Dreptul la viata [617334]

1
Dreptul la viata

Drept absolut sau nu?

Drept disponibil sau nu?

Dimensiune sociala a dreptului la viata.

1) OMORUL
Art. 188 NCP : (1) Uciderea unei persoane se pedepseste cu inchisoarea de la 10 la 20 de ani si
interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Tentativa se pedepseste.

Expresia “omor” – semnificatie generala.

Infracțiunea de omor este o infracțiune cu conținut deschis .

Relația omor simplu – omor calificat – omor deosebit de grav
Autonomie conceptuală.

Subiect activ si pasiv

Valoarea soc iala protejata – Obiect material – Subiect pasiv
Viata persoanei – Corpul persoanei – Persoana
Subiect activ: general
Persoana juridica – autor al unui omor?

2
Ex: secte, organizatii criminale sau teroriste
Omor – ucidere din culpa? (Profit c u orice risc)
Subiect pasiv: Persoana , indiferent de capacitatea de a trai, de speranta de a supravietui sau
indiferent demodul de a trai.
Situatii particulare – Cazul siamezilor.

Omorul. Latura obiectiva.

Acțiunea constă în „ucidere”. Prin ucidere se înțelege activitatea comisivă sau omisivă, săvârșită prin
orice mijloace, prin care s -a realizat sau s -ar putea realiza suprimarea vieții unei alte persoane.
Acte comisive îndreptate, direct sau indirect, asup ra victimei, concretizându -se sub forma unor:
acțiuni fizico -mecanice (sugrumare, lovire, tăiere, împușcare, înțepare, electrocutare),
acțiuni chimice (otrăvire) sau
acțiuni psihice.
Mijloacele întrebuințate trebuie să fie apte să producă rezultatul pr in ele însele (idonee) sau prin
întrebuințarea lor în anumite moduri, împrejurări sau condiții.
Uciderea se poate realiza nemijlocit sau prin intermediul unor forțe sau energii neanimate (lovituri
cu toporul în cap, folosirea unei arme) sau animate , arunc area victimei în cușca unor animale
sălbatice etc.)
Infracțiunea se poate comite și prin omisiune , atunci când există obligația legală, contractuală sau
naturală de a împiedica producerea morții victimei.
Acțiunea de ucidere poate să constea chiar din fa pta victimei .

Raportul de cauzalitate.

Rezultatul. Moartea victimei.

3
Situatii particulare
Latura obiectiva a omorului –
– Transmiterea SIDA (art. 354 alin. 3 NCP)

– Vânzarea de droguri care produce moartea consumatorului

– Sinuciderea concomitentă î n care unul dintre sinucigași este salvat

– Duelul

Aberatio ictus, aberatio delicti, error in personam

Tentativa.
Omorul. Latura subiectiva.
Intenția ( animus necandi ) directă (de gradul I sau II) sau indirectă
Elementul subiectiv se deduce din cel obiectiv ( dolus ex re ).
Intenția de a ucide se poate deduce din următoarele împrejurări de fapt:
– folosirea unui instrument apt de a produce moartea (ținând seama de felul instrumentului,
dimensiunile, soliditatea, greutatea acestuia etc.).
– locul sau regiunea corporală unde s -au aplicat loviturile , asupra căreia s -a acționat sau care au fost
vizate de infractor.
– numărul și intensitatea loviturilor.
– alte împrejurări preexistente, concomitente sau subsecvente.
Niciuna din aceste împrejurări nu a re un caracter absolut !
Elementul subiectiv se deduce din întreaga conduită a agentului, făcându -se o apreciere globală a
tuturor circumstanțelor de comitere a faptei .
Mobilul și scopul comiterii omorului nu sunt elemente de tipicitate ale conținutului de bază al
omorului, dar ele pot releva pericolul social al infractorului și se reflectă de regulă în sancțiunea
concret aplicată.

4
2) OMORUL CALIFICAT
Art. 189 NCP . Imprejurari de calificare a omorului:
A.Cu premeditare – elementul subiectiv vs obiectiv
B. Din intere s material – mobil
C. Pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la răspundere penală sau de la
exectuarea unei pedepse comis asupra soțului sau a unei rude apropiate
D. Pentru a înlesni sau a ascunde săvârșirea unei infracțiuni – scop
E. De către o persoană care a mai comis anterior o infracțiune de omor sau o tentativă la
infracțiunea de omor – element subiectiv
F. Asupra a două sau mai multe persoane – element obiectiv
G. Asupra unei femei gravide – element obiectiv
H. Prin cruzimi – element obiectiv
Relația între formele de omor calificat
Relația între formele de omor calificat și circumstanțele atenuante sau agravante generale
Tentativa la toate formele de omor calificat se pedepseste.
Sancțiunea : Omorul calificat se sancționează cu detențiune pe viață sau pedeapsa închisorii între 15 –
25 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

Omorul cu premeditare (art. 189 alin. 1 lit. a NCP)
Nu exista o definitie legala a notiunii de premeditare.
Cu privire la natura jur idica a premeditarii.
Teoria subiectiva ( scoala de la Cluj): stare de calm + interval de timp
Teoria obiectiva ( Dongoroz, Carrara ): stare de calm + interval de timp + acte de pregatire
Critici ale celor doua teorii:
Fapta omisiva se poate comite cu pre meditare?
Cazurile actio libera in causa ( betia preordinata este intotdeauna omor calificat?!?!)
Nu solutioneaza toate spetele dificile. (exemplu)
Relatia cu provocarea.

5
Omorul din interes material ( art. 189 alin. 1 lit. b)
Mobilul special al infracțiuni i, și anume interesul material care la determinat pe autor să comită
fapta.
Noțiunea de interes material poate fi înțeleasă întrun sens restrâns sau întrun sens larg. În condițiile
art. 189 lit. b NCP se va interpreta noțiunea de interes material întrun s ens restrâns .
Dobândirea folosului material trebuie să se realizeze pe o cale aparent legală.
Nu se reține această circumstanță atunci când agentul a comis omorul pentru a înlesni o infracțiune
contra patrimoniului victimei (tâlhărie, furt, delapidare etc. ).
Nu este necesar ca agentul să și realizeze efectiv acel interes material.

Analiza cazului ucigașului plătit .

Omorul savarsit pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la
tragerea la raspundere penala sau de la executarea unei pedepse
( art. 189 alin. 1 lit. c )

Aceasta agravanta tine de scopul infractorului, si anume Acela de a se sustrage sau a
sustrage pe altul, prin comiterea omorului, de la tragere la raspundere penala sau executarea unei
pedepse. Cu toate acestea, nu este necesar c a acest scop sa se si indeplineasca urmare a omorului,
fiind sufficient ca, atunci cand comite omorul, infractorul s ail comita cu acest scop.
Autorul urmareste suprimarea vietii persoanei chemate sa exercite acte de urmarire penala,
judecata ori sa execut e mandate emise impotriva celor in cauza ori a oricaror persoane care
contribuie direct sau indirect la procedura de tragere la raspundere penala sau arestare.
Pentru retinerea acestui omor calificat, este necesar:
– Sa fie sesizate organelle judiciare, cazul infractiunii flagrante?
Si ca faptuitorul sa realizeze uciderea in scopul zadarnicirii procedurii judiciare de tragere la
raspundere penala sau executarea unei pedepse.

Trebuie ca actul de urmarire, judecare, arestare sau executare sa nu aiba un c haracter vadit
illegal.

6
Omorul savarsit pentru a inlesni sa ascunde savarsirea altei infractiuni
( art. 189 alin. 1 lit. d )
Notiunea de “ infractiune”. Sens formal sau sens material?

A. Pentru a inlesni savarsirea unei infractiuni.
Omorul este comis p entru a inlesni o alta infractiune ori de cate ori agentul a crezut ca prin
actiunea de ucidere isi usureaza comiterea infractiunii scop.
Scopul agentului trebuie sa existe in chiar momentul actiunii de ucidere , chiar daca nu va
mai comite apoi si infract iunea pe care doreste sa si -o inlesneasca prin comiterea omorului.
Se poate retine in sarcina autorului o infractiune de omor comisa pentru a inlesni orice alta
infractiune contra persoanei cand subiectul pasiv este acelasi si fapta este comisa in aceeasi
imprejurare? Omor pentru a inlesni un viol?

Se poate comite cu intentie directa sau eventuala?

B. Pentru a ascunde savarsirea unei infractiuni
Cand infractiunea scop este un alt omor.
Se poate comite cu intentie directa sau eventuala.

Omorul savarsit de catre o persoana care a mai comis anterior o
infractiune de omor sau o tentative la infractiunea de omor
( art. 189 alin. 1 lit. e )
O forma de pluralitate speciala. (unii autori o numesc recidiva speciala).
Este necesar ca autorul sa m ai fi comis anterior o infractiune de omor, in forma de tentative sau
forma consumata si indifferent de forma de participatie.
Se aplica si regulile de la recidiva sau concurs.
Este necesar ca al doilea omor sa nu fie comis in aceeasi imprejurare cu primul .
Violenta in familie, ultrajul, uciderea la cererea victimei, infractiuni praeterintentionate ( au
produs decesul?)

7
Notiunea anterioara de omor ( in sens faptic sau in sens juridic).
Opinia 1 majoritara, in sens faptic, nu intereseaza daca pentru primul o mor a operat prescriptia,
amnistia sau vreo alta cauza de inlaturare a raspunderii penale.
Opinia 2, sin in practica judiciara in sens juridic, s-a decis ca pentru a se putea retine art. 176 lit.c
NCP este necesar ca pentru primul omor sa existe o hotarare definitive de condamnare, fie cel putin
ca cele doua omoruri sa fie judecate impreuna.

Amnistia (ante/ post codamnatorie ), prescriptia ( raspunderii penale/ executarii pedepsei ),
minoritatea (art. 133 NCP) , reabilitarea.

Subiectul pasiv poate fi si acei asi persoana. Nu se rasfrange asupra participantilor.

Omorul savarsit asupra doua sau mai multor persoane
( art. 189 alin. 1 lit.f)
Unitate legala sub forma infractiunii complexe.
Rezultatul unei actiuni sau pot si mai multe actiuni?
Opinia 1 = rezultatu l unei singure actiuni
Opinia 2 = se retine daca s -a comis in aceeasi imprejurare, chiar daca actiunile sunt diferite.
Concluzie, elemental particular este unitatea de imprejurare ( Decizia de indrumare nr. 4/1970 a
Plenului Tribunalului Suprem).
Tentativa in anumite situatii particulare:
A. Urmare a actiunii de ucidere, o persoana decedeaza si una nu.
Singura solutie acceptabila consta in ruperea unitatii legale si incadrarea faptei intr -un concurs
de infractiuni intre o tentative de omor si un omor consumat, ignorandu -se existent art. 176
alin.1 lit. b NCP in aceasta ipoteza particulara. (RIL, Decizia nr. V/2006 a ICCJ).
Un nou RIL?
B. Urmare actiunii de ucidere o persoana decedeaza si cu privire la alte doua se produc doar
tentative.

Delimitare de art. 189 alin. 1 lit. f NCP este unitatea de imprejurare .

8
Omorul savarsit asupra unei femei gravide
( art. 189 alin. 1 lit. g )
Ratiunea acestei forme aggravate este determinate de faptul ca autorul urmareste si uciderea unei
alte fiinte decat femeia, si anume a fatului nenascut.
Prin aceasta forma de omor calificat se recunoaste o protective penala suplimentara pentru fiinta
inca nenascuta, similara omorului comis asupra a doua sau mai multor presoane.
Este necesara existent reala a satrii de gravidita te.
Efectele erorii asupra cunoasterii starii de graviditate.
Autorul crede ca victim este insarcinata. Efecte?
Autorul nu stie ca victiuma este insarcinata. Efecte?

Omorul prin cruzimi
(art. 189 alin. 1 lit. h )
Prin “ cruzimi “ in sesul legii penale se i nteleg modurile, procedeele, mijloacele si actele de violenta
applicate victimei de natura sau pentru a -i provoca suferinte deosebit de mari si prelungite in timp,
fie pentru a o ucide, fie pentru a o chinui inainte de a o ucide sau inainte de survenirea m ortii
acesteia, sau actele care denota ferocitate, sadism, un mod inuman, iesit din comun de savarsire a
omorului, care trezeste in constiinta opiniei publice un sentiment de oroare.
Este necesara existent unor activitati diferite calitativ de uciderea “ob isnuita” pentru ca ele sa se
incadreze in definitia cruzimilor ca forma a omorului calificat.
Un criteriu practice in aprecierea existentei unor cruzimi il poate reprezenta, in opinia noastra,
inutilitatea unor acte de executare pentru producerea decesului victimei. Un grad superior de
intensitate fata de cruzimea ce o implica un omor.
Victima trebuie sa perceapa cruzimile?
In doctrina si jurisprudenta se sustine ca se poate folosi ca element de apreciere a existentei sau nu
a cruzimilor si sentimentul de o roare pe care il trezeste in constiinta publicului.
Ex: infometarea, incendierea, obligarea victimei la a asista ka uciderea sau torturarea unei
persoane apropiate afectiv de ea, supunerea la chinuri inutile, agresarea inutila, etc.
Relatia cu circumstanta agravanta generala.

9
3) Uciderea la cererea victimei
Art. 190 NCP : Uciderea savrasita la cererea explicita, serioasa, constienta si repetata a victimei
care suferea de o boala incurabila sau o infirmitate grava atestata medical, cauzatoare de
suferinte permanente si greu de suportat.
Ratiunea incriminarii:
Sugereaza ca viata persoanei nu este o valoare disponibila.
Consimtamantul nu este cauza justificativa in cazul uciderii unei persoane.
Ratiunea incriminarii faptei nu subliniaza doar de caracterul ind isponibil al consimtamantului ci
sanctioneaza penal pe cel care tolereaza si se implica in “ folosirea abuziva “ a libertatii victimei .
Art. 468 alin 1 C pen Carol II : “ Acela care ucide un omo in urma rugamintii staruitoare si repetate a
acestuia…”
Este atenuata raspunderea deoarece autorul se afla intr -o pozitie de obligatii contrare ( respecta
vointa victimei vs. apara interesul social ce ii impune sa protejeze viata unei alte persoane).

Se apropie mai mult de eutanasia activa si nu de omorul la cere rea victimei.

Uciderea la cererea victimei este o forma atenuata a infractiunii de omor.
Particularitati ale laturii obiective raportat la omor:
Actiunea de ucidere: se realizeaza cu consimtamantul subiectului pasiv dedus dintr -o cerere
explicita, serioasa, constienta si repetata a victimei.

– Consimtamantul consecinta a unei boli incurabile sau a unei infirmitati permanente atestata
medical
– Cine determina daca aceste conditii sunt indeplinite?
O alta circumstanta adusa laturii obi ective de catre legiuitor o reprezinta motivele care stau la baza
acestei cereri a persoanei de a fi ucisa. Din acest punct de vedere, forma atenuata a omorului va
avea incidenta doar atunci cand cererea este motivate de starea fizica a victimei – care suf erea de o
boala incurabila sau de o infirmitate grava atestata medical, cauzatoare de suferinte permanente
si greu de suportat.
Comisiva prin omisiune?

10
Subiect activ: general. Latura obiectiva: intentie directa si indirecta (!?)
Participatia: Imprejurare a se rasfrange asupra participantilor?

Relatia cu alte infractiuni. Uciderea la cererea victimei + circumstante de la infractiunea de omor
calificat?

Sanctiunea: Pedeapsa inchisorii de la 1 la 5 ani inchisoare.

4) Determinarea sau inlesnirea sinuciderii
Art. 191 NCP:
(1): Fapta de a determina sau inlesni sinuciderea unei persoane, daca sinuciderea a avut loc, se
pedepseste cu inchisoarea de la 3 la 7 ani.
(2): Comiterea faptei fata de un minor cu varsta intre 13 si 18 ani sau fata de o persoana cu
discer namantul diminuat.
(3): Comiterea faptei fata de un minor care nu a implinit 13 ani sau fata de o persoana care nu era
in stare sa -si dea seama de consecintele actiunilor sau infractiunilor sale ori nu putea sa le
controleze.
(4): Daca faptele de la art. 1 91 alin. 1 -3 au fost urmate de o incercare de sinucidere.
Incriminata participatia la sinucidere fara a incrimina fapta autorului.
– Fapta este incriminata in majoritatea sistemelor europene cu exceptia Germaniei.
Ratiunea incriminarii:
– Descurajate sinucider ile ce pot afecta chiar existent statala in cazuri extreme.
– Subliniaza interesul social al protejarii vietii unei persoane chiar impotriva vointei victimei.

Latura obiectiva
Determinarea la sinucidere consta in actiunea de a indemna si de a convinge pe altul sa ia o hotarare
de a se sinucide, fie prin insuflarea ideii de sinucidere ( cand sinucigasul nu se gandise la o asemenea
posibilitate, fie prin convingerea victimei ( atunci cand acea sta inca avea indoieli cu privire la luarea
unei astfel de hotarari).

11
Determinarea se poate realiza expres , dar si implicit, prin acte de supunere la chinuri, abuzuri
repetate etc.
Inlesnirea consta in sprijinul sau ajutorul material oferit victimei pentru executarea sinuciderii (
procurarea armei, inlaturarea obstacolelor etc.)
Opinia 1. Orice sfat este act de inlesnire.
Opinia 2. Sfaturile trebuie sa se refere exclusive la modalitatea concreta de a se realiza actul suicidar
si nu la orice sfat. Trebuie savarsit un act material de inlesnire , pentru ca fapta, in aceasta
modalitate, sa fie tipica.
Pentru ca fapta sa fie tipica mai trebuie sa se produca si un anume rezultat, adica sa se realizeze
moartea sinucigasului urmare a unei actiuni de sinucidere .

Vanz area unei carti despre metode de sinucidere?

Subiectul activ este general.

Latura subiectiva. Fapta se poate comite cu intentie directa sau indirecta, fiind sufficient ca autorul
sa doreasca sau sa accepte ca prin fapta sa se va produce actul suicidar sau incercarea de sinucidere.
Participatia nu prezinta elemente de particularitate fata de regulile generale ale participatiei.
Tentativa nu este incriminate nefiind necesar.
Sanctiunea : Determinarea sau inlesnirea sinuciderii se sanctioneaza cu pedeapsa inchisorii intre 3 si
7 ani.

Forme agravate si forma atenuata
Art. 191 alin. 2 NCP stabileste ca forma agravata:
Comiterea faptei fata de un minor cu varsta intre 13 si 18 ani sau fata de o persoana cu
discernamantul diminuat.
Sanctiune: Pedeapsa inchiso rii intre 5 si 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
Art. 191 alin. 3 NCP stabileste ca forma agravata:

12
Comiterea faptei fata de un minor care nu a implinit 13 ani sau fata de o persoana care nu era in
stare sa -si dea seama de consecintele acti unilor sau infractiunilor sale ori nu putea sa le
controleze.
Sanctiune: Pedeapsa inchisorii intre 10 si 20 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
Art. 191 alin. 4 stabileste o forma atenuata:
Daca faptele de la art. 191 alin. 1 -3 au fost urmate de o incercare de sinucidere.
Sanctiune: Limitele speciale ale pedepselor se reduc la jumatate.

Delimitare
Omor – Determinarea sau inlesnirea sinuciderii

Act de executare:
Omor – act de ucidere (Gisela?)
Art. 191 – act de sinucidere
Actul apparent suicidar – se analizeaza in concret libertatea victimei cu privire la actul de
executare.

La omor – victim nu are libertatea de a se opune actului de executare
La art. 191 – victim poate sa decida realizarea sau nu a actului indifferent de modalitatea in care a
fost determinate la acest act.

13
5) Uciderea din culpa
Art. 192 NCP:
Uciderea din culpa a unei persoane se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani.
Uciderea din culpa ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori a masurilor de
prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite
activitati se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani. Cand incalcarea dispozit iilor legale
ori a masurilor de prevedere constituie prin ea insasi o infractiune se aplica regulile
concursului de infractiuni.
Daca prin fapta savarsita s -a cauzat moartea a doua sau mai multor persoane, limitele
speciale ale pedepsei prevazute in alin. (1) si alin. (2) se majoreaza cu jumatate.

Codul penal incrimineaza in art. 192 NCP Uciderea din culpa a unei persoane.
Astfel, uciderea din culpa este agravata daca:
– S-a comis cu o culpa „profesionala”, ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori a
masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii, ori pentru efectuarea
unei anumite activitati.
– Cand s -a cauzat moartea a doua sau mai multor persoane.
Sanctiunea. Uciderea din culpa in forma de baza se sanctioneaza cu pedeapsa inchiso rii de la 1 la 5
ani.

Forma de baza a uciderii din culpa

Latura obiectiva
Elementul esential – Actiune versus Rezultat

Orice actiune/inactiune directa sau indirecta (! Problema incredintarii unui autovehicul) prin care s -a
provocat moartea unei persoane.

Actiunea sau omisiunea pot sa constea in neindemanare, neatentie, imprudenta, neglijenta,
intarzierea realizarii unui act, nesupravegherea unei surse de pericol.

14
In categoria modurilor comisive pot intra si automatismele sau comportamentele impu lsive .

Lipsa de rectie atunci cand i se cere o anumita conduita.

Fapta este comisa in forma de baza atunci cand agentul nu respecta in sens larg o obligatie de
prudenta , pentru care nu exista sau nu sunt aplicabile norme juridice ce reglementeaza acea
activitate. ( ex: reguli de prudenta privind gospodarirea unei persoane, educatia in familie, etc)
Subiectul activ: este general.
Latura subiectiva: Fapta se comite din culpa cu sau fara prevedere, se va reflecta doar in sanctiunea
aplicata de instanta de ju decata, fara a influenta tipicitatea faptei.
– Nu se face o diferentiere intre gradul culpei (lata, levis sau levissima) decat cu privire la
cuantumul sanctiunii si modalitatea ei de executare.
In cazul culpei la forma de baza a uciderii din culpa, ea se ana lizeaza ca o culpa comuna, generala a
unei persoane, bazata pe obligatia si posibilitatea faptuitorului de a prevedea ca fapta sa (actiunea
sau inactiunea), ar putea sa cauzeze moartea unei alte persoane, imprejurare dedusa din
cunostintele generale si exp erienta social -comuna.

Culpa concurenta – Coautoratul – Pluralitatea material -complementare.

Uciderea din culpa, forma agravata
Art. 192 alin 2 NCP: Uciderea din culpa ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori a
masurilor de prevedere pentr u exercitiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei
anumite activitati se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani. Cand incalcarea dispozitiilor
legale ori a masurilor de prevedere constituie prin ea insasi o infractiune se aplica regulile
concursului de infractiuni.
Aceasta forma agravata se mai numeste si culpa profesionala .
Conditii de aplicare a acestei forme agravate:
– Agentul trebuie sa desfasoare in concret o profesie, meserie sau anumita activitate

15
– Trebuie sa existe dispozitii legale sau masuri de prevedere pentru exercitiul profesiei,
meseriei sau desfasurarii activitatii
– Uciderea din culpa trebuie sa fie savarsita in timpul exercitiului profesiei, meseriei sau
desfasurarii activitatii.
Subiectul activ este general sau special? Cazul persoanei juridice.

Se aplica regulile de la concursul de infractiuni daca incalcarea dispozitiilor legale sau masurilor de
prevedere constituie ea insasi o infractiune.
Sanctiunea. Pedeapsa inchisorii de la 2 la 7 ani.

Cazuri frecven te de ucidere din culpa
Accidentele rutiere:
Art. 336 NCP: (1): Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede
obligativitatea detinerii permisului de conducere de catre o persoana care la momentul prelevarii
mostrelor biologice, are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange se pedepseste cu
inchisoarea de la unu la 5 ani sau cu amenda.
(2): Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si persoana, aflata sub influenta unor substante
psihoactive, care conduce un vehicul pe ntru care legea prevede obligativitatea detinerii permisului de
conducere.
Art. 335 alin. 3 NCP: Se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda… persoana
care incredinteaza un autovehicul pentru care legea prevede obligativitatea detine rii permisului de
conducere pentru conducerea pe drumurile publice unei persoane despre care stie ca se afla in una
dintre situatiile prevazute in alin. 1 (nu poseda permis de conducere) sau alin. 2 ( nu avea permis
corespunzator categoriei sau avea dreptu l de a conduce suspendat, etc.) sau se afla sub influenta
alcoolului ori a unor substante psihoactive.
Accidentele de munca:
Art. 349 alin. 1 NCP: Neluarea vreuneia dintre masurile legale de securitate si sanatate in munca de
catre persoana care avea indat orirea de a lua aceste masuri, daca se creeaza un pericol iminent de
producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala, se pedepseste cu inchisoare de
la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
Art. 350 alin. 1 NCP: Nerespectarea de catre orice per soana a obligatiilor si a masurilor stabilite cu
privire la securitatea si sanatatea in munca, daca prin aceasta se creeaza un pericol iminent de
producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala, se pedepseste cu inchisoare de
la 6 luni l a 3 ani sau cu amenda.

16
Uciderea din culpa comisa de un medic
Particularitati: prin natura sa, activitatea medicala prezinta un anumit grad de risc .

Medicul (personalul medical) se afla in pozitia unei persoane cu obligatii contrare.
– Fie ca nu intervine si nu salveaza astfel viata pacientului
– Fie intervine dar nu reuseste sa impiedice rezultatul letal general de starea anterioara a
pacientului
Definitia legala din art. 16 alin. 3 si 4 a Codului Penal este aplicabila „culpei medicale”?
A prevazut si acceptat rezultatul (intentie eventuala)
A prevazut si nu a acceptat rezultatul socotind fara temei ca nu se va produce rezultatul prevazut
(culpa cu prevedere) .
Nu a prevazut desi trebuia si putea sa prevada rezultatul (culpa fara prevedere) .
Activitati medicale cu grad mare de risc pentru viata unui pacient:
Chirurgia, anestezia, ginecologia, etc.
Exista: – culpa de drept comun a medicului supusa regulilor generale

-culpa legata de actul medical

Incadrarea juridica ( Art. 192 alin. 2).
Persoana juridica va raspunde pentru culpa comuna sau culpa legata de actul medical?

Definitia si tipurile de culpa medicala
Cand un act medical este unul imputabil cu titlu de culpa?
Se probează de regulă printr ‑o expertiză medico ‑legală.
Definitie: este considerat culpabil medicul atunci cand, intr -un caz concret, nu a avut conduita pe
care stiinta medicala ar fi asteptat -o de la el.

17
– culpă medicală propriu ‑zisă ( erori de diagnostic, erori în controlul realizării actului medical, uitarea
unor obiec te în corpul pacienților, prescrierea unui tratament eronat, lipsa unor indicații terapeutice,
nerespectarea unor reguli de igienă etc.)

– încălcarea obligației de informare.

– erori organizatorice (lipsa de coordonare a echipei medicale, erori de comuni care între membrii
echipei medicale, delegarea unor atribuții în mod eronat, neorganizarea activității de supraveghere
speciale a pacientului atunci când starea acestuia o cere, folosirea de personal necalificat, folosirea
de medici extenuați sau epuizați, folosirea de echipamente defecte sau instrumentar impropriu
actului medical).

Particularitati ale culpei medicale sanctionate penal
Standardele medicale se analizează diferențiat și în concret .

1. Evaluarea conduitei culpabile se face ex ante și nu post fa ctum așa cum se întâmplă de
regulă la faptele din culpă.

2. Activitatea medicală este guvernată de principiul libertății în alegerea tratamentului
medical . Nu există boli, ci există bolnavi.

3. O influență importantă asupra standardului medical o are și existe nța unor resurse
materiale

4. Conduita medicală se raportează și la obligația de pregătire permanentă a medicului

5. Culpa medicului pentru activitățile cu un risc crescut pentru sănătatea pacientului se
apreciază în fiecare caz concret prin raportare la mijloacele folosite de medic și nu la
rezultatul produs. Se analizează ca o obligație de mijloc nu ca una de rezultat .

18
Eroarea de diagnostic , de principiu, nu este sancționabilă penal, deoarece nu ar trebui să ‑i impută m
medicului limitele la care a ajuns medicina. Dacă el a respectat protocoalele de diagnostic și, în
ciuda acestui aspect, s‑a înșelat cu privire la boala de care suferă pacientul, deși există o eroare de
diagnostic, aceasta nu echivalează cu o culpă cu se mnificație penală .

19
Cap. 2
INFRACȚIUNI CONTRA INTEGRITĂȚII CORPORALE ȘI A SĂNĂTĂȚII
PERSOANEI

Integritatea fizică a persoanei este intangibilă.
Integritatea fizică a persoanei este de principiu disponibilă.

Prin „ integritate corporală ” se înțelege integritatea anatomomorfologică .

Prin „ sănătate ” se înțelege starea de funcționare psihofiziologică a organelor corpului sau
starea de normalitate biofiziologică a victimei din momentul săvârșirii infracțiunii.
Comportamente ce cauz ează doar suferințe psihice(!).

Posibile criterii de sistematizare in Codurile penale:
Criteriu curativ sau al duratei îngrijirilor medicale .

Criteriul fiziopatologic sau al gradului tulburării sau vătămării provocate integrității
corporale.

Criteriul socioeconomic, al gradului pierderii sau reducerii capacității de muncă.

Infracțiunile intenționate contra integrității corporale sau sănătății sunt absorbite în mod
natural în conținutul infracțiunii de omor.

Infracțiunile contra sănătății și integrităț ii persoanei își pierd autonomia formala atunci
când sunt prevăzute ca element constitutiv sau formă agravată a unei alte infracțiuni.

20
Infractiuni contra integritatii corporale sau sanatatii

Art. 193 Lovirea sau alte violente – cel mult 90 de zile ingrijiri medicale
Art. 194 Vatamarea corporala – peste 90 de zile sau anumite consecinte (infirmitate,
prejudiciu estetic si permanent, avort, punerea in primejdie a vietii)
Art. 195 Lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte.
Art. 196 Vatamarea corporala din culpa – (daca a cauzat din culpa victimei vatamari ce
necesita cel putin o zi de ingrijire medicala si autorul se afla sub influenta alcoolului sau altor
substante ori conduita lui constituie infractiune independent de vata marea din culpa a
acelei persoane)
Art 197 Relele tratamente aplicate minorului.
Art. 198 Incaierarea.

1) Loviri sau alte violente

În art. 193 NCP. se prevede că lovirea sau orice acte de violență cauzatoare de suferințe
fizice se pedepsesc.
Latura obiectiv ă. Fapta se poate comite prin lovire sau prin orice act de violență cauzator de
suferințe fizice.
„Lovirea” este acel act de agresiune care constă în acțiunea mecanică, a unei energii cinetice
exterioare, de atingere, compresiune sau izbire bruscă și viol entă, a suprafeței de contact a
corpului victimei, cu sau de un corp contondent, de regulă prin proiectare, călcare,
alunecare, aruncare sau cădere. ( suferința fizică este prezumată )
Prin „act de violență” se înțelege orice alt mod de exercitare a unei for țe brutale,
constrângeri sau energii de orice natură care cauzează suferințe fizice.( victima trebuie să
facă dovada că i s ‑a cauzat o suferință fizică, pentru o faptă tipică.)
Actul de executare are un caracter material, fizic, dar poate consta chiar și într‑o acțiune
psihică.
Prin suferință fizică se înțelege suportarea unei dureri fizice, indiferent de gradul său de
intensitate. În categoria suferințelor intră: eritemul traumatic (iritația cutanată), excoriația
(zgârieturi) și echimoza (vânătaia), iar e xistența lor se apreciază în fiecare caz concret.

21
Lovirile usoare sau suferintele fizice de foarte mica intensitate antreneaza raspunderea
penala?

Exista un drept de corectie fizica al parintelui fundamentat pe o cauza justificativa?

Consumare. Fapta se consumă în momentul săvârșirii actului de lovire sau în momentul
producerii suferinței pentru modalitatea săvârșirii printr -un act de violență.

Cazuri particulare:
– Imbatarea victimei

– Taierea parului

– Transmis raceala

– Legarea de maini cu banda adeziva

– Enervarea cuiva

– Telefoane nocturne.

Latura subiectivă. Fapta se poate comite cu intenție directă sau eventuală. Nu se poate
comite cu praeterintenție, deoarece nu există o formă intenționată mai ușoară sancționabilă
penal, care să fie urmarea dorită de către agent, iar urmarea prevăzută de art. 193 alin. 1
NCP. să fie o urmare mai gravă produsă din culpă.
Sancțiunea . Infracțiunea se pedepsește cu pedeapsa închisorii de la o lună la 3 luni sau
amendă.
Aspecte procesuale . Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei
vătămate.

22
Forme agravate ale infractiunii de loviri sau alte violente
Fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectata sanatatea unei persoane, a
carei gravitate este evaluate prin zile de ingrijiri med icale de cel mult 90 de zile.
Leziune traumatica care necesita 1 zi de ingrijire?
Afectata sanatatea unei persoane.
Prin „ îngrijiri medicale ” se înțelege, în sens larg, supunerea victimei la un regim sau
tratament adecvat în vederea vindecării.
Este indife rent dacă îngrijirile se acordă de medic sau de orice altă persoană, în spital sau
ambulatoriu.

Echimoza este o leziune traumatică externă care, de regulă, nu necesită un timp de îngrijiri
medicale.

Sanatate – stare de bine a organismului – dimensiune fi zica si psihica
Cel mult 90 de zile. Intra in tipicitatea acestei forme agravate si leziunile ce necesita exact
90 de zile.
Aspecte procesuale . Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei
vătămate.

2) Vatamarea corporala
Este definite in art. 194 NCP si consta in fapta prevazuta de art. 193 care a cauzat una din
urmatoarele consecinte:
a) O infirmitate

b) Leziuni traumatice sau afectarea sanatatii unei persoane, care au necesitat, pentru
vindecare, mai mult de 90 de zile de ingrijiri medicale
c) Un prejudiciu esteti grav

d) Avortul

e) Punerea in primejdie a vietii persoanei.

23
Sanctiunea. Aceasta infractiune se sanctioneaza cu pedeapsa inchisorii de la 2 la 7 ani.
Aspecte procesuale. Actiunea penala se pune in miscare din oficiu.
Latura obiectiva. Fapta este una comisiva, dar care se poate comite si prin omisiune, prin
care se cauzeaza:
a) O infirmitate . Poate fi fizica sau psihica. Prin aceasta se înțelege orice stare anormală
a integrității corporale sau a sănătății care aduce corpul u man într‑o stare de
inferioritate fizică sau psihică permanentă, ireversibilă natural sau chirurgical?
Interventie chirurgicala (transplant osos, etc.). Infirmitate sau nu?

Latura subiectiva. Intentie eventuala sau praeterintentie.

b) Leziuni traumatice sau afectarea sanatatii unei persoane, care au necesitat, pentru
vindecare, mai mult de 90 de zile ingrijiri medicale.

Latura subiectiva. Intentie eventuala sau praeterintentie.

c) Un prejudiciu estetic grav si permanent. Se intelege alterarea in mod grav a
infatisarii fizice sau aspectului normal al unei parti a corpului, care face acea parte a
corpului inestetica, urata sau chiar respingatoare.

Caracter permanent si ireversibil natural.

Latura subiectiva. Intentie eventuala sau praeterintentie.

d) Avortul. Fapta să fi avut ca urmare întreruperea cursului sarcinii, indiferent dacă
fătul s‑a născut viu și a supraviețuit nașterii premature sau a murit în cursul sarcinii.

Latura subiectiva. Doar forma praeterintentiei.

e) Punerea in primejdie a vietii persoanei. Această urmare există atunci când
vătămarea pricinuită, prin tulburările sau alterările profunde ale vreuneia din
funcțiile vitale, creează sau determină ca rezultat particular probabilitatea concretă a
compromiterii vieții și a survenirii imine nte a morții victimei.

Latura subiectiva. Doar forma praeterintentiei.

24
Vatamarea corporala in forma agravata

Legiuitorul roman a creat si o forma agravata acestei infractiuni, cea prevazuta de art. 194
alin. 2 NCP, atunci cand fapta a fost comisa in scop ul producerii consecintelor de la art. 194
alin. 1 lit. a, b, c NCP.
Astfel, s -a droit sanctionarea mai grava a comiterii vatamarii corporale cu intentir directa.
Latura obiectiva. Identica, in cazul actelor de la art. 193 alin. 1 NCP
Latura subiectiva. Intentie directa
Tentativa. La aceasta forma agravata este incriminate si tentative.
Sanctiunea. Aceasta forma agravata se sanctioneaza cu pedeapsa inchisorii de la 3 la 10 ani.

3) Lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte

Legiuitorul definește această in fracțiune prin referire la art. 193 -194 NCP., în sensul că
faptele prevăzute în articolele respective, care au avut ca urmare moartea victimei, vor intra
în conținutul infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.
Subiectul activ este general.
Latura obiectivă . Infracțiunea este una comisivă care se poate comite și prin omisiune.
Rezultatul trebuie să fie moartea victimei.
Latura subiectivă . Fapta se poate comite doar cu praeterintenție.
Culpa dovedită sau culpa prezumată?

Relație cauzală lovire -moartea victimei.

Participația. Credem că este posibilă participația în toate formele la comiterea faptei
(coautorat, instigare sau complicitate).

25
Tentativa la infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte nu este posibilă și nici
sancționată.
Sancțiunea . Această infracțiune se pedepsește cu închisoarea de la 5 la 15 ani.

Delimitarea infracțiunii de omor de infracțiunea de lovituri
cauzatoare de moarte

În practica judiciară se pune frecvent problema, ambele fiind conduite intenționate și
ambele a vând ca și consecință moartea unei persoane. Astfel, cele două se delimitează:
sub aspectul acțiunii sau inacțiunii infracționale . Astfel, în cazul omorului, acțiunea trebuie
să fie aptă să producă în mod obișnuit decesul victimei, pe când la loviturile ca uzatoare de
moarte acțiunea nu produce în mod obișnuit moartea unei persoane, moartea fiind doar un
element circumstanțial. Astfel, împușcarea victimei este aptă să producă moartea victimei,
pe când împingerea victimei nu produce în mod obișnuit un astfel de rezultat.
sub aspectul raportului de cauzalitate . În cazul omorului, procesul cauzal este linear , în
sensul că există o legătură imediată de la cauză la efect, factorul cauzal fiind chiar factorul
declanșator. La lovituri cauzatoare de moarte, cauzalita tea nu este lineară , fiind prezenți și
alți factori cauzali care pot fi preexistenți, concomitenți sau ulteriori factorului traumatic
declanșator.
sub aspectul poziție psihice , omorul se comite cu intenție , iar loviturile cauzatoare de
moarte se comit cu praeterintenție . La aprecierea elementului subiectiv se pot lua în calcul,
pe lângă mijloacele de comitere a faptei, și alte elemente, cum ar fi raporturile anterioare
dintre victimă și infractor, comportarea față de victimă după acțiune și înainte de deces ul ei.

Animus necandi
Intentia de a ucide se poate deduce din urmatoarele imprejurari de fapt:
– Folosirea unui instrument apt de a produce moartea (tinand seama de felul
instrumentului, dimensiunile, soliditatea, greutatea acestuia etc.)
– Locul sau regiunea corporala unde s -au aplicat loviturile, asupra careia s -a actionat
sau care au fost vizate de infractor
– Numarul si intensitatea loviturilor
– Alte imprejurari preexistente, concomitente sau subsecvente.

26
4) Vatamarea corporala din culpa
In art. 196 NCP este incriminate fapta celui care din culpa produce o vatamare corporala a
unei persoane care necesita pentru vindecare cel putin o zi de ingrijiri medicale daca fapta
a fost comisa de catre o persoana aflata sub influenta bauturilor alcoolice ori a unei
substante psihoactive sau se afla in desfasurarea unei activitati ce constituie prin ea insasi
o infractiune.

Latura obiectiva. Din punctual de vedere al actiunii sau omisiunii, nu exista nici o diferenta
fata de cazul infractiunilor intentionate corespo ndente.

Pentru retinerea formei de baza sunt necesare:
– Intre 1 si 90 de zile ingrijiri medicale
– Fapta a fost comisa de catre o persoana aflata sub influenta bauturilor alcoolice ori
a unei substante psihoactive sau se afla in desfasurarea unei activitati ce constituie
prin ea insasi o infractiune.
Latura subievtiva. Infractiunea este comisa din culpa.
Coautoratul este posibil?

Sanctiunea. Aceasta infractiune in forma de baza se sanctioneaza cu pedeapsa inchisorii de
la 3 luni la 1 an sau amenda.
Aspecte procesuale. Fapta se urmareste la plangere prealabila.

Vatamarea corporala din culpa – forme agravate
a) Prima dintre aceste forme este reglementata de art. 196 alin. 2 NCP si consta in
aceea ca fapta din art. 194 comisa din culpa.
Sanctiunea. Aceasta forma agravata sau conduita autonoma se sanctioneaza cu
pedeapsa inchisorii intre 6 luni si 2 ani sau amenda.
b) A doua forma agravata este reglementata de art. 196 alin. 3, si se retine atunci cand
savarsirea faptei din art. 196 alin. 2 este urmarea nerespectarii dispozitiilor legale
sau a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii, ori pentru
indeplinirea unei anumite activitati.

27
In acest caz, fapta se constituie ca o culpa profesionala.
Daca prin comiterea faptei din culpa iar nerespectar ea unei dispzitii are un caracter
infractional se aplica regulile de la concurs.
Sanctiunea. Aceasta forma agravata se pedepseste cu pedeapsa inchisorii de la 6 luni la
3 ani sau amenda.
c) Ultima forma agravata. Daca urmarile de la art. 196 alin. 1 -3 NCP s-au produs fata de
2 sau mai multe persoane.
Sanctiunea. Aceasta forma agravata se pedepseste cu majorarea limitelor de pedeapsa a
alineatelor corespondente din art. 196 alin. 1 -3 NCP cu o treime.

28
CAP. III: Infractiuni savarsite
asupra unui membru de familie

Valoarea sociala protejata.
Autonomie conceptuala.

Violenta in familie ( art. 199 NCP)
Uciderea sau vatamarea noului -nascut savarsita de catre mama ( art. 200 NCP)

1) Violenta in familie
Art. 199 alin. (1) NCP: Daca faptele prevazute in art. 188, art. 189 si art. 193 -195 sunt
savarsite asupra unui membru de familie, maximul special al pedepsei prevazut de lege se
majoreaza cu o patrime.
(2): In cazul infractiunii prevazute in art. 193 si 196 savarsite asupra unui membru de
familie, ac tiunea penala poate fi pusa in miscare si din oficiu. Impacarea inlatura
raspunderea penala.
Elementul de specificitate este notiunea de membru de familie.
Notiunea de “membru de familie” in art. 177 alin. (1) NCP:
a) Ascendentii si descendentii, fratii si su rorile, copiii acestora, precum si persoanele
devenite prin adoptie, potrivit legii, astfel de rude;
b) Sotul;
c) Persoanele care au stabilit relatii asemanatoare acelora dintre soti sau dintre
parinti si copii, in cazul in care convietuiesc.

Potrivit alin. (2 ) al aceluiasi articol, dispozitiile din legea penala privitoare la membru de
familie, in limitele prevazute la alin. (1) lit. a), se aplica, in caz de adoptie, si persoanei
adoptate ori descendentilor acesteia in raport cu rudele firesti.
Textul trimite la art. 188, 189, 193 -195 NCP
Exista violenta in familie din culpa? Efecte.

29
2) Uciderea sau vatamarea noului -nascut
Savasita de catre mama

Art. 200 NCP:
(1): Uciderea copilului nou -nascut imediat dupa nastere, dar nu mai tarziu de 24 de ore,
savarsita de cat re mama aflata in stare de tulburare psihica se pedepseste cu inchisoarea
de la unu la 5 ani.
(2): Daca faptele prevazute in art. 193 -195 sunt savarsite asupra copilului nou -nascut
imediat dupa nastere, dar nu mai tarziu de 24 de ore, de catre mama aflata in stare de
tulburare psihica, limitele special ale pedepsei sunt de o luna si, repectiv, 3 ani.
Natura juridical: Fapta autonoma.
Omor atenuat sau lovituri, vatamare corporala sau LVCM attenuate.
Ratiunea incriminarii acestei fapte, (doua abordari traditionale):
Omorul trebuia să fie unul atenuat din considerente de ordin moral și social.
Omor atenuat datorită stării psiho ‑fiziologice în care se găsește mama.
In dreptul penal comparat actual nu prea mai exista astfel de abordari.

Subiectul activ
Subiectul activ este unul calificat , și anume mama care se află în stare tulburare psihica.
Două condiții trebuie să îndeplinească subiectul activ:
‑ să fie mamă a copilului ucis, ceea ce înseamnă că infracțiunea este una cu autor unic
Cazul mamei adoptive s i cazul mamei surogat.

‑ în momentul comiterii faptei, mama să se afle într‑o stare de tulburare pricinuită de
procesul nașterii .
Orice tulburare associate sarcinii, nasterii lehuziei. Cioclei, Udroiu, Autorul sustine ca nu
este aplicabil textul de ate nuare mamei adoptive.

30
Orice tulburare psihica sau doar cea provocata de procesul nasterii.
Această tulburare trebuie să depășească prin gravitatea și intensitatea ei tulburarea
acceptată sau normală suportată de majoritatea mamelor în timpul și după nașter e.
Proba acestei stări de tulburare se face de regulă cu ajutorul unei expertize psihiatrice
medico‑legale.

Art. 200 NCP – Conditii de tipicitate
Latura obiectiva: uciderea sau vatamarea noului nascut.
Actiunea de ucidere sau vatamare trebuie sa fie comisa imediat dupa nastere dar nu mai
tarziu de 24 de ore de la nastere.
Intervalul se calculeaza de la debutul nasterii sau de la finalizarea procesului.
Fapta este comisiva. Se poate comite si prin omisiune.

Subiectul pasiv este si el unul calificat, fiind copilul nou -nascut in varsta de mai putin de 24
de ore.
Cazul gemenilor. Pluralitate de infractiuni?

Latura subiectiva. Infractiunea se comite cu intentie directa, indirecta sau praeterintentie
fiind preluata de la infractiunile absorbite in continutul art. 200, la care se adauga starea de
tulburare psihica.
Intentia este una repentina , si ea trebuie sa se fi format sub impulsul starii de tulburare
psihica, in intervalul de timp cat aceasta tulbur are persista sau se mentine.

Participatia la art. 200 NCP
Opinie I: nu este posibilă nici o formă de participație deoarece infracțiunea este una cu
autor unic propriu sau calificat.
Opinie II: sunt posibile toate formele de participație deoarece pruncuci derea are
autonomie față de omor.
Opinie III. Nu este posibil coautoratul . Cel care comite acte de executare alături de mamă
este autor al infracțiunii de omor, loviri sau alte violente, vatamare corporala sau LVCM.

31
Tot pentru participație la omor va răspu nde și instigatorul sau complicele mamei, deși
mama va răspunde ca autoare a infracțiunii de la art. 200.

Dacă mama participă cu acte de instigare sau complicitate la uciderea copilului său nou
născut și sunt îndeplinite celelalte condiții ale tipicitati i art. 200, autorul va răspunde pentru
omor calificat, iar mama ca instigator sau complice la pruncucidere.
Cazul gemenilor: – Incadrare juridical.

32
CAP. IV: Agresiuni asupra fatului

Art. 201 Intreruperea cursului sarcinii.
Art. 202 Vatamarea fatului.
 Ratiunea incriminarii? Decizia Vo c/ Frantei art. 2 CEDO/ 2004
 Thi-Nho Vo si Thi Than Van Vo
 Decizia Tysiac c/ Poloniei – dezlipire de retina/ 2007
 A, B, C c/ Irlandei – avort in strainatate art. 8 CEDO/ 2010
 R.R c/ Poloniei – fat afecta t de malformatie violare 3 si 8 CEDO/ 2011
Valoarea sociala protejata: viata sau integritatea corporala a:
– “fatului” – in cursul nasterii – actiune/inactiune in cursul sarcinii – art. 202 alin. 1, 2
– “finite nenascute” – actiune/inactiune in cursul sarcinii – art. 201, 202 alin. 3
– “nou nascut” – dupa nastere (in 24 de ore) – art. 199, 200
– “persoana” – dupa nastere – 188, 189, 190, 191, 192, 193, 194, 195, 196
– Vatamarea sau moartea “copilului” – art. 202 alin 2 si 3

1) Intreruperea cursului sarcinii
Art. 201 NCP:
(1): Întreruperea cursului sarcinii săvârșită în vreuna dintre următoarele împrejurări:
a) în afara instituțiilor medicale sau cabinetelor medicale autorizate în acest scop;
b) de către o persoană care nu are calitatea de medic de specialitate obster ica ginecologie
si drept de libera practica medicala in aceasta specialitate;
c)dacă vârsta sarcinii a depășit patrusprezece (paisprezece) săptămâni”.

Problema avortului – controverse medicale, juridice, etice, religioase.
Valoarea sociala protejata.
Două valori sociale aflate în conflict: dreptul la viață al ființei nenăscute versus dreptul la
viață privată al femeii – dreptul la autodeterminare .
În Europa, două modele principale de incriminare a avortului:

33
a) modelul indicații lor – în care avortul este permis doar în anumite situații
particulare (motive terapeutice, motive sociale, motive etice). Ex: Spania, Italia.
Indicatii medicale – riscuri pentru femeia insarcinata.
Indicatii embriopatologice: sindromul Down, etc.
Indicati i criminologice (etice): sarcina in urma unui viol.
Indicatii sociale: familia nu poate s ail creasca din ratiuni economice.
b) modelul “limitei temporale ”: avortul este permis fără alte condiționări
legate de situația mamei până la o anumită vârstă a sa rcinii (14 săptămâni, 12 săptămâni,
etc). Ex: Marea Britanie, România
Obiectul juridic : Obiect juridic complex: (i) integritatea corporală și sănătatea mamei
(ii) dreptul fătului de a se dezvolta (viața potențială).
Subiectul activ general. Feme ia însărcinată poate fi subiect activ al infracțiunii de avort.
Femeia insarcinata poate fi subiect active al infractiunii de avort?

In NCP s -a optat pentru nepedepsirea femeii insarcinate (art. 201 alin. 2).
Latura subiectivă : intenție directă sau indirectă.
Problema activităților cu grad mare de risc pentru sarcină desfășurate de femeia
însărcinată.

Sancțiunea : închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Tentativa se pedepsește.
Latura obiectiva:
Acțiune – orice manopere avortive prin care are loc întreruperea cursului sarcinii.
Comisivă prin omisiune. Cine are obligatia de garant?
Poziția de garant a soțului:(a) Soțul este tatăl copilului
(b) Soțul nu este tatăl copilului: există poziția de garant?

34
I. Acțiunea sau inacțiunea a vizat întreruperea unei sarcini sub 14 săptămâni ,
iar conduita avortivă a avut loc în afara instituțiilor medicale sau a cabinetelor medicale
specializate în acest scop, fie actul de întrerupere a cursului sarcinii nu a fost realizată de un
medic de specialitate ,
chiar dacă există consimțământul femeii însărcinate.

II. Acțiunea sau inacțiunea vizează întreruperea unei sarcini peste 14 săptămâni , indiferent
dacă fapta sa comis într -o instituție specializată sau a fost comis ă de un medic de
specialitate, și chiar dacă există consimțământul femeii însărcinate.
Momentul consumării este cel al întreruperii sarcinii , indiferent dacă fătul supraviețuiește
sau nu.
Opinie contrară : infracțiunea se consumă în situația în care urmar e a manoperelor
avortive fătul decedează.
Situația femeii însărcinate cu gemeni sau tripleți.

Forme agravate:
1) Intreruperea cursului sarcinii in orice conditii s -a realizat fara consimtamantul
femeii insarcinate.
Sanctiune: inchisoare de la 2 la 7 ani.
Tentativa este incriminate.

2) Intrerupoere cursului sarcinii (cu sau fara consimtamantul femeii insarcinate) a
cauzat femeii o vatamare corporala.
Latura subiectiva: praeterintentie.
Tentativa nu este incriminata .

3) Intreruperea cursului sarcinii a avut ca urmare moartea femeii insarcinate.
Latura subiectiva: praeterintentie.
Sanctiunea: inchisoare de la 6 la 12 ani.
Tentativa nu este incriminata .

35
Cauze justificative speciale
Art. 201 alin. 6 prevede:
a) Nu constituie infractiune intreruperea cursului sarcini i in scop terapeutic
efectuata de un medic de specialitateobsterica – ginecologie pana la varsta
sarcinii de 24 de spatamani.( art, 201 alin. 6 teza I NCP).
b) Nu constituie infractiune intreruperea ulterioara a cursului sarcinii in scop
terapeutic, in intere sul mamei sau al fatului ( art. 201 alin. 6 teza II NCP).

Semnificatia sintagmei motive terapeutice:
Risc pentru femeia insarcinata.

Protejarea integrității corporale sau psihice a mamei.
Riscul de sinucidere al femei însărcinate?.

Efectele principiu lui libertății alegerii tratamentului.
Avortul eugenic.

Avortul etic . Faptele penale care permit reținerea avortului etic (viol, act sexual cu
un minor, incest?).
– nu este necesar ca fapta să constituie infracțiune.
– nu este necesară cunoașterea sau d escoperirea autorului faptei de natură penală.
– proba “provenienței” sarcinii.
– limita temporală până la care poate opera cauza justificativă a avortului etic este
viabilitatea fătului.
Cauza de nepedepsire. Fapta este comisa de femeia insarcinata.

36
2) Vătămarea fătului
Art. 202 NCP:
(1) Vătămarea fătului, în timpul nașterii, care a împiedicat instalarea vieții extrauterine se
pedepsește cu închisoarea de la 3 la 7 ani.
(2) Vătămarea fătului, în timpul nașterii, care a cauzat ulterior copilului o vătămare
corporală, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani, iar dacă a avut ca urmare
moartea copilului pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
(3) Vătămarea fătului în timpul sarcinii, prin care s -a cauzat ulterior copilului o vătămare
corpor ală, se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani, iar dacă a avut ca urmare
moartea copilului pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
(4) Vătămarea fătului săvârșită în timpul nașterii de către mama aflată în stare de
tulburare psihică se s ancționează cu pedeapsa prevăzută în alin. (1) și alin. (2), ale cărei
limite se reduc la jumătate.
(5) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) -(4) au fost săvârșite din culpă, limitele speciale ale
pedepsei se reduc la jumătate.
(6) Nu constituie infracțiune faptele prevăzute în alin. (1) -(3) săvârșite de un medic sau de
persoana autorizată să asiste nașterea sau să urmărească sarcina, dacă acestea au fost
săvârșite în cursul actului medical, cu respectarea prevederilor specifice profesiei și au fost
făcute în interesul femeii gravide sau al fătului, ca urmare a riscului inerent exercitării
actului medical.
(7) Vătămarea fătului în perioada sarcinii de către femeia însărcinată nu se pedepsește.

Ratiunea incriminarii. Valoarea soaciala protejata

Ratiunea incri minarii . Astfel, in cee ace priveste faptele din noua reglementarein care actul
de executare se comite in timpul nasterii , textul urmareste acoperirea unui interval care, in
reglementarea anterioara, era “descoperit” din perspectiva protectiei penale, resp ective a
celui dintre inceputul procesului nasterii si finalizarea procesului nasterii.
Valoarea sociala protejata:
1) Viata si integritatea corporala a fatului (“potentialul copil”) impotriva actiunilor ilicite
din timpul nasterii.
Art. 202 alin. (1), (2), ( 4), (5) NCP

37
2) Viata si integritatea corporala a fatului impotriva actiunilor ilicite din timpul sarcinii
(“potentialul copil”) daca rezultatul se produce dupa nastere.

Rezultatul se produce in timpul sarcinii?
Art. 202 alin. (3), (5) NCP

A. Vatamarea fatului in timpul nasterii
Acest interval are ca limite temporale:
– Inceputul procesului nasterii (inceperea durerilor nasterii in cazul nasterii natural si
momentul efectuarii inciziei in cazul nasterii prin cezariana).
– Finalizarea procesului nas terii, prin instalarea vietii extrauterine.

1) Vatamarea fatului, in timpul nasterii, care a impiedicat instalarea vietii
extrauterine ( Art. 202 alin. 1)
Art. 202 alin. (1) NCP – sanctioneaza vatamarea fatului, in timpul nasterii, care a impiedicat
instalarea vietii extrauterine.
Actiune/ Inactiune: vatamarea fatului (nu se refera la 194, orice conduit vatamatoare).
Rezultat: impiedicarea vietii extrauterine
Forma de vinovatie: intentie.
2) Vatamarea fatului, in timpul nasterii, care a cauza t ulterior copilului o vatamare
sau care a avut ca urmare moartea copilului ( Art. 202 alin. 2)
a) Vatamarea fatului in timpul nasterii care a cauzat copilului vatamarea corporala:
Actiune/ Inactiune: vatamarea fatului
Rezultat : vatamarea (art. 194)
Forma de vinovatie : intentie
b) Vatamarea fatului in timpul nasterii care a avut ca urmare moartea copilului:
Actiune/ Inactiune : vatamarea fatului
Rezultat: moartea copilului
Forma de vinovatie: intentie

38
3) Vatamarea fatului din culpa in timpul nasterii ( art. 202 alin . 5)
Conform art. 202 alin (5) NCP, daca faptele prevazute in alin. (1), (2) si (4) au fost savarsite
din culpa, limitele special ale pedepsei se reduc la jumatate.
4) Forma atenuata comuna a modalitatilor din art. 202 alin. (1) si (2) (art. 202 alin. 4)
Conf orm art. 202 alin. (4) NCP, vatamarea fatului in timpul nasterii comisa de catre mama
aflata in stare de tulburare psihica se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta in art. 202 alin.
(1) sau (2), ale carei limite se reduc la jumatate.

B) Vatamarea fatului in timpul nasterii

1) Vatamarea intentionata a fatului in timpul sarcinii care a cauzat copilului o
vatamare sau a avut ca urmare moartea sa.
Actiune/Inactiune: Vatamarea
Rezultat: vatamarea sau moartea copilului
Latura subiectiva: intentia
2) Vatamarea din culpa a fatului in timpul sarcinii prin care s -a cauzat ulterior
copilului o vatamare corporala sau moartea.
Actiune/Inactiune: vatamarea
Rezultat: vatamarea sau moartea copilului
Latura subiectiva: culpa

Relatia cu intreruperea cursului sarcinii.
Avortul din culpa nu este incriminate dar vatamarea fatului este incriminate!?!

Tentativa la infractiunea de avort care a avut ca urmare moartea copilului dupa nastere!?!

39
Cauza justificativa speciala comuna
Cauza justificativa speciala comuna art. 202 ali n. (1) si (2) – art. 202 alin. (6) NCP
Art. 202 alin. (6): Nu constituie infracțiune faptele prevăzute în alin. (1) -(3) săvârșite de un
medic sau de persoana autorizată să asiste nașterea sau să urmărească sarcina, dacă
acestea au fost săvârșite în cursul actului medical, cu respectarea prevederilor specifice
profesiei și au fost făcute în interesul femeii gravide sau al fătului, ca urmare a riscului
inerent exercitării actului medical.
– Fapta sa fie comisa de catre un medic sau de catre o persoana autorizat a sa asiste
la nastere ori sa urmareasca sarcina
– Actul de executare sa reprezinte un act medical, realizat cu respectarea
prevederilor specific profesiei, in interesul femeii gravide sau al fatului
– Rezultatul vatamator asupra fatului sa fie urmarea risculu i inerent exercitarii
actului medical
– Actul medical sa fie realizat cu consimtamantul femeii insarcinate.

Cauza de nepedepsire comuna prevazuta de art. 202 alin. (7) NCP:
Vătămarea fătului în timpul sarcinii de către femeia însărcinată nu se pedepsește.

Vatamarea fatului – SINTETIC
Alin. 1 – actiune: in timpul nasterii – Rezultat: inainte de nastere se produce moartea
fatului – si din culpa (alin.5) – si de catre mama aflata in stare de tulburare psihica (alin. 4)
Alin. 2 – actiune: in timpul nasterii – Rezultat: se va produce ulterior nasterii, vatamarea sau
moartea copilului – si din culpa (alin 5) – si de catre mama aflata in stare de tulburare
psihica (alin. 4)
Alin. 3 – actiune: in timpul sarcinii – Rezultat: se va produce ulterior nasterii vatamarea sau
moartea copilului – si din culpa (alin. 5)
Alin. 6 – Nu constituie infractiune faptele prevazute in alin. (1) – (3) savarsite de un medic
sau de persoana autorizata sa asiste nasterea sau sa urmareasca sarcina, daca acestea au
fost savarsite in cursul actului medical, cu respectarea prevederilor specific profesiei si au
fost facute in interesul femeii gravide sau al fatului, ca urmare a riscului inerent exercitarii
actului medical.
Alin. 7 – Nu se pedepseste femeia insarcinata.

40

41
CAP. VI: Infractiuni contra libertatii persoanei

Libertatea persoanei este de principiu intangibila si disponibila.

Este un concept prea general pentru a fi integrat intr -un singur capitol.
Textele care incrimineaza fapte contra libertatii persoanei in realitate protejeaza aceasta
valoare social ape anumite subcomponente sau aspect ale libertatii persoanei ( libertatea
fizica, psihica, aspect ale vietii private etc.).

Capitolul VI: Infractiu ni contra libertatii persoanei art. 205 – 208
Art. 205 Lipsirea de libertate in mod illegal
Art. 206 Amenintarea
Art. 207 Santajul
Art. 208 Hartuirea
Capitolul VII: Traficul si exploatarea persoanelor vulnerabile art. 209 – 217
Art. 209 Sclavia
Art. 21 0 Traficul de persoane
Art. 211 Traficul de minori
Art. 212 Supunerea la munca fortata sau obligatory
Art. 213 Proxenetismul
Art. 214 Exploatarea cersetoriei
Art. 215 Folosirea unui minor in scop de cersetorie
Art. 216 Folosirea serviciilor unei persoane exploatatea
Capitolul IX: Infractiuni ce aduc atingere domiciliului si vietii private art. 224 -227
Art. 224 Violarea de domiciliu
Art. 225 Violarea sediului professional
Art. 226 Violarea vietii private
Art. 227 Divulgarea secretului profesional

42
1) Lipsirea de libertate in mod illegal

Art. 205 NCP incrimineaza lipsirea de libertate a unei persoane in mod illegal.
Subiect activ poate fi orice persoană inclusiv o persoană juridică.

Subiect pasiv poate fi orice persoană.
Art. 205 alin. 2 NCP : „se considera lipsire de libertate si rapirea unei persoane aflate in
imposibilitatea de a -si exprima vointa ori de a se apara.
Victima care adoarme intr -un autoturism este incuiata acolo pentru a fi privata de libertate?

Latura obiectivă. Infracțiunea este comisivă (d e exemplu agentul leagă victima), dar, în
concret, se poate comite și prin omisiune (nu eliberează persoana care fusese legal
lipsită de libertate). Lipsirea de libertate poate fi totală sau parțială . Lipsirea de
libertate trebuie să aibă o anumită durată.

Conduitele restrictive de libertate?

Conteaza posibilitatile de eliberare pe care le are victim?

Autorul provoaca imposibilitatea de a se deplasa a victimei?

Consumarea. Fapta are un moment al consumării , atunci când persoana a început a fi lipsită
de libertate, și un moment al epuizării , atunci când persoanei îi este redată libertatea .
Consumarea infracțiunii când victima nu conștientizează că este lipsită de libertate.(Victima
adormită și încuiată).
Se consideră că libertatea este potențială în acest caz.
Lipsirea de libertate trebuie să aibă un caracter ilegal – element de tipicitate.
– Dreptul de educație;

– Măsuri procesuale sau executarea unei pedepse privative de libertate
Latura subiectivă. Fapta s e comite cu intenție directă sau eventuală.
Sancțiunea. Infracțiunea se sancționează cu pedeapsa închisorii de la 1 la 7 ani.

43
Formele agravate ale infractiunii de lipsire de libertate:

Art. 205 alin. 3 stabileste ca fapta are un caracter agravat daca s -a comis in urmatoarele
imprejurari:

A) săvârșirea faptei de o persoană înarmată .
Art. 179 . Definitia armei. Arme sunt instruente, dispozitive, sau piese declarate astfel prin
dispozitii legale.
Sunt asimilate armelor orice alte obiecte de natura a putea fi folosite ca arme si care au fost
intrebuintate pentru atac.
Definiția juridică a armei este dată de art. 2 alin. 1 pct. 1 din Legea nr. 295/2004 privind
regimul armelor și al munițiilor. Prin armă se înțelege „orice dispozitiv a cărui
funcționare determină aruncarea unuia sau mai multor proiectile, substanțe explozive,
aprinse sau luminoase, amestecuri incendiare ori împrăștierea de gaze nocive, iritante
sau de neutralizare, în măsura în care se regăsește în una dintre categoriile prevăzute
în anexă.
B) Asupra unui minor.

C) Punand in pericol sanatatea sau viata victimei.
Relatia cu art. 193 si 194 NCP?

Sancțiunea. Infracțiunea se sancționează cu pedeapsa închisorii de la 3 la 10 ani.

D) Fapta a avut ca urmare moartea victimei. (art. 205 alin. 4)
Tentativa este sanctionata?

Sanctiunea. Infractiunea se sanctioneaza cu pedeapsa inchisorii de la 7 la 15 ani.

44
Relatia omor, viol, talharie – lipsire de libertate in mod illegal

Orice acțiune de ucidere, viol sau tâlhărie presupune în mod implicit o încălcare a
libertății fizice a unei persoane. Atât timp cât durata privării de libertate nu depășește
durata actului de executare al omorului, violului sau tâlhăriei, lipsirea de libertate este
absorbită în mod natural în omor.

Durata este apreciata ca fiind depășită și atunci când actul de executare al omorului, violului,
sau tâlhăriei este prelungit fără o justificare în condițiile concrete ale actului de
executare.

Dacă acțiunile de ucidere, viol sau tâlhărie sunt precedate de lipsirea de libertate a persoanei
se va reține un concurs de infracțiuni.

Raportat la circumstanțele concrete ale speței se poate aprecia că lipsirea de libertate are un
caracter autonom față de infracțiunea scop sau care se comite ulterior.

Dacă acțiunile de uci dere, viol sau tâlhărie sunt urmate și de lipsirea de libertate a
persoanei se va reține un concurs de infracțiuni. Raportat la circumstanțele speței se
poate aprecia că lipsirea de libertate dobândește un caracter autonom față de
infracțiunea care s -a com is anterior.

2) Amenintarea
Art. 206 NCP: Amenintarea
Fapta de a ameninta o persoana cu savarsirea unei infractiuni sau a unei fapte
pagubitoare indreptate impotriva sa ori a altei persoane, daca este de natura sa ii
produca o stare de temere, se pedepseste cu inchisoarea de la 3 luni la un an sau cu
amenda, fara ca pedeapsa aplicata sa poata depasi sanctiunea prevazuta de lege
pentru infractiunea care a format obiectul amenintarii.

45
Subiectul activ este general.
Latura subiectivă . Fapta se comite cu intenție directă sau eventuală.
Tentativa nu se pedepsește.
Sancțiunea . Infracțiunea se sancționează cu pedeapsa închisorii de la 3 luni la 1 an sau cu
amendă. Fapta prezintă o particularitate din punct de vedere sancționator, și anume faptul
că sancțiunea nu poate depăși cuantumul pedepsei infracțiunii cu care s ‑a amenințat.
Aspecte procesuale . Infracțiunea se urmărește la plângerea prealabilă.
Relația cu alte infracțiuni concomitente.

Latura obiectiva – amenintare
Actul de executare constă de regulă întro acțiune de amenințare .
Prin amenințare se înțelege încunoștințarea sau avertizarea subiectului pasiv că va fi expus
să sufere un anumit pericol sau prejudiciu, iminent sau viitor, și injust.
Ea poate să fie explicită sau implicită (oral, scris, semne grafi ce, simboluri, gesturi).

Poate fi adresată direct sau indirect subiectului pasiv .
Acțiunea de amenințare trebuie să se refere la incunostintarea ca va deveni victima unei
infracțiuni sau a unei fapte păgubitoare (faptă cauzatoare de prejudicii materiale, nu
și morale).
Amenințarea trebuie să fie determinată , în sensul că agentul trebuie să arate în mod precis
răul cu care se amenință, sau cel puțin determinabilă , atunci când amenințatul poate
săși reprezinte răul cu care este amenințat.
Amenințarea cu supo rtarea acestor consecințe trebuie să aibă un caracter injust .

Consecințele trebuie să fie iminente sau să se producă în viitorul apropiat .

46

Consecințele cu care se amenință pot să privească persoana amenințată sau chiar soțul sau
o rudă apropiată.

Actul de amenințare trebuie să aibă aptitudinea de a produce o stare de temere.

Fiind o infracțiune de pericol, fapta se consumă în momentul comiterii amenințării de natură
(s.n S.B.) a alarma victima, împrejurare adusă la cunoștința victimei în orice mod .

3) Santaj
Art. 207 NCP incrimineaza constrangerea uni persoane, sa dea, sa faca, sa nu faca sau
sa sufere ceva, in scopul de a dobandi in mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine
sau pentru altul.

Valoarea socială protejată este libertatea psihică a persoanei.

Textul de incriminare al șantajului nu acoperă toate formele de constrângere la o
anumită conduită (ex. Umilirea victimei).

Subiectul activ este general și poate fi comisă și de o persoană juridică.

Subiectul pasiv este doar o persoană fizică. Cazul persoanei juridice.

Latura subiectivă. Intentie directa sau eventuala?
(Din cauza scopului special cu care se realizează actul de constrângere, șantajul se
comite doar cu intenție directă.)

47
Tentativa de șantaj nu este incriminată.
Sancțiunea. Infracțiunea se pedepsește cu pedeapsa închisorii de la 1 luni la 5 ani.

Fapta are o modalitate asimilata ipoteza in care santajul se comite prin amenintarea cu
darea in vilag a unei fapte reale sau imaginare, compromitatoare pen tru persoana
amenintata, ori pentru un membru de familie al persoanei amenintate.

Sanctiunea. Forma agravata se sanctioneaza cu pedeapsa inchisorii de la 1 la 5 ani.

Latura obiectiva
Infractiunea de santaj este o infractiune comisiva.
Actiunea de constr angere.
Amenintare (206) sau loviri sau alte violente art. 193, 194?
Actiunea de constrangere trebuie sa fie exercitata asupra victimei pentru a o sili sa
indeplineasca conduit impusa sau pretinsa de faptuitor si anume:
sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva.
Tipicitatea faptei se realizeaza indifferent daca persoana santajata satisfice sau nu pretentia
faptuitorului.
Fapta trebuie comisa pentru ca faptuitorul sa dobandeasca in mod injust un folos
nepatrimonial pentru sine sau pentru altul . Cee ace legiuitorul sanctioneaza este
dobandirea in mod injust a unui folos si nu faptul daca acel folos este injust sau nu.

Forma asimilata si forma agravata de santaj
Fapta are o modalitate asimilata ipoteza in care santajul se comite prin amenintarea cu
darea in vilag a unei fapte reale sau imaginare, compromitatoare pentru persoana
amenintata, ori pentru un membru de familie al persoanei amenintate.
Corelat textul cu amenintarea?

48
Corelat textul cu alineatul 1 al art. 207?

Ratiunea acestei forme asimilate?
Sanctiunea . Forma agravata se sanctioneaza cu pedeapsa inchisorii de la 1 la 5 ani.
Daca faptele prevazute in alin. (1) si alin. (2) au fost comise in scopul de a dobandi in mod
injust un folos pa trimonial , pentru sine sau pentru altul.
Sanctiune a. Forma agravata se sanctioneaza cu pedeapsa inchisorii de la 2 la 7 ani.

Delimitare: santaj – talharie
Ipoteza șantajului comis prin constrângerea unei persoane să dea un bun.
A. Faptele se diferențiază prin natura obiectului juridic protejat, tâlhăria este o
infracțiune contra patrimoniului , iar șantajul este o infracțiune contra libertății
persoanei .

B. Aceste infracțiuni se delimitează prin concomitența actului de constrângere cu cel de
remitere a bunului. La tâlhărie, victima remite bunul imediat sau în timpul realizării
actului de constrângere , pe când în cazul șantajului există un interval de timp între
momentul realizării constrângerii și cel în care victima trebuie să îndepli nească
cerința agresorului.

C. O altă diferență este dată de existența unei libertăți limitate de decizie a victimei
generate de actualitatea și iminența pericolului cu care este constrânsă, în caz de
tâlhărie, sau de eventualitatea unui pericol viitor, în cazul șantajului.

D. Momentul consumării .Tâlhăria se consumă în momentul luării bunului în scopul
însușirii pe nedrept. Șantajul se consumă în momentul realizării actului de
constrângere cu acel scop special, indiferent de realizarea sau nu a conduitei cer ută
de șantajist.

49

4) Hartuirea
Art. 208 NCP:
(1) Fapta celui care, în mod repetat, urmărește, fără drept sau fără un interes legitim, o
persoană ori îi supraveghează locuința, locul de muncă sau alte locuri frecventate de către
aceasta, cauzându -i astfel o stare de temere, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 6 luni sau
cu amendă.
(2) Efectuarea de apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la distanță,
care, prin frecvență sau conținut, îi cauzează o temere unei persoane, se pedepsește cu
închisoare de la o lună la 3 luni sau cu am endă, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai
gravă.
(3) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Ratiunea incriminarii.
Legiuitorul a ales sa incrimineze modalitatile cele mai frecvente in care un anume
comportam ent ar putea avea semnificatia unei actiuni indreptate impotriva libertatii psihice
a unei persoane.
Valoarea soaciala protejata:
Libertatea psihica a persoanei.
Structura infractiunii:
Observam ca infractiunea presupune doua modalitati de comitere. Legiu itorul a decis sa
precizeze expres care sunt modalitatile concrete prin care autorul ar putea leza libertatea
psihica a victimei.
Subiectul activ:
In cazul ambelor texte de incriminare, infractiunea este una cu subiect active general, fapta
neputand fi co misa atat de catre o persoana fizica, cat si de catre o persoana juridical.
Latura subiectiva:

50
Fapta poate fi comisa cu intentie directa sau eventuala.
Eterogenitatea materiala a faptelor prevazute in alineatele (1) si (2) creeaza aparenta unor
infractiuni distincte, ceea ce sugereaza existenta unei infractiuni cu continuturi alternative.
Cele doua acte sunt insa omogene raportat la ratiunea incriminarii si valoarea sociala
protejata, astfel ca, din aceasta perspectiva, infractiunea pare a fi una cu continut
alternative.
Latura obiectiva. Art. 208 alin. (1) NCP
Conduita incriminate in primul alineat consta in fapta celui care, în mod repetat, urmărește,
fără drept sau fără un interes legitim, o persoană ori îi supraveghează locuința, locul de
muncă sau alte locuri frecventate de către aceasta, cauzându -i astfel o stare de temere.

Textul insusi impune repetabilitatea, astfel ca infractiunea este una de obic ei.

Urmarirea victimei consta in supravegherea directa a acesteia de catre autor, prin
deplasarea sa pe acelasi traseu cu cel al victimei.
Supravegherea se diferentiaza de actiunea de urmarire, prin faptul ca ea presuspune o
activitate “statica” din partea autorului care, de aceasta data, nu se mai deplaseaza pe
urmele victimei, ci doar ii observa intr -o anumita maniera “imobila” activitatea.
Locurile sup ravegheate de autor pot fi atat locuinta victimei, cat si locul sau de munca sau
orice alt loc frecventat de catre victima.
Urmarirea sau supravegherea sa se faca fara drept sau fara un interes legitim.

Legea prevede expres ca tipicitatea actiunilor autor ului de urmarire sau supraveghere va
depinde si de pozitia subiectiva a victimei, fiind necesar ca actele de executare sa cauzeze
victimei o stare de temere.

Aceasta conditie implica faptul ca victim trebuie sa constientizeze sau sa banuiasca faptul
ca es te urmarita sau supravegheata , pentru ca altfel starea de temere nu ar avea niciun
factor provocator.

Sintagma “ stare de temere ” se va intelege intr -o maniera similara cu cea utilizata de
legiuitor in cazul amenintarii.

Latura obiectiva. Art. 208 alin . (2) NCP
Efectuarea de apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la distanță,
care, prin frecvență sau conținut, îi cauzează o temere unei persoane.

51

Infractiune de obicei?

Primul act de executare, respectiv efectuarea de apeluri te lefonice , nu ridica dificultati de
interpretare, referindu -se la cea mai uzuala tehnica de comunicare. Credem ca vor intra in
aceasta categorie nu doar apelurile telefonice clasice, ci si apelurile telefonice video.
In cee ace priveste comunicarile realizate prin mijloace de comunicare la distanta, apreciem
ca textul are in vedere acele situatii in care comunicarea se realizeaza prin intermediul
tehnologiei informatice (email, chat, skype, etc) sau pe cele in care comunicarea se
realizeaza prin mijlo ace de comunicare “mai clasice”, cum ar fi transmiterea mesajului prin
fax.
In ambele ipoteze, numarul sau continutul acestor “comunicari” trebuie sa genereze acelasi
rezultat ca cel prevazut in primul alineat, respectiv trebuie sa produca o stare de temer e a
victimei.
Prin aceasta a doua forma, legea prevede o clauza legala de subsidiaritate , stabilind ca
textul se va aplica doar in masura in care fapta nu constituie o infractiune mai grava.
Relatia cu infractiunea de amenintare?

Relatia cu alte infractiu ni
a) Relatia cu infractiunea de hartuire sexuala.
Cele doua fapte difera in primul rand din perspectiva valorii sociale protejate, hartuirea
protejand libertatea psihica a persoanei, iar hartuirea sexuala a persoanei.
La nivel obiectiv, faptele sunt esentialmente diferite. In ceea ce priveste actul de executare,
in cazul hartuirii, acesta consta in urmarirea/ supravegherea/ efectuarea de apeluri
telefonice , pe cand in cazul hartuirii sexuale conduit incriminate este pretinderea in mod
repetat de favoruri sexuale in cazul unor relatii de munca .

b) Relatia cu infractiunea de violare a vietii private.
Supravegherea victimei de catre autor, supravedherea prin care se genereaza nu doar o
lezare a vietii private, ci si o lezare a libertatii psihice, prin cauzarea unei stari de temere.
Luand act de aceasta abordare, solutia pe care legiuitorul o impune este cea a concursului
de infractiuni. Astfel, daca activitatea de supraveghere a victimei a generat o lezare a
dreptului sau la v iata private, dar si o stare de temere, infractiunea de hartuire se va putea
retine in concurs cu infractiunea de violare a vietii private.
In cazul in care supravegherea s -a realizat prin mijloace neperceptibile pentru victim, ca
regula, se va retine doar infractiunea de violare a vietii private, modalitatea de
supraveghere fiind, prin natura sa, inapta sa genereze o stare de temere la nivelul victimei.

c) Relatia cu infractiunea de violare a secretului corespondentei.

52
In al treilea rand, infractiunea trebui e diferentiata de infractiunea de violare a secretului
corespondentei prevazuta de art. 302 NCP. Astfel, daca in activitatea de supraveghere a
victimei autorul procedeaza si la interpretarea convorbirilor victimei realizate prin telefon,
apreciem ca cele d oua infractiuni se vor retine in concurs.

Solutia concursului este singura prin care se valorifica atat incalcarea libertatii psihice a
victimei (prin activitatea de supraveghere care a produs victimei o stare de temere), cat si
incalcarea vietii private a victimei (prin actiunea de interceptare a corespondentei).

CAP. VIII : INFRACTIUNI CONTRA LIBERTATII SI INTEGRITATII
SEXUALE

Infractiunile din acest capitol sanctioneaza acele comportamente care incalca libertatea
si/sau independent sexuala a unei persoane.
In cele mai multe sisteme de drept, se consacra un capitol distinct infractiunilor ce
protejeaza libertatea si integritatea sexuala, deoarece sexualitatea este o componenta
importanta a vietii private a unei persoane.
Atacurile asupra acestui aspect al vietii unei persoane pot consta in: agresiunea fizica sau
morala, prin intermediul careia autorul doreste sa realizeze acte sexuale impotriva vointei
victime i, lezarea persoanlitatii unui minor, printr -o eventuala corupere sau pervertire a
acestuia, sau actiuni care afecteaza independent vietii sexuale a victimei prin acte de
hartuire sexuala.

Infractiunile privitoare la viata sexuala din acest capitol al NCP sunt:

53
Violul (art. 218 NCP)
Agresiunea sexuala (art. 219 NCP)
Actul sexual cu un minor (art. 220 NCP)
Coruperea sexuala a minorilor (art. 221 NCP)
Racolarea minorilor in scopuri sexuale (art. 222 NCP)
Hartuirea sexuala (art. 223 NCP)
Infractiuni contra libertatii si integritatii sexuale – NCP

1) Violul

Art. 218 NCP
(1) Raportul sexual, actul sexual oral sau anal cu o persoană, săvârșit prin constrângere,
punere în imposibilitate de a se apăra ori de a -și exprima voința sau profitând de această
stare, se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor
drepturi.
(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează orice alte acte de penetrare vaginală sau anală
comise în condițiile alin. (1).
(3) Pedeapsa este închisoarea de la 5 l a 12 ani și interzicerea exercitării unor drepturi
atunci când:
a) victima se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului;
b) victima este rudă în linie directă, frate sau soră;
c) victima nu a împlinit vârsta de 16 ani;
d) fapta a fost comisă în scopul producerii de materiale pornografice;
e) fapta a avut ca urmare vătămarea corporală;
f) fapta a fost săvârșită de două sau mai multe persoane împreună.

54
(4) Dacă fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoare a de la 7 la 18
ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
(5) Acțiunea penală pentru fapta prevăzută în alin. (1) și alin. (2) se pune în mișcare la
plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
(6) Tentativa la infracțiunile prevăzute în alin. (1) -(3) s e pedepsește.

VIOLUL
(1) Raportul sexual, actul sexual oral sau anal cu o persoană, săvârșit prin constrângere,
punere în imposibilitate de a se apăra ori de a -și exprima voința sau profitând de această
stare, se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor
drepturi.
(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează orice alte acte de penetrare vaginală sau anală
comise în condițiile alin. (1).
Valoarea sociala lezata este libertatea sexuala a unei persoane.

Infracțiunea de viol este o infracțiune complexă atunci când mijlocul de constrângere este
incriminat ca o faptă distinctă.
Subiectul activ este general. Infracțiunea poate fi comisă de orice persoană (femeie sau
bărbat).

Subiect pasiv orice persoană fizică.
violului înt re soți !?!

Participația este posibilă în toate formele. Coautoratul.

Latura subiectivă. Fapta se comite cu intenție directă sau eventuala si praeterintentie, in
cazul unor forme agravate.
Tentativa se pedepsește.
Sancțiunea. Infracțiunea se sancționeaz ă cu pedeapsa închisorii între 3 și 10 ani și
interzicerea unor drepturi.
Aspecte procesuale. Infracțiunea în forma de bază se urmărește la plângerea prealabilă.

55

Latura obiectiva

Conduita sexuala incriminata este:
Raportul sexual, actul sexual oral sau a nal cu o persoana sau orice alte acte de penetrare
vaginala sau anala.
Enumerare exclusiva si nu exemplificativa.
Actul sexual enumerat in art. 218 NCP sa se realizeze fara consimtamantul victimei .
Legiuitorul enunta expres care sunt modalitatile prin care actul sexual se apreciaza a fi
facut fara consimtamantul victimei si anume atunci cand se realizeaza.

a. prin constrangere,
Constrangerea poate fi de natura fizica (folosirea de violente). 193 NCP sunt absorbite in
continutul infractiunii de viol.
Constran gerea poate fi si de natura psihica critica. (art. 206 Amenintare)
Refuzul continuarii conduitei sexuale urmata de constrangerea pentru a continua?
Raport sexual cu o persoana infectata cu HIV? SIDA

b. prin punere in imposibilitate de a se apara ori de a -si exprima vointa sau

c. profitand de aceasta stare.
Profitand de imposibilitatea ei de a se apara sau de a -si exprima vointa . Relatiile sexuale
cu minorii, si cu bolnavii psihici pusi sub interdictie ?

Violul prin surprinderea victimei!?!

Constrangerea tre buie comisa in legatura cu savarsirea unui act sexual enumerat expres in
art. 218.

Forme agravate
Art. 218 alin 3 NCP
a) victima se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului;
b) victima este rudă în linie directă, frate sau soră;

56
c) victima nu a împlinit vârsta de 16 ani;

d) fapta a fost comisă în scopul producerii de materiale pornografice;
e) fapta a avut ca urmare vătămarea corporală;
Daca aceasta urmare mai grava, respectiv vatamare a corporala, se produce din culpa,
autorul intentionand doar sa violeze victima.
f) fapta a fost săvârșită de două sau mai multe persoane împreună.
Tentativa este incriminate. (art. 218 alin. 3 lit. e !!!)
Sanctiunea . Pedeapsa inchisorii de la 5 la 12 ani si interzicerea unor drepturi.

Art. 218 alin. 4. Fapta a avut ca urmare moartea victimei
Tentativa nu este incriminate expres.
Sanctiunea. Aceasta forma agravata se pedepseste cu pedeapsa inchisorii de la 7 la 18 ani si
interzicerea unor drepturi.

2) Agresiu nea sexuala

(1) Actul de natură sexuală, altul decât cele prevăzute în art. 218, cu o persoană, săvârșit
prin constrângere, punere în imposibilitate de a se apăra sau de a -și exprima voința ori
profitând de această stare, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea
exercitării unor drepturi.
(2) Pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi
atunci când:
a) victima se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului;
b) vi ctima este rudă în linie directă, frate sau soră;
c) victima nu a împlinit vârsta de 16 ani;
d) fapta a fost comisă în scopul producerii de materiale pornografice;
e) fapta a avut ca urmare vătămarea corporală;
f) fapta a fost săvârșită de două sau mai multe persoane împreună.
(3) Dacă fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15
ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
(4) Dacă actele de agresiune sexuală au fost precedate sau u rmate de săvârșirea actelor
sexuale prevăzute în art. 218 alin. (1) și alin. (2), fapta constituie viol.
(5) Acțiunea penală pentru fapta prevăzută în alin. (1) se pune în mișcare la plângerea
prealabilă a persoanei vătămate.
(6) Tentativa la infracțiunile prevăzute în alin. (1) și alin. (2) se pedepsește.

57
AGRESIUNEA SEXUALA
Ratiunea incriminarii acestei fapte nu creeaza dificultati, fapta constituind o alta modalitate
brutala si primitiva de a incalca libertatea sexuala a victimei, care poate fi lezata si in alta
maniera decat prin raportul sexual, actul sexual oral sau anal cu o persoana sau alte acte de
penetrare vaginala sau anala .
Odata cu decizia de a reconfigure intregul capitol privitor la viata sexuala, incriminarea
infractiunii de agresiune sexuala a fost determinate de dorinta legiuitorului penal de a
proteja libertatea sexuala a victimei impotriva oricaror alte forme de agresiune. De
asemenea, acest text nu mai conditioneaza tipicitatea faptei de modul concret in care este
lezata valoarea sociala, adica libertatea sexuala a victimei.
Valoarea sociala este libertatea sexuala a unei victim, care trebuie protejata impotriva
oricaror forme de agresiune.
Daca textul de la viol protejeaza libertatea sexuala a victimei doar impotriva actelor sexuale
mai f recvente, expres si limitative enumerate in art. 218 NCP, prin incriminarea din art. 219
NCP legiuitorul doreste sa nu lase nicio component a libertatii sexuale a unei persoane
neprotejate fata de orice forme de agresiune.

Latura obiectiva

Din punctual d e vedere al laturii obiective, doua elemente sunt esentiale: pe de o parte,
comiterea unui act sexual, altul decat cel de la viol, iar, pe de alta parte , comiterea faptei
prin constrangere, punere in imposibilitatea de a se apara sau de a -si exprima vointa ori
profitand de aceasta stare.
a. Act de natura sexuala, altul decat cel de la viol. Infractiunea este cu continut
deschis, doar caracteristica esentiala a acestor acte, respectiv natura sexuala a
actului , care trebuie sa fie altul decat cel de la viol.
Decizia nr. III din 23 mai 2005, a definit chiar “ act sexual de orice natură ”, mai este de
actualitate?
Ea a definit actul sexual prin raportare la orice modalitate de obtinere a unei satisfactii
sexuale, prin folosirea sexului sau actionand asupra sexului, intre persoane de sex diferit sau
de acelasi sex.

Victima este constransa de autor sa se masturbeze ( viol sau agresiune sexuala? )
Nu este necesar ca autorul sa urmareasca a obtine satisfactia sexuala.
Este esential ca actul de executare sa puna i n discutie lezarea libertatii victimei , care este
constransa la o conduita care, in sens larg, poate fi calificata ca o conduita sexuala.
Nu are importanta pentru tipicitatea faptei daca fapta se comite intre persoane de sex
diferit sau de acelasi sex ori daca victima este constransa sa realizeze actele asupra
propriului corp.
Actele comise de autor asupra propriului corp sau cu obiecte, animale sau cadavre (anterior
incluse in infractiunea de perversiune sexuala) nu pun in discutie lezarea valorii sociale

58
protejate de acest text de incriminare , respectiv libertatea sau integritatea sexuala a
„victimei”.
b. Cea de -a doua componenta a laturii obiective, este constrangerea victimei, punerea
ei in imposibilitate de a se apara sau de a -si exprima vointa ori profita rea de
aceasta stare a victimei.

Forme agravate

Art. 219 alin. 2.
a) victima se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului;
b) victima este rudă în linie directă, frate sau soră;
c) victima nu a împlinit vârsta de 16 ani;
d) fapta a fost comisă în scopul producerii de materiale pornografice;
e) fapta a avut ca urmare vătămarea corporală;
f) fapta a fost săvârșită de două sau mai multe persoane împreună.

Tentativa este incriminate. (art. 219 alin. 2 lit. e !!!)
Sanctiunea . Pedeapsa inchisorii de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.

Art. 219 alin. 3.
Fapta a avut ca urmare moartea victimei
Tentativa nu este incriminata expres.
Sanctiunea . Aceasta forma agravata se pedepseste cu pedeapsa inchisorii de la 7 la 15 ani si
interzicerea unor drepturi.

Relatia cu alte infractiuni

a) Relatia cu infractiunea de viol
Delimitarea de infractiunea de viol se face din perspectiva laturii obiective, respectiv la
infractiunea de viol actul de exe cutare consta in raportul sexual, actul sexual oral sau anal
cu o persoana ori acte de penetrare vaginala sau anala , iar in cazul infractiunii de agresiune
sexuala actul de executare consta in orice act de natura sexuala, altul decat cel de la viol.

59

Pentru a inlatura orice discutie legata de posibilitatea de a se retine cele doua infractiuni in
concurs, atunci cand actele de executare sunt comise in aceeasi imprejurare, legiuitorul a
stabilit ca, daca actele de agresiune sexuala au fost precedate sau urmate de savarsirea
actelor sexuale prevazute in art. 218 alin. 1 si alin. 2, fapta constituie viol . In acest caz,
infractiunea de viol absoarbe infractiunea de agresiune sexuala. Decizia este fireasca,
deoarece este nejustificat a aplica un tratament san ctionator agravat (concurs de
infractiuni) atunci cand autorul constrange victima la o multitudine de acte sexuale comise
in aceeasi imprejurare.

b) Relatia cu infractiunea de lipsire de libertate
Raportul dintre infractiunea de lipsire de libertate si cea de agresiune sexuala se stabileste
in parametrii similari raportului dintre infractiunea de viol si lipsire de libertate.
Astfel, in cazul lipsirii de libertate presupuse natural de actul de constrangere sau atunci
cand autorul realizeaza agresiunea sexual a prin punerea victimei in imposibilitate de a se
apara sau de a -si exprima vointa, lipsirea de libertate va fi absorbita natural in agresiunea
sexuala.

In cazul in care lipsirea de libertate realizata asupra victimei este una ce excedeaza
comiterea actel or de executare a agresiunii sexuale (spre exemplu, dupa comiterea
agresiunii, victima este inchisa in casa, pentru a nu denunta fapta), cele doua fapte se vor
retine in concurs.

3) Actul sexual cu un minor
Art. 220 NCP
(1) Raportul sexual, actul sexual oral sau anal, precum și orice alte acte de penetrare
vaginală sau anală comise cu un minor cu vârsta între 13 și 15 ani se pedepsesc cu
închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Fapta prevăzută în alin. (1), săvârșită asupra un ui minor care nu a împlinit vârsta de
13 ani, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor
drepturi.

60
(3) Fapta prevăzută în alin. (1), comisă de un major cu un minor cu vârsta între 13 și 18
ani, când majorul a abuzat de a utoritatea ori influența sa asupra victimei, se pedepsește cu
închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
(4) Fapta prevăzută în alin. (1) -(3) se sancționează cu închisoarea de la 3 la 10 ani și
interzicerea exercitării unor dre pturi, atunci când:
a) minorul este rudă în linie directă, frate sau soră;
b) minorul se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului;
c) a fost comisă în scopul producerii de materiale pornografice.
(5) Faptele prevăzute în alin. (1) și alin. (2) nu se sancționează dacă diferența de vârstă nu
depășește 3 ani.

Ratiunea incriminarii.
O astfel de infractiune exista in majoritatea codurilor penale.
Legiuitorul prezuma ca acest consimtamant este oarecum „viciat”, dar nu atat de grav incat
fapta sa fie calificata ca fiind un viol.
Incriminarea faptei de act sexual cu un minor este impusa si de ratificarea de catre Romania
a Conventiei Consiliului Europei pentru protectia copiilor impotriva exploatarii sexuale si a
abuzurilor sexua le semnata in 2007 la Lanzarote .
Astfel, art. 18 din Conventie prevede ca fiecare parte la Conventie va lua masurile necesare,
fie ele legislative sau de alta natura, pentru a se asigura de incriminarea urmatoarelor fapte
comise cu intentie: activitati sex uale cu un copil care, potrivit prevederilor in vigoare ale
dreptului national, nu a implinit varsta legala pentru viata sexuala ; activitati sexuale cu un
copil daca se foloseste constrangerea, forta sau amenintarile ori se abuzeaza de o pozitie
recunoscut a ca fiind de incredere, de autoritate sau de influenta asupra copilului , inclusiv in
cadrul familiei , ori se abuzeaza de o situatie de vulnerabilitate deosebita a copilului, mai
ales datorita unui handicap psihic sau fizic ori datorita unei situatii de de pendenta .
Valoarea sociala protejata este libertatea sexuala a minorului, afectata de implicarea sa in
activitati sexuale ale caroro semnificatie nu le intelege pe deplin .
Subiectul activ este general.
Subiectul pasiv este special și anume un minor sub 1 5 ani.
Laura obiectivă.
Elementul de particularitate al acestei infracțiuni este dat, pe de o parte, de existența unui
consimțământ al victimei.
Raportul sexual, actul sexual oral sau anal ori acte de penetrare vaginala sau anala
Realizate cu un minor care nu a implinit 15 ani

Latura subiectivă. Fapta se poate comite cu intenție directă sau eventuală.

61
Tentativa nu este incriminata?

Sanctiunea. Pedeapsa inchisorii de la 1 la 5 ani si interzicerea unor drepturi.

Cauza de nepedepsire.
Faptele prevăzute în alin. (1) și alin. (2) nu se sancționează dacă diferența de vârstă nu
depășește 3 ani.

Forme agravate

Art. 220 alin. 2.
Fapta prevăzută în alin. (1), săvârșită asupra unui minor care nu a împlinit vârsta de 13
ani, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

Art. 220 alin. 3. si autonoma.
Fapta prevăzută în alin. (1), comisă de un major cu un minor cu vârsta între 13 și 18 ani,
când majorul a abuzat de autoritatea ori influența sa asupra victimei, se pedepsește cu
închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

Persoana care a abuzat de influenta este acea persoana care poate determina cu usurinta
un anumit comportament, si in aceasta situatie autorul abuzeaza de aceasta infl uenta
asupra minorului.

62
Persoana care a abuzat de autoritate este o persoana careia minorul ii este subordonata in
orice fel (sef, director etc.).

Art. 220 alin. 4.
a) minorul este rudă în linie directă, frate sau soră;

b) minorul se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul
făptuitorului;

c) a fost comisă în scopul producerii de materiale pornografice.

Prin pornografie, în sensul Legii nr. 196/2003 privind prevenirea și combaterea pornografiei,
se înțeleg actele cu caracter obscen, precum și materialele care reproduc sau difuzează
asemenea acte. Prin materiale cu caracter obscen se înțeleg obiecte, gravuri, fotografii,
holograme, desene, scrieri, imprimate, embleme, publicații, filme, înregistrări video și
audio, spoturi publicitare, programe și aplicații informatice, piese muzicale, precum și
orice alte forme de exprimare care prezintă explicit sau sugerează o activitate sexuală.

4) Coruptia sexuala
Art. 221 NCP.
(1) Comiterea unui act de natură sexuală, altul decât cel prevăzut în art. 220, împotriva unui
minor care nu a împlinit vârsta de 13 ani, precum și determinarea minorului să suporte ori să
efectueze un astfel de act se pedepsesc cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, atunci
când:
a) minorul este rudă în linie directă, frate sau soră;
b) minorul se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului;
c) fapta a fost comisă în scopul producerii de materiale pornografice .
(3) Actul sexual de orice natură săvârșit de un major în prezența unui minor care nu a
împlinit vârsta de 13 ani se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.

63
(4) Determinarea de către un major a unui minor care nu a împlinit vârsta de 13 ani să asiste
la comiterea unor acte cu caracter exhibiționist ori la spectacole sau reprezentații în cadrul
cărora se comit acte sexuale de orice natură, precum și punerea la dispoziția acestuia de
materiale cu caracter pornografic se pedepsesc cu înc hisoare de la 3 luni la un an sau cu
amendă.
(5) Faptele prevăzute în alin. (1) nu se sancționează dacă diferența de vârstă nu depășește 3
ani.

Ratiunea incriminarii.
Prima solutie extrema ar presupune sa se interzica implicarea minorilor in orice fel de
conduit cu caracter sexual, deoarece implicarea prematura a acestora in activitatile de
natura sexuala ar produce efecte ireversibile asupra personalitatii minorilor.
Cea de -a doua alternative extrema este aceea de a -I trata pe minori la fel ca pe majori,
acceptand ca este un lucru firesc ca minorii sa fie implicate si in activitati de natura sexuala,
acesta fiind un dat biologic firesc.
Din punctul nostru de vedere, necesitatea de a se evita lezarea personalitatii minorilor, prin
luarea de contact prematur cu activitatile sexuale, nu implica in mod absolut faptul ca
minorii trebuie sa ramana intotdeauna in afara exercitiului sexualitatii cu terte persoane.
Aceasta deoarece nu pot fi ignorate o realitate biologica, precum si capacitatea si dreptul
acestora d e a dispune de propriul corp.
Pentru minor, la fel ca si pentru adulti, sexualitatea reprezinta un aspect essential al
personalitatii.
Articolul 22 din Conventia de la Lanzarote, care prevede ca statele parti ale Conventiei iau
masurile necesare, fie ele l egislative sau de alta natura, pentru incriminarea faptei de a
determina intentionat, in scopuri sexuale, un copil care nu a implinit varsta prevazuta de
fiecare system penal national sa asiste la comiterea unui abuz sexual sau la desfasurarea de
activitat i sexuale, chiar daca nu este obligat sa participle la aceasta.
In acelasi timp, art. 18 par. 3 din Conventia de la Lanzarote prevede ca textile propuse a fi
incriminate de art. 18 par. 1 lit. a) nu sunt menite sa guverneze activitatile sexuale
consimtite intre minori.
Urmand acest model, prin noua incriminare a coruptiei sexuale in NCP nu vor fi interzise
orice relatii sexuale cu si intre minori, ci vor fi sanctionate doar acele relatii sexuale care
sunt susceptibile sa le dauneze, nu in mod obligatoriu di n punct de vedere fizic sau psihic, ci
in planul personalitatii.
Valoarea sociala protejata este libertatea sexuala a unui minor, afectata prin influentarea
dezvoltarii firesti a vietii sale sexuale, prin implicarea premature in activitati de natura
sexuala.

Latura obiectiva

64
A. Comiterea de acte de natura sexuala ( altele decat raportul sexual, actul sexual oral
sau anal ori acte de penetrare vaginala sau anala) impotriva (asupra) unui minor
care nu a implinit 13 ani.

Determinarea minorului care nu a implinit 13 ani sa suporte sau sa efectueze astfel de acte.

Act de natura sexuala, altul decat cel de la viol . Infractiunea este cu continut deschis, doar
caracteristica esentiala a acestor acte, respectiv natura sexuala a actului , care trebuie sa fie
altul decat cel de la viol.
Decizia nr. III/2005, in care ICCJ a definit chiar “actul sexual de ori ce natura”. Ea a definit
actul sexual prin raportare la orice modalitate de obtinere a unei satisfactii sexuale, prin
folosirea sexului sau actionand asupra sexului, intre persoane de sex diferit sau de acelasi
sex.
Este esential ca actul de executare cali ficat ca act sexual de orice natura sa puna in discutie
lezarea personalitatii minorului din perspectiva component sexualitate.
Nu are importanta pentru tipicitatea faptei daca fapta se comite intre persoane de sex
diferit sau de acelasi sex.
Nu are import anta pentru tipicitatea faptei daca minorul realizeaza actele sexuale asupra
propriului corp.
Cuprinde toate conduitele de natura sexuala comise asupra unui minor, cu exceptia actelor
specific infractiunii de act sexual cu un minor, cuprinzand si eventuale le fapte ce ar putea fi
calificate ca “tentativa” a infractiunii de act sexual cu un minor si care, in lipsa prezentului
text, nu ar fi incriminate.
B. Impotriva (asupra) unui minor care nu a implinit 13 ani.
Subiectul activ este general pentru alineatele (1) si (2). Subiectul pasiv un minor sub 13 ani.
Latura subiectiva este intentie directa sau eventuala.

Forme agravate:
a) minorul este rudă în linie directă, frate sau soră;
b) minorul se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului;
c) fapta a fost comisă în scopul producerii de materiale pornografice.

Fapte autonome

65

Art. 221 alin. 3 NCP.
Actul sexual de orice natură săvârșit de un major în prezența unu i minor care nu a împlinit
vârsta de 13 ani se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.
Subiectul activ un major.
Actul de executare este reprezentat de acte sexuale de orice natura . Semnificatie?

Actele comise de major asupra propriu lui corp sau cu obiecte, animale sau cadavre ( in CP
anterior incluse in infractiunea de perversiune sexuala) pun in discutie lezarea valorii
sociale protejate de acest text de incriminare , respectiv libertatea sexuala a unui minor,
afectata prin influenta dezvoltarii firesti a vietii sale sexuale, prin asistarea prematura la
activitati de natura sexuala. Prezumtie absoluta in acest sens?
Efectuarea de acte sexuale, indiferent de natura lor , in prezenta unui minor care nu a
implinit 13 ani.
Sunt comise in prezenta unui minor atunci cand minorul a fost de fata sau intr -un loc de
unde le -a putut vedea sau auzi.
In alin. 4 al art. 221 NCP este incriminata: Determinarea de către un major a unui minor
care nu a împlinit vârsta de 13 ani să asiste la comiterea unor acte cu caracter exhibiționist
ori la spectacole sau reprezentații în cadrul cărora se comit acte sexuale de orice natură,
precum și punerea la disp oziția acestuia de materiale cu caracter pornografic.
Fapta are un caracter de noutate , este stabilit ca determinarea minorului sub 13 ani sa
asiste la comiterea de acte sexuale sau cu caracter exhibitionist poate provoca o lezare a
valorii sociale.
Subiec tul activ un major . Subiectul pasiv este un minor care nu a implinit 13 ani .
Determinarea de catre un major a unui minor care nu a implinit varsta de 13 ani sa asiste la
comiterea unor acte cu caracter exhibitionist ori la spectacole sau reprezentatii in c adrul
carora se comit acte sexuale de orice natura.
Trebuie sa asiste efectiv?

Punerea la dispozitia unui minor de catre un major de materiale cu carcater pornografic.

Delimitari
Tentativa la act sexual cu un minor nu este incriminate. Aceasta deoarece orice incercare de
a realiza un raport sexual, act sexual oral sau anal ori acte de penetrare vaginala sau anala
cu un minor este implicit si corupere sexuala . Asa cum am aratat, din punctul nostru de
vedere, in cazul in care autorul incearca realizarea un ui act specific unui act sexual cu un
minor, dar nu reuseste, fapta va putea fi incadrata la corupere sexuala, avand in vedere
relatia de incluziune naturala existenta intre ultima si prima fapta (aceasta incadrare este

66
data inclusiv in considerarea faptul ui ca tentativa la actul sexual cu un minor nu este
incriminata).

In situatia in care se realizeaza un act sexual cu un minor si, in aceeasi imprejurare si asupra
aceleiasi victime, se comit si actiuni care excedeaza domeniul textului art. 220 NCP, se pu ne
intrebarea daca autorul va raspunde doar pentru infractiunea de act sexual cu un minor sau
se va retine in concurs prima infractiune cu infractiunea de corupere sexuala a minorului?
Credem ca, desi legiuitorul nu a reglementat expres aceasta relatie, es te firesc ca autorul sa
raspunda doar pentru infractiunea de act sexual cu un minor.

Realizarea unui raport sexual, act sexual oral sau anal ori a unor acte de penetrare vaginala
sau anala cu un minor lezeaza valoarea sociala protejata in textul de incrim inare in mod
real, si nu doar prezumat, ca in cazul coruperii sexuale . Va opera o absorbtie naturala intre
cele doua texte, autorul raspunzand doar pentru infractiunea de act sexual cu un minor.

Cauza de nepedepsire
Faptele prevăzute în alin. (1) – comite rea unui act de natura sexuala sau determinarea
minorului sa suporte ori sa efectueze un astfel de cat – nu se sancționează dacă diferența
de vârstă nu depășește 3 ani.

Un student de 19 ani merge cu prietena lui de 17 ani la un film pentru adulti, fapta are
caracter infractional?

5) Racolarea minorilor in scopuri sexuale
Art. 222 NCP
Fapta persoanei majore de a -i propune unui minor care nu a împlinit vârsta de 13 ani să se
întâlnească, în scopul comiterii unui act dintre cele prevăzute în art. 220 sau art. 221,
inclusiv atunci când propunerea a fost făcută prin mijloacele de transmitere la distanță, se
pedepsește cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.
Ratiunea incriminarii. Legiuitorul a constatat ca sanctionarea penala a coruptiei sexuale
poate reprezenta o sanctiune tarzie a unei fapte care a produs efecte ireversibile asupra
minorului sub 13 ani. Internetul a creat posibilitatea minorilor sa intre in legatura cu diverse

67
persoane si nu intotdeauna partenerii de comunicare ai minorului sunt condusi de intentii
“onorabile”.
In situatia in care un major ii propune unui minor de 13 ani sa comita acte sexuale, fapta,
conceptual, este doar un act pregatitor pentru posibila si viitoarea comitere a unei
infractiuni de act sexual cu un minor sau a un ei infractiuni de coruptie sexuala.
Legiuitorul a decis ca autoritatile nu pot impiedica si descuraja aceste conduit, in cazul in
care actele pregatitoare nu ar fi incriminate in mod distinct de fapta -scop a majorului care
doreste sa aiba relatii sexuale c u un minor sub 13 ani.
Riscul crescut pentru valoarea sociala, in acest caz particular, justifica, in opinia noastra,
sanctionarea penala si a actelor pregatitoare comise in aceasta modalitate.
Acelasi punct de vedere este sugerat si de art. 23 din Convent ia de la Lanzarote , care
recomanda incriminarea faptei de “acostare a copiilor in scopuri sexuale”, masura prin
care sa se sanctioneze penal propunerea facuta cu intentie de catre un adult, prin
intermediul tehnologiilor de comunicare si informare, pentru a contracta un copil care nu a
implinit varsta stabilita de sistemul national pentru a se implica in activitati sexuale, in
scopul comiterii asupra acestuia a oricarei infractiuni dintre cele prevazute la art. 18 par. 1
lit. a) sau la art. 20 par. 1 lit. a ) din Conventie, daca propunerea a fost urmata de fapte
material care conduc la o asemenea intalnire.
Valoarea sociala protejata este libertatea sexuala a unui minor, afectata prin influentarea
dezvoltarii firesti a vietii sale sexuale, prin implicarea pre mature in activitati de natura
sexuala.

Latura obiectiva
Propunerea este oferta pe care un major o face unui minor sub 13 ani sa se intalneasca cu
scopul de a realiza acte sexuale prevazute in art. 220 sau 221 NCP.
Textul face trimitere la actele incriminate de art. 220 (act sexual cu un minor) sau de art. 221
NCP (coruperea sexuala a unui minor). Art. 220 NCP incrimineaza raportul sexual, actul
sexual oral sau anal ori acte de penetrare vaginala sau anala cu un mino r, iar art. 221 NCP
se refera la comiterea unui act de natura sexuala, altul decat cel prevazut in art. 220.
Act de natura sexuala era suficient?
Propunere orala, in scris, direct sau mijlocit ori chiar prin mijloace de transmitere la distanta.
Pentru a ev identia care sunt modalitatile frecvent comise in concet a acestei infractiuni,
legiuitorul a simtit nevoia sa precizeze expres ca mijloacele de transmitere la distanta a
ofertei intra sub incidenta legii penale.
Minorul trebuie sa cunoasca chiar din momen tul propunerii ca intalnirea se refera la
realizarea de acte sexuale?
Credem insa ca existenta sau absenta consimtamantuluiminorului la oferta majorului este
irelevanta din perspectiva tipicitatii faptei.

68
Prin formularea ca majorul sa faca o propunere min orului sa se intalneasca, in sensul acestei
infractiuni, legiuitorul a subinteles ca intalnirea trebuie sa se realizeze in alt moment decat
momentul propunerii.

Daca autorul ii face o propunere unui minor care nu a implinit 13 ani sa realizeze un raport
sexual, iar minorul, in aceeasi imprejurare, accepta si realizeaza actul impreuna,
„propunerea” este absorbita in mod natural in continutul infractiunii de act sexual cu un
minor.

Tentativa acestei fapte nu este incriminata , iar fapta se consuma in momentul in care
propunerea a ajuns la cunostiinta minorului, pentru ca doar in acest moment avem o
victima reala a unei astfel de conduite.

Latura subiectiva . Fapta se comite cu intentie directa sau eventuala.

Nu exista cauze de nepedepsire.
Relatia cu alte infractiuni
a) Relatia cu infractiunea de act sexual cu un minor
In cazul in care, dupa propunerea facuta, se realizeaza intalnirea dintre major si minor in
cadrul careia cei doi realizeaza un raport sexual, autorul va comite un concurs de infractiun i
intre fapta de racolare de minori si act sexual cu un minor.
Daca propunerea este imediat urmata de realizarea actelor, este evident ca autorul comite
doar infractiunea de act sexual cu un minor. Daca autorul ii face o propunere unui minor
care nu a impl init 13 ani sa realizeze un raport sexual, iar minorul accepta si realizeaza actul
impreuna , „propunerea” este absorbita in mod natural in continutul infractiunii de act
sexual cu un minor. Prin formularea cerintei ca majorul sa faca o propunere minorului sa se
intalneasca, legiuitorul a subinteles ca intalnirea se realizeaza in alt moment decat
momentul propunerii.
b) Relatia cu infractiunea de coruptie sexuala

69
In masura in care propunerea este urmata de intalnirea dintre cei doi, in care sunt realizate
acte de natura sexuala, altele decat cele ce incrimineaza raportul sexual, actul oral sau anal
ori acte de penetrare vaginala sau anala cu un minor, se va retine un concurs intre
infractiunea de racolare a minorilor in scopuri sexuale si infractiunea de corupt ie sexuala.
La fel ca in cazul actului sexual cu un minor, daca autorul ii face o prpunere unui minor care
nu a implinit 13 ani sa realizeze alte acte sexuale decat cele prevazute la actul sexual cu un
minor, minorul accepta, iar cei doi realizeaza in acee asi imprejurare actul de natura sexuala,
„propunerea” este absorbita in mod natural in continutul infractiunii de corupere sexuala a
minorilor. Prin formularea cerintei ca majorul sa faca minorului propunerea sa se
intalneasca, legiuitorul a subinteles ca intalnirea se realizeaza in alt moment decat
momentul propunerii.

6) Hartuirea sexuala
Art. 223 NCP
(1) Pretinderea în mod repetat de favoruri de natură sexuală în cadrul unei relații de
muncă sau al unei relații similare, dacă prin aceasta victima a fost intimidată sau pusă
într-o situație umilitoare, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
(2) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Ratiunea incriminarii si valoarea sociala protejata
S-a sustinut ca aceste fapte sunt benigne si nu justifica interventia dreptului penal, formele
de raspundere disciplinara sau administrative fiind suficiente pentru a descuraja un astfel de
fenomen. In plus, este dificil a se distinge in cazuri concrete intre u n comportament real,
antisocial, cu o victim reala, si situatiile in care avem doar in aparenta o „victima”. Spre
exemplu, intr -o intelegere larga a conceptului de „hartuire”, un compliment facut unei
persoane s -ar putea transforma intr -o pretinsa actiune de hartuire.
Nivelul cultural al societatii noastre face ca publicul sa nu perceapa o astfel de fapta ca fiind
ceva grav, ce justifica o sanctiune penala.
Valoarea sociala protejata prin oincriminarea acestei fapte este libertatea si, mai ales,
independenta sexuala a victimei. S -a discutat daca aceasta infractiune trebuie inclusa in
categoria infractiunilor privitoare la viata sexuala, asa cum este cazul in Codul penal roman,
sau ar trebui inclusa in Codul muncii sau in categoria infractiunilor d e serviciu.
Aspecte procesuale. Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei
vatamate.
Ratiunea unei astfel de decizii?

Latura obiectiva
Subiectul activ este general.

70
Pretinderea in mod repetat de favoruri de natura sexuala.
Infractiunea ramane o infractiune de obicei.
Favoruri de natura sexuala . Semnificatie mai larga decat cea de acte sexuale de orice
natura. Aceasta expresie are o semnificatie larga, cuprinzand actele hetero si homosexuale,
precum si cele de „perversiune sexua la”.
Obtinerea acestor favoruri poate avea un caracter licit (raport sexual consimtit, etc) sau ilicit
(act sexual cu un minor, coruptie sexuala, etc).
In cadrul unei relatii de munca sau a unei relatii similare.
Hartuirea descendenta, ascendenta sau orizontala.
In reglementarea din art. 223 NCP, fapta se comite in cadrul unei relatii de munca sau al
unei relatii similare, ceea ce inseamna ca, desi trebuie sa existe o relatie particulara intre
victima si faptuitor.
Nu se mai cere existenta unei relatii de autoritate (hartuire ascendenta).
Fapta sa produca o urmare , daca prin pretinderea in mod repetat de favoruri de natura
sexuala victima a fost intimidata sau pusa intr -o situatie umilitoare.
Relatia cu art. 299 alin. 2 NCP (Folosirea abuziva a functiei in scop sexual)

Trebuie precizat ca NCP, in art. 299 alin. (2), sanctioneaza o forma particulara de hartuire ,
incriminand in mod distinct pretinderea sau obtinerea de favoruri de natura sexuala de cate
un functionar public care se prevaleaza sau profita de o situatie de autoritate sau
superioritate a vinctimei, ce decurge din functia detinuta.

Infractiuni privitoare la viata sexuala in NCP (sistematizare)

Viol (218) = raport sexual , act sexual oral sau anal si alte acte de penetrare vaginala sau
anala + constrangerea victimei.
Act sexual cu un minor (220) = raport sexual, act sexual oral sau anal si acte de penetrare
vaginala sau anala + minor sub 13, 15 ani sau sub 18 ani si exista o relatie particulara cu
victima + consimtit
Agresiune sexuala (219) = actul de natura sexuala diferit de cel de la viol + constrangerea
victimei
Coruperea sexuala (221) = actul de natura sexuala diferit de cel de la viol + consimtit +
minor sub 13 ani, dar si
determinarea sa suporte sau sa efectueze
asistarea la realizar ea oricaror tipuri de acte sexuale,
asistarea la reprezentatii pornografice,

71
punerea la dispozitie de materiale pornografice.
Racolarea minorilor in scopuri sexuale (222) = sanctionata determinarea minorilor sub 13
ani sa se intalneasca pentru a comite act e de natura sexuala.
Hartuirea sexuala (223) = pretinderea de favoruri de natura sexuala + intimidata sau
umilita victima.

CAP. IX :
INFRACTIUNI CE ADUC ATINGERE DOMICILIULUI SI VIETII PRIVATE

In acest nou capitol legiuitorul a grupat toate acele inf ractiuni care, intr -o forma sau alta,
aduc atingere vietii private a unei persoane, in cateva din multiplele sale dimensiuni:
inviolabilitatea domiciliului, dreptul de a -si desfasura viata privata intr -un spatiu izolat de
„ochiul publicului” etc.
Cu except ia violarii sediului profesional si a divulgarii secretului profesional, celelalte
infractiuni din acest capitol vizeaza dimensiunea „umana” a dreptului la viata privata.
Asadar, faptele vor putea fi comise doar impotriva unei persoane fizice.
Capitolul in titulat „Infractiuni ce aduc atingere domiciliului si vietii private” cuprinde
urmatoarele infractiuni:
Art. 224. Violarea de domiciliu
Art. 225. Violarea sediului profesional
Art. 226. Violarea vietii private
Art. 227. Divulgarea secretului profesional

1) Violarea de domiciliu

Art. 224 NCP
(1) Pătrunderea fără drept, în orice mod, într -o locuință, încăpere, dependință sau loc
împrejmuit ținând de acestea, fără consimțământul persoanei care le folosește, ori refuzul

72
de a le părăsi la cererea acesteia se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu
amendă.
(2) În cazul în care fapta este săvârșită de o persoană înarmată, în timpul nopții ori prin
folosire de calități mincinoase, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.
(3) Acțiu nea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Ratiunea incriminarii si valoarea sociala protejata.
Inviolabilitatea domiciliului constituie, in mod cert, o component esentiala a dreptului la
viata private. Infractiunea de vio lare de domiciliu vizeaza tocmai sanctionarea ingerintelor in
aceasta componenta a dreptului la viata private.
Subiectul activ este unul general si infractiunea poate fi comisa si de o persoana juridica.
Subiectul pasiv. Persoana care locuieste in acea lo cuinta. Mai multe persoane intr -o singura
locuinta, unitate sau pluralitate de infractiuni?

Latura subiectiva . Fapta se comite cu intentie directa sau eventuala.
Tentativa nu se pedepseste.
Aspecte procesuale . Fapta se urmareste la plangerea prealabila.
Sanctiunea. Infrcatiunea se pedepseste cu pedeapsa inchisorii de la 3 luni la 2 ani sau
amenda.

Notiunea de „domiciliu” in sensul legii penale

Art. 224 NCP incrimineaza pătrunderea fără drept, în orice mod, într-o locuință, încăpere,
dependință sau loc împrejmuit ținând de acestea, fără consimțământul persoanei care le
folosește, sau refuzul de a le părăsi la cererea acesteia.
Prin „domiciliu”, in sensul legii penale, se intelege orice locuinta , incapere, de pendinta sau
loc imprejmuit tinand de acestea. El nu trebuie confundat cu notiunea de domiciliu in
sensul dreptului civil.
Locuința este locul ales de o persoană pentru a ‑și desf ășura via ța personal ă, indiferent dac ă
ea este permanent ă sau temporar ă. Nu c onteaz ă dacă imobilul este destinat pentru locuin ță
sau este folosit în concret ca locuin ță.
Încăperea este doar o parte dintr ‑o construc ție care are destina ția de locuin ță (de exemplu,
cel care locuie ște în acela și imobil în care are și un magazin).
Depen dința este locul care constituie un accesoriu al locuinței și care întregește folosința
acesteia (pivniță, cămară etc.).

73
Locul împrejmuit semnifică un loc separat printr ‑o îngrăditur ă de locurile învecinate, care
întrege ște și el folosin ța locuin ței (curtea imobilului, gr ădina de l ângă casă a locuin ței etc.)
Nu intră în sfera noțiunii de domiciliu spațiile comune ale unui imobil (căile de acces,
scările, liftul) folosite și accesibile tuturor).

Latura obiectiva

Fapta se poate comite în două modalități, fie prin pătrunderea în domiciliul altuia fără
drept, fie prin refuzul de a ‑l părăsi.
A. Pătrunderea . Pătrunderea trebuie să se realizeze cu întregul corp.

Pătrunderea trebuie să se realizeze fără consimțământul per soanei care folosește
respectiva locuință.
– În cazul locuințelor comune, acordul unui locatar este suficient ca pătrunderea să fie
legală.
– Lipsa consimțământului se prezumă.
– Consimțământul trebuie să provină de la o persoană responsabilă și care are dreptul de a
permite sau interzice intrarea altei persoane în locuință.
B. Refuzul de a părăsi . În cazul celei de ‑a doua modalit ăți, avem o situa ție premis ă, și
anume ca f ăptuitorul s ă se afle în locuin ța părții vătămate și la solicitarea părții vătămate să
refuze eliberarea domiciliului.
Este necesar ca cererea de eliberare a imobilului să fie expresă și categorică .
Refuzul poate să fie explicit, dar și implicit . În cazul când agentul pătrunde fără drept și apoi
refuză să elibereze imobilul, se va reține o singură infracțiune, deoarece există un proces
execuțional unic.
Atât pătrunderea, cât și refuzul de a părăsi domiciliul persoanei trebuie să se facă fără
drept .
– Relația proprietar -chiriaș.

74
– Autorizația de percheziție.

– Dreptul de educație.

Forma agravata a violarii de domiciliu

Art. 224 alin. 2 NCP
a. Comiterea faptei de catre o persoana inarmata.

b. Comiterea faptei in timpul noptii.
Semnificatia notiunii „in timpul noptii”.

Relatia cu circumstanta comiterii faptei profitand de intuneric.

c. Comiterea faptei prin folosirea de calitati mincinoase.
Relatia cu circumstanta comiterii faptei prin folosirea de calitati oficiale?

Sanctiunea. Infrcatiunea se pedepseste cu pedeapsa inchisorii de la 6 luni la 3 ani sau cu
amenda.

2) Violarea sediului profesional
Art. 225 NCP
(1) Pătrunderea fără drept, în orice mod, în oricare dintre sediile unde o persoană juridică
sau fizică își desfășoară activitatea profesională ori refuzul de a le părăsi la cererea
persoanei îndreptățite se pedepsește cu închisoa re de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2) În cazul în care fapta este săvârșită de o persoană înarmată, în timpul nopții ori prin
folosire de calități mincinoase, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.
(3) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

75
Ratiunea incriminarii si valoarea sociala protejata. A complini anumite lacune din vechea
reglementare.
Notiunea folosita de art. 192 VCP, de „domiciliu”, lasa fara semnificatie penala orice alte
ingeri nte similare in viata privata a victimei, prin patrundrea autorului i sediul profesional al
acesteia sau prin patrunderea autorului in sediul profesional al unei persoane juridice.
Conform cu jurisprudenta CEDO, persoana fizica beneficiaza de protectia con ferita de art. 8
din CEDO si la locul de munca etc.
Subiectul activ este unul general si infractiunea poate fi comisa si de o persoana juridica.
Subiectul pasiv.

Latura subiectiva . Fapta se comite cu intentie directa sau eventuala.
Tentativa nu se pedepseste.
Aspecte procesuale . Fapta se urmareste la plangerea prealabila.
Sanctiunea. Infrcatiunea se pedepseste cu pedeapsa inchisorii de la 3 luni la 2 ani sau
amenda.

Notiunea de „sediu profesional” in sensul legii penale

Art. 225 NCP incrimineaza pătrunderea fără drept, în orice mod , în oricare dintre sediile
unde o persoană juridică sau fizică își desfășoară activitatea profesională.
Particularitatea textului consta in faptul ca, in acest caz, actul de patrundere nu se refera la
„domiciliul” perso anei (locuinta, dependinta sau loc imprejmuit tinand de acestea), ci la
sediul unde o persoana juridica sau fizica isi desfasoara activitatea.
Interpretata extinsiv , asa cum prevede textul, sau restrictiv asa cum impune valoarea
sociala lezata si ratiunea incriminarii?
Ipoteza este mult mai problematica, pentru ca o interpretare gramaticala a sintagmei sediul
in care o persoana fizica sau juridica isi desfasoara activitatea profesionala ar pleda pentru
retinerea infractiunii. Credem insa ca ratiunea incrim inarii faptei si valoarea sociala
protejata prin aceasta impun o anumita restrangere a sferei de aplicabilitate a faptei strict la
locatii in care, prin activitatea profesionala desfasurata, se poate discuta despre exercitiul
dreptului conferit prin art. 8 din Conventie. Astfel, un dpozit nu prezinta, din punctul nostru
de vedere, particularitatile necesare pentru a putea fi calificat ca un loc in care persoana
juridica isi desfasoara activitatea profesionala.

Aplicarea concreta a acelor sedii ale persoane i juridice unde are aplicabilitate art. 8 CEDO.

76
Textul are in vedere sanctionarea acelor conduite care determina o lezare a valorii sociale
protejate, respectiv a dreptului la viata privata al persoanei fizice sau juridice.
Vor intra sediile profesionale a le persoanelor fizice cu profesii liberale (cabinet avocatial,
cabinet medical, cabinet psihologic etc.), sediile persoanelor juridice (sediul central al unei
societati comerciale, punct de lucru etc.), dar si alte locatii in care anumite persoane isi
desf asoara activitatea (biserica, restaurant etc.).

Latura obiectiva

Fapta se poate comite în două modalități, fie prin pătrunderea în domiciliul altuia fără
drept, fie prin refuzul de a ‑l părăsi.
A. Pătrunderea . Pătrunderea trebuie să se realizeze cu întreg ul corp.
Pătrunderea trebuie să se realizeze fără consimțământul persoanei care folosește
respectivul sediu profesional.
– Consimțământul trebuie să provină de la o persoană care are dreptul de a permite sau
interzice intrarea altei persoane în sediul profesional.

B. Refuzul de a părăsi . În cazul celei de ‑a doua modalit ăți, avem o situa ție premis ă, și
anume ca f ăptuitorul s ă se afle în sediul profesional și la solicitarea expresa a persoanei in
drept s ă refuze eliberarea domiciliului.
Este necesar ca cererea de eliberare a imobilului să fie expresă și categorică .
Refuzul poate să fie explicit, dar și implicit . În cazul când agentul pătrunde fără drept și apoi
refuză să paraseasca sediul profesional, se va reține o singură infracțiune, deoarece există
un proces execuțional unic.
Atât pătrunderea, cât și refuzul de a părăsi domiciliul persoanei trebuie să se facă fără
drept .
– Relația proprietar -chiriaș.
– Autorizația de percheziție.

Forma agravata a violarii sediului profesional
Art. 225 alin. 2 NCP
a. Comiterea faptei de catre o persoana inarmata.

b. Comiterea faptei in timpul noptii.

77
Semnificatia notiunii „in timpul noptii”.
Relatia cu circumstanta comiterii faptei profitand de intuneric.

c. Comiterea faptei prin folosirea de calitati mincinoase.
Relatia c u circumstanta comiterii faptei prin folosirea de calitati oficiale?
Sanctiunea. Infrcatiunea se pedepseste cu pedeapsa inchisorii de la 6 luni la 3 ani sau cu
amenda.
3) Violarea vietii private
Art. 226 NCP
(1) Atingerea adusă vieții private, fără drept, prin fotografierea, captarea sau
înregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau înregistrarea audio a unei
persoane aflate într -o locuință sau încăpere ori dependință ținând de aceasta sau a unei
convorbiri private se pedepsește cu închisoare de la o lună la 6 luni sau cu amendă.
(2) Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmit erea, fără drept, a sunetelor,
convorbirilor ori a imaginilor prevăzute în alin. (1), către o altă persoană sau către public,
se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(3) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
(4) Nu constituie infracțiune fapta săvârșită:
a) de către cel care a participat la întâlnirea cu persoana vătămată în cadrul căreia au fost
surprinse sunetele, convorbirile sau imaginile, dacă justifică un interes legitim;
b) dacă pers oana vătămată a acționat explicit cu intenția de a fi văzută ori auzită de
făptuitor;
c) dacă făptuitorul surprinde săvârșirea unei infracțiuni sau contribuie la dovedirea
săvârșirii unei infracțiuni;
d) dacă surprinde fapte de interes public, care au semn ificație pentru viața comunității și a
căror divulgare prezintă avantaje publice mai mari decât prejudiciul produs persoanei
vătămate.
(5) Plasarea, fără drept, de mijloace tehnice de înregistrare audio sau video, în scopul
săvârșirii faptelor prevăzute în alin. (1) și alin. (2), se pedepsește cu închisoarea de la unu
la 5 ani.

Ratiunea incriminarii si valoarea sociala protejata

78
Infrac tiunea de violare a vietii private vine sa complineasca lacunele in protectia conferita
prin dreptul penal dreptului la viata privata al unei persoane fata de acele conduite care,
desi constituiau ingerinte nepermise, nu aveau nicio semnificatie juridica i n reglementarea
anterioara.
S-a intregit cadrul protectiei penale a valorilor garantate de art. 8 din CEDO.
Actuala reglementare acopera o paleta semnificativ mai larga de conduite prin care viata
privata a unei persoane fizice poate fi lezata, de la fotog rafierea, captarea sau inregistrarea
de imagini pana la ascultarea cu mijloace tehnice sau inregistrarea audio a unei persoane
aflate intr -o locuinta sau incapere ori dependinta tinand de aceasta sau a unei convorbiri
private.
Textul protejeaza viata priva ta a unei persoane, respectiv dreptul acesteia de a -si desfasura
viata privata intr -un mod „izolat”, fara a fi expusa fara voia sa perceptiei unei alte persoane
sau chiar publicului.
Avand in vedere continutul actelor de executare, credem ca textul are in vedere exclusiv
protejarea vietii private a unei persoane fizice, nu si protejarea dreptului la viata privata al
persoanei juridice.
Protectia penala in acest caz este structurata pe trei nivele:
la un prim nivel se situeaza incriminarea actelor pregatitoare pentru comiterea
„supravegherii tehnice” a persoanei fizice (art. 226 alin. 5 NCP).
la un al doilea nivel se situeaza incriminarea ingerintelor efective in viata privata a
persoanei fizice (art. 226 alin. 1 NCP).
la un ultim nivel este pozitio nata „informarea” publicului sau a unei alte persoane cu
provire la continutul informatiilor obtinute prin activitatea de „supraveghere tehnica” a
persoanei.
Constructia infractiunii in aceasta modalitate transforma infractiunea intr-una cu
continuturi alt ernative.

Art. 226 alin. (1) NCP
Atingerea adusa dreptului la viata privata prin:
a. Fotografierea, captarea sau inregistrarea de imagini a unei persoane aflate intr -o
locuinta sau incapere ori dependinta tinand de aceasta
Captarea de imagini – cuprinde ace le situatii in care, prin intermediul unor mijloace
„supratehnice” (de exemplu, satelitii), se reuseste captarea unor imagini de la o distanta
foarte mare, distanta care ar fi impiedicat „imortalizarea” persoanei fizice prin aparatura
clasica.

79
Oricare dint re aceste trei acte de executare primeste semnificatie penala doar atunci cand
este realizat asupra unei victime care se afla intr -o locuinta, incapere sau dependinta . Doar
in aceste spatii private putem discuta despre un exercitiu „privat” al dreptului la viata
privata. Subiectii pasivi?

b. Ascultarea cu mijloace tehnice sau inregistrarea audio a unei persoane aflate intr –
o locuinta sau incapere ori dependinta tinand de aceasta sau a unei convorbiri
private.
Pentru aceasta a doua categorie de cate de execut are textul nu mai impune conditia
suplimentara restrictiva ca respectiva convorbire a victimei sa aiba loc intr -o locuinta/alta
incapere sau intr -o dependinta , fapta este tipica indiferent de locul in care are loc
convorbirea daca aceasta din urma are un c aracter privat.
Legiuitorul insista asupra caracterului privat al convorbirii , si nu asupra locatiei in care
aceasta are loc.

In ceea ce priveste ascultarea unei convorbiri, ea se refera la ascultarea in timp real a
convorbirii purtate de catre victima cu o alta/alte persoane.
Ascultarea se realizeaza cu mijloace tehnice, nu se retine atunci cand autorul asculta
„natural” convorbirea privata dintre alte doua persoane. In acest caz, vom discuta doar
despre o indiscretie a acestuia, dar nu despre comiterea unei infractiuni.

c. Inregistrarea unei convorbiri private , implica stocarea continutului convorbirii
private pe un suport magnetic sau optic de stocare a informatiei. Subiectii pasivi?

Conditii negative de tipicitate

Ratiunea reglementarii exprese. O incriminare nelimitata a acestor conduite ar fi putut
intra in coliziune cu libertatea presei si dreptul opiniei publice de a fi informata.

80
a. Fapta este comisa de catre cel care a participat la intalnirea cu persoana vatamata
in cadrul careia au fost surpinse sunetele, convorbirile sau imaginile, daca justifica
un interes legitim.
Nu lezeaza valoarea sociala deoarece pentru participant la o intalnire privata nu se poate
spune ca autorul a lezat dreptul la viata privata a celorlalti participanti care l -au acceptat la
acea discutie, intalnire privata.

b. Persoana vatam ata a actionat explicit cu intentia de a fi vazuta ori auzita de
faptuitor.
Se fundamenteaza pe vointa presupusei victime de a se „expune public”. Din acest motiv,
din perspectiva „autorului”, actiunile victimei nu mai reprezinta un exercitiu privat al
dreptului acesteia la viata privata.
c. Faptuitorul surprinde savarsirea unei infractiuni sau contribuie la dovedirea
savarsirii unei infractiuni.
Se justifica prin conflictul generat de doua interese sociale contrare, respectiv dreptul
individual la viata priva ta al persoanei „supravegheate” si un interes social supraindividual
de „infaptuire a justiei”.

d. Faptuitorul surprinde fapte de interes public, care au semnificatie pentru viata
comunitatii si a caror divulgare prezinta avantaje publice mai mari decat
prejudiciul produs persoanei vatamate.

Doreste sa rezolve conflictul de valori individuale cu cele sociale, respectiv violarea vietii
private de catre presa, „in numele” dreptului opiniei publice de a fi informata si „in numele”
libertatii presei.

Art. 226 alin. 2 NCP

Ratiunea incriminarii si valoarea sociala protejata. Este sanctionata urmatoarea „etapa” in
incalcarea vietii private a persoanei, respectiv transferarea informatiilor obtinute prin
activitatea de supraveghere prevazuta in primul alineat din sfera privata in sfera publica ,
prin divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, fara drept, a sunetelor,
convorbirilor ori a imaginilor prevazute catre o alta persoana sau catre public. Si in aceasta
situatie, ceea ce protejeaza este dreptul la v iata privata al persoanei fizice.

81
Latura obiectiva: textul sanctioneaza divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea,
fara drept, a sunetelor, convorbirilor ori a imaginilor prevazute in alin. (1), catre o alta
persoana sau catre public.
„Publicarea ” informatiei trebuie sa aiba ca obiect sunete, convorbiri sau imagini obtinute
printr -o conduita prevazuta in alin. (1).
Divulgarea trebuie sa se refere la informatii care au in continuare un caracter privat. Fapta
nu va putea fi retinuta atunci cand se transmite „mai departe” o informatie care a aparut
deja in spatiul public.
Divulgarea se refera la actiunea de transmitere nemijlocit a a informatiei catre o alta
persoana. Difuzarea are o nota mai „impersonala”, ea implicand transmiterea informatiei
unui numar nedeterminat de persone prin mijloace de comunicare in masa (mass -media).
Prezentarea informatiei se refera la situatiile in car e informatia este comunicata unui numar
nedeterminat de persoane in mod nemijlocit. Transmiterea se refera la situatia comunicarii
informatiei unei alte persoane prin mijloace de comunicare la distanta.
Retransmiterea, redifuzarea, redivulgarea etc? Telefo nul fara fir?

Legiuitorul impune o obligatie generala de discretie , in situatia in care informatia nu a intrat
in „spatiul public”. Orice contributie a vreunei personae la transformarea informatiei dintr –
una privata intr -una publica este sanctionata pr in prezenta norma.
Conditiile negative de tipicitate , sunt aplicabile situatiile particulare prevazute in art. 226
alin. (4).
Latura subiectiva . Infractiunea se poate comite atat cu intentie directa, cat si cu intentie
eventuala.
Relatia cu infractiunea pr evazuta de art. 226 alin. (1) NCP sunt infractiuni autonome.

Art. 226 alin. 5 NCP

Ratiunea incriminarii si valoarea soaciala protejata.
Textul sanctioneaza plasarea, fara drept, de mijloace tehnice de inregistrare audio sau
video, in scopul savarsirii fa ptelor prevazute in alin. (1) si alin. (2) . La nivel conceptual,
textul nu reprezinta decat o incriminare distincta a actelor de pregatire a infractiunilor
anterioare analizate.

82
Latura obiectiva . Actul de executare prevazut de norma consta in plasarea fara drept de
mijloace tehnice de inregistrare audio sau video.
Locatiile in care asemenea mijloace tehnice se pot plasa pot fi o locuinta sau dependinta,
precum si orice alta locatie in care autorul prefigureaza ca persoana vatamata urmeaza sa
aiba o convorbi re de natura privata.
Mijloacele tehnice ce pot fi plasate in acest scop sunt microfoane, camere video sau orice
alte dispozitive tehnice prin care se poate realiza fotografierea, inregistrarea video sau audio
a persoanei, respectiv a unei convorbiri priva te.
Cauzele ce inlatura tipicitatea? Aplicabilitatea alin. (4) NCP?

Daca in cazul plasarii de instrumente intr -o locuinta sau dependinta o asemenea optiune ar
putea fi justificata, fiind greu de inteles cum s -ar putea acorda, in afara conditiilor prevazute
de lege, un drept de violare a domiciliului unei persoane, in cazul plasarii de dispozitive in
spatii publice pentru inregistrarea unor convorbiri private alegerea legiuitorului pare mai
greu de inteles.
Asadar, de lege ferenda , credem ca este ab solut necesar ca legiuitorul sa clarifice dintr -o
maniera expresa problema incidentei conditiilor negative de tipicitate, raportat la plasarea
de dispozitive pentru fotografierea, captarea de imagini, inregistrarea unei convorbiri
private etc.
Latura subie ctiva . Fapta se comite cu intentie directa sau eventuala.

4) Divulgarea secretului profesional
Art. 227 NCP.
(1) Divulgarea, fără drept, a unor date sau informații privind viața privată a unei
persoane, de natură să aducă un prejudiciu unei persoane, de către acela care a luat
cunoștință despre acestea în virtutea profesiei ori funcției și care are obligația păstrării
confidențialității cu privire la aceste date, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani
sau cu amendă.
(2) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Ratiunea incriminarii si valoarea sociala protejata
Textul vizeaza protejarea vietii private, prin impiedicarea divulgarii unor informatii de natura
private din partea celor care iau la cunostinta d espre informatii confidentiale legate de o
persoana fizica sau juridical. Lipsa unei asemenea incriminari ar determina riscul unei

83
“expuneri” totale a persoanei, publicului sau altor persoane, neexistand niciun instrument
coercitiv care sa -l determine pe c el care a intrat in posesia secretului professional sa nu -l
divulge unei alte persoane.
Subiect activ . Cel care a luat cunostinta in virtutea profesiei ori functiei si care are obligatia
pastrarii confidentialitatii.
Infractiunea se refera doar la acele in formatii cu privire la care persoana care le -a aflat in
virtutea functiei este tinuta sa pastreze secretul profesional . Aceasta obligatie decurge de
cele mai multe ori din lege , dar ea poate avea si un izvor contractual . Divulgarea datelor de
alta natura ( informatii nepublice, secrete de serviciu etc.) fac obiectul unor incriminari
distincte, in capitolul privitor la infractiunile de serviciu.

Latura obiectiva

Trebuie sa existe o actiune de divulgare de date privind viata privata.
Au caracter privat oric e fel de fapte, imprejurari, manifestari, legate de viata personala a
cuiva care, prin natura lor, prin vointa celui la care se refera, sau potrivit legii, nu trebuie
cunoscute de alte persoane.

Divulgarea trebuie sa se faca fara drept.
Cazul avocatului, medicului, preotului, psihologului.

Pot fi divulgate date in scop didactic, daca identitatea persoanei nu este dezvaluita.

Divulgarea trebuie sa fie de natura a -i aduce prejudicii.
Aptitudinea divulgarii de a aduce prejudicii persoanei se analizeaza in concret. Nu este
obligatoriu sa se si produca in concret aceste prejudicii.

Prejudiciile pot fi de orice natura, morala sau patrimoniala.
Fapta se consuma in momentul in care se divulga datele fara drept de natura a produce
prejudicii persoanei vatamate.
Tentativa nu este incriminata.

84

Sistemul de protejare a „libertatii persoanei” in NCP

Capitolul VI – Infractiuni contra libertatii persoanei art. 205 – 208
Art. 205 Lipsirea de libertate in mod ilegal
Art. 206 Amenintarea
Art. 207 Santajul
Art. 208 Hartuirea
Capitolul VII – Traficul si exploatarea persoanelor vulnerabile art. 209 – 217 ( S-au scos
din tematica de examen !!!)
Art. 209 Sclavia
Art. 210 Traficul de persoane
Art. 211 Traficul de minori
Art. 212 Supunerea la munca fortata sa u obligatorie
Art. 213 Proxenetismul
Art. 214 Exploatarea cersetoriei
Art. 215 Folosirea unui minor in scop de cersetorie
Art. 216 Folosirea serviciilor unei persoane exploatate
Capitolul IX – Infractiuni ce aduc atingere domiciliului si vietii pri vate ar. 224 – 227
Art. 224 Violarea de domiciliu
Art. 225 Violarea sediului profesional
Art. 226 Violarea vietii private
Art. 227 Divulgarea secretului profesional

85

TITLUL IV :
INFRACTIUNI CONTRA INFAPTUIRII JUSTITIEI in NCP

Art. 266 Nedenuntarea
Art. 267 Omisiunea sesizarii
Art. 268 Inducerea in eroare a organelor judiciare
Art. 269 Favorizarea faptuitorului
Art. 270 Tainuirea
Art. 271 Obstructionarea justitiei
Art. 272 Influentarea declaratiilor
Art. 273 Marturia mincinoasa
Art. 274 Razbunarea pentru ajutorul dat justitiei
Art. 275 Sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri
Art. 276 Presiuni asupra justitiei
Art. 277 Compromiterea intereselor justitiei
Art. 278 Incalcarea solemnitatii sedintei
Art. 279 Ultrajul judiciar
Art. 280 Cercetarea abuziva
Art. 281 Supunerea la rele tratamente
Art. 282 Tortura
Art. 283 Represiunea nedreapta
Art. 284 Asistenta si reprezentarea neloiala
Art. 285 Evadarea
Art. 286 Inlesnirea evadarii
Art. 287 Nerespectarea hotararilor judecatoresti

86
Art. 288 Neexecutarea sanctiunilor penale

Sistematizarea capitolului infractiunilor contra justitiei

I. Infractiuni ce privesc sesizarea justitiei: nedenuntarea (art. 266 NCP), omisiunea
sesizarii (art. 267 NCP), inducerea in eroare a organelor judiciare (art. 268 NCP),
influentarea declaratiilor (art. 272 NCP), razbunarea pentru ajutorul dat justitiei
(art. 274 NCP).

II. Infractiuni cu privire la desfasurarea efectiva a activitatii judiciare: obstructionarea
justitiei (art. 271 NCP), compromiterea intereselor justitiei (art. 277 NCP),
cercetarea abuziva (art. 280 NCP), marturia mincinoasa (art. 273 NCP), sustragerea
sau distrugerea de probe ori inscrisuri (art. 275 NCP), favorizarea faptuitorului (art.
269 NCP), tainuirea (art. 270 NCP), represiunea nedreapta (art. 283 NCP), asistenta
si reprezentarea neloiala (art. 284 NCP), ultrajul judiciar (art. 279 NCP), incalcarea
solemnitatii sedintei (art. 278 NCP).

– Favorizarea – a ajuta pe cineva
– Tainuirea – a ascunde probe
– Asistenta si reprezentarea neloiala – rapo rturile dintre avocat si client
– Ultraj judiciar – amenintat si batut judecatori si avocati
– Incalcarea solemnitatii sedintei – urlii in timpul sedintei

III. Infractiuni ce privesc punerea in executare a hotararilor judecatoresti: evadarea
(art. 285 NCP), inlesn irea evadarii (art. 286 NCP), nerespectarea hotararilor
judecatoresti (art. 287 NCP), neexecutarea sanctiunilor penale (art. 288 NCP).

IV. Infractiuni ce protejeaza demnitatea umana a persoanelor private de libertate:
supunerea la rele tratamente (art. 281 NC P), tortura (art. 282 NCP).

87

1) Nedenuntarea
Art. 266 NCP
(1) Fapta persoanei care, luând cunoștință de comiterea unei fapte prevăzute de legea
penală contra vieții sau care a avut ca urmare moartea unei persoane, nu înștiințează de
îndată autoritățile se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2) Nedenunțarea săvârșită de un membru de familie nu se pedepsește.
(3) Nu se pedepsește persoana care, înainte de punerea în mișcare a acțiunii penale
împotriva unei persoane pentru săvârș irea faptei nedenunțate, încunoștințează
autoritățile competente despre aceasta sau care, chiar după punerea în mișcare a acțiunii
penale, a înlesnit tragerea la răspundere penală a autorului sau a participanților.

Ratiunea incriminarii si valoarea sociala protejata
Se doreste evitarea situatiei ca o persoana care a comis un anumit tip de infractiune sa
scape de raspundere penala deoarece martorii directi sau indirecti ai comiterii unei
infractiuni nu au incunostiintat indata asupra acestui aspect au toritatile statului.
Vi se pare just ca nedenuntarea sa fie incriminata? – pt infaptuirea justitiei este corect.
Exista o obligatie morala raportat in societatea in care traim. Problema este daca trebuie sa
primeasca un caracter penal. In foarte multe Stat e infractiunea nu exista. De aceea platim
taxe si impozite ca sa avem polițisi și ca aceștia să iși faca treaba . In sistemul comunist
aceasta avea ca pedeapsa una capitală.
Legiuitorul a spus ca da, fapta are caracter infractional dar trebuie o delimitar e, care sunt
infractiunile care intra: nedenuntarea faptelor contra vietii persoanei, aici intra: omor,
uciderea la cererea victimei (exista dubii), determinarea sau inlesnirea sinuciderii, dar
uciderea din culpa este o infractiune contra vietii – SB: Reze rve serioase in practica – daca
vezi un accident rutier care are ca urmare decesul unei victime trebuie sa denunti imediat pt
ca altfel esti pasibil sa fi sanctionat – este logic? Dpv formal e ok. Violența in familie (exista
cauza de nepedepsire), ultraj, ultraj judiciar – la ultimele 3 nu ar trebuii sa se aplice dar
conform redactarii textului se aplica. SB – de ce nu intra talharia care a avut moartea
victimei, violul care a avut moartea victimei? – doar daca ai aflat ca nu a murit victima e
infractiune de nedenuntare, daca sti de talharie sau viol fapta nu e tipica.

Principiul minimei interventii?

88
Valoarea sociala protejata este buna infaptuire a justitiei, ce poate fi lezata prin
neinformarea de catre cetateni a organelor ce trebuie sa infaptuiasca ac tul de justitie cu
privire la faptul ca o persoana a comis o infractiune grava.
Sanctiune . Se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.
Nedenuntarea – elemente constitutive
Latura obiectiva. Infractiunea este una omisiva proprie.
Are ca premisa imprejurarea ca nedenuntatorul a avut cunostinta , (din orice sursa s.n. S.B.)
de comiterea unei fapte prevazute de legea penala:

– contra vietii omor, omor calificat, uciderea la cererea victimei, determinarea sau
inlesnirea sinuciderii, ucidere din culpa, violenta in familie, ultraj, ultraj judiciar?
sau care a avut ca urmare moartea unei persoane.
Trebuie ca agentul sa nu instiinteze de indata autoritatilor fapta de care a avut cunostinta.
De indata – imediat, intr -un termen cat de scurt si nu conteaza de unde ai aflat! Ex . daca
povesteste un prieten ca a avut un accident, trebuie sa aflam daca pers a si murit conf
textului daca nu il denunti comiti o infractiune. S.B. text criticabil, inca nici nu exista dosare
penale.
In practica judiciara ex ista o atitudine toleranta.

Prin autoritati se intelege orice autoritate care exercita atributul autoritatii de stat si care
are o competenta generala de combatere a infractionalitatii.

Latura subiectiva . Fapta se comite cu intentie.

Cauze de nepedepsire:
 cand este comisa de un membru de familie

 cand autorul incunostinteaza autoritatile competente, inainte de punerea in
miscare a actiunii penale impotriva unei persoane pentru savarsirea faptei
nedenuntate.

 Cand autorul a inlesnit tragerea la raspundere penala a autorului sau a
participantilor, dupa punerea in miscare a actiunii penale.
 Avocatul nu va raspunde pentru nedenuntare

89

2) Inducerea in eroare a organelor judiciare
Art. 268 NCP
(1) Sesizarea penală, făcută prin denunț sau plângere, cu privire la existența unei fapte
prevăzute de legea penală ori în legătură cu săvârșirea unei asemenea fapte de către o
anumită persoană, cunoscând că aceasta este nereală, se pedepsește cu închisoare de la 6
luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Producerea sau ticluirea de probe nereale, în scopul de a dovedi existența unei fapte
prevăzute de legea penală ori săvârșirea acesteia de către o anumită persoană, se
pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(3) Nu se pedepsește persoana care a săvârșit inducerea î n eroare a organelor judiciare,
dacă declară, înainte de reținerea, arestarea sau de punerea în mișcare a acțiunii penale
împotriva celui față de care s -a făcut denunțul sau plângerea ori s -au produs probele, că
denunțul, plângerea sau probele sunt nereale .

Ratiunea incriminarii si valoarea sociala protejata
Initial ratiunea incriminarii acestei fapte este aceea de a evita desfasurarea unei procedure
penale impotriva unei persoane nevinovate , cunoscute fiind efectele negative atat asupra
celui cercetat, ca t si asupra credibilitatii sistemului judiciar daca, ulterior, se constata ca s -au
desfasurat proceduri penale impotriva unei persoane, fara ca procedura sa aiba un temei in
realitatea faptica sau in cea juridic penala.
Astazi s -a adaugat si riscul de a de clansa proceduri penale inutile.

La nedenuntarea – aflu de o fapta si nu denunta, la inducerea in eroare – stiu de fapta,
denunta o fapta falsa – o denuntare calomnioasa.
Are o dimensiune contra demnitatii persoanei si contra infaptuirii justitiei, ratiun ea
incriminarii este descurajarea plangerilor mincinoase. Decat sa sanctionez persoana care nu
aeste vinovat, mai bine sanctionez persoana care face plangeri mincinoase.

Valoarea sociala protejata este buna infaptuire a justitiei, ce poate fi afectata de
declansarea nejustificata a unor proceduri penale, ca urmare a unor sesizari penale
mincinoase a organelor judiciare, generandu -se astfel nu doar un consum inutil de resurse
importante (pentru a ve rifica verdicitatea plangerii neadevarate), ci si riscul ca persoane
nevinovate sa fie sanctionate penal.

90
Denuntare calomnioasa?
Sanctiune. Se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.

Inducerea in eroare a organelor judiciare – elemen te constitutive
Latura obiectiva.
Sesizarea penala; facuta prin denunt sau plangere, cu privire la existenta unei fapte
prevazute de legea penala ori in legatura cu savarsirea unei asemenea fapte de catre o
anumita persoana, cunoscand ca aceasta este nerea la.
In primul rand, trebuie sa existe o actiune de sesizare mincinoasa a organelor judiciare.
Sesizarea mincinoasa poate fi in rem sau in personam.
Actiunea de invinuire trebuie sa se faca prin plangere sau denunt . Aceste notiuni trebuie
intelese in sens p rocedural. Cazul plangerii prealabile?
De ex. Eu fac un denunta la o fapta prevazuta de legea penala, trebuie facuta contra unei
infractiuni, pt ca poate fi fapta in legitima aparare – inducerea in eroare are caracter
infractional in aceasta situatie? Proc urorul poate constata ca e o fapta in legitima aparare si
da o solutie de clasare. Deci fapta e tipica, pt legiuitorul se refara la „fapta prev de legea
penala”
Fapta se consuma atunci cand plangerea sau denuntul au fost inregistrate la organul la care
au fost depuse.
Latura subiectiva . Intentie directa sau eventuala.
Legea incrimineaza si o varianta asimilata , si anume: Producerea sau ticluirea de probe
penale , in scopul de a dovedi existenta unei fapte prevazute de legea penala ori savarsirea
acesteia de catre o anumita persoana.
Alin (1) e forma agravata? Plangerea e facuta de altcineva, eu aduc doar probe mincinoase –
fapta este autonoma, nu are caracter agravant.

Se poate retine in sprijinul unei invinuiri juste dar neaprobate altfel?
Producerea de probe mincinoase pt a dovedi fapta – pe adevarul adevarat fapta nu ar trebui
sa aiba caracter infractional, dar pe adevarul juridic fapta este tipica, putem discuta de
fapta tipica.

Are elementele unei forme agravate , dar si
caracteristicile unei infractiuni distincte .

91
Nu se pedepseste autorul, daca declara , inainte de retinerea, arestarea sau de punerea in
miscare a actiunii penale impotriva celui fata de care s -a facut denuntul sau plangerea ori s –
au produs probele, ca denuntul, plangerea sau pro bele sunt nereale .

3) Favorizarea faptuitorului
Art. 269 NCP
(1) Ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într -o cauză
penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de
libertate se p edepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.
(2) Pedeapsa aplicată favorizatorului nu poate fi mai mare decât pedeapsa prevăzută de
lege pentru fapta săvârșită de autor.
(3) Favorizarea săvârșită de un membru de familie nu se pedepsește.

Ratiunea incriminarii si valoarea sociala protejata
In plan conceptual, favorizarea poate fi asimilata unei complicitati posterioare, pe care insa,
avand in vedere teoria participatiei din dreptul penal roman (care permite ca actul de
participatie in forma com plicitatii sa se realizeze doar anterior sau concomitant comiterii
faptei – art. 48 alin. (1) si (2) NCP), legiuitorul o sanctioneaza ca un delict distinct, sub
denumirea de favorizare a faptuitorului.
Daca favorizezi o infractiune de loviri sau alte viole nte – fapta este tipica, pt ca legiuitorul se
refere la orci fapta care atrage raspunderea penala, deci poate fi si o fapta din culpa.
Elementul important este scapul actiunii si nu acțiunea în sine.
Tragerea la raspundere penala – vizeaza judecata penala, nu exclude cercetarea penala – in
esenta e UP, executarea pedepsei – executarea

Latura obiectiva. Fapta se poate comite prin :
Ajutorul dat (semnificatie extinsa) faptuitorului in scopul:
– impiedicarii sau ingreunarii cercetarilor intr -o cauza penala,
– impiedicarii sau ingreunarii tragerii la raspundere penala,
– impiedicarii sau ingreunariiexecutarii unei pedepse sau masuri privative de
libertate.

Ajutorul trebuie sa fie realizat fara o intelegere prealabila sau concomitenta comiterii faptei
cu persoana favorizata.
Avocatul, un participant?

92
Poate fi tras la raspundere? Intr -un stat de drept discutam de un adevar juridic – vb ca
reuseste sa probeze un sens corect savarsirea unui fapt, deci ceea ce face el este corect. Insa
nu este exclus raspunderea avocat ului cand se composrta vadit abuziv, impiedica infaptuirea
justitiei poate fi tras la raspundere, insa nu raspunde cand isi exercita in limitele legale.
Participantul poate fi autor al favorizarii?
E ok sa raspunda si pt participatie si pt favorizare? Este in natura lucrurilor care a savarsit o
infractiune nu poate raspunde pt o fapta pt care a incercat sa se ascunda – cand este vorba
de aceeasi infractiune nu raspunde, cand este vb de o infractiune se poate retine
favorizarea. SB. Este nejustificat si excesiv sanctionarea autofavorizarii.

Deosebirea fata de infractiunea de tainuire consta in aceea ca, in cazul tainuirii, faptuitorul
urmareste sa dea un ajutor infractorului pentru a -i asigura lui fol osul sau produsul
infractiunii.
Pedeapsa este limitata, deoarece pedeapsa aplicata favorizatorului nu poate fi mai mare
decat pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta savarsita de autor.
Cauza de nepedepsire:
Favorizarea savarsita de un membru de familie nu se pedepseste.

4) Tainuirea
Art. 270 NCP
(1) Primirea, dobândirea, transformarea ori înlesnirea valorificării unui bun, de către o
persoană care fie a cunoscut, fie a prevăzut din împrejurările concrete că acesta provine
din săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, chiar fără a cunoaște natura
acesteia, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.
(2) Pedeapsa aplicată tăinuitorului nu poate fi mai mare decât pedeapsa prevăzută de
lege pentru fapta săvârșită de autor.
(3) Tăinuirea săvârșită de un membru de familie nu se pedepsește.

Ratiunea incriminarii si valoarea sociala protejata.
In plan conceptual, tainuirea poate fi asimilata unei complicitati posterioare, doar ca sunt
enumerate in concret actele de “ajutare”, adica primirea, dobandirea, transformarea ori
inlesnirea valorificarii unui bun care provine din savarsirea unei fapte prevazute de legea
penala.
Este o forma particulara de favorizare.

93

Tainuirea – elemente constitutive

Bunul sa provina din comiterea unei fapte preva zute de legea penala (infractiune?).
Daca primesti un bun de la un hot, il favorizezi pe hoț? Tainuirea traditionalmente sancționa
o favorizare. Dar in momentul in care avem textul de la favorizare atat de extins ce rost mai
are favorizarea de la tainuire?
Nu este justificat retinerea in concurs a celor doua infractiuni: tanuire si favorizarea
Practic pt tainuirea nu a mai ramas aproape nicmic, pt ca s -a creat textul de la favorizare
Textul de baza este favorizarea.
Cand cumparam telefoane de pe strada am putea fi acuzati pt tainuire.

Subiectul activ este general.
Latura obiectiva:
– primirea. Inseamna preluarea in detentie a bunului.
– dobandirea. Inseamna ca tainuitorul a devenit proprietarul bunului (vanzare –
cumparare, donatie, schimb).
– transformarea bunulu i. Se modifica substanta sau forma bunului (vopsire, reparare,
etc.).
– inlesnirea valorificarii bunului.
Trebuie indeplinita si o conditie negativa , si anume ca tainuitorul sa nu fi participat la
infractiunea din care provin bunurile ce se „tainuiesc”. Daca agentul a participat la
comiterea faptei, atunci acesta nu va mai raspunde si pentru infractiunea de tainuire a
propriei infractiuni.
Latura subiectiva . Fapta se comite cu intentie directa sau eventuala. O persoana care fie a
cunoscut, fie a prevăzut din împrejurările concrete că acesta provine din săvârșirea unei
fapte prevăzute de legea penală, chiar fără a cunoaște natura acesteia.
Promisiunea de tainuire in forma continuata? Decizia nr. 2/2008 data in RIL.
Daca fapta este comisa in mod repetat – complicitate la promisiunea de tanuire. In practica
s-a retinut un concurs de infractiuni daca cunosti ca cel de la care cumperi bunul il fura pt
prima fapta s -a retinut tainuire in concurs cu complicitate la furt.

94
Atentie nu este vorba de bani, ci despre primirea bunului – simplul fapt ca il primesti fapta
poate fi tipica

Pedeapsa aplicata tainuitorului nu poate fi mai mare decat pedeapsa prevazuta de lege
pentru fapta savarsita de autor.
Cauza de nepedepsire:
Tainuirea savarsita de un membru de familie n u se pedepseste.
Sanctiunea . Se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani sau cu amenda.
Relatia cu favorizarea . Doctrina – tainuirea este o variant de specie a favorizarii p. 579 apoi,
se afirma ca infractiunea de favorizare poate fi retinuta in concurs cu tainuirea cu privire la
una si aceeasi fapta p. 581.

Relatia cu infractiunea de spalare a banilor

Art. 29 Legea nr. 656/2002
(1)Constituie infractiunea de spalare a banilor si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10
ani:
a) schimbarea sau transfe rul de bunuri, cunoscand ca provin din savarsirea de infractiuni,
in scopul ascunderi sau al disimulari originii ilicite a acestor bunuri sau in scopul de a ajuta
persoana care a savarsit infractiunea din care provin bunurile sa se sustraga de la
urmarire, judecata sau executarea pedepsei;
b) ascunderea sau disimularea adevaratei naturi a provenientei, a situarii, a dispozitiei, a
circulatiei sau a proprietatii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscand ca
bunurile provin din savarsirea de infr actiuni;
c) dobandirea, detinerea sau folosirea de bunuri, cunoscand ca acestea provin din
savarsirea de infractiuni.
(2) Tentativa se pedepseste.
(3) Daca fapta a fost savarsita de o persoana juridica, pe langa pedeapsa amenzii, instanta
aplica, dupa caz, una sau mai multe dintre pedepsele complementare prevazute la art. 136
alin. (3) lit. a) – c) din Codul Penal.
(4) Cunoasterea provenientei bunuri lor sau scopul urmarit poate fi dedusa/ dedus din
circumstantele faptice obiective.
(5) Dispozitiile alin. (1) – (4) se aplica indifferent daca infractiunea din care provine bunul a
fost comisa pe teritoriul Romaniei sau in strainatate.

95

Spălarea banilor n u tre sa fie neaparat bani, poti fi si bunuri
Ex. Tata politician, a primit o masina – mita, si lasa copilul sa il foloseasca? – cel care
foloseste masina mita comite o infractiune? DA, si poate raspunde cu o pedeapsa mai mare
decat cel care primeste mita , mai ales daca cunoaste ca masina primita a fost primita cu titlu
de mita.
Textul de la spalarea de bani este mai larg, mai general decat tainuirea.
In dosarul de asta nu a transformat infractiunea din spalare de bani in tainuire in dosarul lui
Voiculescu .
– Daca comiti spalarea banilor – bunul se poate si confisca
– Practic orice actiune ilicita se face disimuland →spalare de bani
– Ratiunea incriminarii – se ascunde acțiunea ilicită, conteaza si faptul ca ai folosit bunul.
– Infractiunea se aplica si autorului faptei principale – pt ca textul nu spune nimic

Aceasta infractiune nu intra in tematica

Dolus ex re – exista mentioonat expres in alin (4)
Concluzia:
Ratiunea – favorizarea
Folosirea – tainuirea
Text generos – spalarea de bani

96

5) Obstructionarea justitiei
Art. 271 NCP
(1) Persoana care, fiind avertizată asupra consecințelor faptei sale:
a) împiedică, fără drept, organul de urmărire sau instanța să efectueze, în condițiile legii,
un act procedural;
b) refuză să pună la dispoziția or ganului de urmărire penală, instanței sau judecătorului
sindic, în tot sau în parte, datele, informațiile, înscrisurile sau bunurile deținute, care i -au
fost solicitate în mod explicit, în condițiile legii, în vederea soluționării unei cauze,
se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
(2) Dispozițiile alin. (1) nu se aplică în cazul persoanei urmărite sau judecate pentru
infracțiunea care formează obiectul procesului penal.

Ratiunea incriminarii si valoarea sociala protejata.
Noua reglementare impune tertilor o obligatie mai larga de colaborare cu organelle judiciare
(in vederea realizarii actului de justitie), dar si o obligatie in sarcina acestora de a nu
impiedica in vreun fel derularea unui act procedural. Fiind vorba despr e o obligatie legala cu
caracter personal, apreciem ca fapta nu va putea fi comisa in coautorat.
In legatura cu ratiunea incriminarii acestei fapte, trebuie subliniat faptul ca exista si alte
institutii procesuale care permit constrangerea celui ce refuza sa coopereze cu organelle
judiciare. Credem ca dreptul penal trebuie folosit ca ultima ratio , adica doar atunci cand
mijloacele firesti de a obtine bunurile, inscrisurile, datele sau informatiile necesare
desfasurarii in bune conditii a unui process penal sunt blocate de catre tert, care pune astfel
in pericol eficacitatea sistemului judiciar penal. Aceasta maniera de a incrimina lipsa de
cooperare cu organelle statului se mai regaseste si in cazul altor infractiuni, cum ar fi fapta
incriminate de art. 4 di n Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii
fiscal.

Valoarea sociala protejata este buna infaptuire a justitiei, ce poate fi lezata prin refuzul de a
colabora al persoanelor solicitate in acest sens de catre organul de urmarire penala s au
instant sau chiar prin impiedicarea de catre acestea a efectuarii actelor procedural.

97
Obstructionarea justitiei = simplul fapt ca nu cooperezi cu organele judiciare inseamna
savarsirea unei infractiuni.

Obstructionarea justitiei – elemente constitut ive
Latura obiectiva. Exista doua modalitati alternative de executare, echivalente din
perspectiva semnificatiei lor juridice.
In cazul de fata avertismentul constituie o conditie prealabila de tipicitate, indispensabila
pentru retinerea faptei.
I. impiedicarea, fara drept, a organului de urmarire sau instantei sa efectueze, in
conditiile legii, un act procedural.
Actiunea de impiedicare va primi semnificatia comuna a termenului. Termenul cere o
impiedicare absoluta a efectuarii actului procedural, ne sanctionand acele conduit prin care
acest demers procedural este serios ingreunat. A impiedica nu inseamna a tulbura sau a
stingheri.
Act procedural – definitia din dreptul procesual. Actul procedural trebuie sa nu fie vadit
illegal.
Instanta civila, insta nt penala sau judecator?
Se aplica și judecatorului? –da, pt ca ar fi absurd sa se includa doar instanța de judecată
Judecatorul sindic – cel care fac procedurile comerciale (insolvență), e un fel de instanță, nu
mai este inclus in textul de incriminare – lipsa de consecvența a legiuitorului

II. refuzul de a pune la dispozitia organului de urmarire penala, instantei sau
judecatorului sindic , in tot sau in parte, datele, informatiile, inscrisurile sau
bunurile detinute, care i -au fost solicitate in mod explici t, in conditiile legii, in
vederea solutionarii unei cause.
Presupune o solicitare explicita din partea organului judiciar (organ de urmarire penala,
instant sau judecator sindic) de a pune la dispozitie respectivele date/inscrisuri/etc.
Solicitarea trebui e sa fie dublata de avertismentul ca refuzul de a se conforma dispozitiei
organului de urmarire penala sau instantei constituie infractiunea de obstructionarea
justitiei.
Solicitarea organului judiciar este urmata de comiterea actului propriu -zis de executare,
respectiv refuzul autorului de a pune la dispozitie cele solicitate.
In ambele modalitati, fapta are o cauza de excludere a tipicitatii . Textul de incriminare nu
se aplica in cazul in care faptele sunt comise de persoana urmarita sau judecata pentru

98
infractiunea care formeaza obiectul procesului penal. Asadar, notiunea de persoana
urmarita folosita de legiuitor in cuprinsul alin. (2) al art. 271 NCP se interpreteaza in sens
larg si nu este redusa doar la cazul su spectului sau inculpatului, ca notiuni tehnice folosite in
noile dispozitii procesual penale.
Latura subiectiva. Intentie directa sau eventuala.
6) Influentarea declaratiilor
Art. 272 NCP
(1) Încercarea de a determina sau determinarea unei persoane, indiferen t de calitatea
acesteia, prin corupere, prin constrângere ori prin altă faptă cu efect vădit intimidant,
săvârșită asupra sa ori asupra unui membru de familie al acesteia, să nu sesizeze organele
de urmărire penală, să nu dea declarații, să își retragă dec larațiile, să dea declarații
mincinoase ori să nu prezinte probe, într -o cauză penală, civilă sau în orice altă procedură
judiciară, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani. Dacă actul de intimidare sau
corupere constituie prin el însuși o infracți une, se aplică regulile privind concursul de
infracțiuni.
(2) Nu constituie infracțiune înțelegerea patrimonială dintre infractor și persoana
vătămată, intervenită în cazul infracțiunilor pentru care acțiunea penală se pune în
mișcare la plângere prealabil ă sau pentru care intervine împăcarea.

Este incriminata atat incercarea de a determina prin constrangere sau corupere un potential
martor sa dea declaratii mincinoase, cat si constrangerea unei persoane sa nu sesizeze
organelle de urmarire penala, sa nu d ea declaratii, sa isi retraga declaratiile, sa dea
declaratii mincinoase ori sa nu prezinte probe, intr -o cauza penala, civila sau in orice alta
procedura judiciara (ca forme particulare de santajare a acelei persoane).
Textul anterior putea fi justificat de faptul ca, uneori, chiar si un potential martor putea fi
corupt sau constrans sa dea declaratii mincinoase, fara a se astepta momentul la care acea
persoana era formal chemata sa depuna marturie intr -o cauza. In acest caz, fapta nu ar fi
putut fi califi cata ca o instigare la marturie mincinoasa, deoarece cel „instigat” nu avea la
momentul actului de instigare calitatea de martor. Asadar, pentru a descuraja orice
incercare de a determina vreo marturie mincinoasa, legiuitorul a decis sa sanctioneze chiar
actele de pregatire a unei potentiale declaratii mincinoase, daca incercarea se realiza prin
constrangere sau corupere.
Textul actual incrimineaza orice „presiune” facuta asupra unei persoane ce participa sau
poate participa activitatea de infaptuire a just itiei.
Sanctionează constrangerea unei actiuni de favorizare. Ex. Constrangerea martorului: „du -te
si schimba declaratia”
Simpla incercare de a determina pe cineva fapta deja are caracter infractțional, nu trebuie
să ajunga la instanța sau să faca efectiv ceea ce ii ceri
Sanctioneaza și incercarea si determinarea →practic un șantaj ciudat

99

Valoarea sociala protejata este buna infaptuire a justitiei, care poate fi lezata prin actiuni
de intimidare sau de influentare a persoanelor care vor si pot contribui la infaptuirea actului
de justitie.
Influentarea declaratiilor – elemente constitutive
Latura obiectiva.
Mai succint, actul de executare consta in incercarea de a determina sau determinarea unei
persoane, in modalitatile prevazute de lege, sa adopte o anumita conduita relevanta
pentru infaptuirea actului de justitie.
Prevederea alternativa a incercarii de a determina si a determinarii releva ca vointa
legiuitorului a fost aceea de a sanctiona ca forma consumata orice conduita in acest sens,
fiind indife rent daca s -a reusit determinarea persoanei de a realiza respectiva conduita sau
daca persoana a realizat acea conduita.
I. Incercarea sau determinarea nu va avea relevanta penala decat in situatia in care
ea este realizata prin corupere, constrangere sau ori ce alta fapta intimidanta
asupra persoanei de la care se doreste obtinerea conduitei sau de la un
membru de familie al acesteia.
Termenii „ corupere ” si „ constrangere ” nu ridica probleme majore de intelegere, dat fiind
ca ei au fost analizati si cu alta oc azie.
Înțelegere patrimoniala prin constrângere este șantaj, nu poți să spui că tranzacția nu ar fi
tot șantaj – dacă există amenințare e șantaj

Pe langa aceste modalitati, care acopereau semnificativ ipotezele relevante pentru norma
de incriminare, legiu itorul a optat pentru introducerea unei a treia variante prin care se
comite incercarea de a determina/ determinarea, respectiv prin comiterea unei fapte cu
efect vadit intimidant.
Efect vadit intimidant – greu de explicat pt ca duce la ideea de amenințare , este o
consecință a amenințării

Oricum, in aceasta notiune vor putea fi incluse toate acele actiuni sau inactiuni care ar putea
starni o stare de temere la nivelul victimei care sa o determine sa -l „asculte” pe agent.
Schimbarea declarațiilor ar putea d uce la favorizarea infractorului
Daca determ procurorul pe unul să declare in mod mincinos. Ceea ce face procurorul sau
politistul, depinde cine era investigator – fapta are caracter infractional pe influențarea
declarațiilor – să dea declarații mincinoase sau sa nu prezinte probe? La procuror mai avem
si represiunea nedreapta? Atentie fapta trebuie să se comita prin corupere sau prin
constrangere! Strict formal textul se poate aplica si la procuror. Legiuitorul se refera expres
la terți.

100
Conduita pe care agentul urmareste sa o obtina de la „victima” actiunilor de influentare
este cel putin una dintre urmatoarele: sa nu sesizeze organele de urmarire penala, sa nu
dea declaratii, sa isi retraga declaratiile, sa dea declaratii mincinoase ori sa nu prezinte
probe, intr -o cauza penala, civila sau in orice alta procedura judiciara.
II. Textul prevede si o conditie negativa de tipicitate , stabilind ca nu constituie
infracțiune înțelegerea patrimonială dintre infractor și persoana vătămată,
intervenită în cazul infracț iunilor pentru care acțiunea penală se pune în
mișcare la plângere prealabilă sau pentru care intervine împăcarea.
Latura subiectiva. Fapta se poate comite cu intentie directa sau eventuala.

7) Marturia mincinoasa

Art. 273 NCP
(1) Fapta martorului care, într-o cauză penală, civilă sau în orice altă procedură în care se
ascultă martori, face afirmații mincinoase ori nu spune tot ce știe în legătură cu faptele
sau împrejurările esențiale cu privire la care este întrebat se pedepsește cu închisoare de
la 6 l uni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Mărturia mincinoasă săvârșită:
a) de un martor cu identitate protejată ori aflat în Programul de protecție a martorilor;
b) de un investigator sub acoperire;
c) de o persoană care întocmește un raport de expertiză ori de un interpret;
d) în legătură cu o faptă pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață ori
închisoarea de 10 ani sau mai mare
se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(3) Autorul nu se pedepsește dacă își retrage mărturia, în cauzele penale înainte de
reținere, arestare sau de punerea în mișcare a acțiunii penale ori în alte cauze înainte de a
se fi pronunțat o hotărâre sau de a se fi dat o altă soluție, ca urmare a mărturiei
mincino ase.
Acest text de incriminare asigura protective penala credibilitatii probei cu martori intr -o
procedura judiciara. Este firesc ca legiuitorul sa incrimineze incalcarea obligatiei martorilor
de a contribui la stabilirea adevarului „juridic”, o asemenea c onduita putand prejudicia intr –
o maniera esentiala actul de justitie. Astfel, ar fi greu de imaginat un sistem in care
declaratiile martorilor ar fi lipsite de credibilitate si deci inutile din perspectiva solutionarii
corecte a cauzei in care sunt audiati martori.

101
Valoarea sociala protejata este buna infaptuire a justitiei, ce poate fi lezata prin declaratiile
neadevarate ale martorilor, adica ale persoanelor care au un rol esential in stabilirea
adevarului juridic.
Nu contează căți martori sunt ci conteaz ă cea ce declară
Martorul este cel care minte pentru mine
Marturia mincinoasa – elemente constitutive
Subiect activ. Martorul. Persoana dobandeste acest statut procesual odata cu incuviintarea
sa ca martor.
Latura obiectiva . Trebuie ca martorul sa faca afirmatii mincinoase ori sa nu spuna tot ceea
ce stie.
Caracter mincinos : abordare subiectiva, abordare obiectiva sau abordare normativa
(obligatia martorului de a fi onest. Se analizeaza modul in care martorul si -a respectat
obligatia de probitate morala) .
Afirmații mincinoase = s-ar putea să percepem lucrurile dintr -o manieră subiectivă – să
percepi ceea ce ai perceput tu, obiectiva – să percepi așa cum sunt ele. Toate percepțiile
noastre sunt de o manieră subiectivă. Este o eroare de percepție (spui ca ai vazut in soare
uriaș la mare -sub). Elementul subiectiv se întâmplă pt că asa crezi tu ca se intâmplă, si
defapt se si intamplă așa.
S.B. când alergi ochiul de ce nu se mișcă așa ?
Noi aplicăm standarde ( – sunt obiective) de evenimente și nu percepții sub iective.(se pune
problema dacă este adevarat sau nu)

In al doilea rand, marturia trebuie sa aiba relevanta in solutionarea cauzei .
Este necesar ca agentul sa fi fost intrebat cu privire la acele imprejurari.
Declaratia mincinoasa trebuie sa fie facuta cu prilejul audierii martorului intr -o cauza
penala, civila sau in orice alta cauza in care se audiaza martori.
Cazul autodenuntarii prin declaratia de martor.
Latura subiectiva . Fapta se comite cu intentie direscta sau eventuala.

Forma agravata daca fapta e ste comisa:
a) de un martor cu identitate protejată ori aflat în Programul de protecție a martorilor;
b) de un investigator sub acoperire;
c) de o persoană care întocmește un raport de expertiză ori de un interpret;

102
d) în legătură cu o faptă pentru care le gea prevede pedeapsa detențiunii pe viață ori
închisoarea de 10 ani sau mai mare

Legiuitorul a stabilit ca fapta nu se pedepseste dacă, autorul își retrage mărturia, în cauzele
penale înainte de reținere, arestare sau de punerea în mișcare a acțiunii penale ori în alte
cauze înainte de a se fi pronunțat o hotărâre sau de a se fi dat o altă soluție, ca urmare a
mărturiei mincinoase.
Cazul membrilo r de familie audiati. De exemplu concubine!
O concumbina declară mincinos în favoarea celui cu care locuiește? Este tipică fapta? Ce se
pedepsește? Daca ai decis sa dai declaratii, si puteai să te oprești – fapta este tipică. Pot să
refuze sa dea declaraț ie art 117 CPP: sotul, sotia, ascendentii, descendentii. Au uitat in CPP
sa modifice, sa includă si concubina. Este o necolerare pe NCPP.
– Daca refuză să se prezinte să dea declarație – fapta nu e tipică pe marturie mincinoasa.
Inculpatul nu comite marturie mincinoasă, poate să spună orice – nu o să -l creada
judecătorul

8) Incalcarea solemnitatii sedintei

Art. 278 NCP
Întrebuințarea de cuvinte ori gesturi jignitoare sau obscene, de natură să perturbe
activitatea instanței, de către o persoană care participă s au asistă la o procedură care se
desfășoară în fața instanței, se pedepsește cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu
amendă.

Ratiunea incriminarii si valoarea sociala protejata.
Norma vrea sa protejeze in primul rand solemnitatea sedintelor de judecata si respectful
datorat autoritatii judiciare in general , si nu doar onoarea celor care realizeaza efectiv actul
de justitie.
Valoarea sociala protejata este infaptuirea actului de justitie, care este lezat prin incalcarea
solemnitatii sedintelor de judecata.
Ex: Dacă o persoană urlă într.o sala de judecată chiar daca nu amenință fapta se incadrează
pe incălcarea solemnității ședinței, dacă amenință avem ultraj judiciar.

Incalcarea solemnitatii sedintei – elemente constitutive

103
Subiectul activ. Subie ct activ poate fi orice persoana care participa sau asista la o procedura
judiciara.
Daca reprezentantii autoritatii judiciare (procuror, judecator) sau persoanele, reprezentanti
ai autoritatii de stat, care participa la procedura judiciara in aceasta cali tate intrebuinteaza
expresii jignitoare la adresa unei persoane , fapta va constitui infractiunea de purtare
abuziva, si nu infractiunea de incalcare a solemnitatii sedintei.
Procurorul, aflat in stare de ebrietate in sala de judecata, incepe sa spuna bancu ri cu
caracter pornografic?
– Fapta teoretic daca sunt expresi obsceni are caracter infracțional.
Avocatul, inclusiv si pentru ca acesta nu este functionar public in sensul legii penale, va
putea fi autor al respectivei infractiuni.
„Autoperturbarea” intra s ub incidenta normei de incriminare?
-Judecătorul perturbă. Abatere disciplinara este. Textul are ca premisă să perturbe
activitatea instanței ori autoperturbarea nu intra sub incidența textului de incriminare.
Absurd. Pt ca si pt ceilalti este abatere disciplinara. Daca avocatul, procurorul, participantul
din sala perturba se sanctioneaya iar judecatorul nu?!? Discutie deschisă. Pe activitatea
instantei s -ar putea sanctiona. Daca sunt mai multi judecatori am putea discuta despre
perturbare, aplicabilitatea textului, dar cand este un singur jud ecator textul nu este
aplicabil.
-Dacă urlă pe coridor, nu in sala ? – nu se aplica
Latura obiectiva . Textul incrimineaza intrebuințarea de cuvinte ori gesturi jignitoare sau
obscene, de natură să perturbe activitatea instanței , de către o persoană care p articipă sau
asistă la o procedură care se desfășoară în fața instanței.
Cuvinte jignitoare sau gesturi obscene . Daca pune pe masa judecătorului o suzetă? – gest
jignitor. Daca rupe declarația in fața judecătorului este un gest jignitor? – Nu.
Limba scoasa la adversar?
-Unii spun ca nu are caracter infractional avand in vedere lezarea unei valori minime. Altii
spun ca ar putea avea caracter infracțional. Se apreciează in functie de circumstanțe.
Fapta este tipica atunci cand procedura se desfasoara in fata unui judecator nu a unei
instante?
-Textul se referă la instanță. Interpretăm instanta in sens larg, deci se aplica si in fata
judecatorului
Infractiunea este una de pericol potential , oricare dintre conduite trebuind sa aiba
aptitudinea de a perturb a activitatea instantei, fara a fi insa necesar sa se produca in mod
efectiv o asemenea perturbare.
Relatia cu raspunderea disciplinara?

104
De cele mai multe ori instanța sancționează cu amendă
Prima data se aplica sancțiunea disciplinară apoi se alpica sancț iunea penală.
Latura subiectiva . Fapta se poate comite cu intentie directa sau eventuala.

9) Ultrajul judiciar
Art. 279 NCP
(1) Amenințarea, lovirea sau alte violențe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările
cauzatoare de moarte ori omorul, săvârșite î mpotriva unui judecător sau procuror aflat în
exercitarea atribuțiilor de serviciu, se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru
acea infracțiune, ale cărei limite speciale se majorează cu jumătate.
(2) Săvârșirea unei infracțiuni împotriva unui ju decător sau procuror ori împotriva
bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de răzbunare, în legătură cu exercitarea
atribuțiilor de serviciu, se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea
infracțiune, ale cărei limite speciale se majoreaz ă cu jumătate.
(3) Cu aceeași pedeapsă se sancționează faptele comise în condițiile alin. (2), dacă privesc
un membru de familie al judecătorului sau al procurorului.
(4) Dispozițiile alin. (1) -(3) se aplică în mod corespunzător și faptelor comise împotriv a
unui avocat în legătură cu exercitarea profesiei.

Ratiunea incriminarii si valoarea sociala protejata. Ultrajul judiciar reprezinta o forma
agravata a infractiunii de ultraj prevazuta de art. 257 NCP, elemental circumstantial
agravant constand in calita tea speciala a victimei, respectiv judecator, procuror.
Ultrajul judiciar are si un element de noutate, deoarece subiect pasiv poate fi si avocatul.
Acesta este unul dintre elementele ce au justificat incriminarea infractiunii de ultraj judiciar
intr-un al t text de incriminare, si nu ca o simpla forma agravata a infractiunii de ultraj.
Valoarea sociala protejata este infaptuirea justitiei, ce ar putea fi lezata prin actiunile
agresive si chiar violente la adresa celor implicati direct si nemijlocit in reali zarea actelor de
infaptuire a justitiei. Doar in subsidiar este protejata libertatea psihica, integritatea
corporala, sanatatea sau viata acestor persoane.
Ultraj judiciar – cu sub pasiv procuror sau judecator, si a inclus loviri sau alte violente,
vatamar e corporala etc practic a preluat din textele de bază si a modificat sancțiunea.
In alin (4) a decis sa protejeze suplimentar si avocatii.

Infractiune complexa?

105
E complexă mai ciudata. Include loviri sau alte violente, vatamare corporala. In alin 2 spune
„savarsirea unei infractiuni” adica oricarei infractiuni impotriva unui judecator. Care
infractiune? Putem avea o infr care sa absoarba toate faptele subsecvente. SB. Orice infr –
Prea generoasa

Norma in alb?
Ultrajul judiciar – elemente constitutive

Subiectul activ este general.
Subiectul pasiv este special, adica judecatorul, procurorul, avocatul sau un membru de
familie al oricaruia dintre acestia.
Daca bat pe strada un judecator, procuror sau avocat, in legatura ( in VCP era doar in timpul
exercitarii profesiei ) cu exercitarea atributiilor de serv sau exercitarea profesiei – fapta este
tipică. Unei sau oricarei infractiuni = orice infractiune care are legatura cu atributiile de
serviciu.

Latura obiectiva:
A. Prima modalitate.
Amenintarea savarsita nemijl ocit sau prin mijloace de comunicare directa,
lovirea sau alte violente,
vatamarea corporala,
lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte ori
omorul
savarsite impotriva unui judecator, procuror aflat in exercitarea atributiilor de serviciu , sau
avocat in legatura cu exercitarea profesiei .
B. A doua modalitate.
Savarsirea unei (oricarei infractiuni s.n. SB) infractiuni impotriva unui judecator, procuror
sau avocat ori a unui membru de familie al acestuia ori asupra bunurilor oricareia dintre
aceste persoane, in scop de intimidare sau de razbunare , in legatura cu exercitarea
atributiilor de serviciu sau exercitarea profesiei.

Latura subiectiva.

106
Fapta se poate comite cu intentie directa sau eventuala ori cu praeterintentie, in functie de
latura subiectiva speci fica infractiunii de baza.

10) Asistenta si reprezentarea neloiala

Art. 284 NCP
(1) Fapta avocatului sau a reprezentantului unei persoane care, în înțelegere frauduloasă
cu o persoană cu interese contrare în aceeași cauză, în cadrul unei proceduri judiciare sau
notariale, vătăma interesele clientului sau ale persoanei reprezentate se pedepsește cu
închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează înțelegerea frauduloasă dintre avocat sau
reprezentantul unei pers oane și un terț interesat de soluția ce se va pronunța în cauză, în
scopul vătămării intereselor clientului sau ale persoanei reprezentate.
(3) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Ratiunea incriminarii si valoa rea sociala protejata.
Are ca principal oniectiv protejarea intereselor justitiabililor de eventualele conduite
neloiale/abuzive ale avocatilor care, in desconsiderarea obligatiilor profesionale sau
deontologice, compromit interesele persoanelor pe care ar trebui sa le reprezinte in mod
loial.
Valoarea sociala protejata este in primul rand infaptuirea justitie si doar in subsidiar
eventualele interese patrimionale sau nepatrimoniale ale partii vatamate. Cu toate acestea,
abordarea legiuitorului roman cu pri vire la actiunile care ar trebui sa intre in sfera de
tipicitate a faptei nu este in totalitate la adapost de critici, formularea utilizata in norma
putand genera o serie de controverse privind sfera faptelor carora textul li se aplica.
Subiectul activ . Subiectul activ este special, respectiv avocatul sau reprezentantul care
asista/ reprezinta o persoana fizica sau juridica in cadrul unei proceduri judiciare sau
notariale.
De principiu, asistenta juridica sau reprezentarea trebuie sa se deruleze conform
dispozitiilor legale, pentru ca doar in acest caz pot fi generate vatamari ale intereselor
persoanei asistate/reprezentate. In caz contrar, orice demers al pretinsului avocat sau
reprezentant, chiar si vatamator, va fi paralizat, acesta fiind realizat cu inca lcarea
dispozitiilor legale.

107
Sanctiune . Fapta se sanctioneaza cu inchisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amenda.

Asistenta si reprezentarea neloiala – elemente constitutive

Latura obiectiva. Infractiunea este una cu continut alternativ.
A. In art. 284 alin. (1) NCP este sanctionata fapta avocatului sau a reprezentantului
unei persoane care, în înțelegere frauduloasă cu o persoană cu interese contrare în
aceeași cauză, în cadrul unei proceduri judiciare sau notariale, vătăma interesele
clientului sau ale persoanei reprezentate.
Nu orice conduita prin care avocatul sau reprezentantul vatama interesele clientului/
persoanei reprezentate constituie o conduita tipica, ci doar aceea care este realizata in
întelegere frauduloasă cu o persoană cu interese contra re în aceeași cauză, în cadrul unei
proceduri judiciare sau notariale.
Cerinta unei intelegeri frauduloase dintre persoana cu interese contrare si avocatul/
reprezentantul celeilalte parti presupune incheierea unui acord (formalizat sau nu) prin
care ultim ul este de acord sa „submineze” interesele clientului sau in favoarea primului.
Caracterul fraudulos al intelegerii provine din caracterul ascuns al acestuia fata de persoana
vatamata apoi prin conduita avocatului/ reprezentantului sau.
Vatamarea printr -o conduita neloiala trebuie sa se realizeze in cadrul unei proceduri
judiciare sau notariale. Conduita neloiala a avocatului sau reprezentantului se poate realiza
atat printr -o actiune (spre exemplu, depunerea la dosarul cauzei a unor inscrisuri
compromitato are pentru inculpatul asistat), cat si printr -o inactiune (de pilda, neinvocarea
unei exceptii privind lipsa capacitatii procesuale a celeilalte parti sau neintroducerea in
termen a unei cai de atac).
B. Art. 284 alin. (2) NCP este sanctionata o alta forma de asistenta sau reprezentare
neloiala , respectiv înțelegerea frauduloasă dintre avocat sau reprezentantul unei
persoane și un terț interesat de soluția ce se va pronunța în cauză, în scopul
vătămării intereselor clientului sau ale persoanei reprezentate.
Critica formularii: pentru consumarea faptei, este suficienta simpla intelegere frauduloasa
cu un tert in scopul vatamarii persoanei asistate sau reprezentate . O asemenea diferenta
de tratament este cel putin nejustificata.
In cazul art. 284 alin. (2) nu se mai precizeaza ca activitatea neloiala de asistare sau
reprezentare trebuie sa intervina in cadrul unei proceduri notariale sau judiciare. Textul face

108
doar o precizare indirecta la notiunea de cauza (cel interesat de solutia ce se va pronunta in
cauza ).
Latura subiectiva . Fapta se poate comite cu intentie directa sau eventuala.

11) Evadarea

Art. 285 NCP
(1) Evadarea din starea legală de reținere sau de deținere se pedepsește cu închisoarea de
la 6 luni la 3 ani.
(2) Când evadarea este săvârșită prin folosire de violențe sau arme, pedeapsa este
închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
(3) Se consideră evadare:
a) neprezentarea nejustificată a persoanei condamnate la locul de deținere, la expirarea
perioa dei în care s -a aflat legal în stare de libertate;
b) părăsirea, fără autorizare, de către persoana condamnată, a locului de muncă, aflat în
exteriorul locului de deținere.
(4) Pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de evadare se adaugă la restul rămas
neex ecutat din pedeapsă la data evadării.
(5) Tentativa la infracțiunile prevăzute în alin. (1) și alin. (2) se pedepsește.

Ratiunea incriminarii si valoarea sociala protejata.
In cazul unui astfel de comportament, exista o lipsa de respect fata de dispozitii le luate de
organele ce participa la infaptuirea justitiei in materie penala, fiind vorba totodata si despre
crearea unor impedimente majore in ceea ce priveste activitatea de infaptuire a acesteia.
Este evident faptul ca evadarea unei persoane condamnate definitiv la o pedeapsa privativa
de libertate pune in discutie modul deficitar in care este infaptuita justitia prin aceeasi
anumiti indivizi considerati un risc pentru societate se sustrag cu rea -credinta de la procesul
de reeducare.
Valoarea sociala pro tejata este infaptuirea justitiei, ce poate fi lezata prin faptul ca cei
condamnati se sustrag de la executarea pedepsei privative de libertate. In cazul formei
agravate, discutam si despre un obiect juridic … viata si integritatea corporala a persoanei.
Sanctiune. Inchisoarea de la 6 luni la 3 ani.

109

Evadarea – elemente constitutive

Subiectul activ este unul calificat, adica persoana care se afla in stare de retinere sau
detinere.
Aceasta consta fie in starea privativa de libertate a agentului ca urmare a retinerii, arestarii
(preventive ori la domiciliu ??? ) ori incarcerarii acestuia.
Pentru a discuta despre existenta starii privative de libertate este necesar ca aceasta sa fie
constatata printr -un act procedural. Asadar, spre exemplu, evadarea agentului inainte de
emiterea ordonantei de retinere nu atrage tipicitatea faptei.
Latura obiectiva . Fapta se comite prin actiunea de evadare a unei persoane, indiferent de
modalitatea concreta in care se realizeaza.
Se considera evadare:
a) neprezentarea nejustificată a persoanei condamnate la locul de deținere, la expirarea
perioadei în care s -a aflat legal în stare de libertate;
b) părăsirea, fără autorizare, de către persoana condamnată, a locului de muncă, aflat în
exteriorul locului de deținere.
Fapta are o forma agravata , atunci cand este comisa in una din urmatoarele imprejurari:
– prin folosirea de violente . Violenta trebuie exercitata impotriva unei persoane, fiind
indiferent daca aceasta este una cu atributii de paza ori supraveghe re sau doar o alta
persoana retinuta ori detinuta.

Distrugerea unei incuietori prin fortarea acesteia?

– prin folosirea de arme . Prin aceasta circumstanta de agravare se are in vedere
ipoteza in care agentul foloseste in mod efectiv o arma pentru a -si inle sni evadarea.
Aceasta poate sa fie atat o arma propriu -zisa, cat si una asimilata.

Simpla detinere a armei respecyive nu va atrage aplicabilitatea circumstantei de
agravare.

110
Sanctiune . Pedeapsa este inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitar ii unor
drepturi.
Fapta prezinta o modalitate particulara de sanctionare , si anume aplicarea cumulului
aritmetic intre pedeapsa pentru evadare si pedeapsa din care a evadat autorul.

12) Inlesnirea evadarii
Art. 286 NCP
(1) Înlesnirea prin orice mijloace a evadării se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Înlesnirea evadării:
a) săvârșită prin folosire de violențe, arme, substanțe narcotice sau paralizante;
b) a două sau mai multor persoane în aceeași împrejurare;
c) unei persoane reținute sau a restate pentru o infracțiune sancționată de lege cu
pedeapsa detențiunii pe viață ori cu pedeapsa închisorii de 10 ani sau mai mare ori
condamnate la o astfel de pedeapsă
se sancționează cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drep turi.
(3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) și alin. (2) sunt săvârșite de o persoană care avea
îndatorirea de a -l păzi pe cel reținut sau deținut, limitele speciale ale pedepsei se
majorează cu o treime.
(4) Înlesnirea evadării, săvârșită din culpă, de către o persoană care avea îndatorirea de a –
l păzi pe cel care a evadat, se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani.
(5) Tentativa la infracțiunile prevăzute în alin. (1) -(3) se pedepsește.

In Codul penal Carol al II -lea, fapta de a evada nu avea caracter infractional dar inlesnirea
era sanctionata.

Inlesnirea evadarii – elemente constitutive

Latura obiectiva a acestei infractiuni consta in actiunea de inlesnire a evadarii. Aceasta
presupune, in concret, orice activitate de „complicitate” la evad are din partea autorului.
Activitatea presupune acordarea de sprijin material (bani, instrumente care sa inlesneasca
evadarea, etc.) sau sprijin moral (stabilirea de legaturi cu alte persoane, etc.). Actiunea de

111
inlesnire reprezinta o forma de complicitate cu autonomie conceptuala, care beneficiaza de
un tratament sanctionator agravat – se observa, sub acest aspect, faptul ca limitele de
pedeapsa avute in vedere de art. 286 NCP sunt superioare celor avute in vedere de legiuitor
in cazul infractiunii de evad are.
Infractiunea are 2 forme agravate:
Art. 268 alin. (2)
a) săvârșită prin folosire de violențe, arme, substanțe narcotice sau paralizante;
b) a două sau mai multor persoane în aceeași împrejurare;
c) unei persoane reținute sau arestate pentru o infracți une sancționată de lege cu
pedeapsa detențiunii pe viață ori cu pedeapsa închisorii de 10 ani sau mai mare ori
condamnate la o astfel de pedeapsă
Sanctiune. Inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

Art. 268 alin. (3)
Cand inl esnirea evadarii este comisa de o persoana care avea indatorirea de a -l pazi pe cel
retinut sau detinut in limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu o treime.

Art. 268 alin. (4)
Aceasta infractiunea are si o forma atenuata atunci cand fapta este comi sa din culpa.
Înlesnirea evadării, săvârșită din culpă, de către o persoană care avea îndatorirea de a -l
păzi pe cel care a evadat, se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani.

13) Nerespectarea hotararilor judecatoresti

Art. 287 NCP
(1) Nerespectarea unei hotărâri judecătorești săvârșită prin:
a) împotrivirea la executare, prin opunerea de rezistență față de organul de executare;
b) refuzul organului de executare de a pune în aplicare o hotărâre judecătorească, prin
care este obligat să îndeplinească un anumit act;
c) refuzul de a sprijini organul de executare în punerea în aplicare a hotărârii, de către
persoanele care au această obligație conform legii;

112
d) neexecutarea hotărârii judecătorești prin care s -a dispus reintegrarea în muncă a unui
salariat;
e) neexecutarea hotărârii judecătorești privind plata salariilor în termen de 15 zile de la
data cererii de executare adre sate angajatorului de către partea interesată;
f) nerespectarea hotărârilor judecătorești privind stabilirea, plata, actualizarea și
recalcularea pensiilor;
g) împiedicarea unei persoane de a folosi, în tot sau în parte, un imobil deținut în baza
unei hotă râri judecătorești, de către cel căruia îi este opozabilă hotărârea,
se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2) În cazul faptelor prevăzute în lit. d) -g), acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea
prealabilă a persoanei vătă mate.

Ratiunea incriminarii si valoarea sociala protejata.
Infractiunea vine sa asigure finalitatea actului de justitie respective punerea in aplicare a
dispozitiilor cuprinse intr -o hotarare judecatoreasca. In lipsa unei asemenea incriminari
“realitatea” si eficacitatea actului de justitie pot fi grav periclitate, efectele unei hotarari
judecatoresti riscand sa existed oar in plan formal (sau, altfel spus, doar “pe hartie”).
Asadar, infractiunea reprezinta un mijloc suplimentar de presiune pentru respecta rea si
indeplinirea dispozitiilor din cadrul unei hotarari judecatoresti.
Regula in materie de nerespectare a unei hotarari judecatoresti trebuie sa fie executarea
silita a celui ce refuza respectarea ei, iar sanctionarea penala a nerespectarii unei hotara ri
judecatoresti trebuie sa fie temeinic argumentata, ea trebuind sa fie o ultima ratio .
Valoarea sociala protejata este caracterul „efectiv” al actului de justitie, ce poate fi lezat de
faptul ca dispozitiile cuprinse intr -o hotarare judecatoreasca nu sun t puse in aplicare, fie din
cauza impotrivirii la executarea silita, fie din cauza faptului ca obligatiile impuse de organul
judiciar nu sunt susceptibile de executare silita (obligatie de a face).
Continuturi alternative
a) împotrivirea la executare, prin op unerea de rezistență față de organul de
executare;
Subiectul activ este unul general.
„Opunerea de rezistenta” fata de organul de executare – formulare generica,
Relatia cu ultrajul sau ultrajul judiciar?
b) refuzul organului de executare de a pune în aplicare o hotărâre judecătorească,
prin care este obligat să îndeplinească un anumit act;
Este sanctio nata penal nerespectarea obligatiei de a face dispusa de o instant de judecata.

113
c) refuzul de a sprijini organul de executare în punerea în aplicare a hotărârii, de
către persoanele care au această obligație conform legii;
Este sanctionata penal omisiunea de a ajuta organul de executare silita.
d) neexecutarea hotărârii judecătorești prin care s -a dispus reintegrarea în muncă a
unui salariat;

e) neexecutarea hotărârii judecătorești privind plata salariilor în termen de 15 zile de
la data cererii de executare adresa te angajatorului de către partea interesată;

f) nerespectarea hotărârilor judecătorești privind stabilirea, plata, actualizarea și
recalcularea pensiilor;

g) împiedicarea unei persoane de a folosi, în tot sau în parte, un imobil deținut în
baza unei hotărâri judecătorești, de către cel căruia îi este opozabilă hotărârea.

(2) În cazul faptelor prevăzute în lit. d) -g), acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea
prealabilă a persoanei vătămate.

14) Neexecutarea sanctiunilor penale
Art. 288 NCP
(1) Sustragerea de la executare ori neexecutarea conform legii a unei pedepse
complementare ori accesorii sau a măsurii de siguranță prevăz ute în art. 108 lit. b) și lit. c),
de către persoana fizică față de care s -au dispus aceste sancțiuni, se pedepsește cu
închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai
gravă.
(2) Sustragerea de la executarea unei măsuri educative privative de libertate prin
părăsirea fără drept a centrului educativ sau a centrului de detenție ori prin neprezentarea
după expirarea perioadei în care s -a aflat legal în stare de libertate se pedepsește cu
închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
(3) Neexecutarea, de către mandatar sau administrator, a pedepselor complementare
aplicate unei persoane juridice dintre cele prevăzute în art. 141 se pedepsește cu amendă.

Ratiunea incriminarii si valoare sociala protejata

114
Si in acest caz se urmareste asigurarea finalitatii actului de justitie, prin executarea
dispozitiilor cuprinse in hotararile judecatoresti pronuntate in materie penala.
Valoarea sociala protejata este infaptuirea justitiei penale, ce poate fi lezata de conduite ce
conduc la nerespectarea hotararilor instantei penale, mai ales in considerarea faptului ca,
pentru unele sanctiuni penale, lipseste cadrul teoretic al unei „executari silite”.

Neexecutarea sanctiunilor penale – modalitati alternative
I. Sustragerea de la executare ori neexecutarea conform legii a unei pedepse
complementare ori accesorii sau a măsurii de siguranță prevăzute în art. 108
lit. b) și lit. c), de către persoana fizică față de care s -au dispus aceste sancțiuni.
Subiect activ special adica persoana vizata de aceste sanctiuni penale.
Trebuie ca aceste masuri de siguranta sa fie dispuse printr -o hotarare de condamnare
executorie.
Pedepse complementare
Pedepse accesorii
Masuri de siguranta prevazute in art. 108 lit. b) si lit. c) (internarea medicala si interzicerea
ocuparii unei functii sau a exercitarii unei profesii).

II. Sustragerea de la executarea unei măsuri educative privative de libertate prin
părăsirea fără drept a centrului educativ sau a centrului de detenție ori prin
neprezentarea după expirarea perioadei în care s -a aflat legal în stare de
libertate.

– prin parasirea fara drept a centrului educativ sau a centrului de detentie.

– prin neprezentarea dupa expirarea perioadei in care s -a aflat legal in stare de
libertate.
Este o forma de „evadare speciala” deoarece este comisa de un minor.

115
III. Neexecutarea, de către mandatar sau administrator, a pedepselor
complementare a plicate unei persoane juridice dintre cele prevăzute în art.
141.
Avand in vedere ca acestui tip de persoane juridice (partide politice, patronate, sindicate,
etc.) nu le poate fi suspendata activitatea si ele nici nu pot fi dizolvate (art. 141 NCP), s -a
considerat ca incriminarea acestor fapte este singura modalitate prin care ele pot fi
sanctionate pentru neexecutarea pedepselor complementare.
Important de mentionat este ca legiuitorul a precizat in mod expres faptul ca subiect activ al
faptei poate fi do ar reprezentarea persoanei juridice, nu si persoana juridica insasi. Aceasta
precizare a fost facuta pentru ca, prin aplicarea unei succesiuni de sanctiuni penale chiar
persoanei juridice care incalca aceste obligatii, s -ar fi putut indirect ajunge tocmai la ceea ce
legea interzice prin art. 141 NCP, respectiv suspendarea activitatii sau chiar dizolvarea
persoanei juridice.

Succes la examen !