E-turismul : o abordare inovativă în domeniul turismului [623058]

E-turismul : o abordare inovativă în domeniul turismului
0E-TURISMUL : O ABORDARE INOVATIVĂ ÎN DOMENIUL TURISMULUI
Florentina Raluca GHENESCU
Alexandra HĂLĂLĂU
Administrarea și Dezvoltarea Întreprinderii de Turism și Servicii, Anul 1
Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor,
Universitatea de Vest din Timișoara
Coordonator științific: conf.univ.dr Carmen Băbăiță
Abstract:
Această lucrare prezintă e -turismul ca o alternativă de business și de promovare pentru agențiile de turism. În ultimii 10 ani comerțul
electronic a prins amploare, iar agen țiile de turism se pot afilia acestui trend extinzându-se pe pie țele turistice internaționale. E – turismul
repezintă digitalizarea industriei turismului conducând la creșterea competitivității și la extinderea agențiilor de turism l a nivel global.
Acceptarea comer țului electronic în industria turismului este atât de vastă încât structura industriei și modul în care își desfășoară
activitatea sunt în continuă schimbare. Internetul nu este folosit doar pentru a obține informații, ci și ca o modalitate de a comanda
servicii. Utilizatorii devin proprii lor agen ți de turism și își concep pachete turistice personalizate.
Obiectivul principal al acestei lucrări este să examineze implicațiile dezvoltării turismului electronic pentru industria turistică în societatea
cunoa șterii. Ca și obiectiv secundar, lucrarea de față iși propune să analizeze percepția turiștilor români față de comerțul e lectronic și să
analizeze rela ția dintre calitatea serviciilor și turismul electronic. Înțelegerea acestei relații, îi va direcționa pe tour operatori să conceapă
produse turistice personalizate pentru a satisface o gamă cât mai largă de consumatori. La finalul lucrării am prezentat strategii de
succes în domeniul e-turismului care au aplicabilitate pe pia ța turistică din România.
Cuvinte cheie: Calitatea Serviciilor Turistice; eComer ț; eTurism; Societatea Cunoașterii; Servicii Web
1.Scurtă introducere
Progresul tehnologic și turismul au mers mână în mână de foarte mul
i ani (Poon, 1993; Sheldon, 1997). Încă
EJO
BOJJ


$PNVOJDB
JJMF

i Tehnologiile Informaționale (CTI) au transformat turismul la nivel global. Evoluțiile
ÎO
EPNFOJVM
$5*

BV
TDIJNCBU

fără îndoială, atât practicile cât
i strategiile de afaceri precum și structura
JOEVTUSJFJ
1PSUFS



'PMPTJSFB
4JTUFNVMVJ
EF
3 ezervări Informatizat (SRI) în anii 1970 și Sistemul Global de
%JTUSJCV
ie (SGD), la sfârșitul anilor '80, urmat de dezvoltarea Internetului la sfârșitul anilor 1990, au transformat
dramatic cele mai bune practici operaționale și strategice în industria UVSJTNVMVJ
#VIBMJT


F#VTJOFTT


W@tch, 2006; Emmer, Tauck, Wilkinson, & Moore, 1993; O'Connor, 1999). Dacă în ultimii 20 de ani s B

pus accentul pe tehnologia în sine, din anul 2000 am asistat la o adevărată transformare a tehnologiilor de
DPNVOJDB
ii. Acest lucru a dat posibilitatea dezvoltării unei game largi de noi instrumente și servicii care
facilitează interacțiunea la nivel mondial între jucătorii din întreaga lume.

E-turismul : o abordare inovativă în domeniul turismului
15VSJTNVM
DB

i industrie internațională dar și ca cel mai mare furnizor de locuri de muncă de pe planetă se
mândrește cu o gamă mai largă de părți interesate eterogene decât multe alte industrii. Creșterea energetica si
EF[WPMUB rea industriei sunt, probabil, reflectate de creșterea CTI. Interacțiunea accelerată și sinergică înt SF

tehnologie și turism din ultima vreme a adus schimbări fundamentale în industrie și asupra percepțiilor noastre
GB
ă natura acesteia. Tot mai mult, CTI joacă un rol critic pentru competitivitatea organizatiilor de turism și a
destinațiilor, precum și pentru întreaga industrie în ansamblu (UNWTO, 2001). Evoluția motoarelor de căutare,
capacitatea de încărcare și de viteza de căutare au influențat numărul de călători în întreaga lume care
utilizează tehnologia pentru a 
i planifica călătoriile. CTI au schimbat radical eficiența și eficacitatea
organizațiilor de turism, modul în care întreprinderile operează pe piața turistică, precum și modul în care
DMJFO
ii interacționează cu agen
iile de turism (Buhalis, 2003). Au fost numeroase intrări în rândul jucăto SJMPS
EF

pe scena turismului, schimbări ale cotei de piață precum și ale puterii de
JOVUF
EF
BDF
UJB
QF
QJB
a turistică,
schimbări în percepțiile politice din turism, precum și o recunoaștere tot mai mare a importanței turismului, de
către un număr tot mai NBSF
EF
FDPOPNJJ
OB
JPOBMF

J
SFHJPOBMF
CTI, nu doar încurajează consumatorii să identifice, să personalizeze și să achizi
JPOF[F
QSPEVTF
UVSJTUJDF

DJ

sprijină de asemenea, globalizarea industriei prin oferirea unor instrumente eficiente pentru furniz PSJ

QFOUSV
DB

BDF
tia să se dezvolte, să gestioneze și să distribuie în toată lumea ofertele lor (Buhalis, 1998). Ca urmare, un
EPNFOJV
NBKPS
EF
DFSDFUBSF
este în curs de dezvoltare , datorită faptului că tot mai mul
i cercetători încearcă
să înțeleagă semnificația noilor tehnologii, să investigheze și să interpreteze activitatea contemporană, și
încearcă să prognozeze calea ce va fi urmată atât de industri F
DÃU

J
EF
QSPHSFTVM
UFIOPMPHJD
2. Societatea cunoașterii
4PDJFUBUFB
DVOPB șUFSJJ
SFQSF[JOU ăNBJ
NVMU
EFDÃU
TPDJFUBUFB
JOGPSNB țJPOBM ă șJ EFDÃU
TPDJFUBUFB
JOGPSNBUJD ă


ÎOHMPCÃOEVMF
EF
GBQU
QF
BDFTUFB

%JO
NPNFOUVM
ÎO
DBSF
JOUFSWJOF
*OUFSOFUVM
DV
NBSJMF
BWBOUBKF
QF
DBSF
BDFTUB

MF
BEVDF
FNBJM
DPNFS țFMFDUSPOJD
șJ
USBO[BD țJJ
FMFDUSPOJDF

QJB țB
*OUFSOFU

EJTUSJCV țJB
EF
ʞDPO țJOVUʟ
QSJO

DVQSJOEFSFB
ÎO
TGFSB
JOGPSNB țJFJ
FMFDUSPOJDF
B
VOVJ
OVN ăS
DÃU
NBJ
NBSF
EF
DFU ățFOJ
TF USFDF
MB
TPDJFUBUFB

JOGPSNB țJPOBM ă
$VOPB șUFSFB
FTUF
JOGPSNB țJF
DV
ÎO țFMFT
șJ
JOGPSNB țJF
DBSF
BD țJPOFB[ ă
%F
BDFFB
TPDJFUBUFB DVOPB șUFSJJ
OV
FTUF

QPTJCJM ăEFDÃU
HSFGBU ăQF
TPDJFUBUFB
JOGPSNB țJPOBM ă șJ
OV
QPBUF
GJ TFQBSBU ăEF
BDFBTUB
±O
BDFMB șJ
UJNQ

FB
FTUF

NBJ
NVMU
EFDÃU
TPDJFUBUFB
JOGPSNB țJPOBM ăQSJO SPMVM
NBKPS
DBSF
SFWJOF
JOGPSNB țJFJrDVOPB șUFSF
ÎO
TPDJFUBUF
$FM

NBJ
CVO
ÎO țFMFT
BM 4PDJFU ățJJ
DVOPB șUFSJJ
FTUF
QSPCBCJM
BDFMB
EF
4PDJFUBUF
JOGPSNB țJPOBM ă șJ
B
DVOPB șUFSJJ
%FOVNJSFB
EF
Societate a cunoașterii LOPXMFEHFTPDJFUZ

FTUF
VUJMJ[BU ăBTUă[J
ÎO
ÎOUSFBHB MVNF
"DFBTU ă
EFOVNJSF
FTUF
P
QSFTDVSUBSF
B
UFSNFOVMVJ
Societate bazată pe cunoaștere LOPXMFEHFCBTFE
TPDJFUZ

4PDJFUBUFB
DVOPB șUFSJJ
QSFTVQVOF
(I) O extindere și aprofundare a cunoașterii științifice și a adevărului despre existență 

E-turismul : o abordare inovativă în domeniul turismului
2(II) Utilizarea și managementul cunoașterii existente sub forma cunoașterii tehnologice și organizaționale.
(III) Producerea de cunoaștere tehnologică nouă prin inovare.
(IV) O diseminare fără precedent a cunoașterii către toți cetățenii prin mijloace noi, folosind cu prioritate
Internetul și cartea electronică și folosirea metodelor de învățare pr JO
QSPDFEFF
FMFDUSPOJDF
FMFBSOJOH

6O
UFSNFO
UPU
NBJ
VUJMJ[BU
ÎO
VMUJNVM
UJNQ
FTUF
BDFMB
EF
OPVB
FDPOPNJF
4F
șUJF
DăÎO
TPDJFUBUFB
JOGPSNB țJPOBM ă
TF
EF[WPMU ăFDPOPNJB
JOUFSOFU
±O
TPDJFUBUFB
DVOPB șUFSJJ
TF
GPSNFB[ ăDV
BEFW ăSBU
P
OPV ăFDPOPNJF

DBSF

ÎOHMPCFB[ ă șJ
FDPOPNJB
JOUFSOFU
%F
BDFFB

F conomia nouă este economia societății informaționale si a
cunoașterii.
(V) Societatea cunoașterii reprezintă o nouă economie în care procesul de inovare (capacitatea de a asimila și
converti cunoaș terea nouă pentru a crea noi servicii și produse) devine determinant.
*OPWBSFB

ÎO
TPDJFUBUFB
DVOPB șUFSJJ

VSN ăSFșUF
B
ÎNCVO ăUățJ
QSPEVDUJWJUBUFB

OV
OVNBJ
QSPEVDUJWJU ățJMF
DMBTJDF
ÎO

SBQPSU
DV
NVODB
șJ
DBQJUBMVM

DJ
șJ
QSPEVDUJWJU ățJMF
OPJ
ÎO
SBQPSU
DV
SFTVTSTFMF
FOFSHFUJDF
șJ
NBUFSJBMF
OBUVSBMF

DV

QSPUFD țJB
NFEJVMVJ
%F
BDFFB
OPVB
FDPOPNJF
QSFTVQVOF
ÎODVSBKBSFB
DSF ăSJJ
șJ
EF[WPMU ăSJJ
ÎOUSFQSJOEFSJMPS

JOPWBOUF
DV
P
TUSVDUVS ăEF
DVOPB șUFSF
QSPQSJF
"TFNFOFB
ÎOUSFQSJOEFSJ
TF
QPU
OB șUF
QSJO
DPPQFSBSFB
EJOUSF

GJSNF

VOJWFSTJU ățJ
șJ
JOTUJUVUF
EF
DFSDFUBSF
HVWFSOBNFOUBMF
TBV
QVCMJDF
JODMVTJW
BDBEFNJDF

±OUSVO
SBQPSU
BM
$PNJTJFJ
$PNVOJU ățJMPS
&VSPQFOF
EJO
BOVM

TF
BSBU ăDăQFOUSV
B
PC țJOF
CFOFGJDJJ
EJO
OPVB

FDPOPNJF
TVOU
OFDFTBSF
VO
*OUFSOFU
EJO
DF
ÎO
DF
NBJ
QFSGPSNBOU
șJ SFGPSNF
TUSVDUVSBMF
BEFDWBUF
ÎO
TPDJFUBUF


BNJOJTUSB țJF
șJ
FDPOPNJF
Influența Internetului ca piață în societatea informațională și recunoașterea importanței valorii bunurilor
BDUJWFMPS

BTTFUT ) intangibile, în special cunoașterea,reprezintă caracterist JDJ
BMF
OPJJ
FDPOPNJJ
&UVSJTNVM descrie digitalizarea proceselor și lanțurilor de valori pentru optimizarea eficienței lor. Pentru a realiza
acest lucru, CTI sunt puse în aplicare pentru dezintermedierea pieței turismului. În contrast cu aceasta, turismu M

virtual este un termen pentru realitate virtuală ce sprijină concediile.
Metodologia folosită
Această lucrare prezintă e turismul ca o alternativă de business și de promovare pentru agen
JJMF
EF
UVSJTN
±O

VMUJNJJ

BOJ
DPNFS
VM
FMFDUSPOJD
B
QSJOT
BNQMPBSF

JBS
BHFO
JJMF
EF
UVSJTN
TF
QPU
BGJMJB
BDFTUVJ
USFOE

FYUJO[ÃOEVTF
QF
QJF
FMF
UVSJTUJDF
JOUFSOB
ionale. Aceasta înclude următorii pa
J
JNQPSUBO
J



Primul pas a fost să analizăm literatura de specialitate din domeniul e UVSJTNVMVJ
TJ
DPODMV[JJMF
MB DBSF

TB
BKVOT
EF alungul timpului. Cercetările analizate ne au oferit o perspectivă asupra dezvoltării comunica
JJMPS


J
UFIOPMPHJJMPS
JOGPSNB
JPOBMF
ÎO
VMUJNJJ

EF
BOJ

EBS

J
BTVQSB
BNFOJO
ărilor pe care acestea le BV
DSFBU

odată cu dezvoltarea lo, î O
TQFDJBM
BTVQSB
JOUFSOFUVMVJ


Al doilea pas a fost să analizăm percep
JB
UVSJ
UJMPS
GB
ă de comer
VM
FMFDUSPOJD
EBS

J SFMB
JB

EJOUSF
DBMJUBUFB
TFSWJDJJMPS

J
UVSJTNVM
FMFDUSPOJD
±O
FMFHFSFB
BDFTUFJ
SFMB
JJ

ÎJ
WB
EJSFD
JPOB
QF
UPVS
PQFSBUPSJ

să conceapă produse turistice personalizate pentru a satisface o gamă cât mai largă de consumatori.

E-turismul : o abordare inovativă în domeniul turismului
3
La finalul lucrării am prezentat strategii de succes în domeniul e UVSJTNVMVJ
DBSF
BV
BQMJDBCJMJUBUF
QF

QJB
a turistică din România. Acestea pot fi folosite de către agen
JJMF
EF
UVSJTN
NJDJ

J
NJKMPDJJ
QFOUSV
B
QVUFB

să pătrundă pe pie
FMF
JOUFSOB
JPOBMF
"QMJDBSFB
BDFTUPS
TUSBUFHJJ
TJ
SF[VMUBUFMF
PC
JOVUF
EF
BHFO
JJMF
EF

turism românesti reprezintă obiect al cercetării viitoare.

&UVSJTNVM

i etapele lui
$oncluzia unui seminar desfășurat în luna aprilie, 2001 în Rusia sub patronajul 850 (Organizația Mondială a
Turismului) a fost că nici o altă tehnologie, cu excepția televiziunii, nu a avut un impact așa de mare BTVQSB

călătorilor ca Internetul. Acesta este un suport pentru cea mai rapidă revoluție în dezvoltarea e UPVSJTNVMVJ
QSJO

intermediul portalurilor specializate și nu numai.
Portalul de turism reunește parțile care participă la activitățile turistice și BOVNF
GVSOJ[PSJJ
EF
TFSWJDJJ
UVSJTUJDF

(pensiuni, hoteluri, baze de tratament), agențiile de turism și nu în ultimul rând consumatorii de bunuri și servicii
UVSJTUJDF
ÎOUS un spațiu virtual, în World Wide Web. Participanții își joacă rolurile într P
USBOT parență totală prin
JOUFSNFEJVM
JOTUSVNFOUFMPS
TQFDJGJDF
*OUFSOFUVMVJ
Așadar, fenomenul de e tourism implică , în primul rând e 
JOGPSNBSF

FSF[FSWBSF
IPUFMVSJ

NVKMPBDF
E e transport, etc.) și e QBZNFOU Între acestea mai intervin și alte
FUBQF

EBS
DBS e țin mai mult de operatorii din turism precum e QMBOOJOHFNBOBHFNFOU

FUD
%F
PCJDFJ
BDFTUF

etape sunt gestionate de operatori specializați precum 8PSMETQBO
&UBQB
EF
FJOGPSNBSF 
&UBQB
EF
FJ nformare presupune oferirea de informații în cadrul portal VSJMPS
TQFDJBMJ[BUF


broșuri electronice, ghiduri turistice audio, albume foto (imagini statice și panorame), imagini în timp real sau
clipuri video, și chiar jurnale de călătorie prin intermediul blogurilor sau chiar comunități virtuale ’specializate’
DVN
BS
GJ
7JSUVBM
5PVSJTU și “ghidurile” oferite prin intermediul “orașelor virtuale”.
Imaginile statice și cele panoramice oferă vizitatorilor site urilor cu tematică turistică posibilitatea de a face un
ʠTFNJUVS
WJSUVBMʡ
BM
TFSWJDJJMPS

USBOTGPSNÃOEV i pe aceștia în potențiali clienți. Prin intermediul acestora agențiile
turistice vând vise, vise ce, mai mult decât necesar, trebuie să aibă o bază reală. De exemplu, un album on MJOF

cu fotografii deosebite din destinațiile de vacanța (hoteluri, împrejurimi, atracții etc.) poate convinge un client să
DPOUSBDUF[F
VO
TFKVS
Structurarea și accesul rapid și facil la informațiile din cadrul site urilor/portalurilor cu temă turistică sunt
esențiale pentru vizitatorii începători și ocazionali. Imaginați vă doar un vizitator nerăbdător răsfoind zeci de
NFOJVSJ

BDDFTÃOE
[FDJ
EF
M inkuri și obosind să tot fie asaltat de reclame de tip pop VM
FUD
Agențiile prestatoare de servicii turistice, prezente online, influențează nivelul așteptărilor consumatorilor prin
promisiunile pe care le fac. Agențiile au o șansă mai mare de reușită atunci când promisiunile lor reflectă
calitatea reală a serviciului pe care M
QPU
BGFSJ

EFDÃU
ÎO
DB[VM
USBOTNJUFSJJ
VOFJ
yJNBHJOJʡ
JEFBMJ[BUF
B
MVJ

E-turismul : o abordare inovativă în domeniul turismului
4Cel mai indicat pentru agențiile prezente online este să își autoevalueze corect serviciile prezente în ofertă, fie
prin publicitatea care se face online, fie prin preț și facilitățile aferente acordate la cumpărarea serviciului.
Trebuie menționat că prin metodele de furnizare a informațiilor portalurile/agențiile turistice trebuie să
depășească atât nivelul aceptat, cât și pe cel dorit al potențialilor clienți/consumatori, îm ceea ce privește
DBMJUBUFB
TFSWJDJJMPS
În caz contrar, toți acești actori prezenți pe piața online a serviciilor turistice trebuie să fie pregătiți să accepte
DSJUJDJMF

GFFECBDLVM
O egativ, fenomen ce nu poate fi ținut în frâu luând în calcul multitudinea de “plângeri și
reclamații” existente pe nenumărate forumuri, bloguri, rețele sociale etc.
%VSBUB
QSPDFTVMVJ
EF
FJOGPSNBSF
Procesul de informare se poate extinde pe întrega durată B
WPJBKVMVJ
%F

exemplu, cazat la un hotel, turistul poate ști, datorită sistemelor de informare implementate în sitemele de
HFTUJVOF
BMF
IPUFMVMVJ

DPOUBWBMPBSFB
TFSWJDJJMPS
EF
DBSF
B
CFOFGJDJBU
1SPDFTVM
EF
F informare se poate regăsi în activitățile EF
PSJFOUBSF
QSJO
JOUFSNFEJVM
UFIOPMPHJJMPS
NPEFSOF
(14


ghiduri digitale, smart phones) sau prin intermediul panourilor electronice de afișare a zborurilor, a mersului
USFOVMVJ
FUD
&UBQB
EF
FSF[FSWBSF
O dată cu dezvoltarea tehnologiilor informației și a comerțului electronic, rezervărea electronică ( POMJOF
CPPLJOH


Ta dovedit a fi una dintre cele mai populare modalități de facilitare a accesului la bunuri și servicii, prin
JOUFSNFEJVM
JOUFSOFUVMVJ

6UJMJ[BUF
DFM
NBJ
NVMU
ÎO
EPNFOJVM
IPUFMJFS

BM
USB nsporturilor aeriene și pentru serviciile de rent BDBS

TFSWJDJJMF
EF

rezervări electronice se conformează exigențelor legale care își au izvorul în actele normative ce fac referire la
serviciile de internet, în și la cele de comerț electronic și încheier FBcontractelor la distanță, în QBSUJDVMBS
"S

trebui să fie o chestiune de rutină pentru navigatori și, în același timp, consumatori de servicii online de a trimite
ordine electronice către agențiile turistice prezente în spațiul virtual, ordine pentru an VNJUF
CVOVSJ
TBV
TFSWJDJJ

Au fost proiectate, în acest scop, aplicații client/server și tot mai multe companii, implicit cele din domeniul
serviciilor turistice, au trecut la operarea pe Web a afacerilor datorită acestui format electronic, întrucât nu est F

foarte dificil să scrii un mesaj text și să plasezi informația într o bază de date, de multe ori aflată în spatele unui
Computer Reservations System/Global Distribution System. De altfel, una dintre oportunități este aceea de a
QVUFB
QSJNJ
PSEJOF
QSJO
F mail. Printre cele mai cunoscute sisteme de rezervări se numără Worldspan, Sabre
sau Amadeus (sistem de rezervări folosit și de compania Tarom).
În cazul în care vizitatorul unui portal de turism găsește o ofertă satisfăcătoare, acesta poate face rezervar FB

directă prin completarea unui formular cu datele de contact, formular ce este trimis agenției ofertante sau

E-turismul : o abordare inovativă în domeniul turismului
5turoperatorului, evitând astfel deplasarea la locul unde, în mod abișnuit, poate fi prestat serviciul pentru care
manifestă interes.
1SJOUSF
BWB ntajele rezervărilor electronice se numără disponibilitatea online a serviciului 24 din 24 de ore, timp
economisit, confirmarea este trimisă imediat (în cazul în care se folosește un sistem automat de rezervări,
FYJTUÃOE
DB[VSJ
DÃOE
DPOGJSNBSFB
EFQJOEF

UP tuși, de un agent de rezervări uman), flexibilitatea în ceea ce
privește modificarea detaliilor rezervări.
Printre dezavantajele rezervărilor electronice se numără eroarea umană și criminalitatea informatică datorită
vulnerabilităților în sistemele de rezervare.
&UBQB
EF
FQBZNFOU
&paymentul este o ramură a tranzac
JJMPS
FDPNFS
ului, care includ plă
i electronice pentru cumpărarea sau
WJOEFSFB
CVOVSJMPS

i serviciilor prin intermediul Internetului. De obicei, ne gândim la plă
J
FMFDUSPOJDF
DB

J

USBO[BD
ii online pe Internet, dar de fapt există mai multe metode de plă
i elcetronice. Pe măsură ce
tehnologia se dezvoltă, numărul instrumente MPS

J

QSPDFTFMPS
EF
USBO[BD
ionări electronice DSF
UF

ÎO
UJNQ
DF

QSPDFOUVM
CBOJMPS
MJDIJ[J

i folosirea cecurilor scade.Plă
JMF
POMJOF
ÎM
QVO
QF
DMJFOU
ÎO
TJUVB
JB
EF
B
USBTGFSB
CBOJ

TBV
B
GBDF
P
BDIJ[J
JF
POMJOF
QSJO
JOUFSNFEJVM
*OUFSOFUVMVJ
$MJFO
JJ
TBV
PBNFOJJ
EF
BGBDFSJ
QPU
USBTGFSB
CBOJ
VOFJ

UFS
e păr
Jdin bancă sau alte conturi, sau pot folosi căr
J
EF
DSFEJU
TBV
EFCJU
QFOUSV
B
BDIJ[J
JPOB
DFWB
POMJOF
4e estimează că 80% dintre plă
ile online pentru anumite achizi
ii sunt realizate folosind un c ard de credit sau
de debit
±O
QSF[FOU

NBKPSJUBUFB
USBO[BD
iilor online implică plata cu un card de credit. În vreme ce alte forme
de plată, cum ar fi debitele directe la conturi sau de conturi pre paid si carduri sunt în creștere, ele reprezintă în
QSF[F nt o metodologie de tranzacții mai puțin dezvoltate.
Alte metode de plată e QBZNFOU
TVOU

DBSEVSJ

LJPTDVSJ
EF
TFSWJDJJ
GJOBODJBSF

QMBUB
QSJO
UFMFGPOVM
NPCJM
SFDFJWFS

QSJO
TBUFMJU

J
CPYF
TQFDJBMF
BUB
ate la televizor, plă
J
CJPNFUSJDF

SF
FMF
FMFDUSPOJD e de plată
i plă
J
QFSTPO
UPQFSTPO

&DPNFS
VM

DBSF
JODMVEF

FUVSJTNV l, se dezvoltă în etape (Moodley, 2002).Stadiile demonstrează, totuși, că e 
DPNFS
ul este mai degrabă evolutiv decât revoluționar, deoarece etapele de la bază implică tehnologii rela UJW

TJNQMF
Tehnologiile din etapele de la bază din e DPNFS
JODMVE
DPNVOJDBSFB
QSJO
F mail și postarea de site VSJ

statice pe web. Pe de altă parte, stadiile superioare cuprind tehnologii mai sofisticate, cum ar fi plata on MJOF


integrarea majorită
JJ
QSPDFTFMPS
EF
BGBDFSJ
TJ
MPHJTUJDB
GPMPTJOE
UFIOPMPHJJMF
JOUFSOFUVMVJ
.PPEMFZ

Informația a fost numită "sângele vie
JJ
EJO
JOEVTUSJB
UVSJTNVMVJ
4IFMEPO




$PNVOJDB
iile și
tehnologia informației (CTI) sunt astfel indispensabile pentru această industrie (Buhalis, 2003 și Sheldon, 2002).
Interacțiunea dintre turism și CTI într VO
QSPDFT
EF
EJHJUBMJ[BSF
B
QSPDFTFMPS
EJO
JOEVTUSJB
UVSJTNVMVJ
B
DSFBU

turismul electronic (eTourism) ca un nou domeniu al cunoașterii (Gratzer, Winiwarter, și Werthner, 

&
turismul a fost grăbit de dezvoltarea rapidă a internetului, în special, a World Wide Web VMVJ
*OUFSOFUVM
B

schimbat în mod semnificativ turismul și călătoriile, transformând turismul și călătoriile în cea mai mare industrie

E-turismul : o abordare inovativă în domeniul turismului
6POMJOF

"DFTU
MVDS u se datorează faptului că aproape toate sistemele de informare în industrie sunt
DPOWFSHFOUF
MB
*OUFSOFU
#VIBMJT
BNQ
%JFNF[J




&UVSJTNVM
ÎO

ările în curs de dezvoltare
Începând cu 1994, numărul turi
UJMPS
DBSF
BV
WJ[JUBU
$BNCPHJB

VOB
EJO tre cele mai săarace
ări din lume s B

NVMUJQMJDBU
EF

PSJ

BKVOHÃOE
MB

NJMJPO
ÎO

5VSJTNVM
FTUF
VOVM
EJOUSF
TFDUPBSFMF
FDPOPNJDF
QSJODJQBMF
B

BDFTUFJ

ări, care a generat 7,3% din PIB în 2004 si 400.000 de locuri de muncă.
$BNCPHJB
OV
FTUF
VO
DB[
J[PMBU
UVSJTNVM
FTUF
VO
TFDUPS
DIFJF
ÎO
NVMUF

ări mai pu
JO
EF[WPMUBUF
5PUV
J


BQPSUVM
MPS
MB
UVSJTNVM
JOUFSO
JPOBM
FTUF
NJD

ÎOTVNÃOE
NBJ
QV
in de 1% din încasările din turism.
±O
VMUJNJJ
BOJ

OPJMF
UFIOPMPHJJ
EF
JOGPSNBSF

J
DPNVOJDBSF
BV
EFDMBO
BU
DSF
UFSFB
QSPNP
JJMPS

i a vânzărilor în
UVSJTN
1SJO
BQBSJ
ia acestor noi forme de tehnologii a apărut
i o nouă formă de turism, e UVSJTNVM

DBSF

transformă radical industria turismului interna
JPOBM
%JO
DF
ÎO
DF
NBJ
NVM
i oameni preferă să caute informa
JJ

EFTQSF
EFTUJOB
JJ
UVSJTUJDF

J
PGFSUF
QF
JOUFSOFU
±O
DFMF
NBJ
NVMUF
DB[VSJ

OV

ările în curs de dezvoltare beneficiază de noile oportunită
J
EJO
UVSJTN
5VSJTNVM

NPOEJBM
FTUF
DPODFOUSBU
QF
DBUFWB

ări bogate, care au pus această afacere pe picioare
J DBSF
DVMFH

CFOFGJDJJMF
.BKPSJUBUFB
JOGPSNB
iei despre oportunită
JMF
EJO
UVSJTN
ÎO

ările în curs de dezvoltare este
generată, înnoită
i folosită online de către cei mai mari furnizori interna
JPOBMJ
JOUFSOFU
EJO

ările dezvoltate.
"WÃOE
BWBOUBKVM
UFIOPMPHJD

BDF
ti furnizori realizează cele mai multe vânzări
J
BCTPSC
P
NBSF
QBSUF
EJO
QSPGJU

±O

ările africane, până la 85% din profitul total din industria turismului este repatriat către
ările dezvoltate.
4JUVB
ia nu este mai bună nici în Carraibe (80%

TBV
"TJB

ÎO
5IBJMBOEB

J

ÎO
*OEJB

Ce se poate face ca să inversăm acest trend? Una dintre solu
JJ
BS
GJ
DB

ările în curs de dezvoltare să profite
de avantajele acestor noi oportunită
J
PGFSJUF
EF
CSBOEVM
*$5
*OGPSNBUJPO
BOE
$PNNVOJDBUJPO
5FDIOPMPHJFT


QFOUSV
B
J
QSPNPWB
QSPQSJB
MPS
JOEVTUSJF
B
UVSJTNVMVJ

1FOUSV
B
SFV
i acest lucru este necesară o implicare mai
NBSF
B
ÎOUSFQSJOEFSJMPS
EF
UVSJTN
NJDJ

J
NJKMPDJJ
ÎO
SF
eaua globală ICT precum
J
QPMJUJDJ
JOPWBUJWF
QFOUSV
BDFTU

TFDUPS
%BS
QSP vocarea merită: e UVSJTNVM
BS
QVUFB
BKVUB

ările în curs de dezvoltare să asigure o exploatare
mai bună a ofertei turistice, în acest mod putându 
J
DPOUSPMB
NBJ
CJOF
QSPQSJB
JOEVTUSJF
B
UVSJTNVMVJ
"
GPTU
MBOTBU
VO
QSPHSBN
ÎO
#SB[JMJB

JVOJF


MFHBU
EF
FUVSJTN
QFOUSV
EB
QPTJCJMJUBUFB

ărilor în curs de
EF[WPMUBSF
EF
CFOFGJDJB
NBJ
NVMU
EF
UVSJTNVM
JOUFSOB
JPOBM

J
EF
B
SFEVDF
EFQFOEFO
B
MPS
EF
UPVS
PQFSBUPSJJ

J

NBSLFUFSJJ
EJO

ările dezvolatate.
Acest program caută să :
-PSHBOJ[F[F
UVSJTNVM
MPDBM

QVCMJD

J
QSJWBU

QSJO
DSFBSFB
VOFJ
SF
ele de internet în care să se găsească
JOGPSNB
ii, să facă rezervări online
i să realizeze parteneriate;
-ÎODVSBKF[F
ÎOUSFQSJOEFSJMF
EF
UVSJTN
NJDJ

i mijlocii să rela
JPOF[F
DV
DMJFO
JJ
EJSFDU
-reducă repatrierea venitur JMPS
EJO
UVSJTN
$VN
TF
QPU
SFBMJ[B
UPBUF
BDFTUF
MVDSVSJ
*OJ
iativa este structurată în jurul a 3 elemente: instrumenetele
BEFDWBUF

NFUPEB

J
QBSUFOFSJBUF

E-turismul : o abordare inovativă în domeniul turismului
7*OTUSVNFOUFMF
VO
HFOFSBUPS
EF
TJUF uri care face posibilă crearea unor site VSJ
EF
FUVSJTN
ÎO
EJGFSJUF

ări. Prin
GVSOJ[BSFB
JOGPSNB
JJMPS
EFTQSF

ara respectivă
J
JOGPSNB
JJ
EFTQSF
TFSWJDJJMF
UVSJTUJDF

BDFTUF
TJUFVSJ
MPDBMF

WPS
BKVUB
MB
QSPNPWBSFB
UVSJTNVMVJ
POMJOF
$PO
JOVUVM
BDFTUPS
TJUF uri se bazează pe planuri de afaceri
FYFDVUBUF
ÎO
B
B
GFM încât să întrunească cerin
FMF
QJF
FJ

i să nevoile
ării respective.
.FUPEB
USBJOJOHVSJ

i ghiduri care să ajute
ările respective
ă identifice informa
JJMF
OFDFTBSF
EFTQSF

JOEVTUSJB
UVSJTNVMVJ

TUBOEBSEJ[BUF

J
QPTUBUF
QF
JOUFSOFU

1BSUFOFSJBUFMF
QFOUSV
B
DPOTUSVJ
SFMB
JJ
EF
BGBDFSJ

EJGFSJUFMF
TFDUPBSF
EJO
JOEVTUSJB
UVSJTNVMVJ
IPUFMVSJ


SFTUBVSBOUF

BHFO
JJ
EF
UVSJTN

MJOJJ
BFSJFOF

TVOU
SFTQPOTBCJMF
QFOUSV
QBSUFB
MPS
EJO
QMBOVM
EF
BGBDFSJ
"DFTU
UJQ

EF
DPPQFSBSF
WB
BKVUB

ările în curs de dezvoltare să 
i îmbunătă
ească produsele turistice, să lanseze unele
noi, să
i construiască propriile resurse umane
i să adopte noile tehnologii ale informa
JFJ

&UVSJTNVM
ÎO
3PNÃOJB
1FOUSV
B
DPOUFYUVBMJ[B
F turismul în România este necesară o examinare a Comerțului Electronic (eCommerce).
Comerțul electronic a apărut ca un fenomen global căruia îi crește treptat cota de pia
ă. De la ÎODFQVUVM
BOJMPS

2000 piața a demonstrat indicii clare de maturitate, deoarece multe dintre ”bulele” internetului au expl PEBU


lăsând în urmă organizații cu modele de afaceri viabile. Deși SUA și mai multe țări dezvoltate din punct de
WFEFSF
FDPOPNJD
BV
EFWFOJU
NBUVSF
WJT
B
WJT
EF
DPNFS
ul electronic, multe regiuni se luptă încă în ceea ce
privește utilizarea Internetului și a comerțului electronic. Marea majoritate a populației lumii nu are acces la
Internet și nu dispune de competențe tehnologice și cunoștințe pentru a face acest lucru.
În primul trimestru din 2010, volumul tranzacțiilor online cu card bancar din România TB
SJEJDBU
MB


EF

milioane de euro, în creștere cu 70% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor furnizate
EF
3PNDBSE
±O
BDFTU
JOUFSWBM
T au procesat 603.437 de tranzacții.
„Aceste rezultate sunt încurajatoare pentru piața românească de comerț electronic. Deși estimările inițiale
indicau o creștere moderată, acest prim trimestru a început în forță, prin intrarea unor noi jucători în mediul
online. Comerțul electronic rămâne în continuare un domeniu cu potențial de creștere,” 
1SJO
QMBUGPSNB

ePayment au fost procesate 575.000 de tranzacții, la o valoare de 30,25 de milioane de euro.
În primele trei luni ale lui 2010 valoarea medie a unei tranzacții a fost de 52 de euro, în scădere față de perioada
similară a anului trecut, când valoarea înregistrată a fost de 77 de euro. Această valoare este explicată, pe de o
parte, de intrarea unor noi jucători cu produse și servicii cu valori mai mici, dar și de faptul că majoritatea
firmelor și magazinelor online au oferit promoții.
Cele mai comercializate produse online în această perioadă fac parte din categoriile: telecom, turism, servicii,
plata utilităților, etail și divertisment. Cea mai spectaculoasă creștere a numărului de tranzacții s B
ÎOSFHJTUSBU
ÎO

E-turismul : o abordare inovativă în domeniul turismului
8EPNFOJVM
UVSJTNVMVJ
r DV 270% mai mult față de anul trecut. “Turismul este una dintre industriile pe a cărei
creștere am pariat anul acesta și mă bucur că rezultatele obținute până acum ne confirmă estimările. Acest
lucru demonstrează că, atât cumpărătorii, cât și operatorii de turism au înțeles avantajele pe care le oferă
comerțul electronic în domeniul lor de activitate” XXXFQBZNFOUSP



6O
TUVEJV
FGFDUVBU
ÎO
 de către Internet World States a scos la iveală că România se află pe locul 8
în Europa la numărul de utilizato SJ
EF
JOUFSOFU

(SBGJD

6UJMJ[BUPSJ
EF
JOUFSOFU
EJO
&VSPQB
4VSTB :Internet World States, 2010

E-turismul : o abordare inovativă în domeniul turismului
95BCFMVM

Numărul de utilizatori de internet EJO
3PNÃOJB ÎO
QFSJPBEB

 
"OVM /S
EF
VUJMJ[BUPSJ 1PQVMB
JF 3BUB
EF
QFOFUSBSF 4VSTB
 
 

 
 *56
 

 

 
 *56
 

 

 
 $*
"MNBOBD
 

 

 
 *56
 

 

 
 *56
4VSTB :Internet World States, 2010
5BCFMVM

Numărul de utilizatori de i OUFSOFU din Uniunea Europeană ÎO
QFSJPBEB

 
6OJVOFB

Europeană1PQVMB
JF


6UJMJ[BUPSJ
EF

*OUFSOFU3BUB
EF

QFOFUSBSF
$SF
terea numărului de utilizatori

 
"VTUSJB 

 

 
 

'SBO
B 

 

 
 

(FSNBOJB 

 

 
 

(SFDJB 

 

 
 

*UBMJB 

 

 
 

3PNÃOJB 

 

 
 

4QBOJB 

 

 
 

.BSFB
#SJUBOJF 

 

 
 

4VSTB :Internet World States, 2010
Între anii 2000 – 2009 numărul de utilizatori de internet din România a fost într -o cre
tere continuă, rezultatele
cercetărilor demonstrând o cre
tere de 440%, pe parcursul celor 9 ani analiza
i. Rata de penetrare a crescut
de 6 ori între anii 2000 – 2004, urmată de o cre
tere mai lentă între 2006
i 2009, ajungând în 2009 la 33,4%
conform ITU.
Analizând datele din tabelul numărul 2 putem observa că rata de penetrare a României este relativ mică în
compara
ie cu celelalte state ale Uniunii Europene, dar cu toate acestea România se află în top 10 al
ărilor

E-turismul : o abordare inovativă în domeniul turismului
10din Uniunea Europeană la numărul de utilizatori de internet, situa
ie care plasează
ara nostră în rândul

ărilor cu un poten
ial deosebit pentru comer
ul online
i implicit pentru e -turism.
(SBGJD

Numărul de agen
ii de turism membre ANAT care de
in site -uri web
4VSTB :Ghenescu R
i Hălălău A, 2010
În România există la ora actuală 800 de agen
JJ
EF
UVSJTN
NFNCSF"/"5

EJOUSF
DBSF
EPBS

EF
JO
TJUFVSJ

XFC

DPOGPSN
TJUF ului de statistică
J
USBGJD
QF
XFC

XXXCFTUUPQSP "DFTUF
BHFO
ii de turism reprezintă doar
6% din totalul agen
iilor care func
ionează sub patronajul ANAT.


Cercetări efectuate de BMVOHVM
UJNQVMVJ
ÎO
EPNFOJVM
FUVSJTNVMVJ
±OUSo anumită măsură, acest lucru a fost reflectat în literatura de specialitate. Foarte puține publicații în
domeniul turismului și al tehnologiei au aparut până în 1990. Comunitatea de cercetători s a reunit inițial la o
conferință la Universitatea din Perugia în Assisi, în 1991. Poate că ceea ce a construit cu adevărat comunitatea
de cercetare și a făcut din e UVSJTN
VO
EPNFOJVDIFJF
EF
DFSDFUBSF
B
GPTU
DPOGFSJO
a anuală ENTER care au
apărut în 1994 în Innsbruck ,Austria. Câțiva ani mai târziu,în 1998, a apărut Journal of Information Techno MPHZ

& Tourism (JITT), în care un grup de de cercetători a publicat în mod regulat articole din domeniul turismului și
al tehnologiei. Majoritatea participanților din acest grup au constituit nucleul membrilor Federației Internaționale
EF
5FIOPMPHJF
B
*O formatiei pentru Călătorii și Turism (IFITT), care a fost dezvoltată sub conducerea

E-turismul : o abordare inovativă în domeniul turismului
11QSPGFTPSVMVJ
)BOOFT
8FSUIOFS
$B
VSNBSF
B
BDFTUVJ
GBQU

BDUJWJUBUFB
EF
DFSDFUBSF
ÎO
EPNFOJVM
B
ÎOGMPSJU
'SFX

(2000) a estimat că au fost publicate 665 articole în perioada  1999. Dezvoltarea rapidă în domeniul
UFIOPMPHJJMPS

i a telecomunicațiilor
i colaborarile la nivel național și internațional a Vcrescut în mod substanțial
QVCMJDBUJJMF
DV

și respectiv 275%, între prima
i a doua decadă a per JPBEFJ
EF
TUVEJV
-F ung și LBX 


raportează că din 4140 articole publicate in
ase reviste de cercetare, lideri în ospitalitate și turism în perioada

"OOBMT
PG
5PVSJTN
3FTFBSDI
<"53>

+PVSOBM
PG
5SBWFM
3FTFBSDI
<+53>

5PVSJTN
.BOBHFNFOU
<5.>


$PSOFMM
)PUFM
BOE 3FTUBVSBOU
"ENJOJTUSBUJPO
2VBSUFSMZ
<$2>


*OUFSOBUJPOBM
+PVSOBM
PG
)PTQJUBMJUZ
.BOBHFNFOU

[IJHM], , și în Journal of Hospitality & Tourism Research [JHTR] ), 195 lucrări s BV
BYBU
QF
$5*

EJO
DBSF

BV

apărut în CQ și doar 5 în ATR. 4UVEJJMF
MFHBUF
EF
DPNFS
ul electronic din industria turismului au apărut ca o
ʡzonă de frontieră " pentru tehnologia informației. E DPNFS
ul este definit ca procesul de cumpărare și de
vânzare sau de schimburi de produse, servicii și informații prin rețe MF
EF
DBMDVMBUPBSF

JODMVTJW
*OUFSOFU
UVSCBO


-FF

,JOH
BNQ
$IVOH



Cu toate acestea, adoptarea tehnologiilor informației și comunicațiilor (CTI) este
doar o parte din poveste. În realitate, costurile de acces la rețea, difuzarea de informații privind comerțul
FMFDUS onic, cursurile de formare, cursurile de dezvoltare a abilităților și resursele umane oferă provocări mari
QFOUSV
NJDJMF
BHFO
JJ
EF
UVSJTN
Dificultățile întâlnite în abordarea problemelor de încredere și de confiden
JBMJUBUF

GBD
DB
BHFO
JJMF
EF
UVSJTN

Tă fie mai vulnerabile decât marii tur PQFSBUPSJ
ÎO
GB
B
QSPCMFNFMPS
MFHBUF
EF
BVUFOUJGJDBSF

DFSUJGJDBSF

TFDVSJUBUF

a datelor, confidențialitate și de soluționare a litigiilor comerciale (Buhalis, D. &amp; Schertler, W. 1999, OCDE,




$V
UPBUF
BDFTUFB

VO
TUVEJV
EFTQSF
*.. urile care fac comerț electronic realizat de APEC a raportat că
"Întreprinderile mici și mijlocii sunt actori importanți în comerțul electronic business UPCVTJOFTT


DBSF
DPOTUJUVJF

mai mult de 80 la sută dintre toate activităț JMF
EF
FDPNNFSDF
*.. urile care pot demonstra capacitățile lor de a
GPMPTJ
FDPNFS
VM
WPS
BWFB
VO
BWBOUBK
DPNQFUJUJW
QF
QJBUB
EF
DPNFS
FMectronic ". Cele mai multe cercetări au
sugerat că guvernul joacă un rol important în facilitarea utilizării comerțu MVJ
FMFDUSPOJD
ÎO
JOEVTUSJB
UVSJTNVMVJ


crescând abilitatea sa de a culege roadele, (de exemplu, prin sporirea gradului de conștientizare și de formare).
Guvernele în parteneriat cu sectorul privat ar trebui să stabilească o abordare politică mai globală și coerentă a
industriei turismului și a comerțului electronic, și să aplice mecanismele de evaluare pentru a evalua ceea ce
funcționează și ce nu funcționează (ONU 2001, OCDE, 2000, Institutul de Dezvoltare a Societății
Informaționale din Coreea 2000 , AP &$5&-



Consumatorii și dimensiunile cererii EF
QSPEVTF
UVSJTUJDF
POMJOF
Din ce în ce mai mult, CTI permite călătorilor accesul la informații fiabile și exacte, precum și să facă rezervări
ÎOUSo fracțiune de timp
i să evite costurile și neplăcerile cauzate de metodele convenționale (O'Connor,
1999). CTI poate ajuta la îmbunătățirea calității serviciilor și să contribui la cre
UFSFB
TBUJTGBD
JFJ
DMJFO
JMPS
$5*

plasează utilizatorii în mijlocul funcționalită
ii și livrării produselo S
'JFDBSF UVSJTU
FTUF
EJGFSJU

BWÃOE
VO
CBHBK

E-turismul : o abordare inovativă în domeniul turismului
12unic de experiențe, motivații și dorințe. Într o oarecare măsură turistul nou, sofisticat, a apărut ca rezultat al
experientei sale de călătorie.
5VSJ
UJJ
EJO
QSJODJQBMFMF
SFHJVOJ
HFOFSBUPBSF
EF
UVSJ
UJ
BMF
MVNJJ

BV
E evenit călătorilor frecvenți, lingvistic și
tehnologic sunt calificați și poate funcționa în medii multiculturale și exigente de peste hotare. Dezvoltarea CTI
și, în special a Internetului l B
USBOTGPSNBU
QF
OPVM
UVSJTU


DBSF
EFWJOF
EJO
DF
ÎO
DF
NBJ
DPO
tient și caută o
valoare excepțională pentru bani și timp. Ace
tia sunt mai puțin interesați să urmeze mulțimile în excursii
prestabilite și sunt mult mai dornici să 
i urmeze propriile preferințe și orare. Tot mai mult, circuitelor turistice MF

TDBEF
D ota de piață în favoarea turismului organizat independent. Consumatorul contemporan, conectat la
internet este mult mai puțin dispus să aștepte sau să suporte întârzieri, până la punctul în care răbdarea este o
virtute pe cale de dispariție. Cheia succesului constă în identificarea rapidă a nevoilor consumatorilor și
ajungerea la potentialii clienti cu produse complete, personalizate și curente dar și servicii care satisfac aceste
OFWPJ
5SFQUBU
UVSJ
UJJ
OPJ

DV
FYQFSJFO
ă, sofistica
i, și exiHFO
J
OFDFTJ tă să interac
JPOF[F
DV
GVSOJ[PSJJ
QFOUSV

B
J
TBUJTGBDF
QSPQSJJMF
OFWPJ

J
EPSJO
e specifice. Trăind într o lume agitată, consumatorii din
ările dezvoltate
au deseori perioade scurte de timp să se relaxeze
i să
J
ÎODBSDF
CBUFSJJMF

J
EF
BT emenea, să e YFDVUF

BDUJWJ tățile lor preferate. Petrecere B
UJNQVMVJ
MJCFS
WB
GJ
UPU
NBJ
NVMU
VUJMJ[BU ă pentru ''Edutainment'', adică
DPNCJOBSFB
EJTUSBD
JFJ

i relaxării cu munca.

.PEFMVM
QBDIFUFMPS
UVSJTUJDF
EJOBNJDF
Tehnologia pachetelor turistice dinamice ajută DMJFO
ii să
i construiască online vacan
FMF
EPSJUF
1PBUF
GJ

descrisă ca abilitatea unui client de a pune împreună elementele unei vacan
F
FYDVSTJJ

JODMV[ÃOE
[CPSVSJ


IPUFMVSJ

ÎODIJSJFSJ
EF
NB
JOJ

CJMFUF
MB
UFBUSV
TBV
FWFOJNFOUF
TQPSUJWF
"DFTUF
QBD hete se regăsesc, de obicei, în
CSP
urile touroperatorilor. Cu ajutorul noilor tehnologii se pot combina mai multe componente ale unei călătorii
QFOUSV
B
DSFB
WBDBO
a dorită. Pachetul turistic creat astfel necesită doar o singură plată a clientului, ascun [ÃOE

QSF
VSJMF
DPNQPOFOUFMPS
JOEJWJEVBMF
*OUFSOFUVM
QFSNJUF
GVSOJ[PSJMPS
EF
UVSJTN
DSFBSFB
VOPS
QBDIFUF
UVSJTUJDF
JFGUJOF

J
BDDFT
EJSFDU
MB
DPOTVNBUPSJ


DPOWJOHÃOEV i să rezerve produse turistice direct de pe site VSJ
FUVSJTN

"DFTU
MVDSV
B
DPOEVT
MB P
TFSJF
EF

schimbări radicale în industria turismului, incluzând
J
B
teptările conform cărora importan
B
BHFO
JJMPS
EF

turism ar putea să scadă semnificativ (Chircu & Kauffman, 1999)Pentru a în
FMFHF
DVN
QBDIFUFMF
UVSJTUJDF

EJOBNJDF
QPU
TVT
JOF
TUSBUFHJJMF
FUVSJTNVMVJ

FTUF
JNQPSUBOU
B
TF
ÎO
FMFHF
NPEFMFMF
EF
BGBDFSJ
NFDBOJTNVM

prin care o afacere generează venituri
J
QSPGJU


4au identificat două modele de afaceri care pot fi luate în considerare pentru dezvoltarea aplica
JJMPS
ÎO
DB[VM

BDFTUPS
QBDIFUF
UVSJTUJDF
NPEFMVM
BHFO
JFJ

J
NPEFMVM
DPNFSDJBOUVMVJ
.PEFMVM
BHFO
iei se bazează pe comisionul furnizorului, care este de obicei de 10%. Clien
ii rezervă o cameră
MB
IPUFM

JBS
BHFO
JB
QSJNF
UF

EJOQSF
ul de bază. Deci dacă el a rezervat o cameră QFOUSV

EPMBSJ


BHFO
JFJ
ÎJ
SFWJO

EPMBSJ
1PUSJWJU
MVJ
4UBSLPW

i Price (2003), acest tip de comision ar putea să dipară în

E-turismul : o abordare inovativă în domeniul turismului
13următorii ani, în acel
i mod în care a dispărut în cazul liniilor aeriene
J
ÎO
TFDUPSVM
ÎODIJSJFSJMPS
EF
NB
JOJ
±O

următorii BOJ
DPNJTJPOVM
BHFO
JFJ
WB
EFTDSF
UF
EF
MB


i va deveni o simplă recompensă.
5PUV
J

WB
NBJ
GJ
OFWPJF
EF
BHFO
ii de turism, pentru că există consumatori care preferă contactul direct cu
GVSOJ[PSJJ
EF
QBDIFUF
UVSJTUJDF
TBV
DBSF
OV
BV
GPBSUF
NBSF
ÎODSFEFSF
ÎO
B
J
GPMPTJ
DBSEVM
EF
DSFEJU
POMJOF
"HFO
JJ

vor trebui să se specializeze pe crearea unor pachete cât mai atractive
J
PGFSJSFB
VOPS
TFSWJDJJ
BEJ
JPOBMF

QFOUSV
B
DPODVSB
DV
BWBOUBKFMF
PGFSJUF
EF
BHFO
JJMF
POMJOF
.PEFMVM
DPNFSDJBOUVMVJ implică cumpărarea camerelor de hotel neocupate
J
SFWJOEFSFB
MPS
DMJFO
JMPS
MB
QSF
VM

cu amănuntul. În cazul acestui model, profitul este mai mare decât în cazul modelului agen
JFJ

EBS

J
SJTDVM

este mai mare. De exemplu, o cameră de 150 dolari pe noapte va costa a HFO
JB

EPMBSJ
"QPJ

FB
WB
SFWJOEF

acea cameră unui client, la pre
VM
EF

EPMBSJ

DV

EPMBSJ
NBJ
QV
JO
EFDÃU
BS
WJOEFP
QSJOUSP
BHFO
JF

USBEJ
ională. În acest fel, agen
JB
WB
TDPBUF
VO
QSPGJU
EF

EPMBSJ

ÎO
MPD
EF

QF
USBO[BD
JF
Călătoriile
J
WBDBO
ele reprezintă unul dintre cele mai scumpe elemente achiziționate cu regularitate de către
oamenii din întreaga lume, și reprezintă o parte semnificativă din bugetul anual al individului . Internetul a
TDIJNCBU
DPNQPSUBNFOUVM
DPOTVNBUPSVMVJ
EF
UVSJTN
ESBNBUJD
.JMMT

-BX



5VSJ
tii potențiali au acces
EJSFct la o cantitate mult mai mare de informații furnizate de către organizațiile de turism, întreprinderile private
și de tot mai mul
J
VUJMJ[BUPSJ

DPOTVNBUPSJ

De la informațiile căutate, până la destinație /consumul produsului și experiența post consum, CTI oferă o
gamă de instrumente care să faciliteze și să îmbunătățească procesul. Clienții caută personal, informații legate
de călătorie, fac rezervari online pentru biletele de avion, rezervă online camere, și alte achiziții online, în loc să
se bazeze pe agențiile de turism să efectueze acest demers pentru ei (Morrison, Jing, O'Leary, &amp; Lipping,
2001) . Datorita popularită
JJ
BQMJDBUJJMPS
QF
*OUFSOFU

DFMF
NBJ
NVMUF
PSHBOJ[BUJJ
EF UVSJTN

DVN
BS
GJ
IPUFMVSJ

MJOJJ

aeriene și agențiile de voiaj au îmbrățișat tehnologiile de pe Internet, ca parte a strategiilor lor de marketing și
EF
DPNVOJDBSF
%BS
UPUV
i, tehnologia web actuală este îngrădită de următoarele limitări:
1. Căutarea este limitată de cuvintele cheie
J
OV
TF
QPBUF
CB[B
QF
DPODFQUF
"TUGFM

PNPOJNFMF

generează o lipsă de precizie în căutare, în timp ce sinonimele
J
MJQTB
SFMB
ionării pot duce la rezultate slabe
ale căutării.

3FMB
JB
EJOUSF
SFTVSTFMF
XFC

J
DVWJOUF le cheie nu poate fi exprimată în interogări, prin urmare,
precizia căutării informa
iei pe internet este redusă.
%BUFMF
QSPWFOJUF
EF
MB
NVMUJQMFMF
TVSTF
OV
QPU
GJ
DPNCJOBUF
ÎO
NPE
BVUPNBU
QFOUSV
B
DPSFTQVOEF
VOFJ

cercetări.

(SF
FMJMF
EF
SFQSF[FOUBS e dintre cercetări
J
EBUF
OV
QPU
GJ
SF[PMWBUF
Căutarea informa
JJMPSeste o parte importantă a procesului decizional de cumpărare și a fost revoluționat ca
VSNBSF
B
GPMPTJSJJ
*OUFSOFUVMVJ
$5* OV
OVNBJ că reduce incertitudinea și riscurile percepute, da S

i intensifică,
calitatea călătoriei (Fodness &amp; Murray, 1997). Cu cât se fac mai multe cercetări vis s vis de o excursie și cu

E-turismul : o abordare inovativă în domeniul turismului
14cât se găsesc mai multe informații, cu atât sunt mai bine întâmpinate d PSJO
FMF
DMJFOUVMVJ

J
DV
BUÃU
FTUF
BDFTUB

NBJ
CJOF
servit. Un consumator bine informat este capabil să interacționeze mai bine cu resursele și culturile
locale, pentru a găsi produse și servicii care îndeplinesc cerințele sale și să profite de ofertele speciale și
reducerile de prețuri. Potrivit lui Snepenger, Meged, Snelling, și Worrall (1990), cei patru factori majori care
influențează căutarea informa
iilor în cadrul turismului sunt (i) componența grupurilor de vacanță, (ii) prezența
familiei și a prietenilor la destinație, ( iii) vizitarea anterioară a destinației, și (iv) gradul de noutate asociat cu
destinația.
Buhalis (1998) a declarat că turiștii potențiali au devenit mai independenți și mai sofistica
J
DV
QSJWJSF
MB

VUJMJ[BSFB
VOFJ
HBNF
MBSHJ
EF
JOTUSVNFOUF
QFOUSV
QMBOJGJDBSFB
FYDVSTJFJ
"DFTUFB
includ sisteme de rezervare și
agențiile de turism onlin F
DVN
BS
GJ
&YQFEJBDPN ), motoarele de căutare și motoarele de meta căutare (cum ar
fi Google și respectiv Kayak) , sisteme de management pentru destinație (cum ar fi visitbritain.com), rețele
TPDJBM e și portaluri web 2.0 (cum ar ca Wayn și TripAdvisor), site uri de comparare a prețurilor (cum ar fi
Kelkoo), precum și site VSJ
BMF
GVSOJ[PSJMPS
JOEJWJEVBMJ
EBS

J
BMF
JOUFSNFEJBSJMPS Stabilirea prețurilor este, de
asemenea, o problemă majoră în e UVSJT m deoarece multe organizatii utilizează CTI pentru a le c PNVOJDB
EJSFDU

DPOTVNBUPSJMPS
QF
XFC
UBSJGFMF

J
SBUFMF
EF
TDIJNC
WBMVUBS

PGFSJOEVMF
SFEVDFSJ
DBSF
TVOU
HFOFSBUF
EJO

DPNJTJPBOF
FDPOPNJTJUF

i taxe de distribuție. $liențiiDBSF
BV
BDIJ[J
ionat produse turistice online BV
QFUSFDVU

din ce în ce mai mult timp făcând comparații de prețuri pe site uri de călătorie diferite, cum ar fi Kayak si Kelkoo,
căutând produse alternative care pot reduce costul călătoriilor. Cercetările anterioare arată că scădere B

costurilor de pe piețele electronice s a datorat scăderii costurilor cu prelucrarea datelor. Aceasta, în schimb,
permite consumatorilor să găsească oferte care corespund nevoilor
J
HVTUVSJMPS
MPS
#BLPT





*OUFSOFUVM
FTUF
VOB
EJOUSF
UFIOPMPH iile cele mai influente care au schimbat comportamentul călătorilor.
Cercetarile anterioare au arătat că turiștii care au căutat pe internet tind să și mărescă durata sejurului în raport
cu cei care consultă alte surse de informații (Bonn, blana, Susskind BNQ


-VP

'FOH

TJ
$BJ




Internetul a permis consumatorilor să colaboreze în mod direct cu furnizorii și să renun
F
MB
JOUFSNFEJBSJ
%F

asemenea, a permis consumatorilor să interacționeze dinamic cu furnizorii și destinațiile de vacan
ă și, aEFTFB

solicită să li se dea posibilitatea de a 
J
QFSTPOBMJ[B
QSPEV sele turistice. În prezent, există o creștere importantă
a numărului de clienți care î
i rezervă camere de hotel direct de pe site VSJ
XFC
+FPOH

0I

TJ
(SFHPJSF




$V P USBOTNJTJF
SB pidă a datelor pe internet, timpul de răspuns de la organizații către clienți a fost redus foarte
mult. Reacțiile la anchetele on MJOF
QPU
JOGMVFOUB
BTUGFM
TBUJTGBDUJB
DMJFOUJMPS
TJ
DPNQPSUBNFOUVM
BDFTUPSB
GB
ă de
rezervări. Ca rezultat, comportamentul de răspuns devine un factor esențial pentru succesul întreprinderilor mi DJ

și mijlocii din domeniul turismului (Main, 2001; Pechlaner, Rienzner, Matzler, &amp; Osti, 2002). ±O
QMVT


satisfacția online are un impact pozitiv asupra loialită
JJ

BUÃU
GB
ă de programele de organizare cât și fa
ă de
TJUF
"OEFSTPO
BNQ
4SJOJWBOTBO



1PUSJWJ t cercetărilor lui Wolfe, Hsu, și Kang (2004), motivele pentru
DBSF
DPOTVNBUPSJJ
OV
BDIJ[J
ionează produse turistice online sunt: lipsa asistării personale, problemele de
securitate, lipsa de experiență, și lipsa timpului. Weber și Roehl (1999) au constatat că oamenii care
BDIJ[J
ionează produse turistice online, fac cumpărături online de 4 ani sau mai mult iar încrederea clienților

E-turismul : o abordare inovativă în domeniul turismului
15GB
ă de tranzac
JJMF
POMJOF
B
GPTU
DPOT truită prin experiența pozitivă a tranzacțiilor efectuate în trecut (Bai, Hu,
&MTXPSUI

BNQ
$PVOUSZNBO



#JFHFS

#FSJUFMMJ

8FJOFSU

BNQ
8JUUNFS



*OUFSOFUVM
EFKB

influențează comportamentul consumatorilor în țările în curs de dezvoltare pr FDVN
$IJOB
PGFSJOE
DPOTVNBUPSJMPS

o gamă mai largă de produse (Li &amp; Buhalis, 2005).
Deși există o mulțime de opțiuni disponibile pe Internet, din care clienții pot alege, barierele psihologice
împiedică adesea consumatorii dsă facă tranzacții online.
Datorită scurtării perioadei de așteptare și planificare, și implicit cre
UFSFB
UJNQVMVJ
MJCFS

DPOTVNBUPSJJ
WPS
EPSJ

cu siguranță să facă rezervări online și să primească biletele la domiciliu (O'Connor &amp; Frew, 2001). În plus,
FTIPQQJOHVM
PGFSB o acoperire geografică mare iar consumatorii pot alege dintr o gamă mare de produse
atunci când fac cumpărături la domiciliu (Peterson, Balasubramanian, &amp; Bronnenberg, 1997).
Werthner și Ricci (2004) au constatat astfel că industria turismului este MJEFS
ÎO
BQMJDB
JJMF
FDPNFS

$V
UPBUF

acestea, având în vedere că plata este cel mai im QPSUBOU
FMFNFOU
ÎEJO
DPNFS
VM
FMFDUSPOJD

DPOTVNBUPSJJ
TVOU

ÎOUPUEFBVOB
ÎOHSJKPSB
i de securitatea plă
ii. Aceste preocupări sunt rezultat al înfrac
JVOJMPS
POMJOF


Seprezentând unul dintre factorii majori care împiedică consumatorii să furnizeze informațiile de pe cărțile de
credit. Mills, Ismail, Werner, și Hackshaw (2002) au făcut o listă cu cele mai întâlnite infrac
JVOJ
QF
JOUFSOFU


cum ar fi: fraudarea licitațiil PS

GSBVEBSFB
WBDBO
FMPS

GSBVEBSFB
KPDVSJMPS

TQBN ul și furtul de identitate. "TUGFM

PSHanizațiile de afaceri trebuie să acorde mai multă atenție acestui fenomen pentru a se proteja pe ele și pe
clienții lor de eventualele fraude. $V
UPBUF
BDFTUFB
GSBVEFMF
QF
JOUFSOFU

OV
TVOU
TVTDFQUJCJMF
EF
B
GJ
DPNQMFU

prevenite sau ușor de detectat doar de organele legii (Mills et al., 2002). În plus, problemele legate de
DPOGJEFO
ialitate sunt considerate a fi de interes major pentru mulți consumatori. Aceasta conduce la situația în
care mulți călători folosesc internetul pentru a căuta informații, dar ac IJ[J
ionează în manieră tradi
ională
QSPEVTFMF
EF
DBSF
TVOU
JOUFSFTB
J


Comunitățile virtuale devin treptat incredibil de influente în domeniul turismului pe măsură ce consumatorii
încep să aibă tot mai multă încredere în părerile celorlal
J
EFDÃU
ÎO
NFTBKFMF
EF
NBSLFUJOH

±O
FMFHFSFB
SFMB
JFJ
EJOUSF
DBMJUBUF

J
JOUFO
ia cumpărării online în e UVSJTN
Acest studiu acoperă cele 4 variabile ale serviciilor de t VSJTN
POMJOF
QFSDFQ
JB
TUJNVMJMPS

QFSDFQ
ia calită
JJ

TFSWJDJJMPS

QFSDFQ
JB
V
VSJO
ei de cumpărare
J
QFSDFQ
ia utilită
JJ

EFTQSF
DBSF
OV
QSFB
T a vorbit până
BDVN
ÎO
DPOUFYUVM
FUVSJTNVMVJ
3FMB
JB
EJOUSF
DBMJUBUF

J
JOUFO
ia cumpărării se bazează, de obicei, pe două componente: încrederea în
BHFO
JJMF
EF
UVSJTN

J
TFSWJDJJMF
MPS

J
TBUJTGBD
ia adusă de ace
UJB
Încrederea consumatorului este în strânsă legătură cu integritatea vânzătorului.
Pe de altă parte, satisfac
ia este descrisă ca o stare emotională care se întâmplă ca răspuns la evaluarea unor
FYQFSJFO
F
BMF
BHFO
JMPSDMJFO
J
8FTUCSPPL


6OVM
EJOUSF
DPODFQUFMF
VOFJ
BGBDFSJ
BSF
DB
TDPQ
QSJODJQBM

E-turismul : o abordare inovativă în domeniul turismului
16TBUJTGBD
JB
DMJFO
JMPS
&B
FTUF
VO
NJKMPD
QSJO
DBSF
TF
QPU
DPOTUJUVJ
BWBOUBKF
DPNQFUJUJWF

J
OV
ÎO
VMUJNVM
SÃOE

TVQSBWJF
VJSFB
BHFO
JFJ
3FMB
JB
EJOUSF
DBMJUBUF

i decizia cumpărării online
JOF
EF
TFOUJNFOUFMF
QP[JUJWF
TBV
OFHBUJWF
QF
DBSF
MF
BSF

clientul legat de mediul online. Astfel, se poate concluziona că: relatia pozitivă a calită
JJ
JOGMVFO
Fază
cumpărarea online a produselor turistice.
În vremuri de concurență online severe, oferind recompense ca un stimulent reprezintă întotdeauna un mod
QFOUSV
B
DPOTPMJEB
JOUFO
ia de cumpărare a clientului.Acest lucru se poate realiza printr VO
TJTUFN
EF
QSJNF

planificate în funcție de preferințele clienților potențiali.
%JO
QFSTQFDUJWB

F turismului, utilitatea percepută pentru achizițiile online poate fi definită ca probabilitatea ca
acel consumator potențial care utilizează internetul să creadă că acesta va facilita cumpărarea produsului
SFTQFDUJW
Astfel, se poate desprinde următoarea concluzie: u
VSJO
a percepută în achizi
JPOBSF
WB
JOGMVFO
B
QP[JUJW

DBMJUBUFB
SFMB
JFJ
EJOUSF
FUVSJTN

J
GVSOJ[PSVM
EF
TFSWJDJJ
'JHVSB

*OUFO
iade cumpărare online
i determinan
iiFJ
ÎO
FUVSJTN
4VSTB
$IJV









ITP (planificarea inteligentă a călătoriei) un sistem care rezolvă problemele din domeniul e UVSJTNVMVJ
±O
PSJDF
SF
ea de internet există foarte multă informa
ie disponibilă pentru beneficiari. Această informa
JF
FTUF

eterogenă
i multiconectată, deci este imposibil de construit un sistem unitar care să combine toate sursele
JOGPSNB
JFJ
QFOUSV
PSJDF
VUJMJ[BUPS
±O
QSF[FOU

TJOHVSB
NPEBMJUBUF
EF
B
GBDF
BTUB
FTUF
EF
B
DPOTUSVJ
BQMJDB
JJ

TQFDJBMJ[BUF
QF
B
B
DFWB

DBSF
TVOU
HSFV
EF
ÎOUSF
JOVU

J
EF[WPMUBU
,OPCMPDL

J
"NCJUF


,OPCMPDL

J

E-turismul : o abordare inovativă în domeniul turismului
17BM
ii, 1998). Această situa
ie stă la baza multor probleme, una dintre cele mai importante fiind problema legată
EF
GFMVM
ÎO
DBSF
VO
VUJMJ[BUPS
BS
QVUFB
SFGPMPT i toată informa
ia disponibilă pentru a ob
JOF
P
TPMV
JF
QFOUSV

problemele sale. În prezent, există multe sisteme care extrag, filtrează
i prezintă eficient informa
JB
PC
inută
EF
QF
JOUFSOFU
5PUV
i, majoritatea acestor sisteme se bazează, în special, pe SFGPMPTJSFB
JOGPSNB
JFJ
&U[JPOJ




ITP este un sistem care permite rezolvarea problemelor care apar la folosirea paginilor web. El se bazează pe
conceptul agentului. Are următoarele caracteristici:


GJFDBSF
BHFOU
BSF
VO
WPMVN
EF
JOGPSNB
JJ
JODPNQM et sau nu are abilită
JMF
OFDFTBSF
QFOUSV
B
SF[PMWB

problemele apărute;
nu există un sistem de control global;
 JOGPSNB
ia nu este centralizată;
 FYFDV
ia sistemului este asincronă.
ITP integrează tehnicile tradi
JPOBMF
EF
SF[PMWBSF
B
QSPCMFNFMPS

DVN BS
GJ
QMBOJGJDBSFB

i invă
BSFB

DV

BWBOUBKFMF
QF
DBSF
MF
BSF
GPMPTJSFB
TJTUFNFMPS
%PNFOJVM
UVSJTNVMVJ
FMFDUSPOJD

Un agent de turism electronic trebuie sa aibă capacitatea de a planifica o călătorie. În acest domeniu (e UVSJTN


$BNBDIP

J
BM
JJ



DVOP
UJO
ele agentului se referă la ora
F

USBOTQPSU

MPDVSJ
EF
DB[BSF

GFMVM
ÎO
DBSF

utilizatorul poate călători între ora
e, aeroporturi, gări, închiriei ma
ini, sau cum să rezerve o cameră în hotel
FUD
$FMF
NBJ
JNQPSUBOUF
QVODUF
BMF
NBOBHFNFOUVMVJ
V nei călătorii sunt:
deplasarea până la destina
JF
 DB[BSFB
posibilită
JMF
EF
USBOTQPSU
ÎO
PSB
VM
SFTQFDUJW
 ÎOUPBSDFSFB
ÎO
PSB
VM
EF
SF
FEJO
ă.
±O
DFFB
DF
QSJWF
UF
USBOTQPSUVM

TBV
MVBU
ÎO
DPOTJEFSBSF
BWJPOVM

USFOVM

TBV
BVUPDBSVM
±O
DFFB
DF
QSJWF
UF

cazarea, sistemul poate folosi un agent care să acceseze informa
JB
EFTQSF
IPUFMVSJ
TBV
BMUF
GPSNF
EF
DB[BSF

disponibile. În cele din urmă, utilizatorul ar putea avea nevoie să ia un tren, autobuz sau taxi pentru deplasarea
la aeroport sau gară. Pos JCJMJUBUFB
EF
EFQMBTBSF
ÎO
KVSVM
PSB
ului se referă la închirieri de ma
JOJ

TBV
GVSOJ[BSFB

JOGPSNB
JJMPS
OFDFTBSF
EFTQSF
USBOTQPSUVM
ÎO
DPNVO
4USVDUVSB
TJTUFNVMVJ
ITP este un agent cu căutare multiplă ale cărui scopuri principale sunt:
să rezolve probleme de călătorie date de utilizator. Utilizatorul i
J
QPBUF
DSFB
WBDBO
a dorită, ob
JOÃOE
BTUGFM

un plan complet care să includă informa
JJ
MFHBUF
EF
USBOTQPSU

DB[BSF
&UD

E-turismul : o abordare inovativă în domeniul turismului
18extrage, sortează
i înmagazinează informa
JJ
BVUPNBU
EF
QF
QBHJOJMF
8&#
4JTUFNVM
GPMPTF
UF
BDFFB
J

JOGPSNB
ie pe care utilizatorul o poate găsi dacă vrea să 
i plănuiască singur vacan
B
împărtă
F
UF
EJGFSJUF
UJQVSJ
EF
DVOP
UJO
F
QFOUSV
B
DÃ
UJHB
FGJDJFO
ă în rezolvarea problemelor. Sistemul
QPBUF
SFVUJMJ[B
WFDIJMF
TPMV
JJ
TBV
JOGPSNB
iile stocate de către al
J
BHFO
J
ÎO
TJTUFN
*51ul are ca păr
i integrante următorii agen
J
6TFS"HFOU el se ocupă de întrebările utilizatorilor
i le oferă solu
ii. Pentru a face acest lucru, analizează
această problemă
J
PC
JOF
P
SFQSF[FOUBSF
BCTU ractă. UserAgent are un set de interfe
F
QFOUSV
B
QFSNJUF

JOUSBSFB

J
JF
JSFB
EF
JOGPSNB
JJ

J
FWBMVBSFB
TPMV
iilor găsite.
1MBOOFS"HFOU
are ca scop principal identificarea problemelor apărute la UserAgent
i găsirea unuor solu
JJ
MB

BDFTUF
QSPCMFNF
&M
BS e diferite abilită
J
QSFDVN
DPNOVOJDBSFB

QMBOJGJDBSFB

i învă
area. Procesul planificării
FTUF
SFBMJ[BU
ÎO
EPJ
QB
i: prima dată se ob
JO
TPMV
JJ
BCTUSBDUF
MB
BDFTUF
QSPCMFNF

i apoi se accesează pagini
XFC
QFOUSV
B
TF
PC
JOF
JOGPSNB
ia necesară.
8FC#PU
Bcest agent completează detaliile, ob
JOÃOE
JOGPSNB
ia cerută de pe Internet. Solu
JJMF
QBS
JBMF
EBUF

EF
8FC#PU
TVOU
GPMPTJUF
EF
1MBOOFS"HFOU
QFOUSV
B
PC
JOF
TPMV
JJ
EFUBMJBUF
$PBDI"HFOU
controlează un set de agen
i, se ocupă cu sarcini precum înregistrare B
BMUPS
BHFO
i, căutarea
VOPS
BHFO
J
OPJ
QFOUSV
BJ
BKVUB
QF
DFJMBM
J
FUD

4USBUFHJJ
EF
TVDDFT
ÎO
EPNFOJVM
FUVSJTNVMVJ
BQMJDBUF
QF
QJB
a coreeană
1F
QJB
a coreană au fost aplicate NBJ
NVMUF
TUSBUFHJJ

ÎO
GVOD
JF
EF
JOGSBTUSVDUVSB
FDPNFS
VMVJ

J
Bdezvoltării
FCVTJOFTTVMVJ
ÎO
HFOFSBM
"DFTUFB
TVOU
 "HFO
iile de turism care sunt novice în acest domeniu ar trebui să adopte un model de afaceri
BEFDWBU
QFOUSV
QSPQSJJMF
MPS
PCJFDUJWF

J
NFEJJ
EF
BGBDFSJ
FMFDUSPOJDF
'VSOJ[PSJJ
EF
TFSWJDJJ
FYUFSOF
BV
VO
NBSF

QPUFO
JBM
.BSLFUJOH ul ar trebui făcut selectiv. $Ã
UJHBSFB
VOFJ
CVOF
SFQVUB
JJ
QF
QJB
a locală ar trebui să fie o
QSJPSJUBUF
"DFTUF
BHFO
ii de turism ar trebui să î
i dezvolte o strategie pentru a pătrunde pe pie
FMF

JOUFSOB
JPOBMF

J
B
WJOEF
EJSFDU
QSPEVTFMF

J
TFSWJDJJMF
MPS
UVSJTUJDF
 "HFO
iile de turism trebuie să se focuseze pe două strategii cheie: 1. Să 
J
EF[WPMUF
BSJB
EF
TFSWJDJJ


J
QSPEVTF

i 2. Îmbunătă
irea permanent a calită
ii acestora. Ar trebui să î
i reconstruiască site VSJMF
8FC

QFOUSV
B
TF
DPODFOUSB
QF
DBQBDJUBUFB
DMJFOUVMVJ
EF
B
SF
ine acel site, mai mult decât pe cumpărare. Internetul
este o bună unealtă pentru a ajunge din urmă pie
FMF
JOUFSOB
JPOBMF
1SUFOFSJBUFMF
EJOUSF
BHFO
JJMF
EF
UVSJTN


J
DPNQBOJJMF
NBSJ
TVOU
GPBSUF
JNQPSUBOUF
Ar trebui să î
J
VUJMJ[F[F
SFTVSTFMF
QFOUSV
B
DPOTUSVJ P
FDPNVOJUBUF
Strategiile lor de afaceri ar trebui să fie concepute în strânsă legătură cu mediile lor de afaceri. Legătura cu un
TJUF
EF
HFTUJPOBSF
B
EFTUJOB
JJMPS
FTUF
BCTPMVUF
OFDFTB ră.%F[WPMUBSFB
VOVJ
TJ stem de rezervări online este cel
mai important aspect tehnologic. Trebuie luate diferite măsuri pentru a suprima lipsa de încredere a
consumatorilor, prin utilizarea ”despre noi”, ”cele mai frecvente întrebări”,
J
B
VOVJ
TFSWJDJV
U elefonic care să
GVOD
JPOF[F
OPOTUPQ
"HFO
iile de turism ar trebui să ia în considerare problemele legate de segme OUFMF
EF

QJB
ă, consolidarea încredererii
J
B
TJHVSBO
FJ
FDPOTVNBUPSJMPS

i extinderea activită
JMPS

E-turismul : o abordare inovativă în domeniul turismului
19
$PODMV[JJ
3FWPMV
JB
UFIOPM ogică bazată pe dezvoltarea Internetului a schimbat total condi
JJMF
EF
QJB
ă pentru
PSHBOJ[B
JJMF
EF
UVSJTN
$5* urile evoluează rapid, furnizând noi instrumente pentru managementul si
NBSLFUJOHVM
UPVSJTUJD
&MF
TVT
in legăturile dintre organiza
JJMF
EF
UVSJTN

J
DPOTVNBUPSJ

JBS
DB
SF[VMUBU


SFWPMV
ionează întregul process de dezvolatare
J
NBOBHFSJ[BSF
BM
QSPEVTFMPS

J
TFSWJDJJMPS
UVSJTUJDF
"TUGFM

TF

crează re
FMF

J
JOUFSGF
F
EJOBNJDF
DV
DPOTVNBUPSJJ

i partenerii de afaceri, se recrează produse turis UJDF

QSPBDUJWF

NFO
JOÃOE
BTUGFM
DPNQFUJUJWJUBUFB
PSHBOJ[B
iei de turism. Literatura de specialitate demonstrează că
cercetările din e turism sunt doar la început, iar întrebările legate de acest domeniu sunt din ce în ce mai multe

J
NBJ
EJWFSTF
$5*VSJMF
ÎO
DSF
UFSF
WPS
GVSOJ[B

i mai multă ”infrastructură” pentru întreaga industrie
i vor depă
J
UPBUF

BTQFDUFMF
ʡNFDBOJDFʡ
BMF
USBO[BD
JJMPS
ÎO
UVSJTN
&TUF
UPUV
i evident că viitorul e UVSJTNVMVJ
FTUF
GPDBMJ[BSFB
QF

UFIOPMPHJJMF
DBSF
WPS
BKVUB
PSHBOJ[B
JJle să interac
JPOF[F
DV
DMJFO
JJ
MPS
ÎOUS o manieră cât mai dinamică.
$POTVNBUPSJJ
EFWJO
EJO
DF
ÎO
DF
NBJ
QVUFSOJDJ

i capacită
JMF
MPS
EF
TUBCJMJ
FMFNFOUFMF
VOVJ
QSPEVT
UVSJTUJD
DSFTD

Ei au o gândire mult mai dezvoltată
i au mai multă experien
ă,
J
BTUGFM
TVOU
NVMU
NBJ
HSFV
EF
NVM
VNJU

±OUSFQSJOEFSJMF
JOPWBUPBSF
EJO
TFDUPSVM
TFSWJDJJMPS
WPS
BWFB
DBQBDJUBUFB
EF
B
SFEJSFD
JPOB

J
FYQFSUJ[B
BDFTUF

TFSWJDJJ
PGFSJUF
DPOTVNBUPSJMPS

i de a adăuga o mai mare valoare tranzac
JJMPS
FGGFDUVBUF
%F[WPMUBSFB
VOPS
OPJ

BQMJDB
JJF
$5* îi obligă pe furnizori să î
J
TDIJNCF
TUSBUFHJJMF
EF
DPNVOJDBSF

QFOUSV
B
GJ
DÃU
NBJ
FGJDJFOUF

Tehnologiile inovatoare vor sprijini interoperabilitatea, personalizarea, și re
FMFMF
QFSNBOFOUF "DFTUF
TUSBUFHJJ

TVOU
OFDFTBSF
BUÃU
MB
OJWFMVM
TUSBUFHJD

DÃU

i cel tactic al managementului, pentru a se asigura că oportunită
JMF


i provocările declan
BUF
EF
BDFTUF
$5*VSJ
TVOU
ÎO
BWBOUBKVM
PSHBOJ[B
JJMPS
EF
UVSJTN

QFOUSV
B
BUJOHF
VO
OJWFM

NBYJN
EF
JOPWBSF

J
DPNQFUJUJWJUBUF