2004, „art.2 alin .2 lit.b) ”, „iar art.25 ” și „Reglementarea, autorizarea
și supravegherea prudențială”, arată că BNR are competența exclusivă de autorizare a instituțiilor
de credit și răspunde de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit pe care le -a autorizat.
Funcționarea și viabilit atea sistemului bancar în România este asigurată prin împuternicire a
Băncii Naționale a României : „a) să emită reglementări, să ia măsuri pentru impunerea
respectării acestora și să aplice sancțiunile legale în cazuri de nerespectare; b) să controleze și s ă
verifice, pe baza raportărilor primite și prin inspecții la fața locului, registrele, conturile și o rice
alte documente ale instituț iilor de credit autorizate, pe care le consideră necesare” (Davidescu,
Vol. 426, p p. 10-11). Răspunsul la con textul europe an de supraveghere, respectiv adoptarea în
legislația națională a „Directivei nr. 2006/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din
14 iunie 2006 privind accesul la activitatea și desfășurarea activității de către instituțiile de credit
și a Directi vei nr. 2006/49/ CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2006
privind adecvarea capitalului firmelor de investiții și a instituțiilor de credit ”, prin „Legea nr.

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

96
227/2007, cu modificările și completările ulterioare, care a aprobat OUG nr. 99/2006 privind
instituțiile de credit și adecvarea capitalului ”. A izvorât necesitate a de modernizare a metodelor
istorice de supraveghere pentru a putea răspunde la reglementările apărute cu această ocazie ,
astfel: a putea supraveghea și monitoriza „condițiile de acces la activitatea bancară și de
desfășurare a acesteia pe teritoriul României, supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și
a societăților de servicii de inv estiții financiare și supravegherea sistemului de plăți și a
sistemelor de decontare a operațiunilor cu instrumente financiare ”. Deducem de aici necesitatea
modernizării metodelor istorice de supraveghere și adaptarea lor la cerințele ordonanței de
urgență menționată prin care: „Banca Națională a României acordă autorizație un ei instituții de
credit. De altfel, banca centrală stabilește prin reglementări și notifică Comisiei Europene și
Autorității Bancare Europene, condițiile în care poate acorda autorizația unei instituții de credit și
documentația care trebuie să însoțească cererea pentru obținerea autorizației; Banca Națională a
României aprobă, înainte de începerea exercitării responsabilităților, membrii consiliului de
administrație și directorii, sau după caz, membrii consiliului de supraveghere și al directoratului
unei instituți ei de credit, precum și persoanele desemnate să asigure conducerea structurilor care
privesc activitățile de administrare și control al riscurilor, audit intern, conformitate, trezorerie,
creditare, precum și orice alte activități care pot expune instituția de credit unor riscuri
semnificative; Banca Națională a României asigură supravegherea prudențială a instituțiilor de
credit persoane juridice române, inclusiv a sucursalelor acestora înființate în alte state ori în state
terțe, prin stabilirea unor norme și indicatori de prudență bancară și urmărirea reaspectării
acestora și a altor cerințe prevăzute de lege și de reglementările aplicabile, atât la nivel
individual, cât și la nivel consolidat sau sub -consolidat, după caz, în vederea prevenirii ș i
limitării riscurilor specifice activității bancare. Obiectivul fundamental este protejarea
intereselor deponenților și asigurarea stabilității și viabilității întregului sistem bancar .
Instituțiile de credit, persoane juridice române sunt obligate să rap orteze Băncii Naționale a
României datele și informațiile necesare pentru evaluarea respectării cadrului prudențial și legal
în vigoare la termenele și în forma stabilite de BNR ; Banca Națională a României asigură
verificarea cadrului de administrare a strategiilor, proceselor și mecanismelor implementate de
fiecare instituție de credit, persoană juridică română, și realizează propria evaluare a riscurilor la
care instituția de credit este sau poate fi expusă. Pe baza verificării și evaluă rii efectuate, Banca

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

97
Națională a României determină în cea mai mare măsură cadrul de administrare, strategiile,
procesele și mecanismele implementate de instituția de credit, persoană juridică română, și dacă
fondurile deținute de aceasta asigură o administrare prudentă și o acoperire adecvată a riscurilor
în raport cu profilul de risc al instituției de credit. Urmărirea respectării de către instituțiilor de
credit, persoane juridice române, a cerințelor de natură prudențială și a altor cerințe legale, se
realizează atât pe baza raportărilor transmise de instituțiile de credit, cât și prin verificări la fața
locului desfășurate la sediul instituțiilor de credit și al sucursalelor acestora din țară și din
străinătate. Verificările la fața locului se efectuează de către pers onalul Băncii Naționale a
României, împuternicit în acest sens, sau de către auditori financiari sau experți numiți de
autoritatea de supraveghere” (Davidescu, Vol. 426, pp. 11 -12).
În a doua parte a unității contextuale vom vedea care sunt conceptele de securitate și
securitatea informațiilor bancare.
Amenințările de creștere rapidă a companiilor din fintech și de scădere a veniturilor
diviziilor de investment banking au determinat ca marile bănci americane să fie obligate să fie
mai inovative și să se ad apteze la noile condiții de piață mult mai rapid (Zărnoeanu, A., 2016).
Intrarea pe piața depozitelor on -line a companiilor din fintech sunt o puternică sursă de
lichiditate pentru viitoarele platforme on -line de creditare peer -to-peer, care vor începe să acorde
credite și care au început să -și lanseze platforme (exemplu, GSBanK.com, platforma Goldman
Sachs) , unde clienții își pot depune economiile în schimbul unei dobânzi anuale efective cu mult
peste ce o feră băncile tradiționale (DAE de 1,05% față de 0,01 -0,03%/an și superioară câștigului
de 0,75 -1%/an oferit de start -up-uri din fintech precum Ally Bank, Discover Bank și Capital One
360) (Zărnoeanu, A., 2016).
De-a lungul anilor Marea Britanie a fost fol osită ca rampă de lansare financiară către
Uniunea Europeană de către importante bănci de investiții din SUA, Elveția și Japonia. „Unul
din punctele principale de atracție: dreptul de a -și vinde foarte ușor serviciile în 28 de țări fără a
fi nevoite să obț ină aprobarea autorităților din fiecare țară”, potrivit Fitch Ratings, astăzi,
„aproximativ jumătate din activele bancare de 6,9 mii de miliarde de lire sterline (9,8 mii de
miliarde de dolari) sunt deținute de instituții nonbritanice” (Apostoiu, C., 2016) . Se poate
constata ușor că pentru a -și reduce costurile, băncile și -au concentrat importante operațiuni
globale în Marea Britanie, dar cum pentru că s -a votat ieșirea ace stia din UE această strategie ar

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

98
putea fi spulberată, iar marile bănci internaționale „au cel mai mult de pierdut”. Aceasta
generează o perspectivă de a cheltui miliarde de dolari pentru a -și reconfigura operațiunile, iar
băncile, ca să contracareze, au fă cut lobby intens î mpotriva Brexitului.
Dar cum mai acționează giganticii financiari î n Europa? Bloomberg scrie: „Cea mai
influentă bancă din lume, Goldman Sachs din SUA își consolidează forța de muncă de pe
segmentul IT din Polonia pentru operațiunile sale”. Reprezen tanții acestui colos se exprimă că
„Expansiunea se va realiza treptat pe p arcursul următorilor trei ani, până la nivelul câtorva sute
de angajați”; „noile poziții vor susține în principal operațiunile de investment banking și servicii
financiare, acolo unde banca domină piețele financiare”; „îndepărt ându-se în mare măsură de
operațiunile de retail, încearcă să pătrundă pe nișe mai digitale ale industriei serviciilor
financiare, cum ar fi creditarea online și cooperarea cu startup -uri din domeniul tehnologiei”;
„suntem o firmă tehnologică, suntem o platformă” (Apostoiu, C., 2015). Acești reprezentanți
sunt convinși că pe lângă operațiunile zilnice de IT, firmele din sectorul serviciilor financiare au
nevoie de tehnologie și pentru alte proces e, cum ar fi managementul riscului. Goldman a angajat
specialiști în domeniu (Harit Talwar) pentru a ajuta banca să -și dezvolte operațiunile de creditare
on-line pentru persoane fizice și companii. „Polonia este un hub IT în plină dezvoltare pentru
instituțiile financiare din Europa datorită costurilor scăzute legate de forța de muncă,
stimulent elor fiscale și numărul mare de absolvenți în domeniul IT din această țară, relevă un
raport al Rule Financial, o firmă britanică de consultanță în domeniul operațiunilor bancare de
investiții achiziționată anul trecut de compania germană din domeniul tehn ologiei GFT Group”
(Apostoiu, C., 2015).
Tot în domeniul resurselor umane, danezii au opus rezi stență practicilor de pe Wall S treet,
respectiv colosului „Goldman Sachs ”, „marea caracatiță -vampir care s -a încolăcit pe fața
umanității” , care „își apără aface rile dubioase cumpărând politicieni și militari ” (Cojocaru, B.,
2015), respectiv, au transformat o megaafacere ce începuse „pentru gigantul american Goldman
Sachs într -un scandal monstru ”. Dedesu btul „afacerii dubioase ” era că ”Danemarca ” „a vândut în
pierdere o participație la compania energetică fanion Don Energy către Goldman , urmând să fie
dezgropate de parlamentarii danezi în care guvernul le va pune la dispoziție documente până
acum confidențiale privind tranzacția” (Cojocaru, B., 2015). În vederea apărării intereselor sale,
„Goldman l -a angajat pe danezul Anders Fogh Rasmussen, fo stul șef al NATO ” și fost premier al

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

99
Danamarcei (2001 -2009) sau pe Lars Loekkete Rasmussen (coincidență de nume) „fost ministru
al internelor, al sănătății și al finanțe lor în fostele guverne conduse de celălalt Rasmussen Fogh și
care a preluat funcția de premier după ce cel din urmă a fost numit șef al NATO ”. Se presupune
clar o influență a unuia asupra celuilalt. S „pranumele de „caracatiță -vampir” dat băncii Goldman
Sachs vine în 2009 ”: „În 2009, un articol al revistei americane de politică și cultură Rol ling
Stone semnat de Matt Taibbi asemuia banca de investiții ” cu „o mare caracatiță -vampir înco -lă-
cită pe fața umanității care își înfinge fără să obosească colții în orice miroase a bani ” (Cojocaru,
B., 2015). Populația a fost supărată nu numai pentru su bestimarea valorii companii în tranzacție
guvernul danez pierzând enorm ( „2,6 miliarde de euro, scrie TheLocal.dk ”), dar „a pierdut
enorm când a vândut ” o participație de 18% „la Dong ” care „este cel mai mare operator de
parcuri eoliene offshore din lume ”. „Goldma n a plătit pentru participație aproximativ 1,3
miliarde de euro”, dar oferea „băncii americane dreptul de veto privind finanțarea companiei
energetice și schimbările la nivelul managementului, drepturi oferite în mod normal de o
participație mai ma re” (Cojocaru, B., 2015).
Despre BlackRock, lumea financiar -bancară, presa, specialiștii în domeniu discută și scriu
ca despre o putere mondială secretă, ca „demonul din lumea neagră a shadow bankingului care
sperie autoritățile americane, „scrie corespond entul financiar din New York al Deutsche Welle
Heike Buchter. Ea a recunosut că numele a început să -i atragă atenția recent ”: „Bancherii au
început să vorbească despre el. Analizau portofoliile băncii centrale și numele Larry Fink tot
apărea”” (Cojocaru, B ., 2015). Heike Buchter „a scris și o carte despre masivul fond american ”
BlackRock intitulându -și primul capitol „Cea mai puternică companie de care nimeni n -a auzit”.
„BlackRock consiliază bănci centrale, ministere de finanțe, investitori mari precum fon duri de
stat, fonduri de pensii, companii de asigurări și fundații. BlackRock este implicat în aproape
orice înseamnă piață financiară”. Fondul „jonglând cu acțiuni și obligațiuni i nvestește în diferite
companii din întreaga lume ”. „din presupusul sediu din Midtown Manhattan … Pe lângă
participații în marile bănci americane, BlackRock controlează pachete semnificative de acțiuni la
producători de armament și la companii mari de petrol și gaze naturale. De asemenea, BlakRock
este cel mai mare investitor de pe bursa de la Frankfurt” (Cojocaru, B., 2015). El deține acțiuni
semnificative în companii începând cu producția de mașini din Germania, în „producția de
minereu de fier din America de Sud, în găsirea de medicamente noi în SUA s au de mine de aur

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

100
în Africa ”, profitând din plin, la „platforma de comenzi online de mâncare food panda” (Nita, I.,
2015) și până a ajunge la ipostaza „de a fi și cel mai mare acționar al unei companii și cel mai
mare creditor al acesteia” (Cojocaru, B., 2 015). Bl ackRock a devenit, doar „în trei decenii, unul
dintre cele mai puternice imperii de pe Wall Street ”, fiind ajut at foarte mult de „criza subprime și
cea financiară care s -a desfășurat în SUA ”, ajungând să fie cunoscuți drept „vânătorii de fantome
de pe Wall Street”.
Grupul Foodpanda pune la dispoziție o platformă pentru comenzi on -line de mâncare în 40
de țări din lume, inclusiv în România, a atras o finanțare din partea instituției financiare
americane Goldman Sachs și a altor investitori, inclusiv de la incubatorul german de afaceri
Rocket Internet, primul finanțator al start -up-lui. „Noile investiții vor fi folosite de grup pentru
extinderea activităților de livrare și îmbunătățirea interacțiunii cu consumatorii în toate țările în
care este prezent . Foodpanda a achiziționat principalii săi competitori pe piețe din India, Mexic,
Rusia, Brazilia, Europa de Est și Asia de Sud -Est” (Nita, I., 2015).
Cei de la Goldman au găsit și alte mijloace privind capitalul uman. Directorii de la banca
Goldman Sachs, „una dintre cele mai mari din lume, au beneficiat de cele mai mari bonusuri
acordate în City -ul financiar londonez” (Apostoiu, C., 2015).
Nici România nu a scăpat de facerea și împărțirea cărților de către Goldman Sachs. Numele
ei este legat de controvers ata privatizare a Romtelecom. Aceasta „a primit de la Fondul
Proprietății de Stat ” „comisioane de 8,4 milioane de dolari pentru rolul de consultant” (Cojocaru,
B., 2015). Participă „alături de Erste, BCR și Raiffeisen Capital & Investment în sindicatul car e
intermediază listarea din noiembrie 2013, la Londra și București, a Romgaz. Guvernul a vândut
acțiunile Romgaz, în conformitate cu angajamentele asumate în programul standby cu FMI și
Uniunea Europeană ”. „Președintele de atunci al Autorității de Supraveg here Financiară, Dan
Radu Rușeanu, a declarat în noiembrie 2013 pentru Ziarul Financiar (ZF) că firmele consultante
responsabile cu IPO -ul Romgaz au evaluat greșit oferta astfel încât aceasta să fie ieftină. El a mai
spus că firmele consultante au făcut pr esiuni asupra ASF să extindă pe cât posibil alocarea GDR –
urilor (titlurile prin care Romgaz a fost listată la Londra) și că sindicatul (consorțiul) de Goldman
Sachs nu a fost unul serios pentru că nu a maximizat profitul statului” (Cojocaru, B., 2015).
După părerea noastră aceste evenimente reprezintă un număr infinitezimal de incertitudini
și riscuri, Lebede Negre, ale lumii financiar -bancare, în general și ale managementului securității

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

101
informațiilor bancare, în special. Metafora și conceptul „Lebăda Neag ră” îi aparține lui Nassin
Nicholas Taleb (Taleb, N. N., 2010) și nu se referă la excepții, ci la rolul supradimensional al
evenimentelor extreme în multe domenii ale vieții, se referă la „rolul evenimentelor excepționale
care conduc la „degradarea predict ibilității și la nevoi de a rezista” în fața Lebedei Negre
negative și de a ne expune celor pozitive în mediul financiar -bancar (Rada, I.C., Măgdoiu, L.D.,
2016). Nassin Nicholas Taleb a fost inclus, în anul 2009, pe lista „celor mai influenți guru în
mana gement” elaborată de Forbes.com . Este proprietarul conceptului și metaforei de Lebădă
Neagră, folosit azi pe scară largă, ne explică cum acestea trec dincolo de chestiunea logico –
filozofică în realitatea empirică: „am apelat la metafora logică a lebedei negre (cu litere mici)
pentru evenimente Lebăda Neagră” (Taleb, N. N., 2010). El precizează că aceasta nu trebuie
confundată cu problema logică ridicată de mulți filozofi. „Ea nu se referă la excepții, ci la rolul
supradimensionat al evenimentelor e xtreme în multe domenii ale vieț ii. Lebăda Neagră se referă
la rolul evenimentelor excepționale care conduc la degradarea predictibilității și la nevoia de a
rezista în fața Lebedelor Negre negative și de expunere la cele pozitive” (Taleb, N. N., 2010).
Se pune p roblema dacă se poate asigura managementul securității informațiilor financiar –
bancare împotriva acestor Lebede Negre, acestor incertitudini și riscuri și în același timp, pentru
realizarea acestor obiective, managerii cunosc și vor putea aplica în procesu l lor managerial
mecanismul triadei: Fragil -Robust -Antifragil pentru luarea deciziilor de securitate a informațiilor
bancare. Acest concept al triadei îi aparține tot lui Nassim Nicolas Taleb, expert în domeniul
riscului, incertitudinii și probabilităților în economie (Măgdoiu, L.D., Rada, I.C., 2016).
„Antifragilul este un îndreptar pentru a trăi într -o lume pe care nu o înțelegem, dominată de
Lebedele negre și de obsesia umană pentru predictibil și siguranță” (Taleb, N.N., 2014). Erudit,
spiritual și îndr ăzneț, mesajul lui Taleb este unul revoluționar: „Numai antifragilul va
supravețui”.
De-a lungul existenței umane s -a simțit nevoia de stabilitate, de garantare a siguranței
economice, a muncii, a organizațiilor sub diferite forme etc. Conceptele de sigura nță și stabilitate
reies din abordarea modernă a definiției de securitate. Reglementările din România (Legea nr.
51/1991) definește conceptul de siguranță ca „starea de legalitate, de echilibru și de stabilitate
socială, economică și politică […]”. Organiz ațiile internaționale cum ar fi: Organizația
Națiunilor Unite (Cartă), Organizația Tratatului Atlanticului de Nord sau Organizația pentru

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

102
Securitate și Cooperare în Europa (O.S.C.E.), definesc conceptul de securitate. De exemplu,
definiț ia O.S.C.E. este pr ezentată în Carta pentru Securitate Europeană: „Fiecare stat participant
are drept egal la securitate. Reafirmăm dreptul inalienabil al fiecărui stat participant și al tuturor
statelor participante la libertatea de alegere a propiilor angajamente de securi tate, incluzând
tratatele de alianță, așa cum sunt emise. De asemenea, fiecare stat are dreptul la neutralitate.
Fiecare stat participant va respecta drepturile tuturor celorlalte în aceste privințe. Ele nu își vor
întări securitatea în detrimentul securit ății altor state […]”. După unii autori (Țigănoaia, B -D.,
2013, p. 23) securitatea se poate referi la mai multe aspecte ca în Fig. IV.2.10., în prezentul
demers vom face referire la securitatea organ izațională (bancă), respectiv î n subsidiar, la
securitate a informațiilor bancare.

Fig. IV.2.10. Aspecte ale conceptului de securitate
Sursa: Țigănoaia, B -D. (2013) Asigurarea securității informaț iilor în organizații, Iași, Ed.
Institutului European, p. 32.
Referirea la securitatea unei entități (organizație -instituție, ființă, sistem etc.) ne poate
conduce cu gândul la o serie de mijloace pentru asigurarea tuturor condițiilor astfel încât
entitatea respectivă să -și poată îndeplini toate obiectivele pentru care a fost creată.
În conformitate cu co nceptele „Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate ”
în Sistemele Informatice ( „CERT -RO”) din cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății
Informaționale, privind: Managementul riscurilor, Incidente de securitate, Vulnerabilități,
Contramăsuri, „o informație este securizată dacă se asigură în mod acoperitor disponibilitatea,
confidențialitatea, integritatea, autenticitatea și non -repudierea ei în măsura în care este necesară
entității care a creat -o sau celei care o folosește”.

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

103
Trecând la analiza obiectivului nostru în acest demers ne referim la securitatea „informației
de risc de credit și a informației despre fraudele cu carduri pentru scopurile specifice ale
utilizatorilor, în condițiile păstrării secretului profesional” (Regulame nt BNR nr. 2, 2012).
Analizăm aici securitatea privind participarea CRC la „schimbul transfrontalier de informații în
conformitate cu prevederile Memorandumului de înțelegere privind schimbul de informații între
registrele de credit naționale, în vederea t ransmiterii acestora către persoanele declarante,
încheiat de Banca Națională a României cu autoritățile competente în materie din statele
membre” (Regulament BNR nr. 2, 2012). În această situați e managementul securității
informanțiilor bancare se referă l a baza de date pe care CRC o „organizează ” și o „gestionează ”.
Această „bază de date cuprinde ”:
a) „Fișierul central al creditelor (FCC), care conține informațiile de risc de credit raportate
de persoanele declarante, prelucrate și difuzate de către CRC în vederea valorificării de către
utilizatori în condițiile păstrării secretului profesional;
b) Fișierul creditelor restante (FCR), care este alimentat lunar de FCC cu informații de risc
de credit referitoare la debitori și la creditele restante ale acestor a față de toate persoanele
declarante din România;
c) Fișierul grupurilor (FG), care este alimentat lunar de FCC cu informații despre grupuri;
d) Fișierul fraudelor de carduri (FFC), care conține informații despre fraudele cu carduri
comise de posesorii de carduri de credit și/sau de credit” (Regulament BNR nr. 2, 2012).
Privind securitatea „accesării bazei de date ” „persoanele declarante au obligația să
desemneze maxim 5 persoane acreditate la CRC” (Regulament BNR nr. 2, 2012), iar „accesarea
sistemului i nformatic al CRC de către persoanele acreditate la CCR” trebuie „să se facă pe bază
de nume atribuit de Banca Națională a României ”.
Securitatea transmiterii și înregistrării informației „de risc de credit și a informației despre
fraudele cu carduri ” trebu ie să respecte un anumit regim . Securitatea difuzării informației „de
risc de credit și a informației despre fraudele cu carduri deținute de CRC ”, trebuie implementat
în „Fluxul informațional al CRC”. Securitatea corectării informațiilor transmise eronat la CRC,
trebuie asigurată odată cu corectarea, adică în perioada de raportare, iar securitatea corectării
informației înregistrate în baza de date a CRC, „constituie o rapor tare care se poate face de către
persoana declarantă ” prin utilizarea unor formular e. „Corectitudinea unor date înregistrate în

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

104
baza de date a CRC ” poate fi contestată de o persoană recenzată, „fără a cunoaște persoana
declarantă – sursă a erorii cerându -i persoanei declarante care i -a remis informația de risc de
credit și/sau informația despre fraudele cu carduri, o singură dată, declanșarea procedurii de
conciliere ”.
Celălalt obiectiv al cercetării noastre ne referim la securitatea informației specifică
incidenților de pl ăți, „pentru interesul public, inclusiv pentru scopurile specific e utilizatorilor ”.
Conceptul de securitate și securitatea acestui tip de informații bancare se extinde la „structura
bazei de date a CIP și accesarea acest eia”. „CIP organizează și gestionează baza de date ” cu
asigurarea securității acesteia și care cuprin de:
a) „Fișierul Național se Incidente de Plăți, denumit FNIP, este un fișier de interes general
ce conține incidente de plăți cu cecuri, cambii, bilete la ordin și care este structurat astfel:
Fișierul Național de Cecuri (FNC); Fișierul Național de Cambii (FNCb); Fișierul Național de
Bilete la Ordin (FNBO); Fișierul Național al Persoanelor cu Risc (FNPR), conține incidentele de
plăți majore înregistrate pe numele unei persoane fizice sau juridice, rezidente ori nerezidente, și
este alimentat automat de FNI P” (Regulament BNR nr. 1, 2012).
De asemenea, extrem de importantă este ”asigurarea accesării bazei de date ”, astfel că
„persoanele declarante ” au obligația să desemneze „maximum 5 persoane acreditate la CIP ”.
Pentru aceasta , „trebuie să completeze și să actualizeze ” formularul : „Fișa de acreditare la CIP a
persoanelor autorizate să transmită și să recepteze informații privind incidentele de plăți”
(Regulament 1 BNR , 2012). Apoi, discutăm despre securitatea accesului la sistemul informatic
la CIP. Acest a cces „se face pe bază de nume atribuit de B NR, iar accesarea bazei de date CIP de
către personele declarante se poate face zilnic ”.
Securitatea transmiterii și înregistrării informației privind incidentele de plăți se asigură
prin respectarea Regimului inf ormației privind incidentele de plăți (Regulament BNR nr. 1,
2012). Ea se realizează și prin Interdicție bancară, prin „Suspendarea/Reluarea/Anularea
înregistrărilor privind incidentele de plăți din baza de date CIP, ” prin „Organizarea și gestionarea
infor mației privind incidentele de plăți înregistrate în baza de date a CIP ”, prin „difuzarea de
către CIP a informației privind incidentele de plăți ”.

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

105
Desigur, pe lângă obiectivele noastre abordate în acest demers, domeniul informațiilor
bancare este mult mai vast, practic nelimitat, iar managementul securității informațiilor din acest
domeniu constituie o provocare pentru oricare cercetător interesat de acest domeniu.
Urmează să teoretizăm Unitatea de analiză înglobată care cuprinde MODERNIZAREA
METODELOR ISTORICE DE SUPRAVEGHERE ȘI SECURITATE PRIN
MANAGEMENTUL SECURITĂȚII INFORMAȚIILOR BANCARE ȘI A
SUPRAVEGHERII PRUDENȚIALE .
Managementul Supravegherii prudențiale bancare este prima parte a teoretizări i unității
înglobate de analiză , începe cu adoptarea obi ectivului fundamental al autorității de supraveghere
a sistemului bancar, care în România este Banca Națională a României, iar obiectivul
fundamental „este acela de a preveni riscul sistemic prin promoverea unei supravegheri
bancare eficiente care să asigu re realizarea stabilității și viabilității întregului sistem bancar ”.
Pentru a îndeplini acest obiectiv fundamental, în cadrul funcției de organizare a managementului
supravegherii prudențiale, BNR în calitate de autoritate de supraveghere bancară organizează și
utilizează o serie de instrumente și abordări de supravegher e dintre care: Sistemul Uniform de
Evaluare – CAAMPL, Procesul de evaluare și verificare propriu -zis efectuat de supraveghere –
SREP, Testele de rezistență (stress testele).
Sistemu l Uniform de Evaluare – CAAMPL reprezintă „un instrument eficient de lucru
pentru evaluarea serviciilor bancare în scopul identificării, într -o fază incipientă, a acelor bănci
care sunt ineficiente sub aspect financiar și operațional sau manifestă trenduri adverse, soli citând
din partea autorității de supraveghere o atenție sporită” (Davidescu, Vol. 426, p.21). „În
conformitate ” cu legislația „și reglementările bancare în vigoare ”, acest sistem impune evaluarea
a șase componente care reflectă uniform și cup rinzător performanțele unei bănci: 1. adecvarea
capitalului (C); calitatea acționariatului (A); 3. calitatea activelor (A); management (M);
profitabilitatea (P); lichiditatea (L), deci CAAMPL. Evaluarea celor șase componente se face „pe
o scară de valori c uprinsă între 1 și 5, 1 reprezintă cel mai performant nivel, iar 5 cel mai scăzut ”,
componentele: adecvarea capitalului, calitatea activelor, profitabilitatea și lichiditatea, sunt
analizate în funcție de o gamă de indicatori „pe cinci intervale și cinci r atinguri corespunzătoare
acestora, intervale valorice stabilite pornind de la standardele internaționale și de la condițiile
specifice sistemului bancar românesc ”, „Baza de calcul a indicatorilor ce definesc cele patru

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

106
componente o reprezintă raportările f inanciare FINREP și prudențiale COREP, la nivel
individual transmise lunar de bănci” (Davidescu, Vol. 426, p.21). „Celelalte două componente,
respectiv calitatea acționariatului și managementul, care contribuie în mod direct la stabilirea
profilului de risc a băncilor ”, precum și la aprecierea conformanței cu cerințele prudențiale, se
evaluează în timpul acțiunilor de inspecție. Fundamentul pentru ratingul compus îl constituie
evaluarea celor șase componente specifice de performanță (CAAMPL ), „fiecare ba ncă primește
câte un rating pentru fiecare indicator de analiză, pentru fiecare componentă CAAMPL și în final
un rating compus și un scor final ce reprezintă punctajul total acordat indicatorilor ce definesc
elementele CAAMPL” (Davidescu, Vol. 426, p.21). Reiese necesitatea actualizării periodice a
ratinguril or aferente componentelor CAAMPL , în urma acțiunilor de inspecție la sediul băncilor,
„Pe baza datelor agregate ale indicatorilor economico -financiari și de prudență bancară se
stabilește un rating comp us pentru sistemul bancar” (Davidescu, Vol. 426, p.21).
În cadrul funcției managementului de evaluare a supravegherii, BNR pe linia supravegherii
instituților de credit, asigură „verificarea procesului intern de evaluare a adecvării capitalului
instituțiil or de credit la riscuri (ICAAP) ”. „Procesul de verificare a ICAAP este integrat în
procesul de verificare și analiză desfășurat de autoriatatea de supraveghere (SREP)” (Davidescu,
Vol. 426, p.21). Orice bancă, „în raport cu natura și profilul de risc, precum și cu capacitatea
structurii de conducere de a identifica, măsura ”, agrega și monitoriza în mod adecvat riscurile,
precum și dezvoltarea și utilizarea unor sisteme solide de administrare a riscurilor, trebuie să -și
mențină un capital corespunzător. „Stabilirea gradului de adecvare a capitalului se face în funcție
de „efectul riscurilor ” la care este expusă (adecvarea) asupra condiț iilor financiare a băncii.
Nivelul „minim impus de reglementări pentru a face față unor consecințe nedorite, depinde de
tipurile și mărimea riscurilor în activitatea băncii ”. În cadrul BNR, structura responsabilă prin
schema de organizare a BNR, Direcția de Supraveghere, de zvoltă o abordare în acest sens, care
reprezintă în fapt „o implementare a Ghidului CEBS (EBA) privind evaluarea comună a
elementelor acoperite de Procesul de evaluare și verificare efectuat de supraveghere (SREP) și
decizia comună privi nd adecvarea capitalului în cadrul grupurilor transfrontaliere (GL 39)”
(Davidescu, Vol. 426, p.21).
Instituțiile de credit, în mod particular structura de conducere, poartă responsabilitatea
individuală dezvoltării și aplicării ICAAP. „Acestea trebuie să asigure că managementul

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

107
capitalului intern este parte integrantă a manage mentului riscului și că acea sta validează
obiectivele generale ale sistemului și domeniul de aplicare în ceea ce privește activitățile și
riscurile acoperite” (Davidescu, Vol. 426, p.21). În cadrul funcției managementului de
monitorizare -verificare , BNR verifică dacă procesele stabil ite de instituțiile de credit și modul în
care sunt utilizate acestea sunt în concordanță cu prevederile reglementărilor legale aplicabile.
Prin dezvoltarea domeniului de aplicare a ICAAP, instituțiile de credit trebuie să acopere toate
riscurile semnifica tive la c are sunt sau ar putea fi expuse, ceea ce exprimă de altfel necesitatea
modernizării continue a managementul ui sistemului de supraveghere prudențială. Acestea sunt
riscul de credit, riscul de piață și riscul operațional, toate făcând parte din Pilo nul I; „riscul
rezidual rezultând din utilizarea tehnicilor de diminuare a riscurilor ”, și altele, riscuri care nu
sunt acoperite în totalitate de Pilonul I; riscul de concentrare, riscul ratei do bânzii din afara
portofoliului de tranzacționare și riscul lichidității ; riscurile rezultate din mediul economic al
instituției numite riscuri exogene. I nstituțiile de credit trebuie să stabilească ICAAP care să aibă
și o dimensiune previzională: adică „poate fi utilizat în alocarea capitalului către diferite linii de
afacere, în procesul de aprobare a creditelor și, mai general, în decizia privind extinderea
activității sau stabilirea strategiei pe termen lung a instituției” (Davidescu, Vol. 426, p. 2 2).
Necesitatea modernizării continue a managementului supravegherii prudențiale decurge și din
modelele variate de evaluare a adecvării capitalului intern, aplicate de autoritatea de
supraveghere, ele pot varia în funcție de mărimea și gradul de sofisticare a instituției. Funcția de
evaluare a managementului supravegherii prudențiale, în timpul procesului de evaluare efectivă
se poate baza pe cerințele de reglementare din Pilonul 1, împreună cu o analiză cantitativă a
riscurilor semnificative neincluse în rap ortul de solvabilitate, cum ar fi de exemplu, riscul de
lichiditate. Dar, pentru grupurile mari, „pot fi utilizate abordări mai sofisticate, cum ar fi
măsurarea capitalului economic prin încorporarea corelațiilor dintre factori de risc” (Davidescu,
Vol. 42 6, p. 2 2). Metoda verificării procesului „intern de evaluare a adecvării capitalului la
riscuri al unei instituții de credit ” se bazează pe „similitudinile ” și diferențele „între rezultatul
procesului intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri ș i cerințele de capital
reglementate ” de BNR, iar „rezultatele și concluziile procesului intern de eval uare a adecvării
capitalului ” instituției de credit la „riscuri ”, poate da măsura modernizării managementului

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

108
supravegherii prudențiale în direcția „adecvării capitalului la riscuri ” și ele „trebuie să fie luate în
considerare la ” impunerea unor cerințe suplimentare de capital.
Necesitatea îmbunătățirii managementului supravegherii prudențiale în mod continuu este
dată și de o altă modalitate de evalua re a situației financiare a unei bănci și anume, prin testul de
stress, care se aplică în cazul concretizării unui/unor evenimente de risc severe (dar plauzibile) ,
care pot afecta performanța financiară, volumul capitalurilor și chiar existența acesteia (B ank of
International Settlements, 2009) . În cadrul Autorității de Supraveghere Bancară BNR privind
managementul metodelor de supraveghere , este necesară modernizarea continuă a modelelor
macroeconomice de testare la stres, care în fapt, sunt instrumente de supraveghere atât la nivel
microprudențial, dar mai ales macroprudențial, care să permită calcularea impactului simultan al
șocurilor macroeconomice asupra solvabilității instituțiilor de credit, la nivel individual, prin
folosirea diferiților factori de risc. A șadar, „utilizarea unor astfel de modele permite estimarea
costurilor de recapitalizare pentru fiecare instituție de credit” (Davidescu, Vol. 426, p. 2 3). Ca
răspuns la nec esitatea modernizării metodelor istorice de supraveghere, în cadrul
managementului supravegherii prudențiale, BNR în cooperare cu FMI au dezvoltat o
metodologie prin care managementul supravegherii , periodic desfășoară „ exerciții de testare la
stres a gradului de adecvare a capitalului i nstituțiilor de credit ”. În urma „simulărilor, sunt
identificate vulnerabilități care ar putea conduce la apariția unor perturbări în cadrul sectorului
bancar, în ipoteza materializării unor scenarii macroeconomice adverse” (Davidescu, Vol. 426, p.
23). Necesitatea modernizării reiese din scopul de a preveni acumularea unor riscuri sistemice, în
eventualitatea în care factorii de risc considerați cunosc evoluții nefavorabile, dar și în vederea
estimării rezultatelor financiare obținute de bănci și stabiliri i necesarului de capital adițional în
vederea acoperirii pierderilor, în vederea restabilirii indicatorilor de adecvare a capitalului la
nivelul minim reglementat pentru toate instituțiile de credit.
În cadrul funcției de planificare a managementului supravegherii prudențiale, BNR
stabilește frecvența și „gradul de detaliere a verificărilor și evaluărilor ”, luând în „considerare ”
principiul proporționalității. Ace astă planificare se face ținând cont de mărimea, „impo rtanța
sistemică, complexitatea activităților desfășurate ” de instituția de credit . În funcție de concluziile
desprinse din evaluările și verificările efectuate, BNR, în calitate de autoritate de supraveghere ,
conform legii și în cadrul mana gementului de supraveghere, „face recomandări ” instituției de

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

109
credit pentru a lua măsurile corespunzătoare,instituția fiind obligatăsa raporteze BNR despre
aceasta .
De asemenea, tot în cadrul funcțiilor managementului supravegherii prudențiale de
organizare, planificare, monitorizare și evaluare, BNR poate dispune „măsuri de supraveghere
și/sau aplicare de sancțiuni ”. Astfel, „în situația în care orice instituție de credit, persoa nă
juridică română, nu respectă ce rințele prevăzute în legislația bancară în v igoare, î n reglementări
pentru aplicarea acestora sau nu dă curs unei recomandări, BNR poate dispune o serie de măsuri
ditre care precizăm următoarele: a) obligarea instituției d e credit la deținerea de fonduri proprii
peste cele prevăzute de reglementările prudențiale, „fondurile propii ale băncilor trebuie să se
situeze în permanență cel puțin la nivelul cerințelor de capital stabilite pentru acoperirea, după
caz, a riscului de credit, inclusiv a riscului de credit al contrapartidei, a riscului de diminuare a
valorilor creanței, a riscurilor de poziție, a riscului de decontare/livrare, a riscului valutar, a
riscului de marfă și a riscului operațional” (Davidescu, Vol. 426, pp.12 -13); b) solicită
îmbunătățirea cadrului de administrare, strategiilor, proceselor și mecanismelor implementate,
instituției de credit; c) „solicită aplicarea unei politici de provizionare sau trat ament specific al
expunerilor din perspectiva cerințelor de fonduri proprii, instituției de credit ”; d) „restricționează
sau limitează activitatea ”; e) „reducerea riscurilor aferente ” operațiunilor, produ selor și/sau
sistemelor acestei instituției de credit; f) dispune „limitarea componentei variabile a remunerației
la un procentaj din veniturile totale nete, dacă nivelul acesteia este în concordanță cu menținerea
unei baze de date de capital sănătoase, instituției de credit ”; g) dispune „să utilizeze profiturile
pentru întărirea bazei de capital ” al inst ituției de credit; h) dispune „înlocuirea conducerii”
instituției de credit; i) instituie „supravegherea specială ” sau, după caz, „administrarea specială ”
asupra instituției de credit; j) limitează „participațiile calificate ” în entități financiare ; k) dis pune
elaborarea și aprobarea unui plan de redresare a activității instituției de credit, „care trebuie să
delimiteze măsurile și acțiunile ce vor fi intreprinse pentru a asigura administrarea adecvată a
riscurilor la care este expusă instituția de credit ș i/sau pentru a înlătura deficiențele constatete în
activitatea acesteia și care să stabilească termenul de implementare a respectivelor măsuri și
acțiuni” (Davidescu, Vol. 426, p . 13).
În cazul în „care se constată că o instituție de credit, persoană juridică română, și/sau
membrii consiliului de administrație și directorii sau, după caz, membrii consiliului de

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

110
supraveghere și ai directoratului unei instituții de credit ”, precum și „persoanele desemnate să
asigure conducerea structurilor care privesc activitățile de administrate și control al riscurilor,
audit intern, conformitate, trezorerie, creditare și orice alte activități care pot expune instituția de
credit unor riscuri semnificative ” sau „persoane le desemnate să asigure conducerea sucursalelor
instituției de credit ” sunt găsite „vinovate ”, în cadrul „funcției de control al managementului
supravegherii prudențiale ”, BNR poate aplica sancțiuni pentru: nerespectarea unei prevederi a
legislației bancar e în vigoare, a reglementărilor emise în aplicarea acesteia ori a reglementărilor
proprii ale instituțiilor de credit, respectiv a regulamentelor de directă aplicare adoptate la nivelul
Uniunii Europene; „nerespectarea măsurilor dispuse de Banca Națională a României;
nerespectarea oricărei condiții sau restricții prevăzute în autorizația acordată; operațiuni fictive și
fără acoperire reală , efectuate în scopul prezentării incorecte a poziției financiare ” sau expunerii
instituției de credit; raportarea cu în târzâiere, neraportarea sau „raportarea de date și informații
eronate către Banca Națională a României ”; punerea în pericol a credibilității și/sau viabilității
instituției de credit prin administrarea necorespunzătoare a fondurilor. Sancțiunile pe care le
poate aplica în urma exercitării funcției de control -evaluare a managementului supravegherii
prudențiale sunt: „avertisment scris ”; „amendă aplicabilă instituției de credit , între 0,05% și 1%
din capitalul social al acesteia ”; „amendă între 1 și 6 salarii medii nete pe instituția de credit ”,
conform situației salariale; „retragerea aprobării acordate ” persoanelor prevăzute; „retragerea
autorizației acordate instituției de credit ”.
În exercitarea managementului supravegherii prudențiale, BNR are în vedere i mpactul
potențial al deciziilor sale asupra stabilității sistemului financiar din toate celelalte state mem bre
în cauză, „în special în situații de urgență, pe baza informațiilor disponibile la momentul
respectiv” (Davidescu, Vol. 426, p. 1 4). Managementul supravegherii prudențiale a instituțiile de
credit din România, care activează prin intermediul unor sucursale în alte state membre, este
realizat de către BNR în colaborare cu autoritățile compet ente din statele membr e gazdă.
Asigurarea schimbului de inf ormații „referitoare la administrarea și la acționariatul instituției de
credit ”, persoană juridică română, „de natură să faciliteze supravegherea aceste ia”, se face în
baza cadrului de colaborare, precum și a evaluării îndeplinirii condițiilor „care au st at la baza
autorizării ”, de asemenea, „și schimbul ” de informații „de natu ră să faciliteze ceea ce privește ”,
„lichiditatea ”, „solvabilitatea ”, „scheme de garantare a depozitelor ”, „limitarea expunerilor

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

111
mari”, „procedurile administrative și contabile ” și „mecanismele de control intern ”, „Verificarea
activității sucursalelor înființate în alte state membre de către instituțiile de credit, persoane
juridice române, se poate face prin verificări directe la sediul acestor sucursale, cu informarea
prealabilă a autorităților competente din statele membre gazdă sau se poate solicita efectuarea
verific ării de către aceste autorități, cu partic iparea, după caz a reprezentați lor Direcției
Supraveghere” (Davidescu, Vol. 426, p. 14 ).
În România, în contextul general eu ropean, s -a revizuit ș i completat cadrul de rezoluție, de
așa manieră încât aceasta să corespundă realităților existente la nivelul unui sistem bancar afectat
de criza economică. „OUG nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, cu
modificări le și completări le ulterioare ”, reglementează procedurile speciale de supraveghere.
BNR, „în calitatea sa de unică autoritate de supraveghere ”, care în cadrul funcțiilor de
monitorizare și control ale managementului supravegherii prudențiale, „poate dispune instituirea
măsurii de supraveghere specială asupra unei instituții de credit, persoană juridică română ”,
pentru încălcarea legii sau a reglementărilor emise pentru aplicarea acesteia , constatată în urma
verificărilor efectuate la fața loc ului și/sau a analizării raportă rilor transmise de instituția de
credit, precum și în cazul constatării unei situații financiare, dacă nu hotărăște instituirea
administrării speciale. Comisia care asi gură supravegherea specială are maximum 7 membri
„specialiști din cadrul Băncii Naționale a României ”. Această comisie îndeplinește o serie de
atribuții precise, stabilite în cadrul managementului supraveg herii prudențiale, dar ea nu se
substituie, în cadr ul aplicării procedurii de supraveghere specială, conducerii instituției de credit
în privința conducerii activității și a angajării legale a băncii. „Totuși, în perioada supravegherii
speciale, adunarea generală a acționarilor, consiliul de administrație și directorii instituției de
credit ori, după caz, consiliul de supraveghere și directoratul nu pot hotăr î măsuri contrare celor
dispuse de comisia de supraveghere specială” (Davidescu, Vol. 426, p. 1 7).
Având aceleași prerogative, BNR po ate hotăr î în cadrul funcțiilor managementului
supravegherii prudențiale, instituirea administrării speciale asupra unei instituții de credit,
persoană juridică română, dacă: „măsur a de supraveghere specială ” nu a dat rezultate într -o
perioadă de 3 luni ; se constată sau este previzibilă o deteriorare semnificativă a indicatorilor
prudențiali și de performanță; se constată deficiențe grave în administrarea și/sau conducerea
instituției de credit sau încălcări grave și repetate ale dispozișiilor legii și/sau a reglemen tărilor

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

112
periclitând în mod grav interesele deponenților; instituția de credit nu a asigurat implementarea
în totalitate și în termenele stabilite a unora sau mai multor măsuri dispuse față de aceasta de
către autoritatea de supraveghere, de natură să pună în pericol lichiditatea instituției; operațiunile
instituției de credit pun în pericol stabilitatea ori nivelul fondurilor proprii sau înregistrează o
criză de lichiditate care periclitează interesele deponenților sau ale altor creditori; instituția de
credit nu a prezentat, în termenul indicat de BNR, un plan de redresare a activității sau BNR a
constatat că planul prezentat nu este fezabil; instituirea administrării speciale este solicitată în
mod justificat de consiliul de administrație sau, după caz , de consiliul de supraveghere ori de
către adunarea generală a acționarilor instituției de credit; BNR a declarat indisponibile
depozitele instituției de credi t, potrivit legii „dacă fondurile proprii ale unei instituții de credit se
situează la un nivel care nu depășeste 75% din nivelul minim al cerințelor de capital calculate
potrivit reglementărilor prudențiale, Banca Națională a României este obligată să instituie
administrarea specială, cu excepția cazurilor în care hotărăște fie adoptarea unor măsuri de
stabilizare, fie retragerea autorizației, cu sesizarea instanței competente pentru deschiderea
falimentului” (Davidescu, Vol. 426, p. 1 8). „Măsura administrării speciale vizează inclusiv
activitatea sucursalelor din străinătate a instituției de credit ”.
Concomitent cu instituirea administrării speciale, BNR decide: „retragerea aprobării
acordate persoanelor care exercită responsabilități de administrare și/sau de conducere a
instituției de credit ”; retragerea aprobării auditorului financiar al instituției de credit; suspendarea
drepturilor de vot ale acționarilor care dețin participații calificate în instituția de credit.
Pentru exercitarea funcției de administrator special, BNR în cadrul managementului de
supraveghere prudențială, „poate desemna una sau m ai multe persoane fizice ori o persoană
juridică ”, „care poate fi Fondul de garantare a depozitelor în si stemul bancar. Pe perioada
admi nistrării speciale, mandatul consiliului de supraveghere și al directorilor sau, după caz, al
consiliului de supravegher e și al directoratului încetează, administratorul special preluând
integral atribuțiile de administrare și de conducere a instituției de credit” (Davidescu, Vol. 426,
p. 19).
Ca alternativă la administrarea specială a instituției de credit pentru care s -a „dispus
suspendarea drepturilor de vot în privința acționariatului care deține controlul asupra instituției
de credit ” respectiv , managementul supraveghrerii prudențiale , poate hotăr î, în contextul în care

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

113
există o amenințare la adresa stabilității financiare, aplicarea uneia din tre măsurile: „transferul
total sau parțial de active și pasive ale unei instituții de credit către una sau mai multe instituții
eligibile ”; „implicarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar în calitate de
administrator delegat și, după caz, de acționar , dacă anterior s -a dispus măsura suspendării
dreptului de vot în privința acționariatului care deține controlul asupra instituției de credit
respective ”; „transferul de active și pasive de la o instituție de cr edit către o bancă -punte care se
constituie în acest scop ”. Dacă s -a decis aplicarea uneia dintre măsurile de stabilizare, „mandatul
persoanelor care asigură administrarea și sau conducerea instituției de credit încetează de la data
la care hotărârea Bănci i Naționale a României este comunicată instituției de credit, atribuțiile de
administrare și de co nducere a acesteia fiind preluate de administratorul delegat desemnat prin
hotărârea Băncii Naționale a României de adoptare a unei măsuri de stabilizare” (Davidescu,
Vol. 426, p. 1 9).
Conform unor studii co mparative (Davidescu, Vol. 429), autoritățile de supraveghere
bancară naționale, în ciuda evoluțiilor înregistrate în acest domeniu, „au continuat să fie privite
ca principalii actori ce sunt responsabili de supravegherea prudențială a instituțiilor financi are”
(Davidescu, Vol. 42 9, p. 14) , deși reglementările europene „în ce ea ce privește modul în care
sunt organizate aceste autorități ”, nu stabilesc o abordare unitară pentru toate statele membre, iar
aceasta aduce încă „o diversitate de modalități de organ izare a activităților de supraveghere
prudențială ”. Întâlnim următoarele tipuri de abordări: „autorități separate pentru fiecare sector
financiar în parte; autorități separate funcțional (exercită separat funcțiile de supraveghere
microprudențială , macropr udențială, respectiv conduita în afaceri); autorități care exercită
supravegherea mai multor sectoare financiare (precum sectorul bancar și cel al pieței de capital
sau asigurărilor); o singură autoritate de supraveghere a piețelor financiare (care fie se
construiește în jurul băncii centrale sau în cele mai multe cazuri în afara ei” (Davidescu, Vol.
429, p. 14). Criza financiară a oferit dovezi că piețele „mai integrate și complexe au expus
sistemul financiar, economia în ansamblu, la un risc mai mare de t urbulențe financiare care s -au
dovedit extrem de costisitoare ”. Autoritățile naționale de supraveghere au remodelat regimurile
lor de supraveghere la nivelul țărilor Uniunii Europene. Exemplificăm: „România, are două
autorități de supravegere, model sectorial și model integat, i ar banca centrală este
responsabilizată cu suprav egherea instituțiilor de credit, a instituțiilor financiare bancare și

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

114
nebancare și a sistemelor de plăți; Slovacia, are o singură autoritate de supraveghere , model
integrat, iar banca centrală este autoritatea de supraveghere unică; Austria, are o singură
autoritate de supraveghere, model integrat, iar banca centrală (OENB) este implicată alături de
FMA în supraveghere băncilor; Bulgaria, are două sisteme de suprave ghere, model sectorial
(instituț ional), iar banca centrală este responsabilă de supravegherea bancară” etc (Davidescu,
Vol. 429, p p. 14-22). Guvernatorul Băncii Naționale a României Mugur Isărescu menționa în
Disertația susținută „cu ocazia decernăr ii titlului de Doctor Honoris Causa al Universității Babeș –
Bolyai din Cluj -Napoca ” că „un nivel scăzut al inflației nu reprezintă o condiție suficientă pentru
asigurarea stabilității financiare pe termen lung. În economiile contemporane, un nivel scăzut și
stabil al inflației a condus la crearea unui climat economic nou, care necesită reconsiderarea cu
rigurozitate a relației dintre stabilitatea prețurilor și stabilitatea financiară. Ca atare, s -a trecut
la deschiderea unui nou front de luptă, cel consacrat combaterii instabilității financiare ”
(Isărescu, 2013).
Securitatea informațiilor bancare este a doua parte a teoretizării unității înglobate de
analiză MODERNIZAREA METODELOR ISTORICE DE SUPRAVEGHERE ȘI
SECURITATE PRIN MANAGEMENTUL SECURITĂȚII INFORMAȚIILOR
BANCARE ȘI A SUPRAVEGHERII PRUDENȚIALE .
Securitatea informațiilor este asigurată cu ajutorul unor mecanisme, iar cele folosite pot fi:
mecanismele criptografice, mecanismele biometrice sau mecanismele steganografice. Aceste
mecanisme poate fi utilizate și pentru asigurarea securității informațiilor bancare. „sunt de
asemenea subliniate aplicațiile acestor mecanisme cum ar fi: pașaportul biometric, un nou sistem
steganografic pentru comunicații securizate proiectat și implementat de autor (n.n. Țigănoaia
Bogdan -Dumitru) (Țigănoaia, B -D., 2013, p. 36).
Subliniem că unul din tre me canismele de asigurare a securității informațiilor bancare este
mecanismul criptografic. Criptografia constă în aplicarea unor tehnici de codificare a datelor
bancare și asigură o protecție sigură a comunicării între două entități: persoană declarantă -CRC;
CRC -persoana decleran tă; persoană declarantă -BNR; BN R-persoană declarantă; persoană
declaran tă-CIP; CIP -persoana declarantă etc. Metoda se bazează pe numeroase tehnici d e
codificare/criptare a datelor. Se poate efectua criptarea cu chei secrete sau cr iptarea cu chei
publice.

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

115
Desigur, dezvoltarea computerelor a atras după sine o evoluție pe măsură a principiilor de
criptare din algoritmi cu chei secrete, totuși, acestea au la bază metode tradiționale cum ar fi
transpoziția sau substituția „Algoritmii cu cheie secretă sunt caracterizați de faptul că folosesc
aceeași cheie atât în procesul de criptare cât și în cel de decriptare. Aceștia mai poartă numele de
algoritmi simetri ci. Cheia trebuie păstrată foarte bine și trebuie să fie cunoscută doar de emițător
și receptor” (Țigănoaia, B -D., 2013, p. 37). Principalul dezavantaj al algoritmilor cu chei
simetrice este acela că este nevoie de un canal securizat între emițător și rece ptor „pentru
transmisia cheii înainte d e a se începe procesul de cripta re propriu -zis” (Țigănoaia, B -D., 2013,
p. 36). Procesul de criptare cu chei simetrice adaptat și prezentat în (Țigănoaia, B -D., 2013, p.
37) are schema din Fig. III.2.11. (vezi capitol ul culegerea datelor).
În analiza noastră privind securitatea informațiilor „de risc de credit ” și a informației
„despre fraudele cu carduri pentru scopurile specifice ale utilizatorilor ”, în condițiile „păstrării
secretului profesional ”, algoritmi i cu che ie secretă folosesc acee ași cheie atât în procesul de
criptare cât și în cel de decriptare, deci ei sunt simetrici. Cheia trebuie cunoscută fo arte bine de
persoanele declarante, unitățile teritoriale ale acestora, Centrala Riscului de Credit, persoanele
recenzate, Centrala BNR, în calitate emițător – cheia de criptare, dar și în calitatea de receptor a
acestora – cheia de decriptare. În aces sens , propunem schema din Fig. IV.3.7., având în vedere
Fluxul Informațiilor al CRC.
Analizând necesitatea privind securitatea informațiilor specifice „incidentelor de plăți,
pentru interesul public, inclusiv pentru scopurile specifice utilizatorilor ”, în condițiile păstrării
secretului profesional, algoritmi i cu cheie secretă folosesc ace eași cheie atât în procesul de
criptare cât și în cel de decriptare, deci ei sunt simetrici. Cheia trebuie cunoscută fo arte bine de
persoanelor declarante, unitățile teritoriale ale acestora, Centrala Incidentelor de plăți, BNR,
Instituții „ale statului cu atribuții de supraveghere și control ”, dar și în calitatea de receptor a
acestora – cheia de decriptare. În aces t sens propunem schema din Fig. IV.3.8., având în vedere
Fluxul Informațiilor al CIP.
În analiza noastră, referitor la utilizarea algoritmilor de criptare cu chei publice pentru
codificarea informațiilor „de risc de credit ” și a informațiilor „despre fraudele cu carduri ” pe
fluxul informațional al CENTRALEI RISCULUI DE CREDIT, vom utiliza s chema noastră din
Fig. IV.3.7, astfel: vom folosi, în procesul de criptare, emițătorul care criptează mesajul

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

116
(informația bancară) cu cheia publică a receptorului (emițător persoana declarantă PD – receptor
Centrala Riscului de Credit CRC; emițător PD – receptor unitatea teritorială UT; emițător PD –
receptor persoana recenzată PR; emițător CRC – receptor PD; emițător CRC – receptor Banca
Națională a României BNR; emițător BNR – receptor CRC), astfel încât receptorul în procesul
de decripare a mesajului să poată decripta mesajul cu cheia sa privată.
Și în cazul referitor la utilizarea algoritmilor de criptare cu chei publice pentru codificarea
informațiilor specifice „incidentelor de plăți, pentru interesul public, inclusiv pentru scopurile
specifice utiliza torilor ” pe fluxul informațional al CENTRALEI INCIDENTELOR DE PLĂȚI,
vom utiliza schema noastră din Fig. I V.3.8, astfel: vom folosi, în procesul de criptare, emițătorul
care criptează mesajul (informația bancară) cu cheia publică a receptorului (emițător persoana
declarantă PD – receptor Centrala Incidentelor de Plăți CIP ; emițător PD – receptor unitatea
teritorială UT; emițător PD – receptor persoana fizică/juridică rezidentă sau nerezidentă PF/PJ;
emițător CIP – receptor PD; emițător CIP – receptor Banca Națională a României BNR; emițător
BNR – receptor CIP; emițător CIP – receptor Instituțiile Statului cu Atribuții de Supraveghere și
Control ISASC ; emițător ISASC – receptor CIP), astfel încât receptorul în procesul de decripare
a mesajului să poată decripta mesajul cu cheia sa privată.
Abordând un alt mecanism în analiza noastră și anume mecanismul biometric, ne -am oprit
asupra sistemelor biometrice dinamice, iar dintre acestea asupra semnăturii. În acest demers vom
pune accent pe aplicabilitatea, în special, a semnăturii pe informațiile de „risc de credit ” și
informațiile „despre fraudele cu carduri ”, în cazul CRC ș i pe informațiil e specifice incidentelor
de plăți, în cazul CIP, ca o formă de gestionare și control al accesului. Conform legislației (Legea
nr. 455/2001) „semnătura electronică reprezintă o colecție de date în format electronic
încorporate, atașate sau a sociate unui înscris în format electronic cu intenția de a produce efecte
juridice și care permite indentificarea formală a semnatarului ” (Legea nr.455/2001) . „Semnătura
electronică ” reprezintă o formă digitală a semnăturii olografe, având ace eași funcțion alitate și
aplicabilitate ca semnătura olografă. Ca avantaj: semnătura electronică asigură un grad înalt de
securitate prin aceea că în privința integrității datelor și asigurării non -repudierii – nu există
suspiciuni asupra identității semnatarulu i. În fa pt, semnătura electronică reprezintă date atașate
unor informații de risc de credit și informații de fraude cu carduri, dar și informații specifice
incidentelor de plăți, pentru a se asigura securitatea. „semnătura digitală reprezintă o secvență de

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

117
date în format electronic, o bținută prin criptarea asimetrică asociată logic unei entități (mesaj,
document, fișier) tot în formă electronică, care asigură suportul pentru serviciile de identificare a
originii entității la care este asociată (autentificare), veri ficare a integrității conținutului acestuia
și nerepudierea ulterioară de către semnatar a entității semnate” (Neagu, G., 2009). Pentru
semnătura digitală se utilizează sistemul de criptare cu cheie publică, deci trebuie să existe un
certificat digital eli berat de o autoritate compententă (BNR).
În cazul în care Centrala Riscului de Credit sau Persoana Declarantă Banca Națională sunt
expeditorul unui mesaj și își criptează mesajul cu cheia lor secretă, oricare dintre destinatarii
mesajului îl pot decripta c u cheia publică a emitentului, putând fi sigur că mesajul a fost transmis
de emitent „singurul care deține cheia secretă cu care a fost cript at mesajul” (Neagu, G., 2009).
În schimb dacă transmitem un document (fișier) semnat nu este obligatoriu să fi e criptat,
confidențial. Luăm în analiză Fișierul Central al Creditelor al CRC și Fișierul Național de
Incidente de Plăți al CIP:
a) Transmiterea către „Fișierul central al creditelor (FCC) ”, care conține informațiile de
„risc de credit ” raportate de către persoanele declarante, apoi „prelucrate și difuzate de către
CRC în vederea valorificării de către utilizatori în condițiile păstrării secretului profesional ”:
– în prima fază, persoana declarantă completează, în formă electronică, FORMULARUL
DE RAPORTARE A DEBITORILOR, obligatoriu în toate rubricile, pe care îl semnează digital
persoana acreditată a persoanei declarante. După completare formularul devine un documet care
este transmis pe canale secretizate la CRC, Fig. IV.3.11.1 , de mai jos.
– în faza a do ua, CRC prelucrează și difuzează pe canale secretizate datele, în format
electronic, către persoanele declarante prin formularul SITUAȚIA RISCULUI GLOBAL
PRIVIND PERSOANELOR RECENZATE (Fig. IV.3.11.2 ), acesta devine document după ce
sunt completate toate d atele cerute și este semnat de către persoana acreditată a CRC cu
semnătura digitală.
După acest model se procedează cu toate documentele ce conțin informații privind riscul
de credit și informații despre fraudele cu carduri atât în cadrul CRC, cât și în cazul persoanelor
declarante, persoanelor recenzate sau în cadrul BNR.
b) Transmite rea către Fișierul Național al Incidentelor de P lăți FNIP, care „este un fișier de
interes general ce conține incidente de plăți cu cecuri (FNC), cambii (FNCb), bilete la or din”

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

118
(FNBO) „raportate de către persoanele declarante ”, apoi „prelucrate și difuzate de către CIP în
vederea ” interesului public, „inclusiv pentru scopurile specifice utilizatorilor ” în condițiile
„păstrării secretului profesional ”:
– în prima fază, persoa na declarantă completează, în formă electronică, „FORMULARUL
DE RAPORTARE A REFUZURILOR BANCARE CU CECURI, CAMBII SAU BILETE LA
ORDIN ”, obligatoriu în toate rubricile, pe care îl semnează digital persoana acreditată a
persoanei declarante. După completare formularul devine un documet care este transmis pe
canale secretizate la CIP, Fig. IV.3.11.3 , de mai jos .
– în cea de a doua fază CIP prelucrează și difuzează pe canale secretizate datele, în format
electronic, către persoanele declarante prin formularul NOTIFICAREA CENTRALEI
INCIDENTELOR DE PLĂȚI PRIVIND SUSPENDAREA/RELUAREA INTERDICȚIEI
BANCARE (Fig. IV.3.11 .4), acesta devine document după ce sunt completate toate datele cerute
și este semnat de către persoana acreditată a CIP cu semnătura digitală.
Cu toate documentele ce conțin informații privind „incidente de plăți cu cecuri, cambii sau
bilete la ordin ”, atât în cadrul CIP, cât și în cazul persoanelor declarante, persoanelor
fizice/juridice, rezidente sau nerezidente sau în cadrul BNR, ori în Instituțiile Statului cu
Atribuții de Supraveghere și Control, se procedează după modelul prezentat.
Practic, după c ompletarea formularelor cu toate datele cerute, semnătura digitală reprezint ă
o amprentă a documentului semnat, „amprentă care se calculează prin aplicarea unei funcții de
dispersie (hash) documentului ce trebuie semnat” (Neagu, G., 2009). Securitatea docu mentelor
amprentate (semnătură digitală) este asigurată printr -o serie de elemente (Neagu, G., 2009),
(Țigănoaia, B -D., 2013, p. 45 -46):
• „este de lungime fixă, indiferent cât de mare este documentul;
• nu există două semnături identice pentru două docume nte diferite;
• este imposibil de a deduce semnătura din conținutul documentului;
• este imposibil de a găsi două semnături digitale identice pentru două documente diferite.
• oficializarea documentului semnat chiar dacă semnatarul se află la mare distanță de locul
unde se află documentul;
• asigurarea non -repudierii, adică semnatarul nu poate susține că nu a semnat acel
document (asemenea unei scrisori recomandate);

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

119
• se asigură integritatea datelor, astfel că orice modificare a acestora duce anularea
semn ăturii digitală”.
Ultimile două elemente asigură non -repudierea și integritatea datelor. Faptul că semnătura
digitală se atașează documentului, iar aceasta face ca orice modificare a documentului să anuleze
semnătura digitală. Destinatarul poate obține s emnătura mesajului transmis prin decriprarea
acesteia cu cheia publică a expeditorului. „A plică mesajului recepționat acee ași funcție de
dispersie și compară amprenta rezultată cu cea primită. Dacă nu sunt egale, rezultă că mesajul a
fost modificat după ce a acesta a fost semnat de expeditor.
Specialiștii (Neagu, G., 2009) ne precizează că sunt trei forme de bază în criptografie cu
cheia publică, anume:
• „mesaj criptat: mesajul este criptat cu o cheie simetrică, iar aceasta este criptată cu cheia
simetrică a destinatarului;
• mesaj semnat: amprenta mesajului este criptată cu cheia secretă a emitentului;
• mesaj semnat și criptat: mesajul este semnat utilizând cheia secretă a emitentului, iar
mesajul și semnătura sunt criptate cu cheia publică a destinatarul ui”.
Tehnic, după cum ne asigură specialiștii (Țigănoaia, B -D., 2013, p. 46), dispozitivele
pentru crearea semnăturilor digitale sunt fie aplicații software, fie dispozitive har dware
configurate corespunzător. Un dispozitiv pentru crearea semnăturilor digi tale „trebuie să aibă
următoarele proprietăți: să nu permită ca datele cu care este creată semnătura digitală să fie
deduse; să nu realizeze nicio modificare asupra datelor care trebuie semnate; să aibă mecanisme
de asigurare a confidențialității datelor c u care este creată semnătura digitală” (Țigănoaia, B -D.,
2013, p. 46).

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

120
IV. COLECTAREA DOVEZILOR
În demersul nostru, dovezile le -am colectat din următoarele surse: documente, arhive,
interviurile, site-uri, o bservație directă, observație participativă, respectând procedurile
metodologice diferite pentru fiecare. În efortul de colectare a datelor am respectat principiile de
prioritate: „a) sursele multiple de dovezi (două sau mai multe surse, care converg spre aceleași
descoperiri), b) o bază de date (est e vorba de ansamblul dovezilor adunate, nu de raportul final
de studiu ) și c) o succesiune logică de dovezi (legături explicite între datele colectate, întrebările
adresate și concluziile la care se ajunge)” (Yin, 2005, p. 107). Aceste principii l e-am resp ectat pe
întreaga durată de investigare a cazului cu scopul sporirii calității investigației . Lucrările
ajutătoare sunt toate sursele, din acest motiv am examinat în numeroase articole, cărți de
metodologie a cercetării în care am putut consulta unele tex te de importanță pentru studiul nostru
de caz. Gama de tehnici de colectare a datelor incluse în aceste lucrări sunt relevante și pentru
studiul de caz ca strategie de cercetare în domeniul științelor sociale, dar nici una nu s -a
concentrat exclusiv asupra acestora. Textele și -au păstrat valoarea deoarece sunt ușor de folosit și
tratează procedurile de bază ce trebuie urmate în colectarea datelor. Textele recente au fost mai
ușor de localizat, dar alternativele de care am dispus au fost mai complic ate. În afara
familiarizării cu procedurile de colectare a datelor folosind cele șase surse diferite de dovezi, a
trebuit să ne ocupăm în continuare de provocările privind designul: validitatea de construct,
validitatea internă, validitatea externă și fidelitatea . Principiile enumerate sunt deosebit de
importante, sunt relevante pentru toate cele șase tipuri de surse și le -am respectat pe tot parcursul
investigației. Lista completă a surselor pote fi extinsă în alte cercetări. Desigur, analizând
punctele forte și punctele slabe a celor șase surse majore din Tabelu l 4.1 al lui Robert Yin (Yin,
2005, p.110), am observat imediat că nici o sursă anume nu are un avantaj covârșitor asupra
celorlalte . Diferitele surse sunt în foarte mare măsură complementare de aceea am preferat să
folosim cât mai multe posibil (sursele multiple de dovezi).
Informațiile documentare sunt relevante pentru tema noastră, SUPRAVEGHEREA
PRUDENȚIALĂ ȘI SECURITATEA BANCARĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ STUDIU DE
CAZ: BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI . Acest tip de informație are forme diverse și face
obiectul planurilor noastre de colectare a datelor. Dintre tipurile de documente amintim:
programe, anunțuri, procese verbale ale unor întâlni ri și alte rapoarte scrise ale unor evenimente

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

121
ale instituțiilor financiar -bancare europene și ale BNR; documente administrative, reglementări,
legi, directive, recomandări, ordonanțe, rapoarte de pr ogres și alte documente interne, studii sau
evaluări form ale ale instituțiilor de credit studiate , articole de ziar sau alte articole care au apărut
în mass -media în legătură cu tema noastră; site -uri în legătură cu tema noastră.
Datele de arhivă, informațiile de arhivă, care sunt și sub formă de fișiere și baze de date
electronice, au fost la rândul lor relevante. Asemenea date includ: registre, documente
organizaționale, hărți și grafice, liste, site -urile din arhivă, documente de analize și sondaj,
documente personale, cum ar fi jurnalele, listele de ședințe și alte tipuri de liste. Acestea și alte
materiale de arhivă le -am folosit împre ună cu alte surse de informații, pentru efectuarea studiului
de caz. Dovezile de arhivă au fost relevante pentru noi și am acordat mare atenție atât condițiile
în care au fost produse, cât și exactitatea lor. Am considerat volumul utilizat suficient pentru ca
lucrarea să obțină acuratețea necesară. Am eliminat din studiu, dovezile care au fost produse
pentru un anumit scop și am menținut numai pe cele relevante pentru cazul nostru.
Interviurile a u reprezentat pentru noi una dintre cele mai însemnate surse de informații. Ele
au fost generate și din atribuțiile personale în legătură cu supravegherea prudențială în cadrul
sarcinilor ca angajat al BNR, desfășurate la diferite instituții de credit bancare sau nebancare din
țară și la unitățile teritoriale ale acestora. Rezultatele au fost consemnate în documentele de
evaluare și mo nitorizare, la fel și măsurile î ntreprinse, rapoartele către managementul de
supraveghere și concluziile acestor interviuri, documente care au devenit confidențiale și sunt ale
BNR. Motiv pentru care nu au fost publicate (menționate) în acest studiu. În schimb am reținut
principiile și reglementările privind supravegherea pruden țială și a securității informațiilor
bancare. În situația de față interviurile nu pot fi asociate cu metoda sondajului. Spre deosebire de
sondaj, interviurile s -au desfășurat sub forma unor coversații ghidate, nu sub forma unor întrebări
structurate. Deși , în timpul interviului în cadrul evaluărilor instituțiilor de credit, din punct de
vedere al supravegherii prudențiale și al managementului securității informațiilor bancare, am
urmat o linie de investigație coerentă, fluxul propriu -zis al întrebărilor a f ost unul mai degrabă
flexibil decât rigid. În desfășurarea proceselor de intervievare am urmărit să realizez două
sarcini, după părerea noastră, importante: a) să realizez propria direcție de cercetare impusă de
tematica avută și b) să adresez întrebările (conversaționale) propriu -zise într -o manieră obiectivă
care să servească nevoilor liniei de investigație. Am ținut cont, la adresarea întrebării

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

122
interlocutorului , folosind „cum” în loc de „de ce„ – ceea ce ar fi putut activa un mecanism de
apărare din parte interlocutorului. Astfel, am încercat să operez la două niveluri în același timp:
pe de o parte satisfacerea nevoilor investigației, iar pe de altă parte, adresarea unor întrebări
„prie tenoase” și „neamenințătoare”. Credem că astfel, interviurile au avut o natură deschisă
putând să -i întrebăm pe re pondenții -cheie atât despre desfășurarea activităților instituției de
credit cât și despre propriile lor păreri în această privință. În anumit e situații le -am putut cere să
ofere interpretările personale asupra anumitor operațiuni și am folosit ipotezele lor ca bază a
evaluării. De multe ori intervievatul ne -a sugerat alte persoane care să participe la investigație
sau alte surse de dovezi. Acea stă manieră a creat premisa ca un intervievat să creadă că are rolul
de „informator” decât de responsabil al operațiunilor evaluate. Desigur, au fost și cazuri când
aceștia au avut atitudini critice în privința succesului investigației . Am beneficiat de mu lte ori de
noi perspective asupra temei oferite de asemenea persoane, dar ne -au sugerat și surse de dovezi
ajutătoare sau contrare, oferind și acces la aceste surse. Am avut atenția mărită ca să nu
depindem în mod excesiv de un singur personaj, din cauza s ubtilității influenței interpersonale pe
care putea să o aibă asupra noastră, bazându -ne și pe alte surse de informații, care să vină în
sprijinul relatărilor primite, și am căutat, cu cea mai mare grije, dovezi contrare.
Având oportunitatea, în cadrul atr ibuțiilor de supraveghere , să vizitez instituțiile de credit
și sucursalele acestora din țară la sediul acestora, am avut posibilitatea să observăm direct
operațiunile de interes care nu sunt exclusiv de natură istorică (de arhivă). Lucrurile pe care le –
am remarcat, la rândul lor, au constituit o sursă de dovezi pentru studiul nostru. Aceste observații
au variat de la activități formale de colectare a datelor, prin înscrierea constatărilor în formulare ,
măsurarea pe teren a incidențelor anumitor tipuri de c omportamente în anumite perioade de timp
și a neconformităț ilor, până la unele informale privind studiul regulamentelor proprii ale
instituției de credit, reglementărilor, legislației, directivelor etc. Am făcut observații directe pe
întreg parcursul unei vizite la instituțiile de credit, inclusiv cu ocazia activităților de colectare a
altor dovezi, cum ar fi interviurile. Obsersevațiile directe au fost utile în oferirea de informații
suplimentare despre tema noastră. Observarea directă a condus la aprecier ea unei noi dimeniuni
la care se desfășoară managementul supravegherii prudențiale și al mecanismului securității
informațiilor bancare al instituțiilor de credit bancare sau nebancare în vederea asigurării
stabilității financiare.

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

123
Obse rvația participativă a fost un tip special de observare , în care nu am fost simpli
observatori pasivi, ci în cadrul procesului de supraveghere a instituțiilor de credit bancare și
nebancare, am avut diferite roluri privind acest proces, de la referent de specialitate în
supra veghere prudențială, la intervievant, observator direct, până la întreprinderea de activități
funcționale specifice supravegherii prudențiale.
Site-urile instituțiilor financiare, bancare europene și ale instituțiilor financiare române, ale
Băncii Național e ale României, constituie o excelentă sursă de date pentru studiul nostru privind:
supravegherea bancară europeană și românească, autoritățile bancare europene și românești
privind inițiative, înființări, evoluții recente, mecanismul unic de supraveghere, mecanismul unic
de rezoluție, mecanismul de reglementare, mecanismele de adecvare a capitalurilor, directive
europene, legi, ordonanțe, regulamente, proceduri, buletine de relații, raporte, rapoarte speciale
etc.
Pentru a maximiza beneficiile surselor de dovezi am respectat trei principii relevante
pentru toate aceste surse, care ne -au ajutat la rezolvarea problemelor de stabilire a validității de
construct și a fidelității probelor studiului. Principile pe care le -am respectat pentru colectarea
datelor su nt: folosirea surselor multiple de dovezi, crearea unei baze de date a studiului și
menținerea unei succesiuni logice a dovezilor. Am considerat ca punct forte de bază al colectării
datelor pentru studiul nostru de caz posibilitatea folosirii mai multor su rse diferite . Nevoia
noastră de a folosi mai multe surse este mult mai mare decât în alte situații, având în vedere
complexitatea, actualitatea și dinamica temei noastre în contextul european al situațiilor
economico -financiare. Am încercat o combinare a e xperienței personale în domeniul
supravegherii bancare cu cercetarea de teren la instituțiile de credit bancare și nebancare din țară.
Am considerat, de asemenea că utilizarea surselor multiple de probe este inerentă studiului de
caz, care ne -a permis să abordăm o sferă mai extinsă de aspecte de la inițierea supravegheii
financiare (istoric) până la Mecanismul unic de supraveghere , autorități de supraveghere,
securitatea informațiilor bancare etc. dar, cel mai important avantaj a fost că am putut urma nișt e
linii de investigație convergente, un proces de triangulare a surselor de date (triangulare de date) ,
triangulare de teorii. Modelul pe care l -am avut în vedere a fost modelu l de convergență și non –
convergență a dovezilor, ca în figura de mai jos, în car e se face distincție între două ipostaze: 1)
atunci când triangulăm într -adevăr datele (partea superioară: Documente, informații de arhivă,

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

124
Interviuri deschise) și 2) atunci când am folosit surse multiple în același studiu, însă pentru
evenimente diferite (Observații directe și part icipative, Interviuri structurat e și sondaje, Interviuri
focalizate). (Yin, 2005, p. 124).

Figura IV.4.1. Convergența și non -convergența surselor multiple de dovezi
Sursa: Robert K.Yin (2005) , Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor, p. 125
În situația triangulării datelor, evenimentele și datele în legătură cu supravegherea
prudențială bancară și securitatea informațiilor bancare sunt explicate prin mai multe surse de
probe (Yin, 2005, pp. 124 -125), iar când am folosit surse multiple, dar fără să triangulăm datele
am obținut în realitate analize separate pentru fiecare sursă și o comparație a concluziilor acestor
analize (Yin, 2005, pp. 124 -125). Prin triangularea datelor am încercat să prevenim și unele
probleme în privința validității de construct, deoarece „sursele multiple furnizează de fapt
măsurători multiple ale aceluiași fenomen” (Yin, 2005, p. 125). Folosirea surselor multiple, nu a
fost o povară ușoară, în primul rând, colectarea datelor din mai multe surse este mai costisitoare
(cost de timp), decît din una singură, în al doilea rând, și mai mult important, a trebuit să învățăm
cum să aplicăm diferitele tehnici de colectare a datelor ca de exemplu, să extragem și să
examinăm informații de arhivă în legătură cu supravegherea bancară și securitatea informațiilor
bancare, să concepem și să efectuăm interviuri, mai al es că experiența de cercetător î ncepător nu

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

125
ne-a oferit prea multe, în comparație cu experiența profesională în domeniul temei de cercetare,
care a fost de un bun augur.
Al doilea principiu pe care l -am urmat are legătură cu felul în care am stocat și documentat
datele colectate pentru studiu , în care documentația este alcătuită din două colecții separate:
1) baza de date sau do vezi și 2) rapoartele de cercetare I și II pe care l e-am prezentat în baza
Proiectului de cercetare. Ne -am bazat foarte mult pe datele computerizate, iar rapoartele
sustinute au fost depuse, ca de altfel și teza și sub formă tipărită . Cum distincția între o bază de
date separată și raportul de studiu (teza) nu a devenit o practică încetățenită, datele de studiu sunt
unul și același lucru cu textul raportului sau al tezei, iar cititorii interesați au posibilitatea de a
inspecta datele brute care au condus la concluziile studiului prin accesar ea surselor citate în text.
Am î ncercat ca rapoartele de cercetare I și II, p recum și raportul final (teza) să conțină destule
informații, astfel î ncât cititorii să poată ajunge la concluzii proprii în privința studiului nostru de
caz. Chiar dacă nu am reușit să consolidăm o bază de date, în sensul conceptului, am utilizat,
referitor la această problemă: notele, documentele, tabelele și textele narative. Notele constituie
cele mai frecvente componente ale bazei de date, de la consemnări în timpul interviurilor la
observații și analize de documente stocate pe fișiere electronice. Ele pot fi extrase în mod eficient
din suportul electronic al tezei sau rapoartel e de cercetare , de către alte persoane. Documentele
relevante pent ru studiul nostru de caz au fost colectate pe tot parcursul desfășurării acestuia și se
regăsesc în bibliografia adnotată special în text. Adnotările facilitează organizarea și extragerea
informațiilor, astfel încât și alți cercetători să poată beneficia d e ele. Tabelele, figurile colectate
direct sau concepute de noi formează baza de date. Ele sunt organizate și stocate pentru
eventualele utilizări ulterioare. Textele narative, citate în conținutul tezei sau a referatelor de
cercetare I și II, precum și o parte din textele produse de noi pot fi luate în considerare pentru
completarea bazei de date, nu doar pentru raportul final de studiu . Acest lucru se reflectă în
practica noastră de a formula răspunsurile deschise la întrebările de studiu. În forma lor fi nală,
întrebările și răspunsurile au servit în mod direct raportului final (teza), după cum vom descrie
mai pe larg în capitolul Analiza datelor. Fiecare răspuns a reprezentat o încercare de a integra
dovezile disponibile astfel încât să conveargă în direc ția problemelor studiate, managementul
supravegherii prudențiale a instituțiilor de credit bancare și nebancare, din țară și a securității
informațiilor bancare, în context european. Scopul nostru în formularea răspunsurilor a fost să le

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

126
adecvăm și să cită m probe relevante – fie că au provenit din interviuri, documente, observații sau
arhiv e. Obiectivul de bază al răspunsurilor deschise este să documenteze legăturile dintre
anumite dovezi și unitățile de analiză primară, contextuală și înglobată, prin intermediul citatelor.
Întregul set de răspunsuri este parte a bazei de date, regăsindu -se pe ntru eventualele utilizări
ulterioare în raportul final. Nu în ultimul rând pentru a mări fidelitatea informa țiilor un alt
principiu pe care la -am respectat a fost menținerea unei succesiuni logice a dovezilor ca în figura
de mai jos:

Fig. IV.4.2.. Menținerea unei succesiuni logice a dovezilor
Sursa: Robert K.Yin (2005), Studiul de caz. Designul, colec tarea și analiza datelor, p. 131
Ideea a fost pentru a i se permite unui observator extern, să urmărească linia de
raționament ce leagă toate dovezile, începând cu întrebările inițiale de studiu și până la
concluziile finale, dar acesta să poată urmări etapele în ambele direcții (de la concl uzii înapoi la
întrebările inițiale, sau de la întrebări la concluzii). Am încercat să trecem de la o etapă a
cercetării cazului la alta folosind procedurile metodologice și dovezile obținute. Aceasta a fost
esența „succesiunii logice” pe care am dorit -o.

IV.1. Colectarea dovezilor pentru unitatea primară : MODERNIZAREA METODELOR
ISTORICE DE SUPRAVEGHERE PRUDENȚIALĂ A INSTITUȚIILOR DE CREDIT ȘI
SECURITATE ÎN CONTEXT EUR OPEAN
IV.1.1. Reforma în materie de supraveghere : Înființarea Autorității Bancar e European e
(ABE), ca parte a dispozitivului de supraveghere bancară creată în 2011, care a înlocuit

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

127
Comitetul European al Inspectorilor Bancari (CEBS) și are un rol mai important în cadrul
reglementării și al supravegherii prudențiale, pr ecum și în procesul legisla tiv și include de
asemenea, rolul de protecți e a consumatorilor. Tabel. I V.1.1., de mai jos:
Tabelul I V.1.1. Mandatul Comitetului european al inspectorilor bancari

Sursa: Curtea de Conturi Europeană – CCE, Raport special, 2014, p. 11 .

IV.1.2. Evoluții în procesul de creare a unei uniuni bancare . Uniunea bancară este alcătuită din
următoarele componente, Tabelul I V.1.2.:
Tabelul IV.1.2. Progresele diferitelor componente ale uniunii bancare

Continuare pe pagina următoare

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

128
Continuare din pagina anterioară

Sursa: Curtea de Conturi Europeană – CCE, Raport special, 2014, p. 17.
IV.1.3. Supravegherea financiară europeană în urma introducerii mecanismului unic de
supraveghere (MUS) . În perioada ulerioară creării mecanismului unic de supraveghere –
octombrie 2013, a trebuit clarificat modul de repartizare a responsabilităților între ABE și BCE.,
Figura I V.1.3. de mai jos :

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

129

Fig. I V.1.3. Supravegherea financiară europeană în urma introducerii mecanismului unic
de supraveghere (MUS)
Sursa: Curtea de Conturi Europeană – CCE, Raport special, 2014, p. 18 .
IV.1.4. Regulamentul Uniunii Europene nr. 1024/2013 al Consiliului din 15 octombrie
2013 de conferirea unor atribuții specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile
legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit – Regulamentul privind mecanismul
unic de supraveghere (JO L 287, 29.10.2013, p.63).
IV.1.5. Regulamentul Uniunii Europene nr. 1022/2013 al Parlamentului European și al
Consiliului din 22 octombrie 2013 de modificare a Regulamentului UE nr. 1093/2010 de
instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană) în ceea ce
privește conf erirea de atribuții specifice Bă ncii Centrale Europene în temeiul Regulamentului UE
1024/2013 al Consiliului (JO L297, 29.10.20013, p.5) .
IV.1.6. Directiva 2009/14/CE a Pa rlamentului European și a Consiliului din 11 martie
2009 de modif icare a Directivei 94/19/CE priv ind sistemele de garantare în ceea ce privește
plafonul de garantare și termenul de plată a compensațiilor (JOL 68, 13.03.2009, p.3) asigură
acoperirea depozitelor de până la 100 000 de euro în toate statele membre ale UE. În iulie 2010,
Comisia a adoptat o propunere legislativă de revizuire aprofundată a directivei, cu scopul de a

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

130
armoniza și simplifica sistemele naționale de garantare a depozitelor, de a accelera plățile și de a
ameliora modul de fin anțare a sistemelor. În cadrul reuniunii Consiliului European din 27 -28
iunie 2013, liderii UE au solicitat ca această propunere să fie adoptată înainte de sfârșitul anului.
IV.1.7. Reuniunea la nivel înalt a zonei euro din 29 iunie 2012 .
IV.1.8. Towards a Genuine Economic and Monetary Union (Către o veritabilă uniune
economică și monetară), raport prezentat de președintele Consiliului European, Herman Van
Rompuy, 26 iunie 2012, p. 7 și „Foaie de parcurs către o uniune bancară”COM (2012) 510 din
12.09.2012.
IV.1.9. „Regulamentul UE nr.1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din
24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară
europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Decizie i 2009/78/CE a
Comisiei (JO L331, 15.12.2010, p. 12 ”.
IV.1.10. Comitetul de la Bssel pentru supravegherea bancară , ale căror norme Basel II I
formează baza reglementărilor bancare de la nivel mondial, se concentrează asupra ratei proprii
la nivel 1 de baz ă, care este formată, în principal, din capitaluri proprii și din profitul raportat.
IV.1.11. ABE, Overview of the EBA 2011 banking EU wide stress test (Prezentare
generală a testului de rezistențărealizat de ABE în 2011 la nivelul băncilor din UE) , 18 marti e
2011.
IV.1.12. Implicarea noii legislații aplicabile sectorului fiscal în vederea realizării cadrului
integrat de identificare a dezechilibrelor, Tabelul III.1.12.
Tabelul I V.1.12. Noua legislație aplicabilă sectorului fiscal

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

131

Sursa: Georgescu, F., (2013) Criza financiară internațională: cauze și soluții , p. 41 .

IV.1.13. Implicarea noii legislații ce privește corectarea dezechilibrelor macroeconomice
în vederea realizării cadrului integrat de identificare a dezechilibrelor, Tabelul III.1.13.
Tabelul IV.1.13. Noua legislație cu privire la corectarea dezechilibrelor macroeconomice

Sursa: Georgescu, F., (2013) Criza financiară internaț ională: cauze și soluții, p. 42.
IV.1.14. Implicațiile noului cadru economic pentru România , Tabelul III.1.14 de mai jos:

Tabelul (Georgescu) I V.1.14 Implicațiile noului cadru economic pentru România

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

132

Sursa: Georgescu, F., (2013) Criza financiară internațională: cauze și soluții, p. 4 4.
IV.1.15. Reforma arhitecturii europene de supraveghere financiară , ca în figurile și
tabelele de mai jos:
a. Arhitectura europeană de supraveghere financiară

Fig.I V.1.15.a) Arhitectura europeană de supraveghere financiară
Sursa: Georgescu, F., (2013) Criza financiară internațională: cauze și soluții, p. 4 7.

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

133
b) Întreruperea spiralei vicioase dintre riscul de țară și instabilitatea bancară, ca în figura
IV.1.15.b) de mai jos:

Fig.I V.1.15.b) Întreruperea spiralei vicioase
Sursa: Georgescu, F., (2013) Criza financiară internaț ională: cauze și soluții, p. 48 .
c) Reforma reglementării prudențiale , prin modificarea și completarea cadrului
prudențial , ca în Tabelul I V.1.15.c):
Tabelul I V.1.15.c) Modificarea și completarea cad rului prudențial

Sursa: Georgescu, F., (2013) Criza financiară internațională: cauze și soluții, p. 50.

IV.1.16. Dezvoltarea mecanismului de siguranță a sistemului bancar , prin rezoluția
bancară sau restructurarea asistată de stat a unei instituții de credit ca în figurile de mai jos:

Fig.I V.1.16.1 Forme de restructurare bancară
Sursa: Georgescu, F., (2013) Criza financiară internaț ională: cauze și soluții, p. 53.

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

134

Fig.I V.1.16.2 Instrumente de restructurare administrativă
Sursa: Georgescu, F., (2013) Criza financiară internațională: cauze și soluții, p. 54.

Fig.I V.16.3 Structura mecanismului de protecție bancară după criză
Sursa: Georgescu, F., (2013) Criza financiară internaț ională: cauze și soluții, p. 56 .

Fig.I V.I.16.4 Diferi te abordări pentru un sistem financiar robust
Sursa: Georgescu, F., (2013) Criza financiară internațională: cauze și soluții, p. 5 8.

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

135
IV.1.17. Atributele de securitate a informațiilor sunt cele prezentate în figura I V.1.17., de
mai jos:

Fig. I V.1.17. Atributele de securitate a informațiilor
Sursa: Țigănoaia, B -D. (2013) Asigurarea securității informașiilor în organizații, p. 33.

IV.1.18. Regulament (BNR), „nr. 2 /2012 , privind organizarea și funcționarea la BNR a
Centralei Riscului de Credit ”, disponibilitatea informațiilor bancare urmărind Fluxul
Informațional al Centralei Riscului de Credit (CRC), ca în figura I V.1.18, de mai jos:

Fig.I V.1.18 . Disponibilitatea informațiilor bancare urmărind Fluxul Informațional al Centralei
Riscului de Credit (CRC)
Sursa: Regulament nr.2 „privind organizarea și funcționarea la Banca Națională a
României a Centralei Riscului de Credit ”, Monitorul Oficial, Partea I 49/20 ian. 2012, Anexa 11.

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

136
IV.1.19. Regulament (BNR), 1/2012 , „privind organizarea și funcționarea la BNR a
Centralei Incidentelor de Plăți ”, disponibi litatea informațiilor bancare ur mărind Fluxul
Informațional al Centralei Incidentelor de Plăți, ca în figura I V.1.19, de mai jos:

Fig. I V.1.19. Disponibilitatea informațiilor bancare urmărind Fluxul Informațional al Centralei
Incidentelor de Plăți (CIP)
Sursa: Regulament nr.1 „privind organizarea și funcționarea la Banca Națională a
României a Centralei Incidentelor de Plățit ”, Monitorul Oficial, Partea I 49/20 ian. 2012, Anexa
2.

IV.2. Colectarea dovezilor pentru unitatea contextuală : NECESITATEA
MODERNIZĂRII SUPRAVEGHERII PRUDENȚIALE ȘI SECURITATEA BANCARĂ
ÎN SCOPUL PROTEJĂRII INTERESELOR DEPONENȚILOR ȘI AL ASIGURĂRII
STABILITĂȚII ȘI VIABILITĂȚII ÎNTREGULUI SISTEM BANCAR ÎN BANCA
NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI .

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

137
IV.2.1. Istoricul crizei financiare și al răspunsului Uniunii Europene, Figura III.2.1.

Continuare pe pagina următoare

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

138

Figura I V.2.1. Istoricul crizei financiare și al răspunsului Uniunii Europene
Sursa: Curtea de Conturi Europeană – CCE, Raport special, 2014, pp. 12 -13.

IV.2.2. Arhitectura europeană de supraveghere creată în 2011, ABE face parte din
sistemul european al supravegheghetorilor financiari (SESF), creat în 2011 cu scopul de a
asigura supravegherea microprudențială . SESF este format din Autoritatea Bancară Europeană,
Autoritatea Europeană pentru Valori Mo biliare și Piețe (ESMA) și Autoritatea Europeană de

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

139
asigurări și Pensii Ocupaționale, care împreună cu autoritățile naționale de supraveghere, asigură
supravegherea microprudențială, iar Comitetul european pentru risc sistemic (CERS) este
responsabil cu su pravegherea macroprudențială. Aceste entități formează arhitectura europenă de
supraveghere, Figura I V.2.2.:

Fig. I V.2.2. Arhitectura europeană de supraveghere creată în 2011
Sursa: Curtea de Conturi Europeană – CCE, Raport special, 2014, p. 14 .

IV.2.3. Geneza crizei financiare internaționale, cauzele crizei economice :
„A. Acumularea unor dezechilibre ale balanțelor de plăți în multe țări ( deficite/surplusuri
cronice) și B. Suprafinancializarea economiilor constând din volumul global de credite excesiv
în raport cu dinamica economiei reale, fenomen realizat prin relaxarea masivă a standardelor de
bonitate ale debitorilor” (Georgescu, 2013, p. 5).

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

140
Acumularea dezechilibrelor macoeconomice: Redistribuirea avuției de la salarii și
profituri, Inegalitatea ven iturilor și a avuției au crescut ca și in graficele de mai jos: Figura.
IV.2.3.1

Fig. I V.2.3.1 Acumularea dezechilibrelor macoeconomice
Sursa: Georgescu, F., (2013) Criza financiară internațională: cauze și soluții, pp. 7 -8.

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

141
B. „Suprafinancializarea care constă în dezvoltarea rapidă și peste nevoile economiei a
sectorului financiar ”, schematic ca în figura I V.2.3.2 de mai jos:

Fig. I V.2.3.2 Suprafinancializarea
Sursa: Georgescu, F., (2013) Criza financiară internațională: cauze și soluții, p. 9.

IV.2.4. Modelul de afaceri a favorizat finanțarea creditelor ipotecare cu risc ridicat ,
figura I V.2.4:

Fig. I V.2.4. Modelul de afaceri cu risc ridicat
Sursa: Georgescu, F., (2013) Criza financiară internațională: cauze și soluții, p. 16.

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

142
IV.2.5. Propagarea indirectă a crizei economice în România , care a avut loc printr -o
diversitate de canale, ca în figura I V.2.5. de mai jos:

Fig.I V.2.5. Propagarea indirectă a crizei economice în România
Sursa: Georgescu, F., (2013) Criza financiară internaț ională: cauze și soluții, p. 33 .

IV.2.6. „Fluxurile nete de capital au înregistrat o diminuare semnificativă, ulterior
declanșării crizei financiare ”, ca în figura I V.2.6 de mai jos:

Fig.I V.2.6. Fluxurile nete de capital în România ulterior declanșării cizei
Sursa: Georgescu, F., (2013) Criza financiară internațională: cauze și soluții, p. 3 5.

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

143
IV.2.7. Necesitatea apelării la finanțarea UE -FMI -IFI, impusă pentru a putea evita
ajustarea dezordonată și brutală a economiei României, ca în figura I V.2.7 de mai jos:

Fig. I V.2.7. Apelarea la finanțarea UE -FMI-IFI
Sursa: Georgescu, F., (2013) Criza financiară internațională: cauze și soluții, p. 3 7.

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

144
III.2.8 . Majorarea nesustenabilă a datoriei externe a sectorului privat înaite de criză care
a fost înlocuit ă, după 2008, de triplarea datoriei publice a României, ca în caseta din figura
IV.2.8. de mai jos:

Fig. I V.2.8. Evoluția structurală a datoriei externe
Sursa: Georgescu, F., (201 7) Capitalul bancar în România – între factor de dezvoltare și
surse de echilibru , p. 12.
IV.2.9. Intrarea în NATO și aderarea la UE , momente decisive pentru dezvoltarea și
modernizarea economiei Românești, ca în caseta d in figura de mai jos:

Fig. IV.2.9. Momen te decisive după intrarea României în NATO și UE
Sursa: Georgescu, F., (2017) Capitalul bancar în România – între factor de dezvolt are și
surse de echilibru, p. 13 .

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

145
IV.2.10. Aspectele conceptului d e securitate , schema din figura III.2. 10, de mai jos:

Fig.I V.2.10. Aspecte ale conceptului de securitate
Sursa: Țigănoaia, B -D. (2013) Asigurarea securității informașiilor în organizații, Iași, Ed.
Institutului European, p. 32.

IV.2.11. Criptarea cu chei simetrice , (model -adaptare) , ca în figura I V.2.11 , de mai jos:

Fig.I V.2.11. Criptarea cu chei simetrice (adaptare)
Sursa: Țigănoaia, B -D., 2013, p. 37
IV.2.12. Criptarea cu chei asimetrice (publice) , (model -adaptare), ca în figura I V.2.12 , de
mai jos :

Fig. I V.2.12. Criptarea cu chei asimetrice (adaptare)
Sursa: Țigănoaia, B -D., 2013, p. 38.

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

146

IV.2.13 . Sistemul de crip tare cu chei asimetrice , ca în figura I V.2.13 , de mai jos:

Fig.I V.2.13. Sistemul de criptare cu chei publice (asimetrice)
Sursa: Țigănoaia, B -D., 2013, p. 38.

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

147
IV.3. Colectarea dovezilor pentru unitatea înglobată : MODERNIZAREA METODELOR
ISTORICE DE SUPRAVEGHERE ȘI SECURITATE PRIN MANAGEMENTUL
SECURITĂȚII INFORMAȚIILOR BANCARE ȘI A SUPRAVEGHERII PRUDENȚIALE
IV.3.1. Reacția timpurie a Băncii Naționale a României față de accelerarea creditării
odată cu intensificarea întrărilor de capital străin printr -o utilizare complementară a
instrumentelor monetare cu cele prudențiale, ca în figurile de mai jos:

Fig.I V.3.1.1 Măsuri de politică monetară pentru atenuarea dinamicii creditului în valută
Georgescu, F. (2017), Capitalul bancar în România – între factor de dezvoltare și sursă de
dezechilibru , p. 21.

Fig.I V.3.1.2 Măsuri prudențiale pentru atenuarea dinamicii creditului în valută
Georgescu, F. (2017), Capitalul bancar în România – între factor de dezvoltare și sursă de
dezechilibru, p. 21.

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

148
IV.3.2. Fluxurile de capital străin înainte de criză și refluxul acestora. Fluxurile externe
de capital bancar au crescut substanțial după 2003 , iar refluxul acestora î ncepînd cu 2012, ca în
caseta din figura III.3.2, de mai jos:

Fig. IV.3.2. Fluxurile și refluxurile de capital străin
Georgescu, F. (2017), Capitalul bancar în România – între factor de dezvoltare și sursă de
dezechilibru, p. 14.
IV.3.3. Ratele ridicate ale dobânzilor din România , au atras fluxul de capital străin , ca în
casetele din figurile I V.3.3.1; I V.3.3.2:

Fig.I V.3.3.1 Evoluția comparativă a ratelor dobânzilor interbancare cu scadență de 3 luni
neguvernamentale
Georgescu, F. (2017), Capitalul bancar în România – între factor de dezvoltare și sursă de
dezechilibru, p. 15.

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

149

Fig.I V.3.3.2 Evoluția comparativă a ratelor dobânzilor pe termen lung
Georgescu, F. (2017), Capitalul bancar în România – între factor de dezvoltare și sursă de
dezechilibru, p. 1 6.
IV.3.4. Creșterea masivă a creditării, începând din anul 2004. Pe baza resurselor externe,
băncile din România au sporit masiv creditarea, ca în caseta din figura I V.3.4., de mai jos:

Fig.I V.3.4. Sporirerea masivă a creditării, după anul 2004
Georgescu, F. (2017), Capitalul bancar în România – între factor de dezvoltare și sursă de
dezechilibru, p. 1 7.

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

150
IV.3.5. Creșterea cererii intern e de creditare în perioada de boom economic .
Intensificarea creditării a sporit semnificativ cererea internă în perioada de boom economic, ca în
caseta din figura I V.3.5., de mai jos:

Fig.I V.3.5. Creșterea cererii interne de credit în perioada de boo m economic
Georgescu, F. (2017), Capitalul bancar în România – între factor de dezvoltare și sursă de
dezechilibru, p. 1 8.

IV.3.6. Sporirea accelerată a cererii interne de creditare . Intensificarea creditării a condus
la sporirea accelerată a cererii interne, ca în casetele din figurile I V.3.6.1 și I V.3.6.2, de mai jos :

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

151

Fig.I V.3.6.1 Variația creditului, medie 2013 -2015
Georgescu, F. (2017), Capitalul bancar în România – între factor de dezvoltare și sursă de
dezechilibru, p. 1 9.

Fig.I V.3.6.2 Deficitul de cont curent (% din PIB), medie 2013 -2015
Georgescu, F. (2017), Capitalul bancar în România – între factor de dezvoltare și sursă de
dezechilibru, p. 20.

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

152
IV.3.7. Criptare cu chei simetrice (secrete) a informațiilor pe fluxul informațional al
CENTRALEI RISCULUI DE CREDIT , ca în figura I V.3.7, de mai jos:

Fig. I V.3.7. Schema de criptare cu chei simetrice (secrete) a informațiilor pe fluxul informațional
al CENTRALEI RISCULUI DE CREDIT
Sursa: Propunere de Shemă de criptare cu chei simetrice (secrete) a informațiilor pe fluxul
informațional al CENTRALEI RISCULUI DE CREDIT; Țigănoaia, B -D., 2013, p. 37;
Regulament BNR nr. 2, 2012.
Se observă, din schemă, că de la SEDIUL CENTRAL AL PERSOANELOR
DECLARANTE (stabilite prin regulamente și lege și prezentate în capitolele anterioare) se
transmit informații criptat e cu ajutorul cheilor de criptar e secrete, proprii și ale UNITĂȚILOR
TERITORIALE ALE PERSOANELOR DECLARANTE, prin canale sec urizate, către
CENTRALA RISCULUI DE CREDIT (Fișierul Central al Creditelor; Fișierul Creditelor
Restante; Fișierul Grupurilor; Fișierul Fraudelor cu Carduri), aceasta decriptează cu aceleași chei
mesajul. Cheia de criptare este transmisă de CRC înainte de începerea procesului de criptare
printr -un canal secu rizat către persoana declarantă și ea mai departe că tre unitățile sale teritoriale.
De asemenea, prin același procedeu au loc transmiterea informațiilor criptate de la CENTRALA
BĂNCII NAȚIONALE A ROMÂNIE I către CRC și ale PERSOANELOR DECLAR ANTE și
prin intermediul lor la UNITĂȚIL E TERITORIALE ale acestora și PERSOANELOR

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

153
RECENZATE. Cheia de criptare sau de decriptare este transmisă de CRC înainte de începerea
procesului de criptare sau decriptare printr -un canal securizat către: BNR, persoanele declarante,
ultimele la rândul lor, către unitățile teritoriale și persoanele recenzate.
În sens invers, CENTRALA RISCULUI DE CREDIT transmite informații criptat e cu
ajutorul cheilor de criptar e secrete către PERSOA NEL E DECLARANTE și prin acestea
UNITĂȚILOR TERITORIALE ALE PERSOANELOR DECLARANTE sau PERSOANELOR
RECENZATE, precum și CENTRALEI BĂNCII NAȚIONALE A ROMÂNIEI. Respectând
principiul de cripare din algoritmi cu chei secrete, CRC transmite cheia de criptare sa u de
decriptare înaintea începerii procesului de decriptare printr -un canal securizat.
IV.3.8. Criptare cu chei simetrice (secrete) a informațiilor pe fluxul informațional al
CENTRALEI INCIDENTELOR DE PLĂȚI , ca în figura I V.3.8, de mai jos:

Fig.I V.3.8. Schema de criptare cu chei simetrice (secrete) a informațiilor pe fluxul informațional
al CENTRALEI INCIDENTELOR DE PLĂȚI
Sursa: Propunere de Shemă de criptare cu chei simetrice (secrete) a informațiilor pe fluxul
informațional al CENTRALEI RISCULUI DE CRED IT; Țigănoaia, B -D., 2013, p. 37;
Regulament BNR nr. 1, 2012.
Putem observa, din schemă, că de la SEDIUL CENTRAL AL PERSOANELOR
DECLARANTE (stabilite prin regulamente și lege și prezentate în capitolele anterioare) se

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

154
transmit informații criptat e cu ajutor ul cheilor de criptar e secrete, proprii și ale UNITĂȚILOR
TERITORIALE ALE PERSOANELOR DECLARANTE, prin canale securizate, către
CENTRALA INCIDENȚILOR DE PLĂȚI (Fișierul Național de Incidente de Plăți; Fișierul
Național al Persoanelor cu risc), aceasta decr iptează cu aceleași chei mesajul. Cheia de criptare
este transmisă de CIP înainte de începerea procesului de criptare printr -un canal securizat către
persoana declarantă, și ea mai departe că tre unitățile sale teritoriale sau persoane fizice/juridice
rezid ente sau nerezidente. De asemenea, prin același procedeu au loc transmiterea informațiilor
criptate de la CENTRALA BĂNCII NAȚIONALE A ROMÂNIEI către CIP și
PERSOANELOR DECLARANTE și prin intermediul lor UNITĂȚILOR TERITORIALE ale
acestora și persoane fizic e/juridice rezidente sau nerezidente, către Instituții ale statului cu
atribuții de Supraveghere și Control. Cheia de criptare sau de decriptare este transmisă de CIP
înainte de începerea procesului de criptare sau decriptare printr -un canal securizat cătr e: BNR,
persoanele declarante, ultimele la rândul lor, către unitățile teritoriale și persoanele recenzate, de
asemenea către Instituții ale statului cu atribuții de Supraveghere și Control.
În sens invers, CENTRALA INCIDENTELOR DE PLĂȚI transmite informații criptat e cu
ajutorul cheilor de criptar e secrete către PERSOANEL E DECLARANTE și prin acestea
UNITĂȚILOR TERITORIALE ALE PERSOANELOR DECLARANTE sau PERSOANELOR
FIZICE/JURIDICE REZIDENTE SAU NEREZIDENTE, INSTITUȚII ALE STATULUI CU
ATRIBU ȚII DE SUP RAVEGHERE ȘI CONTROL, precum și CENTRALEI BĂNCII
NAȚIONALE A ROMÂNIEI. Respectând principiul de cripare din algoritmi cu chei secrete,
CIP transmite cheia de criptare sau de decriptare înaintea începerii procesului de decriptare
printr -un canal securizat.

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

155
IV.3.9. Criptare cu chei asimetrice (publice) a informațiilor pe fluxul informațional al
CENTRALEI RISCULUI DE CREDIT , ca în figura I V.3.9., de mai jos:

Fig. I V.3.9. Schema de criptare cu chei asimetrice (publice) a informațiilor pe fluxul
informațional al CENTRALEI RISCULUI DE CREDIT
Sursa: Propunere de Shemă de criptare cu chei asimetrice (publice) a informațiilor pe
fluxul informațional al CENTRALEI RISCULUI DE CREDIT; Țigănoaia, B -D., 2013, p. 38;
Regulament BNR nr. 2, 2012.
Dacă va da u n răspuns, receptorul va utiliza cheia publică a emițătorului în procesul de
criptare a mesajului, astfel încât decriparea să se poată face de către emițător cu cheia sa privată.
Evident fiecare entitate va deține o pereche de chei (publică și privată), „atât în calitate ” de
emițător, „cât și în calitate ” de receptor.
„Cheile algoritmilor asimetrice sunt obținute pe baza unei formule matematice din algebra
numerilor mari, din valoarea unei chei neputându -se detecta cheia pereche” (Țigănoaia, B -D.,
2013, p. 38). Această operațiune este efectuată de specialiștii cu aceste atribuțiuni din entități.

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

156
IV.3.10. Criptare cu chei asimetrice (publice) a informațiilor pe fluxul informațional al
CENTRALEI INCIDENTELOR DE PLĂȚI , ca în figura IV.3.10 ., de mai jos:

Fig. I V.3.10. Schema de criptare cu chei asimetrice (publice) a informațiilor pe fluxul
informațional al CENTRALEI INCIDENTELOR DE PLAȚI
Sursa: Propunere de Shemă de criptare cu chei asimetrice (publice) a informațiilor pe
fluxul informațional al CENTRALEI INCIDENTELOR DE PLĂȚI; Țigănoaia, B -D., 2013, p.
38; Regulament BNR nr.1, 2012.
În cazul unui răspuns se va proceda ca și în cazul de mai su s.

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

157
IV.3.11. Semnăturii pe informațiile „de risc de credit ” și informațiile „despre fraudele cu
carduri ”, în cazul CRC și pe informațiilor specifice incidentelor de plăți, în cazul CIP, ca o formă
de ges tionare și control al accesului, cum ar fi informațiile din tabelele de mai jos, care după
completare devin documente:

Fig. I V.3.11.1 Formular de raportarea debitorilor, devenit document numai după completarea
tuturor datelor cerute și după aplicarea semnăturii digitale de către persoana acreditată –
colectarea datelor
Sursa: Regulament BNR nr.2, 2012, anexa nr. 2/pag.1.

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

158

Fig. IV.3.11.2 Formular Situația riscului global privind persoanele recenzate, devenit document
numai după completarea tuturor datelor cerute și după aplicare a semnăturii digitale de către
persoana acreditată
Sursa: Regulament nr.2, 2012, anexa nr.4/pag.1.
După acest model se procedează cu toate documentele ce conțin informații privind „riscul
de credit ” și informații „despre fraudele cu carduri ” atât în cadrul CRC, cât și în cazul
persoanelor declarante, persoanelor recenzate sau în cadrul BNR.
b) Transmiterea către Fișierul Național al incidentelor de plăți „FNIP, care este un fișier de
interes general ce conține incidente de plăți cu cecuri (FNC), cambii (FNCb), bilete la ordin ”
(FNBO) „raportate de către persoanele declarante, apoi prelucrate și difuzate de către CIP în
vederea interesului public, inclusiv pentru scopurile specifice utilizatorilor ” în condițiile
„păstrării secretului profesi onal”:
– în prima fază, persoana declarantă completează, în formă electronică, FORMULARUL
DE „RAPORTARE A REFUZURILOR BANCARE CU ” CECURI, CAMBII SAU „BILETE
LA ORDIN ”, obligatoriu în toate rubricile, pe care îl semnează digital persoana acreditată a

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

159
persoa nei declarante. După completare formularul devine un documet care este transmis pe
canale secretizate la CIP, Fig. IV.3.11.3 , de mai jos:

Fig. I V.3.11.3 Formular de „raportare a refuzurilor bancare cu „ cecuri, cambii sau bilete la ordin,
devenit document numai după completarea tuturor datelor cerute și după aplicarea semnăturii
digitale de către persoana acreditată
Sursa: Regulament BNR nr.1, 2012, anexa nr.3/pag.1, pag.4, pag.7.
– în cea de a doua fază CIP prelucrează și difuzează pe canale secretizate datele, în format
electronic, către persoanele declarante prin formularul NOTIFICAREA CENTRALEI
INCIDENTELOR DE PLĂȚI PRIVIND SUSPENDAREA/RELUAREA INTERDICȚIEI
BANCARE (Fig. IV.3.11.4 ), acesta devine docu ment după ce sunt completate toate datele cerute
și este semnat de către persoana acreditată a CIP cu semnătura digitală.

Fig. I V.3.11. 4 Formular de notificarea CIP privind suspendarea/reluarea interdicției bancare,
devenit document numai după completarea tuturor datelor cerute și după aplicarea semnăturii
digitale de către persoana acreditat ă
Sursa: Regulament BNR nr.1, 2012, anexa nr.8 /pag.3.

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

160
Cu toate documentele ce conțin informații privind incidente de plăți cu cecuri, cambii sau
bilete la ordin, atât în cadrul CIP, cât și în cazul persoanelor declarante, persoanelor
fizice/juridice, rezidente sau nerezidente sau în cadrul BNR, ori în Instituțiile Statului cu
Atribuții de Supraveghere și Control, se procedează după modelul prezentat.

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

161
V. ANALIZA DATELOR
Analiza datelor este capitolul din strategia de cercetare studiul de caz și constă în
examinarea, clasificarea, tabelarea și testarea dovezilor. Altfel spus, „reorganizarea lor
cantitativă și calitativă, în scopul abordării ipotezelor inițiale ale unui studiu” (Yin, 2005, p.
135). În cazul nostru, n e-am confruntat cu diferite dificultăți, deoarece strategiile și tehnicile ce
trebuie folosite, nu le -am găsit în bibliografie clar definite. Totuși, există trei strategii care se
sprijină pe ipotezele teoretice, stabilind un cadru bazat pe explicații alte rnative și dezvoltând
descrieri de caz. În baza acestor strategii se pot utiliza „cinci tehnici specifice analizei studiilor
de caz: pattern matching, construirea explicațiilor, analiza seriilor de timp, modelele logice și
sinteza comparativă” (Yin, 2005, p. 135). Primele patru tehnici sunt aplicabile pentru designurile
pe un singur caz, cât și pe cazuri multiple. În investigația noastră le -am luat în considerare, dar
provocarea pentru noi a constat în a face o analiză de calitate, ceea ce a presupus din pa rtea
noastră o atenție deosebită pentru toate dovezile pe care le -am prezentat în capitolul III.
Colectarea dovezilor , în mod obiectiv și am manifestat un interes corespunzător pentru
explorarea interpretărilor alternative.
Spre deosebire de un cercetător experimentat, nu putem pretinde că la acest capitol am
excelat în analiza dovezilor studiului nostru de caz, mai ales că această structură de cercetare se
număr ă printre cele mai dezvoltate și mai dificile aspecte ale practicii , fără a avea cea mai vagă
idee despre modul în care trebuie examinate dovezile. Ne -am limitat în analiza noastră la
examinarea dovezilor din unitățile de analiză pe care le -am stabilit pe baza ipotezei de cercetare
și care pot demonstra că managementul supravegherii prudențiale ban care și a securității
informațiilor bancare prin Fluxurile informaționale ale CRC și CIP, conduce la modernizarea
metodelor istorice de supraveghere bancară în scopul stabilit ății bancar e, implicit financiar e și
asigurarea protejării intereselor deponențil or și stabilitatea și viabilitatea întregului sistem
bancar.
În stil propriu, am gândit în mod riguros să prezentăm o cantitate suficientă de dovezi și o
examinare meticuloasă a interpretărilor alternative. Am încercat să avem o strategie de analiză
pentru studiul văzut în ansamblu. Am creat matricea de categorii, din tabelul de mai jos, pentru
clasificarea dovezilor . Dovezile prezentate au fost ele însele sub formă de grafice, tabele, casete,
fără a mai fi nevoie să construim în timpul analizei grafice, ta bele, ordonarea datelor sau

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

162
folosirea unei alte scheme temporale. Am folosit tehnica pattern matching pentru explicații
alternative .

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

163

IV. MATRICEA ANALIZ EI DATELOR
REZULTATE
4
În urma analizării datelor a
rezultat că nevoia modernizării
modelului istoric al
supravegherii prudențiale și
securitatea bancară a băncilor ,
din România, în scopul în
scopul protejăriri intereselor
deponenților și al asigurării
stabilității și viabilității
întregului sistem bancar în
Banca Națională a României s -a
făcut în mod continuu prin
modernizarea suprvegherii
prudențiale a instituțiilor de
credit și securitate în context
european, apelând la un
management performat al
supravegherii prudențiale
bancare și al securității
informațiilor bancare care Dovezi: Unitatea înglobată de
analiză: MODERNIZAREA
METODELOR ISTORICE DE
SUPRAVEGHERE ȘI
SECURITATE PRIN
MANAGEMENTUL SECURITĂȚII
INFORMAȚIILOR BANCARE ȘI A
SUPRAVEGHERII PRUDENȚIALE
3
III.3.1. Reacția timpurie a Băncii
Naționale a României față d e
accelerarea creditării;
III.3.2. Fluxurile de capital străin
înainte de criză și refluxul acestora;
III.3.3. Ratele ridicateale dobânzilor
din România;
III.3.4. Creșterea masivă a
creditării, începând din anul 2004;
III.3.5. Creșterea cererii internă de
creditare în perioada de boom
economic;
III.3.6. Sporirea accelerată a cererii
interne de creditare;
III.3.7. Criptare cu chei simetrice
(secrete) a informațiilor pe fluxul
informațional al CENTRALEI
RISCULUI DE CREDIT; Dovezi: Unitatea contextuală de
analiză: NECESITATEA
MODERNIZĂRII
SUPRAVEGHERII PRUDENȚIALE
ȘI SECURITATEA BANCARĂ
pentru protejarea deponentilor si
asigurarea viabilitații și stabilității
ÎNTREGULUI SISTEM BANCAR
ÎN BANCA NAȚIONALĂ A
ROMÂNIEI.
2
III.2.1.Istoricul crizei financiare și
al răspunsului Uniunii Europene;
III.2.2. Arhitectura europeană de
supraveghere creată în 2011;
III.2.3. Geneza crizei financiare
internaționale, cauzele crizei
economice;
III.2. 4. Modelul de afaceri a
favorizat finanțarea creditelor
ipotecare cu risc ridicat ;
III.2.5 . Propagarea indirectă a crizei
economice în România;
III.2.6 . Fluxurile nete de capital;
III.2.7. Necesitatea apelării la
finanțarea UE -FMI-IFI;
III.2.8 . Majorarea nesustenabilă a
datoriei externe a sectorului privat; Dovezi: Unitatea primară de
analiză: MODERNIZAREA
METODELOR ISTORICE DE
SUPRAVEGHERE
PRUDENȚIALĂ A
INSTITUȚIILOR DE CREDIT
ȘI SECURITATE ÎN CONTEXT
EUROPEAN
1
III.1.1. Reforma în materie de
supraveghere: Înființarea Autorității
Bancară Europeană (ABE),
III.1.2. Ev oluții în procesul de
creare a unei uniuni bancare;
III.1.3. Supravegherea financiară
europeană în urma introducerii
mecanismului unic de supraveghere
(MUS);
III.1.4. Regulamentul Uniunii
Europene nr. 1024/2013;
III.1.5. Regulamentul Uniunii
Europene nr. 1022/2013;
III.1.6. Directiva 2009/14/CE;
III.1.7. Reuniunea la nivel înalt a
zonei euro din 29 iunie 2012;
III.1.8.Towards a Genuine
Economic and Monetary Union
(Către o veritabilă uniune
economică și prezentat

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

164
IV. MATRICEA ANALIZEI DATELOR
4
A asiguratprotejarea intereselor
deponenților și stabilitatea și
viabilitatea întregului sistem
bancar.
Reforma europeană în materie
de supraveghere, în urma crizei
financiare, înființarea Autorității
Bancară Europeană,
introducerea Mecanismului unic
de supraveghere (MUS),
reglementările europenene și
directivele în domeniu au
contribuit la modernizarea
modelului istoric al
suprav egherii prudențiale
bancare și securitate
informațiilor bancare.
Reacția timpurie a BNR față de
accelerarea creditării odată cu
intensificarea intrărilor de
capital străin a condus la
utilizarea complementară a
instrumentelor monetare cu cele
prudențiale.
Măsurile monetare și cele și cele
prudențiale ale BNR au
contribuit la întărirea rezilienței
sistemului bancar la șocuri;
rezerve
3
III.3.8. Criptare cu chei simetrice
(secrete) a informațiilor pe fluxul
informațional al CENTRALEI
INCIDENTELOR DE PLĂȚI ;
III.3.9. Criptare cu chei asimetrice
(publice) a informațiilor pe fluxul
informațional al CENTRALEI
RISCULUI DE CREDIT;
III.3.10. Criptare cu chei asimetrice
(publice) a informațiilor pe fluxul
informațional al CENTRALEI
INCIDENTELOR DE PLĂȚI;
III.3.11. Semnăturii pe informațiile
de risc de credit și informațiile
despre fraudele cu carduri, în cazul
CRC și pe informațiilor specifice
incidentelor de plăți;
2
III.2.9 . Intrarea în NATO și
aderarea la UE;
III.2.10 . Aspectele
conceptului se securitate;
III.2.11. Criptarea cu chei
simetrice, (model -adaptare);
III.2.12 . Criptarea cu chei
asimetrice (publice), (model –
adaptare);
III.2.13 . Sistemul de criprtare
cu chei asimetrice;
1
și monetară), raport prezentat;
III.1.9. Regulamentul UE
nr.1093/2010;
III.1.10. Comitetul de la Bssel
pentru supravegherea bancară;
III.1.11. ABE, Overview of the
EBA 2011 banking EU wide stress
test (Prezentare generală a testului
de rezistențărealizat de ABE în
2011 la nivelul băncilor din UE);
III.1.12. Implicarea noii le gislații
aplicabile sectorului fiscal;
III.1.13. Implicarea noii legislații ce
privește corectarea dezechilibrelor
macroeconomice;
III.1.14. Implicațiile noului cadru
economic pentru România;
III.1.15. Reforma arhitecturii
europene de supraveghere
financiară;
III.1.16. Dezvoltarea mecanismului
de siguranță a sistemului bancar

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

165
IV. MATRICEA ANALIZEI DATELOR
4
Suplimentare de lichiditate și de
capital; depășirea de către bănci a
recentei crize fără utilizare de
fonduri publice ; menținerea
stabilității financiare.
Managementul securității
informațiilor bancare la cele două
centrale CRC și CIP prin criptarea
cu chei simetrice și asimetrice a
Fluxurilor de Informații a celor
două centrale CENTRALA
RISCULUI DE CREDIT și
CENTRALA INCIDENTELOR de
plăti au contribuit, la stabilitatea
bancară, implicit financiară și la
asigurarea protejării intereselor
deponenților și stabilitatea și
viabilitatea întregului sistem
bancar. 3
2
1

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

166
VI. CONCLUZII
În urma cercetării noastre am ajuns la următoarele concluzii:
Un sistem unic de supravegherela nivelul Uniunii Europene poate asigura că toate
instituțiile de credit sunt supuse unor reguli și practici convergente de supraveghere prudențială.
Un supraveghetor supranațional va fi mult mai bine plasat pentru a evalua risc urile generate de
activitățile transfrontaliere, consolidând astfel stabilitatea financiară și încrederea în zona euro și
cea emergentă.
Autoritățil e europene de supraveghere publică și actualizează proiecte, standarde tehnice
de reglementare, ghiduri și o rientări finale pentru a ajuta statele membre în vederea înțelegerii
comune a liniilor directoare, a tuturor riscurilor bancare, inclusiv acționarea în combaterea
spălării banilor și finanțării terorismului și a securității bancare. Acțiunile de orientare fac parte
dintr -o activitatea mai largă prin care se încearcă promovarea abordărilor coerente și eficiente
atât de către instituțiile de credit și cele financiare, care au nevoie de aceste instrumente în
procesele decizionale pentru a -și gestiona eficient relațiile, tranzacțiile și riscurile, cât și de către
autoritățile de supraveghere pentru a -și alinia modalitatea de acțiune la necesitățile actuale.
Criza financiară a subliniat importanța solidității sistemului bancar. Aceasta a necesitat
recapitalizarea băncilor, care conduce la creșterea capacității acestora de a gestiona riscurile.
Realitatea suportului autorităților naționale a fost preferată aparentei integrări financiare
considerată a fi suficientă dar fiind, în fapt, superficială.
Existența unui mecanism unificat de soluționare a cri zelor bancare va instituționaliz a
solidaritatea între sistemele financiare și economice naționale ce se vor confrunta cu crize
economice majore în perioada următoare .
Diferențele crescânde dintre profit și salarii, în procesul de distibuție a valorii, determină
angajații să apeleze „la credite de la bănci, care la rândul lor , își obțin sursele de î mprumut
tocmai de la beneficiarii unor sisteme inechitabile de distribuire ”.
Criza a confirmat valabilitatea ideii keynesiene care ne spune că „trebuie acumulate resurse
în vremurile de avânt economic pentru ” finanțarea necesară în perioade de recesiune.
Trebuie să se țină cont de faptul că activitatea economică este specifică acti vității umane,
așa că nu poate fi numai operațională tehnic, are o legătură cu moralitatea.

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

167
Înlăturarea „efectelor nocive determinate de funcționarea liberă a piețelor, impune
intervenția statului prin reglementări adecvate, care să prevină excesele, abuzu rile și pagubele
financiare în Europa. suportate ” de toți cetățenii. Autoreglarea piețelor este o utopie.
Progresele înregistrate în punerea în aplicare din perspectiv a operațională a
Regulamentului privind Mecanismul Unic de Supraveghere, a determinat BCE să -și asume noi
atribuții în materie de supraveghere prudențială a instituțiilor de credit , pentru realizarea
obiectivelor MUS cum sunt: garantarea siguranței și solid ității sistemului bancar european și
sporirea integrării și stabilității.
Sistemul bancar românesc este dominat de nerezidenți, care dețin 86% din capitalul social
și 90% din activele bancare. Băncile cu capital românesc dețin același capital din anul 2012 până
în prezent, de 0,8 mld. Euro (10%)
Expansiunea rapidă a creditării și efectele crizei au condus la acumularea unui volum
ridicat de credite neperformante , care s -a redus de la 21% în 2014 la 9,5% în 2016.
Sistemul bancar din România a fost foarte bin e capitalizat și cu un nivel ridicat de
lichiditate, care s -a obținut printr -un model de supraveghere prudențială în continuă modernizare.
În prezent, România dispune în sistemul bancar de suficienți bani, la un grad sustenabil de
îndatorare privată extern ă.
Se remarcă necesitatea îmbunătățirii educației financiare a populației și a firmelor,
transformarea băncilor în factori activi de atragere a clienților , de informare a acestora cu
practicile europene, sporirea capacității de analiză financiar ă a funcțio narilor bancari, dar și
invers, dintre clienți și bănci. Aceștia trebuie să conștientizeze că pentru accesarea creditelor ei
trebuie să devină bancabili, adică să dețină o capacitate financiară adecvată și să -și asume
responsabilitatea de a rambursa împrum utul către bănci în condițiile contractuale stabilite.
Măsurile monetare și cele prudențiale ale BNR au contribuit la întărirea rezilienței
sistemului bancar la șocuri; rezerve suplimentare de lichiditate și de capital; depăș irea de către
bănci a recentei crize fără utilizare de fonduri publice; menținerea stabilității financiare. Banca
Centrală accesează „informația prudențială” „mai ales în monitorizarea la nivel
macroeconomic ”.
„Activitatea de supraveghere este esențială pentru limitarea hazardului mora l, atunci când
o bancă, în lipsă de lichidități cere asistență, pentru restabilirea solvabilității acesteia ”.

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

168
„Argumentul riscului sistemic ” se bazează pe relația dintre „controalele prudențiale asupra
instituțiilor de credit ” și evaluarea riscului la nive lul întregului sistem financiar.
Managementul securității informațiilor bancare la cele două centrale CRC și CIP prin
criptarea cu chei simetrice și asimetrice a Fluxurilor de Informații a celor două centrale
CENTRALA RISCULUI DE CREDIT și CENTRALA INCIDEN TELOR DE PLĂȚ I au
contribuit, la stabilitatea bancară, implicit financiară și la asigurarea protejării intereselo r
deponenților și stabilitatea și viabilitatea întregului sistem bancar.

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

169
BIBLIOGRAFIE
ACCA, Accountacy Tuition Centre (1988) Information Systems in Development and Operation ,
Study Manual ATC, Ltd. ,
https://www.google.ro/search?q=ACCA,+Accountacy+Tuition+Centre+%281988%29+Inf
ormation+Systems+in+Development+and+Operation,+Study+Manual+ATC,+Ltd&ie=utf –
8&oe=utf -8&gws_rd=cr&ei=RzYjV__eMcuNsgG4soeAAQ , (accesat la 30 aprilie 2016).
Alford, D. (2006) The Lamfalussy Process And EU Bank Regulation : Another Step On The Road
To Pan -European Regulation? , in Annu al R & Financial Law, Vol. 25:1 .
Apostoiu, C. (2015) Directorii de la Goldman Sachs, pe primul loc în Londra la bon usuri , Z.F.
(Ziarul Financiar) Bănci și Asigurări, Ediția tipărită din date de 28.05.2015,
http://www.zf.ro/business -international/directorii -de-la-goldman -sachs -pe-primul -loc-in-
londra -la-bonusuri -14349471 , (accesat la 2 mai 2016).
Apostoiu, C. (2015) Gigantul Goldman Sachs a ales P olonia pentru centrul de servicii IT , Z.F.
(Ziarul Financiar) B ănci și Asigurări, Ediția tipărită din date de 28.08.2015,
http://www.zf.ro/business -international/gigantul -goldman -sachs -a-ales-polonia -pentru –
centrul -de-servicii -it-14691248 , (accesat la 1 mai 2016).
Apostoiu, C. (2016) Cine ar avea cel mai mult de pierdut de pe urma Brexitului? Poate Goldman
Sachs , Z.F. (Ziarul Financiar) Bănci și Asigurări, Ediția tipărită din date de 13.0 4.2016 ,
http://www.zf.ro/business -international/cine -ar-avea-cel-mai-mult-de-pierdut -de-pe-urma –
brexitului -poate -goldman -sachs -15242414 , (accesat la 1 mai 2016).
Argyris, C. (1992) Dictionary of Information Sciences and Technology , Academic Press, Inc. ,
https://www.google.ro/search?q=Argyris,+C.+%281992%29+Dictionary+of+Information+
Sciences+and+Technology,+Academic+Press,+Inc.&ie=utf -8&oe=utf –
8&gws_rd=cr&ei=QTIjV9H4DezR6AS_943A DA, (accesat la 28 aprilie 2016).
Argyris, C. (1997) Organizational Learning , Addison Westey, Ed. Reading ,
https://www.google.ro/search?q=Argyris,+C.+%281997%29+Organizational+Learning,+A
ddison+Westey,+Ed.+Reading.&ie=utf -8&oe=utf –
8&gws_rd=cr&ei=0DIjV_XvNsSqsQGRvqSoAg , (accesat la 28 aprilie 2016.
Baltasiu, R., Bulumac, O. (2011) Privatizarea Petrom (2004). OMV: cum o companie minoră
devine factor geopolitic în Europa. Studiu de caz ,
http://www.rgnpress.ro/rgn_11/images/stories/2011/01/PrivatizareaPetrom.pdf , (accesat la
2 mai 2016).
Banca Națională a României (2012 ), Regulament nr.1 privind organizarea și funcționarea la
Banca Națională a României a Centralei Incidentelor de Plăți , București, publicat în
Monitorul Oficial, Partea I 49 la 20 ian.2012.
Banca Națională a României (2012 ), Regulament nr.2 privind organizarea și funcționarea la
Banca Națională a României a Centralei Riscului de Credit , București, publicat în
Monitorul Oficial, Partea I 49 la 20 ian.2012.

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

170
Banca Națională a României (2013 ), Raportul asupra stabilității financiare 2013 , București.
Banca Națională a României (2014), Buletin de Relații Internaționale : Progrese înregistrate în
punerea în aplicare din perspectivă operațională a Regulamentului privind Mecanismul
Unic de Supraveghere .
Barbu, T.C., Boitan, I.A. (2013) Implicațiile mecanismului unic de supraveghere asupra
funcțiilor BCE și activității instituțiilor de credit , Economie teoretică aplicată , Vol. XX,
No. 3(580) .
Barthol, M., Martin, D.C. (1991) Management , Mc GRAW -HILL International Series i n
Management,
https://www.google.ro/search?q=Barthol,+M.,+Martin,+D.C .+%281991%29+Management
,+McGRAW -HILL+International+Series+%C3%AEn+Management.&ie=utf -8&oe=utf –
8&gws_rd=cr&ei= -4wjV8LpCcHRgAaN_7qQCg , (accesat la 30 aprilie 2016).
Barnier, M. (2014), A new financial system for Europe – Financial reform at the service of
growth , European Commision.
Beyon, D. (1990) Information and Data Modeling , Oxford Blakwell Sci.Publications.
https://www.google.ro/search?q=Beyon,+D.+%281990%29+Information+and+Dat a+Mod
eling,+Oxford+Blakwell+Sci.Publications.&ie=utf -8&oe=utf -8&gws_rd=cr&ei=By4jV8 –
lL4SwsAHSoZXoDA , (accesat la 30 aprilie 2016)
Berinde, M. (2009) Uniunea Europeană și integrarea economică regională , București, Tribuna
Economică
Clifton, H.D. (1990) Business Data Systems , Ed. a IV -a, Prentice Hall ,
https://www.google.ro/search?q=Clifton,+H.D.+%281990%29+Business+Data+Systems,+
Ed.+a+IV -a,+Prentice+Hall&ie=utf -8&oe=utf –
8&gws_rd=cr&ei=LrokV5TDCuf36ASg_Ia4AQ , (accesat la 1 mai 2016).
Cojocaru, B. (2014) BCE devine primul stâlp de rezistență al Uniunii Ba ncare, preluând
supravegherea celor mai mari bănci din zona euro, care au 70% din sistemul bancar
românesc , Z.F. (Ziarul Financiar) Business International, Ediția tipărită din data de
04.11.2014,
http://www.zf.ro/business -internationa l/bce -devine -primul -stalp -de-rezistenta -al-uniunii –
bancare -preluand -supravegherea -celor -mai-mari-banci -din-zona -euro-care-au-70-din-
sistemul -bancar -romanesc -13488597 , (accesat la 30 mai 2016) .
Cojocaru, B. (2015) Rezistența danezilor contra practicilor de pe Wall Street: Goldman Sachs,
„marea caracatiță -vampir care s -a încolăcit pe fața umanității”, își apără afacerile
dubioase cupărând politicieni și militari , Z.F. (Ziarul Financiar) Bănci și Asigurări, Ediția
tipărită din date de 10.08.2015,
http://www.zf.ro/business -international/goldman -sachs -marea -caracatita -vampir -care-s-a-
incolacit -pe-fata-umanitatii -isi-apara -afacerile -dubioase -cumparand -politicieni -si-militari –
14671031 , (accesat la 1 mai 2016).

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

171
Collin, S.M.H. (1990) ISB Dictionary of Co mputing & Information Technology, (Bilingual
Specialist Dictionaries, Peter Collin Pub.,Ltd.Middlesex ,
https://www.google.ro/search?q=collin,+s.m.h.+%281990%29+dictionary+of+computing,
+peter+collin+pub.&ie=utf -8&oe=utf -8&gws_rd=cr&ei=mjAjV9efEsOyswGKuqaoCg ,
(accesat la 30.aprilie 2016) .
Consiliul pentru Stabilitate Financiară, (2011), Key a ttributes of effective resolution regimes for
financial institutions (Atributele -cheie ale unor regimuri eficace de rezoluție a instituțiilor
financiare) , octombrie 2011.
Cosimano, T.F., Hakura, D.S. (2011), Bank behaviour in reponse to Basel III: a cross -country
analysis , Working Paper, no 11/119, International Monetary Fund, Washington.
Croitoru, L. (2012), În apărarea piețelor , București, Ed. Curtea veche.
Comisia Europeană (2013) , Comunicat de presă privind mecanismul unic de rezoluție pentru
uniunea bancară , 10.07.2013.
Curtea de Conturi Europeană (2014), Raport special: Supravegherea bancară europeană prinde
contur – Evoluția Autorității Bancare Europene într -un mediu în schimbare , Luxemburg,
Oficiu pentru Publicații al Uniunii Europene,
http://eca.europa.eu .
Davidescu, C. Supravegherea bancară în România , Academia Română, Institutul Național de
Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu”, Centrul de Informare și Documentare
Economică, Colecția Biblioteca Economică, Vol. 426, Seria Probleme economice .
Davidescu, C. Supravegherea bancară studiu comparativ în țările Uniunii Europene , Academia
Română, Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu”, Centrul de
Informare și Documentare Economică, Colecția Biblioteca Economică, Vol. 429, Seria
Probleme economice.
Davidescu, C. Tendințe în supravegherea bancară ca urmare a crizei financiare 2008 -2009 ,
Academia Română, Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu”,
Centrul de Informare și Documentare Economică, Colecția Biblioteca Economică, Vol.
434, Seria Probleme economice.
Dăianu, D. (2012, Când fina nțarea subestimează economia și coordonează democrația , Iași,
Editura POLIROM.
Dăianu, D. (2013), De ce reglementarea/supravegherea a eșuat? , Revista Capital.
Dăianu, D. (2015), Fără chibzuință , București, Revista 22, Editura Grupul pentru Dialog Social,
10.08.2015,
http://revista22.ro/58185/fr -chibzuin.html .
De Javry, A., Mcintosh, C, Sadoulet, E. (2009) The Supplyand Demand -Side Impacts of Credit
Information , Jurnal of Development Economic s,
https://www.google.ro/search?q=+De+Javry,+A.,+Mcintosh,+C,+Sadoulet,+E.+%282009
%29+The+Supplyand+Demand -Side+Impacts+of+Credit+Information&ie=utf -8&oe=utf –
8&gws_rd=cr&ei=cH8rV5Bei7NpuqGgOA , (accesat la 5 mai 2016).

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

172
Demirguc -Kunt, A., Detragiac he, E. (1998), The determinants of banking crises in developing
and developed countries , IMF Staff Papers vol.45 no.1.
Europol, (2017), European Union Serious and Organised Crime Threat Assessment 2017 ,
Report , Organised Crime (SOCTA/OCTA) , https://www.europol.europa.eu/activities –
services/main -reports/european -union -serious -and-organised -crime -threat -assessment –
2017 .
Ferran, E., Babis, V., (2013), The European Single Supervisory Mechanism , Cambridge,
Facultatea de drept, Legal sssssstudies Research Paper Series.
Financial Stability Institute (2010), 2010 FSI survey on the implementation of the new capital
adequacy framework , Occasional Paper no 9.
FMI, (2013) „Abanking Union for the Euro Area: Tehnical Backgrund Notes” .
Friedman, M. (2009), Libertatea de a alege. O declarație personală , Editura Publică.
Gavin, H. (1996), The roots of banking crises: the macroeconomic context , Inter -American
Development Bank, working paper 318.
Georgescu, F. (2013), Criza financiară internațională: cauze și soluții , Dizertație susținută la
Universitatea “Aurel Vlaicu” din Arad cu ocazia decernării titlului de Doctor H onoris
Causa pentru“contribuția remarcabilă la consolidarea finanțelor publice și la asigurarea
sistemului bancar în România”, Arad (23 mai 2013), disponibil ă on-line:
http://www.bnro.ro/SearchResult.asp x .
Georgescu, F. (2014), Aderarea României la Uniunea Bancară și ajustarea sectorului bancar ,
Forumul -dezbatere "Academica BNR" 2014, ediția a IV -a, Constanța, 4 septembrie 2014 ,
disponibilă on -line:
http://www.bnro.ro/Prezentari -si-interviuri –1332.aspx
Georgescu, F. (2017), Dinamica și calitatea investițiilor – factori esențiali ai creșterii economice
sustenabile , Prezentare susținu tă la Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C.
Kirițescu”, București (2 martie 2017), disponibil ă on-line:
http://www.bnro.ro/Prezentari -si-interviuri –1332.aspx .
Georgescu, F. (2017), Capitalul bancar în România – între factor de dezvoltare și sursă de
dezechilibru , Prezentare susținută la Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C.
Kirițescu”, București, 30 martie 2017 ,
http://www.ince.ro/fg -30-mar/fg -30-mar.html .
Georgescu, F. (2017), Creșterea economică, dezvoltarea României și reducerea sărăciei ,
Dizertație susținutăla Universitatea „Valahia”din Tărgoviște cu o cazia decernării titlului de
Doctor Honoris Causa, Tărgoviște (2 iunie 2017), disponibil ă on-line:
http://www.bnro.ro/Prezentari -si-interviuri –1332.aspx .
Georgescu, F. (2017), Interacțiunea dintre creșterea economică și capital , București, Banca
Națională a României, disponibil ă on-line:
http://www.bnro.ro/Prezentari -si-interviuri –1332.aspx .

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

173
Gerhardt, M., Lannoo, K. (2011) Options for reforming deposit protection schemes in the EU ,
European Credit Research Institute, ECRI Policy Brief No 4.
German Council of Economic Experts, (2013) „Financial markets in Europe: From the Single
Market to a Ban king Union” , Raportul anual 2012/13.
Goodhart, C. (2012) Funding arrangements and burden sharing in banking resolution , VOX.
Gortsos, C. VI., (2013) The „single supervisory mechanism”: a major building –block to wards a
European Banking Union (the full europeanisation of the „bank safety net”) , A doua
conferință anuală de cercetare a IADI.
Goyal, R., Koeva Brooks, P., Pradhan, M., Tressel, T., Dell ’Ariccia, G., Leckow, R.,
Pazarbasioglu, C. și o echipă a FMI, (2013), A Banking Union for the Euro Area , FMI.
Green, D. (2011), The relationship between the objectives and tools of macroprudential and
monetary policy , Financial Markets Group, London School of Econ omics, Secial Paper no
200, May.
Gros, D., Schoenmaker, D., (2012) European Deposit Insurance: F inancing the transition ,
Centrul de Studii Politice Europene, CEPS Commentary.
Huertas, T., Nieto, M.J., (2012) Banking union and bank resolution: How sh ould the two meet? ,
VOX.
Institute of International Finance (2011), The cumulative impact on the global economy of
changes in the financial regulatory framework .
International Monetary Fund (2007), World Economic Outlook , Aprilie.
Isărescu, M.C. (2009), Nouă lecții din actuala criză financiară , discurs susținut la Academia
Română, cu ocazia dezbaterii "Ce putem învăța din actuala criză economică?", organizată
de Secția de Științe Economice, Juridice și Sociologie a Academiei Române, împreună cu
Institutul Național de Cercetări Economice "Costin C. Kirițescu" și Comitetul Național
Român "Grupul de reflecție E.S.E.N.", București, disponibil ă on-line:
http://www.bnro.ro/SearchResult.aspx .
Isărescu, M.C. (2010), Criza financiară internațională și provocări pentru politica monetară din
România, Disertație susți nută cu ocazia decernării titlului de Doctor Honoris Causa al
Universității Babeș -Bolyai, Cluj -Napoca.
Isărescu, M. (2012), Viitorul sistemului bancar internațional , discurs și prezentare.
Isărescu, M. (2013), Uniunea Bancară: principii, provocări, perspective , Disertație susținută cu
ocazia decernării titlului de Doctor Honoris Causa al Universității Lucian Blaga din Sibiu,
17 mai 2013.
Isărescu, M. (2014), Uniunea Bancară: de la proiect la realitate , disertatie.
Isărescu, M.(2014), România, adoptar ea euro și Uniunea Bancară , Conferința Științifică Anuală
ERMAS 2014, Cluj -Napoca, Universitatea Babeș -Bolyai, 18.august 2014.
Isărescu, M. (2015), România și zona euro , prezentare în cadrul Conferinței internaționale
ESPERA.

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

174
Ivan, R., Lele, A., Rada, C. ( 2001) Privatizarea poate naște și „monștri” , Oradea, ALETHEIA,
nr.12, Academia de Știință, Literatură și Arte, Ed. COGITO.
Jappeli, T., Pagano, M. (1993) Information Sharing in Credit Markets , Jurnal of Finance, 43, pp.
1693 -1718 ,
https://www.google.ro/search?q=Jappeli,+T.,+Pagano,+M.+%281993%29+Information+S
haring+ in+Credit+Markets&ie=utf -8&oe=utf -8&gws_rd=cr&ei= –
HgrV5ChLoi4ao3DsJAM , (accesat la 5 mai 2016).
Jacques de Larosiére, (2009), The high level groupon financial supervision in the EU , Raportul
de Larosiére .
Kern, A., (2013) Bank resolution and recovery in th e EU: enhancing banking union? , Era –
Academia de Drept European.
Lannoo, K., (2012) Banking Union in tree steps , Centrul de Studii Politice Europene, CEPS
Commentary.
Lannoo, K., (2012) Road map to banking union: A call for consistency , Centrul de Studii Politice
Europene, CEPS Commentary.
Lagarde, C. (2011), Riscurile globale sunt în creștere, dar există o cale de recuperare , discurs
Jackson Hole
Libocor , F. Uniunea Bancară – realități europene , Academia Română, Institutul Național de
Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu”, Centrul de Informare și Documentare
Economică, Colecția Biblioteca Economică, Vol. 1 08, Seria Studii și cercetări economice .
Lucey, T. (1991) Management Information Sistem , DP publications Ltd. ,
https://scholar.google.ro/scholar?q=Lucey,+T.+ %281991%29+Management+Information+
System,+DP+publications+Ltd.&hl=ro&as_sdt=0&as_vis=1&oi=scholart&sa=X&ved=0a
hUKEwjC89T0y7PMAhXkO5oKHfPrBY0QgQMIHDAA , (accesat la 30 aprilie) 2016).
Lybeck, J.A. (2012), Istoria globală a crizei financiare (2007 -2010 ), Iași, Ed. POLIROM.
Măgdoiu, L.D.,Rada, I.C. (2016) The Antifragile of decisions adopted by Managers and
Engineers Economist working in the Sector of Vulnerable Groups’ Social Economy ,
International Journal of Modern Communication Technologies & Research (IJMCTR),
Engineering ResearchTM Publication, Volume 4, Issue -3.
https://www.erpublication.org/admin/vol_issue2/upload%20Image/IJMCTR041301.pdf ,
(accesat la 28 a prilie 2016).
Mishkin, F. (1991), Anatomy of a financial crisis , NBER Working Paper Series, no. 3934, 1991 .
Mishkin, F. (1996), Understanding Financial Crises: A Developing Country Perspective , Annual
World Bank Conference, Washington.
Mureșeanu, G. (2009) , Settlements regarding the actities of CERT structures , Ph.D. Scientific
Raport,
https://www.google.ro/search?q=Mure%C8%99eanu,+G.+%282009%29+Settlements+reg
arding+the+actities+of+CERT+structures,+Ph.D.+Scientific+Raport.&ie=utf -8&oe=utf –
8&gws_rd=cr&ei=GV8rV8qGGMG6auPelZgL , (accesat la 5 mai 201 6).

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

175
Nagy, A. et.al. (2010), Raportul de Laroosiér în oglinda noii structuri europene a supravegherii
financiare , Economie teoretică și aplicată, Vol. XVII.
Neagoe, A. coord., Toma, G., Grădinariu, G., Sîrbu, A., Popescu, M., Zainea, G., Ardelean, D.,
Iancu, R., Ghinea, A., Radovici, D., Stancu, D. (2015) Caiete de studii Nr. 40: Experiențe
internaționale privind utilizarea bazelor de date referitoare la Centr ala Riscului de Credit
și la Centrala Riscului de Plăți , Bucureș ti, Banca Națională a României,
http://www.bnr.ro/Caiete -de-studii -484.aspx , (accesat la 30 aprilie 2016).
Neagu, G. 2009 Politica și arhitectura securității datelor în Internet , București, Note de curs,
Program de master, Universitatea Politehnică.
Nita, I. (2015) Grupul Foodpanda a atras o investiție de 100 mil. dolari de la Goldman Sachs ,
Z.F. (Ziarul Financiar) Bănci și Asigurări, Ediția tipărită din date de 05.05.2015,
http://www.zf.ro/business -hi-tech/grupul -foodpanda -a-atras -o-investitie -de-100-mil-dolari –
de-la-goldman -sachs -14208239 , (accesat la 2 mai 2016).
Nițchi, Ș.I., Racovițan, D. et. al. (1996) Bazele prelucrării informațiilor & Tehnologie
informațională , Deva, Ed. Intelcredo.
Oprea, I., Pamfil, C -G., Radu, R., Zăstroiu, V. (2010) Dicționar universal ilustrat al limbii
române, Vol. 3 , Ed. Litera.
Oxford University, (1991) Oxford reference dictionsry of computing, Ed. a 3 -a, Oxford
University Press,
https://www.google.ro/search?q=Oxford+University,+%281991%29+Oxford+reference+di
ctionsryof+coputing,+Ed.+a+3 -a,+Oxford+University+Press.&ie=utf -8&oe=utf –
8&gws_rd=cr&ei=u3UjV86EHsOZsgHo0Z –
wCQ#q=Oxf ord+University,+%281991%29+Oxford+reference+dictionary+computing,+E
d.+a+3 -a,+Oxford+University+Press ., (accesat la 30 aprilie 2016).
Parlamentul European (2008), Rezoluția din 9 octombrie 2008 conținând recomandări către
Comisie privind urmărirea rezultate lor procesului Lamfaluss: o viitoare structură de
supraveghere , 2008/2148 (INI)
Pisani -Ferry, J., Sapir, A., Véron, N., Wolff, B.G., (2012) What King of European Banking
Union? , BRUEGEL.
Rada, I.C., Rada, Ioana C ., Ursu, A.R., Kövendi, Z. (2014) Management , Oradea, Ed.
Universității din Oradea.
Rada, I.C., Măgdoiu, L.D. (2016) Forms of Communication and Strategies adopted by Managers
and Economists Engineers in the “BLACK SWAN" Situation of Social Economy ,
International Journal of Modern Communication Technologies & Research (IJMCTR),
Engineering ResearchTM Publication, Volume 4, Issue -2,
https://www.erpublication.org/admin/vol_issue2/upload%20Im age/IJMCTR041205.pdf ,
(accesat la 28 aprilie 2016).
Sasin, M. (2001), Financial Systems, Financial Crises, Currency Crises, Currency Crises in
Emerging Markets – Selected Comparative Studies no.41 .

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

176
Schwartz, A. (1986), Real and Pseudo -Financial Crises , Financial Crises and the World Banking
System, London: Macmillan.
Sinha 1, A. (2011), Financial Sector Regulation and Implications for Growth , BIS.
Stiglitz, J.E., Weiss, A. (1981) Credit Rationing in Markets with imperfect information , The
American Econom ic Review, 71 ,
https://www.google.ro/search?q=Stiglitz,+J.E.,+Weiss,+A.+%281981%29+Credit+Rationi
ng+in+Markets+with+imperfect+information,+The+American+Economic+Review,+71&ie
=utf-8&oe=utf -8&gws_rd=cr&ei=VHcrV_TSCom4aefpuZAN , (accesat la 5 mai 2016).
Taleb, N. N. (2010) The Black Swan: The Impact of the Hghly Improbable (Lebăda neagră:
impactul foarte puțin probabilului) , București, Ed. Curtea Veche Publishing.
Taleb, N. N. (2014) Antifragile: Things That Gain from Disorder (Antifragil: ce avem de
câștigat de pe urma dezo rdinii) , București, Ed. Curtea Veche Publishing.
Thro, E. (1990) The Databa se Dictionary, Mikrotrand Books,
https://www.google.ro/search?q=Thro,+E.+%281990%29+The+Database+Dictionary,+Mi
krotrand+Books&ie =utf-8&oe=utf -8&gws_rd=cr&ei=Gz4jV5q8MoSasAHv9oyYAw ,
(accesat la 30 aprilie 2016.
Trochim, W. (1989) Outcome pattern matchingand program theory , Evalu ation and Program
Planning, 12.
Țigănoaia, B -D. (2013) Asigurarea securității informaț iilor în organizații , Iași, Ed. Institutului
European.
Verhelst, S., (2013) The Sing le Supervisory Mechanism: A Sound First Step in Europe’s Banking
Union? , EGMONT, Institutul Regal pentru Relații Internaționale.
Véron, N., (2012) Europe ’s single supervisory mechanism and the long jurney towards banking
union , BRUEGEL.
Véron, N., (2013) A realistic bridge towards European banking union , BRUEGEL.
Véron, N., Wolff, B.G., (2013) From supervision to resolution: next steps on the road to
European banking union , BRUEGEL.
Voican, R. (2014) BCR și -a recompensat anul trecut șefii cu bonusuri de performanță de 4,8 mil.
Lei, Z.F. (Ziarul Financiar) Bănci și Asigurări, Ediția tipărită din date de 23.06.2014 ,
http://www.zf.ro/banci -si-asigurari/bcr -si-a-recompensat -anul-trecut -sefii-cu-bonusuri -de-
performanta -de-4-8-mil-lei-12811165 , (accesat la 2 mai 2016).
Yin, R.K. (2003). Case Study Research. Design and Methods, Sage Publications, Thousand
Oaks, London, New Delhi .
Watters, C. (1992) Dictionary of Information Sciences and Technology , Academic Press. Inc. ,
https://www.google.ro/search?q=Watters,+C.+%281992%29+Dictionary+of+Informat ion+
Sciences+and+Technology,+Academic+Press.+Inc.&ie=utf -8&oe=utf –
8&gws_rd=cr&ei=QDgjV93ZGIyzsQGrpoyIAg , (accesat la 30 aprilie 2016 ).

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

177
Zărnoeanu, A. (2016) Goldman Sachs pariază pe fintech. Deschide ușa pentru deponenți și vrea
să dea credite online , Z.F. (Ziarul Financiar) Bănci și Asigurări și ZF Corporate, Ediția
tipărită din dat a de 27.04.2016 ,
http:/ /www.zf.ro/banci -si-asigurari/goldman -sachs -pariaza -pe-fintech -deschide -usa-
pentru -deponenti -si-vrea-sa-dea-credite -online -15274086 , (accesat la 1 mai 2016).
***** Carta Națiunilor Unite .
https://www.google.ro/search?q=Carta+Natiunilor+Unite&ie=utf -8&oe=utf –
8&gws_rd=cr&ei=jXQoV43COYeVsgGmxaDoAw , (accesat la 3 mai 2016).
***** Consiliul Europei, Regulamentul UE, nr. 1024/213 de conferire a unor atribuții specifice
Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea
prudențială a instituțiilor de credit .
***** Centrul Național de Răspuns la Inci dente de Securitate în Sistemele Informatice (CERT –
RO), Contramăsuri ,
https://www.google.ro/search? q=Centrul+Na%C8%9Bional+de+R%C4%83spuns+la+Inci
dente+de+Securitate+%C3%AEn+Sistemele+Informatice+%28CERT –
RO%29,+Contram%C4%83suri&ie=utf -8&oe=utf –
8&gws_rd=cr&ei=CbooV5j8NoqqsAHWxI3IAw , (accesat la 3 mai 2016).
***** Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate în Sistemele Informatice (CERT –
RO), Managementul riscurilor ,
https://www.google.ro /search?q=Centrului+Na%C8%9Bional+de+R%C4%83spuns+la+In
cidente+de+Securitate+%C3%AEn+Sistemele+Informatice+%28CERT –
RO%29,+Managementul+riscurilor&ie=utf -8&oe=utf –
8&gws_rd=cr&ei=IrcoV9uSIsSn6ATXnaKAAw , (accesat la 3 mai 2016).
***** Centrul Național de Răsp uns la Incidente de Securitate în Sistemele Informatice (CERT –
RO), Incidente de securitate ,
https://www.google.ro/search?q=Centrului+Na%C8%9Bional+de+R%C4%83spuns+la+In
cidente+de+Securitate+%C3%AEn+Sistemele+Informatice+%28CERT –
RO%29,+Incidente+de+securitate&ie=utf -8&oe=utf –
8&gws_rd=cr&ei=HrgoV_HrJomosAHt546YAw , (accesat la 3 mai 2016).
***** Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate în Sistemele Informatice (CERT –
RO), Vulnerabilități ,
https://www.google.ro/search?q=Centrul+Na%C8%9Bional+de+R%C4%83spuns+la+Inci
dente+de+Securitate+% C3%AEn+Sistemele+Informatice+%28CERT –
RO%29,+Vulnerabilit%C4%83%C8%9Bi&ie=utf -8&oe=utf –
8&gws_rd=cr&ei=KrkoV8S4DsujsgGg2JygAQ , (accesat la 3 mai 2016).
***** Directiva nr. 2006/48/ CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2006
privind accesul la activitatea și desfășurarea activității de către instituțiile de credit .
***** Directiva nr. 2006/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2006
privind adecvarea capitalului firmelor de investiții și instituțiilor de credit .

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

178
***** Ghidul SR EN ISO 73:2010 Managementul riscului. Vocabular .
***** H.G. nr. 1259/2001 privind normele tehnice și metodologice de aplicare a Legii nr.
455/2011 , publicat in Monitorul Oficial nr. 47 din 28 decembrie 2001,
http://www.legex.ro/Hotararea -1259 -2001 -28621.aspx , (accesat la 18 mai 2016).
***** H.G. nr. 353/2002 în legătură cu aprobarea normelor privind protecția informațiilor
NATO în România , public ată în M onitorul Oficial nr. 315 din 13 mai 2002,
http://www.legex.ro/Hotararea -353-2002 -31652.aspx , (accesat la 10 mai 2016).
***** H.G. nr. 585/2002 privind standardele naționale de prot ecție a informațiilor clasificate ,
http://www.orniss.ro/ro/585.html , (accesat la 10 mai 2016 ).
***** H.G. nr. 781/2002 privind protecția informațiilor secrete de serviciu , publicată î n
Monitorul Oficial Partea I nr. 575 din 5 august 2002 ,
http://legislatie.resurse -pentru -democratie.org/legea/HG -781-2002.php , (accesat la 10 mai
2016).
***** ISO/IEC 17799:2005 Information technology – Security techniques – Code of practice
for information security management .
***** Legea 51/1991 privind securitatea na țional ă a Rom âniei, republicat ă în 2014, p ublicat ă în
Monitorul Oficial, Partea I nr. 190 din 18 martie 2014 .
***** Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate , publicat ă în Monitorul
Oficial nr. 248 din 12 aprilie 2001 ,
https://www.google.ro/search?q=%E2%80%A2%09Legea+nr.+182/2002+privind+protec
%C8%9Bia+informa%C8%9Biilor+clasificate&ie=utf -8&oe=utf –
8&gws_rd=cr&ei=PqgxV7bPNsO3eP_1kKAD , (accesat la 10 mai 2016) .
***** Legea nr. 455/20 01 privind regimul juridic al sistemului electronice , publicat ă în
Monitorul Oficial nr. 429/31 iul. 2001 ,
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=28985 , (accesat la 18 mai 2016).
***** Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public , consolida tă
2009, p ublicat ă în Moni torul Oficial, Partea I nr. 663 /23 octombrie 2001 ,
http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_accesului_informatie.php , (accesat la 6 mai
2016).
***** Legea nr. 676/2002 privind protecția datelor cu caracter personal în rețelele de
comunicații , publicată î n Monitorul Oficial, P artea I nr. 1101 din 25/11/2004,
http://www.legi -internet.ro/legislatie -itc/date -cu-caracter -personal/legea -privind –
prelucrarea -datelor -cu-caracter -personal -si-protectia -vietii -private -in-sectorul –
comunicatiilor -electronice.html , (accesat la 10 mai 2016).
***** Legea nr. 677/2001 pentru protec ția persoanelor cu privire la prelucrare a datelor cu
caracter personal și libera circulaț ie a acestor date , publicat ă în Monitorul Oficial nr. 790
din 12 decembrie 2001,
http://legislatie.resurse -pentru -democratie.org/legea/677 -2001.php , (accesat la 10 mai
2016).

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

179
***** Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României , cu modific ările și
completările ulterioare.
***** Legea nr. 227/2007 de aprobare a O.U. G. Nr. 99/2006, pentru asigurarea transpunerii în
legislația națională a unor Directive , cu modificările și completările ulterioare .
***** O.U.G. nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului , cu modificările
și completările ulterioare
***** Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (O.S.C.E.) Carta pentru Securitate
European ă,
https://ww w.google.ro/search?q=Carta+Natiunilor+Unite&ie=utf -8&oe=utf –
8&gws_rd=cr&ei=jXQoV43COYeVsgGmxaDoAw#q=Organiza%C8%9Bia+pentru+Secu
ritate+%C8%99i+Cooperare+%C3%AEn+Europa+%28O.S.C.E.%29+Carta+pentru+Secur
itate+Europeana , (accesat la 3 mai 2016).
***** Organizația Tratatului Atlanticului de Nord ,
https://www.google.ro/search?q= Carta+Natiunilor+Unite&ie=utf -8&oe=utf –
8&gws_rd=cr&ei=jXQoV43COYeVsgGmxaDoAw#q=Organiza%C8%9Bia+Tratatului+A
tlanticului+de+Nord , (accesat la 3 mai 2016 ).
***** Regulament nr. 1 privind organizarea și funcționarea la Banca Națională a României a
Centralei Incidentelor de P lăți, Monitorul Oficial, Partea I 49/20 ian. 2012,
http://www.bnr.ro/Reglementări -3247.aspx , (accesat la 4 mai 2016).
***** Regulament nr. 2 privind organizarea și funcționarea la Ba nca Națională a României a
Centralei Riscului de Credit , Monitorul Oficial, Partea I 49/20 ian .2012,
http://www.bnr.ro/Reglementări -3254.aspx , (accesat la 4 mai 2016).
***** Regulamentul (UE) nr. 468/2014 al BCE de instituire a cadrului de cooperare la nivelul
Mecanismului Unic de Supraveghere între BCE, ANC și AND .
***** SR EN ISO 10001:2011 Managementul calității. Satisfacția clientului. Linii directoare
pentru coduri de conduită în organizații.
***** Parlamentul European, Regulamentul UE nr. 1093/2010 de instituire a Autorității
europene de supraveghere.
***** SR EN ISO 31000:2010 Managementul riscului. Principii și linii directoare.
***** SR EN ISO 9000:2015 Sisteme de management al calității. P rincipii fundamentale și
vocabular ;
***** SR EN ISO 9001:2015 Sisteme de management al calității. Cerințe .
***** SR EN ISO 9004:2010 Conducerea unei organizații către un succes durabil. O abordare
bazată pe managementul calității .
***** SR EN ISO/CEI 2700 0:2013 Tehnologia informației. Tehnici de securitate. Sisteme de
management al securității informației. Privire de ansamblu și vocabular .
***** SR EN ISO/CEI 27001:2013 Sistemul de Management al Securit ății Informa ției.
***** SR SR ISO 10004:2013 Managementul calității. Satisfacția clientului. Linii directoare
pentru monitorizare și măsurare.

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

180
ACRONIME

ABE: Autoritatea Bancară Europeană
ANC: Aut oritățile Naționale Competente
AND: Autoritatea Națională Desemnată
BCE: Banca Centrală Europeană
BERD: Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare
BEI: Banca Europeană de Investiții
BM: Banca Mondială
BNR: Banca Națională a României
CCE: Curtea de Conturi Europeană
CEBS: Comitetul european al inspectorilor bancari (CEBS – Committee of European Banking
Supervision)
CERS: Comitetul european pentru risc sistemic
CIP: Centrala Incidentelor de Plăți
CRC: Centrala Riscului de Credit
CRD IV: Directiva privind cerințele de capital IV
DG: Piața Internă și Servicii: Direcția Generală Piața Internă și Servicii
EIOPA: Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale
ESMA: Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe
FCC: Fișierul Central al Creditelor
FCR: Fișierul Creditel or Restante
FFC: Fișierul Fraudelor cu C arduri
FG: Fișierul Grupurilor
FMI: Fondul Monetar Internațional

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

181
FNBO : Fișierul Național de incidente de plăți cu Bilete la Ordin
FNC: Fișierul Național de incidente de plăți cu Cecuri
FNCb : Fișierul Național de incidente de plăți cu Cambii
FNIP: Fișierul Național de Incidente de Plăți
FNPR : Fișierul Național al Persoanelor cu Risc
FSB: Consiliul pentru stabilitate financiară
FUR: Fond Unic de Rezoluție
G20: Grupul format din douăzeci de miniștri de finanțe și guvernatori ai băncilor centrale
I C: Instituție de credit
I F: Instituție financiară
IFN: Instituție nonfinanciară
MUS: Mecanism Unic de Supraveghere
MUR: Mecanism Unic de Rezoluție
PE: Parlamentul European
PD: Persoană declarantă
PIB: Produs intern brut
SESF: Sistemul european al supraveghetorilor financiari
SFT: Instrumente financiare
SUA: Statele Unite ale Americii
TARP: Troubled Asset Relief Program (program al SUA de salvare a activelor toxice)
UE: Uniunea Europeană

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

182
LISTA FIGURILOR ȘI TABELELOR
Fig. I V.4.1. Convergența și non -convergența surselor multiple de dovezi;
Fig. IV .4.2.. Menținerea unei succesiuni logice a dovezilor;
Tabelul I V.1.1. Mandatul Comitetului european al inspectorilor bancari;
Tabelul IV .1.2. Progresele diferitelor componente ale uniunii bancare;
Fig. IV .1.3. Supravegherea financiară europeană în urma introducerii mecanismului unic de
supraveghere (MUS);
Tabelul I V.1.12. Noua legislație aplicabilă sectorului fiscal;
Tabelul IV .1.13. Noua legislație cu privire la corectarea deze chilibrelor macroeconomice;
Tabelul (Georgescu) I V.1.14 Implicațiile noului cadru economic pentru România;
Fig.IV .1.15.a) Arhitectura europeană de supraveghere financiară;
Fig.IV .1.15.b) Întreruperea spiralei vicioase;
Tabelul I V.1.15.c) Modificarea și completarea cadului prudențial;
Fig.IV .1.16.1 Forme de restructurare bancară;
Fig.IV .1.16.2 Instrumente de restructurare administrativă;
Fig.I V.16.3 Structura mecanismului de protecție bancară după criză;
Fig.IV .I.16.4 Diferi te abordări pentru un sistem financiar robust;
Fig. IV .1.17. Atributele de securitate a informațiilor;
Fig.IV .1.18. Disponibilitatea informațiilor bancare urmărind Fluxul Informațional al Centralei
Riscului de Credit (CRC);
Fig. IV .1.19. Disponibilitatea informațiilor bancare urmărind Fluxul Informațional al Centralei
Incidentelor de Plăți (CIP);
Fig. IV .2.1. Istoricul crizei financiare și al răspunsului Uniunii Europene;
Fig. IV .2.2. Arhitectura europeană de supraveghere creată în 2011;
Fig. IV .2.3.1 Acumularea dezechilibrelor mac roeconomice;
Fig. IV .2.3.2 Suprafinancializarea;
Fig. IV .2.4. Modelul de afaceri cu risc ridicat;
Fig.IV .2.5. Propagarea indirectă a crizei economice în România;
Fig.IV .2.6. Fluxurile nete de capital în România ulterior declanșării cizei;
Fig. IV .2.7. Apelarea la finanțarea UE -FMI-IFI;

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

183
Fig. IV .2.8. Evoluția structurală a datoriei externe;
Fig. IV .2.9. Mome nte decisive după intrarea României în NATO și UE;
Fig. IV .2.10 . Aspecte ale conceptului de securitate;
Fig. IV .2.11. Criptarea cu chei simetrice (adaptare);
Fig. IV .2.12. Criptarea cu chei asimetrice (adaptare);
Fig. IV .2.13. Sistemul de criptare cu chei publice (asimetrice);
Fig. IV .3.1.1 Măsuri de politică monetară pentru atenuarea dinamicii creditului în valută;
Fig. IV .3.1.2 Măsuri prudențiale pentru atenu area dinamicii creditului în valută;
Fig. IV .3.2. Fluxurile și refluxurile de capital străin;
Fig. IV .3.3.1 Evoluția comparativă a ratelor dobânzilor interbancare cu scadență de 3 luni
neguvernamentale;
Fig. IV .3.3.2 Evoluția comparativă a ratelor dobânzil or pe termen lung;
Fig. IV .3.4. Spori rea masivă a creditării, după anul 2004;
Fig. IV .3.5. Creșterea cererii int erne de credit în perioada de boo m economic;
Fig. IV .3.6.1 Variația creditului, medie 2013 -2015;
Fig. IV .3.6.2 Deficitul de cont curent (% din PIB), medie 2013 -2015;
Fig. IV .3.7. S chema de criptare cu chei simetrice (secrete) a informațiilor pe fluxul informațional
al CENTRALEI RISCULUI DE CREDIT;
Fig. IV .3.8. S chema de criptare cu chei simetrice (secrete) a informațiilor pe fluxul informațional
al CENTRALEI INCIDENTELOR DE PLĂȚI;
Fig. IV .3.9. S chema de criptare cu chei asimetrice (publice) a informațiilor pe fluxul
informațional al CENTRALEI RISCULUI DE CREDIT;
Fig. IV .3.10. S chema de criptare cu chei asimetrice (publice) a informațiilor pe fluxu l
informațional al CENTRALEI INCIDENTELOR DE PL ĂȚI
Fig. IV .3.11.1 Formular de raportare a debitorilor, devenit document numai după completarea
tuturor datelor cerute și după aplicarea semnăturii digitale de către persoana acreditată –
colectarea datelor;
Fig. IV .3.11.2 Formular Situația riscului global privind persoanele recenzate, devenit document
numai după completarea tuturor datelor cerute și după aplicarea semnăturii digitale de către
persoana acreditată;

Uniunea Europeană – actor bancar mondial. Banca Națională a României în contextul
supravegherii bancare și securității europene.

184
Fig. IV .3.11.3 Formular de raportare a refuzuri lor bancare cu cecuri, cambii sau bilete la ordin,
devenit document numai după completarea tuturor datelor cerute și după aplicarea semnăturii
digitale de către persoana acreditată;
Fig. IV .3.11.4 Formular de notificarea CIP privind suspendarea/reluarea in terdicției bancare,
devenit document numai după completarea tuturor datelor cerute și după aplicarea semnăturii
digitale de către persoana acreditată;