E Guvernare

E –guvernare, origini si definire

Ca terminologie, e-guvernarea sau e-guvernment își are sorgintea în construcții lexicale ca e-mail, e-commerce, e-businesscare, ca fenomene ce au precedat apariția conceptului de guvernare electronica. În Europa termenul anglo-saxon de ́government ́ este redat prin termenul de sorginte franceză (latină) ́administration ́, desemnând mulțimea acțiunilor de conducere a statului în toate domeniile în care este abilitat legal să o facă. Expresia eAdministration ́ este frecvent folosită în documentele Uniunii Europene cu sensul de ́eGoverment ́, deși în cele mai multe din statele membre ale Uniunii eGoverment ́ desemnează toate serviciile publice ale statului furnizate pe cale electronică, în vreme ce ́eAdministration ́ se referă, mai restrâns, la serviciile publice electronice de bază furnizate de unitățile de administrație publică (centrale, regionale, locale).

În sensul cel mai larg guvernarea electronică înseamnă oferirea de către stat,

pe baza banilor publici, către beneficiari a unora dintre serviciile sale publice și sub

formă electronică, adică prin folosirea tehnologiei informației și comunicațiilor și, în special, a Internetului.

Guvernarea electronică este o formă a democrației, o formă de respect al statului față de cetățeanul pe care îl reprezintă, dar și o necesitate socială și economică prin efectele benefice pe care le aduce, direct și indirect, la nivelul întregii societăți și economii. Guvernarea electronică este responsabilitatea exclusivă a guvernului, care, inclusiv prin folosirea parteneriatului public-privat, are sarcina de a conduce centralizat complexul și îndelungatul proces de implementare a acesteia la nivel național, și luând în considerare și o dimensiune paneuropeană

Guvernarea electronică constă în interacțiunea dintre guvern, parlament și alte instituții publice cu cetățenii prin intermediul mijloacelor electronice. „Guvernarea electronica reprezintă procesul de reinvenție a sectorului public prin digitalizare și noi tehnici de management a informației, proces al cărui scop final este creșterea gradului de participare politică a cetățenilor și eficientizarea aparatului administrativ.”Aceasta definiție reunește,de fapt,cele 3 trăsături de bază ale guvernării electronice:

1)folosirea noilor tehnologii electronice în comunicare (email, chat, site-uri Internet etc.)sau paradigma tehnică

2)aplicarea unor noi metode de management a informației sau paradigma manageriala

3)creșterea gradului de participare politicăa cetățenilor și creșterea eficienței

aparatului administrativ sau paradigma funcțională

Guvernarea electronică, eGuvernare, definită de Uniunea Europeană ca fiind utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor în administrarea (în sensul general de conducere) publică, combinată cu schimbări organizaționale și dobândirea de noi specializări (skills), în scopul îmbunătățirii serviciilor publice, a

proceselor democratice și a politicilor publice, este recunoscută ca un factor cheie în creșterea competitivității economiei, odată cu considerarea actului de guvernare în general ca fiind al unui agent economic de importanță majoră .

Principiile eGuvernării

Principiile urmate de politica guvernului în implementarea eGuvernării variază

de la țară la țară, dar în mare sunt cam aceleași, și urmărescsub diverse forme, în

principal ́centrarea ́, axarea, pe nevoile cetățeanului.

a) Axarea pe cetățean Serviciile publice electronice trebuie să fie ușor de accesat

b) Includerea tuturor. Serviciile publice electronice oferite trebuie să fie disponibile

tuturor, fără nici o discriminare

c) Comoditate prin eficiență. Cetățeanul se așteptă la o mai mare comoditate prin

utilizarea serviciilor electronice: evită deplasarea la birouri, nu trebuie să fie limitat la orarul de funcționare, nu mai stă la coadă, nu mai este trimis de la o administrație la alta.

d) Încredere și securitate. În contactul electronic identificarea și autentificarea persoanelor se pot face printr-un act de identitate electronic și prin semnătura electronică, iar schimbul de date se face conform cu standardele care asigură securitatea acestor schimburi (criptare)

e) Transparență în parteneriatul pentru cooperare

f) Ușurința de utilizare. Serviciile electronice oferite trebuie să fie ușor de înțeles,

clare și directe. O prezentare standard a formularelor și a structurii portalurilor de servicii facilitează mult claritatea, navigabilitatea, și ușurința de folosire.

g) Cooperarea și interoperabilitatea agențiilor publice.

h) Neutralitatea tehnologică. Soluțiile de tehnologia informației și comunicațiilor

folosite la implementarea eGuvernării trebuie să fie neutre tehnologic pentru a permite dezvoltări continue, prin eliminarea dependenței de monopoluri. Aceasta se asigură în principal prin utilizarea de software ́deschis ́ (FLOSS,Free/Libre/Open Source Software), disponibil practic gratis,liber și fără obligații financiare periodice, care evoluează continuu și care poate fi modificat după dorință, fără restricții

3. Principalele componente ale guvernării electronice

Principalele componente ale guvernării electronice sunt:

G2G [Government to Government] sau Guvern -Guvern cu o subcategorie G2E,

[Government to Employee] sau Guvern –Angajați guvernamentali

G2C [Government to Citizens] sau Guvern -Cetateni

G2B [Government to Business] Guvern –Companii

Tabelul 1 Principalele componente ale guvernării electronice

Folosirea tehnologiilor moderne ale informației și comunicațiilor oferă posibilitatea schimbării calitative a serviciilor oferite de administrația publică cetățenilor și celorlalte entități participante. Începând cu eliminarea hârtiei și continuând cu reducerea timpului de acces la resursele publice, aplicațiile de

e-Government câștigă încrederea cetățenilor și eficientizează serviciile publice, contribuind major și la democratizarea societății în ansamblu

Serviciile publice electronice oferite de guvernarea electronică sunt din toate

domeniile de responsabilitate ale statului -executiv, legislativ și juridic, iar informațiile generate de aceste servicii sunt produse pe cale electronică

4. Beneficiarii eGuvernării

În sensul cel mai larg, beneficiarii eGuvernării sunt toate persoanele fizice și

juridice ale statului, la care se pot adăuga persoanele altor state, dacă există

înțelegeri cu acele state.Cei care sunt țintiți de serviciile publice electronice sunt cetățenii, societățile, asociațiile și organizațiile de diverse forme, și însă și agențiile publice și funcționarii publici (cărora li se acordă un statut special conform funcției specifice, și pentru a fi mai eficienți) care interacționeazăpentru a furniza serviciile electronice.

5..Evoluția sistemelor de guvernare electronica

Dezvoltarea e-Government a fost determinată în toate țările și de măsuri legislative privind servicii ale administrației publice oferite on-line, care au coincis și cu evoluția rapidă a utilizării Internet. Cadrul legal asigură impunerea unei minime protecții a părților implicate și/sau terților și standardizări (la nivel național) a practicii, calității serviciului/produsului și a altor elemente, care definesc conținutul serviciului/produsului.

Cadrul legal național aferent unor servicii on-line (achiziții publice, comerțul electronic) este bine structurat în norme juridice -de baza privind comerțul electronic și norme juridice -adiacente și complementare privind contractele la distanță, clauzele abuzive, drepturile utilizatorilor cu privire la rețele și serviciile de comunicații electronice,semnătura electronică, protecția datelor cu caracter personal, marca temporală, criminalitatea informatică, publicitatea etc.

5.1. Impactul direct și indirect al guvernării electronice

Implementarea eGuvernării are un impact mai larg asupra vieții economice, sociale și politice a statului și nu se limitează numai la impactul direct asupra beneficiarilor ei. Rezultatul este o creștere a gradului de informatizare, cu toate efectele benefice ale acestui creșteri. Impactul ind

irect, pozitiv, al eGuvernării asupra societății este însă evident în domeniul competitivității și creșterii economiei, precum și asupra creării de noi locuri de muncă

Concluzia generală a studiilor făcute asupra impactului eGuvernării este că

eGuvernarea merită să fie implementată și că aceasta aduce beneficii evidente la

nivelul vieții economice, sociale și politice a intregii țări

5.2. Implementarea guvernării electronice

Implementarea la nivel național a eGuvernării este în responsabilitatea unică a guvernului. În calitatea sa de administrator general al statului, guvernului îi revine sarcina și responsabilitatea de a asigura trecerea unor servicii publice și sub formă electronică, și în tot domeniul public –administrație, sănătate, educație, justiție, învățământ, etc., cu scopul de a oferibeneficiarilor servicii mai bune,și de a realiza aceste servicii într-un mod mai eficient (în principal prin reducerea de costuri).

Implementarea eGuvernării este un proces complex, continuu și de durată,

care trebuie abordat treptat, începând cu forme mai simple și extins apoi gradual și

continuu, conform unui plan strategic unic, elaborat și urmărit centralizat, la cel mai înalt nivel guvernamental.

5.3. Cadrul normativ și legislativ

5.3.1. Aquis-ul comunitar în domeniul telecomunicațiilor și tehnologiei informațiilor

Dezvoltarea alertă a sectorului tehnologiei informației (TI) și telecomunicațiilor în ultimii ani a dus, atât la nivel european cât și în România, la apariția unui număr tot mai mare de reglementări. Acestea conțin atât norme specifice domeniului -unul foarte tehnic -cât și aspecte care țin de domeniul liberalizării piețelor de bunuri și servicii, și stimularea concurenței. O altă caracteristică a acestor prevederi este aceea că stabilesc două niveluri de responsabilitate pentru implementarea acquis-ului în domeniul TI și telecomunicațiilor -la nivel european sunt descrise sarcinile Comisiei, iar la nivel național este trasat cadrul pentru înființarea și funcționarea autorităților naționale de reglementare

Tratatul instituind Comunitatea Europeană reglementează în cadrul noului titlu XV (fostul titlu XII) Rețelele transeuropene. Art. 154 prevede că

„pentru a permite cetățenilor Uniunii,operatorilor economici, precum și comunităților regionale și locale să beneficieze pe deplin de avantajele care decurg din realizarea unui spațiu fără frontiere, Comunitatea contribuie la instituirea și dezvoltarea unor rețele transeuropene în infrastructurile din sectoarele transporturilor, telecomunicațiilor și energiei”.Acțiunea Comunității urmărește să favorizeze interconexiunea și interoperabilitatea rețelelor naționale, precum și accesul acestor rețele.

Directiva 2002/21/CE din 7 martie 2002 asupra unui cadru reglementar comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice conține atât prevederi în sarcina autorităților naționale, cât și un set de proceduri care să asigure aplicarea armonizată la nivelul Uniunii Europene.

*********** {NOTA DE SUBSOL 5,PAGINA 43}*************************

5.3.2. România în procesul de adoptare a legislației europene cu privire la

telecomunicații și tehnologia informației

Până în prezent, sub aspect legislativ, s-au realizat progrese în implementarea societății informatice. Astfel, s-au elaboratși aprobat un număr de acte normative, care reprezintă transpunerea directivelor și deciziilor, care trebuie implementate: acordul general pentru comerțul cu servicii, prin care se adopta liberalizarea serviciilor și rețelelor de telecomunicații, inclusivun calendar de implementare pentru acest proces.***********{NOTA DE SUBSOL, 6,PAGINA 47}**********

Pentru dezvoltarea și generalizarea unor aplicații care sa contribuie la perfecționarea și simplificarea relațiilor cetățenilor și agenților economici cu administrația publică, s-au elaborat următoarele legi:

Legea nr. 468/2002 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 20/2002

privind achizițiile publice prin licitații electronice cu modificările și completările aduse de Ordonanța nr. 23 din 30 ianuarie 2003,

Legea nr. 246 din 10 iunie 2003; Ordonanța nr. 73 din 28 august 2003,

Legea nr. 535 din 15 decembrie 2003.Ordonanța Guvernului nr. 24/2002

privind încasarea prin mijloace electronice a impozitelor și taxelor locale cu modificările și completările aduse de Legea nr. 291 din 15 mai 2002.

Ordonanța Guvernului nr. 69/2002 privind regimul juridic al cărților

electronice de identitate; republicată în temeiul art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 24/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 69/2002 privind regimul juridic al cărții electronice de identitate, publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 88 din 31 ianuarie 2004, aprobată cu modificări prin Legea nr. 126/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 22 aprilie 2004 și modificată și completată prin Legea nr. 285/2003;

Ordonanța de Urgență nr. 188 din 21 decembrie 2005;

Hotărârea nr. 1982 / 2004 privind aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea Ordonanței Guvernului nr. 69/2002

5.4. Cadrul instituțional

Conform Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor

măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, publicată în Monitorul Oficial al României, în data de 23 aprilie 2007, Inspectoratul General pentru Comunicații și Tehnologia Informației (IGCTI) se desființează, Autoritatea Națională pentru Reglementare în Comunicații și Tehnologia Informației (ANRCTI) preluând bugetul, sursele de finanțare, personalul, drepturile și obligațiile fostului IGCTI. Astfel, ANRCTI devine unica instituție

care va acorda atât autorizarea generală, cât și licențele de utilizare a spectrului de frecvențe și a resurselor de numerotație.

Autoritatea Națională pentru Reglementare în Comunicații și Tehnologia Informației -ANRCTI -este instituția care are rolul de a pune în aplicare politica națională în domeniile comunicațiilor electronice, comunicațiilor audiovizuale, echipamentelor radio și echipamentelor terminale de comunicații electronice, inclusiv din punctul de vedere al compatibilității electromagnetice,tehnologiei informației și serviciilor poștale.

6. Servicii ale guvernării electronice

Denumirile aplicațiilor e-Government pot fi diferite și numeroase de la eAdministration la eTax, eProcurement, eCustoms, eTenders, InfoKiosks, etc.

Există variate utilizări în conexiunea cetățean/entități -administrație și ele sunt destul de departe de modelul teoretic al UE prezentat mai sus. Printre aplicațiile e-Government răspândite amintim:

Informare / portaluri;

Utilizarea administrativă;

Utilizarea legislativă;

Răspunsuri la chestiuni de interes general;

Ghid al zonei;

Primirea de cereri și petiții;

Prezentarea de diverse formulare on-line, sondaje;

Bursă publică a locurilor de muncă;

Atragerea în activitate a persoanelor handicapate, de vârsta a treia, etc;

Votul prin Internet

6.2. Servicii publice e-Government în lume

Evoluția e-Government a permis inventarierea principalelor servicii care se oferă în lume cetățenilor și organizațiilor. Mai mult decât atât la nivelul Uniunii Europene au fost definite serviciile publice de bază a căror implementare este definitorie pentru compararea progreselor e-Governmentîn statele member

Acest tip de inițiative a permis deja realizarea unor economii importante de timp și

bani în unele state membre. Astfel, în Italia, s-au înregistrat economii de 3,2 miliarde de euro în anul 2003 grație utilizării sistemului electronic de achiziții publice. Portugalia a declarat de asemenea, realizarea unor economii de 30%. în orice caz, numai generalizarea sistemului electronic de achiziții publice ar putea duce la economii de 80 miliarde de euro pe an.

Importanța guvernării electronice și a desfășurării serviciilor electronice peste toată Uniunea Europeană este subliniată și de programeleTEN (eTransEuropean Network) de stimulare a extinderii serviciilor bazate pe rețele de telecomunicații Trans-Europene, program din care, din 2004, face parte și România. Temele principale ale acestui program European de cercetare-dezvoltare sunt eGuvernarea, eSănătatea,eIncluderea ( ́servicii pentru toti ́), eÎnvățământul, eAfacerile (în special în sprijinul întreprinderilor mici și mijlocii), și elementele de securitate,eSecuritate, necesare în furnizare serviciilor (12)

***********{NOTA DE SUBSOL,7, PAAGINA 49}****************

7.Guvernarea electronica în România

Strategia guvernamentală în România în vederea trecerii la societatea informațională se bazează pe principiile partajării informației și al participării egale a tuturor componentelor societății: Guvern, sector privat și societate civilă

Portalul pentru acces la servicii de guvernare electronică și la formulare administrative în format electronic ale administrației publice centrale este accesibil prin Internet la adresa www.e-guvernare.ro. fiind unicul punct de acces la servicii și informații publice, de interes pentru persoane fizice și juridice care este disponibil 24 de ore pe zi timp de șapte zile.

Principiile care stau la baza furnizării de informații și servicii publice prin mijloaceelectronice sunt:

transparența în furnizarea de informații și servicii publice;

accesul egal, nediscriminatoriu, la informații și servicii publice, inclusiv pentru

persoanele cu handicap;

eficiența utilizării fondurilor publice;

confidențialitatea, respectiv garantarea protejării secretului datelor cu caracter

personal;

garantarea disponibilității informațiilor și a serviciilor publice

************* {NOTA DE SUBSOL,8,PAGINA 52} **********************

Interacțiunea dintre autoritățile administrației publice centrale și cetățeni poate fi

unidirecțională sau bidirecțională.Interacțiunea unidirecțională este procedura electronică prin care destinatariiinformațiilor publice și beneficiarii serviciilor publice au acces la formulare administrative, pe care le pot vizualiza, completa și tipări în vederea depunerii sau transmiterii acestora către autoritățile administrației publice prin mijloace tradiționale.Interacțiunea bidirecțională este procedura electronică prin care destinatarii informațiilor publice și beneficiarii serviciilor publice au acces la formulare administrative, pe care le pot vizualiza, completa și trimite către autoritățile administrației publice prin mijloace electronice.

7.1.Obiectivele și conținutul portalului www.e-guvernare.ro

Pagina principală a portalului e-guvernare.ro

Portalul este impartit in trei sectiuni menite sa permitaaccesul cat mai rapid al cetatenilor la informatiile dorite.Prima sectiune denumita chiar “Acces direct conține formularele tipizate de la diferite instituții publice în vederea descărcării acestora de către persoanele fizice și juridice

Aceasta sectiune care furnizează link-urile către primării, prefecturi și consiliile județene din întreaga țară, facilitând obținerea documentelor necesare în urbanism și construcții, stare civilă și protecție socială, locuri de muncă, protecția consumatorului, transport,etc recum si o serie de alte informatii cu aceeasi tema.

Acestea pot fi tipărite și completate de către cei interesați care le pot trimite apoi la instituțiile publice abilitate prin poștă sau se pot deplasa la instituțiile publice respective pentru a le depune. În prezent pot fi descărcate peste 200 de formulare, urmând ca numărul să fie extins gradual.

A doua secțiune, “De interes” cuprinde date referitoare la înregistrarea, vizualizarea și logarea instituțiilor publice,iar a treia secțiune face de fapt legătura cu paginile web ale Președinției, Guvernului și Parlamentului României (Camera Deputaților și Senatul.

7.1.1. Plata impozitelor și taxelor pentru cetățeni prin Internet. Sistemul eTax

Prin acte legislative (OG nr. 24/2002, Legea nr. 291/2002) s-a stabilit obligația tuturor municipiilor și orașelor de a dezvolta și sisteme de plată electronică a taxelor și impozitelor locale. Aceste sisteme reprezintă cel mai bun mijloc pentru ca toți cetățenii să aibă acces la informațiile relevante despre taxele și impozitele locale și oferă o soluție facilă, rapidă și comodă pentru achitarea datoriilor la bugetele locale. Se prevede obligația autorităților administrației publice locale de a implementa sisteme electronice de încasare a impozitelor și taxelor locale în fiecare oraș și municipiu.

eTax este un sistem integrat de plată electronică a taxelor și impozitelor locale, cu degrevarea de obligații a plătitorului de taxe dezvoltat de SoftNet și ATS și folosit de Banc Post SA.eTax permite contribuabililor, persoane fizice sau juridice, achitarea prin intermediul instrumentelor de plată electronică a datoriilor către bugetul local.

Plățile se pot realiza prin mai multe metode, acestea fiind diferite de la primărie la

primărie. Aceste metode sunt:

plata prin card, utilizând POS

12

–

urile aflate la casieria

Direcției

de Impozite

și

Taxe

Locale din cadrul

primăriei

. La acest

serviciu au acces

toți

posesorii de card, indiferent

de banca emitent

ă

a cardului, de tipul acestuia (de salarii sau nu, de debit sau de credit,

embosat sau neembosat

,

etc) sau de domiciliul posesorului de card;

prin bancomate

(ATM

13

–

uri)

. Din orice punct

al

ță

rii se pot pl

ă

ti impozitele locale

datorate la o prim

ă

rie de la orice bancomat al b

ă

ncii/b

ă

ncilor agreate de prim

ă

ria

respectiv

ă

;

utilizarea facilit

ăț

ilor de

I

nternet banking sau home banking. Pot fi

plătite

creanțele

către

bugetul local doar de perso

anele care au

convenții

semnate cu

băncile

furnizoare

de astfel de servicii

ș

i doar

î

n

măsura

î

n care

primăria

agr

e

eaz

ă

banca respectiv

ă

***************{NOTA DE SUBSOL,8,9,10, PAGINA 57} ****************

7.1.2. Sistemul electronic de achiziții publice SEAP

Sistemul Electronic de Achiziții Publice (www.e-licitatie.ro) reprezintă o

infrastructură informatică unitară care oferă instituțiilor publice din România posibilitatea achiziționării de produse, bunuri și servicii prin mijloace electronice. Această aplicație asigură desfășurarea procesului de achiziție în conformitate cu legislația în vigoare.

Funcționarea efectivă a aplicației cade sub incidența Ordonanței Guvernului numărul 20 din 24 ianuarie 2002 privind achizițiile publice prin licitații electronice și a Hotărârii de Guvern privind lista autorităților contractante care au obligația de a aplica prevederile Ordonanței Guvernului nr. 20/2002 privind achizițiile publice prin licitații electronice și a produselor care urmează să fie achiziționate prin procedura de licitație electronica.

Procedurile de achiziții publice desf

ăș

urate prin intermediul acestui sistem sunt:

1)

Deschis

ă

Licitație inversă

–

criteriul de adjudecare “cel mai bun preț” (licitație simplă)

Licitația cu asociere

–

criteriul de adjudec

are “cel mai bun preț” sau “cea mai

avantajoasă ofertă economică” (licitației complexă caracterizată prin existența

mai multor autorități contractante asociate, in vederea inițierii unei singure

achiziții)

2)

Licitații

restrânse (cu precalificare)

Licitație

inversă

Licitație cu asociere

3)

Achiziție pe bază de catalog (produse, servicii, standard)

Cerere de ofertă

–

licitație cu asociere + criteriul de atribuire: cel mai bun preț

Achiziție directă

Potențial pentru realizarea unui cadru necesar pentru desf

ăș

urare

a acordurilor

și achizițiilor dinamice

7.1.3. eAdministrație

Evoluțiile socio-economice din ultimii ani au relevat nevoia de schimbare la nivelul serviciilor publice. La toate palierele, guvernul este supus acelorași presiuni: părțile interesate reclam un acces mai rapid și mai direct la serviciile publice. O guvernare eficientă, pentru țări ca România, nu se poate rezuma numai la exercitarea atribuțiilor economice, politice și administrative. Ea trebuie să includă, de asemenea, mecanismele, procesele și instituțiile prin care cetățenii și grupurile să își poată articula interesele, exercita drepturile legale, respecta obligațiile și atenua diferențele..

Procesul de modernizare a administrației publice poate fi interpretat drept un succes numai în măsura în care succesul reformei este resimțit și la ghișeu-nivelul terminal al aparatului administrativ sau zona de interfață a administrației cu cetățeanu.Sub același titlu, E-administrație, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor a inițiat și derulează un proiect care are ca obiectiv general diminuarea decalajelor dintre comunitățile mici și cele mari în utilizarea Te

hnologiei Informației prin facilitarea accesului la noile tehnologii pentru autoritățile administrației publice locale din comune și din orașele mici. Proiectul constă în dezvoltarea unei aplicații software care să permită primăriilor cu resurse insuficiente crearea propriului portal web prin care să poată interacționa atât cu cetățenii din acele comunității, punându-le la dispoziție servicii electronice în timp real, cât și să prezinte oportunitățile pe care le oferă mediului de afaceri, în scopul atragerii de investiții, sau să interacționezecu alte instituții

Din păcate sistemul funcționează lent, numărul primăriilor înregistrate, cu site funcțional, este redus, majoritatea având doar un rudiment de website, de exemplu Primaria orașului Arbore, județul Suceava, http://eadministratie.mcti.ro/primaria-arbore/default.aspx

***************{NOTA DE SUBSOL,11,PAGINA 61}****************

7.1.4. Ghiseul virtual de plati

7.1.5. Punct contact unic,e-Direct

7.1.6. Servicii ONRC online

8. Studiu de caz

8.1. Statistici

Aproape o treime din populația României utilizează, în prezent, serviciile de e-Guvernare, în timp ce media europeană se situează la 40%, se arată în Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2014-2020, publicată pe site-ul Ministerului pentru Societatea Informațională (MSI).

Conform documentului strategic, România a reușit să crească în mod semnificativ gradul de utilizare al serviciilor de e-Guvernare, astfel încât 31% dintre cetățeni folosesc deja serviciile de e-Guvernare, obiectivul european pentru sfârșitul anului 2015 fiind de 50%.

În contextul general, chiar dacă România a înregistrat progrese majore în comparație cu acum doi ani, a pierdut 15 locuri conform clasamentului de dezvoltare al e-guvernării mondiale, între 2010 și 2012. În prezent, indicele acordat României (0.6060) este sub valoarea medie acordată în Europa de Est (0.6333)', se precizează în document.Indexul este calculat pe baza a trei factori: servicii online, infrastructura telecom și indicele capitalului uman. La ora actuală, utilizarea medie a e-Guvernării în țările din Uniunea Europeană (UE) este în jur de 40%.

În contextul creșterii gradului de utilizare a serviciilor de e-Guvernare au fost create două instituții specializate (Agenția pentru Agenda Digitală și Comisia Tehnico – Economică (CTE)) care vor fi principalii actori ai acestei inițiative. Acestea vor supraveghea toate implementările ce țin de Agenda Digitală din România și vor susține implementarea proiectelor de e-Guvernare.Ministerul pentru Societatea Informațională va implementa o linie de comunicare ce le va permite cetățenilor și mediului de afaceri să sugereze posibile noi servicii de e-Guvernare și să urmărească implementarea sugestiilor lor. De asemenea, toate instituțiile publice care furnizează servicii care țin de evenimente de viață vor utiliza acest sistem pentru a-și îmbunătăți serviciile. În plus, pentru a beneficia de noile tehnologii și pentru a ușura modalitatea de plată online, ghiseul.ro va deveni un sistem ce va permite și plata pentru serviciile publice, prin diverse metode (de exemplu: plata online cu cardul, plata prin SMS, m-Wallet etc.)', se notează în documentul strategic.

Impactul direct și indirect asupra economiei, calculat în conformitate cu bunele practici în alte țări europene care au făcut investiții similare, poate fi tradus într-o creștere a PIB de 13%, creșterea cu 11% a numărului de locuri de muncă și reducerea costurilor administrației cu 12% în perioada 2014 – 2020.

Domeniile avute în vedere sunt: e-Guvernare, Interoperabilitate, Securitate Cibernetică, Cloud Computing, Open Data, Big Data și Media Sociale; TIC în Educație, Sănătate, Cultură și e-Inclusion; e-Commerce, Cercetare, Dezvoltare și Inovare în TIC; Broadband și Servicii de Infrastructură Digitală. Documentul s-a aflat în circuitul de avizare pe ruta a zece ministere și a primit acordul din partea acestora.România este a șaptea țară ca mărime din UE, în privința populației și a doua ca mărime din grupul noilor state membre, după Polonia.AGERPRES

8.2. Pareri din randul utilizatorilor