E Book Tipuri De Asigurari Casco [631282]

CUPRINS
INTROD UCERE……………………………………………………………………………………………………2
CAPITOLUL I – CONTRA CTU L DE ASIGURAR E CASCO…………………3
1.1. Evoluția și im porta nța asigurărilor de tip Casco……………………………………………….3
1.2. Părțile contractante în asigurările Casco…………………………………………………………..5
1.3. Obiectul și cauza contractului de a sigurare Casco……………………………………………..8
1.4. E fectele contractului de a sigurare Casco…………………………………………………………..9
1.5. C onstatarea și evaluarea pagu belor asigurărilor Casco……………………………………11
CAPITOLU L II – ASIGURĂRILE DE TIP CASCO
INTERNAȚ IONAL…………………………………………………………………………………………15
2.1. Tipuri de asigurări Casco……………………………………………………………………………….15
2.2. A sigurarea de tip Casco m aritim…………………………………………………………………….21
2.3. A sigurarea Casco de aviație……………………………………………………………………………26
CAPITOLU L III – STUDIU DE CAZ – EVOLUȚ IA COMPARATIVĂ
A OFERTE LOR COMPANIILOR DE ASIGURARE DIN ROMÂNIA
INCLUSIV PRODUSE DE ASIGURARE CASCO ………………………………….29
3.1. I mportanța asigurărilor în me diul econo mic al Uniu nii Europene……………………29
3.2. A naliza prim elor brute din asigurări generale din R omânia…………………………….31
3.3. Evoluția prim elor și indem nizațiilo r din asigurările de bunuri de tip
Casco……………………………………………………………………………………………………………………37
3.4. Situația principalilor jucători pe piața asigurărilor de tip Casco……………………..40
CONCLUZII………………………………………………………………………………………………………..43
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………………………….44
1

INTRODUCE RE

Prin lucrarea de față mi-am propu s abordarea conceptului de asigurare Casco, cât și
a mul tiplelor forme pe care aceasta le poate lua la nivel național și internațion al.
Ca în orice economi e de piață, asigurările de tip Casco s-au dovedit și în țara
noastră de o deosebită utilitat e pentru compensarea pagubelor, ce ar fi cauzate de
evenim ente mai mult sau mai puțin anticipa te, ele reprezentând în ansamb lul econo miei, un
sector care în ulti ma perioadă a cunoscut o ascendență deosebită în tande m cu cel bancar.
În acest context, partea de teorie consființește, un studiu meni t să evidenție ze rolul
asigurărilor Casco în societatea conte mporan ă, utilitat ea și impactele sociale generate
asupra patrimoniilor persoanelor fizice și/sau juridice pentru acoperirea eventuale lor
prejudicii produse și luate în evidența societăț ilor de asigurări care își asumă riscuri,
contractat e prin asigurări de tip Casco.
În acest context, adaptarea cu succes la schimb ările de med iu de afaceri din țară dar
și din străinătat e în care activează asigurătorii care își promov ează serviciil e prin activi tăți
de marke ting, cu ajutorul cărora se identifică piețele țintă, se concep și se furnizează
produ se de asigurări adaptate cât mai bine nevoilor clienților din cadrul piețelor pe care le
deservesc. Astfel, asigurătorii cultivă convingerea oamenilor, că o persoană asigurată este
o persoană prudentă și în același timp previzibilă și dispu să să înfrângă provocările
viitorului care nu întotdeauna sunt așa cum ni le dorim.
Partea practică a lucrării este un studiu compar ativ al asigurărilor de bunuri,
inclusiv polițe de asigurare Casco.
Studiul practic este o abordare metodologi că care tinde să arate cum a evoluat piața
serviciilor de asigurări generale inclusiv Casco în Român ia și la nivelul Uniunii Europene.
Studiul începe cu o prezentare succintă cu date economi co – financiare de natură a
consfinți nivelul asigurărilor generale de bunuri ca un întreg la care ne-am raportat în
studiul întreprins, pentru a reliefa situația polițelor și/sau indemn izațiilor serviciilor de
asigurări de tip Casco.
În baza acestui logaritm s-a putut observa distribuția primelor de asigurare generală
de bunuri, inclusiv Casco cât și a indemn izațiilor brute plătite pentru daunele produ se până
la nivelul celor 9 regiuni de dezvoltare econo mică din Român ia. Datele și prezentările
grafice tind să reliefe ze fenomene econo mice, cum ar fi gradul de penetrare a asigurărilor
cât și densitatea asigurărilor în România, așa cum sunt evidențiat e în lucrare la nivelul
fiecărui an. Studiul se încheie cu o abordare generalistă a situație i financiare a principal ilor
brokerii de asigurare din Români a, nivelul venituri lor obținute din contractele de asigurări
generale, inclusiv de tip casco sau din regularizăr ile de daune și din efectuare a inspecțiilor
de risc, etc. Totodată se prezintă și o situație comparat ivă a principalilor jucători de pe
piața asigurărilor generale de bunuri, inclusiv Casco cum ar fi (ALLIANZ – TIRIAC
ASIGUR ARI SA, BCR ASIGURARI VIEN NA INSUR ANCE GROUP SA, OMNIA SIG
VIENNA INSURANCE GROU P SA), indicându- se nivelul compar ativ al primelor brute
subscrise din asigurările generale de bunuri cât și prim ele subscrise din asigurările de tip
Casco dar și inde mniza țiile brute plătite pentru daune până în prezent.
Concluzionând putem afirma că piața asigurărilor generale inclusiv Casco din
România s-a dezvolta t de la an la an (adică valoarea primelor încasate de societă țile de
asigurări a crescut de la an la an pe parcursul perioadei analizate). Dar în dinamica sa, în
totalul pieței asigurărilor generale, asigurările Casco au cunoscut o dezvoltare mai slabă.
2

CAPITOLUL I
CONTRACTUL DE ASIGURARE CASCO
1.1. Evoluț ia și importanța asigurărilor de tip Casco
Casco este o asigurare facultat ivă în baza căreia societatea de asigurare, achită
despăgubiri pentru avariile accidenta le (parțial e sau totale) și/sau furtul (parțial sau total)
suferite de auvehiculul sau alte bunuri asigurate și înscrise în polița de asigurare Casco.
Asigura rea Casco nu trebuie confundată cu asigurarea de răspundere civilă RCA.
În timp ce Casco acoperă riscurile daunelor autovehiculu i sau eventual al altor bunu ri
asigurate, asigura rea RCA acoperă daunele materiale și/sau vătămările corporale suferite
de alte persoane în ur ma unui accident rutier produs din vina deținătorului.
Ca urmare, a caracterului facultati v al asigurării de tip Casco, decizia de încheiere
a unui contract de asigurare Casco este la latitudin ea proprietarului de vehicul sau orice alt
bun, nefiind obligatorie prin lege. Deși, potrivit legislaț iei care regle mentează operațiunile
de leasing, finanțatorul are obligați a asigurării Casco a vehiculelor comercializate în
leasing, această obligație prevedere dar nu schimbă natura contractului de asigurare Casco,
acesta rămâne doar un contract de asigurare facultativ.
Potrivit O.G nr.51/19971 privind operațiuni le de leasing și societă țile de leasing, cu
modifi cările și comp letările ulterioare, societă țile de leasing au obligați a asigurării
autovehicule lor. Prima de asigurare o achită utiliz atorul, dar asiguratul este societa tea de
leasing2.
În cazul unei asigurări Casco, drepturile și obligații le ca asigurat individual, dar și
cele ale societă ții de asigurare sunt cele stabilit e în contractul de asigurare Casco care s-a
încheiat la sediul soietăț ii de asigurare.
Condițiile de asigurare Casco pot diferi de la o societat e de asigurare la alta, atât în
ceea ce privește riscurile asigurate, riscurile excluse, valoarea franșizei (dacă este cazul)
cât și alte elemente specific e, în ceea ce privește prim ele de asigurare și condițiile de plată
a acestora. În consecință, ca o compara ție între valorile prime lor de asigurare practicate de
societă ți ca să fie relevante este necesar ca și serviciile oferite să fie comp arabi le.
În toate cazurile, societa tea de asigurare are obligația să plătească contravalo area
daunei conform condiții lor contractua le, mai puțin franșiza aplicabil ă (dacă este cazul) și
(posibil) ratele ce au mai rămas de plată la poliță. Franșiza este acea parte din valoarea
daunei pe care o suportă proprietarul autovehicu lului și poate fi stabilită de către societate a
de asigurare ca valoare fixă ori ca procent din suma asigurată sau din valoarea daunei.
Înainte de încheiere a unui contract de asigurare Casco, trebuie analiza te ofertele
disponibile pe piață. De asem enea, trebuie știut faptul că, înainte de încheiere a oricărui
contract de asigurare Casco, clienți i au dreptul să prim ească un set minim de informa ții
referitoare la societate și la contractu l de asigurare propus.3
1 Republ icată în Monitorul Oficial nr 9 din 12 I anuarie 2000 și u lterior prin L egea nr. 287/2006. 2 Dorin Clocot ici, Gheorgh e Gheor ghiu Operatiuni le de leasing, Ed. L umina Lex, 2000, p.134.3 Dreptul la informarea corectă a cetățenilor, se va realiza potrivi t Ordinului CSA nr.23/2009 pentru punerea
în aplicare a Normelor privind informați ile pe care asigurător ii și intermediarii din asigurăr i Casco trebuie
să le furnizeze clienților, precum și alte elemente pe care trebuie să le cuprindă contractul de asigur are,
3

Cele mai comune riscuri acoperite de polițele de asigurare Casco sunt:
Avaria parțială în această categorie intră avariil e a căror reparație costă mai
puțin decât un procent dinainte stabilit, din suma asigurată. În cadrul acestei a
se pot include pagubele provocate autovehicu lului de loviri, ciocniri,
răsturnări, zgârieri, incendiu, explozie, forțele naturii s.a, avaria în parcare cu
autor cunoscut/ necunoscut) = avarie a cărei reparație nu costă mai mult decât
un plafon stabilit de asigurător (de regulă 75-80% din suma asigurată).
Astfel, se vor despăgubi și pagubele provocate autovehicululu i prin încercare a de
salvare precum și cheltuiel ile efectua te în vederea transportului la cel mai apropiat service
de reparații. Doar în cazul în care sunt incluse în polița de asigurare, se vor despăgubi și
pagubele aduse dotărilor suplim entar e monta te la autovehicul.
Avaria totală se declară și se stabilește de către asigurător pe baza unui deviz
de reparație sau a unui memoriu tehnic din care reiese că mașina nu mai poate
fi adusă în parame trii de siguranță specific ați de producător, ambe le
document e întocm indu- se de către un service special izat și autorizat RAR. Iar
când reparațiil e autovehicululu i ar putea depăși un procent dinainte stabili t în
poliță, de regulă fiind vorba de circa 80% din suma asigurată, în acest caz,
asigurătorul va decide plata sume i asigurate minus valoarea epavei.
 Furtul parțial se acoperă pentru furtul accesorilor (furtul unor părți din
mașină CD – playar, boxe, oglinzi, roata de rezervă, s.a.) dar și pentru
pagubele produse de infractori chiar și cu ocazia tentativ ei de furt
(deteriorarea interiorului mașinii, spargerea geamulu i, s.a.).
Furtul total, odată cu adăugarea acestei opțiuni la polița de asigurare Casco,
asigurătorul va cere declarar ea numărulu i de chei și teleco menzi deținute,
având și posibilita tea de a verifica la producătorul autoturis mulu i, numărul
total de chei emise și înregistrate. În caz de furt total se va cere evidența
acestora, iar în caz de lipsă sau nedeclararea unora din acestea, asigurătorul
poate refuza plata. Fac excepție cazurile în care șoferul autovehiculu lui a fost
deposedat de acestea prin violență.
Printre riscurile care de obicei nu se acoperă de asigurările tip Casco, am intim4:
•Pagubele datorate: uzurii, a substanțelor corozive, a defectelor de
fabricație, întrețin erii necorespunzătoar e, a utiliz ări impropri i destinației
autovehicululu i, a folosiri la întreceri sau concursuri, ca urmar e a acțiuni i
războiului sau revoltelor, explozii nucleare și/sau efectele acestora;
•Când autoturismu l asigurat a fost împru mutat cu consim țământul
asiguratului, unei persoane care refuză să îl restituie ;
•Dacă furtul sau tentat iva de furt a autovehiculu lui nu a fost anunțată la
Poliție sau dacă la comiterea acestei infracțiuni au luat parte mem brii
familiei asiguratului;
•Nu se acoperă pagubele indirect e de genul: pierderi cauzate de lipsa folosirii
autovehicululu i sau reducerea valorii acesteia după reparați i;
•Confiscarea, sechestrarea sau distrugerea autovehiculu lui din ordinul
Guvernului de drept sau a altor autorită ți publice.
Polițele de asigurare Casco diferă printre alte aspecte și prin riscurile acoperite,
deși se regăsesc sub aceeași denum ire la majorita tea asigurătorilor.
Prima de asigura re Casco este o sumă de bani pe care asiguratul ca si asigurat o
plătește către asigurător, așa cum a fost convenit în contractul de asigurare de tip Casco. În
completate prin Ordinu l CSA nr.11/2010. 4 Bistriceanu, Gheor ghe D. Asigu rări și reasigurăr i în România, Ed. Universitară, București, 2010, , p. 45.
4

cazul asigurării de tip Casco, contractel e se încheie pe un termen de 12 luni. Plata primelor
se poate face anual, semestri al sau tri mestr ial.
Primele de tip Casco se pot plăti în:
•în lei sau chiar în valută;
•contractul poate fi termin at de către asigurător în cazul în care se fac întârzieri
cu plata unei singure prime de asigurare;
•aceasta este o sumă care este prestabilit ă în contractu l care se încheie cu
asigurătorul;
•de câte ori se cere despăgubirea unei daune, trebuie plătit ă aceea sumă
(franșiza);
•suma (franșiza) este maxi mum 1% din suma asigurată. De exemp lu, dacă
suma asigurată este de 6,000 Euro, franșiza poate fi stabilită la 60 euro;
•franșiza poate fi foarte benefică atunci când este vorba despre daune mai
mari.
În cazul daunelor de valori mici spre exemplu, franșiza poate să nu aibe un rol
avantajos dacă daunele autovehiculu lui sunt de numa i 100 euro, raportat cu fransiza de 60
euro pe care trebuie achitat ă.
Uneori în cazul decontării directe cu accept de plată, după efectuarea reparație i,
service- ul va trimite către asigurător (pe fax sau prin interm ediul curier expres) devizul de
reparație și factura fiscală. Asigurătorul le va analiza și va comuni ca acceptul de plată într-
un termen prevăzut în poliță (de regulă 3-5 zile lucrătoar e). După ce se primește acceptul
de plată al asigurătorului (prin fax sau prin curierului expres), sevice- ul va elibera mașina.
Înainte de aceasta, asigurătorul are dreptul și poate solicita să se plătească : franșiza
aplicabil ă și/sau ratele care au mai rămas de plată în poliță și/sau prima suplimen tară de
reîntregire a sumei asigurate și/sau cheltuie lile de reparați e nerecunoscute și neaccepta te la
plată.
În cazul decontării directe fără accept de plată, după efectuarea reparați ei, service-
ul va elibera mașina imedi at. Înainte de aceasta, asigurătorul are dreptul și va putea solicita
să se plătească, franșiza aplicabi lă și/sau ratele care au mai rămas de plată în poliță și/sau
prima supliment ară de reintregire a sumei asigurate.
În oricare variantă de decontare, există posibili tatea de a plăti direct urmând ca apoi
să se recupereze banii de la asigurător, integral sau parțial.
Piesele avariate și înlocuite pe Casco intră în proprietatea asigurătorului Casco.
Acesta are dreptul legal să ceară service-ului să i le înmân eze sau poate lăsa service- ul să le
arunce sau să le lase clientu lui.
1.2. P ărțile contracta nte în asigurările Casco
Asiguratul (proprietarul autovehicululu i) – este partea contractual ă titulară a
interesului asigurat care, în urma plății primei de asigurare, beneficia ză de o indemn izație
de asigurare pentru autovehicu lul afecta t de eveni mentul asigurat (riscul asigurat).
Asigurătorul – este societa tea de asigurări care s-a angajat conform contractu lui de
asigurare să plăteasc ă asiguratului (beneficiarului contractului de asigurare) indemn izația
de asigurare pentru daunele produse de cazul asigurat (riscul asigurat).
5

Din această categorie mai pot face parte5:
agenții angajați la sediul asigurătorului, însă aceștia se pot deplasa și la sediul
clientului ;
brokerii de asigurări;
Intermed iarii (agent/broker) nu sunt îndreptățiț i să pună adaos la polița Casco. Ei
doar primesc din partea societăț ii de asigurări un comision din valoarea primei încasate.
Polița Casco a unui asigurător trebuie să aibă același cost indiferent de unde este
achizițion ată.
A. Obligații le Asiguratului
În perioada de valabili tate a contractu lui Asiguratul este obligat6:
să achite prim ele de asigurare în cuantum ul și la scadențele stabilite în polița
de asigurare și să respecte prevederile prezente lor condiții de asigurare;
să răspundă corect și exact la întrebările prevăzute în cererea- chestionar și
să furnizeze toate inform ațiile și datele referitoare la circu mstan țele privind
riscul, atât în mom entul încheier ii contractului, cât și în timpu l derulării
acestuia (de exemplu, folosirea autovehicu lului pentru activi tăți de taximetrie,
școli de soferi, închirier e ( rent- a-car), pază și intervenție). În toate cazuril e în
care circu mstanț ele privind riscul, astfel cum au fost declarate se schimbă în
cursul derulării contractului, Asiguratul trebuie să comun ice în scris
Asigurătorului în termen de 48 de ore de la data luării la cuno ștință. De
asemene a, și în cazul înscrierii de către organele de poliție în certificatu l de
înma tricul are a oricăror mențiun i (de genul „autovehicul furat”, „sechestru”),
Asiguratul trebuie să anunțe Asigurătorul în termenul prevăzut, în caz contrar
contractul de asigurare fiind rezilia t de drept;
să întrețin ă autovehiculul asigurat în bune condiții și în confor mitate cu
dispozițiile legale, în scopul prevenirii producerii riscurilor și să permită
Asigurătorului să verifice modul în care autovehiculul asigurat este întreținu t;
să transm ită o informare scrisă la sediul Asigurătorului, în termen de 5 (cinci)
zile, cu privire la:
– schimbare a nume lui Asiguratului fără ca acest lucru să afecteze în vreun fel
dreptul de proprietate al persoanei respective;
– cedarea dreptului de folosință;
– schimbare a domi ciliului (sediului);
– schimbare a culorii (metalizat, neme talizat etc.);
– numărul de înma triculare definitiv și schimb area acestuia, schimbare a șasiului sau
a seriei acestuia, a caroseriei autoportante;
– schimbare a proprietarului autovehiculu lui (prin prezentarea contractului de
vânzare- cumpărar e, a actului de donație etc. sau, în cazul decesului acestuia, certifica tul de
moșteni tor sau hotărârea judecătorească de partaj s uccesoral);
– retragerea definitiv ă a autovehicu lului din circulaț ie;
– înlocuirea autovehiculului nou în perioada de garanție.
în cazul producerii eveni mentului asigurat, Asiguratul este obligat:
– să înștiințe ze imediat (max imum 48 ore, în funcție de situație) organele de poliție,
unitățile de pompi eri sau alte organe de cercetare, cele mai apropiate de locul producerii
evenim entulu i, pentru întocm irea actelor cu privire la cauzele și împrejurările acestuia,
pagubele produse și persoanele vinovate de producerea acestuia;
5 Badea Dum itru G., Manualul agentulu i de asigurare, Ed. Economică, București, 2008, p. 78. 6 Badea Dum itru G Op. cit., București, p. 78.
6

– să ia pe seama Asigurătorului și în cadrul sumei asigurate, potrivit cu
împrejurăril e, măsuri pentru li mitarea pagubelor;
– să ia măsuri pentru păstrarea și paza autovehiculu lui sau a părților componen te
pentru prevenirea/agr avarea eveni mentelor asigurate, în caz contrar suportând
consecințele ;
– să păstreze autovehiculul avariat în starea respectivă, în afara măsurilor care se
impun, pentru a permi te reprezentanț ilor Asigurătorului să evalueze paguba, iar în cazul
furtului sau tentative i de furt să conserve toate urme le până la cercetare a efectuată de către
organele de poliție ;
– să înștiințeze Asigurătorul, în scris, despre producerea evenim entulu i asigurat, în
termen de 48 ore de la producerea acestuia sau de la luarea la cunoștință, furnizând
informa ții despre autovehicul, data, locul, cauzele și împrejurări le în care s-a produs
evenim entul asigurat, natura și întinderea pagubei;
– să înștiințeze Asigurătorul în cazul pierderii /furtului cărții de identit ate,
certifica tului de înma triculare, cheilor și/sau telecom enzilor, în termen de 2 zile lucrătoar e
de la producere/luare la cunoștință și să depună la Asigurător dovada de la Poliție
referitoare la furtul acestora;
– să pună la dispoziția Asigurătorului toate actele și evidențe le necesare constatării
și evaluării pagubelor pentru stabilirea dreptului la despăgubire, după cum urmea ză:
– înștiințarea cu privire la producerea evenim entulu i asigurat;
– actele originale (copii, după caz): certific atul de înmatricu lare/autor izația de
circulați e provizorie, cartea de identita te, perm isul de conducere al șoferului;
– seturile de chei (conținând toate elementele de securizare) și teleco menzile declarat e
în cererea- chestionar, în cazul furtului autovehicululu i;
– fața detașabilă a aparaturii audio asigurate, după caz, și/sau telecom anda aparaturi i;
– actele, în original, întoc mite de organele de polție sau alte organe în drept cu
privire la cauzele și împrejurări le producerii eveni mentului asigurat;
– document ele justificativ e privind cheltuiel ile estim ate/efectuate ;
– copie a docum entulu i de asigurare de răspundere civilă auto obligator ie
(R.C. A.) sau ”Carte Verde” emis pentru autovehiculu l vinovat de producerea
accidentulu i;
– orice alte document e necesare solicitat e de Asigurător.
– să comun ice organelor de poliție sau altor organe de cercetare orice
informa ții ce ar putea duce la găsirea autovehiculu lui sau a părților componen te și să facă
demersuril e necesare pentru redobândirea acestora, chiar dacă a primi t despăgubirea de la
Asigurător;
– să comunic e Asigurătorului, în termen de maxim 5 zile de la data înștiințăr ii
de către organele de poliți e, găsirea autovehicululu i sau a părților component e, precum și
identificar ea autorilor furtului;
– să conserve dreptul de regres al Asigurătorului împotr iva celor vinovați de
producerea daunei;
– să restituie Asigurătorului, în termen de 15 zile de la reintrare a în posesie,
suma încasată cu titlu de despăgubire sau diferența dintre aceasta și costul
reparațiilor /înlocuirilor părților compon ente, care au fo st găsite avariate și/sau incompl ete;
– în cazul efectuări i radierii autovehicululu i, ca urmare a furtului acestuia,
pentru care Asigurătorul a plătit despăgubirea cuvenită, să transmi tă copia certificatu lui de
radiere și copiile documen telor solicitat e în vederea radierii, cu menț iunea înscrisă de către
organele de poliție „conform cu originalul ”.
7

B. Obligaț iile Asigurătorului
Constatare a și evaluarea pagubelor se face de către reprezentanți i
Asigurătorului, împreună cu Asiguratul sau împutern iciții acestuia, inclusiv
prin experți dacă s-a convenit în acest mod între părți în baza unui proces-
verbal de constatare. Stabilire a și plata despăgubirilor se face de către
Asigurător pe baza documen tației comple te privind cauzele și împrejurăril e în
care s-a produs eveni mentu l asigurat și, după caz, a actelor din care rezultă
valoarea reparație i;
În cazurile în care, cu ocazia demon tării, în timpul efectuări i reparației
autovehicululu i sau după executare a reparație i au rezulta t și alte pagube
numai ca urmar e a producerii evenim entului asigurat ce nu au putut fi
constatate inițial, Asiguratul este obligat să înștiințeze Asigurătorul în maxim
2 zile lucrătoare pentru a întoc mi un proces-verbal suplimen tar de constatare a
pagubelor. În caz contrar, Asigurătorul va despăgubi numai daunele
consemnat e iniția l7;
Obligaț ia de despăgubirea nu poate depăși suma asigurată, cuantu mul
pagubei și nici valoarea reală a autovehiculu lui la data producerii
evenim entulu i asigurat. Pentru echipam entele suplim entare asigurate,
despăgubirea nu poate depăși suma asigurată, cuantu mul pagubei și nici
valoarea din nou a acestora, stabilită pe baza prețurilor practicat e de unități le
de specialit ate, la data producerii eveni mentu lui asigurat, iar în calculu l
acesteia nu se va aplica principiul proporționalită ții, chiar dacă acestea au fost
subasigurate;
Obligaț ia de a stabili valoarea reală a autovehiculului la data producerii
evenim entulu i asigurat este egală cu valoarea din nou stabilită la data
încheierii asigurării la care se aplica coeficientu l în funcție de vechim e luat în
considerare la data încheieri i contractu lui de asigurare corespunzător fiecărui
an de asigurare;
Obligaț ia la avarierea unui ansamblu sau subansamblu se de a lua în
considerare înlocuirea numai a părților componen te care au fost avariat e,
chiar dacă cu prilejul reparație i s-a înlocuit întregul ansamblu sau
subansamb lu (de exemplu : în cazul avarierii cutiei de viteze prin distrugerea
unor roți se ia în considerare numa i înlocuirea acestora, nu însă și a celorlal te
component e ale cutiei de viteze care nu au fost avariate, chiar dacă eventual
au fost înlocuite), cu excepția situației în care reprezentantul unității
reparatoare face dovada impuneri i acestei proceduri de către producător;
Obligaț ia ca în cazul eveni ment elor asigurate produ se în afara granițelor țării,
să se acorde despăgubiri pentru reparațiil e executate, evaluarea pagubelor
produ se urmând a fi efectuată în Român ia de către Asigurător. În acest caz,
despăgubirea nu poate depăși contravaloar ea părților componente /materialelor
și a manoper ei practic ate de reprezentanț ele respective din Român ia.
Documente le privind reparații le efectuate în străinătat e (facturi, devize de reparații
etc.) trebuie depuse la Asigurător în original și în traducere legaliz ată și vor fi însoțite în
mod obligatoriu de dovada plății (chitanța, dispoziție de plată valutară externă etc.).
În cazul în care o astfel de reparație nu se poate face în străinatat e, Asigurătorul
despăgubește în limita sumei asigurate și cheltui elile de transport ale autovehiculu lui până
la unitatea reparatoare sau domici liul Asiguratului din România, dacă reparația definitivă
în Român ia este justificată din punct de vedere economi c.
7 Negru, T., Asigu rările și reasigurări î n economie, Editura C.H. Beck, București, 2008, p. 67.
8

1.3. Ob iectul și cauza con tractului de asigurare Casco
În condiții le legii, Asigurătorul, în baza contractului de asigurare și în schimbul
plății prime i de asigurare de către Asigurat/Contrac tant, acordă despăgubiri pentru
pagubele produ se autovehicul elor menționate în polița de asigurare (sau în anexa la
contract, în cazul asigurării mai multor autovehicule), ca urmar e a survenirii
evenim entelor asigurate în perioada asigurată8.
Pot fi cuprinse în asigurarea Casco, autovehicul ele a căror stare de întreținere este
bună și au fost în prealabil inspectat e de reprezentan tul Asigurătorului. Prin inspecția
tehnică premergă toare încheieri i contractului de asigurare Casco, se realiz ează un înscris
denumi t – raport de inspecție (inclusiv fotografii din mom entul efectuării inspecție i),
semnat de părți, prin care se identifică autovehicu lul asigurat, se constată dotările și starea
tehnică a acestuia. Asigurarea nu poate produce efecte în ceea ce privește remedier ea
avariilor existente la data încheieri i contractulu i de asigurare.
Protecția prin asigurare se extinde și pentru cazurile în care autovehiculul a fost
condus de alte persoane decât Asiguratul cu încuviin țarea acestuia. Asiguratul trebuie să
aibă un interes patri monial cu privire la autovehicu lul asigurat.
Asigurarea nu poate produce efecte în ceea ce privește remedier ea avariilor
existente la data încheieri i contractului de asigurare. Iar protecția prin asigurarea Casco se
extinde și pentru cazurile în care autovehicu lul a fost condus de alte persoane decât
Asiguratul cu încuviințarea acestuia. Prin plata unei prim e adițional e pot fi asigurate odată
cu încheierea poliței sau ulterior emiterii acesteia și alte echipa mente suplimen tare (aparate
radio, casetofoane, CD-uri, instalați i de climatizare, aparate de taxat, sistem de alarmă
etc.), diferite de cele din dotarea de fabricație (serie și/sau opțională) și montate ulterior
cumpărăr ii din nou.
1.4. Efectele contrac tului de asigurare Casco
Contractul de asigurare Casco se încheie pentru o perioadă de un an sau pentru o
perioadă subanuală, dar minimum 6 luni pe baza cărții de identita te a autovehicululu i, a
certifica tului de înma triculare, a cererii- chestionar compl etată și semna tă de Asigurat, a
raportului de inspecție tehnică efectuat ă de către Asigurător, a altor document e solicita te de
Asigurător, precum și a poliței de asigurare emise de către acesta. Pentru autovehicul ele
achizițion ate în sistem rate sau leasing, asigurarea Casco își produce efectel e pentru
întreaga perioadă a contractulu i de vânzare în rate sau leasing, suma asigurată stabilindu-
se, după expirarea fiecărui an de asigurare9.
În cazul autovehicule lor noi, achiziționa te direct de la producătorii /dealerii din
România, contractu l se poate încheia și în baza facturii proformă care conține datele de
identificar e ale acestora și a autorizați ei provizorii de circula ție. În maxi mum 15 zile de la
data înmatr iculării, Asiguratul are obligația să transmit ă Asigurătorului și documen tele
menț ionate mai sus.
Răspunderea Asigurătorului începe, de regulă, la ora 0.00 a primei zile din
perioada de valabili tate înscrisă în poliță (sau în eventual ele supliment e de asigurare), dar
nu mai devreme de ora 0.00 a zilei următo are celei în care s-a plătit prima de asigurare sau
8 Serbănescu, Cosm in Ghid privind optimizarea procesului de asigura re, Tribuna Economică, București,
2006, p. 275.9 Ciumaș, C., Asigu rări generale, Editura Casa Cărții de Șt iință, Clu j-Napoca, 2009, p. 90.
9

prima rată a acesteia; în cazul autovehicul elor achizi ționa te în sistem rate sau leasing,
răspunderea Asigurătorului începe din mom entul livrării autovehiculu lui, cu condiția plății
anticipat e a primei de asigurare sau a prime i rate a acesteia și a emiterii contractulu i de
asigurare.
Răspunderea Asigurătorului încete ază la ora 24.00 a ultimei zile din perioada
asigurată înscrisă în poliță, la data producerii daunii totale, prin plata despăgubirii de către
Asigurător; la data înstrăinări i către o altă persoană sau la data de reziliere /denunț are a
contractului de asigurare Casco.
În cazul reînnoirii contractu lui de asigurare pe noi perioade de câte 1 an, dacă plata
prime i de asigurare sau a primei rate a acesteia s-a efectuat înainte de expirarea
contractului, răspunderea Asigurătorului continuă fără întrerupere.
Primel e de asigurare se stabilesc potrivit tarifului de prim e al Asigurătorului, în
valuta corespunzătoare sume i asigurate, plata putând fi efectuată atât în valută cât și în lei
la cursul de schimb B.N.R. valabil la data efectuări i plății.
Primel e de asigurare pot fi achitate anticipat și integral pentru întreaga perioadă
asigurată sau în rate, conform procedurilor proprii Asigurătorului. Dacă se convine ca
prima de asigurare să fie plătit ă în rate, prim a rată se achită la încheierea contractului de
asigurare, iar urmă toarel e rate se achită în cuantumu l și până la datele scadente mențion ate
în polița de asigurare. Prim a de asigurare Casco se datorează pentru întreaga perioadă
asigurată sau, în cazul încheieri i unui contract de asigurare multianua l, pentru anul de
asigurare în curs.
În caz de neplată la scadență a unei rate, Asiguratul/Con tractantul are dreptul să o
platească în termen de 15 zile calendarist ice de la scadența ratei respective, situația
contractului rămânând neschimb ată până la expirarea acestui termen. Dacă nu se plătește
rata de primă restantă nici în termenul de grație acordat, contractul se reziliaz ă de plin
drept, fără punere în întârziere și fără orice altă formali tate prealabilă, cu începere de la ora
0.00 a zilei următoare scadenței ratei de prima restanță, mențion ată în poliță.
Dovada plății primelor de asigurare revine Asiguratului. În cazul contractelor de
asigurare încheiat e pe perioade de câte 1 an (reînnoire înainte de data expirării contractulu i
sau în maxi m 5 zile lucrătoare de la această dată), dacă nu s-au plătit ori nu se datorează
despăgubiri pentru anii de asigurare anteriori, Asigurătorul poate acorda reduceri ale
prime lor de asigurare calcula te conform tarifului de prime în vigoare la data reînnoirii,
astfel10:
– 15 % pentru al doilea an de asigurare consecutiv;
– 25 % pentru al treilea an de asigurare consecutiv;
– 35 % pentru al patrulea an de asigurare consecutiv;
– 40 % pentru al cincilea sau mai mulț i ani de asigurare consecutivi.
În cazul în care nu se respectă termenul prevăzut pentru reînnoire, contractul de
asigurare se încheie în aceleași condiții ca pentru un autovehicu l nou intrat în asigurare.
Asiguratul are obligația să declare existența altor asigurări pentru același autovehicul la
asigurători diferiți, atât la încheiere a contractulu i de asigurare Casco, cât și pe parcursul
valabilit ății acestuia. În cazul în care vehiculul furat sau părțile compon ente ale acestuia au
fost găsite, Asiguratul este obligat:
a) să înștiințe ze Asigurătorul, în termen de 3 zile lucrătoare de la data la care a luat
cunoștință despre găsirea acestora;
b) în funcție de opțiunea Asigurătorului, Asiguratul are obligația de a lăsa acestuia
sau împutern iciților săi, în deplină proprietate, vehiculul sau părțile compon ente găsite (cu
efectuarea tuturor forma lităților aferente).
10 Șerbănescu, Cosm in Asigurări le de tip casco, Finanțe Bănci – As igurări nr. 9/2007, București, p. 23.
1

Obligaț iile enumerat e nu sunt limitative, ele pot varia în funcție de politica și
regulam entele proprii compan iei de asigurare pentru tipurile de asigurări Casco practica te
la un mo ment dat.
1.5. Consta tarea și evaluarea pagubelor asigurărilor Casco
Constatare a și evaluarea pagubelor produ se pe teritoriul Românie i, se fac de către
reprezentanț ii Asigurătorului împr eună cu Asiguratul și / sau reprezentanți i acestuia. În
afara teritoriulu i Românie i constatarea și evaluarea pagubelor se efectuea ză prin societă țile
mandat ate de Asigurător din țara în care s-a produs riscul asigurat, mențion ate în lista care
face parte integrant ă din contractu l de asigurare.
În cazul producerii riscurilor asigurate în afara teritoriu lui Român iei, dacă
Asiguratul nu a avizat societatea manda tată de Asigurător din țara în care s-au produ s
acestea, la întoarcerea în Români a, constatare a pagubelor și plata despăgubirii se va
efectua de către Asigurător, numai dacă sunt îndeplini te cumula tiv urmă toare le condiții11:
a) din declarația Asiguratului / conducătorului auto rezultă cauzele, împrejurările și
persoana respon sabilă de producerea riscului asigurat sau acestea rezultă din constatarea
amiab ilă / docum entel e emise de instituții le abilita te din țara în care s-a produs riscul
asigurat (poliție sau alte organe compet ente) ; în cazul în care vinovat de producerea
accidentulu i este conducătorul unui alt vehicul, Asiguratul va depune la Asigurător o
fotocopie a docum entulu i de asigurare de răspundere civilă auto a celui vinovat, valabilă la
data accidentului, din care să reiasă seria și număru l acestuia, precu m și nume le societăț ii
asigurătoare emitente sau constatarea amiab ilă în care sunt înscrise aceste infor mații;
b) să se poată constata părțile avariate și întinderea pagubelor.
Stabilirea cauzelor și împrejurări lor producerii riscului asigurat și evaluarea
pagubelor se face în baza:
– notei de constatare, întoc mită de către reprezentantu l Asigurătorului;
– examin ării vehiculului sau expertizei efectuată la cererea Asigurătorului;
– document ației solicita te de A sigurător.
În cazurile în care, cu ocazia efectuări i lucrărilor de reparație, se constată și alte
pagube produ se ca urmar e a riscului asigurat, ce nu au putut fi constatate inițial,
reconstatarea se va face la cererea scrisă a Asiguratului sau a unități i reparatoare. În lipsa
reconstatării, se vor despăgubi numa i pagubele consemna te în nota de constatare.
În cazul pagubelor provocate vehiculelor ca urmare a producerii riscurilor
asigurate, reparațiil e se pot efectua :
a) în unitățile reparatoare cu care Asigurătorul are încheia te contract e privind
decontarea directă, lista acestor unităț i este disponibilă pe adresa de Internet,
b) în alte unități reparatoare din România decât cele mențion ate la lit. a) de mai sus,
în urmă toarel e condiții12:
– unitatea reparatoare trebuie să aibă autorizarea Registrului Auto Român (R.A.R.)
în vederea efectuări i de reparați i pentru marca autovehicululu i respectiv;
– anterior începerii reparație i, Asiguratul va prezenta Asigurătorului un deviz
estima tiv de reparație, urmând ca Asigurătorul să comun ice unității reparatoar e /
Asiguratului valoarea maxi mă a despăgubirii ce poate fi acceptată spre decontare, în
termen de 3 zile lucrătoar e de la depunerea devizului estimativ de reparați e;
11 Văcăr el, Iulian Asigurări ș i reasigurări, Ed. E xpert Bucur ești, 2007, p. 67. 12 Văcăr el, Iulian Op. cit., Bucur ești, p. 56
1

– plata despăgubirii cuvenite se face direct către Asigurat, Asigurătorul neavând nici
o obligație față de unitatea reparatoar e.
c) în regie proprie, în urmă toare le condiții :
– la cererea scrisă a Asiguratului;
– costul reparați ei se stabilește pe baza evaluării efectua te de Asigurător înainte de
reparație;
– plata despăgubirii cuvenite se face către Asigurat.
d) în unități reparatoare din străinătate, numai cu acordul Asigurătorului. În această
situație:
– în cazul în care eveni mentul asigurat s-a produs pe teritoriul Români ei,
cheltuiel ile de transport al vehicululu i până la unitatea reparatoare din străinătate cad în
sarcina Asiguratului;
– în cazurile în care eveni mentul asigurat s-a produ s în afara teritoriulu i Românie i,
Asigurătorul poate să plătească despăgubirile prin decontare directă către unitate a
reparatoare din străinătate care efectue ază reparația.
Despăgubirea acordată Asiguratului de către Asigurător nu poate depăși suma
asigurată și nici cuantumu l pagubei.
Prin cuantum ul pagubei se înțelege :
a) costul total al reparațiilor și / sau înlocuirii pieselor avariate potrivit soluții lor
tehnologice stabilite prin nota de constatare a pagubelor, inclusiv costurile materialelor și
manopere i rezultate din actele de reparație, la care se adaugă eventuale le cheltuiel i de
transport al vehiculului avariat, precu m și cele efectuate în scopul limitării pagubelor,
dovedite cu acte, dacă reparația s-a efectuat;
b) contravaloarea despăgubirii calcula te de Asigurător, dacă reparația s-a efectuat
conform celor stabilit e mai sus. În acest sens, Asigurătorul va calcul a contravaloar ea
despăgubirii pe baza prețurilor pieselor înlocuite, dar nu mai mult decât prețurile
recomand ate de import atorii mărcii respective de vehicul și a timpilor de reparație, care nu
pot fi m ai mari decât cei stabiliț i de producătorul vehiculului asigurat.
La avarierea unui ansamb lu sau subansamblu se ia în considerare numa i înlocuire a
părților componente sau a pieselor care au fost avariat e, cu excepți a cazurilor în care
producătorul nu livrează separat subansamblu l respectiv. Astfel, prin părți compon ente sau
piese care se consideră necesar a fi înlocuite se înțeleg numa i acelea a căror reparare sau
folosire, chiar reparate, nu mai este posibilă din punct de vedere tehnic datorită gradului de
avariere a acestora ori, cu toate că repararea este posibilă, costul reparați ei depășește
valoarea de nou a părții componen te sau a piesei respective la data producerii riscului
asigurat13.
Se acceptă revopsirea integrală a caroseriei numai atunci când părțile avariate ale
acesteia, în unul și același evenim ent, reprezintă mai mult de 50% din totalul suprafeței
exterioare a caroseriei. În celela lte situații se acordă numai revopsirea părților avariate
consemnat e în nota de constatare.
În cazurile în care, cu ocazia efectuări i reparații lor ca urmare a pagubelor produ se
din riscuri asigurate, Asiguratul a efectuat unele operațiuni supliment are sau înlocuiri față
de avariile constatate și menționa te în nota de constatare, costurile acestora vor fi suportate
de Asigurat.
În cazul pagubelor produ se dotărilor suplimen tare, despăgubirea se acordă după
caz, în limita valorii acestora, înscrisă în cererea de asigurare comp letată la încheierea
poliței de asigurare sau într- un supli ment de asigurare, ori conform prevederilor și limitelor
menț ionate în condiții le speciale.
13 Ciurel, V., Asigurări și Reasigurări – o perspectivă globa lă, Editura Rentrop & Stranton, 2011, p. 89.
1

În caz de furt al vehiculului, după 60 de zile calendarist ice de la data înștiințăr ii
Asigurătorului, Asiguratul va depune la Asigurător un act emis de poliție care să ateste că
vehiculul nu a fost găsit. În caz de furt al pieselor și / sau părților compon ente,
despăgubirea se acordă numai după primire a de la poliție a unui documen t care atestă
reclam area furtului.
În aceste situații:
a) dacă înainte de plata despăgubirii, vehiculul (respectiv părțile component e sau
piesele acestuia) a fost găsit, despăgubirile se acordă numa i pentru eventualele pagube
produ se ca urmar e a furtului;
b) dacă după plata despăgubirii vehiculul (respectiv părțile compon ente sau piesele
acestuia) a fost găsit, Asiguratul este obligat să respecte prevederile de la pct. 18 de mai
sus.
Despagubirea se va plăti:
– în lei, la cursul de schimb B.N.R. la data achitării de către Asigurat a contravalori i
reparației, dacă prima de asigurare a fost plătită în lei;
– în valută, dacă prima de asigurare a fost plătit ă în valută.
Despăgubirile se acordă14:
în cazul avariilor autovehicululu i, în cadrul unei perioade de maximum 15
zile lucrătoar e de la data primir ii ultim ului docu ment justificat iv solicitat de
Asigurător;
în cazul furtului autovehicululu i, după trecerea unei perioade de 60 de zile
de la data înștiințări i Asiguratorului, respectiv de 30 de zile în caz de furt al
unor părți component e și/sau echipa mente din dotarea autovehiculu lui.
Astfel:
– dacă, înainte de plata despăgubirii, autovehiculul (părțile compon ente) a fost
găsit, despăgubirea se acordă numai pentru eventualele pagube produse ca urmare a
furtului;
– dacă, după plata despăgubirii, autovehiculu l (părțile component e) a fost găsit se
restituie Asigurătorului, în termen de 15 zile de la reintrare a în posesie, suma încasată cu
titlu de despăgubire sau diferența dintre aceasta și costul reparații lorînlo cuirilor părților
component e, care au fost găsite avariate și/sau incomp lete;
dacă Asiguratul/Benef iciarul simu lează producerea eveni mentu lui asigurat
folosind spre justificare mijloace sau document e false, modific ă sau
alterează cu intenți e cauzele producerii evenim entulu i asigurat sau
facilite ază agravarea pagubei, Asiguratul decade din dreptul la despăgubire
și la restituire a proporțională a primei de asigurare achitat e, iar contractul de
asigurare se rezili ază de plin drept.
În cazul daunelor totale, pentru polița cesionată cu acordul Asigurătorului sau în care este
indicat ca Beneficiar o altă persoană decât Asiguratul, despăgubirea se va plăti conform
instrucțiunilor cesionarului sau Beneficiaru lui.
Din cuantumu l despăgubirii, Asigurătorul scade:
a) franșizele înscrise în contractu l de asigurare, cu excepți a cazurilor în care vinovat
de producerea daunelor este exclusiv un terț cunoscut; Contravaloarea franșizelor va fi
suportată de A sigurat după cum urmea ză:
– în cazul reparații lor efectuat e, Asiguratul va plăti direct la unitatea reparatoare sau
la Asigurător;
14 Moldoveanu, N., Instrumentarea dosarelor de daună în asigurăr i. Strategii.Metode.Tehnici, Editura Bren,
București, 2004, p. 54.
1

– în cazul reparații lor efectuat e, contravaloar ea franșizei se scade din despăgubire.
Valoarea franșizei se va calcula în moneda în care se va plăti despăgubirea,
utilizând, în cazul în care este necesară transformarea în altă moned ă, cursul BNR de la
data efectuării constatării pentru reparații în Români a și cursul BNR de la data facturii
pentru reparați i efectuat e în străinăta te;
1b) în caz de daună totală, contravaloar ea epavei vehicululu i, care rămân e în proprietat ea
Asiguratului, numa i dacă Asigurătorul (direct sau prin împut ernic iții săi) refuză preluarea
ei;
c) contravaloarea primelor datorate până la sfârșitul perioadei de asigurare în cazul
daunelor totale.
Asigurătorul are dreptul să opună Benefici arului / terțului care invocă drepturi
derivând din contractul de asigurare toate apărările pe care le putea opune Asiguratului în
teme iul contractulu i. Dacă Asiguratul a comuni cat date inexacte sau incomple te ori nu a
informa t Asigurătorul despre orice modific are intervenită în legătură cu datele luate în
considerare la încheier ea poliței, precum și schimbare a împrejurări lor esențiale privind
posibili tatea producerii riscului asigurat, Asigurătorul are dreptul15:
a) înainte de producerea riscului asigurat:
– să propună Asiguratului modifi carea corespunzătoare a poliței sau să o denunțe în
cazul în care, cunoscând exact împrejurările, nu ar fi încheia t-o;
– să denunțe polița cu efect de la data propunerii de modifi care, dacă Asiguratul nu
este de acord cu modif icarea propusă.
b) după producerea riscului asigurat:
– să reducă despăgubirea cuvenită, corespunzător raportului dintre prima stabilită și
cea care, cunoscându- se exact împrejurăril e, ar fi fost cuvenită sau,
– să refuze plata despăgubirii.
La prezente le condiții generale se mai aplică toate prevederile din condițiile
special e care fac referire la acestea.
15 Neg ru, T., Asigurări – Ghid pract ic, Editura C.H. Beck, București, 2006, p. 67.
1

CAPITOLU L II
ASIGURĂRIL E DE TIP CASCO INTERNA ȚIONA L
2.1. Tipuri de asigurări Casco
Odată cu aderarea la Uniunea Europeană societăți le de asigurare au fost nevoite să
se aliniez e nevoii din ce în ce mai pronunțate de a călător i în statele membre la volanul
autovehicule lor personale și astfel a luat naștere asigurarea casco internațion al.
Asigurarea casco internaționa lă acoperă toate riscurile asigurate (avarii, furt,
vandalism etc. ) nu numai pe teritoriul Români ei, ci și pe teritoriu l statelor membre UE.
În gama de produse de asigurare casco internaționa l intră următo arele produ se de
asigurări16:
EuroCasco acoperă cea mai largă gamă de riscuri „toate riscurile” ce se produc în
afara teritoriulu i Românie i, fără plata unei prime suplimen tare. Este un produ s conceput
pentru orice tip de vehicule având o vechi me de până la 12 ani.
Acest tip de asigurare prezintă următo arele cracterist ici:
Este o asigurare de top, comp lexă și felxibilă pentru toate tipurile de
autovehicule ;
Oferă protecți e comple tă și personaliza tă prin posibili tatea alegerii unor
acoperiri multiple în funcție de profil și opțiunile clientulu i (inclusiv a
franșizei);
Este un produs accesibil, cu prime de asigurare deosebit de avantajoase;
Oferă un sistem avantajos de bonus – malus pentru didelizarea clienți lor.
Riscurile acoperite prin tipul de EuroCasco sunt:
Incendi și explozie;
Avarii acciden tale: ciocniri, loviri sau izbiri cu alte autovehicu le, animale
sau cu orice corpuri mob ile sau imobil e aflate în afara automobi lului;
zgârieri, căderi, (cădere în prăpastie, căderea în apă a autovehiculului sau
scufundarea ambarca țiunii pe care se află autovehiculul cu prilejul
transbordării, cădere din cauza ruperii podului;
derapări sau răsturnări;
căderea unor corpuri (exemplu : copaci, blocuri de ghiață sau bolovani) pe
autovehicul;
fenomene naturale ca: trăsnet, inundație, cutrem ur, prăbușire sau alunecare
de teren, greutatea stratului de zăpadă, avalanșă, fenomen e atmosferice ;
furt;
cheltuiel i supliment are efectuate ca urmar e a producerii unui evenim ent
asigurat;
asistență rutieră pe teritoriu l Român iei.
Asigurarea EuroCasco mai dispune și de clauze suplimentare cum ar fi:
acte vandalice,
furt fără efracție,
16 Paul Tănăsescu,.Cosmin Serbănescu Asigu rări moderne de bunu ri și persoane, Ed. All Beck, 2003, p. 77.
1

aspirația apei în mo tor,
circulați a în afara drumuri lor publice,
pierderea cheilor,
reîntregirea sumei asigurate fără plata unei prime supliment are.
Suplimen tar se ma i poate asigura17:
conducătorul autovehicululu i și pasagerii din autovehicul pentru cazurile de
invalidita te și deces din accident ;
bagajele persoanelor din autovehicul în caz de distrugere sau pierdere ca
urmare a unui accident ;
asistența rutieră pe teritoriu l Europei;
pentru acest tip de poliță se aplică un sistem de bonus/m alus simplu, eficient
și automa t, în funcție de istoricul daunelor înregistrate.
Asigurarea Casco Econom acoperă toare riscurile care se produc pe teritoriul
Românie i. Acest produs este conceput special pentru autoturism ele mai vechi de 3 ani.
Cheltuieli le de despăgubire vor include piese noi, „no brand”, dar licenț iate și cu garanție
de utilizar e.
Riscurile asigurate pe Casco Econom sunt:
incendiu, explozie,
avarii acciden tale: ciocniri, loviri sau izbiri cu alte autovehicule, animale sau
cu orice corpuri mobil e sau imob ile aflate în afara autovehiculu lui precum :
zgârieri, căderi în apă, prăpastie, cădere din cauza ruperii podului), derapări
sau răsturnări, căderea unor corpuri (exemp lu, copaci, blocuri de gheață sau
bolovani etc) pe autovehicul;
fenomene naturale: trăsnet, inundație, cutrem ur, prăbușire sau alunecare de
teren, greutatea stratului de zăpadă/gheaț ă, avalanșă, fenom ene atmosferice ;
 furt;
Cheltuieli supli mentar e efectuate ca urmare a producerii unui evenim ent
asigurat.
În asigurarea de tip Casco Econom se mai pot introduce următoar ele clauze
suplimentare:
Acte vandalice,
Furt fără efracți e;
Circulația în afara drumurilor publice;
Pierderea cheilor;
Reîntregirea sumei asigurate fără plata unei prime supliment are;
Pentru acest tip de poliță se aplică un sistem de bonus/ma lus simplu, eficien t și
automa t, în funcție de istoricul daunelor înregistrate.
Este o poliță de asigurare care se adresează conducători lor auto precauți, ce se
doresc protejați numai pentru avarile produ se exclusiv din culpa unor terțe persoane
identifica te;
Emiterea unei astfel de polițe de asigurare este simpl ă, fără obligativit atea
inspecției de risc, prin sistemu l inform atic deja cunoscut.
Casco Precaut este o asigurare de tip „prim risc”, cu sumă asigurată prestabilit ă, la
alegerea Asiguratului;
Riscurile de calamități naturale sunt incluse în asigurare iar polița de asigurare este
concepută la prima de asigurare cu adevărat promoț ional ă.
17 Dan Angh el Con stantinescu Tratat de asigurăr i, vol. I – II, Ed. Economică, București, p. 227.
1

Casco Partener este o poliță de asigurare concepută cu posibilita tea de extindere în
afara teritoriului Românie i. Acesta este un contract de asigurare avantajos, care poate
ajunge la o reducere de 50% de la prim a de asigurare a unei asigurări Casco obișnuite.
Asigurări de tip Casco obișnuit
Acest tip de asigurare poate fi încheiată de persoanele fizice sau juridice cu
domic iliu, sediu sau reședința în Român ia.
Obiectul asigură rii
Autovehicul ele ce sunt înma tricul ate conform dispoziții lor legale privind circulați a
pe drumuri le publice, respectiv:
•autovehicule pentru transportul terestru de persoane;
•autovehicule pentru transportul de bunuri;
•autovehicule special e pentru gospodărirea comunală ;
•tramva iele sau alte mijloa ce de transport;
•remorci auto trase de un vehicul asigurat.
Riscurile asigură rii
Autovehicul ele sunt asigurate pentru riscurile la care sunt supu se atât timp cât
circulă, cât și în ti mpul asigurării ca:
•accidente (ciocniri, izbiri, căderi, derapări);
•incendiu, trăsnet, explozie;
•calam ități naturale;
•furt.
La asigurarea autovehicu lului pentru pagubele de furt sunt cuprinse:
•furtul autovehicu lului, al unor co mponente sau piese;
•pagube produse ca urmare a furtului, tentative i de furt al unor compon ente sau
piese, sau al unor bunuri din autovehicu le;
•pagube produse încăperii în care se afla autovehiculul ca urmar e a furtului
prin efracție sau a tentativ ei de furt.
Se mai acordã despăgubiri pentru18:
•cheltuiel i pentru transportul autovehicule lor la service-ul de reparații cel mai
apropiat sau la locul de adăpost cel mai apropiat;
•pagube produ se autovehicul elor cu ocazia măsurilor luate în timpul producerii
riscului asigurat, pentru salvarea autovehiculu lui sau a construcțiilor unde se
află acesta;
•cheltuiel ile făcute cu ocazia limitării pagubelor.
Mecanismul asigurării:
Asigurarea se încheie la solicitare a posesorului autovehicu lului în baza declara ției
de asigurare și, respectiv, a contractului de asigurare19.Perioada de asigurare este de 1 an
sau 6 luni, iar pentru deținătorii de autovehicule aflate temporar în Români a poate fi mai
mică, dar min im 1 lună.
Asigurarea se consideră încheiată odată cu emiterea de societate a de asigurare a
contractului de asigurare și încasarea prim ei de asigurare, fiind valabilă pentru
autovehiculul specificat în contract.
Suma asigurată:
18 Petru Dan Joandrea – Moga, Brandus a StefanescuContractul de asigurare Casco în comerțul
internațional, Ed. ASE, București, 2010, p. 34. 19 Văcă rel, Il., Bercea, Fl., Asigurări ș i reasigurări, Ed. E xpert, Bucur ești, 2007, p. 88.
1

Asigurarea se face la suma declarat ă de asigurat, dar care nu trebuie să depășească
valoarea autovehiculu lui la mo mentul încheierii contractului.
Valoarea la data asigurării se deter mină:
•la autovehicul ele românești – din prețul de com ercia lizare se scade uzura;
•la autovehiculel e străine – din valoarea în valută ce se transform ă în lei se
scade uzura.
Primele de asigura re Casco
Sunt anuale, fiind stabilite, după caz, în sumă fixă pe tipuri și mărc i de autoturis me
sau s ub forma unor cote tarifare, la 100 de lei suma asigurată.
În tariful de prim e se cuprind primel e de asigurare anuale, în sumă absolută,
diferențiat ă pe 12 grupe tarifare, în funcție de capacita tea cilindric ă a motorului, grupa
minimã – 750 cm3; grupa max imã 6000 cm3.
Pentru autoturis mele folosite ca taxim etre sau în școlile de conducere auto, prime le
de asigurare se majorează. Iar pentru autoturis mele autostaționare și, inclusiv remorcil e
tractate după autovehicul e se pot încheia, de asemen i, asigurări cu prim a de asigurare
integrală sau cu prima de asigurare redusă cu 15%, 20%, 30%, față de cea prevăzută în
tariful de prim ă. Aici și despăgubirile se micșoreaz ă corespunzător reducerii prim ei de
asigurare.
Cota de primă e mai mare:
cu cât mașina este ma i bătrână (plus 3-5% la fiecare nou an),
cu cât franșizele sunt ma i mici și ma i puține (plus 0-30%),
atunci când mașina a suferit avarii în anul precedent de asigurare (situație de
malus),
atunci când mașina este de lux (când valoarea de nou depășește un anum it
prag + 5 sau -10%),
atunci când proprietarul este persoană juridică,
atunci când m așina nu are alarm ă sau alte dispozitive electronic e antifurt (plus
+ 3sau -8%),
pentru activită țile de taxi, pază și protecție, transporturi periculoase și alte
asemene a (+25 sau -200%).
Primel e de asigurare stabilite în cadrul societăți lor de asigurare pot fi reduse și în
ipoteza aplicării “clauzei bonus”. Mai precis, în cazul în care asigurarea se reînnoiește în
următor ii ani fără ca asiguratul să fi benefici at de despăgubirile respective, prima se
micșorea ză: cu 15% (în primu l an), 25% (în anul 2), 35% (în al 3-lea an), 45% (în anul și
în urmă torii ani).
Cota de primă este mai mică:
cu cât mașina este ma i tânără,
cu cât franșizele sunt ma i mari și mai mult e,
atunci când mașina nu a suferit nici o daună în anul (anii) precedenț( i) de
asigurare (situați e de bonus),
atunci când proprietarul este persoană fizică (minus 5-10%),
atunci când mașina are alarm ă sau alte dispozitive electronic e antifurt (minus
3-8%).
Răspunderea asigurătorului
Răspunderea societăț ii de asigurări începe după 24 de ore de la expirarea zilei în
care s-a încheia t contractul și s-a achitat prim a de asigurare și înceteaz ă la ora 24 a ultim ei
zile din perioada de asigurare20.
Despăgubirea
20 Dan Angh el Con stantinescu Managementul financiar în asigurăr i, Ed. Economică, Bucur ești, 2010, p. 73.

1

Nu poate depăși suma asigurată, cuantu mul pagubei și nici valoarea autovehicululu i
în mo mentul producerii riscului asigurat.
Dacă suma asigurată este mai mare decât valoarea autovehiculu lui în mom entul
producerii riscului, despăgubirea va fi egală cu cuantumu l pagubei. Dacă suma asigurată
este mai mică decât valoarea autovehicu lului în momentul producerii riscului,
despăgubirea va fi calculat ă, reducându-se cuantumu l pagubei corespunzător raportului
dintre suma asigurată și valoarea autovehicu lului la data producerii riscului asigurat.
Nu se acordã despăgubiri pentru:
•pagube produse prin întrebuințare, funcționare, uzare, defecte de fabricaț ie;
•pagubele produse părților componen te de rezervă (prelate, huse, etc);
•cheltuiel ile făcute pentru transformar ea sau îmbun ătățirea autovehicu lului în
compara ție cu starea dinaintea producerii evenim entulu i asigurat;
•cheltuiel ile făcute pentru repararea unor avarii necuprinse în asigurare;
•pagube indirect e:
•reducerea valorii autovehicu lelor după reparații;
•pagube produse în legătură cu utiliz area autovehiculului la concursuri sau
antrenam ente;
•pagube provocate cu intenție de asigurare.
Nu se acordã despãgubiri dacă:
•autovehiculul nu avea certificat de înm atriculare valabil;
•asiguratul a condus autovehiculul și a produs accident sub influența
băuturilor alcoolic e;
– autovehiculul, în momentul producerii accidentulu i, era condus de o persoană
fără perm is.
În cazul acestui tip de asigurări, se asigură facultat iv mărfuril e obișnuite care fac
obiectul transportului pe căile ferate, cu vehicule sau prin poștă. În condiți i speciale se
asigură și mărfur ile perisabile, periculoase, bunurile de valoare mare (bani, docum ente,
hârtii de valoare, obiecte prețioase, colecții, tablouri și ani male vii21).1
Riscurile asigurării
Sunt acoperite următoare le riscuri:
•incendiu, ploaie, trăsnet, grindină, explozie, inundații, furtună, avalanșe, etc;
•accidente ale mijloacelor de transport – ciocniri, loviri, derapări, răsturnări;
•acte de tâlhărie – spargere, scurgere/risipire sau furt al bunurilor asigurate,
ca urmar e a acciden tului mijloace lor de transport;
•accidente în timpul încărcăr ii/desc ărcări i bunurilor.
Excluderi: Nu se acordă despăgubiri pentru:
•pagube produse din cauza unor însu șiri proprii bunurilor transportate;
•pagube produ se ca urmar e a relei conservări, de către asigurat, a bunurilor
transportate ca urmare a ambal ării și transportului bunurilor în stare
deteriorată ;
•pagube produse bunurilor transportate de: insecte, ger, căldură, etc;
•pagube produse bunurilor transportate ca urmare a predării spre expediere a
unor bunuri excluse de la transport sub denumir e falsă, inexactă,
incomp letă.
Prima de asigurare
21 Marinica Dobrin, Paul Tănăsescu Teoria și pract ica asigu rărilor. Editia a II-a., Ed. Economică, Bucur ești,
2010, p. 55.
1

Se determ ină prin înmul țirea sumei asigurate cu cota de primă ce variază în funcție
de felul transportului. Pentru prote jarea bunurilor în timpu l transportului terestru se pot
încheia asigurări facultat ive de abonamen t (transportul pe calea ferată, transportul cu
vehicule, prin poștă sau în transportul combin at).
Asigurarea se încheie fără termen pentru sumele maxi me stabilite de asigurător pe
un vagon de cale ferată, un autovehicu l, un colet. Dacă la transport, valoarea bunurilor este
mai mare decât cea prevăzută în asigurarea de abona ment, pentru diferență se poate încheia
o asigurare supliment ară.
Fran șiza
Majoritatea comp aniilor de asigurări practică un sistem de fransiză pentru polițele
Casco. Aceasta reprezintă partea din despăgubire suportată de asigurat sau, cu alte cuvinte,
ceea ce nu despăgubește asigurătorul. Fransizele pot fi aplicate sub formă de sumă fixă (ex:
100 euro), sau ca procent din despăgubire, defalcat pentru toate riscurile (furt total, daună
totală, furt parțial sau daună parțială).
Exemp lu: presupunând că polița prevede o franșiză de 100 euro, iar paguba este
evaluată la 500 euro, atunci asigurătorul va despăgubi doar contravaloarea a 400 euro.
Răspunderea societăț ii de asigurare
Începe și încetează în mod diferenți at și specific. Ea începe după intrarea în vigoare
a asigurării astfel22:
•la bunu rile transportate pe calea feratã – din momentul prim irii bunurilor
de către transportator, cu respectare a regula mentu lui de transport;
•la bunurile transportate cu vehicule – din mom entul încărcări i bunurilor în
vehicule.
Răspunderea societăț ii de asigurări încetează, de asemen ea, în mod diferenția t:
•la bunurile transportate pe căile ferate – din mom entul eliberări i bunurilor
către destinatar;
•la bunurile tran sportate cu vehicule – din mom entul descărcării acestora din
vehicule la destinație.
Societatea de asigurări are dreptul să verifice situația reală a bunurilor transportate
și să efectueze, pe această bază, regularizarea primelor de asigurare în funcție de situația
reală.
Constatarea, evaluarea și stabilirea despăgubirii
Are loc, în mod specific, dar cu încadrarea în coordonatel e mecanismulu i asigurării
de bunuri.Constatarea pagubei are loc în urma sesizării organelor de poliție și înștiințăr ii
societă ții de asigurări cu privire la producerea pagubei asigurate.
La opțiunile de constatare participă:
•inspectorul de daune al societăț ii de asigurare;
•cărăușul;
•organele de poliție ;
•asigurații sau reprezentan ții lui;
•martor ii (după caz).
Cu această ocazie se întoc meșt e un proces verbal de constatare a pagubei.
Evaluarea pagubei are loc în funcție de cantitate a bunurilor prejudiciat e și de prețurile de
evaluare la data producerii evenim entulu i asigurat23.
Despăgubirea este, în principiu, cel mult egală cu paguba, cu condiția să nu
depășească suma asigurată. Plata despăgubirii se efectueaz ă în cadrul unui termen precizat
în contractul de asigurare, în principiu în termen de 30 de zile, în caz de furt sau de
22 Verö Henr y „Manual practic de asigurare” ,Ed. All Beck, Cluj, 2006, p.167.23 Alexandru F., Armeanu D., Asigu rari de bunu ri si persoane, Ed. Economică, București 2003, p. 145.
2

dispariție a bunurilor, de la data înștiințări i asupra cazului asigurat. Dacă, ulterior, bunurile
sunt recuperate, atunci sumele plătit e ca despăgubiri se restituie societăți i de asigurări.
2.2. Asigurarea de tip Casco maritim
Această form ă de asigurare, denumi tă și „casco maritim”, cuprinde navele
comerc iale, navele de pescuit și alte ambarcațiuni, precum și utilaje și instalaț ii plutitoare
asimi late navelor, cum sunt remor cherel e, macaral ele plutitoare, șalupele, șlepurile etc.
Contractul de asigurare martimă de tip Casco, se consideră încheiat din mom entul
în care ofertantul a luat cunoștință de accept are (teoria infor mației), luându- se în
considerare data primiri i poliței sau contractului de asigurare mari timă.24:
Asigurarea marit imă, ca ramur ă a asigurării de bunuri, protejează navele marit ime
și fluviale, celela lte ambarc ațiun i și instalaț iile folosite în porturi, precum și încărcături le
acestora, contra unui compl ex de riscuri.
Se poate încheia în una din următo arele condiții:
a. Pierdere totală:
– acoperă pierderea totală a navei, cheltuiel ilede salvare și alte cheltuiel i decurgând
din aceasta.
b. Pierdere totală și ava rii:
– acoperă pierderea totală a navei, pierderile și avariile la navă, precu m și
contribuția la cheltuie lile de avarie comună și salvare.
c. Pierdere totală și avarie comună:
– acoperă pierderea totală a navei, precum și contribuția la cheltuie lile de avarie
comună și de salvare, răspunderea pentru daunele rezulta te din coliziunea unei nave
asigurate cu alte nave, instalații portuare sau alte obiecte fixe ori plutitoare și cheltuieli le
decurgând din acestea.
Asigurarea încheiat ă în una din aceste condiții poate fi extinsă pentru a acoperi
inventarul existent pe navă, cheltuie lile de exploatar ea navei, precu m și riscurile de război
și greve.
d. Pierdere totală, avarie comună și ră spundere pentru coliziuni:
– se acoperă pierderea totală a navei, contribuția la cheltuieli le de avarie comun ă și
de salvare, răspunderea pentru daunele rezultate din coliziunea navei asigurate cu alte
nave, instalații portuare sau alte obiecte fixe ori plutitoare și cheltuieli le decurgând din
acestea.
e. Pierderea totală, avarii și răspundere pentru coliziuni:
– oferă cea mai largă protecți e asiguratulu i, acoperind: pierderea totală, pierderil e și
avariile la navă, contribuția la cheltuieli le de avarie comun ă și salvare, răspunderea pentru
daunele rezultate din coliziune a navei asigurate cu alte nave, instalați i portuare sau alte
obiecte fixe ori plutitoar e și cheltuie lile decurgând din acestea.
Asigurarea încheiat ă în una din aceste condiții poate fi extinsă pentru a acoperi
inventarul existent pe navă, cheltuie lile de exploatar e a navei, precu m și riscurile de război
și greve.
Obligaț iile ce revin părților pot fi raportate la o dată ulterioară, stabilindu- se
ordinea în care trebuie executate. Intrarea în vigoare a asigurării poate să nu coincidă cu
începutul răspunderii asigurătorului. În astfel de situații, diferenți erea este în funcție nu
numai de plată prim ei, ci și de natura riscului.
24 Ionescu, R., Asigurări comerciale moderne, Editura CH Beck, București, 2007, p. 56.
2

În vederea încheierii contractu lui de asigurare, asiguratul trebuie să comunic e
asiguratorului, înscris, interesul sau. În cazul asigurării mărfuri lor, cererea sau declarația
de asigura re trebuie să cuprindă următoar ele date:
– nume le compl et al asigurătorului și beneficiarului, precu m și datele lor de
identificar e (adresa, cod personal, număr de înregistrare, etc.);
– date despre nava cu care se transporta marfa : denum ire, armator, clasa navei,
pavilionul de înmatr iculare, capacit ate, anul construcție i, eventuale le schimb ări de nume,
pavilion, arma tor;
– locul de încărcare, transbordare și destinați e;
– descrierea bunului, numărul și marcajul colete lor, greutatea, felul ambal ajului;
– tipul încărcării : în magazi e, pe punte, în autovehico le, vagoane acoperite sau
descoperite, în vrac;
– suma asigurată;
– condiția de asigurare;
– franșiza;
– alte date import ante pentru identifi carea bunului și a riscului.
În mod clasic, contractul de asigurare se încheie între două părți: asiguratul și
asiguratorul. Însă mai poate fi încheiat și printr-un inter mediar (agent sau broker).
Asiguratul este persoana fizică sau juridică care intră în raporturi juridice cu
asigurătorul prin încheiere a contractului de asigurare. El este persoana care, plătind
asigurătorului o sumă de bani sub forma primei de asigurare, și-a asigurat din interes
oarecare, scopul de a fi despăgubit în cazul în care acest interes a suferit o daună prin
manifest area riscului conform prevederilor din polița de asigurare.
În contractul de asigurare sunt interesate mai multe categori i de persoane, și
anume25:
– semnatarul, sau contractan tul asigurării, este cel care semne ază polița în nume
propriu și se obliga față de asigurator să plătească primele ; el mai poartă denumirea de
stipulant al asigurării atunci când asigurarea se încheie în favoarea unei terțe persoane ca
beneficiar; acest lucru este tipic pentru contract ele de asigurare de viață, unde întotdeaun a
se desemneaz ă un beneficiar pentru cazul producerii decesului persoanei asigurate;
– asiguratul, respectiv cel a cărui persoană sau patrimon iu sunt supuse riscului;
– beneficiarul, desemnat în caz de dăună să încaseze indemn izația de asigurare la
producerea evenim entulu i asigurat prevăzut în contract. Toate aceste calită ți pot fi reunite
asupra unei singure persoane, așa cum este proprietarul unui bun oarecare, fiind contractan t
al asigurării, asigurat și benefici ar, în caz de dăuna.
– persoană cuprinsă în asigurare este o altă categori e care apare numai în cazul
contractelor de răspundere civilă. Responsabilitate a civilă față de terții păgubiți este
acoperită prin asigurare. Această persoană nu are calitate a de asigurat, contractant sau tert
beneficiar și nu are nici obligația de a plăti.
Ea nu este în mod special desemnată că persoană, ci poate fi orice tert prejudiciat de
către asigurat.
Riscurile maritime au ca obiect anumit e daune, a căror probabili tate este,
mai mult sau mai puțin, cunoscută dar, în nici un caz, nu se apropie de
certitudine.
Scopul asigurării maritime constă în asigurarea contra acelor eveni ment e
care se pot produce și nu contra evenim entelor care trebuie să se producă.
25 Marian Lucian Achim Asigurări le de bunuri și persoane în economia cunoașterii, Ed. Economică,
București, 2010, p. 165.
2

Din această cauză, în litera tura de special itate și în practica internaț ională a
asigurărilor, întâlni m, frecvent, două mar i categorii de riscuri marit ime:
1. riscuri asigurabile ;
2. riscuri excluse.
Din categoria riscurilor asigurabile fac parte:
1.a. riscurile obișnuite sau generale;
1.b. riscurile speciale.
Din grupa riscurilor obișnuite, asociate transportului pe apă, fac parte așa-numi tele
riscuri ale mării. Prin acestea se înțelege orice accident sau întâmp lare fortuită, survenite
în timpul transportului marit im, indiferent dacă ele sunt sau nu rezultatul direct al
acțiunilor vânturilor, valurilor.
Cele mai impo rtante riscuri ale mării sunt26:
1. furtuna – care poate provoca: scufundarea navei sau avarierea bunurilor
transportate prin pătrunderea apei în hambar ele navei;
2. naufragiul – scufundarea navei din diferite cauze;
3. eșuarea – punerea pe uscat a navei, împo tmolirea ei pe fundul mării ;
4. coliziunea – ciocnirea a două nave între ele;
5. abordajul – ciocnirea navei cu orice alt obiect fix sau plutitor;
6. aruncarea unei părți din încărcătură peste bord, în cazul avariei comune ;
7.furtul;
8.jaful;
9.capturarea și sechestrarea de către dușmani,e tc.
Riscurile speciale se datorează unor cauze deosebite și se asigură separat, la cererea
expresă a asiguratului, contra unor prime special e de asigurare. Din această categorie fac
parte riscurile determinate de proprietățil e intrinseci ale mărfurilor, cum sunt:
•scurgerea lichide lor;
•spargerea materialelor casante;
Tot din categoria riscurilor speciale fac parte și riscurile de război, inclusiv războiul
civil, precum și riscurile de grevă, răscoale, mișcări civile.
În grupa riscurilor de război intră:
•capturarea mărf ii;
•blocade;
•sechestrul;
•prohibirea comer cială;
•represaliile, etc.
Riscurile de grevă se referă la posibilitat ea distrugerii sau avarierii anum itor
mărfuri de către greviști. Riscurile excluse sunt acele riscuri pentru care societa tea de
asigurare nu poartă nici o răspundere în cazul în care ele ar interveni în timpul unui
transport de mărfuri asigurat.
Evaporarea lichidelor, uscarea cereale lor, moartea naturală a vietăți lor, sunt
evenim ente inevitab ile, specifice naturii obiectului asigurat. Tocmai din această cauză ele
nu fac obiectul acoperirii prin asigurare. De asemenea, nu se acordă drept de asigurare
pagubelor datorate de27:
•întârziere a sosirii mărfur ilor la destinție ;
•lipsea unui amba laj corespunzător;
•majorarea taxelor vamal e din țara impor tatoare, etc.
26 Ionescu, R Op cit, 2007, Bucur ești, p. 67. 27 Gheor ghe D. Bistriceanu Sistemul asigurăr ilor din România, Ed. Economică, București, p.243
2

Avarile și clasificarea lor
În practica internaț ional ă a asigurărilor maritime, prezența interesului asigurabil
este rezultatul direct al existenței schimbu lui de mărfuri și al compl exului de împrejurări ce
pot provoca avarierea bunurilor asigurate.
Avariile, în funcție de natura obiectului asigurat, de intensita tea acțiunii riscurilor
asigurate și de interesele pe care le afectea ză, pot fi:
1. totale;
2. parțiale (particulare);
3.generale (comune) ;
Prin avarie totală se înțelege pierderea comp letă a bunului asigurat sau vătămare a
integrităț ii fizico- chimice a acestuia, până la încetare a de a mai face parte din genul de
bunuri de care aparține.
Orice avarie totală este prezu mată a fi pricinuită de un risc al mării, în afară de
cazul în care se poate stabili cu exactita te că nava, împreună cu încărcătur a de la bord, s-a
pierdut într-un act de război.
Avaria totală poate fi:
1.a. avarie totală reală – presupune una din următoare le împrejurări:
•distrugerea fizică totală a bunului asigurat prin incendiu, inundare;
•pierderea totală a posibilităț ilor fizico- chimi ce ale bunurilor asigurate
(inundarea hambare lor, a încărcăturii de ci ment, etc.);
•confiscarea bunurilor de către inam ic.
1.b. avarie totală prezumată – atunci când pierderea bunului asigurat este
inevitabil ă sau costul salvării, recondiționări i și reexpedieri i ar depăși valoarea bunului la
destinație, astfel încât este abandonat. Abandonul trebuie notificat asigurătorului în mod
clar și necondiționat.
2. Prin avarie parțială (particulară ) se înțelege orice daună parțial ă suferită de
bunul asigurat în mod întâmp lător, fortuit, din cauza unui risc asigurat. 1
Pot suferi avarii parțiale atât mărfuril e, cât și mijloacel e de transport și navlul
(prețul transportului).
Avaria parțial ă la mărfuri poate lua forma28:
•unei avarii mater iale,
•a unei lipse,
În cazul producerii eveni mentu lui acoperit prin asigurare de tip Casco, asiguratul
este obligat să furnizeze informa ții precu m: numel e și prenume le asiguratului, numărul
polțtei și datele de valabili tate ale asigurării, numărul de înmatriculare și seria de șașiu
înscrise în certificatu l de înmatr icular e, locul producerii eveni mentului și numărul
persoanelor impli cate.
De cealal tă parte, societate a de asigurare are obligația, conform condiții lor
contractual e, să achite contravalo area daunei, exceptând franșiza și după caz, să înceapă
constatarea și evaluarea daunelor la data producerii eveni mentului asigurat.
Despăgubirea
Se va realiza în baza asigurării casco maritimă încheiate în una din condții le de mai
sus, asigurătorul acordând despăgubiri pentru:
-cutremur de păm ânt, eurpție vulcanică sau trăsnet;
-incendiu, explozie;
-piraterie, furt comis de persoane din afara navei;
28 Dan Anghel Constantinescu Trata t de asigurări. vol. I., Editura Economică, 2010, p.378.
2

-coliziune, aborda j;
-accidente la încărcare, descărcare;
-măsuri de prevenire sau de micșorare a pericolulu i, măsuri de salvare;
-cheltuiel i reprezentând contribuția la avaria comun ă, etc;
Asigurărtorul nu acordă despăgubiri pentru:
-uzura norma lă, defecte ascunse;
-pagube produse de forțarea gheții, cu excepția spărgătoare lor de gheață;
-pierderi de vieți omenești, daune corporale sau îmbo lnăvir i;
-pagube indirect e, cum ar fi pierderea venitului pentru întârzierea transportului,
chiar dacă sunt ca urmare a unui risc cuprinse în asigurare;
-pierderi și avarieri la inventarul navei.
Suma asigurată
Nava se asigură pentru suma declarat ă de asigurat și agreată de asigurător. Aceasta
nu trebuie să fie inferioară valorii de înlocuire sau să depășească valoarea din nou a unei
nave simil are la data încheierii asigurării. Pentru cazul de pierdere totală, la suma asigurată
a navei, se poate asigura supliment ar până la 25% din valoarea navei, din considerentul că
potrivit conjuncturii pieței, valoarea navei poate crește între timp.
Asigurarea „casco maritim” se poate încheia pentru o singură călători e bine
precizată sau pentru toate călător iile pe care urmea ză să le efectueze nava, într-o anumi tă
perioadă de ti mp, de regulă, un an. În general, se folosește ultim a variantă.
Constatare a și deter minar ea daunei se efectueaz ă de către comisari i de avarie, când
nava se află în străinăta te și de către agenții proprii, la înapoierea navei în țară.
Împrejurările în care s-a produs dauna rezultă din jurnalul de bord, în care sunt trecute
cronologic toate situații le în care s-a aflat nava în timpul voiajului.
Răspunderea asigurătorului pentru fiecare pagubă la navă se limitează la
suma asigurată.
În caz de pierdere totală reală sau constructivă, ori de dispariție a navei, drept
despăgubire se plătește suma asigurată a acestei a, precum și suma asigurată suplim entar.
Se consideră pierdere totală constructivă a navei atunci când costul repunerii navei în
starea de folosință depășește ma i mult de ¾ din suma asigurată a acestei a.
Nava se consideră dispărută, dacă, timp de 180 de zile de la ultima știre primită de
la aceasta, nu s -a mai obținut nici o infor mație cu privire la existența ei.
La stabilire a depăgubirilor datorate de asigurător se aplică franșiza. Avariile navei
se despăgubesc numai în cazul în care cuantu mul pagubei depășește franșiza deductibi lă pe
evenim ent.Franșiz a nu se aplică în cazurile de avarie comună și de coliziun e cu alte nave,
instalații portuare ori alte obiecte fixe sau plutitoar e. Pentru astfel de pagube, răspunderea
asigurătorului se li mitează la ¾ din suma asigurată pe eveni ment.
Nu sunt acoperit e prin asigurarea Casco și nu se acordă despăgubiri pentru: daune
de consecință, daune la părți compon ente, daune cauzate de trepidați i în timpul mersului,
daune rezulta te din accidente produ se ca urmare a unei defecțiuni tehnice, pierderea uzuală
în greutate sau uzura normal ă, asamblare, război, grevă, confiscare, avariere din ordinul
oricărui guvern sau oricărei autorități publice.
Constatare a și evaluarea pagubelor se face de asigurător împr eună cu asiguratul, iar
în afara țării de împuterni ciții asigurătorulu i.
2

2.3. Asigurarea Casco de aviație
În aviați e, contractul de asigurare Casco, privește calităț ile pilotului, tipul
aparatului de zbor, dotarea electroni că de la bord, aspectele geografice ale zborului,
precum și scopul în care se folosește aparatul de zbor cât și expunerea permanentă la
riscul de catastrofă.
În evaluarea acestui risc, un rol impor tant îl au caracteristi cile fizice ale avionului.
Acesta fiind un aparat de construcție ușoară, robu stă și foarte sofisticată.
Accidentele aviatice au demonstrat că spre desebire de autovehiculele terestre
sau maritime, avioanele sunt mult mai predisp use la daune totale astfel încât, unele
accidente, pot deveni catastrofe. Pe măsură ce crește capacitatea de transport și se
îmbunătățesc și param etrii de zbor (viteză și altitudine), crește frecvența accidentelor
majore.
În cadrul acestui tip de asigurare Casco, societăți ile de asigurare se confruntă cu o
situație mai comp licată decât în cazul pierderii catastrofice, și anume, număru l limitat de
unități expuse riscului. Numărul avioanelor expuse la pierderi este relativ mic, în
compara ție cu alte tipuri de bunuri (autoturism e, case etc). Societă țiile de asigurare pentru
casco aviație nu dispun, pentru anumit e clase de risc, de suficiente unități expu se la risc,
pentru a permit e calcule statistice corecte, pe baza cărora să se stabileasc ă probabilita tea
producerii riscului. Ca și în cazul asigurărilor maritime, societății le de asigurări, trebuie să
se bazeze mai mult pe raționa mente logice, decât pe o bază de date statistice.
Valoarea contracte lor de asigurare depinde foarte mult de abilitat ea experților
societă ții de asigurări de a evalua cât ma i corect probabilit atea producerii riscului.
În asigurarea casco aviatic ă avem patru criterii majore de evaluare a riscului:
-caracter isticile aparatului de zbor care urmeaz ă să fie asigurat;
-abilit ățile pilotulu i;
-considerente geografice;
-scopul în care urmează să fie folosit aparatul de zbor.
De regulă, valoarea contractului de asigurare este deter minată în funcție de tipul
aparatului de zbor și numărul de persoane care pot zbura în calita te de pasageri sau me mbri
ai echipajului. Probabilit atea daunei totale depinde de vechim ea aparatului, caracter isticile
constructive și configurația generală.
Vechime a aparatului de zbor privește atât deteriorar ea stucturii sale, cât și uzura
motoare lor. Fiecare aparat de zbor are propria lui durată de viață proiecta tă, ce poate varia
de la câțiva ani la câteva decenii.
Cunoașterea caracter isticilor constructive ale unui aparat de zbor este impor tantă nu
numai în stabilirea probabilit ății de daună, dar și în evaluarea reparațiilor necesare după o
eventuală avarie a aparatului.
În industria aviatică, diversitatea de tipuri constructive este mai mare decât în
industria de automob ile. De aceea, fiecare aparat reprezintă un unicat din punct de vedere
al reparațiilor. La avioane cu structuri mai sofisticat e, daunele relativ minor e pot necesita
înlocuire aunui elem ent structural ce implică costuri deosebite. Din acest motiv se preferă
să se declare o pierdere totală a aparatulu i de zbor, în cazul în care cheltuieli le pentru
reparații devin excesiv de mar i.
Configurația aparatelor de zbor deter mină modul de manevr are a aeronavelor.
Practic, fiecare aparat de zbor prezintă propriile sale riscuri generate de specificul
configurației sale. Faptul că peste 70 % din acciden tele produse în aviația generală implică
erori de pilotaj demonstr ează import anța deosebită a piloților.Acest procent justifică
existența societă ții de asigurări la încheier ea contractelor de asigurare. Societat ea de
2

asigurări ia în calcul vârsta pilotului, starea sănătății sale, experiența, precum și istoricul
accidente lor anterioare. Astfel, privind vârsta pilotului, atât a celor foarte tineri, cât și celor
mai în vârstă, li se vor solicita prime mai mari. În legătură cu starea de sănătate a pilotului,
este impor tantă data ultim ului control medi cal.
De asemen ea, cu cât exam inările medi cale sunt mai recente, cu atât ele sunt mai
semnific ative pentru societa tea de asigurări. Având în vedere experiența pilotulu i, în cazul
în care un pilot schimbă aparatul de zbor cu unul nou, mul t mai sofisticat, el trebuie resetat.
Dacă pilotul nu este reatestat imedi at pentru noul aparat, atunci societa tea de
asigurări va impune limite de asigurare asupra număru lui de ore de zbor sau poate limita
acoperirea la zborurile efectuat e numai ziua și pe ti mp favorabil.
Elem entele de referință impor tante în evaluarea expunerilor la daune sunt
reprezentate de condiții le de teren, condiți ile atmosferi ce și alți parametr ii geografici, ce
impun amplasare a aeroporturilor și frecvența de zbor. În acest sens, amplasar ea
aeroportului are o deosebită import anță întrucât funcție de acesta se determ ină, distanța
minimă de rulare necesară, atât la decolare cât și la aterizare. Distanța pentru aeroport se
stabilește și în funcție de cum este situat la nivelul mării, și de tempera tura aerului la sol de
150 C. În funcție de acești parametrii, se știe că un aeroport situat la o anumit ă altitud ine
față de nivelul mării, cu o temper atură a aerului la sol mai mare, distanța minimă de rulare
se modific ă.
Categorii de riscuri asigurate prin casco pentru aparatele de zbor:
a. Toate riscurile, în timpul zborului, rulării la sol sau staționării la sol.
Aceasta este cea mai cuprinzătoare asigurare, oferind protecție împotriv a oricărui
risc, indiferent dacă avionul se află la sol sau în aer. În polița de asigurare, timpu l de zbor
este prevăzut ca fiind perioada de timp în care avionul se află în aer, i media t după decolare.
Se poate considera ca mom ent iniția l, cel în care au fost pornite moto arele avionului pentru
decolare, iar mom entul final, cel al opririi motoare lor după ateriz area avionului.
b. Toate riscurile în momentul staționării la sol. Această asigurare preia riscurile
care pot apărea la sol, atunci când avionul nu se află în mișcar e sau când se mișcă printre
alte mijloac e decât prin propria forță de propulsie (avionul este tractat sau împins de un
vehicul atunci când este scos sau introdus în hangar).
Unele societăț i de asigurare preferă condiția „Toate riscurile în afara timpului de
zbor” iar în polița de asigurare se mențion ează:
•tipul a paratului de zbor;
•sistemul de propu lsie;
•echip amentul de bo rd pen tru naviga re și transmisiuni radio.
Astfel, clauzele contractual e existente se extind și asupra noului aparat de zbor. Iar
suma de asigurare pentru noul aparat nu va depăși valoarea reală a acestuia.
Asigura rea Casco aviație are următoar ele excluderi în asigurare:
a. Uzura (deteriorarea treptată). Polița de asigurare exclude pierderea sau
avarierea aparatulu i de zbor generate de uzura normală(d eteriorare treptată), îngheț,
defecțiuni ascunse ale părților mecan ice și electrice.
b. R oțile și parbrize le
În asigurare, roțile sunt acoperite numai în cazuri de furt, vandalis m sau alte
evenim ente care sunt prevăzute în contractul de asigurare. Societatea de asigurări nu va
plăti pentru parbrizele care se sparg ca urmare a înghețării lor și nici pentru explozia
anvelopelor roților atașate trenului de aterizare. Totuși, dacă în urma spargerii parbrizului
se produce un accident soldat cu avarierea aparatului de zbor, societat ea de asigurări va
despăgubi pagubele produse, inclusiv parbrizul.
2

c. Deturnarea aeronavei. În acest caz, asigurarea aeronavei nu acoperă cazul de
deturnare sau furt al avionului de către o persoană cu drept legal de utilizar e, conform unui
contract de închirier e, de vânzare condiționa tă, de vânzare în rate sau alte înțeleger i.
d. Război, confiscare. Asigurarea aeronavei exclude orice pierdere sau avariere în
caz de război declarat sau nedeclarat, de invazie, de rebeliune sau de capturare și reținere
de către un guvern.Pentru evaluarea daunelor, se folosesc me todel e:
-estimar e în funcție de valoarea agreată;
-estimar e în funcție de valoarea reală.
Valoa rea agreată în asigurarea Casco aviatică reprezintă valoarea asupra căreia
au căzut de comun acord cele două părți ale contractulu i de asigurare. Această valoare este
menț ionată în polița de asigurare, ca limită a daunelor care pot fi acoperite prin asigurarea
respectivă. Evaluarea pe baza valorii reale se caracter izează și ea printr- o limită de
asigurare. De această dată, societat ea de asigurări nu este de acord ca limita de asigurare să
fie reprezenta tă de valoarea reală a aparatulu i de zbor, ci de limita preciza tă în polița de
asigurare pentru fiecare risc în parte.
În cazul producerii unei daune totale, despăgubirea depinde de metoda folosită
pentru evaluare. Dacă asigurarea este încheiată pe baza valorii agreate, atunci
despăgubirea se va realiza până la limita agreată, indiferent de valoarea de piață a
aparatului de zbor în mo mentul producerii accidentu lui.
În cazul producerii unei daune parțial e, se au în vedere situații le:
-situația în care reparațiil e sunt efectuat e de către compania care are în
proprietat e avionul asigurat;
– situația în care reparațiil e sunt efectuat e de către o altă compan ie.Dacă
reparați ile sunt efectuate chiar de către asigurat, atunci societa tea de asigurări
plătește pentru materialele folosite și pentru salariile lucrătorilor, însă fără a lua
în considerare orele supli mentar e.
În multe cazuri, polița de asigurare, conține o clauză care stipulează faptul că
societa tea de asigurări poate înlocui aparatul distrus cu unul similar, de aceeași calitate.
Dacă aparatul de zbor a fost înlocuit sau dacă societa tea de asigurări a plătit despăgubiri
pentru pierderea totală, atunci societat ea de asigurări are dreptul să preia ceea ce se mai
poate recupera din aparatul distrus.
Fran șiza aplicată la asigurarea aparatelor de zbor are o valoare fixă pentru
pagubele produse la sol și o valoare procentual ă pentru pagubele produse în zbor.
Franșizele pentru aeronavel e închiriate sunt mai mari decât pentru aparatel e de zbor
proprietate personală.Aparatel e de zbor mari, cu mai multe motoare și care folosesc piloți
experim entați, se asigură fără a aplica franșiza. Reparați ile la astfel de aeronave costă
foarte mult și nu s-ar obține avantaje semnif icative, dacă s-ar introduce franșize
deductibile în polițel e de asigurare.
2

CAPITOLU L III
EVOLUȚ IA COMPARATIVĂ A OFERTELOR COMPANIILOR DE
ASIGURARE DIN ROMÂNIA INCLUSI V PRODUSE DE
ASIGURARE CASCO
– STUDIU DE CAZ –
3.1. Im portanța asigurărilor în m ediul econo mic al Uniunii Europene
La nivel internaț ional, piața asigurărilor se caracteri zează în general printr- un grad
ridicat de eterogenitate, ca urmar e a diversităț ii evenimen telor cauzatoare de pagube și a
activită ților pe care le poate afecta.
La nivel european, se poate preciza că lumea asigurărilor a cunoscut o evoluție de
ansamblu, cu anumi te caracter istici comun e, dar și cu apreciabile diferențieri de la o țară la
alta.
Trebuie preciza t în primul rând că Europa este locul de apariție a asigurărilor
moderne și rămâne o piață esențială la nivel mondia l, cu o creștere rapidă mai ales în
ramuri le asigurărilor de viață și de econom isire, ocupând locul doi după Statele Unite ale
Americi i.
În prezent, asistăm la un proces de maturizar e a pieței unice europene a
asigurărilor, cu realizăr i, dar și cu dificultăț i reale, încă nedepășite.
Dezvoltarea unei piețe europene unice a asigurărilor a constituit un proces gradual
ce a durat ma i mulți ani.
Pentru a caracter iza import anța asigurărilor în econom ie și a analiza rolul acestora
se utilizea ză urmă torii indicatori aflați în strân să interdependență29:
-Volumul total al prim elor de asigurare (mld. EUR);
-Primel e de asigurare/ PIB (%);
-Investiții / PIB (%);
-Prime de asigurări / locuitor (ECU);
-Numărul comp aniilor de asigurări;
-Numărul de anga jați ai societăți lor de asigurări în țările Uniunii Europene (27).
Sub acest aspect avem trei grupe de țări:
Prima grupă: Franța, German ia și Marea Britanie dețin împr eună 63 % din totalul
prime lor încasate și 70 % din Uniunea Europeană.
A doua grupă: Italia, Elveția și Spania – dețin 20,5% din volumu l de prime
încasate de țările mem bre, fiecare având ponderi între 6,6% și 3,9%.
A treia grupă: Celelalte țări UE dețin un total de 4 % din volumul primelor încasate.
Per ansamb lu, se poate spune că industria europeană a asigurărilor a înregistrat
rezultate foarte bune și este de așteptat ca această tendință să se men țină și în următor ii ani,
cu toate că prețurile de pe piața asigurărilor și reasigurărilor ar putea să mai crească.30
Chiar dacă rata medi e de penetrare a asigurărilor și reasigurărilor în statele aderate
recent31 la UE este încă departe de nivelul mediu din UE.
Cele mai mari ponderi în totalul prime lor brute subscrise din asigurările generale
sunt deținute de: asigurările de mijloac e de transport terestru, altele decât cele feroviare
29 Rapoarte ale Comisiei S uperioar e al Asigură rilor perioada 2007 – 2012. 30 Raport Standard & Poor 's, citat de NewsI n.
2

(38,7%), asigurările de răspundere civilă auto (28,9%), asigurările de incediu și calam ități
naturale (11,8%) și asigurările de credite (8,4%). Deși dețin o pondere relativ redusă,
respectiv de 3%, s-a constatat că asigurările de daune la proprietăți au înregistrat o
dinam ică accelerată, prime le subscrise în primel e trei trimestre ale anului 2011 pentru
această categorie de asigurări a reprezentat deja peste 150% din totalul înregistrat la
această clasă pe parcursul întregului an 2011.
Totuși, asigurările din țările Uniunii Europene se diferenția ză de la o țară la alta în
funcție de anum ite variabile, precu m: procentajul persoanelor ce posedă autoturism e și
locuințe, sistemu l de pensii și asigurările de sănătate în unele țări.
Însă acestea ampl ifică în timp activi tățiile econom ico-sociale, diversifică apariția
unor noi obiecte ale asigurărilor, intensifică efectel e riscurilor cunoscute și de emerg ența
unor noi riscuri, care au condus la crearea și dezvoltarea pieței asigurărilor, atât în plan
mondia l, cât și european. Ansamblu l pieței asigurărilor apare, în acest context, a fi compus
dintr-o multitudin e de piețe naționale, regionale, din piețe ale unor ramuri de asigurare,
fiecare dintre ele având caracter istici proprii, determ inate de o serie de factori precu m:
participare a în proporții diferite a actorilor de pe piață; preponderența unor ramuri sau
tipuri de contracte ; regle ment ări proprii; ponderea activit ăților de asigurare și reasigurare
în total etc.
În contextul abordării sistemulu i financiar (de asigurări) ca ansamblu al instituți ilor
financiare, analiza s-a concentrat pe evoluția numărului de compan ii de asigurări în
Uniunea Europeană.
Pe plan european, se remar că o evoluție sinuoasă a număru lui societăț ilor din sfera
asigurărilor (a se vedea graficul nr.3.1), neputându- se identifi ca vreo influență a
manifest ării crizei asupra evoluție i valorice a numărulu i acestora32.
Fig.3.1. Evo luția num ărului c ompaniilor de asigură ri în Uniun ea Europ eană
Sursa: prelucrar e după: www.cea.eu
În anul precedent, pe teritoriul altor state mem bre UE au subscris prime brute, 4
societă ți de asigurare, într-un volum total de 24.872.471. Aceasta înseamnă că, în anul
2010, prime le brute subscrise pe teritoriul altor state mem bre de către societăți le autohtone
au fost de 3 ori mai mari decât în anul 2009.
31 Cele 10 țări care au aderat în 2004 și în 2007, Bulgari a, Cehia, Ungaria, Estonia, Letonia, Lituani a,
Polonia, Romania, Slovacia, Slovenia.
32 www.unsar.ro/istoria asigur ărilor
3

Totodată, se remarcă faptul că, în anul 2010, prime le subscrise de societăți le
autohtone în alte state membre UE au fost puțin mai mari decât cele subscrise în România
de sucursalele deschise pe teritoriul țări noastre de către societățil e de asigurare autorizate
în alte state mem bre, în baza principiulu i european privind dreptul de stabilire (detali i cu
privire la activi tatea acestor sucursale)33.
3.2. Analiza prim elor brute subscrise din asigurări generale din Rom ânia
Piața asigurărilor din România, odată cu aderarea la Uniunea Europeană de la 1
ianuarie 2007, a cunoscut o creștere a pieței asigurărilor în proporții diferite față de
celelal te state membre ale Uniunii.
Din punct de vedere al analiz ei indicatori lor de ordin cantita tiv, se constată faptul
că piața asigurărilor din Români a, a înregistrat în anul 2008 o dinam ică asemănăto are pe
fondul mențineri i la un nivel relativ constant a ritmulu i de creștere a primelor brute
subscrise pentru asigurările generale.
Astfel, valoarea cumu lată a primelor brute subscrise de asigurători în anul 2008 a
fost de 8.936.286.505 lei, înregistrându- se o creșterea reală față de anul 2007 cu 17,15%,
ritm care este apropiat de cel înregistrat în anul 2007, o evoluție a indicatoru lui primei
brute subscrise fiind prezentată în tabelul 3.1.34:
În anul 2011, primele brute subscrise, de asigurări generale au totaliz at 7.822.309.952 lei,
nivel ce arată o diminuare cu 483.092.200 lei compar ativ cu anul 2010, respectiv o scădere
cu 5,81%, în ter meni nomina li și de 10,98%, în term eni reali.
Această evoluție reprezintă efectul dependenței pieței de asigurări din România de
segmetul asigurărilor auto, care reprezent au 65,11% din totalul prime lor brute subscrise pe
asigurări generale la sfârșitul anului 2011.
Subscrierile asigurărilor de mijloace de transport terestru, altele decât cele
feroviare, și asigurări de răspundere civilă pentru autovehicu le și Casco au fost influențate
și în anul 2011, de contracția pieței de leasing și de menț inerea unei cereri foarte scăzute
pentru creditele auto din segmen tul bancar. Asigurările de răspundere civilă pentru
autovehicule, au reprezentat un alt factor de influență asupra scăderii volumulu i de prim e
brute subscrise ca urmar e a tendințe i de scădere a tarifelor practica te de societă țile de
asigurări.
Creșt erea nominală și reală a primelor brute subscr ise inclusiv asigu rările Casco
în perioada 2007 -2012
Tabe lul 3.1.
Anul Prime brute
subscrise
(RON)Creșter ea
nominală față de
anul a nterior
+/-Rata in flațieiCreșt erea reală
față de an ul
anterior
20077.175.789.699 25,25 6,5717.53
20088.936.286.505 24,53 6,317,15
20098.869.746.957 -0,74 4,74-5,23
20108.305.402.152 -6,36 7,96-13,26
20114.792.161.585 -5,894,95% 11,53
20124.875.730.888 1,74 3 %10,55
Sursa: Comisia de Suprave ghere a Asigurărilor, www.csa-isc.ro
33 Raportul nr. 3, Anul I V din decembrie 2012 al CSA.34 Raport asupra stabil ității financiare 2009, București, 2010, www.bnr.ro.
3

În consecință, pe fondul contracție i puternice a vânzărilor de vehicule și a
leasingului auto, piața asigurărilor generale și-a adâncit ritmul anual de scădere comp arativ
cu cel înregistrat în anul precedent, consemnând o scădere nomina lă cu – 8,31% față de
2009.
Fig. 3.2.Creș terea nom inală ș i reală a prim elor b rute subscr ise inclusiv asigurăr i Casco ,
în perioada 2007 -2012
24,5317,15
-13,2611,531,7425,25
-6,36-0,74
-5,8910,5517,53
-5,23
-30-20-1001020304050
200720082009201020112012Cresterea reala fata de
anul anterior
Cresterea nominala
fata de anul anterior
Sursa: Prelucrare conform datelor din tabelul 3.1.
Volumul total de prime brute subscrise de societăți le de asigurare în anul 2010,
cumula t pentru ambe le categori i de asigurare, a fost de 8.305.402.152 lei, în scădere
nomina lă cu 6,36% față de anul precedent, ceea ce înseamnă o scădere reală, raportată la
inflație, de 13,26%.
Fig.3.3. Din amica primelor brute sub scrise din asigur ări inclusiv Casco
perioada 2007 – 2011
Sursa: Raport al Com isiei de Suprave ghere a Asigurărilor, www.csa-isc.ro
Așadar, distribuția primelor brute subscrise pe zone geografice arată după cum
urmeaz ă:
București (include și judetul Ilfov), cu 48,13% din total;
3

Zona de Nord-Vest (Județele: Bihor,Bistrița –Nasăud, Cluj, Maramureș,
Sălaj și Satu-Mare), cu 8,64%;
Zona de Centru (Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu), cu 7,80%;
Zona de Sud (Arge ș, Călarași, Dâmbov ița, Giurgiu, Ialom ița, Prahova,
Teleorm an), cu 7,55%;
Zona de Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanța, Galați,Tu lcea, Vrancea), cu
7,16%;
Zona de Nord-Est (Bacău, Botoșani, Iași, Neam ț, Suceava, Vaslui), cu
6,65%;
Zona de Vest (Arad, Caraș – Severin, Hunedoara,Tim iș), cu 5,96%;
Zona de Sud–Vest (Dolj, G orj, Mehedinți, Olt, Vâlcea), cu 4,58%.
La volu mul total al prim elor brute subscrise au contribuit și subscrierile realizat e de
5 societă ți de asigurare din Români a dar și din alte țări mem bre ale Uniunii Europene
(Italia, Belgia, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania și Ungaria). Volumu l total al acestor
subscrieri a fost de 277.334.711 lei și a reprezentat 3,53% din totalul prime brute subscrise
de piața de asigurări.
Gradul de penetrare al asigurărilor în Produsul Intern Brut35 (PIB), a înregistrat o
diminu are a nivelului, compar ativ cu data de 31.12.2010, evoluție influențată în principal
de scăderea volumulu i de prime subscrise, dar și de creșterea nomina lă a valorii Produ sului
Intern Brut – PIB.
La data de 31.12.2011, gradul de penetrare în PIB al asigurărilor generale,
determ inat ca raport între prime le brute subscrise pentru asigurări generale și de viață și
PIB, era de 1,35%, înregistrând o scădere cu 0,27 puncte procentuale față de nivelul anului
2010. Comparat iv cu anul 2010, indicatorul a înregistrat o scădere cu 18,60% pentru
asigurările generale.
Adâncirea scăderii volumulu i total de prim e brute subscrise de societă țile de
asigurare în anul 2012, cumulat pentru ambele categorii de asigurare, a atins pragul de
4.875.730.888 lei, în scădere nominal ă cu (- 0,47) față de anul precedent, ceea ce înseamnă
o scădere reală, raportată la inflația de 11,53%.
Analizând distribuția geografică a prime lor brute subscrise în anul 2010, rezultă că
cele mai mari ponderi sunt deținute de subscrieril e realiza te în regiunile București (care
include și judetul Ilfov), cu un procent de 49,93% din total, și Nord – Vest (județele: Bihor,
Bistrița – Năsăud, Cluj, M aramureș, Sălaj și Satu-Mare) cu un procent de 8,74%.
În anul 2012, analiz a distribuției geografice a primelor brute subscrise pe regiuni de
dezvoltare ale Român iei se prezintă după cum urmea ză:
regiunea București și județul Ilfov, 48,21% din totalul prim elor brute
subscrise;
regiunea Centru, 7,53% din totalul primelor brute subscrise;
regiunea Nord – Est, este 6,63% din totalul prim elor brute sub scrise;
regiunea Nord – V est, 8,04% din totalul primelor brute subscrise;
regiunea Sud, 7,53% din totalul primelor brute subscrise;
regiunea Sud – Est, 7,07% din totalul prime lor brute subscrise;
regiunea Vest, 5,68 din totalul primelor brute subscrise.
La volumul total al prim elor brute subscrise au contribuit și primel e subscrise de 5
societă ți de asigurare, autorizate în Români a, pe teritoriu l altor țări membre ale Uniunii
Europene (Italia, Belgia, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania și Ungaria) în sumă de
35 Institutul Național de Statistică a comunicat pentru anul 2010 o valoare a Produsu lui Intern Brut (PIB) de
513.640,8 m ilioane lei.
3

75.498.697 lei, din care cea mai mare pondere de 76,25% o dețin prime le subscrise în
Italia.
În perioada 2011 – 2012, subscrierile în alte state membre ale Uniunii Europene au
reprezentat 4,78% din volumu l total al subscrierilor la nivelul pieței asigurărilor și au
înregistrat o creștere cu 27,06%, față de aceeași perioadă a anului 2011 (231.992.975 lei).
Celelalt e cinci societăț i desfășoară activi tate în baza principiului libertăț ii de prestări
servicii în state ca: Italia (220.606.905 lei), Bulgaria (18.945.933 lei), Finlanda (660.181
lei), Letonia (294.149 lei), Belgia (804.165 lei), Polonia (456.383 lei), Republica Cehă
(212.667 lei), Slovacia (12.547 lei), Ungaria (52.786.412 lei).
În ceea ce privește evoluția celorlal ți doi indicatori, se constată că, raportând
volumul prime lor brute subscrise pentru asigurările generale la PIB, a rezulta t un grad de
penetrare de 1,40%.36
Densitate a asigurărilor, un alt indicator specific sectorului asigurărilor, este
determ inată ca raport între volumu l de pri me brute subscrise și numărul populației.
Densitate a asigurărilor, indicatoru l ce rezultă din raportarea volumulu i prime lor
brute subscrise la numărul populației, a fost de 415,62 lei/locu itor, în creștere cu 83,17
lei/locui tor față de anul 2007. Pentru asigurările generale, densitatea a fost de 328,74
lei/locui tor, iar cea aferentă asigurărilor de viață a fost de 86,88 lei/locu itor.
Potrivit calculelor realizat e de CSA, la data de 31.12.2011, acest indicator înregistra o
valoare de 410,77 lei/locui tor, nivel în creștere cu 22,92 lei/locui tor față de anul 2010
(387,85 lei/lo cuitor). Această creștere a fost deter mina tă de scăderea număru lui de locuitori
luat în calcul pentru anul 2011, compara tiv cu cel anunțat de INS pentru anul 2010
(21.413.815 locuitori).
La nivel general, gradul de penetrare în PIB al asigurărilor și densitate a acestora, a
înregistrat în anul 2011 o ușoară creștere a volumului de prim e brute subscrise.
Evoluț ia indicatorilor spe cifici (grad de pene trare, densi tate) pe piața asigu rărilor din
România în perioada 2007 -2011
Tabe lul 3.2.
Indicator 20072008200920102011
Gradul de penetr are a
asigură rilor în PIB
(%)1,77%1,77%1,801,621,35
Densit atea
asigură rilor(lei/locu itor
)332,4415,62413,27387,85410,77
Sursa: Comisia de Suprave ghere a Asigurărilor, www.csa-isc.ro.
36 Raportul CSA , 2008 , Bucuresti , 2009 , www.csa-isc.ro
3

332,4415,62413,27
387,85410,77
050100150200250300350400450
20072008200920102011Fig. 3.4. Densitatea asigurărilor (RON/loc) în România
Densitatea asigurarilor
(lei/loc) in Romania
Sursa: Date prelucrate după tabelul 3.2.
Așadar, în compar ație cu piața europeană a asigurărilor, se observă că densitatea
asigurărilor în Român ia se situează la un nivel deosebit de scăzut, acest indicator depășind
doar valoarea înregistrat ă în Turcia, fiind la un nivel apropiat cu cele din Bulgaria, Letonia
și Lituania.
În ultimii 5 ani, valoarea capitalu lui social subscris agregat la nivelul societăți lor de
asigurare s-a dublat, de la 1.977.184.554 lei, la sfârșitul anului 2007, la 4.038.239.446 lei,
la sfârșitul anului 2011. Evoluția din această perioadă de 5 ani a fost deter mina tă de
autorizarea unor noi societăț i de asigurare și de intrarea unor grupuri de asigurare de
renume la nivel internațion al în acționaria tul societăț ilor din piața române ască.
Ca urmare a modif icării structurii acționariat elor societăț ilor de asigurare, cota de
participare a investitorilor străini la capita lul social subscris a atins un nivel de 87,93%,
capitalul românesc reprezentând 12,07% din total (a se vedea graficul nr.3.3).
Fig. 3.5. Structur a participării capitalului străin la capitalul societăților de asigura re
din Rom ânia în anul 2011
3%21%
10%
28%3%35%
Franta
Marea Britanie
Austria
Olanda
Italia
Alte tari
Sursa: Raport Comisia de Suprave ghere a Asigurărilor pe anul 2011, www.csa- isc.ro.
3

La data de 31.12.2011, cota de participare a investitorilor străini la capitalu l social
subscris și vărsat al societăț ilor de asigurare era de 91,22%, iar cea aferentă capitalu lui
românesc era de 8,78 % din total.
Deci evoluția prime lor brute subscrise, în anul 2011, pentru cele trei clase de
asigurări, a fost următo area:
asigurări de mijloace de transpo rt terestru, altele decât cele feroviare
(Casco), pentru care a fost subscris un volum de prime brute de 1.990.961.515
lei, în scădere nominal ă cu 18,84% față de anul 2010 și cu 23,28% în termen i
reali.
Subscrierile pe această clasă de asigurări au intrat pe o tendință descendentă
începând cu anul 2008, o dată cu declanșarea crizei economi co-financiare. Segmentu l
asigurărilor faculta tive Casco a fost influența t puternic de declinul înregistrat de industria
de leasing și de diminuarea semnif icativă a creditelor auto acordate de băncile comerc iale,
precum și de scăderea puterii de cump ărare a populației.
asigurările de incendiu și alte calam ități naturale, pentru care s-au subscris
prime brute în valoare totală de 1.178.020.775 lei, nivel în creștere nominal ă
cu 21,77% față de anul 2010.
Evoluția pozitivă pe această clasă a fost susținută de subscrierile pentru asigurările
facultativ e de locuințe. De altfel, această clasă de asigurări a înregistrat, în ulti mii cinci ani,
creșteri ale volumulu i de prim e brute subscrise, după cum urmează: 31,05% în 2008 față de
2007; 10,01% în 2009 față de 2008; 3,49% în 2010 față de 2009.
asigurări de răspundere civilă pentru vehicule, cu un volum de prime brute
subscrise de 1.970.529.648 lei a înregistrat o scădere nomin ală cu 21,01%,
compara tiv cu anul 2010.
Această evoluție negativă a subscrierilor a fost cauzată, în principal, de scăderea
tarifelor de primă pentru asigurările auto obligatorii de răspundere civilă auto (RC A).
În decursul ultimilor 5 ani, investitorii străini au realizat infuzii mari de capita l în
vederea consolidării capacit ății financiare a societă ților de asigurare deținute astfel că, la
sfârșitul anului 2010, valoarea capitalulu i străin subscris era de 8,8 ori mai mare decât la
începutul anului 2006.
3

3.3. Evoluț ia primelor și indemnizațiilor din asigurările de bunuri de tip
Casco
Societățil e de asigurări au plătit, în anul 2011, un volum total de inde mniz ații brute
pentru asigurări de tip Casco în valoare de 4.483.069.265 lei un nivel în scădere nomina lă
cu 11,57% față de 2010. În ter menii reali, scăderea înregistrată a fost de 16,42%.
Societățil e care au desfășura t activitate de asigură ri de tip Casco, au plătit indem nizați i
brute în valoa re totală de 4.194 .672.389 lei, nivel în scădere nominală cu 12,57 % față de anul
2010 , ceea c e reprez intă o scăder e reală cu 17 ,36% .
Din valoarea totală a indemn izațiilor brute plătite în anul 2011 pentru categori a
asigurărilor generale inclusiv Casco, valoarea aferentă daunelor produse în anii anteriori a
fost de 1.725.320.235 lei, ceea ce reprezint ă 41,13% din total.
Struc tura indem nizați ilor bru te plătite
Tabe lul 3.3.
20072008200920102011
Asigură ri
gener ale3.090.976.3624.143.703.6945.187.480.6204.797.561.0004.194.672.389
Total lei / (%)94,2894,9695,4494,6493,57
Total
indemni zații
brute plătite
(lei)3.278.674.3794.363.559.7185.435.503.7565.069.483.6694.483.069.265
Sursa: Raport Comisia de Suprave ghere a Asigurărilor pe anul 2012, www.csa- isc.ro
Atunci când ne referim la asigurările de mijloac e de transport terestru – Casco,
acestea acoperă orice daună suferită de vehiculele terestre, cu motor și altele decât cele cu
motor. Este o poliță comp lexă ce acoperă următoar ele riscuri: incendiu, explozie, trăsnet;
furt total sau parțial al autovehicululu i; avarii accidenta le datorate ciocnirilor, lovirilor etc.;
evenim ente naturale, fenom ene atmosferice și evenim ente socio-politic e.
94,28%94,96%95,44%
94,64%
93,57%
92,50%93,00%93,50%94,00%94,50%95,00%95,50%
20072008200920102011Fig. 3.6. Indemnizatii plătite pentru asigurări de tip Casco
Indemnizatii platite
pentru asigurari de tip
Casco
Sursa: Date prelucrate după tabelul 3.3
3

Observăm că evoluția prime lor brute subscrise din asigurări de tip Casco și cea a
indemn izațiilor brute plătite pentru asigurarea Casco, în cadrul evoluție i asigurărilor
generale, realizeaz ă o creștere relativ slabă de la an la an, de 1% iar în anii 2010 – 2011 un
declin (-1,07).
În timp ce volumul total al prim elor brute subscrise pentru asigurările de tip Casco
au cuno scut vârful creșterii lor în anul 2008 cifrat la 8.783,08 milioane lei, în creștere
nomina lă cu 22,40% față de anul 2007. Acest ritm de creștere a fost comp arabi l cu cel din
2007, respectiv de 25,25%.
Anii care au urmat pe piața asigurărilor auto de tip Casco, au cuno scut o scădere cu
25 % în primul trimestru din anul 2010, comp arativ cu perioada simil ară din anul 2009.
Compani ile de asigurări au înregistrat și în anul 2012, o creștere de aproape șase procente
compara tiv cu 2011, prime le brute totale subscrise ridicându- se la 8,3 mil iarde de lei37.
În portofoliul de asigurări generale, ponderea cea mai mare, respectiv de 79% din
totalul asigurărilor, a fost deținută de subscrierile pentru clasele de asigurări auto – Casco și
RCA.
Asigurările facultat ive Casco au deținut o pondere de aproape 30% din portofoliul
total de asigurări generale, cu subscrieri de peste 1,9 miliarde de lei, în scădere cu 3,72%
față de anul 2011. Tendința de scădere a subscrierilor pe această clasă de asigurări a
încetinit semn ificativ, compar ativ cu cea înregistrat ă pentru perioada 2011/2010, când s-a
situat la 18,79%.
Pe clase de asigurare, polițele auto au generat mai bine de 73% din totalul daunelor
avizate și plătite de asigurători (2,8 mld. lei), dintre care, 38% aferente segmen tului
CASCO.
Socie tățile de asigurări cu cel mai mare volum de indemnizații
brute plătite pen tru asigu rări gene rale de tip Casco
Tabe lul 3.4.
Societate de asigur areIndemnizații brute plătite pentru
asigur ările generale (lei)Pondere în total (%)
ALLIANZ – ȚIRIAC
ASIGURĂR I SA576.079.981 13,73
ASIROM VIENN A INSURANCE
GROUP SA276.152.389 6,58
AST RA SA 606.400.556 14,46
BCR AS IGURĂR I VIENNA
INSURANCE GROUP SA 313.095.184 7,46
OMNI ASIG VIENNA
INSURANCE GROUP SA650.333.913 15,50
UNIQA ASIGURĂR I SA369.667.186 8,81
Sursa: Raport Comisia de Suprave ghere a Asigurărilor pe anul 2012, www.csa- isc.ro.
Evoluția indemniz ațiilor brute plătite pentru asigurări incluse în principal ele clase
de asigurări generale a fost urm ătoare a:
a) Asigurările de mijloace de transport terestru, altele decât cele feroviare au plătit
indemn izații brute în valoare de 1.986.085.949 lei, ceea ce reprezintă 47,35% din totalul
indemn izațiilor brute plătite pentru asigurări generale, înregistrându- se o scădere nomin ală
cu 20,76% și una reală cu 25,11% față de anul 2010.
Trei societă ți, au plătit indemniz ații pentru acest tip de asigurări, au înregistrat o
valoare cumu lată a indemniz ațiilor brute plătite de 1.065.418.622 lei, nivel ce a reprezenta t
37 Potriv it cifrelor raportate Comisiei de Supraveg here a Asigurărilor (CSA).
3

53,64% din valoarea totală a indemniza țiilor plătit e pentru această clasă, după cum
urmeaz ă:
ALLIA NZ – ȚIRIAC ASIG URĂRI, cu o valoare a indemn izațiilor brute pentru
asigurări de tip Casco plătite de 375.249.023 lei;
OMNI ASIG VIG, cu o valoare a indemn izațiilor brute Casco plătite de
371.042.153 lei;
GROUP AMA AS IGUR ĂRI, cu o valoare a indemni zațiilor brute Casco plătite de
319.127.446 lei.
Asigurările de incendiu și calamități naturale, 26 de societă ți de asigurare au plătit
indemn izații în valoare de 238.387.105 lei, ceea ce reprezintă o pondere de 5,68% din
totalul plăților aferente asigurărilor generale.
Nivelul acestor indemniz ații a înregistrat o scădere nominal ă cu 4,50% față de 2010, iar în
termen i reali una cu 9,74%.
Pentru asigurările facultative de locuințe au fost plătite indemni zații brute de
47.013.398 lei, ceea ce reprezintă 19,72% din valoarea indemni zațiilor brute plătit e.
Comparat iv cu anul 2010, valoarea indemniz ațiilor brute plătite pentru asigurările
facultativ e de locuințe a înregistrat o scădere nomina lă cu 24,69%. Trei societăț i de
asigurări au plătit cumulat indemn izații brute de 121.595.394 lei, ceea ce reprezintă 51%
din valoarea totală a inde mniza țiilor.
Aceste societăți sunt următo arele :
GENERALI ASIGUR ĂRI, cu o valoare a indemn izațiilor de 66.599.331 lei;
 ASTRA SA, cu o valoare de 27.780.289 lei;
ALLIA NZ – ȚIRIAC ASIG URĂRI, cu o valoare de 27.215.774 lei.
Patru societă ți de asigurare au cumula t o valoare a indemniz ațiilor plătite, pentru
asigurări incluse în această clasă, de 902.850.380 lei, nivel aferent unei ponderi de 54,48%
din totalul indemni zațiilor brute plătit e.
Aceste societăți sunt următo arele :
ASTRA SA, cu o valoare a inde mniza țiilor brute plătite de 361.189.239 lei;
OMNI ASIG VIG, cu o valoare a indemn izațiilor brute plătite de
226.688.275 lei;
EUR OINS ROMÂNI A, cu o valoare a indemn izațiilor brute plătite de
164.110.848 lei;
ALLIA NZ – ȚIRIAC ASIGUR ĂRI, cu o valoare a indemniz ațiilor brute
plătite de 150.862.018 lei.
Indemniz ațiile plătit e pentru asigurările auto (Casco și RCA,) au reprezenta t
86,85% din totalul indemniza țiilor brute plătite pentru categoria asigurărilor generale.
Comparat iv cu anul 2010, indemniza țiile cumul ate plătit e pentru asigurări auto au
înregistrat o scădere nomina lă cu 11,93%, ceea ce în termen i reali însea mnă o reducere cu
16,76%.
3

3.4. Si tuația principalilor jucă tori pe piața asigurărilor de tip Casco
La a data de 30.09.2012 erau autorizaț i să desfășoare activit ate de asigurare,
inclusiv polițe de asigurări Casco, un număr total de 586 brokeri de asigurare și/sau
reasigurare.
Din analiza datelor centraliza te pentru brokerii de asigurare38, se poate observa că
aceștia au intermediat și au raportat prim e de asigurare generale inclusiv Casco,la data de
30.09.2012 în suma de 2.526.118.565 lei, în creștere nomina lă cu 5,26% față de aceeași
perioadă din anul 2011 (2.399.942.226 lei).
Raportând prim ele intermedi ate de brokerii de asigurare la primel e brute subscrise
de asigurători, rezultă că în prime le 9 luni ale anului 2012, brokerii de asigurări au
interm ediat 40,95% din volumul total al primelor brute subscrise de asigurători pentru cele
două categoriid e asigurare, ceea ce reprezintă o creștere cu 1,48 puncte procentuale față de
gradul de interm ediere înregistrat în perioada simil ară a anului 2011.
În prime le 9 luni ale anului 2012, primel e intermediate de brokerii de asigurare
pentru asigurări generale și asigurări de tip casco, reprezentau 50,30% din primel e brute
subscrise de asigurători în acest sector, în creștere cu 1,88% față de perioada simil ară a
anului 2011.
Indica tori de activitate ai broke rilor de asigură ri din România
Tabelu l 3.5.
DataPrime brute
subscrise
LEIPrim e
intermediat e
LEIVenituri di n
activitatea de
brokeraj%prime
intermediate/PB
S
30.09.20116.081.508 .7252.399.942 .226490.252.58439,47 %
30.09.20126.168.687 .7032.526.118 .565504.839.69840,95 %
Varia ție
2012/20111,43%5,26%2,98%
Sursa: Buletin I nformativ – Anul IV , nr. 3/decembrie 2012 al CAS.
Veniturile obținute din activi tatea de brokera j, așa cum rezultă din raportăril e
trimestrial e aferente trimestru lui III/2012, transmise de brokerii de asigurare și/sau
reasigurare, înregistrau o valoare de 504.839.698, în creștere nominal ă cu 2,98% față de
aceeași perioadă din anul 2011 (490.252.584 lei).
Structura veniturilor obținute din activita tea de brokeraj, așa cum rezultă din
raportările pentru perioada la care ne referim, trans mise de brokerii de asigurare, se
prezintă după cu m urmea ză :
venituri din negocierea contract elor de asigurare casco, au înregistrat o
valoare de 488.525.109 lei, ceea ce reprezintă 96,20% din totalul veniturilor
obținute din activi tatea de brokera j în valoare de 504.839.698 lei; cresterea
față de perioada simil ară a anului 2011 fiind de 2,66% (475.886.095 lei);
venituri din efectuare a inspecțiilor de risc în sumă de 1.995.311 lei,
reprezintă 0,40% din totalul veniturilor obținute din activit atea de brokera j,
în creștere cu 14,09% față de perioada precedent ă a anului 2011 (1.748.924
lei);
venituri din regulariz ări de daune în sumă de 9.147.475 lei (1,81% din total
venituri din activi tatea de brokeraj), în creștere cu 35,32% față de perioada
simil ară din 2011 (6.760.012 lei);
38 Buletin I nformativ – Anul IV , nr. 3/decembrie 2012 al CAS.
4

venituri din comisaria t de avarii în sumă de 241.689 lei (0,05% din total
venituri din activi tatea de brokeraj), în scădere cu 88,06% față de aceeași
perioadă din anul 2011 (2.024.316 lei);
venituri din alte activit ăți în legătură cu obiectul de activitat e în sumă de
4.930.114 lei (0,98% din total venituri din activita tea de brokeraj), în
creștere cu 28,61% față de aceeași perioadă din 2011 (3.833.236 lei).
Începând cu anul 2012, un număr de 11 asigurători au obținut autorizare pentru
realizarea de asigurări de tip RCA și Casco, cota de piață majoritar ă fiiind deținută de
următoar ele societă ți:
EUR OINS cu 19,22%,
ASTRA cu15,48% și
ASIROM cu 12,05 %.
La limita opusă se situează societăț ile ABC Asigurări- Reasigurări și CITY
Insurance care înregistrează în total 2,47% din piață.
Suma totală a primelor de asigurare subscrise pentru RCA și Casco în primel e 9
luni ale anului 2012 a atins valoarea de 1.518.239.377 lei. Comparat iv cu aceeași perioadă
a anului trecut când primel e subscrise pentru asigurările de răspundere civilă auto au fost
de 1.450.192.637 lei, s-a înregistrat o creștere de 5% pe total piață.
Numărul contractelor de asigurare încheia te a fost de 5.059.118, în creștere cu 6%
față de aceeași perioadă a anului 2011.
Conform datelor existente în baza de date CEDA M, numaru l polițelor în vigoare la
data de 30 septembr ie 2012, era de 4.316.255 polițe de asigurare RCA.
La nivelul întregii piețe, prima de asigurare medie anualiz ată, înregistrată în
perioada analizat ă a fost de 455 lei, în scădere cu 4 % față de perioada simil ară 2011, când
valoarea prim ei med ii a fost de 472 lei.
Analizând indicatori i privind daunele pentru primele 9 luni ale anului 2012
compara tiv cu aceeași perioadă a anului trecut, per total piața numărulu i dosarelor de
daună avizate este de 220.321 dosare, în scădere cu 9% față de 2011, când au fost avizate
241.062 dosare. Numărul dosarelor de daună plătite a scăzut cu 4%, de la 229.886 dosare
în prim ele 9 luni ale anului 2011 la 221.287 do sare în prim ele 9 luni ale anului 2012.
Valoarea despăgubirilor plătite a crescut de asemen ea cu 9%, de la 1.191.441.173
lei în prime le 9 luni 2011, la 1.298.525.636 lei în prime le 9 luni ale anului 2012.
Dauna medie platită per total piață a fost pentru prime le 9 luni ale anului 2012 în
cuantum de 5.868 lei, în creștere cu 13% față de perioada simil ară din anul 2011.
În ceea ce privește rezervele de daună se constată faptul că la nivelul întregii piețe
RCA acestea au înregistrat creșteri față de perioada anterioară.
Rezerva de daună avizată constituită la data de 30.09.2012, în sumă de
1.696.973.102 lei, a înregistrat o creștere cu 24 % față de sfârșitul trimestrulu i III al anului
2011. De asemenea, rezerva pentru daune neavizate (IBNR) a înregistrat o creștere de
14%, find la dată de 30.09.2012 în suma de 786.043.335 lei.
În cazul a șapte jucători din piața asigurărilor din Român ia, valoarea daunelor
plătite a fost mai mare decât volumul subscrierilor (OMNI ASIG VIG, ASTRA Asigurări,
GENERALI Român ia, GARANTA Asigurări, ASITO KAPITAL, CERTASI G și FORTE
Asigurări). În cazul asigurărilor de tip auto, demn de evidențiat sunt valorile calcula te
pentru gradul de penetrare al daunelor în totalul subscrierilor: 99,2% în cazul asigurărilor
CASCO, respectiv 84,2% – RCA39.
39 Potrivit anali zelor INSURANCE Profile.
4

Indemnizații brute plătite
Tabe lul 3.6.
Total
asigu rări
gener ale3T/2012 3T/2011 Pondere în total
(%)
mil RonMil. EURmil Ronmil. EUR3T/20123T/2011
Total auto2,791629,72,729 ,564973,774,8
CASCO1,437,7324,31,496 ,4355,837,941
Sursa: Buletin I nformativ – Anul IV , nr. 3/decembrie 2012 al CAS.
Valoarea indemniz ațiilor brute plătite de asigurătorii români în anul 2012 a totaliza t
2,791 mil lei (629,7 mil. EUR), potrivit datelor din tabelul de ma i sus.
Prime subsc rise pentru asigur ări de tip Casco pe asigură tori
Tabe lul 3.7.
2010 2011 2012
Denumirea
asigur ătorului ALLIANZ – TIRIAC
ASIGURARI SABCR ASI GURARI
VIENN A INSURANCE
GROUP SAOMNI ASIG
VIENN A INSURANCE
GROUP SA
Volumul primelor
subscrise pentru
asigurări gener ale812.102.330 441.022.694 761.548.812
Prime subscrise pentru
asigurări de tip Casco6.403.320 2.610.202 7.900.310
Sursa: Buletin I nformativ – Anul IV , nr. 3/decembrie 2012 al CAS.
Ca o concluzie putem afirma că piața asigurărilor Casco s-a dezvoltat de la an la an
(adică valoarea prim elor încasate de societăț ile de asigurări a crescut de la an la an pe
parcursul perioadei analizate). In dinam ica sa, în totulul pieței asigurărilor generale
asigurările Casco, au cunoscut o dezvoltare mai slabă.
4

CONCL UZII
Lucrarea a situat în centrul dezbaterii conceptul de asigurari generale, în special
asigurarea de tip Casco și formele pe care aceasta le poate lua într-o multitudine de
contracte care se încheie între un asigurat și asigurător.
Evoluția formelor de asigura re care s-au efectuat pe teritoriul României încă din
momentul în care acestea au fost introduse și până în zilele noastre, circumscrie relevanța
metodei de cercetare istorico- legislativă a contractelor de asigură rii, care au reglementat
bunu rile ce s-au putut asigura în decursul timpului pe o formă juridică de asigura re
similară. În acest context, metoda reliefată ne –a permis cercetarea cadrului și lărgirea
sferei de bunu ri ce pot intra în categoria unui contract de asigurare de tip Casco.
Această abordare a continuat și în partea a doua a lucrării unde sunt evidențiat e
caracteristicil e specifice fiecărui tip de contract de asigura re de tip Casco, ce au ca obiect
bunu ri terestre, cum s-a văzut în cazul asigură rii de bunuri mobile și imobile dar și în
situația formelor de asigura re ce circumscrie bunuri ce se deplasează pe calea maritimă,
unde am observat că în această formă de asigura re există o particulari tate între
contractul de asigurare Casco al navei maritime și contractul Cargo ce privește bunurile
ce sunt asigurate în vederea tran sportării prin intermediul navelor maritime pe calea apei.
Evident că impo rtanța este relevantă în momentul în care trebuie întreprinse
formalităț ile legale pentru demara rea transporturilor pe calea apei, care implică
determinarea și stabilirea exactă a riscurilor de avarie și de acordarea de daune diferite
ce rezultă din natura și particularități ile celor două categorii de contracte, de asigura re
menționate.Ultima parte a lucră ri s-a dorit a fi un studiu practic ce reliefează evoluția
primelor brute de asigurări subscrise pe piața asigurărilor din România până în perioada
de declanșare a crizei financiare și ulterior, cu asigură rile generale de bunuri, inclusiv de
tip Casco. De asemenea, sunt relevante și studiile întreprinse cu privire la cotele de piață
în plan regional evident prezentate în cursul acestei părți a lucrării și asigurătorii străini
care și-au adus apo rtul pe aceste segmente de asigurări generale de bunuri din România.
Raportul între primele brute subscrise și ponderea indemnizații lor cu asigură rile
generale de bunu ri, inclusiv Casco tinde să circumscrie o realitate normală sub aspectul
economic al producerii acestor tipuri de riscuri și nivelul și cotele de colectare a primelor
de asigura re generală pentru protejarea patrimonilor din punct de vedere financiar
împotriva producerii evenimentelor asigurate.
Însă nu se poate trece cu vedere scăde rea drastică a unor indicatori
macroeconomici, cum ar fi, produsul intern brut, camuflat uneori prin cifre neadevărate
aruncate de instituțiil e de evidență statistică, poate avea reprecusiuni asupra nivelului
pieței de asigurări din România,crescând prețul primelor de asigurare și scăzând astfel
indicatorul de densitate a primelor asigurate prin raportare la numărul de locuitori.
Densitatea asigurărilor, indicatorul ce rezultă din rapo rtarea volumului primelor
brute subscrise la numă rul populației, a fost de 415,62 lei/locui tor, în creștere cu 83,17
lei/locui tor față de anul 2007. Pentru asigurările generale, densitatea a fost de 328,74
lei/locui tor.
Ulterior 31.12.2011, acest indicator înregistra o valoare de 410,77 lei/locuitor,
nivel în creștere cu 22,92 lei/locu itor față de anul 2010 (387,85 lei/lo cuitor ) dar în scădere
-5% față de cel din perioada anterioară declanșării crizei economico – financiare.
4

BIBLIOGRAFIE
1. Alexandru F., Asigurari de bunu ri si per soane, Ed. Econom ică,
Ar meanu D., București, 2003
2. Bistriceanu, Gheorghe DAsigurări și reasigură ri în România, Ed.
Universitară, București, 2010
3. Badea D umitru G., Manualul agentului de asigura re, Ed. Econo mică,
București, 2008
4. Ciu maș, C., Asigurări generale, Editura Casa Cărții de Știință,
Cluj-N apoca, 2009
5. Dan Ang hel Constantinescu Managem entul financiar în asigură ri, Ed.
Econo mică, București, 2010
6. Ionescu, R., Asigurări comerciale moderne, Editura CH Beck,
București, 2007
7. Negru, T., Asigurările și rea sigurări în econom ie, Editura C.H.
Beck, București, 2008
8. Marinica Dobrin, Teoria și practica asigură rilor. Editia a II-a., Ed.
Paul Tănăsescu Econo mică, București, 2010
9. Petru Dan Joan drea – Moga,Contractul de asigurare Ca sco în co merțul
Brand usa Ste fanescu internațional, Ed. A SE, București, 2010
10. Serbăne scu, Cos min Ghid privind optimizarea procesului de asigu rare,
Tribuna Econo mică, București, 2006
11. Șerbăne scu, Cos min Asigurările de tip casco, Finanțe Bănci – Asigurări
nr. 9/2007, București
12. Verö Henry Manual practic de asigura re. Ed. All Beck, Cluj –
Napoca, 2006
13. Văcăr el, Il., Asigurări și reasigură ri, Ed. Expert, București,
Bercea, Fl., 2007
14.**** Legea privind asigurările și reasigurările în
România, nr. 136/29.12.1995, publicată în M.O. nr.
303/30.12.1995, modificată prin Ordonanța de
Urgență nr. 61/2005 (Monitorul Oficial, Partea I,
nr.562 din 30 iu nie 2005), aprobată cu m odificări și
4

completări prin Legea nr.283/2005 (Monitorul
Oficial, Partea I, nr.897 din 07 octo mbrie 2005);
15.**** Rapoarte ale Co misiei Superioare al Asigurărilor
Perioada 2007– 2012 (Raportul nr. 3, Anul IV din
decembrie 2012 al CSA, Raportul CSA, Bucuresti,
2009, www.csa-isc.ro., Buletin Informativ – Anul
IV, nr. 3/decem brie 2012 al C AS)
16.**** Revista XPRRIMM
17.**** www.u nsar. ro/istoria asigurărilor
18.**** www.a sig.ro
19.**** www.po rtaldeasigurari.ro/societat i/com_presa.php
20.**** www.baa r.ro/fpvs/fpvs_avizare.htm
21.**** www.1a sig.ro/polit e/asigurari/d.htm
22.**** www.bta.ro/ro m/ca rgo2.htm
4