Dreptul Afacerilor

INTRODUCERE

Scopul si obiectivele strategiei nationale in domeniul forestier sunt cele de asigurare a gestionarii durabile a padurilor, respectand principiile continuitatii, eficacitatii functionale, conservarii si ameliorarii biodiversitatii. În următoarea perioadă de timp este de așteptat să crească importanța pădurilor ca resursă naturală regenerabilă, furnizor de diverse servicii ecosistemice și condiție prealabilă a bunăstării oamenilor. Condițiile economice și sociale impun noi tehnici silvice și de colectare a lemnului în pădurile de uz comercial, cum ar fi cultivarea lemnului cu durată scurtă de rotație, pentru combustibili, sau rărirea pădurilor mature.

În general, proprietarii de păduri și alte părți interesate din sectorul forestier obțin informațiile legate de activitatea lor sau care vin în sprijinul acesteia de la organizațiile naționale de cercetare și statistică sau din sectorul privat. De asemenea, unele organisme naționale pot să furnizeze rapoarte anuale detaliate și exacte cu privire la sănătatea și starea pădurilor, la capacitatea de producție, bilanțul emisiilor de dioxid de carbon, funcțiile de protecție ale silviculturii, la serviciile forestiere și la viabilitatea pădurilor din țările respective.

Dorința oamenilor a fost de a recăpăta drepturile confiscate in trecut, iar în perioada PSD-istă s-au lovit numai de birocrație și indiferență. Constituția stabilește în art. 136 că formele de proprietate sunt: privată și publică. Proprietatea publică aparține statului și unităților administrativ-teritoriale, și proprietatea privată care, printr-o interpretare per a contrario, aparține altor persoane decât statului și unităților administrativ-teritoriale.

Distincția între proprietatea publică și cea privată este determinată de:

– persoana care este titularul dreptului de proprietate;

– obiectul material asupra căruia se exercită dreptul de proprietate;

– regimul juridic aplicabil dreptului de proprietate.

Respectarea regimului silvic in padurile private lasa mult de dorit, cel mai grav aspect fiind cel al taierilor ilegale din padurile restituite pana in prezent. Probleme sunt si cu restituirea padurilor cu rol special de protectie, a padurilor care asigura protectia surselor de apa potabila si a celor ce au ca rol principal prevenirea eroziunii solului, a alunecarilor de teren si a inundatiilor.

Cadrul legislativ nu prevede nici o masura speciala pentru a sprijini viitorii proprietari in gospodarirea acestor paduri care din punct de vedere economic nu reprezinta un castig.

Obștile în principiu ofereau un cadru de acțiune cu tradiție istorică, și erau prin însăși restituirea pădurilor, deja organizate pe bază de cooperare fără individualizarea proprietății pe teren. Vechiul drept care a guvernat relatiile sociale in diversele perioade ale istoriei poporului român reprezinta trecutul dreptului actual. Cu toate schimbarile survenite exista unele elemente care s-au transmis de la o epoca la alta.

Codul Silvic prevede ca padurile pot face atat obiectul proprietatii publice cat si private, dar oricare ar fi forma de proprietate, padurile sunt de interes national, cazand astfel in sfera protectiei statului si nu a autoritatilor locale. Legea permite proprietarilor de paduri, care sunt persoane private, sa le utilizeze, sa le vanda sau sa le instraineze, dar numai cu respectarea prevederilor Codului Silvic, care limiteaza exercitarea dreptului de proprietate si interzice in mod expres orice constructie pe fondul forestier.

Conform statutului, in baza dreptului de codevălmaș, nici unul dintre membrii obștei nu poate exercita acte de proprietate sau de posesie individuală asupra averii obștei, iar încălcarea Codului Silvic, atrage după caz, răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravențională sau penală a persoanei vinovate potrivit legii.Cu toate acestea, exista cazuri cand statutul obstii nu a fost suficient pentru a preveni distrugerea padurilor.

II. STADIUL CUNOȘTINȚELOR

2.1. Bazele legale ale restituirii terenurilor către obște

2.1.1 Regimul proprietătii în România

După al doilea război mondial, in țările din Europa Centrală și de Est care au intrat in sfera de influență a fostei URSS, a fost desființată, in cea mai mare parte, proprietatea privată, prin naționalizarea caselor, terenurilor, inteprinderilor, încălcându-se dreptul de proprietate.

Anul 1989 a marcat o schimbare importanta in evolutia României de la regimul comunist la forma de stat democratic, de la represiune și abuz la consacrarea drepturilor omului, libertaților civile, economiei de piata si proprietatii private. Expresia acestor transformări fundamentale se regasește in Constituția României adoptata la 21 noiembrie 1991. Concepția noua asupra regimului proprietații este exprimata in articolul 41 al Constituției, articol ce reprezintă cele mai importante principii juridice:

proprietatea privată este ocrotită in mod egal de lege, indiferent de titular;

cetățenii străini și apatrizii nu pot dobîndi dreptul de proprietate asupra terenurilor;

nimeni nu poate fi expropriat decît pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire;

averea dobîndită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobîndirii se prezuma.

Constituția din 1991 a deschis calea unor reglementari speciale in materia proprietății, negînd la nivel de principiu, legalitatea confiscarilor abuzive savirșite de statul comunist in perioada cuprinsa intre cel de-al doilea răyboi mondial și anul 1989. În România au fost adoptate o serie de acte normative speciale care prevăd restituirea proprietăților preluate abuziv de stat sau acordarea de despăgubiri persoanelor care și-au pierdut dreptul de proprietate asupra unor bunuri de valoare (proprietăți funciare, construcții, proprietăți industriale, bunuri mobile de valoare).

Reconstituirea proprietatii indivize

Legea nr. 1/2000 reglementează modalitatea de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr.169/1997 si a reprezentat, alaturi de legea nr. 247/2005, o etapa noua pe plan legislativ, prin aceea ca s-a creat cadrul legal în vederea continuării reformei în domeniul retrocedării proprietății, urmarindu-se satisfacerea principiului „ restitutio in integrum” în limitele permise de realitățile economice și sociale ale României. În baza Legii nr. 1/2000, la nivelul întregii țari s-au depus aproximativ 1 870 000 cereri prin care s+a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 2 435 800 hectare terenuri agricole si 3 125 497 hectare terenuri forestiere.

Dreptul de proprietate privata indiviza asupra terenurilor forestiere este distinct fata de dreptul de proprietate al persoanelor fizice carora li se restituie în proprietate astfel de terenuri în temeiul art. 24 alin. 1 din Legea nr. 1/2000. Conform art. 26 alin. 2 și 3 din Legea nr. 1/2000, modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/2001 a prevazut expres ca suprafata restituita membrilor formelor asociative nu se cumuleaza cu suprafata dobândita de persoanele fizice în baza art. 24 alin. 1 din aceeasi lege, ceea ce înseamna ca legiuitorul a înteles sa adopte un regim juridic diferit pentru cele doua forme de proprietate asupra fondului forestier.

Aplicarea legilor restituirii terenurilor forestiere nu a determinat asa cum ar fi fost de asteptat recrearea unui puternic sector forestier privat. Padurea privata a persoanelor fizice sau a comunitatilor este marcata de ritmul lent al reconstituirii proprietatii private, de dificultatile de asigurare a legalitatii recoltarii de lemn, dar mai ales de absenta unei rezolvari în plan legal al aparentului conflict de interese public-privat în activitatea de gestionare a resursei forestiere. (Bouriaud, 2002)

2.1.2. Bazele legale ale functionarii proprietatii indivize

Codul civil, in art.480 defineste astfel proprietatea: "Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si de a dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege". Proprietatea comună, conform Codului Civil, poate fi proprietate pe cote-parți (coproprietate) ori in devalmasie.În cazul unei proprietăți commune pe cote părți fiecare coproprietar este proprietarul exclusive al unei cote-parti ideale din bun fiind obligați sa imparta beneficiile sis a suporte sarcinile coproprietății, proportional cu cota lor parte.

Dreptul de proprietate apartine la cel putin doi titular și mai este cunoscut si sub denumirea de coproprietate. Deci, caracteristic coproprietatii este faptul ca in vreme ce dreptul este fractionat, sub aspect material bunul mobil sau imobil continua sasubziste. Fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul comun in măsura in care nu schimbă destinația si nu adduce atingere drepturilor celorlalți coproprietari.

Modul de folosire a bunului comun se stabileste prin acordul coproprietarilor, iar in caz de neintelegere, prin hotarâre judecatoreasca. Fructele si veniturile produse de bunul comun se cuvin tuturor coproprietarilor, proportional cu cota lor parte.

Proprietatea comună în devălmăsie este atunci când, prin efectul legii ori în temeiul unui act juridic, dreptul de proprietate apartine concomitent mai multor persoane fără ca vreuna dintre acestea să fie titularul unei cote-părti ideale determinate din bunul sau bunurile comune. Dacă se naste prin efectul legii, proprietatea devălmasă este supusă dispozitiilor acelei legi, care se completează, în mod corespunzător, cu cele privind regimul comunitătii legale iar în cazul în care izvorul devălmăsiei este un act juridic, dispozitiile privitoare la regimul comunitătii legale se aplică în mod corespunzător. Ceea ce distinge proprietatea comuna in devalmașie de proprietatea comuna pe cote-parti sunt urmatoarele: In timp ce la proprietatea comuna pe cote-parti dreptul de proprietate insusi estefractionat in cote-parti aritmetice, egale sau inegale, la proprietatea comuna in devalmasie niciunul din titulari nu are determinata o cota-parte ideala din dreptul de proprietate.

Conturand cele doua forme ale proprietatii comune, jurisprudenta a stabilit urmatoarele: in cazul proprietatiicomune pe cote-parti, coproprietarii cunosc de la inceput intinderea dreptului lor sub forma uneifractiuni matematice (1/2, 1/3, 1/4, etc.) fara insa a cunoaste partea ce li se cuvine din bun,aceasta realizandu-se abia cu prilejul iesirii din indiviziune, cand se individualizeaza in bunulrespectiv cota-parte din drept; in cazul proprietatii comune sub forma devalmasiei, nu cunoscnici macar intinderea drepturilor lor, atat cota-parte din drept, cat si cota-parte din bunuri,determinandu-se o data cu iesirea din indiviziune.

La art. 28 alin. 5 din Legea nr. 1/2000, modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/2001, consacra caracterul de proprietate comuna al acestei forme de proprietate asupra fondului forestier, declarând-o "proprietate indiviza pe toata durata existentei” formei asociative. Dreptul de proprietate privata indiviza al membrilor formelor asociative are un caracter inalienabil determinat de faptul ca membrii formelor asociative nu pot înstraina propriile cote-parti unor persoane din afara acestora si, implicit, nu pot transmite drepturile prin testament sau donatie, ci, numai prin moștenire legală (art. 28 alin. 6 din Legea nr. 1/2000 modificata).

Titularii acestor drepturi nu pot face acte de dispozitie juridica cu privire la dreptul lor, nici prin acte între vii (inter vivos), nici prin acte pentru cauza de moarte (legate); nici prin intermediul Adunarii generale nu se pot face acte de dispozitie privind dreptul de proprietate . Mai mult, prin art. 28 alin. 8 din Legea nr. 1/2000 modificata s-a prevazut ca în cazul dizolvarii formei asociative, suprafetele de teren forestier apartinând întregii forme asociative trec în proprietatea statului si în folosinta consiliului local al unitatii administrativ-teritoriale pe raza careia se afla imobilul.

Raportat la caracterele juridice conturate mai sus, dreptul de proprietate privata indiviza apare ca fiind un drept real, cu continut limitat – modalitate a proprietatii comune – ce are ca titulari persoane speciale (fosti mosneni, razesi, composesori, graniceri ori mostenitori legali ai acestora), care confera titularilor sai atributele de posesiune si folosinta asupra terenurilor ce fac parte din fondul forestier national, atribute pe care le exercita numai prin intermediul formelor asociative înfiintate în acest scop, însa în interes propriu, în conditiile respectarii normelor juridice ce reglementeaza regimul silvic de administrare si exploatare a fondului forestier national.

Important este de subliniat că, prin lege, titularilor dreptului de proprietate privata indiviză nu le este recunoscut atributul dispozitiei (materiale sau juridice), fiind admisa transmiterea acestui drept numai pe calea mostenirii legale. Asadar, indiviziunea, ca forma a proprietatii comune, rezulta din insăși natura bunurilor redate acestor entități asociative si, ca atare, acestea nu pot forma obiectul unui partaj intre membrii săi.

2. 2. Statutul obstii

2.2.1. Denumirea si sediul asociației

Totalitatea membrilor fondatori ce se constituie în prezența asociație cu personalitate juridică, pentru administrarea fondului forestier și pășuni alpine, reconstituite potrivit Legii nr. 1/11.01.2000, va purta denumirea de “ OBȘTEA DE MOȘNENI TULNICI”, jud. Vrancea. În toate actele, facturile, publicațiile și alte documente emanând de la asociație, denumirea asociației va fi urmată de sediul asociației și de numărul de înregistrare de la Grefa Judecătoriei Focșani –registrul asociațiilor și fundațiilor. Sediul asociației este în România, jud. Vrancea, com. Tulnici, sat Tulnici. Asociația poate deschide sucursale, filiale, reprezentanțe, agenții și în alte localități din țara sau din străinătate, potrivit prevederilor legii.

2.2.2. Forma juridică

„OBȘTEA DE MOȘNENI TULNICI” este persoană juridică, urmașă a obștii nedivizate de răzeși, ce a purtat denumirea de obștea de moșneni din această comună și se compune din membri fondatori, membri și membri cu drepturi în obște. Membrii fondatori sunt toate persoanele ce vor fi înscrise în anexa Titlului de Proprietate ce va fi eliberat acestei obști în baza Legii nr. 1/2000. Membrii sunt acele persoane care ulterior recunoașterii personalității juridice vor dobândi această calitate potrivit prezentului statut. Membrii cu drepturi în obște sunt acei membri fondatori și membri care își au domiciliul în localitatea unde obștea își are sediul, respectiv satul Tulnici, com. Tulnici, jud. Vrancea, membrii fondatori și membrii care, deși nu au domiciliul în această localitate au proprietăți agricole sau desfășoară activități de această natură, atestate de autorități pe raza acestei localități precum și acei membri fondatori ce au domiciliul în localități limitrofe sau apropiate de loc. Tulnici, stabilite expres de Adunarea Generală.

2.2.3. Modul de dobândire a calității de membru asociat

Devin membri asociați cu drept în obște toți tinerii și tinerele cu domiciliul în satele Tulnici, Lepșa și Greșu ai căror părinți au această calitate, la împlinirea vârstei de 18 ani, în baza aprobării date de adunarea generală a obștii. Devin membri asociați cu drept în obște, toate persoanele care își stabilesc domiciliul în unul din satele mai sus menționate, au gospodării proprietate personală, gospodăresc aici și au împlinit vârsta de 18 ani, după plata unei taxe de înscriere care va fi stabilită de adunarea generală.

2.2.4. Modul de pierdere a calității de membru din obște

Dreptul în obște încetează odată cu decesul membrului sau dacă a fost înstrăinat. Pierd de asemenea dreptul în obște persoanele care, deși domiciliază în localitățile aprobate de Adunarea Generală, în condițiile art. 3 din prezentul statut, au fost primite în altă obște. Dreptul în obște se suspendă cu aprobarea Adunării Generale pentru membrii fondatori, membrii și membrii asociați, pe perioada cât nu au domiciliul în satele: Tulnici, Lepșa și Greșu, sau în localitățile aprobate de Adunarea Generală în condițiile art. 3 și art. 4 din prezentul statut.

2.2.5. Patrimoniul inițial al obștii

Activul patrimonial al asociației „OBȘTEA DE MOȘNENI SAT TULNCI”, jud. Vrancea, se compune din suprafețele de terenuri cu vegetație forestieră și terenurile agricole înscrise în titlurile de proprietate eliberate pe numele acestei obști, în condițiile Legii nr. 1/2000. Titlurile de proprietate, anexele acestora și alte documente eliberate în condițiile Legii nr. 1/2000 de Comisia de aplicare a legii mai sus menționate, fac parte integrantă din prezentul statut. Suprafețele forestiere aflate în proprietatea comună rămân în proprietate indiviză pe toată durata existenței obștii.

2.2.6. Scopul și obiectivele obștii

a) Administrarea și gospodărirea fondului forestier și a terenurilor agricole proprietatea obștii, cu respectarea prevederilor legii.

b) Organizarea și desfășurarea de activități industriale pentru exploatarea, prelucrarea și comercializarea pe piața internă și externă a produselor provenite din terenurile proprietatea obștii și anume:

– conservarea și dezvoltarea fondului forestier; – recoltarea și valorificarea produselor accesorii ale pădurii; – exploatarea forestieră; – economia vânatului; – servicii anexe silviculturii și exploatării forestiere; – pescuitul; – piscicultura; – prelucrarea brută a lemnului și impregnarea lemnului; – fabricarea de produse stratificate din lemn; – fabricarea de elemente de dulgherie și tâmplărie pentru construcții; – transporturi rutiere de mărfuri;

c) Organizarea și finanțarea din fonduri proprii în colaborarea cu alte entități de activități educaționale, culturale, sportive, religioase, de binefacere, inclusiv pentru construirea sau achiziționarea de mijloace fixe și obiecte de inventar necesare acestora (școli, grădinițe, stadioane, biserici, cămine culturale, săli de spectacol în aer liber etc.).

d) Efectuarea oricăror activități și servicii legate direct sau indirect de obiectul de activitate menite să contribuie la realizarea de profituri; Alegerea și propunerea gestionarului pentru fondurile cinegetice aflate pe suprafața fondului forestier, proprietatea asociației

e) Efectuarea de transport marfă intern și internațional atât pentru activități proprii cât și în sistem de prestări servicii.

f) Obținerea și valorificarea dreptului de proprietate industrială asupra brevetelor și licențelor.

g) Alegerea și propunerea gestionarului fondului cinegetic in cuprinsul caruia persoanele asociate detin in proprietate mai mult de 50% din suprafata acestuia, cu care administratorul fondului cinegetic poate încheia contract de gestionare; alegerea și propunerea gestionarului pentru fondurile piscicole aflate pe suprafața obștii. Toate operațiunile de gospodărire, exploatare, valorificare și comercializare se vor realiza cu respectarea regimului silvic și agricol în vigoare la momentul efectuării lor.

Pentru punerea în valoare a produselor principale și secundare din terenurile cu vegetație forestieră, a pășunilor sau a altor terenuri, ori produse proprietatea obștii, aceasta va putea angaja agenți economici specializați sau le va realiza în regie proprie, situație în care va putea procura cu fonduri proprii orice unealtă sau instalație necesară.

2.2.7. Drepturile și obligațiile membrilor obștii

a) Să aleagă și să fie ales în structurile de conducere a obștii;

b) Să obțină și să folosească nestingherit dreptul său în obște.

c) Să beneficieze de dreptul de preemțiune la cumpărarea produselor obștii;

d) Să beneficieze, în condițiile stabilite de Adunarea Generală, de drepturile speciale acordate de aceasta;

e) Să respecte statutul obștii, hotărârile adoptate de Adunarea Generală, dispozițiile Consiliului de Administrație și ale organelor de specialitate ale obștii;

f) Dreptul în obște reprezintă cantitatea măsurabilă de produse sau înlesniri stabilite de Adunarea Generală pentru anul următor, precum și dividentele obținute din activitatea obștii, repartizate proporțional cu drepturile în obște, înscrise în registrul cu drepturile coproprietarilor;

g) Numărul de drepturi în obște este cel menționat expres în anexa Titlului de Proprietate emis în baza legii nr.1/2000, iar pentru cei ce nu au astfel de mențiune expresă se consideră ca un singur drept;

h) Tot un singur drept dobândesc și cei ce devin membri cu drept în obște după înregistrarea acesteia ca persoană juridică.

2.2.8. Uzurparea, exercitarea de drepturi individuale, constatarea și determinarea despăgubirilor în cazul unor pagube aduse obștii

În baza dreptului de codevălmaș, niciunul dintre membrii obștii nu poate exercita acte de proprietate sau de posesie individuală asupra averii obștii.

-Pagubele cauzate prin tăiere, scoaterea din rădăcini, distrugerea, degradarea sau sustragerea arborilor, puieților sau lăstarilor, produselor fondului forestier, vegetației forestiere și pășunilor din cadrul „Obștii de Moșneni sat Tulnici”, în care prejudiciul este produs prin fapte care constituie contravenții sau infracțiuni, se evaluează în condițiile legii.

-Toate uzurpările de terenuri și toate locurile închise în scop de folosință individuală, precum și înstrăinările făcute de membrii obștii, se vor considera ca proprietate obștească.

-În cazul în care plata despăgubirilor și a amenzilor silvice nu sunt achitate în termenul stabilit prin actul de constatare sau procesul-verbal de sancționare de care făptuitorul care este membru al obștii, Consiliul de Administrație al Obștii de Moșneni sat Tulnici, va dispune măsurile de rigoare, respectiv de reținere din dividendele anuale care se cuvin.

-În cazul în care veniturile ce i se cuvin anual ca dividende nu sunt îndestulătoare, consiliul de administrație al obștii va dispune urmărirea silită a făptuitorului potrivit prevederilor legii.

-Executarea silită va fi decisă și în cazul făptuitorilor care nu sunt membri ai obștii dacă nu-și achită amenzile silvice și despăgubirile.

-Faptele membrilor obștii sau ale altor persoane din afara acesteia, care sunt considerate infracțiuni, vor fi sesizate organelor de cercetare penală de către președintele obștii, în termen de 15 zile de la constatare.

-Încălcarea Codului Silvic atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravențională sau penală a persoanei vinovate, potrivit legii.

2.2.9. Conducerea, administrarea și controlul obștii

Sunt asigurate de: – Adunarea Generală a membrilor obștii; – Consiliul de Administrație al Obștii; – Comisia de Cenzori – organ de control;

Adunarea Generală a membrilor obștii

Adunarea Generală a membrilor obștii este organul de conducere, care reprezintă pe toți membrii obștii fiind de doua feluri: ordinară și extraordinară.

Adunarea Generală ordinară a membrilor obștii se întrunește cel puțin odată pe an, în cel mult trei luni de la încheierea exercițiului financiar si este obligată:

a) să discute, să aprobe sau să modifice bilanțul contabil și contul de profit și pierderi, după ascultarea raportului administratorilor și cenzorilor și să fixeze dividendele;

b) să aleagă, pe o perioadă de 2 ani, administratorii obștii în număr de cinci dintre membrii acesteia, care prezintă garanții morale și materiale, precum și a Comisiei de cenzori, care va fi compusă din trei membri plini și doi supleanți;

c) membrii Consiliului de Administrație sunt reeligibili;

d) stabilește anual mărimea unității de drept în obște și poate acorda pentru merite deosebite cel mult o recompensă de mărimea unui drept în obște, membrilor obștii.

e) să se pronunțe asupra gestiunii administratorilor;

f) să se aprobe proiectul bugetului de venituri și cheltuieli și, după caz, programul de activitate pe exercițiul următor;

g) să aprobe modificarea sau completarea prezentului statut;

h) să hotărască gajarea, constituirea unor drepturi reale, efectuarea de tranzacții, punerea în exploatare a pădurii stăpânită în devălmășie, vânzarea ei pentru exploatare în total sau în parte cât și limita până la care consiliul de administrație poate exercita aceste acțiuni.

i) să discute orice problemă, în interesul bunei administrări a patrimoniului obștii, chiar dacă unele din acestea, cad în sarcina administratorilor sau cenzorilor;

j) stabilește anual unele drepturi speciale pentru membrii obștii și întinderea acestora;

k) aprobă înscrierea în registrul cu drepturile coproprietarilor a noilor membri, ori radierea de membri din acest registru, ca urmare a decesului lor;

Convocarea adunării generale a membrilor obștii

Convocarea Adunării Generale ordinare a membrilor Obștii de Moșneni sat Tulnici se face de către Consiliul de Administrație al obștii și se comunică membrilor acesteia cel puțin cu 15 zile înainte de data fixată. Convocarea va fi publicată într-unul din ziarele de largă răspândire din jud. Vrancea și afișată în zonele cele mai aglomerate ale satelor componente . Convocarea va trebui să cuprindă: locul, data ținerii adunării și ordinea de zi.

Validarea deliberărilor adunării generale ordinare a membrilor obștii

Pentru validarea deliberărilor Adunării Generale ordinare a membrilor obștii, sunt necesare:

– la prima convocare, prezența membrilor obștii devălmașe reprezentând în drepturi (acțiuni) cel puțin jumătate plus unul din drepturile totale ale devălmașilor iar hotărârile să fie luate cu votul majorității;

– la convocările următoare, prezența membrilor obștii devălmașe reprezentând în drepturi (acțiuni)40% din drepturile totale ale devălmașilor iar hotărârile să fie luate cu votul majorității celor prezenți;

– întrunirile Adunării Generale care au drept scop modificarea acestui statut, constituirea de drepturi reale, încheierea unor tranzacții, punerea în exploatare a pădurii, vânzarea ei spre exploatare în total sau în parte, nu sunt legal constituite dacă nu sunt prezenți personal sau prin împuterniciți membrii obștii reprezentând în drepturi (acțiuni) 2/3 din ele iar hotărârile să fie luate cu votul majorității.

Adunarea generală extraordinară a membrilor obștii

Adunarea Generală extraordinară a membrilor asociați ai obștii se întrunește ori de câte ori este nevoie, pentru a se lua o hotărâre privind:

– schimbarea formei juridice a asociației;

– asocierea cu alte persoane;

– alegerea noilor administratori demisionari sau care au devenit incompatibili cu funcția de administratori, potrivit prevederilor legii;

– modificarea sau completarea prezentului statut;

– gajarea, constituirea unor drepturi reale, efectuarea de tranzacții, punerea în exploatare a pădurilor și pășunilor, vânzarea spre exploatare totală sau în parte;

– modificarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul în curs;

– atunci când întrunirea Adunării Generale este cerută de cel puțin 1/5 din numărul membrilor obștii;

– când se vor ivi pagube majore care vor fi distrus o parte din pădure, ca: tăieri masive nepermise, incendii, atacuri de insecte, doborâri de arbori, ca urmare a unor calamități naturale;

– când s-a intentat obștii o acțiune în justiție care ar pune în discuție dreptul ei de proprietate sau posesiune sau oricând se vor constata pierderi din averea obștii;

– oricare altă hotărâre pentru care este cerută aprobarea Adunării Generale extraordinare a membrilor obștii;

– dizolvarea obștii;

Convocarea Adunării Generale extraordinare precum si validarea acesteia se face în aceleași condiții ca la Adunarea Generală ordinara

Organizarea desfășurării adunării generale a membrilor obștii

Adunarea Generală ordinară sau extraordinară a membrilor obștii este prezidată de președintele consiliului de administrație, care este președintele obștii.

Secretarul Consiliului de administrație întocmește procesul-verbal al adunării, care va fi scris într-un registru special, sigilat și parafat și va fi semnat de persoana care a prezidat ședința și de secretarul care l-a întocmit.

În cazuri deosebite se poate angaja pentru scrierea procesului verbal și un notar public. În lipsa președintelui consiliului de administrație, ședințele adunării generale vor fi prezidate de un alt membru al consiliului de administrație desemnat prin vot cu majoritate de ceilalți membri.

Administratorii nu pot vota în baza drepturilor (acțiunilor) pe care le posedă în obște, nici personal, nici prin mandatar descărcarea gestiunilor sau o problemă în care persoana lor ar fi în discuție. Membrii obștii deținători de drepturi (acțiuni) în obște pot să participe la adunarea generală după cum urmează:

– personal;

– prin delegați pe bază de procură (împuternicire) scrisă, data în fața unui notar public, sau a secretarului primăriei, de la locul de domiciliu al acesteia, în condițiile în care li se acordă și dreptul de a-i reprezenta;

– prin alți deținători de drepturi în obște (acționari), în condițiile în care li se aprobă procura specială pentru a-i reprezenta;

La adunarea generală a membrilor obștii, au drept de vot cei ce figurează în registrul drepturilor (acțiunilor) la data de referință stabilită de consiliul de administrație.

În funcție de numărul drepturilor (acțiunilor) pe care le deține în obște, conform anexei la titlul de proprietate sau dobândite potrivit prezentului statut, membrul respectiv are dreptul la un număr de voturi egal cu numărul de drepturi obținute.

Hotărârile luate de adunarea generală a membrilor obștii, în baza legii și a actualului statut, sunt obligatorii și pentru membrii deținători de drepturi în obște (acționari) care nu au votat acestea sau nu au participat la adunare.

Hotărârile adunării generale ale membrilor obștii contrare prezentului statut sau prevederilor legale, pot fi atacate în justiție, în termen de 15 zile de la data publicării lor, prin afișare la sediul obștii și la primărie. Adunarea Generală a obștii este organ deliberativ.

În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, Adunarea Generală adoptă hotărâri în condițiile prezentului statut. Discuțiile în cadrul ședințelor Adunării Generale nu sunt admise decât asupra problemelor incluse pe ordinea de zi și în ordinea înscrierii la cuvânt.

Președintele cheamă la ordine persoanele care tulbură ordinea și liniștea adunării și, în caz de forță majoră, poate cere pentru restabilirea ordinii, intervenția forței publice.

După epuizarea ordinii de zi și a înscrierilor la cuvânt, președintele ședinței supune la vot adoptarea pe articole și în întregul lui proiectul de hotărâre.

Hotărârile cu privire la persoane vor fi luate întotdeauna prin vot secret. În cazul în care președintele de ședință se află în imposibilitatea de a semna sau refuză să semneze, hotărârea va fi semnată de către unul dintre membrii consiliului de administrație prezent, întotdeauna altul decât secretarul consiliului de administrație. Hotărârile adoptate cu încălcarea legii sau a prezentului statut pot fi revocate de Adunarea Generală a obștii.

Consiliul de administrație

Conducerea și administrarea Obștii de Moșneni sat Tulnici, jud. Vrancea se realizează de un consiliul de administrație, compus din cinci membri, aleși pe o perioadă de doi ani, cu posibilitatea de a fi realeși.

Membrii consiliului de administrație trebuie să îndeplinească condițiile de compatibilitate cerute de lege și să constituie garanția stabilită de adunarea generală a obștii.

Consiliul de administrație se întrunește lunar la sediul obștii sau de câte ori este nevoie, la convocarea președintelui său și va putea lua decizii valabile numai în prezența a jumătate plus unu din numărul membrilor sau cu majoritatea absolută a votului celor prezenți. La ședința consiliului de administrație, membrii acestui consiliu nu vor putea fi reprezentați prin mandatari.

Membrii consiliului de administrație, desemnați de adunarea generală a obștii, se aleg prin vot secret iar consiliul de administrație poate stabili împuterniciri limitate unui comitet de direcție sau poate recurge la experți pentru studierea anumitor probleme.

Consiliul de administrație își alege prin vot majoritar vicepreședintele, secretarul și membrii iar cu vot unanim poate adopta orice decizie pe care adunarea generală o poate lua prin hotărâre, cu excepția hotărârii de dizolvare.

Deciziile astfel luate sunt valabile până la prima adunare generală, când vor fi ratificate de aceasta, în caz contrar fiind nule de drept.

Orice membru al consiliului de administrație nu va putea lua parte la vot, în cererea deliberării în care el, rudele sale până la gradul al treilea inclusiv, au vreun interes personal.

În exercitarea atribuțiunilor sale, consiliul de administrație emite decizii cu votul majorității membrilor prezenți.

Atribuțiile consiliului de administrație

Consiliul de Administrație are în principal următoarele atribuții:

– aproba structura organizatorica a obștii, nr. de posturi, precum și normativul de construire a compartimentelor funcționale și de producție, angajând personalul necesar;

– stabilește îndatoririle și responsabilitățile personalului obștii, pe compartimente;

– aproba operațiunile de cumpărare si de vânzare de bunuri, contractarea de credite și garantarea acestora cu bunurile obștii în limita competențelor acordate de adunarea generală;

– stabilește programul investițional și de dezvoltare al obștii, strategia de marketing;

– aprobă încheierea sau rezilierea contractelor;

– supune anual adunării generale a obștii, în termen de trei luni de la încheierea exercițiului ec.-financiar, raportul cu privire la activitatea asociației, bilanțul și contul de profit și pierderi pe anul precedent, precum și proiectul programului de activitate și proiectul bugetului pe anul în curs;

– propune adunării generale modificarea sau schimbarea obiectului de activitate al obștii;

– ia decizii și întocmește regulamente, pentru rezolvarea problemelor legate de organizarea și buna funcționare a obștii, în scopul realizării obiectivelor propuse, pe care le supune aprobării adunării generale;

– conservă și administrează bunurile obștii și întocmește orice fel de acte, pentru respectarea drepturilor obștii;

– constată ocupările și înstrăinările făcute de unul sau mai mulți membrii din terenurile obștii, luând măsuri de sesizare a instanței judecătorești;

– asigură și răspunde de evidențierea în contabilitate a tuturor activităților și executarea bugetului de venituri și cheltuieli aprobate adunarea generală;

– desemnează comisiile de licitație;

– numește și revocă din funcție personalul obștii;

– verifică conturile de gestiune financiară la sfârșitul fiecărei luni și, în mod integral, la finele fiecărui an financiar;

– ia măsuri pentru întocmirea tuturor actelor administrative, pentru constatarea și controlarea exploatării bunurilor obștii;

– statuează asupra dispozițiilor prevăzute de amenajamentele pădurii obștii și a hotărârii asupra întâmpinărilor de făcut;

– asigură respectarea regimului silvic și agricol în cadrul obștii;

– ia măsuri pentru întocmirea studiilor de fezabilitate și evaluarea pădurilor;

– fixează perioada distribuirii dividendelor membrilor obștii;

– rezolvă orice alte probleme stabilite de adunarea generală a obștii sau prin acte normative în vigoare.

Obligațiile consiliului de administrație

Membrii Consiliului de Administrație al „Obștii de Moșneni sat Tulnici” jud. Vrancea, răspund solidar față de obște cu privire la realitatea vărsămintelor realizate de obște, existența reală a veniturilor (dividendelor) plătite, existența registrelor cerute de lege și de corecta lor ținere, gestionarea și evaluarea corectă a masei lemnoase și a produselor vegetale, exacta îndeplinire a hotărârilor adunării generale a obștii și în general de îndeplinirea strictă a îndatoririlor pe care legea și prezentul statut le impun. Depun în contul obștii, garanțiile stabilite de adunarea generală.

Comisia de cenzori

Gestiunea obștii este controlată de membrii acesteia prin comisia de cenzori, formată din trei membri aleși de adunarea generală a membrilor obștii, unul dintre aceștia fiind contabil autorizat în condițiile legii sau expert contabil.

Adunarea Generală a membrilor obștii alege de asemenea doi cenzori supleanți care vor înlocui în condițiile legii pe cenzorii titulari.Pentru a putea exercita dreptul de control, membrilor obștii li se pot prezenta, la cerere, datele cu privire la activitatea obștii, situația patrimoniului, a profitului și a pierderilor.

Comisiile de cenzori au următoarele atribuții principale:

– în cursul exercițiului financiar, verifică gospodărirea fondurilor fixe și mijloacelor circulante, a portofoliului de efecte, casa și registrele de evidență contabilă și informează în scris consiliul de administrație asupra neregulilor constatate, în termen de 24 de ore de la încheierea controlului;

– la încheierea exercițiului financiar, controlează exactitatea inventarului, a documentelor și a informațiilor prezentate de consiliul de administrație, asupra conturilor obștii, a bilanțului și a controlului de profit și pierderi și prezintă adunării generale a obștii un raport scris, prin care se propune aprobarea sau modificarea bilanțului sau a contului de profit și pierderi;

– să vegheze ca dispozițiile legii și ale prezentului statut să fie îndeplinite de administrator și lichidatori.

Comisia de cenzori se întrunește la sediul obștii și ia decizii în unanimitate iar dacă nu se realizează unanimitatea, raportul cu divergențe se înaintează adunării generale a obștii.

Atribuțiile și modul de funcționare a comisiei de cenzori precum și drepturile și obligațiile cenzorilor se completează cu dispozițiile legale în acest domeniu.

Cenzorii și cenzorii supleanți se numesc pe o perioadă de trei ani și pot fi realeși.

Sunt incompatibile cu calitatea de cenzori persoanele care intră sub incidența art.156 din Legea nr. 31/1990, republicată în 1999, precum și cei care sunt rude sau afini până la al patrulea grad, soții (soțiile) administratorilor și cei care primesc sub orice formă pentru alte funcții decât aceea de cenzor salariu sau o remunerație de la administrator sau de la obște. Revocarea cenzorilor se va putea face numai de adunarea generală în condițiile legii.

Competențele președintelui obștii

Președintele Consiliului de Administrație este și președintele obștii și se îngrijește de efectuarea tuturor lucrărilor de administrare supraveghind întregul mers al activității obștii.

Președintele consiliului de administrație reprezintă obștea pe lângă toate autoritățile publice, fiind împuternicit de drept ca, la nevoie, să ceară concursul acestora, pentru rezolvarea intereselor obștii. Reprezintă obștea în relațiile cu terții și în justiție unde poate desemna reprezentanți sau apărători. Apără cu zel și bună credință interesele obștii în fața instanțelor și a oricăror alte autorități prin toate mijloacele legale executind deciziile luate de consiliul de administrație și hotărârile adoptate de adunarea generală a obștii.

În limitele prevederilor bugetare, președintele angajează plățile ce trebuie făcute la obște.

În acord cu ceilalți membrii ai consiliului de administrație, stabilește ordinea de zi a adunărilor generale ordinare și extraordinare ale obștii și convoacă adunările generale, ordinare și extraordinare, îndeplinind toate formalitățile necesare.

Răspunde de organizarea activității de pază și de gospodărire a fondului forestier al obștii, potrivit normelor de respectare a regimului silvic.

Întocmește programul de controale de fond și parțiale în cantoanele obștii și execută supracontroale personal și / sau prin ingineri și tehnicieni silvici.

Îndrumă și controlează activitatea personalului silvic din subordine.

Organizează împreună cu organele de poliție instruirea personalului din teren cu privire la folosirea și păstrarea în siguranță a armamentului și muniției din dotare.

Organizează împreună cu personalul silvic din subordine și cu sprijinul organelor de poliție patrulări sau controale la puncte fixe, pentru prevenirea și descoperirea infracțiunilor și contravențiilor silvice.

Răspunde de aplicarea corespunzătoare a reglementărilor tehnice, privind aplicarea tratamentelor, punerea în valoare, și exploatarea masei lemnoase, regenerarea pădurilor, tăierile de îngrijire, prevenirea și combaterea dăunătorilor și bolilor.

Raportează trimestrial consiliului de administrație al obștii, starea infracțională și contravențională din pădurile obștii, volumul arborilor tăiați ilegal, valoarea pagubelor produse prin infracțiuni și contravenții silvice și cea imputată personalului silvic.

Gospodărirea fondului forestier și a pășunilor obștii, potrivit prevederilor amenajamentelor silvice.

Organizează controlul circulației materialelor lemnoase și al instalațiilor de transformat lemn rotund, cherestea din cantoanele obștii.

Organizează structuri silvice cu acordul consiliului de administrație proprii, similare cu cele ale statului.

Stabilește modalitățile financiare de a suporta costul lucrărilor de întocmire a amenajamentelor silvice, de administrare, pază, îngrijire, protecție împotriva dăunătorilor, exploatare și regenerare, pe care le supune dezbaterii și aprobării consiliului de administrație și consiliului general al obștii.

Este ordonator principal de credite.

Să cunoască și să aplice în activitatea pe care o desfășoară, prevederile legislației, regulamentelor, normelor și instrucțiunilor referitoare la gestionarea durabilă a pădurilor și pășunilor.

Să se îngrijească de confecționarea și folosirea ciocanelor silvice de marcat, care pot fi utilizate de personalul silvic angajat al obștii, în condițiile legii.

Selecționează și propune consiliului de administrație angajarea personalului obștii.

Conservă titlurile și documentele obștii, îngrijindu-se ca aceste acte să nu se piardă sau înstrăina din arhiva obștii.

Personalul obștii

Personalul obștii este angajat cu contract de muncă sau convenție civilă prin decizie scrisă a consiliului de administrație iar nivelul salariilor pentru personalul obștii, pe categorii de funcții, se stabilește și poate fi modificat de către consiliul de administrație al obștii, în funcție de studii și munca efectiv prestată cu răspunderea limitei minime prevăzute de lege.

Personalul obștii ce va putea fi angajat de consiliul de administrație, se va compune din:

– personal tehnico-administrativ și economic, ca de exemplu, contabil, jurist, normator, dactilograf, casier;

– personal silvic, ca de exemplu: ingineri, tehnicieni, brigadieri, pădurari, muncitori.

Personalul tehnico-administrativ și economic va putea fi angajat în funcție de necesități prin contract de muncă sau convenție civilă și în limita fondurilor bugetare aprobate, cu respectarea următoarelor condiții:

a) să aibă studii corespunzătoare funcției respective;

b) să prezinte certificat de cazier judiciar din care să rezulte că nu a fost condamnat penal;

c) după susținerea unui test scris și a unui interviu pe teme profesionale, la care a fost admis.

Personalul silvic va fi încadrat în aceleași condiții cu personalul tehnico-administrativ și economic, la care se vor adăuga:

a) să aibă avizul Inspectoratului Silvic teritorial, emis pe baza susținerii unui test scris și a unui interviu pe teme profesionale (acest test nu înlocuiește testul constituit de consiliul de administrație).

Pădurea obștii se organizează pe cantoane silvice conduse de pădurari în condițiile prevăzute de lege, astfel încât suprafața unui canton silvic să fie de maxim 1000 Ha. Pentru constituirea unui district/brigada silvică condusă de un inginer sau tehnician silvic, este necesară constituirea mai multor cantoane silvice, a căror suprafață însumată să fie de maximum 5000 Ha.

La propunerea consiliului de administrație al obștii și cu aprobarea adunării generale a obștii în devălmășie, se poate realiza constituirea unui ocol silvic cu o suprafață maximă de 20000 Ha, prin asocierea liber consimțită a altor obști din raza administrativ teritorială.

Evidența contabilă și bilanțul contabil

„Obștea de Moșneni sat Tulnici” va ține evidența contabilă în lei și valută dacă este cazul, va întocmi anual bilanțul și contul de profit și pierderi având în vedere Normele metodologice, elaborate de Ministerul Finanțelor iar profitul „ Obștii de Moșneni sat Tulnici” se stabilește pe baza bilanțului aprobat de adunarea generală. Din profitul net al obștii se vor constitui fondurile stabilite de adunarea generală a obștii. Diferența rămasă după prelevarea din profitul net al fondurilor obștii de adunarea generală a membrilor acesteia, se va aloca membrilor obștii cu drepturi în obște.

2.2.10. Încetarea personalității juridice a obștii

Obștea pierde personalitatea juridică prin:

a) pierderea patrimoniului;

b) imposibilitatea realizării obiectivului de activitate;

c) prin dizolvarea cu votul a 2/3 din nr. drepturilor (acțiunilor), situație în care activul patrimonial intră de drept în domeniul privat al unității administrativ teritoriale pe raza căreia domiciliază membrii obștii, proporțional cu drepturile acestora.

Litigiile „Obștii de Moșneni sat Tulnici” cu persoane fizice sau juridice române sunt de competența instanței judecătorești, din unitatea la care este arondată unitatea administrativ – teritorială. Litigiile cu persoane fizice sau juridice străine, sunt de competența instanțelor convenite prin clauze contractuale, stabilite de părți.

2.3. Înființarea Ocolului Silvic Privat Obștea Tulnici S.R.L.

2.3.1. Istoricul înființării

Structura și modul de funcționare a ocoalelor silvice este reglementată prin Ordonanța de Urgență nr. 139 din 5 octombrie 2005 conform căreia ocolul silvic reprezintă unitatea care are ca scop asigurarea serviciilor silvice, indiferent de titularii dreptului de proprietate al pădurii. Suprafețele minime în baza cărora se pot constitui ocoalele silvice conform O.U.G. 139/2005 sunt:

3 000 hectare pentru regiunea de câmpie;

5 000 hectare pentru zona de deal;

7 000 hectare pentru regiunea de munte.

De modul de aplicare a regimului silvic răspund atât administratorul cât și proprietarul pădurii, iar controlul respectarii regimului silvic este asigurat de autoritatea publică centrală care raspunde de silvicultură. După forma de proprietate a pădurilor întâlnim mai multe tipuri de ocoale silvice:

Ocoale silvice de stat care administrează pădurile proprietate publică a statului, dar pot administra și păduri private pe bază de contract;

Ocoale silvice care au structură proprie care administrează pădurile proprietate a unităților administrativ teritoriale, pădurile proprietate a persoanelor fizice și juridice care le-au construit. Pot asigura servicii silvice și pentru alți proprietari pe bază de contract;

Se poate întâlni și cazul când un ocol silvic asigură administrarea unei păduri dar și servicii silvice pentru alte păduri, în acest caz ocoalele respective numindu-se ocoale silvice mixte.

Ocolul Silvic Privat Obștea Tulnici a fost infiintat pe 01 septembrie 2004 de către Obștea de Moșneni Tulnici funcționând în cadrul acesteia fără a avea bilanț contabil propriu și un buget anual de venituri și cheltuieli distinct. La data de 01 decembrie 2007 Ocolul Silvic Privat Obștea Tulnici s-a transformat în S.C. Ocolul Silvic Privat Obștea Tulnici S.R.L. prin înscrierea acestuia la Registrul Comerțului prin certificatul cu seria B nr. 1952927 . S.C. Ocolul Silvic Privat Obștea Tulnici S.R.L. funcționeaza în baza autorizației de funcționare nr. 145 din 15 noiembrie 2007 emisă de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Directia de Regim Silvic și în baza avizului nr. 6617 din 11 septembrie 2007 emis de Direcția Teritorială de Regim Silvic și Vânatoare Focșani, fiind înregistrat la Registrul Comerțului cu J39/61/19.01.2007, cod fiscal 20687910.

Statutul de organizare și funcționare a S.C. Ocolul Silvic Privat Obștea Tulnici S.R.L. conține următoarele prevederi:

Obstea de Moșneni Tulnici este asociat unic, persoană juridică, cu sediul în com. Tulnici, jud. Vrancea, înfiintată în baza prevederilor art.28 al.3 și art.27 din Legea nr.1/11.01.2000 și a prevederilor fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.6911997. Societatea este legal constituită și dobândește personalitate juridică de la data înregistrării în registrul comertului a încheierii judecătorului delegat la Oficiul Registrului Comertului de pe lângă Tribunalul Vrancea. Denumirea societății este Ocolul Silvic Privat Obștea Tulnici S.R.L. în orice factură, ofertă, comandă, tarif, prospect și alte documente întrebuințate în comerț, emițând de la societate, trebuie să se mentioneze denumirea, forma juridică, sediul, codul unic de înregistrare și capitalul social. Forma juridică a societății este societate cu răspundere limitată, de naționalitate română, care desfășoară activitatea in conformitate cu legile țării și a statutului.

Sediul societății este în sat. Tulnici, com. Tulnici, jud.Vrancea. Sediul societății poate fi schimbat în orice localitate din România, prin decizia asociatului unic. Societatea poate înființa filiale cu personalitate juridică în condițiile prevâzute de lege. Societatea poate înființa sucursale, agenții, reprezentanțe sau alte asemenea unități fără personalitate juridică în tară și străinătate, cu indicarea adresei acestora și cu respectarea prevederilor Legil nr. 26/1990 republicată, cu modificările și completările ulterioare și Legii nr. 31/1990 republicată cu modificările și completările ulterioare. Durata de functionare a societății este nelimitată începând cu data înmatriculării ei la Oficiul Registrului Comertului. Obiectul de activitate al societații de silvicultură și exploatare forestieră putând dacă este cazul să desfășoare și alte activitați specifice oricărei societăți comerciale.

Pe durata societății, creditorii asociatului unic pot să-și exercite drepturile lor numai asupra părții din profitul cuvenit ca dividend după situația financiară încheiată, iar după dizolvarea societății și asupra părții ce i s-ar cuveni asociatului unic prin lichidare.

Obligațiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar asociatul unic răspunde numai până la concurența aportului la capitalul social subscris. Mărirea capitalului social se poate face pe baza hotărârii asociatului unic, prin aport în numerar sau aport în natură. Reducerea capitalului social se poate face în următoarele situații :

Micșorarea numărului de părți sociale;

Reducerea valorii nominale a părților sociale;

Alte procedee prevăzute de lege.

Reducerea capitalului se face prin respectarea minimului de capital, precizarea motivelor pentru care se face reducerea și procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei.

Societatea este administrată de seful de ocol și în exercitarea atribuțillor ce-i revin prin lege, asociatul unic emite decizii. Deciziile luate sunt obligatorii pentru cei la care se referă și produc efecte din momentul cănd aceștia au luat cunoștință de ele. Deciziile luate cu încălcarea legilor și a statutului, pot fi atacate la instanțele judecătorești competente. Asociatul unic are următoarele drepturi și obligatii față de societate:

Să îi desemneze pe administratori și cenzori sau, după caz, auditori interni, să revoce și să le dea descărcare de activitatea lor, precum și să decidă contractarea auditului financiar, atunci când acesta nu are caracter obligatoriu, potrivit legii;

Să decidă urmărirea administratorilor și cenzorilor sau, după caz, a auditorilor interni pentru daunele pricinuite societății, desemnând și persoana însărcinată să o exercite;

Să modifice statutul când situația impune;

Să modifice sau să aprobe situația financiară anuală;

Să fundamenteze bugetul de venituri și cheltuieli;

Să negocieze salariile personalului angajat;

Să hotărască dizolvarea, fuziunea și divizarea societătii.

Toate deciziile luate în cazurile de mai sus, se vor menționa într-un registru numerotat, sigilat și parafat și care se tine la sediul societății. Toate modificările aduse actului constitutiv se publică în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a, prin intermediul Oficiului Registrului Comerțului și pe cheltuiala societății.

Capitalul social și fondurile banești ale societațli se păstrează la una din bănci stabilite de asociatul unic. Exercițiul financiar începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie al fiecarui an cu exceptia primului an când acesta începe de la data înmatricularii societații. Societatea este obligata sa țina prin grija asociatului unic registrele si evidențele cerute de Legea nr.31/1990 republicată cu modificările și completările ulterioare și de Legea nr. 82/1991-Legea contabilitații în conformitate cu metodologia emisa de Ministerul Finanțelor. Evidența contabilă și situația financiară se organizează și se conduc de administratorul și contabilul societații. Situația financiară va fi întocmita în conformitate cu cerințele legii, aprobată de asociatul unic și o copie se va depune de administrator, în termen de 15 zile la oficiul registrului comerțului. Dacă cifra anuală de afaceri a societații depășește 10 milioane lei, se va publica un anunț în Monitorul Oficial al României,partea a IV-a, pe cheltuiala societății și prin grija Oficiului Registrului Comerțului de pe langă Tribunalul Vrancea prin care se confirmă depunerea acestor acte. Din profitul societații se va prelua, în fiecare an, cel puțin 5% pentru formarea fondului de rezervă, pâna ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social.

Schimbarea formei societații, prelungirea duratei ei sau alte modificari ale actului constitutiv al societații nu atrag crearea unei persoane juridice noi. După fiecare modificare a actului constitutiv se va întocmi un nou act constitutiv actualizat cu toate modificările. Creditorii sociali ai asociatului unic, precum și orice alte persoane prejudiciate prin hotărârile asociatului unic privitoare la modificarea actului constitutiv pot formula o cerere de opoziție ce se va depune la Oficiul Registrului Comerțului de pe langa Tribunalul Vrancea, în termen de 30 zile de la data publicarii hotărârii sau a actului adițional modificator în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, prin care să solicite instanței judecatorești să oblige, dupa caz, societatea sau asociatul unic la repararea prejudiciului cauzat. Odată cu intentarea acțiunii, reclamantul poate cere instanței, pe cale de ordonantă presedințială, suspendarea executarii hotărârii atacate. Cererile și caile de atac prevazute de lege sunt soluționate de instanța locului unde societatea își are sediul social.

Societatea se poate dizolva prin :

Imposibilitatea realizarii obiectului de activitate sau realizarea acestuia;

Declararea nulității societații;

Hotarârea asociatului unic;

Deschiderea procedurii lichidarii judiciare;

Alte situații prevazute de lege.

Societatea se dizolva și în cazul când asociatul unic se află în incapacitate. La cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al Registrului Comerțului, tribunalul va putea pronunța dizolvarea societații în cazurile în care:

Societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot întruni;

Societatea nu a depus, în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situațiile

financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la Oficiul Registrului Comerțului;

Societatea și-a încetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu îndeplinește condițiile referitoare la sediul social sau asociatul unic a disparut ori nu are domiciliu sau resedința cunoscută;

Societatea nu și-a completat capitalul social în condițiile legii.

Dispozitiile lit. c) nu sunt aplicabile în cazul în care societatea a fost în inactivitate temporara anunțată organelor fiscale și înscrisa în Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul Vrancea. Durata inactivității nu poate depasi 3 ani.

Transmiterea patrimoniului și încetarea activitații societații are loc în următoarele cazuri:

Daca nu s-a facut opoziție, pe data expirarii termenului de introducere a opoziției;

Daca s-a facut opoziție, pe data la care a devenit irevocabila hotararea de respingere a opoziției sau, dupa caz, hotărârea prin care se constată că societatea sau asociatul unic a plătit datoriile ori a oferit garanții acceptate de creditori sau a convenit cu acestia un aranjament pentru plata datoriilor.( Statutul Ocolului Silvic Privat Obștea Tulnici S.R.L. )

Dacă la inființare Ocolul Silvic Privat Obștea Tulnici S.R.L. avea în administrare doar fondul forestier aparținând Obștei Tulnici, de-a lungul timpului și-a extins suprafața, încheind contracte de prestari servicii și cu alți proprietari de pădure din alte zone (Mera, Bolotesti, Ghidigeni), dar și cu proprietari persoane fizice, care dețin suprafețe reduse de pădure, de pe raza comunei Tulnici.

III. METODOLOGIA STUDIULUI

3.1. Domeniul de studiu.

Lucrarea surprinde particularitățile contractului de prestari servicii reglementat în legislațiile României și utilizat în scopul prestării serviciilor.

Propunerile și concluziile formulate și temeinic argumentate, completează și dezvoltă teoriile cu privire la contractul de prestari servicii ca instrument juridic de prestare a serviciilor, cu efecte în practica aplicativă a acestui tip de contract.

3.2. Scopul analizei

Scopul analizei este identificarea problemelor administrării unei păduri în devalmășie printr-un ocol silvic privat, având în vedere că deciziile cu privire la gestioanrea pădurii nu mai aprtin proprietarilor de pădure individuali, ci sunt delegate unor instituții cu functie de reprezentare ale obștii.

Obiectivele studiului sunt:

identificarea istoricului dezvoltării și gestionării obștii;

analiza modului de apariție a ocolului silvic;

analiza modului de evoluție a raporturilor juridice dintre obște si ocoul silvic privat;

evidențierea problemelor legale și de gestionare a pădurilor care apar din situația conflictuală existent;

realizarea unei teorii a contractului de prestari servicii ca formă juridică de prestare a serviciilor;

analiza regimului juridic al acestor contracte;

identificarea lacunelor legislative și a confuziilor legate de contractul de prestari servicii încheiat în materia prestării serviciilor.

Pentru realizarea prezentei lucrări au fost analizate legi, hotărâri de guvern, ordonanțe de urgență, ordine ministeriale precum și acte care se referă strict la Obștea de Moșneni Tulnici și Ocolul Silvic Privat Obștea Tulnici S.R.L. (Statutul Obștii de Moșneni Tulnici, Statutul Ocolului Silvic Privat Obștea Tulnici S.R.L., Contractul de Administrare dintre Obștea de Moșneni Tulnici și Ocolul Silvic Privat Obștea Tulnici S.R.L., Amenajamentul fondului forestier proprietate a Obștii de Moșneni Tulnici și diferite articole din ziarele de circulație locală ).

Au fost intervievate deasemenea un numar de 16 persoane, printre care s-au numărat simpli membri obșteni, dar și fosti angajați ai S.C. Ocolulu Silvic Privat Obștea Tulnici S.R.L. și angajati ai Obștii de Moșneni Tulnici.

Ca surse de informare online s-au accesat site-urile:

http://www.cdep.ro/Monitorul oficial al României;

http://www.revistapădurilor.ro

http://www.cdep.ro/repertoriu legislativ;

www.fonduri-structurale-europene.ro

http://www.mmediu.ro/paduri/management_forestier

http://legeaz.net/dictionar-juridic/contract-de-prestare-servicii

Un mare avantaj pentru realizarea lucrării l-a reprezentat faptul că am fost angajat al S.C. Ocolului Silvic Privat Obștea Tulnici S.R.L., cunoscând astfel șirul evenimentelor și având acces la documente oficiale.

IV. CONTRACTUL DE PRESTARI SERVICII

4.1. Contractul

Contractul ocupa un loc central în dreptul civil deoarece „conventia este principalul mod de stabilire si translatie in materie de drepturi reale” si este izvorul cel mai insemnat si cel mai frecvent al obligatiilor.

Efectul imediat al contractului il constituie nasterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice obligationale. Cele trei principii care guverneaza contractul sunt: forta obligatorie, principiul irevocabilitatii si principiul relativitatii efectelor contractului.

Codul penal român are un fundament consensualist. In principiu in scopul incheierii valabile a unui contract trebuie sa fie împlinite conditiile prevazute la Art. 948 Cod Civil: capacitatea partilor de a contracta , consimtamantul valabil al partilor care se obliga, existenta unui obiect licit și moral, o cauza licita si morala. Totusi incheierea valabilă a unor contracte presupune respectarea unor cerinte de formă.

In art. 1178 N.C. Civ este enuntat principiul libertatii formei, in sensul ca incheierea contractului se realizeaza prin simplul acord de vointa al partilor, capabile de a contracta, daca legea nu impune o anumita formalitate.

Spre deosebire de vechea reglementare, NCC consacra in mod expres principiul consensualismului prin dispozitiile art. 1178 referitoare la libertatea formei si ale art. 1240 privitoare la formele de exprimare a consimtamantului.

Conform art. 1240 NCC vointa de a contracta poate fi exprimata verbal sau in scris. Vointa poate fi exprimata si printr-un comportament care, potrivit legii, conventiei partilor, practicilor stabilite intre acestea sau uzantelor, nu lasa nicio indoiala asupra intentiei de a produce efectele juridice corespunzatoare. Ca atare, manifestarea de vointa a partilor produce efecte juridice fara alte formalitati speciale.

4.2. Aspecte generale privind dinamica ce influențează cadrul juridic al dreptului contractelor

Aspectul dinamicii social-economice a societatii si, implicit, a cadrului juridic al acestuia a evoluat si va continua sa evolueze odata cu societatea, aceasta dinamica antrenand si modificari fundamentale in dreptul contractelor.

Domeniul contractelor comerciale este deosebit de important în materia schimburilor comerciale deoarece reprezintă instrumentul direct care face posibilă activitatea comercială.

Contractele sunt cunoscute în toate țările europene ca având, în general, aceleași trăsături. Totuși, de la o legislație națională la alta există diferențe în anumite privințe (clauze obligatorii, sancțiuni, condiții de validitate etc.), care țin de tradiția culturală, economică sau juridică.

Europenizarea dreptului privat este o problemă, care, ca efect al integrării trebuie analizată distinct de textele tratatelor, dar în spiritul acestora și în contextul deciziilor Curții Europene de Justiție. În ceea ce privește contractele, eforturile nu au fost simple și nici nu este garantat un succes pentru cei care lucrează la noile modificări. Europenizarea trebuie să își derive legitimitatea din calitatea normativă a procesului de integrare.

Domeniul contractelor comerciale este deosebit de important în materia schimburilor comerciale deoarece reprezintă instrumentul direct care face posibilă activitatea comercială.

Contractele sunt cunoscute în toate țările europene ca având, în general, aceleași trăsături. Totuși, de la o legislație națională la alta există diferențe în anumite privințe (clauze obligatorii, sancțiuni, condiții de validitate etc.), care țin de tradiția culturală, economică sau juridică.

Europenizarea dreptului privat este o problemă, care, ca efect al integrării trebuie analizată distinct de textele tratatelor, dar în spiritul acestora și în contextul deciziilor Curții Europene de Justiție. În ceea ce privește contractele, eforturile nu au fost simple și nici nu este garantat un succes pentru cei care lucrează la noile modificări. Europenizarea trebuie să își derive legitimitatea din calitatea normativă a procesului de integrare.

4.3. Contractul de prestari servicii

Contract de prestare servicii este contractul prin care o parte, denumită prestator, se obligă să presteze anumite servicii unei alte părți, denumite beneficiar, în schimbul unui preț. Este reglementat în raport de activitățile specifice (consultanță, turism, activitate de service, construcții, montaj, transport etc.). Prestatorul (executantul) se obligă să presteze servicii în mod oneros, iar beneficiarul, partea în favoarea căreia se prestează serviciile va plăti contravaloarea acestora. Este un contract sinalagmatic (bilateral) cu titlu oneros.

Contractul de prestări servicii, în special cel care nu este încheiat cu o persoană fizică autorizată (PFA), este un subiect foarte controversat în doctrină și jurisprudență. Acest lucru pornește de la numeroase confuzii legislative, dar mai ales de la dorința beneficiarilor acestor servicii de a evita regimul fiscal de impunere mult mai oneros în cazul încheierii unor contracte de muncă față de regimul fiscal mai relaxat al prestării unor servicii.

Acest tip de contract nu are o reglementare proprie, ci urmeaza regulile generale ale contractelor sinalagmatice, cu titlu oneros si reguli specifice domeniilor de activitate in cadrul carora este folosit (transporturi, telecomunicatii, consultanta, turism, activitati de service etc.).

În calitate de categorie a contractului de antrepriză evidențiem următoarele caractere: este un contract bilateral, deoarece se cere exprimarea de voință a ambelor părți, este sinalagmatic deoarece dispune obligații reciproce. Este fi cu titlu oneros, deoarece ambele părți obțin ceva, este un contract consensual deoarece este valabil din momentul încheierii lui. Este comutativ, cu executare succesivă.

Elementele: Părțile, care se numesc prestator și beneficiar deși se numesc deosebit de cele ale antreprize, nu dispun de careva particularități, adică pot fi persoane fizice și juridice.

Părțile dispun atât de drepturi cât și de obligații. Astfel, Beneficiarul, în cazul în care este răspunzător, este obligat să amenajeze și să întrețină astfel spațiile, echipamentele sau aparatele pe care trebuie să le procure pentru prestarea serviciilor și să reglementeze astfel prestarea serviciilor care trebuie efectuate sub conducerea și în conformitate cu dispozițiile sale, încât prestatorul să fie protejat contra riscurilor pentru viața și sănătate în măsura în care natura serviciului prestat o permite.

Obiectul contractului de prestări servicii îl constituie serviciile de orice natura care reiese direct din conținutul art. 970 CCRM. este foarte variat și în multe cazuri se reglementează de normele de drept ale altor acte normative.

În cazul în care nu s-a convenit asupra duratei raporturilor contractuale sau din natura ori scopul serviciilor nu rezultă un termen, fiecare parte poate sa rezilieze contractul.

Termenul contractul de prestări servicii, este de mai multe feluri. Astfel, termenul de prestare a serviciilor se reglementează prin articolul 976 CCRM care prevede prestări pe termen lung și pe termene mai scurte. In cazul în care contractul de prestări servicii este încheiat pentru perioade mai lungi de 5 ani, prestatorul poate rezilia contractul după 5 ani. Deci, termenul mai lung nu poate depăși 5 ani. Termenul pentru preaviz este de 6 luni. Dacă relațiile dintre părți vor continua, cu știința celeilalte părți, și după încetarea termenului, contractul de prestări servicii' se considera prelungit pe termen nelimitat în măsura în care cealaltă parte nu respinge imediat aceasta prelungire.

CCRM prevede următoarele termene mai scurte: Raporturile din contractul de prestări servicii pot fi reziliate:

a) zilnic,   începând   cu sfârșitul zilei următoare, dacă plata se face pe zi;

b) cel  mai  târziu în  prima zi  lucratoare  din cursul  unei săptămâni, începînd cu sfârșitul următoarei zile de sîmbătă, dacă plata se calculează pe săptămână;

c) cel mai târziu pe data de 15 alunii, începând cu sfîrșitul lunii calendaristice, dacă plata se calculează pe lună;

d) cu  respectarea  termenului  de  preaviz  de  6   săptămîni, începând cu sfîrșitul unui trimestru calendaristic, dacă plata se calculează pe trimestre sau pe perioade mai mari;

e) oricând dacă plata nu se face în dependență de intervale de timp. în cazul în care relațiile privind prestarea de servicii ocupă tot timpul de lucru al prestatorului, termenul pentru preaviz trebuie sa fie de 2 săptămâni.

La expirarea termenelor beneficiarul trebuie să preia serviciile. în cazul în care beneficiarul întârzie să preia serviciile, prestatorul este îndreptățit să solicite plata sumei convenite pentru serviciile care nu au putut fi efectuate din cauza întîrzierii și nu este obligat să presteze servicii pentru această sumă. El trebuie însă să accepte ca din suma de plată să se scadă contravaloarea pentru economiile pe care le-a făcut prin neefectuarea serviciilor sau pentru veniturile obținute prin prestarea de servicii față de alții în aceeași perioadă, sau pentru serviciile pe care nu le prestează cu rea-credință.

În CCRM se evidențiază termenul de plată pentru servicii. Astfel, articolul 971 prevede că, plata pentru servicii se efectuează după prestarea serviciilor. Dacă plata pentru servicii se calculează pe anumite perioade, sumele vor fi acordate după încheierea fiecărei perioade în parte.

Contractul prestări de servicii încetează odată cu expirarea termenului pentru care a fost încheiat.

Dacă prestatorul reziliază contractul de prestări servicii din motive care nu țin de nerespectarea condițiilor contractului de către beneficiar sau dacă beneficiarul reziliază contractul din cauza că prestatorul nu respectă prevederile contractului, prestatorul nu are dreptul la retribuție în măsura în care serviciile sale de până atunci nu prezintă interes pentru cealaltă parte în urma rezilierii. Dacă s-a efectuat plata serviciilor în avans, prestatorul este obligat să restituie sumele conform art. 738 CCRM sau, în cazul în care rezilierea are loc din motive neimputabile prestatorului, conform regulilor privind îmbogățirea fără justă cuză.

Dacă rezilierea are loc din cauza încălcării condițiilor contractului de către cealaltă parte, aceasta este obligată să suporte costurile pentru paguba cauzată prin rezilierea contractului.

4.4. Prevederile contractului de prestari servicii dintre S.C. Ocolul Silvic Privat Obștea Tulnici S.R.L. și Obștea Tulnici

Contractul de prestari servicii dintre S.C. Ocolul Silvic Privat Obștea Tulnici S.R.L. și Obștea Tulnici a fost încheiat la data de 01.12.2007 având numărul de inregistrare 1029 fiind numit cotract de prestari servicii și reprezentare legală pentru paza vegetației forestiere și executarea lucrarilor silvice. Parțile contractante sunt:

S.C. Ocolul Silvic Privat Obștea Tulnici S.R.L, cu sediul în comuna Tulnici, județul Vrancea, care funcționeaza în baza autorizației de funcționare nr. 145 din 15 noiembrie 2007 emisă de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Directia de Regim Silvic și în baza avizului nr. 6617 din 11 septembrie 2007 emis de Direcția Teritoriala de Regim Silvic și Vânătoare Focșani, fiind înregistrat la Registrul Comerțului cu J39/61/19.01.2007, cod fiscal 20687910, reprezentat prin ing. Nicoara Costel în calitate de administrator-șef ocol.

Obștea de Moșneni Tulnici, cu sediul în comuna Tulnici, jududețul Vrancea, având autorizația de funcționare nr. 1620 din 18 aprilie 2000, cod fiscal 14154310, reprezentata prin Nicoară Costel președinte și Olteanu Alin vicepreședinte.

Contractul are ca obiect prestarea de către Ocolul Silvic Privat Obștea Tulnici S.R.L. în folosul beneficiarului a urmatoarelor servicii:

Paza vegetației forestiere proprietatea beneficiarului, indicata în titlul de proprietate;

Asistența tehnica necesară pentru marcarea și inventarierea arborilor destinați tăierii, întocmirea de APV-uri și verificarea acestora conform legislației în vigoare;

Executarea la cererea beneficiarului a lucrărilor silvice impuse de respectarea normelor tehnice silvice în vigoare

Paza vegetației forestiere în vederea prevenirii tăierilor ilegale, distrugerii sau degradării vegetației forestiere;

Să execute lucrările necesare pentru prevenirea și combaterea bolilor și dăunătorilor, la cererea expresă a proprietarului, făcându-se mențiune și cu privire la modalitatea de suportare a costurilor, dacă apar costuri suplimentare;

Parțile contractante pot conveni pe parcurs la modificarea tarifului, caz în care se va încheia un act adițional;

Prestatorul are obligația de a supraveghea prestarea serviciilor și de a organiza calificarea profesională a personalului sau necesară îndeplinirii obligațiilor contractuale.

În vederea realizării acestor servicii prestatorul preia suprafața de 14 167 ha de vegetație forestieră înscrisă in titlul de proprietate si identificată cu ajutorul harții anexate la amenajament.

Suprafețele sunt preluate pe bază de inspecție de fond. Contractul a fost încheiat pe o perioadă de 10 ani începand cu 01.12.2007 până la data de 01.12.2017 putând fi prelungit cu acordul părților printr-un act adițional. Tariful cu care a fost încheiat contractul este de 3,2 lei /ha/lună, prestatorul rezervându-și dreptul de a modifica anual tariful. Beneficiarul are obligația de a achita anticipat celelalte servicii silvice pe baza devizelor de cheltuieli întocmite de personalul silvic.

Obligațiile părților sunt structurate în cotract, pentru fiecare dintre părți separat, după cum urmează :

Obligațiile Prestatorului :

Să asigure paza vegetației forestiere prin personal silvic de specialitate, pădurari existenți în statul de funcții al S.C.Ocolul Silvic Privat Obștea Tulnici S.R.L. , în vederea prevenirii tăierilor ilegale de arbori , distrugerii sau degradării vegetației forestiere , pășunatul abuziv și a altor fapte infracționale sau contravenționale ;

În cazul în care pădurarul gestionar al cantonului de pază nu justifică prin procese-verbale de contravenții sau infracțiuni tăierile ilegale de arbori sau alte pagube ce se produc pe suprafața ce o administrează, proprietarul va fi despăgubit conform legislației în vigoare ( legea 81/1993 anexa 2). Pagubele vor fi constatate ca urmare a controalelor efectuate de organele abilitate ;

Prestatorul va efectua cel puțin două inspecții de fond, una în primăvară și a doua în toamnă , pentru constatarea pagubelor . Data efectuării inspecțiilor va fi comunicată în scris beneficiarului-proprietar cu cel puțin cinci zile lucrătoare înainte, pentru a participa la inspecție sau pentru a desemna în scris sub semnătură privată, un delegat care să-l reprezinte la inspecție. Rezultatul inspecției se va consemna în procese verbale care vor fi semnate de cei prezenți la inspecție .

În cazul în care, deși înștiințat, beneficiarul nu participă la inspecție și nici nu și-a delegat un reprezentant, inspecția se va putea efectua în lipsa acestuia, neavând posibilitatea contestării rezultatului inspecției ;

Prestatorul este obligat să execute lucrările necesare pentru prevenirea și combaterea dăunătorilor pădurii, stabilite de personalul tehnic al ocolului silvic prin devizul de protecție, cu plata anticipată de către beneficiar a lucrărilor ce urmează a se executa .

Pretatorul are obligația să asigure respectarea măsurilor de prevenire și stingere a incendiilor ;

Să asigure asistența tehnică necesară pentru marcarea și inventarierea arborilor destinați tăierilor prin personalul silvic delegat să folosească ciocanul silvic de marcat, în conformitate cu prevederile normelor tehnice silvice în vigoare, întocmind acte de punere în valoare pe care să le transmită beneficiarului . Marcarea și autorizarea se vor efectua pe baza cotelor legale aprobate;

Să asigure autorizarea, predarea, controlul și reprimirea parchetelor ce se exploatează de către beneficiar sau de către alți agenți economici;

La solicitarea expresă a beneficiarului, prestatorul se obligă să execute contra cost și alte servicii cu specific silvic, cum ar fi :

lucrări de îngrijire în arborete tinere – degajări , curățiri , rărituri , tăieri de igienă;

lucrări de întreținere la drumuri aparținând beneficiarului;

exploatarea masei lemnoase din parchetele constituite în acest scop;

valorificarea produselor lemnoase;

organizarea de licitații pentru vânzarea lemnului;

asistență tehnică de specialitate pentru orice lucrări sau obligații ale beneficiarului;

Obligațiile beneficiarului :

Să elaboreze angajamente conform OUG 139/2005(modificată prin L.38/2006);

Să înființeze un fond de conservare și regenerare a pădrurilor, conform art . 8 din legea 120/2004;

Să utilizeze fondul de conservare și regenerare numai pentru împădurirea unor suprafețe goale ,pentru regenerarea suprafețelor parcurse de tăieri ,gospodărirea unor păduri cu funcții speciale de protecție și acoperirea unor cheltuieli organizate de calamități asupra pădurilor;

Să contribuie la activitatea de pază a pădurii prin neîmpiedicarea personalului silvic să-și realizeze misiunea de pază;

Să se contituie partea civilă pentru recuperarea prejudiciilor constatate prin procesele verbale de contravenții și infracțiuni;

Să se solicite tăierea arborilor numai în conformitate cu prevederile codului silvic și a celorlalte acte normative care reglementează exploatarea fondului forestier , acceptând să fie sancționat conform legislației silvice , în cazul în care nu respectă reguli silvice;

Să nu aducă în pădure animale domestice la pășunat sub pretextul că este pădurea lui și că ar avea acest drept, în caz contrar acesta acceptă să fie sancționat conform legislației silvice în vigoare;

Să accepte riscul normal al serviciului, aprobat prin reglementările legale în vigoare;

Să asigure necesarul minim de dotări ( echipamente , materiale , logistică ) pentru funcționarea ocolului conform legislației în vigoare;

Să nu deterioreze și dă nu blocheze drumurile forestiere aflate pe proprietatea lui , iar în cazul în care aceste drumuri au fost blocate se iau măsuri pentru degajarea lor în cel mai scurt timp cu putință;

Să sesizeze imediat ocolul silvic în cazul în care constată abuzuri sau ilegalități ale personalului silvic sau serviciul defectuos al acestor salariați;

Să efectueze lucrări de marcare a arborilor și întocmirea actului de punere în valoare numai cu prezentul prestator care va asigura obținerea cotelor de tăiere și emiterea documentelor cu regim silvic, potrivit legislației în vigoare;

Să execute lucrările prevăzute în angajament;

Să efectueze plățile potrivit prevederelior din acest contract intitulat ’’.

Clauza de loialitate și de confidențialitate prezentă în contract este aceea că niciuna din părțile contractante nu are dreptul, fără acordul scris al celeilalte părți, de a face cunoscut contractul sau orice prevedere a acestuia unui terț de contract, în afara acelor persoane direct implicate în executarea contractului, în caz contrar, partea în culpă va putea fi obligată la plata de despăgubiri.

Modul de comunicare între parți referitoare la contractul de administrare trebuie să îndeplinească următoarele condiții :

Orice comunicare între părți , referitoare la îndeplinirea prezentului contract , trebuie să fie transmisă în scris .

Orice document scris trebuie înregistrat atât în momentul transmiterii , cât și în momentl primirii.

Comunicările între părți se pot face și prin telefon , fax , telegramă , telex , e-mail , cu condiția confirmării în scris a primirii comunicării .

Orice modificare în statutul , numele , adresa vreuneia din părți , devin opozabile celeilalte părți numai după notificarea în scris a acesteia.

Rezilierea contractului se poate face în caz de nerespectare a obligațiilor de către una din părți. În caz de întârzieri la plată, prestatorul are dreptul de a solicita penalitățile stipulate în acest contract, iar în caz de întârzieri la plată mai mari de 90 de zile calendaristice, prestatorul poate denunța unilateral contractul.

În caz de litigii în legătură cu formarea, validitatea, interpretarea sau executarea oblogațiilor contractuale, acestea se vor soluționa pe cale amiabilă, iar în cazul în care litigiul nu va fi soluționat în termen de 15 zile lucrătoare de la data convocării la conciliere, părțile se vor adresa instanței de judecată de la sediul pârâtei.

Conform contractului ’’Forța majoră’’ înseamnă un eveniment sau o împrejurare survenită după încheierea contractului și care este dincolo de controlul rezonabil al uneia din părți și care face ca executarea de către respectiva parte a obligațiilor prezente în contract să fie imposibil de efectuat.

Neândeplinirea de către o parte a oricăreia din obligațiile sale din contract, nu va fi considerată nerespectare a obligațiilor conform contractului, atâta timp cât imposibilitatea rezultă dintr-un eveniment de forță majoră .

În caz de forța majoră niciuna din părțile contractante nu va fi răspunzătoare de neexecutarea la termen a obligațiilor sale, sau de executarea necorespunzătoare a acestora .

Partea afectată de un eveniment de forță majoră va lua toate măsurile rezonabile pentru a înlătura imposibilitatea sa de a-și îndeplini obligațiile din prezentul contract într-un termen cât mai scurt și va notifica în scris cealaltă parte în cel mai scurt timp posibil despre resprectivul eveniment, precum și despre restabilirea condițiilor normale .

În cazul în care începutul și încetarea forței majore nu sunt notificate celeilalte părți, atunci partea nu va avea dreptul să invoce forța majoră, iar neândeplinirea obligațiilor sale atrage răspunderea acesteia potrivit contractului.( Contractul de Administrare dintre Ocolul Silvic Privat Obștea Tulnici S.R.L. și Obștea de Moșneni Tulnici )

4.5. Acte adiționale încheiate la contractul de prestari servicii nr. 1029/01.12.2007

La contractul 1029 din 01.12.2007 a fost încheiat un singur act adițional in data de 27.05.2010 având nr. 403 prin care sunt adăugate anumite clauze și completări la articolele stipulate în contract.

Parțile contractante sunt aceleași și anume Ocolul Silvic Privat Obștea Tulnici S.R.L. și Obștea Tulnici doar că între timp s-au modificat reprezentanții Obștii Tulnici aceștia fiind Alin Olteanu președinte și Agurida Vasile vicepreședinte.

Prin actul adițional încheiat la data mai sus menționată se aduc modificari contractului cu urmatoarele clauze:

Prestatorul se obligă să execute lucrari de întreținere și pază a pașunilor și pașunatului, pe suprafața prevăzută în contract, așa cum este prevazut în normele și reglementarile impuse de Agentia de Plați și Intervenții în Agricultură Vrancea și cum rezulta din devizul depus la A.P.I.A. Vrancea.

Părțile se obligă să respecte contractul semnat pe perioada convenită de 10 ani sub acțiunea unei daune de 1 000 000 lei.

Beneficiarul, prin reprezentanții săi legali se obligă să respecte tariful convenit prin contract de 3,2 lei/ha/luna sub acțiunea plații unei daune de 500 000 lei către prestator.

Beneficiarul se obligă să nu intervină în politica managerială privind resursa umană a Ocolul Silvic Privat Obștea Tulnici S.R.L.

Beneficiarul este de acord să păstreze în funcția de șef de ocol al Ocolul Silvic Privat Obștea Tulnici S.R.L. pe dl ing. Nicoară Costel pe toată durata contractului cu excepția cazurilor în care acesta este condamnat definitiv și irevocabil pentru fapte de natură penală săvârsite cu intenție sau se face vinovat de săvârsirea unor fapte de natura silvică cu valoare imputabilă mai mare de 10 000 lei constatată de organele silvice abilitate. Beneficiarul se obligă să respecte această clauză sub sancțiunea plății unei daune de 100 000 lei către dl ing. Nicoară Costel.

Toate celălalte clauze ale contractului au rămas neschimbate. Actul aditional a fost semnat atât de prestator prin persoana șefului de ocol cat și de beneficiar prin persoana președintelui obștei, prin toți membrii consiliului de administrație cât și prin contabilul șef și juristul unitații, toate persoanele care au semnat asumându-și prevederile menționate.( Actul adițional la contractul nr. 1029/01.12.2007)

V. EVOLUȚIA RELAȚIILOR DINTRE OCOLUL SILVIC PRIVAT OBȘTEA TULNICI S.R.L. ȘI OBȘTEA TULNICI

Relațiile dintre Ocolul Silvic Privat Obștea Tulnici S.R.L. și Obștea Tulnici au fost de stransă colaborare și înțelegere pânâ în luna mai 2011 când între cele doua instituții s-a iscat un conflict fără precedent.

Întâmplarea care a generat indirect acest conflict a fost moartea fulgerătoare a primarului comunei Tulnici, Dl Aguridă Vasile, într-un tragic accident de mașină în zona satului Lepșa în data de 08 martie 2011, eveniment în urma căruia au apărut o multime de ipoteze. Conform inteviului 4 și 5 și articolului din Monitorul de Vrancea din data de 16.05.2011 a circulat zvonul că primarului i s-ar fi pus ceva in băutură la petrecerea la care a luat parte în acea seară împreuna cu președintele obștii și cu unul dintre membrii consiliului de administrație:

„ Amănuntele care au iesit la iveala la doua luni de la decesul edilului arată că, în acea seară fatidică, Vasile Aguridă a fost convins să bea chiar de cei care astăzi susțin că il regretă și că vor să îi continue proiectele. Chiar din ziua morții edilului, oamenii din Tulnici lansau ipoteze si scenarii, una dintre supozitii fiind că primarului i s-ar fi pus ceva în băutură. "Domnul primar nu bea. Nu l-am vazut bând și nici beat. Poate ca a avut ceva în băutură și i s-a facut rau", spunea un localnic în ziua accidentului. Oamenii din Tulnici se intreaba acum de ce nu a facut nimic Alin Olteanu pentru a-l opri pe Vasile Aguridă din drum. De ce niciunul dintre cei prezenti la petrecere nu a luat măsuri ca acesta să nu se urce la volanul mașinii? Poate că toți cei prezenți la pensiune, toți cei care au închinat un pahar alături de Aguridă ar trebui sa se întrebe de ce a fost ultima seară cu edilul și ce ar fi trebuit să facă pentru ca acesta să fie și acum în viața.” (Moartea primarului Vasile Aguridă, învăluită în mister, publicat în Monitorul de Vrancea din data de 16.05.2011)

Din cauza acestui eveniment nefericit s-a pornit o campanie electorală pe toate căile, miza fiind caștigarea Primăriei Tulnici. În cursa electorală s-au înscris trei persoane printre care și președintele obștii. După unele surse, în campania electorală președintele obștii s-a folosit de funcția pe care o avea și a contractat toată masa lemnoasă destinată producției anului 2011 căte agenții economici din comuna Tulnici, la prețuri preferențiale prin negociere directă, în schimbul sprijinului electoral. Alegerile au fost câstigate de o altă persoană decât președintele obștii, declanșându-se un conflict puternic între acesta și șeful de ocol, pe motiv că acesta din urma nu l-a susținut în cursa electorală, spunând că esecul sau se datorează acestui fapt.

Astfel după alegerile din 22.05.2011 președintele obștii a rămas și fără funcția de primar dar și fără posibilitatea de masă lemnoasă pe anul în curs, din care trebuia să asigure gratuitătile, constând în masa lemnoasă, ce li se cuvin membrilor obșteni. Consiliul de Administrație al obștei împreună cu președintele, după cum reiese din interviul 1, au început să facă presiuni asupra șefului de ocol pentru ca acesta să continuie să pună în valoare masă lemnoasă și să autorizeze din posibilitatea anului următor. Lovindu-se de refuzul șefului de ocol de a autoriza din masa lemnoasă a anului 2012, conducerea obștii a trecut la atac printr-o serie de decizii a căror menire era să-l înlăture pe șeful de ocol chiar prin încălcarea contractului de administrare și ulterior prin nerespectarea unor hotărâri judecătorești.

Prima decizie luată de Consiliul de Administratie al Obștii de Moșneni Tulnici a fost decizia nr. 9 din 25.05.2011 în care se cerea ca la toate lucrarile de marcare, de predare si de reprimire a partizilor către și de la agenții economici, se vor realiza cu participarea a cel putin doi membri ai Consiliului de Administratie, nerespectarea acestor prevederi ducând la rezilierea contractului de administrare dintre Obștea de Moșneni și Ocolul Silvic Privat Obștea Tulnici S.R.L. Ocolul silvic s-a conformat prevederilor acestei decizii trimițând nenumărate adrese catre Consiliul de Administrație prin care îi invita pe membri acestuia să participe la anumite acțiuni prevazute mai sus. Adresele trimise nu au avut nici un efect, deoarece membrii Consiliului de Administrație au refuzat să dea curs invitațiilor blocând astfel activitatea Ocolul Silvic Privat Obștea Tulnici S.R.L. și implicit activitatea de exploatare a agenților economici, dar și pe cea a unitații de exploatare aparținând Obștei Tulnici.

A urmat apoi o altă decizie și anume decizia nr. 10 din 06.06.2011 prin care Consiliul de Administrație în frunte cu președintele obștii revocă din funcția de administrator al Ocolul Silvic Privat Obștea Tulnici S.R.L. pe dl. ing. Nicoară Costel, în locul acestuia autodesemnându-se dl Alin Olteanu, președintele Consiliului de Administrație al Obștii de Moșneni Tulnici. Cu această decizie președintele obștii a mers la Oficiul Registrului Comerțului Vrancea, fiind înregistrat în funcția de administrator al Ocolul Silvic Privat Obștea Tulnici S.R.L. procedând apoi la dobândirea semnaturii în bancă pentru contul bancar al ocolului. Astfel, dupa cum reiese din interviul 11, având acces la contul ocolului a transferat toți banii din contul ocolului în contul obștii fapt pentru care personalul silvic angajat nu a primit salariul în următoarele trei luni. Această decizie a fost contestată în instanță de catre șeful ocolului silvic împreună cu o parte din angajați și câștigată prin sentința civilă nr. 817 din 06 martie 2012 emisă de Tribunalul Vrancea prin care dispune anularea deciziei nr. 10/06.06.2011. Hotarârea judecătorească nu a schimbat cu nimic situatia, dl Olteanu fiind și acum administratorul Ocolul Silvic Privat Obștea Tulnici S.R.L. Totuși această hotarâre a dus la exisitența a doua contabilitați ale Ocolul Silvic Privat Obștea Tulnici S.R.L., una în care administrator este președintele obștii și este ținută la sediul obștii, iar una în care este administrator șeful ocolului ținută de o firmă de profil din Vrancea.

Acestea fiind făcute, Consiliul de Administratie al Obștii de Moșneni Tulnici a trecut la emiterea unei decizii care a aprins și mai mult spiritele în rândul membrilor obșteni și anume decizia nr 12 din 24.07.2011 prin care se rezilia Cotractul de prestari servicii și reprezentare legală pentru paza vegetației forestiere și executarea lucrărilor silvice nr. 1029/01.12.2007 încheiat între Obștea de Moșneni și Ocolul Silvic Privat Obștea Tulnici S.R.L invocând următoarele motive:

Nu a asigurat gestionarea durabilă a pădurilor, nu a aplicat prevederile amenajamentelor silvice privind tăierile și eșalonarea acestora pe tot deceniul, fapt ce a condus la epuizarea posibilitații încă din al optulea an al perioadei de amenajare ( nu se mai pot constitui partizi de principale ), încalcând Legea 46/2008;

Promovarea produselor de accidentale încalcând O.M. nr. 504/2006

Efectuarea de drumuri de tractor în parchete, producând degradarea solului și diminuând fondul forestier;

Nu s-a urmarit volumul de masă lemnoasa ce s-a extras anual, depașindu-se cota de recolta;

S-a permis supralărgirea DN 2D prin ocuparea unor suprafețe din fondul forestier pentru care obștea nu a primit despagubiri;

S-au reprimit parchete având masă lemnoasă rămasă în teren, Obștea Tulnici fiind amendata de catre Garda de Mediu din această cauză

Nu există limite între suprafața Obștii Tulnici și vecini, în conformitate cu actele de proprietate;

Nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale față de proprietarii particulari de păduri, exsistând numeroase sesizări din partea acestora;

Nu s-a înființat o pepinieră pentru asigurarea puieților necesari plantării, achiziționându-se puieți de la alte ocoale silvice;

Nu s-a luat nici o măsură privind circulația meterialului lemnos;

Bracuirea tuturor arboretelor, rămânând numai pădure fără valoare economică;

S-au încurajat, favorizat și aplicat practici ce au trimis la încălcarea legislației silvice în vigoare;

A încărcat organigrama ocolului cu personal în exces, acordându-le salarii derizorii și încurajndu-i să „ se descurce „;

Refuză să efectueze lucrări de punere în valoare a arborilor și să constituie partizi pentru obște, necesare acordării cotelor gratuite către populație și bunului mers al activității acesteia, fără ca măcar să dea vreo explicație, deși a fost notificat în acest sens.

Acestea au fost motivele care au stat la baza rezilierii contractului dintre Obștea de Moșneni și Ocolul Silvic Privat Obștea Tulnici S.R.L., reziliere în urma careia conducerea Obștei Tulnici a încheiat un nou contract de administrare cu Ocolul Silvic Privat Nereju. Când membrii obșteni ai comunei Tulnici au aflat că destinele pădurii, lăsate mostenire de către strămoșii lor, vor fi pe mâna Ocolului Silvic Privat Nereju au ripostat vehement (interviu 7). Binențeles ca atât decizia nr. 12 cât și contractul cu Ocolul Silvic Privat Nereju au fost contestate în instanță de către toti angajații Ocolului Silvic Privat Obștea Tulnici S.R.L. , și caștigate prin hotărâre judecătorească.

Ca răspuns la nemulțumirile oamenilor, primarul comunei Tulnici a procedat la înfiintarea unui Comitet de Initiativă, care a expus cetațenilor problemele Obștei Tulnici și a strâns un numar de 600 de semnături pentru organizarea unei Adunari Generale extraordinare care avea ca scop găsirea de soluții pentru deblocarea situației. La cererea Comitetului de Initiativă transmisă Consiliului de Administrație al Obștei de Moșneni Tulnici, având anexat tabelul cu semnaturile membrilor obșteni, acesta a refuzat să organizeze o Adunare Generală extraordinară, invocând că acestea nu au nici o valoare, și nu îi obligă la acest lucru. Totuși după refuzul lor, Comitetul de Initiativă a ținut acea adunare generală, în data de 07.08.2011 la care au participat câteva sute de membri obșteni, dintre care numai unul era membru al Consiliului de Administrație al Obștii de Moșneni Tulnici, restul refuzând să participe, cu toate ca au fost respectate toate criteriile de organizare și de convocare. În acea adunare s-a luat o hotarârea prin care se anulau deciziile nr. 10 și 12 cât și contractul de administrare cu Ocolul Silvic Privat Nereju.

„Principala nemulțumire a sutelor de obșteni care au semnat pentru convocarea Adunării Generale este neacordarea cotei de masă lemnoasă de către Obște. Oamenii au cerut Primăriei să se implice în rezolvarea acestei probleme importante pentru comunitate arătând că vor rămâne fără lemne de foc pe perioada iernii. O altă nemulțumire a oamenilor este ultima decizie a Consiliului de Administrație a Obștii, respectiv desființarea Ocolului Silvic Privat Obștea Tulnici și semnarea unui contract de administrare cu Ocolul Silvic Privat Zăbala Nereju. Oamenii sunt nemulțumiți că este desființat ocolul la care, culmea, acționar unic este chiar Obștea și pentru care s-au investit foarte mulți bani. În plus, această decizie lasă zeci de oameni pe drumuri și va sărăci zeci de familii din comună. Ultimele acțiuni ale conducerii Obștii sunt considerate ilegale de șeful Ocolului, Costel Nicoară. Acesta a declarat că toate aceste acțiuni ilegale coordonate de președintele Obștii, Alin Olteanu, se datorează faptului că nu ar fi susținut candidatura acestuia la funcția de primar, dar și pentru că refuză să marcheze ilegal o cantitate impresionantă de lemne cu care acesta să cumpere votul oamenilor. Nicoară a spus că îl va da în judecată pe Alin Olteanu pentru abuzurile pe care le comite folosindu-se de funcția sa.” („Adunare Generală la Obștea de Moșneni Tulnici” publicat în data de 06.08.2011 de catre Monitorul de Vrancea).

Următoarea mutare a fost organizarea unei Adunari Generale extraordinare și de catre membrii Consiliului de Administrație al Obștii de Moșneni Tulnici în data de 04.09.2011, la care au participat circa 250 de persoane. La această adunare membrii Consiliului de Administrație al Obștii de Moșneni Tulnici au supus ratificării deciziile 10 și 12 și au supus la vot înlocuirea șefului de ocol, ing Nicoară Costel, cu ing. Burghelea Gabriel, aceasta aprobându-se prin vot deschis, încalcându-se astfel prevederile articolului 19 din Statutul Obștii care prevede că hotărârile cu privire la persoane vor fi luate întotdeauna prin vot secret. S-a emis astfel hotărârea nr. 15 din 04.09.2011 a Adunarii Generale a Obștii de Moșneni Tulnici care a fost contestată în instanță de mai mulți membri obșteni și anulată prin sentința civilă nr 72 din 20.09.2011.

„Potrivit deciziei magistraților, sunt nule de drept deciziile prin care Olteanu s-a autopropus, din nou, administrator la OS Tulnici si schimbarea sefului de ocol Costel Nicoara cu Gabriel Burghelea. Conform deciziei luate de magistrați, șeful OS Tulnici este în continuare Costel Nicoara. De remarcat că, la ultima ântalnire a obștenilor, nimeni din conducerea obștii nu a ținut cont de faptul că șeful OS Tulnici Costel Nicoară a mai obținut câteva hotarâri judecătoresti prin care au fost anulate doua decizii luate de Consiliul de Administrație al obștii. Mai exact, instanța de judecata a anulat actul prin care președintele obștii, Alin Olteanu, a reziliat contractul de prestari servicii existent între Obștea Tulnici și Ocolul Silvic Privat Obștea Tulnici, dar și decizia prin care Costel Nicoara a fost revocat din funcția de administrator al Ocolului Silvic Privat Tulnici, în locul sau autodesemnandu-se președintele obștii, Alin Olteanu.” („Judecătorii au anulat hotarârile adoptate de Adunarea Generală a Obștii” publicat în data de 21.09.2011 publicat de cotidianul Monitorul de Vrancea)

Cu hotarârea nr. 15 a Adunarii Generale, presedintele Obștii Tulnici a mers în data de 07.09.2011 la Ministerul Mediului și Pădurilor, unde a obținut avizul nr. 131 si 132, în care prin primul se revoca din funcția de șef de ocol Ing Nicoară Costel, iar al doilea care aviza în funcția de șef de ocol ing. Burghelea Gabriel. Drept urmare Nicoară Costel s-a deplasat deasemenea, în luna octombrie 2011, la Ministerul Mediului și Pădurilor cu hotărârea judecătorească nr. 72 din 20.09.2011 fiind repus în funcție printr-un ordin semnat de ministrul Mediului și Padurilor, Laszlo Borbely, prin care se anulau avizele 131 și 132 din 07.09.2011. Totuși la numai doua zile, actul prin care Nicoară a fost repus în funcție a fost anulat invocându-se că hotărârea judecătorească nu a fost definitivă și irevocabilă. Conform articolelor din ziare dar și interviurilor 2 și 3 oferite de persoane care au vrut să-și pastreze anonimatul se crede ca acestă decizie a fost luată în urma unor presiuni politice.

„În baza Hotărârii nr. 72, șeful S.C. Ocolului Silvic Privat Obștea Tulnici S.R.L., Costel Nicoara, a fost repus în funcția de șef de ocol de catre ministrul Mediului si Pădurilor, Laszlo Borbely, în luna octombrie a anului trecut. Acesta a semnat atunci ordinul prin care a anulat avizele pentru revocarea din functia de sef de ocol, a lui Costel Nicoară, dar și ordinul prin care în locul acestuia era numit un alt șef de ocol în persoana lui Edmond Gabriel Burghelea.

Decizia de anulare a celor două avize a fost luată de ministrul Borbely în baza sentinței date de Judecatoria Focsani care a anulat hotararea nr. 15 din 4 septembrie 2011 a Adunării Generale a Obștii Tulnici, prin care Nicoară era înlocuit cu Burghelea. "Prin Sentința civila nr. 72 pronunțată de Judecatoria Focșani, Județul Vrancea în dosarul nr. 13227/231/2011 a fost anulată Hotărârea nr. 15 din 4 septembrie 2011 a Adunării Generale a Obștii de Moșneni Tulnici. Întrucat Hotarârea nr. 15 din 4 septembrie 2011 a Adunării Generale a Obstii de Moșneni Tulnici a constituit temei legal pentru emiterea Avizului nr. 131 din 07.09.2011 pentru revocarea domnului Nicoară Costel din funcția de șef al Ocolului Silvic Privat Obștea Tulnici SRL și avizul nr. 132 din 07.09.2011 pentru numirea domnului Burghelea Gabriel Edmond în funcția de șef ocol la Ocolul Silvic Privat Obștea Tulnici SRL, vă notificăm faptul ca aceste avize se anulează", se arată in adresa semnată de Ministrul Mediului și Pădurilor, Laszlo Borbely și înaintata președintelui Obștii de Moșneni Tulnici și conducerii Ocolului.

Numai că la doua zile distanță, cel mai probabil în urma unor interventii politice, actul de repunere în functie a lui Nicoară a fost anulat pe motiv că hotararea nu este definitiva și irevocabilă. Cum decizia magistraților a devenit definitivă si irevocabilă, Nicoară a mers la Ministerul Mediului cu hotararea pentru a solicita repunerea în funcție. "Dacă anterior s-a motivat că anularea repunerii mele in funcție s-a datorat faptului că decizia nu era definitivă și irevocabilă, acum este îndeplinit si acest criteriu și sper să fiu repus în funcție cât mai repede", a spus șeful OS Tulnici, Costel Nicoară.” („Costel Nicoară este șeful Ocolului Silvic Tulnici” emis în data de 24.02.2012 de către Monitorul de Vrancea).

Tabelul 4. Situația juridică a deciziilor emise de către Obștea de Moșneni Tulnici cu privire la S.C. Ocolului Silvic Privat Obștea Tulnici S.R.L.

VI. CONCLUZII

5.1. Raporturile juridice conflictuale nu îmbunătățesc imaginea silviculturii

Problemele apărute între Ocolul Silvic Privat Obștea Tulnici S.R.L. și Obștea Tulnici prezintă un puternic interes pentru toți locuitorii comunei și nu numai, aceste conflicte fiind mediatizate intens în ziarele de circulatie locală. Conflictul prezent a ajuns și în atenția organelor statului (Ministerul Mediului și al Pădurilor, Inspectoratul de Regim Silvic și Vânatoare Vrancea, Inspectoratul General al Poliției Române ș.a. ), toate încercând să rezolve problemele de la Obștea Tulnici, dar nu din punct de vedere tranșant, astfel toate masurile luate având o conotație politică în funcție de partidul aflat la guvernare.

Ceea ce este mai grav că membrii obșteni care nu au relații de colaborare directe cu Obștea de Moșneni Tulnici nu conștientizează că acea cotă de lemne pe care o primesc gratuit în fiecare an este dreptul lor, și nu este o favoare primită din partea celor aflați la conducerea obștii. Unii nu știu nici macar că ei sunt adevărații proprietari și că deciziile lor ar trebui să stea la baza hotărârilor adoptate de Consilul de Administrație.

5.2 Raporturile juridice conflictuale au consecințe directe asupra exploatarii masei lemnoase din fondul forestier

Conflictul a generat un adevarat asediu asupra fondului forestier aparținând Obștei de Moșneni Tulnici, constând în marcări preferențiale pentru agenții fideli președintelui de obște.au efectuat puneri în valoare și emiteri de autorizații de exploatare, chiar dacă posibilitatea de masă lemnoasă pe anul 2011 fusese epuizată, iar ceea ce este mai grav este că nu s-au respectat prevederile amenajamentului. Au fost executate lucrări prevăzute în amenajament, fară a se tine cont că pe aceleași suprafețe lucrările fusese executate și fusese extras tot volumul de masă lemnoasă prevăzut. În consecință s-a depașit volumul de extras prevazut de amenajament în multe unitați amenajistice. Mai mult de atât, în interviurile 6 și 7 persoane din cadrul ocolului susțin ca s-au realizat partizi de igienă în care s-a depașit cu mult volumul de 5 mc la hectar, existând partizi de igienă care au avut volume și de 750 mc. În acest sens au fost facute diferite sesizari de catre mai multe persoane (interviu 10) fară a fi luată vreo masură de stopare a acestor fapte.

”Polițiștii vrânceni verifică mai multe plângeri referitoare la tăieri ilegale de arbori în zona comunei Tulnici. Controalele polițiștilor au loc în condițiile în care șeful Ocolului Silvic Privat Obștea Tulnici, Costel Nicoară, acuză tăierea ilegală a peste 5000 de metri cubi de lemn. Șeful Ocolului Silvic Privat Obștea Tulnici spune că întreaga cotă a Obștii Tulnici a fost epuizată încă din luna mai a acestui an. Totuși, conducerea Obștii Tulnici, cu sprijinul ITRSV, a obținut aviz pentru confecționarea altor trei ciocane de marcat cu ajutorul cărora marchează și taie ilegal pădurea obștii. Situația de la Tulnici a fost reclamată la IGPR dar și la Ministerul Mediului și Pădurilor.” („Polițiștii verifică defrișarile de la Tulnici” publicat în Monitorul de Vrancea în data de 15.11.2011).

VII. BIBLIOGRAFIE

Corneliu Turuianu – Drept comercial;

Corneliu Turuianu – Drept civil – Teoria generala a obligatiilor;

Contractul de Administrare nr. 1029 dintre Ocolul Silvic Privat Obștea Tulnici S.R.L. și Obștea de Moșneni Tulnici, 01.12.2007;

Actul adițional la contractul nr. 1029/01.12.2007;

Bouriaud Laura. 2008. Proprietatea și dreptul de proprietate asupra pădurilor între reconstituire și re-compunere. 16 p;

Bouriaud Laura. 2009. Drept și legislație forestieră, suport de curs, Universitatea Ștefan cel Mare, Facultatea de Silvicultură. 67 p;

Bouriaud Laura. 2011. Gestionarea padurilor private, suport de curs, Universitatea Ștefan cel Mare, Facultatea de Silvicultură. 52 p;

Henri H. Stahl. 1954. Contribuții la studiul satelor devălmașe românești., 3 volume;

Monitorul de Vramcea.

Obștea de Moșneni Tulnici, Decizii;

Renne. Revista online. 25.02.2010. Obștile avuții naționale amenințate de faliment;

Schlager, Edella si E., Ostrom, 1992. Property-rights regimes and natural resources: a conceptual analysis. Land Economics, 1992;

Statutul Obștei de Moșneni Tulnici, 2001;

Statutul Ocolului Silvic Privat Obștea Tulnici S..L., 2007;

D. M. Șandru, (2007), Evoluții recente în armonizarea dreptului european al contractelor;