Drept Civil -partea generala [618835]

1

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU
FACULTATEA DE DREPT
SPECIALIZAREA:
DREPT

DISCIPLINA:
Drept Civil -partea generala

Titlul referatului: Efectele actului juridic civil

COORDONATOR:
Conf. Univ. Dr. Cornelia Muntean

Student: [anonimizat] : I

2

Introducere

Cateva considerartii generale referitoare la Dreptul Civil, ar fi a ne pune in
lumina si a ne familiariza cu conceptual de Drept Civil. Diversitatea drepturilor de
pe mapamond (dreptul german, francez, anglo -american, roman japonez,chinez , etc)
este un element de civilizatie la fel ca cea a limbilor, etniilor,culturilor. Cuius
region,eius ius (cui ii apartine tinutul, al aceluia este dreptul). Aceasta diversitate
este produsul unei evolutii istorice ( dreptul roman.babilonian etc.) : conceptele
dreptului, mecanismele si regurile sale nu sunt aparute de ieri din vointa arbitraraa
unui legiuitor. Dreptul nu se naste gata facut,el se naste din nevoie , spunea M.B.
Cantacuzino , si “se face cu incetul si necontenit”.
Cuvantul drept este suceptibil de diverse acceptiuni. Se intelege prin el atat o
categorie de fenomene sociale, cat si o stiinta si, dincolo de fenomene si deasupra
stiintei, un absolut, tema de filozofie pentru care -cum s -a observant – atat de usor se
moare in rev olutii si razboaie.
“Dreptul trebuie sa fie…in tocamai cat este”; el poate fi” bunaoara, “forma cea
mai organizata a controlului social”; “un model de conduit a construit de puterea
statala”; “ o procedura de schimb pentru a me ntine pacea intre oameni”; un sistem
de comunicare si de schimb”; “antidotul pacatului”, spuneau marii nostril juristi.
Vom incheia reamintind ca drepatatea, pacea, masura, ratiunea, sacrul,
onoarea, libertatea, egalitatea, fraternitatea, respectul fata de om reprezinta
civilizatia no astra, temelia dreptului si a societatii noastre. Acestea nu apartin cuiva
anume si nici unei stiinte sau specialitati anume, ci ne apartin tuturor, intregii
societati si de aceea trebuie sa le pazim cu sfintenie.

3

Terminologie si definire
Orice stiinta tr ebuie, in primul rand,sa -si fixeze terminologia. S -a spus, in mod
oarecum exagerat, ca “orice stiinta nu -I decat o limba bine alcatuita”; ideile trebuie
traduse prin cuvinte.
Etimologic, expresia “drept civil” isi are originea in ius civile din dreptul
roman, civitas insemnad localitate, cetate. Pentru romani, ius civile era dreptul care
apartinea exclusive membrilor unei cetati, spre deosebire de ius gentium care
insemna dreptul pe care il puteau invoca strainii (peregrinii), dar nu ca membri ai
unei anumite cetati.
Expresia “drept civil” poate fi inteleasa in trei sensuri, si anume:
Mai intai, ea desemneaza o ramura de drep t (civil) a sistemului de drept
romanesc, adica totalitatea ori ansamblul normelor juridice din acest domeniu in
vigoare; asadar, un asamblu de reguli de conduit care, intr -o societate data,
guverneaza raporturile dintre orice personae fizice sau juridice. Cu valoare de
echivalenta, doctrin a a numit acest inteles drept obiectiv sau drept pozitiv (totusi, asa
cum vom vedea, aceste expresii nu se suprapun perfect). Vom putea spune deci:
drept civil roman, drept civil francez, drept civil german etc.
In al doilea sens, expresia “drept civil” ev oca acea posibilitate sau
prerogativa recunoscuta de legea civila a titularului dreptului civil pentru a -si
satisfice un interes ocrotit de lege, la nevoie apeland la forta coerictiva a statului
pentru protectia dreptului sau.
In acest sens, cuvantul drept , dupa cum spunea Savigny, “ o putere a
individului” (denumit drept subiectiv), in opozitie cu dreptul obiectiv, care este unul

4
si acelasi pentru toti indivizi supusi aceleiasi comunitati politice. Aceasta putere de
comandament din partea unora presupune ascultare din partea altora.
In sfarsit, intr -o treia acceptiune, prin drept civil se desemneaza o ramura a
stiintei juridice , stiinta ce are ca obiect de cercetare dreptul civil; stiinta dreptului
civil constituie obiectul disciplinei de invatamnt: drept civil.
Dreptul civil este ramura care reglementeaza raporturi patrimoniale si
nepatrimoniale stabilite intre personae fizice si personae juridice aflate pe pozitii de
egalitate juridical.
Mergand mai departe voi prezenta ca acest sistem de drept civil e ste bazat
pe anumite domenii , institutii, norme si acte juridice,efectele ale acestora, si mai
important voi dezvolta efectele actului juridic civil.
Dreptul civil este o ramura de drept romanesc, o totalitate de norme juridice.
Dar si normele dreptului c ivil cuprinse nu numai in Codul civil, ci si in alte legi,
care, laolata, constituie izvoarele dreptului civil.
Normele dreptului civil sunt randuite in institutiile dreptului civil; institutiile
constituie grupe de norme de drept civil care reglementeaza anumite subdiviziuni
ale obiectului civil.
Institutiile dreptului civil sunt: rapotul juridic civil (care cuprinde normele
privitoare la partile, continutul si obiectul acestui raport), bunurile, izvoarele
raportului juridic civil (adica actele si faptele juridice), actul juridic civil, prescriptia
exctintiva,, subiectele dreptului civil (persoana fizica si persoana juridica), drepturile
reale principale (dreptul de proprietate cu dezmembramintele sale -superficia,
uzufructul, uzul, abitatia, servitutea, administrarea, cesiunea ori folosinta),
obligatiile civile, contract ele civile special e ( contractu l de vanzare –cumparare,
contractu l de donatie, contract ul de locatiune, contractul de mandat de societate, de

5
cont current etc.), dreptul de proprietate intelectuala ( dreptul de autor si de
inventator), succesiunile. Mentionam ca sub aspectul Codului Civil anterior, in sfera
dreptului civil intra si o parte d intre mijloacele de proba ( proba cu inscrisuri,prin
martori,prin prezumti si prin marturisirea uneia dintre parti); ele au fost trecute, in
mod firesc,in Codul de procedura civila.
Am prezentat mai sus o parte din institutiile dreptului civil cu scurte
explicatiimentionate in paranteze. In continuare ma voi axa cu mai multe informatii
ce au in vedere efectele actului juridic civil,mentionat si mai sus avand in context
mai multe viziuni ce au dezvoltate de personalitati care prezinta prin esenta lor
importa nta efectului actului juridic civil.

Efectele actului juridic civil .
Pentru inceput voi prezenta pe scurt notiunea acestui act juridic civil.
Creativitatea si proliferarea raporturilor juridice in cele mai multe cazuri au
loc prin actul juridic. Sub acest aspect, actul juridic se diferentieaza net de alte
conduit (actiuni) umane. Cel ce savarseste un act juridic civil este legat prin vointa
sa exteriorizata fata de ceilalti ale coror situatii juridice se afla int -o dependent in
raport cu acesta atitudine manifestata. Vointa in actul juridic presupune o intentie.
Efectele actului juridic civil constau,dupa caz, in crearea, modificarea,
transmitere a sau stingerea unor raporturi juridice civile si, implicit,a drepturilor si
obligatiilor care alcatuiesc continutul acestor raporturi.
Principiile actului juridic reprezinta acele reguli de drept civil care arata
modul in care se realizeaza axeste efecte, respective cum au loc, in ce conditii si fata
de cine se produc.

6
In literatura de specialitate nu exista unimitate in privinta numarului
principiilor care guverneaza efectele actului juridic civil.
Vorbind de principiile efectului actului juridic civil,ex ista in mod traditional
trei mari principia care guverneaza efectele acetui act juridic, si anume: principiul
fortei obligatorii a actulu juridic, principiul irevocabilitatii actului juridic si
principiul relativitatii efectelor actului juridic civil. Altfel spus , actul juridic civil se
caracterizeaza prin obligativitate, irevocabilitate si relativitate.
Principiul fortei obligatorii a actului juridic este continutul principiului
obligatorii a actului juridic ( pacta su nt servanda) este stability prin dispozitis art.
1270 alin (1) C. civ., potrivit caruia “contractul valabil este incheiat are putere de
lege intre partile contractante”.
Execeptii de la principiul fortei obligatorii. Unele imprejurari -straine de
vointa par tilor- sunt de natura a afecta acest principiu,antrenand fie restrangerea,fie
extinderea foretei obligatorii a actului juridic; in alte cunvinte,efecete contractului
sunt modificate. Astfel, in ceea ce priveste retrangerea fortei obligatorii:
– Incetarea ef ectelor actului juridic se produce indifferent de vointa partilor
atunci cand dispare unul dintre elementele constitutive ale actului.
– Prorogarea (sau prelungirea) prin lege a unor contracte face sa se extinda
efectele actului dincolo de limita in timp sta bilita de parti[exemplu:
contracyele de inchiriere a locuintelor in baza art. 1 din Legea nr. 17/1994,
art.7 alin. 1din Legea nr..112/1995 si art. 1 din O.U.G nr. 40/1999,OUG
nr.8/2004]; progarea pentru 5 ani;
– Suspendarea efectelor , unui act juridic cu executare succesiva se
producedatorita interventiei unui caz fortuity [art. 1351 alin. (3) C. civ.] sau
de forta majora [art. 1351 alin. (2) C.civ.];

7
– Modificarea unor efecte ale actului juridic s -ar putea impune partilor prin
hotarare judecatoreasca, prin aplicarea teoriei impreviziunii, potrivit careia
actele juridice se considera a fi incheiate – daca sunt acte cu executare
succesiva – sub conditia implicate a mentinerii situatiei generale existente
la data incherii lor (clauza rebus sic stantibus ); dar a ceasta teorie se poate
aplica si contractelor cu executare uno ictu si chiar contractelor unilaterale.

Principiul i revocabilitatii actului juridic. Irevocabilitatea actului
juridic este o consecinta si, totodata, o garantie a principiului fortei
obligator ii a actului juridic civil. Principiul irevocabilitatii actului juridic
civil exprima regula regula de drept potrivit caruia actul bilateral nu poate
fi revocat(denuntat) prin vointa uneia dintre parti, iar actul unilateral nu
poate fi revocat.
Dovada actu lui juridic se face cu mijloacele admise de probă în
condițiile stabilite de lege. În cazul în care nu putem determina sau dovedi
existența actului stabilirea efectelor este lipsită de obiect,deoarece actul nu
există. În măsura în care am dovedit existența actului dar oricum avem o
neclaritate în privința acestora se trece la faza a doua și anume interpretarea
clauzelor actului juridic,în acest sens se va stabili categoria din care face
parte respectiv a manifestare de voință.
În cazul actelor numite stabilirea clauzelor va trebui făcută în
conformitate cu reglementările proprii acestei operațiuni, iar în cazul
actelor nenumite se vor aplica regulile generale în materia actelor juridice.
Dacă nici califi carea contractului nu clarifică drepturile și obligațiile
părților se va trece la interpretarea acestora conform regulilor speciale
prevăzute în art. 725 Cod Civil .

8
Asadar, efectele actului juridic se deruleaza si se pune in aplicare,fie
rpin punerea in ap licare a acestuia, fie prin revocarea acestuia sau nulitatea
acestuia, anumite strategii si politici ale Dreptului Civil.
Istoria acestuia arata cat de important este acest Drept Civil ,
deoareceare la baza libertatea juridical a fiecarei personae fizice, nefiind
subordonta nimanui.
Tot ce este subordonat cuiva ,pentru mine reprezinta ca sa -i zic asa , “a
fi sclav si a nu ma bucura de libertatea in care m -am nascut, traiesc si
mor’’ .

9
Bibliografie selectiva:

1. Drept civil -parte generala, autori Ovidiu Ungureanu , Lector
Univ. Dr. Cornelia Munteanu, editura Universul Juridic,
Bucuresti, 2017;
2. Tratat de drept civil, autori Ernest Lupan si Ion Sabau –
Pop,editura , C.H. Beck, Bucuresti,2006;
3. https://facultateadrept.wordpress.com/drept -civil-introducere –
in-drept -civil-2/curs -11-efectele -actului -juridic -civil/