Dron VASILE DANIEL [613889]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETER INARĂ
CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

Dron VASILE DANIEL

PROIECT DE DIPLOMĂ

Îndrumător științific
Prof. dr. Ionel Mugurel JITEA, Șef lucrări Flavia A ndreea Andrecan

Cluj-Napoca
2020

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ
CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
Departamentul de Științe Economice
Disciplina Inginerie Economică în Agricultură

Dron VASILE DANIEL

PROIECT DE DIPLOMĂ

ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII NUCIFERE ÎN
VEDEREA OBȚINERII DE PROFIT

Prof. dr. Ionel Mugurel JITEA, Șef lucrări Flavia A ndreea Andrecan

Cluj-Napoca
2020

Dron VASILE DANIEL Înființarea unei plantații
nucifere în vederea obținerii de profit
___________________________________________________ _________________________________
1

CUPRINS

CAPITOLUL I. IMPORTANȚA CULTURII NUCULUI ………. …………………………………………… 4
1.1 IMPORTANȚĂ, ORIGINE ȘI ARIE DE RĂSPÂNDIRE…… ……………………………………… 4
1.2 PARTICULARITĂȚI BIOLOGICE ………………. …………………………………………… ………… 5
1.3 Caracteristici morfologice și de producție …. …………………………………………… ………………… 7
1.4 PARTICULARITĂȚI TEHNOLOGICE ……………… …………………………………………… …… 11
1.5 Înființarea și întreținerea plantațiilor …… …………………………………………… ……………………. 12
CAPITOLUL II. SINTEZA PLANULUI DE AFACERI ……… …………………………………………… . 13
CAPITOLUL III. DESCRIEREA PROIECTULUI …………. …………………………………………… ….. 14
3.1 Localizarea și descrierea zonei de amplasare .. …………………………………………… ……………. 14
3.2 Alegerea soiului ………………………… …………………………………………… …………………………… 15
3.3 Alegerea portaltoiului …………………… …………………………………………… ………………………… 16
3.4 Pregatirea terenului …………………….. …………………………………………… ………………………….. 17
3.5 Defrișarea ……………………………… …………………………………………… ………………………………. 17
3.6 Desfundatul …………………………….. …………………………………………… …………………………….. 17
3.7 Nivelarea ………………………………. …………………………………………… ………………………………. 17
3.8 Fertilizarea ……………………………. …………………………………………… ………………………………. 17
3.9 Parcelarea terenului …………………….. …………………………………………… ………………………….. 18
3.10 Pichetarea terenului ……………………. …………………………………………… …………………………. 18
3.11 Epoca de plantare ………………………. …………………………………………… …………………………. 19
3.12 Săpatul gropilor ……………………….. …………………………………………… …………………………… 19
3.13 Pregătirea materialului săditor ………….. …………………………………………… ……………………. 19
3.14 Fasonarea ……………………………… …………………………………………… …………………………….. 20
3.15 Mocirlirea …………………………….. …………………………………………… ……………………………… 20
3.16 Tehnica de plantare …………………….. …………………………………………… ………………………… 20
Capitolul IV. PREZENTAREA PROIECTULUI …………. …………………………………………… ……… 20
4.1 Obiectivele Proiectului…………………… …………………………………………… ……………………….. 21
4.2 Modalitatea de gestionare a planului de afaceri ………………………………………….. ……………. 22
4.3 Detalierea îndeplinirii obiectivelor obligatori i solicitate pentru implementarea corectă a
planului de afaceri …………………………. …………………………………………… …………………………….. 22
4.4 Detalierea îndeplinirii obiectivelor propuse de solicitant pentru implementarea corectă a
planului de afaceri …………………………. …………………………………………… …………………………….. 23
4.5 Graficul de timp pentru realizarea obiectivelor și etapelor ……………………………….. ……….. 27
4.6 Evaluarea principalelor riscuri …………… …………………………………………… …………………….. 31
Capitolul V. Concluzii ………………………. …………………………………………… …………………………….. 32

Dron VASILE DANIEL Înființarea unei plantații
nucifere în vederea obținerii de profit
___________________________________________________ _________________________________
2

ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII NUCIFERE ÎN VEDEREA OBȚI NERII
DE PROFIT
Autor: Dron VASILE DANIEL
Îndrumător: Prof. dr. Ionel Mugurel Jitea, Șef lucr ări Flavia Andreea Andrecan
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veter inară, Facultatea de Horticultură, Calea
Mănăștur nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca, România
dronxd@yahoo.com

REZUMAT

Ca plantă tehnică, nucul asigură materia primă pent ru numeroase ramuri ale industriei.
Așadar, această lucrare urmarește pașii necesari în ființării unei plantații nucifere cât și fluxul
tehnologic specific. Plantația are ca scop vânzarea fructelor în vederea obținerii de venituri iar
mai apoi profit. Principalul instrument pentru cule gerea informațiilor a fost reprezentat de studiul
cartilor, manualelor, revistelor si site-urilor de specialitate în urma cărora s-a ajuns la concluzia
că realizarea unei plantații nucifere este profitab ilă atâta timp cat se respectă un plan strict si bi ne
pus la punct.
CUVINTE CHEIE:
Plantă tehnică, fluxul tehnologic, plantație nucife ră, materie primă.

Dron VASILE DANIEL Înființarea unei plantații
nucifere în vederea obținerii de profit
___________________________________________________ _________________________________
3

THE ESTABLISHMENT OF A NUT PLANTATION FOR PROFIT
Author : Dron VASILE DANIEL
Supervisor: Prof. dr. Ionel Mugurel Jitea, Șef lucr ări Flavia Andreea Andrecan
University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Faculty of Horticulture,
Calea Mănăștur nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca, Români a

dronxd@yahoo.com

ABSTRACT

As a technical plant, walnut provides the raw mater ial for many branches of industry.
Therefore, this work follows the steps necessary to establish a nut plantation as well as the
specific technological flow. The plantation aims to sell the fruits in order to obtain income and
then profit. The main tool for gathering informatio n was the study of books, manuals, magazines
and specialized sites which led to the conclusion t hat the realization of a nut plantation is
profitable as long as a strict and well-developed p lan is followed.
KEY WORDS:
Technical plant, technological flo, nut plantation, raw material.

Dron VASILE DANIEL Înființarea unei plantații
nucifere în vederea obținerii de profit
___________________________________________________ _________________________________
4
CAPITOLUL I. IMPORTANȚA CULTURII NUCULUI

1.1 IMPORTANȚĂ, ORIGINE ȘI ARIE DE RĂSPÂNDIRE

Importanța . Nucul este o specie foarte valoroasă, fiind în ac elași timp pom fructifer,
plantă tehnică, plantă medicinală și decorativă.
 Ca pom fructifer nucul este important pentru fructele sale care rep rezintă un aliment
complex și complet. Miezul de nucă conține: 52-77% substanțe grase, 12-25% substanțe
proteice, 5-24% hidrați de carbon, 1,3-2,5% săruri minerale (Cu, Zn, K, Mg, P, S, Fe, Ca),
vitamine A, B 1, B2, P și îndeosebi vitamina C, 40-50 mg% (de 4 ori ma i mult decât măceșele și
de 40 de ori mai mult decât sucul de portocale). Su b raportul valorii energetice, 1 kg de miez de
nuci echivalează cu 6500-7000 calorii. Substanțele grase au în componență în principal acizi
grași nesaturați, iar proteinele conțin numeroși am inoacizi esențiali, substanțe cu funcție foarte
importantă în metabolismul organismului uman.
 Ca plantă tehnică , nucul constituie materie primă pentru diverse ram uri industriale.
Datorită însușirilor sale decorative și fizico-meca nice, lemnul de nuc este folosit în industria
mobilei, în industria avioanelor și automobilelor. Din miezul de nucă se extrage un ulei fin
semisicativ, cu întrebuințări multiple: alimentar, fabricarea cernelei tipografice, lacurilor și
vopselelor, pictură.
Turtele de nucă (produs secundar de la fabricarea uleiurilor) se fo losesc la prepararea
halvalei sau altor produse de cofetărie sau în hran a animalelor.
Nucile verzi recoltate înainte de întărirea endocarpului se folo sesc la prepararea dulceței
sau lichiorului de nuci.
Mezocarpul, scoarța, frunzele, ramurile, rădăcinile sunt materii prime valoroase în
vederea extragerii taninului și unor coloranți vege tali.
Endocarpul constituie materie primă pentru obținere a cărbunelui activ, amestecurilor
abrazive și a linoleumurilor fine.
 Ca plantă medicinală nucul este folosit din vechime. În prezent din nuc ile verzi și
frunzele de nuc se extrage iodul și alte produse fa rmaceutice recomandate contra dispepsiilor
cronice, avitaminozelor, dereglări ale aparatului d igestiv, conjunctivite, rahitism (C.I.K OMĂNICI ,
citat de M.P OPESCU și colab., 1993).

Dron VASILE DANIEL Înființarea unei plantații
nucifere în vederea obținerii de profit
___________________________________________________ _________________________________
5
 Ca plantă decorativă nucul este apreciat pentru portul său, frunzișul b ogat și mirosul
plăcut pe care îl emană. Se utilizează în plantații de aliniament, solitar sau în pâlcuri.
Origine și arie de răspândire . Originar din Iran (provincia Ghilan), nucul s-a e xtins apoi
în China, India, Europa, America de Nord (secolul t recut) și câteva zone din Peru și Brazilia.
În prezent nucul se cultivă aproape în toate țările cu climat temperat situat între paralelele
10-50 (F.B ERGOUGNOUX și G ROSPIEN , 1975).
Din nefericire în majoritatea țărilor lumii cultura nucului are un caracter extensiv, pomii
cultivându-se izolat fără lucrări de întreținere. E xistă, desigur, plantații comerciale în țările
dezvoltate, dar suprafețele sunt relativ mici compa rativ cu celelalte specii pomicole.
Din datele FAO, producția mondială de nuci este înt r-o continuă creștere. De la 692,4 mii
tone în 1969-1971 s-a ajuns la 1108 mii tone în 199 8. Cele mai mari producții de nuci se obțin în
Asia (558.000 t) urmată de Europa (290.000 t), Amer ica de nord (225.000 t), China, SUA, iar
țările mari cultivatoare sunt în ordine: Turcia, Ce hoslovacia, România (32.000 t), Franța,
Bulgaria (FAO Yearbook, 1998).
În România, la recensământul pomilor din 1979 exist au în cultură 4,3 mil. pomi din care
912 mii în masiv pe 7.616 ha și 3,4 milioane pomii răzleți.

1.2 PARTICULARITĂȚI BIOLOGICE

Specii care au contribuit la obținerea de soiuri ș i portaltoi

Nucul aparține familiei Juglandaceae care cuprinde 6 genuri. Pentru pomicultura zonei
temperate 2 din acestea prezintă importanță și anum e genul Juglans și genul Pterocarya .
Genul Juglans cuprinde 12 specii, din care pentru țara noastră i mportante pentru
obținerea de noi soiuri și portaltoi sunt: Juglans regia L. și pentru obținerea de portaltoi Juglans
nigra .
Din genul Pterocarya specia P.stenoptera are rezultate ca portaltoi vegetativ pentru nuc.

Cerințe față de factorii ecologici

Cerințe față de temperatură . Nucul crește și rodește bine în zonele cu tempera turi
medii anuale cuprinse între 8-10 C, cu veri călduroase (temperatura medie din luna c ea mai
caldă de 20-22 C), ierni blânde (temperatura medie cea mai scăzută -1…-3C). Amplitudinile

Dron VASILE DANIEL Înființarea unei plantații
nucifere în vederea obținerii de profit
___________________________________________________ _________________________________
6
medii anuale ale temperaturilor nu trebuie să depăș ească 21-23 C. Temperaturile mai mari de
35C sunt dăunătoare pentru nuc, acestea producând ars uri pe frunze, lăstari și fructe, debilitează
pomii și depreciază calitatea fructelor prin înnegr irea mezocarpului și chiar a endocarpului și
tegumentului seminal (V.C OCIU și colab., 1983).
Mult mai dăunătoare pentru nuc sunt temperaturile s căzute din timpul iernii și primăverii.
Limita de rezistență la ger variază în funcție de t ip între -25 și -36 C și chiar -40 C.
Cei mai sensibili la ger sunt amenții și mugurii mi cști de flori femele care degeră la –
25…-27C. Ramurile anuale degeră la -30…-36 C.
Gerurile timpurii de toamnă și cele de revenire pri măvara sunt foarte periculoase, amenții
putând fi afectați la -17…-18 C.
Dăunătoare pentru nuc sunt și oscilațiile de temper atură sub și peste 0 C, oscilații care
duc la decălirea și degerarea cambiului și apariția unor plăgi și crăpături adânci pe trunchi și
ramuri.
După intrarea în vegetație rezistența nucului la ge r scade considerabil, temperaturile mai
mici de 0C sunt dăunătoare.
La -3C sunt distruse atât florile cât și frunzele și lăs tarii (M.P OPESCU și colab., 1993).
Cerințe față de lumină . Nucul face parte din grupa speciilor cu cele mai mari cerințe
față de lumină, fapt justificat de modul lui de cre ștere și ramificare și de zona lui de origine.
Insuficiența luminii determină reducerea cantității de substanță sintetizată de frunze care
determină creșteri reduse, diferențiere redusă de f lori femeiești, producții scăzute și de calitate
slabă, rezistență scăzută la ger.
Insuficiența luminii favorizează evoluția agenților patogeni și în special a unor bacterii
care produc pagube însemnate.
S-a stabilit că cerințele nucului sunt satisfăcute la nivelul optim dacă durata de strălucire
a soarelui însumează 800-1000 de ore în perioada di ferențierii florilor femele și 1100-1800 de
ore în perioada creșterii și maturării fructelor (G ODEANU V., POPESCU M., 1978).
Astfel, este recomandat ca, în zonele de deal, nucu l să fie amplasat numai pe expoziții
sudice, sud-estice și sud-vestice. În zonele de câm pie pe expoziții sudice temperatura se ridică
uneori peste limita optimă pentru fotosinteză, de a ceea în aceste zone plantațiile se vor amplasa
pe expoziții nord-estice, nord-vestice (V.C OCIU și colab., 1983).
Pentru a favoriza utilizarea cât mai bună a luminii , nucul trebuie condus sub formă de vas
ameliorat, vas întârziat, piramidă leader, iar dist anțele de plantare se vor alege în funcție de
combinația soi – portaltoi. Orientarea rândurilor s e va face pe direcția N-S.

Dron VASILE DANIEL Înființarea unei plantații
nucifere în vederea obținerii de profit
___________________________________________________ _________________________________
7
Cerințele față de apă. Nucul are pretenții moderate față de factorul apă . Zonele
favorabile culturii nucului sunt cele care acumulea ză 600-700 mm precipitații anuale bine
repartizate.
Cea mai mare nevoie de apă la nuc se înregistrează în perioada creșterii intense a
lăstarilor și fructelor, când suma precipitațiilor trebuie să ajungă la 100-200 l/m2 în fiecare lună.
În perioada maturării fructelor nucul cere 60-90 l/ m2 lunar iar în perioada repausului este
suficient un nivel al precipitațiilor de 40-50 l/m2/lună.
Pentru întreaga perioadă a creșterii și maturării f ructelor (mai – octombrie) s-a stabilit că
nucul are nevoie de 300-400 l/m2 apă (V.C OCIU ș.a., 1983).
Nucului îi sunt dăunătoare atât insuficiența apei c ât și excesul de umiditate. Excesul de
apă din atmosferă favorizează atacul de antracnoză și bacterioză. Drenajul necorespunzător
asociat cu excesul de apă din sol duce la debilitar ea pomilor prin asfixierea rădăcinilor. Pânza de
apă freatică trebuie să fie situată la peste 2,5-3 m adâncime în sol.
Cerințele față de sol. Această specie are pretenții moderate față de sol, reușind pe o
gamă foarte variată de soluri.
Pentru a realiza livezi reușite cu producții mari s e cer soluri fertile, calde, permeabile
pentru apă și aer, profunde, cu textură ușoară sau mijlocie, cu reacție neutră sau slab acidă (pH =
6-7), cu subsol permeabil.
În condiții de fertilizare organo-minerală și de ir igare, nucul poate fi cultivat și pe
nisipuri. Contraindicate sunt solurile argiloase, g rele, reci, compacte, impermeabile și cele
scheletice, slab fertile.
1.3 Caracteristici morfologice și de producție

Sistemul radicular . Deși multă vreme s-a crezut că nucul are sistem r adicular pivotant
care pătrunde până la 6-7 m adâncime, prin cercetăr ile sale E.R USU (1969) contrazice această
afirmație prin următoarele:
 adâncimea maximă atinsă de rădăcinile nucului este de 140 cm pe nisipuri, 80 cm pe
podzoluri și de 110 cm pe celelalte tipuri de sol. Numărul de rădăcini care au atins aceste
adâncimi a fost foarte redus;
 marea masă de rădăcini în școala de puieți pe solur ile brune atât pentru nucul comun
cât și pentru nucul negru este situată între 10-40 cm, iar în câmpurile pepinierei între 15-60 cm,

Dron VASILE DANIEL Înființarea unei plantații
nucifere în vederea obținerii de profit
___________________________________________________ _________________________________
8
 în livadă adâncimea de repartizare a rădăcinilor pe podzoluri la vârsta de 10 ani este
între 0.50 cm, iar la 40 de ani între 0-20 cm, pe c elelalte tipuri de soluri la vârsta de 10 ani până
la 50 cm adâncime, la 20 de ani între 20-80 cm iar la 40 de ani revine la 50 cm adâncime;
 solurile cu apă freatică superficială din luncile r âurilor fac ca adâncimea maximă
atinsă de sistemul radicular să nu depășească 28-30 cm adâncime. Creșterea se oprește la o
anumită distanță de pânza de apă freatică (spațiu d e siguranță care este de cca. 30-40 cm);
 răspândirea superficială a rădăcinilor pe terenuril e în pantă are ca rezultat urnirea
pantei în amonte și în aval. În cazul pantelor foar te abrupte, rădăcinile din amonte prin alungirea
lor puternică ajung să depășească ca înălțime pe ce a a coroanei;
 distanțele orizontale maxime atinse de rădăcinile n ucilor sunt specifice tipurilor de
sol, astfel: pe nisipuri 23,3 m, pe soluri brune 20 m, pe cernoziomuri 10,5 m. Pe stânci au fost
găsite cele mai lungi rădăcini (27,2 m) ce au depăș it de 7 ori diametrul coroanei pomului
respectiv;
 pe toate tipurile de sol densitatea cea mai mare de rădăcini se întâlnește în primii 2-4
m de la trunchi;
 sistemul radicular al nucilor vecini se întrepătrun de neexistând fenomenul de evitare
ca la alte specii, ramurile din coroanele a 2 nuci vecini nu se întrepătrund niciodată chiar dacă
nucii se găsesc la 3 m distanță.
La nuc se înregistrează 3 valuri de creștere a sist emului radicular:
► valul I – ianuarie – martie;
► valul II – aprilie – august;
► valul III – august – decembrie.
Când temperatura din sol scade sub -4 C, valul I de creștere nu mai are loc.
Tulpina . Procesul de creștere la nuc este foarte lent mai ales în primii ani de la plantare,
ulterior însă nucul depășește prin talie toate cele lalte specii pomicole. Trunchiul crește drept,
scoarța la început este netedă, iar mai târziu form ează un ritidom gros care crapă longitudinal.
Coroana este mare (20-25 m în diametru), globuloasă, rară. În perioada de tinerețe
creșterile anuale ajung la 1-2 m, iar după intrarea pe rod se reduc la 10-15 cm. Ramurile anuale
sunt groase, cu măduva lamelară.
Mugurii . Nucul este o specie unisexuat monoică care prezin tă pe același pom trei
categorii de muguri: vegetativi, de amenți, micști de flori femele. Mugurii sunt dispuși serial. Pe
ramuri mugurii de flori și cei vegetativi sunt disp uși în treimea superioară iar amenții spre bază.
Ramura de garnisire floriferă bărbătească este o ramură de 5-25 cm lungime și 10-15
mm grosime și prezintă apical mugure vegetativ, iar axilar muguri vegetativi și muguri de

Dron VASILE DANIEL Înființarea unei plantații
nucifere în vederea obținerii de profit
___________________________________________________ _________________________________
9
amenți. Mugurii vegetativi sunt plasați de regulă s pre vârful ramurii iar mugurii de amenți spre
bază.

Înflorirea, polenizarea și fecundarea . Florile mascule sunt grupate în amenți. Într-un
ament se găsesc de regulă 70-150 de flori, iar fiec are floare are între 2-32 de stamine. Un nuc
matur produce 5-20 miliarde de grăunciori de polen. În condiții normale, pe fiecare mm2 de teren
cad în 24 de ore între 1 și 8 grăunciori de polen.

Tabelul 1.1 Numărul de grăunciori de polen căzuți p e mm2 în 24 de ore
la diferite distanțe de plantare
(SCHNEIDERS E., citat de M.P OPESCU și colab., 1982)
Distanța (m) 0 18 40-50 75 150
Grăunciori de polen (buc) 8 4,1 2,5 1,7 1,0

După ieșirea din anteră, grăunciorii rămân viabili 2-3 zile.
Florile femele apar solitar sau grupate câte 2-3 sa u chiar mai multe, apical pe lăstarii
fertili. La început sunt sferice, apoi la extremita tea lor apare stigmatul care este format din doi
lobi. Acești lobi, în primele zile sunt paraleli, a poi ajung la 180  după care vârfurile lor încep să
se recurbeze. Momentul de maximă receptivitate față de polen este de la începutul desfacerii
lobilor până când ei ajung divergenți.
La unele soiuri înfloresc mai întâi florile femeieș ti (soiuri protogine): Geoagiu 65,
Germisana, Orăștie, Novaci, la altele înfloresc mai întâi florile bărbătești (soiuri protandre):
Sibișel precoce T25, iar la alte soiuri (homogame) cele două categorii de flori se deschid
simultan: Productiv de Geoagiu, S44 etc.
Pe pom deschiderea florilor femeiești durează cca. 12-18 zile, iar a amenților 5-6 zile.
Având în vedere că producția de fructe depinde de n umărul de flori polenizate și
fecundate este necesar ca la plantare pentru fiecar e soi de bază să se intercaleze câte 2-3 soiuri
polenizatoare, a căror amenți să-și eșaloneze înflo rirea pe întreaga perioadă de înflorire a florilor
femeiești. Majoritatea soiurilor de nuc sunt infert ile, dar cercetările efectuate de unii autori au
evidențiat că procentul de flori fecundate diferă î n funcție de soiul polenizator (I.G ODEANU ,
1975).

Dron VASILE DANIEL Înființarea unei plantații
nucifere în vederea obținerii de profit
___________________________________________________ _________________________________
10
Ciclul anual . În comparație cu celelalte specii, nucul are o pe rioadă de repaus lungă și
pornește în vegetație printre ultimele specii pomic ole. Repausul profund durează până la
începutul lunii noiembrie.
Caracteristic pentru nuc este faptul că în perioada repausului facultativ și în primele
fenofaze de vegetație din rănile făcute cu ocazia t ăierilor are loc o abundentă scurgere de sevă
denumită ca și la vița de vie "plâns". Între intens itatea plânsului și rezistența la ger este o strâns ă
corelație, apariția plânsului evidențiind sfârșitul repausului profund și începutul repausului
facultativ (V.C OCIU și colab., 1983). Abundența de sevă împiedică cica trizarea rănilor, de aceea
se recomandă evitarea tăierilor în perioada plânsul ui.
Pornirea în vegetație are loc în aprilie, când temp eratura medie zilnică devine aproape
constantă 16 C. Dezmuguritul, înfrunzitul și înflorirea au loc d upă 15-20 zile de la umflarea
mugurilor. Creșterea lăstarilor este maximă în mai. Încetinirea creșterii lăstarilor se realizează în
ultima decadă din iunie.
În primele 30-40 de zile de la legare, fructele cre sc în volum căpătând forma și
dimensiunile normale. După încetinirea creșterii în volum are loc diferențierea țesuturilor și
acumularea miezului.
În condițiile țării noastre soiurile timpurii se ma turează în august, cele cu maturare
mijlocie în septembrie, iar cele târzii în octombri e.
Vigoarea . Nucul este o specie de vigoare mare. Pomii altoiț i au vigoare mai mică decât
cei din sămânță. De asemenea, pomii altoiți pe J.nigra au vigoare mai mică decât cei altoiți pe
J.regia .
Longevitatea . În zonele cele mai favorabile, nucul poate trăi 2 00-400 de ani. În țara
noastră nucii din sămânță trăiesc de regulă 100-150 ani, cei altoiți pe J.regia 60-80 de ani, iar cei
altoiți pe J.nigra 25-40 de ani.
Perioada de tinerețe durează 5-12 ani, creșterea și rodirea 12-40 ani, maximum de rodire
situându-se de la 40-80 de ani, iar perioada de dec lin apare după 80 de ani.
Precocitatea . Nucul obținut din sămânță produce fructe după 10- 15 ani, cei altoiți pe
J.regia după 6-8 ani, iar cei altoiți pe J.nigra după 5-6 ani. Există soiuri foarte precoce care
produc fructe după 2 ani (Jupânești, R 3/3, Ideal e tc.).
Potențialul productiv este influențat de vârsta pomilor, soi, portaltoi, agrotehnică. O
livadă intensivă cu 160 de pomi/ha, altoiți pe J.nigra a produs 1600 kg/ha la 10 și numai 800
kg/ha la 30 de ani, iar o plantație mixtă cu 40 de pomi/ha altoiți pe J.regia și 120 pomi altoiți pe
J.nigra au produs 1300 kg/ha în anul 10 și 3200 kg/ha în a nul 60 de la plantare.

Dron VASILE DANIEL Înființarea unei plantații
nucifere în vederea obținerii de profit
___________________________________________________ _________________________________
11
Pe pomii crescuți izolat, în țara noastră, s-au obț inut producții de 100-500 kg/pom
(V.C OCIU și colab., 1989).

1.4 PARTICULARITĂȚI TEHNOLOGICE

PRODUCEREA MATERIALULUI SĂDITOR . Nucul se înmulțește pe cale generativă (prin
sămânță) și pe cale vegetativă (prin altoire).
Nucul se înmulțește prin sămânță atunci când se urm ărește obținerea de masă lemnoasă
destinată industriei mobilei. Obținerea de pomi alt oiți la nuc se face mai greu decât la celelalte
specii. Altoirea în câmp dă rezultate numai în zone le în care temperatura medie din perioada
mai-septembrie depășește 18,5 C iar oscilațiile diurne să fie cât mai reduse (E.S CHNEIDERS ,
1941).
În zonele în care nu se realizează aceste condiții cum este și țara noastră, se recurge la
altoirea la masă, urmată de forțare. Această tehnol ogie cuprinde următoarele aspecte:
 producerea puieților portaltoi (la ghiveci sau în școala de puieți). Pomii trebui e să fie
de 1-2 ani, cu un diametru la colet de 8-20 mm;
 producerea ramurilor altoi (în plantații mamă elită). Ramurile altoi trebuie să aibă o
lungime de 60-100 cm și diametrul de 8-20 mm, cu mă duvă cât mai redusă (sub 1/3 din
diametru);
 pregătirea puieților portaltoi constă în scos de la stratificare, dezinfectare (T opsin
0,1%), fasonare (se scurtează pivotul la 20-25 cm ș i rădăcinile secundare la 2-3 mm), preforțarea
(10-15 zile în rumeguș dezinfectat cu Topsin 0,1%, la temperatura de 26-28 C și umiditatea
relativa a aerului 80-90%);
 pregătirea ramurilor altoi . Ramurile altoi păstrate la stratificat în nisip ( 0-5C) sau în
camere frigorifice la 1-2 C, în pungi de polietilenă, se scot de la păstrare și se dezinfectează la
fel ca portaltoii.
Altoirea propriu-zisă (în perioada 1.XII-1.IV) se face prin toate metode le cu ramură
detașată în lemn. Cele mai bune rezultate la altoir ea mecanizată se obțin prin aplicarea metodei
de altoire în scăriță sau omega, iar la altoirea ma nuală rezultate bune se obțin prin copulație
perfecționată, triangulație, despicătură.
Parafinarea la punctul de altoire, forțarea și căli rea se fac ca la vițele altoite.
Materialul astfel obținut se plantează în pepinieră la 90 cm între rânduri și 40-45 cm pe
rând. Altoirea în câmp, în pepinieră se face cu mug ur în fluier sau în fereastră și cu mugure în

Dron VASILE DANIEL Înființarea unei plantații
nucifere în vederea obținerii de profit
___________________________________________________ _________________________________
12
placaj, iar supraaltoirea se realizează cu ramură d etașată sub coajă. Pentru înmulțirea nucului
prin altoire se folosesc doi portaltoi:
1. Juglans regia – este compatibil cu toate soiurile cărora le impr imă o rezistență la
secetă și ger, potențial productiv ce crește odată cu vârsta. Este destul de sensibil la bolile
sistemului radicular ( Phytophtora cinamoni, Armillaria mellea, Agrobacter ium) și este tolerant
la virusul Cherry leaf roll . În țara noastră este un singur portaltoi omologat : Tg. Jiu
1(M.P OPESCU și colab., 1993).
2. Juglans nigra – pomii altoiți pe acest portaltoi prezintă următo arele avantaje : intră
repede pe rod; au o vigoare cu 5-20% mai mică; prod uctivitate ridicată; rezistență mai mare la
ger; fructele sunt mai mari și au mai mult miez. Pe lângă aceste avantaje, acest portaltoi prezintă
și unele dezavantaje cum sunt: compatibilitate la altoire mai redusă; po mii sunt mai sensibili la
secetă și mai pretențioși la sol; rezistență mai mi că la bolile sistemului radicular; la 25-30 de ani
majoritatea pomilor se usucă datorită sensibilități i la virusul Cherry leaf roll , care produce o
necroză liniară în zona de sudură dintre altoi și p ortaltoi.
1.5 Înființarea și întreținerea plantațiilor

Plantațiile de nuc sunt plantații de lungă durată, de aceea înainte de înființarea lor trebuie
făcute studii pe o perioadă lungă de timp (20-30 an i) în vederea stabilirii oportunității înființării
plantațiilor. Astfel, plantațiile de nuc se vor înf iința în bazinele de maximă favorabilitate pentru
nuc.
Sistemul radicular al nucului fiind sensibil la bol i impune înființarea de plantații pe
terenuri care nu au fost ocupate cu specii lemnoase sau care au fost defrișate în urmă cu 5-6 ani
și cultivate apoi cu plante furajere sau agricole. Cele mai bune premergătoare sunt
leguminoasele, apoi ierburile perene, cereale și pr ășitoare. La fertilizarea de bază orientativ
pentru condițiile din țara noastră se recomandă ca înainte de desfundare să se administreze 40-60
t/ha gunoi de grajd; 80-120 kg/ha P 2O5 și 120-150 kg/ha K 2O (V.C OCIU și colab., 1983).
Gunoiul de grajd se folosește mai eficient dacă se distribuie în benzi late de 2-3 m de-a
lungul viitoarelor rânduri de pomi înainte de desfu ndat.
Desfundatul se poate face pe toată suprafața sau în benzi de-a lungul rândului de 60-80
cm adâncime cu 2-3 luni înainte de plantat.
După desfundat urmează prelucrarea solului cu discu l greu și apoi nivelarea. Distanțele
de plantare sunt determinate de combinația soi-port altoi. Ele variază între 10-12 m între rânduri
și 8-12 m pe rând la pomii din soiurile cu fructifi care terminală și altoiți pe J.regia și 8-10 m

Dron VASILE DANIEL Înființarea unei plantații
nucifere în vederea obținerii de profit
___________________________________________________ _________________________________
13
între rânduri și 6-8 m pe rând la pomii altoiți pe J.nigra și la soiurile cu fructificarea laterală
altoiți pe J.regia (M.P OPESCU și colab., 1993).
Pichetarea în triunghi isoscel sau echilateral faci litează un regim de lumină mai bun.
Plantarea nucului se poate face atât toamna cât și primăvara timpuriu.
G.M IHĂIESCU (1967) precizează că prinderea este totală dacă se plantează primăvara
devreme, iar pomii se scot din pepinieră tot primăv ara aproape de momentul plantării.

CAPITOLUL II. SINTEZA PLANULUI DE AFACERI

Elaborarea unui plan de afaceri are în vedere întot deauna realizarea anumitor scopuri sau
obiective : Primul scop constă în determinarea prof itabilității.
Acest plan de afaceri va fi elaborat în scopul obți nerii unei finanțări nerambursabile acordate
micilor fermieri aplicând submăsura 6.1.
Documentare practică privind partea aplicativă a lu cării: informare asupra specificului activității;
documentare generală; întocmirea efectivă a planulu i de afaceri urmarind scopul propus, anume
proiect de investitii care se va realiza prin obtin erea unei finantari nerambursabile prin
submăsura 6.1.
Etapele elaborării planului de afaceri au fost:
 documentarea, culegerea de informații;
 planificarea propriu-zisă a activității firmei;
 redactarea efectivă a planului.

Titlul planului de afaceri: „Înființarea unei plantații nucifere în vederea obț inerii de profit”
Beneficiar: SC.NUTS.SRL
Număr de înregistrare la Registrul Comerțului: J30/300/2020
Cod unic de înregistrare: RO 3331675
Adresa sediu: Str. Valea Mare, nr. 217, com. Cămârzana, jud Satu Mare
Obiect de activitate conform COD CAEN 0125: Cultivarea arbustilor fructiferi,
capsunilor, nuciferilor si a altor pomi fructiferi Aceasta clasa include: -cultivarea arbustilor
fructiferi si a capsunilor -afine -agrise -capsuni -coacaze -kiwi -zmeura -alte fructe de tip:

Dron VASILE DANIEL Înființarea unei plantații
nucifere în vederea obținerii de profit
___________________________________________________ _________________________________
14
capsuni, fragi, mure, etc. -cultura fructelor pentr u seminte -cultivarea nuciferelor comestibile:
-alune -castane -fistic -migdale -nuci -alte nucife re -cultivarea altor pomi si arbusti fructiferi.

CAPITOLUL III. DESCRIEREA PROIECTULUI

3.1 Localizarea și descrierea zonei de amplasare
Înființarea plantației de nuci se va efectua în com una Cămârzana din Județul Satu Mare.
Comuna Cămârzana este așezată în partea de nord a j udețului Satu Mare.
Comuna Cămărzana este situată în partea de Nord-Est a județului Satu Mare, la o distanță de
25 km de orașul Negrești-Oaș, la capătul drumului j udețean DJ 109 K, respectiv 70 km față
de reședința de județ, municipiul Satu Mare.
Comuna Cămărzana se întinde pe o suprafață de aprox imativ 49 kmp și este străbătută de
cele trei văi mai importante: Valea Mare, Ceaslășul și Lecâncioara
Hotarele sunt în întregime convenționale și se înve cineaza la NE cu Ucraina, la S și SE cu
comuna Târșolț, la SV cu satul Aliceni și la V și N V cu comuna Turț.
Activitățile reprezentative ale zonei sunt agricult ura, pomicultura și zootehnia.
Activitățile economice principale sunt reprezentate de exploatarea și prelucrarea lemnului,
comerț și turism.
Beneficiile terenului ales sunt urmatoarele:
– sol fertil specific culturii nucului
– pantă înclinată ce beneficiază de căldura soarelui pentru o perioadă mai îndelungată de
timp
– dispune de rețea de apă si rețea de electricitate

Dron VASILE DANIEL Înființarea unei plantații
nucifere în vederea obținerii de profit
___________________________________________________ _________________________________
15

Fig. 3.1. Localizare teren din satelit ( www.earthg oogle.com )
3.2 Alegerea soiului

Soiul propus pentru această regiune trebuie să înde plinească anumite condiții atât în
privința solului cât și în privința dezvoltării rap ide și intrării pe rod. Așadar, am ales
pentru plantație soiul Jupânești (fig1.2) întrucât acesta prezintă însușirea de a se dezvolta
foarte repede in zona dealurilor specifice zonei.

Dron VASILE DANIEL Înființarea unei plantații
nucifere în vederea obținerii de profit
___________________________________________________ _________________________________
16
Fig 3.2. Fructe de Jupânești

La înființarea plantației nu s-a decurs la înmulțir ea sexuată deoarece prezintă numeroase
dezavantaje:
– pomii intră foarte târziu pe rod;
– calitatea inferioară a fructelor, respectiv forma și mărimea;
– neomogenitatea pomilor în plantație.
Înmulțirea prin semințe este specifică numai pentru obținerea portaltoilor și a nucilor
destinați producției de lemn.
Ca atare, înmulțirea asexuată a fost foarte indicat ă la această plantație întrucât prezintă
următoarele avantaje:
– imprimă uniformitate în plantație;
– intră pe rod la 4 – 5 ani;
– pomii au talie mai mică, densitatea plantațiilor putând fi mult mai mare;
– se obțin fructe de calitate buna;
Dezavantajele acestui sistem sunt:
– au o durată de viață mai scurtă;
– obținerea materialului săditor este costisitoare;
– se transmit ușor bolile virotice.
3.3 Alegerea portaltoiului

Pentru înființarea plantației am folosit două tipur i de portaltoi și anume:
Juglans regia L., a fost un portaltoi utilizat cu aproximativ cincizeci de ani in urmă
(Germain E., 1989). Este compatibil cu toate soiuri le. Cu toate acestea prezintă si un
dezavantaj și anume că este sensibil la Phytophtora și Armillaria. Este una dintre singurele
specii care acceptă virusul "Cherry Leaf Roll".
Un alt portaltoi omologat în România din Junglans regia L. pe care l-am folosit la
înființarea plantației este Tg. Jiu-1. Acest tip de portaltoi prezintă rezintență bună la
bacterioză (Xanthomonas campestris pv. juglandis), antracnoză (Gnomonia leptostyla), ger și
secetă (rezistă bine la temperaturi de până la -31ș C). Are compatibilitate bună la altoire cu
soiurile de nuci alese pentru plantație. Are vigoar e mare de creștere în primii ani după ce se
plantează, după care prezintă însușirea de a se tem pera odată cu intrarea pe rod a pomilor.
Pomii altoiți pe acest portaltoi au vigoare mijloci e.

Dron VASILE DANIEL Înființarea unei plantații
nucifere în vederea obținerii de profit
___________________________________________________ _________________________________
17
3.4 Pregatirea terenului

Pentru plantare, pregătirea terenului a constat în defrișare, desfundat, nivelare, fertilizare,
parcelare, pichetat și plantarea propiu-zisă.
3.5 Defrișarea

A constat în îndepărtarea totală a vegetației lemn oase forestiere de pe toată suprafață, fără
a fi urmată de regenerarea acesteia, incluzând scoa terea și îndepărtarea cioatelor arborilor și
arbuștilor. Lucrarea de defrișare s-a executat cu a jutorul tractoarelor grele dotate cu instalații
speciale pentru extirparea totală a rădăcinilor gro ase și adunatul lor.
3.6 Desfundatul

Asigură afânarea structurilor inferioare mai compa cte și impermeabile și todată cu
această lucrare s-au încorporat îngrășămintele orga nice în adâncime. Adâncimea de
desfundare s-a facut la 60 cm. Desfundatul s-a exec utat mecanizat cu ajutorul plugurilor și
tractoarelor speciale pentru plantațiile intensive. Perioada de executare a lucrărilor de
desfundare a fost în lunile iunie-august. Perioada de desfundare asigură așezarea solului și
acumularea unei umidități corespunzătoare din ploi, precum și executarea în condiții optime
a celorlalte lucrări viitoare plantării (nivelarea, pichetarea, executarea gropilor).
3.7 Nivelarea

Înainte de pichetare și plantarea propriu-zisă, s- a executat lucrarea de nivelare de
suprafață, prin care s-au eliminat denivelările rez ultate în urma desfundării, inclusiv a
șanțului de la ultima brazdă a plugului. Lucrarea s -a executat cu discul. Această lucrare cu
cât este mai bine executată, cu atât mai ușor se vo r face pichetarea, alinierea pomilor pe rând
și lucrările ulterioare de exploatare a plantației. La această lucrare se evită mișcarea unui
volum mare de sol.
3.8 Fertilizarea

Îmbunătățirea stării de aprovizionare cu fosfor și potasiu pe toată adâncimea de
răspândire a sistemului radicular s-a realizat prin administrarea unor cantități
corespunzătoare de îngrășăminte, o dată cu desfunda tul (pe baza unui studiu agro-chimic
realizat).

Dron VASILE DANIEL Înființarea unei plantații
nucifere în vederea obținerii de profit
___________________________________________________ _________________________________
18
Fertilizarea cu îngrășăminte organice și minerale s-a aplicat pe întreaga suprafață la
înființarea plantației și la fiecare groapă pentru pomii plantați. La 1 ha am administrat 60
tone gunoi de grajd, 700 kg superfosfat și sare pot asică. Cantitatea de îngrășăminte chimice,
organice și amendamente am împrăștiat-o pe terenul nivelat pe toată suprafața și am
încorporat-o în sol la lucrarea de desfundare.
3.9 Parcelarea terenului

Pentru ușurarea lucrărilor de întreținere din plan tație, a recoltării și transportului
fructelor, terenul l-am împarțit în parcele. Parcel ele sunt necesare la suprafețele de peste 5 ha
deci, în consecință, și la plantația înființată a n ecesitat parcelarea terenului. La plantare,
lungimea rândurilor de pomi am orientat-o pe direcț ia nord-sud pentru a asigura o cantitate
mare de lumină pe tot timpul zilei, întregii planta ții și pentru a evita fenomenul de umbrire.

Forma parcelei este dreptunghiulară iar lățimea re prezintă aproximativ jumătate din
lungimea acesteia. În vederea transportului fructel or am amenajat drumuri perpendiculare pe
lungimea parcelelor. La parcelarea terenului am avu t în vedere și stabilirea locurilor unde se
va depozita producția și anume construcții de produ cție. O dată cu parcelarea terenului, s-a
pus ideea împrejmuirii plantației dar, am ajuns la concluzia că cel mai bine această lucrare sa
fie executată atunci când plantația intră pe rod ad ică din anul 5, pentru a reduce într-un mod
evident cheltuielile.
3.10 Pichetarea terenului

Constă în marcarea pe teren a locului unde se plan tează fiecare pom iar direcția
rândurilor este paralelă cu latura lungă a parcelei , pe direcția Nord-Sud. După marcarea
primului rând, pe toată lungimea lui, considerat li nie de bază, am marcat cu țăruși capetele
rândurilor următoare la distanța stabilită. Pentru alinierea picheților am folosit jaloane înalte
de 1.5-2.0 m, vizibile de la distanță pentru a tras a liniile care încadrează terenul în forma de
dreptunghi care o are. Locul fiecărui pom s-a deter minat prin întinderea unei sârme marcate
între picheții din capătul rândului, și s-a fixat c u un țăruș, la distanța stabilită. La plantarea
pomilor am întins din nou aceeași sârmă gradată, pe ntru a determina locul fiecărui pom.
Sistemul de pichetat ales este de formă dreptunghiu lară.
Pentru executarea unui pichetat am avut nevoie de:
• jaloane de 2 metri vopsite cu roșu și alb, penr u o vizibilitate bună;
• ruleta de 50 metri lungime;

Dron VASILE DANIEL Înființarea unei plantații
nucifere în vederea obținerii de profit
___________________________________________________ _________________________________
19
• sârmă cu noduri marcată din metru în metru de a proximativ 50 metri lungime;
• picheți, sârmă, țăruși (0,5 metri lungime);
• triunghi compas cu deschidere reglabilă.
Pichetatul a început cu jalonarea laturii lungi, l uându-se ca aliniament fix drumul din
mijlocul plantației.
Plantarea puieților
3.11 Epoca de plantare

Cele mai bune rezultate dau plantările de toamnă, î ncepând cu 15 octombrie și până la
venirea primului îngheț, deoarece până în primăvară rădăcinile pomilor realizează un contact
strâns cu pământul, rănile se vindecă, uneori emit rădăcini noi, iar în groapă se acumulează
umiditate care se păstrează și în perioadele mai se cetoase din timpul primăverii. Pomii
pornesc în vegetație cu 10-15 zile mai devreme decâ t cei plantați primăvara și realizează
creșteri mai mari cu 20-30%.
Plantarea de toamnă prezintă o serie de avantaje. Ploile de toamnă asigură umiditatea
necesară și un contact bun al radacinilor cu solul. Pomii plantați din toamnă beneficiază de
toată durata perioadei de vegetatie, acumulează suf iciente substanțe de rezervă în ramuri și
suportă cu ușurință gerurile din iarna următoare. C a urmare a acestor avantaje la plantarea de
toamnă se obține un procent mare de prindere.
3.12 Săpatul gropilor

Săpatul gropilor s-a făcut în ziua plantării, deoa rece nu se pierde umezeala acumulată în
sol, cu dimensiunile de 50 / 50 / 60 cm. După săpar ea gropilor s-a tras 2/3 din pământ
(pământul scos la săparea gropilor) în groapa de pl antare, după aceea s-a adăugat gunoiul de
grajd bine fermentat. Cantitatea de îngrășăminte or ganice aplicată a fost de 15-20 kg gunoi
de grajd bine fermentat sau 8-10 kg mraniță pentru fiecare groapă, și câte 150-200 g
superfosfat și sare potasică, care s-a amestecat cu pământul de plantare la fiecare pom.
Gropile s-au executat mecanic cu burghiul.
3.13 Pregătirea materialului săditor

Plantarea trebuie să se realizeze cât mai operativ , pentru a se evita deshidratarea.

Dron VASILE DANIEL Înființarea unei plantații
nucifere în vederea obținerii de profit
___________________________________________________ _________________________________
20
Trebuie multă atenție la transportul, manipularea și plantarea pomilor, pentru a nu
vătăma mugurii, în special din zona de proiecție a coroanei(50 – 80 cm). Materialul săditor
folosit la plantare a fost cel certificat.
3.14 Fasonarea

La plantare rădăcinile pomilor s-au fasonat prin s curtare, și anume, eliminarea celor
rupte, rănite și mucegăite. Rădăcinile principale t rebuie sa fie cât mai lungi. Rădăcinile
secundare s-au scurtat cu cca 1/3 din lungime iar c ele subțiri la 1-2 cm sau de multe ori au
rămas intacte. Tăierile s-au executat perpendicular pe axul rădăcinilor pentru a provoca răni
cât mai mici.
3.15 Mocirlirea

După fasonare, pomii s-au mocirlit cu un amestec d e apă, pământ galben și bălegar
proaspăt de vită (3 părți pământ, 2 părți balegă de vită și apă până se obține o pastă de
consistența smântânii). Mocirlirea asigură o mai bu nă aderență a particulelor de pământ în
jurul rădăcinilor pentru a menține o umiditate mai ridicată în zona rădăcinilor.
3.16 Tehnica de plantare

Pomii trebuie plantați cu punctul de altoire la ni velul solului, așezându-se pe un mușuroi
de pământ, făcut în mijlocul gropii de plantare. Pl antatul pomilor s-a făcut de către o echipă
formată, din două persoane. Una a fixat și a ținut pomul în poziție verticală în mijlocul gropii
de plantare și la adâncimea corespunzătoare iar cea laltă a tras pământ provenit din stratul
fertil al solului, bine marunțit și reavăn în jurul rădăcinilor. Se scutură ușor pomul, ca
pământul să pătrundă printre rădăcini, astfel încât să nu existe spații goale. După ce s-au
acoperit rădăcinile cu un strat de 5-10 cm de pămân t, s-a tasat uniform pământul în jurul
pomului, începând de la marginea gropii spre interi or. Tasarea s-a făcut prin călcarea cu
piciorul (cu cizma), de 2-3 ori până când se termin ă plantarea.
Pe fundul gropii și în amestec cu solul din groapă se administrează 20-30 kg gunoi de grajd
fermentat. Pe timp secetos, în special primăvara, p omii plantați se udă cu 15-20 litri de apă.
Capitolul IV. PREZENTAREA PROIECTULUI

Dron VASILE DANIEL Înființarea unei plantații
nucifere în vederea obținerii de profit
___________________________________________________ _________________________________
21
4.1 Obiectivele Proiectului

Pentru îndeplinirea obiectivelor specifice ale proi ectului, SC.NUTS.SRL îsi propune :
1. Obținerea unui profit de minim 20% din valoarea pri mei tranșe dupa 3 ani de la plantare
2. Creșterea numarului de clienți
3. Construirea unei hale pentru depozitare
4. Obținerea unui contract cu un supermarket
Obiectivul general al proiectului este ca prin dezv oltarea SC.NUTS.SRL să se contribuie la
dezvoltarea regională, consolidarea și dezvoltarea durabilă a sectorului pomicol din regiunea
de nord-vest.
Creșterea productivității societății se va asigura prin dezvoltarea pe verticală a activitații,
respectiv diversificarea producției a nucilor în di ferite sectoare: sectorul alimentelor, sectorul
medical, sectorul bauturilor alcoolice, urmând a-și adauga astfel în portofoliu noi produse, în
conformitate cu standardele UE.
Piața pe care va acționa SC.NUTS.SRL în urma implem entării prezentului proiect, și anume
producția de nucifere, este o piață în plină dezvol tare, cu un potențial de creștere considerabil
și caracterizată printr-o cerere mare și în continu ă creștere.
Tabel 4.1 Calculul valorii sprijinului pornind de l a dimensiunea economică a exploatațiilor
agricole

Dron VASILE DANIEL Înființarea unei plantații
nucifere în vederea obținerii de profit
___________________________________________________ _________________________________
22
Tabel 4.2 Descrierea principiilor de selecție îndep linite

4.2 Modalitatea de gestionare a planului de afaceri

Scurta descriere a derulării pașilor implementării planului de afaceri: Achiziționarea puieților
(100buc/ha), construirea unei hale metalice de 200m2 , achiziționarea sistemului de ferti-irigare,
securizarea plantației (gard+camere de supraveghere )
Durata de implementare a planului de afaceri: 4 ani
4.3 Detalierea îndeplinirii obiectivelor obliga torii solicitate pentru
implementarea corectă a planului de afaceri
Creșterea performanțelor economice ale exploatației , prin comercializarea producției proprii în
procent de cel puțin 20% din valoarea primei tranșe . Acest lucru se va realiza prin vânzarea a 10t
de nuci.
UAT-ul/urile în care se vor stabili: domiciliul, se diul social și locul de munca( dacă este cazul):
Domiciliul: Str. Rândunelelor, nr 27/A, com. Botiz, jud. Satu Mare , Sediul: Str. Valea Mare, nr
217, com. Cămârzana, jud. Satu Mare

Dron VASILE DANIEL Înființarea unei plantații
nucifere în vederea obținerii de profit
___________________________________________________ _________________________________
23

4.3 Tabel detalierea îndeplinirii obiectivelor obli gatorii solicitate pentru implementarea
corectă a planului de afaceri

4.4 Detalierea îndeplinirii obiectivelor propuse de solicitant pentru
implementarea corectă a planului de afaceri

Descrierea fluxul tehnologic, activității si tehnol ogiei aplicate în cadrul proiectului
Pentru plantarea puieților vom începe prin a săpa g ropi (80x80cm) la o distanță de 10x10m.
Întreținerea solului . Ogorul negru sau cultivat cu plante agroalimentar e sau
îngrășăminte verzi este cel mai bun sistem de între ținere în plantațiile tinere de nuc. Culturile
intercalate nu trebuie să concureze pomii pentru hr ană și apă iar solul se va menține ca ogor
lucrat pe o bandă de 2 m de-a lungul rândului. După intrarea pe rod, pe solurile plane sau cu
pantă mică se poate menține ogorul negru sau combin at cu îngrășăminte verzi. Pe terenurile în
pantă și în zonele cu suficiente precipitații teren ul se poate menține înierbat parțial, provizoriu
sau total.
Fertilizarea . Dacă fertilizarea de bază s-a făcut corect necesa rul de P și K este asigurat
până la intrarea pomilor pe rod. În caz contrar în toamna anilor 3-4 se completează doza optimă
printr-o fertilizare suplimentară. Azotul este nece sar din primii ani de la plantare când fiecărui
pom trebuie să i se administreze câte 100 g N s.a. Până la intrarea pe rod cantitatea de N trebuie
să crească anual cu câte 100 g N s.a. pe pom, admin istrat sub proiecția coroanei. După intrarea
pe rod doza de N va fi de 100-150 kg s.a./ha admini strat fazial: 2/3 la sfârșitul lunii martie și 1/3
la începutul lunii iunie.

Dron VASILE DANIEL Înființarea unei plantații
nucifere în vederea obținerii de profit
___________________________________________________ _________________________________
24
Pomii reacționează bine și la fertilizări foliare c u microelemente pe bază de Ca, Bo, Zn,
Mg. Pe terenurile mai sărace în P și K se pot admin istra toamna din 3 în 3 ani, sub coroana
fiecărui pom 2-3 kg superfosfat și 1-2 kg sare pota sică.
Irigarea . În zonele în care în perioada de vegetație cad ma i puțin de 100 l/m2 precipitații
irigarea este obligatorie. La pomii tineri se fac 1 -2 udări cu norme de 300-400 m3/ha, iar la pomii
maturi cu 1500-2000 m3/ha. Apa se poate administra prin udare mecanizată sau pe brazde.
Tăierile la nuc
Tăieri de formare a coroanei . Formele de coroană indicate pentru cultura nuculu i sunt:
vasul ameliorat, vasul întârziat și piramida Leader cu 5-7 șarpante. Pentru conducerea pomilor
sub formă de vas întârziat în anul I după plantare aceștia se scurtează la 1,2-1,3 m deasupra unui
mugure stipelar. Varga la plantare prezintă pe supr afața ei muguri dispuși în serie unul sub
celălalt. Primii 3-4 muguri principali din partea d e sus a vergii se îndepărtează pentru a favoriza
creșterea lăstarilor din muguri situați sub aceștia care formează unghiuri de inserție mai mari.
În perioada de vegetație la sfârșitul lunii mai înc eputul lunii iunie, din lăstarii care apar se
aleg trei prin care se vor forma cele trei șarpante la vas. Ceilalți lăstari situați între cei aleși s e
ciupesc.
În primăvara anului al doilea în martie-aprilie, se echilibrează șarpantele tăindu-le la
același nivel, deasupra unui mugure exterior. De re gulă planul de scurtare al șarpantelor va fi
astfel stabilit încât din lungimea acestora să se î ndepărteze maximum 1/3, iar intervenția de
tăiere se va face într-o porțiune de lemn matur. Ce lelalte ramuri se suprimă de la inel.
Dacă unghiurile de inserție sub care au crescut șar pantele sunt prea mari sau prea mici,
acestea se corectează prin înclinări sau dresări al e șarpantelor.
În primăvara anului al treilea, șarpantele alese se scurtează la 80-100 cm pentru
proiectarea primei subșarpante iar la sfârșitul lun ii mai se aleg lăstarii de prelungire care se
îndepărtează.
Scurtarea șarpantelor la cca. 80 cm se va face și î n primăvara anilor IV și V pentru
obținerea a încă două subșarpante pentru definitiva rea coroanei.
Pentru conducerea pomilor sub formă de piramidă nee tajată aceștia se scurtează în anul I
la 1,2-1,3 m deasupra unui mugure stipelar.
În perioada de vegetație, la sfârșitul lunii mai se aleg trei lăstari, doi pentru primele două
șarpante și al treilea pentru prelungirea axului. C eilalți lăstari situați pe trunchi sau între cei al eși
se îndepărtează.
În primăvara anului al II-lea, după reglarea unghiu rilor de inserție la primele două
șarpante se scurtează prelungirea axului la 30-40 c m deasupra ultimei șarpante. În mai se aleg

Dron VASILE DANIEL Înființarea unei plantații
nucifere în vederea obținerii de profit
___________________________________________________ _________________________________
25
doi lăstari, unul pentru șarpanta a treia și unul p entru prelungirea axului. Această tehnică se
continuă și în anii următori până la obținerea unui număr de 5-7 șarpante.
Începând cu anul al III-lea se vor scurta în fiecar e primăvară șarpantele pentru formarea
de subșarpante în număr de trei pe primele două res pectiv două pentru următoarele 3-5.
În felul acesta nucul va crește într-o coroană care va beneficia de o iluminare
corespunzătoare pentru toate ramurile de rod și toa te fructele, producțiile obținute mărindu-se
considerabil.
Tăierile de întreținere și rodire constau în eliminarea ramurilor lacome, a celor
concurente și cu poziții necorespunzătoare, a celor care împiedică pătrunderea luminii în
interiorul coroanei. De asemenea, se fac tăieri de reducție în ramurile de semischelet îmbătrânite,
în vederea stimulării de creșteri noi cu potențial productiv mai ridicat.
Nucul este o specie foarte sensibilă la tăieri. De aceea tăierile din perioada de repaus se
vor face numai atunci când pericolul apariției de t emperaturi negative a scăzut. Cele mai bune
rezultate se obțin când tăierea se face la sfârșitu l lunii martie sau începutul lunii aprilie, în
funcție de mersul vremii. Tăierile executate prea d evreme au repercusiuni negative asupra
pomului. Vindecarea rănilor produse cu ocazia tăier ilor se face greu la ramurile mai groase de 2-
3 cm. De aceea rănile mai mari de aceste dimensiuni se vor proteja cu vopsea în ulei sau mastic.
Experiența efectuată la Stațiunea didactică și expe rimentală Țimburești, de către
M.P OPESCU și I.G ODEANU , au condus la concluzia că efectul tăierilor la nu c este dependent de
momentul aplicării lor, poziția suprafețelor rănite , diametrul rănilor și protejarea lor. Rezultatele
cele mai bune au fost obținute secționând ramuri cu diametrul de 2-5 cm cu poziție verticală sau
oblică, în momentul intrării în vegetație și cu pro tejarea suprafețelor rănite.
Reîntinerirea nucilor bătrâni . Nucul are o mare putere de regenerare naturală. S unt
frecvente cazurile de nuci prăbușiți la bătrânețe l a care apar și se dezvoltă de la bază lăstari
viguroși. Această proprietate a nucului trebuie val orificată. Tăierile de reîntinerire se fac la
sfârșitul perioadei de rodire când ramurile de semi schelet au îmbătrânit și constau în tăieri de
reducție în lemn de 3-5 ani. Se recomandă evitarea suprimării ramurilor mai groase de 8-10 cm
și protejarea rănilor care apar în urma tăierilor.
Combaterea bolilor și dăunătorilor . Bolile cele mai păgubitoare pentru nuc sunt:
bacterioza nucului ( Xanthomona juglandis ), antracnoza ( Gnomonia leptostyla ) care atacă lăstarii,
frunzele, florile și fructele.
În vederea combaterii acestor boli se recomandă str opiri în perioada de vegetație cu
zeamă bordeleză 0,5-1% și Dithane M-45 0,1%. În per ioada de repaus se pot aplica tratamente
cu zeamă bordeleză 2%.

Dron VASILE DANIEL Înființarea unei plantații
nucifere în vederea obținerii de profit
___________________________________________________ _________________________________
26
Bolile sistemului radicular ( Phytophtora cinamoni, Armilaria mellea și Agrobacterium
tumefaciens ) care pot duce la uscarea pomilor se combat prin m ăsuri profilactice și utilizarea
unor portaltoi rezistenți.
Dăunătorii problemă ai nucului sunt: viermele nucil or (Carpocapsa amplona ), păduchii
țestoși ( Eulecanium corni ), păduchii de frunze ( Callaphis juglansis și Cronophis juglandicola ),
omizile defoliatoare ( Operoptera brumata, Hiphontria curea ), acarienii ( Aceria trestiota ).
Pentru combaterea lor se aplică insecticide și acar icide specifice la momentele indicate de
stațiile de prognoză și avertizare.
Recoltarea și valorificarea nucilor. Recoltarea nucilor se face în funcție de modul de
valorificare. Pentru dulceață de nuci verzi, recolt area se face când fructele au 1,5-2,0 cm în
diametru. Pentru lichior, nucile se recoltează înai nte de întărirea endocarpului iar pentru sămânță
când epicarpul crapă.
În condițiile țării noastre recoltarea se realizeaz ă în trei reprize: prima când se recoltează
circa 5-6% din producție adunându-se fructele ataca te de boli și dăunători care se maturează mai
repede. În a doua repriză se recoltează 70-80% din producție. În vederea stabilirii momentului
optim de cules, după ce pe majoritatea fructelor ap ar crăpături în zona punctului stilar se
recoltează din 2 în 2 zile câte 100 fructe care se țin 24 de ore în apă. Dacă după acest timp la 90-
95% din fructe epicarpul se îndepărtează ușor recol tarea poate începe. Cea de-a treia recoltare și
ultima se face la cca. 2 săptămâni după a 2-a când se adună cca. 10-15% din fructe care încă nu
erau mature. Recoltarea se face manual sau mecaniza t. Recoltarea manuală se face prin scuturare
cu prăjina sau cu funia. În acest scop de axul pomu lui se leagă un lemn gros care să depășească
înălțimea pomului de vârful căruia se leagă o funie groasă cu care se lovesc ramurile de jur
împrejur.
Recoltarea mecanizată se face cu vibratoare special e care scutură fiecare șarpantă.
Adunatul nucilor se face manual sau mecanic. După a dunat nucile se separă. Cele
nedecojite se încarcă în lăzi grătar și se introduc în camere închise ermetic într-o atmosferă de
1% etilen la temperatura de 21-27 C unde se țin 12 ore. În lipsa acestor posibilități nucile
nedecojite se introduc în saci, se udă bine cu apă rece din oră în oră, timp de 12-24 ore. Imediat
după decojire fructele se spală în bazine speciale, se usucă până se reduce umiditatea de la 30-
40% la 5-8%. Uscarea se face pe stelaje în locuri f oarte bine aerisite în straturi de 8-10 cm
lopătate de mai multe ori pe zi. După uscare nucile se sortează și se albesc.
Pentru cantități mai mici albirea se face astfel: s e dizolvă separat 6 kg hipoclorit de calciu
și 3,5 kg carbonat de sodiu în câte 10-15 l apă. Se toarnă apoi soluția de carbonat peste cea de
hipoclorit și se completează cu apă până la 100 l. Se agită bine și se lasă la decantat 48 de ore. Se

Dron VASILE DANIEL Înființarea unei plantații
nucifere în vederea obținerii de profit
___________________________________________________ _________________________________
27
separă apoi soluția limpede. Într-un vas de lemn se introduc nucile uscate (cu maxim 8-10%
umiditate). Peste ele se toarnă soluție până le aco peră complet. Se agită cu un băț timp de 3-5
minute. Dacă nu se obține o albire bună, la fiecare 20 l de soluție se adaugă 0,5 l oțet și se mai
agită 1-2 minute. Nucile se scot și se usucă din no u, fără a le spăla. Cu 100 l soluție se pot albi
300-400 kg nuci (V.C OCIU și colab., 1983).
La umiditate de 5-8% fructele se pot păstra un an î n locuri aerisite și cu temperatura sub
10C și 2-3 ani la o temperatură de 0 C.

4.4 Tabel detaliere obiective

4.5 Graficul de timp pentru realizarea obiectivelor și etapelor

Grafic de eșalonare a investiției exprimat valoric pe luni și activități ținând cont de următoarele:
pentru sectorul vegetal și zootehnic perioada de imp lementare și termenul de depunere a
solicitării pentru ce-a de-a doua tranșă de plată n u va depăși 33 luni de la data semnării
contractului de finanțare, iar pentru investițiile realizate în sectorul pomicol termenul de
depunere a celei de-a doua tranșă de plată nu va de păși 57 luni de la data semnării contractului
de finanțare.

Dron VASILE DANIEL Înființarea unei plantații
nucifere în vederea obținerii de profit
___________________________________________________ _________________________________
28
Graficul de timp trebuie să reflecte menținerea cri teriilor de eligibilitate și selecție pe tot
parcursul implementării planului de afaceri, prin u rmare, dimensiunea SO a exploatației nu poate
să scadă sub dimensiunea cu care exploatația a bene ficiat de sprijin, iar în structura culturilor,
cultura/grupa de animale cu pondere SO majoritară t rebuie să rămână majoritară pe tot parcursul
implementării planului de afaceri. De asemenea, cri teriile de selecție pentru care s-a primit
sprijin, trebuie să fie menținute, respectiv: cultu ra majoritară care a primit punctaj pentru:
principiul sectorului prioritar și/sau potențial ag ricol, menținerea exploatațiilor preluate integral,
structura soiurilor/raselor autohtone.
Tabel 4.5 Durata de realizare prognozată (detaliat pe luni) și etape principale.
Acti
vitat
i
(lun
a 1
este
aug
ust) Anul I Anul II Anul III
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1
0 1
1 1
2 1
3 1
4 1
5 1
6 1
7 1
8 1
9 2
0 2
1 2
2 2
3 2
4 2
5 2
6 2
7 2
8 2
9 3
0 3
1 3
2 3
3 3
4 3
5 3
6
Ach
iziti
onar
e
gard
si
imp
rej
mui
rea
tere
nulu
i
Ach
iziti
onar
e
puie
tilor

Plan
tare
a
puie
tilor
Ingr
ijire
a
plan
tatie
i
Ach
iziti
onar
e
mat

Dron VASILE DANIEL Înființarea unei plantații
nucifere în vederea obținerii de profit
___________________________________________________ _________________________________
29
erial
e
core
spu
nzat
oare
hale
i
Cau
tare
a
echi
pei
pent
ru
con
stru
ctia
hale
i si
con
strui
rea
ei
Ach
iziti
onar
e
siste
m
ferti
–
irig
are
si
inst
alar
ea
lui
Cau
tare
a
uno
r
opo
rtun
itati
pe
piat
a de
desf
acer
e
Neg
ocie
rea
si
reali
zare
a

Dron VASILE DANIEL Înființarea unei plantații
nucifere în vederea obținerii de profit
___________________________________________________ _________________________________
30
uno
r
cont
ract
e cu
firm
a de
desf
acer
e
Van
zare
a
pro
duct
iei
Inve
stire
a
veni
tulu
i in
mec
aniz
area
mun
cii
Mo
dern
izar
ea
cu
utila
je
de
ulti
ma
ora
Div
ersif
icar
ea
pro
dus
elor
finit
e

Anul IV Anul V
37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60

Dron VASILE DANIEL Înființarea unei plantații
nucifere în vederea obținerii de profit
___________________________________________________ _________________________________
31

Tabel 4.6 Tabel obiective

4.6 Evaluarea principalelor riscuri

1. Riscul de calamități naturale – Asigurarea plant ației în cazul calamităților și folosirea plasei
anti-grindină
2. Riscul unei piețe de desfacere precare – Alegere a unei metode de promovare a produsului,
căutarea mai multor oferte, oferirea de mostre grat uite pentru a promova calitatea produsului
3. Riscul puieților de a nu intra pe rod – Efectuar ea unui studiu pedologic pentru a vedea ce soi
este favorabil solului
4. Riscul în care firma care construiește hala să n u fie serioasa – consultarea recenziilor
respectivei firme
5. Nerespectarea termenelor și a cantităților din c ontractul de livrare – Stabilirea unor termeni
favorabili pentru plantația de nucifere
6. Riscul neîndeplinirii criteriilor legate de înce perea implementării planului de afaceri în termen
de nouă luni de la momentul contactării;
7. Riscul gestionării afacerii agricole dintr-o loc alitate aflată la distanță față de exploatație, cee a
ce afectează capacitatea fermierului de a o gestion a adecvat;

Dron VASILE DANIEL Înființarea unei plantații
nucifere în vederea obținerii de profit
___________________________________________________ _________________________________
32
8. Riscul de a nu îndeplinii obiectivele suplimenta re propuse de solicitant prin acțiunile stabilite
în prezentul plan de afaceri;
9. Riscul înlocuirii persoanei responsabile cu gest ionarea, beneficiile și deciziile de risc financiar
în cazul în care un solicitant care are statut de p ersoană juridică cu mai mulți acționari și unde un
tânăr fermier, trebuie să aibă un control efectiv p e întreaga durată a angajamentului în ceea ce
privește deciziile referitoare la gestionare, la be neficii și la riscurile financiare.
Tabel 4.7 PROGNOZA VENITURILOR, CHELTUIELILOR, REZU LTATELOR
FINANCIARE LA NIVEL DE EXPLOATAȚIE – EXCLUZÂND SUME LE DE SPRIJIN
ACORDATE PRIN SUBMASURA 6.1

Tabel 4.8
Puncte tari Puncte slabe Amenințări Oportunități
– Fertilitatea solului
-Amplasarea plantației
-Existența facilităților
necesare
-Plantația este
amplasată pe o pantă
inclinată cu expoziție
bună la soare -Dimensiunea
plantației relative
mica
– Infrastructură
precară – Micii fermieri din
zonă – Piața de desfacere în
continuă creștere
– Supermerket-urile
sunt în căutare de
contracte noi

Capitolul V. Concluzii

În urma studiilor făcute s-a dovedit ca înființarea unei plantații de nuci reprezintă o
soluție pentru viitor favorabilă creșterii populați ei, crește și cererea pentru consumul de nuci.
Investiția a fost considerată una rentabilă deoarec e costul privind obținerea producției este unul

Dron VASILE DANIEL Înființarea unei plantații
nucifere în vederea obținerii de profit
___________________________________________________ _________________________________
33
redus, de aproimativ 2000 euro/ha, motiv pentru car e aceasta se poate recupera într-un timp
scurt, în timp ce durata de exploatare depășește 25 de ani.
Producțiile de nuci la nivel global nu reușesc sa a copere întreg necesarul de consum, iar
potențialul producției din țara noastră depășește 5 miliarde euro/an. Nu există în acest moment
altă cultură pomicolă la fel de profitabilă, deoare ce volumul lucrărilor agrotehnice este foarte
mic iar prețul de vânzare este superior altor tipur i de fructe produse în țara noastră.
Nucile sunt destinate atât pentru consum cât și uti lizat în industria farmaceuticelor, și a
cosmeticilor, datorită uleiului ce deține diferite proprietați benefice organismului.
Mecanizarea cu ajutorul utilajelor, scade efortul și munca fizică, care presupune
cheltuieli mari, începand cu procesul de recoltare până la cel de depozitare a miezului. Cu toate
că investiția inițială în utilaje este considerabil ă, aceasta se poate amortiza în timp, scutind
investitorul de cheltuilele pentru angajații sezoni eri. Utilajele ajută la o mai rapidă executare a
lucrărilor, în comparație cu munca fizică, ce îngre unează procesul de recoltare, și mai ales de
decojire.

Avantaje la înființarea plantației:
– prețul pentru înființarea plantației a fost de 1 3400 euro la cele hectare;
– rodește dupa primii 5 ani de la plantare;
– costul unui puiet este între 20 și 25 de euro;
– se pot obține anual 4-6 tone de nuci la hectar, în funcție de anumiți factori climatici;
– costurile de întreținere pentru un hectar ajung la 1.000 de euro/an la un hectar;
– pe piață există un deficit de miez de nucă, cere rea fiind, în prezent, mai mare decât
oferta;
– nucile pot fi comercializate pe piața internă și pe piața externă, deasemenea;
– profitul poate ajunge la 9.000 de euro/hectar, î n decursul unui an, în funcție, bineînțeles
de factorii climatici din decursul anului respectiv ;
– nucul nu este pretențios, nu necesită condiții c limatice speciale;
– nucile nu îngheață la temperaturi minime;
– fructele pot fi păstrate și consumate timp de pâ nă la 2 ani de la recoltare;
– nucul este foarte longeviv, trăind aproximativ 8 0-100 de ani.

Dezavantaje la înființarea plantației:
– intrarea mai târzie pe rod decât a altor specii pomicole (la 4-5 ani de la plantare) și
astfel, plantația stagnează financiar, înregistrând u-se cheltuielile doar pentru întrețirea plantației ;

Dron VASILE DANIEL Înființarea unei plantații
nucifere în vederea obținerii de profit
___________________________________________________ _________________________________
34
– atacul bolilor specifice (bacterioza și antracno za), care sunt tot mai greu de combătut,
presupune procurarea de mașini de stropit speciale care au un preț de cost foarte ridicat;
– recoltarea și condiționarea nucilor se face cu m așini specializate, care se pot procura de
asemenea la un preț de cost foarte ridicat, iar met odele tradiționale de recoltare manuală și de
spălare, uscare nu dau rezultate bune;
– creditele care se pot obține de la bănci se acor dă cu dobânzi foarte ridicate și deci sunt
foarte greu de rambursat. Dar, ca în orice afacere pomicolă, acest răgaz de timp este necesar și
bine știut. Important este dacă se înregistrează pr ofit după primul sau al II-lea an de când
plantația intră pe rod este foarte bine.
În acest domeniu un risc ar fi ca puieții să moară din diferite cauze naturale, sau de
proastă îngrijire, astfel nu mai ajung la maturitat ea necesară să producă masa necesară de nuci
pentru a fi colectate. Tocmai de aceea cunoștințele și profesionalismul în acest domeniu nu
trebuiesc neglijate.
În ceea ce privește mărimea pieței de desfacere ac easta este una destul de mare, pe plan
internațional, acolo realizându-se marea majoritate a vânzărilor. Prețul la început va fi unul mic,
cu toate acestea profitul este asigurat, urmând ca pe parcurs sa crească. Miezul de nucă cu cât
este mai gustos și mai alb cu atât calitatea lui es te mult superioară, fapt ce înseamnă un preț de
vânzare mare.
Pe viitor există posibilitatea de a produce și alt e produse, cum ar fi uleiul de nucă , sau
comercializarea frunzelor, folosite în industria fa rmaceutică.