Drumul Spre Perfectiune AL Absolventilor DE Liceu

DRUMUL SPRE PERFECTIUNE AL ABSOLVENTILOR DE LICEU

1.Titlul lucrarii:

Drumul spre perfectiune al absolventilor de liceu

2.Structura lucrarii

Lucrarea contine o Introducere,Concluzii si Bibliografie,continutul propriu-zis fiind structurat in 4 capitole:

1.Importanta si actualitatea temei

2.Aspecte psihologice ale problemei

3.Coordonate metodologice ale cercetarii aplicative

4.Prezentarea,interpretarea si analiza rezultatelor

3

3.Aprecieri privind continutul lucrarii de licenta, organizare logica, modul de abordare, complexitate

Subiectul abordat este de actualitate,iar lucrarea este bine organizata si structurata din punct de vedere logic.

4.Scurte aprecieri privind continutul lucrarii(numarul titlurilor bibliografice consultate,frecventa notelor de subsol, sursele consultate,contributiile originale etc)

5.Redactarea lucrarii

Lucrarea de disertatie se incadreaza in normele de redactare stabilite de conducerea universitatii si facultatii.

6.Nu exista suspiciuni de realizare prin frauda a prezentei lucrari

Lucrarea este originala si se bazeaza prin contributia proprie in totalitate a absolventei

7.Concluzii(competentele absolventei,rigurozitatea si seriozitatea de care a dat dovada absolventape parcursul documentarii si elaborarii lucrarii de diseratie)

8.Consider ca lucrarea indeplineste conditiile pentru sustinere in sesiunea de Examene de licenta din iunie 2015

Recomand comisiei de disertatie sa accepte sustinerea lucrarii in sesiunea din iunie 2015 si acordarea notei maxime privind gradul de originalitate si complexitate ridicat cat si prin contributia absolventei la realizarea acestei lucrari de disertatie

4

INTRODUCERE

Psihologia ca stiinta se poate diferentia de celelalte discipline prin faptul ca pune acentul pe personalitatea umana fiind reprezentata prin senzatii proprii,imagini,fenomene ale memoriei,gandirii,imaginatiei,vointei etc.

Psihologia prin traducere din limba greaca “psiuhe”insemnand suflet si “logos” stiinta,iar prin contopirea celor doua cuvinte,putem spune ca psihologia este stiinta care studiaza sufletul.

Ca si stiinta a aparut in urma cu 2400 de ani,dar ca si stiinta independent a fost recunoscuta abia din secolul XIX-lea.

Pentru prima oara a fost mentionata in analele istorice de savantul Aristotel in tratatul”De anima” insemnand “Despre suflet” unde se poate observa pentru prima oara primele referiri despre psihicul uman fiind numit pe buna dreptate “intemeietorul psihologiei”.

O alta referire dateaza din anul 1693 unde este mentionat Blancard care utilizeaza termenul de “psihologie”pentru a desemna”acea cunoastere,care se refera la suflet”.

Incepand cu sec.XVIII-le,psihologia a cunoscut un real avant datorita filosofului german Cristian Von Wolff (1679-1754) desemnand psihologia ca stiinta sufletului,utilizand acest termen si in cartea sa intitulata “Psychologia Regionalis”.

Primul laborator de psihologie experimental din lume a fost infiintat la Leipzig,Germania in anul 1879,de catre psihologul german Wilghelm Wundt in anul 1879.

Psihologia a devenit naturalista si fiziologica abia in sec XIX-lea odata cu descoperirea si extinderea metodelor experimentale in studiul fenomenelor psihice,facandu-si aparitia in 1885 primul laborator experimental in Rusia in 1885.

In Romania primul laborator experimental a fost infiintat in 1893 la Iasi prin fondatorul lui Eduard Gruber,fiind considerat pionierul psihologiei experimentale,facnsu-si ucenicia si avandu-l ca mentor pe Wilghelm Wunt.

Ca urmare a primul razboi mondial si a dificultatilor din acele timpuri,urmate de criza economico-financiara prin care a trecut Romania,activitatea de cercetare stiintifica este reluata doar in cele doua centre Bucuresti si Iasi,urmata de deschiderea unui nou centru la Cluj.

In 1906, C.Radulescu-Motru infiinteaza Laboratorul de psihologie experimental unde vor studia o serie de viitori psihologi si anume: I.M.Nestor, G.Zapan, G.C.Bontila si multi altii fiind axati doar pe acest gen de cercetari.

Psihologia contemporana reprezinta un sistem de sine statator bine conturat si inchegat care interactioneaza si cu alte domenii si include o serie de discipline si directii stiintifice diverse.

5

Psihologia generala studiaza individual in sine,personalitatea si procesele de cunoastere.

Procesele psihice cognitive cuprind senzatia,perceptia,atentia,memoria,imaginatia,gandirea si vorbirea.

Pe baza acestor procese individul receptioneaza si prelucreaza informatia despre lume,participand la formarea si reorganizarea cunostintelor.

Personalitatea contine insusiri care la randul lor determina actiunile si faptele omului,din randul lor putem mentiona emotiile,dispozitiile,aptitudinile,mecanismele,motivatia,temperamentul etc.

Psihologia genetica studiaza mecanismele ereditare ale psihicului si comportamentului urmata de dependenta lor de genotip.

Psihologia diferentiala poate determina si descrie deosebirile individuale ale oamenilor,procesul de formare si predispozitiile lor.

CAPITOLUL 1.Importanta si actualitatea temei

Datorita transformarilor si reformelor din tara,nenumaratele reforme puse in aplicare si revizuite din diferitele domenii,dar mai ales din educatie,au influentat negativ starea de spirit a absolventilor de liceu, indicatorii ei au cunoscut o diminuare dramatic in ultimii ani,considerand ca este de datoria noastra a tuturor ca prin intermediul scolii sa-i ajutam pe elevi sa inteleaga ca sunt o parte importanta a societatii,iar educatia,absolvirea unui liceu si trecerea la un nivel mai inalt cea de urmare a unei facultati este un lucru primordial atat pentru ei ca indivizi dar si pentru societate.

Prin elaborarea si implementarea unui program strict si riguroa in domeniul educatiei referitor la elevii de liceu si viitori absolventi,acestia isi vor imbogati nivelul de cunostinte,gradul de abordare si de rezolvare a diferitelor problem aparute in societatea contemporana,isi vor largi orizontul de idei cu privire la reorientarea profesionala.

Tema este abordata din dubla perspectiva pe parcursul a 4 capitole: teoretica(in cadrul primelor doua capitole) si practic- aplicativa(pe parcursul ultimelor doua capitole) tinta acestei teme alese fiind realizarea unui studiu cat mai amplu privind drumul spre perfectiune al absolventilor de liceu.

Obiectivele generale pe care le-am urmarit pe partea teoretica dar mai ales pe baza cercetarii experimentale vizeaza:

-Rolul educatiei si impactul ei asupra elevilor de liceu.

-Pentru a evidentia rolul pe care il ocupa educatia asupra elevilor de liceu si inclinatia elevilor asupra diferitelor materii studiate privin inclinatia lor spre o anumita materie si reorientarea

6

profesionala privind urmarea unei forme de invatamant superior.

-Noi masuri privind implementarea unui program complex de educatie prin care sa evaluam aptitudinile,practicile adolescentilor de liceu,dar nu in ultimul rand sa obtinem informatii valide privind reorientarea lor profesionala si integrarea lor in societate.

I.1.Obiectivele educatiei au ca scop:

a) Informarea si autoinformarea absolventilor de liceu privind forma de invatamant pe care doresc sa o urmeze.

b)Dezvoltarea la absolventii de liceu a capacitatii de auto-analiza avand ca scop orientarea sa profesionala.

c)Antrenarea starii psiho-afective:dobandirea increderii in sine,in fortele proprii,reusita in viata dar si pe plan profesional,dezvoltarea capacitatii de retinere si memorare etc.

Componentele educatiei sunt reprezentate de:cunostintele accumulate,conceptiile,opiniile atitudinile si practicile,implicarea scolii in primul rand dar si a familiei in reorientarea profesionala pentru alegerea unui drum in viata,spre urmarea unuei forme de invatamant superior si integrarea lor in societate.

Cunostintele acumulate reprezinta baza educatiei,ceea ce evidentiaza importanta asimilarii unui “bagaj de informatii” pe diverse materii,astfel ca tinerii mai informati sunt mai in masura sa se orienteze spre o forma de invatamant superior in detrimental celor neinformati,cunostintele constituind o motivatie destul de suficienta privind producerea de modificari comportamentale,de a atinge telurile pe care un adolescent si le-a propus spre indeplinire.

I.2.Opinia,dreptul de a urma un tel in viata,de a avea model pe unul din membrii familiei,profesorii care au urmat la randul lor o forma de invatamant superior,atitudinea,sunt legate de sistemul de valori date de educatia din familie urmata apoi de cea din scoala,de raspunsul absolventului la diverse intrebari si capacitatea lui de a gasi si in acelasi timp si raspunsuri si de solutionare a problemelor aparute,incertitudinea cu care se confrunta majoritatea tinerilor privind reorientarea profesionala prin urmarea unei forme de invatamant superior sau de gasirea unui job bine remunerate.

Atitudinile i-au nastere din experientele acumulate de-a lungul anilor care pot influenta pozitiv sau negative absolventul de liceu aruncandu-l intr-o totala nebuloasa .

Implementarea conceptului de educatie,de asimilare de cunostinte noi incepand de la cele mai fracede varste si continuind cu etapa pre-adolescentei si adolescentei,de formarea unei cariere de success depend in prima faza de familie si nemijlocit de scoala.

7

In procesul de invatamant general si cu precadere in cel liceal se pune accentual tot mai des pe capacitatea de invatare a individului,sa-l stimuleze pe elev sa fie dynamic,flexibil,sa fie capabil sa aleaga ce drum are de urmat in viata,sa fie adaptabil noilor conditii de viata.

I.3.Adolescenta este considerata ca fiind cea mai importanta etapa din viata unui om,fiind etapa metamorfozelor cand au loc o serie de schimbari fizice,emotionale ,cognitive si sociale.

In adolescenta se pun bazele succesului pentru intreaga viata sau dimpotriva pot avea repercursiuni negative asupra adolescentului care poate trai experiente negative care pot duce la

grave blocaje emotionale ceea ce impiedica dezvoltarea armonioasa a adolescentului.

Curriculum-ul de educatie este concentrat pe competente,orientand adolescentul spre invatarea si dezvoltarea de noi capacitati care implica aplicarea cunostintelor ,priceperilor si deprinderilor formate in contexte noi ce depind de viata de zi cu zi,de solutionare si de rezolvare a problemelor ce apar in viata cotidiana.

Pornind de la aceasta tema, se poate vedea importanta formarii lor ca si oameni,pe dezvoltarea gandirii critice,de implicare a elevilor in activitati individuale sau in grup,de valorificarea experientei individuale a fiecarui adolescent.

In liceu au ca obiect de studiu noi discipline cum ar fi filosofia,psihologia,logica,economia care impun mari capacitate de abstractizare si necesita efortul de intelegere a unor fenomene foarte complexe,iar atitudinile adolescentilor sunt diferite.

Tinandu-se cont de schimbarile de ordin politic si economic din ultimii 25 de ani,intre generatiile de adolescenti au aparut divergente majore cu privire la modul de gandire cat si la modul de orientare profesionala.

Alegerea adolescentilor si a viitorilor absolventi de liceu ca populatie tinta pentru cercetarea experimental nu a fost aleasa in mod intamplator fiind un studiu de caz de actualitate si avand o importanta primordiala,de absolventii de liceu depinzand ulterior viitorul unei tari.

Atat adolescentul de azi cat si adolescentul de ieri trece prin aceleasi schimbari fiziologice,avand aceeasi structura a personalitatii,modul lor de gandire si de orientare profesionala dar si personala este complet diferita.

Ca si diferenta putem observa avansul tehnologiei odata cu aparitia ultimelor instrumente de tehnologie,valorile si scopurile adolescentilor au fost schimbate radical.

In aceasta epoca, tinerii traiesc intr-o lume a vitezei, iar printr-un simplu click ei pot obtine orice informatie fara insa de a merge o zi la biblioteca pentru a primi informatia respectiva.

8

CAPITOLUL 2.Aspecte psihologice ale problemei

Adolescenta poate fi numita ca etapa cuprinsa intre pre-adolescarea gandirii critice,de implicare a elevilor in activitati individuale sau in grup,de valorificarea experientei individuale a fiecarui adolescent.

In liceu au ca obiect de studiu noi discipline cum ar fi filosofia,psihologia,logica,economia care impun mari capacitate de abstractizare si necesita efortul de intelegere a unor fenomene foarte complexe,iar atitudinile adolescentilor sunt diferite.

Tinandu-se cont de schimbarile de ordin politic si economic din ultimii 25 de ani,intre generatiile de adolescenti au aparut divergente majore cu privire la modul de gandire cat si la modul de orientare profesionala.

Alegerea adolescentilor si a viitorilor absolventi de liceu ca populatie tinta pentru cercetarea experimental nu a fost aleasa in mod intamplator fiind un studiu de caz de actualitate si avand o importanta primordiala,de absolventii de liceu depinzand ulterior viitorul unei tari.

Atat adolescentul de azi cat si adolescentul de ieri trece prin aceleasi schimbari fiziologice,avand aceeasi structura a personalitatii,modul lor de gandire si de orientare profesionala dar si personala este complet diferita.

Ca si diferenta putem observa avansul tehnologiei odata cu aparitia ultimelor instrumente de tehnologie,valorile si scopurile adolescentilor au fost schimbate radical.

In aceasta epoca, tinerii traiesc intr-o lume a vitezei, iar printr-un simplu click ei pot obtine orice informatie fara insa de a merge o zi la biblioteca pentru a primi informatia respectiva.

8

CAPITOLUL 2.Aspecte psihologice ale problemei

Adolescenta poate fi numita ca etapa cuprinsa intre pre-adolescenta si maturitate,fiind etapa crizelor,a integrarii sociale,a nesigurantei,toti tinerii afirma ca este perioada cand nu sunt intelesi etc.

Indiferent din ce unghi privim aceasta etapa,putem sa afirmam ca este perioada conditionarilor si transformarilor in care adolescentii in aceasta perioada a vietii lor sunt foarte stresati si instabili afectiv ceea ce presupune o serie de schimbari majore in viata lor atat pe plan biologic cat si psihologic si social.

Adolescenta reprezinta un moment de rascruce in viata unui tanar si anume aceea de alegere a carierei.

Daca in trecut copilul mergea la scoala si urma un program bine prestabilit de alte persoane,acum el se afla la o intersectie de drumuri fiind confuz ce drum sa aleaga,un drum care ii va adduce succesuri sau un drum plin numai de esecuri.

Daca in trecut asculta doar de deciziile pe care le luau parintii,in aceasta etapa a vietii sale devine capabil sa isi aleaga propriile viziuni si idealuri pe care sa le urmeze,dar in mintea sa va persista mereu intrebarea:-Oare este bine ceea ce fac?Este bine drumul pe care l-am ales in viata si ce cariera am ales sa urmez?

Mai exista si cazuri in care adolescentul are un talent sau este pasionat de o materie bine cunoscuta inca din copilarie,caz in care identitatea vocationala este stabilita din timp ,iar trecerea prin adolescent este o etapa oarecare pentru realizarea telului pe care si l-a propus,dar aceste cazuri sunt exceptii si se intampla foarte rar.

Alegerea carierei si a drumului pe care absolventul de liceu il are de urmat in viata se face dupa lungi discutii si dezbateri in familie,prin multe framantari interioare pentru a descoperi adevarata chemare .

Sunt putini adolescenti care nu realizeaza ca orice decizie luata se poate schimba,ca daca te razgandesti nu se intampla nimic iar neconstientizarea acestor lucruri il pot marca negative pe adolescent si pot crea adevarate blocaje emotionale.

O alta problema care este specifica acestei perioade este cea legata de stabilirea unei identitati moral-spirituale facandu-se referire cu precadere la sfera etca a unui individ,la principiile pe care le are de urmat si dupa care se ghideaza de-a lungul vietii,la un intreg numit spiritualitate.

In strafundul constiintei au loc o serie de confruntari,o dualitate intre interior-exterior,se pune accentul pe dezvoltarea si maturizarea lor fireasca inscrisa in structura biologica exterioara

9

predeterminata fiecarui individ in parte incluzand in acest cerc si mediul familial,scolar si social.

Dificultatile apar cand individul nu se poate adapta cerintelor mediului exterior,regulilor impuse de societate si datorat acestui fapt isi creeaza un comportament particular,o retragere in sine,tendinta la izolare intr-o lume interioara,scad contactele cu colegii,familia,sunt nemultumiti,stresati,ajung la cautarea propriukui sens etc.

O alta varianta este razvratirea a tot ce insemna autoritate,incep sa lipseasca de la scoala,refuza contactul cu familia si chiar ajung pana a pleca de acasa.

Trecerea copilului la stadiul de adolescent este o etapa noua dar si foarte vulnerabila,pentru parinti copulul ramane tot copil neacceptand ca acesta devine adolescentul care bate la usile maturitatii,acest process este de cele mai multe ori extrem de dificil.

La varsta adolescentei apar o serie de schimbari fizice si fiziologice privind trecerea de la varsta pubertatii la cea a adolescentei.

Pe plan psihologic are loc un proces de schimbare a imaginii de sine care intra in contradictie cu tendinta adolescentului de a se autodefini.

Aceasta schimbare are loc prin formarea unei noi identitati,prin opozitia fata de imaginea adultului si prin creerea de noi reguli sociale si de grup prezente la ceilalti adolescent din aceeasi generatie.

O alta schimbare este si din punct de vedere social unde tinerii petrec tot mai mult timp cu tinerii din aceeasi generatie cu ei,au planuri,interese si idei commune si petrec tot mai putin timp cu familia decat o faceau cand erau copii.

Adolescenta este perioada cand se iau decizii importante legate de persoana sa si se fac planuri de viitor,orientarea lor profesionala,ce drum sa urmeze in viata dupa absolvirea liceului,daca sa urmeze sau nu o facultate, de gasirea unui loc de munca pe viitor.

De retinut pentru aceasta perioada din viata este relatia cu familia si scoala,grupul de preieteni,cadrul social si cultural in care adolescentul se dezvolta isi vor pune amprenta in viitor si il va marca ca si adult.

II.1 Principalele etape ale dezvoltarii in adolescenta

Ca si prima etapa,adolescentul trebuie sa isi creeze propria sa identitate care trebuie sa fie una stabile,sa-si creeze o constiinta de sine statatoare,clara,sa fie capabil sa se adapteze la schimbarile majore care vor avea loc in viata sa,sa fie capabil sa isi formeze noi relatii sociale.

Aceste relatii sociale sunt cu precadere intre fete si baieti din aceeasi generatie care pot fi relatii

mature care pot fi bazate pe incredere,loialitate si respect fata de alte persoane.

10

In aceasta etapa,adolescentii invata sa experimenteze interactionand cu alti adolescent din

aceeasi generatie dar intr-o maniera cat mai apropiata de cea a adultilor.

Un rol important in relatiile interumane il joaca maturitatea- adolescentii se dezvolta mai lent sau mai rapid depinzand de gradul lor de dezvoltare,se vor integra in grupuri cuprinse cu varste egale lor sau in grupuri cu varste mai mari decat cea a lor.

In aceasta etapa,adolescent incep sa constiientizeze notinea ce inseamna sa fii “barbat” sau “femeie”,incep sa se conformeze conceptului cultural de masculine si feminine in care barbatul este puternic,active,intelligent,independent iar femeia este fiinta delicate,lipsita de aparare care mereu necesita ajutor,dar din pacate aceste roluri in societatea contemporana isi fac tot mai putin simtita prezenta vorbindu-se in general de egalitatea femeii cu cea a barbatului,unde in multe cazuri sunt femei care presteaza servicii cel putin egale cu ale barbatului,sunt oameni de afaceri de success sau chiar conduc institutii.

Pubertatea este perioada schimbarilor fizice deschizand calea spre adolescenta cand relatiile inter-umane sunt mai puternice,adolescentul priveste spre viitor cu maturitate,poate decide calea ce o are de urmat,dar totul depinde de puterea cu care se adapteaza si poate face fata schimbarilor momentului,de cum poate sa se incadreze in sabloanele impuse sau schiar poate sa isi aleaga noi stereotipuri pe care sa le urmeze.

Un rol important in ceea ce priveste relatia cu parintii si in formarea unui nou statut social il are castigarea independentei emotionale vand ca baza de temelie relatiile dintre parintii sai,de valorile si atitudinile pe care acestia le transmit adolescentului.

Adolescentul are menirea de a pune in practica aceste valori si atitudini ale parintilor,de a-si dezvolta treptat sentimentul de incredere in sine,in propria persoana,dezvoltandu-si independent propriile valori,atitudini,idei,judecati si sentimente pe care pe parcursul vietii si le poate pune in valoare.

Pe parcursul timpului si daca relatia parinti- adolescent este una favorabila si se cade la un numitor comun de ambele parti,aceasta trecere este una linistita fara suisuri si cobarasuri cand ambele parti ajung sa cada la un accord comun privind acordarea unui nivel de autonomie mutual acceptabil de ambele parti.

Maturizarea emotional si sexuala sunt elemente destul de dificile si cu un grad maxim de sensibilitate privind adolescentul deoarece majoritatea dintre ei confunda lamentabil trairile de natura sexual cu intimitatea autentica,iar in cele mai multe cazuri aceasta necunoscuta este

prezenta chiar si la varsta adulta.

11

In sociatatea contemporana adolescentul este considerat o persoana adulta atunci cand el devine

independent din punct de vedere financiar,iar in zilele noastre independent financiara si cariera profesionala sunt strans legate una de cealalta acest lucru devine pe z ice trece tot mai dificila si mai greu de atins de adolescent.

Tinand cont ca piata muncii se afla intr-o continua schimbare si orientare,schimbarile si orientarile profesionale ale adolescentilor ating cote tot mai inalte,nivelul de educatie si competentele profesionale ating cel mai inalt prag,iar asteptarile sunt ridicate,din pacate independent finaciara poate fi obtinuta spre sfarsitul adolescentei sau chiar in prima parte a varstei adulte.

Odata dezvoltat si definitivat un sistem de credinte si valori,creerea unuei ideologii proprii menit sa ghideze comportamentul adolescentului in diverse situatii si contexte,acest sistem de credinte si valori are un rol important in dezvoltarea ulterioara a adolescentului care are valente si in dezvoltarea lui ulterioara ca viitor adult.

Un rol important in dezvoltarea armonioasa a adolesecentului o detine familia,de statutul social pe care aceasta o are in comunitatea respective sau societate,aceasta reprezinta un pion important pentru adolescent.

Capacitatea de autonomie emotional,de a lua decizii pe cont propriu,de a avea un comportament adecvat varstei pe care o parcurg in contextul unei lumi in continua schimbare si transformare depasind cu mult cadrul familiei restranse si unite private ca nucleul de baza al societatii,acestea ii permit adolescentului sa depaseasca barierele,sa isi asume noi roluri sociale.

II.2 Intrebari-cheie privind varsta adolescentei

Prin dezvoltarea intelectuala si creerea se noi conceptii,idei,valori,atitudini,adolescentul trece de la gandirea concreta la gandirea abstracta oferindu-i adolescentului o serie de instrumente mentale in ceea ce priveste autodescoperirea si definirea sa ca si persoana si rolul pe care acesta il detine in societate punandu-si o serie de intrebari la care incearca sa gaseasca un raspuns favorabil precum: cine sunt eu? Sunt o persoana normal?,sunt iubit?sunt o persoana demna pentru societate?oare ma pot integra usor in societate?.

Sunt frecvente intrebarile pe care si le pun adolescentii privind integrarea lor,sunt primiti sau nu de grupul in care vor sa se integreze sau tin cont si de parerea altora,oare este capabil sa realizeze

aceleasi valori pe care si parintii le-au realizat la randul lor,de capacitatea de a iubi si de a darui

neconditionat si de a primi iubire din partea semenilor in afara de iubirea oferita de propria familie sunt teme care ii marcheaza pe adolescenti.

12

Ocuparea unui loc in cadrul unei societati,a-si crea propria identitate,de a dispune de un statut social sunt aspecte psihologice care ii preocupa pe adolescent.

Odata cu trecerea de la pubertate la varsta adolescentei cand se creeaza o identitate noua,schimbarile fizice si fiziologice ce apar,dezvoltarea capacitatii de cunoastere,aceasta trecere poate crea uneori sentimentul de vid cand adolescentul este complet dezorientat si lipsit de repere,nu isi poate gasi un loc al lui,tinde sa creada ca nu este neinteles si fara sprijinul si ajutorul familiei si scolii aceasta poate crea blocaje emotionale majore privind dezvoltarea ulterioara a adolescentului.

Pentru a se echilibra din punct de vedere emotional si a se descoperi pe sine ca si persoana,adolescentul cauta noi identificari,noi stereotipuri pe care sa le urmeze,noi modele de personalitate la care sa se raporteze descoperind astfel cine este si ce poate devein ca persoana,tinde sa fie constient si raspunzator de faptele sale.

II.3 Dezvoltarea emotionala,a independentei si autonomiei

Ca urmare a dezvoltarii capacitatii intelectuale si a deprinderilor dobandite la acesta varsta,adolescentul incepe sa reflecteze,sa gandesca,sa acorde noi valente lucrurilor care il inconjoara,sa gandesca cine este el ca si persoana si ce rol il ocupa in societate,ce il defineste ca persoana unica si deosebita fata de ceilalti din jurul sau.

In acesta perioada incepe sa prindea contur si sa dezvolte o serie de idei,interese valori sis a reflecteze ce anume cred ceilalti despre persoana lui,de a se face cat mai bine auzit si simtit,de schimbare a comportamentului fiecare avand modul sau unic si individual de a le pune in valoare.

Adolescentii isi dezvolta o serie de deprinderi relationale care ii face sa interactioneze cu alti tineri de varsta lor,sa isi faca noi prieteni,sa fie capabili sa isi recunoasca sis a gestioneze propriile emotii,sa isi resolve in mod constructiv eventualele conflicte care pot aparea,sa dezvolte spiritual de cooperare si de ajutorare pentru cel aflat la nevoie.

In adolescenta,tinerii tind sa recunoasca in mod constient identitatea etnica si nationala aderand la un anumit grup etnic in care sunt puse in valoare traditiile,valorile,cultura etc din care face parte comunitatea respectiva ceea ce ii dezvolta sentimentul de a fi mandru ca face parte dintr-o

anumita comunitate reprezinta un sentiment de profunda stima de sine ca face parte din

comunitatea respectiva,dar exista grupuri sau etnii,monoritati nationale unde integrarea

adolescentilor in societate si orientarea lor profesionala poate fi extrem de dificila.

13

Pe masura acomodarii la noile deprinderi cand adolescentul incepe sa isi dezvolte sentimentul de ratiune si incearca sa faca fata situatiilor noi aparute,comportamentul acestuia este greu inteles de persoanele adulte creind o adevarata confuzie cand argumenteaza de dragul conversatiei,sarind peste detalii trece direct la concluzii fiind cooncentrat doar pe propria persoana tinde sa dramatizeze totul si incearca sa gaseasca o vina in tot ceea ce I se intampla aruncand vina pe persoana adulta care nu il poate intelege retragandu-se in proria carapace si odata cu dezvoltarea abilitatilor cognitive constientizeaza ca poate devein stapan pe propriile forte si sa devina independent.

Astfel isi asuma o serie de responsabilitati care ar trebui indeplinite de o persoana adulta iar preocuparea pentru o viitoare ocupatie si cariera devine tot mai intens apeland la persoane mai in varsta pentru culegerea de informatii sau apeleaza la diverse surse de informare privind orientarea profesionala,devine tot mai preocupat de problemele cu care se confrunta societatea dezvoltandu-si un puternic simt civic,este capabil sa recunoasca sis a aprecieze cinstea,grija pentru ceilalti,ajutorul oferit neconditionat altor persoane aflate la nevoie etc. avand ca modele in primul rand parintii,dar slaba capacitate de apreciere realista a personalitatii si lipsa de experienta ii face extreme de vulnerabili.

Incercand sa treaca de aceste limite si sa isi creeze noi identitati,acesta in loc sa se orienteze spre exemple positive,se orienteaza spre exemple negative care ii pot influenta in mod negative dezvoltarea sa ulterioara,conceptiile privind viata dar nu in ultimul rand si comportamentul.

Lipsa de experienta ii pot orienta pe adolescenti sa aiba ca model de urmat diverse modele de persoane care au trasaturi,insusiri complet neconcordante cu modelul lor de viata care ii pot influenta in mod negativ si chiar sa se identifice cu false idealuri care au teluri greu de atins si peste puterile lor de a fi indeplinite.

II.4 Dezvoltarea imaginii de sine

“Adolescenta este varsta oglinzii,varsta la care adolescentul cauta sa coincide cu sine”(P.Golu-Psihologia Copilului,1994,p.59) atunci cand resimte o lipsa de concordanta in ceea c ear dori sa fie,ceea ce crede ca este si ceea ce este de fapt.

In structura imaginii de sine apar o serie de neconcordante privind conflictul intre Eul real si Eul ideal care poate duce la teama,frustrare si pierderea stimei de sine.

O cat mai buna cunoastere a proporiului Eu poate duce la o organizare cat mai eficace ea vietii personale si un pas important in formarea si dezvoltarea adolescentului.

14

Conform opiniei lui Alfred Adler(1929/1996),omul dispune de capacitatea de a se privi din exterior,de a fi capabil sa aprecieze,sa judece sis a descrie: “Este pentru mine in afara de orice indoiala faptul ca fiecare om se comporta in viata de parca ar avea o opinie precisa cu privire la puterea si capacitatile de care dispune”…deci fiecare om are propria sa opinie de sine,o multitudine de indatoriri si obligatii care ii asigura “o linie de viata si o lege de miscare pe care il domina fara ca el sa-si dea seama de ele”(Adler,p.22).

Dezvoltarea unei opinii eronate asupra imaginii de sine,problemele aparute in viata cotidiana poate fi un adevarat soc pentru adolescent lovindu-se de imaginea dura a realitatii cand situatia este privita sub un aspect pozitiv dar din pacate se lovesc de realitatea negative,dura a vietii.

“Opinia celui care da gres ,al carui stil de viata nu rezista exigentelor factorului exogen,nu este prin aceasta dizolvata sau modificata.

Aspiratia catre superioritatea personala isi continua drumul ei,insa este necesara eliminarea scopului care ameninta cu o infrangere a stilului de viata,retragerea din fata problemei pentru a carei rezolvare lipseste pregatirea corespunzatoare.

Efectul de soc se manifesta insa in plan psihic si corporal,devalorizeaza ultimul rest al sentimentului de comunicare sociala si produce toate esecurile posibile in viata in timp se il constringe pe individ la o retragere,ca in nevroza,ori il determina sa se lase sa alunece pe toboganul actelor sociale,ceea ce nu inseamna nicidecum curaj”.(Adler,p.24)

Ceea ce sta la baza imaginii de sine a unui individ este opinia si cuprinde totalitatea ideilor,sentimentelor,actiunilor pe care acesta le intreprinde pe parcursul vietii.

La formarea imaginii de sine a unui individ stau trei aspecte si anume:

-Eul reprezinta imaginea pe care individul o considera definitorie pentru formarea propriei personalitati care poate fi pozitiva sau negativa mai concret este reprezentata de modul in care aceasta imagine reflecta viziunea persoanei respective care isi realizeaza autoportretul.

-Celalalt reprezinta constientizarea faptului ca acesta realizeaza asupra noastra judecata bazata pe modul in care persoana noastra o poate percepe

-Reflectia eului asupra imaginii de sine sin perspective corespondentei sau a lipsei de corespondenta intre aceasta si judecata celuilalt putand avea sentimente pozitive cat si sentimente negative cu consecinte preivind integrarea sociala a individului.

Adler,p22,

Adler,p.24

15

Trecerea prin adolescenta este un proces dificil pentru intraga familie care destabilizeaza echilibrul dinamic construit pana atunci.

Este o etapa revolutionara care rar trece fara framantari,predominand frecvent conflictul-adolescent/ parinte care nu reusesc sa se defineasca unul cu celalalt.

Au nevoie de ceva timp sa se redescopere reciproc,sa invete sa se accepte unii pe altii cu bune si cu rele,sa stabileasca de la bun inceput un compromise si regulile dupa care se ghideaza.

Ca si caracteristica pentru perioada adolescentei sunt tendintele tot mai largi de explorare,cunostintele scolare si noutatile informationale creind cadrul integrarii sociale largi in care actioneaza constituirea identitatii sociale reale ceea ce contribuie la dezvoltarea sinelui social.

Adolescenta este perioada reconstituirii personalitatii si a principalelor sale caracteristici,este perioada in care se formeaza sentimentele de responsabilitate si de datorie ca expresie a sinelui social.

Sinele cuprinde trei elemente:

-Sinele corporal-material.

-Sinele social.

-Sinele spiritual.

IV.5 Stima de sine-rolul pe care il ocupa in determinarea personalitatii adolescentului

Dificaultatile sau dezaprobarile pe care un individ le intampina in viata scolara sau profesionala se reflecta de obicei prin lipsa de motivare sau de implicare in anumite situatii cerute,de valorificarea imaginii de sine pozitiva sau negative contribuie la construirea stimei de sine,fiind ansamblul tuturor atitudinilor si opiniile pe care indivizii le desfasoara in raporturile lor cu lumea exterioara.

Mobilizarea in realizarea unor obiective si atingerea lor,increderea in reusita personala,resimtirea unor esecuri sunt elemente ale stimei de sine care pregatesc individul pentru a reactiona conform cu asteptarile sale de success,cu acceptarea si determinarea personala.

Stima de sine este expresia unei aprobari sau dezaprobari privind sinele insusi,indicand in ce masura individul este capabil de a atinge telurile propuse.

Stima de sine ocupa un rol important din punct de vedere psihologic si anume:

-Cand are un nivel ridicat si o anumita stabilitate,ea conduce la actiuni eficiente.

-Ne poate ajuta sa facem fata dificultatilor.

-Sa obtinem performante bune si sa interactionam cu cei din jurul nostrum

16

In cazul in care stima de sine este la un nivel scazut,efectele constau in adaptare,frustrare,eficienta scazuta in actiuni.

Persoanele cu un nivel scazut al stimei de sine au sentimentul ca nu se cunosc prea bine,vorbesc despre ele ambiguu,punandu-se in evidenta intr-o lumina neutra,nesigura,au o parere negativista despre propria persoana,dar pot avea o buna capacitate de adaptare la interlocuitori si un simt al nuantei.

Amana tot mai des luarea deciziilor,sunt adesea nelinistite si nesigure de deciziile luate,pot fi influentate chiar de anturaje in luarea deciziilor,uneori chiar pot ezita.

Asemenea persoane sunt tot mai des expuse esecului,se sint response daca sunt criticate in domeniul in care se considera competent,justificarea dupa obtinerea unui esec,informatiile cerute,poate manifesta o puternica anxietate puternica in fata evaluarii fata de catre ceilalti,au capacitatea de a-si asuma criticile si au o buna motivatie de a nu esua.

Persoanele cu un nivel ridicat al stimei de sine au pareri clare si stabile despre ele insele,aceastea nu depend de context,vorbesc despre ele intr-un mod deschis,transant,corent,pozitiv,riscand sa faca exces de certitudini si simplificari,actionand in mod eficient in luarea deciziilor perseverand in hotararile pe care le i-au in ciuda dificultatilor aparute,pot fi si persoane inovatoare.

Asupra acestor persoane esecul nu lasa urme emotionale durabile,pot rezista la criticile asupra punctelor lor sensibile,nu se simt obligate la justificarea unui esec si nu se simt respinse chiar daca sunt criticate,dar din contra nu se simt ofensate si nu tin cont de critica.

Persoanele pot reactiona diferit in functie de nivelul stimei de sine si in fata succesului dar si de alegerile inportante in viata.

Persoanele cu o stima scazuta nu au o atitudine realista in fata succesului,neapreciindu-se la ajusta lor valoare,atribuind succesul factorilor externi si nu propriilor lor resurse.

Reusita le poate provoca teama de a nu mai fi la inaltime in viitor,mai précis teama de un nou esec,multe dintre ele devin mai prudente si nu isi asuma nici un risc,preferand mediocritatea si de aici progresul lor tot mai lent.

La persoanele cu un nivel ridicat al stimei de sine,reusita le confirma imaginea stimei de sine,le provoaca sentimente positive,o motivatie crescuta,sunt dependente de recompense.

Acest gen de persoane isi asuma riscuri,cautand permanent sa isi depaseasca limitele,se simt stimulate si atrase de noi experiente,au un progress rapid si rationeaza in functie de succesele pe care le obtin.

17

Indiferent ce activitate am intreprinde trebuie sa tinem cont de:

-Necesitatea de a fi iubit si apreciat.

-Necesitatea de a fi competent.

La un nivel ridicat al stimei de sine se ajunge prin iubire si educatie atat din partea parintilor cat si a colegilor,prietenilor,in fond a tuturor persoanelor care sunt importante pentru individ de-a lungul existentei sale.

Invatarea sociala reprezinta procedeul prin care se realizeaza ambele niveluri ale socializarii:

-Socializarea primara,in aceasta etapa individul isi formeaza structurile cognitive,axiologice fundamentale.

-Socializarea profesionala prin care individual asimileaza o serie de valori,de norme,de convingeri,idei,aspiratii referitoare la drumul pe care il are de urmat in viata,profesia pe care doreste sa si-o aleaga pe viitor.

Invatarea sociala reprezinta punctual culminant al dezvoltarii,maturizarii si integrarii indvidului in societate,unde conceptia despre aspectele importante ale vietii incep sa se formeze si sa prinda contur,incepe sa adopte un nou stil de viata sis a isi aleaga noi modele de urmat,are stiluri proprii de gandire si de actiune,imaginea de sine,capacitatea de cunoastere si autocunoastere si de adaptare in situatii dificile,se dezvolta capacitatea de a lua decizii si de a se orienta in viata.

Societatea contemporana prin intermediul sistemului axiologic promovat,prin modelele demne de urmat in viata,contribuie semnificativ la educatia adolescentilor ,acestia friinf in masura sa faca distinctia intre dezirabil si indezirabil.

Pe de o parte,societatea,opinia publica,scoala,contribuie la dezvoltarea adolescentului dar un rol cu totul important il are familia n procesul dezvoltarii si formarii adolescentului.

In familie sunt trasate primele valori si sunt stabilite primele reglementari care indruma conduitele si actiunile viitoare ale adolescentului,sunt insusite primele valori si modele comportamentale.

Primele relatii interpersonale,adolescentul le are cu parintii,de natura si calitatea lor,de gradul de relationalizare depinde cum va reactiona si interactiona adolescentul la maturitate.

Dupa cum am aratat,imaginea de sine este puternic influentata de relatia copil-adolescent-parinte,imagine ape care parintii o implementeaza adolescentului este preluata si interiorizata devenind parte component a imaginii de sine.

In masura ce parintii reflecta o imagine pozitiva asupra adolescentului ,acesta se va autodescrie in termeni pozitivi,va creste increderea in fortele proprii si in propria-i persoana,se va autoaprecia si

18

autoevalua,dar daca parintii implementeaza o imagine defavorabila,negative,adolescent nu va mai fi capabil sa aiba incredere in propriile-i forte tinzand sa mearga spre autodevalorizare si autoapreciere,iar un rol important in dezvoltarea Eului de sine ,a primelor modele cu care se identifica in viata sunt indiscutabil parintii.

Adolecentii care si-au conturat aprecieri positive despre propria persoana sunt mai usor acceptati de grupul din care fac parte,manifesta un profund interes fata de sarcinile scolare primate considerandu-se capabili ca au capacitatile necesare pentru a indeplini sarcinile in mod cat mai prompt si cu un rezultat favorabil de promovabilitate.

Succesul relatiei instructive-educatie depinde in mare masura de maniera cu care profesorii si parintii resusesc sa inflenteze conduita adolescentului tinand cont de capacitatile acestuia si luand in considerare si particularitatile societatii modern,de implicarea sistemului educational care in trecut se facea in familie.

In acesta etapa a vietii,adolescentul este in continua schimbare si transformare,incearca sa-si dezvolte propria identitate raportata la comparatia cu ceilalti membri ai societatii sau a grupului din care face parte,incepe sa aiba preocupari si aspiratii,conceptii si idealuri si chiar valori identice cu cele ale grupului din care face parte adoptand chair si modele pe care sa le urmeze,simte nevoia de a se face acceptat si placut de ceilalti sau chair simte nevoia de a se diferentia printr-un stil propriu de ceilalti,facandu-l sa se distinga de ei,adoptand un stil de viata propriu,original.

Adolescentii intrand in relatii cu alte persoane,grupuri sociale incearca noi roluri sociale avand ca scop imbunatatirea relatiilor interpersonal,la formarea unei imagini de sine reale,concrete cat mai aproape de adevar.

Pusi in fata noilor situatii,adolescentii incearca sa se adapteze,sa se acomodeze,sa ia decizii,sa fie responsabili,acest lucru ii face sa fie incantati ca isi manifesta autonomia cognitive,relationala sau afectiva.

Sunt situatii cand adolescentul nu se poate adapta si integra,cand nu poate face fata situatiilor noi aparute,cand nu se poate integra in anumite grupuri,acest fapt poate duce la esec si poate conduce la adoptarea unor comportamente antisociale.

Aceste probleme pot aparea cand adolescentul isi contureaza idealuri si comportamente neadecvate,nerealiste cat si urmarea unor modele psihosociale nepotrivite.

Daca asolescentul stie sa se perceapa corect,sa se inteleaga si sa fie inteles,constientizeaza care sunt punctele sale forte si reuseste sa le puna in valoare sis a le fructifice,comportamentul acestuia va fi unul pozitiv,adecvat fiind in stransa masura legat de mediul social.

19

Capitolul.3. Coordonate metodologice ale cercetarii applicative

Ne propunem ca prin cercetarea noastra sa extragem date semnificative la nivel local.

Fiecare scoala functioneaza intr-un context diferit din mai multe puncte de vedere: mediu urban/rural , categoria de varsta a elevilor, mediu economic dezvoltat/slab reprezentat, mediul resurselor umane (demografie, structura , nivel de pregatire profesionala etc.), al perspectivelor de dezvoltare, culturale etc.

Analiza va avea în vedere scoli care furnizeaza educatie pentru invatamant liceal.

Universul cercetarii cuprinde următoarele domenii: institutional (licee, institutii locale care au dezvoltat programe de parteneriat sau care ar putea fi interesate de un astfel de proiect), uman (elevi, cadre didactice, consilieri scolari, parinti ) , informational (materiale bibliografice, statistici, rapoarte, cerceaări, studii, lucrari de specialitate , site-uri, documente administrative, monografii ale scolilor, documente curriculare/ extracurriculare si documente scolare, proiecte etc.).

Pentru ca sistemul educational sa fie unul bun acesta trebuie sa fie orientat spre calitate, este nevoie ca toate elementele legate de asigurarea calitatii – fie ca vorbim de criterii, de indicatori, de standarde sau de descriptori – sa fie intelese, acceptate si utilizate in mod unitar.

Dar,chiar daca se pune accentul pe calitate, inclusiv in inscrisuri oficiale, este de retinut faptul ca nu exista, inca, un concept unitar al calitatii.a prezintă caracteristicile unei cercetari experimentale, deoarece isi propune implementarea unor programe de interventie socio-educationala si actiuni educationale, ale caror rezultate vor fi inregistrate si evaluate pentru a demonstra eficienta lor educativa.

Avand in vedere aceste premise am dorit ca lucrarea de cercetare sa contribuie cat mai realist la procesul de unificare conceptuala si metodologica in domeniul neexplorat destul suficient al asigurarii calitatii educatiei in invatamantul scolar, pornind de la situatia actuala existenta in invatamantul romanesc, de la obiectivele dezvoltarii sistemului de educatie scolar si de la rezultatele cercetarii si evolutiile recente inregistrate in lume atat în teorie cat si in practica.

III.1 Obiective

Ca si obiective avem in vedere:

-Evaluarea tintelor si a modurilor prin care scoala(ca furnizor de servicii de instruire si educare, prin actorii ei) poate asigura și garanta calitatea serviciilor educationale in favoarea dezvoltarii armonioase a adolescentului.

-Identificarea principalilor factori interni si externi care pot stimula si intretine calitatea educatiei in sistemul scolar atat urban cat si in cel de rural.

-Investigarea relatiilor familie – școală – comunitate, in vedereat între familie si scoala.

20

-Examinarea valorii actualelor reglementari, decizii si masuri in domeniul politicii, strategiilor dar si programele nationale privind constructia sectorului de invatamant scolar (examinarea Legii Educatiei Nationale nr.1/2011, art 27 și 28, 63, 74(1).

-Analiza principalelor abordari, dimensiuni, criterii si indicatori organizationali, financiari, manageriali, pedagogici, sociologici avand ca unghiuri de reflectie in standardele si strategiile de evaluare a subiectilor cat si a domeniilor alese.

-Evidențierea rolului unor factori de ordin psihofiziologic (sex,vârstă), de ordin psihosocial (performanțe școlare, statutul sociometric) in procesul formarii profesionale

III.2.Ipoteze

-Daca scoala prin actorii ei principali – profesori, manageri, inspectori – cunosc si asigura calitatea in toate compartimentele educatiei scolare – valori ale self-managementului operational, administrativ, financiar, in conditiile descentralizarii si autoevaluarii activitatii instructiv-educative din scoala, curriculum de baza, strategii de instruire/predare, programe speciale, organizare pe centre de interes, experiente in microproiecte, atunci pregatirea copiilor – calitatea, ritmurile, progresele, relative autonomie si atitudinile fata de educatie vor fi mai relevante .

-In scoala exista preocupari sistematice pentru crearea unui climat propice asigurarii și dezvoltarii copilului: mental, intelectual, social, moral, emotional, fizic,actional, ludic si daca familia si comunitatea locala sunt pregatite sa influenteze si si evalueze calitatea institutiei de invatamant conform unor criteria riguros selectionate.

Ipoteza nr.1 Presupunem existenta unei stranse corelatii intre genul feminin/genul masculin

1.1.Presupunem ca atat genul feminin cat si cel masculin au puncte comune si o imagine bine definita privind orientarea profesionala

1.2.Presupunem ca stima de sine joaca un rol important in alegerea viitoare a adolescentului

Ipoteza nr.2. Presupunem ca stima de sine influenteaza fatetele eului personal in orientarea sa viitoare

2.1.Presupunem ca adolescentii sunt responsabili si capabili sa isi decida singur ce drum vor urma privind cariera lor profesionala

Ipoteza nr.3.Presupunem ca factorii de personalitate sunt decisivi si joaca un rol important in formarea lor ca si oameni

Ipoteza nr.4.Presupunem ca absolventii de liceu sunt bine informati si capabili sa urmeze o facultate dupa terminarea liceului avand in vedere profilul liceului absolvit

21

Ipoteza nr.5.Presupunem ca dupa absolvirea liceului unii adolescenti isi vor continua studiile,altii se vor angaja,altii vor continua studiile si vor continua sa lucreze tinand cont de contextul socio-economic actual

Ipoteza nr.5. Presupunem ca absolventii de liceu sunt in masura sa faca alegeri compatibile cu interesele,valorile si stilul de viata pe care si-l doresc

5.1 Presupune ca adolescentii slab pregatiti si care nu au incredere in propriile forte ,un Eu slab,sentimente de culpabilitate,vor intampina greutati in privinta alegerii unei alte forme de invatamant sau chiar in integrarea lor sociala.

Ipoteza 6: Daca educatia primita in liceu și etapele procesului de consiliere și orientare profesionala a carierei se realizeaza pe o durata mai mica de 6 luni, atunci nu se schimba interesele profesionale ale adolescentilor nu se modifica nivelul de dezvoltare a competentelor la adolescenti

Ipoteza 7. Genul, tipul unitatii scolare, specializarea , mediul de proveniența, influențeaza semnificativ selectarea celor mai importante valori profesionale care stau la baza alegerii carierei profesionale.

Ipoteza de lucru: intre anumite variabile intermediare (dimensiune biologica, mediul de provenienta tipul unitatii scolare, specializarea ,valori profesionale , nivelul stimei de sine ) si nivelul de competente vor exista corelatii semnificative.

Ipoteza 8. Interesele ocupationale si valorile profesionale influenteaza selectarea mediului de munca si orienteaza decizia privind cariera profesionala.

Metodologia cercetarii .

In demersul de cercetare am folosit următorul sistem de metode de colectare a datelor cercetarii: metoda anchetei pe baza de chestionar , metoda testelor psihologice , metoda testelor pedagogice de cunoștințe, metoda cercetarii documentelor curriculare si a documentelor scolare.

III.3.Lotul de subiecti

750 de elevi de la 30 de licee din Brasov si Buzau,profil real,uman,tehnic etc

Metode:

-Chestionarul.

-Grafice.

-Studiu de caz.

-Observatia-ca metoda complementara in evaluarea psihologica.

22

Variabilele cercetarii

Variabilele independente reprezinta factorii experimentali controlati din cadrul cercetarii, acestea au fost introduse la clasele experimentale , iar la esantioanele de control activitatea a decurs n mod firesc

Modificarile si schimbarile introduse pentru a studia efectele pe care le produc asupra valorilor variabilelor dependente, au fost: implementarea de programe extracurriculare si discipline optionale de educatie si dezvoltare a competenelor privind orientarea profesionala.

Efectele intoducerii variabilelor independente au fost deduse si analizate prin compararea diferentelor dintre rezultatele adolescentilor din esantioanele experimentale si cele de control. Variabilele dependente, respectiv efectele si rezultatele constatate in urma introducerii variabilei independente sunt:

– Interesele ocupationale ( cu tipurile: conventional, social, investigativ, artistic, realist)

-Domeniul si mediul de munca ales pentru viitor,perceptia asupra reusitei scolare si profesionale

– Nivelul de cunostinte si competente profesionale.

Variabilele intermediare care mijlocesc relatiile dintre variabilele independente si cele dependente (variabile) sunt de natura sociala si psihologica respectiv :

– Mediul de provenieta ( rural,urban ).

– Profilul liceului (teoretic, vocational, tehnologic etc. ).

-Specializarea.

-Nivelul de dezvoltare a aptitudinilor cognitive (masurate prin testele psihologice de aptitudin.i

Sunt valori aplicative ale indicilor de diagnoza (metodologii) si de predictibilitate a dezvoltarii/evolutiei adolescentilor – fizica, emotionala, sociala, cognitiva, morala, igienica, nutritional.

– Perspectiva cresterii valorilor la nivel corelativ si calitativ.

Elementele curriculare care satisfac conditiile integrarii/corelarii educatiei scolare corelata cu actiuni de promovare, sustinere, armonizare.

Modele personalizate de actiune, de relationare in aplicarea creatoare a principiului “copilul este o entitate unica”.

Armonizarea masurilor de management al calitatii cu statusul/ backgroundul familial, cu tipurile de interactiune activa cu ceilalti adolescenti, cu adultii, cu lumea,cu mediul inconjurător.

Proiecte educationale complexe, experientiale adecvate invatarii sociale mature, strategii de observare, cunoastere si satisfacere a nevoilor varstei, progreselor in dezvoltarea normala – nivel

de elaborare si aplicare

23

Proiecte privind ghiduri operationale de bune practici manageriale in domeniul educatiei scolare etc.

II.2.Indicatori

Variabilele si indicatorii asociati sunt:

– Adolescentii: ani de scoala , varsta, genul etc.

– Distributia dupa mediul de provenienta:rural,urban.

– Dupa profilul absolve.

Indicatori de performanta:

-Profilul clasei in care este elev.

-Intentia dupa absolvirea liceului.

-Calitatea programelor de formare si perfectionare.

-Sursele de informare despre facultatea/ocupatia pentru care opteaza.

-Domeniul de studiu pentru care opteaza.

-Motivele continuarii studiilor.

-Criteriile de alegere a facultatii.

-Localitatea unde doreste sa se angajeze dupa terminarea facultatii.

– Apreciere privind pregatirea in scoala in vederea angajarii.

-Criteriile de alegere a ocupatiei.

-Menționarea a 3 aspecte care ar trebui schimbate in scoala si care ar putea ajuta un absolvent de liceu să se descurce mai bine în viata.

-Motivatia pentru formare/perfectionare continua

III.3.Eșantionul – caracteristici, specificitate

S-a investigat un număr de 750 de elevi de la 30 de licee din judetul Brasov si Buzau.

Esantionul de subiecti

Dimensionarea cantitativa a esantionului, respectiv marimea esantionului a fost influentata de metodologia cercetarii, de tip cercetare partiala si de variabilele care tin de cadrul organizatoric al cercetarii, respectiv: resursele materiale si financiare necesare, numarul persoanelor implicate în cercetare (peste 750 de persoane: elevi, cadre didactice, directori, consilieri scolari, psihologi, etc.), instrumentarul utilizat (chestionare de evaluare a intereselor, chestionare de identificare de valori etc.), modul de organizare al colectivitatilor scolare etc).

Am utilizat esantioanele-clasa , ceea ce impune operarea cu clase scolare , constituite dupa criteriul varstă, profil, atat in cadrul claselor de studiu, cat si in clasele de control .

Studiu pilot si-au dat acordul si un numar de 15 subiecti (cadre didactice).

24

Acesta s-a demarat în faza initiala a demersului de cercetare.

O parte din itemi au fost reformulați, altii au fost eliminati, iar altii au fost pastrati in functie de rezultatele studiului pilot.

In ceea ce priveste cercetarea noastra in ceea ce priveste variabilele categoriale acestea s-au referit la:

-Distributia dupa gen.

-Distributia dupa filiera absolvita.

-Dupa profilul absolvit.

-Intentia dupa absolvire.

-Domeniul ales.

-Criteriile dupa care aleg facultatea.

-Ierarhia criteriilor dupa care aleg facultate.

Tabelul nr.1.Distributia dupa gen

Analizand tabelul observam ca ponderea cea mai mare cu 54% o detine genul feminine in detrimental genului masculine care detine un procentaj de 46% din subiecti.

25

Tabelul nr.2. Distributia dupa mediul de provenienta

Cu privire la mediul de provenienta urbanul detine un procentaj de 52,90% urmat de rural cu 47,10%.

Tabelul nr.3.Distributia dupa filiera absolvita

26

In urma analizarii variabilelor categoriale putem observa distributia dupa filiera absolvita pe primul loc fiind profilul tehnologic cu un procent de 49%,urmat de profilul theoretic cu un procent 40,5% urmat de cel vocational cu procentaj de 10,5%.

Tabelul nr.4.Distributia dupa profilul absolvit

Tabelul nr.6 Criteriile dupa care aleg facultatea

29

Analizand tabelul observa criteriile dupa care subiectii aleg facultatea tinand cont de castigurile materiale 14,4%,profilul scolii absolvite 5,3%,influenta anturajului 1,7%,recomandarea consilierului scolar 0,7%,sugestia profesorilor 1,0%,sfaturile familiei 5,5%,prestigiul profesiei 10,8%,prestigiul institutiei 6,5%,locurile disponibile 2,6%,media de admitere 9,4%,apropierea de domiciliu 10,1%.

Observarea utilizata în cercetarea noastra a avut misiunea de a facilita descoperirea problemelor, precizarea ecologica a ipotezelor si prefigurarea demersului cercetarii.

III.4.Chestionarul

Stiind ca valoarea stiintifica a datelor recoltate prin chestionare este conditionata de calitatea raspunsurilor subiectilor, iar sreacții pozitive, favorabile unor atitudini sincere la anumite fapte, fenomene, procese, stari ale actorilor investigati, in cercetarea noastra am acordat o atentie mare anchetei pe baza de chestionar.

Am aplicat chestionare diferite atat fetelor cat si baietilor atat din mediul urban cat si din cel rural,cat si dupa profilul liceului absolvit.

In chestionarele construite alterneaza intrebari inchise(precodificate)cu intrebari deschise care lasa subiectului posibilitatea de a formula singur raspunsul.

Am introdus scale de atitudini pentru a discrimina cat mai bine aspectele supuse investigatiei.

Chestionarele aplicate absolventilor de liceu a avut drept scop investigarea opiniilor acestora privind intentia lor dupa absolvira liceului,mediul geographic,genul,profilul liceului etc.

Chestionarele au fost aplicate in perioada 2011-2013 pe un esantion de 750 de elevi de la 30 de licee din Brasov si Buzau.

30

In acest subcapitol s-au facut referiri la tehnicile si instrumentele clasice ale managementului calitatii (fise, diagrame,grafice ).

Consideram ca acest demers are un grad sporit de interes pentru a putea fi continuat in viitor, mai ales tinand cont de faptul ca liceul este cel din urma pas in dezvoltarea personalitatii fiecarui adolescent, iar calitatea manageriala a acesteia influentează un numar semnificativ de actori – profesori, directori, inspectori, parinti, comunitate, societatea de maine.

IV. Prezentarea si interpretarea,analiza rezultatelor

Pentru verificarea ipotezelor 1.1 și 1.2 am utilizat analiza de corelatie bivariata dintre variabilele de predictibilitate a dezvoltarii/formarii adolescentilor si perspectiva cresterii valorilor la nivel corelativ si calitativ.

Valoarea coeficientului Pearson ne permite sa admitem ca intre cele doua variabile exista o corelatie pozitivs semnificativa in cazul adolescentilor si ca stima de sine joaca un rol important in dezvoltarea personalitaitii si de aici se deduce si o buna alegere privind orientarea profesionala.

Adolescentii multumiti de propriile caracteristici fizice,psihice,sociale sunt persoane care se pretuiesc pe sine,sunt persoane increzatoare in fortele proprii,multumite pe deplin de realizarile sale si de modul cum relationeaza cu celelalte persoane aflate in jurul lor.

Adolescentii care se descriu in termini pozitivi isi respecta propria persoana,se autoevalueaza in proprii ochi dar si in relatiile cu cei din jur.

Liceenii care se descriu în termeni sumbri, sunt persoane care nu au incredere in propriile forte, au tendinta sa se devalorizeze in proprii ochi, dar si in cei ai celor din jur.

Adolescentii care nu se pretuiesc pe sine, nu-si aprecieaza propriile realizari, nu sunt respectati nici de persoanele cu care interactioneaza.

Pentru verificarea ipotezei 2-valoarea coeficientului de corelatie Pearson ne indica o legătura stransă intre stima de sine si cele doua fatete ale Eului ideal: stilul de munca si stilul emoțtonal. Liceenii ce au incredere in fortele proprii, se respecta si se pretuiesc pe sine sunt multumiti de maniera in care rezolva sarcinile scolare, satisfacuti de controlul emotiilor, anxietatii si al stresului.

Siguranta de sine, increderea in reusita il mobilizeaza pe adolescent, ii da energia necesara pentru a duce la bun sfarsit sarcinile primite, ii confera sentimentul ca poate trece cu bine peste obstacolele ivite, poate controla eficient situatiile neplacute sau stresante.

Ipoteza 1.3 s-a confirmat doar partial, identificam o relatie semnificativa intre nivelul stimei de sine si două dintre fatetele Eului ideal, stilul de munca si stilul emotional.

31

Adolescentii cu un nivel ridicat al stimei de sine sunt persoane satisfacute de modul în care muncesc, de maniera in care gestionează emotiile.

Discrepanta redusa intre Eul real si Eul ideal (ceea ce este adolescentul in realitate si cum si-ar dori să fie) este asociata cu un nivel ridicat al stimei de sine.

Ipoteza 2 se confirma, identificăm o legătura semnificativa directă intre stima de sine si trei fatete ale Eului real: stilul interpersonal, stilul de munca, stilul emotional.

Nivelul stimei de sine este asociat cu modul in care indivizii relationeaza, se implica in rezolvarea sarcinilor scolare, capacitatea de a rezista agentilor stresori.

Liceenii cu o stima de sine inalta sunt persoane calde si receptive in relatiile cu ceilalti, responsabile si eficiente.

Pentru testarea ipotezelor 3 si 4 am investigat relația dintre variabilele imaginea de sine și trăsăturile de personalitate, adaptare social,stabilitate emoțională,capacitate de relationare-informare joaca un rol decisive in orientarea lor profesionala.

Conform acestor ipoteze adolescentii care se descriu in termeni pozitivi, au o parere bună fata de propria persoana, propriile abilitati, reusite, au conturat un SupraEu puternic, sunt capabili sa respecte normele si valorile promovate de societate, au bine dezvoltat simtul datoriei, sunt constiinciosi si perseverenti in activitatile desfasurate.

Adolescentii care se pretuiesc pe sine,sunt siguri pe sine,isi apreciaza calitatile fizice,psihice,au conturat un Eu puternic,stabil,coherent,sunt persoane calme si echilibrate.

Observam ca adolescentii sunt mature din punct de vedere emotional si social,echilibrati din punct de vedere emotional,perfect adaptati din punct de vedere social,sunt persoane cu o imagine se sine pozitiva ceea ce ne face sa confirmam cele doua ipoteze.

Punand in evidenta relatia dintre factirii de personalitate:

-Dominare/supunere.

-Expansivitate/nonexpansivitate.

-Adaptare/inadaptare sociala.

-Stabilitate/instabilitate emotional.

-Internalitate/externalitate si fatetele Eului s-a realizat prin analiza corelationala bivariata.

Conform ipotezei 5 a fost verificata prin analiza de corelatie bivariata intre variabila stil emotional si variabilele forta Eului si maturitate sociala.

In urma analizei dintre variabile identificam o relatie semnificativa directa, adolescentii echilibrati din punct de vedere emotional, cu un SupraEu puternic reușesc sa gestioneze eficient starile de tensiune si cauzatoare de stres.

32

Adolescentii care au dezvoltat un SupraEu puternic sunt persoane responsabile, eficiente, care se dedică activitatilor academice.

Maniera de implicare si rezolvare a sarcinilor academice coreleaza cu modul in care adolescentii isi explica propriul comportament si propriile actiuni.

Liceenii care au un stil atributional bazat pe factorii interni sunt persoane implicate in activitatile academice desfasurate.

Adolescentii care au incredere in fortele proprii,au o parere buna fata de sine,sunt persoane ce-si asuma atat succesul cat si insuccesul si care considera ca actiunile si comportamentele lor sunt datorate propriilor abilitati,competente si trasaturi de personalitate.

Liceenii care se descriu în termeni negativi, considera ca tot ceea ce li se intampla le este dat si nu pot schimba cursul evenimentelor, nu isi asuma faptele si actiunile.

Persoanele multumite de reusitele si performantele obtinute, care au incredere in propriile abilitati si competente nu se tem ca pe viitor ar putea sa inlocuiasca succesul cu esecul, ca ar putea sa clacheze si sa nu faca fata diferitelor provocari ale vietii.

Adolescentii aprecieaza ca au calitatile necesare pentru a reusi in viata atat pe plan personal, cat si pe plan profesional.

Persoanele care au o parere sumbra fata de propria persoana considera ca in viitor nu vor reusi sa depaseasca diferitele probleme cu care se vor confrunta, se tem ca nu vor interactiona eficient cu ceilalti, ca nu au resursele necesare pentru a rezolva sarcinile primite, ca nu vor reusi sa gestioneze evenimentele stresante.

Perspectiva sumbra asupra propriei persoane conduce de la sine la dezvoltarea nesigurantei,a incertitudinii si dezvoltarea sentimentului de neputinta.

Adolescentii si tinerii care se pretuiesc si se apreciaza pe sine considera ca pe viitor vor fi multumiti d reusitele lor personale si profesionale,de modul in care vor fi capabili sa isi resolve sarcinile profesionale ceea ce ne face sa admitem ca si aceasta ipoteza a fost confirmata.

In adolescenta este pregnanta nevoia, dorinta de a iesi in evidenta de a se distinge de ceilalti, de a se afirma in cadrul grupului de egali.

Adolescentii sunt mai sociabili, deschisi, plini de energie, dominatori, chiar uneori agresivi, decat tinerii, care tind să fie mai precauti si rezervati in manifestarea comportamentului social.

Adolecentele sunt mai rezervate si mai prudente decat baietii,in cele mai multe cazuri ele aflandu-se intre prudent si entuziasm.

Adolescentii de tip masculine sunt extreme de deschisi,sociabili,mai dominatori si plini de energie fapt ce ne explica dorinta baietilor spre dominare in cadrul grupului..

33

In cazul tinerilor, a absolventilor de liceu fetele sunt mai sociabile si deschise decat baietii.

Fetele sunt mai deschise catre problemele semenilor, au abilitati de relationare si comunicare mai bine dezvoltate decat baietii.

Adolescentele si tinerele sunt mult mai dornice sa invete si sa incerce lucruri noi decat subiecti de sex masculin, sunt mai receptive la stimulii noi, au o perspectiva globala asupra situatiilor si evenimentelor.

Ipoteza 6 si 7..Daca educatia primita in liceu si etapele procesului de consiliere si orientare profesionala a carierei se realizeaza pe o durata mai mica de 6 luni,atunci nu se vor schimba interesele profesionale ale adolescentilor si nu seva modifica nici nivelul de dezvoltare a competentelor la adolescenti.

Ipoteza 8.Intre anumite variabile intermediare (dimensiune biologica, mediul de provenienata tipul unitatii scolare, specializarea ,valorile profesionale , nivelul stimei de sine ) si nivelul de competente profesionalevor exista corelatiii semnificative statistic” au fost validate si evidentieaza faptul ca exista influente semnificative pe care variabilele gen, tipul unitatii scolare, mediul de provenienta le exercita asupra valorilor profesionale , a intereselor profesionale, asupra nivelului stimei de sine , fapt ce se reflecta in nivelul de cunostinte si competente profesionale.

Totul depinde de genul,tipul unitatii scolare,specializarea,mediul de provenienta(rural sau urban) care influenteaza semnificativ selectarea celor mai importante valori profesionale care stau la baza deciziei alegerii carierei profesionale ceea ce rezulta ca si aceste ipoteze au fost confirmate.

In lotul de elevi care au studiat profilul uman investigati de noi,au predominat interesele de tip artistic si social care ne arata nevoia pregnant a acestora de a interactiona cu ceilalti,de a se angaja in activitati care implica lucrul cu oamenii,de a-si exprima direct sau indirect sentimentele si ideile despre lume si viata.

Multi dintre tinerii care absolva un liceu cu profil uman se orienteaza ulterior catre specializari universitare di domeniul socio-uman(psihologie,sociologie,asistenta sociala,limbi straine,medicina etc).

34

CONCLUZII GENERALE

In societatea secolului XXI , marcata puternic de globalizare si criza economico-financiara majora, tarile, guvernele si sistemele de invațamant resimt necesitatea descoperirii , inventarii mijloacelor de reechilibrare a societatii umane si a economiei globale.

Activitatile de orientare profesionala si consiliere pentru orientarea profesionala desfasurate în licee contribuie la dezvoltarea la elevi a stimei pozitive, la incurajarea independentei, la dezvoltarea abilitatilor privind luarea a deciziilor, la alegerea carierei, la adaptarea si integrarea din punct de vedere socio-profesional.

Prin studiul realizat am dorit să surprindem relatia care se stabileste intre nivelul calitativ (structural si functional) al imaginii de sine, pe de o parte, si o serie de indicatori referitori la integrarea sociala a adolescentilor, respectiv gradul de integrare si adaptare a acestora in grup, in colectivul scolar din care fac parte.

Cercetarea a evidentiat urmatoarele concluzii cu grad mare de generalitate:

-Imaginea de sine si stima de sine sunt conditionate istoric, cultural,social, mediul de provenienta,conduitele adolescentilor vor fi în concordanta cu mediul social, conform modelelor psihosociale si schemelor actionale promovate.

-Imaginea de sine pozitiva se asocieaza unui nivel ridicat al stimei de sine, adolescentii care au o perceptie si o reprezentare pozitiva fata de propria persoana se evalueaza pozitiv, manifesta respect fata de sine insusi.

-Stima de sine joaca un rol important in formarea imaginii de sine ideale,adolescentii care isi pretuiesc si valorizaeaza propria persoana manifesta dorinta acerba de a se autodepasi,autodezvolta

-O reprezentare de sine si o sncredere de sine dezvoltate corect, echilibrate pe baza unor abilitati, competențe si performante reale ale adolescentului, conduce la acțtuni si conduite prosociale, relatii armonioase si constructive cu cei din jur, facilitarea procesului integrarii sociale.

-Adolescentii care au o reprezentare de sine pozitiva se adapteaza mai bine la grupul din care fac parte, sunt capabili sa isi ajusteze conduita incat sa raspunda armonios mediului social.

-Dificultațtle de adaptare si integrare sociala sunt conditionate de factori psihoindividuali: profilul personalitatii individului; factori sociali: grupul de apartenenta, valorile, normele si modele promovate de grup, relatia cu parintii si cu persoanele apropiate, statutul social ocupat în grupul de egali si in cel școlar; factori socioculturali: modele si valori promovate de societate, caracteristicile perioadei istorice.

-Strategiile care urmaresc facilitarea procesului integrarii sociale trebuie sa vizeze procesul

35

cunoasterii de sine, aprecierea de sine, respectul de sine, relațta adolescentului cu parintii, grupul de egali.

Tema prezinta o importanata deosebita atat pentru procesul instructiv-educativ, cat și pentru societate in general, avandu-se in vedere particularitatile societatii noastre actuale: globalizare, tehnologizare, informatizare.

Adolescentii incep sa se identifice cu false modele promovate de mass-media netinand seama ca pot afecta reperele axiologice,cognitive si afective.

Avand in vedere particularitatile perioadei adolescentei, dar si caracteristicile societatii actuale am propus o strategie prin intermediul căreia sa urmarim optimizarea imaginii de sine si facilitarea integrării sociale.

Strategia pe care o inaintam determina:

– Dezvoltarea unei personalitati echilibrate si armonioase.

– Imbunatatirea procesului instructiv-educativ, precum si a relatiei dintre adolescenti si profesori.

– Dezvoltarea unor legaturi armonioase cu parintii, colegii si prietenii.

– Pregatirea adolescentului pentru perioada maturitatii si pentru depasirea obstacolelor vietii.

– Obtinerea performantelor sociale si profesionale.

Strategia propusa urmareste :

-Facilitarea drumului parcurs de catre adolescent.

-Imbunatatirea procesului instructiv-educativ.

-Dezvoltarea armonioasa si echilibrata a viitorilor adulti ai societatii.

-Metamorfozarea adolescentilor in adulti capabili sa obtine performante in plan personal,social si profesional.

36

RECOMANDARI

Din discutiile cu adolescentii participanti la acest studiu s-a constatat:

Orientarea Profesionala a adolescentilor nu se mai poate rezuma doar la asistarea unor momente în alegerea carierei, ci trebuie sa devina o modalitate de dezvoltare a abilitatilor necesare pentru construirea propriei cariere.

Identificarea unor aspecte motivaționale actuale precum si a categoriilor de profesii alese, în dinamica orientarii profesionale a adolescensilor, dezvolta competente in urmatoarele domenii:

-autocunostere si dezvoltare personala

-comunicare si relationare interpersonala

managementul informatiei si al invatarii

-planificarea carierei

– stimularea interesului fata de oportunitati.

Informarea si consilierea in cariera lipseste partial sau total din cadrul procesului instructiv-educativ,uneori familia e cea care influenteaza sau chiar decide asupra carierei adolescentilor, în unele familii exista chiar o manipulare a adolescentilor in sensul impunerii unei cariere.

Din discutiile purtate cu absolventii de liceu participoanti la acest studiu trebuie avut in vedere:

-identificarea unor aspecte motivationale cat si a categoriilor de profesii alese pentru a obtine reusite in domeniul ales

-comunicare si relationare interpersonala

-stimularea interesului fata de oportunitati

-greselile privind decizia in alegerea carierei se resimt pe o perioada indelungata de timp

-multi dintre absolventi nu au luat nici o decizie in alegerea carierei,constientizand acest fapt mult mai tarziu

-lipsa de informare a elevilor in privinta alegerii carierei si a viitoarei profesii

-informarea si consilierea elevilor in cariera lipseste partial sau total in cadrul procesului instructiv-educativ

-in unele cazuri familia este cea care influenteaza adolescentul in alegerea carierei si de aici apare manipularea practic impunerea unei cariere

-adolescentii au carente in privinta luarii unor decizii acesta fiind una din puntele negative ale invatamantului romanesc

37

-atat decizia cat si indecizia sunt influentate de o serie de factori,cei pozitivi trebuie indentificati si amplificati iar cei negativi trebuie inlaturati

Alegerea carierei trebuie sa devina o modalitate de dezvoltare a abilitatilor necesare de a fi capabili de a lua decizii privind construirea propriei cariere.

38

BIBLIOGRAFIE

1.Arnett, J.J. (2000). Emerging adulthood. A theory of development from the late teens through the twenties. American Psychologist, 55, 469-480

2. Amundson, N. (2003). Active engagement: Enhancing the career counselling process (2nd ed.).Richmond, BC: Ergon Communiations

3. Arch, E. C. (1987). Differential responses of females and males to evaluative stress: anxiety, self-esteem, efficacy, and willingness to participate. In R. Schwarzer, H. M. Van der Ploeg, & C

4. Allport, W. (1991). Structura si dezvoltarea personalitatii. Bucuresti: Editura Didactica și Pedagogica

5. Alpay, E. (2000). Self Concept and Self esteem Education Psychology Interactive. Readings and Educational Psychology. Voldosta: State University

6. André, Chr; Lelord, Fr. (1999). Cum sa te iubesti pe tine pentru a te intelege cat mai bine cu ceilalti. București: Editura Trei

7. Anitei, M. (2000). Introducere in psihologia experimentala. București: Casa de Editura si Presa 8.ADAMS Gerald R. și Berzonsky Michael D (coord.). [2003] (2009). Psihologia adolescentei. Manualul Blackwell. Iasi: Editura Polirom ( Blackwell Handbook of Adolescence. Oxford : Blackwell Publishing Ltd ).

9.ADLER , Alfred. [1933] (1993). Sensul vietii. Bucuresti: Editura Iri.

10..ALBERTI Fernando, La formazione imprenditorial: teoria e prospettiva di ricerca, LIUC Papers n.65, Seria Piccola e Media Impresa 3, Luglio-Agosto, 1999

11.ALBU , Gabriel. ( 1998). Introducere intr-o pedagogie a libertatii Despre libertatea copilului și autoritatea adultului Iasi: Editura Polirom

12. Boeree, G., (2006). Personality Theories. Shippensburg: University Shippensburg

13..BABBIE , Earl. [2007] (2010). Practica cercetarii sociale. Iasi: Editura Polirom. 14..BANDURA, A. (1995). Exercise of personal and collective efficacy in changing societies, în Self- Efficacy Changing Societies . New York: Cambridge University Press.

15.BABAN , Adriana I. (coord.). [2009] (2011). Consiliere educationals Ghid metodologic pentru orele de dirigentie si consiliere Cluj- Napoca: Editura ASCR.

16..BOCOS , Musata. (2003) Cercetarea pedagogica Suporturi teoretice si metodologice. Cluj-Napoca: Editura Cartii de Stiinta.

17..BOTERF, Guy le, Construire les compétences individuelles et collectives.

39

18.BURJA,Vasile,Burja,Camelia,Voiculescu,FloreasiVoiculescu,Elisabeta.(2006)

Didactica Stiintelor economice-Ghid metodologic cu caracter aplicativ.Bucuresti:Editura Irecson.

19.CARNEGIE, Dale . [2011] (2013). Secretele succesului in era digitala. Bucuresti: Curtea Veche Publishing

20..CERGHIT, Ion. (2009). Sisteme de instruire alternative si complementare. Iasi:Editura Polirom.

21.CHELCEA , Adina. (1997). Psihoteste Cunoașterea de sine si a celorlalti Bucuresti: Editura Stiinta si Tehnica.

22.CIALDINI, Robert B. [2001] (2009). Psihologia manipulării Curs de teorie si practica a influentarii. Bucuresti: Editura EuroPress Group.

23.CIANCIOLO, Anna T. si Sternberg Robert J.[2004] ( 2012). Inteligenta:scurt istoric. Bucuresti: Editura Trei.

24.Coeziune sociala si calitate – o provocare pentru educatie .Adoptat de a patra Conferinta a Ministrilor Europeni ai Educatei , Bucuresti, 18 – 20 iunie 2000.

25..CONFERINTA Alternative de predare-invatare-evaluare utilizabile in invatamantul liceal, 8-9 iulie 2011, Cluj-Napoca, Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor. Cluj-Napoca: Editura Risoprint

26. COSMOVICI , Andrei. (1996). Psihologie generalăa. Iasi: Editura Polirom

27..CRITES , J. (1996). Vocational Psychology. New York: Mc Graw Hill Book Company.

28.CURY, Augusto. [2003] (2005). Parinti straluciti .Profesori fascinanti. Bucuresti: Editura For You.

29.DAFINOIU, Ion. (2012). Personalitatea. Metode calitative de abordare Observatia si interviul. Iasi, Editura Polirom.

30.DAVID, Daniel. (2006). Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale. Iasi: Editura Polirom.

31.DRAGAN, N. si Nicola, I. (1995). Cercetarea psihopedagogica . Targu-Mures: Editura Tipomur.

32.DRUTA, M.E. (2002) . Didactica disciplinelor economice. Consideratii teoretice si aplicatii.Bucuresti: Editura ASE.

33.DUMITRU, Ion Alexandru. (2008) Consiliere psihopedagogica: baze teoretice si sugestii practice. Iasi: Editura Polirom,Iasi.

40

34.DUNNING , Donna. [ 2010] (2013). Ce tip de cariera ti se potriveste? Cum sa-ti gasesti cariera perfecta. București: Editura Trei

35.EARL, Babbie. (2010). Practica cercetarii sociale. Iasi: Editura Polirom

36.GHEORGHIU, Dumitru. (2004). Statistica pentru psihologi. Bucuresti: Editura Trei.

37.GINZBERG, E., Ginsburg, S.W., Axelrad,S. și Herma, J.L. ( 1951). Occupational Choice. An approach to a general theory. New York :Columbia University Press.

38.GOLU, M. ( 2002). Fundamentele psihologiei, Vol. I-II. Bucuresti: Editura Fundatia Romania de Maine

39.HOWITT, Dennis si Cramer ,Duncan. [1997] (2000) (2005) (2006). Introducere în SPSS pentru psihologie.Iasi: Editura Polirom .

40.HUTH, A. (1953), Handbuch Psychologischer Eignungsuntersuchungen, Pilger-Velag Speyer.

41.http://www.guyleboterf-conseil.com

42.IUCU, Romită B. [200] (2006). Managementul clasei de elevi Aplicatii pentru gestionarea situatiilor de criza educaționala. Ed. a 2-a , rev., Iasi: Editura Polirom.

43.JANDA , Louis. .(2003). Teste pentru alegerea carierei . Bucuresti: Business Tech International Press.

44.JANSEN, Julie. [2003] (2007). Managementul carierei. Ghid practic. Iasi: Editura Polirom. ( I Don’t Know What I Want, But I Know It’s Not This)

45.JIGAU , Mihai. (2001) .Consilierea carierei. Bucuresti : Editura Sigma.

46.Jigau M.(1998).Factorii reusitei scolare,Editura Grafoart,Bucuresti,1998

47.Mau,WC&Bikos,L.H(200),Educational and vocational aspiration of minority and female students:a longitudinal study.Journal of Counseling and Development,78,186-194

48. Mau,W. (2003). Factors that influence persistence in science and engineering career aspirations. Career Development Quarterly,5 1, 234-243.

49. McAdams, D. P. (2001). The psychology of life stories. Review of General Psychology, 5(2), 100-122

50. McIlveen, P., Patton, W. (2007). Narrative career counselling: theory and exemplars of practice. Australian Psychologist, 42 (3). pp. 226-235

51. Ministerul Educatiei Nationale (1998). Curriculum National pentru învățământul obligatoriu. Cadru de referinta. Bucuresti: Editura Corint.

52. Miclea, M.; Lemeni, G. (coordonatori) (2010). Consiliere si orientare. Ghid de eductie pentru cariera. Editia a doua revizuita. Ed. ASCR. Cluj-Napoca

41

53. Mitchell, L. K., & Krumboltz, J. D. (1990). Social learning approach to career decision-making: Krumboltz's theory. In: D. Brown & L. Brooks (Eds), Career choice and development: applying contemporary theories to practice (pp. 145-196). Jossey-Bass: San Francisco

54. Mitchell, L.K. & Krumbolt, J.D. (1996) Krumboltz’s Learning Theory of Career Choice and Counseling in Brown, D., Brooks, L. & Associates (eds) (3rd edition) Career Choice and Development San Francisco, California: Jossey Bass

55..NEACSU , Ioan (coord). (2012 ). Studiul relatiilor dintre curriculum ,competente , motivatie ,invatare si rezultate scolare Centrul National de Evaluare si Examinare. Bucuresti:Editura Didactica si Pedagogica.

56.NEGOVAN,Valeria. (2010). Psihologia carierei. Bucuresti: Editura Universitara.

57..NELSON-Jones, Richard.[2007](2009). Manual de consiliere.Bucuresti:Editura Trei.

58.PAUN , Emil si Potolea, D. (coord.). (2002). Pedagogie Fundamentari teoretice si demersuri aplicative. Iasi: Editura Polirom.

59.PLOSCA , Marin și Mois ,Augusta. ( 2001). Consiliere pentru cariera. Cluj NapocaParson, 60.F.(1909). Choosing a vocation. Boston: Houghton Mifflin

61. Patton, W.; McMahon, M. (1999). Career development and systems theory: A new relationship. Pacific Grove, CA: Brooks/Cole

62.Patton, W. A., McMahon, M.L. (2006). The Systems Theory Framework Of Career Development And Counseling: Connecting Theory And Practice. International Journal for the Advancement of Counselling 28(2), 153-166

63. Patton, W. (2005). A postmodern approach to career education: what does it look like? Perspectives in Education, 23, 21-29

64.Peavy, V. (1998). Life-space exploration and description. In R. V. Peavy (Ed.), Sociodynamic counselling: A constructivist perspective (pp. 83-91)

65. Peavy, R. V. (2001). New visions for counselling in the 21st century. Sociodynamic counselling. Australian Journal of Career Development, 10, 15-20

66. Penick, N. I., & Jepsen, D. A. (1992). Family functioning and adolescent career development. Career Development Quarterly, 40, 208-222

67. Peterson, G. W., Sampson, J. P., Jr., Reardon, R. C., & Lenz, J. G. (1996). A cognitive information processing approach to career problem solving and decision making. In D. Brown, L. Brooks & Associates (Eds.), Career choice and development (3 rd ed., pp. 423-475). San Francisco: JosseyBass

42

68. Pico, B. (2001). Gender Differences and Similarities in Adolescent’s Ways of Coping. Psychological Record 51: 223-236

69..ROCO, M. (2001). Creativitate si inteligenta emoționala. Iasi: Editura Polirom. 70.ROSENBERG, Morris. (1965). Society and the adolescent self-image. Princeton, NJ:Princeton University Press.

71.SALAVASTRU, Dorina. (2003). Psihologia educațtei. Iașd: Editura Polirom.

72.Savickas, M. și Lent, R. (1994). Convergence in Career Development Theories. Palo Alto, California: Consulting Psychologists Press, Inc.

73. Savickas, M. L.; Nota, L., Rossier, J.; Dauwalder, J.P.(2009), Life designing: A paradigm for career construction in the 21st century, Journal of Vocational Behavior 75, 239–250

74. Savickas, M. L. și colab.(2009), Life designing: A paradigm for career construction in the 21st century, Journal of Vocational Behavior

75.Schmitt, D.P.; Allik, J.; McCrae R.R.; Benet-Martínez V.(2007). The Geographic Distribution of Big Five Personality Traits: Patterns and Profiles of Human Self-Description Across 56 Nations, Journal of Cross-Cultural Psychology 2007; 38; 173, p. 178

76. Schultheiss, D. E. P. (2005). Qualitative relational career assessment: A constructivist paradigm. Journal of Career Assessment, 13(4), 381-394

77.SCHELLER, R. ( 1976). Psychologie der Berufswohl und der beruflichen, Entwicklung. Stuttgart: Verlag W. Kolhammer

78.SUPER, D.E. et al. ( 1963). Career development : self-concept theory. Princeton, New Jersey Salomia, E. (2002). Ghidul carierei mele, Bucuresti: Centrul Educația 2000+

79.Swanson, J. L., & Gore, P. A. (2000). Advances in vocational psychology: theory and research. In S. D. Brown & R. W. Lent (Eds.) Handbook of counseling psychology, 3 rd. New York: John Wiley & Sons

80. Szymanski, E. M. (1993).Transition: Life-Span and Life-Space Considerations for Empowerment. Browning, P. (Ed.). Transition II in Alabama: A profile of commitment. Auburn, AL: Department of Rehabilitation and Special Education, Auburn University

81.College E153.TOMSA , Gheorghe . (1999a ). Consilierea si orientarea in scoala. Bucuresti: Casa de Editura si PresaViata Romaneasca .

82.TOMSA ,Gheorghe . (1999b ). Orientarea si dezvoltarea carierei la elevi. Bucuresti: Casa de Editura si Presa Viata Romaneasca.

43

83.TOMȘA , Gheorghe. (2007 ). Consiliere si orientare in scoala. Editura Credis. Entrance Examination Board.

84.Vondracek, F. W., Lerner, R. M. și Schulenberg, J. E. (1986). Career development: A life-span developmenta approach. Hillsdale, NJ: Erlbaum

85. Young, R., Antal, S., Bassett, M., Post, A., DeVries, N. și Valach., L.(1999). The Joint Actions of Adolescents in Peer Conversations about Career. Journal of Adolescence 22: 527-538

86. Young, R. A., Collin, A. (2004). Introduction: Constructivism and social constructionism in the career field. Journal of Vocational Behavior, 64, 373-388

87. Walsh, W.B.; Chartrand, J.M.(1994). Emerging directions of person-environment fit. In M.L. Savickas; R.W.Lent (Ed.), Convergence in career development: Implications for science and practice (p. 187-195). Palo Alto, CA.: CPP Books

88. White, M., Epston, D. (1990) Narrative means to therapeutic ends. New York: Norton;

89. Whiston, S. C. (1996). The relationship among family interaction patterns and career indecision and career decision-making self-efficacy. Journal of Career Development, 23,137-149.

90.Whiston, S.C.; Sexton, T.L.; Lasoff, D.L (1988). Career intervention outcome: A replication and extension of Oliver & Spokane 1988. Journal of Counselling Psychology, 45, 150-165.

91. Whitehead Stacy, M. E. (2003). Influences of selected demographic variables on the career decision-making self-efficacy of college seniors. A Dissertation Submitted to the Graduate Faculty of the Louisiana State University and Agricultural and Mechanical College, in partial fulfillment of the requirements for the degree of Doctor of Philosophy in The School of Human Resource Education and Workforce Development, http://etd.lsu.edu accesat la data de 23.07.2009.

92. www.posdru.edu.ro

93.www.via-consiliere.ro/orientare_scolara_si_profesionala.html

94.ZLATE , Mielu. (2008) . Ed.a 4-a rev. Eul di personalitatea. Bucuredti : Editura Trei. 95.ZLATE, Mielu. (2000). Introducere in psihologie. Iasi: Editura Polirom.

96.Zunker, V. G. (2006). Career Counseling: A Holistic Approach. Seventh Edition. Belmont, CA: Wadsworth.

97. Zunker, V. G. (2008). Career, work, and mental health: Integrating career and personal counseling. Thousand Oaks, CA: SAGE Publications, Inc.

98. Zunker, V. (2002). Career Counseling: Applied Concepts of Life Planning. Sixth Edition. Pacific Grove, CA: Brooks/Cole Publishing Company.

99. ZLATE, Mielu. (2006). Fundamentele psihologiei. Bucuresti: Editura Universitara. 100.VERZEA , Emil. (1993). Psihologia varstelor. Bucuresti: Editura Hyperion

44

38

BIBLIOGRAFIE

1.Arnett, J.J. (2000). Emerging adulthood. A theory of development from the late teens through the twenties. American Psychologist, 55, 469-480

2. Amundson, N. (2003). Active engagement: Enhancing the career counselling process (2nd ed.).Richmond, BC: Ergon Communiations

3. Arch, E. C. (1987). Differential responses of females and males to evaluative stress: anxiety, self-esteem, efficacy, and willingness to participate. In R. Schwarzer, H. M. Van der Ploeg, & C

4. Allport, W. (1991). Structura si dezvoltarea personalitatii. Bucuresti: Editura Didactica și Pedagogica

5. Alpay, E. (2000). Self Concept and Self esteem Education Psychology Interactive. Readings and Educational Psychology. Voldosta: State University

6. André, Chr; Lelord, Fr. (1999). Cum sa te iubesti pe tine pentru a te intelege cat mai bine cu ceilalti. București: Editura Trei

7. Anitei, M. (2000). Introducere in psihologia experimentala. București: Casa de Editura si Presa 8.ADAMS Gerald R. și Berzonsky Michael D (coord.). [2003] (2009). Psihologia adolescentei. Manualul Blackwell. Iasi: Editura Polirom ( Blackwell Handbook of Adolescence. Oxford : Blackwell Publishing Ltd ).

9.ADLER , Alfred. [1933] (1993). Sensul vietii. Bucuresti: Editura Iri.

10..ALBERTI Fernando, La formazione imprenditorial: teoria e prospettiva di ricerca, LIUC Papers n.65, Seria Piccola e Media Impresa 3, Luglio-Agosto, 1999

11.ALBU , Gabriel. ( 1998). Introducere intr-o pedagogie a libertatii Despre libertatea copilului și autoritatea adultului Iasi: Editura Polirom

12. Boeree, G., (2006). Personality Theories. Shippensburg: University Shippensburg

13..BABBIE , Earl. [2007] (2010). Practica cercetarii sociale. Iasi: Editura Polirom. 14..BANDURA, A. (1995). Exercise of personal and collective efficacy in changing societies, în Self- Efficacy Changing Societies . New York: Cambridge University Press.

15.BABAN , Adriana I. (coord.). [2009] (2011). Consiliere educationals Ghid metodologic pentru orele de dirigentie si consiliere Cluj- Napoca: Editura ASCR.

16..BOCOS , Musata. (2003) Cercetarea pedagogica Suporturi teoretice si metodologice. Cluj-Napoca: Editura Cartii de Stiinta.

17..BOTERF, Guy le, Construire les compétences individuelles et collectives.

39

18.BURJA,Vasile,Burja,Camelia,Voiculescu,FloreasiVoiculescu,Elisabeta.(2006)

Didactica Stiintelor economice-Ghid metodologic cu caracter aplicativ.Bucuresti:Editura Irecson.

19.CARNEGIE, Dale . [2011] (2013). Secretele succesului in era digitala. Bucuresti: Curtea Veche Publishing

20..CERGHIT, Ion. (2009). Sisteme de instruire alternative si complementare. Iasi:Editura Polirom.

21.CHELCEA , Adina. (1997). Psihoteste Cunoașterea de sine si a celorlalti Bucuresti: Editura Stiinta si Tehnica.

22.CIALDINI, Robert B. [2001] (2009). Psihologia manipulării Curs de teorie si practica a influentarii. Bucuresti: Editura EuroPress Group.

23.CIANCIOLO, Anna T. si Sternberg Robert J.[2004] ( 2012). Inteligenta:scurt istoric. Bucuresti: Editura Trei.

24.Coeziune sociala si calitate – o provocare pentru educatie .Adoptat de a patra Conferinta a Ministrilor Europeni ai Educatei , Bucuresti, 18 – 20 iunie 2000.

25..CONFERINTA Alternative de predare-invatare-evaluare utilizabile in invatamantul liceal, 8-9 iulie 2011, Cluj-Napoca, Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor. Cluj-Napoca: Editura Risoprint

26. COSMOVICI , Andrei. (1996). Psihologie generalăa. Iasi: Editura Polirom

27..CRITES , J. (1996). Vocational Psychology. New York: Mc Graw Hill Book Company.

28.CURY, Augusto. [2003] (2005). Parinti straluciti .Profesori fascinanti. Bucuresti: Editura For You.

29.DAFINOIU, Ion. (2012). Personalitatea. Metode calitative de abordare Observatia si interviul. Iasi, Editura Polirom.

30.DAVID, Daniel. (2006). Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale. Iasi: Editura Polirom.

31.DRAGAN, N. si Nicola, I. (1995). Cercetarea psihopedagogica . Targu-Mures: Editura Tipomur.

32.DRUTA, M.E. (2002) . Didactica disciplinelor economice. Consideratii teoretice si aplicatii.Bucuresti: Editura ASE.

33.DUMITRU, Ion Alexandru. (2008) Consiliere psihopedagogica: baze teoretice si sugestii practice. Iasi: Editura Polirom,Iasi.

40

34.DUNNING , Donna. [ 2010] (2013). Ce tip de cariera ti se potriveste? Cum sa-ti gasesti cariera perfecta. București: Editura Trei

35.EARL, Babbie. (2010). Practica cercetarii sociale. Iasi: Editura Polirom

36.GHEORGHIU, Dumitru. (2004). Statistica pentru psihologi. Bucuresti: Editura Trei.

37.GINZBERG, E., Ginsburg, S.W., Axelrad,S. și Herma, J.L. ( 1951). Occupational Choice. An approach to a general theory. New York :Columbia University Press.

38.GOLU, M. ( 2002). Fundamentele psihologiei, Vol. I-II. Bucuresti: Editura Fundatia Romania de Maine

39.HOWITT, Dennis si Cramer ,Duncan. [1997] (2000) (2005) (2006). Introducere în SPSS pentru psihologie.Iasi: Editura Polirom .

40.HUTH, A. (1953), Handbuch Psychologischer Eignungsuntersuchungen, Pilger-Velag Speyer.

41.http://www.guyleboterf-conseil.com

42.IUCU, Romită B. [200] (2006). Managementul clasei de elevi Aplicatii pentru gestionarea situatiilor de criza educaționala. Ed. a 2-a , rev., Iasi: Editura Polirom.

43.JANDA , Louis. .(2003). Teste pentru alegerea carierei . Bucuresti: Business Tech International Press.

44.JANSEN, Julie. [2003] (2007). Managementul carierei. Ghid practic. Iasi: Editura Polirom. ( I Don’t Know What I Want, But I Know It’s Not This)

45.JIGAU , Mihai. (2001) .Consilierea carierei. Bucuresti : Editura Sigma.

46.Jigau M.(1998).Factorii reusitei scolare,Editura Grafoart,Bucuresti,1998

47.Mau,WC&Bikos,L.H(200),Educational and vocational aspiration of minority and female students:a longitudinal study.Journal of Counseling and Development,78,186-194

48. Mau,W. (2003). Factors that influence persistence in science and engineering career aspirations. Career Development Quarterly,5 1, 234-243.

49. McAdams, D. P. (2001). The psychology of life stories. Review of General Psychology, 5(2), 100-122

50. McIlveen, P., Patton, W. (2007). Narrative career counselling: theory and exemplars of practice. Australian Psychologist, 42 (3). pp. 226-235

51. Ministerul Educatiei Nationale (1998). Curriculum National pentru învățământul obligatoriu. Cadru de referinta. Bucuresti: Editura Corint.

52. Miclea, M.; Lemeni, G. (coordonatori) (2010). Consiliere si orientare. Ghid de eductie pentru cariera. Editia a doua revizuita. Ed. ASCR. Cluj-Napoca

41

53. Mitchell, L. K., & Krumboltz, J. D. (1990). Social learning approach to career decision-making: Krumboltz's theory. In: D. Brown & L. Brooks (Eds), Career choice and development: applying contemporary theories to practice (pp. 145-196). Jossey-Bass: San Francisco

54. Mitchell, L.K. & Krumbolt, J.D. (1996) Krumboltz’s Learning Theory of Career Choice and Counseling in Brown, D., Brooks, L. & Associates (eds) (3rd edition) Career Choice and Development San Francisco, California: Jossey Bass

55..NEACSU , Ioan (coord). (2012 ). Studiul relatiilor dintre curriculum ,competente , motivatie ,invatare si rezultate scolare Centrul National de Evaluare si Examinare. Bucuresti:Editura Didactica si Pedagogica.

56.NEGOVAN,Valeria. (2010). Psihologia carierei. Bucuresti: Editura Universitara.

57..NELSON-Jones, Richard.[2007](2009). Manual de consiliere.Bucuresti:Editura Trei.

58.PAUN , Emil si Potolea, D. (coord.). (2002). Pedagogie Fundamentari teoretice si demersuri aplicative. Iasi: Editura Polirom.

59.PLOSCA , Marin și Mois ,Augusta. ( 2001). Consiliere pentru cariera. Cluj NapocaParson, 60.F.(1909). Choosing a vocation. Boston: Houghton Mifflin

61. Patton, W.; McMahon, M. (1999). Career development and systems theory: A new relationship. Pacific Grove, CA: Brooks/Cole

62.Patton, W. A., McMahon, M.L. (2006). The Systems Theory Framework Of Career Development And Counseling: Connecting Theory And Practice. International Journal for the Advancement of Counselling 28(2), 153-166

63. Patton, W. (2005). A postmodern approach to career education: what does it look like? Perspectives in Education, 23, 21-29

64.Peavy, V. (1998). Life-space exploration and description. In R. V. Peavy (Ed.), Sociodynamic counselling: A constructivist perspective (pp. 83-91)

65. Peavy, R. V. (2001). New visions for counselling in the 21st century. Sociodynamic counselling. Australian Journal of Career Development, 10, 15-20

66. Penick, N. I., & Jepsen, D. A. (1992). Family functioning and adolescent career development. Career Development Quarterly, 40, 208-222

67. Peterson, G. W., Sampson, J. P., Jr., Reardon, R. C., & Lenz, J. G. (1996). A cognitive information processing approach to career problem solving and decision making. In D. Brown, L. Brooks & Associates (Eds.), Career choice and development (3 rd ed., pp. 423-475). San Francisco: JosseyBass

42

68. Pico, B. (2001). Gender Differences and Similarities in Adolescent’s Ways of Coping. Psychological Record 51: 223-236

69..ROCO, M. (2001). Creativitate si inteligenta emoționala. Iasi: Editura Polirom. 70.ROSENBERG, Morris. (1965). Society and the adolescent self-image. Princeton, NJ:Princeton University Press.

71.SALAVASTRU, Dorina. (2003). Psihologia educațtei. Iașd: Editura Polirom.

72.Savickas, M. și Lent, R. (1994). Convergence in Career Development Theories. Palo Alto, California: Consulting Psychologists Press, Inc.

73. Savickas, M. L.; Nota, L., Rossier, J.; Dauwalder, J.P.(2009), Life designing: A paradigm for career construction in the 21st century, Journal of Vocational Behavior 75, 239–250

74. Savickas, M. L. și colab.(2009), Life designing: A paradigm for career construction in the 21st century, Journal of Vocational Behavior

75.Schmitt, D.P.; Allik, J.; McCrae R.R.; Benet-Martínez V.(2007). The Geographic Distribution of Big Five Personality Traits: Patterns and Profiles of Human Self-Description Across 56 Nations, Journal of Cross-Cultural Psychology 2007; 38; 173, p. 178

76. Schultheiss, D. E. P. (2005). Qualitative relational career assessment: A constructivist paradigm. Journal of Career Assessment, 13(4), 381-394

77.SCHELLER, R. ( 1976). Psychologie der Berufswohl und der beruflichen, Entwicklung. Stuttgart: Verlag W. Kolhammer

78.SUPER, D.E. et al. ( 1963). Career development : self-concept theory. Princeton, New Jersey Salomia, E. (2002). Ghidul carierei mele, Bucuresti: Centrul Educația 2000+

79.Swanson, J. L., & Gore, P. A. (2000). Advances in vocational psychology: theory and research. In S. D. Brown & R. W. Lent (Eds.) Handbook of counseling psychology, 3 rd. New York: John Wiley & Sons

80. Szymanski, E. M. (1993).Transition: Life-Span and Life-Space Considerations for Empowerment. Browning, P. (Ed.). Transition II in Alabama: A profile of commitment. Auburn, AL: Department of Rehabilitation and Special Education, Auburn University

81.College E153.TOMSA , Gheorghe . (1999a ). Consilierea si orientarea in scoala. Bucuresti: Casa de Editura si PresaViata Romaneasca .

82.TOMSA ,Gheorghe . (1999b ). Orientarea si dezvoltarea carierei la elevi. Bucuresti: Casa de Editura si Presa Viata Romaneasca.

43

83.TOMȘA , Gheorghe. (2007 ). Consiliere si orientare in scoala. Editura Credis. Entrance Examination Board.

84.Vondracek, F. W., Lerner, R. M. și Schulenberg, J. E. (1986). Career development: A life-span developmenta approach. Hillsdale, NJ: Erlbaum

85. Young, R., Antal, S., Bassett, M., Post, A., DeVries, N. și Valach., L.(1999). The Joint Actions of Adolescents in Peer Conversations about Career. Journal of Adolescence 22: 527-538

86. Young, R. A., Collin, A. (2004). Introduction: Constructivism and social constructionism in the career field. Journal of Vocational Behavior, 64, 373-388

87. Walsh, W.B.; Chartrand, J.M.(1994). Emerging directions of person-environment fit. In M.L. Savickas; R.W.Lent (Ed.), Convergence in career development: Implications for science and practice (p. 187-195). Palo Alto, CA.: CPP Books

88. White, M., Epston, D. (1990) Narrative means to therapeutic ends. New York: Norton;

89. Whiston, S. C. (1996). The relationship among family interaction patterns and career indecision and career decision-making self-efficacy. Journal of Career Development, 23,137-149.

90.Whiston, S.C.; Sexton, T.L.; Lasoff, D.L (1988). Career intervention outcome: A replication and extension of Oliver & Spokane 1988. Journal of Counselling Psychology, 45, 150-165.

91. Whitehead Stacy, M. E. (2003). Influences of selected demographic variables on the career decision-making self-efficacy of college seniors. A Dissertation Submitted to the Graduate Faculty of the Louisiana State University and Agricultural and Mechanical College, in partial fulfillment of the requirements for the degree of Doctor of Philosophy in The School of Human Resource Education and Workforce Development, http://etd.lsu.edu accesat la data de 23.07.2009.

92. www.posdru.edu.ro

93.www.via-consiliere.ro/orientare_scolara_si_profesionala.html

94.ZLATE , Mielu. (2008) . Ed.a 4-a rev. Eul di personalitatea. Bucuredti : Editura Trei. 95.ZLATE, Mielu. (2000). Introducere in psihologie. Iasi: Editura Polirom.

96.Zunker, V. G. (2006). Career Counseling: A Holistic Approach. Seventh Edition. Belmont, CA: Wadsworth.

97. Zunker, V. G. (2008). Career, work, and mental health: Integrating career and personal counseling. Thousand Oaks, CA: SAGE Publications, Inc.

98. Zunker, V. (2002). Career Counseling: Applied Concepts of Life Planning. Sixth Edition. Pacific Grove, CA: Brooks/Cole Publishing Company.

99. ZLATE, Mielu. (2006). Fundamentele psihologiei. Bucuresti: Editura Universitara. 100.VERZEA , Emil. (1993). Psihologia varstelor. Bucuresti: Editura Hyperion

44