E Societati Comerciale sau Regii Autonome pe Anii 2012 2014 Si Evaluarea Impactului Reducerii Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera In Municipiul Bucuresti

Studiu

privind fundamentarea subvențiilor la energia termică livrată populației de către societăți comerciale sau regii autonome pe anii 2012-2014 și evaluarea impactului reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în municipiul București prin utilizarea unor surse alternative

CUPRINS

LISTA TABELELOR ……………………………………………………………………………………………………… 7

LISTA FIGURILOR ………………………………………………………………………………………………………. 8

GLOSAR DE TERMENI ȘI ABREVIERI ……………………………………………………………………….. 9

1. INTRODUCERE ………………………………………………………………………………………………………. 11

2. ASPECTE METODOLOGICE ȘI INSTRUMENTE UTILIZATE ……………………………….

Abrevieri utilizate

CGMB – Consiliul General al Municipiului București

HCGMB – Hotărâre a Consiliului General al Municipiului București

UATMB – Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului București

PMB – Primăria Municipiului București

UAT – Unitate Administrativ Teritorială

HCL – Hotărâre a Consiliului Local

OG- Ordonanță de Guvern

OUG – Ordonanța de urgenta a Guvernului

HG – Hotărâre de Guvern

TVA – taxa pe valoarea adăugată

DAP – Direcția Administrare Patrimoniu

DEIC – Direcția Evidenta Imobiliară si Cadastrală

SC – Societate comercială

SRL – Societate cu răspundere limitată

ANRE – Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei

ANRSP- Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice

AMRSP – Autoritatea Municipala de Reglementare in domeniul Serviciilor publice

ELCEN – S.C. Electrocentrale București S.A

SEMB – Strategii energetice a Municipiului București

CME – Comitetului Municipal al Energiei

PT – Punct termic

CT – Centrale termice

CPL- Centrala Casa Presei Libere

1. INTRODUCERE

În contextul în care se manifestă tot mai coerent tendința UE de a stabili o

politică de energie și schimbări climatice, care să asigure o convergentă a

acțiunilor statelor membre într-un domeniu strategic pentru dezvoltarea Europei,

analiza impactului cerințelor acestei politici de reducere a emisiilor de gaze cu

efect de seră asupra economiei României capătă valențe multiple legate de:

(i) deciziile de dezvoltare și noile limitări asociate cu acestea, (ii) suportul de

negociere cu UE a elementelor de competitivitate, (iii) dezvoltarea structurală a

economiei și a piețelor de energie și certificate de emisie, (iv) măsuri de reducere

a emisiilor care, implicit, sunt destinate să producă dezvoltare economică, precum

și (v) alte aspecte asociate cu siguranța sistemelor energetice naționale și din UE.

Acest studiu este o primă încercare pentru România de a se face o evaluare

a impactului macroeconomic al respectării cerințelor de reducere de emisii impuse

de strategia 3 x 20% a UE. Creșterea de la 20% la 25% și chiar la 30% a cerințelor

de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră reprezintă teme de discuție în

organismele europene, iar consecințele economice asociate diverselor valori de

reducere sunt încă puțin analizate, cel puțin la nivelul economiei noastre. Astfel,

obiectivul principal al studiului este de a determina impactul reducerii emisiilor de

gaze cu efect de seră asupra economiei românești, prin utilizarea relațiilor

tehnologice și de interdependență dintre ramuri. Pentru a-și îndeplini acest

obiectiv studiul este structurat în mai multe părți principale care, pe de o parte, au

scopul de a prezenta cadrul general, național și din UE, în care se desfășoară

analiza, iar, pe de altă parte, să furnizeze elementele de analiză și informațiile de

bază necesare pentru înțelegerea evaluărilor făcute și a rezultatelor obținute.

Studiul conține trei tipuri de informații:

1) Descrieri documentare ale mecanismelor care au generat măsurile de

reducere a emisiilor în contextul general al schimbărilor climatice.

Aceste informații dau cadrul general în care se desfășoară analiza

reducerii de emisii, conținând referințe atât despre PK, cât și schema

EU-ETS a UE, precum și despre cadrul legislativ creat cu scopul

implementării acestor acorduri. Se descriu și tipurile de certificate

implicate în mecanismele introduse de cadrul legal menționat.

2) O sinteză a rezultatelor obținute în cadrul unor analize parțiale făcute

anterior în țară la nivel sectorial – rezultate ce vor fi folosite și în studiu.

De asemenea, este prezentată evoluția la zi a platformelor de

Evaluarea impactului reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră asupra economiei românești

12

tranzacționare, precum și informații privind investițiile în tehnologii de

generare și de modernizare structurală a consumatorilor (casnici și

economici), alături de informațiile specifice de evoluție a emisiilor

raportate la UNFCCC sau Banca Mondială. Informațiile acestea servesc

ca bază a evaluării măsurilor de reducere de emisii.

3) Elementele de metodologie și analiză a scenariilor de evaluare a

impactului cu rezultatele asociate simulărilor făcute. De asemenea, sunt

incluse informații despre indicatori specifici și propuneri de politici

destinate implementării acțiunilor de reducere a emisiilor fără a fi

afectate dezvoltarea și competitivitatea.

Studiul pornește de la faptul că România are deja un avantaj de emisii

reduse față de 1990, care a fost întărit și de scăderea din anii 2009 și 2010. Astfel,

primul scenariu considerat determină limitele de creștere a PIB, în perioada

2012-2020, care conduc la un nivel de emisii (în 2020) redus cu 20%, 25% și,

respectiv, 30% față de 1990. Ținând cont de faptul că, în prezent, UE analizează o

directivă de taxare a tuturor emisiilor cu 20,9 euro/t CO2. Și, luând în considerare

nivelul emisiilor din varianta cu 20% reducere, studiul pune în evidență

necesitatea de a internaliza, în economie, circa 1,8% din PIB care, pe de o parte,

va reprezenta venituri din taxe, dar pe de alta, va conduce la pierdere de

competitivitate a sectoarelor energointensive din economie. Această pierdere de

competitivitate, asociată creșterii prețurilor prin internalizarea externalităților de

emisii, este analizată asociat cu efectele asupra sectoarelor energie, oțel și ciment.

De asemenea, se extinde o estimare făcută anterior pentru sectoarele de sub

incidența EU-ETS.

Pentru înțelegerea aspectelor specifice domeniului reducerilor de emisii

sunt incluse informații de sinteză asupra PK, mecanismului EU-ETS, precum și

statistici asociate cu evoluția emisiilor în diverse țări din UE.

După determinarea acestor creșteri limită din primul scenariu, se trece la

introducerea de măsuri de reducere de emisii în generarea de energie, eficiența

energetică la consum, precum și reduceri datorate programelor tehnologice în

industrie, agricultură și transporturi. Pentru fiecare dintre aceste scenarii cu măsuri

de reducere de emisii se determină nivelul reducerilor față de 1990, precum și

costurile reducerilor ca procent din PIB, pentru fiecare sector economic luat în

considerare. Aceste determinări sectoriale servesc drept input pentru blocul inputoutput

din macromodelul Dobrescu, obținându-se impactul costurilor în PIB-ul

fiecărui sector.

După analiza celor două scenarii (conservativ, fără măsuri de reducere a

emisiilor și intervenționist, cu măsuri de reducere a emisiilor), studiul realizează

Evaluarea impactului reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră asupra economiei românești

8.4. Întărirea capacității de analiză și raportare a emisiilor

Este esențial, pentru a avea o imagine credibilă față de Comisia Europeană și

UNFCCC, să întărim capacitatea de a analiza și raporta evoluția cantităților de emisii,

prin crearea unei structuri permanente de analiză, care să primească periodic datele

specifice fiecărui sector de la entitățile abilitate din sectoare și să efectueze analizele

care permit urmărirea evoluției emisiilor, precum și prognoze ale impactului acestora

în perspectiva implementării politicilor guvernamentale de reducere a emisiilor. Pe

baza acestor prognoze se pot identifica și oportunitățile de investiții care să fie

analizate în sensul atragerii de fonduri și creșterea credibilității structurilor de

finanțare. Propunem înființarea unei unități de suport decizie dedicată care să asigure

preluarea datelor din surse diverse din economie și analizarea lor atât pentru

raportarea anuală, cât și pentru a furniza elementele de negociere a aspectelor de preț,

competitivitate, politici de schimbări climatice etc., pentru Guvernul României.

1. Scopul, obiectivele și atribuțiile prevăzute în actele normative în baza cărora funcționează Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Electrice și Termice (R.A.D.E.T) la nivelul municipiului București

Regia Autonoma de Distribuție a Energiei Termice București a fost înființata în baza Deciziei nr. 1200 din 10 decembrie 1990 a Primăriei Municipiului București, prin reorganizarea Grupului Întreprinderilor de Gospodărie Comunala în conformitate cu Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome si societăți comerciale.

Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Electrice și Termice se află din punct de vedere administrativ în subordinea Consiliului General al Municipiului București iar din anul 2003 este supusă reglementărilor Agenției Naționale de Reglementare a Serviciilor Publice de Gospodărie Comunală (ANRSC).

R.A.D.E.T București are ca obiectiv principal prestarea serviciilor de încălzire urbană și livrarea energiei termice în limita parametrilor de confort termic pentru populația capitalei și care se preocupă permanent pentru modernizarea și extinderea rețelei, administrând circa 4.000 Km de conducte, fiind cel mai mare sistem de termoficare din România și printre cele mai mari din lume.

Sistemele funcționale ale R.A.D.E.T utilizează căldura produsă prin ardere atât pentru energia electrică cât și pentru prepararea apei menajere.

Obiectivul principal al agentului economic are în vedere derularea unor programe pentru prestarea serviciilor la standarde europene, prin menținerea unor prețuri avantajoase pentru populație, mărind siguranța pentru exploatare.

În anii 2012 – 2015 au avut loc mai multe modificări ale obiectivelor si politicilor in domeniul sectorului energetic cu impact în organizarea si funcționarea RADET, astfel:.

Prin H.G. nr. 1.069 / 2007 a fost aprobata Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020. Obiectivul general al strategiei sectorului energetic îl constituie satisfacerea necesarului de energie atât în prezent, cât și pe termen mediu si lung, la un preț cât mai scăzut, adecvat unei economii moderne de piață și unui standard de viață civilizat, in condiții de calitate, siguranță în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile.

Principalele masuri pentru îndeplinirea obiectivelor prioritare in domeniul energiei termice, stabilite prin aceasta Strategie, sunt:

– Transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei 2006/32/CE privind eficiența energetică la utilizatorii finali și serviciile energetice și a cadrului legislativ european subsecvent;

– Perfecționarea reglementărilor privind schemele de sprijin pentru investițiile în unități de producție în cogenerare a energiei electrice și termice, în unități de producție a energiei utilizând resurse regenerabile, precum și a schemelor de sprijin pentru producerea de energie în cogenerare, cu resurse regenerabile, etc.;

– Asigurarea prin lege a unor facilități pentru investitorii privați care investesc în retehnologizarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică a populației;

– Asigurarea prin lege / perfecționarea unor facilități pentru populație pentru încurajarea achiziționării, montării și utilizării a unor instalații de încălzire și preparare a apei calde de consum prin utilizarea unor resurse energetice regenerabile (panouri solare, pompe de căldură, generatoare eoliene, surse geotermale, etc.)

– Promovarea de către stat a unor programe de investiții și sprijinirea autorităților administrației publice locale pentru retehnologizarea și modernizarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică a populației;

– Asigurarea cu prioritate a cantităților de gaze naturale din producția autohtonă, inclusiv cu garantarea continuității în alimentare pe termen lung, a sistemelor de încălzire centralizată cu energie termică a populației, ce utilizează unități de producție în cogenerare;

– Promovarea unor campanii de presă, precum și prin alte mijloace de informare, a necesității acordării de către populație a unor măsuri de creștere a eficienței energetice, a reducerii consumului de energie, a conservării resurselor fosile de energie, a utilizării resurselor regenerabile, a protecției mediului și a pericolului generat de fenomenul de încălzire globală.

Prin HCGMB nr. 277/2006 in Anexa nr. 1 au fost aprobați termenii de referința ai Strategii energetice a Municipiului București (SEMB) precum si constituirea Comitetului Municipal al Energiei (CME) , având ca atribuții în prima etapă, până la elaborarea SEMB rolul de a urmări elaborarea strategiei, dezbătând și avizând rapoartele intermediare al consultantului care elaborează strategia. La sfârșitul perioadei de elaborare, CME va aviza din punct de vedere tehnic înainte de prezentarea ei in comisii si in fata CGMB.

SEMB s-a concentrat exclusiv pe domeniile de consum de energie aflate sub autoritatea CGMB: încălzirea centralizată și, într-o oarecare măsură, transportul urban. Ca date de referință s-au luat situația consumului din anul 2007, prevederile „Strategiei energetice naționale pentru perioada 2007-2020” și reglementările UE .

Propunerile pentru SEMB au avut ca obiective generale pentru anul 2020:

emisii zero de dioxid de carbon (CO2) pentru consumul de căldură;

reducerea cu 50% a emisiilor de CO2 rezultate din activitățile de transport.

În domeniul producerii energiei termice, strategia a apreciat, depășit actualul concept de producere bazat pe producerea centralizată în câteva centrale mari de cogenerare, ceea ce necesită un sistem de transport de capacitate mare, astfel încât 25-30% din energia termică produsă se pierde prin transportul și distribuția de la centrale la consumatori. Majoritatea centralelor de producție existente sunt vechi și și-au depășit durata de viața normată. Niciuna dintre centrale nu respectă definiția unei centrale de cogenerare de înaltă eficiență folosită în directivele și politicile UE, întrucât atât eficiența cât și raportul putere/căldură sunt prea mici.

Conform strategiei propuse, încălzirea centralizată va prelua după anul 2020 circa 95% (în 2007, 65%) din totalul cererii de energie termică. Prin modernizarea energetică a clădirilor, cererea consumatorilor existenți se va reduce cu circa 45%, însă noii consumatori vor aduce o creștere de circa 25%. Astfel, cererea anuală va fi redusă cu circa 25%, de la aproximativ 4,8 milioane Gcal, în 2007, la circa 3,6 milioane Gcal, în anul 2020. În ceea ce privește încălzirea cu gaze naturale, aproape toți consumatorii de gaze naturale, din anul 2007, se vor racorda la sistemul de încălzire centralizată, până în anul 2020. Astfel, cererea anuală de energie termică va fi redusă de la circa 1,87 milioane Gcal, în anul 2007, la circa 0,17 milioane Gcal, în anul 2020.

Strategia a considerat că problemele principale din anul 2007 sunt reprezentate de instalațiile vechi, consumul mare de energie, confortul scăzut oferit de sistemul prezent și nivelul ridicat al emisiilor. Ca urmare, la nivelul municipiului București se prevăd următoarele măsuri:

a) reabilitarea termică efectuată în timp pentru totalitatea clădirilor, va reduce cererea de la un consum specific mediu de circa 300 kWh/(m2/an), la unul de 100 kWh/(m2/an);

b) autorizațiile de construcție pentru clădirile noi proiectate vor fi eliberate doar în condițiile în care consumul specific de energie termică este mai mic de 50 kWh/(m2/ an);

c) introducerea conceptului de furnizare „la cerere”, care să înlocuiască actualul concept „când este disponibil”;

d) acordarea de asistență proprietarilor de clădiri pentru obținerea finanțării acțiunilor de conservarea a energiei.

Rezultatele acestor măsuri vor consta în: reducerea cu circa 45% a cererii, îmbunătățirea confortului termic și o contribuție esențială la obținerea de emisii zero de CO2.

Pentru obținerea de emisii zero de CO2 pentru încălzirea centralizată strategia a propus implementarea următoarelor măsuri: 45% conservarea energiei (reabilitarea termică în totalitate a clădirilor, alte măsuri de reducere a pierderilor energetice), urmând ca necesarul de căldură în sistem centralizat să fie asigurat din următoarele surse:

40% prin panouri solare montate pe clădiri;

20% prin facilitățile de incinerare a deșeurilor, cu recuperarea căldurii;

20% din centralele de cogenerare (trigenerare) descentralizate, funcționând cu biocombustibil după 2020;

10% din cazane locale pentru acoperirea vârfului de sarcină, funcționând cu bio-combustibil după 2020;

10% din alte surse (pompe de căldură și acumulare, încălzire electrică).

Strategia elaborată la nivelul municipiului București are în vedere recondiționarea sistemului de alimentare cu energie termică a Municipiului București, bazându-se pe elementele de bază ale politicii energetice a UE, respectiv promovarea energiei regenerabile și a tehnologiilor cu carbon redus. Deși unele soluții tehnice sunt corecte și fezabile, propunerile privind obiectivul emisii zero de CO2 pentru București și recomandările tehnice privind utilizarea panourilor solare, a centralelor cu biocombustibili și reabilitarea integrală a clădirilor din București, toate realizate până în anul 2020 sunt, în mod categoric, nerealiste. Aceste propuneri nu țin seama de multe aspecte, între care unul, deloc de neglijat, îl reprezintă modul în care se iau deciziile și se traduc acestea în fapte în România.

La nivelul municipiului București, sistemul de alimentare centralizată cu energie termică este alcătuit din:

Sursa de producere a energiei termice reprezentată de 8(opt) centrale electrice de termoficare (care pot asigura energia termică pentru întregul oraș), 1(una) centrală termică de zonă (care poate asigura energia termică pentru o anumită zonă, din jurul centralei) și 47 de centrale termice de cvartal (care pot asigura energia termică doar pentru zonele limitrofe acestora);

Rețeaua termică primară (R.T.P.) sau rețeaua de transport asigură alimentarea centralizată cu energie termică din sursa de producere a acesteia. Rețeaua termică primară are configurație arborescentă, conform căreia fiecare centrală își are propriul sistem de rețele termice primare, aferent zonelor de consum arondate. La nivelul municipiului București, aceste sisteme sunt interconectate prin intermediul “unui inel magistral principal” care permite, atunci când este cazul, interconectarea lor. Inelul central permite circulația agentului termic fie într-un sens, fie în altul, după cum impune situația de moment. Ca urmare, față de funcționarea separată a fiecărei centrale, cu propriul areal de consum, la funcționarea interconectată se poate prelua, prin intermediul “inelului“, o cotă parte din consumatorii aferenți altui sistem, din arealul altei centrale.

Rețeaua termică secundară (R.T.S.) sau rețeaua de distribuție asigură distribuția energiei termice pentru încălzire și apă caldă la consumatori. Configurația rețelei termice secundare este arborescentă, compusă din patru conducte (conductă tur de încălzire, conductă retur de încălzire, conductă de apă caldă de consum, conductă de recirculare) amplasate în canale termice nevizitabile.

Sistemul de transport și distribuție a energiei termice din municipiul București, cuprinde: Rețele termice primare (893,83 km conductă), Rețele termice secundare (2970,601 km conductă), Puncte Termice in număr de 980.

Sistemul de încălzire centralizata asigura 72% din necesarul de energie termica al orașului București prin sistemul centralizat de termoficare 68% si prin Centrale Termice de cvartal 4%.

Pentru desfășurarea activității principale, R.A.D.E.T. București deține licențe pentru producerea energiei termice, transportul energiei termice, distribuția de energie termica și furnizarea de energie termică.

În cadrul regiei se desfășoară următoarele activități specializate, specificate în licențele acordate de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (A.N.R.E.), după cum urmează:

producerea de energie termică: licența nr. 135/05.12.2000;

transportul de energie termică: licența nr. 136/05.12.2000;

distribuția de energie termică: licența nr. 137/05.12.2000;

furnizarea de energie termică: licența nr. 138/05.12.2000.

Dreptul de proprietate asupra rețelelor de alimentare cu energie termică, instalațiile, construcțiile si terenurile aferente din București, aparțin domeniului public al municipiului București și sunt în administrarea RADET.

Obiectul de activitate al regiei constă în administrarea, dezvoltarea și executarea de prestări servicii către populație și agenții economici, pentru:

transportul și distribuția energiei termice;

producerea energiei termice în centrale poprii și distribuția acesteia;

prestări de transport bunuri pentru terți;

proiectare și asistență tehnică de specialitate;

vânzări deșeuri provenite din lucrări de reparații executate.

Activitatea de termoficare a R.A.D.E.T. presupune cinci sub-activități principale, respectiv:

exploatarea rețelei primare;

exploatarea rețelei secundare;

activitatea de gestiune a utilizatorilor și activitatea de comunicare cu clienții;

întreținerea rețelelor;

dezvoltarea tehnologică și modernizarea rețelelor.

Din structura organizatorică a R.A.D.E.T. fac parte două sucursale de termoficare, o sucursală de producere, o sucursală comercială și o sucursală de activități conexe.

RADET asigură operarea și întreținerea pentru 893 km rețea primară, 2.762 km rețea secundară, 980 puncte termice si module termice, 47 centrale termice și CT Casa Presei Libere.

Sistemul centralizat acoperă 72% din necesarul de căldură al Municipiului București, deservind 8.600 blocuri cu 19.030 branșamente, respectiv 566.000 apartamente și 1.235.000 locuitori, la care se adaugă 3.150 obiective social culturale, instituții publice și agenți economici.

In prezent, in condițiile in care „Regulamentul de organizare si funcționare a serviciului public de alimentare cu energie termică” nu este aprobat de către CGMB, Autoritatea Municipala de Reglementare in domeniul Serviciilor publice (AMRSP) monitorizează starea actuala a serviciului de alimentare centralizată cu energie termica , in baza Regulamentului Cadru aprobat prin Ordinul ANRSC nr. 91/2007. Conform Regulamentului cadru, indicatorii de performanță sunt stabiliți pentru următoarele activități: producție, transport/distribuție și furnizare:

Indicatorii de performanta pentru serviciile de transport și distribuție a energiei termice se stabilesc pentru:

a) racordarea utilizatorilor la rețelele termice;

b) întreruperea serviciului de transport/distribuție a energiei termice;

c) calitatea energiei termice;

d) soluționarea sesizărilor și reclamațiilor utilizatorilor.

Indicatori de performanta ai serviciului de furnizare a energiei termice

Indicatorii de performanta pentru asigurarea serviciului de furnizare a energiei termice se stabilesc avându-se în vedere:

a) adaptarea permanenta la cerințele utilizatorului;

b) realizarea în orice moment cel puțin a confortului termic standard;

c) asigurarea continuității serviciului;

d) asigurarea calității;

e) excluderea oricărui fel de discriminare privind racordarea și servirea utilizatorilor.

Indicatorii de performanta calculați nu sunt relevanți întrucât ei nu se raportează la o grila de referință a acestora.

Exemplific în acest sens un extras din raportul de monitorizare și evaluare a indicatorilor de performată realizați de operatorul RADET în trimestrul IV 2014, unde principalele constatări au fost următoarele:

„Pentru Secția Centrale Termice si Furnizare – CT Cvartal numărul de întreruperi accidentale a scăzut cu aprox. 44%, de la 73 în trim.IV 2013 la 41 în trim.IV 2014, scăzând și numărul utilizatorilor afectați cu aproape 30%, de la 325 în trim.IV 2013 la 227 în trim.IV 2014. Numărul întreruperilor cu durata mai mare de 24 ore, a scăzut de la 7 întreruperi în trim.IV 2013, la nici o întrerupere în trim.IV 2014. Durata medie a întreruperilor accidentale a rămas constanta 4,00 ore/avarie. În perioada analizată numărul reclamațiilor scrise privind calitatea energiei termice a rămas constanta la 12 reclamații iar cele telefonice au scăzut de la 120 reclamații în trim.IV 2013 la 61 reclamații in trim.IV 2014. Reclamațiile privind calitatea din vina distribuitorului au fost în număr de 43, reprezentând un procent de aprox. 52% din totalul reclamațiilor privind calitatea energiei termice.

Pierderea de energie termică în rețeaua de distribuție a înregistrat o valoare de 8,18%, în trim.IV 2014, mai mare decât cea din trim.IV 2013, când a înregistrat o valoare de 7,52%, iar pierderea specifică de apă de adaos a înregistrat o valoare de 0,11 mc/Gcal în trim.IV 2014, mai mica decât în trim. IV 2013 cu aprox. 49%.

In ceea ce privește indicatorul „Calitatea energiei termice” a fost analizată baza de date cu reclamațiile utilizatorilor înregistrate de operator privind calitatea energiei termice furnizate aflată pe site-ul acestui agent economic.

Din cele 61 reclamații privind calitatea energiei termice înregistrate in trim.IV 2014, s-a reținut apa de consum murdara și lipsa temperaturii care să asigure confortul termic. Raportul emis de AMRSP nu are o concluzie generala referitoare la realizarea indicatorilor de performanta si nici nu are recomandări pentru îmbunătățirea acestor indicatori.

Modul de organizare și funcționare a RADET

R.A.D.E.T. București este regie autonomă de interes local, cu personalitate juridică, sub autoritatea Consiliului General al Municipiului București. Regia are autonomie financiară, încheie bilanț, are relații economice financiare, comerciale și juridice cu alte regii autonome, societăți comerciale, persoane fizice și juridice române sau străine.

Sistemul de încălzire din surse centralizate în municipiul București a fost introdus începând cu anul 1947 prin centrale termice de cvartal, iar sistemul urban de termoficare cu livrarea energiei termice produsa combinat cu energia electrica in centralele electrice de termoficare s-a dezvoltat începând cu anul 1962.

Primul imobil cu sistem centralizat de încălzire a fost pus în funcțiune în anul 1950 în locația din Aleea Mântuleasa, nr.9.

Sistemul de termoficare al municipiului București s-a dezvoltat odată cu construcția de locuințe, începând cu anul 1960.

Primele zone încălzite la distanta prin intermediul unei rețele de producere centralizata și distribuție a energiei termice au fost: Ferentari, Bucureștii Noi, Bulevardul Basarabia, Calea Griviței, Dinicu Golescu, Floreasca si Giulești. De la acest moment rețeaua de alimentare cu energie termica a orașului a crescut în mod constant.

Alimentarea construcțiilor cu energie termica produsa în sistem centralizat prezintă avantaje multiple, cel mai important fiind cel legat de consumul redus de combustibil comparativ cu soluția de producere separată a energiei electrice și a căldurii. Din acest motiv a devenit una dintre direcțiile principale ale politicii energetice la nivel european.

Având în vedere că atât în România cât și în celelalte țări din Europa locuințele erau în proprietatea statului a condus la proiectarea construcțiilor și cu soluțiile de încălzire aferente.

După anul 1960 a evoluat nivelul construcțiilor de imobile și locuințe fiind de 11.000 apartamente pe an perioada 1961-1965 și de 25.000 în anii 1976-1989.

In acest sens, sistemul de termoficare a evoluat în mod accelerat un procent de 90% din locuințe fiind racordat la rețeaua publică de încălzire.

Dezvoltarea urbană a municipiului București a depășit capacitatea sistemului de termoficare proiectat și a surselor afectând în zilele foarte reci confortul termic al populației.

Decalajul între capacitatea de producere și necesarul de consum al populației a condus la o criză energetică între anii 1982-1989 care a condus la raționalizarea consumului de energie termică prin livrarea alternativă a încălzirii locuințelor livrarea apei calde.

În anul 1971 s-a pus în funcțiune centrala termică de la Casa presei Libere pe care RADET – ul a modernizat-o în anul 1996.

După anul 1990 ca urmare a scăderii numărului de obiective industriale care au fost racordate la sistemul de încălzire al capitalei a determinat depășirea capacității instalațiilor de furnizare față de necesarul de consum al populației.

Sistemul de termoficare se compune din doua sectoare de activitate:

– producerea energiei electrice si termice ;

– transportul si distribuția energiei termice .

Alimentarea cu energie termica primara pentru sistemul de termoficare este asigurata de 4 centrale electrice de termoficare aparținând S.C. Electrocentrale București S.A. – ELCEN respectiv CET București Sud, CET București Vest, CET Grozăvești și CET Progresu si 2 centrale electrice de termoficare autonome, respectiv CET Grivița si CET Vest Energo si CET Casa Presei (aparținând R.A.D.E.T.).

Capacitatea termica totala instalata a acestor centrale este de 2090 Gcal./h, din care capacitatea centralelor ELCEN este de 1,920 Gcal./h, iar a centralelor autonome este de 70,34Gcal./h, așa cum se prezintă mai jos:

Sursa: Site www.zf.ro/elcen – prelucrate de autor

Din datele prezentate, rezulta ca 91% din capacitatea termica instalata si cea disponibila o reprezintă centrale aparținând Societății Electrocentrale București S.A. – ELCEN.

Activitatea de producție a Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice este structurata pe o Direcție de exploatare și mentenanță care are in subordine 4 divizii: producere, distribuție, transport și activități conexe.

In prezent, R.A.D.E.T. asigura exploatarea si întreținerea a 892,93 Km. conducta agent termic primar, prin care se transporta agentul termic de la producător la cele 980 puncte termice urbane si module, 44 dotații module, precum si 2.964,6 Km. conducta agent termic secundar, prin care se realizează transportul agentului termic secundar de la punctele termice către consumatori, astfel:

Sursa: Site www.radet.ro – date prelucrate de autor.

În anul 2013 s-a furnizat agent termic pentru încălzirea și prepararea apei calde de consum către un număr de 8.600 blocuri (adică 566.000 apartamente și 1.230.000 persoane), însumând un număr total de 32.503 branșamente, unui număr de 3.082 agenți economici, dintre care 278 de instituții publice și 11 sere.

De asemenea, R.A.D.E.T. produce si distribuie energie termica prin cele 47 de centrale termice de cartier si Centrala Termica Casa Presei care produce agent termic primar.

Cantitățile de energie termica sub forma de apa fierbinte (Gcal.) din sistemul de termoficare, facturate in perioada 2012-2014 defalcata pe beneficiari (populație si agenti economici), se prezintă astfel:

Sursa: Site www.radet.ro – date prelucrate de autor.

În anul 2012 și 2013 consumul de energie termică atât pentru populație cât și pentru agenții economici este relativ constant dar pe fondul crizei economice acesta a scăzut în anul 2014.

Consumul mai mare de energie termică în anul 2013 față de 2014 a fost determinat și de condițiile meteorologice cu valori scăzute în perioada de iarnă a anului 2013 când temperatura a scăzut și până la -10°C.

Figura nr. 1. Evoluția consumului de energie termică pe anii 2012-2014 în municipiul București.

In ceea ce privește producerea energiei termice de către centralele de cartier si centrala termica zonala Casa Presei distribuită pe rețeaua secundara, se constata ca energia termica livrata din surse proprii a fost de 359.436 Gcal în anul 2012 la 368.210,4 Gcal in anul 2013 și 339.020,7 Gcal în anul 2014 .

Pe centrale termice, energia termica produsa de R.A.D.E.T. in perioada 2012-2014 se prezintă astfel:

Sursa: Site www.radet.ro – date prelucrate de autor.

In structura, se constata ca în proporție de aproximativ 55% din energia termica este produsa la Centrala termica zonala – Casa Presei, iar restul de 45% de energie termica livrata de centralele termice de cartier.

Sistemul de termoficare al municipiului București se prezintă ca un ansamblu de instalații termoenergetice bine definit prin care se asigura încălzire si apa calda de consum.

Analiza datelor prezentate în situațiile financiare

Situațiile financiare încheiate in perioada 2012 – 2014 de către RADET au fost întocmite în conformitate cu O.M.F.P. nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene și cu Legea nr. 82/1991 a contabilității, cu modificările și completările ulterioare.

Aceste situații financiare cuprind bilanțul contabil; contul de profit și pierdere; situația fluxurilor de trezorerie; situația modificării capitalurilor proprii și note explicative la situațiile financiare.

Situație privind realizarea veniturilor si a cheltuielilor prevăzute in bugetul de venituri si cheltuieli în perioada 2012-2014, se prezintă după cum urmează:

Sursa: Date de pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice prelucrate de autor.

Din cele de mai sus rezulta că anual agentul economic a înregistrat pierderi, cheltuielile totale depășind în fiecare an bugetul de venituri si cheltuieli aprobat prin Consiliul de administrație al Regiei.

Din datele prezentate se constată că gradul de realizare a veniturilor planificate în anul 2012 a fost de 92,51%, iar în anul 2013 acesta a scăzut la 90,11%. În schimb, gradul de realizare a cheltuielilor în anul 2013 a fost de 96,89% față de anul 2012 când a fost de 105,36%.

Dintre acești indicatori se constată o îmbunătățire în anul 2013 a indicatorilor economico-financiari privind realizarea bugetelor de venituri și cheltuieli în sensul că s-a îmbunătățit corelația dintre cheltuielile realizate raportat la gradul de realizare a veniturilor.

Acest aspect se poate observa și din analiza acestor indicatori în dinamică, respectiv în anul 2013 veniturile realizate au fost cu 2,03% mai mari decât cele realizate în anul 2012, iar cheltuielile realizare au crescut cu 1,54% față de cele realizate din anul 2012.

Situația contului de profit și pierdere

Sursa: Date de pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice prelucrate de autor.

Din analiza datelor prezentate în contul de profit și pierdere întocmit pentru perioada 2012 – 2014 rezultă următoarele aspecte:

veniturile totale au înregistrat o creștere de 22.995.261 lei în anul 2013 față de anul 2012, iar în anul 2012 au scăzut cu 154.059.723 lei față de anul 2011;

cheltuielile totale au înregistrat o creștere de 21.952.254 lei în anul 2013 față de anul 2012, iar în anul 2012 o scădere semnificativă de – 768.007.937 lei față de anul 2011;

în dinamica se poate constata ca regia a înregistrat o tendința de îmbunătățire a rezultatului economico – financiar prin diminuarea pierderilor realizate de la 904.421.089 lei în anul 2011, la 289.472.875 lei în anul 2013.

De menționat că în perioada (2012-2014) bugetul de venituri și cheltuieli al regiei a fost aprobat cu rezultat financiar negativ.

Prețului local de facturare pentru energia termică furnizată populației în Municipiul București în perioada 2012-2014 a rămas nemodificat fiind stabilit în baza HCGMB nr. 141/27.07.2011 și este de 137 lei /Gcal fără TVA.

Evoluția indicatorilor economico-financiari

Referitor la dinamica veniturilor și cheltuielilor în perioada 2012-2014 , din analiza Situației privind realizarea veniturilor si a cheltuielilor prevăzute in bugetul de venituri si cheltuieli in perioada 2012-2014 se constata că anual RADET a avut bugetul de venituri si pierderi aprobat cu un deficit de aproximativ 10%, datorat in principal datoriilor istorice către ELCEN.

In anul 2012 pierderea efectiva realizata de RADET a fost de 290.473 mii lei ceea ce înseamnă o pierdere de 25% datorata in principal plății cu mare întârziere a subvenției de către Municipiul București.

În anul 2013 pierderea efectiva a fost de 289.430 mii lei , iar în anul 2014 aceasta a ajuns la 308.844 mii lei ceea ce reprezintă un deficit de 50% datorat in principal plății cu mare întârziere a subvenției de către Municipiul București dar si refuzului CGMB de majorare a tarifului practicat de RADET pe fondul creșterii tarifelor practicate de principalul furnizor – ELCEN.

Referitor la stabilirea si încasarea subvențiilor, potrivit situației prezentate mai jos privind modul de încasare a subvențiilor de la bugetul local, RADET a primit subvenția solicitata de la Municipiul București in cuantumul solicitat pentru anii 2012 si 2013 dar cu întârzieri foarte mari, astfel:

Lei

Sursa: Site http://energy-center.ro/actualitate-news/primaria-capitalei – date prelucrate de autor.

Grafic situația se prezintă după cum urmează:

Figura nr.2 Situația subvenției solicitată și încasată.

In conformitate cu prevederile art. 5^1 din OG<LLNK 12006 36130 301 0 32>OGOGOG nr. 36/2006 privind instituirea prețurilor locale de referință pentru energia termică furnizată populației prin sisteme centralizate, modificata si actualizata cu OUG nr. 69/2011: „Sumele acordate furnizorilor de energie termică, prevăzute la art. 3 alin. (4), inclusiv sumele acordate în avans conform prevederilor art. 5 alin. (1), sunt virate de către autoritățile administrației publice locale furnizorilor de energie termică în termen de 15 zile de la prezentarea deconturilor justificative, în conturi de tip ESCROW, deschise la bănci de către furnizorii de energie termică.”

In anul 2012, Regia a depus la UATMB lunar deconturile pentru acordarea subvenției conform OG nr. 36/2006 cu modificările si completările ulterioare, dar plățile au fost realizate cu o întârziere de aproximativ 30-45 zile. In anul curent a fost plătit doar 72% din subvenția solicitata iar in anul următor (in cursul luni martie 2013) a fost achitat si restul subvenție, respectiv 164.276.219 lei (28% din total subvenție solicitata in anul 2012).

In anul 2013, plata subvenției datorate către RADET de Municipiul București a fost in valoare de 625.048.233 lei. Aceasta a fost achitata in proporție de 52% (322.723.781 lei ) in anul curent iar restul de 48% in anul următor deci cu întârzieri care depășesc 250 de zile.

In anul 2014, plata subvenție de către Municipiul București s-a realizat doar in proporție de 42% din suma solicitata respectiv, 249.675.548 lei . Ultima plata realizata de Municipalitate a fost in 15.12.2014 pentru decontul din luna februarie 2014, iar in anul 2015 s-a efectuat pana la data de 20.02.2015 plati cu aceasta destinație in valoare de 46.138.071 lei, rămânând de achitat suma de 302.191.436 lei , respectiv 52% din valoarea subvenției solicitate in anul 2014.

Fac precizarea că peste 88% din clienții RADET sunt persoane fizice care beneficiază de subvenția stabilita in baza OG nr. 36/2006 cu modificările si completările ulterioare si in plus subvenția de 170 lei/Gcal este jumătate din prețul total cu TVA (preț de cumpărare/producere+tarif distribuție RADET = 341 lei/Gcal).

In acest mod activitatea Regiei depinde foarte mult de plățile efectuate de Municipiul București, iar datorita acestor întârzieri in plata subvențiilor s-a ajuns la înregistrarea unor pierderi mai mari decât cele aprobate prin bugetul de venituri si cheltuieli.

Prin neplata datoriei către RADET, Municipiul București înregistrează arierate din ce in ce mai mari iar la nivelul Regie nu se pot realiza investițiile necesare pentru reducerea pierderilor tehnologice și realizarea cerințelor Uniunii Europene privind protecția mediului.

In perioada 2012- 2014, cifra de afaceri realizata a regiei a înregistrat o creștere in anul 2013 fata de anul 2012, iar in anul 2014 aceasta a scăzut fata de anul 2013, astfel:

– in anul 2012 – 1.099.350.639 lei ;

– in anul 2013 – 1.126.371.228 lei ;

– in anul 2014 – 1.077.951.575 lei.

Deși cifra de afaceri a crescut, regia a înregistrat pierderi din activitatea de exploatare in perioada analizata.

Referitor la evoluția veniturilor din exploatare in perioada 2012-2014 acestea se prezintă astfel:

lei

Sursa: Site Ministerul Finanțelor Publice – date prelucrate de autor.

Veniturile din exploatare au înregistrat o creștere de numai 2 % in anul 2013 fata de anul 2012 iar in anul 2014 acestea au scăzut cu 4% fata de anul 2013, respectiv de la 1.117.073.245 lei in anul 2012, la 1.142.107.033 lei in anul 2013 si la 1.094.266.289 lei in anul 2014.

Grafic evoluția veniturilor din exploatare se prezintă în figura nr.2.

Veniturile din servicii prestate și producția vânduta au scăzut cu 1,3% in anul 2013 fata de anul 2012, respectiv de la 623.784.683 lei in anul 2012 la 622.258.132 lei in anul 2013 si au scăzut cu 1,4 % in anul 2014 fata de anul 2012, respectiv ajungând la valoarea de 595.670.411 lei .

Veniturile din subvenții pentru diferența de tarif au crescut cu 1,5 % in anii 2013 si 2014 fata de 2012 si, respectiv de la 475.565.956 lei in anul 2012, la 504.071.155 lei in anul 2013 si la 482.262.575 lei in anul 2014.

Referitor la evoluția principalelor cheltuielile de exploatare, conform „Situației privind evoluția cheltuielilor de exploatare in perioada 2012-2014” aceasta se prezintă astfel:

Sursa: Date prelucrate de pe site www.mfinante.ro

„Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile”, „Alte cheltuieli de exploatare” si „Cheltuieli cu salariile personalului si tichete masa” reprezintă un procent de 97 % din totalul cheltuielilor de exploatare, reprezentarea grafica a acestora se prezintă astfel:

Figura nr. Structura cheltuielilor de exploatare.

Sursa: Date prelucrate de pe site www.mfinante.ro

Cheltuielile cu materiile prime si materialele consumabile a căror pondere in cheltuielile totale de exploatare s-au încadrat in intervalul 65,4%-67,5%, au crescut cu 1 % in anul 2013 fata de anul 2012, respectiv de la 918.988.271 lei in anul 2012 la 956.744.311lei in anul 2013, si cu 1 % in anul 2014 fata de anul 2013, respectiv la 948.001.839 lei in anul 2014.

Din cele de mai sus se poate observa ca ponderea cea mai mare in cheltuielile de exploatare provine din „Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile”, respectiv 65% din total. Aceste cheltuieli nu pot fii integral controlate de RADET pentru ca preturile de la materiile prime sunt stabilite prin decizii ale ANRE. In concluzie, RADET nu poate reduce aceste cheltuieli decât prin eficientizarea exploatărilor și reducerea pierderilor tehnologice.

„Alte cheltuieli de exploatare” reprezintă 21% din totalul cheltuielilor de exploatare si se refera in principal la penalitățile pe care RADET trebuie să le achite către ELCEN pentru datoriile istorice .

„Cheltuieli cu salariile personalului si tichete masa” reprezintă in medie 10% din totalul cheltuielilor de exploatare si sunt in scădere de la un an la altul, acest lucru se datorează in principal numărului ridicat de pensionări care se înregistrează anual, salariile rămânând in general la același nivel.

Cheltuielile cu personalul a căror pondere în cheltuielile totale de exploatare s-au încadrat in intervalul 9,7%-9,3%, in perioada analizata, au scăzut de la 136.751.803 lei in anul 2012 la 126.587.599 lei in anul 2013 si au crescut la 131.099.788 lei in anul 2014.

Numărul de personal al regiei a scăzut în perioada 2012-2014, de la 3.749 persoane in anul 2012, la 3.692 persoane in anul 2013 si 3.632 persoane în anul 2014, ceea ce in procente reprezintă o scădere de 1,52 % pe perioada analizată.

Numărul de personal al regiei în structura se prezintă astfel:

Tabelul nr. Structura de personal

Sursa: Date prelucrate de pe site www.mfinante.ro

Pe categorii de personal, se constata ca numărul de muncitori a scăzut cu 37 persoane in 2012 fata de 2013 si cu 96 persoane in 2014 fata de 2012, numărul de maiștri nu a avut variații semnificative in anul 2014 fiind in număr de 98 persoane, iar numărul de personal TESA a scăzut cu 17 persoane in 2013 fata de 2012 si cu 20 persoane in 2014 fata de 2012.

In perioada analizată, numărul total de personal a avut un trend descendent de la 3749 persoane în anul 2012 a scăzut în anul 2014 pana la 3632 persoane.

In ceea ce privește câștigul mediu salarial brut, acesta a crescut de la 2.538 lei in anul 2012 la 2.728 lei in anul 2013 si la 2.844 lei in anul 2014, ceea ce reprezintă in procente o creștere cu 7,5 % in anul 2013 fata de 2012 si de 12 % in anul 2014 fata de 2012.

Salariul mediu brut pe economie a fost de 2.134 lei in anul 2012, 2.241 lei in anul 2013 si de 2.360 lei in anul 2014, iar salariul mediu brut pe ramura a fost de 3.998 lei in anul 2012, 4.068 lei in anul 2013 si de 4.648 lei in anul 2014.

Având in vedere cele prezentate mai sus s-a constatat ca in perioada analizată câștigul mediu salarial brut la nivelul regiei a fost mai mare in medie cu 17% fata de salariul mediu brut pe economie. Comparând câștigul mediu salarial brut la nivelul regiei cu salariul mediu brut pe ramura a rezultat faptul ca ritmul de creștere a câștigului mediu salarial brut pe regie a fost mai scăzut decât cel al salariului mediu brut pe ramura.

Referitor la situația privind indicatorii economici realizați în perioada 2012-2013 – așa cum s-a prezentat în datele de mai sus, se desprind următoarele concluzii:

– reducerea eficientei în utilizarea imobilizărilor: rata rotației imobilizărilor corporale si necorporale de care dispune regia, calculata ca raport intre cifra de afaceri si activele imobilizate, este foarte mica, rămânând relativ constantă în perioada analizată respectiv 0,80, ceea ce arata ca activele fixe de care dispune regia nu sunt utilizate corespunzător iar cele care conduc la îmbunătățirea condițiilor de mediu sunt inexistente;

– scăderea eficienței în utilizarea activelor totale: rata rotației activelor totale, calculata ca raport intre cifra de afaceri si activele totale este foarte mica, constatându-se o descreștere de la 0,58 in anul 2012 la 0,55 in anul 2013 si la 0,28 in anul 2014, ceea ce arata ca regia nu generează suficiente venituri din vânzări pentru valoarea activelor utilizate, fiind necesara o disponibilizare a activelor care nu aduc nici un profit ;

– reducerea imobilizării stocurilor: a crescut anual viteza de rotație a stocurilor, ce aproximează de cate ori stocul a fost rulat pe parcursul exercițiului financiar și a scăzut implicit numărul de zile de stocare a bunurilor în unitate, calculat ca raport intre soldul mediu al stocurilor si cifra de afaceri înmulțit cu numărul de zile dintr-un an, de la 23,26 zile in 2012, la 25,72 zile în anul 2013 si la 16,12 zile în anul 2014 ;

– creșterea eficacității in colectarea creanțelor: a scăzut viteza de rotație a debitelor clienți, calculata ca raport intre soldul mediu al clienților si cifra de afaceri înmulțit cu numărul de zile dintr-un an, respectiv a scăzut numărul de zile necesar pentru plata datoriilor de către debitori de la 76,65 zile in anul 2012 la 72,38 zile in anul 2013 iar in anul 2014 aceasta a scăzut la 70,4 zile;

– reducerea eficacității în plata datoriilor : a scăzut viteza de rotație a creditelor – furnizori, calculata ca raport intre soldul mediu al furnizorilor si cifra de afaceri înmulțit cu numărul de zile dintr-un an, respectiv a crescut numărul de zile necesar pentru plata datoriilor către furnizori, de la 832 zile în anul 2012, la 934 zile in anul 2013 iar in anul 2014 aceasta a crescut la 1113 zile;

– creșterea insolvabilității unității: unitatea este insolvabila pe termen scurt, drepturile creditorilor neputând fi acoperite din valoarea activelor, chiar daca se iau in considerare stocurile (in general greu de valorificat la valoarea contabila). Valoarea recomandata a indicatorului de lichiditate curenta (calculat ca raport intre activele curente si datoriile curente) este 2, dar in cazul de fata este subunitara in fiecare an, ceea ce indica faptul ca daca activele curente ar fi valorificate la 100 % din valoarea lor, nu s-ar acoperi decât 18% din obligațiile unității (in perioada 2012-2014);

– creșterea anuala a datoriilor către furnizori de la 2.668.534.897 lei in anul 2012, la 3.086.219.611 lei in anul 2013 si la 3.490.751.839 lei in anul 2014, ceea ce reprezintă in procente o creștere de 14 % in anul 2012 si de 25 % in anul 2014 fata de anul 2012. Din totalul obligațiilor neachitate, ponderea datoriilor către ELCEN a fost de 97,83 % in anul 2012, 98,01 % in anul 2013 si 98 % in anul 2014.

In cifre absolute, valoarea obligațiilor neachitate către E.L.C.E.N. a crescut de la 2.610.541.755 lei la 31.12.2012, la 3.024.778.030 lei în anul 2013 si la 3.428.471.069 lei in anul 2014, reprezentând o creștere de 14 % in 2013 si de 24 % in 2014 fata de 2012.

– creșterea anuala a creanțelor neîncasate de la 463.483.379 lei în anul 2012 la 580.406.164 lei în anul 2013 si la 651.599.706 lei în anul 2014, ceea ce reprezintă în procente o creștere de 20 % in 2013 fata de 2012 și de 29 % în 2014 fata de 2012.

Din totalul creanțelor neîncasate, ponderea creanțelor neîncasate de la populație a fost de 42,06 % in anul 2012, 33,50 % in anul 2013 si de 30 % in anul 2014.

In cifre absolute, valoarea creanțelor datorate de populație a scăzut de la 194.942.648 lei in anul 2012 la 194.442.991 lei in anul 2013 si la 197.206.170 lei in anul 2014, ceea ce reprezintă în procente o scădere de 0,01 % in anul 2013 fata de anul 2012 si o creștere de 2% in anul 2014 fata de anul 2012.

Referitor la „Structura tarifului de transport si distribuție a energiei termice destinata populației” precizez ca tariful pentru transport și distribuție a energiei termice prin PT urbane destinata populației este de 106,24 lei/Gcal (fără TVA) și a fost aprobat prin HCGMB nr. 142/2011 privind aprobarea tarifelor de transport si distribuție a energiei termice livrata prin puncte termice urbane si de transport pentru agenții economici cu puncte termice proprii, precum si a preturilor locale medii de facturare a energiei termice pentru agenții economici, practicate de R.A.D.E.T București".

Tabelul nr. Structura cheltuielilor incluse în tariful de energie termică destinat populației aprobat prin HCGMB nr.142/2011, este următoarea:

Sursa – Site – doc.pmb.ro/monitorul_oficial/2011/iul_2011/volumul_1.pd – date prelucrate de autor.

Figura nr. Reprezentarea grafica a tarifului de transport se prezintă astfel:

Sursa – Site – doc.pmb.ro/monitorul_oficial/2011/iul_2011/volumul_1.pd – date prelucrate de autor.

Din cele de mai sus se poate observa ca ponderea cea mai mare o are „Consumul tehnologic” (42%) din total tarif respectiv pierderea tehnologica pe rețele de transport de la furnizor până la client, reprezentând transfer de temperatura și pierderi prin avarii acestea afectând calitatea mediului înconjurător.

In structura tarifului, 29% reprezintă cheltuielile totale cu salariile (inclusiv contribuțiile si tichetele de masa). Costurile cu energia electrica si apa de adaos reprezintă împreuna doar 12% din totalul tarifului, iar cheltuielile de dezvoltare si modernizare doar 1%.

Referitor la „Structura tarifului de transport si distribuție a energiei termice destinata operatorilor economici alimentați din puncte termice proprii”, aceasta se prezintă astfel:

Tabelul nr. Structura cheltuielilor incluse în tariful de energie termică destinată agenților economici aprobat prin HCGMB nr.142/2011

Sursa – Site – doc.pmb.ro/monitorul_oficial/2011/iul_2011/volumul_1.pd – date prelucrate de autor.

Figura nr. Structura tarifului de transport si distribuție a energiei termice destinata operatorilor economici alimentați din puncte termice proprii:

Sursa – Site – doc.pmb.ro/monitorul_oficial/2011/iul_2011/volumul_1.pd – date prelucrate de autor.

Fac precizarea ca tariful pentru transport și distribuție a energiei termice prin PT proprii pentru agenții economici este de 61 lei/Gcal (fără TVA) și a fost aprobat prin HCGMB nr. 142/2011.

In cadrul tarifului pentru transport și distribuție a energiei termice prin PT proprii pentru agenții economici ponderea cea mai mare o are Consumul tehnologic (44%) urmat de cheltuielile cu salariile (31,36%) iar cheltuielile de dezvoltare si modernizare in procent de numai 1,9%.

Prin nerealizarea unui plan de investiții pentru modernizarea si reabilitarea sistemului de termoficare a rezultat ca pierderile tehnologice au cea mai mare pondere in stabilirea tarifelor de transport al energiei termice atât pentru populație cat si pentru operatorii economici acest lucru conducând la majorarea nejustificată a tarifului de transport și inevitabil afectând calitatea mediului înconjurător.

Tarifele și prețurile de producere practicate de RADET București au avut in general același nivel în perioada 01.01.2012- 31.12.2014, ele fiind aprobate prin HCGMB nr. 315/2008 privind aprobarea preturilor de producere a energiei termice in centrale termice de cvartal si centrala termica "Casa presei libere", de transport si distribuție a energiei termice livrată populației si agenților economici prin puncte termice urbane, de transport pentru agenții economici cu puncte termice proprii, a preturilor locale medii de facturare a energiei termice pentru agenții economici si a prețului de producere a apei de adaos dedurizata, către RADET București, tariful către populatie ramanand neschimbat” si respectiv prin HCGMB nr. 142/2011 privind aprobarea tarifelor de transport si distribuție a energiei termice livrata prin puncte termice urbane si de transport pentru agenții economici cu puncte termice proprii, precum si a preturilor locale medii de facturare a energiei termice pentru agenții economici, practicate de R.A.D.E.T București.

Începând cu anul 2014, prin HCGMB nr. 309/2013 privind aprobarea ajustării prețului local de facturare a energiei termice furnizata consumatorilor non-casnici (agenți economici), practicat de RADET București a crescut acest tarif cu 30%, tariful pentru populație rămânând neschimbat.

Referitor la „Situația privind tarifele practicate de ELCEN in perioada 01.01.2012-31.12.2014” acestea au fost ajustate anual prin decizii ANRE, tarifele crescând cu 8% pentru utilizatorii casnici si cu 36% pentru utilizatorii non-casnici.

In cazul ELCEN, tariful de producție al energiei termice este aprobat de ANRE, la solicitarea ELCEN. In cazul RADET pentru stabilirea tarifelor de producție si distribuție a energiei termice sunt necesare aprobarea ANRSC si ulterior acestea trebuiesc aprobate prin hotărâre de către Consiliul General al Municipiului București in conformitate cu prevederile art. 8 si art. 40 din Legea nr. 325/2006.

In perioada analizată prețul local de facturare pentru energia termică furnizată populației a fost de 137 lei/Gcal (fară TVA) in conformitate cu HCGMB nr. 141/27.07.2011 privind aprobarea prețului local de facturare a energiei termice furnizate populației, practicat de R.A.D.E.T București.

Referitor la soldul conturilor de furnizori de energie termica, acestea se prezintă după cum urmează:

ELCEN asigura 93% din energia termica distribuita de RADET, plățile efectuate fiind în perioada analizată în valoare de 2.067.514.053 lei pentru facturi pentru energia termica cumpărată în valoare de 3.271.240.873 lei, soldul final la 31.12.2014 fiind de 2.193.426.697 lei. Fac precizarea ca la 01.01.2012 soldul inițial era de 989.699.875 lei.

In plus față de aceste plăti ELCEN a calculat în baza Contractul Cadru de Vânzare Cumpărare a Energiei Termice penalități, soldul inițial la 01.01.2012 a fost de 1.065.322.884 lei, in perioada luată în studiu au mai fost calculate penalități în valoare de 828.423.820 lei, plățile efectuate de RADET cu aceasta destinație fiind in valoare de 851.884.956 lei iar soldul final la 31.12.2014 a fost de 1.041.861.749 lei.

Tabelul nr. Situația contului 411 „Client ELCEN”, inclusiv penalitățile se prezintă grafic astfel:

Sursa: Date prelucrate de pe site www.mfinante.ro

Relația dintre ELCEN si RADET este o relație contractuala, reglementata de către Autoritatea Naționala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) prin Contractul cadru de Vânzare – Cumpărare a Energiei termice aprobat prin Ordinul nr 50 /30.06.2009 pentru perioada 23.04.2009-17.01.2014 si Ordinul nr. 122/2013 valabil și in prezent. In cadrul acestei relații contractuale, intre ELCEN si RADET au fost înregistrate în timp probleme financiare, generate în principal de prevederile reglementarilor impuse de ANRE, in special prin Contractul Cadru de Vânzare – Cumpărare a Energiei Termice si Metodologia de stabilire a preturilor si a cantităților de energie electrica vândute de producători prin contracte reglementate si a preturilor pentru energia termica livrata din centrale cu grupuri de cogenerare, cat si din imposibilitatea asigurării la timp si integral a sumelor reprezentând diferența dintre prețul local al energiei termice si prețul energiei termice furnizata populației (subvenția).

Plata facturilor emise de ELCEN pentru energia termică furnizată către RADET București se face în condițiile Contractului Cadru de Vânzare – Cumpărare a Energiei Termice care impune un termen de plata a agentului termic primar inferior termenului legal de plata a facturilor emise de RADET București către utilizatori si de asemenea conform acestui contract se face mai întâi plata penalităților si apoi a debitului principal.

RADET achiziționează energie termica si de la CET GRIVITA si CET VEST ENERGO, situația conturilor de clienți pentru cei doi producători se prezintă astfel:

Tabelul nr. situația conturilor de clienți pentru CET GRIVITA și VEST ENERGO

Sursa: Date prelucrate de pe site www.mfinante.ro

Din cele de mai sus rezulta că doar în anul 2012 plățile au acoperit facturile curente, fiind achitate inițial cele aferente anului 2011, ulterior plățile au fost mai mici decât facturile pentru energie termica emise de cei doi furnizori, soldul final cumulat pentru CET GRIVITA si CET VEST ENERGO fiind la 31.12.2014 de peste 12 mil. lei.

RADET achiziționează pentru producția proprie gaze de la furnizorul GDF SUEZ, situația contabila a acestui client se prezintă, pentru perioada luată în studiu, astfel:

Figura nr. Situația contului clienți pentru GDF SUEZ.

Sursa: Date prelucrate de autor de pe site www.mfinante.ro

La fel ca si în cazul celor doua CET – uri doar în anul 2012 plățile au fost mai mari decât valoarea facturilor curente având in vedere soldul inițial de 13,97 mil. lei, soldul final a fost de 0,11 il. lei. Ulterior soldul final a crescut in fiecare an la 8,49 mil. lei in anul 2013 si respectiv 16,99 mil. lei in anul 2014.

Referitor la situația clienților casnici beneficiarii energiei termice in perioada 2012-2014, facturile emise sunt încasate în general în proporție de 90% în fiecare an, totuși entitatea are anual un sold al creanțelor neîncasate în valoare de 194.942.648 lei în anul 2012 , 194.442.991 lei în anul 2013 și 197.206.170 lei în anul 2014. Acestea sunt creanțe in litigiu aflate pe rolurile instanțelor competente.

Situația clienților neîncasați beneficiarii energiei termice se prezintă grafic astfel:

Tabelul nr. – Situația clienților neîncasați beneficiarii energiei termice pe anii 2012-2014.

Sursa: Date prelucrate de autor de pe site www.mfinante.ro

Din cele de mai sus se observa creșterea soldului final al creanțelor neîncasate în anul 2014 fata de anul 2012 pentru clienții casnici cu 2.263.522 lei, pentru agenții economici cu 11.418.925 lei si cu 1.172.566 lei pentru agenții economici incerți.

In perioada analizată, entitatea a beneficiat de fonduri pentru realizarea de investiții de la bugetul local al CGMB , din creditul contractat de la BERD si din alte surse. Conform prevederilor legale in vigoare, bugetul de venituri si cheltuieli aferente obiectivelor de investiții este aprobat de către CGMB, si se prezintă după cum urmează:

Tabelul nr. bugetul de venituri si cheltuieli aferente obiectivelor de investiții ale CGMB în anii 2012-2014.

Mii lei

Sursa – date prelucrate de autor de pe site www.pmb.ro › Instituții › Consiliul General al Mun. București.

Grafic situația se prezintă, astfel:

Figura nr. bugetul de venituri si cheltuieli aferente obiectivelor de investiții ale CGMB în anii 2012-2014

Sursa – date prelucrate de autor de pe site www.pmb.ro › Instituții › Consiliul General al Mun. București.

Din cele de mai sus rezulta ca pe întreaga perioada analizată bugetele aprobate pentru investiții au avut un trend descendent, în anul 2013 fondurile alocate investițiilor au scăzut cu 72% fata de cele alocate în anul 2012, iar în anul 2014 scăderea fata de anul 2012 este de 31%. Fac precizarea că, concomitent cu scăderea valorii bugetelor aprobate, fondurile efectiv alocate de Municipiul București au reprezentat de fapt doar 28% – 54% din bugetul aprobat inițial.

Consecința subfinanțării investițiilor este creșterea soldului final al furnizorilor de investiții care trebuiau achitați din alocațiile bugetare, așa cum se prezintă mai jos:

Tabelul nr.2 Situația soldului furnizori din investiții.

Sursa – date prelucrate de autor de pe site www.pmb.ro › Instituții › Consiliul General al Mun. București.

Grafic, evoluția soldului conturilor de furnizori din imobilizări se prezintă, astfel:

Sursa – date prelucrate de autor de pe site www.pmb.ro › Instituții › Consiliul General al Mun. București.

Din cele de mai sus se observa ca în anul 2013, când fondurile alocate au fost relativ la nivelul bugetului aprobat, iar furnizorii de imobilizări au avut un sold de numai 4.640.685 lei. In anii 2012 si 2014 când fondurile efectiv alocate de Municipiul București au reprezentat de fapt doar 28% – 54%, soldurile aferente furnizorilor neachitați au fost de 11.122.043 lei în anul 2012 și 12.444.316 lei în anul 2014.

Referitor la fondurile alocate pentru investiții de la Municipiul București acestea au fost utilizate în principal pentru următoarele:

Obiectivul de investiții „Finalizare modernizare PT aflate în exploatarea RADET” aprobat prin HCGMB nr. 256/2003, suma utilizata în perioada 2012- 2014 fiind de 20.711.335 lei;

Obiectivul de investiții „Modernizare alimentare cu căldură a ansamblului de locuințe Micro 2 Drumul Taberei” aprobat prin HCGMB nr. 67/2007, suma utilizata în perioada 2012- 2014 fiind de 4.627.379 lei;

Obiectivul de investiții „Reabilitare/modernizare rețele termice primare Titan 1 Lot 1, Bd. Basarabia – Bd. N. Grigorescu (CM11-CV4)” aprobat prin HCGMB nr. 211/2009, suma utilizata în perioada 2012- 2014 fiind de 3.525.889 lei.

Rezulta faptul ca obiectivele de investiții sunt realizate în baza proiectelor aprobate prin hotărâri ale CGMB emise in perioada 2003-2009, deși aveau termene de realizare in medie de un an, acestea au fost si sunt in curs de execuție.

Investițiile efectuate in perioada 2012-2014 cu finanțare externa au fost pentru derularea programului „Reabilitarea sistemului de încălzire centralizata din Municipiul București cuprins în proiectul privind Programul Multi – sectorial al Municipiului București” finanțat din creditul obținut de la BERD si prin Grantul State Energy Conservation (Office SECO), fond nerambursabil.

Tabelul nr. Investițiile efectuate in perioada 2012-2014 cu finanțare externa

lei

Sursa: date prelucrare de autor de pe site www.pmb.ro › Instituții › Consiliul General al Mun. București

Realizarea acestor lucrări prezintă ca avantaje creșterea calității alimentarii cu energie termica, creșterea siguranței în funcționarea sistemului de termoficare, reducerea pierderilor de agent termic si de energie termica, diminuarea consumurilor tehnologice si a costurilor de exploatare și măsurarea consumului de energie termica prin contorizare.

Conform Studiului de oportunitate, în urma investițiilor finalizate de către RADET au rezultat următoarele:

– ponderea importanta în investițiile efectuate o reprezintă investițiile pentru modernizarea punctelor termice, centralelor termice si rețelei de termoficare aferente acestora, modernizarea si reabilitarea rețelei termice primare, lucrările efectuate constând in principal in :

– finalizarea modernizării PT –urilor aflate in exploatarea RADET;

– reabilitare/modernizare rețea primara din B-dul Ion Mihalache, str. Av. Popisteanu, B-dul Expoziției, Cartierul Titan I Lot 1, B-dul Basarabia, B-dul Nicolae Grigorescu, B-dul Banu Manta, Calea Plevnei, Calea Giulești, CET Griro, Cartierul Rahova Lot III, zona Cotroceni – Spitalul Universitar de Urgenta București;

– modernizarea de rețele termice aferente ansamblului Aviației, zona Nicolae Grigorescu-Constantin Brâncuși – Camil Ressu, Cartierul Rahova Lot II, zona Cotroceni-Ana Davila – Spitalul Universitar de Urgenta București;

– modernizare rețele termice aferente a opt PT din zona Crângași si zece centrale termice dispuse pe teritoriul Capitalei;

– modernizarea centralei termice din zona Victoriei cu rețelele termice aferente;

– modernizare alimentare cu căldură ansamblul de locuințe Micro 2 Drumul Taberei;

– dotare consumatori racordați la S.C.-uri cu module termice – Sectoarele 1,3, 5, 6.

Prezentarea sintetică a contextului și cadrului instituțional în care își desfășoară activitatea RADET privind furnizarea energiei termice în municipiul București

Prin Legea nr. 325/ 2006 a serviciului public de alimentare cu energie termică, cu modificările si completările ulterioare, au fost reglementate activitățile specifice serviciilor publice de alimentare cu energie termică utilizată pentru încălzire și prepararea apei calde de consum, respectiv producerea, transportul, distribuția și furnizarea energiei termice în sistem centralizat, în condiții de eficiență și la standarde de calitate, în vederea utilizării optime a resurselor de energie și cu respectarea normelor de protecție a mediului.

Conform prevederilor Legii nr. 325/2006, serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat se realizează prin intermediul infrastructurii tehnico-edilitare specifice aparținând domeniului public sau privat al autorității administrației publice locale ori asociației de dezvoltare comunitară, care formează sistemul de alimentare centralizată cu energie termică al localității sau al asociației de dezvoltare comunitară, denumit în continuare SACET.

SACET este alcătuit dintr-un ansamblu tehnologic și funcțional unitar constând din construcții, instalații, echipamente, dotări specifice și mijloace de măsurare destinat producerii, transportului, distribuției și furnizării energiei termice pe teritoriul localităților.

Cadrul instituțional, cu puteri decizionale și responsabilități de reglementare în domeniul serviciilor publice de alimentare cu energie termică, este organizat la nivel național, central și local, astfel:

La nivel național, politica publică în privința energiei termice este în competența Ministerului Administrației și Internelor și face parte din politica de stat în domeniul energiei termice;

La nivelul administrației centrale, există mai multe autorități care au responsabilități în domeniul serviciilor publice de alimentare cu energie termică:

Ministerul Administrației și Internelor care exercită funcțiile de analiză, sinteză, decizie, coordonare, monitorizare, planificare și evaluare privind implementarea standardelor și a cerințelor de accelerare a dezvoltării serviciilor publice de utilități în concordanță cu cele similare la nivel european;

Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor pentru aspecte legate de conservarea și protecția mediului;

Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale pentru aspecte privind politica în domeniul ajutorului social;

Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (A.N.R.S.C.) pentru aspecte legate de reglementarea serviciilor comunitare de utilități publice și energie termică realizată individual;

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei Electrice (A.N.R.E.) pentru energia termică produsă în cogenerare cu energia electrică.

La nivel local, responsabilitățile aparțin Consiliului General al Municipiului București, în concordanță cu prevederile Legii nr.215/2001 privind administrația publică locală.

Autoritățile de reglementare competente în domeniul serviciilor de energie termică sunt A.N.R.S.C., cu atribuții în cazul energiei termice produsă individual și A.N.R.E., în cazul energiei termice produsă în cogenerare cu energia electrică.

 În municipiul București sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (”SACET”)  prin care este furnizat serviciul public de alimentare cu energie termică (”Serviciul Public”) deși unitar din punct de vedere tehnic și funcțional, nu aparține integral Municipiului București și este exploatat în principal de către:

Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice (”RADET București”) – subordonată Municipiului București – operatorul rețelelor de transport și de distribuție precum și a celorlalte bunuri proprietate publică a Municipiului București prin intermediul cărora se realizează Serviciul Public, regie subordonată Municipiului București .

și

Societatea Electrocentrale București S.A. („ELCEN București”) care deține și exploatează  4 centrale electrice de termoficare („CET”) situate pe teritoriul Municipiului București, respectiv CET Vest, CET Sud, CET Progresu și CET Grozăvești al cărei capital social este deținut în majoritate de către Statul Român 

Aceste două entități se află în portofoliul a două autorități administrative distincte, Consiliul General al Municipiului București și, respectiv Ministerul Economiei – Departamentul pentru Energie, astfel că  nu poate exista o coerență decizională, ceea ce conduce la disfuncționalități ale întregului SACET cu consecințe negative asupra populației.

Mai mult, dat fiind natura proprietății asupra CET–urilor menționate mai sus, Municipiul București nu poate impune ELCEN obligații de Serviciu Public cu privire la activitatea pe care ELCEN o desfășoară (fără a avea deci o relație contractuală directa sau legală cu Municipiul București). 

Rețelele locale de alimentare cu energie termică, așa cum acestea sunt descrise, în mod generic, la punctul III din Anexa nr.1 din Legea nr.213/1998, aparțin domeniului public al municipalităților. Aceste active pot face doar obiectul dării în administrare (prin Hotărâri ale Consiliului General al municipiului București) sau prin concesiune ori închiriere (prin licitație publică).

Municipiul București este de departe cel mai mare consumator de energie din România, consumul de energie termică, energie electrică în diverse scopuri, gaze naturale și produse petroliere, depășind circa 2 miliarde euro/an. În același timp, în București se înregistrează pierderi considerabile de energie în alimentarea cu căldură a clădirilor, cu apă, energie electrică și combustibili, reflectate prin emisiile poluante deosebit de mari de dioxid de carbon și, în final, prin facturi energetice greu suportabile.

Din imaginea prezentată de la CET Grozăvești rezultă vizibil ce grad de poluare prezintă pentru mediu aceste centrale termice care prezintă utilaje vechi și poluante.

În alimentarea cu energie a Municipiului București, ponderea cea mai mare o are căldura, sistemul de termoficare din București, aflat în proprietatea municipalității, fiind cel mai mare din România.

Conceptual, rețeaua termică de conducte este de tip arborescent, acoperind

Fotografia nr. – CET Grozăvești

întreaga suprafață a Municipiului București. Rețeaua termică primară (de transport) are 892,83 km (din care, 10% modernizată), cu diametre cuprinse între 250 și 1400 mm, având 672 puncte termice (din care, 15,6% modernizate). Rețeaua termică secundară (de distribuție) are 2970 km (din care, 10% modernizată).

La sfârșitul anului 2012, numărul de apartamente branșate la SACET a fost de circa 570.000, respectiv un grad de branșare de 93%, față de un număr de 611.000 apartamente branșate în anul 1990.

Furnizorul principal de căldură (93%) este Sucursala Electrocentrale (ELCEN) București, cu cinci centrale mari de cogenerare, aflat în proprietatea Ministerului Economiei, ca și trei furnizori de mici dimensiuni. În perioada analizată, energia termică produsă anual a fost de 5,23 milioane Gcal, iar energia termică furnizată de 4,2 milioane Gcal, din care pentru populație 3,7 milioane Gcal, respectiv 31,4% din consumul de energie termică pentru încălzire și apă caldă menajeră al României, pentru circa 8600 blocuri de locuințe, cu 570000 apartamente racordate la sistemul centralizat, reprezentând 37,7% din numărul total de apartamente din România, cu un număr de circa 1,2 milioane locatari. Consumul mediu anual de căldură pe apartament a fost de 7,23 Gcal. Pierderile de căldură în sistemul de transport și distribuție au fost în medie în perioada analizată de 24% .

Din motive diverse, între care și apartenența la proprietari diferiți, situația financiară a ELCEN și RADET este extrem de nefavorabilă. Datoria acumulată a RADET către ELCEN este de 2,3 miliarde lei (din care 1,3 miliarde lei pentru energie termică livrată și neplătită și 1 miliard lei penalități), de același ordin de mărime cu datoria ELCEN către furnizorii de combustibil.

Consiliul General al Municipiului București a aprobat prin HCGMB nr. 108/2013 implementarea „Soluției Reținute” pentru municipiul București, prevăzuta la art. 4 din Memorandumul cu tema "realizarea serviciilor publice de alimentare cu energie termica prin sistem de alimentare centralizata cu energie termica integrat (SACET) in municipiul București si municipiul Constanta" aprobat în ședința Guvernului României din data de 27.03.2013, pentru realizarea serviciului public de alimentare cu energie termica prin intermediul unui sistem de alimentare centralizata cu energie termica ("SACET") integrat – producere, transport, distribuție si furnizare.

Conform Memorandumului, pentru Municipiul București, soluția reținută pentru realizarea Serviciul Public printr-un SACET integrat din punctul de vedere al proprietății asupra bunurilor care îl compun și al operării acestuia (”Soluția Reținută”) constă în ansamblul măsurilor ce urmează a fi adoptate de către Municipiul București și respectiv, de către Guvernul României, conform etapelor prevăzute la art.4 din Memorandum, în scopul:

– realizării Serviciul Public prin intermediul unui SACET integrat din punctul de vedere al proprietății asupra bunurilor care îl compun și al operării acestuia;

– creării condițiilor rezolvării problemelor financiare dintre operatorii actuali ai SACET, respectiv RADET București și ELCEN;

– asigurării premizelor delegării de către Municipiul București a gestiunii Serviciului Public către un partener/operator cu experiență profesională și capabilitate financiară care să realizeze investiții în SACET integrat în scopul creșterii calității Serviciului Public la un tarif suportabil pentru populație și un efort rezonabil al bugetului local.

Etapele Soluției Reținute pentru Municipiul București prevăzute la art. 4 din Memorandum sunt următoarele:

divizarea ELCEN București  în trei societăți, dintre care societatea „ELCEN București”, ce va fi integral deținută de Statul Român și care va deține și exploata 4 CET-uri situate pe teritoriul Municipiului București, respectiv CET Vest, CET Sud, CET Progresu și CET Grozăvești (etapă aflată în responsabilitatea Ministerului Economiei – Departamentul pentru Energie);

reorganizarea RADET București în societate (etapă aflată în responsabilitatea Municipiului București);

transferul acțiunilor „ELCEN București” din proprietatea privată a Statului Român în proprietatea privată a Municipiului București (etapă aflată în responsabilitatea Guvernului României);

fuziunea dintre „ELCEN București” și societatea rezultată din reorganizarea RADET (etapă aflată în responsabilitatea Municipiului București).;

realizarea SACET București integrat prin trecerea celor 4 CET-uri, respectiv CET Vest, CET Sud, CET Progresu și CET Grozăvești, în domeniul public al Municipiului București;

selectarea, prin procedurile concurențiale prevăzute de legislația în vigoare, a unui partener/operator cu experiență profesională și capabilitate financiară care să realizeze investiții în SACET în scopul creșterii calității Serviciului Public la un tarif suportabil pentru populație și un efort rezonabil al bugetului Municipiului București (etapă aflată în responsabilitatea Municipiului București).

În prezent, procesul de divizare a ELCEN a fost finalizat, la Oficiul Național al Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București fiind înregistrate noile companii desprinse din ELCEN, si anume: ”Electrocentrale București” (”ELCEN București”), ”Electrocentrale Constanța” și ”Electrocentrale Titan".

Prin HCGMB nr. 261/14.10.2014 Consiliului General al Municipiului București, în calitatea sa de autoritate deliberativă a solicitat către Guvernul României emiterea unui act normativ cu privire la transferul acțiunilor societății Electrocentrale București S.A. din proprietatea privată a statului român în proprietatea privată a Municipiului București, în aplicarea prevederilor Memorandumului aprobat în ședința Guvernului din data de 27 martie 2013, cu tema ”Realizarea serviciilor publice de alimentare cu energie termică prin sistem de alimentare centralizată cu energie termică integrat (SACET) în Municipiul București și Municipiul Constanța".

Transferul acțiunilor ELCEN București către Municipiul București și fuziunea ELCEN București cu societatea rezultată prin reorganizarea RADET București vor avea ca efect stingerea prin confuziune a datoriilor  RADET București către ELCEN.   Justificarea efectelor în plan economic și social la nivel local a fost realizată atât prin Studiul de Oportunitate cât și prin Notă justificativă. Transferul acțiunilor ELCEN București către Municipiul București nu intră sub incidența normelor naționale și comunitare în materie de ajutor de stat și concurență, întrucât nu constă într-un beneficiu acordat direct sau indirect ELCEN București în calitatea sa de operator al activității de producere a energiei termice în cogenerare – componentă a serviciului public de alimentare cu energie termică și nici în crearea unui avantaj de piață în raport cu RADET ci reprezintă o măsură (permisă de Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia) în vedere necesară pentru realizarea unui SACET integrat. Acțiunile ce vor fi transferate de la ELCEN București către Municipiul București nu sunt grevate de sarcini/garanții. Municipiul București a solicitat deja transferul acțiunilor ELCEN București prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 261/2014. 

În continuare, pentru furnizarea/prestarea Serviciului Public către utilizatorii din Municipiul București, în condiții de calitate și eficiență economică este necesară surmontarea problemelor operaționale ce provin în principal din faptul ca SACET deși unitar din punct de vedere tehnic și funcțional, nu aparține integral Municipiului București, iar în aceste condiții Municipiul București nu poate controla nici prețul de producere a energiei termice ce reprezintă o componenta esențiala a prețului energiei termice facturata de RADET utilizatorilor si nici nu poate stabili o strategie de creștere a eficientei energetice pe întreg planul tehnologic. În acest fel vor fi respectate atât cele asumate de Guvernul României prin Memorandum cât și cele reținute în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2014 privind modificarea unor acte normative: „având în vedere că în prezent alimentarea cu energie termică a unor localități nu se realizează în sistem centralizat, iar centralele electrice de termoficare sunt în proprietatea unor operatori economici cu capital majoritar de stat, pentru realizarea unui sistem de alimentare centralizată cu energie termică al localității apare ca necesar transferul de participații ale statului la operatorii economici menționați către unitățile administrativ-teritoriale, în domeniul privat al acestora.”

In cadrul Memorandumului au fost stabilite termene privind fiecare etapa necesara pentru realizarea SACET integrat. Așa cum s-a prezenta mai sus, s-a realizat in termenul stabilit prin Memorandum divizarea ELCEN București în trei societăți si CGMB a solicitat emiterea unui act normativ de către Guvernul României cu privire la transferul acțiunilor ELCEN București in proprietatea privata a UATMB.

In urma solicitării municipalității, nu a fost emisa nici hotărâre de guvern in vederea efectuării acestui transfer deși termenul de realizare era in Memorandum de 240 zile de la data aprobării acestuia, respectiv 27 martie 2013, adică 22.11.2013. Termenul final de realizare a SACET integrat conform Memorandumului la nivelul Municipiului București era de 20.07.2014.

In concluzie, având in vedere că etapele importante nerealizate încă in implementarea SACET integrat impun termene de realizare reglementate prin acte normative (avize, termene de instanța), municipiul București se afla în situația riscantă ca întreg sistemul de producție, furnizare si distribuție a agentului termic sa nu mai funcționeze începând cu noul sezon de iarna 2015-2016, impactul imediat fiind sistarea încălzirii celor peste 1,2 mil. consumatori casnici.

1.Fundamentarea sumelor solicitate de la bugetul local reprezentând subvenția pentru energia termică furnizată populației;

In perioada auditată RADET a vândut energie termica către clienți în medie 5 mil. Gcal/an, cantitatea livrata fiind de la an la an mai mică în funcție de solicitări. Astfel, in anul 2011 cantitatea de energie termica livrata a fost de 5.620.784 Gcal iar in anul 2014 aceasta a înregistrat o scădere de 7% ajungând pana la 5.223.177 Gcal.

RADET a furnizat căldură si apa caldă menajera pentru a satisface 72% din cererea în municipiului București, respectiv pentru 1,2 milioane clienți casnici si 3.000 de întreprinderi si instituții. Restul de 28% din cererea de energie termica din București este acoperita din sisteme autonome de apartament pentru încălzire si unitati de încălzire pentru blocuri de apartamente mai noi.

Aproximativ 88% din energia termica furnizata de RADET este destinata consumatorilor casnici iar restul de 12% este destinata consumatorilor non casnici.

In ultimii ani, cererea de energie termica a urmat o tendința de scădere , cu efecte negative asupra eficientei sistemului centralizat, ca o consecința directa a unui cumul de factori, respectiv:

Dispariția consumatorilor industriali;

Debranșarea unor consumatori casnici nemulțumiți de calitatea serviciilor;

Introducerea contoarelor (peste 98% din consumatori sunt măsurați, în mod direct sau indirect) ceea ce încurajează conservarea energiei;

Programele de reabilitare termica a blocurilor de locuinta derulate prin primăriile de sector;

Scurtarea perioadei de încălzire, ca urmare a schimbărilor climatice.

Modul de realizare a indicatorilor prevazuti in bugetul de venituri si cheltuieli referitor la energia termica (livrata de surse si cea produsa de RADET in Centrala termica Casa Presei) si cea distribuita se prezinta astfel:

Grafic, Situația energiei termice cumpărata si produsa, vânduta si a pierderilor aferente perioadei 2012-2014 se prezintă astfel:

Din datele prezentate rezulta următoarele :

– in anul 2012 s-a prevăzut cumpărarea de la furnizori a unei cantitati de 5.810.514 Gcal. si distribuirea catre consumatori a cantități de 4.561.040 Gcal., diferența reprezentând consumuri tehnologice de 21,50 %. Fata de prevederi, regia a achiziționat cantitatea de 5.620.784 Gcal. cu 189.730 Gcal. mai puțin decât prevederile si a distribuit cantitatea de 4.226.429 Gcal., cu 334.611 Gcal. mai puțin decât prevederile, consumurile tehnologice realizate fiind de 24,81 %, cu 3 % peste prevederi.

– in anul 2013 s-a prevăzut cumpararea de la furnizori a unei cantitati de 5.760.655 Gcal. si distribuirea catre consumatori a cantitatii de 4.521.714 Gcal., diferenta reprezentand consumuri tehnologice de 21,51 %. Fata de prevederi, regia a achizitionat cantitatea de 5.459.708 Gcal. cu 300.947 Gcal. mai putin si a distribuit cantitatea de 4.229.833 Gcal., cu 291.881 Gcal. mai putin decat prevederile, consumurile tehnologice realizate fiind de 22,53 %, mai mult cu 1,02 % fata de prevederi.

– in anul 2014 (in primele 11 luni) s-a prevazut cumpararea de la furnizori a unei cantitati de 4.552.700 Gcal. si distribuirea catre consumatori a cantitatii de 3.454.357 Gcal., diferența reprezentând consumuri tehnologice de 24,13 %. Fata de prevederi, regia a achiziționat cantitatea de 4.329.443 Gcal. cu 223.257 Gcal. mai mult decat prevederile si a distribuit cantitatea de 3.092.873 Gcal., cu 361.484 Gcal. mai mult decat prevederile, consumurile tehnologice realizate fiind de 28,56 %, cu 4 % peste prevederi.

Fata de prevederile bugetului de venituri si cheltuieli, cantitatea livrata in anul 2012 a reprezentat 93 % din cantitatea prevazuta, rezultand o nerealizare de 334.611 Gcal., in anul 2013 a reprezentat 94 % din cantitatea prevazuta in bugetul de venituri si cheltuieli, rezultand o nerealizare de 291.881 Gcal., iar in anul 2014 a reprezentat 90% din cantitatea prevazuta, rezultând o nerealizare de 361.484 Gcal.

Nerealizările sunt justificate in principal de numărul mare de abonați (populație si agenti economici) care au fost inchisi pentru neplata facturilor sau care au reziliat contractele de furnizare încheiate cu regia, de migrarea consumatorilor industriali in afara orașului, de introducerea sistemelor care dau posibilitatea restricționării voluntare a consumurilor la utilizatorii finali combinat cu tendinta de economisire a populatiei, cat si de temperaturile medii exterioare mai ridicate decat in anii anterioari in lunile de iarna.

Din punct de vedere financiar , pierderile tehnologice reprezintă:

Din cele de mai sus se observa că deși pierderile tehnologice sunt anual in aceeași cantitate respectiv in jur de 1,3 milioane Gcal, totuși, datorita creșterii preturilor cu care RADET cumpăra energia termica de la ELCEN, pierderile anuale au crescut cu 15.856.491 lei in anul 2012 fata de anul 2014. Facem precizarea ca in anul 2014 pierderea tehnologica a fost mai mica fata de cea din anul 2012 cu 47.448 Gcal.

Din analiza efectuata, se constata ca pierderile de energie termica din sistemul de termoficare calculate ca diferenta intre energia termica livrata de surse si energia termica facturata, au fost relativ constante in perioada 2012-2014, de 1.394.356 Gcal. in anul 2012, 1.229.875 Gcal. in anul 2013 si 1.236.570 Gcal in anul 2014, reprezentand in procente 24,81 % in anul 2012, 22,53 % in anul 2013 si 28,56 % in anul 2014.

Din bilanturile energetice intocmite de regie pe perioada 2012-2014 pentru energia termica livrata de la centrale la punctele termice, respectiv pe rețeaua primara (anexa nr. 16), rezulta ca energia termica (apa fierbinte) a fost asigurata in proporție de 93 % de centralele electrice de termoficare aparținând ELCEN, 3,2% energie termica achiziționata de la CET Vest Energo si CET Grivita si restul pana la 100 % de centralele termice autonome ale regiei, inclusiv Centrala termica zonala Casa Presei.

Pentru energia termica achizitionata de la terti (inclusiv ELCEN) aceasta este livrata de furnizori direct in reteaua primara astfel că pierderile tehnologice au fost in anul 2012 de 25,33%, in anul 2013 de 22,98% iar in anul 2014 de 29,16%, fiind in fiecare an mai mari cu 3%-4% decât cele planificate.

In ceea ce priveste energia produsa in centralele termice ale RADET (inclusiv Casa Presei Libere) aceasta este livrata in reteaua secundara astfel că pierderile tehnologice au fost de 9,05% in anul 2012, 8,47% in anul 2013 si 8,36% in anul 2014, ele fiind in fiecare an mai mari cu 2% fata de cele planificate.

Din cele prezentate mai sus rezulta faptul ca pierderile tehnologice sunt de aproximativ de 3 ori mai mari in rețeaua primara fata de reteaua secundara datorita, caracteristicilor tehnice ale rețelei primare respectiv: diametrul țevilor fiind mult mai mare, la fel și lungimea acestora, uzura fizică dar cel mai important datorita uzurii morale.

Starea tehnica a sistemului de termoficare rezulta din faptul ca instalatiile de transport si distributie a energiei termice au un grad avansat de uzura, peste 67 % (retele primare) si 46 % (retele secundare) avand o vechime in functionare de peste 25 ani, asa cum rezulta din datele de mai jos:

Instalațiile cu o vechime de 20-25 ani si peste 25 ani sunt de 713,13 Km. conducta retea primara (80 % din total in exploatare), 1.715Km rețea secundara (62 % din total), 477 puncte termice ( 49 % din total), iar din cele 47 centrale termice proprii un număr de 13 au o vechime de peste 25 ani (28 %).

Din cele 980 puncte termice urbane, au fost modernizate total un numar de 113 puncte termice (11 %), din cele 47 de centrale termice (inclusiv centrala zonala Casa Presei) nu au fost modernizate in ultimii cinci ani nici o centrala, iar in ceea ce priveste retele primare si secundare, din 3.655 km. conducta in exploatare a fost modernizata 228 Km. conducta (9 %).

Asa cum s-a aratat mai sus pentru rețeaua primara, unde pierderea de agent termic este cea mai mare, gradul de uzura este foarte mare, respectiv 66% din conducte sunt mai vechi de 25 de ani. Lucrările de recondiționare realizate in ultimii cinci ai au adus la modernizarea a 2,25% din rețeaua rezulta ca restul de 66% va fi realizat in 147 de ani. In ceea ce priveste reteaua secundara, conductele mai veche de 25 de ani reprezinta doar 46%, inlocuirea lor in ritmul actual ar dura 30 de ani.

Referitor la situația avariilor pe cele doua retele, in perioada auditată , se prezinta astfel:

Din datele prezentate, rezulta ca numărul avariilor pe rețeaua primara a scăzut in anul 2013, de la 687 in anul 2012 la 637 in anul 2013 si au crescut cu 8% la 749 in anul 2014.

In ce privește avariile in reteaua secundara, acestea au aparut atat in punctele termice, cat si la conductele din reteau secundara, de la punctele termice la beneficiari.

Numarul avariilor in punctele termice a crescut in anul 2013 fata de anul 2012 cu 4% fata de anul 2013, de la 3.974 in anul 2012 la 4.138 in anul 2013 si au scazut in anul 2014 cu 27% la 3.055 in anul 2014.

Numărul si evolutia avariilor aparute, denota faptul ca este necesar un volum mai mare al lucrarilor de reparatii curente, capitale si modernizari ale retelelor termice primare si secundare si a punctelor termice, pentru a creste siguranta in exploatare si reducerea pierderilor.

In perioada 2012-2014 au fost debranșate la cerere un număr total de 686 apartamente (din care 668 parțial), din care 233 in 2012 (35 % din total), 190 in 2013 (28 % din total ), 245 in 2014 (37 % din total).

Situatia apartamentelor debransate la cerere in perioada 2012-2014 se prezinta astfel :

Debransarile la cerere de la sistemul centralizat de incalzire au fost atat debransari fara surse alternative de incalzire, determinate de motive sociale, respectiv scaderea veniturilor, imposibilitatea de a achita contravaloarea facturilor de energie termica, cat si debransari cu surse alternative de incalzire, respectiv prin montarea centralelor termice proprii.

In principal, consecintele tehnice si economice ale debransarii de la sistemul centralizat de incalzire, din care rezulta ca debransarile de apartamente fara surse alternative de incalzire sunt urmatoarele:

– debransarea unui numar ce depaseste 30 % din numarul total de apartamente dintr-un bloc conduce la deteriorarea regimului termic, prin scaderea temperaturii interioare sub 18 % ;

– apartamentele nedebransate suporta o dubla penalizare prin reducerea temperaturii interioare si cresterea consumului de caldura furnizat de instalatia de incalzire ;

– aparitia condensului atat in apartamentele debransate, cat si in cele nedebransate, pe suprafata si in structura de rezistenta, ceea ce conduce la deteriorarea acesteia, la aparitia mucegaiului, cu consecinte pentru sanatatea locatarilor, fenomen amplificat atunci cand sunt folosite gazele de la aragaz ca sursa alternativa de caldura.

Față de datele prezentate auditul reține că principalele cauze care au generat pierderi in activitatea de producere, transport si distribuție a energiei termice si in activitatea economico-financiara a regiei se localizează la:

– Vechimea sistemului de termoficare, in sensul ca instalatiile de transport si distributie a energiei termice au un grad avansat de uzura, peste 80 % avand o vechime in functionare de peste 20 ani, cu consecințe in coroziunea retelelor primare si secundare, pierderi de agent termic prin neetanseitati, pierderi de caldura in sistem.

Astfel, din instalatiile in exploatare, 713 Km. conducta retea primara (80 % din total), 1.715 km. retea secundara (62 % din total), 477 puncte termice (49 % din total) si 13 centrale termice proprii (28 %) au o vechime de peste 20 ani .

– Insuficienta fondurilor alocate necesare pentru lucrari de reparatii si intretinere pentru mentinerea in functiune a sistemului de transport si distributie in conditii de siguranta si evitarea unor accidente tehnice pe timpul iernii, determinata de cresterea uzurii fizice a instalatiilor.

Numărul avariilor pe reteaua primara a crescut cu 8 % in anul 2014 fata de anul 2012 , iar in reteaua secundara avariile au scăzut cu 27% din anul 20012 pana in anul 2014.

– Scăderea cantității de energie termica livrata a scăzut in anul 2014 fata de anii 2012 si 2013, cu aproximativ 9% , însa pierderile de energie termica s-au menținut relativ constante, in jur valorii de 22 % .

– Nerespectarea programului de modernizare a punctelor termice.

După modernizarea punctelor termice prin compararea consumului de energie termica pentru apa calda si căldura la punctele termice modernizate cu cele nemodernizate s-a înregistrat o scădere semnificativa in perioada 2012-2014 a procentului de pierderi.

In perioada auditata, entitatea a vândut clienților casnici intre 89-90% din cantitatea de energie termica in valoare de 3.695.218.183 lei, astfel:

Cantitatea de energie termica livrata populației a fost relativ constanta in anii 2012 si 2013 si a scăzut cu 8% in anul 2014 comparativ cu anii precedenți. Din valoarea totala de 3.695.218.183 lei cat reprezintă agentul termic furnizat clienților casnici, 1.882.463.107 lei este suportat de consumatorii casnici iar 1.812.755.075 lei reprezintă diferenta suportata din subvenții de la Municipiul București.

Din analiza efectuata a rezultat faptul ca RADET incaseaza de la populatie in medie 90% din valoarea facturilor emise, soldul creditor al contului reprezentând creante aflate in litigiu.

In conformitate cu prevederile art. 5^1 din OG<LLNK 12006 36130 301 0 32>OGOGOG nr. 36/2006 privind instituirea prețurilor locale de referință pentru energia termică furnizată populației prin sisteme centralizate, modificata si actualizata cu OUG nr. 69/2011, pata subvenției trebuie făcuta de către UATMB in contul ESCROW în termen de 15 zile de la prezentarea deconturilor justificative.

Așa cum se prezintă in anexa nr. 2 exista decalaje foarte mari intre data la care RADET depune decontul la Municipiul București si data la care se efectuează plata, astfel in anul 2012 a fost plătit doar 72% din subvenția solicitata iar in anul următor (in cursul luni martie 2013) a fost achitat si restul subvenție respectiv 28%.

In anii următori decalajele au fost din ce in ce mai lungi, adică in anul 2013 s-a platit doar 52% din valoarea subvenției solicitate, restul fiind achitata in anul următor, iar in anul 2014 a fost platită tot 52% din subvenție.

Conform anexei nr. 3 „Volumul creantelor neincasate” a crescut de la 463.483.379 lei in anul 2012 la 580.406.164 lei in anul 2013 si la 651.599.706 lei in anul 2014, ceea ce reprezinta in procente o crestere de 20 % in 2013 fata de 2012 si de 29 % in 2014 fata de 2012. In plus fata de acestea, RADET inregistraza anual o pierdere din consumul tehnologic in valoare de peste 430 milioane lei /an.

Astfel, datorita neachitării subvenției la timp si respectiv a pierderilor înregistrate pe rețea, RADET nu a putut achita la timp facturile curente catre partenerii din Contul ESCROW (ELCEN, CET Vest Energo, CET Grivita si GDF SUEZ), soldul final al furnizorilor neachitați a crescut an de an.

Nepunerea in aplicare a „Soluției reținute” pentru Municipiul Bucresti si stingerea prin confuziune a datoriilor catre ELCEN.

Se menționează ca in condițiile actuale UATMB nu poate asigura finantarea pentru stingerea datoriilor RADET – in aceste conditii datoria urmând să crească prin acumulare de penalități, ducând în final la majorarea costurilor și blocarea activități regiei.

Mai mult plata facturilor emise de ELCEN pentru energia termică furnizată către RADET Bucuresti se face în condițiile Contractului Cadru de Vanzare-Cumparare a Energiei Termice care impune un termen de plata agentului termic primar inferior termenului legal de plata a facturilor emise de RADET București către utilizatori si impunerea la plata mai întâi a penalităților si apoi a debitului principal.

Referitor la soldul penalități calculate de către ELCEN , acestea au avut soldul initial la 01.01.2012 a fost de 1.065.322.884 lei, in perioada audita au mai fost calculate penalitati in valoare de 828.423.820 lei, platile efectuate de RADET cu aceasta destinație fiind in valoare de 851.884.956 lei iar soldul final la 31.12.2014 a fost de 1.041.861.749 lei.

Pentru CET GRIVITA si CET VEST ENERGO, doar in anul 2012 platile au acoperit facturile curente, fiind achitate initial cele aferente anului 2011, ulterior platile au fost mai mici decat facturile pentru energie termica emise de cei doi furnizori, soldul final cumulat fiind la 31.12.2014 de peste 12 mil. lei.

La fel ca si in cazul celor doua CET – uri doar in anul 2012 platile au fost mai mari decât valoarea facturilor curente dat având in vedere soldul inițial de 13,97 mil. lei, soldul final a fost de 0,11 mil. lei. Ulterior soldul final a crescut in fiecare an la 8,49 mil. lei in anul 2013 si respectiv 16,99 mil. lei in anul 2014.

Pentru datoriile neachitate de RADET catre ELCEN (penalitati + debit curent), furnizorul a instituit poprire pe cota parte a RADET din contul ESCROW. Aceste popriri variază de la o săptămâna la alta fiind in procente de 50% până la 100% ceea ce duce la imposibilitatea continuării activității.

Practic Regia realizează doar platile aferente salariilor si partial furnizorii de agent termic, iar soldul datoriilor creste anual situatie care va conduce cat de curand la instituirea starii de insolventa, impactul social la nivelul Capitalei fiind unul major respectiv nelivrarea agentului termic in iarna 2015-2016.

Principalele concluzii care au rezulta ca urmare a auditarii obiectivului privind modul de fundamentare a sumelor solicitate de la bugetul local sunt urmatoarele:

1.Cantitatea de energie termica livrata a scazut in fiecare an din perioada analizata, insa pierderile de energie termica s-au mentinut relativ constante, in jurul valorii de 24 % .

2. Neaprobarea si nerealizarea unui Program de investitii pe termen lung pentru modernizarea retelelor de distributie, in perioada auditată fiind in curs de finalizare obiective de investitii aprobate incepand cu anul 2003, având ca efect pierderi de 24% in retelele de transport si furnizare.

3.Serviciile de furnizare a energiei termice sunt continue, iar incasarea contravalorii energiei termice facturata de regie este periodica, cu intarzieri atat in incasarea facturilor de la populatie, cat si incasarea a subventiei de la bugetul local.

4. Penalitatile calculate de ELCEN sunt la nivelul cifrei de afaceri a RADET, iar datoriile care furnizori la 31.12.2014 reprezinata 324% fata de cifra de afaceri, ceea ce presupune ca starea de insolventa poate fi decalansata in orice moment.

5.Creantele neincasate din facturile emise catre clienti au fost in general de 24% din veniturile Regiei, ponderea principala in totalul acestora reprezentind-o sumele datorate de populatie (18% ).

6. Particularitățile in desfășurarea activității de distributie a energiei termice si a relatiilor RADET cu furnizorii si beneficiarii energiei energiei termice, in sensul ca regia primeste energia termica de la 3 furnizori si o distribuie la abonati. In calitate de distribuitor, activitatea economico-financiara este influentata de cantitatea de energie termica livrata de furnizorii de energie, acestia fiind la randul lor conditionati de furnizorii de combustibili. Dat fiind numarul mare de abonati, disponibilitatile regiei depind de incasarea in termen a facturilor emise.

7. Sistemul actual este blocat si nefunctional urmare a subfinantarii si reglementarii necorelate si insuficiente a cadrului legal care guverneaza activitatea RADET in sensul că:

Termenul de plata al subventiei cu toate ca este stabilit la 15 zile, are caracter doar de recomandare, in conditiile in care nu sunt prevazute sanctiuni sau penalitati, fapt demonstrat in intarzierile foarte mari in achitarea deconturilor, aceasta slabiciune, chiar si singura putand duce la blocarea sistemului.

Urmare subfinantarii RADET nu se fac planuri de revizii, consecinta fiind cresterea cheltuielilor cu reparatiile si cresterea numarului de avarii

Monitorizarea indicatorilor de performanta (numar avarii, numar reparatii, pierderi prin retea, etc) se realizeaza formal neexistând un regulament in care sa fie stipulati indicatori de performanta cu valori de referinta care trebuie atinsi astfel incat activitatea regiei sa fie performanta.

8. Realizarea fuziunii dintre RADET si ELCEN care are ca efect stingerea prin confuziune a datoriilor  RADET București catre ELCEN este singura posibilitate de echilibrare pe moment a balantei Regiei, insa singura aceasta masura nu este de natura sa rezolve fondul problemei. RADET in baza situatie actuale si a reglementarilor legale in vigoare continuă să genereze pierderi de natura a bloca pe viitor sistemul.

9. Față de situația achitării subvenției se impune o analiza la nivelul CGMB a valorii subvenției (50% din valoarea prețului de producție si transport), având in vedere ca aceasta nu mai poate fi susținuta de Municipiul București, deconturile pentru subvenția anului 2014 nefiind achitate pana la data prezentului audit.

2. Referitor la obiectivul specific : structura si dinamica cheltuielilor cuprinse in tarifele de energie termica.

Principalele constatari rezultate ca urmare a efectuarii misiunii de audit sunt urmatoarele:

Tariful de distribuție pentru energia termica livrata populației de RADET este nemodificat din anul 2011 deși ANRSC a avizat un nou tarif in anul 2013, tarif care nu a fost aprobat si de CGMB.

Mentinerea nemodificata a tarifului de transport si distributie a energiei termice pentru populatie de catre C.G.M.B..

Prin deciziile ANRE a fost crescut anual tariful de vânzare al ELCEN in perioada auditata având ca efect creșterea valorii facturilor emise de ELCEN, deși cantitatea de energie termica livrata de ELCEN către RADET a scăzut în fiecare an;

In cazul ELCEN, tariful de producție al energiei termice este aprobat de ANRE, la solicitarea ELCEN a fost modificat in perioada 2012-2014 de trei ori.

In anul 2014 prețul local al energiei termice achiziționata si produsa (346 lei/Gcal) este mai mare decât suma dintre prețul local pentru populație si subvenția achitată de bugetul local (170 lei/Gcal+170 lei/Gcal).

Prețul local al energiei termice livrate populației este de 170 lei, la același nivel cu subvenția, ambele rămânând constante in perioada auditata.

In cadrul tarifului ponderea cea mai mare o are „Consumul tehnologic” (42%) din total tarif respectiv pierderea tehnologica pe rețele de transport de la furnizor până la client, reprezentând transfer de temperatura si pierderi prin avarii.

Fundamentarea tarifului solicitat spre aprobare in anul 2014 a avut la bază cantitatea de energie termica vânduta 3.956.500 Gcal, cantitate care este adaptata la situația solicitărilor reale, respectiv RADET a vandut 3.876.269 Gcal in anul 2014. Tariful aprobat in anul 2011 este fundamenta pe cantitatea de 4.218.500 Gcal.

In conformitate cu prevederile OG<LLNK 12006 36130 301 0 32>OGOGOG nr. 36/2006 privind instituirea prețurilor locale de referință pentru energia termică furnizată populației prin sisteme centralizate, modificata si actualizata cu OUG nr. 69/2011, autoritățile administrației publice locale pot aproba prețuri locale ale energiei termice facturate populației mai mici decât prețul de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice livrate populației.

In prevederea legala se menționează ca din bugetele locale se asigura sumele necesare acoperirii diferenței dintre prețul de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice livrate populației și prețul local al energiei termice facturate populației.

La nivelul municipiului București, valoarea subvenției de170 lei/Gcal este jumătate din prețul total cu TVA (preț de cumpărare/producere+tarif distribuție RADET = 341 lei/Gcal), iar obligația plăți subvenției revine UATMB.

Pentru energia termica produsa si distribuita de RADET tariful (fara TVA) are următoarea structură

Așa cum am arătat anterior, prețul (fără TVA) la care vinde ELCEN energia termica este stabilit prin decizii ale ANRE astfel:

Deși toate tarifele se aproba la o valoare care nu include TVA, aceasta taxa se plătește atât de producători cat si de distribuitor si implicit si de către populație și UATMB.

In cazul ELCEN, tariful de producție al energiei termice este aprobat de ANRE, la solicitarea ELCEN. In cazul RADET pentru stabilirea tarifelor de producție si distribuție a energiei termice sunt necesare ANRSC si ulterior acestea trebuiesc aprobate prin hotărâre de către Consiliul General al Municipiului București in conformitate cu art. 8 si art. 40 din Legea nr. 325/2006.

Facem precizarea că in conformitate cu Ordinul ANRSC nr.91/2007:

Prețul local al energiei termice este format din prețul de producere a energiei termice și tarifele serviciilor de transport, distribuție și furnizare, aprobat prin hotărâre a autorităților administrației locale cu avizul autorităților de reglementare competente;

Prețul local pentru populație este prețul pentru energia termica furnizată populației prin SACET, aprobat prin hotărâre a autorităților administrației locale. Diferența dintre Prețul local al energiei termice și prețul local pentru populație este suportata de la bugetul local al unitatii administrativ teritoriale in care funcționează Serviciul public.

La nivelul municipiului București prețul de producere a energiei termice nu este atribuția CGMB decât pentru cantitatea de energie termica produsa de RADET (3,2% din cantitatea vânduta de RADET).

Evoluția tarifelor pentru populație este următoarea:

Din cele prezentate mai sus rezulta faptul prețul local al energiei termice livrate populației este de 170 lei, la același nivel cu subvenția, ambele rămânând constante in perioada auditata.

Grafic situația se prezintă astfel:

In baza HCGMB nr. 142/2011, tariful de transport al RADET este de 132 lei (cu TVA) si a rămas constant începând cu anul 2011, in timp ce tariful ELCEN pentru energia termica produsa pentru populatie a crescut an de an de la 193 lei in anul 2012 la 209 lei in anul 2014 respectiv o creștere de aproximativ 8%.

Desi ,conform analizei din tabelul de mai sus, rezulta ca in perioada 2012 – 2013, entitatea ar fi putut înregistra profit pentru activitatea desfășurata in realitate s-au înregistrat pierderi datorita in principal:

Tarifele au fost menținute artificial, acestea nu reflecta cheltuieli efective ale entitatii;

Municipiului București nu a virat in termenul legal subvențiile solicitate de Regie.

Pierderea tehnologica nu a fost acoperita de diferența dintre prețul local al energiei termice si prețul pentru populație.

Mai mult, in anul 2014 prețul local al energiei termice achizitionata si produsa (346 lei/Gcal) este mai mare decât suma dintre prețul local pentru populație si subventia achitată de bugetul local (170 lei/Gcal+170 lei/Gcal).

Acest aspect a influentat situatia financiara a entitatii care la 31.12.2014 a avut o cifra de afaceri in scadere fata de anii anteriori si a înregistrat o creștere de 7% a pierderilor in contul de profit si pierderi.

Referitor la „Structura tarifului de transport si distribuție a energiei termice destinata populației” – anexa nr. 5 – facem precizarea ca tariful pentru transport și distribuție a energiei termice prin PT urbane destinata populației este de 106,24 lei/Gcal (fără TVA) și a fost aprobat prin HCGMB nr. 142/2011 privind aprobarea tarifelor de transport si distribuție a energiei termice livrata prin puncte termice urbane si de transport pentru agenții economici cu puncte termice proprii, precum si a preturilor locale medii de facturare a energiei termice pentru agenții economici, practicate de R.A.D.E.T București".

In cadrul tarifului ponderea cea mai mare o are „Consumul tehnologic” (42%) din total tarif respectiv pierderea tehnologica pe rețele de transport de la furnizor până la client, reprezentând transfer de temperatura si pierderi prin avarii.

In structura tarifului, 29% reprezintă cheltuielile totale cu salariile (inclusiv contribuțiile si tichetele de masa). Costurile cu energia electrica si apa de adaos reprezintă împreuna doar 12% din totalul tarifului, iar cheltuielile de dezvoltare si modernizare doar 1%.

Avand in vedere că tariful nu a fost modificat de 4 ani, deși au fost modificări ale costurilor de transport și distribuție a energiei termice prin sistemul centralizat de termoficare respectiv modificările de prețuri la energia termică achiziționată, la apa rece și canalizarea aferentă, precum și reevaluarea altor elemente de cheltuieli pentru care au intervenit schimbări majore, acest tarif nu mai poate acoperii cheltuielile de exploatare.

In anul 2012, RADET a solicitat avizul ANRSC pentru modificarea structura cheltuielilor in cadrul tarifului. Solicitarea a fost aprobata in baza Aviz ANRSC 106227/17.06.2012. Acest aviz a fost transmis spre aprobare catre CGMB dar nu s-a mai primit nici un răspuns.

In anul 2014, entitatea a solicitat majorarea tarifului de transport de la 106,24 lei/Gcal la 120,35 lei/Gcal, avizul ANRSC nr. 205480/ 14.03.2014 a prevăzut un tarif de 118,06 lei/Gcal.

Cu Adresa nr. 9860/21.03.2014 , RADET a înaintat Municipiului Bucuresti avizul ANRSC nr. 205480/ 14.03.2014 privind modificarea tarifului local de transport si distribuție a energiei termice furnizate prin PT urbane si a tarifului de transport a energiei termice furnizate prin PT proprii. In baza avizului, entitatea a solicitat analizarea si aprobarea tarifelor de transport si distribuție energie termica prin PT urbane si a tarifului de transport a energiei termice furnizate prin PT proprii, pe categorii de consumatori.

Prin Adresa nr. 42231/23.12.2014, Municipiul București prin Autoritatea Municipala de Reglementare a Serviciilor Publice, respectiv Consiliul consultativ de pe langa Consiliul Executiv al AMRSP a avizat nefavorabil solicitarea RADET de majorare a tarifului de transport si distribuție energie termica. Motivarea acestui aviz nefavorabil consta in faptul ca in anul 2014 se derulau demersurile pentru realizarea SACET integrat.

Facem precizarea ca AMRSP nu are nici o competenta in baza vreunei reglementari legale in vederea aprobării tarifelor de transport si distribuție energie termica.

Referitor la structura si valoarea cheltuielilor care sunt cuprinse in tariful aprobat de CGMB in anul 2011, respectiv in tariful aprobat ANRSC Aviz nr. 205480/14.03.2014 si cel solicitat de RADET ponderea cea mai mare o are consumul tehnologic (41,17%) si cheltuielile cu munca vie (31,54%) iar energia electrica si apa de adaos au o pondere de 11,21%.

Valorile principalelor elemente de cheltuiala sunt:

Grafic situația se prezintă astfel:

Asa cum rezulta din datele prezentate, fundamentarea tarifului solicitat spre aprobare in anul 2014 a avut la bază cantitatea de energie termica vanduta 3.956.500 Gcal, cantitate care este adaptata la situatia solicitărilor reale, respectiv RADET a vandut de 3.876.269 Gcal in anul 2014. Tariful aprobat in anul 2011 este fundamenta pe cantitatea de 4.218.500 Gcal.

Volumul total al cheltuielilor incluse in tariful de transport si distributie a energiei termice a crescut de la 448.173.440 lei in anul 2011, respectiv pentru tariful de 106,24 lei/Gcal, la 476.174.071 lei in anul 2014, respectiv pentru un tarif de 120,35 lei/gcal. Creșterea cheltuielilor este de numai 6% in anul 2014 iar a tarifului este de 12%, avand in vedere scăderea cantitatii de energie termica livrata.

In structura, cheltuielile care au scazut sunt cele cu energia elecrica, apa de adaos si alte cheltuieli materiale datorate scaderii cantitatii de agent termic solicitat de consumatori.

Concomitent cu aceste scaderi, au crescut cheltuielile cu munca vie si consumul tehnologic. Cheltuielile cu salariile au crescut de la 130.182.910 lei in anul 2011 la 150.192.328 lei in anul 2014 , ceea ce reprezinta o crestere cu 14 in anul 2014 fata de anul 2011.

Consumul tehnologic (pierderile din retele) au crescut de la 186.331.145 lei in anul 2011 la 196.017.529 lei in anul 2014, respectiv o crestere de 5% in anul 2014 fata de anul 2011.

Cheltuielile cu reparatiile s-au mentinut constate in structura tarifului, atat in anul 2011 cat si in anul 2014 reparațiile reprezentand doar 1,4% din tarif, respectiv 6,5 milioane lei.

Principalele concluzii rezultate ca urmare a efectuarii misiunii de audit sunt urmatoarele:

1. Neaprobarea de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti a tarifelor actualizate in functie de cantitatea de agent termic livrata precum și in functie de valoarea reală a elementelor de cheltuieli conduce la inregistrarea de pierderi de catre RADET.

2. Nerealizarea in volumul prevazut a investitiilor pentru modernizarea si reabilitarea sistemului de termoficare a avut drept consecinta nereducerea in proportie mai mare a pierderilor din sistemul de termoficare.

3. Tariful de transport si distributie practicat in perioada auditata fost fundamentat pe o cantitate de energie termica mult mai mare fata de cea efectiv livrata populatiei.

3. Referitor la unele aspecte constatate de echipa de audit, cu privire la evolutia tarifelor energiei termice si evolutia indicatorilor la nivelul RADET.

In prezent, agentul termic este livrat populatiei in sistem centralizat in majoritatea oraselor din Romania, prețul de productie , pretul local de facturare pentru populatie si subventia achitata de la bugetele locale difera in functie de mai multi factori.

Prezentam mai jos câteva exemple pe care le consideram relevante, astfel:

Precizam ca in cazul municipiului Cluj Napoca , subvenția de la bugetul local este cea mai mare asa cum reiese din datele prezentate mai sus, dar este important să aratam ca in aceasta localitate energia termica este produsa in primul rând in 76 centrale termice (CT), respectiv 67 de centrale termice de cvartal și 9 centrale termice de bloc. Acest sistem este mai costisitor dar pierderile de sistem sunt mult mai mici.

In cazul municipiilor Constanta si Timișoara, desi prețul de producție al energiei termice este relativ același, consiliile locale au hotărât ca valoare subventiei sa fie in cazul Constantei sa fie de 15% din pretul de producere (inclusiv transport si furnizare) iar in cazul Timișoarei , subvenția este de 33% din pretul de producere (inclusiv transport si furnizare).

Situația municipiului Bucuresti, unde se afla cel mai mare numar de clienti casnici respectiv 37,7% dintre beneficiarii sistemului centralizat de distributie a agentului termic din Romania, valoarea subvenției reprezinta 50% din prețul de producere (inclusiv transport si furnizare), anual fiind achitata catre RADET suma de 550 milioane lei, suma care este echivalentul bugetului unei primarii de sector.

In concluzie, este necesara o analiza la nivelul CGMB a valorii subvenției (50% din valoarea prețului de producție si transport), având in vedere ca aceasta nu mai poate fi susținuta de Municipiul București, deconturile pentru subvenția anului 2014 nefiind achitate pana la data prezentului audit.

In opinia echipei de audit, pentru o mai buna înțelegere a situatiei economico- financiare a entitatii este relevantă compararea principalilor indicatori pentru perioada 2012- 2014 cu valoarea celor realizati in perioada 2007-2009, astfel:

Ca urmare a acțiunii „Auditul performantei modului de utilizare a fondurilor de la bugetele locale” la Regia Autonoma de Distributie a Energiei Termice Bucuresti, pentru perioada 2007-2009 realizata de Camera de Conturi a municipiului Bucuresti, principalele constatari au fost urmatoarele:

Potrivit bilanturilor contabile intocmite pentru perioada 2007-2009, regia a inregistrat pierderi in perioada analizata in suma de 935.573.002 lei din care 249.311.648 lei in 2007, 659.602.901 lei in 2008 si 26.658.453 lei in anul 2009.

Nerealizarea veniturilor programate datorita in principal scăderii cantitatii de energie termica livrata care a avut drept cauze reducerea consumului de energiei termica pentru incalzire si apa calda de consum la agentii economici si reducerea numarului de abonati casnici, fie datorita inchiderii apei calde de consum pentru consumatorii rau platnici, fie datorita debransarii de la sistemul centralizat de incalzire.

Vechimea sistemului de termoficare, in sensul ca instalatiile de transport si distributie a energiei termice au un grad avansat de uzura, peste 80,00 % avand o vechime in functionare de peste 20 ani, cu consecinte in coroziunea retelelor primare si secundare, pierderi de agent termic prin neetanseitati, pierderi de caldura in sistem.

Cresterea numarului de avarii pe reteaua primara cu 39,91 % in anul 2008 si cu 58,87 % in anul 2009 fata de anul 2007, avand drept principala cauza durata normata de functionare depasita.

Evolutia principalilor indicatori ai RADET in cele doua perioade auditate de Camera de Conturi a municipiului Bucuresti, sunt:

Referitor la cifra de afaceri:

Referitor la Pierderi

Deși cifra de afaceri exprimata in lei a avut o evoluție relativ constanta pe toata perioada, dar calculul cifrei de afaceri transformat in euro la cursul oficial al BNR, arata un trend descendent cu excepția anului 2013 când a fost o creștere fata de anul precedent de 3%.

Entitatea nu a înregistrat profit in nici una din perioadele analizate, iar pierderile au fost cele mai mici in anul 2009, respectiv 26.780.528 lei, ulterior acestea crescând in anul 2012 cu 108% fata de anul 2009 iar in anii 2013 si 2014 creșterea pierderilor nu a fost semnificativa fata de anul 2012.

În baza Ordinul președintelui ANRE nr. 50 din 3 aprilie 2009 privind Contractul-Cadru de vânzare-cumpărare a energiei termice produse de operatorii economici aflați în competența de reglementare a ANRE s-a prevazut ordinea stingerii sumelor datorate, respectiv: întîi majorările de întîrziere aferente perioadei anterioare, apoi contravaloarea energiei termice preluate plus/minus corecțiile sau regularizările facturii precedente.

Astfel, incepand cu anul 2010, în baza acestui ordin, ELCEN a calculat majorari de intarziere pentru trei ani retroactiv, astfel incat deși in anul 2009, situatai economica a RADET avea un trend ascendent, prin aceasta masura entitatea a inregistrat an de an datorii din ce in ce mai mari.

Acestă ordine de stingere a condus la situatia dramatica a RADET care poate si declarata insolvabila in orice moment de partenerii contractuali din contul ESCROW.

Referitor la cheltuielile cu investiții

Cheltuielile cu investițiile au scăzut foate mult in perioada 2012 -2014 , investițiile realizate in anul 2012 au reprezentat doar 30% din investițiile realizate in anul 2009 iar cele realizate in anul 2014 au reprezentat doar 10% din investițiile realizate in anul 2009. Mai mult trebuie subliniat faptul ca in anul 2014 au fost finalizate obiective de investiții aprobate de CGMB in perioada 2003-2009.

Referitor la avarii

Avariile înregistrate pe circuitul primar (unde se înregistrează si cel mai multe pierderi tehnologice) au avut un trend ascendent de la 406 in anul 2007 la 749 in anul 2014.

Numărul si evolutia avariilor apărute, denota faptul ca este necesar un volum mai mare al lucrarilor de reparatii curente, capitale si modernizari ale rețelelor termice primare si secundare si a punctelor termice, pentru a creste siguranta in exploatare si reducerea pierderilor.

Referitor la Starea tehnica a sistemului de termoficare:

Din cele de mai sus rezulta ca pentru rețeaua primara, unde pierderea de agent termic este cea mai mare, are un grad de uzura foarte mare, respectiv 66% din conducte sunt mai vechi de 25 de ani. Lucrările de recondiționare realizate in ultimii cinci ai au adus la modernizarea a 2,25% din rețea rezulta ca restul de 66% va fi realizat in 147 de ani.

In șapte ani pierderea in rețeaua primara a crescut cu 3,30%, rezulta ca investițiile practic au fost inexistente iar menținând acest ritm, probabil in 25 de ani pierderile in rețeaua primara vor ajunge la 30%.

Referitor la numărul de personal

La nivelul RADET numarul de personal a scazut de la 4965 in anul 2007 la 4.648 persaone in anul 2009, iar in anul 2012 personalul era de 3.749 , ajungand in anul 2014 pana la 3.632 persoane.

Referitor furnizori neachitați

Datoriile catre furnizori au scazut doar in anul 2009 fata de anul 2010 cu 8% dupa care incepand cu anul 2012 cresterea a fost extrem de mare datorata in primul rând penalitatiilor calculate de ELCEN si in al doilea rând a modului de stingere a obligatiilor de plata ale RADET către ELCEN conform deciziilor ANRE, respectiv întâi a penalităților de întârziere.

Cresterea soldului datoriilor a crescut in anul 2012 fata de anul 2009 cu 291% iar in anul 2014 cresterea fata de anul 2009 este de 381%. Facem precizarea ca in anul 2014, furnizorii neachitati raportat la cifra de afaceri a RADET reprezentau 324%, ceea ce arata ca insolventa entititatii poate fi declansata in orice moment.

Referitor creanțe neîncasate

Soldul creantelor neincasate a avut cea mai mica valoare in anul 2012, respectiv 463.483.379 lei, ulterior acesta inregistrand o crestere de 21% in anul 2013 fata de anul 2012 si o crestere de 29% in anul 2014 fata de anul 2012.

Referitor la cantitatea de energie termica livrata si pierderi tehnologice

Din analiza efectuata a rezulta faptul ca entitatea a cumpărat si produs energie termica in cantitati care au scazut an de an din 2007 pana in 2014, in funcție de solicitările clienților. Desi cantitatea de energie termica achizitionata de RADET a scazut, valoarea facturilor emise de către ELCEN a crescut inrucât pretul de livrare a fost ajustat anual cu avizul ANRE.

Energie termica achiziționata si produsa de RADET se prezinta dupa cum urmeaza:

Din cele de mai sus rezulta ca, deși cantitatea de agent termic livrata populatiei a scazut pentru perioadele analizate, pierderile tehnologice au crescut de la 22% in anul 2007 la 25,79% in anul 2014.

Referitor la tarifele pentru furnizarea si distributia agentului termic pentru populație

Prin hotarari ale CGMB in perioada 2007-2009, tariful pentru furnizarea si distribuția agentului termic pentru populație a fost ajustat de trei ori in funcție de evoluția cheltuielilor reale ale Regiei, iar in perioada 2012-2014 acest tarif nu a mai fost modificat, fiind menținut la același nivel desi cheltuielile de exploatare ale Regiei au crescut.

Fata de cele de mai sus putem concluziona ca situatia entitatii nu s-a imbunatatit, rezultand mentinerea in mare parte a constatarilor de acum 4 ani la care se aduga cresterea alarmanta a datoriilor catre furnizori.

În baza atribuțiilor și competențelor conferite de Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea instituției, Camera de Conturi a efectuat in anul 2013 misiunea audit performanței utilizării resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, realizând o evaluare independentă asupra economicității, eficienței și eficacității cu care o entitate publică, un program, un proiect, un proces sau o activitate folosește resursele publice alocate pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite în conformitate cu legislația și reglementările în vigoare.

In urma acestei misiuni de audit s-au concluzionat următoarele:

La nivelul sectoarelor Municipiului București, Programul de reabilitare termică a blocurilor de locuință și-a atins scopul așa cum a fost el definit în O.U.G. nr. 18/2009 cu modificările si completările ulterioare, în sensul că în prezent consumului specific se situează în medie la valoarea de 69 kw/mp, cu mult sub ținta de 100 kw/mp stabilita de legislația în vigoare (concluzia se bazează pe eșantionul de blocuri pentru care s-a întocmit certificat de performanță energetică și la finalul lucrărilor).

Prin reducerea consumului anual specific de energie pentru încălzire s-a realizat și reducerea dioxidului de carbon evacuat în atmosferă cu 40%.

CONSTATARI:

Potrivit Situațiilor financiare întocmite pentru perioada 2012-2014, regia a înregistrat pierderi in perioada analizata in suma de 888.747 mii lei din care 290.473 mii lei in 2012, 289.430 mii lei in 2013 si 308.844 mii lei in anul 2014.

Referitor la situația privind indicatorii economici realizați in perioada 2012-2014:

– reducerea eficientei in utilizarea imobilizărilor: rata rotației imobilizărilor corporale si necorporale de care dispune regia, calculata ca raport intre cifra de afaceri si activele imobilizate, este foarte mica, rămânând relativ constantă în perioada analizată respectiv 0,80, ceea ce arata ca activele fixe de care dispune regia nu sunt utilizate corespunzător;

– scăderea eficientei în utilizarea activelor totale: rata rotației activelor totale, calculată ca raport între cifra de afaceri si activele totale este foarte mica, constatându-se o descreștere de la 0,58 în anul 2012 la 0,55 în anul 2013 și la 0,28 în anul 2014, ceea ce arata ca regia nu generează suficiente venituri din vânzări pentru valoarea activelor utilizate, fiind necesara o disponibilizare a activelor care nu aduc nici un profit ;

– reducerea imobilizării stocurilor: a crescut anual viteza de rotație a stocurilor, ce aproximează de cate ori stocul a fost rulat pe parcursul exercițiului financiar și a scăzut implicit numărul de zile de stocare a bunurilor în unitate, calculat ca raport intre soldul mediu al stocurilor si cifra de afaceri înmulțit cu numărul de zile dintr-un an, de la 23,26 zile în 2012, la 25,72 zile în anul 2013 si la 16,12 zile în anul 2014 ;

– scăderea eficacității în colectarea creanțelor: a scăzut viteza de rotație a debitelor clienți, calculata ca raport între soldul mediu al clienților și cifra de afaceri înmulțit cu numărul de zile dintr-un an, respectiv a scăzut numărul de zile necesar pentru plata datoriilor de către debitori de la 76,65 zile în anul 2012 la 72,38 zile în anul 2013 iar in anul 2014 acesta a scăzut la 70,41 zile;

– reducerea eficacității in plata datoriilor: a scăzut viteza de rotație a creditelor – furnizori, calculata ca raport între soldul mediu al furnizorilor si cifra de afaceri înmulțit cu numărul de zile dintr-un an, respectiv a crescut numărul de zile necesar pentru plata datoriilor către furnizori, de la 832 zile in anul 2012, la 934 zile in anul 2013 si iar in anul 2014 aceasta a crescut la 1113 zile;

– creșterea insolvabilității unității : unitatea este insolvabila pe termen scurt, drepturile creditorilor neputând fi acoperite din valoarea activelor, chiar daca se iau in considerare stocurile (in general greu de valorificat la valoarea contabila).Valoarea recomandata a indicatorului de lichiditate curenta (calculat ca raport intre activele curente si datoriile curente) este 2, dar în cazul de fata este subunitara în fiecare an, ceea ce indica faptul ca daca activele curente ar fi valorificate la 100 % din valoarea lor, nu s-ar acoperi decât 18% din obligațiile unității (in perioada 2012-2014);

– creșterea anuala a datoriilor către furnizori de la 2.668.534.897 lei in anul 2012, la 3.086.219.611 lei in anul 2013 si la 3.490.751.839 lei in anul 2014, ceea ce reprezintă in procente o creștere de 14 % in anul 2012 si de 25 % in anul 2014 fata de anul 2012. Din totalul obligațiilor neachitate, ponderea datoriilor către ELCEN a fost de 97,83 % în anul 2012, 98,01 % în anul 2013 și 98 % în anul 2014.

In cifre absolute, valoarea obligațiilor neachitate către E.L.C.E.N. a crescut de la 2.610.541.755 lei la 31.12.2012, la 3.024.778.030 lei în anul 2013 si la 3.428.471.069 lei in anul 2014, reprezentând o creștere de 14 % in 2013 și de 24 % în 2014 față de 2012.

– creșterea anuala a creanțelor neîncasate de la 463.483.379 lei în anul 2012 la 580.406.164 lei în anul 2013 și la 651.599.706 lei în anul 2014, ceea ce reprezintă in procente o creștere de 20 % in 2013 față de 2012 și de 29 % în 2014 față de 2012.

Din totalul creanțelor neîncasate, ponderea creanțelor neîncasate de la populație a fost de 42,06 % în anul 2012, 33,50 % în anul 2013 și de 30 % în anul 2014.

In cifre absolute, valoarea creanțelor datorate de populație a scăzut de la 194.942.648 lei în anul 2012 la 194.442.991 lei în anul 2013 și la 197.206.170 lei în anul 2014, ceea ce reprezintă în procente o scădere de 0,01 % în anul 2013 fata de anul 2012 si o creștere de 2% in anul 2014 fata de anul 2012.

Separat de cele prezentate mai sus au mai fost constatate următoarele:

Referitor la modul de fundamentare a sumelor solicitate de la bugetul local:

Nerealizarea veniturilor programate s-a datorat în principal scăderii cantității de energie termica livrata care a avut drept cauze reducerea consumului de energiei termica pentru încălzire și apă caldă de consum la agenții economici și reducerea numărului de abonați casnici, fie datorita debranșării de la sistemul centralizat de încălzire, dar si datorită reabilitării termice a blocurilor de locuințe.

Vechimea sistemului de termoficare, în sensul că instalațiile de transport si distribuție a energiei termice au un grad avansat de uzura, peste 80 % având o vechime în funcționare de peste 20 ani, cu consecințe în coroziunea rețelelor primare și secundare, pierderi de agent termic prin neetanșeități, pierderi de căldura în sistem și implicit poluarea mediului.

Astfel, din instalațiile în exploatare, 713 Km. conductă rețea primara (80 % din total), 1.715 km. rețea secundara (62 % din total), 477 puncte termice (49 % din total) și 13 centrale termice proprii (28 %) au o vechime de peste 20 ani .

Insuficienta fondurilor alocate pentru lucrări de reparații și întreținere pentru menținerea în funcțiune a sistemului de transport și distribuție în condiții de siguranță si evitarea unor accidente tehnice pe timpul iernii, determinată de creșterea uzurii fizice a instalațiilor și executarea unor lucrări pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră .

Numărul avariilor pe rețeaua primară a crescut cu 8 % în anul 2014 fata de anul 2012, iar în rețeaua secundara avariile au scăzut cu 27% din anul 2012 pana în anul 2014.

Rețeaua primara, unde pierderea de agent termic este cea mai mare, are un grad de uzura foarte mare, respectiv 66% din conducte sunt mai vechi de 25 de ani. Lucrările de recondiționare realizate în ultimii cinci ai au dus la modernizarea a 2,25% din rețea rezultând că restul de 66% va fi realizat in 147 de ani.

După modernizarea punctelor termice prin compararea consumului de energie termica pentru apa calda și căldură la punctele termice modernizate cu cele nemodernizate s-a înregistrat o scădere semnificativă în perioada 2012-2014 a procentului de pierderi.

Scăderea cantității de energie termica livrata a scăzut în anul 2014 față de anii 2012 si 2013, cu aproximativ 9% , însă pierderile de energie termică s-au menținut relativ constante, in jurul valorii de 24% .

88% din clienții RADET sunt persoane fizice care beneficiază de subvenția stabilita in baza OG nr. 36/2006 cu modificările si completările ulterioare, si in plus subvenția de 170 lei/Gcal este jumătate din prețul local pentru populație (preț de cumpărare/producere+tarif distribuție = 341 lei/Gcal cu TVA).

Standardul de viață scăzut al populației, în sensul ca salariile mici au avut ca efect o putere de cumpărare redusa a populației, ceea ce s-a reflectat și în plata cu întârziere, sau neplata de către populație, a serviciilor de furnizare a energiei termice.

Municipiul București a plătit subvenția solicitata de RADET cu întârzieri de o luna în anul 2012 și întârzieri de peste un an calendaristic în anul 2014, acest lucru a condus la înregistrarea de penalități calculate de furnizori. Pentru datoriile neachitate către ELCEN (penalități + debit curent), furnizorul a instituit poprire pe cota parte a RADET din contul ESCROW. Aceste popriri variază de la o săptămâna la alta fiind in procente de 50% până la 100% ceea ce duce la imposibilitatea continuării activității.

Există un lanț deficitar la nivelul încasărilor, astfel: R.A.D.E.T. nu încasează, în termenul legal de cincisprezece zile, subvenția și nici sumele aferente facturilor emise, în principal, către consumatorii casnici, ceea ce conduce la nerespectarea termenului de plată a facturilor către furnizorii săi de energie termică și creșterea penalităților către aceștia. Fac precizarea ca în anul 2014 subvenția de la bugetul municipalității nu a fost încasata la timp si nici la valoarea deconturilor prezentate de RADET.

Plata facturilor emise de ELCEN pentru energia termică furnizată către RADET se face în condițiile Contractului Cadru de Vânzare Cumpărare a Energiei Termice care impune un termen de plata agentului termic primar inferior termenului legal de plata a facturilor emise de RADET către utilizatori si impunerea la plata mai întâi a penalităților si apoi a debitului principal.

Referitor la obiectivul privind structura si dinamica cheltuielilor cuprinse in tarifele de energie termica:

Tariful de distribuție pentru energia termica livrata populației de RADET este nemodificat din anul 2011.

Menținerea nemodificata a tarifului de transport și distribuție a energiei termice pentru populație de către C.G.M.B..

Prin deciziile ANRE a fost crescut anual tariful de vânzare al ELCEN in perioada analizată având ca efect creșterea valorii facturilor emise de ELCEN, deși cantitatea de energie termica livrata de ELCEN către RADET a scăzut în fiecare an;

In cazul E.L.C.E.N, tariful de producție al energiei termice este aprobat de A.N.R.E, la solicitarea E.L.C.E.N. a fost modificat în perioada 2012-2014 de trei ori.

In anul 2014 prețul local al energiei termice achiziționata și produsa (346 lei/Gcal) este mai mare decât suma dintre prețul local pentru populație si subvenția achitată de bugetul local (170 lei/Gcal+170 lei/Gcal).

Prețul local al energiei termice livrate populației este de 170 lei, la același nivel cu subvenția, ambele rămânând constante în perioada analizată.

In cadrul tarifului ponderea cea mai mare o are „Consumul tehnologic” (42%) din total tarif respectiv pierderea tehnologică pe rețele de transport de la furnizor până la client, reprezentând transfer de temperatura și pierderi prin avarii.

Fundamentarea tarifului solicitat spre aprobare în anul 2014 a avut la bază cantitatea de energie termica vânduta 3.956.500 Gcal, cantitate care este adaptata la situația solicitărilor reale, respectiv RADET a vândut 3.876.269 Gcal în anul 2014. Tariful aprobat in anul 2011 este fundamentat pe cantitatea de 4.218.500 Gcal.

Concluzii

1. Strategia Energetică a Municipiului București reflectă calitativ direcția care ar trebui urmată în modernizarea sistemului de alimentare cu energie termică a Municipiului București, având în vedere elementele de bază ale politicii energetice a UE, respectiv promovarea energiei regenerabile și a tehnologiilor cu carbon redus. Deși unele soluții tehnice sunt corecte și fezabile, propunerile privind obiectivul emisii zero de CO2 pentru București și recomandările tehnice privind utilizarea panourilor solare, a centralelor cu biocombustibili și reabilitarea integrală a clădirilor din București, toate realizate până în anul 2020 sunt, în mod categoric, nerealiste. Aceste propuneri nu țin seama de multe aspecte, între care unul, deloc de neglijat, îl reprezintă modul în care se iau deciziile și se traduc acestea în fapte în România.

2. La nivelul R.A.D.E.T. nu s-a inițiat nici o acțiune pentru implementarea Strategiei energetice a Municipiului București, care prevedea reducerea consumurilor de energiei si a emisiilor de CO2, prin adoptarea unor soluții de încălzire centralizata (panouri solare, incinerare deșeuri, cogenerare, biocombustibil, pompe de căldură, etc.) de natură a duce la eficientizarea si modernizarea sistemului de încălzire centralizata în Municipiul București.

Fac precizarea ca în acest domeniu se mențin aceleași carențe si vulnerabilități ale funcționarii RADET afectând condițiile de mediu având în vedere ca toate centralele termice care livrează agent termic în București, au durata de folosință depășita, nici una dintre acestea neîndeplinind condițiile de eficienta folosite în Directivele și politicile UE privind protecția mediului.

In aceste condiții, Romania risca sancțiuni pentru neimplementarea și netranspunerea în legislația româneasca a Directivei 2006/32/CE – HCGMB nr. 277/2006 de aprobarea a Strategiei energetice a Municipiului București în perioada 2007-2020, în lipsa unor etape si termene clare, cu responsabilități, indicatori de performanță și sancțiuni, nu a produs nici un efect la nivelul RADET.

La nivelul sectoarelor Municipiului București, Programul de reabilitare termică a blocurilor de locuință și-a atins scopul așa cum a fost el definit în O.U.G. nr. 18/2009 cu modificările si completările ulterioare, în sensul că în prezent consumului specific se situează în medie la valoarea de 69 kw/mp, cu mult sub ținta de 100 kw/mp stabilita de legislația în vigoare (concluzia se bazează pe eșantionul de blocuri pentru care s-a întocmit certificat de performanță energetică și la finalul lucrărilor).

Prin reducerea consumului anual specific de energie pentru încălzire s-a realizat și reducerea dioxidului de carbon evacuat în atmosferă cu 40%.

4. Datorita etapelor importante nerealizate încă in implementarea SACET integrat care impun termene de realizare reglementate prin acte normative (avize, termene de instanța), municipiul București se afla în situația riscantă ca întreg sistemul de producție, furnizare si distribuție a agentului termic sa nu mai funcționeze începând cu noul sezon de iarna 2015-2016, impactul imediat fiind sistarea încălzirii celor peste 1,2 mil. consumatori casnici.

In aceste condiții RADET si Municipiul București ar trebui sa tragă un semnal de alarma la nivel politic si guvernamental asupra accelerării imediate a etapelor de realizare a SACET integrat pentru a elimina impactul social negativ al nerealizării acestuia.

Referitor la modul de fundamentare a sumelor solicitate de la bugetul local:

1.Cantitatea de energie termica livrata a scăzut în fiecare an din perioada analizata, însă pierderile de energie termica s-au menținut relativ constante, in jurul valorii de 24 % .

2. Neaprobarea si nerealizarea unui Program de investiții pe termen lung pentru modernizarea rețelelor de distribuție, în perioada analizată fiind in curs de finalizare obiective de investiții aprobate începând cu anul 2003, având ca efect pierderi de 24% in rețelele de transport si furnizare.

3. Serviciile de furnizare a energiei termice sunt continue, iar încasarea contravalorii energiei termice facturata de regie este periodica, cu întârzieri atât în încasarea facturilor de la populație, cat și încasarea a subvenției de la bugetul local.

4. Penalitățile calculate de ELCEN sunt la nivelul cifrei de afaceri a RADET, iar datoriile care furnizori la 31.12.2014 reprezintă 324% fata de cifra de afaceri, ceea ce presupune ca starea de insolventa poate fi declanșată în orice moment.

5. Creanțele neîncasate din facturile emise către clienți au fost în general de 24% din veniturile Regiei, ponderea principala în totalul acestora reprezentând-o sumele datorate de populație (18% ).

6. Particularitățile în desfășurarea activității de distribuție a energiei termice și a relațiilor RADET cu furnizorii și beneficiarii energiei termice, în sensul ca regia primește energia termica de la 3 furnizori si o distribuie la abonați. In calitate de distribuitor, activitatea economico-financiara este influențată de cantitatea de energie termica livrata de furnizorii de energie, aceștia fiind la rândul lor condiționați de furnizorii de combustibili. Dat fiind numărul mare de abonați, disponibilitățile regiei depind de încasarea în termen a facturilor emise.

7. Sistemul actual este blocat si nefuncțional urmare a subfinanțării si reglementarii necorelate si insuficiente a cadrului legal care guvernează activitatea RADET in sensul că:

Termenul de plata al subvenției cu toate ca este stabilit la 15 zile, are caracter doar de recomandare, în condițiile în care nu sunt prevăzute sancțiuni sau penalități, fapt demonstrat în întârzierile foarte mari in achitarea deconturilor, aceasta slăbiciune, chiar și singura putând duce la blocarea sistemului.

Urmare subfinanțării RADET nu se fac planuri de revizii, consecința fiind creșterea cheltuielilor cu reparațiile și creșterea numărului de avarii.

Monitorizarea indicatorilor de performanta (număr avarii, număr reparații, pierderi prin rețea, etc.) se realizează formal neexistând un regulament in care sa fie stipulați indicatori de performanta cu valori de referință care trebuie atinși astfel încât activitatea regiei sa fie performantă.

8. Realizarea fuziunii dintre RADET si ELCEN care are ca efect stingerea prin confuziune a datoriilor  RADET București către ELCEN este singura posibilitate de echilibrare pe moment a balanței Regiei, însă singura aceasta măsură nu este de natura sa rezolve fondul problemei. RADET în baza situației actuale și a reglementarilor legale in vigoare continuă să genereze pierderi de natura a bloca pe viitor sistemul.

9. Față de situația achitării subvenției se impune o analiza la nivelul CGMB a valorii subvenției (50% din valoarea prețului de producție si transport), având in vedere ca aceasta nu mai poate fi susținuta de Municipiul București, deconturile pentru subvenția anului 2014 nefiind achitate.

Referitor la obiectivul privind structura si dinamica cheltuielilor cuprinse în tarifele de energie termica:

1. Neaprobarea de către Consiliul General al Municipiului București a tarifelor actualizate în funcție de cantitatea de agent termic livrata precum și în funcție de valoarea reală a elementelor de cheltuieli conduce la înregistrarea de pierderi de către RADET.

2. Nerealizarea în volumul prevăzut a investițiilor pentru modernizarea și reabilitarea sistemului de termoficare a avut drept consecință nereducerea în proporție mai mare a pierderilor din sistemul de termoficare.

3. Tariful de transport și distribuție practicat în perioada analizată fost fundamentat pe o cantitate de energie termica mult mai mare fata de cea efectiv livrata populației.

Fată de anul 2010 situația entității nu s-a îmbunătățit, rezultând menținerea unor deficiențe la care se adaugă creșterea alarmantă a datoriilor către furnizori.

– Entitatea nu a înregistrat profit în nici una din perioadele analizate, iar pierderile au fost cele mai mici în anul 2009, respectiv 26.780.528 lei, ulterior acestea crescând în anul 2012 cu 108% fata de anul 2009 iar in anii 2013 si 2014 creșterea pierderilor nu a fost semnificativa fata de anul 2012.

– Cheltuielile cu investițiile au scăzut foarte mult în perioada 2012 -2014, investițiile realizate în anul 2012 au reprezentat doar 30% din investițiile realizate în anul 2009 iar cele realizate în anul 2014 au reprezentat doar 10% din investițiile realizate în anul 2009. Mai mult trebuie subliniat faptul că în anul 2014 au fost finalizate obiective de investiții aprobate de CGMB în perioada 2003-2009.

– Avariile înregistrate pe circuitul primar (unde se înregistrează și cel mai multe pierderi tehnologice) au avut un trend ascendent de la 406 în anul 2007 la 749 în anul 2014.

– In șapte ani pierderea în rețeaua primară a crescut cu 3,30%, rezulta ca investițiile practic au fost inexistente iar menținând acest ritm, probabil în 25 de ani pierderile doar in rețeaua primara vor ajunge la 30%.

– Datoriile către furnizori au scăzut doar in anul 2009 fata de anul 2010 cu 8% după care începând cu anul 2012 creșterea a fost extrem de mare datorată în primul rând penalităților calculate de ELCEN si in al doilea rând a modului de stingere a obligațiilor de plata ale RADET către ELCEN conform deciziilor ANRE, respectiv întâi a penalităților de întârziere.

Creșterea soldului datoriilor a crescut în anul 2012 fata de anul 2009 cu 291% iar in anul 2014 creșterea față de anul 2009 este de 381%. Precizez că în anul 2014, furnizorii neachitați raportat la cifra de afaceri a RADET reprezentau 324%, ceea ce arata ca insolvența entității poate fi declanșată în orice moment.

– Soldul creanțelor neîncasate a avut cea mai mică valoare în anul 2012, respectiv 463.483.379 lei, ulterior acesta înregistrând o creștere de 21% în anul 2013 față de anul 2012 și o creștere de 29% în anul 2014 față de anul 2012.

– Din analiza efectuata a rezulta faptul ca entitatea a cumpărat și produs energie termica în cantități care au scăzut an de an din 2007 pana în 2014, în funcție de solicitările clienților. Deși cantitatea de energie termica achiziționata de RADET a scăzut, valoarea facturilor emise de către E.L.C.E.N. a crescut întrucât prețul de livrare a fost ajustat anual cu avizul A.N.R.E. Cantitatea de agent termic livrata populației a scăzut pentru perioadele analizate, pierderile tehnologice au crescut de la 22% în anul 2007 la 25,79% în anul 2014.

– Prin hotărâri ale C.G.M.B în perioada 2007-2009, tariful pentru furnizarea si distribuția agentului termic pentru populație a fost ajustat de trei ori in funcție de evoluția cheltuielilor reale ale Regiei, iar în perioada 2012-2014 acest tarif nu a mai fost modificat, fiind menținut la același nivel deși cheltuielile de exploatare ale Regiei au crescut.

In concluzie, este necesara o analiza la nivelul CGMB a valorii subvenției (50% din valoarea prețului de producție si transport), având în vedere ca aceasta nu mai poate fi susținuta de Municipiul București, deconturile pentru subvenția anului 2014 nefiind achitate.

Punctul de vedere al conducerii entității auditate cu privire la aspectele constatate în urma auditului performanței

Conducerea RADET nu a avut punct de vedere divergent față de constatările și recomandările formulate în raportul de audit al performanței, conform Notei de Conciliere nr.6666/23.02.2015

Măsurile luate de conducerea entității în timpul misiunii de audit al performanței

Nu este cazul.

Concluziile generale și recomandările formulate de auditorii publici externi în urma misiunii de audit al performanței

În urma misiunii de audit al performanței, echipa de audit concluzionează faptul că obiectivul principal privind fundamentarea subvențiilor la energia termica livrata populației de către societăți comerciale sau regii autonome de interes local, în perioada 2012-2014, constând în oportunitatea solicitării finanțărilor precum si eficacitatea finala a finanțărilor din bugetul local a fost doar parțial atins, datorita starii actuale a RADET care este practic in imposibilitatea de a mai functiona.

Avand in vedere criza majora pe care o traverseaza sistemul centralizat de termoficare la nivelul municipiului Bucuresti si implicatiile economice si sociale pe care aceasta le presupune, recomadarile auditului vizeaza atat masuri propuse la nivelul RADET, cat si recomandari privind seturi de masuri sau strategii pe termen mediu si lung in care trebuie consultate si implicate si celelalte institutii centrale si locale (Guvern, Ministerul de Finantate si Municipiul Bucuresti).

Pentru a se asigura modernizarea si eficientizarea serviciilor de incalzire urbana si reducerea pierderilor in sistemul de termoficare, principalele recomandari sunt:

La nivelul R.A.D.E.T.

Avand in vederea ca RADET întâmpina dificultăți majore în colectarea sumelor datorate de asociațiile de proprietari se impune contorizarea si urmărirea individuala a debitelor datorate de fiecare consumator, similar cu modul de contorizare si încasare a celorlalți furnizori de utilitati (ENEL si Apa Nova). Aceasta modalitate de lucru ar diminua si impactul social al întreruperii furnizării de energie termică pe motiv de neplata intr-u cat s-ar intrerupe furnizarea numai la beneficiarii care înregistrează restante si nu la intreaga asociație.

Analizarea costurilor pe toate etapele (productie, transport, distributie, urmarire si incasare) in scopul identificarii cheltuielilor supradimensionate neoportune sau neeconomicoase si stabilirea unui plan de reducere substantiala a acestora pentru eficientizarea activitatii regiei.

Elaborarea si aprobarea unui plan de investitii pe termen mediu si lung care sa aiba in vedere următoarele aspecte:

– Reabilitarea instalatiilor termice din subsolurile tehnice si spatiile comune ale blocurilor de locuinte.

– Analizarea posibilitatii accesării unor fonduri nerambursabile de la UE prin programele de mediu si orientarea acestora spre investitii care sa conduca la reducerea consumurilor de nergie si a emisiilor de CO2 in conformitate cu Strategia energetica a Municipiului Bucuresti .

– Modernizarea intr-un ritm mai sustinut a circuitului de termoficare primar si secundar, prin inlocuirea retelelor de transport si distributie cu durata de functionare depasita.

Elaborarea, actualizarea si implementarea unor proceduri privind :

– cresterea vitezei de rotatie a stocurilor, reducerea cantitativa si valorica a stocurilor si valorificarea celor existente.

– încasarea contravalorii serviciilor prestate, inclusiv prin executari silite, actiuni in instanta.

– Mentinerea in sistem a consumatorilor racordati si stoparea fenomenului de debransare, prin cresterea competitivitatii sistemului.

– Realizarea unei concordante intre scadentele creantelor si cele ale datoriilor pe termen scurt, precum si dezvoltarea unei politici cu clientii, care să aibă drept rezultat reducerea soldului creante-clienti, micsorand astfel durata de incasare.

Efectuarea de demersuri la autoritatea administratiei locale pentru cuprinderea in structura tarifului de transport si distributie a energiei termice a cheltuielilor reale ale Regiei.

Efectuarea de demersuri la autoritatea publica locala pentru majorarea cu operativitate a tarifului local al energiei termice livrate populatiei, pentru diminuarea subventiei de la bugetul local si alocarea sumelor economisite astfel pentru efectuarea lucrarilor de reabilitare si modernizare a sistemului de termoficare, care sa conduca la diminuarea pierderilor.

Formularea de propuneri pentru elaborarea unui set de măsuri in vederea elaborării unei Strategii energetice municipale si a unui Plan energetic local care sa aiba ca efect diminuarea valorii subventiei de la bugetul local al Municipiului Bucuresti in corelatie cu scaderea impactului social ca urmare a descarcarii tarifului pe gigacalorei la populatie.

La nivelul Municipiului București

Analizarea cu operativitate a posibilitatilor de majorare a tarifului local al energiei termice livrate populației pentru diminuarea subventiei de la bugetul local si alocarea fondurilor astfel economisite pentru efectuarea de lucrari de reabilitare si modernizare a sistemului de termoficare.

Respectarea termenelor privind implementarea Memorandumului având ca obiectiv realizarea serviciului public de alimentare cu energie termica in municipiul București – producere, transport, distribuție si furnizare prin intermediul unui sistem integrat de alimentare centralizata cu energie termica aprobat prin HCGMB nr. 202/2012.

Actualizarea SEMB prin revizuirea obiectivelor pe etape cu termene clare de implementare, indicatori de performanta, departamente si entitati implicate cu responsabilitati si sarcini clare atat in executarea cat si in modernizarea acțiunilor.

Analiza posibilităților de concesionare a serviciilor de termoficare prin RADET plecând de la exemplul de succes al privatizării ICAB (Intreprinderea de canal si apa București) când in urma concesionarii serviciilor de alimentare cu apa si canalizare, bugetul local a fost degrevat de cheltuieli important efectuate pentru investitii si reparatia retelelor de apa, serviciile oferite populației înregistrând si o importanta creștere calitativa.

La nivelul Guvernului României

Implicarea mai activă în procesul de realizare a SACET integral la nivelul municipiului București, astfel încât să se urgenteze transferul acțiunilor ELCEN către municipalitate si să se poată adopta un plan de restructurare a RADET București.

Propunerile de îmbunătățire a cadrului legislativ care reglementează domeniul auditat.

RADET cumpăra energie termica de la ELCEN in baza Contractul cadru de Vânzare – Cumpărare a Energiei termice aprobat, aprobat prin ordin președintelui ANRE, respectiv prin Ordinul nr 50 /30.06.2009 pentru perioada 23.04.2009-17.01.2014 si Ordinul nr. 122/2013 valabil și in prezent.

Prin Contractul-Cadru de vânzare-cumpărare a energiei termice produse de operatorii economici aflați în competența de reglementare a ANRE s-a prevazut ordinea stingerii sumelor datorate, respectiv: întâi majorările de întârziere aferente perioadei anterioare, apoi contravaloarea energiei termice preluate plus/minus corecțiile sau regularizările facturii precedente.

Astfel, incepand cu anul 2010, în baza acestui ordin, ELCEN a calculat majorari de intarziere pentru trei ani retroactiv, astfel incat deși in anul 2009, situatai economica a RADET avea un trend ascendent, prin aceasta masura entitatea a inregistrat an de an datorii din ce in ce mai mari.

Acestă ordine de stingere a condus la situatia dramatica a RADET care poate si declarata insolvabila in orice moment de partenerii contractuali din contul ESCROW.

Având în vedere cele prezentate mai sus echipa de audit face urmatoarea propunere:

– modificarea art.20 alin.2 din Contractul de vanzare-cumparare a energiei termice aprobat prin Ordinul nr.122/2013 al Presedintelui ANRE in sensul de a nu mai impune ca si clauza obligatorie modalitatea de imputare a platii, lasand libertatea partilor semnatare ale contractului de a negocia si a stabili ordinea in care se vor stinge sumele datorate in cazul platii partiale a unei facturi conform, art.1506 din Codul Civil.