Drepturile Vamale – Componenta A Bugetului DE Stat

CUPRINS

Cuvânt înainte

În organizarea statului, vama este o instituție complexă care, pe lîngă rolul ei primordial, fiscal, îndeplinește funcția de instrument de protecție a economiei naționale și, indirect, un rol social și de apărare a națiunii.
Cea dintîi lege care a organizat in mod unitar vămile romane este Legea generală a vămilor, elaborată la 1 iulie 1875.

Atît regimul vamal cît si organizarea serviciilor vamale au suferit de atunci o serie de modificări, datorate în primul rînd schimbărilor sociale survenite in Romania la sfîrsitul secolului XIX si începutul secolului XX. Astfel, s-a ajuns ca, in perioada interbelică, vămile sa fie administrate de Direcția Vămilor, integrată in Ministerul de Finanțe, conform unei legi organice. Tot in aceeași perioadă a fost emisă o lege privind regimul vamal și organizarea serviciilor vamale si a fost elaborat Tariful vamal.

După cel de-al doilea război mondial, Administrația vamală romana a intrat într-un proces de reorganizare, aceasta cuprinzînd inființarea in 1973 a Direcției Generale a Vămilor și, ulterior, a Direcțiilor Regionale Vamale.
Romania a aderat la Convenția pentru inființarea unui Consiliu de cooperare vamală, incheiată la Bruxelles la 15 decembrie 1950, prin Decretul Consiliului de Stat nr.980/1968, devenind efectiv membră a Organizației Mondiale a Vămilor in anul 1969.

Începînd cu data de 13 octombrie 2003 Direcția Generală a Vămilor a devenit Autoritatea Națională a Vămilor, funcționînd in subordinea Autoritații Naționale de Control, ulterior revenind la Ministerul de Finanțe.

În prezent, Autoritatea Naționala a Vămilor este organizată și funcționează în conformitate cu prevederile H.G. nr. 366/2004, avînd sarcina de a înfaptui politica vamală a Guvernului. Autoritatea Naționala a Vămilor are în subordine 10 Direcții Regionale Vamale.

Instituția vamală din Romania, chiar daca sub forme diferite de-a lungul secolelor, a avut un rol important în structura generală a statului, fie în cazul formațiunilor statale antice, fie în cadrul statului medieval, modern sau în epoca noastră. Atribuțiile instituției vamale decurg din scopurile pe care vama este chemată să le îndeplinească, economice și financiare, administrative, dar și de protecție a patrimoniului național sau cu importante funcții în sistemul național de apărare.

Din punct de vedere economic, vama este regulatorul schimbului de mărfuri și produse ale unui stat cu terțe puteri, fiind organismul de reglementare a comerțului exterior.

Din punct de vedere administrativ, vama este autoritatea care are în atribuțiile ei administrarea tuturor serviciilor de vămuire, control și încasare a impozitelor și taxelor de import și export, precum și autoritatea care reprezintă puterea executivă în chestiuni vamale.

Din punct de vedere juridic, dreptul vamal este o ramură a dreptului public, care cuprinde normele și regulile după care se reglementează și se stabilesc raporturile juridice între persoane și stat sau între state diferite, privind circulația mărfurilor la intrarea si ieșirea lor din teritoriul suveranității unui stat; este sancționatorul conflictelor izvorîte din exercitarea dreptului de a impune și încasa drepturile vamale, fie sub forma impozitelor directe, fie indirecte.
De-a lungul edificării statului național roman, instituția vamală a jucat un rol esențial în politica generală a statului îndreptată în direcția protecției economiei naționale, în diferite perioade. Ca urmare, vama a fost implicată direct în punerea în aplicare a tratatelor de comerț, de vamă și de navigație ale Romaniei cu terți și, uneori, în adevărate "războaie" comerciale, pe care țara noastră a fost nevoită să le susțină la un moment dat.

În condițiile în care Romania este integrată în structurile euro-atlantice, iar problema integrării europene este de prim ordin, vama va juca un rol important în transferul spre structurile europene și, nu in ultimul rînd, va avea rolul de a contribui la protejarea graniței răsăritene a Europei unite.

Direcția Generală a Vămilor funcționează ca instituție de specialitate a administrației publice centrale, asigurînd aplicarea strategiei Guvernului în domeniul vamal. Direcția Generală a Vămilor reprezintă țara noastră în relațiile cu administrațiile vamale ale altor state și organizațiile internaționale, în problemele cu specific vamal.

Principalul obiectiv al autorității vamale din Romania după 1990 a fost reforma în plan legislativ. Astfel, în cursul anului 1997 a fost redactată forma finală a Codului Vamal al Romaniei, care a fost adoptat de Parlamentul Romaniei, devenind Legea nr. 141/1997. Acest act a intrat în vigoare la data de 01.10.1997 și reprezintă, din punct de vedere juridic, o realizare care se înscrie în activitatea de armonizare a legislației din domeniu cu legislația comunitară. De asemenea, a fost redactat și publicat Regulamentul de aplicare a Codului vamal al Romaniei, aprobat prin HG nr. 1114/2001. Prin aprobarea acestui act, aplicarea normelor de natură vamală a fost aliniată cerințelor comunității europene, pe teritoriul Romaniei. Există la această dată toate condițiile necesare aplicării unitare a legislației vamale europene, indiferent de subiecții cărora se adresează și de raporturile juridice reglementate.

În ceea ce privește sistemul informatic vamal, baza acestuia este aplicatia ASYCUDA, ce permite implementarea întregului pachet legislativ, care este în vigoare pentru procesarea declarațiilor vamale.

Programul de informatizare a vămilor, cofinanțat de UE (RO 9304), a fost finalizat în 1998. Obiectivul implementării programului a fost realizat o dată cu crearea Sistemului Informatic Vamal Integrat ICIS. Scopul a fost informatizarea tuturor funcțiilor activității vamale, incluzînd procesul de vămuire, contabilitate, supraveghere și control, operațiuni de tranzit și sisteme de raportare și de a instala tot echipamentul și aplicațiile necesare în birourile vamale. Astfel, munca de zi cu zi a vameșilor a fost adaptată la procedurile automatizate, în acest fel ridicîndu-se semnificativ eficiența comunicării informațiilor și a procedurilor de lucru.

Pornind de la principiile enunțate în “Declarația de aprobare a strategiei de pregătire pentru aprobare a administrațiilor vamale și fiscale din Romania”, elaborată de U.E., de la avizul Comisiei Europene exprimat în Agenda 2000 si ținînd cont de stadiul actual al administrației vamale, Direcția Generală a Vămilor a elaborat strategia de pregătire pentru preaderare a Administrației Vamale Romane. Obiectivele strategiei vamale din Romania ți măsurile de realizare a acestora au fost cuprinse în Programul Național de Adoptare a Aqcuis-ului Comunitar (PNAAC)

CAPITOLUL I – Concepte privind valoarea în vamă

1.1. Noțiuni teoretice și calculul valorii în vamă

Valoarea în vamă reprezintă baza de calcul al drepturilor vamale datorate bugetului de stat.Conform Acordului pentru aplicarea punctului VII din Acordul general pentru tarife și comerț, prima bază pentru determinarea valorii în vamă a mărfurilor importate este „valoarea de tranzacție”adică prețul efectiv plătit sau de plătit pentru mărfuri, cînd acestea sunt vîndute pentru export cu destinația țării de import, după o ajustare corespunzătoare acordului, în măsura în care:

a)nu există restricții referitoare la cedarea sau utilizarea mărfurilor de către cumpărător, altele decît restricțiile care:

1)sunt impuse sau cerute de lege sau de autoritațile țării de import.

2)limitează regiunea geografică în care mărfurile pot fi revîndute.

3)nu afectează substanțial valoarea mărfurilor.

b)vînzarea sau prețul nu sunt subordonate unor condiții sau unor prestații a căror valoare nu este determinabilă.

c)nici o parte a produsului oricărei revînzări,cesiuni sau utilizări ulterioare a mărfurilor de cumpărător nu revine direct sau indirect vînzătorului.

d)cumpărătorul și vînzătorul nu sunt legați sau, dacă sunt legați, valoarea de tranzacție să fie acceptabilă în scopuri vamale. În vanzarea între persoane legate, valoarea de tranzacție va fi acceptată și mărfurile vor fi evaluate corect atunci cînd importatorul va demonstra că acea valoare este foarte apropiată de una dintre valorile de mai jos, situîndu-se în același moment sau aproape în același moment:

1)valoarea de tranzacție corespunde vînzărilor către cumpărători nelegați, de mărfuri identice sau similare pentru export cu destinația aceleiași țări de import.

2)valoarea în vamă a mărfurilor identice sau similare.

3)valoarea de tranzacție corespunzătoare vînzărilor către cumpărători nelegați, pentru export, cu destinația aceleiași țări de import, al mărfurilor identice mărfurilor importate, numai dacă ele sunt de proveniență dintr-o țară diferită, sub rezerva că, în nici una dintre tranzacțiile comparate două cîte două, vînzătorii să nu fie legați.

Persoanele vor fi considerate legate dacă:

a)una face parte din direcția sau consiliul de administrație al întreprinderii celeilalte și reciproc.

b)ele sunt legal recunoscute ca asociate.

c)ele sunt patroni și salariați.

d)o persoană oarecare posedă, controlează sau deține direct sau indirect 5% sau mai mult din acțiunile sau părțile emise, cu drept de vot, de una și de cealaltă.

e)una dintre ele controlează pe cealaltă direct sau indirect.

f)amîndouă sunt direct sau indirect controlate de o terță persoană.

g)împreună, ele controlează direct sau indirect o terță persoană.

h)ele sunt membrii ale aceleiași familii.

Dacă valoarea în vamă a mărfurilor importate nu poate fi determinată prin aplicarea dispozițiilor de mai sus, valoarea in vamă va fi „valoarea de tranzacție a mărfurilor identice” vîndute pentru export cu destinația aceleiași țări de import și exportate în același moment sau apropiate în același moment cu mărfurile de evaluat.

Mărfuri identice=mărfurile care sunt aceleași în toate privințele, inclusiv sub aspectul caracteristicilor fizice, de calitate și de reputație.

Dacă, cu ocazia aplicării acestei reguli, se constată mai mult de o valoare de tranzacție a mărfurilor identice, valoarea în vamă a mărfurilor importate va fi valoarea de tranzacție cea mai scazută.

Dacă valoarea în vamă nu poate fi determinată nici pe baza valorii de tranzacție a mărfurilor identice, atunci ea va fi „valoarea de tranzacție a mărfurilor similare” vîndute pentru export, cu destinația aceleiași țări de import și exportate în același moment sau aproape în același moment cu mărfurile de evaluat.

Mărfuri similare=mărfurile care, fără a fi la fel în toate privințele, prezintă caracteristici asemănătoare și sunt compuse din materii asemănătoare, ceea ce le permite să îndeplinească aceleași funcțiuni și să fie interschimbabile din punct de vedere comercial. Calitatea mărfurilor, reputația lor și existența unor mărci de fabrică sau de comerț sunt dintre factorii de luat în considerare pentru a determina dacă mărfurile sunt similare. Mărfurile vor fi considerate ca „mărfuri identice” sau „mărfuri similare”dacă ele au fost produse în aceeași țară cu mărfurile de evaluat.

Dacă prin aplicarea acestor reguli se constată mai mult de o valoare de tranzacție a mărfurilor similare, valoarea in vamă a mărfurilor importate va fi valoarea de tranzacție cea mai scazută.

Dacă prin aplicarea regulilor de mai sus nu poate fi determinată valoarea în vamă a mărfurilor importate, atunci ea se va baza pe „prețul unitar” corespunzător vînzării mărfurilor importate sau mărfurilor identice sau similare importate totalizînd cantitatea cea mai ridicată, făcută către persoane nelegate de vînzatori în momentul, sau aproape în momentul importului mărfurilor de evaluat, sub rezerva deducerilor care se referă la următoarele elemente:

a)comisioane plătite sau convenite, marje practicate pentru beneficii și cheltuieli.

b)cheltuieli obișnuite de transport și de asigurare, precum și cheltuielile conexe care se fac în țara de import.

c)drepturile vamale și alte taxe naționale de plătit în țara de import cu ocazt cu ocazia importului sau vînzării mărfurilor.

Dacă valoarea în vamă a mărfurilor importate nu se poate calcula prin nici una din metodele de mai sus, atunci ea se va baza pe o „valoare calculată”. Valoarea calculată va fi egală cu totalul:

a)costului sau valorii materiilor și operațiilor de fabricație sau altor lucrări pentru producerea mărfurilor importate.

b)sumei totale pentru beneficiile și cheltuielile generale egale celor care intră în general în vînzările mărfurilor de aceleași categorii sau de același tip ca mărfurile de evaluat care sunt făcute prin producătorii țarii de export pentru export, cu destinația țării de import.

c)costului sau valorii oricăror alte cheltuieli de care este cazul să se țină seama potrivit opțiunii în materie de evaluare aleasă de fiecare parte.

Dacă valoarea în vamă nu poate fi determinată prin nici o metodă descrisă mai sus, atunci ea va fi determinată prin „mijloace rezonabile” compatibile cu principiile și dispozițiile din prezentul Acord. În acest caz, valoarea in vamă nu se va baza pe:

a)prețul de vînzare în țara de import al mărfurilor produse în acea tară.

b)un sistem prevăzînd acceptarea în scopuri vamale a celei mai ridicate din două valori posibile.

c)prețul mărfurilor pe piața internă a țării de export.

d)costul de producție, altul decît valorile calculate care au fost determinate pentru mărfurile identice sau similare.

e)prețul mărfurilor vîndute pentru export cu destinația unei alte tări decît țara de import.

f)valori in vamă minimale.

g)valori arbitrare sau fictive.

La cererea sa, importatorul va fi informat în scris asupra valorii in vamă determinate prin aplicarea prezentelor dispoziții și de metoda utilizată pentru determinare.

Pentru determinarea valorii în vamă, se va adăuga prețului efectiv plătit sau de plătit pentru mărfurile importate:

1)elementele următoare, în măsura în care ele sunt suportate de cumpărător dar nu au fost incluse în prețul efectiv plătit sau de plătit pentru mărfuri:

a)comisioanele și cheltuielile de intermediere, cu excepția comisioanelor de cumpărare.

b)costul ambalajelor considerate, în scopuri vamale, ca făcînd un tot unitar cu mărfurile

c)costul ambalajului, cuprinzînd atît manopera, cît și materialele.

2)valoarea calculată, în mod corespunzător, a următoarelor produse și servicii atunci cînd sunt furnizate direct sau indirect de cumpărător fără cheltuieli sau la costuri reduse și utilizate cu ocazia producerii și vînzării pentru export a mărfurilor importate, în măsura în care această valoare nu a fost inclusă în prețul efectiv plătit sau de plătit:

a)materiale, componente, părți și elemente similare încorporate în mărfurile importate.

b)utilaje, matrițe, forme și elemente similare utilizate cu ocazia producerii mărfurilor importate.

c)materiale consumabile cu ocazia producerii mărfurilor importate.

d)inginerie, dezvoltare, lucrări de artă și de design, planuri si schițe, executate în altă țară decît în țara de import și necesare la producerea mărfurilor importate.

3)redevențele și drepturile de licență relativ la mărfurile de evaluat pe care cumpărătorul este ținut să le achite, fie direct, fie indirect, ca o condiție a vînzării mărfurilor de evaluat, în măsura în care aceste redevențe și drepturi de licență nu au fost incluse în prețul efectiv plătit sau de plătit.

4)valoarea oricărei părți a produsului oricărei revînzări, cesiuni sau utilizări ulterioare a marfurilor importate care ar reveni, direct sau indirect, vînzătorului.

1.2. Concepte privin importul mărfurilor

Importul constă în intrarea în țară a mărfurilor străine și introducerea lor în circuitul economic. La importul mărfurilor, autoritatea vamală realizează procedura de vămuire și de încasare a datoriei vamale aferente drepturilor de import, aplicînd și măsurile de politică comercială.

Valoarea in vamă reprezintă acea valoare care constituie baza de calcul al taxelor vamale prevăzute în Tariful vamal de import al Romaniei. Procedura de determinare a valorii în vamă s-a prezentat mai sus, conform Acordului privind aplicarea articolului VII al Acordului general pentru tarife si comerț(G.A.T.T.), încheiat la Geneva la 1 noiembrie 1979, la care Romania este parte.

La valoarea în vamă, în măsura în care au fost efectuate, dar nu au fost cuprinse în preț, se includ:

a)cheltuielile de transport al mărfurilor importate pînă la frontiera romană.

b)cheltuielie de incărcare, de descărcare și de manipulare, conexe transportului, ale mărfurilor din import aferente parcursului extern.

c)costul asigurării pe parcurs extern.

Transformarea în lei a valorii în vamă se face la cursul de schimb stabilit și comunicat de Banca Națională a Romaniei. Acest curs se utilizează pe toată durata săptămînii următoare, pentru declarațiile vamale înregistrate în cursul acelei săptămîni.

Atunci cînd determinarea definitivă a valorii în vamă nu se poate efectua imediat, importatorul are dreptul de a ridica mărfurile din vamă, la cerere, cu condiția să constituie o garanție bănească sau bancară, acceptată de autoritatea vamală. În cazul în care, în termen de 30 de zile de la ridicarea mărfii, importatorul nu prezintă documente concludente privind determinarea valorii în vamă, autoritatea vamală procedează la executarea garanției, operațiunea de vămuire fiind considerată incheiată.

Valoarea în vamă se determină și se declară de către importator, care este obligat să depună la biroul vamal o declarație pentru valoarea în vamă, însoțită de facturi sau de alte documente de plată a marfii și a cheltuielilor pe parcurs extern, aferente acesteia. Declarația de valoare în vamă poate fi depusă și prin reprezentant, în acest caz răspunderea fiind solidară.

Determinarea valorii în vamă a mărfurilor care fac obiectul unor tranzacții comerciale se efectuează potrivit regulilor cuprinse în Codul vamal al Romaniei și în alte reglementări vamale. Pentru valoarea astfel stabilită se depune o declarație pentru valoarea în vamă.

Pentru mărfurile primite de persoane juridice, care nu fac obiectul unor tranzacții comerciale, valoarea în vamă o constituie valoarea înscrisa în documentele primite de la expeditorul extern și în declarația pentru valoarea în vamă depusă de persoana juridică destinatară.

Pentru marfurile ale căror prețuri definitive se stabilesc pe bază de cotații bursiere și pentru mărfurile a căror valoare definitivă se determină pe baza rezultatelor determinărilor cantitative și calitative efectuate potrivit condițiilor menționate în contractele comerciale, valoarea în vamă se determină pe baza facturii pro forma emise de furnizor, cu prețurile cunoscute la data întocmirii acesteia. În termen de 150 de zile de la data declarației vamale se depune factura definitivă pe baza căreia se fac regularizările privind obligațiile de plată în vamă.

În cazul bunurilor introduse în țară de persoane fizice, valoarea în vamă se stabilește de Ministerul Finanțelor Publice pe baza cataloagelor de prețuri externe, corelate cu prețurile interne.

Pentru autovehiculele și vehicolele noi prevăzute la pozițiile tarifare 87.02, 87.03, 87.04, 87.11 si 87.16 din Tariful vamal de import al Romaniei valoarea în vamă se determină pe baza prețului extern din factura de cumpărare emisă de producător sau de firma direct reprezentantă a acestuia. Prin vehicole noi se ințelege vehiculele neînmatriculate în străinătate sau cele procurate în aceleași condiții și înmatriculate temporar în străinatate, dar nu mai mult de 90 de zile de la data cumpărării.

Valoarea în vamă a autovehiculelor și a vehiculelor folosite se stabilește pe fiecare categorie de vehicule, prin ordin al ministrului finanțelor publice, ținîndu-se seama de vechimea și de caracteristicile tehnice ale acestora.

Transformarea în lei a valorii în vamă se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Natională a Romaniei în fiecare zi de joi. Acest curs se utilizează pe toată durata săptămînii următoare pentru declarațiile vamale înregistrate în cursul acelei săptămîni.

1.3. Procedura tehnică privind amânarea definitivării în vamă

Determinarea definitivă a valorii în vamă se amînă în următoarele situații:

a)cînd este necesară ajustarea prețului plătit sau de plătit conform Acordului privind aplicarea articolului VII al Acordului general pentru tarife si comerț, iar la momentul importului nu pot fi prezentate documente concludente care să permită determinarea cu exactitate a sumei de ajustat.

b)cînd prețul plătit sau de plătit nu include ori este susceptibil a nu include toate plățile efectuate sau de efectuat ca o condiție a vînzării marfurilor importate de către cumpărător vînzătorului ori de către cumpărător către o terță parte, pentru a satisface o obligație a vînzătorului.

c)în orice alte situații în care pentru determinarea valorii în vamă pe baza valorii de tranzacție este necesară prezentarea unor documente sau justificări suplimentare referitoare la exactitatea și realitatea valorii declarate.

Atunci cînd, la momentul efectuării formalitaților vamale de import, se constată că valoarea în vamă nu poate fi determinată prin aplicarea punctului 1 din acord, chiar dacă s-ar proceda la amînarea determinării definitive a valorii în vamă, birourile vamale vor aplica prevederile punctelor 2-7 din acord, în ordinea prevăzută de acesta, valoarea în vamă astfel determinată avînd caracter definitiv.

Amînarea determinrii definitive a valorii în vamă este dispusă de șeful biroului vamal, în urma analizarii documentelor anexate la declarația vamală de import, precum și a altor documente și informații de care biroul vamal are cunostință. Amînarea determinării definitive a valorii în vamă poate fi dispusă și ca urmare a solicitării scrise a importatorului, adresată biroului vamal, în care sunt justificate motivele pentru care se solicită această amînare.

Dispoziția de amînare a determinării definitive a valorii în vamă se comunică în scris importatorului înainte de ridicarea mărfurilor din vamă.

Termenul de „garanție suficientă” reprezintă cuantumul drepturilor de import calculate pe baza valorii în vamă determinate de biroul vamal cu titlu provizoriu, din care se deduc drepturile de import calculate pe baza valorii în vamă declarate de importator și virate la bugetul de stat.

Pentru determinarea cu titlu provizoriu a valorii în vamă, biroul vamal ia în considerare, după caz, următoarele elemente:

a)valoarea de tranzacție care rezultă din documentele prezentate de importator.

b)valoarea cheltuielilor care se includ în valoarea în vamă potrivit art.8 din acord, estimată de importator pe bază de documente justificative și acceptată de biroul vamal și/sau stabilită pe baza altor informații de care biroul vamal are cunostință.

c)orice sumă care poate fi considerată parte a plății totale efectuate sau de efectuat ca o condiție a vînzarii mărfurilor importate de către cumpărător vînzătorului ori de către cumpărător către o terță parte, pentru a satisface o obligație a vînzătorului.

d)informațiile conținute în baza de date a autorității vamale.

În situația în care nu există elemente concludente care pot fi luate în considerare, biroul vamal va stabili valoarea în vamă cu titlu provizoriu.

Biroul vamal are obligația de a analiza documentele pe care importatorul trebuie să le prezinte și de a lua o decizie privind determinarea valorii în vamă cu titlu definitiv în termen de 30 de zile de la data comunicării acestor documente, cu excepția unor cazuri stabilite, cînd termenul se prelungește corespunzător.

În situația în care biroul vamal constată necesitatea prezentării de către importator a unor documente și justificări suplimentare despre care consideră că se află în posesia importatorului sau că importatorul are calitatea de a intra în posesia acestora, le solicită acestuia în scris, in cel mai scurt timp, dar nu mai tîrziu de 10 zile de la data primirii documentelor.În acest caz, importatorul are obligația de a prezenta documentele și justificărileîin termen de 30 de zile de la data comunicării în condițiile legii a solicitării biroului vamal, situație în care termenul pentru luarea deciziei privind determinarea cu titlu definitiv a valorii în vamă curge de la data primirii oficiale a acestor documente și justificări.

În situația în care, pentru a lua o decizie, biroul vamal constată necesitatea efectuării unui control la sediul importatorului și/sau la locul de depozitare a mărfurilor, transmite în scris această solicitare direcției regionale vamale în a cărei subordine se află, în cel mai scurt timp, dar nu mai tîrziu de 10 zile de la data primirii documentelor. În solicitare, biroul vamal va motiva necesitatea efectuării acestui control, anexînd toate documentele referitoare la operațiunea de import, precum și obiectivele de control.

Direcția regională va analiza solicitarea și, în cazul în care o va considera justificată, va informa în scris atît biroul vamal, cît și importatorul și va efectua acest control. În acest caz termenul de luare a deciziei privind determinarea definitivă a valorii în vamă se prelungește ,dar nu poate depași 60 de zile.

Decizia privind determinarea definitivă a valorii în vamă este luată de biroul vamal prin întocmirea unui proces verbal de control al valorii în vamă care stabilește disponibilizarea sau încasarea, în totalitate sau în parte a garanției constituite și cuprinde descrierea detailată a motivelor ce au stat la baza măsurii.

Procesul verbal de control al valorii în vamă se comunică importatorului în cadrul termenelor prevăzute pentru luarea deciziei finale privind determinarea valorii în vamă. Dacă prin proces se stabilește încasarea în totalitate sau în parte a garanției și aceasta a fost constituită printr-o scrisoare de garanție bancară, procesul verbal se comunică cu cel puțin 15 zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a garanției. Împotriva procesului verbal se poate formula contestație.

În baza procesului de control al valorii în vamă prin care se stabilește disponibilizarea în totalitate sau în parte a garanției, importatorul poate solicita restituirea garanției disponibile, după ce datoria vamală a fost achitată, sau poate să consimtă ca aceasta să fie folosită la altă operațiune.

O copie a procesului verbal de control al valorii în vamă se comunică Autorității Naționale a Vămilor-Direcția de Supraveghere și Control Vamal-Centrul de Informații Vamale în termen de 5 zile de la data emiterii.

CAPITOLUL II – Resursele financiare provenite din taxele de vamă

2.1. Taxele vamale, concepte, categorii,bunurile taxabile

Alături de impozite, taxele vamale reprezintă cea de a doua categorie principală de venituri la bugetul de stat.

În general, taxele reprezintă plata efectuată de persoanele fizice sau juridice pentru serviciile prestate acestora de către instituțiile publice.Altfel spus, taxele sunt reglementate ca fiind obligații bugetare datorate de persoane fizice sau juridice, reprezentînd plata neechivalentă a unor servicii, după principiul recompensei speciale.

Taxele se caracterizează printr-o serie de trăsături specifice:

a)plata neechivalentă pentru serviciile sau lucrările efectuate de organele sau instituțiile care primesc, întocmesc sau eliberează diferite acte, prestează servicii și rezolvă alte interese legitime ale persoanelor fizice sau juridice.

b)subiectul plătitor este precis determinat din momentul în care acesta solicită efectuarea unei activități din partea unui organ sau instituție de stat.

c)reprezintă o contribuție de acoperire a cheltuielilor necesare serviciilor solicitate de diferite persoane.

d)reprezintă plăți făcute de persoane fizice sau juridice pentru servicii sau lucrări efectuate în mod direct și imediat.

În aplicarea taxelor se au în vedere următoarele principii:

1)unicitatea taxării, în sensul că pentru unul și același serviciu prestat unei persoane, aceasta nu datorează taxa decît o singură dată.

2)nulitatea actelor nelegale taxate.

3)taxele sunt anticipate, adică se datorează și se achită în momentul solicitării serviciilor sau lucrărilor ce urmează a fi efectuate de organele sau instituțiile de stat.

Clasificarea taxelor vamale:

a)după obiectul impunerilor:

1)taxe vamale de export- se percep asupra mărfurilor importate atunci cînd acestea trec granițele vamale ale țarii importatoare și au cel mai ridicat nivel fiscal.

2)taxe vamale de import- au cea mai mare răspîndire pe plan internațional, se practică pe perioade lungi de timp, au un nivel mai ridicat decît cele de export și fac obiectul negocierilor într-un cadru bilateral sau multilateral.

3)taxe vamale de tranzit- se percep de către stat asupra mărfurilor străine care tranzitează teritoriul vamal al țării respective și nu au o largă răspîndire pe plan internațional.

b)după modul de percepere:

1)taxe vamale ad-valorem- se percep de către stat asupra valorii vamale a mărfurilor importate(exportate) și se stabilesc sub forma unor cote procentuale care se raportează la valoarea vamală a mărfurilor respective.

2)taxe vamale specifice- se percep de către stat pe unitatea de măsură fizică a mărfurilor importate și se stabilesc sub formă de cifre absolute în moneda națională(exemplu: 500 unități monetare pentru o tonă de cereale).

3)taxe vamale mixte- se percep atunci cînd taxele vamale ad-valorem nu sunt destul de eficace pentru protecție, deci pe lîngă taxa ad-valorem se mai percepe și o taxă vamală specifică atunci cînd prețurile înregistrează importante scăderi.

4)taxe vamale sezoniere- sunt practicate de țările Uniunii Europene în cadrul politicii vamale.

c)după scopul impunerii:

1)taxe vamale cu caracter fiscal- au, în general, un nivel redus și sunt percepute pentru obținerea de venituri la bugetul de stat.

2)taxe vamale cu caracter protecționist- au, iîn general, un nivel ridicat, prin intermediul lor urmărindu-se protejarea pieții interne de concurența străină.

d)după modul de stabilire:

1)taxe vamale autonome (generale)- sunt stabilite de către stat, în mod independent, și nu pe baza unor convenții bilaterale sau multilaterale încheiate între state.

2)taxe vamale convenționale (contractuale)- se stabilesc de către stat prin înțelegere cu alte state, conform clauzelor stabilite prin convenții bilaterale sau multilaterale încheiate între state.

3)taxe vamale preferențiale- sunt foarte reduse și reflectă un regim de favoare stabilit între anumite țări, fiind o derogare de la clauza națiunii celei mai favorizate.

4)taxe vamale de retorsiune (de răspuns)- se aplică de către stat ca represalii și ca răspuns la politica comercială neloială a altor state și îmbracă următoarele forme:

– taxe vamale anti-dumping

– taxe vamale compensatorii

– măsuri de salvgardare

Avantajele taxelor vamale:

1)reprezintă o importantă sursă de venit pentru bugetul de stat.

2)ocrotesc economia națională împotriva concurenței străine.

3)ajută, uneori, la stimularea schimburilor comerciale bilaterale sau multilaterale.

Din păcate, ca orice impozit, taxele vamale au și o serie de dezavantaje. În acest sens, statul prelevă, prin fixarea taxelor vamale, un impozit de o mărime nominală oarecare care va alimenta bugetul de stat, iar acest impozit va avea implicații mult mai adînci, ducînd în final, la apariția unui prim dezavantaj al taxelor vamale care se referă la faptul că majorările substanțiale de preț intervenit sunt suportate de consumatorul final.

De fapt, taxa vamală nu afectează doar cumpărătorul final și importatorul, ci și exportatorul care se va confrunta cu un alt dezavantaj al taxelor vamale:reducerea cererii produselor sale din cauza unui preț prea ridicat.

Funcțiile taxelor vamale sunt:

1)funcția fiscală- deoarece impunerea vamală reprezintă o importantă sursă de venit pentru bugetul de stat.

2)funcția protecționistă- se referă la ocrotirea economiei naționale împotriva concurenței străine.

3)funcția de negociere- se referă la stimularea schimburilor comerciale bilaterale sau multilaterale.

Importul mărfurilor constă în intrarea în tară a marfurilor straine și introducerea acestora în circuitul economic.La importul mărfurilor, autoritatea vamală realizează procedura de vămuire și de încasare a datoriei vamale aferente drepturilor de import, aplicînd și măsurile de politică comercială.

Taxele vamale de import se determină pe baza Tarifului vamal de import al Romaniei , care se aprobă prin lege.Tariful vamal de import al Romaniei se aprobă pe baza nomenclaturii combinate a mărfurilor.

Taxa vamala este exprimată în procente și se aplică la valoarea în vamă a mărfurilor, exprimată in lei.Taxele vamale aplicabile sunt cele prevăzute la data înregistrării declarației vamale de import. În situația în care, ulterior înregistrării, în timpul efectuării procedurii de vămuire, pînă la acordarea liberului de vamă, intervin taxe vamale preferențiale, titularul operațiunii comerciale sau reprezentantul acestuia va solicita autorității vamale aplicarea taxei vamale corespunzătoare regimului preferențial.

Unele categorii de mărfuri pot beneficia de un tratament tarifar preferențial ,în funcție de felul mărfii sau de destinația lor specifică, potrivit reglementărilor vamale sau acordurilor și convențiilor internaționale la care Romania este parte.

Prin tratament tarifar favorabil se întelege o reducere sau o exceptare de drepturi vamale, care poate fi aplicată și în cadrul unui contingent tarifar.

La stabilirea originii bunurilor importate se au în vedere următoarele criterii:

a)criteriul bunurilor produse în întregime într-o țară, atunci cînd numai o țară intră în considerare la atribuirea originii.

b)criteriul transformării substanțiale, atunci cînd două sau mai multe țări iau parte la producerea bunurilor.

Sunt considerate bunuri produse în întregime într-o țară urmatoarele:

-produsele minerale și alte produse obținute din solul și subsolul acelei țări, inclusiv apele teritoriale, precum și din solul și subsolul zonelor marine aflate sub jurisdicția sa națională, dincolo de limita apelor sale teritoriale.

-produsele vegetale recoltate în acea tară.

-animalele născute și crescute în acea țară.

-produsele obținute prin vînătoarea și pescuitul practicate în acea țară.

-produsele obținute prin pescuitul maritim și alte produse extrase din mare de navele acelei țări, precum și produsele obținute la bordul navelor uzină ale acelei țări.

-articole uzate care pot fi folosite numai pentru recuperarea materiilor prime extrase din ele.

-deșeurile și rebuturile provenind de la operațiunile de fabricație și prelucrare, precum și bunurile care nu pot fi folosite, colectate în acea țară si care pot servi numai pentru recuperarea materiilor prime.

-bunurile obținute în întregime în acea țară din produsele prevăzute anterior.

Bunurile produse în două sau mai multe țări sunt considerate ca fiind originare din țara în care bunurile sunt supuse unor operațiuni de fabricație și prelucrare substanțială, care le conferă caracteristici de încadrare în tariful vamal la o poziție diferită de cea aferentă fiecărui material utilizat la obținerea bunului.

Există totuși și unele excepții, și anume:

a)operațiunile de fabricare și prelucrare care, deși impun o schimbare a poziției tarifare, nu sunt considerate ca fiind substanțiale ori sunt considerate ca substanțiale numai în condiții speciale.

b)operațiunile de fabricare și prelucrare care, deși sunt considerate ca substanțiale în condiții speciale, nu impun o schimbare a poziției de încadrare în tariful vamal.

Sunt considerate operațiuni substanțiale operațiunile care conferă produsului finit cel puțin 50% din valoarea sa.

Nu sunt considerate operațiuni substanțiale și nu conferă caracterul de bun originar dintr-o țară următoarele operațiuni:

a)manipularea pentru asigurarea conservării ca atare a produselor în timpul transportului și depozitării.

b)operațiunile simple de desprăfuire, cernere, triere, clasificare, asortare, spălare, vopsire, tranșare.

c)aplicarea, pe produse sau ambalajelor lor, de mărci, etichete sau alte semne similare.

d)simpla asamblare a părților de articole pentru a constitui un articol complet.

e)sacrificarea animalelor.

Pentru stabilirea originii bunurilor, importatorii prezintă organelor vamale un certificat de origine dat de autoritățile sau organismele împuternicite să stabilească originea.

Prin Protocolul 1 din 8 aprilie 2003 s-a definit conceptul de „produse originare” și metodele de cooperare administrativă.

Produsele originare într-o parte beneficiază la importul în cealalaltă parte de prevederile acordului prin prezentarea fie:

a)a unui certificat de circulație EUR 1.

b)în unele cazuri specificate, a unei declarații, cu un text specific, dată de exportator pe o factură, pe o notă de livrare sau pe orice alt document comercial care descrie produsele în cauză, suficient de detailat pentru a permite identificarea lor (denumită „declarație pe factură)

2.2. Certificatul de de circulație a mărfurilor EUR 1

Un certificat de circulație a mărfurilor EUR1 va fi eliberat de către autoritățile vamale ale țării exportatoare pe baza cererii scrise a exportatorului sau, sub răspunderea exportatorului, de către reprezentantul său autorizat.

În acest scop, exportatorul sau reprezentantul său autorizat vor completa atît certificatul de circulație a mărfurilor EUR1, cît și formularul de cerere. Aceste documente vor fi completate într-o limbă convenită în acord.

Exportatorul care solicită eliberarea unui certificat de circulație a mărfurilor EUR1 trebuie să prezinte în orice moment, la cererea autorităților vamale ale țării exportatoare în care se eliberează certificatul, toate documentele necesare care dovedesc caracterul originar al produselor în cauză precum și îndeplinirea celorlalte condiții din protocol.

Un certificat de circulație a mărfurilor EUR1 va fi eliberat de către autoritățile vamale ale unei părți dacă produsele în cauză pot fi considerate ca produse originare dintr-o parte și dacă îndeplinesc celelalte cerințe din protocol.

Autoritățile vamale emitente vor lua orice masură pentru a verifica caracterul originar al produselor și îndeplinirea celorlalte condiții ale protocolului. În acest scop vor avea dreptul să solicite orice document justificativ și să realizeze orice control în contabilitatea exportatorului sau orice altă verificare considerată necesară. Autoritățile vamale emitente se vor asigura de asemenea că documentele arătate mai sus sunt completate corespunzător.Ele vor verifica în mod special dacă spațiul rezervat descrierii mărfurilor a fost completat în așa fel încît să excludă toate posibilitățile de adăugiri frauduloase.

Un certificat de circulație a mărfurilor EUR1 va fi eliberat de către autoritățile vamale și pus la dispoziția exportatorului de îndată ce prezentul export a fost efectuat sau asigurat.

Certificatul de circulație EUR1 poate fi eliberat „a posteriori”, în condiții excepționale după exportul produselor, dacă:

a)nu a fost eliberat în momentul exportului din cauza unor erori, omisiuni involuntare sau circumstanțe speciale.

b)se demonstrează autorităților vamale că a fost eliberat un certificat a mărfurilor EUR1 dar nu a fost acceptat la import din motive tehnice.

Acest certificat se eliberează numai după verificarea concordanței dintre informațiile furnizate în cererea exportatorului și cele din dosarul corespunzător.

În cazul furtului, pierderii sau distrugerii unui certificat de circulație EUR1, exportatorul poate cere autorităților vamale emitente eliberarea unui duplicat pe baza documentelor de export pe care le posedă.

2.3. Declarațiile vamale

Declarația pe factură poate fi intocmită:

a)de către un exportator autorizat

b)de către un exportator pentru orice transport constînd dintr-unul sau mai multe colete conținînd produse originare a căror valoare totală nu depașește 6000 Euro.

O declarație pe factură poate fi întocmită dacă produsele în cauză pot fi considerate ca produse originare dintr-una din părti și dacă îndeplinesc condițiile protocolului. Exportatorul care întocmește o declarație pe factură va fi pregătit să prezinte în orice moment la solicitarea autorităților vamale ale țării exportatoare toate documentele necesare care dovedesc caracterul originar al produselor în cauză.

O declarație pe factură poate fi întocmită de către exportator cînd produsele la care se referă sunt exportate, sau după export cu condiția ca aceasta să fie prezentată în țara importatoare nu mai tîrziu de 2 ani după efectuarea importului produselor la care se referă.

Autoritățile vamale ale părții exportatoare pot autoriza orice exportator, la care se va face referire în continuare ca „exportator autorizat”,care efectuează frecvent exporturi de produse, să întocmească declarații pe factură indiferent de valoarea produselor în cauză. Autoritățile vamale vor acorda exportatorului autorizat o autorizație vamală numerotată care va apărea pe declarația pe factură, vor supraveghea folosirea acesteia și o vor putea retrage cînd exportatorul autorizat nu mai oferă garanțiile necesare sau nu folosește corect autorizația.

Dovada originii este valabilă 4 luni de la data emiterii în țara exportatoare și trebuie prezentată în termenul menționat autorităților vamale ale părții importatoare. După acest termen pot fi acceptate, atunci cînd nerespectarea termenului se datorează unor împrejurări excepționale.

Birourile vamale pot solicita autorității emitente a certificatului de origine a mărfurilor verificarea acestuia în următoarele cazuri:

a)cînd se constată neconcordanțe între datele înscrise în dovada de origine și celelalte documente care însoțesc declarația vamală. În acest caz regimul preferențial se acordă numai după ce se primește rezultatul verificării, care atestă conformitatea.

b)cînd se constată neconcordanțe formale care nu împietează asupra fondului. În acest caz autoritatea vamală acordă regimul preferențial și ulterior solicită verificarea dovezii de origine.

c)în orice alte situațiiîin care autoritatea vamală are îndoieli asupra realității datelor din dovada de origine. În acest caz regimul preferențial se acordă și ulterior se solicită verificarea dovezii de origine.

În toate cazurile în care în urma verificărilor dovezilor de origine rezultă că acordarea regimului preferențial a fost neîntemeiată, autoritatea vamală ia măsuri pentru recuperarea datoriei vamale prin întocmirea de acte constatatoare.

2.4. Înlesniri la taxele vamale

Este scutit de taxe vamale importul următoarelor categorii de bunuri:

a)ajutoare și donații cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv, didactic, primite de organizații, fundații sau asociații nonprofit cu caracter umanitar sau cultural, ministere și alte organe ale administrației publice centrale și locale, sindicate și partide politice, organizații de cult, federații, asociații sau cluburi sportive, unități și instituții școlare de stat și particulare, cabinete medicale și unități sanitare, fără a fi destinate sau folosite pentru activități ce pot constitui amenințări la siguranța națională. Fac excepție de la prevederile acestea următoarele categorii de bunuri:

-alcool și produse alcoolice

-tutun si produse din tutun

-cafea

b)mostrele fără valoare comercială, materiale publicitare, de reclamă și documentare.

c)bunurile străine care devin, potrivit legii, proprietatea statului.

d)alte bunuri prevăzute de legi speciale

De asemenea, sunt scutite de la plata taxelor vamale bunurile din import provenite sau finanțate direct din ajutoare, împrumuturi nerambursabile, precum și din programe de cooperare științifică și tehnică, culturală, sportivă și didactică, acordate Romaniei de guverne străine, de organisme internaționale și de organizații nonprofit și de caritate, destinate unor activităti nonprofit.

Condițiile care trebuie îndeplinite pentru ca bunurile de mai sus să beneficieze de scutire de taxe vamale sunt:

1)să fie trimise de expeditor către destinatar fără nici un fel de obligații de plată.

2)să nu facă obiectul unor comercializări ulterioare.

3)să nu fie utilizate pentru prestații către terți aducătoare de venituri.

4)să fie cuprinse în patrimoniul persoanei juridice și înregistrate în evidența contabilă proprie.

Bunurile scutite de taxe vamale pot fi folosite numai în scopurile pentru care au fost importate.La schimbarea destinației bunurilor, importatorii sunt obligați să îndeplinească formalitățile legale privind importul mărfurilor și să achite taxele vamale de import.În acest caz, valoarea în vamă se calculează la cursul valabilîin ziua constatării schimbării destinației bunurilor.Taxele astfel datorate se stabilesc și se urmăresc pe o perioadă de 5 ani de la data intrării în țară a bunurilor.

De asemenea, este scutit de taxe vamale importul următoarelor categorii de bunuri:

a)bunurile de origine romană.

b)bunurile reparate în străinătate sau bunurile care le înlocuiesc pe cele necorespunzătoare calitativ, returnate partenerilor externi în perioada de garanție.

c)bunurile care se înapoiază în țară ca urmare a unei expedieri eronate.

CAPITOLUL III – Taxa pe valoarea adăugată

3.1. Noțiuni și concepte privind TVA

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect care se datorează bugetului de stat. În sfera de aplicare a taxei pe valoare adăugată se cuprind operațiunile care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a)constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plată.

b)locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în Romania.

c)livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă.

d)livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activitățile economice.

În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprinde și importul de mărfuri. Toate acestea se denumesc operațiuni impozabile.Acestea pot fi:

a)operațiuni taxabile, pentru care se aplică cotele prevăzute.

b)operațiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa pe valoarea adăugată, dar este permisă deducerea taxei pe valoarea adăugată datorate sau platite pentru bunurile sau serviciile achiziționate.

c)operațiuni scutite fără drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa pe valoarea adăugată și nu este permisă deducerea taxei pe valoarea adăugată datorate sau plătite pentru bunurile sau serviciile achizitionate.

d)operațiuni de import scutite de taxa pe valoarea adăugată, pentru care nu se datorează taxa pe valoarea adăugată in vamă.

Se consideră import de bunuri intrarea de bunuri în Romania provenind din alt stat. Prin derogare, atunci cînd bunurile sunt plasate, după intrarea lor în țară, în regimuri vamale suspensive, aceste bunuri nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată. Acestea sunt supuse în ceea ce privește plata sau, după caz, garantarea drepturilor de import pe perioada cît se află în acel regim vamal suspensiv.

Importul bunurilor plasate în regimuri vamale suspensive este efectuat în statul pe teritoriul căruia bunurile ies din aceste regimuri. Nu se cuprinde în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată livrarea bunurilor aflate în regimuri vamale suspensive. Astfel de operațiuni pot avea drept obiect vînzarea de bunuri aflate în regim de antrepozit vamal, cesionarea de bunuri aflate în regim de perfecționare activă și altele de această natură.

3.2. Baza de impozitare a TVA

Baza de impozitare pentru un import de bunuri este constituită din valoarea în vamă a bunurilor,stabilită conform legislației vamale în vigoare , la care se adaugă taxele vamale, comisionul vamal, accizele și alte taxe exclusiv taxa pe valoarea adăugată, datorate pentru importul de bunuri.

Se cuprind, de asemenea, în baza de impozitare cheltuielile accesorii precum comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport și asigurare care intervin pîna la primul loc de destinație a bunurilor în Romania, în măsura în care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse în baza de impozitare stabilită mai sus.

Primul loc de destinație a bunurilor îl reprezintă destinația stipulată în documentul de transport sau orice alt document însoțitor al bunurilor, cînd acestea intră în Romania.

Baza de impozitare pentru importul de bunuri nu cuprinde următoarele elemente:

a)rabaturile, remizele, risturnele, sconturile și alte reduceri de preț acordate de furnizori direct clienților.

b)sumele reprezentînd daune-interese stabilite prin hotarîre judecătorească definitivă, penalizările și orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parțială a obligațiilor contractuale, dacă sunt percepute peste prețurile și/sau tarifele negociate. Nu se exclud din baza de impozitare orice sume care, în fapt, reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate.

c)dobînzile percepute pentru plăți cu întîrziere, livrări cu plata în rate, operațiuni de leasing.

d)valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă și clienți, prin schimb, fără facturare.

e)sumele achitate de furnizor sau prestator în contul clientului și care apoi se decontează acestuia.

f)taxa de reclamă și publicitate și taxa hotelieră care sunt percepute de către autoritățile publice locale prin intermediul prestatorilor.

Baza de impozitare pentru nave și aeronave nu include:

a)valoarea serviciilor de reparare sau transformare, pentru navele și aeronavele care au fost reparate sau transformate în străinătate.

b)carburanții și alte bunuri, aprovizionate din străinătate, destinate utilizării pe nave și/sau aeronave.

Dacă suma folosită la stabilirea bazei de impozitare pentru un import de bunuri este exprimată în valută, aceasta se convertește în moneda națională a Romaniei, în conformitate cu metodologia folosită, pentru a stabili valoarea în vamă a bunurilor importate.

3.3. Cotele de TVA

Cota standard a taxei pe valoarea adăugată este de 19% și se aplică asupra bazei de impozitare pentru orice operațiune impozabilă care nu este scutită de taxa pe valoarea adăugată sau care nu este supusă cotei reduse a taxei pe valoarea adăugată.

Cota redusa a taxei pe valoarea adăugată este de 9% și se aplică asupra bazei de impozitare, pentru următoarele prestări de servicii și/sau livrări de bunuri:

a)drepturi de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologie, grădini zoologice și botanice, tîrguri și expoziții.

b)livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste, cu excepția celor destinate exclusiv publicității.

c)livrările de proteze de orice fel și accesoriile acestora, cu excepția protezelor dentare.

d)livrările de produse ortopedice.

e)medicamente de uz uman și veterinar.

f)cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping.

Cota de taxa pe valoarea adăugată aplicabilă este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator al taxei pe valoarea adăugată.

Cota aplicabilă pentru un import de bunuri este cea aplicată în interiorul țării pentru livrarea aceluiași bun.

3.4. Scutiri de TVA la import

Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată:

a)importul de bunuri a căror livrare în Romania este în orice situație scutită de taxa pe valoarea adăugată.

b)bunurile introduse în țară de călători sau de alte persoane fizice cu domiciliul în țară sau străinătate,îin condițiile și în limitele stabilite potrivit reglementărilor legale în vigoare, pentru regimul vamal aplicabil persoanelor fizice;

c)bunurile importate destinate comercializării în regim duty-free,precum și prin magazinele pentru servirea în exclusivitate a reprezentanțelor diplomatice și a personalului acestora;

d)importul de bunuri de către misiunile diplomatice și birourile consulare, precum și de către cetațenii străini cu statut diplomatic sau consular în Romania,în condiții de reciprocitate,potrivit procedurii stabilite prin norme;

e)importul de bunuri efectuat de reprezentanțele organismelor internaționale și interguvernamentale acreditate în Romania, precum și de către cetațenii străini angajați ai acestor organizații,în limitele și în conformitate cu condițiile precizate în convențiile de înființare a acestor organizații, potrivit procedurii stabilite prin norme;

f)importul de bunuri de către forțele armate ale statelor străine membre NATO pentru uzul acestora sau al personalului civil însoțitor ori pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor,în cazul în care aceste forțe sunt destinate efortului comun de aparare;

g)importul de bunuri primite în mod gratuit cu titlu de ajutoare sau donații destinate unor scopuri cu caracter religios,de apărare a sănătătii,de apărare a țării sau a siguranței naționale,artistic, sportiv, de protecție și ameliorare a mediului,de protecție și conservare a monumentelor istorice și de arhitectură,în condițiile stabilite prin norme;

h)importul de bunuri finanțate din împrumuturi nerambursabile acordate de guverne străine, organisme internaționale și /sau organizații non profit din străinătate ăi din țară,în condițiile stabilite prin norme;

i)importul următoarelor bunuri:bunurile de origine romană,bunurile străine care,potrivit legii,devin proprietatea statului,bunurile reparate în străinătate sau bunurile care le înlocuiesc pe cele necorespunzătoare calitativ,returnate partenerilor externi în perioada de garanție,bunurile care se înapoiază în țară ca urmare a unei expedieri eronate,echipamentele pentru protecția mediului,stabilite prin hotărîre a Guvernului.

3.5. Scutiri de TVA la export

Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată urmatoarele:

a)livrările de bunuri expediate sau transportate în afara țării, de către furnizor sau de altă persoană în contul său.

b)livrările de bunuri expediate sau transportate în afara țării de cumpărătorul care nu este stabilit în interiorul țării, sau de altă persoană, în contul său, cu excepția bunurilor transportate de cumpărătorul însuși și folosite la echiparea sau aprovizionarea ambarcațiunilor de agrement și avioanelor de turism sau a oricărui mijloc de transport privat.

c)prestările de servicii, inclusiv transportul și prestările de servicii legate direct de exportul de bunuri sau de bunurile plasate în regimuri vamale suspensive.

d)transportul, prestările de servicii direct legate de importul bunurilor,dacă valoarea acestora este inclusă în baza de impozitare a bunurilor importate.

e)livrările de bunuri și prestările de servicii, în favoarea misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, a personalului acestora, precum și a oricăror cetațeni străini avînd statut diplomatic sau consular în Romania, în condiții de reciprocitate.

f)livrările de bunuri și prestările de servicii finanțate din ajutoare sau împrumuturi nerambursabile acordate de guverne străine, de organisme internaționale și de organizații nonprofit și de caritate din străinătate și din țară, inclusiv din donații ale persoanelor fizice.

g)livrarea de bunuri care sunt plasate în regim de antrepozit vamal.

h)livrarea de bunuri destinate plasării în magazinele duty-free și în alte magazine situate în aeroporturile internaționale.

i)următoarele operațiuni desfășurate intr-o zona liberă sau intr-un port liber:

1) introducerea de bunuri străine într-o zonă liberă sau port liber, direct din străinătate, în vederea simplei depozitări, fără întocmirea de formalități vamale.

2) operațiunile comerciale de vînzare-cumpărare a mărfurilor străine între diverși operatori din zona liberă sau port liber.

3) scoaterea de bunuri străine din zona liberă sau portul liber, în afara țării,fără întocmirea de declarații vamale de export, bunurile fiind în aceeași stare ca în momentul introducerii lor în zona liberă sau portul liber.

d)prestările de servicii legate direct de operațiunile de mai sus.

CAPITOLUL IV – Accizele

4.1. Concepte și noțiuni privind accizele

Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datorează bugetului de stat, pentru următoarele produse provenite din producția internă sau din import:

a)bere.

b)vinuri.

c)băuturi fermentate, altele decît bere și vinuri.

d)produse intermediare.

e)alcool etilic.

f)produse din tutun.

g)uleiuri minerale.

De asemenea, următoarele produse sunt supuse accizelor:

1)cafea verde

2)cafea prăjită, inclusiv cafea cu înlocuitori.

3)cafea solubilă, inclusiv amestecuri cu cafea solubilă.

4)confecții din blănuri naturale, cu excepția celor de iepure,oaie,capră.

5)articole din cristal .

6)bijuterii din aur și/sau din platină, cu excepția verighetelor.

7)autoturisme și autoturisme de teren, inclusiv din import rulate.

8)produse de parfumerie.

9)aparate video de înregistrat sau de reprodus, chiar încorporînd un receptor de semnale videofonice, combine audio.

10)dublu radiocasetofoane cu redare de pe bandă magnetică sau compact disc.

11)aparate de luat imagini fixe și alte camere video cu inregistrare, aparate fotografice numerice.

12)cuptoare cu microunde.

13)aparate pentru condiționat aer.

14)arme de vînătoare și arme de uz individual, altele decît cele de uz militar sau de sport.

15)iahturi și bărci cu motor pentru agrement.

4.2. Determinarea accizelor

Accizele datorate bugetului de stat pentru produsele de la literele a-g sunt accize specifice exprimate în Euro pe unitatea de măsură, cu excepția țigaretelor la care acciza este combinată dintr-o acciză specifică exprimată în Euro/1000 de țigarete, la care se adaugă o acciză ad valorem aplicată asupra prețului maxim de vînzare cu amănuntul.

Sumele datorate bugetului de stat drept accize se calculează în lei după cum urmează:

a)pentru bere:

A=C*K*R*Q:100

A=cuantumul accizei

C=numarul de grade Plato

K=acciza unitară, în funcție de capacitatea de producție anuală

R=cursul de schimb leu/Euro

Q=cantitatea(în litri)

b)pentru vinuri spumoase, băuturi fermentate spumoase și produse intermediare:

A=K*R*Q:100

c)pentru alcool etilic:

A=C*K*R*Q:10000

C=concentrația alcoolică exprimată în procente de volum

d)pentru țigarete:

A=A1+A2,unde:

A1=acciza specifică

A2=acciza ad valorem

A1=K1*R*Q1

A2=K2*PA*Q2, unde:

K1,K2=accize specifice definite în codul fiscal

PA=prețul maxim de vînzare cu amănuntul.

Q1=cantitatea exprimată în unități de 1000 bucăți țigarete.

Q2=numărul de pachete de țigarete aferente lui Q1.

f)pentru uleiuri minerale:

A=Q*K*R, unde :

Q=cantitatea exprimată în tone sau litri.

In cazul cafelei verzi,acciza este egală cu echivalentul în lei a 680 Euro pe tonă.

În cazul produselor prevzute la 4-15, accizele preced taxa pe valoarea adăugată,și se calculează o singură dată prin aplicarea cotelor procentuale prevăzute de lege asupra bazei de impozitare, care reprezintă:

a)pentru produsele din producția internă-prețurile de livrare, mai puțin accizele, respectiv prețul producătorului, care nu poate fi mai mic decît suma costurilor ocazionate de obținerea produsului respectiv .

b)pentru produsele din import –valoarea în vamă stabilită potrivit legii, la care se adaugă taxele vamale și alte taxe speciale, după caz.

Pentru autoturismele din import noi sau uzate, care fac obiectul achiziționării ca urmare a unui contract de leasing, accizele se calculează în funcție de starea autoturismului din momentul introducerii în țară.Procentul corespunzător de acciză se aplică asupra bazei de impozitare formate din valoarea de intrare la care se adaugă cuantumul taxelor vamale și alte taxe speciale, după caz, datorate la momentul închiderii operațiunii de import.

4.3. Scutiri de la plata accizelor

Produsele accizabile sunt scutite de la plata accizelor atunci cînd sunt destinate pentru:

a)livrarea în contextul relațiilor consulare sau diplomatice.

b)organizațiile internaționale recunoscute ca atare de către autoritățile publice ale Romaniei , în limitele și în condițiile stabilite prin convențiile internaționale, care pun bazele acestor organizații, sau prin acorduri încheiate la nivel statal sau guvernamental.

c)forțele armate aparținînd oricărui stat-parte la Tratatul Atlanticului de Nord, cu excepția Forțelor Armate ale Romaniei.

d)rezerva de stat și rezerva de mobilizare, pe perioada în care au acest regim

CAPITOLUL V – Alte taxe datorate bugetului de stat

în momentul depunerii unei declarații vamale de import autoritatea vamală calculează și încasează, atunci cînd este cazul, și alte drepturi cuvenite bugetului de stat. Acestea sunt formate din:

a)Comisionul vamal- reprezintă, conform art. 3 alin. 1 din OUG nr. 32/2001 privind  reglementarea unor probleme financiare, comisionul perceput pentru prestarea serviciilor vamale și care constituie venit cu destinație specială al bugetului de stat, potrivit prevederilor  Legii nr. 8/1994 privind constituirea și utilizarea Fondului special pentru dezvoltarea și modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei, precum și a celorlalte unități vamale, cu modificările și completările ulterioare.  În conformitate cu  prevederile art. 1 alin. 2 din Legea nr. 8/1994 privind constituirea și utilizarea Fondului special pentru dezvoltarea și  modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei,  precum și a celorlalte unități vamale se exceptează de la plata comisionului bunurile care fac obiectul importului în baza acordurilor de credit extern, a acordurilor privind programe de asistență economică nerambursabilă acordată Romaniei de către țările membre ale Grupului "Celor 24" și organismele economice internaționale, inclusiv ajutoare umanitare, încheiate între Guvernul Romaniei și guvernele altor țări.

b)alte taxe reglementate prin legi speciale.

CAPITOLUL VI – STUDIU DE CAZ

Exemplu de calcul al drepturile vamale de import ce trebuie plătite pentru un autovehicul cu capacitatea cilindrica 2.000 cmc, motor benzină, grad normal de poluare, care se importă in Romania.

Cazul I – aplicarea regimului tarifar de bază

* Valoarea in vamă a autovehiculului = 5.218 EURO (Vv = Valoare in vamă)

Potrivit art 77 din Legea nr. 141/1997, privind Codul Vamal al Romaniei, și art. 111 din H.G. nr. 1.114/2001, pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului Vamal al Romaniei, transformarea în lei a valorii în vamă se face la cursul de schimb valutar stabilit și comunicat de Banca Națională a Romaniei în fiecare zi de joi. Acest curs se utilizează pe toată durata săptămînii următoare, pentru declarațiile vamale înregistrate în cursul acelei săptămîni.

* Cursul de schimb = 36.147 lei/1 EURO

Valoarea în vamă transformată în lei constituie baza de calcul al taxelor vamale prevăzute în Tariful Vamal de Import al Romaniei și este:

5218 EURO x 36.147 LEI = 188.615.046 LEI (Vv lei = Valoarea în vamă transformată in lei)

*Taxa vamală de import determinată pe baza Tarifului Vamal de Import al Romaniei coloana de bază este 30%.

188.615.046 LEI x 30% = 56.584.514 LEI (Txv = Taxa vamală de import calculată și datorată)

*Comisionul vamal (0,5%) se calculează la valoarea în vamă a autovehicolului transformată în lei la cursul BNR.

188.615.046 LEI x 0,5% = 943.075 LEI (Cv = Comisionul vamal calculat și datorat)

*Acciza stabilita prin lege pentru autovehicule cu capacitate cilindrică 2.000 cmc, motor benzină, grad normal de poluare este 5.5% ,baza de calcul pentru calcularea accizei este constituita din:

Vv lei           +          Txv           +         Cv = (188.615.046 LEI) + (56.584.514 LEI) + (943.075 LEI) = 246.142.635 LEI

deci calculul efectiv al accizei este

246.142.635 LEI x 5.5% = 13.537.845 LEI (Acc = Acciza calculată și datorată)
*Taxa pe valoarea adăugată (TVA) este stabilită prin lege și este în procent de 19% , baza de calcul pentru calcularea TVA este constituită din:

Vv lei           +          Txv           +        Cv         +          Acc
(188.615.046 LEI) + (56.584.514 LEI) + (943.075 LEI) + (13.537.845 LEI) = 259.680.480 LEI

deci calculul efectiv al TVA este :

259.680.480 LEI x 19% = 49.339.291 LEI (Tvac = TVA calculat si datorat)
Totalul drepturilor vamale de plătit pentru autovehiculul importat:

Txv           +        Cv          +         Acc             +      Tvac
(56.584.514 LEI) + (943.075 LEI) + (13.537.845 LEI) + (49.339.291 LEI) = 120.404.725 LEI (Drd= Total drepturi calculate si datorate)
Totalul drepturilor vamale de import care trebuie plătit de persoana care importă în Romania autovehiculul cu capacitatea cilindrică 2.000 cmc, motor benzină, grad normal de poluare este de 120.404.725 LEI.

Cazul II – aplicarea regimului tarifar preferențial pe baza depunerii unui certificat de circulație a mărfurilor valid

* Valoarea în vamă a autovehiculului = 5.218 EURO (Vv = Valoare in vamă)
       Potrivit art 77 din Legea nr. 141/1997, privind Codul Vamal al Romaniei, si art. 111 din H.G. nr. 1.114/2001, pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului Vamal al Romaniei, transformarea în lei a valorii în vamă se face la cursul de schimb valutar stabilit și comunicat de Banca Națională a Romaniei în fiecare zi de joi. Acest curs se utilizeaza pe toată durata săptămînii următoare, pentru declarațiile vamale înregistrate în cursul acelei saptamani.

* Cursul de schimb = 36.147 lei/1 EURO

Valoarea în vamă transformată în lei constituie baza de calcul al taxelor vamale prevăzute în Tariful Vamal de Import al Romaniei și este:
5218 EURO x 36.147 LEI = 188.615.046 LEI (Vv lei = Valoarea în vamă transformată în lei)

*Taxa vamală de import determinată pe baza Tarifului Vamal de Import al Romaniei coloana taxe vamale preferentiale UE (Uniunea Europeana) este ex-exceptat.
188.615.046 LEI x ex. = 0 LEI (Txv = Taxa vamală de import calculată și datorată)
*Comisionul vamal (0,5%) se calculează la valoarea în vamă a autovehicolului transformată în lei la cursul BNR. În acest caz, potrivit celor menționate mai sus la calcularea și încasarea altor drepturi cuvenite bugetului de stat, comisionul vamal nu se datorează.

188.615.046 LEI x ex. = 0 LEI (Cv = Comisionul vamal calculat si datorat)
*Acciza stabilită prin lege pentru autovehicule cu capacitate cilindrica 2.000 cmc, motor benzină, grad normal de poluare este 5.5% , baza de calcul pentru calcularea accizei este constituită din:

Vv lei           +   Txv   +    Cv = (188.615.046 LEI) + (0 LEI) + (0 LEI) = 188.615.046 LEI

deci calculul efectiv al accizei este: 

188.615.046 LEI x 5.5% = 10.373.828 LEI (Acc = Acciza calculată și datorată)
*Taxa pe valoarea adăugată (TVA) este stabilită prin lege și este în procent de 19% , baza de calcul pentru calcularea TVA este constituită din:
        Vv lei           +   Txv    +   Cv    +          Acc = (188.615.046 LEI) + (0 LEI) + (0 LEI) + (10.373.828 LEI) = 198.988.874 LEI

deci calculul efectiv al TVA este :

198.988.874 LEI x 19% = 37.807.886 LEI (Tvac = TVA calculat si datorat)
Totalul drepturilor vamale de plătit pentru autovehiculul importat:

Txv    +   Cv    +         Acc             +      Tvac = (0 LEI) + (0 LEI) + (10.373.828 LEI) + (37.807.886 LEI) = 48.181.714 LEI (Drd= Total drepturi calculate si datorate).

Totalul drepturilor vamale de import care trebuie plătite de persoana care importă în Romania autovehiculul cu capacitatea cilindrică 2.000 cmc, motor benzină, grad normal de poluare și care beneficiază de Regimul Tarifar Preferențial pe baza depunerii unui certificat de circulație a mărfurilor valid (de tip EUR1) este de 48.181.714 LEI.

BIBLIOGRAFIE

►Legea 141/1997 privind Codul Vamal al Romaniei cu modificările ulterioare.

►H.G. 1114/2001 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului Vamal al Romaniei.

►O.G.26/1993 privind Tariful vamal de import al Romaniei cu modificările ulterioare.

►Legea 571/2003 privind Codul fiscal.

►Hotărîrea 44/2004 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul Fiscal.

►Acordul privind aplicarea articolului VII al Acordului general pentru tarife și comert aprobat prin Decretul nr.183/1980.

►Hotărîrea 287/2005 privind procedura aplicabilă în cazurile în care este necesară o amînare a determinării definitive a valorii în vamă.

►Finantele publice ale Romaniei-Pavel Belean,Ed.Economică,Bucuresti

►Drept vamal-Conf.dr.Viorel Pașca,Universitatea de Vest, Timisoara.

►Comerț internațional și politici comerciale contemporane, Ed.Eficient,Buc.1997.

►Codul vamal, Regulamentul vamal cu adnotări și comentarii, Ed.Lumina Lex,Buc.1997.

►Reglementări interne si internaționale privind vămuirea mărfurilor, Ed.Lumina Lex,Buc.1997.