E-commerce and effective VA TGST enforcement: Can online [623431]

E-commerce and effective VA T/GST enforcement: Can online
platforms play a valuable role?

© 2019 Luisa Scarcella. Published by Elsevier

În ultimii ani, volumul global al vânzărilor de e -commerce a crescut enorm. În același timp,
vânzările online au pus la încercare aplicarea normelor tradiționale de TVA, ducând astfel la un risc
mai mare de evaziune fiscală și fraudă. Aceste tipuri de risc sunt asociate în principal cu calificarea
persoanelor impozabile, nat ura tranzacțiilor și importurile de mărfuri cu valoare scăzută.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a subliniat recent rolul potențial pe care îl
pot juca platformele în aplicarea efectivă a normelor TVA .
Regulamentul TVA nu a fost creat inițial având în vedere o arenă online. În consecință, toate
dispozițiile de aplicare a combaterii evaziunii fiscale și a fraudei în TVA s -au bazat în principal pe
caracteristici ce caracterizează lumea fizică . Cu toate ac estea, apariția așa -numitei economii digitale
a impus și aplicarea acestor reguli în lumea digitală. Confruntându -se cu noi provocări legate de
dimensiunea online a comerțului electronic, legiuitorii din întreaga lume au început să se
concentreze pe modul de îmbunătățire a mecanismelor de aplicare a acestora. La nivel intern,
european și internațional, dezbaterea cu privire la modul de aplicare a normelor aplicabile în materie
de TVA s -a mutat în direcția platformelor online care facilitează tranzacțiile.
Având ca obiectiv evidențierea rolului pla tformelor în aplicarea TVA , această contribuție
este structurată în cinci secțiuni. Secțiunea 2 oferă o imagine de ansamblu asupra modului în care
vânzările la distanță online pot contesta aplicarea normelor TVA. Ri scurile de evaziune a TVA și
fraudă care apar din aceste secțiuni reprezintă în mod clar un fir al pierderilor de venituri care vor fi
utilizate în scopuri de redistribuire și bunăstare. De exemplu, în contextul european, TVA -ul
reprezintă una dintre princ ipalele resurse pentru finanțele publice europene. Secțiunea 3 va parcurge
rolurile pe care le pot juca platformele de comerț electronic în mecanismele de punere în aplicare.
Aceste roluri au fost prezentate recent într -un raport al OCDE. Prin includerea u nor platforme active
în sectorul comerțului electronic, obiectivul este de a îmbunătăți aplicarea TVA și, prin urmare, de a
reduce riscurile de evaziune și fraudă și de a evita pierderile de venituri publice. În sfârșit, secțiunea
5 are ca obiectiv oferire a unei analize comparative a noilor legislații care vizează în mod special
platformele care facilitează vânzarea la distanță a mărfurilor. Țările care fac obiectul acestei analize
sunt Regatul Unit, Germania, Australia.

The heterogeneous effects of labor informality on VA T revenues:
Evidence on a developed country

Revised 20 January 2020, Accepted 4 February 2020, Available online 6 February 2020.

Autori: Paolo Di Caro, Agnese Sacchi

Taxa pe valoarea adăugată (TVA) este răspândit ă pe scară largă în multe țări avansate și în
curs de dezvoltare, în principal, deoarece permite creșterea veniturilor publice prin păstrarea eficienței
producției și promovarea respectării prin mecanisme de auto -aplicare. Organizațiile inter naționale
sugerează adesea trecerea veniturilor fiscale de la impozitele pe venit distorsionare și comerț la
impozitarea mărfurilor pentru susținerea creșterii economice pe termen lung, fără a descuraja
economiile, investițiile și oferta de forță de muncă. În ultimii ani, 13 din 27 de țări din Uniunea
Europeană (UE) au crescut ratele TVA pentru menținerea sub control a finanțelor publice în urma
crizei; în aceeași perioadă, creșterea cotelor de TVA și reducerea impozitelor pe salarii a fost o
strategie suge rată pentru promovarea exporturilor fără a afecta bugetele publice din zona euro.
Performanța veniturilor TVA depinde de trei factori principali: structura impozitului;
activitățile impozabile, cum ar fi cheltuielile cu consumul final; și, prezența și amploarea economiei
informale. În această lucrare, ne propunem să investigăm cel de -al treilea factor, și anume
consecințele informalității muncii asupra veniturilor din TVA într -o țară dezvoltată.
Diferiți factori, atât în ceea ce privește cererea, cât și în ceea ce privește oferta economică, pot
fi la locul de muncă atunci când evaluăm efectele informalității muncii asupra colectării TVA și, prin
urmare, determinarea direcției acestei relații este în primul rând o problemă empirică. Puținele lucrări
empirice care au studiat efectele economiei informale asupra veniturilor fiscale oferă rezultate mixte.
Pentru un eșantion de 125 de țări dezvoltate și în curs de dezvoltare , Vlachaki (2015) constată că
veniturile interne din impozitele indirecte cresc până l a o valoare de prag a informalității de
aproximativ două treimi din produsul intern brut oficial (PIB), după care veniturile fiscale scad.

VAT and agriculture: lessons from Europe

Autor: Sijbren Cnossen
Publicat online: 18 Mai 2017

TVA de cele mai bune practici este destinată în principal să strângă venituri, în mod
previzibil și eficient. TVA -ul diferă de accize, întrucât nu este destinat să internalizeze costurile
externe sau să schimbe comportamentul oamenilor, iar drepturile de import, întrucât nu ar trebui
utilizat pentru a susține politica comercială. Acesta diferă de impozitul pe venit, întrucât nu este
instrumentul de primă alegere pentru a influența distribuția sarcinii fiscale sau pentru a stimula
industria prin stimulente pentru investiții
Pe această bază, următoarele tratamente sunt relevante pentru tratame ntul TVA al sectorului
agricol:
În principiu, fermierii, firmele de agro -procesare și comercianții de produse alimentare ar
trebui să fie impozitați la fel ca alte unități de producție și comercializare, dacă vânzările lor
depășesc pragul de înregistrare sub care potențialii impozabili nu trebuie să depună declarații și să
plătească TVA. Aceasta înseamnă că producția lor ar trebui să facă obiectul ratei standard, că ar
trebui să poată deduce TVA -ul aferent intrărilor din TVA -ul pe venit și că ar trebui să restituie
TVA -ului net guvernului sau să primească o rambursare da că TVA -ul pe in puturi depășește TVA la
ieșire.
Criteriul de neutralitate implică, de asemenea, că produsele agricole care intră în comerțul
intra-UE și internațional ar trebui să fie tratate în baza destinației – adică impozitate în țara de
consum, mai deg rabă decât în țara de producție. Cu alte cuvinte, exporturile ar trebui să lase o țară
liberă de TVA, în timp ce importurile ar trebui să fie impuse la egalitate cu mărfurile produse intern.
Pe scurt, TVA nu ar trebui să fie utilizat pentru a proteja agr icultura internă sau p entru a
subvenționa exporturile
Agricultorii a căror producție (cifra de afaceri) este mai mică decât pragul de înregistrare nu
trebuie să se înregistreze pentru TVA, deși pot alege acest lucru. În consecință, aceștia nu pot
percepe T VA clienților și nici nu pot deduce TVA percepută de furnizorii înregistrați. Din motive
administrative (sau politice), scutirea de la înregistrare poate fi extinsă la întregul sector agricol, așa
cum este posibil conform Direc tivei comune TVA (2016) din U E.
Dacă fermierii scutiți nu pot sau nu trebuie să se conformeze TVA -ului, ar trebui să se
depună eforturi pentru a elimina TVA -ul aferent intrărilor lor, astfel încât să nu fie suportat de
aceștia și nici să devină un element arbitrar de impozitare a preț urilor produselor. Impozitarea
intrărilor de produse agricole fără scutire prin mecanismul TVA înseamnă că aceste produse sunt,
eventual, discriminate în comparație cu alte bunuri și servicii produse pe piața internă sau împotriva
produselor similare impor tate care intră în țară, fără presupunere, de TVA. În mod cert, scutirea nu
este necesară în cazul în care produsele agricole sunt vândute la poarta fermei sau pentru scutirea
comercianților de pe piețele locale, deoarece TVA -ul complet (presupunând că ace sta este tariful
standard, nu o rată zero) ar fi fost plătit pe produsele alimentare vândute prin canale de
tranzacționare impozabile.

Organizarea și exercitarea auditului privind TVA
Autor: Mihaela Georgiana JIANU , (2016), p. 268-276

Complexitatea TVA este deosebita și are implicații atât la nivelul tarii cât și asupra
economiei Uniunii Europene. UE este un conglomerat de state, fiecare cu propriul sistem fiscal, cu
cote de prelevare a TVA diferite și cu o oarecare lipsă de control al circulației bunurilor la fostele
frontiere în condițiile unei mobilități a produselor ieșită din comun.
În aceste condiții se fac eforturi pentru adoptarea principiului originii mărfurilor în vederea
impunerii bunurilor în țara în care ele se produc. În a cest moment se observă că TVA se face venit
în statul în care se consumă bunurile, privând astfel locul de origine de venituri importante.
Din perspectiva UE partea din veniturile din TVA care se face venit la bugetul comunitar se
încasează fără a avea im portanță din ce țară provin. Statele care practica cote mai mici de TVA ar
putea determina inducerea unui comportament achizitiv și o delocalizare a investițiilor dinspre
aceste tari.
TVA este utilizata în direcția influențării mediului economic, în mod i ndirect. Această
influență se realizează prin intermediul consumului generând presiune asupra ofertei sau o relaxare
a acesteia în funcție de necesitățile statului respectiv. O primă necesitate o constituie finanțarea
bugetului în acest caz utilizându -se o cota de prelevare mare. În cazul in care se dorește atragerea
investițiilor în statul respectiv, se impune o cotă mai mică de TVA.
TVA este deci o pârghie aflata în mâinile statului, prin care acesta poate direcționa
consumul în funcție de perioadele de criză sau de boom prin care trece economia; de asemenea,
statul poate influența o fază sau alta a procesului reproducției sociale, în funcție de interesul pe care
îl are la un moment dat.
Ca regulă, țările dezvoltate au mult mai dezvoltat nivelul impozitelor directe decât pe cel al
impozitelor indirecte – în speța TVA – , ceea ce nu se întâmplă și în cazul țărilor aflate în curs de
dezvoltare. În cazul acestor din urmă state, este firesc s ă prevaleze impozitele indirecte, deoarece,
pe de o parte, este destul de greu de ținut evidența veniturilor impozabile (sunt multe și de mică
valoare), iar pe de alta parte, perceperea unui impozit indirect este mult mai comodă și presupune
un cost relati v mic. TVA are o mare elasticitate față de procesele economice în sensul că, dacă
afacerile se dezvoltă și TVA colectată, respectiv TVA de plata vor fi mai mari. Daca vânzările
stagnează și cuantumul TVA va fi mai mic și în consecința și încasările statulu i. Astfel, TVA ca de
altfel toate impozitele indirecte "copie" mersul economiei. TVA este un impozit cu un randament
fiscal ridicat, însă ca orice impozit indirect este inechitabil. Acest lucru se traduce prin faptul că
devine regresiv în raport cu creșter ea veniturilor și nici nu se pretează la un minim neimpozabil.
Astfel, TVA afectează mai pronunțat persoanele cu venituri mici și pe cele care își afectează o mare
parte a veniturilor lor pentru cheltuieli de consum .

Salvgardarea Principiului Ce rtitudinii Impunerii în Tranzac țiile
Intracomunitare
Autor: Vladimir Marinescu, Tax Mag. Pag. 115 (2016)

Experiența ultimelor două dece nii semnalează puternic faptul că sistemul de TVA European
se află într -un mare impas, datorat, în mare parte, faptului că, în tranzacțiile intracomunitare,
regulile impuse acum mai bine de 50 de ani au devenit excepții, iar excepțiile s -au transformat în
reguli. În condițiile în ca re se dorește o uniformizare a S istemului European de TVA mai mult decât
oricând, jucătorii de pe piața intracomunitară solicită administrațiilor naționale, instanțelor și, nu în
ultimul rând, legiuitorilor respectarea principiului certitudinii impunerii, alături de cel al neutralității
taxei pe valoare adăugată. Soluți i perfecte nu au fost, însă la cel mai înalt nivel se vorbește din ce în
ce mai intens de o veritabilă ”soluție fiscală anticipată” pentru tra nzacțiile intracomunitare, așa –
numita Cr oss-Border Ruling.
În contextul sistemului actual al TVA, principiul certitudinii impunerii presupune că
legislația Uniunii Europene să fie certă, iar aplicarea acesteia previzibilă pentru toți jucătorii – de la
persoane fizice ce au calitatea de beneficiari/cumpărători la autoritățile fiscale. În practică însă,
legislațiile naționale cu privire la TVA se abat de multe ori în multe nelegal de la Directiva TVA
din cauza diferențelor de interpretar e sau de aplicare a regulilor la nivel național și chiar local.
Așadar, întrucât există diferite puncte de vedere contradictorii, ne aflăm în fața uunei veritabile lipse
de securitate juridică, mai ales în ceea ce privește tranzacțiile intracomunitare. Ace astă stare de fapt
se traduce în practică în situații de dublă impunere sau dublă/totală neimpozitare.
Neconcordanțele din sistemul comun de TVA la nivelul Uniunii Europene creează dificultăți
de gestionare a riscului pentru practicienii TVA – monitorizarea tranzacțiilor în curs și revizuirea de
noi tranzacții pentru a da o „certitudine” în ceea ce privește impactul financiar al TVA asupra
afacerii, respectiv pentru a determina și gestiona o afa cere, fiind aproape o utopie.
Mediul de afaceri dorește să evite dubla impozitare, care poate distruge cu ușurință aspectele
economice ale unei tranzacții, însă nici dubla neimpozitare nu este în fapt dorită, deoarece aceasta
creea ză incertitudine juridic ă, în sensul că există riscul ca așa -zisele <<circumstanțe ale
neimpozitării >> să fie „atacate” sau să se schimbe, iar întrebările în această ipoteză sunt când și cu
ce impact? Totodată, plata TVA într -o jurisdicție unde activitatea nu este înregistrată în scopuri de
TVA poate crea un impact negative asupra cash -flow-ului sau chiar un cost absolut, dacă
rambursarea este df icilă sau, mai degrabă, nesigură.
Mai mult decât atât, neîndeplinirea obligațiilor formale este în majoritatea cazurilor extreme
de oneroasă, iar lipsa unui strat suplimentar de certitudine juridică se datorează lipsei de informații
disponibile la scară la rgă cu privire la TVA, la nivelul fiecărui stat membru.

Despre inepuizabila problematică a TVA. O viziune secvențială aplicativă în
registrul special al cotei reduse de TVA de 5%
AUTOR: Septimiu Ioan Puț
Fiscul regândește politica TVA cu aproape fiecare ocazie, în baza unei puteri juridice pe
care nu o are. Puterea juridică a fiscului, juridică fiind, poate fi doar cea conferită de normele de
drept pozitiv. Orice altă putere conferită la ședințele tematice, prin ordine de se rviciu nescrise care
„adaugă la lege”, prin acte normative nepublicate vreodată în Mon itorul Oficial s.a .
TVA este principala supapă a sistemului fiscal, un filon de colectare bugetară capital pentru orice
economie. Taxa pe valoare adăugată este un impozit indirect având o sferă de aplicare generală,
proporțional cu prețul perceput de perso ana impozabilă, aplicat în fiecare stadiu al procesului de
producție și distribuție, fiind suportat integral de consumatorul final . Taxa pe valoare adăugată
reprezintă una dintre cele mai moderne și mai eficiente componente ale politicii fiscale din țările
europene occidentale. Operațiunile impozabile în materie de TVA au fost și sunt prevăzute de
dispozițiile Codului fiscal, doar că ansamblul normelor de drept pozitiv nu va putea acoperi
niciodată spectrul situațiilor practice care se ivesc zi de zi.
De la situația dezvoltatorului imobiliar cu privire la care fiscul nu și -a încheiat conturile nici măcar
astăzi, la societățile comerciale aflate în mod real sau închipuit în diferite mecanisme de eludare a
legislației TVA și până la persoanele fizice care impo rtă autoturisme second -hand interpretarea
și aplicarea legislației specifice TVA continuă să dea naștere unor discuții și dispute
Premisa de la care plecăm este aceea a unei inspecții fiscale care a debutat ca urmare a
formulării unei cereri de rambursarea TVA de către o societate comercială care construia și
tranzacționa imobile care din punct de vedere tehnic se înscriau în condițiile legale prevăzute pentru
aplicarea cotei reduse de TVA. În situația dată aveam de -a face cu două ipoteze factuale: prima
dintre ele, în care prin același contract s -au înstrăinat o construcție având o suprafață utilă de cel
mult 120 𝑚2și un teren cu o suprafață de până la 250 𝑚2, împreună cu un teren avâ nd o suprafață
de cel mult 250 𝑚2, respectiv o a doua ipoteză, în care prin acte notariale diferite s -au înstrăinat
inițial un teren avâ nd o suprafață de cel mult 250 𝑚2 și o construcție cu o s uprafață utilă de cel mult
120𝑚2, iar apoi un teren având o suprafață de cel mult 250 𝑚2. În ambele situații, fiscul a recalificat
tranzacțiile și a reconsiderat cotele de TVA, apreciind că pentru întreaga operațiune trebuia aplicată
cota standard de TVA de 19%, iar nu cote diferențiate de 5%, respectiv 19%, așa cum a procedat
societatea care a aplicat cota redusă de TVA de 5% pentru c onstrucția cu suprafața de 120 𝑚2 și
terenul aferent, respectiv cota standard pentru terenul adițional.