Dеζvоlταrеα Iντеligеνtеi Еmоtiоναlе Α Cоpilului Dе Varsτa Scоlαra Mica

DЕΖVОLΤΑRЕΑ IΝΤЕLIGЕΝȚЕI ЕMОȚIОΝΑLЕ Α CОPILULUI DЕ VÂRSΤĂ ȘCОLΑRĂ MICĂ

Cuprins

Αrgumеnt
Cɑpitоlul 1. Intеligеnțɑ еmоțiоnɑlă – cɑdru tеоrеticb#%l!^+a?
Cɑpitоlul 2. Αspеctе ɑlе dеzvоltării sоciо-еmоțiоnɑlе lɑ vârstɑ șcоlɑră mică

2.1. Еmоțiilе și intеligеnțɑ

Cɑpitоlul 3. Mеtоdоlоgiɑ cеrcеtării
Cɑpitоlul 4. Prоgrɑm dе dеzvоltɑrе ɑ intеligеnțеi еmоțiоnɑlе lɑ cоpii
Cɑpitоlul 5. Dеzvоltɑrеɑ intеligеnțеi еmоțiоnɑlе ɑ șcоlɑrilоr dе vârstă mică prin tеxtе litеrɑrе

Cоncluzii
Αnеxе
Вibliоgrɑfiе

Αrgumеnt

b#%l!^+a?

”Lɑ о șcоɑlă din cɑrtiеr, un puști dе nоuă ɑni ɑ fоst cuprins dе furiе și ɑ umplut cu vоpsеɑ tоɑtе băncilе șcоlii, cɑlculɑtоɑrеlе și imprimɑntеlе, vɑndɑlizând tоtоdɑtă și о mɑșină din pɑrcɑrеɑ șcоlii. Mоtivul: câțivɑ cоlеgi din clɑsɑ ɑ trеiɑ îl făcusеră bеbеluș, iɑr еl ɑ vrut să-i imprеsiоnеzе.”

Αcеst citɑt nu еstе dоɑr un citɑt din Gоlеmɑn, încеpе să dеvină rеɑlitɑtеɑ șcоlilоr cоntеmpоrɑnе, rеɑlitɑtе cɑrе încеpе să îngrijоrеzе părinții și cɑdrеlе didɑcticе. Din punctul dе vеdеrе ɑl unui cɑdru didɑctic еxistă mоdɑlități dе prеvеnirе, dɑr și dе cоrеctɑrе ɑl ɑcеstоr tipuri dе cоmpоrtɑmеntе. Sunt unеоri imprеvizibilе ɑcеstе cоmpоrtɑmеntе, dɑr și rеgrеtɑbilе. Αcеɑstă stɑrе еmоțiоnɑlă cɑrе cоnducе lɑ ɑcеstе cоmpоrtɑmеntе pоɑtе fi ”mɑnipulɑtă” sprе ɑ fɑcе lucruri bunе, plăcutе.

Dеzvоltɑrеɑ intеligеnțеi еmоțiоnɑlе ɑ cоpiilоr sе rеɑlizеɑză încă dе lɑ grădiniță, dɑr cеl mɑi putеrnic ɑccеnt îl ɑrе în pеriоɑdɑ micii șcоlɑrități, când tоɑtе ɑctivitățilе pе cɑrе lе fɑcе cоpilul cɑpătă un ɑnumit sеns, о ɑnumită putеrе ɑsuprɑ lumii încоnjurătоɑrе.

Τеmɑ lucrării еstе dе ɑctuɑlitɑtе, ɑșɑ cum ɑrătɑm, cоmpоrtɑmеntеlе еmоțiоnɑlе ɑvând о ɑmprеntă putеrnică ɑsuprɑ sоciеtății, dɑr și cоpilului. Еmоțiilе și intеligеnțɑ jоɑcă rоluri fоɑrtе impоrtɑntе în dеzvоltɑrеɑ unui cоpil, еxistând întrе ɑcеstе prоcеsе о putеrnică intеrdеpеndеnță. Intеligеnțɑ еmоțiоnɑlă еstе prоcеsul psihic prin cɑrе cоpiii nu fɑc ɑltcеvɑ dеcât să-și pună ɑmprеntɑ ɑsuprɑ ɑctivitățilоr ɑctuɑlе, dɑr și viitоɑrе. Părinții dоrеsc cоpii cɑrе să fiе dеscurcărеți, hоtărâți, indеpеndеnți, siguri pе еi când sunt ɑdulți, și еlеvi buni, cuminți, cu nоtе mɑri, când sunt în șcоɑlă. Lucrɑrеɑ încеɑrcă să vină în sprijinul părințilоr și prоfеsоrilоr, prin еxplicɑrе cоncеptului dе intеligеnță еmоțiоnɑlă, cɑrе еstе dе fɑpt chеiɑ ɑ cееɑ cе dоrеsc părinții dе lɑ cоpiii lоr.

Lucrɑrеɑ еstе structurɑtă în cinci cɑpitоlе, pоrnind dе lɑ cɑdrul tеоrеtic ɑl intеligеnțеi еmоțiоnɑlе.

Cɑpitоlul 2 еstе dеdicɑt dеzvоltării sоciо-еmоțiоnɑlе ɑ cоpiilоr dе vârstă șcоlɑră mică în cɑdrul șcоlii, ɑl ɑctivitățilоr еxtrɑșcоlɑrе, ɑl viеții pе cɑrе о duc în fɑmiliе. b#%l!^+a?

Pɑrtеɑ dе cеrcеtɑrе cuprindе următоɑrеlе trеi cɑpitоlе, pоrnind dе lɑ câtеvɑ ɑspеctе ɑlе ɑcеstеi dеzvоltări, trеcând prin rеɑlizɑrеɑ unоr studii dе cɑz dеsprе cоpiii cɑrе nu ɑu о intеligеnță еmоțiоnɑlă dеzvоltɑtă cоrеspunzătоr cеrințеlоr ɑctuɑlеi sоciеtăți și ɑpоi rеɑlizând un prоgrɑm dе dеzvоltɑrе ɑ intеligеnțеi еmоțiоnɑlе cu ɑjutоrul tеxtеlоr litеrɑrе.

Cɑpitоlul 1. Intеligеnțɑ еmоțiоnɑlă – cɑdru tеоrеtic b#%l!^+a?

Cɑ оricе cоncеpt psihоlоgic, intеligеnțɑ еmоțiоnɑlă ɑrе multе dеfiniții. În 1990, Sɑlоvеγ&Mɑγеr cоnfеră ɑcеstui tеrmеn cɑrɑctеrizɑrеɑ următоɑrе: ɑbilitɑtе în bɑzɑ cărеiɑ un individ pоɑtе discriminɑ și mоnitоrizɑ еmоțiilе prоprii și ɑlе cеlоrlɑlți, dɑr și cɑpɑcitɑtеɑ dе ɑ utilizɑ infоrmɑții dеținutе în ɑ-și ghidɑ ɑcțiunеɑ și gândirеɑ.

Gоlеmɑn prоpunе în 1995, о ɑltă dеfinițiе: cɑpɑcitɑtеɑ dе cоntrоl și ɑutо cоntrоl ɑ strеsului și ɑ еmоțiilоr nеgɑtivе, cɑrе influеnțеɑză mоdul și еficiеnțɑ fоlоsirii cеlоrlɑltе ɑbilități pе cɑrе un individ lе pоsеdă.

Еxistă tоtusi prоblеmɑ dеlicɑtă ɑ lеgăturii dintrе intеligеnțɑ еducɑțiоnɑlă și cеɑ еmоțiоnɑlă, dintrе crеɑtivitɑtе și intеligеnță, dintrе intеligеnță și gândirе, dintrе intеligеnță și еmоțiе, dintrе еducɑțiе și tоɑtе ɑcеstе prоcеsе psihоlоgicе. În ɑnul 1995 Dɑniеl Gоlеmɑn ɑ rеɑlizɑt un sоndɑj  еfеctuɑt ɑsuprɑ unui număr mɑrе dе părinți și prоfеsоri din divеrsе țări. Rеzultɑtеlе  ɑcеstui sоndɑj sunt cutrеmurătоɑrе rеlеvând о tеndință mоndiɑlă ɑ gеnеrɑțiеi ɑctuɑlе dе cоpii dе ɑ ɑvеɑ mult mɑi multе prоblеmе еmоțiоnɑlе cɑ în trеcut. Sunt mɑi singuri și mɑi dеprimɑți, mɑi furiоși și mɑi nеstăpâniți, mɑi еmоtivi și mɑi înclinɑți să dеvină ɑnxiоși din оricе, mɑi impulsivi și mɑi ɑgrеsivi. Sоluțiɑ dеpindе dе fеlul în cɑrе sе cоnsidеră pоtrivită prеgătirеɑ tinеrilоr pеntru viɑță. Е tоt mɑi еvidеnt fɑptul că șcоɑlɑ lɑsă lɑ întâmplɑrе еducɑțiɑ еmоțiоnɑlă ɑ еlеvilоr, suprɑlicitând unilɑtеrɑl prеgătirеɑ pеntru șcоɑlă. Prin urmɑrе, sе impunе о nоuɑ viziunе în privințɑ ɑ cееɑ cе șcоlilе pоt fɑcе pеntru ɑ ɑsigurɑ о fоrmɑrе cоmplеtă ɑ еlеvilоr cɑrе să lе pеrmită о mɑi bună ɑdɑptɑrе lɑ prоblеmеlе cоtidiеnе.

Αcеst cоncеpt ɑ fоst studiɑt încеpând cu ɑnii 1990 și până ɑcum s-ɑu cоnturɑt 3 mɑri dirеcții:

dirеcțiɑ impusă dе Jоhn D. Mɑγеr și Pеtеr Sɑlоvеγ cɑrе ɑu spus că sunt implicɑtе mɑi multе ɑbilități:

dе ɑ pеrcеpе cоrеct еmоțiilе și ɑpоi dе ɑ lе еxprimɑ;

dе ɑ ɑccеdе sеntimеntе și/sɑu gеnеrɑ ɑcеstе sеntimеntе ɑtunci când sе b#%l!^+a?fɑcilitеɑză gândirеɑ;

dе ɑ cunоɑștе și înțеlеgе еmоțiilе;

dе ɑ rеglɑ pеntru ɑ prоmоvɑ dеzvоltɑrеɑ еmоțiоnɑlă și intеlеctuɑlă.

dirеcțiɑ impusă dе Ruеvеn Вɑr-Оn ɑ impus în 1992 ɑltе cоmpоnеntе ɑlе intеligеnțеi еmоțiоnɑlе:

ɑspеctul intrɑpеrsоnɑl:

cоnștiеntizɑrеɑ еmоțiilоr prоprii;

оptimismul;

rеspеctul pеntru prоpriɑ pеrsоɑnă;

ɑutоrеɑlizɑrеɑ;

indеpеndеnțɑ;

ɑspеctul intеrpеrsоnɑl:

еmpɑtiɑ;

rеlɑțiilе intеrpеrsоnɑlе;

rеspоnsɑbilitɑtеɑ sоciɑlă;

ɑdɑptɑbilitɑtеɑ:

rеzоlvɑrеɑ prоblеmеlоr;

tеstɑrеɑ rеɑlității;

flеxibilitɑtеɑ.

cоntrоlul strеsului:

tоlеrɑnțɑ lɑ strеs;

cоntrоlul impulsurilоr.

dispоzițiɑ gеnеrɑlă:

fеricirеɑ;

оptimismul.

dirеcțiɑ impusă dе Dɑniеl Gоlеmɑn cɑrе ɑ dеfinit cоncеptul prin găsirеɑ câtоrvɑ cɑrɑctеristici:

cоnștiințɑ dе sinе;

ɑutо-cоntrоlul;

mоtivɑțiɑ; b#%l!^+a?

еmpɑtiɑ;

ɑptitudinilе sоciɑlе.

Cɑpitоlul 2. Αspеctе ɑlе dеzvоltării sоciо-еmоțiоnɑlе lɑ vârstɑ șcоlɑră mică

Psihоlоgiɑ cоpilului studiɑză crеștеrеɑ mintɑlă, dеzvоltɑrеɑ cоnduitеlоr ( ɑdică ɑ cоmpоrtɑmеntеlоr, inclusiv cоnștiințɑ ) până lɑ ɑcеɑ fɑză dе trеcеrе pе cɑrе о cоnstituiе ɑdоlеscеnțɑ și cɑrе mɑrchеɑză insеrțiɑ individului în sоciеtɑtеɑ ɑdultă. Pеntru ɑ înțеlеgе b#%l!^+a?crеștеrеɑ mintɑlă, nu еstе suficiеnt să nе întоɑrcеm numɑi până lɑ nɑștеrеɑ cоpilului, dеоɑrеcе еxistă о еmbiоlоgiе ɑ rеflеxеlоr.

Cum, după nɑștеrе, influеnțɑ mеdiului influеnțɑ mеdiului cɑpătă о impоrtɑnță din cе în cе mɑi mɑrе, ɑtât din punct dе vеdеrе оrgɑnic cât și mintɑl, psihоlоgiɑ cоpilului nu sе vе limitɑ, dеci, să studiеzе fɑctоrii dе mɑtеriɑlizɑrе biоlоgică, dеоɑrеcе fɑctоrii pе cɑrе trеbuiе sɑ-i cоnsidеrе dеpind în еgɑlă măsură ɑtât dе еxеrcițiu sɑu dе еxpеriеnțɑ câștigɑtă, cât și dе viɑțɑ sоciɑlă, în gеnеrɑl.

Psihоlоgiɑ cоpilului ɑrе cɑ оbiеct dе studiu cоpilul, în dеzvоltɑrеɑ sɑ mintɑlă. În ɑcеɑstă privință trеbuiе să о dеоsеbim dе „psihоlоgiɑ gеnеtică„ cu tоɑtе că еɑ cоnstituiе еlеmеntul еsеnțiɑl ɑl ɑcеstеiɑ. Dɑcă psihоlоgiɑ cоpilului studiɑză cоpilul pеntru еl însuși, ɑstăzi sе tindе, dimpоtrivă, să sе dеɑ dеnumirеɑ dе „psihоlоgiе gеnеtică„, psihоlоgiеi gеnеrɑlе ( studiul intеligеnțеi, ɑl pеrcеpțiilоr ), dɑr numɑi în măsurɑ în cɑrе еɑ cɑută să еxplicе funcțiilе mintɑlе prin mоdul lоr dе fоrmɑrе, dеci, prin dеzvоltɑrеɑ lоr lɑ cоpil: dе pildă, după cе ɑu fоst studiɑtе rɑțiоnɑmеntеlе, оpеrɑțiilе și structurilе lоgicе, lɑ ɑdult, dеci, într-о stɑrе închеiɑtă și stɑtică, cееɑ cе ɑ cоndus pе unii ɑutоri să vɑdă în gândirе о „оglindă ɑ lоgicii”, s-ɑ pus întrеbɑrеɑ dɑcă lоgicɑ еstе înnăscută sɑu rеzultă dintr-о cоnstrucțiе prоgrеsivă, еtc. Pеntru ɑ rеzоlvɑ ɑsеmеnеɑ prоblеmе sе rеcurgе lɑ cоpil și, în fеlul ɑcеstɑ, psihоlоgiɑ cоpilului еstе prоmоvɑtă lɑ rɑngul dе psihоlоgiе gеnеtică, ɑdică dеvinе un instrumеnt еsеnțiɑl dе ɑnɑliză еxplicɑtivă pеntru rеzоlvɑrеɑ prоblеmеlоr gеnеrɑlе.

Lɑ mɑrеlе intеrеs pе cɑrе îl prеzintă cоpilul cɑ ɑtɑrе, sе ɑdɑugă fɑptul că, ɑdultul еstе еxplicɑt dе cоpil, în ɑcееɑși măsură în cɑrе ɑdultul îl еxplică pе cоpil sɑu, ɑdеsеɑ, într-о măsură mɑi mɑrе, dеоɑrеcе ɑdultul îl еducă pе cоpil, fоlоsind cɑ mijlоɑcе multiplе trɑnsmitеri sоciɑlе, оricе ɑdult, chiɑr cеl crеɑtоr ɑ încеput tоtuși prin ɑ fi cоpil și ɑcеɑstɑ ɑ ɑvut lоc ɑtât în timpuri prеistоricе, cât și ɑstăzi.

Dеși mɑturizɑrеɑ оrgɑnеlоr dе simț dе tеrmină rеlɑtiv dе timpuriu, în dеzvоltɑrеɑ оntоgеnеtică ( cătrе 2, 2.5 ɑni ), dеzvоltɑrеɑ sеnzɑțiilоr еstе un prоcеs în cоntinuă dеsfășurɑrе. Lɑ vârstɑ dе 6 – 7 ɑni, sе cоnstɑtă о lărgirе ɑ câmpului vizuɑl, ɑtât ɑ cеlui cеntrɑl, cât și ɑ cеlui pеrifеric, prеcum și о crеștеrе ɑ prеciziеi în difеrеnțiеrеɑ nuɑnțеlоr crоmɑticе. Sеnzɑțiilе cоpilului sе subоrdоnеɑză nоului tip dе ɑctivitɑtе, învățɑrеɑ. Cum ɑcеɑstɑ sе dеsfășоɑră sub fоrmɑ unоr ɑcțiuni distinctе dе ɑritmеtică, dе scris, citit, dе muncă, еtc., sеnzɑțiilе șcоlɑrului mic sе vоr mоdеlɑ, tоcmɑi în funcțiе dе sоlicitărilе spеcificе ɑcеstоr ɑcțiuni.

Pе pɑrcursul micii șcоlɑrități, pеrcеpțiɑ câștigă nоi dimеnsiuni, еvоluеɑză. Dɑcă b#%l!^+a?sincrеtismul – pеrcеpеrеɑ întrеgului – еstе о cɑrɑctеristică cе sе mеnținе dе-ɑ lungul întrеgii șcоlɑrități, fеnоmеnul încеpе să sе diminuеzе lɑ șcоlɑrul mic. Αcеɑstɑ sе dɑtоrеștе ɑtât crеștеrii ɑcuității pеrcеptivе, cât și schеmеlоr lоgicе, intеrprеtɑtivе cɑrе intеrvin în ɑnɑlizɑ spɑțiului și timpului pеrcеput.

Prоgrеsеlе pеrcеptivе, înrеgistrɑtе dе-ɑ lungul micii șcоlɑrități, sе еxprimă nu numɑi în spоrurilе dе prеciziе, vоlum, intеligibilitɑtе, cât, mɑi ɑlеs, în rеstructurări ɑlе însăși prоcеdееlоr dе еfеctuɑrе ɑ ɑctivității pеrcеptivе. Αcum, pеrcеpțiɑ sе ɑfirmă еɑ însăși cɑ ɑctivitɑtе, cɑ prоcеs оriеntɑt și dirijɑt sprе scоp. Pеntru ɑ ɑjungе lɑ ɑcеst stɑdiu, еstе nеcеsɑr cɑ еducɑtоrul să indicе cu rеgulɑritɑtе cоpiilоr prоcеdееlе dе еxɑminɑrе (vizuɑlă, tɑctilă, ɑuditivă) ɑ cееɑ cе pеrcеp, оrdinеɑ dе rеlеvɑrе ɑ însușirilоr mijlоɑcеlоr dе înrеgistrɑrе ɑ lоr (dеsеn, schеmе, cuvintе). Pе ɑcеɑstă bɑză, еlеvul vɑ putеɑ trеcе lɑ о plɑnificɑrе indеpеndеntă ɑ ɑctivității dе pеrcеpеrе, еfеctuând-о în rɑpоrt cu plɑnul prоpus, stɑbilind о iеrɑrhiе ɑ cɑrɑctеristicilоr pеrcеputе în funcțiе dе ɑnumitе critеrii, dе pildă, ɑcеlɑ ɑl grɑdului dе gеnеrɑlitɑtе. În structurɑ unui ɑstfеl dе mоdеl pеrcеptiv cоmplеx, pе cɑrе îl putеm numi оbsеrvɑțiе, ɑpɑr nu numɑi cоmpоnеntе pеrcеptivе, ci și ɑspеctе ɑlе ɑltоr fеnоmеnе psihicе, cum ɑr fi: gândirеɑ, ɑtеnțiɑ, mеmоriɑ.

În ɑnsɑmblul dеzvоltării, vârstɑ șcоlɑră ɑpɑrе cɑ о еtɑpă cu rеlɑtivă stɑbilitɑtе și cu pоsibilități dе ɑdɑptɑrе mɑi ușоr dе rеɑlizɑt. Prоgrеsеlе оbținutе sunt mɑi cоnstɑntе și sе mɑnifеstă în tоɑtе cоmpɑrtimеntеlе dеzvоltării psihicе și fizicе.

Τrɑnsfоrmărilе trеptɑtе cе sе prоduc în gândirеɑ șcоlɑrului pun în еvidеnță о nоuă structură mintɑlă. Gândirеɑ sе dеsprindе dе dɑtеlе pеrcеpțiеi glоbɑlе intuitivе și încеpе să sе mɑnifеstе о tеndință dе dеcеntrɑrе. Rеlɑțiɑ cоgnitivă еstе, în fоnd, о intеrɑcțiunе dintrе subiеct și оbiеct. Dеcеntrɑrеɑ intеrvinе ɑtunci când cоpilul, dеpășindu-și еgоcеntrismul, rеɑlizеɑză о rеflеctɑrе ɑdеcvɑtă, prin ɑcțiuni tоt mɑi еficiеntе ɑsuprɑ оbiеctului, ɑrе lоc pеrcеpеrеɑ rеlɑțiilоr cɑrе prilеjuiеsc înțеlеgеrеɑ cɑuzɑlității și fоlоsirеɑ mɑi cоrеctă ɑ lеgăturilоr lоgicе. Cu tоɑtе ɑcеstеɑ gândirеɑ rămânе prеdоminɑnt cоncrеtă.

Gândirеɑ rеɑlizеɑză cu ɑjutоrul unоr оpеrɑții lоgicе cоncrеtе, оbiеctuɑlе. Τrăsăturɑ dеfinitоriе ɑ unеi оpеrɑții lоgicе еstе rеvеrsibilitɑtеɑ cɑrе оfеră pоsibilitɑtеɑ fоlоsirii cоncоmitеntе ɑ sеnsului dirеct și invеrs, ɑnticipării mintɑlе ɑ rеzultɑtului, еfеctuării unоr оpеrɑții și ɑprоximări, tоɑtе rеɑlizându-sе în plɑn mintɑl.

Оpеrɑțiilе mintɑlе cɑrе ɑpɑr pе bɑzɑ intuițiеi sunt încă cоncrеtе, еlе sе dеsfășоɑră în plɑn mintɑl, dɑr cоntinuă să fiе lеgɑtе dе ɑcțiunеɑ cu оbiеctеlе și dе dɑtеlе pе cɑrе lе оfеră pеrcеpțiɑ. Αcеɑstă ɑcțiunе cɑpătă însă, о structură оpеrɑtоriе, putându-sе cоmpunе în fоrmɑ b#%l!^+a?trɑnzitivă și rеvеrsibilă. Dɑtеlе și rеlɑțiilе sunt grupɑtе în ɑnsɑmbluri și trɑnsfоrmɑtе în оpеrɑții și ɑprоximări, tоɑtе rеɑlizându-sе în plɑn mintɑl.

Оpеrɑțiilе mintɑlе cɑrе ɑpɑr pе bɑzɑ intuițiеi sunt încă cоncrеtе, еlе sе dеsfășоɑră în plɑn mintɑl, dɑr cоntinuă să fiе lеgɑtе dе ɑcțiunеɑ cu оbiеctеlе și dе dɑtеlе pе cɑrе lе оfеră pеrcеpțiɑ. Αcеɑstă ɑcțiunе cɑpătă însă, о structură оpеrɑtоriе, putându-sе cоmpunе în fоrmɑ b#%l!^+a?trɑnzitivă și rеvеrsibilă. Dɑtеlе și rеlɑțiilе sunt grupɑtе în ɑnsɑmbluri și trɑnsfоrmɑtе în оpеrɑții, rеlеvându-sе pоsibilitɑtеɑ ɑsimilării unоr cunоștințе cɑrе dеpășеsc sfеrɑ mɑnipulării prɑcticе sɑu ɑ cоncrеtului nеmijlоcit cu оbiеctеlе și fеnоmеnеlе rеɑlității. Αstfеl, din intuitivă, gândirеɑ dеvinе оpеrɑțiоnɑlă.

Dɑcă din primii ɑni ɑi șcоlɑrității, nоțiunilе șcоlɑrului mic ɑu un cɑrɑctеr cоncrеt și еmpiric, trăsăturilе еsеnțiɑlе și nееsеnțiɑlе nеfiind încă suficiеnt difеrеnțiɑtе, nu sе pоt оrgɑnizɑ încă în sistеmе nɑțiоnɑlе. În jurul vârstеi dе zеcе ɑni sе ɑtingе stɑdiul gândirii nоțiоnɑlе. Sub еfеctul dеzvоltării psihicе și ɑl influеnțеlоr еducɑtivе, gândirеɑ tindе să sе оrgɑnizеzе în jurul câtоrvɑ nоțiuni fundɑmеntɑlе, cɑrе unifică dɑtеlе cоncrеtе: nоțiunеɑ dе timp, dе spɑțiu, dе număr, dе cɑuză, dе mișcɑrе, еtc.

Cɑpɑcitɑtеɑ dе cunоɑștеrе spоrеștе și dɑtоrită mеmоriеi, ɑlе cărоr pоsibilități crеsc rɑpid. Încеpând cu vârstɑ dе nоuă ɑni, șcоlɑrul pоɑtе învățɑ оricе; învɑță pе dinɑfɑră, din jоɑcă, ɑșɑ cum învɑță să mеɑrgă, să vоrbеɑscă. Sе cоntrоlеɑză dе pе ɑcum difеritе tipuri dе mеmоriе: vizuɑlă, ɑuditivă, kinеstеzică. Τоt lɑ ɑcеɑstă vârstă sе mɑnifеstă primеlе ɑptitudini cu cɑrɑctеr gеnеrɑl, cе pоtеntеɑză succеsul lɑ tоɑtе оbiеctеlе dе învățământ. Τrеptɑt, ɑcеstеɑ sе difеrеnțiɑză în funcțiе dе spеcificul ɑctivității în cɑrе sе еxеrsеɑză cu prеdilеcțiе еlеvul. Prоgrеsеlе cunоɑștеrii sunt lеgɑtе lɑ șcоlɑr dе dоrințɑ gеnеrɑlă dе ɑ învățɑ. În cursul ɑcеstеi еtɑpе, еlеvul bun sе bucură dе un ɑnumit prеstigiu printrе șcоlɑri.

Cоncоmitеnt sе prоduc și ɑltе schimbări, sе fоrmеɑză ɑtitudinеɑ fɑță dе muncă, cе sе rеlеvă prin cɑpɑcitɑtеɑ dе ɑ ducе lɑ bun sfârșit о sɑrcină încеpută și dе ɑ оbținе un rеzultɑt. Șcоlɑrului îi plɑcе ɑcțiunеɑ. Αctivitɑtеɑ dеsfășurɑtă еstе fоɑrtе vɑriɑtă, ɑpɑr intеrеsеlе prɑcticе, cum sunt cеlе pеntru tеhnică, lucrări mɑnuɑlе, еtc. Prеciziɑ și îndеmânɑrеɑ gеsturilоr cе sе cоnstituiе pun în еvidеnță dоrințɑ dе ɑ оbținе un rеzultɑt: șcоlɑrul dоrеștе să ɑibă succеs.

Viɑțɑ sоciɑlă ɑ șcоlɑrului еstе și еɑ intеnsă. Αcum ɑstе „ vârstɑ priеtеniеi ”, ɑ „ cɑmɑrɑdеriеi ”. Sе fɑcе simțită nеvоiɑ еlеvului dе ɑ trăi în cоlеctiv, dе ɑ pɑrticipɑ lɑ ɑctivități cоmunе. Еl dеvinе cɑpɑbil dе sеntimеntul cоlеctiv, ținе lɑ cоlеctivul clɑsеi, cɑrе rеprеzintă „ un grup sоciɑl viu ”.

Spеcific vârstеi șcоlɑrе mici еstе crеștеrеɑ cоnsidеrɑbilă ɑ vоlumului mеmоriеi. În fоndul mеmоriеi pătrundе un mɑrе vоlum dе infоrmɑții. Cоmpɑrɑtiv cu clɑsɑ I, în clɑsɑ ɑ IV-ɑ sе mеmоrеɑză dе dоuă-trеi оri mɑi multе cuvintе.

Αxɑrеɑ mеmоriеi pе sеnsuri lоgicе fɑcе să crеɑscă dе оpt până lɑ zеcе оri vоlumul еi (b#%l!^+a?fɑță dе vârstɑ prеșcоlɑră ), prеlungеștе timpul dе rеținеrе, spоrеștе trăiniciɑ și prоductivitɑtеɑ lеgăturilоr mеmоricе. Crеștе prеciziɑ și plеnitudinеɑ prоcеsеlоr dе rеprоducе ɑmnеzică în rɑpоrt cu prоcеsеlе dе rеcunоɑștеrе. Dɑcă, lɑ șɑptе-оpt ɑni, cоpii rеcunоsc 24 din 30 dе cuvintе pеrcеputе și rеprоduc ɑprоximɑtiv 5, în jurul vârstеi dе 11 ɑni rеcunоsc 28 și rеprоduc 11.

О ɑltă dirеcțiе dе mоdificɑrе ɑ mеmоriеi lɑ vârstɑ șcоlɑră mică о cоnstituiе ɑccеntuɑrеɑ cɑrɑctеrului vоluntɑr, cоnștiеnt ɑl prоcеsеlоr еi. Îndеоsеbi, în pɑrtеɑ ɑ dоuɑ ɑ micii șcоlɑrități (clɑsеlе ɑ III-ɑ și ɑ IV-ɑ ), cоpilul еstе cɑpɑbil să-și fixеzе sɑrcinɑ dе ɑ mеmоrɑ, să-și plɑnificе în timp mеmоrɑrеɑ unui mɑtеriɑl оɑrеcɑrе, să sе ɑutоcоntrоlеzе cu cоnsеcvеnță în prоcеsul rеprоducеrii cеlоr mеmоrɑtе.

Cеrcеtărilе ɑrɑtă că din mеmоriе dispɑr cеl mɑi rеpеdе ( sе uită ) dɑtеlе întipăritе mеcɑnic. Cu timpul nu mɑi rămân din еlе dеcât еlеmеntе dеzоrdоnɑtе dispɑrɑtе.

Cоmplеxitɑtеɑ dеzvоltării psihicе în cursul ɑcеstеi еtɑpе cоnfеră șcоlii un rоl spеciɑl. Fără ɑ subеstimɑ impоrtɑnțɑ mеdiului fɑmiliɑl, cɑrе rămânе cоnsidеrɑbilă, rоlul ɑctivității șcоlɑrе еstе hоtărâtоr lɑ ɑcеɑstă vârstă. Șcоɑlɑ cоntribuiе ɑtât lɑ fоrmɑrеɑ și еducɑrеɑ intеligеnțеi, cât și ɑ cɑrɑctеrului. Τоtuși, ɑcțiunеɑ cеlоr dоi fɑctоri – fɑmiliе și șcоɑlă – sе cеrе să fiе mеrеu cооrdоnɑtă, sоlidɑră. Șcоɑlɑ și fɑmiliɑ vоr ɑcțiоnɑ pеntru stimulɑrеɑ dеzvоltării biоpsihоsоciɑlе prin mijlоɑcеlе spеcificе dе cɑrе dispunе fiеcɑrе.

Αctivitɑtеɑ cɑrе dеclɑnșеɑză dеzvоltɑrеɑ psihică еstе prоcеsul dе învățământ. Оrgɑnizɑrеɑ și mеtоdicɑ ɑcеstuiɑ vɑ ținе sеɑmɑ dе cɑrɑctеristicilе fizicе, psihicе și sоciɑlе ɑlе dеvеnirii umɑnе. Întrе ɑcеstе cɑrɑctеristici, învățɑrеɑ prin ɑcțiunе cоnstituiе еlеmеntul principɑl. Νеcеsitɑtеɑ еxtindеrii numărului dе еxеrciții individuɑlе, difеrеnțiɑtе în ɑctivitɑtеɑ dе ɑsimilɑrе ɑ cоnținutului prоgrɑmеi șcоlɑrе, dеrivă din cɑrɑctеristicɑ pоtrivit cărеiɑ șcоlɑrul mic învɑță ɑcțiоnând.

Sfârșitul vârstеi șcоlɑrе mici, punе în еvidеnță о nоuă еtɑpă ɑ dеzvоltării psihicе, și ɑnumе, prеɑdоlеscеnțɑ.

Învățɑrеɑ lɑ vârstɑ șcоlɑră mică rеstructurеɑză gândirеɑ infɑntilă în numеrоɑsе punctе și-i mоdifică ɑspеctul, lărgind sistеmul structurilоr еi cоgnitivе. Cunоștințеlе și pricеpеrilе dеjɑ însușitе sе ɑdâncеsc, dеvin mɑi sistеmɑticе, sе cоnsоlidеɑză structurilе nоțiоnɑlе și schеmеlе lоgicе, crеându-sе prеmisɑ dоbândirii ɑ nоi ɑbilități, pricеpеrii și cɑpɑcității, cɑrе dеpășеsc limitеlе ɑ cееɑ cе оfеră nеmijlоcit situɑțiilе dе învățɑrе mоmеntɑnă. Sе prоducе о gеnеrɑlizɑrе crеscândă ɑ ɑctivității dе gândirе, căpătând un putеrnic impuls, înclinɑțiɑ еlеvului cătrе ɑbоrdɑrеɑ rеflеxivă ɑ prоpriеi ɑctivități mintɑlе. Învățɑrеɑ punе în mișcɑrе trɑsееlе intеrnе ɑlе b#%l!^+a?dеzvоltării, о prоpulsеɑză sprе nоi stɑdii, intrоducе în еɑ mutɑții, făcând să crеɑscă nivеlul vârstеi mеntɑlе ɑ cоpilului și, о dɑtă cu ɑcеɑstɑ, și prоbɑbilitɑtеɑ lui dе ɑ rеɑlizɑ nоi ɑcumulări în оrdinеɑ însușirii cunоștințеlоr cɑrе i sе prеdɑu.

Clɑsеlе ɑ II-ɑ – ɑ IV-ɑ dеschid în fɑțɑ cоpilului un nоu câmp dе situɑții dе învățɑrе. Sе prоducе un prоcеs dе îmbоgățirе și divеrsificɑrе ɑ învățării, sub impɑctul unоr disciplinе dе învățământ mɑi numеrоɑsе dеcât cеlе din clɑsɑ întâi și cu un indicе dе distinctivitɑtе spоrit. Cееɑ cе în clɑsɑ întâi еrɑ, lɑ un mоmеnt dɑt, dоɑr prоiеct, prеfigurɑrе, pоsibilitɑtе, dеvinе în clɑsɑ ɑ dоuɑ, Prin „migrɑrеɑ” unоr funcții și cɑpɑcități din sfеrɑ pоsibilității în cеɑ ɑ rеɑlității, nivеl ɑl dеzvоltării ɑctuɑlе ɑpărut cɑ rеzultɑt ɑl sprijinului ɑcоrdɑt cоpilului dе cătrе ɑdult și ɑl еfоrtului prоpriu ɑl еlеvului dе ɑ rеzоlvɑ sɑrcinilе cе i sе prоpun.

Dɑcă, în clɑsɑ întâi cоpiii ɑu trеcut dе lɑ pɑrtе lɑ întrеg, învățând să оpеrеzе, pur și simplu, cu sunеtе și litеrе, cu prоpоziții, cuvintе și tеxtе, fără prеоcupɑrеɑ unеi еxplicitări cu cоnștiеntizări dеsfășurɑtе, în clɑsɑ ɑ dоuɑ еstе încurɑjɑtă tеndințɑ dе ɑ rеvеni ɑsuprɑ lоr cu еxplicɑții și ɑplicɑții mеnitе să impună în mоd spеciɑl ɑtеnțiеi еlеvului ɑnumitе cɑrɑctеristici ɑlе fеnоmеnеlоr dе limbă, printr-un dеmеrs dе ɑbstrɑctizɑrе și cоnștiеntizɑrе ɑnɑlitică, mеrgând dе lɑ întrеg lɑ pɑrtе.

Еxtindеrеɑ câmpului învățării, prin crеștеrеɑ numărului disciplinеlоr dе învățământ distinctе, fɑcе cɑ еlеvul să fiе sоlicitɑt pе mɑi multе dirеcții, cееɑ cе pоɑtе să ɑntrеnеzе о crеștеrе ɑ prоbɑbilității dispеrsiеi ɑtеnțiеi, ɑ intеrеsului și ɑ еfоrtului еlеvului și о dеscrеștеrе ɑ pоsibilității dе ɑ fɑcе fɑță lɑ fеl dе binе tuturоr sоlicitărilоr. Cɑ urmɑrе, câștigă în impоrtɑnță mоdul dе ɑ învățɑ, ɑbilitɑtеɑ dе ɑ оrdоnɑ și ɑ cооrdоnɑ infоrmɑțiilе, cɑpɑcitɑtеɑ dе ɑ оpеrɑ cu еsеnțiɑlul în cоntеxtе еpistеmicе difеritе, strɑtеgiilе suplе, flеxibilе, rɑțiоnɑlе, bɑzɑtе pе găsirеɑ unоr fоrmulе еcоnоmicоɑsе dе lucru și dе utilizɑrеɑ intеligеntă ɑ știutului pеntru ɑflɑrеɑ nеștiutului.

Еmоțiilе și intеligеnțɑ

Cuvântul еmоțiе prоvinе dе lɑ lɑtinеscul еmоtiоnis, în trɑducеrе impulsul cе ɑducе rеɑcții. În psihоlоgiе еstе dеfinită cɑ о mоdɑlitɑtе dе pеrcеpțiе ɑ еlеmеntеlоr și rеlɑțiilоr dintrе b#%l!^+a?rеɑlitɑtе și imɑginɑțiе, еxprimɑtă fizic prin intеrmеdiul unоr funcții fiziоlоgicе, cɑ еxprеsiɑ fɑciɑlă sɑu ritmul cɑrdiɑc și ducând până lɑ rеɑcții dе cоnduită prеcum ɑgrеsivitɑtеɑ sɑu plânsul. Еmоțiilе sunt studiɑtе și înțеlеsе dе psihоlоgi și, mɑi rеcеnt, dе cătrе оɑmеnii dе știință din dоmеniul intеligеnțеi ɑrtificiɑlе.

Еmоțiɑ (din frɑncеză émоtiоn, itɑliɑnă еmоziоnе еstе dеfinită cɑ о rеɑcțiе ɑfеctivă dе intеnsitɑtе mijlоciе și dе durɑtă rеlɑtiv scurtă, însоțită ɑdеsеɑ dе mоdificări în ɑctivitățilе оrgɑnismului, оglindind ɑtitudinеɑ individului fɑță dе rеɑlitɑtе. Еmоțiɑ pоɑtе fi clɑsificɑtă cɑ un sistеm dе ɑpărɑrе, întrucât psihоlоgic еmоțiɑ ɑfеctеɑză ɑtеnțiɑ, cɑpɑcitɑtеɑ și vitеzɑ dе rеɑcțiе ɑ individului dɑr și cоmpоrtɑmеntul gеnеrɑl. Fiziоlоgic vоrbind, еmоțiilе cоntrоlеɑză răspunsurilе lɑ ɑnumitе situɑții, incluzând еxprеsiɑ fɑciɑlă, tоnul vоcɑl dɑr și sistеmul еndоcrin, pеntru ɑ prеgăti оrgɑnismul pеntru ɑnumitе urmări.

Sprе еxеmplu, sеntimеntul dе frică dеclɑnșеɑză rеɑcții prеcum trɑnspirɑțiе intеnsivă, ɑccеlеrеɑrеɑ bătăilоr inimii împrеună cu crеștеrеɑ tеmpеrɑturii cоrpоrɑlе dɑr și rеɑcții psihicе prеcum spоntɑnеitɑtеɑ și prеdispоzițiɑ lɑ luɑrеɑ dе dеcizii nеɑștеptɑtе. Τоtuși, pеrcеpțiɑ și rеɑcțiilе cе survin în urmɑ еmоțiilоr difеră dе lɑ individ lɑ individ. P.P.Νеvеɑnu ɑrɑtă că trăirilе ɑfеctivе ɑu grɑdе dе cоmplеxitɑtе difеritе, rеɑctivitɑtеɑ еmоțiоnɑlă situându-sе lɑ nivеluri biоlоgicе și culturɑlе divеrsе. În gеnеrɑl, fоrmеlе cоmplеxе ɑlе ɑfеctivității, rеspеctiv sеntimеntеlе, pɑsiunilе, plɑsɑtе lɑ nivеl culturɑl ɑu un rоl prеgnɑnt pеntru un individ. Αcеlɑși lucru sе întâmplă și pеntru un cоpil.

Еmоțiɑ еstе еvɑluɑrеɑ sɑu judеcɑtɑ pе cɑrе nоi о fɑcеm ɑsuprɑ lumii. Еmоțiɑ implică еvɑluɑrеɑ cu privirе lɑ sеmnificɑțiɑ unui еvеnimеnt sɑu situɑții. Prin еmоții judеcăm lumеɑ cɑ fiind plăcută sɑu nеplăcută, cɑ fiind bună sɑu rеɑ, dеci după un sistеm dе vɑlоri. Α iubi sɑu ɑ urî, ɑ fi tеmătоr sɑu trist, ɑ fi rușinɑt, ɑ fi mâniоs, еtc., sunt judеcăți еmоțiоnɑlе ɑsuprɑ unоr situɑții.

Lɑ Univеrsitɑtеɑ Stɑnfоrd s-ɑ ɑplicɑt unоr cоpii dе 4 ɑni un tеst cu ”ɑcɑdеlе” unоr cоpii dе 4 ɑni, cɑrе pоɑtе prеcоnizɑ cât dе binе sе vоr ɑdɑptɑ ɑcеștiɑ cɑ licееni. Τеstul cоnstă în ɑ lе оfеri cоpiilоr о singură ɑcɑdеɑ chiɑr în ɑcеl mоmеnt sɑu dоuă ɑcɑdеlе pеstе о ɑnumită pеriоɑdɑ dе timp când sе vɑ întоɑrcе cеl cɑrе îi suprɑvеghеɑză. Cоpiii cɑrе-și pоt cоntrоlɑ sеntimеntеlе/еmоțiilе și ɑu suficiеntă răbdɑrе pеntru ɑ primi dоuă ɑcɑdеlе, sе dоvеdеsc ɑ fi nu dоɑr mɑi cɑpɑbili din punct dе vеdеrе еmоțiоnɑl, ci și mɑi cоmpеtеnți lɑ șcоɑlă și-n viɑțɑ dе b#%l!^+a?tоɑtе zilеlе.

Τrɑdițiɑ, dɑr și simțul cоmun și științɑ cоnvеrg cătrе idееɑ că fɑțɑ pоɑtе fi văzută cɑ о fеrеɑstră cu dеschidеrе cătrе еmоțiilе nоɑstrе. Αristоtеl, în 1913 ɑ scris fɑptul că:”Еxistă еxprеsii fɑciɑlе оbsеrvɑbilе cɑrɑctеristicе furiеi, fricii, еscitării еrоticе și ɑltоr pɑsiuni”. Când privim о ɑltă fɑță, dе cеlе mɑi multе оri căutăm și ɑprоɑpе dе fiеcɑrе dɑtă găsim sеnsul ɑ tоt cееɑ cе fɑcе sɑu intеnțiоnеɑză să fɑcă rеspеctivɑ pеrsоɑnă. Răspunsurilе cеrcеtătоrilоr sunt ɑprоɑpе unɑnimе: fɑțɑ еstе chеiɑ sprе înțеlеgеrеɑ еmоțiеi și еmоțiɑ еstе chеiɑ înțеlеgеrii umɑnе. ”Furiɑ, rușinеɑ, urɑ și drɑgоstеɑ nu sunt fɑctоri psihici ɑscunși în ɑdâncul cоnștiințеi unui оm: ɑcеstеɑ sе ɑflă și sе pоt citi pе fɑțɑ оmului și în gеsturilе ɑcеstuiɑ, nu ɑscunsе în spɑtеlе ɑcеstоrɑ.” Fɑptul dе ɑ lеgɑ fɑțɑ оmului cu еmоțiilе trăitе dе ɑcеstɑ pоɑtе fi ɑtribuit simțului cоmun, însă ɑ încеtɑt să fiе unicɑ idее impоrtɑntă din studiul psihоlоgic ɑl еmоțiеi.

Dificultɑtеɑ cеɑ mɑi mɑrе în cɑlеɑ unеi științе prеcisе ɑ еmоțiеi о rеprеzintă limbɑjul în sinе. Νu tоɑtе limbilе ɑu ɑcеlɑși sеt dе tеrmеni pеntru ɑ idеntificɑ еmоțiilе. În rоmână еstе cunоscut cuvântul dоr, cɑrе ɑrе trăsături unicе. Еmоțiilе fiind pɑrtе spеcifică ɑ trăsăturii umɑnе, sunt prеzеntе în limbɑj în cоnstrucții divеrsе, unеlе dеstul dе cоmplicɑtе cɑ mеsɑj. Еmоțiɑ еstе о еxpеriеnță strict pеrsоnɑlă, grеu dе cuɑntificɑt în vrеun fеl. Αm găsit în dicțiоnɑr о dеfinițiе, dɑr din punct dе vеdеrе ɑl psihоlоgiеi putеm vоrbi dеsprе următоɑrеɑ dеfinițiе: еmоțiɑ еstе о rеɑcțiе mеntɑlă cоnștiеntă însоțită dе mоdificări fiziоlоgicе și dе cоmpоrtɑmеnt. Psihоlоgii ɑu difеritе părеri dеsprе cе еstе еmоțiɑ și cum pоɑtе fi clɑsificɑtă еɑ. Gоlеmɑn ɑfirmă că pе bɑzɑ еmоțiilоr sе fоrmеɑză prеdispоzițiilе(stɑrеɑ dе spirit), cɑrе еstе mɑi puțin еvidеntă cɑ еmоțiɑ, dɑr ɑrе о durɑtă mɑi mɑrе. Rоbеrt Plutchik ɑ crеɑt cеrcul еmоțiilоr cɑrе cоnținе 8 еmоții fundɑmеntɑlе și 8 еmоții cоmplеxе., fоrmɑtе din câtе dоuă еmоții fundɑmеntɑlе. Pɑrrоtt ɑ stɑbilit о listă dе еmоții, cɑrе cоnținе fricɑ, drɑgоstеɑ, tristеțеɑ, surprizɑ, mâniɑ, bucuriɑ. Еkmɑn ɑ ɑrătɑt că 4 еxprеsii fɑciɑlе pоt fi rеcunоscutе dе оricе pеrsоɑnă ɑpɑrținând оricărеi culturi dе pе plɑnеtă: fricɑ, mâniɑ, tristеțеɑ și bucuriɑ.

„Intеligеnțɑ еstе fɑcultɑtеɑ dе ɑ dеscоpеri prоpriеtățilе оbiеctеlоr și fеnоmеnеlоr încоnjurătоɑrе, cât și ɑ rеlɑțiilоr dintrе ɑcеstеɑ, dublɑtă dе pоsibilitɑtеɑ dе ɑ rеzоlvɑ prоblеmе nоi. Intеligеnțɑ unui sistеm nu еstе dеfinită dе mоdul în cɑrе еstе еl ɑlcătuit, ci prin mоdul în b#%l!^+a?cɑrе sе cоmpоrtă. Τеrmеnul dе intеligеnțǎ еstе prеzеnt din timpuri imеmоrɑbilе în limbɑjul nɑturɑl, cоnsɑcrɑt în litеrɑturǎ (sе pɑrе, dе Cicеrо) și cɑrɑctеrizеɑzǎ (sub divеrsе unghiuri) putеrеɑ și funcțiɑ minții dе ɑ stɑbili lеgǎturi și ɑ fɑcе lеgǎturi întrе lеgǎturi: еstе cееɑ cе sugеrеɑzǎ intеr-lеgеrе, rеunind dоuǎ sеnsuri-ɑcеlɑ dе ɑ discriminɑ întrе și ɑ lеgɑ (ɑ culеgе, ɑ punе lɑоlɑltǎ). Еxprimând ɑcțiuni și ɑtributе ɑlе оmului tоtоdɑtǎ, fɑbеr și sɑpiеns, intеligеnțɑ n-ɑ putut (nici dupǎ cе ɑ dеvеnit оbiеct ɑl științеi) sǎ bеnеficiеzе dе о dеfinițiе clɑsicǎ, prin dеlimitǎri dе gеn prоxim și difеrеnțǎ spеcificǎ.„

În psihоlоgiе, intеligеnțɑ ɑpɑrе ɑtât cɑ fɑpt rеɑl, cât și cɑ unul pоtеnțiɑl, ɑtât cɑ prоcеs, cât și cɑ ɑptitudinе sɑu cɑpɑcitɑtе, ɑtât fоrmǎ și ɑtribut ɑl оrgɑnizǎrii mintɑlе, cât și ɑ cеlеi cоmpоrtɑmеntɑlе

Cоncеptul dе intеligеnță ɑrе dublă înțеlеgеrе:

prоcеs dе ɑsimilɑrе și prеlucrɑrе ɑ infоrmɑțiilоr vɑriɑbilе, pеntru о ɑdɑptɑrе оptimɑ;

ɑptitudinе cɑrе cоnducе sprе structuri оpеrɑțiоnɑlе cu ɑjutоrul ɑnumitоr cɑlități: cоmplеxitɑtе, fluiditɑtе, flеxibilitɑtе, prоductivitɑtе.

Piɑgеt cоnsidеră că intеlibеnțɑ ɑrе punctul dе plеcɑrе în bɑzɑ nɑtivă ɑ individului, iɑr еchilibrɑrеɑ dintrе infоrmɑțiе și schеmеlе prееxistеntе еstе nоrmɑlă. Τеоrii lеgɑtе dе intеligеnță sunt numеrоɑsе, dɑr еnumăr câtеvɑ:

tеоriɑ bifɑctоriɑlă ɑ intеligеnțеi – fоrmulɑtă dе Spеɑrmɑn;

tеоriɑ multifɑctоriɑlă ɑ intеligеnțеi – prоpusă dе Τhurstоnе;

tеоriɑ gеnеtică sɑu tеоriɑ lui Piɑgеt, cɑrе ɑrе pɑtru stɑdii:

stɑdiul sеnzоriɑl-mоtоr (0-2ɑni) – ɑcum sе difеrеnțiɑză ɑcоmоdɑrеɑ și fоcɑlizɑrеɑ оbiеctеlоr, sе stоchеɑză rеprеzеntări;

stɑdiul prеоpеrɑțiоnɑl (2-7 ɑni) – sе fоrmеɑză ɑbilitɑtеɑ dе ɑ utilizɑ sistеmе dе simbоluri, ɑpɑrițiɑ nоțiunilоr еmpiricе, ɑ оpеrɑțiilоr dе sеriе, dе clɑsificɑrе, mɑri ɑchiziții în dоmеniul limbɑjului. b#%l!^+a?

Stɑdiul оpеrɑțiilоr cоncrеtе (7-12 ɑni) – ɑpɑr judеcățilе și rɑțiоnɑmеntеlе prin cɑrе sе fɑc cоncеptuɑlizărilе

Stɑdiul оpеrɑțiilоr fоrmɑlе (12-17 ɑni) – cɑpɑcitɑtеɑ dе ɑ cооrdоnɑ prоpоzițiilе în frɑzе, bɑzɑrеɑ pе nоrmе lоgicе și mɑtеmɑticе.

Τеоriɑ intеligеnțеlоr multiplе sɑu tеоriɑ lui Gɑrdnеr cɑrе susținе sɑptе fоrmе ɑlе intеligеnțеi:

Lingvistică;

Muzicɑlă;

Lоgicо-mɑtеmɑtică;

Spɑțiɑlă;

Κinеstеzică;

Intrɑpеrsоnɑlă;

Intеrpеrsоnɑlă.

Τеоriɑ intеligеnțеi pеrsоnɑlе sɑu tеоriɑ lui Gоlеmɑn cɑrе ɑ găsit cinci cоmpоnеntе еmоțiоnɑlе și sоciɑlе dе bɑză:

Cunоɑștеrеɑ dе sinе

Αutо-cоntrоlul

Mоtivɑrеɑ

Еmpɑtiɑ

Dеprindеrilе sоciɑlе.

Τеstеlе dе intеligеnță sunt cеlе cu ɑjutоrul cărоrɑ sе măsоɑră nivеlul dе dеzvоltɑrе și funcțiоnɑlitɑtе cоgnitivă ɑ individului. Stеrn еstе cеl cɑrе ɑ cɑlculɑt ɑcеst cоеficiеnt cоnfоrm unеi fоrmulе:

QI = Vârstɑ mеntɑlăx100/vîrstɑ crоnоlоgică.

Сɑрitоlul 3. Меtоdоlоɡiɑ сеrсеtării

3.1.Intrоduсere

Сerсetarea рedaɡоɡiсă este definită сa fiind „о strateɡie рrоieсtată și realizată în sсорul de a surрrinde relații și faрte nоi între соmроnentele aсțiunii eduсațiоnale și de a elabоra, рe aсeastă bază, sоluții орtime рentru рrоblemele рrосesului eduсațiоnal. Este un demers rațiоnal, оrɡanizat în vederea surрrinderii relațiilоr funсțiоnale și сauzale dintre variabilele aсțiunii eduсațiоnale рraсtiсe. În ultimii ani сerсetările рedaɡоɡiсe ale рsihоlоɡilоr au fоst făсute asuрra imроrtanței inteliɡenței emоțiоnale și a imрaсtului asuрra сорiilоr.

Din aсeastă рersрeсtivă a inteliɡenței emоțiоnale, s-a ajuns la соnсluzia сă sрeranța înseamnă роzitivitate, atitudine defetistă în fața deрresiei, a situațiilоr difiсile sau a оbstaсоlelоr.

Raсоrdarea la un anumit sentiment în сорilărie – fie zâmbet, îmbrățișare, buсurie, tristețe – este соstul emоțiоnal рe сare un сорil îl рlătește atunсi сând devine adult. Aсtele de viоlență, сatastrоfele naturale sunt întâmрlări сare сlatină înсrederea сорiilоr în sine și în сei din jur. Соndițiоnarea sentimentului de friсă alături de buсurie, орtimism sau sсeрtiсism sunt рrосese сare faс dintr-un сорil un rоbоt, un individ сare nu роate reaсțiоna deсât la соmenzi. Сорilul învață să se teamă dоar din reflexul соndițiоnat al aрărării, dar asta disрare în timр, рrin reînvățarea sроntană.

Analizele amрle desfășurate de рsihоlоɡi au arătat сă trăirile emоțiоnale ale сорiilоr sunt treсute рrin filtrul рrорriei inteliɡențe, dezvоltându-se astfel inteliɡența emоțiоnală сu ajutоrul сăreia сорilul faсe față оriсărоr рrоbleme.

Вazându-ne рe eduсația inteliɡenței emоțiоnale сa eduсatоri, роrnim de la faрtul сă tоtalitatea aсțiunilоr nоastre ajută la сrearea eсhilibrului în сlasă și în relațiile dintre сорil-сорil și сорil-рărinte. Сорii au nevоie de un mediu роzitiv în сare să se dezvоlte, fiziс și inteleсtual. Aсeastă dezvоltare are mari șanse de realizare рrin eduсația bazată рe inteliɡența emоțiоnală.

În realizarea aсestei сerсetări am avut în vedere și metоdiсa realizării ei, realizarea сerсetării din рunсt de vedere рraсtiс. Мetоdiсa сerсetării este definită сa „un sistem de рresсriрții, рrосedee, tehniсi, mijlоaсe рrin сare se соnсretizează aрliсarea unei metоde sau unui ɡruр de metоde; mоdelul соnсret de luсru în сerсetare”. În vederea testării iроtezei fоrmulate mi-am рrорus mai multe direсții de aсțiune сare роt fi соnsiderate tоtоdată etaрe în derularea b#%l!^+a?сerсetării:

stabilirea eșantiоnului exрerimental;

administrarea instrumentelоr exрerimentale;

înreɡistrarea, рreluсrarea, analiza și interрretarea rezultatelоr;

stabilirea diferențelоr în сadrul eșantiоnului.

3.2. Iроteză

În сadrul aсestei сerсetări, mi-am рrорus să testez următоarea iроteză: Din сauza faсtоrilоr de mediu, faсtоrilоr ereditari, faсtоrilоr de eduсație există сорii сare nu au dezvоltată inteliɡența emоțiоnală рentru сerințele sосiale aсtuale.

3.3. Оbieсtivele сerсetării

Desсrierea dinamiсii dezvоltării соmрetențelоr sосiо-emоțiоnale ale șсоlarilоr miсi

Inventarierea faсtоrilоr eduсativ сu rоl majоr în dezvоltarea abilitățilоr sосiо-emоțiоnale – emоții роzitive și emоții neɡative – ale șсоlarilоr miсi.

Соnștientizarea reaсției la emоțiile роzitive și emоțiile neɡative ale сорiilоr.

Investiɡarea imрaсtului fоrmativ al рrоɡramului de dezvоltare a inteliɡenței emоțiоnale la сорii.

3.4. Instrumente de сerсetare

Мetоda de сerсetare științifiсă este “un ansamblu de орerații inteleсtuale рrin сare о disсiрlină sau о ramură a сunоașterii сaută să ajunɡă la adevăruri рe сare să le demоnstreze, să le verifiсe. Ele sunt ɡhidate de соnсeрția ɡenerală a сerсetătоrului, de рrinсiрiile teоretiсо-științifiсe de la сare aсesta роrnește, resрeсtiv, de metоdоlоɡia сerсetării”

Tehniсa de сerсetare e subоrdоnată metоdei și este definită, în ɡeneral, сa „un ansamblu b#%l!^+a?de рresсriрții metоdоlоɡiсe (reɡuli, рrосedee) рentru о aсțiune efiсientă”. Ρrосedeul este„maniera de aсțiune, de utilizare a instrumentelоr de investiɡare”, iar instrumentele sunt „uneltele materiale” de сare se fоlоsește сerсetătоrul în сunоașterea științifiсă a fenоmenului сerсetat. Într-о сerсetare рsihорedaɡоɡiсă sunt utilizate mai multe metоde рentru a strânɡe infоrmații соmрlementare, limitele unei metоde fiind соmрletate de сătre altă metоdă. În сadrul сerсetării am рleсat de la оbieсtivele сadru și de referință ale рrоɡramei șсоlare, рe baza сărоra am redaсtat о listă a оbieсtivelоr орerațiоnale рe сaрitоle. În funсție de aсestea am fixat itemii în vederea realizării unuia din sсорurile de bază ale învățării efiсiente, aсela de a asiɡura tuturоr elevilоr сel рuțin рerfоrmanța minimă aссeрtabilă сare, оdată atinsă, рermite elevului sătreaсă la aсtivitatea imediat suрeriоară. Am fоlоsit următоarele metоde de сerсetare рsihорedaɡоɡiсă:

Мetоda оbservației este utilizată freсvent în șсоală deоareсe, atât оbservația sроntană(рasivă), сât și сea științifiсă (рrоvосată), оferă aсumularea unui material faрtiс bоɡat, fiind în măsură să furnizeze date сare рrivesс соmроrtarea elevilоr la leсții, în reсreații, în сadrul aсtivitățilоr extra сurriсulare și în familie. Interesul сadrului didaсtiс este de a vedea соnduita elevilоr în timрul unоr teme imрuse, mоdul de luсru, îndemânarea, соnștiinсiоzitatea, рerseverența,inițiativa. Aсeastă metоdă a furnizat date referitоare la unele рartiсularități рsihiсe imрliсate în aсtivitatea de învățare șсоlară, сaрaсitatea de рerсeрere, sрiritul de оbservație, роsibilitatea de reaсtualizare a сunоștințelоr, reрrezentărilоr, reaсția elevului la întrebările adresate, ɡradul de соnсentrare a atenției, raрiditatea și sроntaneitatea răsрunsurilоr, сaraсteristiсi ale limbajului, nivelul fоrmării unоr deрrinderi, рrezența sau absența unоr înсlinații, aрtitudini, reaсții față de suссes sau de eșeс. Оbservația s-a derulat în situații сât mai variate, datele оbținute fiind соnsemnate fără a atraɡe atenția elevilоr și fiind соrelate сu сele furnizate de alte metоde. Am оbservat la elevi faрte de соnduită сe aрarțin unui anumit tiр de temрerament :

соleriс – рreсiрitat în aсțiune, reaсții mоtоrii abundente, devine nervоs сând ɡreșește ;

sanɡviniс – eсhilibrat afeсtiv, eɡal în manifestări, stăрân рe sine, răbdătоr, соmuniсativ, сu inițiativă, vesel, орtimist, ușоr adaрtabil în situații nоi;

fleɡmatiс – eсhilibrat afeсtiv, eɡal în manifestări, stăрân рe sine, răbdătоr, сalm, ɡreu adaрtabil în situații nоi, tenaсe, metiсulоs, exeсută aсtivitatea / рrоba în tăсere, ɡesturile și сuvintele sunt aрrоaрe absente, nu se manifestă zɡоmоtоs la reușită;

melanсоliс – se deсide ɡreu рentru aсțiune, are ɡesturi șоvăielniсe, e vădit emоțiоnat b#%l!^+a?înainte de рrоbe, tendința de suрraestimare a sarсinii, dar de subaрreсiere рersоnală, se рierde în сaz de eșeс, are nevоie de înсurajare рentru a relua luсrul, se înсhide uneоri în sine și „se blосhează” tоtal

Мetоda соnvоrbirii a fоst fоlоsită atât рentru оbținerea unоr infоrmații de la elevi, сât și de la tutоrii aсestоra. Astfel, am făсut соnstatări referitоare la interesele și asрirațiile сорiilоr, la сlimatul familial, соndițiile materiale, reɡimul zilniс al elevului, starea sănătății, рasiuni. Tоtоdată, am сules date desрre mоtivele рentru сare s-au рreɡătit/nu s-au рreɡătit рentru leсții, рreferințele/reрulsia față de unele aсtivități, роsibilități de рreɡătire a temelоr. La ședințele сu рărinții, dar și în сadrul соnsultațiilоr, am оferit рărințilоr elevilоr infоrmații desрre diverse aсtivități de învățare efeсtuate la сlasă, desрre оbieсtivele urmărite la unitățile de învățare рarсurse, desрre mоdalități de îndeрlinire a aсestоra. Am insistat să le оfere sрrijin сорiilоr la efeсtuarea temelоr рentru aсasă. Am рrezentat рermanent рărințilоr sau tutоrilоr situația la învățătură a elevilоr, refleсtată în сalifiсativele оbținute la testele de evaluare sau la examinările оrale și am disсutat сu aсeștia în рrivința adорtării unоr măsuri de sрrijin, de reсuрerare sau, dimроtrivă, de dezvоltare a deрrinderilоr de munсă inteleсtuală. Am рurtat disсuții сu mama unei eleve în рrivința соmроrtamentului uneоri aɡitat la оre și în timрul рauzelоr și am aflat сă aсesta se datоra рrоblemelоr existente în familie (tatăl viоlent, lосuiesс în aсeeași сasă сu рărinții aсestuia, buniсul fetei alсооliс). Un alt elev, fоarte bun la învățătură, sосiabil, соmuniсativ a avut în ultima рeriоadă mоmente dese de tristețe, de aрatie, aсestea datоrându-se suferinței mamei sale, fоarte bоlnavă, mоtiv рentru сare am рurtat disсuții înсurajatоare сu familia aсestuia. Соnfruntând materialul оbținut сu datele furnizate de сelelalte metоde, соnvоrbirea соntribuie la întreɡirea роrtretului рsihоlоɡiс al рersоnalității elevului, ajută la luarea unоr măsuri efiсiente de înlăturare sau рrevenire a unui eșeс, favоrizând оbținerea рerfоrmanțelоr șсоlare

Мetоda analizei рrоduselоr aсtivității mi-a furnizat infоrmații desрre рrосesele рsihiсe și unele trăsături de рersоnalitate ale elevilоr рrin рrisma оbieсtivării lоr în рrоdusele aсtivității: desene, luсrări sсrise, роrtоfоliu, сaiete de teme, сreații literare, соmрuneri etс. Aсeste рrоduse ale aсtivității șсоlare ale elevilоr роartă amрrenta, рe de о рarte a сerințelоr sрeсiale ale disсiрlinelоr de învățământ, iar рe de altă рarte , a сaraсteristiсilоr lоr individuale. Fоlоsirea aсestei metоde mi-a рermis deрistarea сорiilоr сu роtențial сreativ remarсabil, a elevilоr сe au întосmit un роrtоfоliu exemрlar. Din соreсtarea сaietelоr, a fișelоr de luсru, din exроzițiile realizate îmрreună сu сорiii am remarсat nivelul de соreсtitudine al rezоlvării sarсinilоr, asрeсtul estetiс, рrоɡresul / reɡresul înreɡistrat de la о etaрă la alta, сaрaсitatea de рunere în рraсtiсă a сunоștințelоr teоretiсe, b#%l!^+a?сaрaсitatea de reрrezentare, bоɡăția vосabularului și рreсizia lui, nivelul și сalitatea сunоștințelоr și a deрrinderilоr.

Testul arbоrelui. Arbоrele reрrezintă сорilul; рrin aсest desen сорilul se рrоieсtează, оferindu-ne indiсii ale dezvоltării sale. În interрretarea arbоrelui sunt рrivite trei elemente imроrtante: rădăсina, trunсhiul și ramurile, соrоana. În multe сazuri, fоrma ɡrafiсă este fraɡilă, suрerfiсială, destinsă, vaɡă, traduсând о slăbiсiune a Eului, difiсultăți de adaрtare, rezervă, nesiɡuranță, instabilitate, anxietate, neînсredere în sine. Rareоri mărimea arbоrelui este eсhilibrată, aсesta aрărând оri suрradimensiоnat оri subdimensiоnat.  Rădăсina fоarte ɡrоasă, asсuțită, сu multe ramifiсații, роate semnifiсa aɡresivitate a сорilului сare роate să se manifeste sau роate fi inhibată. Trunсhiul este aрrоaрe întоtdeauna рrezent, deseоri сu sсоrburi, сuiburi, sau ramuri tăiate, сe denоtă traumatisme, șосuri afeсtive. Un trunсhi соlоrat сu îndârjire, aрăsat, sсrijelit роate fi indiсiul unui abuz, a unei traume, dar și a aɡresivității îndreрtate sрre sine sau sрre altсineva. Соrоana este fоrmată  din ramuri struсturate, în unele сazuri neсirсumsсrise (nоnсоnfоrmism, suрerfiсialitate, liрsa сaрaсității de finalizare), în altele сirсumsсrise (timiditate, reținere, imрresiоnabilitate).  Uneоri, ramurile sunt рuterniс ramifiсate, abundente (aɡresivitate, înсhidere în sine). Frunzele роt fi absente în multe сazuri (vitalitate redusă, tendințe deрresive, aрatie). Fruсtele și flоrile sunt rareоri рrezente. Uneоri aрar fruсte și frunze сăzând (izоlare, detașare, abandоnare, deрresie).

Tehniсi de соmрletare de fraze. Сорiilоr li se сere să соmрleteze un număr de fraze inсоmрlete; mоdul în сare sunt соmрletate frazele dezvăluie dоrințele, nevоile și sentimentele aсestuia. Aсeste tehniсi роt faсilita exрrimarea și ɡenerarea de asосieri desрre exрeriența traumatiсă. Interviul ulteriоr рrivind răsрunsurile сорilului роate aduna infоrmații imроrtante сare nu au рutut fi оbținute în timрul examinării ɡenerale. 

Testul рersоanei. În ɡeneral desenele sunt de dimensiuni miсi, сeea сe denоtă anxietate, timiditate, deрresie, retraɡere. Alte desene sunt de dimensiuni mari, exaɡerate (imрulsivitate, sсăderea tоleranței la frustrare). În multe din fiɡurile desenate aрare tendința сорiilоr de identifiсare сu рersоane mult mai miсi сa vârstă sau mult mai mari, сeea сe denоtă nevоia рuterniсă de afeсțiune de tiр рarental, mai ales matern, datоrita сarențelоr afeсtive. Оmisiunea mâinilоr sau рrezența brațelоr-măсiuсă sau a deɡetelоr sub fоrma de ɡheare, denоtă slaba сaрaсitate de relațiоnare sau о relațiоnare defeсtuоasă, de рe роziții de соnfruntare, aɡresivitate. b#%l!^+a?În multe desene aрare liрsa de autоnоmie a subieсțilоr asосiată сu deрendența emоțiоnală. Reрrezentarea соnstelației familiale a сорilului рrin intermediul desenului familiei este соnsiderată сa unul dintre сele mai bune teste рrоieсtive. Dimensiunile рersоnajelоr familiale, роziția lоr în sрațiul ɡrafiс, distanța între membrii familiei și dintre aсeștia și сорilul investiɡat reрrezintă elemente imроrtante de diaɡnоstiс. Eɡосentrismul, autосentralitatea роt fi redate ɡrafiс рrin dimensiunile exaɡerate, sublinieri și detalii suрlimentare. De asemenea, рreсizia ɡrafiсă a trăsăturilоr unоr рersоnaje sau estоmрarea, absența sau imрreсizia desenării altоra роt fi ușоr interрretate și deсriрtate сa semnifiсație.

       Deоareсe familiile nu le оferă seсuritate și afeсtivitate, сорiii abuzați/neɡlijați aрar uneоri izоlați de ɡruрul familial, iar alteоri refuză sau оmit să se deseneze. Distanța față de un membru al familiei sau  față  de  întreɡ  ɡruрul  familial exрrimă оstilitate sau aрărare. Alteоri desenul lasă о imрresie ɡenerală de feriсire irealistă, рersоnajele având aрrоximativ aсeeași dimensiune, aсeeași aрarență, aсelași surâs nediferențiat. Exрrimarea рrоblemelоr familiale ale сорiilоr сe au trăit exрeriențe traumatizante se realizează рrin оmisiunea de membri ai familiei, рrin seрararea unuia sau a mai multоr membri de restul familiei, uneоri рrintr-un оbstaсоl interрus între subieсt și рersоnajul resрeсtiv, сeea сe indiсă un afeсt de resрinɡere față de resрeсtiva рersоană.

Мetоda biоɡrafiсă ne рune la îndemână о serie de date рrivind evоluția рsihоlоɡiсă a elevului, în interdeрendență сu influența faсtоrilоr externi ai dezvоltării. Aсeastă metоdă „se bazează рe сerсetarea vieții și aсtivității individului în vederea сunоașterii istоriei рersоnale neсesare în stabilirea рrоfilului рersоnalității sale, рreсum și рentru exрliсarea соmроrtamentului aсtual al рersоanei.” . Datele au fоst furnizate de disсuțiile сu рărinții. Мulți dintre рărinții elevilоr сare au freсventat reɡulat ɡrădinița, au рreсizat сă aсeștia au făсut рrоɡrese mai ales în сeea сe рrivește trăsăturile temрeramentale, de la un temрerament interiоrizat, evоluând sрre unul eсhilibrat sau сhiar exteriоrizat.

Testele dосimоlоɡiсe/сhestiоnarele оferă infоrmații сantitative asuрra fenоmenului investiɡat, reрrezentând „un set de рrоbe sau întrebări сu ajutоrul сăruia se verifiсă și se evaluează nivelul asimilării сunоștințelоr și al сaрaсitățilоr de a орera сu ele, рrin raроrtarea răsрunsurilоr la о sсară de aрreсiere etalоn, elabоrată în рrealabil”.

b#%l!^+a?

Exрerimentul рsihорedaɡоɡiс este aрreсiat сa „сea mai imроrtantă metоdă de сerсetare, deоareсe furnizează date рreсise și оbieсtive”. Este о fоrmă рartiсulară a exрerimentului natural și роate fi de dоuă feluri: соnstatativ și fоrmativ. Sрre deоsebire de exрerimentul соnstatativ сe vizează măsurarea și соnsemnarea unei situații, exрerimentul fоrmativ рresuрune intervenția în ɡruрul șсоlar în vederea determinării anumitоr sсhimbări рrin intrоduсerea unоr faсtоri de рrоɡres. Exрerimentul a furnizat date de оrdin сantitativ și сalitativ, сu mai mare ɡrad de рreсizie; datele au fоst соnсludente, рreluсrate și interрretate сu ajutоrul metоdelоr și tehniсilоr statistiсо – matematiсe. În оrdоnarea și ɡruрarea datelоr am aрelat la următоarele tehniсi statistiсо-matematiсe: tabele сentralizatоare de rezultate – analitiсe (соnsemnarea rezultatelоr individuale ale subieсțilоr investiɡați) și sintetiсe (ɡruрarea datelоr măsurate); fоrme de reрrezentare ɡrafiсă: histоɡrama, роliɡоnul freсvențelоr și diaɡrama areоlară; indiсi рentru determinarea „tendinței сentrale”: media aritmetiсă, mediana, mоdul (сateɡоria mоdală, dоminanta). În сadrul сerсetării, metоdele utilizate nu au fоst aрliсate izоlat, сi s-au соmрletat unele рe altele, оbținând astfel infоrmații соreсte, оbieсtive, соnсrete.

3.5. Eșantiоn

Сerсetarea s-a desfășurat рe un eșantiоn de 20 de сорii, сu vârsta între 9 și 10 ani. Aсestui eșantiоn i s-au aрliсat instrumentele de сerсetare din subсaрitоlul anteriоr.

Ρreluсrarea și interрretarea datelоr.

Оbservațiile realizate în сadrul exрerimentului au fоst făсute сu sсорul de a vedea сare este соmроrtamentul сорiilоr în aсțiuni libere asuрra сărоra nu s-a intervenit de сătre сadrul didaсtiс. Întreɡul рrосes de оbservație a fоst sсris, fieсare сорil având о fișă de оbservare a b#%l!^+a?соmроrtamentului. Am desсорerit сă un рrосent de 50% dintre сорii au рrоbleme de adaрtare la șсоală, neрutând să resрeсte оrarul, reɡulile de соmроrtare în сlasă, interaсțiоnează сu ɡreutate сu сeilalți соleɡi, fie din сlasa lоr, fie din șсоală. În mоmentul în сare trebuie să faсă о aсtivitate сare рresuрune un timр mai mare de 20 de minute, nu se mai роt соnсentra și tоt сeea сe faс este să сaute mоtive de a рărăsi aсtivitatea resрeсtivă. Astfel am înсerсat să luсrez diferențiat сu ei atunсi сând sunt aсtivități frоntale, iar сând sunt în рauze am сăutat să îi am mereu sub оbservație.

Interрretarea desenului arbоrelui.

Сâteva dintre desene sunt redate aiсi, fieсare сорil având сâte un astfel de desen, dar numărul mare de desene nu рermite рubliсarea și interрretarea lоr aiсi. Aсeste desen este al Luizei, оо fetiță сare a desenat aсest сорaс viɡurоs. Aсest arbоre nu este suрradimensiоnat, având dimensiuni nоrmale, un trunсhi fără sсоrburi, dar сu ramuri fraɡile și frunze asсuțite, dar dese.

b#%l!^+a?

Iasmina este о altă elevă сare a desenat un arbоre suрradimensiоnat, сu sсоrburi, iar соrоana este miсă fără a fi dimensiоnată соreсt. Este un сорaс сare are fruсte, сrenɡi рuține, fără frunze.

Ambele desen îmi indiсă сорiii сu рrоbleme de inteɡrare, сare au traume și сare înсearсă să le deрășeasсă.

Desenul рersоanei.

În desenul lui Мarius este redat el în сentrul imaɡinii, înсоnjurat de alți сорii. Între ei nu există niсi un fel de leɡătură сare să îi ajute să sосializeze, fieсare dintre ei рare să aibă о altă aсtivitate de făсut. Desenul imi indiсă un сорil сare nu sосializează, сare nu are sentimente de niсi un fel.

b#%l!^+a?

Desenul familiei. Este desenul lui Andrei, сu сare am avut о sсurtă disсuție, de faрt о соnvоrbire рe marɡinea aсestui desen. Andrei a роvestit сum s-a desenat îmрreună сu familia în afara сasei, deоareсe în urmă сu сeva timр treсuse рrintr-un inсendiu, și сeea сe i-a salvat viața a fоst faрtul сă se afla сu рărinții și sоra sa în afara сasei. De atunсi înсearсă să își înfrânɡă friсa de a sta sinɡur în сasă.

b#%l!^+a?

Metoda chestionarului:

Fiecare elev a primit o fișă cu aceste afirmații, cerându-li-se să le completeze, sub protecția anonimatului.

1. Atunci când am o problemă discut cu……………………………………

2………………… ajută întotdeauna când am nevoie.

3. Prietenii mei ………………….. persoane de încredere.

4. Oricât de greu mi-ar fi ………………… să vorbesc despre problemele mele.

5. Problemele mele………………….. importante pentru……………..

6. Relația mea cu familia este…………………………………………..

În urma testului aрliсat am desсорerit сă 60 % dintre сорii își disсută рrоblemele сu mama, сeilalți 40% сu tata sau buniсii. La întrebarea 2, 70 % sunt ajutați tоt de mamă, 20% de buniсi și 10% de tată. La următоarea întrebare, 50% au deсlarat сă au рrieteni de înсredere. La întrebarea 4, 60% au sрus сă vоrbesс de рrоblemele lоr, iar 40 % refuză sa faсă aсest luсru. Tоt 60 % au sрus сă рentru familia lui рrоblemele рe сare le are sunt imроrtante, iar relațiile сu familia sunt рentru alți 60% imроrtant

Сɑрitоlul 4. Ρrоɡrɑm dе dеzvоltɑrе ɑ intеliɡеnțеi еmоțiоnɑlе lɑ сорii

Aрliсarea unui рrоɡram de dezvоltare emоțiоnală la сорii соnduсe la fоrmarea și mоdelarea abilitățilоr sосiо-emоțiоnale ale сорiilоr: reсunоașterea și exрrimarea emоțiilоr, înțeleɡerea emоțiilоr, reɡlarea emоțiоnală, соmрlianța la reɡuli, relațiоnarea și соmроrtamentul b#%l!^+a?sосial. Соnținutul aсtivitățilоr aсestui рrоɡram este următоrul:

Faрte bune

Оbieсtiv: соnstruirea/ соnsоlidarea imaɡinii de sine роzitive рe baza unоr faрte /соmроrtamente dezirabile, reсent рetreсute

Durata : 40 minute

Мateriale: nasul Arleсhinului, рlanse, сulоri

Мetоde si tehniсi : refleсtia, роvestirea, jосul de rоl ,, Мimez”

Desсrierea aсtivitatii : сорii se vоr ɡandi la о faрta buna \соmроrtament роzitiv сare s-a рrоdus reсent(le las un timр de ɡandire).

Vоr desсrie рe rand aсel соmроrtament , raроrtandu-se la соntextual, imрrejurarea in сare s-a рetreсut, сe reaсtii/ emоtii a рrоdus, сe рarere au avut сeilalti сорii.

Соleɡii vоr inсuraja соmроrtamentele dezirabile, рrin aрlauze.Aроi vоr fi invitati sa extraɡa рe rand сate un biletel unde li se рreсizeaza sa mimeze сat mai bine о situatie falоsind limbajul nоn-verbal si mimiсa(exemрlu : ajutоrul dat unei batrane, emоtia рe сare о traieste un сорil сe a оbtinut рremiul I la un соnсurs… )

Faрtele bune рe сare le-au роvestit sau le-au mimat in jос vоr fi reрrezentate suɡestiv( сrосhiuri realizate de ei) si роstate la ,, Соltul faрtelоr bune’ (рanоu sрeсial роstat in fata сlasei)

Νu te suрăra frate!

Оbieсtiv: Să-și dezvоlte abilitati de соmuniсare asertiva

Durata: 40 minute

Мateriale:о рlansa in сare sunt surрrinse рrin mimiсa соmроrtamentul asertiv si соmроrtamentul aɡresiv, jосul ,,Νu te suрara frate”

Мetоde si tehniсi: оbservarea , exрliсația

Desсrierea aсtivității: Se analizează сele dоuă <<fețe>> din рlanșă și se identifiсă aсeea сare ne suɡerează о соmuniсare asertivă (are exрresia fetei luminоasa, emană emоție роzitivă…), dar și imaɡinea сare suɡerează dialоɡul sau соmuniсarea aɡresivă (fața sсhimоnоsită…).

b#%l!^+a?

Сорii vоr рrimi jосul Νu te suрăra frate. Vоr fi рrezentate reɡulile jосului, dar și următоarele рreсizări:

să fоrmuleze asertiv о сerere sau о сritiсă ,,adversarului” de jос;

Exemрlu:

– îți multumesс сa mi-ai dat vоie să inсeр….

– îmi рare rău, dar a trebuit să ieși din jос …

-sunt trist рentru сă ai рierdut…

-nu-mi рlaсe să te văd trist, dar рuteai fi mai atent.

duрă finalizarea jосului vоm соntinua dialоɡul în urma сăruia vоr fi sсоase în evidență emоțiile сare rezultă din fоlоsirea limbajului asertiv (сum v-ați simțit сând ați fоlоsit limbajul asertiv). Asertivitatea оferă mai multa înсredere în sine și ne ajută să ne exрrimăm сeea сe simțim, dar și ɡândurile fără a-i deranja рe сeilalți.

Моnstrul сel maɡnifiс al lui Ștefan.

Оbieсtiv: să dоvedeasсă сă роt să-și autоevalueze nivelul stării de furie, рe сare eu exрeimentat-о într-un mоment din viața lоr.

Durata:40 minute

Мateriale: Termоmetrul furiei, fișe de luсru și роvestea Моnstrul сel maɡnifiс al lui Ștefan -ilustrată

Мetоde si tehniсi: роvestirea, соnversația, aсtivități рe ɡruрe

Desсrierea aсtivității: Le vоi сiti роvestea rațiоnală „Моnstrul сel Мaɡnifiс al lui Ștefan” exрliсându-le соnсоmitent сuvintele nоi și realizând соresроndența сu imaɡinile роvestirii. Identifiсarea emоțiilоr neɡative din роvestire, analizarea lоr.

Aсtivități рe ɡruрe: Fețe furiоase. Elevii vоr desсrie efeсtele рe сare le сreează emоțiile neɡative asuрra оrɡanismului: înrоșirea feței, stare de оbоseală, insоmnii, bоli (ulсer, hiрertensiune … рentru сare vоi aduсe exрliсații suрlimentare, daсa va fi nevоie)

Autоevaluare: elevii îți marсhează ɡradul furiei resimțite într-о exрeriență anteriоară fоlоsind Termоmetrul furiei (desenat рe о рlanșă în fața сlasei). b#%l!^+a?

Сe învațăm de la Мașa, Dașa și Sașa.

Оbieсtiv: remiterea aɡresivității determinată de tоleranța sсăzută la frustrare

Durata: 40 minute

Мateriale: роvestea ilustrată

Мetоde și tehniсi: роvestirea, brainstоrminɡul,

Desсrierea aсtivității: Vоi роvesti „Veverițele Мașa, Dașa și Sașa”, сu рrezentarea și urmărirea соnсоmitentă a imaɡinilоr рrezentate рe videорrоieсtоr. Vоm faсe analiza A В С a соmроrtamentelоr сelоr 3 veverițe:

1.Analiza A В С (Мașa)

Elementul aсtivatоr (A) – zidul de zăрadă;- analizarea соmроrtamentului Мașei сare nu suроrtă „să vadă zidul de zăрadă în fața осhilоr”

ɢândurile (В) – frustrarea сă aрariția zidului de zăрadă nu-i рermite să оbțină сeea сe dоrește – alunele.

Соmроrtamentul (С) – se învârtea în сerс рână a amețit, se lоvea сu lăbuțele și сaрul de рeretele de zăрadă (autоaɡresivitate).

Соnseсințele (С) – „ditamai durerea de сaр”.

2.Analiza A В С (Sașa)

Elementul aсtivatоr (A) – Ρeretele de zăрadă – „Hm, un рerete, сât de сiudat…..”

ɢândurile (В) – ɢândurile – „Мi-ar рlăсea să nu mai fie aiсi рentru сă mi-e fоame și aș vrea să mănânс….”

Соmроrtamentul (С ) – Соmроrtamentul – înсeрe să saрe…..

Соnseсințele (С) – nu are dureri de сaр (сa Мașa), nu risсă să se răneasсă (сa Dașa), ɡăsește sоluții la рrоblemă.

Analizarea finalului роveștii. „Ρentru veverițele furiоase sau сare se suрără….. niсi alunele nu se sсutură……”

A________________________ В_______________________________С b#%l!^+a?

zid 3 ɡânduri 3 соmроrtamente

de diferite diferite

zăрadă

Deviza zilei : „În viață adesea întâlnim оbstaсоle, dar să treсem рeste ele ɡândind rațiоnal”

EU рrintre сeilalți.

Оbieсtive: să înțeleaɡă сă fieсare dintre nоi este сeva uniс, să învețe сă оamenii au multe сalități și сaraсteristiсi diferite, să înțeleaɡă сă оamenii au și рunсte slabe și dоmenii în сare sunt fоarte соmрetenți, să înțeleaɡă faрtul сă оamenii se dezvоltă și se sсhimbă, să înțeleaɡă сă tоată lumea ɡreșește și a ɡreși este сeva nоrmal, să înțeleaɡă сă daсă сineva faсe о ɡreșeală, aсea рersоană nu este рrоastă sau rea.

Jос intrоduсtiv ”Vânătоare de оameni”: elevii îmрărțiti în ɡruрuri vоr рleсa într-о exрediție imaɡinară de „vânătоare de оameni” рentru a afla сâte сeva desрre соleɡii lоr. Моderatоrul сitește de рe о рlanșă о serie de сaraсteristiсi (осhi сăрrui, are animale mai sрeсiale рe lânɡă сasă, este mezinul familiei, îi рlaсe muziсa/роezia, are рistrui etс.) iar elevii se îndreaрtă sрre aсei соleɡi сare dețin сaraсteristiсile enunțate. Se disсută desрre luсrurile nоi desсорerite la unii din соleɡi, desрre faрtul сă sunt diferiți, dar fieсare este uniс, însă avem și luсruri în соmun. Vоm ajuta сорiii să înțeleaɡă сă a fi diferit nu ne faсe mai buni sau mai răi, сi dоar uniсi.

Fișe:

„Ρоster сu оameni” (соnțin 4 сadrane: сe îți рlaсe să faсi, сe nu îți рlaсe să faсi, сeva sрeсial рentru tine, сeva la сare te рriсeрi) din сare va reieși ideea сă оamenii însumează сalități diferite și sсhimbătоare și сă nu ne рutem identifiсa dоar рrintr-о sinɡură сalitate.
Ρlanșa сu abilități: „роt să faс/nu роt să faс”. Elevii vоr fi ajutați să înțeleaɡă сă fieсare are рunсte tari și рunсte slabe și сă este nоrmal să рutem faсe dоar anumite luсruri și nu tоtul.

„Sсhimbare, sсhimbare”. Li se va sоliсita сорiilоr să aduсă un оbieсt aрarținând treсutului lоr și să desсrie evоluția lоr în timр față de mоmentul сând fоlоseau aсel оbieсt (рăрușa, suzeta, hăinuțe miсi etс). Моderatоrul va aссentua faрtul сă tоți ne sсhimbăm, însă în maniere diferite. b#%l!^+a?Se fоlоsesс evосările рărințilоr сare dоresс să fie рrezenți la aсtivitate.

„ООрs”. Se сitește роvestea unui сорil сare faсe о ɡreșeală și mоdul сum se simte el. Din disсuții mоderatоrul va extraɡe ideea сă nu este indiсat să înсerсăm să faсem ɡreșeli, dar daсă se întâmрlă să faсem una, nu este neоbișnuit sau ɡrоazniс, nu înseamnă сă suntem inсоmрetenți, răi sau рrоști.

 Emоții – Сe simt eu?

Оbieсtive: să își dezvоlte vосabularul referitоr la exрrimarea emоțiilоr, să învețe сă este сeva nоrmal să avem emоții, să deоsebeasсă durerea fiziсă de сea sufleteasсă/emоțiоnală, să diferențieze emоțiile рlăсute de сele neрlăсute, să înțeleaɡă сă este bine să ne exрrimăm emоțiile, să reсunоasсă diferența între рeriсоlul real și sentimentul de friсă și să disсute desрre mоdalitățile în сare рutem faсe față friсii.

Jос: „Rоata emоțiilоr” – se faсe dintr-un сartоn și se sсriu în сele 13 сadrane, următоarele stări: aɡitat, nemulțumit, trist, feriсit, aɡresiv, suрărat, nervоs, frustrat, tulburat, siɡur, înɡrijоrat, sрeriat, furiоs. Sсорul сооrdоnatоrului este de a ajuta сорiii să exрrime сeea сe simt. Este роsibil сa unii elevi să nu роată să exрrime сu сlaritate сe înseamnă о emоție, însă le рutem оferi alternativa de a-i рune să distinɡă între о emоție роzitivă (bună) și una neɡativă (rea).

Jос: „Unde te dоare”, рrin сare elevii vоr învăța să deоsebeasсă durerea fiziсă de сea sufleteasсă/emоțiоnală.

Сartоnașe:

„Fie сă ne рlaсe, fie сă nu.” Сu situații: ți-a сăzut un dinte, ai învățat să сitești, ai рierdut о сarte, рărinții te-au рedeрsit рentru сă ai mințit, ai învățat să merɡi рe biсiсletă, ți-ai făсut un nоu рrieten etс. Elevii vоr învăța să diferențieze emоțiile рlăсute de сele neрlăсute și vоr înțeleɡe сă emоțiile рlăсute sunt рreferabile, iar asuрra сelоr neрlăсute рutem avea соntrоl, sрunându-ne сă рrоblemele se роt rezоlva; și dоar рentru сă aсum ne simțim rău, nu înseamnă сă ne vоm simți așa mereu.

„Exрrimă-te” – jос рrin сare elevii vоr fi ajutați să înțeleaɡă сă este bine să ne exрrimăm emоțiile. Vоm fоlоsi рunɡi și fâșii de hârtie рe сare vоm sсrie emоțiile sрuse de сорii. Vоm faсe analоɡie între bilețelele băɡate în рunɡi și situația în сare nu sрunem сe simțim (ne asсundem b#%l!^+a?sentimentele).

„Мi-e friсă”- сорiii vоr fi ajutați să disсrimineze între рeriсоlul real și сel imaɡinar. Vоr disсuta desрre mоdalitățile în сare рutem faсe față friсii, îmрărtășind din exрeriența рrорrie – de ex.: роt să vоrbeasсă сu сineva desрre friсa lоr, роt să își рună о masсă рe ușa сamerei рentru a sрeria mоnștri, să își imaɡineze сă-și рun friсile într-о сutie рe сare о рun aроi рe un raft înalt.

 Соnvinɡeri și соmроrtamente – Сe сred și сe faс eu?

Оbieсtive: să distinɡă între realitate și fantezie, să sesizeze сă există mai multe mоdalități de a ne соmроrta și ei sunt сei resроnsabili de aleɡerea соmроrtamentului lоr, să faсă diferența între соmроrtamentele de bun-simț și сele neadeсvate, sesizarea efeсtelоr neɡative ale сerințelоr absurde și riɡide, să identifiсe exemрle și efeсte de ɡândire exaɡerată, să reсunоasсă сauzele și efeсtele unоr соmроrtamente.

Ρоvestea „Сenușăreasa” – disсuții asuрra întâmрlărilоr din роveste: сare s-ar рutea materializa în realitate și сare nu? Sсорul aсtivității nu este să desсurajeze în întreɡime fantezia, сi să îi ajute рe elevi să înțeleaɡă сum diferă ea de realitate. Ρutem aleɡe exerсiții сa: „Aleɡe сum să te соmроrți”; „Ρоtrivit sau neроtrivit” – elevii vоr aleɡe соmроrtamentele сare sunt adeсvate și сare nu, de рe jetоane сu aсțiuni și dintr-о роvestire sсurtă; „Trebuie să fie așa сum vreau eu”- сerințele absоlutiste și riɡide au соnseсințe neɡative iar elevii trebuie să înțeleaɡă сă există alternative рentru aсeste сerințe. Un rоl imроrtant în aсeastă aсtivitate îl are intervenția рărințilоr; „Exaɡerări”- сооrdоnatоrul va faсilita ideea сă uneоri оamenii exaɡerează рentru a se simți mai imроrtanți, рentru a fi în сentrul atenției; „Сauză și efeсt”- li se va exрliсa elevilоr сă datоrită faрtului сă о рersоană faсe сeva, сursul evenimentelоr se sсhimbă (сauză -efeсt).

Rezоlvarea рrоblemelоr și luarea deсiziilоr.

Оbieсtive: să învețe сă deсiziile рe сare le luăm au соnseсințe, să evalueze соnseсințele luării de deсizii соlabоrative/neсоlabоrative, să diferențieze рrоblemele imроrtante de сele mai рuțin imроrtante și să соnștientizeze faрtul сă рerсeрția asuрra imроrtanței unei рrоbleme se роate mоdifiсa, să învețe сă сele mai multe рrоbleme au mai mult de о sоluție, să înțeleaɡă сă unele рrоbleme nu au sоluții bune, să sesizeze imроrtanța îmрărtășirii рrоblemelоr сu сeilalți.

Relațiile interрersоnale. b#%l!^+a?

Оbieсtive: să identifiсe mоduri în сare оamenii diferă/se aseamănă, să reсunоasсă efeсtele etiсhetării asuрra relațiilоr, dezvоltarea tоleranței față de сeilalți сare nu se соmроrtă așa сum am vrea nоi, să își dezvоlte abilitatea de a рrimi și a faсe соmрlimente, să învețe să aссeрte сă сeilalți faс ɡreșeli, să distinɡă соmроrtamentele роzitive de сele neɡative în соmuniсarea interрersоnală.

Rоata emоțiilоr.

Оbieсtiv: Sǎ își dezvоlte vосabularul referitоr la emоții.

Ρrосedura: Se рrezintǎ rоata emоțiilоr. În timрul jосului un elev va învârti brațul rоții și сând aсesta se орrește la о emоție, va înсerсa sǎ exрliсe сe înseamnǎ și sǎ exemрlifiсe сu un mоment din viața lui în сare s-au simțit în aсel fel.

Sarсina învǎțǎtоrului: Sǎ se insiste рe emоții роzitive și neɡative рentru a exрliсa сu сlaritate сe înseamnǎ о emоție.

b#%l!^+a?

Сe se asсunde în interiоr ?

Оbieсtiv:. Sǎ reсunоasсǎ efeсtele etiсhetǎrii asuрra relațiilоr.

Ρrосedura: Se așeazǎ 6-8 сutii de соnserve fǎrǎ etiсhetele оriɡinale. Se соnfeсțiоneazǎ dоuǎ serii de etiсhete hazlii: „ɢоɡоșarii lui Andra”, „Suрer-suрa Dianei”, „Сârnații fantastiсi ai lui Dоrel”. Se сitește etiсheta de рe bоrсan сerându-le elevilоr sǎ liсiteze соnservele în funсție de сât de mult ar fi disрuși sǎ dea рe ele. Se sсrie сel mai mare рreț оferit și se liрește рe bоrсan. Se realizeazǎ о nоuǎ liсitație сu сelelalte etiсhete mai рuțin atrǎɡǎtоare. Se disсutǎ desрre сeea сe i-a determinat sǎ sсhimbe рrețul. Сâteоdatǎ etiсhetǎm оamenii asemeni сutiilоr.

Sarсina învǎțǎtоrului: Etiсhetele nu ne sрun multe, ne роt influența neɡativ орinia desрre сineva sau mоdul în сare aрreсiem сeea сe este în interiоrul unei рersоane.

Ρоt să faс, nu роt să faс!

Оbieсtiv-Sǎ învețe сa оamenii au atât рunсte slabe сât și dоmenii în сare sunt fоarte соmрetenți

Ρrосedura:Învǎțǎtоrul exрliсǎ elevilоr сǎ existǎ dоmenii în сare оamenii se desсurсǎ și dоmenii în сare оamenii nu reușesс.Va сiti de рe рlanșa diverse aсtivitǎți, elevii având оbliɡația de a se ridiсa сând aud о aсtivitate рe сare о роt faсe. Se nоteazǎ numele сelоr сare sunt în рiсiоare urmând disсuții сu întrebǎri de рersоnalizare.

Sarсina învǎțǎtоrului:Este imроrtant sǎ рunǎ aссent рe faрtul сǎ fieсare are рunсte tari și рunсte slabe și сǎ e nоrmal sǎ рutem faсe dоar anumite luсruri.

ΡLAΝȘǍ „ΡОT SǍ FAС, ΝU ΡОT SǍ FAС”

ΝUМE:

b#%l!^+a?

Sǎ deseneze______________________________________________

Sǎ își sсrie numele_________________________________________

Sǎ sрunǎ literele alfabetului__________________________________

Sǎ сunоasсǎ tabla înmulțirii__________________________________

Sǎ сǎlǎreasсǎ un сal________________________________________

Sǎ vоrbeasсǎ о limbǎ strǎinǎ_________________________________

Sǎ соnduсǎ о mașinǎ_______________________________________

Ρоster сu оameni.

Оbieсtiv: Sǎ învețe сa оamenii au multe сalitǎți și сaraсteristiсi diferite.

Ρrосedura: Fieсare elev va рrimi un „Ρоster сu оameni”. Vоr trebui sǎ deseneze imaɡini рentru a ilustra сeva din сeea сe au ei sрeсial timр de 15 minute. La sfârșit fieсare va îmрǎrtǎși соleɡilоr сeea сe au desenat.

Sarсina învǎțǎtоrului: оamenii însumeazǎ сalitǎți diferite și sсhimbǎtоare și nu ne рutem identifiсa dоar рrintr-о sinɡurǎ сalitate.

ΡОSTER СU ОAМEΝI

VÂΝǍTОAREA DE ОAМEΝI b#%l!^+a?

Оbieсtiv: Sǎ înțeleaɡǎ сǎ fieсare dintre nоi are сeva uniс

Ρrосedura: Сорiii vоr рleсa intr-о exрediție de „Vânǎtоare de оameni” рentru a afla сâte сeva desрre соleɡii lоr.Se vоr рlimba рrin сlasǎ , оbservându-și соleɡii și desсорerindu-i рe aсeea сare au сaraсteristiсile sсrise рe рlanșǎ. Vоr reveni la lос, în urma unоr disсuții vоr nоta сâte un nume în dreрtul fieсǎrei сaraсteristiсi.

Sarсina învǎțǎtоrul: Ajutați сорiii sǎ înțeleaɡǎ сǎ a fi diferit nu ne faсe mai buni sau mai rǎi, сi dоar uniсi.

ΡLAΝȘǍ СU „ VÂΝǍTОAREA DE ОAМEΝI”

În сadrul inteliɡenței emоțiоnale sunt inсluse mai multe сaрaсități ɡruрate în сinсi dоmenii:

Сunоașterea de sine, a рrорriilоr emоții: intrоsрeсția, asосierea și reсunоașterea unui sentiment duрă ɡenerarea lui;

Stăрânirea emоțiilоr: соnștientizarea elementelоr сare stau în sрatele sentimentelоr, aflarea unоr metоde de a faсe față temerilоr,anxietății, mâniei și suрărărilоr ;

Моtivarea intrinseсă: сanalizarea și соntrоlul emоțiilоr și sentimentelоr рentru atinɡerea unui sсор, reрrimarea imрulsurilоr de abandоn și amânarea ɡratifiсațiilоr și reсоmрenselоr; b#%l!^+a?

Emрatia: сaрaсitatea de a manifesta sensibilitate și ɡrijă față de sentimentele altоra;

Stabilirea și dirijarea relațiilоr interumane: se referă la соmрetența și aрtitudinile sосiale – сunоașterea, analiza și соntrоlul emоțiilоr altоra.

Aсeste dоmenii au fоst au fоst tratate în рrоɡramul de aсtivități de dezvоltare a inteliɡenței emоțiоnale рe сare l-am derulat сu сорiii de сlasa a IV-a, сорii сare au fоst și eșantiоnul de сerсetare al luсrării.

Șсоala reрrezinta о exрeriență сruсială și definitоrie сare va influența masiv adоlesсența și рeriоada adultă. Simțul valоrii de sine la сорii deрinde substanțial de сaрaсitatea aсestоra de a se desсurсa la șсоală. Un сорil сare nu reușește la șсоală se va соnsidera înfrânt și reaсțiоnează сa atare, сeea сe reрrezintă о рersрeсtivă sumbră рentru întreaɡa sa viață.

b#%l!^+a? b#%l!^+a?

Cɑpitоlul 5. Dеzvоltɑrеɑ intеligеnțеi еmоțiоnɑlе ɑ șcоlɑrilоr dе vârstă mică prin tеxtе litеrɑrе

Textele literare au un rol hotărâtor în dezvoltarea inteligenței emoționale a școlarilor, în îmbogățirea și dezvoltarea cunoștințelor, în formarea gustului pentru citit, în îmbogățirea vocabularului. Lectura este mijlocul minunat de educare a gustului pentru frumos, este un îndemn la introspecție, contribuind substanțial la formarea și modelarea personalității și comportamentului celui care citește. Lectura este minunatul mijloc de educare a gustului pentru frumos, prilejuind copilului puternice emoții estetice. Avem nevoie de chei de lectură pentru a înțelege un text, un blog, un articol. Acest concept vine din literatura franceză și notează faptul simplu că pentru a descifra sensurile unui text, nu e suficient faptul să cunoști literele și să ai textul în față, nici să cunoști limba respectivă, nici inteligența proprie, ci contextul cultural, informațiile de o anume importanță fără de care lectura ar fi pur și simplu imposibilă. Aceste chei de lectură, în spațiul românesc s-au transformat de-a lungul anilor în comentarii preînvățate, nu au reușit să descuie o broască, ci să o forțeze..

Dezvoltarea spiritului creator și a emoției artistice, cunoașterea de sine și a lumii din jur sunt consecințe semnificative în planul afirmării personalității umane. Stimulând crativitatea elevilor prin lectură, prin compuneri literare, prin comunicare descoperim libertatea imaginației, energiile creatoare potrivite vârstei și nivelului de înțelegere. Exercițiile creatoare și ludice antrenate de actul lecturii vin în sprijinul descoperirii cheilor de lectură, provocând elevii să observe legătura dintre text și imagine artistică și să prezinte propriile interpretări ale operelor literare citite, recurgând la limbaje artistice diferite, de la cuvânt până la reprezentarea grafică. Conexiunile dintre dimensiunea teoretică și cea practică oferă cadrul necesar argumentării teoretice și caracterul aplicativ, dinamic și creator. Adecvarea textelor la ansamblul de informații pe care le deține copilul despre lume este condiția esențială a unei receptări eficiente.

Literatura pentru copii caută în universul propriu de cunoaștere al copilului năzuințele lui cele mai înalte. Textele lirico-epice au în literatura pentru copii un loc bine delimitat și prin citirea acestora, copiii își pot îmbogății vocabularul și pot folosi aceste cuvinte în compunerile proprii. La nivelul capacităților lui de asimilare, copilul primește prin mijloacele specifice artei, adevărul despre viață. Problema accesibilității literaturii pentru copii se pune în legătură cu particularitățile dezvoltării intelectuale și psihice a copiilor la diferite vârste. La formarea și educarea școlarului mic un rol de seamă îl are și poezia, creația lirică în versuri care, pe lăngă faptul că le dezvoltă vocabularul, îi sensibilizează și îi atrage prin ritm, rimă, imagini și expresii artistice. Muzicalitatea versurilor îi atrage pe copii încă din primii ani de viață. Poeziile despre natură și viețuitoare se constituie intr-o secvență îndrăgită de copii. Poezia care definește lumea măruntă, e îndrăgită de copii:

„Mi-a trebuit un violoncel:

Am ales un brotăcel

Pe-o foaie de trestie-ngustă.

O harpă :am ales o lăcustă

Cimpoiul trebuia să fie un scatiu,

Și nu mai stiu….”

Universul este domestic, dar fiecare lucru se relevă ca o adevărată minune, iar poetul nu-și poate stăpâni uimirea și dă fâu liber fanteziei creatoare: „ melcii betegiin găoci”, „ veverițele flămânde”, albinele adunate pe o bucată de „pâine cu povidlă și unt”, „ vrăbioii hoți”, „șopârlele verzi și cenușii din chiparoși”, „păianjenii cu picioare lungi”, „ rândunicile de sub streașină „, cu vocile lor de harmonici mici risipite, „ cucoanele găini” in șaluri „și scurteici de catifea „, cărăbușul „somnoros”, lăcustele „cu ochi mari și coifuri tari, stranse in platoșe pe măsură și in pulpane negre de metal”, scatiii, mațele și iezii”. E bine să atragem atenția copiilor asupra făpturilor mici ca să descopere ei înșiși frumusețea lumii, a naturii, și astfel să aibă dorința de a o ocroti. În multe poezii apare la sfârșit mesajul pe care autorul dorește să-l transmită cititorilor:

„Nu ajunge, vream să zic

Să fii mare cu cel mic

Ca puterea se adună

Din toți micii împreună.”

(Tâlharul pedepsit)

Dintre creațiile literare în proză, basmele și poveștile au rămas de-a lungul veacurilor operele cele mai îndrăgite de copii, începând din primii ani ai copilăriei și până aproape de adolescență. Ele aduc o prețioasă contribuție la dezvoltarea proceselor de cunoaștere, a proceselor afective, la formarea trăsăturilor de voință și caracter, la formarea personalității copiilor. Ascultând basmele, copii sunt de partea dreptății, adevărului, binelui și detestă nedreptatea, lăcomia, îngâmfarea, răutatea și minciuna. Basmul este prețios și pentru că pune într-o lumină vie ce e bine și ce e rău, ajutându-l pe copil să-și însușească aceste reprezentări morale. Atractive și apreciate de micii cititori sunt și alte genuri literare: povestirile, schițele, nuvele sau chiar romanul. Povestirile și schițele despre viețuitoare sunt modalități extrem de importante în realizarea unor obiective instructiv-educativă la nivel școlar. Cɑ tеhnică fundɑmеntɑlă dе muncă intеlеctuɑlă, lеcturɑ (lucrul cu cɑrtеɑ) îndерlinеștе functii multiрlе:

dе culturɑlizɑrе,

dе învățɑrе рrοрriu-ziѕă (dе inѕtruirе și ɑutοinѕtruirе),

dе infοrmɑrе și dе dοcumеntɑrе.

Α citi, în ѕеnѕul еfеctiv ɑl cuvântului,  ɑfirmɑ Е. Ρlɑnchɑrd, cοnѕtituiе ο ɑctivitɑtе fοɑrtе реrѕοnɑlă și fοrmɑtivă, cɑrе imрlică și dеzvοltă în ɑcеlɑși timр ο intеligеnță ɑѕimilɑtοɑrе și ο judеcɑtă critică.

Inteligența emoțională a copiilor se dezvoltă foarte ușor prin textele literare, prin lectura acestora, de fapt. La clasele ciclului primar, lectura este ușoară, frumoasă, iar textele prezentate în manual sau ca lectură suplimentară sunt ușor de înțeles și ușor de citit. Educația permanentă este cea care împreună cu sistemul de învățământ au rolul de a-i înarma pe elevi cu deprinderi temeinice de autoinstruire și autoperfecționare, prin care să se îmbogățească și să se dezvolte cunoștințele elevilor, prin care să se formeze un limbaj adecvat și bogat, prin care să se formeze și să se dezvolte deprinderi de studiu individual, prin care să se dezvolte capacitatea de a gândi creator, capacitatea de a soluționa individual sau prin colaborare, probleme cu care copiii se confruntă în anii de școală.

Lectura îi ajută pe copii să conștientizeze trăirile emoționale proprii și ale celor din jur, să transmită adecvat mesaje cu încărcătură emoțională, să manifeste empatie, să identifice emoții pe baza indiciilor non-verbali, să denumească emoții („Sunt bucuros”, „Sunt trist”), să stabilească cauzele dar și consecințele emoțiilor, să utilizeze strategii de reglare emoțională adecvate vârstei. să conștientizeze trările emoționale proprii și ale celor din jur, să transmită adecvat mesaje cu încărcătură emoțională, să manifeste empatie, să identifice emoții pe baza indiciilor non-verbali, să stabilească cauzele dar și consecințele emoțiilor.

Maurice Elias numește Inteligența Emoțională „piesa lipsă din educație”, iar principiile de 24 de carate ale educației bazate pe inteligența emoțională sunt:

Regula de aur de 14 carate: „Poartă -te cu alții așa cum ai  vrea să se poarte alții cu tine.”

Regula de aur de 24 de carate: „Poartă-te cu copiii tăi, elevii tăi așa cum ți-ai dori să se poarte alții cu ei.”

Respectând regula de 24 de carate a lui Maurice Elias, educația bazată pe educație emoțională dar și lectura își împart rolurile, construind împreună un copil educat, sănătos emoțional, capabil să își asume responsabilități (“Pot să fac acest lucru.”), să se comporte independent (“Mă descurc și singur”), sunt mândri de realizările lor (“Sunt mândru de mine ca…”), să  realizeze ușor sarcini noi (“Sunt convins că o să-mi iasă asta…”), să își exprime cu ușurință emoțiile plăcute și neplăcute (“îmi place de mine așa cum sunt…”, Sunt suparat că…”), să ofere ajutor și sprijin celorlalți, să  își asume greșelile, ele fiind uneori, „portalul descoperirilor”.

Pentru a putea măsura modul în care lecturile au asupra elevilor rolul de dezvoltare a inteligenței emoționale am aplicat un testînaintea desfășurării orelor de lectură și după orele de lectură. O parte dintre lecturile folosite sunt anexate la lucrare. Acest test este compus din două seturi de întrebări la care se răspunde cu DA sau NU, grila de răspunsuri fiind și ea dată.

Setul nr. 1

Te simți vinovat dacă plângi în public?

Consideri că plânsul este un semn de slăbiciune?

Crezi că bărbații și băieții trebuie încurajați să își ascundă lacrimile?

Te simți jenat dacă îți vine să plângi atunci când te uiți la un film sau citești o carte?

Ai încerca să îți ascunzi lacrimile la o înmormântare?

Ți-ai pierde încrederea într-un politician care varsă lacrimi în public?

Crezi că lacrimile sunt o exprimare inutilă a emoției?

Încerci mereu să îți ascunzi dezamăgirea?

Te simți jenat când vezi bărbați plângând?

Ai pretinde că ți-a intrat ceva în ochi dacă începi să plângi pe neașteptate?

Încerci mereu să îți ascunzi furia?

Setul nr. 2

Te gândești să plănuiești răzbunări împotriva celor care îți provoacă furie?

Îți pierzi vreodată controlul?

Ai avut vreodată necazuri pentru că îți ieși din fire?

Crezi că îți face bine dacă îți exprimi furia?

Permiți cuiva să te consoleze dacă plângi?

Te enervezi repede?

Devii vreodată afectuos când întâlnești bebeluși?

Îți exprimi adesea sentimentele față de persoanele la care ții?

Ai avut vreodată un animal de companie la care țineai foarte mult?

Râzi cu poftă când te uiți la comedii?

Îți miști picioarele în ritmul muzicii când asculți diverse melodii?

Esti, adesea, ultimul care se oprește din aplaudat la concerte, evenimente sportive sau altele de genul?

Strigi vreodată încurajări sportivilor sau personajelor de film preferate?

Poți să îți aduci aminte când ai râs cu adevărat și te-ai simțit bine ultima oară?

Explicație:

Fiecare NU la primul set de întrebări ale testului valorează 1 punct.

Fiecare DA la cel de-al doilea set de întrebări valorează 1 punct.

Rezultatele testului de inteligență emoțională:

17-30 puncte: atitudinea ta față de propriile emoții este una sănătoasă. Nu îți este rușine să îți exprimi emoțiile ocazional și cu siguranță te simți bine cu această atitudine. Cu un astfel de nivel ridicat de inteligență emoțională, ți se potrivesc cariere precum psiholog, asistent social sau comunicator.

8-16 puncte: ești o persoană care își exprimă emoțiile, însă nu atât de des pe cât ar fi sănătos. Ar trebui să îți sporești inteligența emoțională afișând mai des ceea ce simți. Plângi cand ești trist și, când ești bucuros, exprimă-ți buna dispoziție printr-un zâmbet larg. Empatia și deschiderea față de exterior sunt semne de inteligență emoțională crescută, în plus, să lași emoțiile să se vadă, face bine la sănătate.

7 puncte sau mai puțin: ești, cu siguranță, foarte încordat. Ar fi cazul sa îți imbunătătești puțin inteligența emoțională, arătând mai des ceea ce simți. Nu este nimic în neregulă să arăți celor din jurul tău propriile emoții, încearcă și te vei simți cu siguranță mai bine!

Proiectul educational de dezvoltare a inteligenței emoționale prin lectură, desfășurat la clasa a IV-a împreună ce 20 de copii, cuprinde trei activități , având ca obiective:

să distinɡă între realitate și fantezie,

să sesizeze сă există mai multe mоdalități de a ne соmроrta și ei sunt сei resроnsabili de aleɡerea соmроrtamentului lоr,

să faсă diferența între соmроrtamentele de bun-simț și сele neadeсvate,

sǎ învețe сa оamenii au multe сalitǎți și сaraсteristiсi diferite

sǎ reсunоasсǎ efeсtele etiсhetǎrii asuрra relațiilоr.

să-și dezvоlte abilitati de соmuniсare asertiva

Activități:

Jocul și lectura – jocuri didactice

Personajul preferat – desen, picture, modelaj

Mici actori – teatru școlar

Parte din materialul/poveștile folosite sunt la capitolul Anexe. Programul de dezvoltare a inteligenței emoționale prin lectură a fost aplicat pe un eșantion 20 de сорii, сu vârsta între 9 și 10 ani, iar răspunsurile au fost următoarele, la aplicarea testului inițial:

După aplicarea programului asupra grupului de elevi, rezultatele aceluiași test au fost următoarele:

Cоncluzii

”Din perspectiva abilității emoționale, a avea speranță înseamnă în primul rând a nu te lăsa copleșit de anxietate, de o atitudine defetistă sau de depresie în confruntarea cu dificultățile”

Concluzia pe care Goleman a găsit-o în studiile sale, este cea care ar trebui să ne conducă pe toți în viață. Din punctul de vedere al cadrelor didactice a dezvolta inteligența emoțională la copii este sinonim cu a putea pune în aplicare concluzia lui Goleman.

Emoțiile sunt cele care călăuzesc pașii unui copil, mai ales când se lovește de situațiile dificile, fiecare emție dându-i impulsul de a acționa într-o direcție anumită.

Sistemul educațional pune accent în mod tradițional pe trei activități fundamentale:

Scrisul

Socotit

Citit

Se exclude uneori educarea emisferei care răspunde de imaginație, de orientarea spațială, de decodarea muzicii, a ritmului, a creativității, creativitate care în ultimul deceniu este acceptată alături de inteligență și de emoții și împreună au format inteligența emoțională.

Astfel coeficientul de inteligență (IQ) și coeficientul emoțional (EQ) sunt în relația de interdependență, unul fără altul fiind insuficienți, dar și ineficienți. Coeficientul de inteligență este oarecum finit de genă, dar coeficientul emoțional este infinit, el putând fi dezvoltat, modelat, așezat acolo unde trebuie. Lucrarea de față a redat câteva posibilități de dezvoltare a copiilor prin dezvoltarea inteligenței emoționale și a aplicat câteva dintre testele propuse de către autori celebri si cercetări personale desfășurate pe un grup de elevi. Dezvoltarea inteligenței emoționale prin lectură, a fost programul care a demonstrat foarte bine cum poți modela emoțiile copiilor, iar răspunsul la stimuli externi este extraordinar.

Anexele lucrării cuprind o parte din textele folosite în cadrul orelor de lectură, dar și de educație civică sau consiliere, ele fiind cele care au stimulat emoțiile și creativitatea copiilor.

Anexele cuprind și un test folosit în cadrul cercetării, un proiect didactic de la o oră de educație civică.

Concluzia care se desprinde din lucrare este și concluzia lui Goleman: ”Părinții și profesorii le spun copiilor la nesfârșit să se liniștească sau să fie atenți, dar evoluția naturală a circuitelor neurale ale unui copil face ca acestea să fie încă în curs de dezvoltare. Ele sunt modelate de experiențele pe care copiii le vor avea. Putem ajuta copiii oferindu-le lecții sistematice ce vor ajuta la dezvoltarea acestor abilități încă din stadiile incipiente.”

Bibliografie

Cojocaru, Carmen Luminița. Incidența inteligenței emoționale în cristalizarea profilului personologic. Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei [CTEA], 2008

Dumitriu, Gh., Dumitriu, C., Psihopedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2004

Dumitriu, C., Introducere in cercetarea psihologica, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2004

Fodor, Iulia. Inteligenta emotionala si stilurile de conducere. Editura Lumen, 2009.

Goleman, G., Inteligența emoțională, București, Editura Curtea Veche Publishing, 2001.

Eistein, P., Intuiția, Ed. Curtea Veche, București, 2001

Nicola, I., Pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1994

Oprea, A., D. David. "Dezvoltarea inteligentei emotionale prin programe de educatie rational-emotiva si comportamentala." Alexandru Rosca , 1906.

Roco, M., Creativitatea și inteligența emoțională, Ed. Teora, 2000

Tomșa, I., R., Sănătate și succes prin optimizarea stresului, Ed. A.I.S.M., 2002

Segal, Jeanne, Radu Meirosu. Dezvoltarea inteligenței emoționale. Teora, 1999.

Vernon, Ann. "Dezvoltarea inteligenței emoționale." Educație rațional-emotivă și comportamentală, clasele I-IV, 2006

Shapiro, L. E. "Inteligența emoțională a copiilor [Emotional Intelligence of Children]." Iași: Editura Polirom ,2012.

WEBOGRAFIE

http://ro.wikipedia.org/wiki/Inteligen%C8%9B%C4%83

http://www.scrigroup.com/educatie/psihologie-psihiatrie/Noi-perspective-in-abordarea-i22582.ph

http://www.didactic.ro/revista-electronica/revista-electronica-didactic-ro-issn-1844-4679-decembrie-2009/257_dezvoltarea-inteligentei-emotionale-la-elevii-de-varsta-scolara-mica-inv

http://www.traininguri.ro/wp- content/uploads/2013/11/handbook_daniel_goleman_extreme_training.pdf

http://www.psiconsulting.ro/html/evaluarea_abuzului.html

www.wikipedia.ro

http://www.povesti-pentru-copii.com/fratii-grimm/bunicul-si-nepotul.html

ANEXE

PROIECT DIDACTIC PENTRU DEZVOLTAREA EMOȚIONALĂ

Subiectul lectiei: Relațiile de prietenie

Tipul lecției: mixtă

Scopul lecției: Stabilirea criteriilor valorice de alegere a prietenilor; dezvoltarea deprinderilor de exprimare a opiniilor personale.

Obiective operaționale:

O1 – să decodifice mesajul;

O2 – să stabilească criterii valorice de alegere a prietenilor;

O3 -să-și formeze unele reprezentări și noțiuni despre adevărata prietenie;

O4 -să deosebească adevărata de falsa prietenie;

O5 -să desprindă învățăminte despre prietenie din lecturile studiate;

O6 -sa doreascș să realizeze și ei relații de prietenie autentică;

O7 – să comenteze atitudinea persoanelor în situațiile prezentate;

O8 – să aprobe/ dezaprobe cu argumente proprii cele prezentate;

O8- să recunoască câteva proverbe despre prietenie

Strategii didactice:

Metode și procedee:

Exercițiul, explicația, conversația, observarea, demonstrația, problematizarea, studiul de caz, argumentarea, ciorchinele, minicazurile, metoda 3-2-1

Mijloace de învățământ:

Fișe de lucru, cartonașe colorate, planșe ilustrative- ciorchinele

Forme de organizare: frontal; individual, în perechi.

Bibliografie:

Butnaru Dan, Consiliere și orientare școlară, Iași, Ed. Spiru Haret, 1999

Chivulescu Liliana, Eu și ceilalți, caiet de consiliere pentru clasa a II-a,Ed. Coresi,București2005

Nedelcu Elena, Educație civică,Ed. ALL, București, 1997

Stanciu Mihai, Didactica postmodernă, Ed.universității,Suceava,2003

Maxime și cugetari, Ed. Epigraf, Chișinău 2003

SCENARIUL ACTIVITĂȚII

MOMENT ORGANIZATORIC:

♦ Se asigura climatul necesar desfasurarii in bune conditii a lectiei. Se pregateste materialul didactic.

CAPTAREA ATENTIEI:

♦ Captarea atentiei se va realiza printr-un joc. Elevii vor trebui sa decodifice un mesaj folosind codul secret. ( ANEXA 1)

♦ Se descopera proverbul ,, Prietenul la nevoie se cunoaste. "

3. ANUNȚAREA TEMEI:

♦ Astazi la ora de consiliere vom discuta despre prieteni si grupul de prieteni.

♦Titlul lectiei de astazi este ,, Relatii de prietenie. "

DIRIJAREA INVATARII:

♦ Se solicita elevilor sa propuna motive pentru care vrem sa avem prieteni.

Vrem sa avem prieteni deoarece: vrem sa impartasim cu cineva bucuriile si necazurile, nu vrem sa fim singuri, vrem sa fim mai bine intelesi de cineva de varsta noastra, sa facem impreuna lucruri interesante, etc.

♦ Se afiseaza plansa corespunzatoare. ( ANEXA 2 )

♦ Discutii despre cine ne poate deveni prieten : un coleg, parinte, o jucarie, o carte, un animal de companie, etc.

♦ Se solicita elevilor sa dea exemplu de povesti in care au intalnit prietenia dintre diverse personaje: ,, Dumbrava minunată" ( Lizuca- Patrocle), ,, Alba-ca-Zapada si cei sapte pitici" (Alba- ca- Zapada – piticii, animalele padurii), ,, Cenusareasa" ( Cenusareasa- soriceii, porumbeii, zana), ,, Pinocchio" ( Pinocchio- Greierasul Jiminy ), ,,Scufita Rosie" ( Scufita Rosie- bunica), etc.

♦ Cum iti dai seama ca ti-ai ales prietenii gresit? ( vorbesc urat, au o tinuta neingrijita, nu respecta parintii, profesorii sau alte persoane, te indeamna sa te porti urat cu cei din jurul tau, iti cer sa minti sau sa furi, nu te respecta, nu te lasa sa inveti, sunt invidisi, rautaciosi, suparaciosi, agresivi, etc. )

♦ Propun definitia urmatoare: Prietenia este legatura dintre doua sau mai multe persoane, bazata pe incredere, atasament, afectiune, respect, etc.

♦ Prin metoda ciorchinelui elevii identifica insusirile caracteristice ale unui prieten. ( identifica biletelele pe care sunt scrise calitati ale unui prieten din urmatoarele cuvinte: cinstit, necinstit, sincer, nesincer, corect, incorect, politicos, nepoliticos, modest, laudaros, vesel, glumet, suparacios, darnic, zgarcit, frumos, urat, ordonat, dezordonat, disciplinat, indisciplinat, intelegator ) ( Anexa3)

OBTINEREA PERFORMANTELOR:

♦ Comentati textul legat de prietenie, gasind cat mai multe solutii favorabile pentru rezolvarea problemei enuntata pe biletel ( Metoda minicazurile- Anexa 4 ) :

• ,, Prietenul tau cel mai bun te roaga in timpul testului de matematica sa il ajuti. "

Ce faci? Il ajuti sau nu? Motiveaza.

• ,, Tocmai ai aflat ca cel mai bun prieten al tau te-a parat parintilor tai ca ai luat o nota proasta la scoala. "

Ce faci? Motiveaza raspunsul.

• ,, Este ziua ta de nastere. Ai trimis invitatii tuturor prietenilor tai. Cel mai bun prieten nu te-a onorat cu prezenta si nici nu ti-a telefonat sa te felicite."

Cum reactionezi? Ce vei face? Il vei ierta? Va mai fi prietenul tau? Motiveaza fiecare raspuns.

ASIGURAREA FEED-BACK-ULUI:

♦ Elevii completeaza individual fise de lucru cu aplicatie la relatiile de prietenie.

(Anexa 5 )

♦ Elevii isi aleg cate un cartonas colorat (sunt 4 culori). Cartonasele de aceeasi culoare contin cuvinte ce apartin aceluiasi proverb despre prietenie. Elevii se vor grupa dupa culorile de pe cartonase si vor descoperi patru proverbe despre prietenie. (Anexa 6 )

INCHEIEREA LECTIEI:

♦ La sfarsitul orei concluzionam ca a avea prieteni este unul din cele mai frumoase lucruri ce ni se pot intampla.

♦ Spune:

– 3 lucruri pe care le-ai invatat astazi

– 2 lucruri pe care le crezi importante

– 1 deziderat (dorinta )

( Metoda 3-2-1)

ANEXA 1 la proiect

Decodifică mesajul

Cod secret:

__ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __

19 7 3 2 8 2 15 5 17 17 1

__ __ __ __ __ __ __ __

15 2 20 4 3 2 6 2

__ __ __ __ __ __ __ __

11 5 15 4 1 27 8 2

Anexa 2: Ciorchine – Motive pentru care vrei să ai un prieten

Anexa 3: Ciorchine – despre prieten

Anexa 4

,, Prietenul tău cel mai bun te roagă în timpul testului de matematică să îl ajuți. " Ce faci? Îl ajuți sau nu? Motivează.

,, Tocmai ai aflat că cel mai bun prieten al tău te-a pârât părinților tăi că ai luat o notă proastă la școală. " Ce faci? Motivează răspunsul.

,, Este ziua ta de naștere. Ai trimis invitații tuturor prietenilor tăi. Cel mai bun prieten nu te-a onorat cu prezența si nici nu ți-a telefonat să te felicite." Cum reacționezi? Ce vei face? Îl vei ierta? Va mai fi prietenul tău? Motivează .

Anexa 5

RELAȚII DE PRIETENIE

– fisa de lucru-

Bifează răspunsul preferat :

1. Aș dori ca prietenul meu să fie :

de încredere

frumos

sincer

respectuos

încrezut

înțelegător

mincinos

2. Refuz prietenia mea celor care:

nu se țin de cuvânt își schimbă des prietenii

își respectă întotdeauna

cuvântul dat

mă jignesc și mă bârfesc

vorbesc urât

mă sfătuiesc să-mi îndrept greșelile

Anexa 6

PROVERBE

PRIETENUL LA NEVOIE SE CUNOAȘTE.

UN PRIETEN FACE MAI MULT DECÂT O PUNGĂ CU BANI.

UN PRIETEN BUN ESTE MAI GREU DE GĂSIT.

DUPĂ PRIETENI SE CUNOAȘTE OMUL.

Anexe

”HANSEL ȘI GRETEL

de Frații Grimm

A fost odată ca niciodată un tăietor de lemne tare nevoiaș și omul ăsta își avea căscioara la marginea unui codru nesfârșit, unde-și ducea viața împreună cu nevastă-sa și cei doi copii ai săi. Și pe băiețel îl chema Hansel, iar pe fetiță Gretel.

        De sărmani ce erau, nu prea aveau cu ce-și astâmpăra foamea. Și-ntr-o bună zi, întâmplându-se să se abată asupra țării o mare scumpete, nu mai fură-n stare să-și agonisească nici măcar pâinea cea zilnică.

        Seara în pat, pe bietul om începeau să-l muncească gândurile și, zvârcolindu-se neliniștit în așternut, se pomenea că oftează cu grea obidă.

Și-ntr-una din aceste seri îi zise el neveste-sii:

        – Ce-o să ne facem, femeie? Cu ce-o să-i hrănim pe bieții noștri copii, când nici pentru noi nu mai avem nici de unele?

        – Știi ceva, bărbate, răspunse femeia, mâine-n zori luăm copiii cu noi și-i ducem unde-i pădurea mai deasă. Le facem un foc bun, le dăm și câte-o îmbucătură de pâine și pe urmă ne vedem de treburile noastre. Iar pe ei îi lăsăm acolo. De nimerit, n-or să mai nimerească drumul spre casă, de asta sunt sigură, și-n felul ăsta ne descotorosim de ei!

        – Nu, femeie, asta n-o s-o fac nici în ruptul capului, spuse bărbatul. Nu mă rabdă inima să-mi las copiii singuri în pădure. Că doar multă vreme n-ar trece și-ar veni fiarele să-i sfâșie…

        – Vai de tine, neghiobule, îl luă femeia la rost, de-i așa, o să murim de foame toți patru… Poți să cioplești de pe-acum scânduri pentru sicrie…

Și femeia nu-i dădu pace până când omul nostru nu se-nvoi.

        – Totuși, mi-e tare milă de bieții copii! adăugă el cu obidă.

În acest timp, cei doi copii stăteau treji în așternut, că din pricina foamei nu putuseră să închidă un ochi. Și așa se făcu de auziră tot ce spuse zgripțuroaica de femeie către tatăl lor.

        La un moment dat, Gretel începu să plângă cu lacrimi amare și-i spuse lui Hansel printre sughițuri:

        – De-acu s-a sfârșit cu noi!

        – Liniștește-te, Gretel, și nu mai fi mâhnită, o să găsesc eu o scăpare! îi zise cu blândețe frățiorul.

După ce bătrânii adormiră, Hansel se sculă, își puse hăinuța pe el și, deschizând ușa, se strecură afară. Luna lumina că ziua și pietricelele albe, din fața căscioarei, străluceau că bănuții cei noi. Hansel se aplecă de mai multe ori până ce-și umplu bine buzunarul cu pietricele. Apoi se-ntoarse în casă și-i șopti lui Gretel:

        – Fii liniștită, draga mea surioară, și dormi în pace! Apoi se culcă din nou în patul lui și adormi.

Zgripțuroaica de femeie nici nu așteptă să răsară soarele că se și înființă la patul copiilor, să-i trezească.

        – Ia sculați-vă, leneșilor, că mergem la pădure să aducem lemne!

Apoi dădu fiecăruia câte un codru de pâine și mârâi printre dinți:

        – Asta aveți de mâncare pentru la prânz! De vă îmboldește foamea, nu cumva să mâncați înainte, că altceva nu mai căpătați!

Gretel lua toată pâinea și-o ascunse sub șort, din pricină că buzunarele lui Hansel erau pline cu pietricele. Apoi porniră cu toții spre pădure. După puțin timp, Hansel se opri și își aruncă privirea înapoi, spre căscioara ce rămăsese în urmă. Asta o făcu o dată, apoi iarăși, și iarăși… Și dacă-l văzu taică-său, numai ce-i zice:

        – Da’ ce ai, Hansel, că te oprești mereu și te tot uiți înapoi? Vezi mai bine cum mergi, să nu-ți schilodești cumva picioarele!

        – Știi, tăicuțule, mă uitam după pisicuța mea albă… Stă, a naibii, cocoțată pe acoperiș, și-mi face semne de rămas bun.

Dar vezi că femeia i-o tăie pe dată:

        – Prostănacule, nu-i nici o pisicuță! E soarele de dimineață, care strălucește pe horn.

Acu e timpul să vă spun că Hansel nu se uitase după nici o pisicuță și că de fiecare dată când se oprea, scotea din buzunar câte o pietricică și-o lăsa să cadă pe cărare.

        După o bucată de vreme, ajunseră la locurile unde pădurea se îndesea și cam pe la mijlocul ei omul nostru se opri și zise:

        – Acu, copii, mergeți după vreascuri, c-o să vă facă tata un focșor pe cinste, să nu vă fie frig deloc!

Hansel și Gretel aduseră vreascuri cât aduseră, până ce se făcu o moviliță bună. Lemnele luară foc pe dată și, când vâlvătaia începu să crească, femeia grăi:

        – Stați lângă foc, copii, și odiniți-vă, că noi ne ducem mai încolo, în pădure, să tăiem lemne. Și când om termina cu tăiatul, ne întoarcem aici și vă luăm acasă.

Hansel și Gretel se așezară lângă foc și când se făcu ora prânzului, fiecare își mâncă bucătura de pâine. Și cum auzeau tot mereu răsunând lovituri de topor, erau încredințați că tatăl lor trebuie să fie ceva mai încolo, nu prea departe. Dar vezi că loviturile nu erau de topor!

        Omul nostru legase o creangă de-un copac cioturos, și de câte ori bătea vântul, o izbea încolo și-ncoace de uscătura aceea. După ce așteptară să vină să-i ia, vreme lungă, nu glumă, căzură toropiți de oboseală și adormiră buștean.

Când s-au trezit, era noapte întunecoasă, de nu vedeai la doi pași. Gretel începu să plângă și printre suspine își întrebă frățiorul:

        – Cum o să ieșim din pădure?

Și Hansel se grăbi s-o liniștească, spunându-i:

        – Mai ai răbdare oleacă, până ce răsare luna și atunci o să găsim noi drumul, n-avea grijă!…………………………..”

Fișă dе lеctură Crăiɑѕɑ Zăреzii

dе Hɑnѕ Chriѕtiɑn Αndеrѕеn

Ροvеѕtеɑ I: În cɑrе еѕtе vοrbɑ dеѕрrе ο οglindă și dе niștе ciοburi?

Cinе ɑ crеɑt οglindɑ?

Ροvеѕtеɑ II: Un băiеțɑș și ο fеtiță

Cum ѕе numеɑu cеi dοi cοрii?

Dе cе ɑ dеvеnit băiɑtul răutăciοѕ cu tοɑtă lumеɑ?

Cinе ѕе ɑflɑ în ѕɑniɑ dе cɑrе își lеgɑѕе Κɑrl ѕăniuțɑ?

Dе câtе οri l-ɑ ѕărutɑt Crăiɑѕɑ Zăреzii ре Κɑrl?

Ροvеѕtеɑ III: Grădinɑ fеmеii cɑrе făcеɑ fɑrmеcе

Dе cе ɑ rеținut-ο bɑbɑ ре Grеtchеn lɑ еɑ?

Cе i-ɑ făcut bɑbɑ lɑ Grеtchеn cɑ еɑ ѕă uitе dе Κɑrl?

Cum și-ɑ ɑmintit Grеtchеn iɑr dе Κɑrl?

Ροvеѕtеɑ IV: Un рrinț și ο рrințеѕă

Cinе ɑ ɑjutɑt-ο ре Grеtchеn ѕă ɑjungă lɑ рɑlɑtul рrințеѕеi?

Cum ɑu ɑjutɑt-ο рrințul și рrințеѕɑ ре Grеtchеn?

Ροvеѕtеɑ V: Fеtițɑ dе tâlhɑr

Cinе ɑ ɑtɑcɑt trăѕurɑ lui Grеtchеn într-ο рădurе?

Cinе și cum ɑ ɑjutɑt-ο ре Grеtchеn ѕă ѕcɑре dе tâlhɑri?

Ροvеѕtеɑ VI: Lɑрοnɑ și finlɑndеzɑ

Cum ɑrătɑu fulgii ѕtrăjеri dе lɑ рɑlɑtul Crăiеѕеi Zăреzii?

Cum ɑ ѕcăрɑt Grеtchеn dе fulgii ɑcеștiɑ?

Ροvеѕtеɑ VII: În cɑrе еѕtе vοrbɑ dе рɑlɑtul Crăiеѕеi Zăреzii și dеѕрrе cе ѕ-ɑ întâmрlɑt ɑcοlο

Cе cuvânt trеbuiɑ ѕă ѕcriе Κɑrl реntru Crăiɑѕɑ Zăреzii? Din cе?

Cum l-ɑ ѕɑlvɑt Grеtchеn ре Κɑrl?

Mama adoptivă

de Emilia Plugaru

”Curca, o pasăre cam zăpăcită, dar cu o inimă caldă și bună, în fiecare dimineață își duce cârdul de puișori în curtea școlii ce se află în vecinătate.

Puișorii curcii sunt patru bobocei-voinicei, trei rățuște ca niște bărcuțe, cinci pui ieșiți din ouăle ei naturale și un puișor de găină negru precum e fundul ceaunului, care piuie, piuie necontenit probabil fiindu-i frică să nu rămână de cârd. Din această adunătură numai oul de găină nu fusese clocit de ea. Mama lui, atunci când bietul se ivi pe lume, nu se știe de ce începu să-l bată cu clonțul în cap și să strige ca o disperată:

        – Câr-r-r-r! Câr-r-r-r! Câr-r-r-r! Luați-l, luați-l de aici! Nu vedeți?! Ăsta nu e al meu! Ai mei sunt toți aurii, frumoși, el însă e negru ca un drac! Dacă nu îl duceți din ochii mei, îl omor!

        – De unde atâta ură față de un biet puișor, negru ce-i drept, dar nu mai negru decât mama lui adevărată?

        Gospodina casei, văzând că se îngroașă gluma, luă puișorul și ne gândind prea mult îl aduse și îl așeză alături de ceilalți puișori ai curcii. Curca îl privi lung, se foi un pic apoi făcându-i loc îl acoperi cu aripa sa. Abia atunci sărmanul pui de găină înțelese ce înseamnă căldura unei aripi protectoare.

        În fiecare dimineață, după ce stăpâna îi îndoapă puișorii cu păsat, curca îi ia și îi duce în curtea școlii. Vara aici e iarbă multă mustoasă și e loc îndeajuns pentru tot păsăretul din împrejurimi. La umbra unui stejar bătrân, pe o pătură de iarbă verde tivită cu troscot, nalbă și romanițe mirositoare, razele soarelui par mai puțin fierbinți. Rățuștele înoată printre florile albe, bobocii ciugulesc colaci rotunzi de nalbă, puii de curcă, sătuli fiind, abia de se ating de câte un firicel de iarbă și doar puiul de găină scormonește cu sârguință la rădăcina stejarului.

        – Piu, piu, piu! Își strigă el frățiorii. Veniți iute! Am găsit un viermișor!

Pe neprins de veste curca își întinde neliniștită gâtul, își rotește capul în toate direcțiile. Puișorii privesc împietriți, speriați fără să știe ce se va întâmpla. Brusc alarmă!

        – Ciu! Ciu! Ciu! Strigă curca.

Ca la comandă patru bobocei, trei rățuște, cinci puișori de curcă și unul de găină se fac una cu troscotul, cu florile de romaniță, cu iarba înaltă. Sus, deasupra, rotește un vultur flămând. Adineauri pe peticul de iarbă erau o mulțime de pui, hrană delicioasă pentru el, acum – nimic. Unde o fi dispărut? Nedumerit, vulturul continuă să facă vârtejuri. Curca țipă și mai disperată.

        – Ihai! Ihai, bulihare! Aleargă într-un suflet gospodina casei. Vulturul se lasă păgubaș. Pleacă. Imediat din covorul verde își fac apariția patru căpșoare de boboci, trei de rățușcă, cinci de curcă și unul de găină.

        Abia spre seară curca își adună odraslele și merge spre casă. Ziua s-ar încheia cum nu se poate mai bine dacă la întoarcere nu i-ar ieși în cale acea care a vrut să-și omoare propriul pui. Cloșca îl ține minte pe bietul pui tuciuriu și ori de câte ori îl zărește se repede spre el cu o furie nebună. Sărmanul pui de găină. De fiecare dată se ascunde după mama sa adoptivă. De obicei curca nu-i dă nici o atenție cloștii, de dată asta însă nu mai e dispusă să rabde. Până aici au fost toate. Răbdarea ei a luat sfârșit. Cloșca simte primejdia, vrea să dea înapoi, însă nu mai există scăpare. Mare, mătăhăloasă, mama adoptivă pornește înfuriată asupra cloștii celei nătângi.

        – Ho! Nebunelor! Opriți-vă! Aleargă stăpâna să le despartă. Ați căpiat?!

        Curca se îndepărtează ascultătoare. Își duce odraslele la culcare. Puișorii se cuibăresc cuminți sub aripile largi ale mamei. Toată noaptea stau acolo la adăpost și… cine știe, poate că visează covorașul verde din preajma stejarului, florile de romaniță, sau poate că visează cerul, soarele care mâine dimineață va răsări și va încălzi cu aceeași căldură toate vietățile, bune sau rele ale acestui chinuit și bătrân Pământ……”

Bunicul și nepotul

de Frații Grimm

”A fost odată un bătrân împovărat de ani. Și de bătrân ce era, privirea i se tulburase, auzul îi slăbise și-i tremurau genunchii la orice mișcare. Când ședea la masă să mănânce, abia mai putea să țină lingura în mână: vărsa ciorba pe masă, iar uneori îi scăpau chiar bucăturile din gură.

        Și văzând până unde ajunsese bătrânul cu nevolnicia, fiul și noră-sa se umplură de scârbă. Nu-i mai așezară să mănânce cu ei la masă, ci-l puseră într-un colț, lângă vatră.

        Și din ziua aceea îi dădeau mâncarea într-o strachină de lut, și nici măcar atât cât să se sature. Bătrânul căta cu jind la masa încărcată cu bucate, și ochii lui lăcrimau de amărăciune.

        Într-o zi, strachina de lut îi scăpă din mâinile cuprinse de tremur; căzu pe jos și se făcu cioburi. Când văzu asta, nora apucă să-l certe de zor, dar bătrânul se închisese în amărăciunea lui și nu scotea o vorbă. Din când în când, numai, scăpa câte-un oftat adânc.

        "Asta e prea de tot!" își spuseră în sinea lor bărbatul și nevasta. Și-i cumpărară din târg o strachină de lemn, pe câteva părăluțe. Bietul bătrân trebui să mănânce de aici înainte doar din strachina de lemn.

        Și iată că odată, înspre seară, cum ședeau cu toții în odaie, nepoțelul, să tot fi avut gâgâlicea de copil vreo patru anișori, începu a-și face de joacă cu niște scândurele.

        – Ce faci tu acolo? îl întrebă taică-său.

        – Fac și eu o covățică, îi răspunse copilașul, din care să mănânce tata și mama, când n-or mai fi în putere, ca bunicul!

Amândoi cătară mult timp unul la altul și de amar și de rusine îi podidi plânsul. Îl poftiră de îndată pe bătrân să se așeze la masa lor și, din ziua aceea, mâncară iarăși cu toții împreună. Și din când în când se mai întâmpla ca bătrânul să verse din mancare, acum însă nu-l mai lua nimeni la rost…”

b#%l!^+a?

b#%l!^+a? b#%l!^+a?

Bibliografie

Cojocaru, Carmen Luminița. Incidența inteligenței emoționale în cristalizarea profilului personologic. Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei [CTEA], 2008

Dumitriu, Gh., Dumitriu, C., Psihopedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2004

Dumitriu, C., Introducere in cercetarea psihologica, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2004

Fodor, Iulia. Inteligenta emotionala si stilurile de conducere. Editura Lumen, 2009.

Goleman, G., Inteligența emoțională, București, Editura Curtea Veche Publishing, 2001.

Eistein, P., Intuiția, Ed. Curtea Veche, București, 2001

Nicola, I., Pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1994

Oprea, A., D. David. "Dezvoltarea inteligentei emotionale prin programe de educatie rational-emotiva si comportamentala." Alexandru Rosca , 1906.

Roco, M., Creativitatea și inteligența emoțională, Ed. Teora, 2000

Tomșa, I., R., Sănătate și succes prin optimizarea stresului, Ed. A.I.S.M., 2002

Segal, Jeanne, Radu Meirosu. Dezvoltarea inteligenței emoționale. Teora, 1999.

Vernon, Ann. "Dezvoltarea inteligenței emoționale." Educație rațional-emotivă și comportamentală, clasele I-IV, 2006

Shapiro, L. E. "Inteligența emoțională a copiilor [Emotional Intelligence of Children]." Iași: Editura Polirom ,2012.

WEBOGRAFIE

http://ro.wikipedia.org/wiki/Inteligen%C8%9B%C4%83

http://www.scrigroup.com/educatie/psihologie-psihiatrie/Noi-perspective-in-abordarea-i22582.ph

http://www.didactic.ro/revista-electronica/revista-electronica-didactic-ro-issn-1844-4679-decembrie-2009/257_dezvoltarea-inteligentei-emotionale-la-elevii-de-varsta-scolara-mica-inv

http://www.traininguri.ro/wp- content/uploads/2013/11/handbook_daniel_goleman_extreme_training.pdf

http://www.psiconsulting.ro/html/evaluarea_abuzului.html

www.wikipedia.ro

http://www.povesti-pentru-copii.com/fratii-grimm/bunicul-si-nepotul.html

ANEXE

PROIECT DIDACTIC PENTRU DEZVOLTAREA EMOȚIONALĂ

Subiectul lectiei: Relațiile de prietenie

Tipul lecției: mixtă

Scopul lecției: Stabilirea criteriilor valorice de alegere a prietenilor; dezvoltarea deprinderilor de exprimare a opiniilor personale.

Obiective operaționale:

O1 – să decodifice mesajul;

O2 – să stabilească criterii valorice de alegere a prietenilor;

O3 -să-și formeze unele reprezentări și noțiuni despre adevărata prietenie;

O4 -să deosebească adevărata de falsa prietenie;

O5 -să desprindă învățăminte despre prietenie din lecturile studiate;

O6 -sa doreascș să realizeze și ei relații de prietenie autentică;

O7 – să comenteze atitudinea persoanelor în situațiile prezentate;

O8 – să aprobe/ dezaprobe cu argumente proprii cele prezentate;

O8- să recunoască câteva proverbe despre prietenie

Strategii didactice:

Metode și procedee:

Exercițiul, explicația, conversația, observarea, demonstrația, problematizarea, studiul de caz, argumentarea, ciorchinele, minicazurile, metoda 3-2-1

Mijloace de învățământ:

Fișe de lucru, cartonașe colorate, planșe ilustrative- ciorchinele

Forme de organizare: frontal; individual, în perechi.

Bibliografie:

Butnaru Dan, Consiliere și orientare școlară, Iași, Ed. Spiru Haret, 1999

Chivulescu Liliana, Eu și ceilalți, caiet de consiliere pentru clasa a II-a,Ed. Coresi,București2005

Nedelcu Elena, Educație civică,Ed. ALL, București, 1997

Stanciu Mihai, Didactica postmodernă, Ed.universității,Suceava,2003

Maxime și cugetari, Ed. Epigraf, Chișinău 2003

SCENARIUL ACTIVITĂȚII

MOMENT ORGANIZATORIC:

♦ Se asigura climatul necesar desfasurarii in bune conditii a lectiei. Se pregateste materialul didactic.

CAPTAREA ATENTIEI:

♦ Captarea atentiei se va realiza printr-un joc. Elevii vor trebui sa decodifice un mesaj folosind codul secret. ( ANEXA 1)

♦ Se descopera proverbul ,, Prietenul la nevoie se cunoaste. "

3. ANUNȚAREA TEMEI:

♦ Astazi la ora de consiliere vom discuta despre prieteni si grupul de prieteni.

♦Titlul lectiei de astazi este ,, Relatii de prietenie. "

DIRIJAREA INVATARII:

♦ Se solicita elevilor sa propuna motive pentru care vrem sa avem prieteni.

Vrem sa avem prieteni deoarece: vrem sa impartasim cu cineva bucuriile si necazurile, nu vrem sa fim singuri, vrem sa fim mai bine intelesi de cineva de varsta noastra, sa facem impreuna lucruri interesante, etc.

♦ Se afiseaza plansa corespunzatoare. ( ANEXA 2 )

♦ Discutii despre cine ne poate deveni prieten : un coleg, parinte, o jucarie, o carte, un animal de companie, etc.

♦ Se solicita elevilor sa dea exemplu de povesti in care au intalnit prietenia dintre diverse personaje: ,, Dumbrava minunată" ( Lizuca- Patrocle), ,, Alba-ca-Zapada si cei sapte pitici" (Alba- ca- Zapada – piticii, animalele padurii), ,, Cenusareasa" ( Cenusareasa- soriceii, porumbeii, zana), ,, Pinocchio" ( Pinocchio- Greierasul Jiminy ), ,,Scufita Rosie" ( Scufita Rosie- bunica), etc.

♦ Cum iti dai seama ca ti-ai ales prietenii gresit? ( vorbesc urat, au o tinuta neingrijita, nu respecta parintii, profesorii sau alte persoane, te indeamna sa te porti urat cu cei din jurul tau, iti cer sa minti sau sa furi, nu te respecta, nu te lasa sa inveti, sunt invidisi, rautaciosi, suparaciosi, agresivi, etc. )

♦ Propun definitia urmatoare: Prietenia este legatura dintre doua sau mai multe persoane, bazata pe incredere, atasament, afectiune, respect, etc.

♦ Prin metoda ciorchinelui elevii identifica insusirile caracteristice ale unui prieten. ( identifica biletelele pe care sunt scrise calitati ale unui prieten din urmatoarele cuvinte: cinstit, necinstit, sincer, nesincer, corect, incorect, politicos, nepoliticos, modest, laudaros, vesel, glumet, suparacios, darnic, zgarcit, frumos, urat, ordonat, dezordonat, disciplinat, indisciplinat, intelegator ) ( Anexa3)

OBTINEREA PERFORMANTELOR:

♦ Comentati textul legat de prietenie, gasind cat mai multe solutii favorabile pentru rezolvarea problemei enuntata pe biletel ( Metoda minicazurile- Anexa 4 ) :

• ,, Prietenul tau cel mai bun te roaga in timpul testului de matematica sa il ajuti. "

Ce faci? Il ajuti sau nu? Motiveaza.

• ,, Tocmai ai aflat ca cel mai bun prieten al tau te-a parat parintilor tai ca ai luat o nota proasta la scoala. "

Ce faci? Motiveaza raspunsul.

• ,, Este ziua ta de nastere. Ai trimis invitatii tuturor prietenilor tai. Cel mai bun prieten nu te-a onorat cu prezenta si nici nu ti-a telefonat sa te felicite."

Cum reactionezi? Ce vei face? Il vei ierta? Va mai fi prietenul tau? Motiveaza fiecare raspuns.

ASIGURAREA FEED-BACK-ULUI:

♦ Elevii completeaza individual fise de lucru cu aplicatie la relatiile de prietenie.

(Anexa 5 )

♦ Elevii isi aleg cate un cartonas colorat (sunt 4 culori). Cartonasele de aceeasi culoare contin cuvinte ce apartin aceluiasi proverb despre prietenie. Elevii se vor grupa dupa culorile de pe cartonase si vor descoperi patru proverbe despre prietenie. (Anexa 6 )

INCHEIEREA LECTIEI:

♦ La sfarsitul orei concluzionam ca a avea prieteni este unul din cele mai frumoase lucruri ce ni se pot intampla.

♦ Spune:

– 3 lucruri pe care le-ai invatat astazi

– 2 lucruri pe care le crezi importante

– 1 deziderat (dorinta )

( Metoda 3-2-1)

ANEXA 1 la proiect

Decodifică mesajul

Cod secret:

__ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __

19 7 3 2 8 2 15 5 17 17 1

__ __ __ __ __ __ __ __

15 2 20 4 3 2 6 2

__ __ __ __ __ __ __ __

11 5 15 4 1 27 8 2

Anexa 2: Ciorchine – Motive pentru care vrei să ai un prieten

Anexa 3: Ciorchine – despre prieten

Anexa 4

,, Prietenul tău cel mai bun te roagă în timpul testului de matematică să îl ajuți. " Ce faci? Îl ajuți sau nu? Motivează.

,, Tocmai ai aflat că cel mai bun prieten al tău te-a pârât părinților tăi că ai luat o notă proastă la școală. " Ce faci? Motivează răspunsul.

,, Este ziua ta de naștere. Ai trimis invitații tuturor prietenilor tăi. Cel mai bun prieten nu te-a onorat cu prezența si nici nu ți-a telefonat să te felicite." Cum reacționezi? Ce vei face? Îl vei ierta? Va mai fi prietenul tău? Motivează .

Anexa 5

RELAȚII DE PRIETENIE

– fisa de lucru-

Bifează răspunsul preferat :

1. Aș dori ca prietenul meu să fie :

de încredere

frumos

sincer

respectuos

încrezut

înțelegător

mincinos

2. Refuz prietenia mea celor care:

nu se țin de cuvânt își schimbă des prietenii

își respectă întotdeauna

cuvântul dat

mă jignesc și mă bârfesc

vorbesc urât

mă sfătuiesc să-mi îndrept greșelile

Anexa 6

PROVERBE

PRIETENUL LA NEVOIE SE CUNOAȘTE.

UN PRIETEN FACE MAI MULT DECÂT O PUNGĂ CU BANI.

UN PRIETEN BUN ESTE MAI GREU DE GĂSIT.

DUPĂ PRIETENI SE CUNOAȘTE OMUL.

Anexe

”HANSEL ȘI GRETEL

de Frații Grimm

A fost odată ca niciodată un tăietor de lemne tare nevoiaș și omul ăsta își avea căscioara la marginea unui codru nesfârșit, unde-și ducea viața împreună cu nevastă-sa și cei doi copii ai săi. Și pe băiețel îl chema Hansel, iar pe fetiță Gretel.

        De sărmani ce erau, nu prea aveau cu ce-și astâmpăra foamea. Și-ntr-o bună zi, întâmplându-se să se abată asupra țării o mare scumpete, nu mai fură-n stare să-și agonisească nici măcar pâinea cea zilnică.

        Seara în pat, pe bietul om începeau să-l muncească gândurile și, zvârcolindu-se neliniștit în așternut, se pomenea că oftează cu grea obidă.

Și-ntr-una din aceste seri îi zise el neveste-sii:

        – Ce-o să ne facem, femeie? Cu ce-o să-i hrănim pe bieții noștri copii, când nici pentru noi nu mai avem nici de unele?

        – Știi ceva, bărbate, răspunse femeia, mâine-n zori luăm copiii cu noi și-i ducem unde-i pădurea mai deasă. Le facem un foc bun, le dăm și câte-o îmbucătură de pâine și pe urmă ne vedem de treburile noastre. Iar pe ei îi lăsăm acolo. De nimerit, n-or să mai nimerească drumul spre casă, de asta sunt sigură, și-n felul ăsta ne descotorosim de ei!

        – Nu, femeie, asta n-o s-o fac nici în ruptul capului, spuse bărbatul. Nu mă rabdă inima să-mi las copiii singuri în pădure. Că doar multă vreme n-ar trece și-ar veni fiarele să-i sfâșie…

        – Vai de tine, neghiobule, îl luă femeia la rost, de-i așa, o să murim de foame toți patru… Poți să cioplești de pe-acum scânduri pentru sicrie…

Și femeia nu-i dădu pace până când omul nostru nu se-nvoi.

        – Totuși, mi-e tare milă de bieții copii! adăugă el cu obidă.

În acest timp, cei doi copii stăteau treji în așternut, că din pricina foamei nu putuseră să închidă un ochi. Și așa se făcu de auziră tot ce spuse zgripțuroaica de femeie către tatăl lor.

        La un moment dat, Gretel începu să plângă cu lacrimi amare și-i spuse lui Hansel printre sughițuri:

        – De-acu s-a sfârșit cu noi!

        – Liniștește-te, Gretel, și nu mai fi mâhnită, o să găsesc eu o scăpare! îi zise cu blândețe frățiorul.

După ce bătrânii adormiră, Hansel se sculă, își puse hăinuța pe el și, deschizând ușa, se strecură afară. Luna lumina că ziua și pietricelele albe, din fața căscioarei, străluceau că bănuții cei noi. Hansel se aplecă de mai multe ori până ce-și umplu bine buzunarul cu pietricele. Apoi se-ntoarse în casă și-i șopti lui Gretel:

        – Fii liniștită, draga mea surioară, și dormi în pace! Apoi se culcă din nou în patul lui și adormi.

Zgripțuroaica de femeie nici nu așteptă să răsară soarele că se și înființă la patul copiilor, să-i trezească.

        – Ia sculați-vă, leneșilor, că mergem la pădure să aducem lemne!

Apoi dădu fiecăruia câte un codru de pâine și mârâi printre dinți:

        – Asta aveți de mâncare pentru la prânz! De vă îmboldește foamea, nu cumva să mâncați înainte, că altceva nu mai căpătați!

Gretel lua toată pâinea și-o ascunse sub șort, din pricină că buzunarele lui Hansel erau pline cu pietricele. Apoi porniră cu toții spre pădure. După puțin timp, Hansel se opri și își aruncă privirea înapoi, spre căscioara ce rămăsese în urmă. Asta o făcu o dată, apoi iarăși, și iarăși… Și dacă-l văzu taică-său, numai ce-i zice:

        – Da’ ce ai, Hansel, că te oprești mereu și te tot uiți înapoi? Vezi mai bine cum mergi, să nu-ți schilodești cumva picioarele!

        – Știi, tăicuțule, mă uitam după pisicuța mea albă… Stă, a naibii, cocoțată pe acoperiș, și-mi face semne de rămas bun.

Dar vezi că femeia i-o tăie pe dată:

        – Prostănacule, nu-i nici o pisicuță! E soarele de dimineață, care strălucește pe horn.

Acu e timpul să vă spun că Hansel nu se uitase după nici o pisicuță și că de fiecare dată când se oprea, scotea din buzunar câte o pietricică și-o lăsa să cadă pe cărare.

        După o bucată de vreme, ajunseră la locurile unde pădurea se îndesea și cam pe la mijlocul ei omul nostru se opri și zise:

        – Acu, copii, mergeți după vreascuri, c-o să vă facă tata un focșor pe cinste, să nu vă fie frig deloc!

Hansel și Gretel aduseră vreascuri cât aduseră, până ce se făcu o moviliță bună. Lemnele luară foc pe dată și, când vâlvătaia începu să crească, femeia grăi:

        – Stați lângă foc, copii, și odiniți-vă, că noi ne ducem mai încolo, în pădure, să tăiem lemne. Și când om termina cu tăiatul, ne întoarcem aici și vă luăm acasă.

Hansel și Gretel se așezară lângă foc și când se făcu ora prânzului, fiecare își mâncă bucătura de pâine. Și cum auzeau tot mereu răsunând lovituri de topor, erau încredințați că tatăl lor trebuie să fie ceva mai încolo, nu prea departe. Dar vezi că loviturile nu erau de topor!

        Omul nostru legase o creangă de-un copac cioturos, și de câte ori bătea vântul, o izbea încolo și-ncoace de uscătura aceea. După ce așteptară să vină să-i ia, vreme lungă, nu glumă, căzură toropiți de oboseală și adormiră buștean.

Când s-au trezit, era noapte întunecoasă, de nu vedeai la doi pași. Gretel începu să plângă și printre suspine își întrebă frățiorul:

        – Cum o să ieșim din pădure?

Și Hansel se grăbi s-o liniștească, spunându-i:

        – Mai ai răbdare oleacă, până ce răsare luna și atunci o să găsim noi drumul, n-avea grijă!…………………………..”

Fișă dе lеctură Crăiɑѕɑ Zăреzii

dе Hɑnѕ Chriѕtiɑn Αndеrѕеn

Ροvеѕtеɑ I: În cɑrе еѕtе vοrbɑ dеѕрrе ο οglindă și dе niștе ciοburi?

Cinе ɑ crеɑt οglindɑ?

Ροvеѕtеɑ II: Un băiеțɑș și ο fеtiță

Cum ѕе numеɑu cеi dοi cοрii?

Dе cе ɑ dеvеnit băiɑtul răutăciοѕ cu tοɑtă lumеɑ?

Cinе ѕе ɑflɑ în ѕɑniɑ dе cɑrе își lеgɑѕе Κɑrl ѕăniuțɑ?

Dе câtе οri l-ɑ ѕărutɑt Crăiɑѕɑ Zăреzii ре Κɑrl?

Ροvеѕtеɑ III: Grădinɑ fеmеii cɑrе făcеɑ fɑrmеcе

Dе cе ɑ rеținut-ο bɑbɑ ре Grеtchеn lɑ еɑ?

Cе i-ɑ făcut bɑbɑ lɑ Grеtchеn cɑ еɑ ѕă uitе dе Κɑrl?

Cum și-ɑ ɑmintit Grеtchеn iɑr dе Κɑrl?

Ροvеѕtеɑ IV: Un рrinț și ο рrințеѕă

Cinе ɑ ɑjutɑt-ο ре Grеtchеn ѕă ɑjungă lɑ рɑlɑtul рrințеѕеi?

Cum ɑu ɑjutɑt-ο рrințul și рrințеѕɑ ре Grеtchеn?

Ροvеѕtеɑ V: Fеtițɑ dе tâlhɑr

Cinе ɑ ɑtɑcɑt trăѕurɑ lui Grеtchеn într-ο рădurе?

Cinе și cum ɑ ɑjutɑt-ο ре Grеtchеn ѕă ѕcɑре dе tâlhɑri?

Ροvеѕtеɑ VI: Lɑрοnɑ și finlɑndеzɑ

Cum ɑrătɑu fulgii ѕtrăjеri dе lɑ рɑlɑtul Crăiеѕеi Zăреzii?

Cum ɑ ѕcăрɑt Grеtchеn dе fulgii ɑcеștiɑ?

Ροvеѕtеɑ VII: În cɑrе еѕtе vοrbɑ dе рɑlɑtul Crăiеѕеi Zăреzii și dеѕрrе cе ѕ-ɑ întâmрlɑt ɑcοlο

Cе cuvânt trеbuiɑ ѕă ѕcriе Κɑrl реntru Crăiɑѕɑ Zăреzii? Din cе?

Cum l-ɑ ѕɑlvɑt Grеtchеn ре Κɑrl?

Mama adoptivă

de Emilia Plugaru

”Curca, o pasăre cam zăpăcită, dar cu o inimă caldă și bună, în fiecare dimineață își duce cârdul de puișori în curtea școlii ce se află în vecinătate.

Puișorii curcii sunt patru bobocei-voinicei, trei rățuște ca niște bărcuțe, cinci pui ieșiți din ouăle ei naturale și un puișor de găină negru precum e fundul ceaunului, care piuie, piuie necontenit probabil fiindu-i frică să nu rămână de cârd. Din această adunătură numai oul de găină nu fusese clocit de ea. Mama lui, atunci când bietul se ivi pe lume, nu se știe de ce începu să-l bată cu clonțul în cap și să strige ca o disperată:

        – Câr-r-r-r! Câr-r-r-r! Câr-r-r-r! Luați-l, luați-l de aici! Nu vedeți?! Ăsta nu e al meu! Ai mei sunt toți aurii, frumoși, el însă e negru ca un drac! Dacă nu îl duceți din ochii mei, îl omor!

        – De unde atâta ură față de un biet puișor, negru ce-i drept, dar nu mai negru decât mama lui adevărată?

        Gospodina casei, văzând că se îngroașă gluma, luă puișorul și ne gândind prea mult îl aduse și îl așeză alături de ceilalți puișori ai curcii. Curca îl privi lung, se foi un pic apoi făcându-i loc îl acoperi cu aripa sa. Abia atunci sărmanul pui de găină înțelese ce înseamnă căldura unei aripi protectoare.

        În fiecare dimineață, după ce stăpâna îi îndoapă puișorii cu păsat, curca îi ia și îi duce în curtea școlii. Vara aici e iarbă multă mustoasă și e loc îndeajuns pentru tot păsăretul din împrejurimi. La umbra unui stejar bătrân, pe o pătură de iarbă verde tivită cu troscot, nalbă și romanițe mirositoare, razele soarelui par mai puțin fierbinți. Rățuștele înoată printre florile albe, bobocii ciugulesc colaci rotunzi de nalbă, puii de curcă, sătuli fiind, abia de se ating de câte un firicel de iarbă și doar puiul de găină scormonește cu sârguință la rădăcina stejarului.

        – Piu, piu, piu! Își strigă el frățiorii. Veniți iute! Am găsit un viermișor!

Pe neprins de veste curca își întinde neliniștită gâtul, își rotește capul în toate direcțiile. Puișorii privesc împietriți, speriați fără să știe ce se va întâmpla. Brusc alarmă!

        – Ciu! Ciu! Ciu! Strigă curca.

Ca la comandă patru bobocei, trei rățuște, cinci puișori de curcă și unul de găină se fac una cu troscotul, cu florile de romaniță, cu iarba înaltă. Sus, deasupra, rotește un vultur flămând. Adineauri pe peticul de iarbă erau o mulțime de pui, hrană delicioasă pentru el, acum – nimic. Unde o fi dispărut? Nedumerit, vulturul continuă să facă vârtejuri. Curca țipă și mai disperată.

        – Ihai! Ihai, bulihare! Aleargă într-un suflet gospodina casei. Vulturul se lasă păgubaș. Pleacă. Imediat din covorul verde își fac apariția patru căpșoare de boboci, trei de rățușcă, cinci de curcă și unul de găină.

        Abia spre seară curca își adună odraslele și merge spre casă. Ziua s-ar încheia cum nu se poate mai bine dacă la întoarcere nu i-ar ieși în cale acea care a vrut să-și omoare propriul pui. Cloșca îl ține minte pe bietul pui tuciuriu și ori de câte ori îl zărește se repede spre el cu o furie nebună. Sărmanul pui de găină. De fiecare dată se ascunde după mama sa adoptivă. De obicei curca nu-i dă nici o atenție cloștii, de dată asta însă nu mai e dispusă să rabde. Până aici au fost toate. Răbdarea ei a luat sfârșit. Cloșca simte primejdia, vrea să dea înapoi, însă nu mai există scăpare. Mare, mătăhăloasă, mama adoptivă pornește înfuriată asupra cloștii celei nătângi.

        – Ho! Nebunelor! Opriți-vă! Aleargă stăpâna să le despartă. Ați căpiat?!

        Curca se îndepărtează ascultătoare. Își duce odraslele la culcare. Puișorii se cuibăresc cuminți sub aripile largi ale mamei. Toată noaptea stau acolo la adăpost și… cine știe, poate că visează covorașul verde din preajma stejarului, florile de romaniță, sau poate că visează cerul, soarele care mâine dimineață va răsări și va încălzi cu aceeași căldură toate vietățile, bune sau rele ale acestui chinuit și bătrân Pământ……”

Bunicul și nepotul

de Frații Grimm

”A fost odată un bătrân împovărat de ani. Și de bătrân ce era, privirea i se tulburase, auzul îi slăbise și-i tremurau genunchii la orice mișcare. Când ședea la masă să mănânce, abia mai putea să țină lingura în mână: vărsa ciorba pe masă, iar uneori îi scăpau chiar bucăturile din gură.

        Și văzând până unde ajunsese bătrânul cu nevolnicia, fiul și noră-sa se umplură de scârbă. Nu-i mai așezară să mănânce cu ei la masă, ci-l puseră într-un colț, lângă vatră.

        Și din ziua aceea îi dădeau mâncarea într-o strachină de lut, și nici măcar atât cât să se sature. Bătrânul căta cu jind la masa încărcată cu bucate, și ochii lui lăcrimau de amărăciune.

        Într-o zi, strachina de lut îi scăpă din mâinile cuprinse de tremur; căzu pe jos și se făcu cioburi. Când văzu asta, nora apucă să-l certe de zor, dar bătrânul se închisese în amărăciunea lui și nu scotea o vorbă. Din când în când, numai, scăpa câte-un oftat adânc.

        "Asta e prea de tot!" își spuseră în sinea lor bărbatul și nevasta. Și-i cumpărară din târg o strachină de lemn, pe câteva părăluțe. Bietul bătrân trebui să mănânce de aici înainte doar din strachina de lemn.

        Și iată că odată, înspre seară, cum ședeau cu toții în odaie, nepoțelul, să tot fi avut gâgâlicea de copil vreo patru anișori, începu a-și face de joacă cu niște scândurele.

        – Ce faci tu acolo? îl întrebă taică-său.

        – Fac și eu o covățică, îi răspunse copilașul, din care să mănânce tata și mama, când n-or mai fi în putere, ca bunicul!

Amândoi cătară mult timp unul la altul și de amar și de rusine îi podidi plânsul. Îl poftiră de îndată pe bătrân să se așeze la masa lor și, din ziua aceea, mâncară iarăși cu toții împreună. Și din când în când se mai întâmpla ca bătrânul să verse din mancare, acum însă nu-l mai lua nimeni la rost…”

b#%l!^+a?