E AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI FACULTATEA HORTICULTURĂ SPECIALIZAREA PEISAGISTICĂ LUCRARE DE LICENȚĂ LUCRARE DE… [632340]

UNIVERSITATEA DE ȘTII
NȚ
E AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ “ION

IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI

FACULTATEA
HORTICULTURĂ

SPECIALIZAREA PEISAGISTICĂ

LUCRARE DE
LICENȚĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

Conducător științific,

Șef lucr
ări dr. Chior
escu Esmeralda

S
t
udent
:

Chifan Narcis Gabriel

20
20

UNIVERSITATEA DE ȘTII
NȚ
E AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ “ION

IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI

FACULTATEA
HORTICULTURĂ

SPECIALIZAREA PEISAGISTICĂ

LUCRARE DE
LICENȚĂ

Sistem de
irigații
pentru
gr
ădini verticale

Conducător științific,

Șef lucr
ări dr. Chiorescu Esmeralda

S
t
udent
:

Chifan Narcis Gabriel

20
20

Anexa 3

DECLARAłIE,

Subsemnatul/subsemnata …………………………………., student (ă) la
Universitatea de

Stiin
ț
e Agricole
ș
i Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iasi,
Facultatea de

……………………………………………
………………….
…………………….., specializarea
…………………………………..
……………………….
……………
……………………………………,

declar pe propria răspundere, cunoscând prevederile art. 292 Cod Penal, privind falsul în
declara
ț
ii,

că lucrarea cu titlul “Titl
ul complet al lucrării” nu este un plagiat, fiind crea
ț
ia mea
person
ală.

Lucrarea este elaborată de mine si nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau
institu
ț
ie

de învă
ț
ământ superior din
ț
ară sau străinătate. De asemenea, declar că toate
sursele
utilizate,

inclusiv cele de pe Internet, sunt indicate în lu
crare, cu respectarea regulilor de
evitare a plagiatului:

−

toate fragmentele de text reproduse exact, chiar si în traducere proprie din altă
limbă, sunt

scrise între ghilimele si de
ț
in re
ferin
ț
a precisă a sursei;

−

reformularea în cuvinte proprii a textelor s
crise de către al
ț
i autori de
ț
ine referin
ț
a
precisă;

−

rezumarea ideilor altor autori de
ț
ine referin
ț
a precisă la textul original.

Am luat la cunostin
ț
ă de faptul că, în cazul în care se va dovedi că lucrarea a fost
plagiată,

voi fi exmatriculat (ă) sau, dac
ă plagiatul va fi dovedit după a
bsolvirea studiilor
, îmi
va fi anulată

diploma ob
ț
inută.

Iasi, data

…………………….

Absolvent: [anonimizat]

_________________________

(semnătura în original)

CUPRINS

LUCRARE

CUPRINS LUCRARE

…………………………..
…………………………..
…………………………..
……………

4

CUPRINS FIGURI

…………………………..
…………………………..
…………………………..
………………..

5

1.

INTRODUCERE

…………………………..
…………………………..
…………………………..
………..

7

1.1.

Importanța și actualitatea temei

…………………………..
…………………………..
……………….

7

1.2.

Istoria grădinilor verticale

…………………………..
…………………………..
……………………….

9

2.1

Beneficiile grădinilor verticale

…………………………..
…………………………..
………………

13

2.

TIPURI DE GRĂDIN
I VERTICALE ȘI PLANTE

…………………………..
……………….

19

2.2

Sistemul modular

…………………………..
…………………………..
…………………………..
…….

21

2.1.1.

Cuibul mic

…………………………..
…………………………..
…………………………..
……….

24

2.1.2.

Cuibul mediu

…………………………..
…………………………..
…………………………..
……

24

2.1.3.

Cuibul mare

…………………………..
…………………………..
…………………………..
……..

24

2.3

Sisteme re
țea de sârm
ă
și cabluri

…………………………..
…………………………..
……………

25

2.4

Ziduri vii

…………………………..
…………………………..
…………………………..
………………..

26

2.5

Pereți peisagistici

…………………………..
…………………………..
…………………………..
…….

27

2.6

Pereți
vegetal
i mari

…………………………..
…………………………..
…………………………..
….

27

2.7

Pereți modulari (zid
–

clăd
ire locuință)

…………………………..
…………………………..
…..

28

2.8

Tipuri de plante folosite în construcția grădinilor verticale

…………………………..
…….

29

3.

SISTEME DE IRIGAȚII GRĂDINI VERTICALE

…………………………..
……………….

37

3.1.

Noțiuni generale

…………………………..
…………………………..
…………………………..
………

37

3.2.

Irigarea prin picurare

…………………………..
…………………………..
…………………………..
.

41

3.2.1.

Plasarea emițătorilor

…………………………..
…………………………..
………………………

43

3.2.2.

Structura

…………………………..
…………………………..
…………………………..
………….

44

3.2.3.

Plasarea tubulaturii

…………………………..
…………………………..
………………………..

45

BIBLIOGRAFIE

…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………

48

CUPRINS FIGURI

Figure 1.
1 Vitis vinifera care se cultivă astăzi în Grecia.

…………………………..
…………………….

10

Figure 1.2 Espalier.

…………………………..
…………………………..
…………………………..
……………….

11

Figure 1.3 Mur Vegetale.

…………………………..
…………………………..
…………………………..
……….

12

Figure 1.4 Quai Branly Museum (http://www.minus25.com 2013).

…………………………..
…….

14

Figure 1.5 Bridge in France

…………………………..
…………………………..
…………………………..
……

14

F
igure 1.6 Living Wall for voice level (Jacobs 2008).

…………………………..
………………………..

15

Figu
re 1.7 Sistem de irigare prin picurare.

…………………………..
…………………………..
……………

15

Figure 1.8 Greywater Treatmen
t

…………………………..
…………………………..
…………………………

16

Figure 1.9 Indoor Air Quality

…………………………..
…………………………..
…………………………..
…

17

Figure 1.10
Grădini verticale de interior

…………………………..
…………………………..
………………

18

Figure 2.1 Tipuri de structuri grădini verticale.
…………………………..
…………………………..
……..

20

Figure 2.2 Clasificare gradini verticale.

…………………………..
…………………………..
……………….

21

Figure 2.3 S
tructuri
independente de:
…………………………..
…………………………..
…………………..

22

Figure 2.4 Structură:

…………………………..
…………………………..
…………………………..
……………..

22

Figure 2.5 Etape de realizare sistem modular grădină verticală.

…………………………..
…………..

23

Figure 2.6 Cuib mini.

…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………….

24

Figure 2.6 Cuib mediu.

…………………………..
…………………………..
…………………………..
………….

24

Figure 2.8 Cuib mare.

…………………………..
…………………………..
…………………………..
……………

25

Figure 2.9 Sistem rețea.

…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………

25

Figure 2.10 Sistem rețea.

…………………………..
…………………………..
…………………………..
……….

26

Figure 2.11 Ziduri vii.

…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………..

27

Figure 2.12 Pereți peisagistici.

…………………………..
…………………………..
…………………………..
.

27

Figure 2.13 Pereți peisagistici.

…………………………..
…………………………..
…………………………..
.

28

Figure 2.14 Pereți de lo
cuit modulari.

…………………………..
…………………………..
………………….

29

Figure 2.15 Hedera helix(left) (Erdoğan and Aliasghari Khabbazi 2012), Parthenocissus
quinquefolia (bottom) (http:
//www.henriettesherbal.com 2013), Parthenocissus
tricuspidata (right) (http://www.mi
ssouribotanicalgarden.org 2013).

…………………………

30

Figure 2.16 Hydrangea petiolaris (left) (http://www.gardenwithoutdoors.org.uk 2013),
Euonymus fortunei (right) (http://commons.wikimedia.org 2013)

…………………………..
..

30

Figure 2.17 Polygonum bauldschianicum (left) (http://www.thegardeningbible.com 2013),
Lonicera periclymenum (bottom) (http://www.about
–
garden.com 2013), Clematis vitalba
(right) (http://www.phytoimages.
siu.edu 2013)

…………………………..
………………………….

31

Figure 2.18 Humulus lupulus (left) (http://www.crocus.co.uk 2013),

…………………………..
…..

32

Figure 2.19 Vitis amurensis (left) (http://lu
irig.altervista.org 2013),

…………………………..
…….

32

SECURITATEA INFORMAȚ
IILO
R

Svvvvvv ASASASAS

Figure 2.20
Passiflora caerulea (left) (http://davisla.wordpress.com 2013),

……………………….

33

Figure 2.21 Rubus fruit
icous (left) (http://www.gardenworldimages.
com 2013),

……………….

34

Figure 2.22
Forsythia suspensa (left) (http://www.stevenfoster.com 2013),

………………………

34

Figure 2.23 Alte tipuri de plante folosite în construcția grădinilor

verticale.

Plants for Vertical
Gardens (http://www.ebay.com 2013, http://www.lillealternativet.no 2013,
http://www.dracaena.com 2013, http://www.ikea.com 2013, http://www.agaclar.net
2013
, http://www.cicekstra.com 2013, http://www.jrexotic.com 2013,
http:
//www.krischanphoto.com 2013, http://hobibahcemiz.net 2013,
http://www.csi.eu.com 2013, http://www.flowershopnetwork.com 2013,
http://nathistoc.bio.uci.edu 2013, http://www.vert
–
espace.fr
2013,
http://commons.wikimedia.org 2013, http://www.johnstowngardenc
entre.ie 2013,
http://www.yaban.gen.tr 2013, http://ru.wikipedia.org
2013,http://www.kaliteliresimler.com 2013, http://www.doriangreen.fr 2013,
http://fr.questmachine.org 2013, http://www.
floweroffice.cz 2013,
http://princelandscape.com 2013, http://tuteka
.wordpress.com 2013).

……………………….

36

Figure 3.1 Sistem de irigație grădini verticale

…………………………..
…………………………..
……….

40

Figure 3.2 Sistem grădini verticale montaj
GrowUp 4 Green

…………………………..
………………

40

Figure 3.3 Sistem de irigație grădini verticale

…………………………..
…………………………..
……….

42

Figure 3
.4 Sistem de irigație grădini verticale. Insta
lare

…………………………..
……………………..

44

Figure 3.5 Sistem de irigație grădini verticale. Componență

…………………………..
……………….

45

SECURITATEA INFORMAȚ
IILO
R

Svvvvvv ASASASAS

7

1.

INTRODUCERE

1.1.

Importanța ș
i actualitat
ea te
mei

Î
n cadrul politicii de mediu un loc important este ocupat de impactul sectorului agricol,
sector ce

aduce un aport de

cca. 14 % din PIB.

Agricultura din ariile studiate a
re aceleaș
i dezavant
aje structurale care sunt întâlnite și la
niv
el

național. Se r
ealizează o agricultura de subzistenta sau de semi
–
subzistența, în ferme mici,

individuale, slab echipate, cu randament r
elativ scăzut folosind incomplet forța de muncă a

pro
prietarilo
r și utilizând cea mai mare parte a producției pentru u
z propriu.

Situaț
ia este

contrabalansata de societățile agricole comerciale, care stăpânesc cca. 50%
din terenuri, având

terenuri concesio
nate sau lu
ate în arendă
, sunt relativ bine echipate,

au
randam
ent ridicat, dar care

cu toate acestea nu folosesc pămâ
ntul la adevăratu
l lui potențial.

[13]

În anul 2005 în Romania rețeaua de irigații acoperea cca. 2,8 milioane de hectare, din
care 1,5 mil
ioane de hectare având infrastructura de irigații rec
ent reabil
itata. Aceasta largă rețea
de irigații a fost subexploa
tată în ultimii a
ni (1998
–

2007), procentul de utilizare fiind între 15,6
–

37,9% din totalul suprafețelor cu infrastructura reabilitat
ă
.

[13]

Un sistem de i
rigare alimentat cu energie
elect
rică obțin
ută de la
energia
solară oferă
poten
țial

de

reduce
rea

a
tât a
consumul
ui

de energie electrică obținută din rețeaua națională cât și
a consumului de apă
. Un sistem de pompare alimentat cu energie

solară permite controlul

SECURITATEA INFORMAȚ
IILO
R

Svvvvvv ASASASAS

8

automat al momentului de ir
igare
și

n
ivelul apei. Componenta a sistemului de irigare prin
pi
curare ar asigura

aplicarea precizie de apă, asigurându
–
se astfel o scădere a pierderilor de apa
din vânt
și de evaporare. Avantajele pe t
ermen lung ar fi costuri de operare mai mici
și de
ec
onomisire
a energiei în utilizarea apei.

Grădinăria
pe
verticală
este un mo
d unic de a profita de spa
țiul
vertical
din grădină sau
chiar din
interioare
.
Aceasta permite
instala
rea de

paturi de flori vert
icale
permițând un design
chiar și pe
pere
ți
i interio
ri ai încă
perilor
.

Grădinile verticale sunt benefice, deoarece oc
upă mai pu
țin spațiu și sunt, de asemenea,
mai

u
șor de recoltat și întreținut. Cu toate acestea, la fel ca orice altceva în viaț
ă, acestea

nu pot
fi perfecte.

În general,

o grădină vertica
lă
înf
loritoa
re,
implică o proiectare riguroasă

deoarece

o
rice
plant
ă
a
re nevoie de condiții specifice de dezvoltare
.

Avantajele

un
ei

grădini

verticale interioare

−

Reduce efectul de insula de caldura produs
de marile orase in timpul verii
.

−

Reduce temperatura c
u 5 grade
in interiorul cladirii in timpul verii
.

−

Reduce gradul d
e ocupare în locuințe
.

−

Permite un view deosebit
.

−

Nu este un mare consumator de apa curenta, folosindu
–
se de un circuit inchis de
irigare.

Sistemul de
irigare este conceput ca sa minimizeze co
nsumul de
apa. In
functie de marimea proiectului, sistemul de iri
gare este format dintr
–
o pompa de apa
si un sistem automat de urmarire si dozare a nutrientilor. Daca este vorba de un
sistem mai complex,

in care dif
erite parti ale gradinii verticale au nev
oie diferi
te,
atunci sistemul se imparte in segmente diferite car
e se administreaza separat. Tubul
de irigare este integrat intre straturile de pasla. Consumul de apa variaza in functie de
conditii, temp
eratura, exp
unerea la lumina mai puternica, dar spre
diferenta
de un
gazon sau un spatiu verde, in cazul gradinii vert
icale acesta este de 2
–
5l/m2/zi.

−

1 mp de vegetatie produce cantitatea de oxigen de care are nevoie un om pe perioada
unui an
.

−

1 mp de vege
tatie capteaza 130 de grame
de praf pe an
.

−

60 mp
de v
egetatie v
erticală
poate capta pana la 40 de tone de gaze nocive
pe an
.

−

Imbunatateste randamentul
persoanelor care locuiesc în spațiile în care sunt

SECURITATEA INFORMAȚ
IILO
R

Svvvvvv ASASASAS

9

amplasate

−

reduce disconfortul
prin aspectul natural
.

−

Un perete vegetal reduce nivelul poluarii fonice cu pa
na la 10 d
ecibeli
.

Zidul verde
numit și grădină verticală

este te
rmenul folosit pentru a face referire la toate
formele de suprafe
țe de pereți vegetadate
. Zidurile verzi nu numai că sunt spectaculos de
frumoase, dar sunt de asemenea u
tile pentru a încuraja

ambian
ța.

Pere
ții v
erzi pot absorbi gazul încălzit în aer, scade

atât temperatura interioară cât
și cea
exter
ioară, oferind o calitate mai sănătoasă a aerului interior, precum
și un spațiu mai frumos
.
Acestea de
țin sau înc
etinesc apa de ploaie, asigurând
hrană
și a
dăpost pen
tru via
ța s
ălbatică
.

U
nele plante sunt capabi
le să crească pe pere
ți prin r
ădăcina substan
ței peretelui propriu
–
zis. Tipic dintre acestea sunt speciil
e erbacee mici, cum ar fi toadflax cu frunze de iederă, flori de
perete
și plante prec
um mu
șchi,

licheni
ș
i ierburi. Dar alte specii sunt adaptate în m
od natural
pentru a u
rca
și peste obstacole, cum ar fi fețele de stânc
ă, copaci
și arbuști. Pentru ca ace
stea să
crească cu succes pe ziduri
și cl
ădiri, este
importantă

structur
a

de sprijin
.

1.2.

I
storia gr
ădinilor verticale

Grădinile verticale cresc în ora
șele

și casele noastre de secole. Crește
rea tehnologiei de
grădinărit vertical în secolul XX a făcut ca acest fapt să fie u
șor de uitat
.

Primele grădini verticale datează din 3
000 î.e.n. în zona
Mediterane
i. Vi
ța de

vie (Vitis
spp.) A fost
și continu
ă să fie o

cultură alimentară foarte populară pentru oa
menii din regiune,
astfel încât acestea erau cultivate în mod obi
șnuit în câmpuri, case
și gr
ădini din întreaga zonă.
Uneori vi
ța a fost plantat
ă
în scopul
cre
șterii

hranei, iar altele pentru a oferi pur
și simp
lu umbră
în locurile în care plantarea copaci
lor nu era o op
țiune.

În figura 1.1. este prezentat

un exemplu de Vitis vinifera care se cultivă astăzi î
n Grecia.

SECURITATEA INFORMAȚ
IILO
R

Svvvvvv ASASASAS

10

Figure
1
.
1

Vitis vinifera care se cultivă astăzi
în Grecia
.

În ultimele două secole, grădinăritul pe bază de vi
ț
ă de vie s
–
a răspândit constant în
întreaga lume, ajutat în
mare parte de Mi
șcarea Garden City. Garden City a c
ăutat să integreze
natur
a în ora
ș
și, din ca
uza
amp
rentei limitate necesare grădi
nilor verticale în grad, au de
venit
rapid un mod u
șor și destul de ieftin de a ecologiza multe orașe. Specii precum Virginia

Creeper
(Parthenocissus quinquefolia), Ivy English

(Hedera helix)
și Bosto
n Ivy (Par
thenocissus
tr
icuspidata) sunt istoric unele di
ntre cele mai frecvent plantate specii de vi
ț
ă de vie.

Încă utilizate astăzi pe scară largă, aceste plante sunt privite favo
rabil pentru capacitatea
lor de a supravie
țui difer
itelor clime
și de a se
lipi de fa
țade f
ără ajut
oru
l unui spalier.

De
și

grădinări
tul vertic
al a existat de
–
a lungul istoriei,
recunoașterea sa

nu a început până
în anii '80. În special, stimulentele guvernului german pentru ecologizarea ora
șului au condus
la
crearea multor proiec
te de grăd
inărit ver
tical, d
eterminând cercetări suplimen
tare asupra
beneficiilor term
ice ale zidului viu.

În 1987, principalul cercetător german Manfred Köhler a scris o teză despre proprietă
țile
termice ale grădinilor verticale
–

modul în care stratul de

izola
ție
verde răce
ște cl
ă
dirile în timpul
verii
și p
ăst
rează căldura în timpul iernii

–

și r
ămâne până în ziua de azi o sursă primară pentru
grădinărit vertical în climat mai rece
. De atunci, Köhler a colaborat cu cercetători din
întreaga
lume
și a contr
ibuit la u
n faimos ghid
g
erman în domeniul grădinăritului

vertical:

O altă evoluție

a grădinăritului
pe verticală

este cunoscută sub numele de Espalier.
Copacii espalieri au devenit foarte pop
ulari în Fran
ța în anul 2500 î.Hr. și c
ontinuă să fie crescu
ți

SECURITATEA INFORMAȚ
IILO
R

Svvvvvv ASASASAS

11

în întreag
a lum
e astăzi. Espalierii sunt, de obicei, pomi
i cu fructe, cu mere
și pere ca specii cel
e
mai des utilizate. Copacii sunt lega
ți de un cadru de sârm
ă sau un gard pentru a antrena ram
urile
tinere să crească în forme specif
ice (procesul poartă mul
te asemănă
ri cu

procesul întreprins
pentru a crea un bons
ai).

Sunt cultivate în diverse modele, dintre care cele mai populare sunt linii orizontale, linii
de 45 °
și forme de diamant.

Modelul p
rezentat mai sus este cunoscut sub nume
le de Candelabra.

Figure
1
.
2

Espalier
.

În anii ’80, botanistul francez de renume mondial Patrick Blanc a început să
experimenteze cu sistem
ul său hidroponic de marcă, Mur Vegetale, pe care acum l
–
a aplicat
proiect
elor masive de zidur
i verzi de

renume interna
țional din întreaga lume.
. A deveni
t celebru
la nivel mondial
și mulți Starchitects au cooperat cu el în timpul carierei sale.

Primul său proiect de grădină verti
c
al
ă datează din 1994

cu finalizare în 1996
, când

și
–
a
prezentat crea
ția pentru

prima oar
ă la Festivalul Interna
țional de Jardin
di Chaumont
–
sur
–
Loire.
Inven
ția sa a stâ
rnit curiozitatea, entuziasmul
și pasiunea în punctul în care Jacqueline Nebout,
responsabilă de municipalitatea

din Parcul
și Gr
ădina S
erviciului din acea
vrem
e, a s
olicitat o
grădină verticală pentru Parcul Floral
din Bois de Vincennes. Din acel moment nu s
–
a opri
t
niciodată, iar astăzi Blanc încă mai plantează plante verticale în întreaga lume care arată o nuan
ț
ă

„verde de plante” în pă
rul său blond. Proie
ctel
e Blan
c nu implică doar parcuri: în curând crea
țiile

SECURITATEA INFORMAȚ
IILO
R

Svvvvvv ASASASAS

12

sal
e au invadat Parisul făcând verde pere
ții unor bou
tique fanteziste, clădiri importante precum
Orangiere din Palais du Luxembourg
și hoteluri. Și dup
ă ce

s
–
a stabilit la Paris,
a lucrat în toată
Fr
an
ța și ap
oi în toat
ă lumea.

Grădinile lui Blanc sunt probab
il cel mai larg tip de grădină
verticală recunoscut de
publicul larg. Uimitor, crea
țiile sale luxuriante subzist
ă pe un mediu în cre
ștere care cuprinde
doar două foi

sub
țiri de

pâslă, cu
o grosime

totală de

doar un m
ilimetru. Aceasta înseamnă că
sistemul e
ste relativ u
șor și f
ără sol. Din cauza
lipsei de sol, zidurile verzi cultivate hidroponic
sunt susceptibile la mai pu
țini d
ăunători
și sunt necesare mai puține modi
ficări stru
cturale pen
tru
a se
încadra în

greutate. De la prima instalare a Mur Vegetale, m
ulte sisteme similare au apărut
pe pia
ț
ă.

Figure
1
.
3

Mur Vegetale
.

În anii 90, o altă dezvoltare interesantă în tehnologia grădinărit
ului vertical a avut

loc în
ca
mpusul Humber al Universită
ții Guelp
h din Toronto,

unde o echipă de cercetători a construit
și
testat o grădină verticală hidroponică care se va dubla ca un fil
tru de aer uria
ș. Aceast
ă cercetare,
finan
țat
ă ini
țial de NASA, a
evoluat într
–
o compa
nie cu num
ele Nedlaw, care în prezent operează

în afara Onta
rio.

Grădinăria verticală continuă să se schimbe
și s
ă crească
și în comunitatea de bricolaj.
Multe proiecte
populare implică reutilizarea diferitelor materiale precum jgheabur
ile vechi din
strea
ș
ină, palet
e de trans
port
și organizatori de înc
ăl
ț
ăminte.

As
tăzi există mai multe grădini verticale, realizate de diferite companii, pentru proiecte

SECURITATEA INFORMAȚ
IILO
R

Svvvvvv ASASASAS

13

ale lui Patric Blanc
și mulți alți arhitecți.

Unii au dezvoltat un sistem modular care
incl
ude pre
–
recoltar
ea plantel
or
și asamblarea
uscată, tipic pentru pere
ții vent
ilati.

Al
ții au dezvoltat sisteme cu substraturi speciale de recoltare care îmbun
ătă
țesc eficiența
apei, oferind economii notabile în ceea ce prive
ște consumul de ap
ă, sau sist
em
de casă realizat
cu sticle
de plas
tic sau pale
ți din lemn.

Este important să
nu uităm că chiar
și un perete acoperit de ieder
ă poate fi considerat o
grădină verticală
și aduce avantajele unei gr
ădini verticale
și c
ă fiecare proiect verde vertical
poate
fi rezolvat cu o sol
u
ție pract
ică multip
lă.

Ținta comun
ă a fie
cărei grădini vert
icale ar trebui, î
n opinia noastră, să îmbunătă
țeasc
ă
atât aspectul estetic, cât
și caracteristicile tehnico
–
func
ționale ale unei cl
ădiri.
Și tocmai pe acest
ultim punct, producătorii de proiecte
ar trebui
să se concentreze atunci când de
cid să insereze o
grădină verticală
într
–
unul dintre proiectele lor, fie o grădină interioară, fie în aer liber. Ambi
ția
ar trebui să fie să îl consideri un element real al proiectului pentru acoperirea clădirii
și

nu numai
un element ornamental.

2.1

Beneficiile grădinilor vert
icale

Grădinile verticale oferă beneficii economice
și ecologice, precum și valoare estetic
ă.
Beneficiile se schimbă
în funcție de locul amplasării și dezvoltării,

clădiri diferite, tehnologii
,
selec
ții de
plante
și acop
erir
e a plantelor.

1.

Frumuse
țea abund
ă

și adaug
ă dramă
vizuală (fig. 16)

Plantele
fac p
arte
dintre ce
le

mai rapide
și mai eficien
te reacții

pentru rectificarea
percep
țiilor negative ale une
i zone, îmbunătă
țirea profilului public al cl
ădiril
or
ș
i îm
bunătă
țirea
semnificativă a condi
țiilor vizual
e, economice
și sociale ale orașului.

SECURITATEA INFORMAȚ
IILO
R

Svvvvvv ASASASAS

14

Figure
1
.
4

Quai Branly Museum (http://www.minus25.com 2013)
.

2.

Transformă și îmbunătățesc vizual

pere
ți
i

simpli sau urâ
ți
.

O
feră

pro
tec
ție
clădiri
lor

Protec
ția cl
ădirilor
constă

în principal prin reducerea fluctua
țiilor de temperatur
ă
asupra

clădirii. Fluctua
țiile sc
ăzute de temperatură reduc
dilatarea și contracția

materialelor de
construc
ție și exti
nd durata de via
ț
ă a clăd
irii.
Zidurile verzi protejează
clădiri
le

de raze
le
ultraviolete
și de ploaia acid
ă

conducând la creșterea

durabilit
ății

clădirilor
.

Figure
1
.
5

Bridge in France

(http://pixpeedia.blogspot.com 2013, http://twistedsifter.com 2
013).

3.

Efect de antifonare a clădirilor

Sol
ul
și plantele
formează

o barieră
tampon de zgomot care reduce semnificativ zgomotul
și vibrațiile exterioare (pâ
nă la 40dB) din interiorul caselor
și locurilor
de muncă. Un gard viu
mic ampla
sat în jurul unui spa
țiu de lucru va reduce zgomotul cu 5 decibe
li (Dunnett
și

SECURITATEA INFORMAȚ
IILO
R

Svvvvvv ASASASAS

15

Kin
gsbury 2004, Erdogan
și Aliasghari Khabbazi 2013, http://gsky.com 2013, Jacobs 2008,
Wo
ng et al 2010).

Figure
1
.
6

Living Wall for voice level (Jacobs 2008)
.

4.

Conserv
ă apa
.

U
darea
implică un efort re
dus

Unul dintre cele

mai mari beneficii ale grădinilor verticale este modul în care gestionează
apa. Pentru început, udarea este foarte e
ficientă, deoarece se face folosind un sistem de irigare
prin picurare sau u
n sistem hidroponic (fig.
1.7
).

A
p
a

rezidua
lă este colecta
tă în partea de jos a grădinii într
–
o tavă specială, unde este
drenată. În mod alternativ, poate fi reciclat
ă

și
reintrodusă

în grădină. Aceasta înseamnă că
practic toată apa este consumată de plant
e
.

De a
semenea, nu există scu
rgeri în siste
mele de ape pluviale, astfel
încât nu există

poluan
ții

în circu
lația sistemelor de colectare și reciclare a apei

(fig.
1.8
) (http: //www.homeim
provementpages.com 2013).

Figure
1
.
7

Sistem de irigare prin picurare
.

SECURITATEA INFORMAȚ
IILO
R

Svvvvvv ASASASAS

16

Figure
1
.
8

Greywater Treatment

(http://www.greenecowalls.com 2013)
.

5.

Reduce nivelul de CO2
,

cre
ște oxi
genul
și îmbun
ătă
țește calitatea ae
rului

Plantele ac
ționeaz
ă ca bio
–
purif
icatoare
și pot juca un rol
esențial
în

îmbunătă
țirea
calită
ții aerului din oraș printr
–
o serie de procese biochimice, prin e
liminarea
și descompunerea
contaminan
ților din aer atât din interiorul cât și din exteriorul unei cl
ădiri
.

Aproximativ 1 metru pătr
at din suprafa
ța de pere
te vegetat va f
iltra aerul pentru
aproximativ 100 de metri pătra
ți di
n suprafa
ța biroului.
La modul foarte

general,
plantarea unui
perete
viu și amplasarea pe peretele unei case

este
echivalenta cu
planta
rea a

50 de copaci pe
o
supr
afața de 50 mp

(Erdogan
și Aliasghari K
habbazi 2013, http://www.
greenology.sg 2013,
Truett 2003,) .

P
lantele sunt filtre naturale
–

preiau dioxidul de carbon
din aer
și îl înlocuiesc cu oxigenul
mult necesar (fig.
1.9
). De asemene
a, ajută la filtrarea polu
an
ților din aer
ceea ce conduce la
resp
irarea

unui aer

mai curat
și mai s
ănătos
.

Studi
ile au arătat că există concentra
ții semnificativ
mai mici de toxine în

zona care înconjoară un zid viu (Loh 2008)

(http://www.homeimprovementpages.com.au 2013).
.

SECURITATEA INFORMAȚ
IILO
R

Svvvvvv ASASASAS

17

Figure
1
.
9

Indoor Air Quality

(http://www.greenecowalls.com 2013)
.

6.

Barieră
împotriva prafului
și a microorganismelor d
ăunătoare

Plantele reduc viteza vântului, de asemenea, previn praful cu
ajutorul
medii
lor

umede
care

s
–
au creat
la

rădăcinile
și frunze
le lor.

S
–
a demonstrat că îmbunătă
țirea calit
ă
ții aerului din plante reduce tus
a
ul cu t
reizeci la
sută, iar gâtul
și iritația uscat
ă cu douăzeci
ș
i patru la sută, de asemenea, plantele cură
ț
ă aerul de
birou absorbind polu
an
ți
pr
n frunzele
,

toxin
ele fiind c
onduse către rădăcini

unde sunt
transformate în
nutrienți

pentru plantă.
(Fjeld la al. 1998, Kemaloğlu
și Y
ılmaz 1991, Wolf
2002).

7.

Plantele vii scad nivelul de stres, creează o ambian
ț
ă pa
șnic
ă

Grădinile verticale
ajută l
a u
șura
rea presiunilo
r fiziologice
și psihologice ale vi
e
ții
cotidiene
, oferind o legătură spirituală
și fizic
ă cu natura. Frumuse
țea unui perete verde (care
acoperă betonul
și oțelul) ne poate înt
ări
psihicul

și oboseala fizic
ă este mult redusă.

Prezen
ța
plantelor în birou nu nu
mai că redu
ce stresul,

dar ajută la

cre
șterea

SECURITATEA INFORMAȚ
IILO
R

Svvvvvv ASASASAS

18

productivită
ții
salariaților

(Peck et al 1999, http://gsky.com 2013).

Figure
1
.
10

Grădini verticale de interior

(http://isites.harvard.edu 2013,

Kim 2011)
.

SECURITATEA INFORMAȚ
IILO
R

Svvvvvv ASASASAS

19

2.

TIPURI DE GRĂDINI VERTICALE

ȘI PLANTE

După cum am menționat, grădina vertica
lă

este o tehnică folosită pentru cultivarea
plantelor pe un
suport suspendat

vertical
. Aceste structuri unice pot fi fie indep
endente sa
u
ata
șate la un perete.

O gradin
ă

vertical
ă

este un perete de sine statator sau parte dintr
–
o cl
ă
dire, care este
acoperit

de vegeta
ț
ie

par
ț
ial sau complet
ș
i
î
n unele cazuri, de sol sau un suport anorganic de
cre
ș
tere. Aceste gr
ă
dini pot lua dive
rse forme
î
n func
ț
ie de plantele alese form
â
nd un tablou
vizual unic. Plantele sunt alese lu
â
nd
î
n considerare mediul
î
n care se construie
ș
te gradina, cum
ar fi
climatul local, expunerea la soare sau o sursa de lumina artificial
ă

precum
ș
i contextul din
ju
r cu scopu
l de a cea o priveli
ș
te pl
ă
cuta p
e tot parcusul anului.

G
rădinile vertica
le

implică întreținearea doar a

un
ui

panou mare
și
ofer
ă

un
echilibru
psihic oricărui mediu profesional, prin includerea în peisaj a
cul
o
r
i
i
.

Există mai multe
tipuri de
sist
eme vertic
ale de grădină
alegerea fiecăruia

este
condiționată

de factori pr
ecum spațiul, decorul,
iluminarea, ambientul, zona amplasării, etc.

În
func
ție de sistem, plantele pot r
ămâne fie în ghivece, fie plantate direct în sistem.
Înaintea
alegerii tipulu
i de siste
m de

grădină vertical
ă, este impo
rtantă anali
za p
realabilă, indicat cu un
specialist peisagist
.

E
xista
ă

mai multe tipuri de gr
ă
dini, fiecare fiind unic
ă

din punctul de vedere al
:

–

flexibilit
ății

d
e
signului,

–

selec
ț
ia de plante,

SECURITATEA INFORMAȚ
IILO
R

Svvvvvv ASASASAS

20

–

dimensiunea
corect
ă
,

–

costul,

–

d
urata de via
ță
,

–

componentele sist
emului.

La baza realizarii acestor tipuri de gradini,
există

trei sisteme

principale
:

–

Sistem
ul

modular

–

Sistem
ul

de tip “buzunar” sau “ghiveci”

–

Sistem
ul

de plante ag
ăță
toare

Z
idurile verzi pot fi construite cu mult
e
tipuri d
e
sisteme

care

includ următoarele

concepte structura
le (fig.
2
.
1)
:

Figure
2
.
1

Tipuri de structuri grădini v
erticale
.

Întâlnim

două categorii majore

cu privire la grădinile verticale
:

1.

G
rădini
verticale

amplasate

pe fațade ale clădirilor numite
și
fa
țadele
verz
i

2.

G
rădini
verticale
amplasate pe fațade
ale
pere
ți
lor din interioarele clădirilor

de locuit.

În figura 1.
2

este prezentată o clasificare detaliată a categoriilor principale prezentate mai
sus
.

Fa
ța
dele

verzi

sunt alcătuite din plante de că
ț
ărare fie crescând direct pe u
n perete, fie în

SECURITATEA INFORMAȚ
IILO
R

Svvvvvv ASASASAS

21

structuri de sus
ținere special concepute. Sistemul de tragere a plantelor crește pe partea lateral
ă a
clădirii, în timp ce este înrădăcinat la sol. Pe de altă parte,
într
–
un pe
rete viu, panourile modulare
sunt

adesea alcătuite din containe
re din plastic din polipropilenă, geotextile, sisteme de irigare,
un mediu în cre
ștere și vegetație
.

Figure
2
.
2

Clasificare gradini vertic
ale
.

2.2

Siste
mul modular

Sistemele modulare
s
unt alc
ă
tuite din panouri
modula
re tridimensionale,

de

diferite
m
ă
rimi
ș
i forme
, construite în sistem
rigid, cu greutate u
șoar
ă
. Ele pot fi realizate inclusiv din

fir
de o
țel zincat și sudat acoperit cu pulbere
.

S
u
s
ține
rea

p
lantel
or se face

atât cu o gril
ă de fa
ț
ă, cât
și cu o adâncime a panoului.

Acest
e

sistem
e

sunt

proiectat
e

să
reziste și să susțină

o fa
țad
ă verde de pe suprafa
ța
peretelui, astfel încât materialele vegetale să nu se ata
șeze de cl
ădire
.

Panourile
pot fi sti
vuite
și
îmbinate pentru a acop
eri suprafe
țe mari
. În figurile
2
.3 și
2
.4 sunt exemplificate aceste tipuri de
structuri
.

SECURITATEA INFORMAȚ
IILO
R

Svvvvvv ASASASAS

22

Deoar
ece panourile sunt rigide, ele se pot întinde între structuri
și pot fi utilizate și pentru
pere
ți verzi independenți
.

Figure
2
.
3

Structuri

independente de
:

–

spalier (stânga),

–

spalier colo
ană

(
mijloc
),

–

spalier personalizat

(dreapta)
.

Figure
2
.
4

Structur
ă
:

–

perete

(
stânga
)
,

–

spalier curbat

(
dreapta
)
.

Printre a
vantaj
ele

acestor
tipuri de
sisteme

menționăm:

–

f
lexibil
itatea
, se pot realiza diferite fome

si compozitii de plante
,

–

robustețea
,
se pastreaz
ă

bine
pentru

o perioadă de
10
–
15 ani,

–

pot fi
construite

s
ă

re
ț
in
ă

cantități diferite de apă
(
mai mult
ă

sa
u mai pu
ț
i
n
ă

ap
ă)
,
prin
utilizarea
de
plante

selectate pentru aceasta structur
ă
.

SECURITATEA INFORMAȚ
IILO
R

Svvvvvv ASASASAS

23

–

s
unt cele mai robuste
variante

pentru un pere
te viu,

atat pentru a aplica
ț
iile exterioare
cât

ș
i
pentru
cele interioare.

–

s
unt cea mai bun
ă

alegere pentru zonele
geografice cu

v
â
nt

inten
s

ș
i
cu

activit
ăț
ii
seistmic
e
ridicat
e
.

–

sunt
ieftin de

î
ntre
ț
inut.

Un dezavantaj principal
Il reprezentă:

–

C
ostul
implementării unui
astfel de
sistem

În figura

2
.
5

sunt pr
ezentate e
tape
le

de
construire a unui

sistem modular
de
grădină
verticală
.

Figure
2
.
5

Etape de realizare sistem mo
dular grădină verticală
.

Cuiburile sunt facute din material special impermeabil compus din trei straturi:

1)

Stratul interior care permite apei sa fie distribuita uniform in tot c
uibul;

2)

Tes
atu
ra acrilica care confer
a rezistenta structurala;

3)

Stratul exterior asigura hidroizolatia cat si posibilitatea de oxigenare eficienta a
radacinilor si pamantului. Facut sa reziste la greutati duble fata de capacitatea lor
normala
, pamantul umed
cu plante
,

ofera rezistenta si barie
ra hidro pentru protectia
peretilor
.

SECURITATEA INFORMAȚ
IILO
R

Svvvvvv ASASASAS

24

2.1.1.

Cuibul mic

–

Este perfect pentru a atrage placut si in acelasi t
imp discret atentia asupra unui perete.

–

Are

o capacitate de 4 l pamant

–

poate g
ă
zdui una sau doua plante mari sau mai multe mici.

–

Es
te r
ecomandat pentru suprafe
ț
e mici sau
î
nguste.

Figure
2
.
6

Cuib mini
.

2.1.2.

Cuibul m
ediu

–

Ofera cea mai buna modularitate si adaptare la multe spatii.

–

E
ste
d
ublu ca dimen
s
iune
față de cuibul mini

–

P
oate
sus
ț
ine

dou
ă

p
â
n
ă

la p
atru plante mari sau
mai multe

mai mici.

–

î
mb
racă

orice suprafa
ță

vertical
ă

î
n cel mai vesel mod.

Figure
2
.
7

Cuib m
ediu
.

2.1.3.

Cuibul m
are

–

Cel mai cautat model

deoarece

ar
e cel mai bun raport pret/suprafata acoperita.

–

are

capa
citate de 14 l pamant

–

ofe
ra suficient
spatiu pentru trei
–

sase plante mari sau
mai

multe mici.

–

E
ste
c
reat special pentru a inverzii suprafete mari

–

schimba complet si radical orice spatiu.

SECURITATEA INFORMAȚ
IILO
R

Svvvvvv ASASASAS

25

Figu
re
2
.
8

Cuib m
are
.

2.3

Sisteme
re
ț
ea de sârmă
și
cabluri

Planificarea sistemelor de grilă
și a rețelelor de sârm
ă
utilizate cabluri
și fire (fig
2
.9
,
fig
2
.10
)
S
unt folosite pe fa
țadele verzi, care sunt proiectate pentru a sprijini plantele
agățătoare

c
e au

o cre
ștere mai r
apidă. Plasele
de
sârmă sunt adesea folosite pentru a sprijini plantele cu
cre
ștere mai lent
ă,
care au nevoie de sprijin suplimentar
. Ambele sisteme folosesc cabluri de
înaltă trac
țiune, ancor
e
și echipamente suplimentare.

Se pot ad
o
pta diverse dimensiuni
și modele, deoarec
e sunt conect
ate cabluri flexibile
verticale
și orizontale prin intermediul unor cleme transversale
.

Figure
2
.
9

Sistem rețea
.

Ducati Office İtaly

(http://preprodtest.archdai
ly.com 2013, http://www.archdaily.com 2013
)

SECURITATEA INFORMAȚ
IILO
R

Svvvvvv ASASASAS

26

Figure
2
.
10

Sistem rețea
.

MFO Park Switzerland (http://commons.wikimedia.org 2013,
http://christianbarnardblog.blogspot.com 2013)

2.4

Ziduri
vii

Se mai numesc și

pere
ți bio
sau grădini

verticale. Sistemele de pere
ți vii

sunt com
puse
din panouri pre
–
vegetate, module verticale sau pături p
lantate Aceste panouri pot fi realizate din
plastic, polistiren expandat,
țes
ătură sintetică, argilă, metal
și beton și susțin o mare diversi
tate
și
den
sitate a speciilor de plante.

Zidur
ile vii au nevoie de mai multă protec
ție decât fațadele verzi datorit
ă diversită
ții și
densită
ții sale de vegetație.

S
unt realizate cu trei păr
ți

principale
:

–

un cadru metalic,

–

un strat din PVC
,

–

un strat de aer
(
nu au nevoie de sol).

Acest sistem acceptă o
varietate de specii de plante, cum ar fi un amestec de vege
ta
ție,
flori perene, arbu
ști s
ăraci
și ferigi etc. (fig.
2
.11
).

Se comportă bine în diverse medii climatice. Cu toate acestea, selec
ția de specii mai b
une
se poate adapta la condi
țiile climatice pr
edominante, astfel încât între
ținerea sistemului s
ă fie
u
șoar
ă
. În general se folose
ște un sistem automat de udare și
fertilizare
, pentru a u
șura
între
ținerea pereților vii
.

SECURITATEA INFORMAȚ
IILO
R

Svvvvvv ASASASAS

27

Figure
2
.
11

Ziduri vii
.

Semiahmoo Library in

South Surrey (http://www.vancouversun.com 2013)

2.5

Pereți
peisag
istici

Ace
ști
pereți

sunt
un instrument stra
tegic în abordarea arhitecturii „vii”. Pere
ții
peis
agistici sunt de obicei înclina
ți spre deosebire
de

verticală
și au funcția principal
ă de
reducere
a zgomotului
și de stabilizare a pantelor (fig.
2
.12
). De obicei

aceste grădini
sunt
structurate dintr
–
o formă de s
tivuire din plastic sau beton, cu spa
țiu pentru med
ii
și plante în
cre
ștere
.

Figure

2
.
12

Pereți peisagis
tici
.

(http://www.landscapeonline.com 2013).

2.6

Pereți
vegetali mari

Sunt

compu
și

din două stra
turi de
țes
ătură sintetică cu buzunare care sus
țin fizic plantele

SECURITATEA INFORMAȚ
IILO
R

Svvvvvv ASASASAS

28

și mediile în creștere. Pereții țes
ături
i sunt
sprijini
ți de un c
adru
și
de o membrană rezistentă
la
apă
. E
lementele nutritive sunt distribuite în primul rând printr
–
un sistem de irigare care ci
r
c
u
lă
apa de sus în jos
.

Figure
2
.
13

Pereți peisagistici
.

Mad
rid Spain

(http://www.museumofthecity.org 2013, http
://www.eyeonspain.com 2013)
.

2.7

Pereți
modulari (
zid
–

clădire
locuință
)

Sistemele modulare
sunt formate
din panouri pătrate sau dreptunghiulare car
e sus
țin
medii
le

în cre
ștere
(fig.
2
.14
).

SECURITATEA INFORMAȚ
IILO
R

Svvvvvv ASASASAS

29

Figure
2
.
14

Pereți
de locuit modulari
.

Atlanta Botanical Garden (below) (http://www.greenthinkers.org 2013,
http://blog.phyllisodessey.com 2013).
.

2.8

Tipuri de plante folosite în construc
ția grădinilor verticale

O mul
țime de
specii de plante pot fi utilizate pentru grădinile ve
rticale. De exemplu,
există 15000 de plante din aproape 1
50 de specii diferite în grădina verticală a Muzeului
Forumului Caixa care a proiectat Patric
k Blank (http://www.greenroofs.com 2013). În acest ca
z,
este imposibil să da
ți toate plantele una câte una
, astfel încât în
această parte unele plante date
utili
zate pentru grădinile verticale.

2.
1

Tipuri de plante

SPECII

Foios

(D)

Mereu verde

(E)

Peren

(A)

Amplasare

Creștere

Sol

Norm
ală

(N)

Exotic (E)

Iederă
(fig
2.15
)

E

N

E S W

încea
tă

Bogat

N

Parthenocissus

quinquefolia

(fi
g
D

N

E

S W

Medie

Oricare

E

SECURITATEA INFORMAȚ
IILO
R

Svvvvvv ASASASAS

30

2.15
)

Parthenocissus

tricuspidata (fig
2.15
)

D

N

E

S W

Rapidă

Oricare

E

Hydrangea

petiolaris

(fig
2.16
)

D

N E W

Medie

Argilo
s

E

E
uonymus

fortunei

(fig
2.16
)

E

N

E W

Înceată

Oricare

E

Figure
2
.
15

Hedera helix(left) (Erdoğan and Aliasghari Khabbazi 2012), Parthenocissus
quinquefolia (bottom) (http://www.henriettesherbal.com 2013), Parthenociss
us tricuspidata
(right) (http://www.missou
ribotanicalga
rden.org 2013)
.

Figure
2
.
16

Hydrangea petiolaris (left)

(http://www.gardenwithoutdoors.org.uk 2013),
Euonymus fortunei (right) (http://commons.wikimedia.org 201
3)

2.
2

Tipuri de plante

SPECII

Foio
s

(D)

Mereu
Amplasare

Creștere

Sol

Normală

(N)

Exotic (E)

SECURITATEA INFORMAȚ
IILO
R

Svvvvvv ASASASAS

31

verde

(E)

Peren

(A)

Polygo
num

bauldschianicum

(fig
2.17
)

D

N E

S

W

Rapidă

Oricare

E

Lonicera

Periclymenum

(fig
2.17
)

D

E

S

W

Medie

Argilos

N

Lonicera spp.

D
–
E

N

E

S

W

Medie

Bogat

E

Clematis vita
lba

(fig
2.17
)

D

E S W

Rapidă

Alcalin

N

Clematis spp.

D

E W

Rapidă

Variat

E

Humulus

lupulus

(fig
2.18
)

D

E

S

W

Rapidă

Bogat
umed

N

Aristolochia spp.

(fig
2.18
)

D

N

S

W

Medie

Most

E

Jasminum offic
inale

(fig
2
.18
)

D

E W

Rapidă

Bine
drenat

E

Vitis spp.

(
fig
2.19
)

D

E

S

W

Medie

spre
rapidă

Argilos
umed

E

Wisteria spp

(fig
2.19
)

D

E

S W

M
edie

Argilos
umed

E

Capsis radicans

(fig
2.19
)

D

E

S W

Inceată

B
ine
drenat

E

Passiflora caerulea

(fig
2.
2
0
)

D

E

S W

Rapidă

Oricare

E

Lathyrus odoratus

(fig
2.
20
)

A

S

W

Rapidă

B
ine
drenat

E

Tro
paeolum spp.

(fig
2.20
)

A

E

S

W

Rapidă

Sărac

E

Fig
ure
2
.
17

Polygonum bauldschianicum (left) (http://www.thegardeningbible.com 2013)
,
Lonicera periclymenum (bottom) (http://www.about
–
garden.co
m 2013), Clematis vitalba (right)
(http://www.phytoimages.siu.edu 2013)

SECURITATEA INFORMAȚ
IILO
R

Svvvvvv ASASASAS

32

Fig
ure
2
.
18

Humulus lupulus (left) (http://www.crocus.co.uk 2013)
,

Aristolochia ma
crophylla (bottom) (http://www.pfaf.org 2013),

Jasminum offici
nale (right) (http://www.gardenersworld.com 2013).

Figure
2
.
19

Vitis amurensis (left) (http://luirig.altervista.org 2013),

Wisteria floribunda (bottom) (
http://www.redbuttegarden.org 2013),

Capsis radicans (right) (h
ttp://www.dhz
–
tuinwinkel.nl 2013).

SECURITATEA INFORMAȚ
IILO
R

Svvvvvv ASASASAS

33

Figure
2
.
20

Passiflora caerulea (left) (http://davisla.wordpress.com 2013),

Lathyrus odoratus(bottom) (http://
loghouseplants.com 2013),

Tropaeolum tricolorum (right) (http://www.any
thinggarden.co.uk 2013).

2.
3

Tipuri de plante

S
PECII

Foios

(D)

Mereu
verde

(E)

Peren

(A)

Amplasare

Crește
re

Sol

Normală

(N)

Exotic
(E)

Rubus fruiticous

(fig
2.21
)

E

N E S W

Medie

Umed

N

Jasminum nodifl
orum

(fig
2.2
1
)

D

N

S

W

Medie

U
med

E

Rosa canina

(fig
2.21
)

D

E

S

W

Medie

B
un

N

Rosa spp.

D

E

S

W

Medie

Umed

E

Forsythia suspensa

(fig
2.22
)

D

N E

S

W

Medi
e

Umed

E

Cotoneaster spp.

(fig
2.22
)

D
,
E

N E

Inceată

Or
icare

E

Pyracantha atalantiod
es

(fig
2.22
)

E

E

S W

Inceată

Umed

bine
dr
enat

E

SECURITATEA INFORMAȚ
IILO
R

Svvvvvv ASASASAS

34

Figure
2
.
21

Rubus fruiticous (left) (http://www.gardenworldimages.com 2013),

Ja
sminum nodiflorum (bottom) (http://digilander.l
ibero.it 2013),

Rosa canina (right) (http://www.pnwflowers.com 2013)

Fig
ure
2
.
22

Forsythia suspensa (left) (http://www.stevenfoster.com 2013),

Cotoneaster
lacteus (botto
m) (http://commons.wikimedia.org 2013),

Pyraca
ntha atalantiodes (right) (http://www.ebay.co.uk 2013).

SECURITATEA INFORMAȚ
IILO
R

Svvvvvv ASASASAS

35

SECURITATEA INFORMAȚ
IILO
R

Svvvvvv ASASASAS

36

Figure
2
.
23

A
lte tipuri de plante folosite în construcția grădinilor verticale
.

Plants for Vertical
Gard
en
s (http://www.ebay.com 2013, http://www.lillealternativet.no 2013,
http://www.dracaena.com 2013, http://www.ikea.com 2013, http:/
/www.agaclar.net 2013,
http://www.cicekstra.com 2013, http://www.jrexotic.com 2013, http://www.krisch
anphoto.com
2013, http:/
/h
obibahcemiz.net 2013, http://www.csi.eu.com 2013,
http://www.flowershopnetwork.com 2013, http://nathistoc.bio.uci.edu 2013, http:
//www.vert
–
espace.fr 2013, http://commons.wikimedia.org 2013, http://www.johnstowngardencentre.ie
201
3, http://www.yaban.gen.
tr

2013, http://ru.wikipedia.org
2013,http://www.kaliteliresimler.com 2013, http://www.doriangreen.fr 2013,
http://fr.questmachine.
org 2013, http://www.floweroffice.cz 2013, http://princelandscape.com
2013, http://tuteka.wordpress.c
om 2013).

SECURITATEA INFORMAȚ
IILO
R

Svvvvvv ASASASAS

37

3.

SI
ST
EME DE
IRIGAȚII GRĂDI
NI VERTICALE

3.1.

Noțiuni generale

A
pa este un element esențial atât pentru existența vieții cât și p
entru dezvoltarea
socială și economică a umanității. Ea reprezintă o resurs
ǎ naturalǎ regenerabilǎ, dispo
nibil
ǎ în
cantități

li
mi
t
ate și cu caracteristici calitative deosebit de vulnerabile l
a factorii ce
influențează și agresează

mediul ambiant: substanțe

poluante și deșeuri emise de unitățile
industriale și agricole, exploatări

miniere și de hidrocarburi, a
glomerări urbane. Util
iz
a
tă ca
materie primă pentru activitățile

productive, ca sursă
de energie, cale de transport, acvacultură
și agrement, o putem c
onsidera

indispensabilă societății omenești.

[13]

Agricultura modernă dispune de masinile și îngrășăminte
le necesare pentru
îmb
un
ă
tățirea gradului de fertilitate a solului. Intervenind cu iri
ga
ț
ia poate fi corectată lipsa de
apă, acesta fiind unul dintre f
actorii principali care face să varieze producția
finală
în limite
foarte
mari.

Un avantaj e
senția
l

pentr
u perspectiva
dezvoltă
ri
i

irigațiilor în România, este faptul că
pe teritoriul ei se g
ăsește o corespondență destul de bună între necesitățile de iriga
ție și
posibilitățile de aasigurarea acestora, sursele de apă fiind răspândite pe întreg teritoriul țării
.

Studiile de speciali
ta
t
e întocmite, arată că peste 5 milioane de hectare din țara no
astră, sunt
deficitare în apă, în concluzie, necesită irigații.

SECURITATEA INFORMAȚ
IILO
R

Svvvvvv ASASASAS

38

A
menajările de irigație care se realizează în prezent, la nivel mondial, sunt
determinate de progresul teh
nologic. Țări cu tradi
ți
e

în irigații ca Franța, Italia, etc, au
amenajat importante s
uprafețe prin aspersiune cu conducte, prin scurgere la suprafață,

prin
picurare, etc.

Una dintre caracteristicile etapei actu
ale de dezvoltarea soc
iet
ății constă în necesitatea
utilizării rațion
ale a resurselor
naturale.

În contextul crizelor de energie, economice și de mater
ii prime, a deficitului tot mai
accentuat a personalului specializat (incapacitate de a angaja),
se impun
e folosirea cu
randame
nt
maxim a apei și energiei electrice, realizar
ea de instalații
de udare care să solicite
un consum redus de forță de muncă și ca
re să aibă o productivitate mare.

[18, 19]

Printre tipurile cele mai răspândite și utilizate ale sistemel
or de irigații, aminti
m:

irigații prin aspersiune;

irigații prin scur
gere la suprafață
;

irigații prin picurare.

Irigația prin picurare este o metodă to
t mai mult folosită la nivel mondial în condițiile
economisirii resurselor de energie și apă, a protecție
i mediului înconjurăto
r ș
i a obținerii
producțiilor mari.

Avantajele
utilizării metode
i decurg în principal din controlul strict al distribuției apei
ș
i din modul de realizare a udării.

Având în vedere și celelalte două tipuri de irigații, printre avantaje
le utilizării metodei
pri
n picurare, amintim:

consumul de apă este ma
i redus cu (20
–
40
)%

datorită uniformității și randamentului
ridicat (90
–
96)%

și re
ducerii pierderilo
r prin evaporare din sol și aer;

consumul de energie în exploatare, puterea instalată p
entru asigurarea apei
sub

presiune, volumele de acumulări se reduc pr
oporțional cu red
ucerea consumu
lui de
apă utilizat la irigații
.



Comparând cu

siste
mul de
irigare prin aspersiune, economiile de energie sunt
peste 50%
.



Față de irigarea prin scurgere la s
uprafață, economiile d
e e
nergie se obțin
pentru o presiune de pompare

a apei pentru tr
ansport și distribuție de (6
–
8)m.

Sistemul prin picurare este mul
t mai bine adaptabil

la condiții diverse de amenajare,

SECURITATEA INFORMAȚ
IILO
R

Svvvvvv ASASASAS

39

în comparație cu

celelalte două sisteme.

Acesta es
te puțin pretențios la

co
ndiții de
sol, relief, regim hidrologic, etc
.

Permite aplicar
ea cu apă de irigație și a unor produse de fertilizare lichide sa
u ușor
dizolvabile, pe o anumită durată a irigației.

Printre dezavantajele utilizării metodei se numără:

Cheltuieli mai ridicat
e,
față de celelalte două metode, în vederea re
alizării instalaț
iei,
datorate în principal de echipamentul de udare. Durata de re
cuperare a cheltuielilor
suplimentare pentru o amenajare cu echipament fix de picurare, față de o amenaja
re
clasică cu echipame
nt
mobil, este de (3
–
6) ani.

Mentenanță periodi
că în special a p
icurătoarelor, datorită riscului crescut de
înfundare a acestora
(filtrare defectuasă, compuși în apa de irigare, etc).

Irigația reprezintă un domeniu de cunoștințe, bazat pe observații și experimentări de
lungă

durată, referitoare la asig
urarea cu apă a culturilor din alte alte surse decât precipitațiile
naturale.

Un
sistem sau amenajare pentru irigație reprezintă complexul de lucrări prin care se

realizează această cerință, cuprinzând:

–

lucrările de captare a a
pei din sursa de apă (priza d
e apă);

–

canale de transport a apei de la priză până la zona irigată (canale d
e aducțiune) și
rețele de

distribuție a apei în interiorul zonei irigate. Pe acestea sunt amplasate
construcții de reglare,

măsurare, racordarea bie
furilor, automatizare, ș.a;

–

ins
talații de udare, care preiau apa din rețeaua de distribuție și o conduc pâ
nă la
plante, în

zona sistemului lor radicular;

–

canalele de colectare și evacuare a excesului de apă.

I
rigația localizată este cea mai recentă metodă, care se află în faza de extind
ere,

recomandată mai ales pentru plantații pomicole, viticole, cultura legumelor în sere, solarii și
în

câmp.

Apa este distribuită pe teren prin conducte de udare și dispozitive

de udare, udându
–
se

numai o parte din teren, mai precis zona în care este sist
emul radicular al plantelor
.

SECURITATEA INFORMAȚ
IILO
R

Svvvvvv ASASASAS

40

Fig
ure
3
.
1

Sistem de irigație grădini verticale

Întrucât aceste sisteme contin un strat de protectie împotriva umezelii, peretele va fi
protejat, apa neputând patrunde prin buzunar îns
pre exterior.

Deasemenea este important ca apa sa fie filtrata, astfel s
e va împiedica depunerea de
saruri si minerale în aceste buzunare. Curatarea fiind destul de dificila odata instalate.

Sistemul de irigat se face prin picurare cu tub
uri
. De preferat,
este necesar montajul
unui vas tampon. In vasul

respectiv se introduce o pompa submersibila. Pompa, cu ajutorul
unui presostat, preia comanda de pornire/oprire, astfel gradina verticala “GrowUp 4 Green”
nu va duce lipsa
niciodata de apa.

Trebuie retinut, f
aptul ca acest sistem de irigatii este indispensabil, datorita faptului ca,
95 % din alimentatia plantelor, minerale, ingrasaminte solubile etc, este distribuita prin
sistemul automatizat de irigatii.

Fig
ure
3
.
2

Sis
tem
grădini verticale

montaj
GrowUp
4 Green

SECURITATEA INFORMAȚ
IILO
R

Svvvvvv ASASASAS

41

3.2.

Irigarea prin picurare

Irigarea prin picurare este o solu
ție ideal
ă pentru zone neregulate sau mici.
Costurile
de între
ținere sunt adesea mai mici din cauza redres
ării excesive, a sc
urgerii, a eroziunii, a
compac
tării, a petelor de apă
și a daunelor materiale. F
ără echipamente cu emisii expuse
pentru a fi vandalizate, furate, deteriorate, nealignate sau uzate, costurile materiale de
–
a lungul
vie
ții unui proiect sunt substanțial mai mi
ci.

Un sistem de injec
ție de f
ertilizare (fertilizare)
–

pentru produse chimice sau organice
–

poate fi introdus cu u
șurinț
ă în sistemele de picurare
și distribuit direct în zonele de r
ădăcină
ale plantelor. Acest lucru evită contactul cu omul
și an
imalul
și ofer
ă o distribu
ție mai
uni
formă a materialului, reducând la minimum costurile materialelor.

Irigar
ea poate fi programată oricând, chiar
și în timpul utiliz
ării active, fără a
fi
probleme

cu privire la
consumul excesiv de apă pe

timpul zilei. Extinderea
rețelei

de udare
poate permit
e debite mai mici, ceea ce duce la economii semnificative prin
costuri materiale
reduse.

Componentele pentru irigarea prin picurare includ:

–

control,

–

supapă,

–

senzor ET,

–

filtru,

–

seturi de control de zonă,

–

tuburi de picurare în linie,

–

regulator de presiune,

–

f
itinguri cu bară, supapă de aer / v
acuum (AVR),

–

cabluri

de alimentare,

–

robinete de cură
țare
, etc.

Utilizată pe scară largă în agricultur
ă

metoda prin picurare este o tehnică importantă
de irigare care, conservând

resurse valoroase
–

apă, pământ, for
ț
ă de m
uncă, energie
și
îngră
ș
ăminte
–

favorizează cre
șterea și productivitatea plantelor îmbun
ătă
țite. Randamentele
mai mari, recoltele mai bune
și producția anterioar
ă sunt beneficii importante pentru cultivator
al că
rui trai depinde de sistemul său de iriga
ție
.

SECURITATEA INFORMAȚ
IILO
R

Svvvvvv ASASASAS

42

Obiectivul irigării prin picurare este de a oferi continuu
umiditate numai în zona de
rădăcină a plantei
.

Irigarea prin picurare este foarte adaptabilă
și este folosit
ă cu succes într
–
o mare
varietate de climaturi, tipuri de sol, plante
și metode de creș
ter
e. Utilizarea unui sistem de
irigare prin picurare implică instalarea unui sistem de udare permanentă a plantelor care să
permită proprietarului să plaseze apa acolo unde dore
ște și în cantitatea exact
ă necesară pentru
o cre
ștere optim
ă a plantelor. Iri
gar
ea prin picurare este o metodă de aplicare a unor cantită
ți
de apă
și nutrienți lente, constante și precise pe anumite zone de copaci, viț
ă de vie, acoperiri
de sol, plante în ghiveci sau arbu
ști (Figura
3.
3
).

Fig
ure
3
.
3

Sistem de irigație grădini verticale

Sistemul de irigare prin picurare este
format dintr
–
o unitate de automatizare cu
echipamente pentru control
ul injec
ției de nutrienți și ciclurile de irigare. Atunci când o

SECURITATEA INFORMAȚ
IILO
R

Svvvvvv ASASASAS

43

suprafa
ț
ă are o varia
ție a e
xpunerilor la soare, irigarea este împăr
țit
ă în segmente pentru a o
programa special pentru fiecare parte. În pâsla cu mai multe straturi este integrat un tub de
p
icurare.

Dintre toate metodele de irigare, irigarea prin picurare este cea mai eficientă.
Sis
temele sunt u
șor de instalat

și

nu necesită
scule deosebite profes
ionale

pentru montaj și
mentenanță
.

3.2.1.

Plasarea emițătorilor

Emi
țătoarele

de irigare prin picurare trebuie a
șezate astfel încât apa s
ă ajungă la
rădăcinile plantelor
.

Rădăcinile vo
r cre
ște aco
lo unde condi
țiile sunt favorabile, în primul rând acolo unde
există un echilibru corect de apă
și aer în sol.

Amplasarea emițătoarelor se realizează în funcție de nevoile plantei. Pentru

plantări
le

noi

(
plante tinere
)
,
emi
ț
ătorii
trebuie
să fie

a
șezaț
i de
asupra
rădăcinei
.

În general, plantele mai
m
ari
(
plantele adu
lte
)
au sisteme radiculare mai mari
și mai extinse

motiv pentru care e
ste
nevoie de un număr mai mare de emi
ț
ători

Amplasarea emi
ț
ătorului de picurare este, de asemenea, legată de
tipul

solul
ui
(
nisip
os

sau lut
os)
.

Există două tipuri de emi
ț
ătoare:

–

sensibil la presiune

–

oferă un debit mai mare la presiuni mai mari de apă

–

compensator de presiune

–

asigură acela
și debit pe o gam
ă largă de presiune
.

SECURITATEA INFORMAȚ
IILO
R

Svvvvvv ASASASAS

44

Fig
ure
3
.
4

Sistem de irigație grădini verticale
. Instalare

3.2.2.

Structura

Principalele componente ale unui sistem de irigare prin picurare includ
:

–

linia principală,

–

supapa,

–

sub
–
rețeaua,

–

prevenitorul d
e curgere,

–

regulatorul de presiune,

–

filtrul,

–

adaptoarele
și

armăturile de tuburi,

–

tubulatura de picurare,

SECURITATEA INFORMAȚ
IILO
R

Svvvvvv ASASASAS

45

–

emi
ț
ătorii

–

capacele de capăt (figura
3.
5).

Linia principală este conducta

prin

care
circulă

de la sursa de apă
–

de obicei
robinetul tău exterior
–

la supap
ă

–

până la punctul în care este conectată tubul de p
icurare.

În general, sub
–
re
țeaua este folosit
ă numai atunci când există mai multe linii de tuburi
de picurare
și zone care se alimenteaz
ă din aceea
și surs
ă princip
ală de apă. Lungimea
combinată a liniei principale
și a sub
–
rețelei

nu trebuie să depă
șeasc
ă
400 de metri. Robinetul
controlează debitul de apă în sistem
și poate fi setat pentru control automat sau manual.

Fig
ure
3
.
5

Sistem de irigație grădini verticale
.
Componență

Regulatoarele de presiune sunt necesare n
umai dacă presiunea
ap
ei

este
mare
.
Filtr
ele
sunt importante deoarece previn infundarea rețelei și se instalează

fie la emi
ț
ători, fie la sursa
de apă, pentru a proteja atât supapa cât
și regulatorul de presiune
.

Adaptorii
și arm
ăturile de tuburi sunt folo
si
e

pentru a
conecta

tubulatura de picurare la
restul sistemului. Este important ca acestea să fie de dimensiunea potrivită pentru tub pentru a
le împiedica

pierderea de
presiune.

3.2.3.

Plasarea
tubulatur
ii

Tubul de picurare este un tub de polietilenă cu emi
ț
ăto
are a
șezate de
–
a lungul
plantelor. Emiten
ții elibereaz
ă apa din tubulatura de picurare. Tuburile
și emiț
ătoarele de
picurare sunt diferite tipuri
și diametre, în funcție de nevoi
le dvs. Lungimea unui singur tub de
picurare nu trebuie să depă
șeasc
ă 200 de m
etri de punctul în care apa intră în tub.
De regulă,

SECURITATEA INFORMAȚ
IILO
R

Svvvvvv ASASASAS

46

nu

se

îngrop
oapă

tuburile
și emiț
ătorii de picurare
. Acest lucru ajută la prevenirea colmatării
și deteriorarea

orificiilor de picurare
.

Tehnologia de scurgere, sau micro
–
irigare, folose
ște o rețea de țe
vi din plastic pentru a
transporta un flux redus de apă sub presiune mică către plante. Apa se aplică mult mai lent
decât cu irigarea prin

stropire. Irigarea prin picurare depă
șește 90% din eficienț
ă, în timp ce
sistemele de aspersoare sunt eficiente între

50
și 70%.

Este important de menționat că
eficiența economică este direct proporțională cu
reglajul corespunzător al
sistem
elor de irigație, indiferent de tipul acestora.

Aplicarea unui volum redus de apă pe rădăcinile plantelor men
ține u
n echilibru de
dorit de aer
și ap
ă în sol. Plantele cresc mai bine cu acest echilibru favorabil aer
–
apă
și chiar
cu umiditatea solului.

Sistemele de irigare sunt disponibile pe scară largă
și sunt mai bine concepute pentru a
fi folosite în grădinile casnice decât până a
c
um.
Sun
t potrivite pentru irigarea plantelor de
containere. Când sunt combinate cu un controler, sistemele de irigare prin picurare pot fi
gestionate cu u
șurinț
ă.

Sistemul de irigare prin picurare este cea mai eficientă metodă care asigură necesarul
de ap
ă pentru culturile de legume sau plante
și are numeroase

a
vantaje.

Sistemul de irigare prin picurare se poate automatiza
și poate fi folosit și pentru
fertirigare cu solu
ții nutritive, fiind o soluție eficient
ă, care asigură o productivitate ridicată a
cul
turi
lo
r.

Sistemul de irigare prin picurare, care are dispozitiv de temporizare automat, este de
obicei utilizat pe grădinile verticale. Diverse defec
țiuni ale sistemului de irigații pot cauza
probleme în timp
și cost. Așadar, întreținerea regulat
ă trebuie
făcută cu

controalele sistemului
de irigare
și, în special, pot ap
ărea măsuri care trebuie luate împotriva înghe
țului în sistemele
de iriga
ții pe timp de iarn
ă. De asemenea, nu trebuie uitat faptul că grădina verticală care va fi
aplicată pe fa
țada de sud
are nevoi
e de mai multă apă decât în fa
țada nordic
ă din cauza
evaporării (Mir, 2011). Controlul cantită
ții de nutrienți în timpul întreținerii regulate a
sistemului de irigare este esen
țial.

Există numeroase produse pentru liniile de picurare, iar acestea
pot fi alese în func
ție
de tipul culturii la care vor fi folosite, suprafa
ța terenului, debitul de ap
ă
și calitate
a
ei. Un
sistem de irigare este u
șor de instalat și proiectat, fiind compus din urm
ătoarele elemente:

SECURITATEA INFORMAȚ
IILO
R

Svvvvvv ASASASAS

47

–

sursa de apă
–

aceasta poate fi o re
țea
centralizată, o sursă locală precum o
fântână sau bazine de stocare.

–

sistemul de filtrare
–

acesta trebuie să fie obligatoriu dimensionat în func
ție de
calitatea apei
și de suprafața iri
gată.

–

conducta distribuitoare
–

este reprezentată de
țeav
ă de polietil
enă, cu diametru
de 25 mm sau 40 mm, în func
ție de necesarul de
apă consumat
și de tipul sursei
de apă.

–

liniile de picurare
–

acestea pot fi de tip bandă sau tub
și se amplaseaz
ă l
a o
distan
ț
ă de 50
–

60 cm una de altă. În cazul culturilor de legume, linii
le de
picurare trebuie să aibă un diametru de 17 mm
și grosim
ea peretelui de 0.6 mm,
cu picurători amplasa
ți din 20 în 20 de cm și cu un debit pe picur
ător de 1
l/oră/picurător.

–

bandă de irigare
–

trebuie montată la suprafa
ța solului, cu liniile de picurar
e
orientate în sus. Duzele de picurare pot fi situate la o

distan
ț
ă cuprinsă între 15
și
până la 40 de cm. Un sistem de iriga
ții funcționeaz
ă la presiuni cuprinse între 0,5
și 2

bari, în func
ție de grosimea peretelui.

Pe langă elementel
e principale ale sis
temului de irigare prin picurare, mai pot fi
amplasate alte elemente care asigură o bună func
ționar
e a sistemului
și, totodat
ă, o
întreținere

bună:

–

echipament tip venturi
–

acesta permite administrarea de fertilizan
ți
(îngră
ș
ămint
e, stimulatori de cre
ștere
), insecticide sau fungicide, odată cu apa.

–

filtrul
–

este obligatoriu deoarece duzele de pic
urare se pot infunda din cauza
impurită
ților din ap
ă. Se pot monta înainte de hidrofor sau pe furtunul normal, cu
adaptare.

SECURITATEA INFORMAȚ
IILO
R

Svvvvvv ASASASAS

48

BIBLIOGRAFIE

[1
]
.
Blanc,
Patr
ick. (2
008) The Vertical Garden From Nature To The City. New York: W.
W. Norton & Company Inc.

[
2
]
.
Gree
n Roofs for Healthy Citie
s, GRHC (2010) Green Walls 101: Systems Overview
and Design Second Edition Participant’s Manual. Green Roofs for
Healthy Cities
.

Özgü
r Burhan Timur and Elif Karaca (July 1st 2013). Vertical Gardens, Advances in
Landscape Architec
ture, Murat Özyavuz, Inte
chOpen, DOI: 10.5772/55763. Available
from: https://www.intechopen.com/books/advances
–
in
–
landscape
–
architecture/v
ertical
–
garden
s

Hum,

Ryan and Lai, Pearl (2007) Assessment of Biowalls: An Overview of Plant
–
and
–
Microbiral
–
based

Ind
oor Air Purification Syst
em. Physical Plant Services, Queen’s
University.

(http://extension.colostate.edu/docs/p ubs / garden / 04702.pdf)
.

Nedlaw Living Walls Inc (2011). Living Walls
–

Green Walls. Retrieved from
ht
tp://ww
w.naturaire.com/

Prairie Public Television; PBS (2014). The Lost Gardens of Babylon Guide To

Anc
ient
Plants. Retrieved fr
om http://www.pbs.org/wnet/secrets/uncategorized
/the
–
lost
–
gardens
–
of
–
babylon
–
guide
–
to
–
ancient
–
plants/1176/

SECURITATEA INFORMAȚ
IILO
R

Svvvvvv ASASASAS

49

Peck SW, Callaghan
C, Bass

B, Kuhn ME. Research report: greenbacks from green roofs:
forging a new industry in Canada.
Otta
wa, Canada: Canadian Mort
gage and Housing
Corporation (CMHC); 1999.

indus
triale”
, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983.

[2]
Șora I., Văzdăuț
eanu V.
, Coita V., Popovici D., “
Utilizări ale energiei electrice”
,
Editura Facla, Timișoara, 1983.

[3
]
Khan S., “
Industrial Powe

Systems
”,
Taylor & Francis Group, London 2008

[
4] Bostan I., Dulgheru V., Sobor I., Bostan V., Sochirean A.,
“Sisteme de conve
rsie a
energiilor regenerabile”
, Editura Tehnico
–

Info, Chișinău, 2007.

[5]
http:/
/www.enviromission.com.au/

[6]
“
Systemes solaire
s”
,

Le Journal des Energies Renouvelabeles. Mai
–
Juin, n
r

149, 2002.

[7]
Rausche
nbach H
. S.
,

“
The principles and technology of photovoltaic energy
conversion”
,

Litton Educationel Pub
li
shing Inc., New York, 198
0.

[8]
“
Solar Electricity”
,edited by Tomas Markv
art
–

2nd Edition. UNESCO energy en
–
gineering series. England, 2000, 280 p.

[9]

www.kyocerasolar.de/products

[10]
Palz W., Zibetta
H.

Energy Payback.
“
Time of

Photovoltaic Modules. International Journal of
Solar Energy
”,

Volume 10,

Number 3
–
4,

pp.211
–
216, 1991
.

[11]
NASA JPL Publicati
on:
“Ba
sics of Space Flight
”
, Chapter 11. Typical Onboard Systems,
Electrical Power Supply and Distrib
ut
ion Subsystems,
http://ww
\
v2
.
jpl.nasa.gov/basics/bsfll
–
3.html
.

[12]
AS
RO, Pre
zentarea standardelor și activități de standardizare în domeniul turbinelor
eoliene și sisteme
de

conversie fotovoltaică a

energiei solare.

[13]
TAHAL CONSULTING ENGINEER
S
, „
R
aport la studiul de evaluare a impactului
asupra mediului pentru sistemul
de irig
ații Câmpia Covurlui
”,
beneficiar Ministerul
Agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale,
sep
te
mbrie,
2007.

[1
4]

Gaddy,
E.M. Cost performance of multi
–
junction, gallium

arsenide, and silicon
–
solar
cells on spacecraft // Photovoltaic Speci
alists Co
nferenc
e, 1996., Confe
rence Record of
the Twenty Fifth IEEE Volume, Issue, 13
–
17 May 1996 Page (s):293
–
2
96.

[
15
] Haaf W., Friedri
ch K., Mayr G., Schlaich J. Solar Chimneys. Part

1: Principie
and
Construction of the Pilot Plant in Manzanares. International
Journal

of Solar
Energy 2(1):
3
–
20, 1983.

[16]

John A. Duffie, William A. Beckman. Solar engineering o
f
thermal proceesses.
–

2
nd

edition, A Wiley Intersciance Publicați on, 199
1.

[17] Andrei, WeHry, Sorin Guler, „Microstații de pompare pentru irigații fol
osind e
nergie

SECURITATEA INFORMAȚ
IILO
R

Svvvvvv ASASASAS

50

neconvențională”, editura orizonturi universitare Timișoara, 2002.

[18]
Ov. Drăgănescu,
V.

Ariciu
, „Tehnici și tehn
ologii de irigare prin picurare”,
Bucureștii, 19
87.

[19] M. Dorobanțu, I.R. Giușcă, M. Roșca, M. Runceanu, „Sisteme moderne de
irigați
i”,
București.

Bjerre LA (2011). Green Walls. MSc Thesis, VIA University College, Horsens,

Denmark,
pp. 13.

6. Kaynakçı Elinç Z, Kaya LG, Elinç H (2013a). Analysis Of
Con
tribution Of Vertical
Gardens To Urban Sustainability: The Case Study Of Antalya City, Turkey. İnönü
University Journal of Art and Design, Vol: 3, pp.55
–
59.

7. Kaynakçı Elinç Z, Kaya LG, Mutlu Danaci H, Baktir İ, Göktürk RS (2013b). Living
Walls In Outd
oor

Environment In Hot
–
Humid Climates; A Case Study Of Kaleiçi. Journal
of Food, Agriculture & Environment, Vol:11, No:1, pp.687
–
692.

8. Mir M A (2011). Green Facades and Building Structures. MSc Thesis, Delft University
of Technology, Delft, Holland, pp.
119
.

9. Ottele M (2011). The Green Building Envelope Vertical Greening. PhD Thesis, Delft
University of Technology, Delft, Holland, pp. 36
–
39.

10. Örnek MA (2011). A Case Based Design System Purpose For Using in Vertical
Garden Design Process. MSc Thesis,
Ist
anbul Technical University, İstanbul, Turkey, pp.
36
–
37.

11. Perini K, Ottele M, Haas EM, Ralteri R (2011). Greening The Building Envelope,
Façade Greening and Living Wall Systems, Open Journal of Ecology, Vol: 1, No: 1, pp. 1
–
8.

15. URL4 (2015). Web Site
: http://www.verticalgardenpatrickblanc.com/documents,
Access date: 16.09.2015

16. URL5 (2015). Web site: http://www.cedbik.org/yesil
–
bina
–
nedir_p1_tr_3_.aspx,
Access date: 12.10.
2015

18. Wong NH, Tan AYK, Chen Y, Sekar K, Tan PY, Chan D, Chiang K, Wong NC

(2009). Thermal Evaluation Of Vertical G
reenery Systems For Building Walls. Building
and Environment, Vol:45, No:3, pp. 663
–
672.

19. Yeung JSK (2008). Application Of Green Wall Panels In Noise Barriers. Hong Kong,
pp. 9.