Dr.ing. Marian Gheorghe Tudoran Absolvent: Pető R. Rudolf Brașov – 2019 Reglementarea procesului de producție pentru pădurile din unitatea de… [309046]

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator științific:

Dr.ing. Marian Gheorghe Tudoran

Absolvent: [anonimizat]ő R. Rudolf

Brașov – 2019

[anonimizat] a [anonimizat] 1503,4 ha

CUPRINS

INTRODUCERE

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRII

METODA DE LUCRU

Locul cercetării

Aspecte metodologice

Organizarea și administrarea fondului forestier

Situația teritorial administrativă

Organizarea teritorială a pădurilor

Cadrul natural specific unității de producție

Elemente generale privind cadrul natural

Tipuri de stațiuni

Tipuri de pădure

Formații forestiere

REZULTATELE CERCETĂRII

Structura și mărimea fondului de producție

Indicatori de caracterizare a structurii și mărimii fondului de producție

Arborete afectate de factori destabilizatori și limitative

Stabilirea obiectivelor și a [anonimizat] (S.U.P. A)

Stabilirea posibilității

Indicatorul de posibilitate prin intermediul creșterii indicatoare

Indicatorul de posibilitate după criteriul claselor de vârstă

Adoptarea posibilității

Planificarea măsurilor de gospodărire

Recoltarea posibilității de produse principale

Planul decenal de recoltare a produselor principale

Lucrări de îngrijire și conducere

Planul lucrăriilor de îngrijire și conducere

Lucrări de regenerare și împădurire

Planul lucrărilor de regenerare și împădurire

DISCUȚII

INTRODUCERE

„Pădurea este o [anonimizat], [anonimizat] o [anonimizat] o [anonimizat]" (E. Negulescu)

Arboretele în toate suprafața a Pământului au foarte multe avantaje și beneficii : [anonimizat] , asigură un adăpost pentru locuitori săi, a se lega CO2 din atmosferă prin fotosinteză . Pădurea se mai numește și plămânul Pământului.

Pădurile în glob păstrează mai mult ca jumătate speciile care trăiesc la Pământ. Pădurile ne oferă o [anonimizat]. [anonimizat]. [anonimizat] o resursă regenerabilă. [anonimizat] o producție continuă de lemn.

[anonimizat] o [anonimizat], [anonimizat], plantele medicinale etc..

[anonimizat], pădurile au și un rol de producție prin care se obține:

[anonimizat] a pădurilor;

[anonimizat] a arboretelor;

[anonimizat];

[anonimizat];

produse nelemnoase: [anonimizat] , [anonimizat], [anonimizat] din fondul forestier.

Amenajarea pădurilor este știința organizării, modelării și conducerii structural-funcționale a pădurilor, în conformitate cu sarcinile complexe social-ecologice și economice ale gospodăriei silvice.

SCOPUL ȘI OBIECTIVE CERCETĂRII

Pădurea U.P. XII Herculian este proprietată privată a composesoratului de pădure și de pășune Herculian.

Scopul cercetării este realizarea unei gospodărire durabile a pădurile a composesoratului luate în considerare obiectivele economice și ecologice.

Obiectivele social – economice și ecologice ale arboretelor reflectă cerințele societății față de produsele și serviciile oferite de pădure. Pentru arboretele din această unitate obiectivele sunt atât de protecție, cât și de producție.

Ca obiective prioritare de protecție s-au stabilit conservarea pădurilor situate pe stâncării, pe terenuri cu înclinare mai mare de 30g, cu risc ridicat de eroziune, conservarea pădurilor pe terenuri alunecătoare, conservarea pădurilor situate pe terenuri cu substrate litologice foarte vulnerabile la eroziuni și alunecări.

De asemenea, se urmărește ameliorarea și conservarea biodiversității, având în vedere că întreaga suprafață a unității luate în studiu se suprapune peste aria protejată ROSCI0091 Herculian .

Obiectivul principal al planului de management este crearea unui cadru strategic pentru implementarea măsurilor necesare în vederea asigurării stării favorabile de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar, precum și pentru a sprijini dezvoltarea durabilă a comunităților locale, bazată pe recunoașterea valorilor naturale și culturale ale zonei și consolidarea utilizării responsabile a resurselor naturale. Situl are o suprafață de 12.846 ha din care peste 8000 ha sunt acoperite de păduri incluse în fond forestier, pășuni împădurite sau pășuni cu arbori. Ca obiective de producție s-au fixat: obținerea de masă lemnoasă de calitate superioară pentru cherestea, dar și pentru celuloză, hârtie, construcții sau foc, valorificarea superioară a vânatului și a produselor accesorii ale pădurii, concomitent cu gestionarea durabilă a biodiversității. În zona pădurea înseamnă locuri de muncă pentru jumătatea satului Herculian. Membrii a composesoratului în fiecare an primii lemn de ster pentru foc. Composesoratul se vinde lemnul la fel în picior ca și de la platforma primară.

METODA DE LUCRU

3.1 Locul cercetării

Fondul forestier studiat U.P XII Herculian se află în raza satului Herculian, în partea sudică a munților Harghita, în unitatea Carpato-Transilvană,Carpații Orientali. Suprafața intreagă a pădurii este situată în teritoriul județului Covasna, mai ales în patrea nord-vestică a județului.

Fondul forestier analizat este în proprietate privată a compsesoratului Herculian.

Pădurea este situată în bazinul hidrografic a pârâului Baraolt, afluent de partea dreapa a Oltului, el colectănd toate pâraiele în suprafața studiată.

Accesul în aceasta unitate este asigurat de cinci drumuri forestiere din direcția satului Herculian.

Figură 3.1.1 Localității apropiate

Figura 3.1.2 Pădurea cercetată

3.2 Aspecte metodologice

Pădurea cercetată este în apropierea satului Herculian, în drum forestier putem să apropiem aproximativ în 30 minute, cu autovehicule sau cu tractor .

În teren am identificat mai multe parcele în altitudini dela 700m pâna la 1500m .

În drumul forestier FE0016 Feketepatak am apropiat fondul forestier .

Prima dată am identificat parcela 19C . Aceasta parcela este o gorunete de 65 an între 700-800m.

În urma am identificat parcelele 38(Făgeto-molidete),32E(făgete), 32F(aniniș),32B,31A, 34(molidiș), 35A(făgete ),35E(făgete exploatate în primăvara anului 2019),

26A (molidiș tiner, 1400m-1500m)

3.3 Organizarea și administrarea fondului forestier

3.3.1 Situația teritorial administrativă

Fondul forestier are o suprafață de 1503,4 hectare.

Fondul forestier care formează unitatea de producție XII Herculian a fost pus în posesie Composesoratului Herculian, ca urmare a aplicării Legii Fondului Funciar nr.1/2000, cu suprafața totală de 1503,4 ha de la O. S Baraolt, U.P I Herculian.

Fondul forestier studiat ce formează unitatea de producție XII Herculian a fost pus în posesie Composesoratului Herculian, și este administrat de Ocolul Silvic Privat Hatod, județul Covasna, în urma contractului de administrare încheiat între părți.

Fondul forestier analizat este constituită din două trupuri de pădure conform tabelului de mai jos :

Tabelul 3.3.1.1 Trupuri de pădure componente

3.3.2 Organizarea teritorială a pădurilor

Suprafața totală a fondului forestier amenajat este de 1503,4 ha și este în 52 parcele , și 231 subparcele. Întreagă suprafața a fondului forestier studiat, acoperită cu pădure este inclusă în grupa I funcțională, subgrupele și categoriile 2A, 5I și 5L.

Planurile de bazefolosite pentru determinarea suprafețelor a fondului forestier au fost executată de I.G.F.C.O.T în anul 1975, după fotgrame realizate în anul 1970 cu excepția planurilor L-35-64-B-c-1-II, L-35-64-B-c-3-I, L-35-64-B-c-3-III, care au fost executată de I.G.F.C.O.T în anul 1986, după fotogramele realizate în anul 1983.

Modificările unităților amenajistice și conturul celor nou constituie au fost măsurate în sistem GPS .

3.4 Cadrul natural specific unității de producție

3.4.1 Elemente generale privind cadrul natural

Condiții geologice

Din punct de vedere geologic, această pădure prezintă o mare varietate de formațiuni , de la cele mai vechi la cele mai cuaternale. Substratul litologic al Munțiilor Baraolt și a Munțiile Harghitei , unde se găsește și fondul forestier analizat, se situează în zona șisturilor cristaline , iar si în zona rocii vulcanice. S-au suprapus straturi formate din silite agriloase , argilite și jaspuri roșii.

Condiții geomorfologice

Zona studiată în care e situată pădurea face parte din Carpații Orientali, și Carpații de Curbură. Pădurea studiată este situată în partea sudică a munțiilor Harghita.

Unitatea geomorfologică predominantă este versantul , si configurația terenului este ondulată.

Altitudinea minimă este de 650 m iar cea maxima de 1558m (Vf. Cucu)

Media se situează în jurul valorii de 1000m.

Figură 3.4.1.1 Categorii de altitudine

Expoziția generală a unitătii de producție este sudică, sud-vestică , iar datorită fragmentării accentiată a reliefului câtre rețeaua hidrografică se întâlnesc toate tipuri de expoziții.

După gradul de insolație s-a identificat următoarea repartiție:

-expoziții însorite: 592,3 ha
-expoziții parțial însorite: 792,3 ha
-expoziții umbrite: 118,8 ha

Înclinarea terenului înregistrează valori diferite de la 3o pe terenuri plane la 35o pe versanții abrupți.

Figură 3.4.1.2 Repartiția arboretelor pe categorii de înclinare

Condiții edafice

În aceasta unitate de producție a fost indentificate mai multe subtipuri de sol prin executarea profile de control la nivel de unitate amenajistică.

Cea mai răspândite tip de sol este solul preluvosol -843,0ha,

Acest tip de sol este cel mai des întâlnit în cuprinsul unității de producție, reprezentând 56% din suprafața totală a fondului forestier analizat. Profilul de sol este de profil Ao-Bt-C.
pH-ul este între 6-7, fertilitatea solului este mijlocie spre ridicate. Acest tip de sol e bine aprovizionate cu apă și are o troficitate ridicată.

Condiții hidrologice

Cursul principal de apă care colectează toate pâraiele din cuprinsul unității de producție este răul Olt. Pădurea este situată în bazinuli hidrografic a pârâului Baraolt, partea dreapa a Oltului, el colectănd pâraiele: Fruntea Popii, Peștelui Mare, Negru , Durca , Pietros și Bradul mare .

În teritoriul studiat se găsesc multe izvoare de ape minerale.

Rețeaua hidrogafică are un caracter relativ normal din punct de vedere al debitului. Oricând după o ploaie torențială debitul crește și are un caracter torențial a pâraielor.

Condiții climatice

Teritoriul studiat se încadrează în climat temperat continental.

După clasificarea lui Köppen fondul forestier studiat se incadrează în zona de tip Dfk î, climat boreal , caracterizată prin ierni friguroase și umede cu temperatura lunii celei mai reci sub -4oC și cu temperatura lunii celei mai calde peste 10oC.

Temperatura medie anuală se situează la 5,8o C. Regimul termic în cadrul pădurile composesoratului este puternic influențat de expoziție și forma de relief.Pe versanți însoriți superiori se înregistrează temperaturi mai ridicate decât pe versanți inferior umbriți , din cauza asta gorunul ia locul fagului în stațiunile însorite , pe versanții superiori iar iar fundul văilor și versanții inferiori sunt populate cu carpen și fag, realizând o inversiuni de vegetație.

Durata sezonului de vegetație este de 140-170 zile.

Cantitatea medii anulă de precipitații este de 600-700mm. Precipitațiile se înregistrează un maxim în lunii mai –iunie.Ninsorile umede pot genera pagube foarte mari prin producerea rupturi, mai ales în arboretele tinere cu consistență ridicată datorită indici de zveltețe mari.

Figura 3.4.1.3 Roza vitezei și frecveței a vântului

Vânturile nordice și nord estice bat în cea mai mare frecvență și viteză.

În zona studiată numarul mediu al zilelor cu viteza vântului peste 11m/s este 60 zile.

Evapotranspirația potențială medie anuală (599mm) este mai mică decât precipitațiile medii anuale , ceea ce înseamnă că solul este suficient aprovizionat cu apă.

Factorii climaticii poate influența în mod diferit fiecare specii de arbori, de exemplu în arboretele studiate fagul are o favorabilitate ridicată atât din punct de vedere a temperaturii cât și din punct de vedere a precipitații. Pentru molid condițiile climatice sunt de favorabilitate medie . La altitudini mai mici condițiile devin favorabile pentru gorunetelor.

3.4.2 Tipuri de stațiune

Tabelul 3.4.2.1 Evidența și răspăndirea teritorială a tipurilor de stațiuni

Figura 3.4.1.4 Suprafața tipurilor de stațiuni

Din punct de vedere al etajului de vegetație , pădurea se găsește în proporție de 77% în montan și premontan de făgete ( FM1+FD4) ,8% în etajul montan de molidișuri (FM3), 7% în etajul montan de amestecuri (FM2) și 8% în etajul deluros de gorunete și goruneto-făgete.

Din punct de vedere a bonității, stațiunile sunt în proporție de 95% de bonitate mijlocie și doar 5% de bonitate inferioară.

3.4.3 Tipuri de pădure

Tabelul 3.4.3.1 Evidența tipurilor naturale de pădure

Sub aspectul distribuției tipurilor de pădure ,se constată că cea mai mare participare o are tipul „Făget cu Festuca altissima” (75%) urmat de „Molidiș cu Oxalis acetosella pe soluri scheletice” (7%) și „Gorunete de coastă cu graminee și Luzura luzuloides”(5%).

Figura 3.4.3.1 Suprafața tipurilor de pădure

Tipurile naturale de pădure se păstrează în cea mai mare parte și în prezent , dovadă a unei gospădărie raționale în trecut. Excepțiile fac arboretele artificiale care ocupă în prezent 18% din suprafața unității.
În încheiere menționăm că terenurile goale din suprafața fondului forestier analizat însumează 1,9ha.

3.4.4 Formații forestiere si caracterul actual al tipului de pădure

Tabelul 3.4.4.1 Împărțirea suprafeței pe formațiunilor forestiere

Între formațiuniile forestiere putem constata că majoritatea formațiunilor forestiere formează făgetele pure montane 75%, urmate de molidișuri pure 12%, gorunete pure 8%, molideto-făgete 3% , restul de 1% fiind aninișuri cu anin negru .

Această repartiție este normală ținând cont de faptul că fagul ți gorunul sunt speciile cel mai bine adaptate condițiilor ecologice din zonă.

Figură 3.4.4.1 Împărțirea suprafeței pe formațiunilor forestiere

Figura 3.4.4.2 Molidiș (Subparcela 26A)

4. REZULTATELE CERCETĂRII

4.1 Structura și mărimea fondului de producție

4.1.1 Indicatori ce caracterizare a structurii și mărimii fondului de producție

Tabelul 4.1.1.1 Structura și mărimea fondului de producție

Analizând structura arboretelor pe clase de vârstă putem să constatăm că la nivel de S. U. P. „A”, clasele de vârstă nu sunt echilibrate, cu excedent în clasa a III-a (23%) și deficit în clasele de vârstă I (15%), a IV-a (15%), a V-a (6%) și clasa a VII-a (5%). Ciclul este de 110 ani , ținăm cont de asta ca să avem clase de vârstă cu o întindere medie de cca. 18% din suprafața S.U.P.„A”, condiție îndeplinită de clasa de vârstă a II-a (19%) și aproape îndeplinită de clasa de vârstă a VI-a (17%). La nivelul subunității de tip M aceasta situație nu are nici o relevanță întrucât țelurile de gospodărire de aici nu impun și o normalizare a claselor de vârstă.

Figura 4.1.1 .1 Suprafața pe specii în unitate de producție

Aproape toate pădurea a fondului forestier studiat se include în clasa de producție a III-a.

Din punct de vedere al vârstei arboretelor, aceasta se aproximează valorii medii de 71 de ani, unele specii au vârsta mai mare, fiind fagul (83 ani), și gorunul (105 ani).

Situația structurii arboretelor din această unitate este următoarea: 2% arborete echiene, 64% arborete relativ echiene și 34% relativ pluriene.

Tabelul 4.1.1.2 Indicatori de caracteriazre a fondului de producție

În ceea ce privește consistența (0,79), este sub nivelul optim (0,80 – 0,85) în raport cu gradul de dezvoltare al arboretelor.

Sub aspectul amestecului speciilor se observă că fagul, molidul și gorunul ocupă cea mai mare parte din suprafața unității de producție, formând amestecuri cu participarea paltinului de munte, larice sau a speciilor pioniere precum mesteacănul, salcia căprească, aninul negru, plopului tremurător și carpenul, sau arborete pure (făgetele pure montane – (75%), molidișuri pure (12%) și gorunete pure ( 8%), din suprafața totală).

Situația este explicabilă știind că fagul și gorunul sunt speciile cel mai bine adaptate la condițiile ecologice din zonă.

Figura 4.1.1.2 Volumul mediu pe hectare pe specii

4.1.2 Arborete afectate de factori destabilizatori

Vântul și zăpada umedă sunt factori destabilizatori importanți care se manifestă în fondul forestier studiat provocând doborâturi și rupturi. Doborâturile se manifestă izolat pe o suprafață de 198,8 ha, iar rupturile izolat pe o suprafață de 70,6 ha și destul de frecvent pe o suprafață de 1,2 ha.

În primăvara anulului 2018 în subparcela 6B s-a rupt și doborât o Făgeto-molidete, în 7,7 hectare datorită gospodăriri necorespunzătoare în trecut.

Factor destabilizator cel mai întâlnit în cuprinsul unității studiate este roca la suprafață, semnalată pe 605,5 ha și limitând vegetarea în bune condiții a speciilor forestiere. Acest factor se manifestă cu intensitate variabilă, de la 0,1S la 0,9S, fapt pentru care se impune o grijă sporită asupra protecției solului și terenurilor.

Figura 4.1.2.1 Roca la suprafață (Subparcela 32A)

Unitățile amenajistice cu rocă la suprafață sunt situate pe terenuri cu înclinare mare și sunt încadrate în S.U.P. ,,M’’, îndeplinind funcția de protecție a solului și terenurilor.

4.2 Stabilirea obiectivelor și a funcțiilor pădurii

4.2.1 Obiectivele social economice și ecologice

Obiectivele social – economice și ecologice ale arboretelor reflectă cerințele societății față de produsele și serviciile oferite de pădure. Pentru arboretele din această unitate obiectivele sunt atât de protecție, cât și de producție.

Ca obiective protecție s-au stabilit conservarea pădurilor situate pe stâncării, pe terenuri cu înclinare mai mare de 30g, cu risc ridicat de eroziune, conservarea pădurilor pe terenuri alunecătoare, conservarea pădurilor situate pe terenuri cu substrate litologice foarte vulnerabile la eroziuni și alunecări.

De asemenea, se urmărește ameliorarea și conservarea biodiversității, având în vedere că întreaga suprafață a unității luate în studiu se suprapune peste aria protejată ROSCI0091 Herculian (parcelele 1 – 52).

Obiectivul principal ale ariei protejate ROSCI0091 este crearea unui cadru strategic pentru implementarea măsurilor necesare în vederea asigurării stării favorabile de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar, precum și pentru a sprijini dezvoltarea durabilă a comunităților locale, bazată pe recunoașterea valorilor naturale și culturale ale zonei și consolidarea utilizării responsabile a resurselor naturale.

Planul de management al sitului Natura2000 ROSCI0091 Herculian constituie documentul oficial de stabilire a obiectivelor de gospodărire pe următorii 5 ani.

Situl ROSCI0091 Herculian a fost constituit pentru a asigura prioritar conservarea speciilor de carnivore mari, alături de alte habitate forestiere și specii de interes comunitar. În relație cu siturile învecinate, Harghita-Mădăraș, Cheile Vâghișului, Ciomad-Balvanyos, situl contribuie la dezvoltarea unei rețele ecologice regionale pentru conservarea pe termen lung a speciilor de carnivore mari -urs, lup, râs-.
Figura 4.2.1.1 Situl de importanță comunitară Herculian ROSCI0091
Sursa(www.mmediu.ro)

Ca obiective de producție s-au fixat: obținerea de masă lemnoasă de calitate superioară pentru cherestea, dar și pentru celuloză, hârtie, construcții sau foc, valorificarea superioară a vânatului și a produselor accesorii ale pădurii, concomitent cu gestionarea durabilă a biodiversității.

4.2.2 Funcțiile pădurii

Corespunzător obiectivelor social – economice și ecologice fixate, prezentul studiu a stabilit funcțiile pe care trebuie să le îndeplinească arboretele. Repartizarea acestora s-a făcut după criteriile pentru încadrarea arboretelor pe grupe, subgrupe și categorii funcționale din normativele în vigoare.

Tabelul 4.2.2.1 Funcțiile pădurii

După cum se observă din tabelul 4.2.2.1., întreaga suprafață a unității este încadrată în grupa a I-a funcțională, subgrupele și categoriile 2A, 5I și 5L. Dintre acestea, doar în arboretele încadrate în subgrupa și categoria 5L se organizează procesul de producție cu reglementarea recoltării de produse principale (S.U.P. “A”). Categoriile 2A și 5I din grupa I funcțională, formează arboretele destinate conservării deosebite (S.U.P. “M”).

4.2.3 Unități de gospodărire

Pentru realizarea obiectivelor stabilite este necesar ca arboretelor să li se aplice măsuri de gospodărire adecvate. În acest scop s-au constituit două subunități de gospodărire și anume:
-S.U.P. „A” – Codru regulat – sortimente obișnuite;
-S.U.P. „M” – Conservare deosebită.

În S.U.P. „A” au fost incluse arboretele încadrate în grupa I, subgrupa și categoria 5L. Prin tratamentele adoptate, din aceste arborete se va extrage, în principal, lemn gros pentru cherestea.

În S.U.P. „M” au fost incluse arboretele încadrate în grupa I, subgrupele și categoriile 2A și 5I. În aceste arborete nu se admite recoltarea de produse principale, ele urmând a fi parcurse doar cu lucrări de îngrijire, lucrări de igienă sau lucrări de conservare.

În fondul forestier studiat din 1489,9 hectare de arborete 1210,1 ha încadrează în S.U.P.„A” iar 279,8 ha în S.U.P „M”.

4.2.4 Baze de amenajare

Stabilirea corectă a bazelor de amenajare se face după modul cum arată structura pădurilor la momentul actual .

– compoziția este diferită de cea optimă, proporția speciilor pioniere trebuie schimbate în favoarea speciilor de amestec (tei, paltin de munte), iar carpenul, slacia, mesteacănul și plopul vor fi eliminați din compoziția arboretelor prin lucrări de îngrijire sau tăieri de produse principale;

-structura pe clase de vârstă este dezechilibrată.

-modul de regenerare necesită îmbunătățiri având în vedere că 18% din pădurile analizate provin din regenerări artificiale;

-sub raportul clasei de producție medii situația actuală, necesită mici îmbunătățiri;

– pădurea amenajate este situată în aria protejată Herculian.

Regimul

Obiectivele ecologice și social-economice stabilite se menține regimul codru, deoarece acesta asigură regenerarea din sămânță a arboretelor, producerea de masă lemnoasă de calitate superioară și realizarea eficientă a funcțiilor atribuite.

Exploatabilitatea

În cazul arboretelor din subunitatea de codru regulat s-a adoptat exploatabilitatea tehnică, exprimată prin vârsta exploatabilității tehnice pentru arboretele din grupa a II-a funcțională și exploatabilitatea de protecție, exprimată prin vârsta exploatabilității de protecție pentru arboretele din grupa I funcțională încadrate în subunitatea de codru regulat. În funcție de vârsta exploatabilității a fiecărui arboret, a fost determinată vârsta exploatabilității medie pe subunitatea de gospodărire, ca medie ponderată cu suprafața.

Astfel, a rezultat o vârstă medie a exploatabilității de 107,52 ani, diferită de cea de la amenajarea anterioară 106 ani.

Tabelul 4.2.4.1 Vârsta exploatabilității la priciplale specii

Compoziția țel

În alegerea compoziția țel specile de viitor sunt alese în funcție de compoziția corespunzătoare tipului fundamental de pădure ,de condițiile staționale, de starea actuală a arboretului și de funcțiile social-economice atribuite.

Compoziția-țel se stabilește după compoziția-țel de regenerare s-a stabilit pentru arboretele exploatabile ,după urmează compoziția-țel la exploatabilitate s-a stabilit pentru celelalte arborete existente și reprezintă compoziția cea mai favorabilă la care pot ajunge arboretele respective la vârsta exploatabilității, în raport cu compoziția lor actuală și cu posibilitatea de modificarea ei prin lucrările care se propun.

Compoziția-țel de regenerare s-a stabilit în concordanță cu cea corespunzătoare tipului natural fundamental: specii autohtone valoroase, fag, molid, gorun și brad

Compoziția actuală a U.P.-ului este 58FA 24MO 8GO 6ME 2SAC 1CA 1ANN

Compziția țel a U.P-ului este 54FA 26MO 9PAM 6GO 2LA 1BR 1CI 1ANN

Compoziția – țel finală este formată din specii naturale de bază și specii valoroase de amestec. Aceste compoziții diversificate asigură îndeplinirea funcțiilor multiple atribuite arboretelor și aduc un plus de rezistență în fața pericolului reprezentat de vânturile puternice. După cum se observă, principala direcție de urmat este creșterea ponderii speciilor valoroase de amestec pentru a mări productivitatea și stabilitatea arboretelor.

Figura 4.2.4.1 Compoziția arboretului pe specii

Tratamentul

Din cauza că U.P. XII Herculian se incadrează situl de natura ROSCI0091 Herculian și condițiile naturale din unitate, pădurile trebuie să fie condusă câtre structuri diversificate ,amestecate, relativ echiene și relativ pluriene, naturale capabile să îndeplinească funcții compuse de protecție și producție.

Prin aplicarea tratamentelor urmează a se realiza multiple obiective majore ale silvotehnicii, dintre care se menționează:

Asigurarea regenerării pădurii și, deci a continuității fondului forestier și conservarea biodiversității sale;

Valorificare optimă a potențialului de regenerare al arboretelor devenite exploatabile

Realizarea treptată a structurilor optime de atins la nivelul fiecărui arboret și în ansamblul U.P.

Extinderea arboretelor amestecate și cu o compoziție mai bogată divesificată, care sunt mai rezistente la acțiunea factorilor negative de biotice și abiotice;

Corectarea compoziția arboretelor spre compoziția țel adoptat.

Ciclul

Ciclul s-a stabilit pentru arboretele încadrate în S.U.P.„A”, luându-se în considerare: formațiile și speciile forestiere ce compun pădurea, productivitatea și starea actuală a arboretelor, funcțiile social-economice atribuite arboretelor respective, vârsta exploatabilității și posibilitățile de creștere a capacității de producție și protecție a arboretelor

Prin rotunjirea vârstei medii obținute pentru S.U.P.„A” se determină un cilcu de producție de 110 ani.

4.3 Reglementarea procesului de producție în codru regulat S.U.P. „A”

Reglementarea procesului de producție are scopul ca să realizeze un fond de producție și protecție cât mai bine și continuu. Reglementarea constă în stabilirea posibilității de produse principale, elaborarea planului de recoltare a acestor produse și prin întocmirea planurilor de cultură.

4.3.1 Stabilirea posibilității

Stabilirea posibilității de produse principale s-a făcut atât prin intermediul volumelor cât și prin intermediul suprafețelor, aplicându-se procedee specifice metodei creșterii indicatoare și celei a claselor de vârstă.

Se stabilește inițial posibilitatea bazată pe creșterea indicatoare (Pci)

, cu ajutorul relației:

unde:

P – indicatorul de posibilitate;

m – este factor modificator dedus în raport cu volumele de masă lemnoasă exploatabile în primele perioade ale ciclului;

Ci – creșterea indicatoare;
Q- indicator al existenței excedentului de arborete exlpoatabile calculat prin intermediul relației:

DM=

Corespunzător principiului de asigurare a continuității mărimii recoltelor pe cel puțin 60 ani Vk, stabilește prin relația:

În proiectul didactic se iau în calcul pentru k=1 și k=2.

4.3.1.1 Indicatorul de posibilitate prin intermediul creșterii indicatoare

Creșterea indicatoare(Ci) reprezintă creșterea curentă a producției principale a fondului de producție, calculată în raport cu compoziția, clasa de producție și consistența (densitatea) reale ale arboretelor componente și cu luarea în considerare a unei structuri caracterizate prin clase de vârstă egale ca mărime.

În următorul tabel se prezintă calculul creșterii indicatoare.

Tabelul 4.3.1.1.1 Calculul creșterii indicatoare

Pentru determinarea posibilității în ipoteza calculului manual de iau în considerare volumele arboretelor posibile de recoltat în primele 20 de ani ale ciclului.

Potrivit normelor tehnice (2004) aceste volume date în relațiile:

; .

Vd1,Vd2, ,Vdn – reprezintă volumele arboretelor exploatabile în primele 10 ani, care potrivit stării arboretelor respective, tratamentelor de aplicat și perioadelor de regenerare adaptate, ar putea fi recoltate integral în următorii 10 ani, 20 de ani sau, respectiv 10*n ani, plus creșterea producției lor principale pe jumătatea intervalelor de timp considerate.

V12,V13,V1n – volumele arboretelor exploatabile în primii doua decenii, care, potrivit stării arboretelor respective, tratamentelor de aplicat și perioadelor de regenerare adoptate, ar putea fi recoltate integral în 20 de ani, 30 de ani, sau respectiv, în 10*n ani, plus creșterea producției lor principale pe jumătatea intervalelor de timp considerate;

n- reprezintă numărul decenii prevăzut pentru recoltarea volumului lemnos.

Arboretele exploatabile în primul deceniu (Vd) prezintă în tabelul următor:

Tabelul 4.3.1.1.2 Evidența arboretelor exploatabile în deceniul I

=65493 m3

Tabelul 4.3.1.1.3 Evidența arboretelor exploatabile în deceniul II

=96859 m3

D1=-10*Ci

D1=65493-10*3309,1=32402

D2=-20*Ci= 30677

=

În unitate de producție studiată au un exces de arborete expoatabile (Q1), pentru stabilirea posibilității se aplică relația de maj jos:

Pci=m*Ci =(a+b*Q)*Ci==(0,867+0,133*1,927)*3309,1=3717,08m3

4.3.1.2 Indicatorul de posibilitate după criteriul claselor de vârstă

Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de vârstă se face parcurgându-se următoarele faze:

-analiza structurii unității de gospodărire pe clase de vârstă în raport cu ciclul;
-constituirea suprafețelor periodice, acordându-se o atenție deosebită formării suprafeței periodice în rând;
-încadrarea arboretelor în suprafețele periodice, în funcție de urgențele de regenerare;

A)PROCEDEUL DEDUCTIV:

a) Analiza structurii fondului de producție

În vederea analizei structurii unității de gospodărire pe clase de vârstă se constituie clase de vârtă de 20 de ani.

Tabelul 4.3.1.2.1 Suprafața pe clase de vârsă

Structura actuală a arboretelor este îndepărtată de structura optimă, fiind necesară o perioadă de timp mai îndelungată pentru normalizarea ei.

Figura 4.3.1.2.1 Structura fondului de producție pe clase de vârstă pe hectar

b) Stabilirea ciclilui și împărțirea lui în perioade

În conformitate cu normele tehnice, la ciclul de 110 ani s-au constituit cinci suprafețe periodice, dintre care primele patru de câte 20 ani și ultima de de 30 ani, întinderea suprafeței periodice normale fiind de 220,0 ha de 20 ani și 330ha de 30 ha . S-a încercat o normalizare a celor cinci suprafețe periodice, datorită dezechilibrului care se înregistrează la nivelul claselor de vârstă, situație prezentată în tabelul 4.3.1.2.1.

c) Stabilirea suprafeței periodice normale Spn

p –perioada

r – ciclul

SU.P – suprafața totală a unității de producție

d) Încadrarea primei suprafețe periodice cu arborete

Tabelul 4.3.1.2.2 Încadrarea primei suprafețe periodice cu arborete

Procedeul deductiv presupune aplicarea relației:

P= + =+=5285,7 m3

VI : volumul arboretelor exploatabile cu perioada de regenerare de 30 ani;

VK : volumul arboretelor exploatabile cu perioada de regenerare de 20 ani;

VJ : volumul arboretelor exploatabile cu perioada de regenerare de 10 ani;

b)PROCEDEUL INDUCTIV

Tabelul 4.3.1.2.3

Acest procedeu presupune însumarea volumelor posibil de recoltat în primul deceniu, pe baza unor indici de recoltare stabiliți pe teren și exprimați procentual pentru fiecare arboret exploatabil în parte, corelați și cu mărimea perioadelor de regenerare. A rezultat un indicator cu valoarea de 4640mc/an.

Pind= = m3

4.3.1.3 Adoptarea posibilității

În vederea adoptării celui mai favorabil cuantum al posibilității în concordanță cu realitatea din teren, s-a procedat la compararea indicatorilor de posibilitate a căror recapitulație se face în tabelul 4.3.1.3.1

Tabelul 4.3.1.3.1

Pentru asigurarea continuității s-a adoptat valoarea obținută prin procedeul creșterii indicatoare, respectiv C ind = 4640 m 3/ an.

4.3.2 Planificarea măsurilor de gospodăire

4.3.2.1 Recoltarea posibilității de produse principale

Arboretele din care urmează a se recolta masă lemnoasă în acest deceniu sunt reprezentate de făgete, amestecuri de fag și rășinoase,goruneto-făgete molidișuri și doi arborete total derivat de mesteacăn, iar recoltarea posibilității se va face prin tăieri progresivă, tăieri succesive în marginea de masiv și tăieri rase în benzi, alăturate sau pe parchete mici.

Suma volumelor de extras este egală cu 10 posibilități anuale.

Ritmul recoltării și regenerării s-a stabilit pentru fiecare arboret în parte și este concretizat în volume de extras în primul deceniu.

Tabelul 4.3.2.1.1 Recoltarea posibilității după urgență de regenerare

Tabelul 4.3.2.1.2 Planul decenal de recoltare a produselor principale

4.3.2.2 Măsuri de gospodărire a arboretelor din tipul II de categorii funcționale

Arboretele încadrate în tipul II de categorii funcționale sunt arboretele din subunitatea M – păduri supuse regimului de conservare deosebită .

Aceste arborete au rolul de protectie a solurilor, și roluri de recreere fiind încadrate la categoria funcțională: 1 – 2A ,1-5I.

Arboretele din S.U.P. M fiind excluse de la reglementarea procesului de producție, vor fi parcurse numai cu lucrări speciale de conservare, urmărindu-se prin aceasta asigurarea permanenței arboretelor, inclusiv regenerarea lor prin metode adecvate. Pentru aceste arborete s-a întocmit planul lucrărilor de conservare.

Procentele de extras sunt cuprinse între 7-10 % din volum, în funcție de starea și vârsta arboretelor,condițiile staționale, semințis utilizabil s.a.

Lucrările de îngrijire și conducere s-au adoptat pentru arboretele aflate în stadiile de dezvoltare corespunzătoare conform normelor tehnice în vigoare.

În arboretele în care nu au fost prevăzute lucrări de conservare, s-au propus tăieri de igienă. S- au avut în vedere indici de recoltare medii de 1 m3/an/ha.

În ansamblul lor, lucrările speciale de conservare nu urmăresc recoltarea masei lemnoase ca scop în sine, rolul lor fiind acela de a asigura permanența pădurii și a funcțiilor atribuite acesteia. De aceea, volumul ce se va recolta prin tăieri de conservare nu poate fi considerat posibilitate de produse principale sau secundare, el având un caracter probabilistic, evidențiindu-se aparte.

Orientativ, în această unitate, prin tăieri de conservare se prevede a se recolta un volum anual de 640,5 m3.

4.3.2.3 Lucrări de îngrijire și conducere

În planul lucrărilor de îngrijire au fost incluse toate arboretele tinere (aflate în stadiile de nuieliș până la codrișor), care îndeplinesc condiția de consistență (cel puțin 0,9).

Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor prezintă arboretele de parcurs și volumele de extras prin rărituri, curățiri, degajări și tăieri de igienă, pe fiecare unitate amenajistică în parte. Lucrările de îngrijire și conducere a arboretelor au ca scop realizarea sau favorizarea unor structuri optime a arboretelor sub raport ecologic și genetic, în conformitate cu legile de structurare și funcționare a ecosistemelor forestiere, în vederea creșterii eficacității funcționale multiple a pădurilor, atât în ceea ce privește efectele de protecție,cât și producția lemnoasă și nelemnoasă.

Obiectivele urmărite prin efectuarea lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor au vizat păstrarea și ameliorarea stării de sănătate a arboretelor, creșterea gradului de stabilitate și rezistență a pădurilor la acțiunea agresivă a factorilor de mediu destabilizatori (vânt, zăpadă, boli, dăunători, vânat, etc.), creșterea productivității arboretelor și a pădurii pe ansamblul ei, îmbunătățirea calității lemnului, majorarea efectelor de protecție a calității factorilor de mediu, mărirea capacității de fructificație a arborilor, ameliorarea condițiilor de regenerare, precum și recoltarea biomasei lemnoase în vederea valorificării, care prin eliminarea naturală s-ar recicla în cadrul ecosistemelor respective.

Stabilirea lucrărilor de îngrijire și conducere pentru fiecare arboret în parte s-a făcut în funcție de starea acestora, în conformitate cu prevederile din „Norme tehnice pentru îngrijirea și conducerea arboretelor".

În urma analizei arboretelor în funcție de compoziția actuală, vârstă, consistență, înclinarea medie a terenului și starea arboretelor, se consideră că sunt necesare a se executa anual lucrările prezentate concis în tabelul 4.3.2.3.1

Tabelul 4.3.2.3.1 Lucrări de îngirjire și conducere

Rărituri: au fost propuse în arboretele cu consistența 0,9 – 1,0 și vârsta cuprinsă între 20 și 70 ani (în medie 42 ani), pe o suprafață de 538,1 ha. În unitățile amenajistice 9B și 10D, cu vârsta de 20 ani se propune, la începutul deceniului o curățire, urmând ca spre sfârșitul perioadei, să fie parcurse și cu o răritură, considerând că la vremea aceea arboretul a realizat consistența necesară.

În făgete și amestecuri de fag cu rășinoase, unde sunt încadrate și arboretele din unitatea studiată, se execută rărituri selective și combinații ale metodei de sus cu cea de jos, intervenind atât în plafonul superior, cât și în cel inferior.

În privința speciilor de promovat, se va acționa potrivit celor menționate pentru degajări și curățiri, cu remarca deosebită că speciile de rășinoase rămase în arboret până în stadiile de păriș – codrișor, în excedent față de compoziția țel, vor fi treptat extrase prin rărituri, fără a se forma goluri, la dimensiuni care să asigure o valorificare economică maxim posibilă în condițiile date.

Deoarece fagul reacționează puternic în urma efectuării răriturilor, activându-și creșterea și dezvoltându-și coroana, răriturile vor putea avea intensitate mai mare decât se obișnuiește pentru speciile de umbră.

Figura 4.3.2.3.1 Făgete pure după răritură (K= 0,7)

Prin efectuarea de rărituri în făgete, mai ales în cele de productivitate superioară și mijlocie, se va urmări creșterea calității lemnului produs, accentul punându-se pe majorarea proporției de lemn pentru furnire (lemn de derulaj) și a celui pentru cherestea de calitate superioară.

Se va extrage în deceniu circa 14% (17848,7 m3) din volumul total al arboretelor de parcurs cu rărituri, ceea ce reprezintă o intensitate de 33,17 m3/ha.

În raport cu caracteristicile, starea arboretelor și țelul de gospodărire, se va aplica combinația dintre metoda „de sus” și metoda „de jos”, care constă în selecționarea și promovarea arborilor valoroși, intervenind după nevoie, atât în plafonul superior, cât și în cel inferior. Aceasta nu exclude folosirea, acolo unde este cazul, doar a unei metode din cele două.

Curățiri: se vor executa pe o suprafața de 100,5 ha, vârsta medie 13 ani și consistența medie 0,9. Se va extrage un volum de 720,3 m3, cu o intensitatea de 7,2 m3/ha.

Aceste lucrări se efectuează începând cu stadiul de nuieliș, când arboretele realizează înălțimea superioară de 8 – 10 m, respectiv începând cu vârsta de 15 – 20 ani, în funcție de clasa de producție. Se extrag în primul rând exemplarele rănite prin exploatări și rămase nerecepate, cele cu vârful rupt, apoi cele cu trunchiuri strâmbe, crăcoase și înfurcite, cele provenite din lăstari și cele care nu se încadrează în ritmul normal de creștere a majorității arborilor și au tendința să devină predominante, lărgindu-și coroana, în dauna creșterii celor din jur. Consistența nu se va reduce însă sub 0,80. În consecință, lucrările vor fi de intensitate moderată, pentru a favoriza formarea de fusuri calitativ superioare.

Când în arboret se găsesc și specii de amestec, ca brad, paltin, gorun, eventual frasin, aceste specii care în general dau lemn de valoare, vor fi îngrijite cu cea mai mare atenție, extrăgându-se exemplarele de fag care le jenează în creștere. Se va acorda o atenție deosebită formelor genetice de fag, cu însușiri superioare (fag cu ramuri subțiri, inserate orizontal, cu scoarța netedă, fără “mustăți chinezești”, cu înmugurire târzie, etc), eliminându-se cu prioritate și treptat, exemplarele cu coroana sub formă de “mătură”, bifurcate etc.

Degajări: lucrarea se va executa în trei unități amenajistice 3H, 15E și 28D, pe o suprafață de 10,9 ha, în arboretele aflate în stadiul desiș-nuieliș. Prin această lucrare se va urmări rărirea semințișurilor și a desișurilor excesiv de dese, în vederea asigurării unor condiții de dezvoltare mai favorabile tinerei generații. Degajările asigură o mai bună spațiere și dezvoltare a puieților, evitând încetinirea creșterilor, concreșterea mai multor exemplare la bază, eliberarea unor exemplare bine conformate de către elemente precrescătoare (preexistenți), cu tulpini a căror conformație este necorespunzătoare. Se va persevera pentru extragerea lăstarilor.

În tipurile de pădure în care intră în amestec bradul, paltinul și gorunul, aceste specii vor fi degajate cu deosebită grijă. În arboretele obținute prin introducerea molidului sub forma culturilor speciale pentru celuloză sau în completarea regenerării naturale, acesta va fi menținut numai în proporția corespunzătoare compoziției țel, stabilită prin amenajament. Oriunde însă molidul sau pinul, introduse în făgete, tind să formeze arborete pure, prin degajări și, ulterior prin curățiri și rărituri, se vor promova speciile locale valoroase (fag, brad, gorun ș.a.) urmărind realizarea de arborete amestecate viabile. Rășinoasele excedentare față de compoziția țel vor fi extrase treptat, prin lucrări de îngrijire, fără a se forma goluri.

În general, degajările în pădurile de fag, unde speciile de amestec nu sunt numeroase și au putere redusă de copleșire, încep mai târziu decât la alte specii.

Tăieri de igienă: această lucrare urmărește asigurarea unei stări sanitare corespunzătoare arboretelor prin extragerea arborilor uscați sau în curs de uscare, căzuți, rupți și doborâți de vânt și zăpadă, bolnavi sau atacați de insecte.

Identificarea, inventarierea, colectarea și valorificarea lemnului rezultat din tăieri de igienă se execută potrivit instrucțiunilor în vigoare privind termenele, modalitățile și epocile de recoltare, colectare și transport ale materialului lemnos din păduri. Prin tăieri de igienă se prevăd a se extrage 371 m3/an, ceea ce înseamnă o intensitate de 1 m3/an/ha.

Prin executarea tăierilor de îngrijire se vor favoriza speciile principale autohtone valoroase (fag, gorun), realizându-se o proporție convenabilă între ele în raport cu stațiunea. Concomitent se vor menține în amestec și alte specii valoroase, atât pentru ameliorarea arboretelor, cât și a solului. În plantațiile tinere de rășinoase se vor promova în cea mai mare măsură foioasele valoroase pentru îmbunătățirea compoziției și creșterea stabilității arboretelor.

Tabelul 4.3.2.3.2 Recapitulația posibilității totale

Indici de creștere curentă este mai mare decât indice de recoltare total.

4.3.2.5 Lucrări de regenerare și de împădurire

Tabelul 4.3.2.5.1 Lucrări de regenerare și de împădurire

5.Discuții

În deceniul respectiv posibilitatea adoptată este posibilitate prin procedeul inductiv, pentru că aceasă calcule se dă celui mai optim cuantum de material lemnos care este în concordantă cu realitatea din teren .

Prin procedeul inductiv am calculat o valoare relativ mediu (4640m3) fată de procedeul deductiv (5285,7m3) și procedeul cresterii indicatoare (3717m3).

Arboretele din care urmează expoatare masă lemnoasă în acest deceniu sunt reprezentante de cea mai mare procente de făgere , făgeto-molidete, molidisuri , aniniș și un arboret de mesteacăn .

Recoltarea posibilității se face cu mai multe tratamente :

-în făgetele prin tăieri progresive. Cu tăieri progresive putem regla mai ușor regenerarea pentru obținerea compoziția țel . În general se poate observa că făgetele au un semințis natural pur fag, dar trebuie să se dirija compoziția semințisului spre compoziția țel care este amestec de fag cu rășinoase și cu alte speciile de amestec. .

În cadrul acestui tratament tăierile se localizează de la început într-un număr mai mare sau mai mic de ochiuri de regenerare, amplasate pe întreaga suprafață a arboretului. La amplasarea ochiurilor de regenerare se va ține seama de semințișul utilizabil existent, în care se urmărește punerea lui în lumină concomitent cu deschiderea de noi ochiuri de regenerare. Cu ocazia revenirilor următoare, semințișurile instalate în ochiurile respective sunt puse în lumină, prin una sau mai multe intervenții. .Pe măsură ce ochiurile se lărgesc treptat, marginile lor se apropie, atingându-se unele cu altele, după care se execută tăierea de racordare.

în molidișurile am ales două tipuri de tratamente , tăiere rase în benzi alterne și tăiere succesive în marginea masivului. Cele două tratamente a fost alese ca să evităm tăierile rase , din cauza îmbunătațirea regenerări naturale a semințirulilor și din cauza ariei protejate unde este ampasate fondul forestier. Această arie protejată are scopul principal să asigură un adăpost pentru mamiferi mari și cu alte scopuri improtante.

Tabelul 5.1 Recapitularea finală

În amenajament indice de recoltare totale este de 4,3m3/an/ha, iar în calculele este 4,62 m3/an/ha, deci diferența este nesemnificativă.

În cele două diagrame se poate să observă diferențele între calculele și valorile din amenajament în calcurea posibilității de recoltare totală.

Figura 5.2 Suprafață de parcurs în deceniu (comparație)

Figura 5.4 Volumul recoltat în deceniu (comparație)

Din cea ce privește între volumele și între suprafețe este diferență dar nu e semnificativă.

După recoltarea produselor principale în deceniu trebuie să se asigură regenerarea suprafața fondului forestier exploatate.

Cele mai mare parte a arboretelor în fondul forestier are arborete de făgete și în cele mai mare parte are și semințis utilizabil de fag. În zona respectivă fagul se regenerează automat după punerea în lumină a semințisurile . Prin tăieri progresive după tăieri de racordare se poate să se împădurește golurile cu speciile care sunt necesare pentru compoziția țel.

La arboretele de molid datorită alegerea corectă a tratamentului prin care se recoltează materialul lemnos regenerează și molidul. La tăieri rase în benzi alterne și la tăieri succesivă în margine se face completare în funcție de compoziția țel.

Bibliografie

Amenajamentul silvic al fondului forestier proprietate privată U.P XII Herculian

Carcea F, 1969 – Metodă de amenajarea pădurilor. Editura Agrosilvică București

Chiriță C. 1977 Stațiuni forestiere, Editura Ceres, București.

Leahu. I., 2001 : Amenajarea Pădurilor, Editura Didactică și Pedagogică, București

Rucăreanu, N., Leahu, I., 1982 :Amenajarea pădurilor. Editura Ceres, București

xxx, 2000/1986 : Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor

xxx, 2000 : Norme tehnice privind compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor și de împădurire a terenurilor degradate

xxx, 2000 : Norme tehnice pentru alegerea și aplicarea tratamentelor

xxx, 2000 : Norme tehnice pentru îngrijirea și conducerea arboretelor

Târziu, D., Spârchez, GH., 2013 Soluri și stațiuni forestiere, Editura Universității Transilvania din Brașov