Drumul de Sub Munte (gorj). Evaluarea Si Gestionarea Teritoriului

UNIVERSITATEA DE CRAIOVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIALE

DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE

”Drumul de sub munte” (Gorj) –

Evaluarea și gestionarea patrimoniului.

Coordonator științific:

Lector Univ. Dr. Popescu Liliana – Sonia

Masterand:

Lăpădat (Albă) Claudia – Daniela

Cuprins

Capitolul I

„Drumul de sub munte” – scurtă caracterizare geografică

„Drumul de sub munte” este localizat în Subcarpații Getici, la poalele munților Parâng, în partea nord estică a județului Gorj – desfășurându-se pe 50 km între comuna Plovoragi (la est) și orașul Bumbești Jiu (la vest) . Drumul de sub munte se suprapune pe porțiunea cuprinsă între localitatea Polovragi și Tetila a drumului județean DJ 665, la care se adaugă un mic sector de drum comunal între Tetila și Bumbești Jiu.

Drumul de sub munte reprezintă alternativa pitorească de conexiune a localităților din centrul județului (există un sector de legatură cu reședința județului, prin Curtișoara) cu județul Vâlcea și una din căile de acces spre Transalpina sau către Defileul Jiului.

Denumirea acestei căi de comunicație a fost dată de localnici și este cunoscută în județ, tocmai datorită rutei pe care o urmează, de-a lungul bordurii sudice a lanțului muntos.

”Drumul de sub munte” străbate partea nordică a Subcarpaților Gorjului, subdiviziune a Subcarpaților Getici. Relieful este constituit dintr-o zonă depresionară situată la contactul cu Munții Parângului. Subdiviziunile zonei sunt mici depresiuni (Depresiunea Baia de Fier pe Valea Galbenului, Depresiunea Novaci pe Gilort, Depresiunea Stăncești – Crasna pe Blahnița, Depresiunea Bumbești Jiu pe Jiu), despărțite de gruiuri. Altitudinile se încadrează între 300 și 600 de m, urcând însă pe partea nordică a arealului studiat – până la 1000 m, pe culmile sudice ale Parângului.

Clima în Subcarpații Gorjului este influențată de masele de aer cald și umed de origine mediteraneană iar în timpul iernii, masele de aer polar ce escaladează munții, trec peste ulucul depresionar de adăpost, venind în contact doar cu dealurile mai înalte ale Subcarpaților.

Zona este caracterizată de o hidrografie bogată ce își are originea în Carpați și care formează partea nordică a Bazinului Hidrografic al Gilortului și partea estică a B.H. al Jiului. De la est la vest, teritoriul este traversat de râurile: Olteț, Galben, Gilort, Ciocadia, Blahnița – ce izvorăsc din Munții Parâng, precum și de râuri și pârâuri ce izvorăsc din Subcarpați sau din zona de contact a celor doua unități de relief: Rudi, Hirișești, Ciocăzeaua Radoșului, Radoșul, Ghia, Turbați și Larga.

Dealurile subcarpatice sunt acoperite de păduri de fag si gorun, dar și de amestecuri de cer sau frasin.

”Drumul de sub munte” leagă comuna Polovragi de orașul Bumbești Jiu, traversând comuna Baia de Fier, orașul Novaci, comuna Crasna și comuna Mușetești, în toate regăsindu-se obiective turistice naturale sau antropice ce participă la formarea potențialului turistic al zonei.

Capitolul II

Elemente de patrimoniu în arealul Polovragi – Bumbești Jiu

2.1 Resurse turistice naturale

Intrarea în arealul ”Drumului de sub munte”, în partea estică se face printr-o ramificație din DN 67 spre localitatea Polovragi.

În nordul localității, despărțind Munții Căpățânii de Munții Parâng, se desfășoară spectaculoasele Chei ale Oltețului. Deși scurte ca și lungime, de numai 1,5 km lungime, sunt deosebit de pitorești, cu pereți situați chiar la 1,5 m, fiind considerate cele mai înguste din țară.

La intrarea în Chei se află Peștera Polovragi.Aceasta a fost formată de un vechi curs subteran al Oltețului, care a dizolvat carbonatul de calciu în drumul său.

Peștera Polovragi are o lungime totală de 9000 de m dar cartați sunt numai 3200 m. Electrificat și vizitabil este doar un sector de aproximativ 1 km.

În trecut, peștera a fost adăpost și refugiu pentru haiduci. Se pare că în anul 1821, pandurii lui Tudor Vladimirescu au depozitat în această peșteră armele aduse de la Sibiu. Legenda spune că Peștera Polovragi a fost lăcașul zeului geto-dec Zalmoxis iar în apropiere s-au descoperit ruinele unei cetăți dacice.

Cheile Oltețului și Peștera Polovragi fac parte dintr-o rezervație complexă, cu o

suprafață de 150 ha. O altă arie protejată este reprezentată de pădurea de castani comestibili, cu exemplare multiseculare, situată lângă mănăstire, având o suprafața de 10 ha.

Spre vest, la doar câțiva kilometri de Cheile Oltețului și Peștera Polovragi, întâlnim alte două frumuseți ale naturii – Peștera Muierilor și Cheile Galbenului.

Peștera Muierii este situată în Munții Parâng, la altitudinea de 751 m, pe teritoriul administrativ al comunei Baia de Fier.

Numele peșterii se datorează adăpostului pe care aceasta a reprezentat-o pentru femei (muieri) și copii în timpul luptelor purtate de bărbați, în trecut, cu năvălitorii. Altă versiune vivazi de numele Peșterii Muierilor susține că denumirea provine de la faptul că în zilele uscate de vară, femeile torceau lâna la gura peșterii, unde aerul ieșea cu putere din interior, ușurându-le munca de răsucire a firului.

Peștera Muierilor a fost prima peșteră electrificată din România (în 1963), este dispusă pe patru etaje și are o lungime totală de 3566 m. Galeriile au fost săpate de apele Galbenului de-a lungul unei fracturi orientată de la nord – nord vest spre sud sud-est. Nivelul superior are o lungime de peste 1200 metri, din care 700 m sunt în circuitul turistic, începând cu anul 1963. Nivelul inferior, format din două sectoare, a fost declarat rezervație speologică, fiind inaccesibil turiștilor.

In peștera se gasesc o serie de formațiuni de stalagmite si stalagtite care au primit denumiri – in functie de forma pe care au căpatat-o: Orgă, Domul Mic, Sala Altarului, Vălul Altarului, Amvonul, Candelabrul Mare, Cadâna, Moș Crăciun, Dropia, Uliul Rănit, iar datorită scurgerilor de oxizi de fier ce au dat unui loc o coloratură ruginie – aceasta se numește Stânca Însângerată. În galeria principală se se află o zonă în care podeaua peșterii are numeroase bazine, uneori, mai ales primăvara, pline cu apă, ce poartă numele de Bazinele Mari. Din Sala Turcului se desprinde spre dreapta Galeria Urșilor unde s-au găsit numeroase fosile, resturi scheletice și peste 100 de cranii ale ursului de peșteră (Ursus Spelaeus), specie dispărută, dar și alte resturi scheletice de hiene, lei, vulpi, capre sălbatice, lupi, mistreți, fosile care dovedesc și modificări climatice din îndepărtatele ere geologice.

Cheile Galbenului au versanții îndepărtați, dar pereti abrupti, pe care se practică alpinismul.

Pe lângă resursele turistice naturale prezentate mai sus, care sunt deja bine cunoscute turiștilor români și nu numai, în partea nordică a arealului toate râurile ce-l traversează, asociate cu versanții acoperiți cu păduri de foioase – reprezintă zone de recreere deosebite (Cheile Gilortului, cascadele de pe râul Blahnița sau râul Ghia ). Primăvara și la începutul verii – când totul e verde, ”Drumul de sub munte” șerpuiește printr-un peisaj încântător, străbătând o succesiune de culmi și văi. De-a lungul rutei există numeroase puncte de belvedere, ușor accesibile.

În toată zona Drumului de sub munte există aproximativ 50 de trasee montane omologate; dintre acestea, menționez: Polovragi – Curmătura Oltețului, Mănăstirea Polovragi – Crucea lui Ursache – Poienile de Sus, cetățile dacice – Luncile Oltețului, Baia de Fier – Rânca, Novaci – Valea Gilortului – Cioaca Dâlbanului – Rânca etc.

2.2 Resurse turistice antropice

2.2.1 Obiective religioase cu potențial turistic

Elementele turismului religios ce dau un farmec aparte arealului Drumului de sub munte sunt: Mănăstirea Polovragi, Mânăstirea Icoana și Schitul Crasna.

La Mănăstirea Polovragi, măicuțele mereu ospitaliere îmbie turiștii dornici să petreacă mai mult timp în lăcaș – cu delicatese făcute după rețete doar de ele știute. Mănăstirea Polovragi are o vechime de peste 500 de ani iar intrare în incintă este străjuită de o frumoasă poartă sculptată. Biserica mănăstirii, cu hramul ”Adormirea Maicii Domnului” este realizată în stil bizantin, fiind de curând restaurată.

Numele localității Polovragi provine de la o plantă rară ce creștea aici – "polovragă", folosită de un vraci vestit ce trăia în peșteră pentru a vindeca oamenii de boli ale stomacului și oaselor. În apropierea localității s-au descoperit ruinele unei cetăți dacice, în punctul numit „Crucea lui Ursache”

Biserica Mănăstirii Polovragi este zidită în stil bizantin, fiind încercuită de chilii, ce formează o cetate de apărare. Mănăstirea Polovragi a fost de-a lungul secolelor una de călugări, în anul 1968 fiind transformată în mănăstire de călugărițe. Mănăstirea a participat la desfășurarea evenimentelor Revoluției din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu, organizând împreună cu populația locală un punct de rezistență.

Mănăstirea Icoana (Crasna – Carpiniș) a fost ridicată la initiativa unui preot originar din zona respectiva, in anul 1997. Biserica este construită din lemn, în stilul bisericilor ardelenești și are în interior icoane înrămate.

Mănăstirea (Schitul) Crasna a fost întemeiat în anul 1636 de marele Pitar Dumitru Filișanu, fiind o mănăstire de călugări. Pictura este în frescă și datează din 1757.

Manifestări culturale

Manifestările folclorice cele mai cunoscute localnicilor și turiștilor / vizitatorilor din județ dar și din regiune sunt cele prilejuite de momentul urcatului sau coborâtului oilor la / de la munte. Astfel de manifestări cu tradiție sunt:

Festivalul Interjudețean de Folclor pastoral și Bâlciul de „Prinsul muntelui/Urcatul Oilor la munte” desfășurat anual în jurul datei de 21 mai;

Nedeia și Bâlciul de „Sf. Ilie” Polovragi;

Festivalul Interjudețean de Folclor pastoral „Coborâtul oilor de la munte” Baia de Fier desfășurat în a treia duminică a lunii septembrie.

În comuna Polovragi există o formație artistică cunoscută de fluierași , precum și alți rapsozi populari.

Zona străbătută de Drumul de sub mune, fiind situată la poalele munților are ca îndeletnicire tradițională creșterea oilor. Ciobanii își părăsesc gospodăriile din sat primăvara, urcând turmele de oi pe culmile montane, iar toamna, când vremea devine aprigă la munte, coboară în sat.

Urcatul și coborâtul oilor de la munte este moment de sărbătoare pentru păstorii locurilor, moment al despărțirii sau reîntregirii familiei.

Portul popular al locuitorilor din arealul Drumului de sub munte este unul specific Mărginimii Sibiului, adus de populația care a trecut munții din Transilvania și s-a șezat în Subcarpații Gorjului (ungurenii ). În timp a avut loc o îmbinare a elementelor vechi gorjenești cu cele ungurești. Treptat portul ungurenilor (în două culori – alb și negru) a fost adoptat de toată zona, în defavoarea vechiului costum țărănesc.

Un obicei specific zonei care ar putea prezenta interes turiștilor: colindatul în Ajunul Crăciunului, (”Colindeți” sau ”Pițărăi”) specific în Polovragi, Baia de Fier, Novaci, Crasna.

Piețele pentru promovarea turismului și

persoanele implicate în valorificarea patrimoniului.

Arealul studiat, cu darurile oferite de natură la care se adaugă tradițiile și ospitalitatea caracteristică gorjenilor se prezintă ca o zonă ce permite dezvoltarea turismului.

Zona îndeplinește parțial și în prezent așteptările turiștilor, dar prezintă mai ales un bun potențial pentru îmbunătățire.

Segmentele de piață spre care se îndreptă din punct de vedere turistic această zonă sunt:

Tineri din România dar și din străinătate atrași de turismul activ și de aventură practicat în Cheile Oltețului și Cheile Galbenului ( rafting, canyoning, rapel și tiroliană, alpinism), mountain bike, enduro în zona ”Frunți” aparținând comunei Crasna etc.

Elevi, studenți, geografi, speologi – vizitatori ai peșterilor și cheilor din zonă

Adulților, vârstnicilor dar și tinerilor – interesati de turismul religios, pelerinilor

Turiștilor români cu un venit mediu – reprezentati de familii cu copii / adulți care doresc o vacanță relaxantă, într-o zonă rurală liniștită

Turiștilor iubitori ai gastronomiei tradiționale gorjenești (turismul gastronomic); sunt specifice zonei: brânzeturile, bulzul ciobănesc, tocan de miel etc.

Tinerilor, studenților care practică drumeția montană, zona oferind puncte de plecare pentru numeroase trasee montane marcate

Turiștilor aflați în tranzit, cărora zona le poate oferi cazare înainte de a urca spre zona montană Rânca, atât în timpul iernii, pentru sporturi de iarnă cât și vara – pentru a atinge cea mai înaltă șosea din România (Transalpina) .

In timpul iernii – turiștilor români care doresc să-și petreacă sărbătorile, la poalele munților, în pensiuni agroturistice.

Persoanele care trebuie atrase spre implicare în dezvoltarea turistică și implicit economică a zonei sunt:

Autoritățile locale – primăriile comunelor / orașelor și consiliile locale

Consiliul județean Gorj

Agenția pentru Dezvoltare Sud – Vest Oltenia

Ministerul Economiei și Autoritatea Națională pentru Turism, subordonată acestuia

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

Proprietarii structurilor de cazare și alimentație publică (proprietarii pensiunilor, vilelor, hotelurilor, restaurantelor), a structurilor de agrement și a altor societăți care desfășoară comerț în zonă

Meșteșugari populari sau producători de produse tradiționale

ANTREC – Asociația Națională a Turismului Rural, Ecologic și Cultural, filiala județului Gorj dar și la nivel național

Asociația Patronală, Profesională de Turism GORJUL

Asociația TARE – Turism, Agroturism, Resurse, Ecomediu (Gorj)

Operatorii din turismul gorjean și național (Agenții de turism, touroperatori, societăți comerciale care organizează turism activ și de aventură )

Inspectorate școlare și universități în vederea realizării de tabere școlare sau excursii de documentare (peșteri, chei, mănăstiri etc.) dar și implicarea acestor unități de învățământ în realizarea de studii și proiecte penru dezvoltarea durabilă a zonei

Posturi de televiziune și radio din județul Gorj și nu numai, ziare locale, publicații clasice sau online de turism

Portaluri specializate pe turismul la pensiune -http://www.cazarelapensiune.ro/ ,http://www.infopensiuni.ro/, sau portaluri generale de turism – http://www.infoturism.ro/

2.4 Structurile de cazare existente în arealul Drumului de sub munte

Analizând structurile de cazare existente în arealul Drumului de sub munte am ajuns la concluzia că mai mult de jumătate din structurile de cazare nu sunt autorizate oficial să primească turiști (nu au clasificare pe margarete / stele). În cele 5 localități studiate (fără orașul Bumbești Jiu – care este deja în culoarul Jiului) am identificat un număr de 25 pensiuni clasificate și 1 hotel de 2* în Baia de Fier . Pe lângă acestea, mai existăun hotel în orașul Novaci (Hotel Lusu), nefuncțional însă.

Pensiunile clasificate (fără hotelul din Baia de Fier) au următoarea structură pe categorii: 9 pensiuni de 2 margarete, 14 pensiuni de 3 margarete, 2 pensiuni de 4 margarete.

Nu am inclus în aceste date – zona turistică Rânca, ce aparține administrativ (încă) de localitățile Baia de Fier și Novaci.

În ceea ce privește numărul de locuri de cazare în structuri clasificate, zona se prezintă astfel: în Baia de Fier există un număr de 243 de locuri de cazare (inclusiv hotelul), în Novaci 74 locuri, în Polovragi 146 locuri de cazare, în Mușetești 13 locuri, în Crasna 20 de locuri, cumulând în total 496 locuri de cazare.

2.5 Identitatea regiunii

Datorită zonelor carstice, a mănăstirilor din regiune și a atracțiilor pentru alpinism și turism activ, arealul Drumului de sub munte este binecunoscut la nivel național (chiar daca nu neapărat sub acest nume).

Creșterea numărului de turiști care doresc să ajungă pe Transalpina va duce la o intensificare a turismului și în arealul de la poalele muntelui, Drumul de sub munte fiind o cale de acces către Transalpina iar frumusețile arealului nu pot fi ignorate.

Slaba dotare a infrastructurii turistice nu permite regiunii sa se identifice la nivel european, turiștii internaționali fiind ocazionali (comunele gorjene sunt înfrățite cu alte comune din străinătate și organizează programe reciproce de vizitare a celeilalte regiuni sau turiști cazați în special cu ocazia săbătorilor de Paște / Iarnă).

Altfel, pentru arealul Drumului de sub munte – nu există un brand turistic care sa-i fie asociat, dar asta este o problemă cu care se confruntă încă România, ca țară și nu numai o problemă regională.

Arealul și-ar putea forma o imagine exact sud această denumire – Drumul de sub munte, urmând modelul german al Străzii Romantice ce ține de la Wurzburg la Fussen (aprox. 300 km), păstrând desigur, proporțiile.

Capitolul III

Obiective ale gestionării și amenajării patrimoniului în arealul

Drumului de sub munte

Dezvoltarea turistică trebuie gândită pentru întreaga regiune și nu punctual, de fiecare comună / oraș sau separat pentru fiecare obiectiv turistic.

O zonă nu poate fi o destinație turistică daca nu oferă atracții, activități, accesibilitate, cazare și dotări (cei 5 A care definesc o destinație turistică: Attractions, Activities, Access, Accommodation, Amenities).

Pornind de la realizarea celor 5 A-uri, consider ca obiectivele a căror realizare trebuie urmărită, cuprind:

Ajutarea reală a proprietarilor de structuri de cazare și a proprietarilor de societăți comerciale ce desfășoară activități în industria turismului (și nu numai), în vederea obținerii de fonduri europene prin diferite programe lansate de Uniunea Europeană precum: Fondurile structurale și de coeziune, Programul FEADER etc. prin inființarea unui centru regional de consultanță și instruire. Înființarea acestui centru nu trebuie să implice noi angajați sau constructia unui sediu nou. Se poate realiza prin delegarea unui angajat a Agentiei pentru Dezvoltare Regională Sud Vest Oltenia sau al unui angajat al Consiliului Județean Gorj – în sediul unuia dintre consiliile locale din regiune. Referitor la absorția fondurilor europene, desigur că, la nivel național este necesară o reducere a birocrației și o mai ușoară accesibilitate. Dezvoltarea turistică a regiunii necesită mai multe structuri de cazare și alimentație publică sau extinderea / îmbunătățirea celor existente cu dotări precum: piscine, parcuri pentru copii în aer liber sau spații interioare amenajate pentru copii, centru de închirieri biciclete / motociclete, echipament pentru cățărări, cluburi, spațiu pentru echitație, terenuri de tenis etc.

Atragerea investitorilor interesați în realizarea unei structuri de cazare cu o capacitate mai mare care să ofere servicii – în timpul vacanțelor, sub formă de tabere pentru elevi, iar în restul anului – tinerilor veniți în zonă pentru diferite activități (team bulding, drumeții, off road, mountain bike, rafting, enduro ).

Clasificarea și autorizarea structurilor de cazare existente în regiune (după cum spuneam, cel puțin 50 % din pensiunile din zonă nu sunt clasificate de Autoritatea Națională pentru Turism, neavând autorizație de a primi turiști și nu pot fi promovate adecvat).

Infrastructura rutieră a fost recent reabilitată în întreaga regiune. Trebuie urmărită în continuare – întreținerea acesteia și semnalizarea eficientă a punctelor de interes turistic, a structurilor de cazare și a posibilităților de agrement.

În zona principalelor obiective turistice naturale trebuie amenajate parcări și toalete, puncte de belvedere, spații pentru amplasarea corturilor sau spații verzi pentru picnicuri.

Cele două peșteri (Polovragi și Muierior) sunt deja cuprinse în Strategia de Dezvoltare a județului Gorj în vederea reabilitării. Trebuie materializate aceste inițiative.

Un element important al unei regiuni turistice o reprezintă forța de muncă implicată în acest domeniu. Oferirea de servicii calitative turiștilor se poate face cu angajați calificați în domeniu. S-au desfășurat și se desfășoara și în prezent cursuri de calificare pentru angajații pensiunilor turistice și pentru cei interesați să participe în industria ospitalității. Aceste cursuri trebuie făcute cunoscute celor interesați, iar seria lor trebuie continuată.

Înființarea a cel puțin două centre de informare turistică (Polovragi sau Baia de Fier și Novaci) de unde turiștii să poată primii: hărți turistice ale zonei, trasee marcate, informații despre structurile de cazare și masă, punctele în care se organizează turism activ și de aventură, posibilități de agrement (piscina, calarie, inchirieri de biciclete etc.), harți cu zone turistice / obiective din împrejurimi (zona turistică rânca, Muzeul Curtișoara, P.N. Defileul Jiului cu mănăstirea Lainici și ruinele mănăstirii Vișina, Stațiunea Băile Săcelu, Mănăstirile Horezu și Bistrița).

Realizarea unui parc tematic pentru copii și tineri care să cuprindă si activități de agrement (carusel, topogane – eventual din lemn, cu o tematică tradițională) dar și innoptarea în structuri de cazare care să imite o stână de oi.

Întreținerea și promovarea eficientă a traseelor marcate ce au puncte de plecare în zona Drumului de sub munte.

Încurajarea structurilor de cazare să ofere turiștilor și posibilitatea participării la diferite activități din gospodării – hrănirea animalelor, mulgerea oilor, prepararea brânzei etc.

Deschiderea a unu – două centre unde să se comercializeze produse tradiționale, atât alimentare (brânzeturi de oaie, vacă, miere, fructe de pădure, ciuperci), cât și produse de artizanat (elemente ale costumelor tradiționale – ii, ”săculeți” – un fel de genți tradiționale specifice zonei) sau produse lucrate din lemn.

O mai bună cooperare a consiliilor locale / primăriilor localităților din regiunea studiată, pentru realizarea unor evenimente – precum demonstrații de alpinism, concursuri de orientare turistică și alpinism, concursuri de enduro.

Obiectivul principal spre care trebuie să conveargă toate propunerile de mai sus este

realizarea unui turism de sejur și nu unul de week-end sau de tranzit, creșterea numărului de turiști și a veniturilor din această activitate.

Capitolul IV

Modalități de promovare a regiunii Drumului de sub munte

Pentru promovarea turistică a regiunii trebuie delegate 1 – 2 persoane din cadrul centrului de informare turistică ce se va înființa – care vor avea ca sarcină promovarea regiunii și trebuie gândită o strategie de promovare ce va include:

realizarea unei baze de date care să includă unitățile de cazare, de masă, de petrecere a timpului liber și posibilităților de acces, bază de date care trebuie făcută cunoscut în primul rând electronic (pe internet).

Realizarea web-site-lui regiunii ”Drumul de sub munte” și promovarea acestuia pe portaluri de turism sau portaluri generale; site-ul web va conține descrierea și imagini ale structurilor de cazare, atracțiile turistice naturale și antropice, alte atracții din împrejurimi, căi de acces, oferte ale pensiunilor, reduceri oferite cu diferite ocazii, evenimente din regiune, istoria regiunii etc.

Promovarea prin intermediul siteurilor de socializare – Facebook / Twiter

Promovare prin marketing direct – trimiterea periodică de e-mailuri cu atracțiile zonei, oferte ale pensiunilor, informații – la o bază de date de clienți (persoane fizice și companii)

Editarea materialelor publiciatare – catalogul regiunii, pliante, fluturași publicitari, hărți turistice, hărți ale traseelor de drumeție, agenda evenimentelor ce se desfășoară în zonă, ariile naturale protejate; costurile pentru realizarea materialelor poate fi împărțit între autoritățile locale, centrul de informare turistica (subordonat Consiliului Județean Gorj) și societățile private

Diseminarea materialelor realizate prin intermediul centrului de informare turistică, rețelei de agenții de turism, trimiterea prin poștă către clienții din baza de date.

Participarea centrului de informare și a reprezentaților pensiunilor / restaurantelor / operatorilor din turism la târgurile de turism naționale (realizate bianual la București) dar și la târgurile de turism regionale sau locale (ex. târgul de turism de la Brașov sau Târgul de turism realizat cu ocazia zilelor tineretului în Tg-Jiu)

Includerea ”Drumului de sub munte” în oferta de circuite turistice naționale – realizate de agențiile de turism din București și din țară;

Pentru atragerea turiștilor în zonă și promovarea regiunii se vor realiza info-trip-uri gratuite pentru reprezentanții agențiilor de turism și angajați ai revistelor de specialitate (reporteri, fotografi) – care vor fi invitați, așteptați, cazați la pensiuni și li se vor prezenta atracțiile zonei – timp de câteva zile.

Se vor realiza parteneriate cu reviste de turism, posturi de radio și televiziune – care vor difuza diferite materiale ce prezintă zona Drumul de sub munte

Se vor realiza materiale audio vizuale (slide-uri) care vor fi folosite pentru promovarea zonei cu ocazia diferitelor evenimente, târguri de turism etc.

Evidențierea Drumului de sub munte pe hărțile turistice ale Olteniei și României

Se va continua organizarea și promovarea evenimentelor culturale din zonă și vor fi introduse și alte evenimente noi (ex. concurs de enduro, concurs de alpinism).

Vor fi amplasate afișe informative de-a lungul Drumului de sub munte cu hărți, obiective turistice, posibilități de cazare, masă, agrement; acestea vor fi însă semnalizate și în zonele învecinate (spre ex. la Rânca – 20 km până la Drumul de sub munte)

Realizarea de afișiere cu informații și hărți în toate comunele, în fața primăriilor și a obiectivele turistice

Alte modalități de promovare includ oferirea de premii cu ocazia diferitelor concursuri din țară, premii constând într-un weekend în regiune sau participarea gratuită la un program de rafting – în schimbul premiului oferit, regiunea va fi promovată la evenimentul respectiv.

De asemenea zona poate fi promovată prin oferirea de reduceri generale (20 % reducere la toate pensiunile din zonă) în perioada de extrasezon sau oferirea de servicii la pachet (1 saptamana cazare + o excursie gratuită de 1 zi pentru vizitarea mănăstirilor si peșterilor sau lecții gratuite de călărie pentru copii)

Includerea structurilor de cazare din zonă în programe promovate național precum ”Vacanța la țară” .

Capitolul V

Principalele oportunități și bariere în dezvoltarea turismului în

zona Drumului de sub munte

Elemente care favorizează dezvoltarea turismului în zona Drumului de sub munte

– existența peisajelor naturale carstice de mare atractivitate (Cheile Oltețului, Galbenului, Gilortului, Peștera Muierilor, Peștera Polovragi)

– Existența a aproximativ 50 de trasee de alpinism și escaladă în Cheile Oltețului și Galbenului

– prezența activă a unei companii organizatoare de programe de turism de aventură

– localizarea în zonă a unor obiective religioase foarte apreciate – Mânăstirea Polovragi, Schitul Crasna, Mănăstirea Icoana

– tradiția organizării unor festivaluri folclorice în zonă – la Polovragi, Novaci și Baia de Fier

– infrasctructură rutieră reabilitată

– accesibilitate bună în zonă

– Drumul de sub munte reprezintă una dintre căile de acces către Transalpina

– climat submontan, plăcut, favorabil practicării turismului pe tot timpul anului

– lipsa unor poluanți industriali în zonă, ceea ce ar permite realizarea unor produse ecologice și dezvoltarea turismului

Bariere în dezvoltarea turistică a regiunii

– insuficienta structurilor de cazare omologate și a restaurantelor aferente

– aproape inexistența serviciilor de agrement (lipsa unor terenuri sportive amenajate, a unor bazine acvatice, a unor centre de închiriere biciclete, ATV-uri, motoare )

– lipsa amenajărilor publice necesare dezvoltării turismului (parcări, toalete, indicatoare, puncte de belvedere amenajate)

– lipsa unor amenajări atractive în cele două peșteri

– inexistența unui centru de promovare turistica, cu personal instruit adecvat, pentru promovarea zonei

– gradul scăzut de calificare a personalului implicat în industria ospitalității

– dificultățile în atragerea fondurilor atât pentru construirea de noi pensiuni / hoteluri, cât și pentru promovare

– Promovarea deficitară sau inexistentă a traseelor montane, a cheilor și peșterilor – a zonei, în general.

Bibliografie

Diaconu, G., Lascu, C., Ponta, C. (1980) – Peștera Muierilor, Editura Sport – Turism, București

Rădulea, P. (2009) – Geografia Gorjului, Editura Măiastra, Tg-Jiu

http://www.cazarelapensiune.ro/

http://www.turistinfo.ro/

http://www.infopensiuni.ro/