DRD. DR. BUMBU ANAMARIA VICTORIA RUS (NISTOR) ANDREEA -FLORINA [605910]

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE, ȘTIINȚE ȘI
TEHNOLOGIE DIN TÂRGU MUREȘ

FACULTATEA DE MEDICINĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

METODE INOVATIVE DE RECONSTRUȚIE NERVOASĂ
EVALUATE PRIN RELAXOMETRIE RMN

COORDONATOR:
ȘEF LUCRĂRI DR. ȘIPOȘ REMUS SEBASTIAN

ÎNDRUMĂTOR: ABSOLVENT: [anonimizat] (NISTOR) ANDREEA -FLORINA

2019

CUPRINS:

Partea generală
1.Introducere 3
2.Anatomia nervilor periferici 5
2.1 Endonervul 6
2.2 Perinervul 6
2.3 Epinervul 6
3. Aspecte fiziopatologice ale nervului lezat 7
3.1 Degenerarea si regenerarea fibrei nervoase 7
4.Evaluarea leziunilor nervului sciatic la șobolan prin metode moderne de rezonanță
magnetică nucleară 8

Partea specială
1. Introducere 10
2. Material și metodă 11
2.1. Studiu experimental 11
2.2. Intervenția chirurgicală 12
2.2.1 Producerea leziunii nervoase 12
2.2.2 Sacrificarea animalelor 15
2.3. Evaluare prin relaxometrie RMN 15

3.Rezultate 19
4.Discuții 35
5.Concluzii 36
Bibliografie
Mulțumiri

3
PARTEA GENERALĂ

1. Introducere
În prezent sunt disponibile o varietate de tehnici chirurgicale care au drept scop
regenerarea sau repararea țesutului nervos. Proiectul urmărește să aducă o nouă perspectivă în
tratamentul leziunilor traumatice nervoase periferice.
Procesul de vindecare al leziunilor nervoase este lent și adesea incomplet.
Un aspect importa nt al acestui studiu este posibilitatea de a corela evenimentele de
vindecare timpurie prin utilizarea de metode chirugicale diferite cu rezultate le obținute prin
relaxometrie RMN.
Prezenta lucrare este formată din două părți, o parte general ă și o parte de contribuții
personale. Partea general ă cuprinde 3 capitole care prezintă stadiul actual al cunoașterii privind
anatomia nervilor periferici, aspecte histologice și fiziopatologice ale nervului lezat, precum și
evaluarea nervului sciatic la ș obolan prin metode modern e de rezonanță magnetică nucleară.
Partea de contribuții personale va cuprinde un studiu experimental cu scopul de a
urmării regenerarea nervoasă utilizând metode de relaxometrie RMN. Experimentul a fost
efectuat cu aprobarea Comi siei de Etică din Universitatea de Medicină și F armacie Târgu
Mureș, cu numărul 87 din 06.06.2018.
Repararea chirurgicală a leziunilor nervoase este o metodă nouă, posibilă datorită
introducerii in arsenalul chirugical a unor echipamente și tehnici avans ate. Evaluarea
rezultatului chirurgical poate fi realizată clinic și fiziologic. Examinarea clinică dezvăluie cele
mai puține informații în ceea ce privește succesul anatomic și funcțional al procedurii.
Electromiografia și viteza de conducere nervoasă sun t teste care pot detecta doar leziuni
permanente la nivelul fibrelor groase, ceea ce face ca acest procedeu să fie util doar tardiv,
postoperator.
RMN permite posibilitatea detectării unor detalii anatomice precise fără a fi
restricționate de un interval temporar postoperator sau de caracterul complet al leziunilor.
În acestă conjunctură, studiul nostru are ținta de a descoperi și sintetiza principalii
parametrii RMN care pot evalua vindecarea postoperatorie a leziunilor nervoase și introducerea
în pract ică a unei noi metode de investigare, relaxometria RMN.

4
Recomandarea noastră are scopul de abordare a aspectelor specific e regenerării
neuronale, p rin evaluarea atât in vivo cât ș i in vitro a funcției celulare care modulează
transmisia neuronală și identi ficarea celor mai importante celule care promovează aceasta.
Acest lucru va fi realizat prin evaluare RMN și clinică, care va permite o relație între răspunsul
țesutului la diferite metode reparatorii și procesele celulare și mecanice care influențează
posibilitatea regenerării neuronale.

5
2. Anatomia și histologia nervilor periferici
Nervii periferici sunt o rgane complexe care se găsesc în tot corpul, ajun gând aproape
la toate țesuturile și organele pent ru a oferi inervație motorie și /sau senzorială. Se poate
recunoaște un parenchim (componenta nobilă produsă de fibrele nervoase, adică axonii și
celulele Schwann) și o stromă (schela realizată din diverse elemente de legătură).
Nervii periferici sunt compuși din fibre nervoase grupate în fas cicule: endonerv,
perinerv și epinerv 1.
Fibrele nervoase sunt alcătuite din axon și teaca care îl înconjoară. Axonul poate fi
situat în co arnele anterioare ale măduvei, î n ganglionii spinali, el reprezentând prelungirea
celulei nervoase –neuronul -2.
Axonii sunt de două tipuri: mielinici sau amielinici.
Structura axonilor mielinici cuprinde axoni, mielină și celule Schwann. Mielina este
formată din proteine și lipide, fiind o substanță semilichidă, care formează o teacă în jurul
axonului, întreruptă la interval e egale de no duri Ranvier care sunt așezate î ntre joncțiunile
celulelor Schwann 3. Aceasta alcătuiește un singur strat ce înconjoară axonul 4,5. Axolema
este un strat ce înconjoară fiecare axon, iar aceasta este situat ă între axon si teaca mie linică 2.
Structura axonilor amielinici are următoarele caracteristici: teaca mielinică lipsește,
celulele Schwann sunt slab reprezentate, iar nodurile Ranvier sunt foarte puțin vizibile între
aceste celule 2.
Fibrele nervoase pot fi clasificate după structurile pe care le inervează . Fibra nervoasă
care stimulează mușchii prin terminațiile lor se numește fibră motorie (eferentă), iar cea care
transmite informații din periferie la sistemul nervos central se numește fibră senzitivă (aferentă)
6.
Nervul periferic după traumatism, va suferii fenomene de cicatrizare, adică modificări
care se produc în epinerv, endonerv și in perinerv, atât în capătul proximal, cât și în cel distal
al nervului traumatizat.

6
2.1 Endonervul
Endonervul are rolul de a proteja nervul de tracți unea longitudinală. Fiecare fibră nervoasă
este înconj urată de un țesut conjunctiv, compus din fibre de col agen orientate longitudinal și
celule Schwann 7.
Fasciculul nervos este alcătuit din grupuri de axoni ș i endonerv înveliți în teaca perineurală.
Fasciculele au între ele numeroase interconexiuni, rezultând plexuri intraneurale . 2.
2.2 Perinervul
Este format de o teacă de țesut conjunctiv ce înconjoară fasciculele pe toată lungimea
lor.
Fascicule le au diametrul direct proporț ional cu grosimea perinervului. Perinervul are în
componență două teci. Teaca externă este compusă din câteva straturi concentrice de fibre de
colagen iar teaca internă compusă din 10 până la 12 lamele situate concentric și alcătuite la
rândul lor din celule plate cu membrane bazale proeminente.
Funcțiile perinervului sunt reprezentate de elasticitatea asigurată în cazul tracțiunii
longitudinale, protecția mecanică a fasciculului, iar prin eliminarea difuziei și menținerea unei
presiuni intrafasciculare scăzute, menține constante ionice 2.
2.3 Epinervul
Este alcătuit dintr -un țesut conjunctiv mai dens, bogat în fibre de colagen, fibre elastice,
fibroblaste și vase sanguine care formează o continuitate periferică a durei mater și a nervilor
spinali , frecvent pot fi prezente și adipocite izolate 2, 8. Partea internă a acestui înveliș se
prelungește cu țesutul conjunctiv care umple spațiile dintre fasciculele învelite de perinerv.
Rolul epinervului este de a asigura p rotecție și susținere la apariția forțelor meca nice,
datorate mișcărilor de segmente , rezistență la o posibilă supraîntindere care poate duce la
lezarea nervului .

7
3. Aspecte histopatologice și fiziopatologice ale nervului lezat
Datorită lezării nervului se produc modificări la nivelul bonturilor proximale și distale,
și anume, degenerarea fibrei nervoase, urmată de regenerarea acesteia.
3.1 Degenerarea și regenerarea fibrei nervoase
Fibrele nervoase reprezintă axoni individuali înveliți într-o teacă de mielină sau de
celule Schwann în sistemul nervos periferic, respectiv de oligodendro glii în sistemul nervos
central 6, 9, 10, 11, 12 .
Degenerarea segmentului axonal distal, atât al axonului cât și a tecii de mielină a fost
denumită traditional Degenerare Walleriană, care determină pierderea continuității fibrei nervoase
13, 14. Procesul începe cu condensarea axoplasmei și acumularea de mitocondrii. După 72 de ore se
observă migrarea macrofagelor din perinerv și capilare cu continuarea proliferării celulelor Schwann.
La terminarea procesului de degen erare (distrugerea mielinei și înlocuirea lipidelor mielinice are loc
într-un interval de 8-32 de zile) tubul endoneural este gol 15, 16.
Un rol important în procesul de regenerare îl deține proliferarea celulelor Schwann (alinierea
de-a lungul segm entului distal al nervului) care crează un ghidaj pentru neurofibrele din axoplasmă
17, 18.
Procesul de regenerare are loc dupa 2-3 saptămâni de la secționarea nervului. Neoaxonii iau
naștere din mugurii axonali care se maturizează. În mod fiziologic doar a cincea parte din numărul
total al neoaxonilor penetrează bontul distal al nervului 19. În perio ada creșterii axonului are loc și
mecanismul de mielinizare asigurat de celulele Schwann 20-22. Nevromul apare datorită abateri i de
la traseu a unor neoaxoni în drumul lor spre bontul distal . 2, 23.

4. Evaluarea leziunilor nervului sciatic la șobolan prin metode moderne de rezonanță
magnetică nucleară
Imagistica prin rezonanță magnetică, în special imaginile codate de parametrii T1 și T2 a fost
utilizată pentru punerea în evidență a edemelor de la nivel ul țesutului nervos cauzate de diferite boli.

8
Între țesutului nervos uman și cel al șobolan ului există multe asemănări, iar în studii preclinice
modelele animale sunt adesea folosite pentru studiul leziunilor traumatice a nervilor periferici.
Pentru studiile RMN se poate considera că nervul periferic este un material compozit alcătuit
dintr -un strat extern format din teacă de mielină, iar central axonul și țesut ul conjunctiv, toate având
conținut variabil de apă.
Modificările morfologice de la nivelul nervului periferic pot fi examinate prin diferite metode
cum ar fi: tehnici de histologie standa rd, imunohist ochimie, microscopie electronică , microscopie
confocală.
Utilizând RMN -ul moleculele de apă pot fi folosite ca elemente spion capabile să exploreze
componentele anatomice ale nervului periferic, astfel cantitatea de apă din nerv poate fi măsurată
neinvaziv și nedistructiv prin metode RMN de relaxometrie transversal a 1H de tip 1D și 2D. Secvența
de impulsuri CPMG (Carr -Purcell -Meiboom -Gill) a 1H reprezintă o metodă modernă de RMN care
transmite un spectru de relaxare T2 (spectru Laplace) care se poate utiliza pentru evaluarea distribuției
protonilor în compartimentele hidrofile ale nervului 24.
Timpul de relaxare transversal al fiecărui subansamblu static de protoni este reprezentat de
T2 (rezervor cu T2 specific). Interpretarea datelor expe rimentale 1D impune găsirea distribuției
timpului de relaxare transversal f(T2). Din această cauză datele experimentale au fost examinate cu
ajutor ul unui algoritm de transformata Laplace inversă.
Modificarea sau lipsa modificării timpilor de relaxare T2 dupa mediul chimic final care poate
fi diferit sau echivalent, este sugerată de schimbul chimic local 25-28 descris de migrarea
moleculelor dinspre un mediu chimic spre alte medii chimice 24.
Imagistica prin rezonanță magnetica este o tehnică capabilă să diferențieze biomateriale cum
este axonul (cu un semnal de intensitate ridicată ) și teaca de mielină (cu un semnal de intensitate
scăzută).

9
PARTEA SPECIALĂ

1. Introducere
Importanța acestui studiu derivă din faptul că in literatura de specialitate este slab dezbătută
această metodă de evaluare a leziunilor traumatice ale nervilor periferici a căror frecvență a crescut
considerabil în ultimii ani.
Leziunile nervoase traumatice cele mai întâlnite sunt secționările de nerv periferic , care sunt
determinate de cuțit, sticlă sau alt obiect ascuțit . În aceste cazuri leziunea este doar de câțiva
milimetri. Acest tip de leziune este cel mai favorabil din punct de vedere al recuperării ulterioare. Un
tip de leziune nervoasă care poate determina pierderea substanței nervoase este traumatismul prin
strivire, care se caracterizează prin extinderea longitudinală a zonei de distrugere a țesului nervos.
Traumatismul care provoacă o leziune nervoasă severă la nivelul secțiunii este cel prin smulgere 2.
Cele mai importante leziuni ale sistemului vascular, muscular și osos, precum și ale
pielii sunt datorate traumatismelor prin st rivire ș i cel prin smulgere. Din acest motiv, î n această
lucrare vom efectua o leziune nervoasă francă, deoarece presupune o cali tate de recuperare
mult mai bună decâ t celelalte două traumatisme descrise mai sus.
Lucrarea urmărește din punct de vedere imagistic (relaxometrie RMN) recuperarea nervilor
periferici, în cazul nostru a nervului sciatic, după o leziune traumatică și coroborat cu diferite metode
de sutură a nervilor.

10
2. Material și metodă
2.1 Studiu experimental
Am efectuat un studiu de regenerare a ner vului sciatic pe 24 de șobolani albi din rasa
Albinos de Wistar , masculi, cu o greutate medie de 300 grame, ajunși la maturitate, procurați
din cadrul biobazei UMF Tg -Mureș (fig.2.0) . Toate proce durile asupra animalelor au fost
efectuate cu acordul comisiei de etică. (Decizia nr. 87 din 06.06.2018)
Animalele au fost împărțite în următoarele loturi, iar pentru fiecare lot s -a instituit
diferite metode de tratament după realizarea leziunii traumatice a nervului sciatic (tabel 2.1):
Tabel 2.1. Împărțirea loturilor
Loturi Metodă de reconstrucție nervoasă Nr. Animale
1 Realizarea leziunii – reconstrucție prin sutură
directă 8
2 Realizarea leziunii – reconstrucție cu lambou
muscular 8
3 Realizarea leziunii – reconstrucție cu lambou adipos 8

Fig.2 .0 Șobolani albi din rasa Albinos de Wistar

11
2.2 Intervenția chirurgicală
Fiecărui animal i s -a efectuat anestezie generală cu xylazină (10 mg/kg corp ) și
ketamină (100 mg/kg corp) .
2.2.1 Producerea leziunii nervoase
Pentru toate animalele, nervul sciatic (fig.2.1) stâng a fost secționat transversal folosind
o lamă Nr. 11 și reconstruit. În toate grupurile, sutura directă a fost efectuată utilizând suturi
de 8 Prolene. Pentru primul lot , sutura primară a fost realizată f ără înfășurarea nervului
(fig.2.2.), pentru lotul doi nervul reconstru it a fost înfășurat într -un lambou muscular local
(fig.2.3, fig.2.4), iar al treilea lot a fost înfășurat într -un lambou adipos recoltat din regiunea
interscapulară (fig.2.5, fig.2.6) a ace luiași șobolan (fig.2.7). Nervul sciatic drept a fost utilizat
ca și grup de control. La 4, 6, 8 și 10 săptămâni șobol anii au fost sacrificați și s-au efect uat
măsurători RMN pentru fiecare lot de șobolani .

Fig.2.1 Nervul sciatic

12

Fig. 2.2 Sutură directă (termino -terminală)

Fig. 2.3 Grefă musculară

13

Fig.2.4 Sutură cu lambou muscular

Fig.2.5 Regiunea interscapulară Fig.2.6 Lambou adipos

14

Fig.2.7. Sutură cu lambou adipos

2.2.2 Sacrificarea animalelor
După operație șobol anii au fost sacrificați la 4, 6, 8 și respectiv 10 săptămâni, câte 2
șobolani din fiecare lot prin administrarea intraperitoneală a unei doze letale de ketamină.

2.3 Evaluare prin relaxometrie RMN
Ambii nervi sciatici au fost îndepărtați și prezervați într-o soluție de formaldehidă până
când s -au efectuat măsurătorile RMN la Universitatea Tehnică din Cluj Napoca .
Măsurătorile RMN de câmp redus au fost efectuate utilizând spectrometrul BRUKER
MINISPEC (fig.2.8, fig.2.9) mq20 care funcționează la 19,6712 MHz. Timpul inter -ecou în
secvența de impulsuri CPMG a fost setat la 0,25 ms. Lungimea imp ulsului de basculare a fost
de 8,2 μs, iar impulsurile de reorientare cu aceeași durată au fost stabilite dublu în amplitudine.
Au fost în registrate u n număr total de 3000 de ecouri 3.

15

Fig.2.8 Spectrometrul BRUKER MINISPEC

Fig.2.9. Eprubetă cu nerv – Spectrometrul BRUKER MINISPEC

16

Fig.2.10 Harta de distribuție a timpilor de relaxare T2

Distribuția T2 prezintă patru vârfuri (fig.2.10) , după cum urmează , care se corelează cu
strcutura anatomică a nervului (fig.2.11) :
i) apa mărginită de fibrele de colagen, care este baza axonilor, nucleul celulei Schwann;
ii) apa din endonerv;
iii) protoni de apă din epinerv și perine rv;
iv) moleculele de apă situate în vasele de sânge. 29-31.

17

Fig.2.11. Structura nervului

18
3. Rezultate

S-au efectuat măsurători de rezonanță magnetică nucleară și s -au obținut distribuțiile
timpilor de relaxare pentru toate cele trei loturi.
Pentru lotul 1 (fig.3.1 -3.8) am constatat următoarele:
În cazul suturii directe la 4 săptămâni (fig.3.5) scade semnificativ semnalul de la nivelul
endonervului ară tând că leziunea directă produsă prin sutură afectează în special endonervu l,
iar recuperarea acestuia începe din săptămâna 6 (fig. 3.6), rămânând sub valorile martor din
săptămâna 8 și 10 (fig.3.7, fig.3.8).
Recuperarea epinervului și perinervului începe din săp tămâna 6 (fig.3.6) pentru ca
semnalul dat de epine rv și perinerv să fie în săptămâ na 8 și 10 similar cu al lotului martor
(fig.3.3, fig.3.4).
Din punct de vedere fu ncțional recuperarea prin sutură directă se face începând cu
săptămâna 8 (fig.3.7).

Fig. 3 .1 Distribuțiile timpilor de relaxare T2 măsurate pentru lotul 1 (sutură directă) șobolanii 1 și 2
sacrificați la 4 saptămâ ni după leziune pentru nervul sănătos.

19

Fig. 3.2 Distribuțiile timpilor de relaxare T2 măsurate pentru lotul 1 (sutură dire ctă) șobolanii 3 și 4
sacrificați la 6 săptămâ ni după leziune pentru nervul sănătos.

Fig. 3.3 Distribuțiile timpilor de relaxare T2 măsurate pentru lotul 1 (sutură directă) șobolanii 5 și 6
sacrificați la 8 săptămâ ni după leziune pentru nervul sănătos.

20

Fig. 3.4 Distribuțiile timpilor de relaxare T2 măsurate pentru lotul 1 (sutură directă) șobolanii 7 și 8
sacrificați la 10 săptămâ ni după leziune pentru nervul sănătos.

Fig. 3.5 Distribuțiile timpilor de relaxare T2 măsurate pentru lotul 1 (sutură directă) șobolanii 1 și 2
sacrificați la 4 săptămâ ni după leziune pentru nervul lezat.

21

Fig. 3.6 Distribuțiile timpilor de relaxare T2 măsurate pentru lotul 1 (sutură directă) șobolanii 3 și 4
sacrificați la 6 săptămâ ni după leziune pentru nervul lezat.

Fig. 3.7 Distribuțiile timpilor de relaxare T2 măsurate pentru lotul 1 (sutură directă) șobolanii 5 și 6
sacrificați la 8 săptămâ ni după leziune pentru nervul lezat.

22

Fig. 3.8 Distribuțiile timpilor de relaxare T2 măsurate pentru lotul 1 (sutură directă) șobolanii 7 și 8
sacrificați la 10 săptămâ ni după leziune pentru nervul lezat.

23
În ceea ce privește lotul 2 (fig.3.9 -3.16) am observat că, î n cadrul suturii cu clapetă
musculară recuperarea endonervului începe din săptămâna 4 (fig.3.13), a ceastă recuperare fiind
persistentă până în săptămâna 10 (fig.3.16) . În ceea ce privește semnalul perinervului, acesta
este mai mic l a 10 săptămâni (fig.3.16) postsutură, de cât cel recepționat d e la nivelul
endonervului.

Fig. 3.9 Distribuțiile timpilor de relaxare T2 măsurate pentru lotul 2 (sutură cu mușchi) șobolanii 1
și 2 sacrificați la 4 săptămâ ni după leziune pentru nervul sănătos.

24

Fig. 3.10 Distribuțiile timpilor de relaxare T2 măsurate pentru lotul 2 (sutură cu mușchi) șobolanii 3
și 4 sacrificați la 6 săptămâ ni după leziune pentru nervul sănătos.

Fig. 3.11 Distribuțiile timpilor de relaxare T2 măsurate pentru lotul 2 (sutură cu mușchi) șobolanii 5
și 6 sacrificați la 8 săptămâ ni după leziune pentru nervul sănătos.

25

Fig. 3 .12 Distribuțiile timpilor de relaxare T2 măsurate pentru lotul 2 (sutură cu mușchi) șobolanii 7
și 8 sacrificați la 10 săptămâ ni după leziune pentru nervul sănătos.

Fig. 3 .13 Distribuțiile timpilor de relaxare T2 măsurate pentru lotul 2 (sutură cu mușchi) șobolanii 1
și 2 sacrificați la 4 săptămâ ni după leziune pentru nervul lezat.

26

Fig. 3. 14 Distribuțiile timpilor de relaxare T2 măsurate pentru lotul 2 (sutură cu mușchi) șobolanii 3
și 4 sacrificați la 6 săptămâ ni după leziune pentru nervul lezat.

Fig. 3 .15 Distribuțiile timpilor de relaxare T2 măsurate pentru lotul 2 (sutură cu mușchi) șobolanii 5
și 6 sacrificați la 8 săptămâ ni după leziune pentru nervul lezat.

27

Fig. 3 .16 Distribuțiile timpilor de relaxare T2 măsurate pentru lotul 2 (sutură cu mușchi) șobolanii 7
și 8 sacrificați la 10 săptămâ ni după leziune pentru nervul lezat.

28
În cadrul lotului 3 (fig.3.17 -3.24), din săptămâna 4 (fig.3.21) se observă scăderea
semnalului de la nivelul endonervului și creșterea celui de la nivelul perinervului și epinervului.
Intensitatea semnalului oferit de e pinerv și perinerv rămâne crescut și la 10 săptămâni
(fig.3.24), ceea ce indică recuperarea precoce a structurii anatomice localizate la nivelul
epinervului și perinervului.
În ceea ce privește recuperarea de la nivelul endonervului, procesul începe mai târziu
din săptămâna 6 (fig.3.22) , ca apoi în săptămâna 10 (fig.3 .24) semnalul de la nivelul acestor
structuri să scadă compara tiv cu semnalul lotului martor.

Fig. 3 .17 Distribuțiile timpilor de relaxare T2 măsurate pentru lotul 3 ( lambou adipos) șobolanii 1 și
2 sacrificați la 4 săptămâ ni după leziune pentru nervul sănătos.

29

Fig. 3 .18 Distribuțiile timpilor de relaxare T2 măsurate pentru lotul 3 ( lambou adipos) ș obolanii 3 și 4
sacrif icați la 6 săptămâ ni după leziune pentru nervul sănătos.

Fig. 3.19 Distribuțiile timpilor de relaxare T2 măsurate pentru lotul 3 ( lambou adipos) ș obolanii 5 și 6
sacrificaț i la 8 săptămâ ni după leziune pentru nervul sănătos.

30

Fig. 3.20 Distribuțiile timpilor de relaxare T2 măsurate pentru lotul 3 ( lambou adipos) ș obolanii 7 și
8 sacrif icați la 10 săptămâ ni după leziune pentru nervul sănătos.

Fig. 3.21 Distribuțiile timpilor de relaxare T2 măsurate pentru lotul 3 ( lambou adipos) ș obolanii 1 și
2 sacrif icați la 4 săptămâ ni după leziune pentru nervul lezat.

31

Fig. 3.22 Distribuțiile timpilor de relaxare T2 măsurate pentru lotul 3 ( lambou adipos) ș obolanii 3 și
4 sacrif icați la 6 săptămâ ni după leziune pentru nervul lezat.

Fig. 3.23 Distribuțiile timpilor de relaxare T2 măsurate pentru lotul 3 ( lambou adipos) ș obolanii 5 și
6 sacrif icați la 8 săptămâ ni după leziune pentru nervul lezat.

32

Fig. 3.24 Distribuțiile timpilor de relaxare T2 măsurate pentru lotul 3 (lambou adipos)
șobolanii 7 și 8 sacrificați la 10 săptămâni după leziune pentru nervul lezat.

Evaluarea gradului de vindecare a celor 3 loturi s -a facut printr -o ierarhizare globală la
fiecare etapă de referință. Astfel s -a acordat punctajul 1 pentru forma cea mai avansată de
vindecare, 3 pentru forma cea mai întârziată, iar punctajul 2 a fost atri buit formei intermediare
de vindecare. În caz de egalitate s -a acordat un scor intermediar corespunzător gradului de
vindecare.
S-a ales acest scor de la 1 la 3 deoarece au fost evaluate 3 loturi și s -a urmărit
ierarhizarea lor. (tabel.3.1)

Tabel. 3.1. Rezultate grafice
SĂPTĂMÂNI SUTURĂ DIRECTĂ SUTURĂ GREFĂ
MUSCULARĂ SUTURĂ LAMBOU
ADIPOS
4 ½ 3 ½
6 2 3 1
8 2 3 1
10 ½ 3 ½

33
4. Discuții
Deși autogrefele nervoase reprezintă standardul de aur pentru reconstrucția gap-urilor
nervoase [32, 33 ] există o recuperare incompletă a funcțiilor motorii ș i senzoriale ca urmare a
acestei proceduri, chiar și în condiții ideale [34, 35 ]. Studiul nostru nu a inclus și această metodă
datorită dezavantajelor intrinseci reprezentate d e costul ridicat al proced urii, imposibilitatea
prelevării unei cantități suficiente de grefă, precum și posibilitatea apariției complicațiilor la
situsul prelevării [36-40]. Eficienț a metodei cu tub a fost dovedita de numeroase studii [ 41],
ceea ce ne permite sa afirmăm că folosir ea acestei metode c a etalon poate fi reprezentativă
pentru studiul nostru.
Utilizarea lamboului muscular s-a bazat pe datele din literatură care au arătat potențialul
promițător în medicina regenerativă a celulelor stem de rivate din țesutul muscular [41,4 2].
Importanț a practică a acestei co nstatări s -ar datora faptului că leziunile nervului periferic se
produc, adeseori, în cadrul unor traumatisme multiple care implică și leziun i musculare [43].
Cu toate acestea, î n studiul nostru nu am identificat be neficii ale acestui tip de lambou privind
eficienț a ei comparativ cu sutura directă sau lambou cu țes ut adipos.
În ceea ce privește folosirea lamboului adipos, metaanaliza publicată de Walocko et all [44]
pe 177 articole bazate pe studii experimentale privind efectele țesutului adipos asupra
procesului de regenerare nervoasă, susține importanța studiilor care să demonstreze eficacitatea
grefelor adipoase autogene în regenerarea nervului periferic [45 -50]. Pornind de la această
constatare am decis să evaluăm ef iciența acestei metode prin prisma relaxometriei RMN,
deoarece din acest punct de vedere sunt puține date în literatură [51].
Am urmărit să eficientizăm metoda de lucru pe baza experienței acumulate în privința
folosirii grefei de țesut adipos, fol osind lambou adipos . Studiile au arătat că prelucrarea
țesuturilor adipoase trebuie să fie minimalizată [65,66] , iar acestea au rolul unei bariere
protectoare în chirurgia nervului periferic, reducând fibroza și aderențele. [52,53] Prin metoda
folosită în cadrul studiului nostru, intervenția asupra țesutului adipos a fost minimă, urmărind
prin aceasta creșterea eficienței acestui tip de grefă 54-58.
Importanța lucră rii este dată de faptul că aduce în plus față de datele din literatură,
informații relaxo metrice comparative privind eficiența celor 3 tipuri de suturi, în special în ceea
ce privește folosirea țesutului adipos ale cărui derivate își exercită efectele prin secreția unor
cantități mari de factori angiogeni, neurotrofici și anti -apoptotici cunoscuți pen tru a îmbunătăți
regenerarea nervului periferic [59].

34
Pe de altă parte, grefele autogene de grăsime, care constau în țesut adipos întreg, au, de
asemenea, o serie de beneficii. Unul dintre ei este faptul că acestea sunt bogate în celule stem
adipoase, chia r dacă nu sunt izolate. Aceste celule stem adipoase au un mare potențial
terapeutic datorită secreției factorului trofic și a potenția lului lor de diferențiere [44, 60 -64].

35
5.Concluzii
Procesul de regenerare, evidențiat l a 4 și 10 săptămâni , este similar între sutura dir ectă
și sutura cu lambou adipos ambele fiind superioare lotului cu lambou muscular, iar la 6 și 8
săptămâni, procesul de vindecare în cadrul lotului cu lambou adipos este superior față de
celelalt e două loturi.
Rezultatele înregistrate denotă faptul că lo tul cu reconstrucție prin sutură cu lambou
adipos are cel mai bun răspuns î n procesul de regenerare a nervului sciatic, urmat îndeaproape
de lotul cu rec onstrucție prin sutură directă în defavoarea reconstrucției pr in sutură cu lambou
muscular .
Inferioritatea metodei cu lambou muscular este dovedită de creșterea semnalului la
nivelul endonervului în detrimentul epinervului și perinervului , acestea suger ând recuperarea
disfuncțională a fibrei nervoase.
Calea de abord chirurgicală și minimalizarea incisivității reprezintă factori importanți
ai unei regenerări cât mai aproape de funcția normală a nervului. O cale de abord facilă, lipsa
tensiunii în sutură și minima prelucrare a țesutului adipos duce la creșterea ca lității regenerării
nervoase.

36
Mulțumiri

Domnului Șef lucrări Dr. Șipoș Remus Sebastian care am mi -a coordonat activitatea de
cercetare științifică, căruia îi adresez cu acest prilej întreaga mea recunoștință și mulțumire
pentru sfaturile, îndrumările și sprijinul pe care mi le -a acordat pe parcursul elaborării tezei.

Totodată pe această cale doresc să mulțumesc doamnei Dr. Bumbu Anamaria Victoria
care m -a ajutat în această perioadă la efectuarea intervențiilor chirurgicale și la dobândirea
abilitățiilor necesare efectuării unor manopere chirurgicale.

Mulțumiri datorez și Prof. Univesitar Dr. Fechete Radu din cadrul Universității Tehnice
din Cluj Napoca pentru realizarea studiului imagistic de relaxometrie RMN.

Am avut o colaborare foarte bună cu echipa de la biobază, care s -a ocupat cu mult
devotament și profesionalism de îngrijirea șobolanilor, atât pre cât și postoperator.

37