E Banking Ul O Tehnologie In Ascensiune

Introducere

Intr-o lume în care tehnologia își face simțită prezența în viața noastră de zi cu zi și băncile s-au îndreptat spre mijloacele moderne pentru a facilita accesul tuturor la serviciile oferite.

Am ales aceasta tema pentru a sublinia importanța din ce în ce mai mare a evoluției tehnologice , și mai ales impactul ei asupra vieții cotidiene. Așa cum era de așteptat oamenii s-au adaptat acestor noi condiții atrăgând în consecința numeroase schimbări.

Nedorind sa rămână în urmă și băncile au evoluat, devenind mai receptive la schimbările tehnologice adaptându-și ofertele la cerințele clienților.

Dorind să fie din ce în ce mai aproape de aceștia au venit cu oferte atractive care să atragă atenția asupra produselor comercializate ,dar în același timp sa faciliteze accesul clienților la activitățile bancare.

Principalele obiective ale e-banking sunt reducerea efectivă a timpului destinat efectuării de tranzacții bancare, a costurilor , ușurarea acestora, și mai presus de toate , atragere de noi clienți ducând la acapararea unei parți cât mai mari din activitatea unei companii.

Deși avantajele acestui sistem sunt evidente , nu toate persoanele îl folosesc , numărul acestora fiind însă în creștere. Practic acesta evoluează odată cu linia de produse oferite de băncile implicate în dezvoltarea acestora.

Doresc prin această lucrare să atrag atenția asupra evolutiei extraordinare a tehnologiilor noi, revoluționare; e-banking-ul iși pune amprenta asupra întregii vieți economice, sociale, culturale a omenirii și a ajuns sa guverneze practic toatã lumea modernã. Părerea personala este să încercați să vă adaptați noilor tendințe, pentru că multe dintre ele au fost create pentru a ne ușura activitățiile cotidiene.

Capitolul 1 Internet Banking

Litera e “E” este viitorul prefix al vieții noastre. Litera «e» desemneazã prescurtarea uzualã pentru cuvântul «electronic» și a devenit treptat prefixul de identificare a tuturor acțiunilor economice, sociale ori de altã naturã care folosesc ca suport Internetul.

Prefixul în cauzã a fost pentru prima datã folosit pentru a desemna termenul de poștã electronicã – e mail – fiind popularizat astfel și extins asupra altor noțiuni : e-business, e-commerce, e-marketing, e-banking, e-books, ș.a.m.d.

Într-o lume dominatã de micul e, într-o lume care nu contenește a vorbi despre e-business (afaceri electronice), e-commerce (comerț electronic), o lume care devine practic e-everything (e-orice), existã un concept interesant care pune în evidențã una dintre cele mai importante facilitãți oferite de reteaua Internet omenirii: capacitatea de comunicare dincolo de granițe, de timp și spațiu. Aceastã facilitate constã în crearea așa numitelor comunitãți electronice sau comunitãți virtuale (e-communities).

Impactul extraordinar al tehnologiilor noi, revoluționare, deci tot ceea ce este sau devine e, iși pune amprenta asupra întregii vieți economice, sociale, culturale a omenirii și guverneazã practic toatã lumea modernã.

Internet banking. Concepte generale. Scurt istoric

Internet banking este un serviciu oferit de către bănci clienților, serviciu prin care sunt facilitate operațiuni bancare on-line, de la distanță. Sunt necesare doar un calculator, indiferent de localizarea acestuia și o conexiune internet. Accesul la acest serviciu este asigurat în tot timpul anului, 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână. În afară de disponibilitatea ridicată, acest serviciu oferă și avantajul simplității. În general, navigarea pe site-urile dedicate Internet banking-ului este simplă și intuitivă, majoritatea interfețelor acestui produs fiind – user friendly.

Mobilitatea este un alt beneficiu al serviciului. Oriunde te găsești, dacă ai un calculator conectat la Internet poți să realizezi operațiile puse la dispoziție de Internet Banking. Mai mult, pentru a încuraja folosirea Internet banking-ului, băncile percep comisioane mai mici pentru operațiile online decât pentru cele realizate la ghișeu sau prin telefon.

Pentru ca o bancă să poată să pună la dispoziția clienților serviciul de Internet banking, ea trebuie să obțină un aviz emis de către Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației (MCTI). În momentul de față, conform informațiilor existente pe site-ul MCTI, un număr de 30 de servicii de Internet banking, mobile banking și home banking sunt avizate.

Deoarece în cadrul Internet Banking-ului se poate lucra cu sume foarte mari de bani, securitatea sistemelor de transfer electronic este esențială pentru buna funcționare a serviciului. Astfel, se poate observa că transmiterea datelor este securizată prin intermediul protocolului SSL cu o lungime a cheii de criptare de 128 de biți, iar pentru autentificarea clienților se face prin intermediul unui dispozitiv de securitate Digipass.

Digipass este un un aparat de securitate pentru accesarea serviciului de Internet Banking care generează o parolă -token-ul. Dispozitivul de securitate Digipass este accesat prin introducerea unui P.I.N. (număr personal de identificare). Parola generată de Digipass oferă utilizatorului posibilitatea de a accesa serviciul de Internet Banking și de a transmite operațiunile prin Internet.

Internet banking-ul este unul dintre serviciile financiare cu un nivel de utilizare mai redus. Astfel, dintre clienții serviciilor financiare, sub 1% folosesc Internet banking-ul.

Utilizarea redusă de către români a serviciilor financiare oferite prin intermediul Internetului nu este diferită de tendința din întreaga lume, dar cert este că ea nu se datorează slabelor performanțe ale sistemului electronic sau neprofesionalismului realizării unor site-uri web.

Scurt istoric

Serviciile bancare la distanță (Remote Banking), realizate pe cale electronică (e-banking), au început să se dezvolte începând cu anul 1995, an în care bancă americană Prezidențial Bank din Mariland a lansat primele servicii bancare prin Internet.

La jumătatea anului 2004, peste 17% dintre americani utilizau serviciile bancare electronice (e-bancă). În prezent, serviciile bancare electronice sunt folosite, în special, de europeni: 48 de milioane de europeni, față de 21 de milioane de americani și, respectiv 20 de milioane de japonezi, în cursul întregului an 2003. În 2 anul 2004, circa 16.000 de instituții financiare din întreaga lume ofereau servicii de e-bancă

Serviciile e-banking utilizează computerul și tehnologiile electronice ca suport pentru efectuarea de plăți și alte transferuri de documente. Prin utilizarea serviciului "Personal Computer Banking" nu mai este nevoie ca să te deplasezi la bancă pentru a-ți ridica extrasele de cont, pentru a efectua plăți în lei sau valută și pentru a verifica dacă debitorii și-au onorat obligațiile. Toate acestea se pot efectua de la birou, prin intermediul computerului. În plus, serviciul "Personal Computer Banking" este disponibil 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână.

Și în România, serviciile bancare electronice s-au dezvoltat rapid în ultimii ani și sunt în continuare în curs de dezvoltare și extindere. Conform Ordinelor ministrului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației nr. 16/februarie 2003 și nr. 218/2004 privind avizarea instrumentelor de plată cu acces la distanță, în anul 2004, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației a eliberat avize pentru diverse servicii bancare electronice către 21 de bănci din România.

Serviciile bancare prin internet au în general, costuri operaționale și tranzacționale mai scăzute decât serviciile bancare obișnuite. Aceste servicii bancare nu sunt limitate numai la o locație fizică. Uneori, există bănci pe Internet fără ca acestea să aibă în mod fizic sucursale, cum ar fi, de exemplu, Telebank (Arlington, Virginia) și banknet (UK). Mai mult, în anumite cazuri web-siturile băncilor nu sunt restricționate să-și realizeze tranzacțiile în cadrul frontierelor naționale și au capacitatea de a efectua tranzacții care implică sume mari de bani.

În comparație cu canalele tradiționale prin care se oferă servicii bancare prin intermediul sucursalelor, e-banking-ul utilizează internetul pentru a distribui clienților servicii bancare tradiționale (deschiderea de conturi, transferul de fonduri și plățile electronice de facturi). E-banking-ul poate oferi, în principal, prin două căi. Prima, o bancă existentă care are, în mod fizic, birouri, poate să înființeze un site online și să ofere servicii bancare electronice clienților săi.De exemplu, Citibank este lider în e-banking, oferind servicii bancare tradiționale prin sucursalele sale sau servicii de e-banking prin Internet. Clienții Citibank își pot accesa conturile bancare prin internet și, în plus, pot beneficia de servicii ca interogarea contului, transferul de fonduri și plata electronică a facturilor.

E-banking-ul este distribuit clienților prin Internet și prin paginile web utilizând HTML (Hypertext Markup Language). În vederea utilizării serviciilor e-banking, clienții au nevoie de acces la Internet și de un program care să permită navigarea pe Internet. Contul clientului băncii și informația cu privire la tranzacție sunt depozitate într-o bază de date.

Una dintre principalele probleme cu care se confruntă e-banking-ul o reprezintă securitatea. Fără încrederea în securitatea sistemului, clienții nu doresc utilizarea unei rețele publice (cum ar fi Internet) pentru a-și vizualiza informațiile financiare online și pentru a efectua tranzacții financiare. Unele dintre amenințările la adresa securității sunt furtul și violarea intimității individului și a confidențialității informațiilor. Băncile care utilizează e-banking-ul oferă mai multe metode pentru a asigura un nivel ridicat de securitate: identificarea și autentificarea, criptare, firewall.

Atât bancherii, cât și utilizatorii serviciilor bancare electronice cred că paleta acestor servicii va crește în viitor.

E-banking-ul este definit de Comitetul de Supraveghere Bancară cu sediul la Basle ca fiind activitatea de distribuire a serviciilor și produselor bancare de valori diferite, prin intermediul canalelor electronice. Produsele și serviciile bancare pot include: atragerea depozitelor bancare, acordarea împrumuturilor, managementul contabil, acordarea de consultanță financiară, precum și furnizarea altor servicii și produse de plată electronic (cum ar fi moneda electronică).

Conceptul de bancă virtuală a fost definit în literatura de specialitate ca fiind “banca în care contactul poate fi făcut printr-o varietate de canale, dar menținând aceeași interfață și accesând aceleași servicii”.

În mod obișnuit, cele mai la îndemână procedee prin care se distribuie consumatorilor produse și servicii bancare electronice sunt: terminal POS (point of sale terminals), ATM-uri (automatic teller machine), telefoane mobile, calculatoare personale, terminal la distanță, Video Kiosk, Internet și altele. Prin intermediul Internet-ului, o persoană poate avea acces nonstop la conturile sale și poate realiza tranzacții, fiindu-i necesar pentru aceasta doar un calculator conectat la Internet și un browser. Serviciile bancare prin Internet pot fi accesate și prin dispozitivele de telefonie mobilă și cu ajutorul WAP (Wireless Application Protocol). Astfel, datorită extinderii sale rapide, Internet-ul aduce noi oportunități pentru industria bancară.

Din punctul de vedere al băncilor, segmentele de clienți cărora li se adresează aceste servicii sunt: piața clienților individuali; piața clienților instituționali (clienții corporaționali).

Utilizarea Internet-ului pentru furnizarea produselor și serviciilor bancare are avantaje pentru bănci și pentru clienți, așa cum reiese din tabelul de mai jos:

Tabelul nr.1

Avantajele si dezavantajele utilizarii Internet-ului pentru furnizarea

produselor și serviciilor bancare

1.2 Impactul e-banking asupra serviciilor bancare tradiționale

Înainte de a aprofunda serviciile de e-banking, trebuie abordată revoluționare pe care ar putea să o realizeze e-banking-ul în viitor.De fapt, când se foloseșttru aceasta doar un calculator conectat la Internet și un browser. Serviciile bancare prin Internet pot fi accesate și prin dispozitivele de telefonie mobilă și cu ajutorul WAP (Wireless Application Protocol). Astfel, datorită extinderii sale rapide, Internet-ul aduce noi oportunități pentru industria bancară.

Din punctul de vedere al băncilor, segmentele de clienți cărora li se adresează aceste servicii sunt: piața clienților individuali; piața clienților instituționali (clienții corporaționali).

Utilizarea Internet-ului pentru furnizarea produselor și serviciilor bancare are avantaje pentru bănci și pentru clienți, așa cum reiese din tabelul de mai jos:

Tabelul nr.1

Avantajele si dezavantajele utilizarii Internet-ului pentru furnizarea

produselor și serviciilor bancare

1.2 Impactul e-banking asupra serviciilor bancare tradiționale

Înainte de a aprofunda serviciile de e-banking, trebuie abordată revoluționare pe care ar putea să o realizeze e-banking-ul în viitor.De fapt, când se folosește sufixul, e”, este vorba de tot cea ce este electronic, indiferent dacă este Internet, televiziune, telefon sau toate trei la un loc. Una dintre problemele curente ale e-banking-ului o reprezintă impactul acestui serviciu asupra jucătorilor tradiționali bancari. Faptul că Internetul a revoluționat economia este un adevăr care poate fi demonstrat prin următoarele argumente:

Serviciile de e-banking sunt mult mai ieftine decât cele derulate prin sucursalele băncilor sau chiar prin telefon;

Serviciile de e-banking se pot efectua fără dificultate, după instalarea aplicațiilor informatice;

Furnizorii de portal vor fi în măsură să atragă cea mai semnificativă parte din profiturile băncilor;

Produsele vor fi distribuite prin linii individuale. Astfel că băncile tradiționale vor fi părăsite și nu vor mai efectua plăți și decontări.

Serviciile e-banking cele mai avansate din lume se găsesc în zona Peninsulei Scandinaviei. În această zonă, clienții doresc realizarea tuturor serviciilor bancare prin intermediul unui număr de canale de distribuție. De aceea, viitorul îl reprezintă ‘Martini Banking’ (oricând, în orice loc, oriunde, oricum). Demararea activității de e-banking presupune costuri foarte ridicate. Obținerea unei mărci (brand) de încredere este foarte costisitoare și presupune costuri pentru reclama comercială și, în plus, costuri ridicate pentru cumpărarea tehnologiei.

În prezent, supraveghetorii pieței financiar-bancare trebuie să-și concentreze atenția asupra impactului pe care activitatea de e-banking o are asupra băncilor tradiționale, prin supravegherea, de exemplu a următoarelor: strategia, nivelul clientului, veniturile și cheltuielile, cheltuielile efectuate cu reclama comercială, marje/limite de profit.

În Anglia, de exemplu, această piață este supravegheată de Autoritatea de Supraveghere Financiară (Financial Supervisory Authority – FSA). În vederea efectuării supravegherii bancare, a fost adoptată o lege bancară (Banking Act and the Building Societies Act) și, ulterior, o nouă legislație (Financial Services and Markets Bill) Services and Markets Bill oferă, în plus, cadrul legislativ prin care se promovează sistemul financiar pentru o mai bună înțelegere. În același timp, legea promovează necesitatea protejării clientului; aceasta oferă, de asemenea, bază pentru realizarea educației financiar-bancare a clientului, ceea ce reprezintă un instrument cheie în lupta împotriva riscurilor clientului. Astfel, în Anglia, nu există un regim special pentru activitatea de e-banking, iar supraveghetorii consideră că pot să autorizeze orice activitate e-banking nouă care îndeplinește standardele minime de prudență bancară.

Comitetul de supraveghere bancară de la Basel (Basel Committee E-Banking Group) consideră că "trebuie să realizeze supravegherea internațională a întregii comunități prin distribuirea unui set de linii directoare cu privire la electronic banking" Este necesară, de asemenea, furnizarea unui pachet de reglementări interne pentru sprijinirea educației clientului și a băncii. În mod global, un astfel de ghid ar contribui la realizarea cooperării internaționale și ar constitui un fundament pentru realizarea unei abordări coerente a supravegherii activității e-banking. Astfel, s-ar facilita realizarea activității internaționale de e-banking prin creșterea încrederii clientului în bănci sănătoase, care au la bază regimuri diferite de supraveghere și reglementare. Grupul a identificat următoarele probleme asupra cărora să-și concentreze activitatea în viitor: autorizarea, standarde prudențiale, transparență, secret profesional, spălarea banilor, supravegherea operațiunilor transfrontaliere.

E-banking-ul, comerțul electronic și afacerile

Orice afacere este o afacere pentru oameni. Indiferent în ce tipul de afacere, succesul se obține prin comunicare cu oamenii: să-i asculți, să-i atragi, să-i ajuți, să-i convingi să cumpere, să-i înveți și să-i pregătești profesional, să-i inspiri, să împarți cu ei bune și rele, să iubești oamenii.

Internetul este un instrument foarte eficient, poate cel mai grozav instrument inventat vreodată, însă nu trebuie să pierdem nici o clipă din vedere faptul că este doar un instrument. Acest instrument este atât de eficient, încât o persoană poate construi o afacere de multe milioane de dolari stând în fața tastaturii unui singur computer conectat la Internet. Însă o altă persoană poate avea același computer, același acces la Internet și îl poate așeza pe un birou, fără să îl pornească niciodată. Ce profit va genera acest computer? ZERO. Același instrument. Același potențial de afaceri. Rezultate diferite. Internetul ne oferă o șansă de noi depinde dacă o vom aprecia la adevărata ei valoare sau o vom neglija.

Comerțul electronic și afacerile

În lumea afacerilor de azi tehnologia este văzută ca un important factor catalizator al proceselor de restructurare a activităților comerciale precum și a strategiilor de dezvoltare a companiilor. Companii care activează în cele mai diverse domenii (sectorul bancar, divertisment, telecomunicații, distribuție) își modifica modul de derulare a afacerilor pt a profita de puterea noilor tehnologii. Extinderea utilizării rețelelor Internet și intranet a revoluționat modul de comunicare între companii și: proprii angajați, partenerii de afaceri clienți. În ultima perioadă se poate constata o proliferare a aplicațiilor comerciale care profită de avantajele oferite de standardele de operare publica pe care le oferă Internetul. Aceste aplicații cumulează accesul Internet cu sistemele de tranzacționare, de baze de date sau automatizare a proceselor comerciale.

Pentru multe companii, prima incursiune în lumea comerțului electronic consta în a se face prezente pe World Wide Web, cu scopul de a publica o ofertă de locuri de muncă, de produse sau de politici comerciale. Adeseori site-urile sunt dezvoltate ulterior cu scopul de a integra alte activități ale companiilor cum ar fi de exemplu procesarea comenzilor.

Comerțul electronic permite companiilor să îmbunătățească relațiile cu clienții, cu furnizorii și partenerii de afaceri. Implementările cele mai utilizate se referă la cumpărăturile on-line (online shopping). Cumpărăturile on-line reprezintă una din piețele cu cea mai rapidă creștere din economia modernă. Astăzi vitrinele virtuale permit achiziționarea a tot ceea ce se pate găsi în magazinele convenționale, de fapt clienți pot face comenzile direct de la producător, ceea ce înseamnă eliminarea intermediarilor și a costurilor legate de vânzarea cu amănuntul în magazine.

Un număr mare de companii realizează economii importante în activitățile de vânzări, producție, desfacere tocmai prin implementarea soluțiilor oferite de comerțul electronic.

Modul prietenos de utilizare a programelor de navigare și caracterul multimedia al conținutului paginilor de Web au atras un larg interes din partea publicului. Creșterea interesului pentru Web și a celor care au acces la Internet a atras după sine însăși dezvoltarea Internetului.

Înainte de apariția Internetului, proprietarului unei afaceri avea nevoie de câteva decenii pentru a câștiga un miliard de dolari. Henry Ford a avut nevoie de 23 de ani pt a ajunge la primul său miliard de dolari. Chiar și lui Bill Gates ia luat 12 ani să ajungă la primul său miliard de dolari. Jeff Bezos a avut nevoie de 3 ani pentru a câștiga primul său miliard de dolari prin Internet.

Posibilitățile oferite de comerțul electronic

Un fenomen care atrage foarte multă atenție pe Wall Street și în mass-media este posibilitatea de a face cumpărături pe Internet. Comerțul poartă mai multe denumiri printre care cele mai cunoscute sunt cele de comerț electronic și vânzări electronice. Însă comerțul electronic este cel mai bine definit prin termenul dezvoltare-dezvoltare masivă și explozivă!

Până în prezent, comerțul electronic are cifra de afaceri cuprinsă între 10 și 20 de miliarde de dolari anual și se afla în perioada copilăriei. Însă, deoarece numărul utilizatorilor de Internet este în creștere, comerțul electronic va erupe cu siguranță.

Cele mai prospere companii din Statele Unite au încheiat și încheie contracte de miliarde de dolari încercând să profite de boom-ul comerțului electronic, iar dacă organizații conservatoare și rigide au ieșit pe piața cu carnetul de cecuri deschis înseamnă că SE ÎNTÂMPLA CEVA SERIOS.

Îmbunătățirile pe care le fac în practicile comerciale ar trebui să ducă la creșterea performanțelor. Îmbunătățirile datorate utilizării eficiente a comerțului electronic pot să cuprindă o calitate mai bună a produselor, o satisfacere mai bună a consumatorului, costuri reduse și structuri mă bune de luare a deciziilor. Se poate folosi pentru automatizarea, organizarea, procesarea, dirijarea și urmărirea oricărora dintre tranzacțiile comerciale.

Perspectivele afacerilor în contextul dezvoltării comerțului electronic

Afacerile peste tot în lume trec prin schimbări. Noi infrastructuri deschid noi oportunități de aprovizionare și conduc spre o nouă creștere a competiției globale. Consumatorul modern comanda servicii mai bune și produse de o mai bună calitate.

Acești factori cauzează schimbări semnificative în procedurile și structurile comerciale. În trecut, exista o distincție clară între companii, intre furnizorii și clienții lor. Astăzi, multe operații comerciale trec peste aceste delimitări.

Comerțul electronic permite flexibilitatea în procedurile de lucru interne ale unei companii permite întreținerea de relații strânse cu furnizorii și cu clienți și de asemenea permite unei companii să-și aleagă furnizorii după criterii de cost și calitate și nu după criterii geografice. Se poate cumpăra și vinde pe o piață globală, deci comerțul electronic da unei afaceri o scară globală.

O parte din funcțiile acestui concept sunt: partajarea informațiilor, comenzi, plăti, execuție, service și asistență.

Putem folosi Internet-ul pentru a distribui informații despre produse potențialilor clienți. De asemenea comunicarea cu clienții se poate face folosind: chat rooms, bulletin boards, newsgroup-uri, conferințe.

Partajarea informațiilor ajuta la studierea pieței, se poate alcătui o bază de date cu profilurile clienților și cu cei care sunt utilizatori fideli. Se pot trimite notificări, prin e-mail, cu privire la apariția unor noi produse, upgrade-uri sau ultimele noutăți ale companiei.

Soluțiile comerțului electronic se pot folosi pentru a reduce numărul tranzacțiilor din ciclu de afaceri, pentru o urgență procesare a tranzacțiilor comerciale și pentru a reduce costul în procesarea tranzacțiilor comerciale.

Metode de plată în activitatea e-banking

În majoritatea cazurilor, e-banking implică plăți on-line, ceea ce a dus la crearea unor tipuri de bani electronici și a unor sisteme de plată specifice. Modalitatea de plată reprezintă una dintre cele mai importante probleme ridicate de extinderea comerțului în sfera Internetului. În anii ’90, schimbul electronic de bani a revoluționat mecanismele financiare, asigurând trecerea de la tranzacțiile clasice la cele electronice. De la efectuarea cumpărăturilor la scară redusă, până la afaceri de anvergura care antrenează echivalentul a milioane de dolari, sistemele asumându-și principalele funcții ale banilor: instrument de schimb; furnizor al standardelor aferente comparării diferitelor plăți; instrument al contabilității; modalitate de estimare a rezervelor de valoare.

Metodele tradiționale de plată/BASN99/sunt încă întâlnite pe site-urile de comerț electronic, în special în țările care nu au sistem electronic bine dezvoltat.

Numerarul este reprezentat de bancnote și monede, fiind cea mai răspândită metoda de plată în activitatea bancară.

Cecul reprezintă un înscris prin care o persoană dă ordin unei bănci să plătească o sumă de bani unui beneficiar.

Ordinul de plată reprezintă un document emis de plătitor, adresat băncii deținătoare a contului său, prin care cere acesteia să plătească o sumă determinată în favoarea unui beneficiar. Ordinul de plată este cea mai utilizată metodă în România, mai ales în tranzacțiile între persoane juridice.

Biletul la ordin reprezintă un angajament al emitentului de a plăti el însuși beneficiarului o sumă de bani, la o dată eminentă.

Acreditivul are ca obiectiv înlocuirea creditului acordat unei persoane.

Rambursul reprezintă un sistem de expediere a mărfurilor conform căruia destinatarul este obligat să achite la primire, expeditorului, contravaloarea mărfii.

Asigurarea securității datelor si legislația în domeniul plăților electronice

Securitatea datelor reprezintă o preocupare importantă, atât pentru organizațiile care au, vizibilitate” Internet, cât și pentru cele care dispun de sisteme Intranet sau Extranet.

Poliferarea tehnicilor de transfer electronic de fonduri sau titluri de valoare (acțiuni, bonuri de tezaur, certificate de investitor etc.), are ca efect intensificarea acțiunilor de protecție și securizare a tranzacțiilor de acest tip. Astfel, apar noi metode teoretice, algoritmi și standarde de criptare și cifrare, precum și tot mai numeroase implementări software și hardware. Metodologia de securizare are deja atât un fundament teoretic cât și practic.

Etapele proiectării și implementării securității

Proiectarea și implementarea securității se realizează, principal, în următoarele etape:

1. Analiza vulnerabilității (identificarea elementelor potențial slabe), amenințărilor (determinarea problemelor ce apar) și riscurilor (evaluarea consecințelor). În urma analizei se obține o listă cu operațiile care se execută, entitățile existente, resursele disponibile, problemele posibile care pot apărea, operațiile ilegale, defectele de funcționare. Rezultatul principal al analizei constă în determinarea cerințelor de securitate.

2. Definirea politicii de securitate constă în identificarea amenințărilor care trebuie eliminate și care se permit, resurselor care trebuie protejate și nivelul lord de protecție, mijloacele cu care poate fi implementată securitatea, determinarea costurilor pentru măsurile de securitate.

3. Selecția serviciilor de securitate constă în stabilirea regulilor operaționale care stau la baza controlului operațiilor.

4. Alegerea mecanismelor și metodelor pentru implementarea soluțiilor de securitate adică a serviciilor. Fiecare serviciu de securitate poete fi implementat prin metode variate.

5. Implementarea serviciilor de securitate, prin realizarea protocoalelor de securitate.

În documentele ISO sunt specificate următoarele tipuri de servicii de securitate într-un sistem distribuit:

1. Servicii de securitate a entităților:

– Servicii de securitate pentru o singură entitate;

– Servicii de securitate pentru un grup de entități: autentificarea mutual, semnătura digital, sigiliul digital, poșta certificată, nerepudierea, poșta electronic, teleconferința sigură;

– Cooperarea entităților mutual suspicioase: semnare de contract, aruncarea monedei, schema prag (k, n);

2. Servicii de securitate a comunicațiilor:

– Servicii de securitate împotriva atacurilor pasive. Aceste servicii implică: acțiuni împotriva analizei traficului; acțiuni împotriva pierderii confidențialității mesajelor; utilizarea pseudonimelor digitale;

– Servicii de securitate împotriva atacurilor active. Serviciul se referă la: integritatea secvenței de mesaje, continuitatea comunicației, autentificarea asocierilor.

Mecanisme și tehnici de securitate

Pentru implementarea serviciilor de securitate se pot identifica următoarele mecanisme de securitate:

Cifrarea. Asigură confidențialitatea datelor și transmisiei acestora. Algoritmii de cifrare trebuie să fie reversibili și pot fi simetrici sau asimetrici.

Semnătura digitală constă din două etape:

1. Semnarea datelor care implică cifrarea datelor și producerea unei valori rezumat (digest), ca urmare a acțiunii unei funcții de dispersie (hashing); semnarea acestei informații folosind cheia secretă a semnatarului.

2. Verificarea semnăturii se realizează utilizând cheia publică a emițătorului și determină dacă semnătură este autentică și dacă a fost aplicată datelor originale.

Controlul accesului. Folosește identitatea entității pentru a stabili drepturile de acces.

Integritatea datelor se poate referi la:

integritatea traficului (a șirului de date): se folosesc numere de secvență, înlănțuire criptografică sau marcaje ( ștampile) de timp;

integritatea unei singure unități de date: la emisie se adaugă cifra de control criptografic de tip BCC (Block Check Code), iar la recepție se generează valoarea corespunzătoare mesajului recepționat și se compară cu cea efectiv primită.

Autentificarea schimbului este necesară pentru implementarea serviciului de autentificare mutual. Mecanismul constă în utilizarea unor informații de autentificare de tip parole, furnizate de emițător și verificate la recepție, a unor protocoale criptografice sau a unor entități hardware.

Protecția traficului are ca scop analiza traficului. Informația de protecție a traficului este, la rândul ei, protejată printr-un serviciu de confidențialitate.

Notarizarea. Fiecare entitate utilizează mecanisme de cifrare, verificare de integritate, semnături digitale, iar eventualele conflicte sunt rezolvate de o a treia parte, numită notar.

Metode de protecție

Metodele de protecție vizează facilitățile, rețelele de calculatoare și datele, protecția împotriva virușilor, hacker-ilor, reviziile de securitate.

Protecția facilităților se referă la partea fizică a perimetrului în care se desfășoară activitatea și implică control uman sau/și sisteme de control automat al accesului. Pot fi construite camere de apărare, electromagnetică, conform standardului TEMPEST (Transient Electromagnetic Pulse Emanation Standard), care implică costuri ridicate.

Protecția rețelei de calculatoare face uz de metode cum ar fi: parolele și tehnologiile de identificare a personalului (geometria mâinii, recunoașterea amprentelor, semnături dinamice, identificarea vocii).

Protecția datelor se referă la resursele de date și de software. Cea mai utilizată metoda se bazează pe tehnologiile de criptare: scheme de criptare, semnături digitale, sigiliu digital, anvelopa digitală, certificat digital, notar public, protecție software.

Legislația în domeniul plăților electronice

Extinderea plăților electronice prin anii "80-"90, apariția banilor electronici, a plăților prin carduri, a comerțului electronic și a transferurilor electronice de fonduri transfrontaliere au impus o reglementare juridică a emiterii și mișcării banilor pe cale electronică. Banca Internațională a Reglementelor – BIS (Bank of International Settlement)– a făcut recent o interesantă trecere în revistă a reglementărilor juridice care privesc plățile electronice în toată lumea, inclusiv în România.

Începând cu anul 1987, Parlamentul și Consiliul Europei au emis o serie de Directive și Recomandări în domeniu, iar în anul 2000 au apărut în România primele ordonanțe și legi referitoare, direct și indirect, la plățile electronice. Recomandarea 87/598/EEC se referă la un cod de conduită în plățile electronice, iar Recomandarea 88/590/EEC se referă la sistemele de plată, în general, incluzându-le și pe cele electronice. În anul 1997 a apărut Recomandarea 489/EC, care se referă la tranzacțiile desfășurate prin instrumente de plată electronice, cu referire specială la carduri și reglementează și relațiile dintre emitenții și deținătorii de carduri, precum și pe cele dintre utilizator, comerciant și furnizorul de servicii de plată.

Directiva 1999/93/EC privind semnătura electronică reglementează condițiile în care toți membrii Uniunii Europene acceptă validitatea acesteia. În anul 2003 a fost emisă Directiva 31/EC privind comerțul electronic, care se referă, în general, la serviciile societății informaționale și, în particular, la comerțul electronic, asigurând libera circulație a serviciilor societății informaționale între toate statele membre. Directiva prevede și recunoașterea legală a validității contractelor electronice de către țările membre.

Tot în anul 2000, au fost emise și Directivele 46/EC privind banii electronici, care reglementează funcționarea instituțiilor emitente de bani electronici, introducând un set minim de reguli prudențiale. Directiva Consiliului Europei 115/EC, apărut în anul 2001, se referă la facturile electronice (care au semnături electronice și un set minim de date obligatorii).

Liniile directoare generale ale sistemului de transfer TARGET sunt prezentate în documentul TARGET Guidelines, ECB/2001/3, al Băncii Centrale Europene. Reglementarea 2560/2001/EC conține reguli referitoare la comisioanele percepute în transferurile transfrontaliere în euro. Domeniul instituțiilor de credit este reglementat de Directiva 200/12/EC, cu modificările și completările ulterioare, care se referă la serviciile oferite de instituțiile financiare în alte state membre și le permite acestora să aibă acces la sistemele de plată străine, amplasate în Uniunea Europeană. Alte documente comunitare apărute se referă la spălarea de bani (Money Laundering Directives), prevenirea fraudelor (Fraud Prevention Action Plan on non-Cash), finalitatea decontării (Settlement Finality Directives), protecția datelor (Data Protection Directives), vânzarea la distanță (Distance Selling Directive) și altele.

În România, cadrul legal în domeniu a fost creat prin apariția următoarelor acte normative:

Ordonanța Guvernului nr. 130/2000 privind regimul contractelor la distanță, cu modificările și completările ulterioare;

Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică;

Ordonanța de Urgența a Guvernului nr. 193/2002 referitoare la introducerea mijloacelor moderne de plată, cu modificările și completările ulterioare;

Legea nr. 677/2001 referitoare la protecția persoanelor în cazul prelucrării datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare;

Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 4/2002 privind tranzacțiile efectuate prin intermediul instrumentelor de plată electronică și relațiile dintre participanții la aceste tranzacții;

Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic;

Ordinal MCTI nr. 16/2003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanță, de tipul aplicațiilor Internet Banking sau Home Banking;

Legea nr. 485/2003 care a modificat Legea nr. 58/1998 prin care se permite emiterea de bani electronici și unor instituții numite, instituții emitente de monedă electronică”;

Ordonanța Guvernului nr. 6/2004 privind transferurile transfrontaliere.

Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 4/2002 a stabilit principii privind emiterea și utilizarea instrumentelor de plată electronică pe teritoriul României, în special a cardurilor și a condițiilor care trebuie îndeplinite de bănci și de alți participanți la desfășurarea activității de plăți cu instrumente de plată electronică. Regulamentul definește o serie de termeni și expresii care sunt cel mai des utilizați în practică:

1. Banca acceptantă este o bancă ce oferă comercianților servicii de acceptare la plată a cardurilor și/sau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (e-money), în baza unui contract încheiat în prealabil între bancă și comerciant, precum și servicii de eliberare de numerar la ghișeele băncii și în rețeaua proprie de automate bancare. În cazul instrumentelor de plată cu acces la distanță, altele decât cardurile, cum sunt aplicațiile informatice de tip home-banking, Internet-banking și phone-banking, banca acceptantă este întotdeauna și emitentul instrumentului de plată electronică respectiv, aceasta fumizează serviciile specifice acestor instrumente de plată electronică numai deținătorilor.

O bancă acceptantă poate oferi servicii de acceptare la plată a cardurilor și/sau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (e-money) autorităților administrației publice pentru încasarea impozitelor, taxelor, amenzilor, penalităților și altor obligații de plată, în baza unui contract încheiat în prealabil între cele două părți, cu respectarea prevederilor regulamentului și a celorlalte prevederi legale în materie, unitățile teritoriale ale administrației publice având în acest caz toate drepturile și obligațiile comercianților acceptanți, aplicabile acestora.

2. Instrumentul de plată cu acces la distanță este instrumentul care permite deținătorului să aibă acces la fondurile aflate în contul său, prin intermediul căruia poate efectua plăți către un beneficiar sau alt gen de operațiuni de transfer de fonduri și care necesită, de obicei, un nume de utilizator și un cod personal de identificare/parola și/sau orice altă dovadă similară a identității; în categoria instrumentelor de plată cu acces la distanță sunt incluse, în special, cardurile, altele decât cele ce fac parte din categoria instrumentelor de plată de tip moneda electronică (indiferent dacă sunt de debit, de credit etc.), precum și aplicațiile de tip Internet-banking și home-banking.

Pe lângă operațiunile de transfer de fonduri, ce conferă deținătorului instrumentului de plată cu acces la distanță posibilitatea transmiterii electronice a instrucțiunilor de debitare a contului curent propriu și a transcrierii mesajului dorit pe ordinul de plată care va fi generat automat de sistem, deținătorul poate efectua și operațiuni de schimb valutar, poate constitui depozite și poate obține informații privind situația conturilor și a operațiunilor efectuate.

Toate tranzacțiile sunt recepționate de bancă într-un server de comunicație și procesate printr-o tehnologie proprie de verificare a autenticității mesajului de plată, înainte de a fi transmise în sistemul informatic propriu. În cazul aplicațiilor de tip Internet-banking principiul de funcționare a acestor instrumente de plată cu acces la distanță se bazează pe tehnologia Internet (World Wide Web), precum și pe sistemele informatice ale emitentului. În cazul aplicațiilor de tip Home-banking, principiul de funcționare a acestor instrumente de plată cu acces la distanță se bazează pe o aplicație software a emitentului, instalată la sediul deținătorului, pe o stație de lucru individuală sau în rețea.

Ordinul MCTI nr. 16/2003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanță, de tipul aplicațiilor Internet-Banking sau Home-Banking se aplică băncilor, persoane juridice române, precum și sucursalelor din România ale băncilor, persoane juridice străine și are ca obiect stabilirea procedurii privind eliberarea avizului Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației asupra instrumentelor de plată cu acces la distanță tip Internet-banking, home-banking sau mobile-banking. Ordinul definește următorii termeni utilizați în domeniul e-banking:

Instrument de plată cu acces la distanță-soluție informatică ce permite deținătorului să aibă acces la distanță la fondurile aflate în contul său, în scopul obținerii de informații privind situația conturilor și operațiunilor efectuate, efectuării de plăți sau transferuri de fonduri către un beneficiar, prin intermediul unei aplicații informatice, al unei metode de autentificare și al unui mediu de comunicație;

Emitent-banca autorizată de Banca Națională a României, în baza regulamentului nr. nr. 4/2002, să emită instrumente de plată electronică și care pune la dispoziția deținătorului un instrument de plată electronică cu acces la distanță, pe baza unui contract încheiat cu acesta;

Deținator- persoană fizică sau juridică care, în baza contractului încheiat cu emitentul, deține un mecanism de autentificare în utilizarea instrumentului de plată cu acces la distanță;

Instrument de plată la distanță tip Internet-banking-acel instrument de plată cu acces la distanță care se bazează pe tehnologia Internet și pe sistemele informatice ale emitentului;

Instrument de plată la distanță tip Home-banking-acel instrument de plată cu acces la distanță care se bazează pe o aplicație software a emitentului instalată la sediul deținătorului, pe o stație de lucru individuală sau în rețea;

Instrument de plată la distanță tip mobile-banking-acel instrument de plată cu acces la distanță care presupune utilizarea unui echipament mobil (telefon, PDA etc.) și a unor servicii oferite de către operatorii de telecomunicații.

Chiar dacă activitatea de e-banking sunt riscuri, de asemenea, oportunități și importante beneficii potențiale pentru clienți, bănci și pentru cei care reglementează domeniul. Din acest punct de vedere, băncile trebuie să aibă o strategie clară și bine distribuită, care să pornească de la vârf și să aibă în vedere efectele activității de e-banking, împreună cu continuarea procesului efectiv de măsurare a performanței. Ele trebuie să aibă în vedere efectul pe care prevederile legale privind derularea activității de e-banking îl poate avea asupra expunerilor de risc, precum și gestionarea corespunzătoare a acestor riscuri.

Băncile trebuie să dezvolte cercetări de piață, să realizeze campanii de reclamă publicitară și de asemenea să se asigure că dețin un personal adecvat și o continuitate a celui mai potrivit plan de afaceri. În acest scop, ele trebuie să aibă o abordare strategică activă a securității informaționale, să mențină un personal adecvat, să pună în practică unele controale și teste, actualizate în funcție de dezvoltarea pieței și, de asemenea, să se asigure că procesele de administrare a stărilor de criză pot face față unor incidente care pot apărea pe Internet.

Capitolul 2 Tehnologia informației

2.1 Societatea informațională- concept, tendințe.

Trecerea de la era industrială la era informațională

Încã de la începutul anilor ‘90, termenul de « societate informaționalã » a început sã fie utilizat pentru a descrie numeroasele și variatele schimbãri în economie, politicã, culturã și, în general, în ansamblul societãții, de dezvoltarea rapidã a tehnologiilor moderne de informații și comunicații.

Semnalatã de mai multã vreme, era informaționalã ia treptat locul celei industriale și societatea tradiționalã este înlocuitã de societatea informaționalã. Procesul este imperceptibil și se petrece practic sub ochii noștrii.

Societatea informațională este un stadiu al dezvoltării societății omenești, determinat de revoluția în sfera informației și comunicației.

Resursa principală a societății informaționale este informația și nu capitalul ca în societatea industrială, iar ponderea costurilor migrează din activitatea de producție spre cea de concepție. Tabelul nr.2.1 marcheazã principalele diferențe dintre cele douã tipuri de societãți.

Tabel nr.2.1

Revoluția informaționalã și efectele sale

Societatea informațională înseamnă noi modalități de a trăi și munci, manifestate în următoarele domenii principale: schimbarea esențială a modului de elaborare a deciziilor, fundamentate pe accesul la informații fără restricții de volum, timp și distanță; trecerea la societatea informațională va fi dirijată de piață; schimbarea este globală; asigurarea obiectivelor societății informaționale necesită parteneriate între guvern, sectorul public și sectorul privat; investiția privată va fi forța principală a trecerii la societatea informațională.

Obiectivele macroeconomice ale societății informaționale:

accelerarea competivității industriale și promovarea creării de noi locuri de muncă;

promovarea noilor forme de administrare și organizare;

îmbunătățirea calității vieții și a mediului;

creșterea eficienței serviciilor publice;

integrarea mai rapidă a regiunilor periferice mai slab dezvoltate economic.

Elementul cel mai important al mediului de afaceri îl constituie întreprinderea, în marea lor majoritate fiind de mărime mică și mijlocie.

Uniunea Europeanã a fixat 10 obiective pentru noul tip de societate:

telemunca – promovarea telemuncii la domiciliu;

învățământul la distanță;

rețeaua dintre universități și centrele de cercetare;

servicii telematice pentru IMM-uri;

gestionarea traficului rutier;

controlul navigației aeriene;

rețele pentru sănătate;

informatizarea licitațiilor publice;

rețeaua transeuropeană a administrațiilor publice;

magistrale informaționale urbane pentru a furniza fiecărui cămin acces la serviciile multimedia de divertisment.

Ființa umanã este fãcutã sã comunice. În noua societate, cea de tip informațional, comunicarea, transferul și schimbul de informații se desfașoarã prin intermediul sistemelor tehnice.

Atunci când se vorbește despre societatea informaționalã se are în vedere înainte de toate conectarea unui numãr nelimitat de computere prin intermediul rețelelor de telecomunicații.

Punerea la un loc a datelor stocate digital, textelor, sunetului și imaginii (multimedia) au condus la rãspândirea utilizãrii sistemelor moderne de telecomunicații, a computerelor personale și serviciilor electronice de informații. Internetul, o rețea globalã de informații, s-a transformat în platforma globalã de comunicații.

Cetãțenii societãții industriale europene sunt puși în fața necesitãții de a reconsidera modalitãțile de transfer a informațiilor, adaptându-le noilor cerințe și tehnologii.

Societatea informaționalã este dominatã în principal de industria de calculatoare, telecomunicații si media. Aceste industrii au devenit industrii de bazã în ultimile decenii, având un rol stimulator pentru celelalte. Bãnci, intreprinderi de producție, agriculturã și servicii sunt afectate de aceastã dezvoltare fundamentalã. Același lucru se întâmpla și cu statele lumii. Competitivitatea globalã a acestora este direct legatã de capacitatea de a dezvolta infrastructura de comunicații și de a asigura conectarea la rețelele globale de informații.

Societate informaționalã aduce cu sine o serie de oportunitãți deosebite cum ar fi constrângerile spațiale și temporale (de granițe și timp) în materie de comunicații au fost mult reduse, informațiile pot fi prelucrate, stocate și transferate rapid iar prețurile serviciilor legate de tranferul informației sunt în continuã scãdere.

Entuziaștii societãții informaționale au descoperit mijloacele prin care au creat o comunitate, o lume virtualã, pentru a contrabalansa constrângerile societãții industriale. Pe de altã parte, scepticii deplâng prãpastia de cunoștințe între elitele informaticii și grupurile dezavatajate social și criticã slaba calitate a datelor pe mereu congestionatele autorute ale informației.

Unicul mod de a obține acceptarea din partea oamenilor este dezvoltarea competențelor la nivel mediu si accesul democratic la informații.

Existã astãzi un larg consens în a se considera de cãtre academicieni, politicieni și oameni de afaceri cã progresul în domeniul tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor va afecta în mod substanțial structura societãții umane. Societatea informaționalã nu numai cã a deschis noi canale de comunicație între oameni ci are un impact important asupra modului în care trãim, invãțãm, muncim, consumãm, interacționãm cu administrația și ne petrecem timpul liber.

Având în vedere impactul noilor tehnologii asupra societãții, educația și perfecționarea joaca un rol crucial în familiarizarea oamenilor cu schimbarea.

Tranziția cãtre societatea informaționalã, globalizarea, progresul științific și viteza sa nebunã, toate acestea fac ca oamenii sã fie confruntați cu o avalanșã de informații. În societatea informaționalã individul este asaltat de un flux uriaș de informații. Usurința în utilizarea rețelelor informaționale și cunoașterea conținutului bazelor de date reprezintã însușiri de bazã pentru contemporanul erei informaționale.

2.2 Concepte de baza ale tehnologiei informatiei

Aspecte generale privind prelucrarea automata a datelor

Orice domeniu de activitate cere o cunoastere rapida si complexa a realitatii, în scopul luarii unor decizii operative, oportune si fundamentate pe cerintele legilor obiective ce actioneaza în societate, se impune folosirea pe scara larga a mijloacelor informatice. Aceasta cerinta a izvorât din sporirea însemnata a volumului de informatii, fapt care a condus la scaderea operativitatii în luarea deciziilor. Orice decizie are la baza informatii ce se obtin din prelucrarea unor date culese despre obiectul activitatii respective.

Date si informatii:

datele – privesc evenimente primare, colectate din diverse locuri, nedefinite sau neorganizate într-o forma care sa stea la baza luarii deciziilor;

informatiile – sunt mesaje obtinute prin prelucrarea datelor; aceste mesaje trebuie sa fie concise, actuale completate si clare, astfel încât sa raspunda cerintelor informationale în scopul carora au fost prelucrate datele.

Prelucrarea datelor se poate realiza manual sau cu ajutorul echipamentelor electronice de calcul. Prelucrarea automata a datelor presupune atât resurse materiale (echipamente electronice de calcul), cât si umane (operatori, programatori), organizate într-o forma care sa permita functionarea acestora ca un ansamblu unitar; aceasta orma poarta denumirea de sistem de prelucrare automata a datelor (SPAD).

Dintre transformarile cele mai importante se pot enumera:

1. Generarea: reprezinta operatia prin care se obtin date primare (sursa);

2. Culegerea si pregatirea: Forma initiala a datelor difera de forma sub care acestea intra în prelucrare.

3. Prelucrarea datelor în scopul obtinerii diferitelor rezultate se face cu ajutorul functiilor: sortarea, clasificarea, compararea, analiza, sintetizarea, calcularea.

4. Furnizarea datelor. Pe parcursul prelucrarii, forma în care sunt datele, de cele mai multe ori nu corespunde cerintelor celui care asteapta rezultatele (beneficiarul). Se impune deci necesitatea furnizarii rezultatelor într-o forma clara, astfel încât sa nu existe probleme de întelegere sau de interpretare eronata a lor.

5. Pastrarea datelor se face în colectii de date alcatuite dupa reguli bine definite, în vederea unor prelucrari ulterioare. Asupra unei astfel de colectii se poate actiona prin una dintre functiile: validarea datelor, regasire, modificare, distrugere.

6. Transmiterea (comunicarea) datelor se refera la modul în care datele trec de la o etapa la alta pe parcursul prelucrarii

Tehnologia informatiei (TI) – reprezinta normele si procedeele de colectare, memorare, transmitere si prelucrare a datelor, în vederea obtinerii rezultatelor scontate, cu ajutorul calculatorului electronic.

Retele informationale (LAN, MAN, WAN, GAN)

Retea (Network) – reprezinta un grup de doua sau mai multe calculatoare conectate împreuna. Calculatoarele dintr-o retea sunt numite noduri. O retea de calculatoare da posibilitatea utilizatorilor de a partaja fisierele, aplicatii, imprimante, de a folosi produse soft multiutilizator, de a face un grup de calculatoare sa lucreze ca o echipa.

În functie de aria de întindere, retelele se pot clasifica:

Local Area Network (LAN) – retea locala, în care calculatoarele sunt localizate foarte aproape unele de altele, în aceeasi întreprindere sau cladire;

Metropolitan Area Network (MAN) – retea metropolitana, se întinde pe teritoriul unui oras;

Wide Area Network (WAN) – retea de larga acoperire: comunicare între calculatoarele aflate la o distanta foarte mare unele de altele (chiar si în alta tara);

Global Area Network (GAN) – retea globala, este reteaua care cuprinde toata lumea, legând între ele calculatoarele de pe întreg globul. Cea mai renumita retea GAN este Internetul.

Exista retele în cadrul carora statiile de lucru nu sunt constituite decât din monitoare si tastatura fara a avea un hard propriu, ele transmitând toate datele serverului, fara a face nici o operatiune proprie în afara consultarii/încarcarii datelor de la monitor/tastatura. Acestea poarta denumirea de terminale neinteligente. În cazul în care acestea dispun de procesor propriu si fac o serie de operatii cu resursele proprii poarta denumirea de terminale inteligente.

Din punct de vedere al asezari calculatoarelor într-o retea, sunt cunoscute urmatoarele topologii de retea:

a) b) c)

a) magistrala (bus) – calculatoarele sunt asezate analog cu locurile dintr-un autobuz;

b) stea (star) – asezate sub forma de stea a calculatoarelor;

c) inel (ring) – calculatoarele sunt asezate în cerc;

Avantajele utilizarii calculatoarelor în retea:

1. permite partajarea datelor;

2. realizeaza o comunicare mai rapida între oameni;

3. se pot realiza videoconferinte;

4. reducerea costului;

5. ofera posibilitatea pentru anumite persoane de a lucra acasa (teleworking).

Intranet, Extranet

Intranetul este o retea privata de comunicare, întâlnita în interiorul unei companii. Cuvântul Intranet este format din prefixul intra corespunzator termenului de interior si a termenului net ce este folosit în general pentru termenul de retea.

Diferenta dintre Intranet si Internet este aceea ca reteaua Intranet este o retea privata si interna a unei companii, în timp ce Internetul este o retea globala de calculatoare interconectate, accesibila tuturor persoanelor.

Extranetul este o extensie a unei retele Intranet ce permite comunicarea între anumite institutii si a oamenilor din aceasta retea Extranet, în cele mai multe cazuri oferind un acces limitat la reteaua Intranet a acestor organizatii.

Cuvântul Extranet este format din prefixul extra corespunzator termenului exterior si a terminalului net ce este folosit în general pentru termenul de retea. Extranetul este o extensie a unei retele Intranet ce permite comunicarea între anumite institutii si a oamenilor din aceasta retea Extranet, în cele mai multe cazuri oferind un acces limitat la reteaua Intranet a acestor organizatii.

Internetul

Internetul este o retea globala de computere care leaga guverne, universitati, companii si multe alte retele si utilizatori; Internetul nu este proprietatea nici unei firme si nu este coordonat de nici o firma; un sistem de dezvoltare foarte rapida care cuprinde computere interconectate si care faciliteaza serviciile de transfer de date cum ar fi posta electronica, Word Wide Web, transferul de fisiere;

Cele mai importante servicii oferite de Internet sunt:

Word Wide Web (WWW) – serviciu multimedia, este un sistem de server-e Internet care permite lucru cu documente formatate special într-un limbaj numit HTML (Hyper Text Markup Language) ce permite grafica si legaturi hiperlink.

E-mail (posta electronica) – trimiterea si primirea de mesaje în format electronic pe Internet;

Chat – conversatie în timp real pe Internet între doua sau mai multe persoane, prin introducerea textelor pe calculator;

FTP (File Transfer Protocol)- serviciu care da posibilitatea utilizatorilor de a transfera de la un calculator aflat in Internet, care se numeste remote host, pe calculatorul local. FTP este cea mai folosita metoda pentru transferul fisierelor, indiferent de tipul si dimensiunea acestora, de la un computer la altul, prin intermediul Internetului.

Utilizarea telefonului pentru conectarea la Internet

Pentru a se executa o conectare la Internet (folosind linia telefonica) este nevoie de:

1. Modem – este un dispozitiv electronic ce permite calculatoarelor sa trimita informatii pe distante mari cu ajutorul legaturilor telefonice standard. Informatiile prelucrate de calculator sunt stocate digital, în timp ce informatiile transmise prin liniile telefonice sunt transmise sub forma de unde analogice. Modemul face conversia datelor dintr-o forma în alta;

2. Linia telefonica – prin intermediul careia se va realiza conectarea;

3. Providerul de Internet (ISP – Internet Service Provider) este cel care detine un contract de oferire a serviciilor de Internet si care ofera posibilitatea accesarii Internetului cu plata serviciilor doar pâna la sediul acestuia.

Pentru conexiunea la Internet prin cablu telefonic se pot folosi mai multe tipuri de conexiuni (tehnologii de comunicatie):

Integrated Services Digital Network (ISDN) – este un standard mondial pentru transmiterea digitala de semnal telefonic si servicii de date catre utilizatori particulari, scoli si birouri. Transmite date în semnal digital fara a fi necesar modemul;

Public Switched Telephone Network (PSTN) – este reteaua telefonica, constituita pentru a transmite sunete, în format analogic. Pentru a realiza conexiunea calculatorului la reteaua PSTN este nevoie de un modem.

Asymetric Digital Subscriber Line (ADSL) – înseamna linie asimetrica de legatura. Asimetric se refera la faptul ca viteza de primire a datelor este diferita de viteza de trimitere a datelor, fiind rentabil pentru cei care vor mai mult sa consulte decât sa trimita informatii pe internet. ADSL suporta o viteza de pâna la 1,5 Mbps la primire si o viteza de pâna la 384 Kbps la trimitere.

Software

Software-ul, sau pe scurt softul, reprezinta programele ce se executa pe un calculator. El include atât sistemul de operare, cât si editoarele de texte, programele de grafica, bazele de date, programele de conectare la retea, limbajele de programare, jocurile, s.a.m.d.

Un sistem de calcul nu poate sa prelucreze datele fara sa fie programat. Un program consta dintr-o succesiune de instructiuni ce converg catre solutia problemei ce trebuie sa fi rezolvata.

Exista doua categorii de programe:

Programe de sistem – coordoneaza modul în care lucreaza componentele sistemului si ofera asistenta în functionarea programelor de aplicatii. Acestea alcatuiesc software de baza.

Programe de aplicatii – destinate rezolvarii unor probleme specifice unei aplicatii. Ele alcatuiesc software de aplicatii.

Sistemele de operare sunt organizate pe doua nivele:

fizic – mai apropiat de hardware cu care interfereaza printr-un sistem de întreruperi.

logic – mai apropiat de utilizator, interferând printr-un sistem de comenzi, limbaje de programare, utilitare.

Functiile sistemului de operare

Gestiunea prelucrarilor – ofera posibilitati de pregatire si lansare în executie a programelor de aplicatie. Pentru aceasta, sistemul de operare trebuie sa dispuna de:

un editor de texte, pentru introducerea si modificarea unui program sursa (program scris întrun limbaj de programare);

un translator pentru limbajul de programare folosit (asamblor, compilator, interpretor), pentru traducerea instructiunilor din programul sursa într-un limbaj recunoscut de sistemul de calcul (program obiect).

un editor de legaturi pentru realizarea de legaturi între modulele obiect în vederea construirii structurii pe segmente, necesare executiei programelor (program direct executabil).

Gestiunea resurselor – identificarea programelor ce se executa, a necesarului de memorie, a dispozitivelor periferice si a cerintelor privind protectia datelor.

Gestiunea fisierelor – realizeaza separarea fisierelor încarcate în memorie si grupeaza fisierele pe diferiti utilizatori.

Facilitati puse la dispozitia utilizatorului referitor la compresia datelor, sortarea, interclasarea, catalogarea si întretinerea bibliotecilor prin programele utilizator disponibile

Planificarea executiei lucrarilor dupa anumite criterii (timp de executie, prioritati etc.) astfel încât unitatea centrala sa fie utilizata eficient.

Coordonarea executiei simultane a mai multor programe, prin urmarirea modului de executare a instructiunilor, depistarea si tratarea erorilor, lansarea în executie a operatiilor de intrare/iesire.

Asistarea executiei programelor de catre utilizator, printr-o interfata prietenoasa, atât la nivel hardware, cât si la nivel software.

2.3 Utilizarea tehnologiei informatiei în viata de zi cu zi

Calculatoarele la serviciu

În general calculatoarele sunt mai eficiente decât oamenii, în domeniile ce necesita un volum mare de calcule, datorita rapiditatii cu care efectueaza aceste calcule si a preciziei cu care le realizeaza.

Utilizarea calculatoarelor în diferite domenii de activitate:

Domeniul administrativ (inclusiv cel guvernamental) – calculatoarele sunt folosite în

numeroasele actiuni decizionale, pentru emiterea pasapoartelor, precum si pentru colectarea taxelor, fara a mai fi nevoie sa se astepte în fata unui ghiseu pentru a plati aceste taxe. Într-un sens mai larg, exista dezbateri daca, datorita calculatorului, vom ajunge de la democratia reprezentativa la democratia participativa. A aparut conceptul de vot electronic prin care oamenii pot vota cu ajutorul calculatoarelor, fara a mai fi nevoie sa se deplaseze la centrele de votare;

Mediul de afaceri – reprezinta un domeniu în care calculatoarele capata o tot mai larga

aplicabilitate datorita rapiditatii cu care trebuie luate deciziile, a cantitatii mari de informatii ce pot influenta aceste decizii, precum si a volumului de date ce se vehiculeaza. Exemple de aplicatii care sunt folosite în mediul de afaceri:

CAD – Proiectarea asistata de calculator;

EIS – Sistem Executiv Informational;

Procesare de text – Word;

Calcul tabelar – Excel;

MIS – Sistem Informational de Management;

Servicii bancare online;

Aplicatii de E-mail (Yahoo);

Aplicatii de navigare pe web (Internet Explorer).

3. Aviatie si transporturi – pentru dirijarea traficului, emiterea de bilete etc;

4. Domeniul bancar – calculatoarele au o foarte mare utilizare, fiind folosite pentru calculul dobânzilor, înregistrarea depozitelor, înregistrarea depozitelor sau a creditelor acordate, crearea si gestionarea bazei de date a clientilor, serviciul e-Banking (putem face plati, inclusiv facturi de telefon, lumina etc, transferuri, depozite bancare, schimburi valutare sau putem afla situatia conturilor bancare sau contului de card, fara a ne deplasa la banca, pe internet sau prin telefonul mobil. Cu alte cuvinte, ne putem consulta conturile bancare si putem face chiar noi operatii bancare, direct de la calculator, fara ajutorul unui consilier bancar).

5. Domeniul medical – pe lânga întocmirea unei baze de date a pacientilor, calculatoarele au întrebuintari complexe fiind utilizate cu mare precizie în urmarirea anesteziilor si în laboratoarele de analize. Calculatoarele sunt folosite pentru a coordona folosirea ambulantelor astfel încât acestea sa poata raspunde cât mai prompt diferitelor cerinte;

6. Domeniul educational – cu ajutorul calculatorului se poate învata de acasa fara a mai fi nevoie de deplasarea catre o institutie de învatamânt si fara a depinde de un anumit program.

Educatia cu ajutorul calculatorului se numeste CBT (Computer Based Training). Exemple de aplicatii folosite în acest domeniu: programe de calcul tabelar si editare de text; programe de prezentare sau desen; aplicatii de pregatire pe computer; baze de date; aplicatii de navigare pe web.

CBT are avantaje si dezavantaje:

Avantajele sunt: se învata în ritmul propriu, autoimpus; CBT poate fi facuta pe Internet acasa sau la serviciu; materialul CBT poate fi accesat în orice moment; nu este necesara participarea la nici un curs.

Dezavantaje sunt: nu se interactioneaza cu alti studenti; se comunica mai greu cu profesorul; motivarea se face mai greu.

Teleworking (munca acasa) – permite lucru de acasa fara a mai fi nevoie de deplasarea la sediul organizatiei pentru care se lucreaza.

Avantajele teleworking-ului sunt: reduce spatiul de lucru pentru organizatii; persoanele ce lucreaza acasa se concentreaza mai mult pe sarcina primita, deoarece se stie faptul ca, în cadrul firmei apar mereu noi sarcini, astfel încât unele dintre ele pot fi ignorate sau amânate; existenta unui program flexibil

Dezavantajele sunt: se reduc relatiile interumane si este mai greu de lucrat în echipa deoarece persoanele din echipa nu se cunosc foarte bine între ele; nu se creeaza o cultura de firma, ceea ce este un lucru deosebit de important.

Posta electronica (E-mail). Posta electronica a devenit o modalitate foarte folosita de comunicare si trimitere a mesajelor. Acestea pot fi trimise în format electronic de la un computer la altul, folosind o retea de conectare a computerelor sau prin sisteme de linie telefonica. Posta electronica este utilizata foarte mult datorita:

Costului redus – este mult mai ieftina trimiterea unui mesaj cu ajutorul postei electronice, decât modalitatea clasica de corespondenta;

Vitezei – transmiterea si primirea mesajelor se realizeaza aproape instantaneu, variaza în functie de viteza de conectare si de dimensiunea mesajului;

Accesibilitatii – se pot trimite si primi mesaje, oriunde si de oriunde, daca exista un calculator cu o conexiune la internet.

Avantajele folosirii postei elecronice sunt: transmiterea rapida catre orice loc din lume;

un mijloc ieftin si eficient de comunicare; permite folosirea de liste de distribuire a mesajelor;

foloseste instrumentul de gestiune a mesajelor.

Dezavantajle sunt:un fisier atasat poate contine un virus de computer; poate avea loc o supraîncarcare a cutiei postale; se pot produce erori si neglijente în folosirea Email-ului; probabilitatea mare de primire a mesajelor nefolositoare (SPAM);

Comertul electronic (E-commerce). Comertul electronic ofera posibilitatea realizarii de tranzactii comerciale, cumpararii si vânzarii de bunuri si servicii, folosind Internetul. Pentru comandarea unor produse pe Internet se acceseaza site-ul beneficiarului si se completeaza formularul de comanda. Produsele comandate pot fi platite ramburs sau online cu cartea de credit. Sistemele de plata acceptate si folosite depind de legislatia fiecarei tari.

Avantajele folosirii comertului electronic sunt: se pot comanda produsele dorite la orice ora din zi sau din noapte; se pot cauta produse din toate domeniile fara a mai fi nevoie sa se faca deplasarea dintr-un magazin în altul; puteti primi produsele acasa.

Dezavantajele sunt: desocializarea oamenilor; sisteme de plata nesigure; cumpararea produselor din magazine virtuale (cu consecinte asupra determinarii calitatilor reale ale produselor).

2.4 Elemente ale tehnologiei informației utilizate în domeniul bancar

Conform ultimelor statistici, in Romania, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei a acordat avizul pentru furnizarea instrumentelor de plata cu acces la distanta, de tipul aplicatiilor Internet Banking , Home Banking sau Mobile Banking. Astfel, principalele produse bancare de acest fel sunt :

Home Banking Systems (HBS) de tip electronic-banking furnizat de RoBank. Acest produs implica instalarea de catre banca a unei aplicatii software specializate pe calculatorul clientului.

AlphaLines este un produs de tip home banking,bazat pe conexiunea dial-up (telefonie fixa) furnizata de Alpha Bank Romania.Prin intermediul acestui produs,clientii institutionalizati sau individuali beneficiaza de conectare online de la propiile sedii la server-ul bancii.

Ebank furnizat de BankPost . Acest produs permite persoanelor fizice sau juridice efectuarea de plati,respectiv vizualizarea tranzactiilor efectuate prin acest serviciu sau de la ghiseele bancii atat pentru conturile deschise la sucursala ,cat si pentru conturile de card.

Ministerul Comunicatiilor si tehnologiei informatiei a acordat avize pentru furnizarea instrumentelor de plata cu acces la distanta pentru 10 banci, printre care : UniCredit,Raiffeisen Bank, Libra Bank,BRD, ING Bank, Banca Romana pentru Dezvoltare.

Serviciile bancare de plati la distanta iau o amploare din ce in ce mai mare, desi, la potentialul oferit de aceasta piata, pasii sunt de furnica, nu de urias. Ambii actori ai pietei, clienti si banci, ar putea replica „Am cu ce dar n-am cu cine“.

Internet-banking este un serviciu bancar care ofera posibilitatea realizarii online a unor operatiuni bancare in lei si valuta, de la distanta, pentru persoane fizice si juridice. Exista doua tipuri de sisteme de plati la distanta:

home-banking, care presupune instalarea pe calculatorul clientului a unor aplicatii speciale, care utilizeaza fie conexiune modem-modem, fie internet;

internet-banking, care presupune acces la serverul bancii.

Aceasta aplicatie permite oricarui client al bancii sa utilizeze internetul pentru a obtine informatiile dorite si pentru a efectua o gama complexa de operatiuni bancare. Economia de timp, disponibilitatea, costurile reduse chiar si la jumatate, controlul si securitatea maxima sunt elementele pe care mizeaza bancile pentru a-si convinge clientii de avantajele serviciului internet- banking. Pentru dezvoltarea acestui serviciu, bancile trebuie sa faca primul pas. Instalarea unei platforme de internet-banking reprezinta o investitie mare chiar si pentru o banca, iar bancherii, asa cum se stie, nu ar cheltui fara sa obtina beneficiu, material sau moral. Increderea bancilor in capacitatea clientilor de a utiliza acest serviciu astfel incat investitia sa se amortizeze in termenii stabiliti depinde de gradul de informatizare al societatii romanesti si de modul in care societatea, in ansamblu, este apta din punct de vedere informational sa utilizeze acest serviciu, aducand, pe termen mediu, castigul asteptat de banci.

Pe masura ce creste numarul de clienti ai internetului, sporeste si numarul de clienti ai internet-bankingului, suportul electronic fiind un factor determinant. Si, cum numarul de internauti creste, o parte a sectorului bancar a inceput sa-si ia in serios rolul de promotor al serviciilor electronice. Bancile care se intrec in oferirea celor mai rapide si, in acelasi timp, a celor mai sigure mijloace de acces la tranzactii online, oricand si oriunde exista un calculator conectat la internet, au facut investitii importante. Bancherii au inteles ca cererea de servicii bancare electronice va fi in continua crestere, lucru ilustrat de cresterea exponentiala a numarului de utilizatori si a sumelor tranzactionate electronic si, ca urmare, ofera noi platforme de internet-banking. In luna mai a.c., 5,8 milioane de romani au accesat internetul cel putin o data, conform monitorizarii efectuate continuu de Trafic.ro pe majoritatea site-urilor web din Romania.

Capitolul 3 E-banking BRD

3.1 Prezentarea societății bancare BRD. Istoric și evoluție

Momentul istoric al înființării. Banca Romană pentru Dezvoltare-SA (BRD) și-a început activitatea în 1990 conform Hotărârii de Guvern nr 1178/2.11.1990 apărută în Monitorul Oficial nr 132.

Banca, ca și societate pe acțiuni, își desfășoară activitatea în baza Legii nr 31/1990 care se referă la societățile comerciale, conform Ordonanței de Urgență nr 99/2006 ce vizează instituțiile de credit și adecvarea capitalului și în baza altor norme legale.

Ideile principale care se desprind din statutul BRD care se regăsesc în hotărâre sunt:

BRD – S.A. este înființată ca societate pe acțiuni, își desfășoară activitatea în baza prevederilor aflate în vigoare în România, acționând ca persoană juridică, conform prevederilor din statut;

Din momentul înființării și odată cu publicarea documentelor de constituire în Monitorul Oficial, durată de desfășurare a activității băncii va fi de 99 de ani.

Obiectul de activitate îl reprezintă:

– Vânzarea de servicii de creditare pentru diverse activități: de investiții, de producție, activitate comercială și de prestări de servicii;

– Efectuarea de operațiuni și servicii bancare pentru susținerea proiectele de investiții economice și financiare ale statului; acestea provin, integral sau parțial, din surse de la buget și din împrumuturi în valută de la băncile de dezvoltare internaționale, instituții financiare și de la alte bănci.

În îndeplinirea sarcinilor sale banca stabilește norme cu privire la creditare, garanții asiguratorii și recuperarea datoriilor băncii, încasări și plăți, tranzacții de schimb valutar, alte servicii bancare și exercitarea controlului asupra desfășurării activității.

Conducerea și administrarea băncii este asigurată de către Membrii Consiliului de Administrație, în număr de 11, ei fiind aleși în cadrul Adunării Generale a Acționarilor.

La conducerea unei societăți bancare trebuie să se afle minim două persoane, respectiv președintele și/sau înlocuitorul acestuia, în conformitate cu legile bancare.

Data de începere a anului financiar bancar este 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie.

Confidențialitatea este o prevedere fundamentală în cadrul funcționării BRD, toți angajații fiind obligați să nu divulge informații profesionale (secret profesional).

Principalele etape și evoluție. Nașterea băncii are loc odată cu înființarea Societății Naționale de Credit Industrial în 1923, unde statul avea 20% din totalul acțiunilor, BNR 30% și restul de acționari era compus dintr-un grup de oameni de afaceri. Obiectul inițial de activitate era susținerea și dezvoltarea sectorului industrial din țara noastră.

În 1948, Societatea Națională de Credit Industrial devine Bancă de Credit pentru Înveștii conform Legii naționalizării din anul respectiv.

În anul 1957 după schimbările ce au avut loc în sistemul financiar, Banca de Credit pentru Investiții, care apoi își schimbă numele în Bancă pentru Înveștii, obține monopolul absolut în țara noastră pentru investițiile pe termen mediu și lung în toate sectoarele industriale, mai puțin în agricultură și industria alimentară; marea majoritate a finanțărilor din această perioadă realizate de Bancă de Înveștii provin din partea Băncii Mondiale.

Când monopolul acesta a încetat, în anul 1990, Banca de Înveștii predă activele și pasivele noii bănci înființate, ca societate pe acțiuni, Băncii Române pentru Dezvoltare care devine astfel bancă comercială, noua bancă fiind autorizată să activeze în toate domeniile.

În decembrie 1998 are loc privatizarea BRD-ului, grupul francez Société Générale cumpără de la statul român un pachet de acțiuni, devenind astfel acționar majoritar în proporție de 51%.

Fondul Proprietății de Stat vinde, în anul 1999, Băncii Europene de Dezvoltare (BERD) 4,99% din capitalul social al BRD

BRD devine o forță pe piața bancară românească, în consecință în 2001 începe să fie listată la Bursă de Valori București, în prima categorie, în scurt timp fiind printre cele mai tranzacționate societăți la bursă.

În anul 2003 are loc o schimbare de brand, banca numindu-se acuma BRD-GroupeSociété Générale, consolidând astfel poziția sa, făcând mai vizibilă identitatea Grupului – mamă.

Groupe Société Générale achiziționează în 2004 acțiuni de la statul român în cadrul BRD, mărindu-și astfel pachetul majoritar ajungând de la 51% la 58,32%.

BRD-Groupe Société Générale este în zilele noastre una dintre cele mai puternice bănci din România, este a doua bancă după activele bancare deținute și deține a doua capitalizare la Bursă de Valori București, este prezentă în toate orașele țării printr-o rețea largă de agenții, are peste 2.6 milioane de clienți și un număr de 2.3 miliarde de carduri, în cadrul instituției lucrând peste 9500 de profesioniști.

Forma și structura acționariatului. BRD este constituită ca o societate pe acțiuni, cu capital majoritar privat-străin, Société Générale deținând o pondere de aproximativ 60% din totalul acțiunilor.

Grupul Société Générale este unul din primele grupuri de servicii financiare din Franța și din Europa, după capitalizarea să bursieră.

La 31 decembrie 2009, structura capitalului era următoarea:

Capitalul social subscris al BRD este de 696.901.518 lei, împărțit în 696.901.518 acțiuni nominative, fiecare acțiune valoarea nominală de 1 leu fiecare.

Acțiunile sunt emise în formă dematerializată și evidențiate prin înregistrarea în registrul acționarilor Băncii ținut de o societate de registru independent privat.

Obiectul de activitate. Activitatea principală a Băncii este:” Alte activități de intermedieri monetare” a€“ cod CAEN 6512 și domeniul principal este a€œIntermediere monetară” cod- CAEN 651. Obiectul de activitate al Băncii îl constituie:

A) acceptarea de depozite;

B) contractarea de credite, operațiuni de factoring și scontarea efectelor de comerț, inclusive forfetară;

C) emiterea și gestiunea instrumentelor de plată și de credit;

D) plăți și decontări;

E) transferuri de fonduri;

F) emiterea de garanții și asumarea de angajamente;

G) tranzacții în cont propriu sau în contul clienților cu instrumente monetare negociabile (cecuri, cambia, bilete la ordin, certificate de depozit);

H) tranzacții în cont propriu sau în contul clienților cu titluri de stat;

I) tranzacții în cont propriu sau în contul clienților cu metale prețioase;

J) tranzacții în cont propriu sau în contul clienților cu valută;

K) acționarea ca agent custode pentru valorile mobiliare;

L) desfășurarea de activități de depozitare pentru fonduri deschise și societăți de investiții;

M) închirierea de casete de siguranță;

N) consultanță financiar-bancară;

O) operațiuni de mandate.

3.2 Servicii de la distanța oferite de BRD

Cele trei servicii bancare la distanță puse la dispoziție de BRD oferă clienților posibilitatea de a efectua o gamă diversificata de operațiuni bancare fără a fi necesară deplasarea la bancă:

BRD-Net. Soluția tranzacțională securizată de Internet Banking ce permite consultarea conturilor și efectuarea de tranzacții.

Mobilis. Serviciu de bancă la distanță, oferind acces la conturile deschise la BRD prin telefonul mobil.

Vocalis. Apelând Vocalis clienții pot consulta soldul unui cont, pot efectua transferuri sau pot primi informații detaliate despre alte produse și servicii ale Băncii.

Peste 100.000 de clienți ai BRD-Groupe Société Générale utilizeazã, începând din 2004, serviciul de internet-banking BRD-NET, dedicat persoanelor fizice și persoanelor fizice autorizate. BRD@ffice, serviciul de internet-banking dedicat persoanelor juridice, a fost lansat în 2007 și are deja peste 4.000 de clienți.

Mobilis este un canal de distribuție bancar ce oferã utilizatorilor posibilitatea accesãrii conturilor curente deschise la BRD-Groupe Société Générale prin intermediul unui telefon mobil, 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Acesta este disponibil pentru utilizatorii de telefonie mobilã Orange și Vodafone. În prezent, banca are aproximativ 20.000 de abonați la acest serviciu.

Vocalis este serviciul vocal de consultare a soldului contului, de efectuare de viramente prin telefon, efectuare de scoring pentru creditele de consum (preacceptarea cererilor de credit) și de furnizare a informațiilor cu privire la oferta de produse și servicii. „BRD-Groupe Société Générale considerã cã bancă la distanțã este un important canal de distribuție a produselor și serviciilor bancare.

Evoluția numãrului de utilizatori demonstreazã preocuparea BRD de a învești în tehnologie, pentru a-și putea adapta serviciile la cerințele clienților. Adãugarea de noi funcționalitãți, optimizarea celor existente și, nu în ultimul rând, promovarea serviciilor de bancã la distanțã vor atrage, cu siguranțã, un numãr din ce în ce mai mare de utilizatori.

BRD a adoptat, pentru fiecare dintre cele 2 servicii de internet-banking, cele mai avansate metode de securizare a comunicației și de conectare la site. Astfel, accesul la BRD-NET este permis pe bazã de user și parolã confidențialã, iar criptarea este SSL 128 biți pentru comunicația client-server, cu autentificare a serverului prin certificate de securitate VeriSign.

La serviciul BRD@ffice, accesul se face pe bazã de user și parolã generatã de un dispozitiv al digipass/acces pe bazã de semnãturã electronicã. Criptarea SSL 128 biți pentru comunicația client-server se face cu autentificare a serverului prin certificate de securitate VeriSign.

Suplimentar, sistemul deconecteazã automat un utilizator dupã 5 minute de inactivitate, iar accesul este restricționat dupã 3 încercãri eronate de identificare pe site.

Prin intermediul Mobilis, abonatul desfãșoarã operațiuni bancare securizate cu ajutorul unui sistem de coduri care îl protejeazã împotriva oricãrei utilizãri frauduloase a serviciului. Clientul este identificat de sistem într-o manierã unicã, fiind singurul purtãtor al semnãturii bancare. Accesul la funcționalitãțile tranzacționale ale serviciului Vocalis se face pe baza unui cod unic de utilizator și a unei parole definite de client în momentul semnãrii cererii de aderare. Suplimentar, teleconsilierii BRD pot identifica clienții pe baza unor date personalizate.

1 BRD@ffice. BRD@ffice este un serviciu de internet banking cu funcționalități complexe, în condiții de maximă securitate și mobilitate. Abonamentul lunar pentru acest serviciu este de 10 euro. Beneficiile oferite de BRD@ffice:

Mobilitate maximă: Clienții pot avea acces la conturile lor de la orice calculator conectat la internet; 24h/24 în contact cu banca – 7 zile din 7, 24 ore din 24 clienții pot fi în contact cu bancă și pot obține informații utile prin intermediul BRD@ffice.

Simplitate: Clienții își pot gestiona conturile și ordonă operațiuni prin simpla accesare a adresei www.brdoffice.ro.

Deplină securitate și confidențialitate: BRD folosește cele mai avansate sisteme de securizare pentru confortul clienților.

Funcționalități complete: Clienții au acces la întreaga gamă de operațiuni curente ce nu implica utilizarea banilor cash.

Acces diferențiat: Clienții hotăresc ce opțiuni vor fi disponibile pentru fiecare dintre angajații firmei pe care o conduc.

Instrumente de control: clienții pot controla activitatea utilizatorilor desemnați ai acestui serviciu și au decizia finală referitoare la tranzacțiile efectuate.

Un serviciu mai ieftin: Clienții care utilizează BRD@ffice beneficiază de avantaje tarifare comparativ cu operațiunile bancare realizate prin intermediul altor canale (la ghișeu sau prin telefon) și de extrase de cont gratuite, indiferent de frecvență sau momentul solicitării acestora.

2 Mobilis. Folosind Mobilis, clienții pot beneficia de următoarele servicii:

Recepționa informații privind soldul conturilor tale (suma disponibilă și limita de credit);

Realiza transferuri între conturile menționate în contractul încheiat cu banca;

Efectua plăți de facturi către beneficiarii indicați de bancă;

Efectua reîncărcarea contului Prepay;

Recepționa mesaje de atenționare care să te avertizeze cu privire la modificările care au loc în conturile tale;

Recepționa informații utile despre produsele și serviciile BRD și despre cursurile valutare.

Beneficiază de avantajele unei conexiuni permanente cu bancă:

Mobilitate. Cu MOBILIS ești în legătură cu BRD, peste tot în România unde operatorii Orange și Vodafone au acoperire, dar și în străinătate, în rețelele operatorilor cu care exista acorduri de roaming.

Practic. Cu MOBILIS nu mai depinzi de orarul de funcționare al băncii. 24 de ore din 24, 7 zile din 7, MOBILIS îți oferă posibilitatea de a transmite instrucțiuni băncii sau de a obține informații utile desfășurării activităților curente.

Sigur. Cu MOBILIS desfășori operațiuni bancare securizate cu ajutorul unui sistem de coduri care te protejează împotriva oricărei utilizări frauduloase a serviciului. Ești identificat de sistem într-o manieră unică, fiind singurul purtător al semnăturii bancare.

Ergonomic. Un meniu simplu te conduce direct către operațiunea pe care dorești să o efectuezi.

3 Vocalis.BRD oferă clienților o alternative comodă în relația cu banca. Pentru a afla și a beneficia de toate facilitățile serviciului Vocalis se pot folosii următoarele numere de telefon: 0800 803 803 (număr TelVerde gratuit în rețeaua Romtelecom); 021/302 61 61 (număr apelabil din orice rețea de telefonie); BANCA – *22622 (număr cu tarif normal, apelabil din rețelele de telefonie Orange sau Vodafone).

Beneficiile serviciului Vocalis:

posibilitatea aflării de informații cu privire la oferta de produse și servicii;

pre acceptare credite;

aflare informații cu privire la sumele sosite prin Western Union și îndrumarea clienților spre cea mai apropiată unitate pentru ridicarea acestora.

programare de întâlniri cu un consilier de clientelă

emitere carduri on-line

posibilitatea consultării de informații personalizate* referitoare la produsele și serviciile deținute;

aderarea la Serviciile Mobilis, BRD-NET și Vocalis;

subscriere Pachete

modificarea condițiilor contractuale inițiale pentru Mobilis și BRD-NET;

deblocarea codului PIN Mobilis;

blocarea cardului în cazul pierderii/furtului acestuia sau deblocarea acestuia.

3.3 E-banking de la BRD

Serviciul BRD-NET va permite:

Să obțineți informații cu privire la SOLDUL conturilor dumneavoastră sau DETALII legate de operațiunile efectuate în acestea cu un istoric de 45 zile.

Să efectuați VIRAMENTE între propriile conturi sau către terți în sistem inter și intră bancar.

Să obțineți orice tip de INFORMAȚIE despre BRD – Groupe Société Générale și în special, despre produsele și serviciile oferite, printr-un simplu click pe logo-ul BRD din partea stângă sus a ecranului.

Pentru a accesa BRD-NET este suficient să dispuneți de un calculator, o conexiune Internet și, bineînțeles, să subscrieți la serviciu prin intermediul unității unde este deschis contul din care doriți să vi se perceapă abonamentul aferent utilizării serviciului BRD-NET.

A. Transmiterea datelor. În zilele lucrătoare, ordinele sunt tratate în aceeași zi la ore diferite în funcție de momentul introducerii și de tipul de transfer. Astfel:

ordinele sunt preluate spre execuție la intervale de 3 ore: 8:00, 11:00, 14:00, 17:00 și 20:00, în zile lucrătoare.

ordinele intrabancare vor fi tratate în ziua lucrătoare curentă.

ordinele interbancare transmise înainte de ora 11:00 vor fi tratate în ziua lucrătoare curentă, în cazul depășirii acestei transe execuția fiind reportata pentru ziua lucrătoare următoare.

ordinele trimise după ora 20:00, operațiunile vor fi tratate în ziua lucrătoare următoare la ora 8:00.

B. Actualizarea datelor. Actualizarea informațiilor despre starea conturilor este realizată în zilele lucrătoare și nelucrătoare, astfel:

extrasul de cont valabil la sfârșitul zilei anterioare este actualizat în zilele lucrătoare la ora 8:00;

operațiunile realizate pe parcursul unei zile lucrătoare/nelucrătoare sunt actualizate la intervale de 3 ore, momentele orientative de actualizare fiind orele 10, 13, 16, 19 și 22 ale fiecărei zi.

C. Istoric. Istoricul operațiunilor pe conturi ce pot fi consultate prin BRD-NET acoperă o perioadă de 45 de zile. La prima conexiune sau în cazul adăugării unui cont, nici o operațiune executată înainte de a adera la serviciu, respectiv înainte de adăugarea contului, nu apare în paginile site-ului.

D. Securitatea informațiilor.

1. Codul de utilizator și parola. Accesul dumneavoastră pe site este protejat prin Codul de Utilizator și Parola pe care le introduceți în ecranul intitulat "Identificare" (introducerea acestor date se efectuează în protocol securizat).

Codul de Utilizator și Parola sunt indispensabile utilizării serviciului de Internet Banking și trebuie să fie cunoscute numai de dumneavoastră. Le veți utiliza ori de câte ori vă veți conecta la contul/conturile dumneavoastră în vederea consultării soldurilor sau efectuării de viramente. Codul de Utilizator vă este atribuit de banca prin intermediul "Fisei de Aderare la BRD-NET" iar Parola vă va fi transmisă prin e-mail la adresa pe care ați indicat-o cu ocazia aderării la BRD-NET, în ziua aderării, la sfârșitul zilei. Din motive de securitate vă recomandăm să schimbați Parola imediat după prima conexiune la acest serviciu.

În caz de pierdere, furt sau uitare a Parolei, puteți primi o nouă parolă prin prezentarea dumneavoastră la unitatea băncii unde ați semnat contractul unde, pe baza unei cereri, vi se va atribui o nouă Parolă. BRD-NET prevede 80 conexiuni ce pot fi efectuate cu aceeași Parola.
După atingerea acestei limite, este recomandată schimbarea Parolei prin intermediul site-ului tranzacțional accesând pagină: "Schimbare Parola".

Toate introducerile eronate de parolă sunt înregistrate. După 3 încercări nereușite, accesul este blocat, deblocarea intervenind după 24 de ore, printr-o procedură automată, în condițiile în care nu există alte tentative de accesare în acest interval.

2. Criptare SSL 128biti. Pentru criptarea datelor transmise intre BRD – Groupe Société Générale și utilizatorii BRD-NET folosim protocolul de securitate SSL 128biti. SSL 128 este în prezent cel mai puternic standard de securitate, care asigura confidențialitatea și integritatea datelor vehiculate prin Internet. Puteți verifica cu ușurință dacă vă aflați pe un site securizat: litera "s" trebuie să apară întotdeauna în bară de adresă a browserului dumneavoastră după "http". Prin urmare, adresa site-ului prin care vă aveți acces la conturi trebuie să înceapă cu: https: //www.brd-net.ro.

3. Deconectarea în siguranță. Că măsură de siguranță, sistemul utilizează o limită de 5 minute pentru realizarea unei acțiuni.În cazul reutilizării serviciului pe o perioadă mai mare de 5 minute, sesiunea de lucru se va închide și vi se va solicita o nouă identificare.

Când vreți să părăsiți BRD-NET, vă recomandăm să apăsați opțiunea "Sfârșit sesiune".

4. Verificarea autenticității site-ului. Atunci când treceți de la o pagină securizată (https) la una nesecurizată (http), browserul dumneavoastră va afișa un mesaj de avertizare. Nu introduceți Codul de utilizator și parola după primirea unui astfel de mesaj.

Când vă consultați conturile sau doriți să efectuați un transfer, verificați certificatul de securitate al site-ului:

Pentru Internet Explorer, din meniul File alegeți opțiunea Properties.

În fereastra care se deschide verificați dacă secțiunea "Connection" conține parametrii securizării utilizate: SSL 3.0, RC4 with 128 bit encryption (High). RSA with 1024 bit exchange.

Apăsați butonul "Certificates" și verificați dacă certificatul emis are caracteristicile: Issued to: www.brd-net.ro Issued by: Secure Server Certification Authority.

Verificați dacă fereastra "Certification Path" conține: VeriSign/RSA Secure Server CA și This certification is valid.

5. Evitarea fraudelor. Deși multe din informațiile referitoare la fraude computerizate și atacuri asupra utilizatorilor de servicii bancare online sunt exagerări sau dezinformări, există anumite cazuri în care fraudele sunt săvârșite.

Deoarece este imposibil pentru atacatori să obțină acces la site-urile bancare prin "ușa din fata", aceștia utilizează multiple tactici pentru a obține informațiile confidențiale ale utilizatorilor, de exemplu prin trimiterea de mesaje e-mail în numele băncii sau prin infectarea sistemului dumneavoastră cu diferiți viruși informatici.

Ca măsură simplă de securitate, vă recomandăm să nu comunicați parola nimănui. BRD – Groupe Société Générale sau orice altă autoritate nu vă va cere niciodată să dezvăluiți astfel de informații. Nu răspundeți la mesaje care vă cer informații personale sau financiare. Transmiteți aceste mesaje către BRD imediat pe adresa [anonimizat] sau sunând la 0800-803-803

Pentru a evita infectarea sistemului dumneavoastră cu viruși informatici ce ar putea sustrage informații sensibile pentru a le trimite eventualilor atacatori, asigurați-vă că utilizați un program antivirus si ca sistemul dumneavoastră este actualizat din punct de vedere al securității, având instalate cele mai recente îmbunătățiri aduse de producătorul sistemului de operare

Accesul la BRD-NET

Acces la conturi. Pentru a deschide zona securizată a site-ului care vă oferă acces la serviciile bancare pe care vi le oferă BRD-NET: click pe "Acces la conturi" în meniul din stânga paginii. Se afișează pagina de identificare in care veți introduce Codul de Utilizator și Parola atribuite de bancă; click pe "Validare" si se afișează toate mesajele transmise de BRD utilizatorilor serviciului.

Meniul afișat în partea stângă a paginii contine: Conturi, Transferuri și creare depozite, Servicii, Parola, Mesagerie, Pagina de întâmpinare, Sfârșit sesiune.

1. Conturi. Aceasta funcționalitate va permite să vizualizați, sub forma unui tabel, soldul tuturor conturilor predefinite cu ocazia aderării la serviciu. În cazul în care conturile sunt închise intervine ștergerea automată a acestora din profilul de utilizator BRD-NET. În situația închiderii contului suport al contractului BRD-NET, vă rugăm să solicitați definirea unui nou cont suport, din care să se poată percepe abonamentul aferent utilizării serviciului.

Informațiile care vă sunt puse la dispoziție sunt următoarele: tipul conturilor, numerele de cont în format IBAN, titularul conturilor, data soldului: reprezintă ultima dată a soldului trimisă de către back-office către site-ul BRD-NET sau data scadentă în cazul depozitelor, valuta conturilor, soldul conturilor.

Prin click pe link-ul existent pe Numerele de cont, se va afișa pagina "Detalii operațiuni" în care veți putea vizualiza descrierea operațiunilor efectuate pe contul selectat.
Aceasta pagina conține mai multe zone: o zonă în care se recapitulează toate informațiile legate de contul selectat; o zonă în care este calculat soldul disponibil valabil la data ultimei actualizări; o zonă prezentând operațiunile realizate în cont în intervalul de timp de la ultima actualizare a extrasului valabil la sfârșit de zi; o zonă în care este afișat soldul contului valabil la sfârșitul zilei anterioare; o ultimă zona ce conține detalii despre operațiunile executate pe acest cont în ultimele 45 de zile: data operațiunii – dată la care operațiunea a fost preluată spre execuție, data înregistrării – dată la care operațiunea a fost executată, detaliul operațiunii, suma operațiunii (debit/credit).

Prin click pe unul din titlurile tabelului, operațiunile vor fi sortate crescător/descrescător în funcție de informațiile conținute în coloana respectivă. Pentru a căuta o operațiune în funcție de criteriile propuse de banca faceți click pe "Căutare”.

2. Transferuri și creare depozite. Transferuri intre conturi Aceasta funcționalitate va permite să efectuați transferuri între conturile cu care ați aderat la serviciul BRD-NET.

Etapele efectuării unui transfer intre conturi:

Alegeți în câmpul Preselecție opțiunea "Transfer manual".

Completați formularul afișat în funcție de dorințele dumneavoastră.

Validați transferul, apăsând butonul "Validare".

Verificați corectitudinea datelor introduse în ecranul recapitulativ al cererii dumneavoastră de transfer.

Etapele efectuării unui transfer către beneficiari:

Alegeți în câmpul Preselecție opțiunea "Transfer manual".

Completați formularul afișat în funcție de dorințele dumneavoastră.

Validați transferul, apăsând butonul "Validare".

Verificați corectitudinea datelor introduse în ecranul recapitulativ al cererii dumneavoastră de transfer.

Site-ul BRD-NET va permite să vă salvați în lista de viramente favorite maximum 10 operațiuni.

Etape:

Alegeți în câmpul "Preselecție" opțiunea "Adăugare tranzacție predefinita".

Completați formularul afișat în funcție de dorințele dumneavoastră.

Validați transferul, apăsând butonul "Validare".

Verificați corectitudinea datelor introduse în ecranul recapitulativ al cererii dumneavoastră de transfer.

Istoric transferuri. Aceasta funcționalitate va permite să accesați lista viramentelor pe care le-ați efectuat. Informațiile care vă sunt puse la dispoziție sunt următoarele: data operațiunii, tipul conturilor și numerele de cont, beneficiarul transferului. Iv. Suma transferată, valută transferului. vi. Stătut Prin click pe link-ul Tipul conturilor și Numerele de cont vi se afișează un ecran ce conține toate detaliile aferente operațiunii selectate și care va da posibilitatea anularii acesteia.

Beneficiarii dumneavoastră. Funcționalitate care va permite să vizualizați lista și numerele de conturi ale beneficiarilor predefiniti la semnarea contractului de subscriere.
Beneficiarul poate fi client al BRD sau al oricărei bănci din România.

Pentru a avea mai multe informații despre un beneficiar, click pe "Numele" sau.

Creare depozite. Funcționalitate care va permite să ordonați constituirea unui depozit, prin transferul sumei dintr-un cont curent. Depozitele pot fi create doar din conturi curente, în valutele RON, EUR, USD și GBP, cu dobânda capitalizata pe perioada solicitată.

Sumele minime pentru constituirea depozitelor pot fi consultate la adresa www.brd.ro. Data de constituire a depozitului este ziua curentă pentru operațiunile introduse până în ora 17:00 și prima zi lucrătoare pentru operațiunile introduse după această oră sau în zile nelucrătoare.

Servicii. Rețeua unități va permite să cunoașteți coordonatele tuturor agențiilor.

Produsele noastre vă orientează către site-ul instituțional al BRD – Groupe Societe Generale unde puteți să consultați oferta de produse și servicii a băncii noastre. Lista utilizatorilor autorizați va permite accesul la informații legate utilizatorii site-ului, desemnați de dumneavoastră în cadrul contractului încheiat cu banca.

5. Parola. Această funcție este luată în considerare în opțiunile de securitate ale serviciului. Ea va permite să vă schimbați ori de câte ori doriți Parola, din motive de securitate. Datele care vă sunt solicitate se referă la introducerea Parolei actuale, a noii Parole și confirmarea noii Parole. Schimbarea Parolei intra în vigoare imediat.

6. Mesagerie. Are ca obiectiv să vă informeze despre ofertele BRD, despre noutăți, promoții sau publicitate prin intermediul unui mesaj. Pagina de Mesagerie se accesează automat în momentul în care deschideți o sesiune BRD-NET. Tot în această secțiune veți primi mesaje în cazurile în care transferurile realizate de dvs. nu pot fi procesate, fiindu-vă precizat motivul ce a generat neprocesarea acestora.

7 Pagina de întâmpinare. Prin click pe această funcție veți accesa prima pagină personalizata a site-ului (Persoane juridice, Persoane fizice sau Asociații).

8. Sfârșit sesiune. Prin click pe această funcție veți reveni la prima pagină (home page) a BRD-NET. Pentru a accesa paginile securizate trebuie să vă identificați din nou pe baza Codului de Utilizator și a Parolei.

3.4 Chestionar

Model de chestionar cu privire la cunoașterea și folosire serviciilor de e-banking oferite de către BRD. În vederea efectuării unui sondaj ce urmărește o evaluare a posibilităților de folosire a e-banking-ului, vă rugăm să completați chestionarul de mai jos.

Sunteți client BRD? A) DA b) NU

Știați că BRD are în portofoliul său de produse și servicii, e-banking? A) DA b) NU

Ce alte bănci care oferă serviciul de e-banking cunoașteți?……………………………….

Folosiți serviciul e-banking? A) DA b) NU

Care este venitul dvs. lunar (net)? A) sub 1000 b) 1000-2000 c) 2001 – 3000 d) 3001 – 4000 e) 4001 – 5000 f) peste 5000

În încheiere vă rugăm să completați: Vârsta… Sexul a) M b) F

Domiciliul: a) urban b) rural Profesia…………………………..

Vă mulțumim pentru bunăvoința de a completa acest chestionar.

Raspunsuri:

La întrebarea numărul 1 “Sunteți client BRD”, din 20 de persoane, 14 au răspuns cu DA, ceea ce înseamnă că un procent de 70% din cei intervievați sunt cliențI BRD.

La întrebarea numărul 2 “Știați că BRD are în portofoliul său de produse și servicii, e-banking”, toate cele 20 de persoane intervievate au răspuns cu DA, multora dintre ei au aflat de acest serviciu în momentul când au trecut pe la bancă pentru a rezolva niște treburi iar ceilalți au răspuns că au aflat de e-bankingul de la BRD, datorită reclamelor media.

La întrebarea numărul 3 “Ce alte bănci care oferă serviciul de e-banking cunoașteți”, statistică răspunsurilor arată astfel:

35% Raiffeisen bank;

30% BCR;

30% ING;

5% Banca Transilvania.

La întrebarea numărul 4 “folosiți serviciul de e-banking”, doar 65% dintre persoane au răspuns cu DA, restul de 35% au spus că nu au o conexiune la internet sau că nu se pricep să folosească acest serviciu.

La întrebarea numărul 5 “Care este venitul dvs. lunar (net)” s-a răspuns astfel:

35% au un venit cuprins între 1000-2000;

40% au un venit cuprins între 2000-3000;

25% au un venit cuprins între 3000-4000.

La întrebarea numărul 6 “care este vârsta, sexul, domiciliul și profesia”, cei intervievați au vârstă cuprinsă între 29 și 43 de ani, provin din mediul urban, 70% sunt bărbate și 30% sunt femei iar meseriile lor sunt: psiholog, avocat, medic și profesor.

În urma analizei acestui chestionar reiese că BRD are foarte mulți clienți ai serviciului de e-banking, mai mulți decât multe alte bănci, cum ar fi: Raiffeisen Bank, ING, Banca Transilvania. Singura banca care are un număr mai mare de clienți față de BRD este BCR.

Serviciul de e-banking a ajuns să fie cunoscut și folosit într-un procent foarte mare, datorită costurilor reduse și comodității de a nu mai sta la coadă. Cu un calculator cu conexiune la internet poți efectua multe operațiuni precum, transfer de bani din contul tău în alte conturi, plata facturi sau poți verifica extrasul de cont.

Obiectivul serviciului de e-banking este de a atrage un număr cât mai mare de client, iar pentru acest lucru este nevoie de promovare și de oferte avantajoase pentru clienți.

Concluzii

Dupa cum am vazut si in lucrare litera “E” este viitorul prefix al vieții noastre. Litera «e» desemneazã prescurtarea uzualã pentru cuvântul «electronic» și a devenit treptat prefixul de identificare a tuturor acțiunilor economice, sociale ori de altã naturã care folosesc ca suport Internetul.

Internet banking este un serviciu oferit de către bănci clienților, serviciu prin care sunt facilitate operațiuni bancare on-line, de la distanță. Sunt necesare doar un calculator, indiferent de localizarea acestuia și o conexiune internet. Accesul la acest serviciu este asigurat în tot timpul anului, 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână. În afară de disponibilitatea ridicată, acest serviciu oferă și avantajul simplității.

In aceasta lucrare am analizat serviciul de e-banking oferit de BRD.

BRD-Groupe Société Générale este în zilele noastre una dintre cele mai puternice bănci din România, este a doua bancă după activele bancare deținute și deține a doua capitalizare la Bursă de Valori București, este prezentă în toate orașele țării printr-o rețea largă de agenții, are peste 2.6 milioane de clienți și un număr de 2.3 miliarde de carduri, în cadrul instituției lucrând peste 9500 de profesioniști.

Prin cele trei servicii bancare la distanță puse la dispoziție, BRD oferă clienților posibilitatea de a efectua o gamă diversificata de operațiuni bancare fără a fi necesară deplasarea la bancă: BRD-NET, Mobilis, Vocalis; insa cea care inregistreaza cel mai mare numar de utilizatori este BRD-NET.

Serviciul BRD-NET permite utilizatorilor sai:

Să obțina informații cu privire la soldul conturilor sau detalii legate de operațiunile efectuate în acestea cu un istoric de 45 zile.

Să efectueze viramente între propriile conturi sau către terți în sistem inter și intra bancar.

Să obțina orice tip de informatie despre BRD – Groupe Société Générale și în special, despre produsele și serviciile oferite, printr-un simplu click pe logo-ul BRD din partea stângă sus a ecranului.

Din 2004 si pana in prezent peste100.000 de clienți ai BRD-Groupe Société Générale utilizeazã serviciul de internet-banking BRD-NET, dedicat persoanelor fizice și persoanelor fizice autorizate. BRD@ffice, serviciul de internet-banking dedicat persoanelor juridice, a fost lansat în 2007 și are deja peste 4.000 de clienți.

In ultima parte am realizat un chestionar la care mi-au raspuns un numar de 20 de personae alese aleatoriu pe strada. În urma analizei acestui chestionar reiese că BRD are foarte mulți clienți ai serviciului de e-banking, mai mulți decât multe alte bănci, cum ar fi: Raiffeisen Bank, ING, Banca Transilvania.

Serviciul de e-banking a ajuns să fie cunoscut și folosit într-un procent foarte mare, datorită costurilor reduse și comodității de a nu mai sta la coadă. Cu un calculator cu conexiune la internet poți efectua multe operațiuni precum, transfer de bani din contul tău în alte conturi, plata facturi sau poți verifica extrasul de cont.

Bibliografie

Al. Cristian Strenc, Tehnologia informatiei, Editura: Universul Juridic, Bucuresti, 2010;

Cocriș Vasile,Chirlesan Dan, ,,Tehnica Operațiunilor Bancare”, Editura Universității Al.Ion Cuza, Iasi, 2006;

Golosoiu Georgescu Ligia., Banking technigues and operation, Editura A.S.E., Bucuresti,1999;

Goloșoiu Georgescu Ligia, Business of banking, Editura ASE, București, 2002;

Golosoiu Georgescu Ligia – ,,Mijloace, modalitati si instrumente de plata”, Editura ASE, Bucuresti ,2003;

Ion Gh. Rosca,Bogdan Ghirlic-Micu,Marius Stoica, ,,Informatica:Societatea informationala, E-serviciile”, Ed.Economica, Bucuresti, 2006;

Ion Ivan, Paul Pocatilu, Marius Popa, Cristian Toma, „Semnătura electronică și securitatea datelor în comerțul electronic”, revista „Informatică Economică”, vol. VI, Nr.3/2002, București;

Peterson P, E-business, how to build a succesfull business, carte electronicã distribuitã de site-ul www.business2.com;

Tiliuțe Doru, ,,Noțiuni de internet”, Editura Universității Suceava,2002;

INTERNET: www.amosnews.ro

www.brd.ro

www.brd-net.ro

www.business2.com.

www.cez.ro

www.efinance.ro

www.legi-internet.ro

www.marketwatch.ro

www.scribd.com/doc

www.service-calculatoare.com

www.wikipedia.org