E liniște -n suflet, e liniște -n cuget [601759]

Dorință

E liniște -n suflet, e liniște -n cuget
Nu mai ex istă lacrimi, e totul un zâmbet…
Îmi e de -ajuns Părinte, să știu că mă iubește
Aș ține -o strâns în brațe, s -aud cum îmi șoptește
Cuvinte izvorâte din tainica -i ființă
Cuvinte ca de geniu, ce umple de dorință
Întregul univers , clădit cu drag de mine
În care nu există , decât ea și cu Tine.

E ca un înger tandru, ce aripa -și întinde
Să mă cuprindă -n suflet, când dorul mă cuprinde
Și când tăcerea -mi parcă, vorbește în târziu
Aș vrea la brațul ei, alătur ea să fiu
Iar chipul ei suav, să -l mângâi și să -i spun
Că ea întruchipează, un înge r cald și bun
Ce mă trezește -adesea în noaptea cea târzie
Și gândul mi -l sărută, cân d zace-n agonie

Tăcerea pare -atunci, o genială o dă
Ce dragostea slăvește și minții îi ac ordă
O liniște deplină ce -o-ndeamnă să -nțeleagă
Că inim a-i izvorul, ce sufletele leagă;
Ființă a iubirii, Tu Tată -al meu din veci
De lângă noi, Te rog, să nu dorești să pleci
Coboră în simțire, în suflet și în minte
Să vrem a converti, tăcerea în cuvinte !

Similar Posts