Dragosdinca2000@yahoo.com 58 2017 Tesis Suiu Adriana Text

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE Școala Doctorală de Geografie TEZĂ DE DOCTORAT Conducători de doctorat: Prof. univ. Dr. Nicolae POPA Prof. univ. Dr. Joan Serafí BERNAT Doctorand: Adriana ȘUIU TIMIȘOARA 2017 Facultatea de Chimie, Biologie, Geografie Departamentul de Geografie Școala Doctorală de Geografie TEZĂ DE DOCTORAT IMPACTUL MIGRAȚIILOR INTERNAȚIONALE ASUPRA CAPITALULUI SOCIO -TERITORIAL ȘI AL DEZVOLTĂRII LOCALE ROLUL MIGRAȚIILOR PENTRU MUNCĂ ÎNTRE ROMÂNIA ȘI SPANIA Coordonatori: Prof. univ. Dr. Nicolae POPA Prof. univ. Dr. Joan Serafí BERNAT Drd: Adriana ȘUIU TIMIȘOARA 2017 ARGUMENT Începută în sec. al XIX -lea, migrația românilor nu a încetat în ultimele două decenii, ci, dimpotrivă, a continuat să crească în intensitate pe an ce trece, încât se poate spune că o parte din România s -a mutat în afara granițelor țării! Românii aleg să pl ece oriunde, numai să le fie un pic mai bine, să aibă un venit decent și siguranța zilei de mâine. Am ales tema migrației românilor în Spania, în primul rând datorită faptului că eu personal am fost mulți ani plecată în Spania, cunosc îndeaproape multe as pecte legate de această problemă și am dorit să -mi aduc propria contribuție la studiul migrației internaționale a românilor. Atât pentru spațiul de plecare, cât și pentru spațiul de sosire, am ales teritorii și comunități anume pentru studiile de caz, în c are am cercetat în detaliu fenomenul migrațiilor și impactul acestora asupra capitalului teritorial local. Pentru spațiul de plecare , am ales zona rurală Valea Hârtibaciului (județul Sibiu), pentru a observa contrastul dintre plecările masive ale sașilor, care au avut loc în anii ’80 – ’90 și migrația românilor spr e alte țări (Spania, Italia , Grecia) după anul 1995. Acest areal geografic capătă o semnificație deosebită din acest punct de vedere, deoarece, în mai puțin de un secol, locuitorii meleagurilor s ale s-au înjumătățit. Cu privire la spațiul de sosire , am ales să fac cercetarea în provincia Catalonia, deoarece este singura zonă din Spania, în care numărul migranților românii a crescut cel mai mult , mai ales după anii de criză 2008 – 2017. Obiectivele principale care m -au determinat să optez pentru realizarea tezei de doctorat au fost multiple: în primul rând, dobândirea de noi cunoștințe, învățarea de noi tehnici de chestionare și interviuri, schimburi științifice în instituții care au prom ovat linii de cercetare privind migrația, precum și pentru a genera legături cu alte grupuri de cercetare. Țin să subliniez faptul că această experiență de cercetare internațională a fost foarte importantă pentru dezvoltarea carierei mele, deoarece mi -a îmbogățit cunoștințele pe care le aveam asupra fenomenului migrației și, îndeosebi, privind migranții. Acest lucru, de asemenea, îmi lasă o mare satisfacție profesională și personală, pentru că am avut ocazia de a face schimb de informații cu profesori și ce rcetători pe care i -am cunoscut pe tot parcursul derulării tezei de doctorat. 1 Elaborarea acestei teze de doctorat nu ar fi fost posibilă fără ajutorul multor persoane pe care fie le cunoșteam, fie le -am cunoscut în perioada celor 3 ani de st udiu. În primul rând, le mulțumesc coordonatorilor mei de doctorat, Prof. univ. Dr. Nicolae POPA și Prof. univ. Dr. Joan Serafí BERNAT. Mulțumesc ambilor distinși profesori, pentru că m -au ghidat pe tot parcursul cercetării, m -au sprijinit ș i m-au îndrumat pe întreaga durată a acestui proces, dar și pentru disponibilitatea constantă și sprijinul oferit pas cu pas. Le mulțumesc pentru ideile și revizuirile făcute în elaborarea materialelor pe care trebuia să le prezint atât la Universitate de Vest din Timișo ara (UVT) cât și la Universitatea Jaume I din Castellón de la Plana (UJI) , dar și a tezei în forma finală. Sunt recunoscătoare și privilegiată pentru că am avut ocazia să mă număr printre doctoranzii acestor doi profesori care au calități speciale din punct de vedere științific, academic și uman. Doresc să mulțumesc comisiei d e îndrumare de la Universitatea de Vest din Timișoara: Prof. univ. Dr. Remus Crețan, Conf. univ. Dr. Constantin Vert, Lect. univ. Dr. Sorin Pavel, care mi -au citit cu atenție fiecare referat și mi -au făcut recomandări utile pentru creșterea calității tezei . Doresc să -mi exprim recunoștința față de membrii comisiei de doctorat: Prof. univ. Dr. Remus Crețan – Președinte; Conf. univ. Dr. Constantin Vert (Universitatea de Vest din Timișoara), Prof. univ. Dr. Ion Nicolae (Universitatea din București) și Prof. u niv. Dr. José Luis Molina ( Universidad Autònoma de Barcelona – Spania) – membri, pentru că au acceptat să facă parte din această comisie și să îmi evalueze teza de doctorat. În perioada doctoratului, am realizat două mobilități, prima în Spania, la Departamentul de A ntropologie de la Universitatea Autonomă din Barcelona, și a doua în Elveția, la Institutul de Sociologie din cadrul Universității din Neuchâtel. Doresc să mulțumesc Departamentului de Antropologie (Universidad Autònoma de Barcelona ), unde am intrat în con tact cu grupul de cercetare GRAFO (grup d e cercetători în antropologie) și grupul EGOLAB (laboratorul de rețele personale și comunități), cu care am colaborat și care mi-a oferit șansa de a mă angaja în proiectul ORBITS, care studiază rolul câmpurilor soci ale transnaționale în emergența, menținerea și descompunerea enclavelor etnice și demografice. Mulțumesc în mod special Prof. Dr. José Luis Molina, care m -a îndrumat în ultimii doi ani și cu care am participat la diferite întâlniri ale migranților români d in Reus și Castellon de la Plana, întâlniri organizate de asociații ale românilor sau din cadrul bisericilor adventiste, penticostale, ortodoxe și baptiste, participarea la munca de teren realizată în Huelva, dar și în corectarea materialului în limba span iolă și engleză. 2 De asemenea, doresc să mulțumesc Institutului de Sociologie (Université de Neuchâtel ) din Elveția și în mod special Prof. Dr. Mihaela Nedelcu, care m -a acceptat să fac o mobilitate în cadrul institutului unde profesează și care m -a îndrum at atât în realizarea tezei de doctorat, în munca de teren, cât și în elaborarea chestionarelor și interviurilor realizate în Elveția. Mulțumesc: Prof. univ. Dr. Ion Velcea, care m -a sfătuit să -mi aprofundez studiile începute la Facultatea de Geografia Tur ismului Sibiu (Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”); Prof. univ. Dr. Dumitru Sandu, pentru amabilitatea de a -mi revizui chestionarele și a-mi da idei de îmbunătățire a acestora; Conf. univ. Dr. Marian -Gabriel Hâncean pentru ideile aportate în elabor area capitolului de abordări ale migrației; Lect. univ. Dr. Daniel Lucheș, pentru acceptarea mea în bursa „Diaspora” și pentru ideile de cercetare pe care mi le-a transmis. Mulțumesc Centrului de cercetare pentru studiul migrației și al relațiilor intercul turale – CEMyRI (Universidad de Almería ), în mod special Prof. Dr. Pablo Pumares Fernández pentru amabilitatea de a mă accepta ca cercetător colaborator în cadrul centrului de cercetare; D -nei Silvia Marcu din cadrul CSIC –Madrid (Consejo Superior de Investigaciones Científicas) pentru îndrumările realizate mai ales în ultimul an de cercetare; Prof. Dr. Carmen Egea Jiménez și Prof. Dr. Alberto Luis Capote Lama (Universidad de Granada ) pentru îndrumările realizate în cadrul participării la XV Congreso d e la Población Española; Prof. Dr. Estrella Gualda (Universidad de Huelva ), pentru ajutorul și timpul acordat în timpul vizitei realizate în provincia Huelva. Doresc să -mi exprim recunoștința față de Silva na Tecioiu, Cristina Ortega , Maribel Fernández și Ignacio Fradejas, pentru ajutorul oferit în corectarea materialului și articolelor publicate în limba engleză. Mulțumesc colegului meu de do ctorat Ilie Rădoi cu care am dezbătut numeroase teme, care m -a sprijinit și încurajat pe parcursul acestor ani de căutări științifice și de fiecare dată când am avut nevoie de ajutor, fie că era vorba de rezolvarea sau prezentarea unor acte, el era prezent . Și nu în ultimul rând, doresc să mulțumesc familiei mele, care m -a sprijinit în decursul celor 3 ani de studii, dar și tuturor persoanelor care au avut amabilitatea de a -mi completa chestionare și a -mi acorda interviuri, atât de necesare pentru elaborarea tezei de doctorat. De asemenea, mulțumesc și celor care pur și simplu au conversat cu mine și mi -au adus informații și idei care sau dovedit a fi utile pentru elaborarea tezei de doctorat. 3 CUPRINS IMPACTUL MIGRAȚIILOR INTERNAȚIONALE ASUPRA CAPITALULUI SOCIO -TERI TORIAL ȘI AL DEZVOLTĂRII LOCALE ROLUL MIGRAȚIILOR PENTR U MUNCĂ ÎNTRE ROMÂNIA ȘI SPANIA ARGUMENT _______________________________________________________ CUPRINS __________________________________________________________ INTRODUCERE ____________________________________________________ Partea 1. FUNDAMENTAREA TEORETICĂ ȘI METODOLOGICĂ A STUDIULUI MIGRAȚIEI __________________________________ Cap I. FUNDAMENTE CONCEPTU ALE ____________________________ 1. Teoriile migrației ___________________________________________ 1.1. Teoriile clasice ____________________________________________ 1.2. Modelul „PUSH -PULL” _____________________________________ 1.3. Teoriile neoclasice _________________________________________ 1.4. Teoriile migrației contemporane _____________________________ 2. Evoluția problematicii migrației internaționale în cadrul UE ________ 2.1. Tratatele și convențiile adoptate în perioada 1948 – 1985 __________ 2.2. Spațiul Schengen __________________________________________ 2.3. Uniunea Europeană ________________________________________ 2.4. Tratatele secolului XXI ______________________________________ 3. Evoluția gradului de cunoaștere a migrației în Europa ______________ 3.1. Abordări _________________________________________________ 3.2. Evoluția gradului de cunoaștere a migrației românilor _____________ 3.3. Evoluția gradului de cunoaștere a migrației în Spania _____________ 4. Aspecte generale___________________________________________ 4.1. Definirea termenilor ________________________________________ 4.2. Tipuri de migrație __________________________________________ 5. Capitalul socio -teritorial și dezvoltarea locală ____________________ 5.1. Capitalul social ____________________________________________ 5.2. Capitalul teri torial _________________________________________ 5.3. Dezvoltarea local __________________________________________ 1 4 8 11 12 12 13 13 18 20 23 23 26 28 29 35 35 43 47 51 51 53 57 57 59 60 4 Cap II. METODOLOGIA CERCETĂRII _____________________________ 1. Scopul și obiectivele________________________________________ 2. Problematica cercetării______________________________________ 3. Ipoteze de lucru ____________________________________________ 4. Metode de colectare a datelor_________________________________ 4.1. Documentarea bibliografică _________________________________ 4.2. Metode cantitative: analiza statistică și chestionarul ______________ 4.3. Metode calitative: observarea, studiul de caz și interviul ___________ 4.4. Explor area rețelelor de socializare ____________________________ 5. Surse de date_____________________________________________ 6. Analiza și interpretarea datelor _______________________________ 7. Etapele cercetării _________________________________________ 8. Poziționarea știi nțifică și limitele cercetării_____________________ Cap III. CONTEXTUL MIGRAȚIILOR INTERN AȚIONALE, EUROPENE ȘI NAȚIONALE__________________________________________ 1. Mobilitatea umană _________________________________________ 2. Evoluția gener ală a migrației la nivel global_____________________ 2.1. Evoluția migrației internaționale ______________________________ 2.2. Evoluția migra ției în Europa _________________________________ 2.3. Evoluția migrației în România ________________________________ 2.4. Evoluția migrației în Spania __________________________________ CONCLUZII PRIMA PARTE _______ ___________________________________ Partea 2. MIGRAȚ IA ROMÂNILOR ÎN SPANIA ______________________ Cap IV. ROMÂNIA ÎN CA DRUL MIGRAȚIILOR INTERNAȚIONALE: ETAPE, MOTIVAȚII, ORIENTĂRI ___________________________ 1. Evoluția migrației din România_______________________________ 1.1. Evoluția migrației din România înainte de anul 1944 ______________ 1.2. Evoluția migrației din România între anii 1944 – 1989 _____________ 1.3. Evoluția migrației din România după anul 1989 __________________ 2. Strategiile folosite pentru a pleca din România și motivațiile de emigrare _______________________ ___________________________ 2.1. Strategiile folosite pentru a pleca din România înainte de anul 1944 __ 2.2. Strategiile folosite pentru a pleca din România între anii 1944 -1989 __ 63 63 65 66 69 69 70 79 82 83 84 85 86 89 89 90 90 93 94 95 96 97 98 98 98 101 103 107 108 113 5 2.3. Strategiile folosite pentru a pleca din România între anii 1990 -2001 __ 2.4. Strategiile fol osite pentru a pleca din România între anii 2002 -2006 __ 2.5. Strategiile folosite pentru a pleca din România după anul 2007 ______ Cap V. SPANIA ÎN CA DRUL MIGRAȚIILOR INTERNAȚIONALE: ETAPE, MOTIVAȚII, ORIENTĂRI ___________________________ 1. Analiza evoluției n umerice a populației din Spania________________ 1.1. Evoluția numărului total de locuitori din Spania bazată pe recensămintele efectuate între anii 1768 – 2011 ___________________ 1.2. Evoluția numerică a populației migrante din Spania bazată pe recensămintele efectu ate între anii 1857 – 2011 ___________________ 1.3. Evoluția numerică și procentuală a populației migrante din Spania bazată pe registrele municipale ale primăriilor, între anii 1996 -2016 __ 1.4. Evoluția numerică a migranților români din Spania ________________ 2. Caract eristicile fluxului migrator _______________________________ 2.1. Rețele de comunicare și migrație _______________________________ 2.2. Factorii de atracție, locurile de muncă și locuința _________________ 3. Strategiile folosite de migranții români pentru a face față crizei instalate în anul 2008_________________________________________________ 3.1. Migrația de întoarcere______________________________________ 3.2. Migrația dublă____________________________________________ 3.3. Migrația internă ___________________________________________ 3.4. Migrația circulară _________________________________________ 3.5. Migrația permanentă _______________________________________ 3.6. Migrația multiplă. Noua orientar e a migranților români în Spania___ CONCLUZII PARTEA A DOUA__ _____________________________________ Partea 3. CAPITALUL SOCIO -TERITORIAL ȘI IMPACTUL MIGRAȚIILOR __________________________________________ Cap VI. CAPITALUL SOCIO -TERITORIAL __________________________ 1. Capitalul socio -teritorial al României __________________________ 2. Capitalul socio -teritorial al Spaniei ____________________________ 2.1. Densitatea populației totale din Spania _________________________ 2.2. Distribuția populației migrante din Spania ______________________ 2.3. Distribuția migranților români din Spania ______________________ 114 119 121 122 122 122 124 133 136 143 143 145 150 150 154 155 158 165 173 181 183 184 186 192 192 198 201 6 Cap VII. IMPACTUL MIGRAȚIILOR _________________________________ 1. Impactul migrației asupra teritoriului de plecare (România) __________ 1.1. Accentuarea depopulării ____________________________________ 1.2. Studiu de caz: Accentuarea depopulării în Valea Hârtibaciului (Județul Sibiu – România)____________________________________ 1.3. Concluzii le studiului de caz__________________________________ 2. Impactul migranților români la locul de sosire (Spania) _____________ 2.1. Creșterea numărului total de locuitori și de migranți în Spania ______ 2.2. Studiu de caz: Cunoașterea activităților social -economice, culturale, religioase și evaluarea vizibilității urbane din Barcelona (Provincia Catalonia – Spania )________________________________ 2.3. Concluziile studiului de caz __________________________________ CONCLUZII GENERALE ___________________________________________ BIBLIOGRAFIE_____________________________________________________ Anexe _____________________________________________________________ Chestionar „Migrația permanentă” ___________________________________ Chestionar „Migrația de întoarcere „__________________________________ Chestionar „Migrația internă „___________________________ ____________ Chestionar „Migrația circulară „______________________________________ Chestionar „Migrația dublă „_________________________________________ Chestionar ” Encuesta extranjeros „____________________________________ 205 205 207 211 232 239 241 242 258 259 268 291 292 300 305 313 315 324 7 INTRODUCERE Analiza problemelor legate de migrația românilor presupune cunoașterea în detaliu a motivațiilor și a caracteristicilor migranților, a circulației acestora, dar și a unor date conexe, a căror influență asupra fenomenului migrațional poate fi directă sau in directă. Cunoașterea motivațiilor de emigrare a românilor dar și a strategiilor folosite pentru a pleca din România, ne poate oferi o imagine de an samblu a fenomenului migrației , cu toată varietatea pe care o îmbracă. Aceste strategii au fost adaptate î n funcție de perioada în care s -a migrat, dar și în funcție de posibilitățile fiecărui individ în parte. Până în anul 2014 , strategiile folosite erau: migrația permanentă (stabilă) , migrația circulară, migrația internă, migrația de întoarcere și migrația d ublă (remigrația). D upă anul 2015, s-a conturat o nouă orientare ( migrația multiplă ), determinată în mod deosebit de faptul că acești migranți nu s -au putut adapta în locurile unde s -au restabilit. Aceste zone reprezentau, fie România, fie alte locur i din țările care aparțin Uniunii Europene. Itinerariul migrator și rețelele sociale argumentează existența capitalului social necesar pentru obținerea proiectului migrator. Fenomenul mi grațional care s -a dezvoltat între România și Spania, în mare măsură se poate considera pozitiv, însă acest fenomen poate avea și consecințe negative: datorită migraț iei femeilor cu vârste fertile; datorită faptului că migranții nu sunt doar cei care au un nivel mediu de studii, ci și o parte import antă a capitalului intelectual; datorită accentuării depopulăr ii în mediul rural din România ( consecință vizibilă a migrației ), care s -a accentuat mai ales în ultimele două decenii. Criza economică instalată începând cu anul 2008 a afectat piața muncii di n majoritatea statelor Uniunii Europene, dar a fost resimțită mai ales în Spania, Italia, Portugalia, Irlanda, Grecia și România. Anumite sectoare de activitate, precum construcțiile și servicii le, au fost cele mai afectate. În Spania, de exemplu, a ceste s ectoare erau ocupate în mare parte de migranți, grupul de imigranți români fiind cel mai defavorizat; pierzând locurile de muncă, românii au fost nevoiți sa -și construiască o nouă strategie de viață. 8 Migrați a românilor spre alte meleaguri nu este un fe nomen nou, ci din contră, acesta s-a amplificat odată cu trecerea timpului. În perioada 1899 – 1989 (în decursul a 90 ani) în jur de 1,2 milioane de români au părăsit legal sau ilegal România. Datele ONU arată că în anul 2016 (1 ianuarie) locuiau în afara țării 3,4 milioane de migranți români. Prin urmare, în doar 26 de ani (1990 -2016), numărul românilor care sunt înregistrați legal în alte țări s -a tripla t, față de perioada anterioară (numărul cel or care nu sunt înregistrați este necunoscut). Întregul text al acestei teze de doctorat reprezintă munca a trei ani de cercetare și contact permanent pe care le -am avut în comunitatea migranților români din Spania, dar și cu persoane care s -au întors în România, după o per ioadă petrecută în Spania. P rin urmare, to ată teza se bazează pe abordarea ambelor teritorii (teritoriul de plecare și teritoriul de sosire). Textul este alcătuit din trei părți principale și șapte capitole. Complexitatea cercetării este determinată de multitudinea migranților, repartizați pe întregul teritoriu al Spaniei, dar și de diversitatea strategiilor folosite de aceștia pentru a face față crizei ce s -a instalat în Spania în anul 2008. Prima parte cuprinde aspecte legate de: teoriile care stau la baza fenomenului migrației; evoluția problemat icii migrației internaționale în Uniunea Europeană; evoluția gradului de cunoaștere a fenomenului migrațional: definirea termenilor și a tipuri lor de migrație; capitalul socio -teritorial și dezvoltarea locală; contextul migrațiilor (mobilitatea umană și evoluția migrației); metodologia cercetării. Scopul principal al tezei de doctorat îl constituie identificarea impactului migrației între țara de or igine (România) și țara de destinație (Spania), privite din punctul de vedere al dinamicii și consecințelor capitalului socio -teritorial și al dezvoltării locale a acestui fenomen. Obiectivul principal este reprezentat de cunoaște rea impactul ui migrațiilor asupra locurilor de plecare/sosire, îndeosebi a capitalului socio -teritorial și al dezvoltării locale. Pentru a asigura coerența conceptuală a lucrării și a cercetărilor derulate, am acordat o atenție aparte formulării atente a problematicii specifice (Ca re a fost motivul principal pentru care au migrat românii? Ce intenții aveau migranții români înainte de plecarea din România?) și formulării ipotezelor principale ale cercetării (Motivul principal pentru care au migrat românii a fost cel economic; Majorit atea au plecat cu idea de a se întoarce în România cu ceva economii). 9 Problematica a presupus formularea întrebărilor fundamentale legate de aspectele neelucidate încă privind impactul migrației internaționale, atât asupra spațiilor de plecare din România cât și asupra spațiilor de sosire din Spania. Pe baza acestora, au fost formulate apoi ipoteze le de lucru . Metodele de cercetare și colectare a datelor au fost variate și au presupus cercetar ea de birou, metode cantitative, metode calitative și explorarea rețelei de socializare Facebook . Partea a doua a presupus dezvoltarea temei migrației românilor în Spania, iar în cadrul acesteia am analizat : evoluția migrației din România, strategiile folosite pentru a pleca din România și motivațiile de migrare ale românilor; analiza evoluției numerice a populației din Spania (cu referire și la evoluția numerică a migranților români), caracteristicile fluxului migrator și strategiile folosite de migranții români pentru a face față crizei instalate în anul 2008. Partea a treia a implicat analiza capitalul ui socio -teritorial al României și al Spaniei, impactul migrației asupra teritoriului de plecare (Studiu de caz: Accentuarea depopulării din Valea Hârtibaciului), impactul migranților români la locul de sosire (Studiu de caz: Cunoașterea activităților social -economice, culturale, religioase și evaluarea vizibilității urbane din Barcelona). În perioada derulării cercetării , am realizat un număr de 545 chestionare (241 bărbați, 204 femei) și 136 Interviuri (36 interviuri în România, 50 interviuri în Spania și 50 realizate prin Facebook ). Pentru teritoriul de plecare, chestionarele și interviurile au fost realizate în diferite localități din apropierea orașului Sibiu (Sibiu, Cisnădie, Cristian, Șeica Mare, Șelimbăr, Sighișoara, Alba Iulia), iar pentru studiul de caz am ales zona rurală Valea Hârtibaciului (județul Sibiu). Pentru teritoriul de destinație , am realizat chestionarele și interviurile în diferite zone ale Spaniei în care prezența migranților români este numeroasă (Catalonia , Almeria, Castellón , Huelva), iar studiul de caz am ales să -l fac în Barcelona (provincia Catalonia), d eoarece este una din zonele în care numărul migranților români a crescut , mai ales după instalarea crizei din anul 2008. Această cercetare îm i lasă un gust dulce -amar, deoarece am avut ocazia să cunosc îndeaproape problemele cu care se confruntă români i în viața de zi cu zi, atât cei care s – au reîntors în România, cât și cei care încă se află pe alte meleaguri. Pentru cei care nu știu ce înseam nă viața de migrant, este foarte greu să înțeleagă migranții, s entimentele care le au față de România, trăirile și amintirile locurilor natale și nu în ultimul rând, dificultățile pe care le -au depășit și motivele pentru care în Spania se simt „ACASĂ!”. 10 Prima Parte FUNDAMENTAREA TEORETICĂ ȘI MET ODOLOGICĂ A STUDIULUI MIGRAȚIEI 11 Cap I. FUNDAMENTE CONCEPTUALE 1. Teoriile migrației Migrația internațională este unul dintre cele mai vechi fenomene sociale, are un caracter extern prin faptul că deplasarea migranților se face dintr -o țară în alta, dintr -o regiune geografică în alta și de pe un continent pe altul. Majoritatea cercetătorilor sunt de acord că, pe lângă fer tilitate și mortalitate, mobilitatea spațială a migranților reprezintă „al treilea factor decisiv al evoluției populației ” (Faist, 2000). După cum afirma demograful român Vladimir Trebici (1916 -1999), imigr ările au aceea și semnifica ție cu nașterile, iar emigr ările reprezint ă pierderi (Trebici, 1991). Acest fenomen este destul de complex deoarece nu reprezintă doar a mișcare a populației ci implică și diferite aspecte abordate din perspectiva mai multor discipline (sociologică , culturală, antropologică, is torică, psihologică, economică , demografică, geografică, metodologică, religioasă și ideologică, juridică și politică), diversificate datorită scopurilor urmărite de către migranți (muncă, studii, afaceri, familie), care generează viziuni negative (rasism, xenofobie, discriminare, segregare, marginalizare socială, sărăcie și trafic de persoane) și viziuni pozitive (cooperare, dezvoltare prin remitențe, pluralism, diversitate, toleranță, creștere economică și mobilitate). Toate aceste teme și concepte includ ca obiecte de studiu reglementările, volumul și dinamica migrației, tendințele și fluxurile migratorii, cauzele și motivațiile migranților de a-și lăsa țara de origine, amploarea fenomenului migrațional, profilul migranților, consecințele din spațiul de p lecare/sosire, comportamentul și percepția migranților/autohtonilor și impactul din spațiul de plecare/sosire. Datorită faptului că fenomenul migrației internaționale a luat amploare , dar și al faptului c ă migra ția interna țional ă constituie cea de -a doua component ă important ă a dinamicii demografice (Sarcinschi, 2014, p.6), migrația a fost dezbătută din mai multe puncte de vedere și d e-a lungul timpului s -au formulat diferite abordări teoretice cu privire la acest fenomen. Principala clasificare a teoriilo r migrației este după perioada în care au fost formulate (teoriile clasice, modelul ” push -pull” , teoriile neocl asice și teoriile contemporane). 12 1.1. Teoriile clasice Teoriile clasice ale migrației au fost abordate de mercantilism, școala clasică și marxism. Mercantilismul (secolele XVI – XVIII) se baza pe ideea că o țară era cu atât mai bogată și prosperă cu cât acumula mai multe metale prețioase. Această politi că naționalistă favoriza exportu rile, defavoriza importurile și stimula emigrarea către colonii , iar mâna de lucru trebuia să fie ieftină și abundentă. Nicholas Barbon (1640 – 1698) a criticat mercantilism ul și a afirmat că importul înseamnă de fapt cumpărarea de mână de lucru externă, iar exportul vânzarea de mână de lucru inter nă. Spre sfârșitul secol ului al XVIII -lea, apar noi teorii economice cu caracter mai liberal , concentrate pe avantajele comerțului (Barbon, 1690). Adam Smith (1723 -1790), considerat ca fiind părintele economiei politice și fondatorul școlii clasice, a propus ideea că piața liberă și schimbul liber sunt elementele fundamentale pentru dezvoltarea economică și utilizarea eficientă a resurselor, prin urmare, a cercetat migrația și a recomandat desființarea barierelor dintre state, deplasarea populației ș i a capitalului (Smith, 1785). Marxismul, curent propus de către Karl Marx (1818 -1883), afirma că migrația este caracterizată prin mișcarea și dezvoltarea populației, iar emigrarea spre colonii putea diminu a crizele de supraproducție ( Marx, 1867 , p. 152 ). 1.2. Modelul „PUSH -PULL” Ernst Georg Ravenstein (1834 -1913), geograf de origine germană, considerat părintele teoriilor migrației, a fost apreciat ca fiind primul teoretician al migrației, deoarece a enunțat primele legi ale migrației . El a subliniat pentru prima dată faptul că migrația a fost determinată de procesul „push‐pull” (împingere -atracție), generată de condiții nefavorabile1 (legi opresive, impozitare mare, climat instabil, mediul social neconvențional, comerțul cu sclavi, transportul ) și co ntinuă să producă curente de migrație, deoarece condițiile avantajoase îi atrag pe oameni dintr -o regiune în alta (fig.1). 1 Dominance of the economic motive „Bad or oppressive laws, heavy taxation, an una ttractive climate, uncongenial social surroundings, and even compulsion (slave trade, transportation), all have produced and are still producing currents of migration…” (Ravenstein, 1889, p. 286) 13 Figura 1. Procesul ͈push -pull” , după Ravenstein , 1855. Creșterea migrației a fost determinată de mai mulți factori: dezvoltarea producției și comerțului, dar și datorită dezvoltării tehnologiei2 și căilor de comunicație (aeriene, feroviare) care leagă întreaga lume (migrantul poate parcurge un drum lung într -un timp scurt), acest lucru favorizând mișcările migratorii, m otivul principal al migrației fiind îmbunătățirea condițiilor de viață. De asemenea, în majoritatea zonelor urbane s -au dezvoltat cartiere și urbanizații în zonele periferice, prin urmare, prețul fiind mai mic, a fost ocupat îndeosebi de noii veniți (migra nți). Majoritatea cercetătorilor au urmat ideile lui Ravenstein, iar teoriile predominante din știința contemporană sunt de fapt va riații ale teoriilor sale. Cauza principală a migrației a fost reprezentată de oportunitățile economice din exterior pe care le percep locuitorii unor teritorii mai puțin performante economic, caracterizate prin constrângeri politice, religioase sau de altă natură. a) Legile migrației În acest sens, Ravenstein enunță 7 legi (Ravenstein, 1885, p.199) și anume: 1. Legea distanței3 – majoritatea migranților străbat distanțe scurte; 2. Legea absorbției urbane4 – orașele mai mari captează migranți; 3. Legea dispersiei5 – procesul de dispersie este invers proporțional cu procesul absorbției și prezintă caracteristici similare; 2 „Technology and migration „D oes migration increase? I believe so! . . . Wherever I was able to make a comparison I found that an increase in the means of locomotion and a development of manufactures and commerce have led to an increase of migration.” (Ravenstein, 1889, p. 288) 3 „…the great body of our migrants only proceed a short distance…” (1885: 198). 4 „The inhabitants of the country immediately surrounding a town of rapid growth, flock into it; the gaps thus left in the rural population are filled up by migrants from more remote districts, until the attractive force of one of our rapidly growing cities makes its influence felt.” (1885: 199). 5 „The process of dispersion is the inverse of that of absorption, and exhibits similar features.” (1885: 199). 14 4. Legea flux -reflux6– fiecare curent de migrație produce un contracurent compensator; 5. Legea rutei migrației7 – majoritatea migranților care se deplasează pe distanțe lungi se îndreaptă, în general, către marile centre comerciale sau industriale; 6. Legea profilului rural8 – locuitorii din mediul urban nu migrează așa mult ca locuitorii din mediu l rural; 7. Legea feminității migrației9 – femeile migrează î n număr mai mare decât bărbații. b) Legea oportunităților Samuel A. Stouffer (1900 -1960), prin studiul său publicat în anul 1940, a elaborat „Legea oportunităților ” sau „Legea alocativă ”, (Stouffer, 1940), care spune că numărul persoanelor care parcurg o distanță este direct proporțional cu numărul oportunităților care survin de -a lungul distanței și invers proporțional cu oportunitățile care survin10. Aceste oportunități intermediare pot convinge un migrant să se stabilească într -un loc pe traseu, renunțând să parcurgă destinația planificată inițial. Stouffer a susținut că volumul migrației a avut mai puțin de -a face cu distanța și totalul populației decât cu oportunitățile regăsite în fiecare loc de destinație. c) Teoria migrației selective Potrivit lui Everett Lee (1917 -2007), fiecare loc are un set de facto ri pozitivi, negativi și neutri . Factorii pozitivi sunt circumstanțele care acționează pentru a menține oamenii în interiorul unei zone sau a atrage oameni din alte zone, factorii negativi resping migranții , iar factorii neutrii sunt cei la care migranții sunt indiferenți (fig.2). 6 „Each main current of migration produces a compensating counter -current.” (1885: 199). 7 „Migrants proceeding long distances generally go by preference to one of the great centres of commerce or industry.” (1885: 199). 8 „The natives of towns are less migratory than those of the rural parts of the country.” (1885: 199). 9 „Females are more migratory that males” (1885: 199). 10″The number of persons going a given distance is directly proportional to the number of opportunities at that distance and inversely proportional to the number of intervening opportunities.” (Stouffer, 1940, p.846) 15 Figura 2. Teoria migrației, după Lee, 1966. De asemenea , Lee a elaborat diferite ipoteze referitoare la volumul migrației, caracteristicile migranților, fluxul și contra -fluxul migrației și a definit migrația ca fiind o schimbare permanentă sau semiperman entă a domiciliului (Lee, 1966, p.49). Indiferent cât timp, cât de ușor sau cât de greu, fiecare act de migrare implică o origine, o destinație și un set de obstacole care intervin. Lee a pus accentul pe factorii de împingere (circumstanțele nefavorabile) care pot fi asociați cu locul de origine și destinație, obstacolele întâmpinate și factorii personali (Lee, 1966, p.50). Legea lui Lee împarte factorii care determină migrația în două grupuri (tab.1 ): factorii de împingere și atracție . Cu privire la volum ul migrației (Lee, 1966, p.52 -54) a remarcat că acesta variază în funcție de: gradul de diversitate al zonelor incluse în teritoriu, diversitatea populației din teritoriu, fluctuația economiei și stadiul de progres din teritoriu. Volumul migrației este legat de dificultatea de pășirii obstacolelor în calea deplasării . Cu alte cuvinte, cu cât sunt mai multe obstacole, cu atât mai mic este volumul migrației. Cu excepția cazului în care sunt impuse controale severe, volumul și rata migrației tind să crească în timp. Ipotezele formulate de Lee, cu privire la fluxul și contra -fluxul migrației (Lee, 1966, p.54-56), susțin că pentr u fiecare flux de migrare major se dezvoltă un contra -flux, eficiența fluxului de migrație va fi mare dacă obstacolele sunt mari iar eficiența fluxului de migrație variază în funcție de condițiile economice ( la destinație fluxul de migrație crește în perioada prosperității și scade în p erioada declinului). Caracteristicile m igranților sunt următoarele (Lee, 1966, p.56 -57):  migrația este selectivă (datorită diferențelor factorilor personali, condițiilor de la locul de origine și de destinație , dar și obstacolele care intervin sunt tratate diferit de migranți , iar selectivitatea poate fi a tât pozitivă, cât și negativă); 16  migranții care răspund la factorii pozitivi la destinație tind să fie selectați în mod pozitiv (selectivitatea este pozitivă atunci când există o selecție a migranților de înaltă calitate);  migranții care răspund la factorii negativi la origine tind să fie selectați negativ (selectivitatea este negativă atunci când sel ecția este de calitate scăzută);  gradul de selecție pozitivă crește odată cu dificultatea intervenită Tabel 1. Factorii de respingere și factorii de atracție, după Everett Lee, 1966 . Factorii de împingere (Push) Factorii de atracție (Pull) Lipsa locurilor de muncă Lipsa oportunităților Condiții necorespunzătoare Dorința pentru mai multă libertate politică Dorința pentru libertate religioasă Tristețe Analfabetism Îngrijire medicală neadecvată Deșertificarea , foamete sau secetă Insecuritate Lipsa afecțiunii Dezastre naturale, poluare Șanse slabe de căsătorie Teamă p olitică sau persecuție Sclavia sau munca forțată Pierderea averii , sărăcie Amenințări cu moartea Probleme proprietar / chiriaș Hărțuirea Mentalitatea Discriminarea Război Cererea forței de mână de lucru Oportunități de angajare Condiții mai bune de viață Sentimentul de a avea libertate politică Sentimentul de a avea libertate religioasă Bucurie Educație Îngrijire medicală adecvată Climat atractiv Securitate Legături de familie Industria Șanse mai mari de căsătorie Libera exprimare Lee a demonstrat că variabilele ca barierele fizice, politice și distanța, pot reduce sau preveni migrația, iar evoluția migrației este selectivă din cauză că diferențialele ca sexul, vârsta și clasa socială influențează modul în care persoanele răspund la procesul „push‐pull ” (împingere -atracție), iar aceste împrejurări le formează abilitatea de a trece peste obstacolele care apar. Factorii individuali, ca educația persoanei, cunoașterea persoanelor potențiale primitoare și legăturile de familie pot favoriza sau împiedica migrația (Bădescu, 2013) . 17 1.3. Teoriile neoclasice Teoriile neoclasice , apărute la începutul anilor `70, au pus bazele teoriilor migrației internaționale (Massey , 1993) cu accent pe individ (relația dintre migrație și investiția în capitalul uman), cauza fenomenului migraționist (cauză de ordin economic) și factorii care determină decizia migrației (strategia familială), auto susținerea migrației și fluxurile migr aționale (economia dualistă: piața primară și secundară a forței de muncă). Teoria cauzalității cumulative formulată de către de Gunnar Myrdal (1898 -1987 ) susține că majoritatea migranților sunt calificați, educați și motivați, contribuind la creșterea economică din spațiul de destinație. În schimb, în spațiul de origine se va observa o stagnar e economică, ceea ce va amplifica în continuare procesul de migrație (Myrdal, 1957). Legăturile de cauzalitate cumulativă, se referă la auto susținerea migrației, iar fluxurile influențează deciziile potențialilor migranți, facilitând migrația. Teoria econ omică neoclasică, dezvoltată de Larry A. Sjaastad (1934 – 2012) , care se referă la costurile și beneficiile migrației (Sjaastad, 1962), formulează relația dintre migrație și investiția în capitalul uman și argumentează că migrația internațională este legată de cererea și oferta forței de muncă. În țările în care există o ofertă redusă de forță de muncă, dar dispun de multe locuri de muncă, muncitorii vor avea un salar iu mare, iar aceste salarii mari vor atrage migranții din țările unde nu există locuri de muncă (Bădescu, 2013 ). Prin urmare, migrația este o decizie luată pentru tot restul vieții, a unu i individ capabil să -și valorizeze perspectivele cu privire la mărirea veniturilor. Această teorie conferă o importanță exagerată factorilor de ordin econo mic, neținându -se cont de legăturile sociale, istorice și instituționale (guvern, comunitate, familie). Teoria dependenței, dezvoltată de către sociologul André Gunder Frank (1929 – 2005) a acordat o importanță deosebită aspectelor de ordin macro în apari ția și dezvoltarea fluxurilor migraționale și afirma că economia globală nu este egală pentru toate țările, deoarece țările sărace sunt subordonate țărilor bogate și le -au fost atribuite producția materiilor prime cu valoare adăugată scăzută, în timp ce deciziile cheie și beneficiile majore sunt realizate în țările bogate, cărora le -au fost atribuite producția industrială de valoare adăugată ridicată, prin urmare, există o exploatare de către țările bogate din punct de vedere economic asupra țărilor sărace din punct de vedere economic (Frank, 1968). 18 Teoria pieței duale susține că economiile țărilor dezvoltate sunt dualiste, adică în timp ce piața primară a forței de muncă asigură salarii mari, piața secundară a forței de muncă are salarii mici, prin urmare este structurată astfel încât să necesite un anumit nivel de migrație (Piore, 1972). Piața secundară este marcată de subzistență și șomaj , iar locurile de muncă necesită o pregătire relativ redusă, pot fi învățate relativ repede la locul de muncă și există puține obstacole în calea mobilității forței de muncă. Deoarece locurile de muncă sunt neatractive, există niveluri ridicate de fluctuație a forței de muncă, muncitorii trecând la alte locu ri de muncă sau angajatori. Muncitorii din piața secundară de obicei nu au acces la piața primară, cu excepția cazului în care, obțin calificări mai mari. Teoria pieței duale a forței de muncă susține că imigranții sunt recrutați pentru a ocupa locurile de muncă necesare pentru funcționarea economiei globale, locuri de muncă evitate de populația nativă din cauza condițiilor slabe de muncă asociate pieței secundare (Bădescu, 2013) . Teoria sistemului mondial dezvoltă ideea de ordine la nivel mondial, enunțată anterior de teoria dependenței și argumentează că migrația internațională este un produs secundar al capitalismului global deoarece migranții sunt atrași de la periferie, din țările sărace , spre centru, spre națiunile bogate (Wallerstein, 1974). Sistemul mondial este format din zona centrală (puterile dominante), zona semi -periferică, periferia (zonele externe și părțile izolate). Gradul de dependență al acestor zone este un concept cheie a l acestei teorii. Prin urmare, migrația este un mecanism de reglem entare a cererii și ofertei forței de muncă pe plan mondial și contribuie la dezvoltarea ordinii capitaliste. Teoria genealogică argumentează că genealogia este de fapt puterea individului în societățile stabile. În urma cercetărilor (Harbison, 1981), exis tă trei factori care acordă familiei o valoare importantă în procesul migrației: famili a are un rol cheie în migrație, familia este pr incipala unitate de socializare care constituie o rețea și familia este o rețea socială și economică (Bădescu, 2013) . Semnificația familiei ca context structural al migrației este dezvoltată printr -o analiză selectivă a modelelor propuse anterior, iar componentele motivației sunt legate de această structură familială. Structura și funcția familiei afectează decizia de a m igra, influențând una din cele patru componente ale motivației: stimulentele/obiectivele, motivele, disponibilitatea și speranța . 19 1.4. Teoriile migrației contemporane Teoria capitalului uman inițiată de către Jacob Mincer (1922 -2006), derivă din teoria econom iei neoclasice și presupune că o amenii acționează, de regulă, rațional și intenționat în orice moment (Mince r, 1958). Conceptul de capital uman, a fost impus de către Theodore William Schultz (1902 -1998) și se caracterizează prin factori precum experiența, cunoștințele, educația, pregătirea și abilitățile per soanei (Schulz, 1961), deoarece veniturile unei persoane cu studii superioare s -au d ovedit a fi mai mari în majoritatea cazurilor decât a unei persoane cu o educație medie. Capitalul uman este definit de Gary Stanley Becker (1930 -2014), ca stocul de cunoștințe, deprinderi și abilități care poate influența creșterea capacităților și venitu rilor unei persoane (Becker, 1994 ). Teoria neoeconomică (Noua economie a migrației ), afirmă că migrația este o strategie de familie deoarece decizia de a migra se ia în sânul familiei sau gospodăriei care condiționează comportamentul migrației (Stark, 1993 ). Față de teoria economică neoclasică, individul nu mai este singurul care decide, fa milia ocupând un loc important, resursele fiind obținute prin trimiterea unei/unor persoane din cadrul familiei la muncă. Teoria capitalului social (Teoria rețelelor ), se bazează pe ideile teoriei cauzalității cumulative, deoarece dezvoltarea rețelelor depind e de cauzalit atea procesului. Această teorie examinează rețelele de migranți, ca formă de capital social (Massey, 1990), care se formează prin expansiunea rețelelor. Această teorie (Gurak, 1992) argumentează faptul că migranții au creat rețele de suport furnizând noilor sosiți sprijin, informație, suport emoțional și social, găsirea unui loc de muncă și obținerea unui venit decent. Rețelele migranților au un caracter d inamic și este una dintre temele principale ale cercetătorilor din domeniu l migrațiilor, deoarece migrația este strâns legată de relațiile de familie, prietenie sau vecinătate, migranții alegându -și locul de destinație în funcție de prezența rudelor, priet enilor sau vecinilor prezenți la locul de destinație. În acest sens se evidențiază factorii ce determină caracterul cumulativ al migrației internaționale (Massey, 1998), care se regăsesc în spațiul de plecare (distribuția veniturilor gospodăriei la nivel de comunitate, distribuția pământului și modul de organizare al agriculturii, cultura migrației, distribuția regională a capitalului uman), în spațiul de destinație (echitatea socială) dar și în ambele spații (rețelele de migranți și instituțiile). 20 Teoria sistemică susține că sistemul migrațional nu este o mișcare unidirecțională, liniară , împingere -atracție, cauză -efect, ci este un sistem interdependent, complex, automodificabil , în care efectul schimbărilor într -o parte poate fi urmărit prin întregul sistem (Mabogunje, 1970). Prin urmare, sistemul are un caracter dinamic și este format dintr -un grup de țări unde exisă relații migraționale stabile , iar aceste fluxuri formează întregul sistem (Kritz, 1992). Teoria instituțională a migrației se centre ază pe studiul agenților (firme, instituții) și organizațiilor voluntare, care au apărut ca rezultat al fluxurilor migraționiste (indiferent de caracterul legal sau ilegal al activității lor) , prin dezvoltarea legăturilor materiale dintre țări pe care flux urile migratorii le consolidează. Acești agenți care au apărut în spațiul de destinație, au speculat oportunitățile economice din locurile de destinație al migranților și au facilitat intrarea, transportul, găsirea unui loc de muncă, locuința și obținerea actelor (Massey, 1998). O rganizațiile voluntare asigură imigranților suport, furnizând ajutor material, juridic și militând pentru drepturile acestora. Acești agenți pot fi : rețelele de transport (autocare sau aeriene) care leagă frecvent zona de destinație cu zona de origine, rețele de telefonie mobilă cu oferte pentru comunicarea mai ieftină între cele două zone, oferte de televiziune prin satelit (din locul de plecare), determinând astfel scăderea costurilor pentru viitorii migranți ( Jennissen, 2004). Începând cu anul 1952, UNESCO (United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization, fondat în anul 1945 la Paris) a î nceput să fie tot mai preocupat de promovarea studiilor sociale și de aspectele cultural e ale migrației internaționale, prin urmare a elaborat un studiu asupra cercetării în privința migrației internaționale în care a fost analizată migrația din punct de vedere economic și demografic (B rinley, 1961). Teoria sintetică s-a elaborat în anii ’90, când, echipa internațională de cercetători IUSSP (International Union for the Scientific Study of Po pulation, fondat în anul 1928 la Paris), a abordat migrația din punct de vedere interdisciplinar (Massey, 1998). Obiectivul principal a fost analizarea și evaluarea teoriilor migrației (până în anul 1980), cu intenția de a observa aspectele care coincid, se completează reciproc sau se contrazic. În urma acestui studiu s -a elaborat teoria sintetică , care susține că migrația internațională determină globalizarea, unește locurile de origine cu locurile de destinație, influențează dezvoltarea economiei ambelor locuri și se bazează pe principiul pluralismului, care permite coexistența diverselor opinii, c e se completează reciproc. 21 Tabel 2 . Teoriile migrației Teoriile clasice Mercantilismul Barbon 1690 emigrarea către colonii Școala clasică Smith 1785 desființarea barierelor dintre state, deplasarea populației și a capitalului Marxismul Marx 1867 migrația este caracterizată prin mișcarea și dezvoltarea populației Modelul Push -pull Legile migrației Ravenstein 1885 migrația a fost determinată de procesul „push‐pull” Legea oportunităților Stouffer 1940 oportunitățile intermediare pot convinge un migrant să se stabilească într -un loc pe traseu Legea migrației selective Lee 1966 fiecare loc are un set de factori pozitivi, negativi și neutrii Teoriile neoclasice Teoria cauzalității cumulative Mydral 1957 auto susținerea migrației Teoria economică neoclasică Sjaastad 1962 relația dintre migrație și investiția în capitalul uman Teoria dependenței Frank 1968 fluxuri migraționale Teoria pieței duale Piore 1972 economia dualistă: piața primară și secundară a forței de muncă Teoria sistemului mondial Wallerstein 1974 migranții sunt atrași de la periferie, din țările sărace spre centru, spre națiunile bogate Teoria genealogică Harbison 1981 strategia familială Teoriile contemporane Teoria capitalului uman Mincer 1958 Schulz 1961 Becker 1993 capitalul uman reprezintă experiența, cunoștințele, educația, pregătirea și abilitățile Teoria neoeconomică Stark 1993 migrația este o strategie de familie Teoria capitalului social Massey 1990 Gurak 1992 Massey 1998 capitalul social, se formează prin expansiunea rețelelor Teoria sistemică Mabogunje, 1970 Kritz, 1992 sistemul migrațional este un sistem interdependent, complex, automodificabil Teoria instituțională Massey 1998 Jennissen 2004 studiul agenților (firme, instituții) și organizațiilor voluntare, care au apărut ca rezultat al fluxurilor migraționiste Teoria sintetică Massey 1998 abordarea migrației din punct de vedere interdisciplinar În momentul de față, migrațiile internaționale nu pot fi încadrate într -un singur model descris, datorită caracterului complex, iar numărul tot mai mare al migranților și dificultatea controlului fluxulu i (datorită liberei circulații) au dus la creșterea atenției cercetăril or cu privire la acest fenomen. De fapt, toate teoriile despre migrație (tab. 2) sunt în căutarea unor răspunsuri teoretice, care să descrie realitatea migrației, însă, mai ales teoriile contemporane, sunt de fapt o combinație între teori ile clasice și neoclasice. Prin urmare, t răim într -o epocă în care avem nevoie de noi soluții ale teoriilor migrației. 22 2. Evoluția problematicii migrației internaționale în cadrul UE Europa a fost și este o zonă geografică care prezintă fluxuri migratorii. După al doilea război mondial, politicile europene în domeniul migrației au avut un caracter restrictiv, abia după anul 1990 încercându -se elaborarea unor reglementări și convenții privind migrația, reglementări care vor completa documentele ce au stat la baza fondării Uniunii Europene. Ideea înființării Uniunii Europene a fost pentru prima dată propusă de către Winston Churchill (1874 -1965), la data de 19 septembrie 1947, într -un di scurs susținut în Elveția, la Universitatea din Zürich11. Tratatele și convențiile semnate de -a lungul timpului, au constituit temelia înființării Uniunii Europene (UE). De -a lungul timpului aceste tratate și convenții au fost negociate de către reprezentan ții guvernelor statelor membre, adoptate de comun acord, semnate și ratificate. Parcurgerea istoriei tratatelor și convențiilor cele mai importante încheiate după anul 1948, ne permite să urmărim evoluția constituirii Uniunii Europene, dar mai ales istoria liberei circulații a persoanelor. 2.1. Tratatele și convențiile adoptate în perioada 1948 – 1985 Perioada cuprinsă între anii 1948 – 1959 a fost considerată „Europa pașnică” deoarece au început cooperările între primele state fondatoare ale Uniunii Europene (Luxemburg, Franța, Belgia, Olanda, Italia și Germania)12. În această perioadă au fost semnate mai multe tratate ș i convenții. Anii 1960 – 1970, au fost considerați ca fiind o perioadă de creștere economică și s -a realizat și primul val de extindere al Uniunii Europene (Anglia, Irlanda și Danemarca), iar în anul 1970, încep primele planuri privind adoptarea unei monede unice . Tratatul de la Bruxelles13, denumit și „ Tratatul de colaborare economică, socială, culturală și auto -apărare colectivă ”, a fost semnat în anul 1948, de către cinci țări (Belgia, Franța, Luxemburg, Olanda și Anglia), unde se vorbește „pentru prima dată de apărarea colectivă europeană” (Bădescu, 2 004, p.396 ). În anul 1965 tratatul a fost modificat, a fost denumit „Tratatul de fuziune ” și a fost semnat de către primele șase state fondatoare ale UE (Luxemburg, Franța, Belgia, Olanda, Italia și Germania). Scopurile principale al e tratatului au fost si mplificarea cadrului instituțional european, crearea unui sistem comun de apărare și consolidarea relațiilor. Acest tratat a fost abrogat în anul 1999. 23 Tratatul Atlanticului de Nord14 (NATO ), a fost semnat în anul 1949 ( Washington), de către 12 țări fondatoare NATO (Canada, Belgia, Franța, Danemarca, Italia, Islanda, Anglia, Luxemburg, Norvegia, Olanda, Portugalia și SUA) „prin care sunt puse bazele noii relații transatlantice” (Bădescu, 2004 , p.396 ). Obiectivele principa le au fost realizarea unei apărări comune, dorința țărilor de a conviețui în pace cu toate popoarele și guvernele , precum și promovarea stabilității și bunăstării zonei Nord -Atlantice. Înființarea NATO a influențat reconcilierea între Franța și Germania. Î n momentul de față la acest tratat au aderat 29 de state, România aderând în anul 2004. Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale15, a fost semnată în anul 1950 (Roma). Scopul principal al acestei conven ții a fost recunoașterea și aplicarea drepturilor omului. Cele mai importante articole care alcătuiesc această convenție, se referă la obligația de a respecta drepturile și libertățile omului (libertatea de exprimare, întrunire, asociere, gândire, conștiin ță și libertatea religioasă ). De-a lungul timpului această convenție a fost completată cu mai multe articole prin protocoalele semnate din cadrul altor tratate: în anul 1952 (Protocolul adițional) cu 6 articole ( dreptul la alegeri libere, dreptul la instru ire, protecția proprietății ); în anul 1963 (Protocolul nr. 4) cu încă 7 articole ( interzicerea expulzărilor colective de străini, interzicerea expulzării propriilor cetățeni, libertatea de circulație); în anul 1983 (Protocolul nr. 6) convenția a fost compl etată cu încă 9 articole care fac referire expresă la anularea pedepsei cu moartea; î n anul 1984 (Protocolul nr. 7) se enunță încă 10 articole legate de justiție și în anul 2000 (Protocolul nr. 12) au mai enunțat încă 6 articole care fac referire la interzicerea generală a discriminării. România a aderat la această convenție în anul 1993. Această convenție capătă o însemnătate deosebită în cercetarea migrațiilor deoarece în cadrul convenției a fost enunțată pentru prima dată libera circulație a persoanelor „Orice persoană este liberă să părăsească orice țară, inclusiv pe a sa”, (Protocolul nr. 4, articolul 2 , aliniatul 2). Convenția de la Geneva16, semnată în anul 1951, privind statutul refugiaților, stabilește pentru prima dată standardele dreptului internațional în legătură cu problemele umanitare, siguranța într -un viitor fără persecuții și condițiile care trebuie îndeplinite de către o perso ană c are solicită azil pentru obținerea statutului de refugiat. În această convenție apare pentru prima dată definiția refugiatului ca fiind persoana „persecutată datorită rasei, religiei, naționalității, apartenenței la un anumit grup social sau opiniilor sale politice, se află în afara ță rii a cărei cetățenie o are și care nu poate sau, datorită 24 acestei temeri, nu dorește protecția acestei țări; sau care, neavând nici o cetățenie și găsindu -se în afara țării în care avea reședința obișnuită ca urmare a unor astfel de evenimente, nu poate sau, datorită respectivei temeri, nu dorește să se reîntoarcă17” (Articolul 1, alineatul 2) . Prin urmare, refugiat poate fi doar persoana care fie deține cetățenia unui stat (altul decât cel în care cere această formă de prote cție), fie este apatrid (persoană care nu deține cetățenia niciunei țări și nu are drepturi și obligații în nici o țară) , dar reședința lui obișnuită este în alt stat decât în statul în care solicită acest statut. România a aderat la Convenția privind stat utul refugiaților în anul 1991. Tratatul de la Paris18, denumit și „ Tratatul de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului ”, a reprezentat primul pas pentru integrarea europeană și a fost semnat în anul 1951 de către șase țări (Luxemburg, Franța, Belgia, Olanda, Italia și Germania), când s -a constituit Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO). Scopul principal al acestui tratat a fost să creeze o relație de interdependență între industriile cărbunelui și oțelului pentru ca nici o țară să nu își mai poată mobiliza forțele armate fără știrea celorlalte, urmărindu -se instituirea unei piețe comune. În anul 2002 tratat ul a fost abrogat . Tratatul de la Roma19, denumit și „Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene „, a fost semnat în data de 25 martie 1957 de către șase țări (Belgia, Franța, Germania, Luxemburg, Italia și Olanda) și a fos t considerat ca fiind fundația aducerii Europei la pace și dezvoltare integrată după al doilea război mondial. În acest tratat s -a constituit Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA – EURATOM) și Comunitatea Economică Europeană (CEE – cunoscută și sub numele de „Piața Comună „). Scopul principal a fost extinderea noțiunii de integrare europeană pentru a include cooperarea economică prin intermediul comerțului, unde s -a creat o piață comună bazată pe libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalurilor și persoanelor (înțelese ca drepturi ale angajaților sau prestatorilor de servicii) și a consolidat ideea unui viitor comun pentru cele șase țări europene fondatoare ale Uniunii Europene. Abolirea obstacolelor privind libera circulație a persoanelor a fost un pas important în crearea unei migrații controlate iar c apitalul și forța de muncă puteau să circule liber între țările membre. În decursul timpului, sensul conceptului de liberă circulație a persoanelor s -a schimbat, iar cetățenia UE stă la baza dreptului unei persoane de a circula și a se stabili liber pe teritoriul statelor membre. 25 2.2. Spațiul Schengen Acordul Schengen20, semnat la data de 14 iunie 1985 în localitatea Schengen (Luxemburg), cunoscut și sub numele de Schengen I, este considerat ca fiind primul pas pentru o migrație controlată. Acest acord, stabilește un spațiu comun denumit „Spațiul Schengen ” (fig.3), în care s -a ajuns la acordul de a se renunța treptat la controalele frontierelor statelor membre și introducerea liberei circulații pentru toți cetățenii statelor semnatare . Primele 5 țări semnatare ale acestui acord au fost: Luxemburg, Belgia, Germania, Franța și Ola nda. Acest acord a intrat în vigoare doar în data de 25 martie 1995 pentru primele șapte țări: Belgia, Franța, Germania, Luxemburg, Olanda, Portugalia și Spania. Până în prezent, 26 de state fac parte din Spațiul Schengen (Germania, Austria, Belgia, Danema rca, Slovenia, Slovacia, Portugalia, Spania, Finlanda, Estonia, Franța, Ungaria, Islanda, Italia, Grecia, Liechtenstein, Lituania, Letonia, Malta, Luxemburg, Norvegia, Polonia, Olanda, Republica Cehă, Suedia și Elveția). Viitoare state membre ale acordului Schengen, care sunt în proces de implementare al acordului, sunt: Cipru, România și Bulgaria. Actul unic european21 (AUE), consemnat în anul 1986 (Luxemburg), a menționat pentru prima denumirea de Consiliul European ca organ de decizie a întregii comunități, a instituit Piața Unică Europeană și Cooperarea Politică Europeană, a revizuit Tratatul de la Roma, a extins competențele comunitare (în domeniul cercetării, dezvoltării, al mediului și al politicii externe) și a definit scopul principal ca fi ind „instaurarea progresivă a pieței interne pe durata unei perioade care se încheie la 31 decembrie 1992″22. Perioada anilor 1989 – 1991 a fost marcată de căderea regimului comunist astfel:  Polonia – introducerea multipartitismului (19 iulie 1989);  Ungaria – dizolvarea Sfatului Prezidențial (23 octombrie 1989);  Germania – căderea zidului Berlinului (9 noiembrie 1989);  Bulgaria – destituirea liderului comunist ( 10 noiembrie 1989 );  Cehoslovacia – greva generală ( 27 noiembrie 1989 );  România – revoluția /lovitura de stat (22 decembrie 1989);  Iugoslavia – începe să se dezmembreze în anul 1990;  Albania – protestele anticomuniste ( 9 decembrie 1991 );  URSS – dizolvarea oficială a URSS (25 decembrie 1991); 26 Figura 3. Formarea spațiului Schengen (1985 – 2017 ) Convenția de Aplicare a Acordului Schengen23 (CAAS), cunoscută și sub numele de Schengen II, a fost semnată în anul 1990. Beneficiile aduse de aderarea la Spațiul Schengen sunt multiple: deschiderea frontierelor statelor membre, libertatea circulației persoanelor, libera circulație a serviciilor și a capitalurilor. 27 2.3. Uniunea Europeană După anii ’90, au fost semnate numeroase tratate și au fost elaborate diferite programe care au ajutat la aplicarea unor politici referitoare la migrația controlată. Uniunea Europeană este constituită în prezent de 28 st ate (Austria, Germania, Polonia, Belgia, Grecia, Portugalia, Bulgaria, Irlanda, Anglia, Cehia, Italia, România, Cipru, Letonia, Slovacia, Croația, Lituania, Slovenia, Danemarca, Luxemburg, Spania, Estonia, Malta, Suedia, Finlanda, Olanda, Ungaria, Franța). Tratatul de la Maastricht24 (Tratatul privind Uniunea Europeană ), a fost semnat în anul 1992, de către 12 țări ( Danemarca, Belgia, Spania, Germania, Olanda, Grecia, Irlanda, Franța, Italia, Portugalia, Luxemburg și Anglia) și este considerat ” Actul Constitutiv al Uniunii Europene „. Scopul principal a fost introducerea unei monede unice (EURO), uniunea politică (cetățenie, politică comună) și co laborarea în domeniul afacerilor interne și externe (piața unică, libera circulație a persoanelor, mărfurilor, serviciilor și capitalurilor). Tratatul cuprinde trei piloni25 ai construcție i europene (Bădescu, 2004 , p.398 ): dispozițiile privind CECO (Comunitatea Euro peană a Cărbunelui și Oțelului), EURATOM (Comunitatea Europeană a Energiei Atomice) , PESC (Politica Externă de Securitate Comună) și JAI (Consili ul de Justiție și Afaceri Interne – cooperarea în domeniul justiției și afacerilor interne) . Inovația cea mai i mportantă o reprezintă „Cetățenia Europeană ” (orice cetățean care are naționalitatea unei țări membre devine automat ș i cetățean al Uniunii Europene ). Acest tratat a înlocuit dispozițiile Actului Unic European și a încetat în anul 2007, fiind înlocuit de Tratatul de la Lisabona. Tratatul de la Amsterdam26, (1997) a instituit „Spațiul de libertate, justiție și securitate”, a amendat tratatul de la Maastricht (a simplificat, modificat, consolidat și renumerotat articolele), rolul cetățeanului este subliniat, caracterul democratic al instituțiilor este întărit, au fost extinse drepturile EUROPOL (Oficiului European de Poliție) , a fost extinsă cooperarea în domeniul vizelor, azilului și imigrării , iar politica migrației și azilului a devenit una dintre priorită țile politice ale Uniunii Europene. Obiectivele principale au fost definirea principiilor și orientărilor generale ale PESC, inclusiv pentru problemele care au implicații în domeniu l apărării (Bădescu, 2004 , p.397 ), reformarea instituțiilor UE în pregătire a extinderii către no ile state membre și integrarea acquis -ului Schengen în acquis -ul comunitar. 28 Programul Tampere27 (1999) apare datorită faptului că fenomenul migrației pune statelor europene probleme semnificative de natură economică, socială și demografică28, program considerat ca fiind „piatra de temelie” a cooperării judiciare, deoarece introd uce politica migratorie comună în domeniul azilului (punerea în practică a Convenției de la Geneva privind statutul refugiaților din anul 1951), elaborează un angajament pentru protecția libertății din spațiul UE (drepturile omului, instituțiile democratice, statul de drept), acordă respectul absolut al dreptului de a solicita azil, oferă garanții celo r care solicită protecție sau acces în UE, asigurându -se astfel că nicio persoană nu este trimisă înapoi unde riscă să fie persecutată (menținând principiul nereturnării)29. Scopul principal a fost „crearea unei zone de justiție , securitate și libertate în cadrul Uniunii Europene” (Zanoschi, 2010). Cu privire la migra ția legală (reunificarea familială, statutul de rezident, studenți, cercetători), integrarea (proiect de lege privind imigrația , crearea unei rețele de Centre Naționale de Contact, elaborarea u nui ghid de integrare), migrația ilegală (planul de acțiune privind imigrația ilegală, returnarea) și relațiile cu țările terțe (acordurile de readmisie, asistarea țărilor terțe), au fost elaborate diferite directive, planuri, programe, negocieri, acorduri și legi. Obiectivele principale ale Programului Tampere au fost: dezvoltarea de parteneriate cu țările de origine, de tranzit și de destinație, incluzând politici specifice de integrare (prevenirea excluziunii sociale, rasismului, xenofobiei și respectul ui pentru diversitate)30; un sistem european comun privind azilul; o abordare comună și cuprinzătoare a managementului fluxurilor migrației, vizând un echilibru între admiterea pe criterii umanitare și economice31; tratamentul corect al cetățenilor statelor terțe, în scopul acordării unor drepturi și obligații comparabile cu cele ale cetățenilor statului membru în care trăiesc. 2.4. Tratatele secolului XXI Moneda unică EURO, a fost implementată treptat în 19 țări europene din cele 28 membre ale Uniunii Europene (Germania, Austria, Belgia, Cipru, Slovacia, Slovenia, Spania, Finlanda, Estonia, Grecia, Franța, Italia, Irlanda, Lituania, Letonia, Malta, Luxemburg, Portugalia și Olanda). În anul 2008, criza financiară lovește economia mondială, iar Uniunea Europeană pune baza unei „uniuni bancare” pentru a sprijini mai multe țări să facă față greutăților întâmpinate în fața crizei. 29 La începutul anului 2011, în Siria a pornit un lan ț de proteste care cu timpul s -a transformat într -un război civil. În același timp în Orientul Mijlociu a crescut extremismul religios, iar acest lucru a determinat tot mai multe persoane să-și părăsească țara de origine și să ceară azil în Europa. Drept consecință, în perioada anilor 2008 – 2016 peste patru milioane de solicitanți de azil au ajuns în Europa, majoritatea declarând că au fu git de războiul din Siria ( fig.4). Pe lângă problema gestionării fluxului tot mai mare de migranți, Uniunea Europeană a început să se confrunte și cu mai multe atacuri teroriste ( 2004 – Madrid, 2005 – Londra , 2011 – Oslo , 2015 – Paris, 2016 – Bruxelles, Nisa, München , Ansbach, Normandia, Berlin, 2017 – Londra, Stockholm , Paris, Manchester, Barcelona). În anul 2016, în cadrul unui referendum, cetățenii Angliei votează pentru ieșirea țării din Uniunea Europeană. Figura 4. Cereri de azil în Uniunea Europeană (2011 – 2016 ) Sursa: Eurostat În anul 2000, Comisia Europeană a propus prima inițiativă prin care migrații aveau drept de intrare în statele Uniunii Europene în scopuri economice, numită Directiva privind condițiile de intrare și rezidență a imigranților în scopuri economice32. Scopul acestei directive a fost reglementarea politicii comunitare a migrației și un tratament egal pentru cetățenii statelor terțe. Deoarece în Uniunea Europeană s -a diminuat forța de muncă, a ceastă directivă a ajutat la „găsirea de resurse umane pentru piața muncii din statele membre și armonizarea regulilor de intrare și de rezidență în Europa” ( Alexe , 2011 , p. 16 ). 2011 2012 2013 2014 2015 2016309.040335.290431.090626.9601.322.825 1.259.955 0200000400000600000800000100000012000001400000 Anul Cereri de azil în Uniunea Europeană 30 Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene33 proclamată la 7 decembrie 2000, tratează drepturile cetățenilor, clasate în 6 capitole (demnitatea, libertățile, egalitatea, solidaritatea, cetățenia, justiția). Aceasta trebuia să “regrupeze drepturile fundamentale în vigoare din Uniunea Europeană, astfel încât să le confere o mai mare vizibilitate și să marcheze importanța lor excepțională34”. Capitolul V, întitulat „Cetățe nia”, la articolul 45, spune : „Orice cetățean al Uniunii are dreptul de circulație și de ședere liberă pe teritoriul statelor membre”. Tratatul de la Nisa35 (2001), face referire la modernizarea instituțiilor europene, pregătirea pentru integrarea noilor state membre, cooperarea în domeniul industrial și al dreptului civil, aderarea statelor candidate și nu în ultimul rând libera circulație a cetățenilor din s tatele membre . Aceste inițiative pot oferii stabilitate, prosperitate și pace durabilă pentru statele componente ale Uniunii Europene. Programul de la Haga36 (2004) a abordat întărirea justiției, securității și libertății în Uniunea Europeană (azilul, migr ația, cetățenia, integrarea, gestionarea granițelor) și are „în vedere instituirea unor proceduri comune de azil și a unui statut uniform „37, valabil pe tot cuprinsul țărilor membre pentru persoanele care au nevoie de protecție internațională . Obiectivele programului de la Haga au fost garantarea drepturilor fundamentale, garanțiile procedur ale minime, accesul la justiție și asigurarea protecției persoanelor (în con cordanță cu Convenția de la Geneva din anul 1951 privind refugiații). Acesta a fost un obiect iv care trebuia atins în interesul cetățenilor UE prin dezvoltarea unui sistem comun de azil și dezvoltarea politicilor comune. Adoptarea Programului de la Haga a fost de fapt , continuarea Programului de la Tampere (1999), deoarece politica de integrarea a migranților care provin din state terțe este o provocare a Uniunii Europene. Tratatul de la Prüm38 (2005), denumit și Schengen III, a stabilit un cadru juridic pentru aprofundarea cooperării între statele membre ale UE, „în lupta împotriva terorismului, al criminalității transfrontaliere și al migrației ilegale prin intermediul schimbului de date genetice (ADN), amprentele digitale, înmatriculările de vehicule și alte date cu caracter personal „39. Scopul a fost intensificar ea și accelerarea schimbului de informații dintre rețele polițienești pentru un control mai eficient al infracționalității în Europa. Tratatul de la Prüm a intrat în vigoare în România în anul 200940. 31 Tratatul de la Lisabona41 (2007) a i mplementat reforme privind modul de funcționare al instituțiilor europene, a elaborat politici în materie de migrație, a înlocuit Tratatul de la Maastricht și s -au creat politici de apărare și securitate, care stabileau modalitățile de ajutor între statele membre în caz de agresiune și calamități. Obiectivul principal a fost îmbunătățirea procesului de adoptare a deciziilor într -o Uniune Europeană care cuprindea deja 27 de state membre, în urma aderării Bulgariei și României, iar „Consiliul European devine o instituț ie de sine stătătoare, cu președinte propriu „42. Pactul european privind imigrația și azilul43 (2008) , adoptat de către Consiliul European, conținea cinci angajamente politice care vor fi transpuse în practică prin măsuri concrete: organizarea și controlare a imigrației ilegale, îmbunătățirea controalelor frontierelor externe, construirea unui sistem european în materie de azil și crearea unui parteneriat la nivel mondial pentru migrație și dezvoltare44. S-a plecat de la ipoteza că o imigrație care nu este administrată corespunzător poate afecta încrederea cetățenilor statelor membre, iar o migrație administrată corect poate fi un atu pentru UE. Programul Stockholm45 (2009), a marcat prioritățile pentru d ezvoltarea libertății, securității și justiției, ca răspuns la preocuparea statelor Uniunii Europene. Tema centrală a fost „O Europă deschisă și sigură în serviciul cetățenilor și pentru protecția acestora ” și „Construirea unei Europe a cetățenilor ”. Acest program a stabilit drepturile cetățenilor (o Europă a drepturilor), facilitarea vieții cetățenilor (o Europă a justiției), protejarea cetățenilor (o Europă care protejează), accesul în Europa într -o lume globalizată, solidaritate și parteneriate în mater ie de migrație și de azil (o Europă solidară). În momentul de față, formarea celor 28 de state din UE (fig.5), a dus la o populație de 511.805.088 de locuitori (1 ianuarie 2017 – Eurostat), în cadrul căruia au avut loc numeroase valuri de aderare: 1951 ( Luxemburg, Franța, Belgia, Olanda, Italia și Germania), 1973 (Danemarca, Irlanda și Anglia), 1981 (Grecia), 1986 (Spania și Portugalia) 1995 (Austria, Finlanda și Suedia) 2004 (Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slove nia, U ngaria), 2007 (România Bulgaria) și 2013 (Croația). Importanța constituirii UE (tab.3), ne demonstrează faptul că problema migrației a fost abordată încă din anul 1950 (libera circulație, statutul refugiaților), însă, doar în anul 2008 s -a ajuns la semnare a unui pact european care viza imigrația și azilul. 32 Figura 5. Formarea statelor din Uniunea Europeană (1995 – 2017) 33 Tabel. 3. Evoluția problematicii migrației internaționale în cadrul UE Anul și locul semnării Tratat/Convenție/Program Scopul care face referire la migrație 1948 Bruxelles Tratatul de la Bruxelles simplificarea cadrului instituțional european 1949 Washington Tratatul Atlanticului de Nord (NATO ) realizarea unei apărări comune 1950 Roma Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale a fost enunțată pentru prima dată libera circulație a persoanelor 1951 Geneva Convenția de la Geneva statutul refugiaților 1951 Paris Tratatul de la Paris constituirea CECO 1957 Roma Tratatul de la Roma Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene cooperarea economică prin intermediul comerțului și constituirea CEE și CEEA. crearea unei migrații controlate 1985 Schengen Acordul Schengen libera circulație pentru toți cetățenii statelor membre semnatare 1986 Luxemburg Actul unic european Piața Unică Europeană Cooperarea Politică Europeană 1992 Maastricht Tratatul de la Maastricht actul constitutiv al Uniunii Europene și „Cetățenia Europeană” 1997 Amsterdam Tratatul de la Amsterdam extinderea cooperării în domeniul vizelor, azilului și imigrării 1999 Tampere Programul Tampere politica migratorie comună a Uniunii Europene 2000 Directiva privind condițiile de intrare și rezidență în scopuri economice reglementarea politicii comunitare a migrației și un tratament egal pentru cetățenii statelor terțe 2000 Nisa Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene Libertatea de circulație și ședere a cetățenilor statelor membre 2001 Nisa Tratatul de la Nisa libera circulație a cetățenilor din statele membre 2004 Haga Programul Haga instituirea unor proceduri comune de azil 2005 Prüm Tratatul de la Prüm lupta împotriva terorismului, al criminalității transfrontaliere și al migrației ilegale 2007 Lisabona Tratatul de la Lisabona elaborarea de politici în materie de migrație 2008 Pactul european privind imigrația și azilul o migrație administrată corect 2009 Stockholm Programul Stockholm solidaritate și parteneriate în materie de migrație și de azil 34 3. Evoluția grad ului de cunoaștere a migrației în Europa Majoritatea studiilor realizate care au dedicat mai multă atenție migrației au făcut referire mai ales la migrațiile dinspre țările sărace spre țările dezvoltate. Această abordare caracteristică etnocentrismului occidental, dorește să sublinieze faptul că aceste migrații sunt cele mai importante. În schimb, majoritatea fluxurilor nu au loc între țările sărace și țările dezvoltate, deo arece majoritatea persoanelor îș i schimbă locul de rezidență în cadrul aceleași ț ări (Egea, 2002 ). Etnocentrismul este tendința de a considera valorile și modelele culturale ale unui grup ca fiind superioare altor grupuri. 3.1. Abordări Abordarea sociologică (tab.4) asociază migrația cu procesele de schimbare culturală, care predispun la creșterea mobilității umane și descrie relațiile interumane din cadrul grupurilor sociale. Majoritatea sociologilor au abordat migrația din următoa rele puncte de vedere: relația socială cu locul de origine și plecare (Sørensen, 2006) , fenomene sociale (Lucas, 2016) , strategii (Lahlou, 2007) , grupuri sociale (Pérez-Díaz, 2004) și etnie (Favell, 2008; Garner, 2007) . Autorul cărții „Mediterráneo: El naufragio de Europa” (Lucas, 2016) transmite faptul că Marea Mediterană a devenit cea mai periculoasă graniță din lume, deoarece acolo își pierd viața mii de ființe umane . Abordarea antropologică (tab.4) studiază originea, evoluția și tipurile de migrație (migrația ilegală, migrația forțată, migrația minorilor) în raport cu condițiile naturale și social -culturale, dar și rețelele (Mavris, 2002 ) și mobilitatea migrației (Collyer, 2012 ; Haas, 2009 ), țările din sudul și estul Mediteranei transformându -se în destinatari ai migranților (Fargues, 2009). Cu privire la migrația ilegală a fost abordat mai ales fluxul dinspre Africa spre Europa (Barros, 2002; Mrabet, 2017 ; Haas, 2008 ), deoarece migrația fără documente este dificilă, călătoriile migranților dev in mai lungi și mai fragmentate (Collyer, 2007). Alții vorbesc despre mi tul invaziei migranților (Haas, 2007 a; Triandafyllidou, 2010) , migrația forțată (Crépeau, 2006) și contrabandiști ai rețelelor sociale ( Mavris, 2002). În ultimul timp, migranții minori au intrat în atenția sociologilor (Phizacklea, 2002), deoarece, în trecerile neregulate la frontiere au apărut copiii minori care călătoresc fără părinți sau supraveghetori (Derluyn, 2005). 35 Abordarea culturală (tab.4) analizează studiul comportamentului uman în contextul normelor și valorilor culturale. Leenhardt (1992), demonstrează că, odată cu sosirea tangoul ui în Paris pr in intermediul migranților din America L atină percepțiile persoanelor autohtone s -au schimbat. Bustelo (2006) vorbește despre scriitori argentinie ni care s -au stabilit în Franța. Alți autori preferă să abordeze migrația persoanelor înalt calificate (Rollan d, 2014; Gaillard, 1997; 1998;) sau a medicilor ( Andrés, 2014 ; Baijou, 2014 ). În unele țări europene, dependența m edicilor străini este ridicată ( Elveția, Irlanda, Germania, Anglia , Spania și Slovenia ), principalii factori pentru migrație fiind: veniturile, munca și condițiile de trai. Abordarea religioasă și ideologică (tab.4) se referă la comunitățile religioase care se află în spațiul de destinație al migranților, dar și sentimentele, ideile și acțiunile pe care îi unește și care reflectă interesele și aspirațiile lor. Religia este un factor important în studiile privind migra ția, iar atenția asupra intersecției dintre religie și migrație sporește și îmbogățește înțelegerile despre religie, integrarea înse mnând mai mult decât asimilarea culturală și lingvistică a comunităților migrante. Unii s -au referit la relațiile dintre gen, migrație și religie (Bonifacio, 2010 ; Heerma, 2002; Anthias, 1992 ), islam, migrație și integrare (Kaya, 2012) , dintre migrație (forțată, voluntară și e conomică) și religie (Saunders, 2016) . Alții la comunitățile islamice din Europa (Abumalham , 1995), din Germania și Franța (Leveau, 2001), sau modul în care identitatea religioasă și etnia influențează migrația (Becker, 2012), deoarece creștinismul a fost un factor important în migr ațiile transatlantice europene, iar în momentul de față Islamul este o chestiune majoră în dezbaterea privind imigrația din Europa de astăzi. Abordarea geografică (tab.4) pune accent pe dezvoltarea disparităților populației dintre diferitele regiuni și țări, precum și pe relațiile socio -teritoriale care se dezvoltă între migranți, între aceștia și spațiul de sosire, respectiv între migranți și spațiul de plecare (Beck, 1999). Pentru studierea acestor aspecte se ocupă geografia populației (umană) care studiază dinamica (migratorie și naturală) prin structura demografi că (grupe de vârstă, sex, starea civilă, gospodării, familie), structura socio –culturală (etnică, rasială, națională, lingvistică, religi oasă, nivel de studii, cetățenie ) și structura economică (activă, inactivă, profesională). De asemenea au fost studiate rutele de migrație (Haas, 2006), noua migrație latină spre Europa (Pardo, 1995; Herrera, 2007), inegalitate și disparitate (Bejarano, 2007), migrația și cetățenia (Dummet, 1993a: 1993b) și migrația feminină (Gregorio, 1998) în contextul unei Europe unde f emeile sunt victime pasive al societății sărace. 36 Abordarea demografică (tab.4) observă fenomenele și procesele privitoare la numărul, evoluția (Walton, 2014) , repartiția (White, 2016 ), structura, densitatea, prognoze (King, 1993 ; Arango, 1993 ; Berend, 2017 ), fluxuri (Garvey, 1985 ; Willekens, 1994; Godenau, 2004 ), mișcarea și compoziția pe grupe de vârstă și sexe (King, 1996) ale migraților (metodă cantitativă), migrația de întoarcere ( Harper, 2011; Winston, 2002; King, 2015). Această abordare este foart e importantă, deoarece migrația influențează în mod direct rata natalității și mortalității . În perioada comunistă majoritatea migranților se îndreptau spre țările dezvoltate (Bijak, 2013) , iar numărul repatriați lor a fost nesemnificativ deoarece această migrație era permanentă. În acea perioadă au existat o serie de factori politici (diferența de opinie) și economici (oferta redusă de bunuri și servicii, deprecierea monedei naționale și inflația ) care au contribuit la desemnarea celei mai importante rute de migrație: cea spre Vest. În plus, o parte a fluxurilor a fost constituită de migrația etnică (etnicii germani și evrei ). Procesele de migrație din țările din centrul și estul Europei diferă semnificativ de cele observate anterior anilor ‘ 90 și existau mai multe tipuri de fluxuri ce sunt reprezentative pentru țările europene (Okolski, 2004) :  migrația pentru stabilire (criterii etnice, reîntregirea f amiliei );  migrația circulatorie;  migrația pentru azil sau refugia ți;  migrația de tranzit (inclusiv traficul de ființe umane);  mobilitatea spația lă (turi sm, tranzitul pasagerilor);  migrația pentru muncă, studii și perfecționare profesională. Willekens (1994), este primul care analizează tehnici dezvoltate în demografie, geografie și statistici, utile pentru eliminarea decalajului dintre datele disponibile privind fluxurile migratorii internaționale și propune stabilirea unei baze de date coerente, care să conțină informații suficient de detaliate, actualizate și exacte, c ombinate din mai multe surse. Abordarea psihologică (tab.5) studiază fenomenele psihice ale persoanei: rasismul (Miles, 1987; 1993; 1995 ; Dummet, 1990; Wrench , 1993 ), xenofobia (Tort, 1994), adaptare și integrare ( Muñoz, 2010), repercusiu nile exilului (Vásquez, 1990; 1993), stereotipuri (Moya, 2008), discriminarea ( Moualhi, 2000) . Vásquez (1994) explică care este diferența dintre migrant și exilat. Migrantul are dreptul să se întoarcă (chiar dacă nu o face niciodată), însă exilatul nu ar e dreptul de a se întoarce. 37 Abordarea economică (tab.5) se referă la fluxurile migratorii, remitențe (Haas, 2005; 2007b; Vullnetari, 2011) , economia subterană, piețele forței de muncă, mâna de lucru, așezarea, mișcările de capital, costurile migrației (Hamood, 2006), dezvoltarea migrației (Geyer, 2002), relațiile socio -economice (Trigo, 1993) și impactul economic (Cortina, 2013; Arango, 2011 ). Economia subterană este un „tip de activitate economică nedeclarată și neînregistrată în contabilitatea celor care le practică, pentru a se sustrage de la plata impozitelor și taxelor legale ” (DEX, 2009) . Geyer (2002) studiază evoluți a sistemelor urbane din Europa: schimbarea populației și migr ația în sistemul urban britanic; sistemul urban francez; urbanizarea în Ger mania înainte și după unificare; dezv oltarea urbană în Țările de Jos; contra urbanizarea în Italia; prezentul, trecut ul și viitorul urbaniz ării în Finlanda; matur izarea sistemului urban polonez; gradul de matura re al sistemului urban românesc; tranziția demografică ș i dezvoltarea urbană în Turcia . Mulți cercetători au fost preocupați de studiul migrației europene, unii percep migrația din punctul de vedere al forței de muncă, alții tratează migrația doar prin prisma costurilor și beneficilor, argumentând că aceasta reprezintă o investiție în capitalul uman „beneficiul fiind mai mare decât costurile ” (Sjaastadt, 1962) . Fenomenul migraționis t este un proces socio -economic care influențează dinamica și evoluția societății iar analiștii analizează migrația în funcție de obiectivele urmărite. Borjas (1985) și Chiswick (2000) au fost pionierii cercetărilor analitice asupra fenomenelor migraționiste din Europa. Borjas (1987) arată că principalele probleme sunt cele legate de decizia privind migrația și locația țintă, adaptabilitatea migranților pe piața forței de muncă, modificări la nivelul structurii salariale și contribuțiile la crear ea PIB/locuitor. Pritchett (2006) argumentează că mobilitatea forței de muncă poate conduce la o creștere a bunăstării, iar Kahanec și Zimmermann (2009) arată că la nivelul Uniunii Europene este nevoie de libera circulație a persoanelor. Studiile recente a nalizează echilibrul dintre veniturile din remitențe (considerate ca fiind „efecte pozitive” pentru economiile spațiului de plecare) și „exodul creierelor ”. Ledesma și Piracha (2001) arată că remitențele au efecte pozitive atât asupra investițiilor interne, cât și asupra consumului privat, iar Ratha (2003) evidențiază faptul că intrările de remitențe echilibrează pierderile pe care le înregistrează țara de origine prin fenomenul „brain -drain „. White (2016) oferă o sursă de referință cheie, printr -o colecție cuprinzătoare de eseuri care acoperă trăsături esențiale ale mobilității geografice, de la migrația internă, la migrația internațională, urbanizare, adaptarea migranților în destinațiile lor, tendințele actuale, problemele în domeniile politice ac tuale. 38 Abordarea istorică (tab.5) are o importanță deosebită deoarece studiază fenomenele în ordine cronologică, în împrejurările în care s -au produs. Există puține studii cu privire la migrația latinilor spre Franța, deoarece aceștia nu au fost colonie franceză, deci, nu era în atenția cercetătorilor. Prin urmare, au fo st studiate următoarele aspecte: mobilitatea în contexte istorice (Glazier, 1986), is toria dreptului de grație în Franța (Legoux, 1865), istoria imigrației din Franța (Noiriel, 1989; 2002), migrația în Germania între 1955 -2000 (Göktürk, 2007) migrația și inegalitatea în Germania între 1870-1913 (Grant, 2010), istoria arabilor în Europa: Olanda, Germania, Anglia și Franța ( Zéraoui, 2006). Garson și Loizillon (2003) au indentificat patru perioade de migrație după al doilea război mondial, și anume: a) Perioada de reconstrucție a Europei postbelice (1950 -1970), care necesita o mare cantitate de forță de muncă; ca urmare, autoritățile statelor interesate au început să recruteze lucrători străini; b) Perioad a crizelor economice din anii ‘ 70 și prima jumătate a anilor ’80, a dus la eliminarea politicilor de racolare a persoanelor din țările subdezvo ltate spre țările dezvo ltate sau în curs de dezvoltare; c) Căderea regimului comunist și deschiderea frontierelor (1989 -2000) a amplificat migrația persoanelor din Europa de Est spre Europa de Vest și creșterea numărului solicitanț ilor de azil și al refugiaț ilor; d) Începând cu anii 2000, migrația forței de muncă a devenit „preferențială ”pentru anumite țări (Germania, Anglia și Franța) care au facilitat intrarea persoanelor înalt calificate și descurajarea imigranților necalificați. Abordarea juridică și politi că (tab.5) face referire la politici le migratorii (Duez, 2008; Bascherini, 2008 ; Fernández, 2005; Schnapper, 1993 ; Lutterbeck, 2006 ) și reglementări referitoare la drepturile umane, internaționale, civile și de muncă (Dummet, 1990) . Statul trebuie să participe prin politici naționale, guvernamentale, suveranitate, redistribuirea populației, ajutor, asistență socială și apartenență (Theodore, 2017 ; Argerey, 2005 ). Studiile care fac referire la migrație se concentrează mai ales pe drepturile migranților (Gyemant, 2004), legi (McKay, 2013 ; Silași, 2008 ), politica sanitară (González, 2002) dar și pe analiza legislației și repercusiunile în viața cotidiană a migranților (Solanes, 2011) . Majoritatea studiilor dinaintea anilor ’90 se referă la refugiați și abo rdează azilul politic (Legoux, 1995a; 1995b ; Papadopoulou, 2005 ; Goudappel, 2011; Hailbronner, 2000 ) și exilul persoanelor (Goldberg, 2014; Bustelo, 2006a). 39 Korkut (2013) a elaborat un studiu al politicilor migrației din zece țări europene, prin care urmărește modul în care limbajul, discursul și partidele politice au o importanță deosebită în elaborarea politicilor de migrație . Mestre (2002), explică faptul că femeile care lucrează la îngrijirea copiilor sau a persoanelor în vârstă, au rezolvat c u eficacitate problemele mult or familii, iar din punctul de vedere al lui Heisler (1993) , migrația trebuie privită ca o problemă de securitate. Pajares (2006) afirmă că, în momentul de față, în toată Europa, există ideea că destinul persoanelor imigrante este integrarea lor în cadrul societății receptoare, în cadrul instituțiilor publice dar și al populației autohtone . Abordarea metodologică (tab.5) se referă atât la perspectiva naționalismului (Schiller, 2003) cât și perspectiva transnaționalismului (Faist, 2000; 2011; 2012; Levitt, 2003 ; 2004 ). Prima abordare consideră că unitatea de analiză este statul (naț iunea), în timp ce a doua abord are renunță la granițe și ia î n calcul câmpurile transnaționale de migraț ie, deoarece relațiile continue dintre m igranți și țările de origine, construiesc un câmp social complex care se întind e dincolo de granițele naționale (Portes, 2002). Transnaționalismul a fost dezvoltat de antropologi, dar folosit în mare măsură de geografi și de alți cercetători sociali (Hardwick 2008) și se referă la procesele prin care migranții creează, susțin și mențin diverse relații multiple (sociale, economice, religioase, familiale, organizaționale, politice), raporturi ca re unesc spațiul de origine cu spațiul de destinație și conduc la dezvoltarea unor spații translocale (Blanc, 1995, p.684). Astfel a apărut și noțiunea de creolizare care se referă la combinarea de către migranți al tradițiilor din spațiul de plecare și sp ațiul de destinație (Morawska, 2003, p.614). Abordarea metodologică a transnaționalismului face referire la rețelele formate de migranți ( Portes, 1999; Molina, 2001; Pessar, 2003; Guarnizo, 2003; Levitt, 2007; Hagen, 2008; Menjivar, 2010; Schiller, 2013 ; Hâncean, 2014 ). Transanaționalismul economic este cunoscut și sub denumirea de globalizare și a fost dezvoltat la mijlocul secolului al -XX-lea. Globalizarea se referă la fluxurile de bunuri și servicii din afara granițelor (liberalizarea comerțului internațional, libera circulație a persoanelor, migrația, schimbul de capital și accelerarea procesului tehnologic și informațional), scopul principal fiind de omogenizare globală. Globalizarea reprezintă un sistem internațional, prin care s -au dezvoltat p iețele financiare globale și corpo rațiile transnaționale, care po t influența (direct sau indirect) economia fiecărei țări de pe glob, mediul înconjurător, politica și geopolitica (Friedman, 2001). 40 Tabel 4. Abordarea migrației din punct de vedere demografic, sociologic, geografic, antropologic, cultural, religios și ideologic. Abordarea sociologică relația socială cu locul de origine și plecare Sørensen, 2006. fenomene sociale Lucas, 2016. strategii Lahlou, 2007. grupuri sociale Pérez-Díaz, 2004. etnie Favell, 2008; Garner, 2007. Abordarea antropologică migrația ilegală Barros, 2002; Mrabet, 2017; Haas, 2008. mobilitatea migrației Collyer, 2012; Haas, 2009. mitul invaziei migranților Haas, 2007a; Triandafyllidou, 2010. rețelele Mavris, 2002. migrația forțată Crépeau, 2006. migranții minori Derluyn, 2005; Phizacklea, 2002. Abordarea culturală migrația persoanelor înalt calificate Rolland, 2014; Gaillard, 1997; Gaillard, 1998. scriitori argentinieni Bustelo, 2006. tangoul la Paris Leenhardt, 1992. migrația medicilor Andrés, 2014; Baijou, 2014. Abordarea geografică noua migrație latină spre Europa Pardo, 1995; Herrera, 2007. rutele de migrație Haas, 2006. inegalitate și disparitate Bejarano, 2007. relațiile socio -teritoriale Beck, 1999. migrația și cetățenia Dummet, 1993a: 1993b. migrația feminină Gregorio, 1998. Abordarea demografică prognoze King, 1993; Arango, 1993; Berend, 2017. repartiția migranților White, 2016. evoluția migrației Walton, 2014. fluxuri Garvey, 1985; Willekens, 1994; Godenau, 2004. mișcarea și compoziția pe grupe de vârstă și sexe King, 1996. migrația de întoarcere Harper, 2011; Winston, 2002; King, 2015. Abordarea religioasă și ideologică relațiile dintre gen, migrație și religie Bonifacio, 2010; Heerma, 2002; Anthias, 1992 . dintre islam, migrație și integrare Kaya, 2012. dintre migrație și religie Saunders, 2016. comunitățile islamice din Europa Abumalham, 1995. comunitățile islamice din Germania și Franța Leveau, 2001. modul în care identitatea religioasă și etnia influențează migrația Becker, 2012. 41 Tabel 5. Abordarea migrației din punct de vedere istoric, economic, psihologic, metodologic, juridic și politic. Abordarea psihologică rasismul Miles, 1987; 1993; 1995. Dummet, 1990; Wrench, 1993. xenofobia Tort, 1994. adaptare și integrare Muñoz, 2010. repercusiunile exilului Vásquez, 1990; 1993. stereotipuri Moya, 2008. discriminarea Moualhi, 2000. Abordarea economică remitențe Haas, 2005; 2007b; Vullnetari, 2011. costurile migrației Hamood, 2006. dezvoltarea migrației Geyer, 2002. relațiile socio -economice Trigo, 1993. impactul economic Cortina, 2013; Arango, 2011. fenomenele migraționiste din UE Borjas, 1985; Chiswick, 2000. exodul creierelor Ledesma, Piracha, 2001. Abordarea istorică istoria dreptului de grație în Franța Legoux, 1865. contexte istorice Glazier, 1986. istoria imigrației din Franța Noiriel, 1989; 2002. migrația în Germania între anii 1955 -2000 Göktürk, 2007. migrația și inegalitatea în Germania între 1870 -1913 Grant, 2010. istoria arabilor în Europa: Olanda, Germania, Anglia și Franța Zéraoui, 2006. perioade de migrație după al doilea război mondial Garson și Loizillon , 2003. Abordarea metodologică transnaționalismul Faist, 2000; 2011; 2012; Levitt, 2003; 2004. naționalismului Schiller, 2003. rețelele formate de migranți Portes, 1999; Molina, 2001; Pessar, 2003; Guarnizo, 2003; Levitt, 2007; Hagen, 2008; Menjivar, 2010; Schiller, 2013; Hâncean, 2014 . Abordarea juridică și politică politicile migratorii Duez, 2008; Bascherini, 2008; Fernández, 2005; Schnapper, 1993; Lutterbeck, 2006. drepturile migranților Gyemant, 2004. legi McKay, 2013; Silași, 2008. politica sanitară González, 2002. azilul politic Legoux, 1995a; 1995b; Papadopoulou, 2005; Goudappel, 2011; Hailbronner, 2000. exilul persoanelor Goldberg, 2014; Bustelo, 2006a. apartenență Theodore, 2017; Argerey, 2005. analiza legislației și repercusiunile în viața cotidiană a migranților Solanes, 2011. 42 3.2. Evoluția gradului de cunoaștere a migrației românilor Cunoașterea mig rației românilor spre alte țări capătă o însemnătate deosebită, deoarece acest fenomen s -a amplifi cat odată cu trecerea timpului și a atras atenția mai multor cercetători (tab.6) . Între anii 1899 – 1989, aproximativ 1,2 milioane de români au părăsit România (legal sau ilegal). Datele pu blicate de ONU la 1 ianuarie 2016, arată că un număr de 3,4 milioane de migranți români locuiau în afara țării. Prin urm are, în doar 26 de ani (1990 -2016), numărul românilor care sunt înregistrați legal în alte țări s -a triplat, față de perioada anterioară (numărul celor care nu sunt înregistrați este necunoscut , dar se presupune că ar exista peste 5 milioane de migranți români care nu mai locuiesc permanent în România ). Interesul pentru studierea fenomenul migrației românilor a crescut odată cu amploarea migrației, confirmată de statistici oficiale și lucrări științifice. Atât în literatura științifică internațională cât și în cea națională, observăm analize legate de migrația românilor. La început , au fost realizate cercetări despre migrația românilor spre America (Șchiopu, 1913; Drutzu, 1926; Egyed, 1970; Barton, 1975; Campan, 2009; Kardo, 2010; Bocancea, 2011 ; Juravle, 2014 ; Voine a, 2014 ) și Canada (Drutzu, 1926; Nedelcu, 2003; 2004 a; Tudoroiu, 2007; Predoiu 2012 ; Fruja, 2013 ). Apoi , cercetări le au fost direcționate spre migrația evreilor din România spre America (Hermalin, 1901; Rabinovitch, 2012; Wertsman, 2014) și Canada (Wertsman, 2014) ; alții, au studiat volumul migrației evreilor (Salzmann, 1978; Ladislau, 2002; Ratman, 2004; Z otic, 2010) și sașilor (Banu, 2011). După căderea comunismului din anul 1989, cercetările migrației românilor au fost orientate spre : migrația minorilor (Terrio, 2004; Valtolina 2013), migrația ilegală (Magheți, 2009; Țin, 2013) și migrația rromilor (Gince l, 2010; Nacu, 2011; Pusca, 2012; Vlase, 2013; Beluschi, 2014; Lucheș, 2016a; Nedelcu, 2016). De asemenea, a fost cercetată migrația românilor spre Europa (Kupiszewski, 1997; Lăzăroiu, 2003; Oteanu, 2007; Potot, 2007; 2008; Salvan, 2010a; Kahl, 2011; Vincz e, 2011; Anghel, 2013), Germania (Goudenhooft, 2016), Belgia (Poncelet, 2016; Banța, 2009), Austria (Hunya, 2006), Suedia (Crețan, 2003a; 2003b), Anglia (Rom, 2013; Gutiérrez, 2016), Franța (Gontard, 2001; Matichescu, 2011; Popa, 2014; Discher, 2015; Luch eș, 2016b ; Matichescu, 2017) și Italia (Vlase, 2004; 2006a; 2006b; 2011; 2013a; 2013b; Mara, 2012; Landesmann, 2013 ). 43 Impactul migrației forței de muncă asupra situației economice și sociale din România este demonstrat de numeroase studii ale acestui fenomen. După anul 2000, cercetătorii din domeniul migrației au identificat trăsăturile migrației și au cercetat cadrul economic, social și politic. Se disti ng trei eta pe ale migrației românești după căderea regimului Ceaușescu (Diminescu. 2003) . Prima fază (1990 -1994) este marcată de o mișcare pe termen scurt în țările vecine. A doua fază (1994 -2000) este determinată în principal de căutarea unui loc de muncă , sub presiunea unei crize economice severe. Într – un climat de interdicții și restricții de circulație, această migrație a forței de muncă ia adesea forma de azil sau de intrare ilegală. A treia fază migratoare începe în anul 2002, când se elimină viza de intrare în spațiul Schengen. În ultimul deceniu , au fost realizate mai multe anchete cu privire la migrația românilor și inte grarea lor în spațiul de sosire; în 2007 ( Metro Media Transilvania ) ancheta viza condițiile sociale de muncă și de viață ale români lor din Italia (coord. Dâncu); în 2008 ( C.U.R.S. București ) asupra românilor din Spania și Italia (coord. Abraham); în 2010 (Fundația Italiană Caritas ) despre românii din Italia ; în 2011 ( Fundația Soros ) în legătură cu un segment din forța de muncă românească (personalul medical) care a devenit interesantă pentru piața din Occident (coord. Alexe ). Răspândirea geografică a migranților români nu este uniformă, ci s -a concentrat în anumite zone, conducând la formarea unor „enclave demografice” (persoane care au aceeași țară de origine și care s -au concentrat într -o zonă geografică specifică din țara de destinație) , astfel : Negrești Oaș – Paris (Diminescu, 1998); Târgoviște – Castellón (Potot, 2000; Viruela, 2002; Bucur, 2011); Dobrotești – Madrid (Șerban și Grigoraș, 2001); Vulturu – Roma (Vlase, 2006); Marginea – Torino (Cingolani, 2009); Alba -Alcalá de Henares (Sandu, 2009); Borș – Milan (Anghel, 2015); Timișoara – Nürnberg (Anghel, 2015); Bistrița – Roquetas (Șuiu, 2017). A fost scris u n număr special despre migrația românilor („Romania and its migrations, Twenty years after the collapse of Communism „) într-o revistă din Elveția („Revue d’étude s comparatives Est -Ouest „), în care a u fost tratate: tendințele și schimbările proceselor de migrație ( Nedelcu , 2010 a), solid aritate în migrația românească din Franța (Salvan, 2010 b), migranții români online (Nedelcu, 2010 b). De asemenea, a fost studiată migrația românilor calificați (Nedelcu, 2003; 2004a; 2004 b; 2008 a; 2009; Popa, 2014; Lucheș, 2016b), dinamica diasporei românești datorată noilor tehnologii (Nedelcu, 2006), comunicarea cu cei rămași în țară (Nedelcu, 2008 b). 44 Dumitru Sandu este autorul mai multor studii sociologice despre migrația românilor (Sandu, 1994; 2005a; 2005b; 2006a; 2006b). Autorul ajunge la o „ teorie a fluxurilor de migrație internă ” – prima încercare de acest gen în literatura română – autorul afirmând că printre procesele de mare amploare pe care le -a cunoscut România în anii socialismului, se înscrie și migrația internă. Autorul analizează fenomenul migrației din perspectiva modelelor de gândire, de acțiune și de afirmare, dar și a efectelor asupra celor rămași sau întorși acasă. Cercetările autorului au drept scop să sublinieze necesitatea implementării unor politici de migrație în România. De asemenea, se concentrează asupra dimensiunii comportamentale a transnaționalismului migrant , prin construirea unui indice de „orientare spre acasă”, prin trimiterea de remitențe, comunicarea cu cei rămași în țară și exprimarea in tenției de a se întoarce în țară (Sandu, 2010; 2016a). Alte abordări se referă la reîntoarcerea migranților români (Sandu, 2014a), povești ale migranților (Sandu, 2014b ), câmpuri transnaționale (Sandu, 2014c ) și migrația tinerilor (Sandu, 2016b; 2017). Au fost studiate r ețelele migranților (Șerban, 2007; Șerban și Voicu, 2010) , iar cercetarea impactul ui publicului diasporic (Beciu, 2011) abordează aspecte privind reconfi gurarea spațiului publi c și instituțional din România. Institutul pentru Studiul Muncii (IZA) din Bonn ( Andrén și Roman, 2014), a analizat în ce măsură aderarea României la UE în 2007 a adăugat noi caracteristici fenomenului migrației românești, însă concluzia este că nu a schimbat, în general, caracteristicile anterioare ale migrației românești, una dintre caracteristicile cheie ale migrației românești fiind noul val al mobilității forței de muncă de intelectuali. În anul 2008, la început de criză, o echipă de specialiști și studenți de la Facultatea de Sociologie a Universității București, (coord. Dumitru Sandu), a realizat un sondaj numit „Comunități Românești în Spania”, comandat de Fundația Soros. Sondajul a fos t făcut în următoarele localități din apropierea Madridului: Alcala de Henares, Coslada, Arganda del Rey și la Torrejon. De asemenea , au fost studiate: dinamica migrației românești din Spania (Șerban, 2011), interferențele fonetice și ortografice în limb a română vorbită în Spania (Jieanu, 2012; 2013; 2014), cunoașterea procesul ui de conservare a identității culturale în mediile de imigranți români (Otovescu, 2013). 45 Tabel. 6. Cercetători români care au studiat migrația românilor Migrația românilor spre America Șchiopu, 1913; Drutzu, 1926; Egyed, 1970; Barton, 1975; Campan, 2009; Kardo, 2010; Bocancea, 2011; Juravle, 2014; Voinea, 2014 . Migrația românilor spre Canada Drutzu, 1926; Nedelcu, 2003; 2004a; Tudoroiu, 2007; Predoiu 2012; Fruja, 2013 . Migrația evreilor spre America Hermalin, 1901; Rabinovitch, 2012; Wertsman, 2014 . Volumul migrației evreilor Salzmann,1978 ; Ladislau, 2002; Ratman, 2004; Zotic, 2010 . Volumul migrației sașilor Banu, 2011 . Migrația minorilor români Terrio, 2004; Valtol ina 2013 . Migrația ilegală a românilor Magheți, 2009; Țin, 2013 . Migrația rromilor din România Gincel, 2010; Nacu, 2011; Pusca, 2012; Vlase, 2013; Beluschi, 2014; Lucheș, 2016a; Nedelcu, 2016 . Migrația românilor spre Europa Kupiszewski, 1997; Lăzăroiu, 2003; Oteanu, 2007; Potot, 2007; 2008; Salvan, 2010a; Kahl, 2011; Vincze, 2011; Anghel, 2013; Sandu, 1994; 2005a; 2005b; 2006a; 2006b. Migrația românilor spre Germania Goudenhooft, 2016 . Migrația românilor spre Belgia Poncel et, 2016; Banța, 2009. Migrația românilor spre Austria Hunya, 2006 . Migrația românilor spre Suedia Crețan, 2003a; 2003b . Migrația românilor spre Anglia Rom, 2013; Gutiérrez, 2016. Migrația românilor spre Franța Gontard, 2001; Salvan, 2010b ; Matichescu, 2011; 2017; Popa, 2014; Discher, 2015; Lucheș, 2016b. Migrația românilor spre Italia Vlase, 2004; 2006a; 2006b; 2011; 2013a; 2013b. Mara, 2012; Landesmann, 2013; Migranții români online Nedelcu, 2006; 2008b ; 2010a; 2010b. Migrația românil or calificați Nedelcu, 2003; 2004a; 2004b; 2008a; 2009; Popa, 2014; Lucheș, 2016b . Intenția de întoarcere Sandu, 2010; 2014a; 2016a; 2014b. Câmpuri transnaționale Sandu, 2014c. Migrația tinerilor Sandu, 2016b; 2017. Impactul publicului diasporic Beciu, 2011. Rețelele migranților din Spania Șerban, 2007; Șerban, 2011; Șerban și Voicu, 2010; Limba română vorbită în Spania Jieanu, 2012; 2013; 2014. Anchete 2007 (Metro Media Transilvania), vizează condițiile sociale de muncă și de viață ale românilor din Italia; 2008 (C.U.R.S. București), românii din Spania și Italia; 2008 (Fundația SOROS), migrația românilor în Spania; 2010 (Fundația Italiană Caritas), românii din Italia; 2011 (Fundația SOROS), migrația personalului medical. Rețelele migra torii Negrești Oaș – Paris (Diminescu, 1998); Târgoviște – Castellón (Potot, 2000; Viruela, 2002; Bucur, 2011); Dobrotești – Madrid (Șerban și Grigoraș, 2001); Vulturu – Roma (Vlase, 2006); Marginea – Torino (Cingolani, 2009); Alba – Alcala de Henare s (Sandu, 2009); Borș – Milan (Anghel, 2015); Timișoara – Nürnberg (Anghel, 2015); Bistrița – Roquetas (Șuiu, 2017). 46 3.3. Evoluția gradului de cunoaștere a migrației în Spania Preocupările comunității academice spaniole erau aproape inexistente în anii `80. Doar după anii `80 apar primii liderii în studiul migrației din Spania: Carlota Solé (1982), Joaquín Arango (1985) și o echipă de cercetare numită Colectivul IOE (1987) care, în acel moment, a descris pentru prima dată procesul de imigrare din Spania, țară care începuse să primească forță de muncă străină, în special în zona Cataloniei. S-au creat diferite centre de studiu: „Gabinet d´Estudis Sociales” (1983), „Centro de Estu dios Demográficos” (1984), „Instituto de Economía y Geografía del CSIC” (1986) și (GEDIME) „Grupo de Estudios de Inmigración y Minorías Étnicas” (1989) la Universitatea din Barcelona, care de -a lungul anilor vor juca un rol -cheie în cercetarea fenomenului migraționist. În acest context, primii pași spre cercetare au fost realizați în anul 1989 de către „Institut Catalá dé Estudis Metiterranis „care a organizat primul simpozion internațional din Spania privind deplasările umane. În anii ʼ90, s -au creat numeroase centrede studiu și documentare ( Corroc hano, 2010) în Andaluzia, Comillas, Granada, Barcelona și Sevilla. În anul 1999, s -a creat premiul de cercetare „Premio de investigación Padre Rubio ”, pentru promovarea studiilor migrațiilor. Complexitatea pr ocesului de migrare a produs interes și pentru alte teme: spațiul urban, locuința și rasismul. Autorii și -au dat seama că migrația era percepută în funcție de originea migrantului, astfel s -a început studiul pe comunități de imigranți: imigranți europeni p ensionari care s -au stabilit în Spania în anii `80, imigranți marocani, imigranți africani, imigranți din țările latine și imigranți din Europa de Est (Colectivul IOÉ 1997). De asemenea, au apărut numeroase publicații care tratau domeniul mi grațiilor, dintre care un rol fo arte important îl are revista „Migraciones” editat de către Universitatea din Comillas începând cu anul 1996. În anul 1997 s -a organizat Primul Congres Național al Migrației, al doilea în anul 2000 la Madrid, iar de atunci încoace, acest eveniment se organizează la un interval de doi – trei ani, în diferite orașe ale Spaniei (Granada, Girona, Valencia, A Coruña, Bilbao, Granada). Primele locuri în care s -au elaborat studiiale imigranților au fost Catalonia , Madrid și Andaluzia . Mulți autori au studiat situația juridică a imigranților și instalarea la locul de muncă (Corrochano, 2010). 47 Cercetătorii au început să studieze diferite teme ale migrației ( Corroc hano, 2010) : integrare locală (Euguren 1998), relațiile cu autohtonii (Morales și Páez 1996), rețelele transnaționale (Suárez -Navas 1998), rețelele migratorii și de sprijin (Maya Jariego 1999), elementele culturale (Blasco 1992, Balfour 1996, Giménez Romero 1996, Montes del Castillo 1998). După anul 2000, tot mai mulți cercetători de vin interesați de migrație, deoarece în Spania acest fenomen a luat amploare. Prin urmare, în anul 2000 Consiliul Miniștrilor a aprobat „Programul global de regularizare a persoanelor migrante ” care se aflau în acel moment pe teritoriul Spaniei. Tot în ace astă perioadă s -a creat o nouă revistă legată de migrație, intitulată „Revista de Derecho Migratorio y Extranjería ” (2002). Impactul procesului migrator resimțit în Spania a fost descris (C orroc hano, 2010) pe plan național cât și pe plan regional în: Andal uzia, Aragon , Insulele Baleare , Castilla și León , Madrid , Murcia , Navarra și Valencia . În noul context, studiile aplicate pe teme concrete au devenit fundamentale, în acest sens autorii au tratat următoarele teme de interes (Corrochano, 2010): spațiul și l ocuința, rasism și xenofobie, opinia publică, conflicte, tensiunea rasială și protestele celor fără acte. S-a creat un nou grup de cerceta re „CAPSOCINMIG -Democracia Multicultural y Capital Social de los Inmigrantes en España ”, prin urmare, crește calitatea cercetărilor, care s -au îndreptat spre studiul originilor migranților ( Corroc hano, 2010) : latini , ecuatorieni , argentinieni , marocani , africani și români. În ultimul deceniu au fost realizate diferite sondaje și chestionare pe teritoriul spaniol . La sfârșitul anului 2006, în întreg teritoriul Spaniei a fost realizat, de către INE, un sondaj pe un eșantion de 15.500 persoane, dintre care 1330 de români, care au reprezentat aproximativ 9% din acest eșantion. Miguel Pajares în raportul elaborat pent ru Ministerul de muncă și imigrație spaniol, analizează situația actuală a muncitorilor imigranți și compară datele oficiale din 2008 și 2009 ( Pajares, 2010 ). În anul 2007, a fost publicat un volum despre migrația românilor (Migración rumana en España ) în revista ” Migraciones ” în care au fost diseminate diferite studii referitoare la : decolectivizarea și migrația românilor din anii ’90 (Verdery, 2007), fluxurile migratorii (Ferrero, 2007), migrația ilegală (Pajares, 2007), tinerii migranți români ( Bordonaba, 2007), femeile migrante românce (Navaz, 2007) și noile tehnologii de informație/comunicare (Viruela, 2007). 48 Rafael Viruela Martínez a studiat flu xurile migratorii provenite din Europa Centrală și Orientală (în spec ial din România) și a analizat: rețelele ( Viruela, 2001); originea (Viruela, 2002 a); dinamica migratorie (Viruela, 2002b); resursele migrării (Viruela, 2004); locurile de muncă ale migranțiilor ( Viruela, 2006); distribuția geografică (Viruela, 2008a ); piața forței de muncă (Viruela, 2009). Autorul subliniază faptul că actuala criză a economiei spaniole va avea consecințe negative pentru imigranții români și bulgari (Viruela, 2008b) și relevă faptul că există o migrație internă în Spania a migranților români, deoarece 38% din migranții români intervievați în septembrie 2008 din provincia Madrid și -au schimbat locul de reședință ( Viruela, 2010), iar majoritatea migranților din Europa de E st rămân în Spania și au adoptat diverse strategii pentru a reduce impactul crizei . Una dintre principalele strategii se referă la mobilitatea între diferite provincii spaniole, această mobilitate a forței de muncă este în principa l legată de activități ag ricole (Viruela, 2013; 2016a; 2016b). Concluziile lui Bucur (2011) relevă faptul că majoritatea românilor migranți din Spania nu se gândesc să se întoarcă definitiv în România, iar criza economică, resimțită mai ales în domeniul construcțiilor, a avut cons ecințe negative îndeosebi pentru muncitorii români. Pentru a face față acestei probleme, majoritatea sunt nevoiți să se descurce cu venitul adus de soție, să caute alte oportunități de muncă în alte regiuni ale Spaniei, să caute o altă țară de destinație s au să se întoarcă în România. Apar diferiți cercetători , cu diferite abordări ale migrației românilor: migrația românilor din Castellón (Bernat și Gimeno 2006); migrația românilor în Coslada (Paniagua, 2007); migrația circu lară a românilor din Huelva (Gu alda, 2007; 2009); comunitățile migrante din Spania, cu referire la comunitatea românilor (Pajares, 2008); integrarea tinerilor (Gualda, 2009); rețelele (Ciobanu, 2009) și migrația multiplă (Ciobanu, 2015); scenarii de mobilitate (Baldoni, 2010); integrarea copiilor (Bereményi, 2010); rețelele sociale din Castellón (Bernat, 2010) care au apărut, parțial, ca răspuns la cererea de muncitori din industria ceramică și din cea a construcțiilor (Bernat și Viruela, 2011); femeile migrante românce (Iliescu, 2012); mi granții calificați din Barcelona (Petroff, 2013; 2017); relații internaționale (Robayo, 2014); femeile românce care lucrează la îngrijirea persoanelor în vârstă (Gualda, 2014); românii în tribunalele din Barcelona (Gil, 2015); migrația de întoarcere (Perez , 2015); românii care lucrează în viticultură (Sanchez, 2017). 49 Marcu Silvia a dezbătut problema migrației românilor din Spania prin prisma mai multor puncte de vedere: relațiile dintre România și Spania (Marcu, 2002; 2005b), procese de tranziție și integrare (Marcu, 2005a), odiseea românilor din secolul XX (Marcu, 2007a), migrația românilor în Madrid (Marcu, 2007b; 2009b; 2009c; 2009d); migrația internațională a românilor ( Marcu, 2008; 2009a), migrația de întoarcere (Marcu, 2010 ; 2011 ), migrația tinerilor (Marcu, 2012b), cum a afectat criza economică din Spania migranții români (Marcu, 2012a; 2012c; 2013), mobilitatea migranților români (Marcu, 2014a; 2014b; 2014c), strategiile folosite de migranții români în timpul crizei (Marcu și Viruela, 2015). Actualmente, în Spania, se desfășoară proiectul ORBITS, realizat de către gr upul de cercetare egolab -GRAFO (Departamentul de A ntropolog ie Culturală și Socială ) de la Universitatea Autonomă din Barcelona. Acest proiect se referă la „rolul câmpurilor sociale transnaționale în emergența, menținerea și descompunerea enclavelor etnice și demografice” . Cercetarea se va efectua în două enclave c heie din Spania: Castellón de la Plana și Roquetas de Mar, împreună cu regiunile de origine ale majorității românilor care trăiesc în aceste două enclave: Dâmbovița și Bistrița -Năsăud. Tabel. 7. Cei mai importanți cercetători din Spania care au studiat mi grația românilor Rafael Viruela rețelele ( Viruela, 2001); resursele migrării (Viruela, 2004); dinamica migratorie (Viruela, 2002b); originea (Viruela, 2002a); locurile de muncă ale migranțiilor (Viruela,2006); distribuția geografică (Viruela, 2008a); piața forței de muncă (Viruela, 2009); mobilitate (Viruela, 2013; 2016a; 2016b). Estrella Gualda migrația femeilor românce (Gualda, 2004); integrarea tinerilor (Gualda, 2009); migrația circulară (Gualda, 2007; 2009; 2012); îngrijirea persoanelor în vârstă (Gualda, 2014). Silvia Marcu relațiile dintre România și Spania (Marcu, 2002; 2005b; 2005a); odiseea românilor din secolul XX (Marcu, 2007a); migrația românilor în Madrid (Marcu, 2007b; 2009c; 2009d); migrația internațională a românilor (Marcu, 2008; 20 09a); migrația de întoarcere (Marcu, 2010; 2011); criza economică (Marcu, 2012a; 2012c; 2013); mobilitatea migranților români (Marcu, 2014a; 2014b; 2014c); strategiile folosite de migranții români în timpul crizei (Marcu și Viruela, 2015). Serafí Bernat rețelelor sociale din Castellón (Bernat, 2010) cererea de muncitori din industria ceramică (Bernat și Viruela, 2011); Oana Ciobanu rețelele (Ciobanu, 2009); migrația multiplă (Ciobanu, 2015). 50 4. Aspecte generale 4.1. Definirea termenilor Definirea termenilor utilizați în această cercetare permite înțelegerea mai clară a fenomenului migrației care are multiple implicații, atât din punctul de vedere al aspectelor pozitive, cât și al celor negative. Națiunea se caracterizează printr -o limbă oficială, un mediu fizic și geografic, o cultură unitară, o organizare statală și instituțională, care îi permit e să apere și să administreze un teritoriu delimitat de granițe. Grupul etnic (Zamfir, 1993, p.218) reprezintă grupul care se caracterizează prin „tradiții culturale comune care are sentimentul identității ca subgrup în cadrul societății înglobante și diferă de alte grupuri prin anumite caracteristici culturale specifice: limba, obiceiurile, religia, gastr onomia, comportamentul și îmbrăcămintea”. Diaspora reprezintă un grup etnic care se află în afara granițelor locului de origine. Mobilitatea populației reprezintă „totalitatea deplasărilor populației atât în interiorul aceleiași țări cât și în altă țară, c u sau fără schimbarea domiciliului stabil, indiferent de durata absenței din locul de origine și modificarea unor caracteristici de ordin social, profesional și rezidențial ca urmare a influenței diferiților factori sociali – economici ” (DEX, 2009) . Această mobilitate teritorială (geografică) determinată de mai multe cauze, se mai numește și migrație. Termenul „migrație „, a fost definit de mai mulți autori, unii (Sandu, 1984, p.9) au remarcat că „migrația este o componentă esențială a proceselor de dezvoltare . Diferitele forme ale acestui fenomen sunt corelate cu schimbările economice, de structură socială și de calitate a vieții. În anumite condiții și sub anumite aspecte, migrația apare ca reacție la aceste schimbări; la rândul ei, reacția respectivă poate a vea efecte în domeniile vieții economice, al calității vieții și structurii sociale „. Alții (Vazquez, 1966) au definit migrația ca fiind o mișcare conștientă și voluntară, a persoanelor, dintr -o zonă în alta, din cauza anumitor motive. Definirea migrației din Dicționarul Explicativ al Limbii Române este următoarea: „migrația este o mișcare a populației de pe un teritoriu pe altul, determinată de factori economici, sociali, politici sau naturali ” (DEX, 2009) . 51 Tabel 8. Clasificarea migranților migranții legali persoane care dețin acte legale la locul de destinație ; migranții ilegali sau clandestini persoane care nu dețin acte legale la locul de destinație ; lucrătorii migranți persoane care dețin un loc de muncă într -o altă țară față de țara unde are cetățenia ; migranții pentru muncă persoane care migrează în vederea obținerii unui loc de muncă ; migranții economici persoane care se stabilesc într -o altă țară pentru a-și îmbunătății calitatea de viață ; migranții calificați persoane care primesc un trata ment preferențial la locul de destinație, datorită calificării sau experienței profesionale ; lucrătorii migranți cu contract persoane care rămân la locul de destinație doar pe perioada valabilității contractului de muncă ; refugiați persoane care fug de persecuție sau își părăsesc locul de origine din cauze de siguranță ; repatriați persoane care se întorc în țara de origine ; rezidenți persoane care s -au stabilit legal în altă țară decât cea de origine ; azilanții politic i persoane care primesc dreptul de intrare și ședere pe teritoriul de destinație, datorită faptului că la locul de origine sunt persecutate din cauza convingerilor politice ; apatrizi persoane care nu dețin cetățenia niciunei țări și nu au drepturi și obligații în nici o țară ; exodul creierelor (brain drain) persoanele instruite care părăsesc locul de origine . 52 Migrația permite persoanelor să migreze spre un loc nou și să se deplaseze atât în aceeași țară cât și în alte țări. Prin urmare, migrația este realizată de migranți (persoane care pleacă din locul de origine și se deplasează, căutând oportunități). Migranții pot fi clasificați în mai multe tipuri (tab .8), în funcție de anumite caracteristici. Procesul desfășurat pentru a părăsii locul de origine se numește emigrare , iar persoana care își părăsește locul de origine se numește emigrant . Procesul desfășurat pentru așezarea într – un loc nou, străin, se numește imigrare , iar persoana care ajunge la locul de destinație se numește imigrant . Impactul resimțit atât în spațiul de plecare cât și în spațiul de sosire este datorat mobilității populației, care are o mare complexitate prin faptul că pot să apară dezechilibre ale bilanțului demografic între diferite areale sau localități, existând fie un surplus de populație, fie un deficit demografic. Factorii determinanți ai acestei mobilități (Branașco, 2 012, p.68) pot fi: naturali (climat excesiv, relief inaccesibil, soluri nefertile , catastrofe naturale și antropice, ) economici (șomaj, nivel scăzut al veniturilor, creșterea demografică, sărăcie, foamete) sociali (nivelul de trai ridicat duce la bunăstar e) politici, sanitari (apariția unor epidemii), tehnologici (facilitarea transporturilor). La fe l ca orice proces geografic, mobilitatea populației are o serie de consecințe asupra populației din teritoriul în care acesta s -a desfășurat. Aceste consecin țe pot fi de ordin demografic, social, cultural, juridic, religios, ideologic, național, politic, geografic, economic și psihologic. 4.2. Tipuri de migrație Tipurile d e migrație se pot clasifica (tab.9; tab.10; tab.11) în funcție de criteriul administrativ (migrație internă, migrație extern ă), rezidență (migrație rurală, migrație urbană), scop (migrație economică, migrație turistică, migrație familială, migrație umanitară), modul de desfășurare (migrație organizată, migrație neorganizată), durată (migrație permanentă, migrație temporară, mig rație sezonieră), numărul persoanelor implicate (migrație individuală, migrație colectivă), motivație (migrați e voluntară, migrație forțată), mijloacele folosite (migrație legală, migrație ilegală), nivelul școlarizării (migrație calificată, migrație necal ificată), beneficii (migrația circulară cu toate variantele sale) și tipul de strat egie (migrația de întoarcere, migrația dublă , migrația multiplă, noua orientare a migrație i). 53 Tabel. 9 . Clasificarea migrațiilor după: criteriul administrativ, rezidență, modul de desfășurare , numărul persoanelor implicate, motivație și mijloacele folosite . Clasificarea după criteriul administrativ Migrația internă destinația migranților este în interiorul aceleași țări; Migrația externă destinația migranților este în afara granițelor unui stat; Clasificarea după rezidență Migrația rural -urbană se realizează dinspre mediul rural spre mediul urban; Migrația urban -rurală se realizează dinspre mediul urban spre mediul rural; Clasificarea după modul de desfășurare Migrația organizată este realizată după un anumit plan, se bazează pe o rețea de organizatori și executanți; Migrația neorganizată de sine stătător, fără ajutor din partea cuiva; Clasificarea după numărul persoanelor implicate Migrația individuală migrație folosită pentru un scop personal (realizare profesională, sentimentală); Migrația colectivă în cazul în care un număr mare de persoane migrează (cazurile familiilor plecate în străinătate); Clasificarea după motivație Migrația forțată în cazul în care migrantul pleacă din locul de origine împotriva voinței lui sau în situații în care i se pune viața în pericol (conflict armat, dezastre naturale); Migrația voluntară în cazul în care migrantul pleacă de la locul de origine în mod voluntar în căutarea unui trai mai bun; Clasificarea după mijloacele folosite Migrația legală se referă la respectarea tuturor normelor legale privind migrația și în conformitate cu actele cerute (pașaport, viză, asigurare medicală, invitație); Migrația ilegală se referă la nerespectarea legilor privind emigrarea și practicarea de servicii ilegale (prostituția, traficul de carne vie, con trabanda, trecerea frontierei ilegal ). 54 Tabel. 10 . Clasificarea migrațiilor după: nivelul școlarizării, scop, durată și beneficii. Clasificarea după nivelul școlarizării Migrația calificată migranții au studii superioare ; Migrația necalificată migranții nu au studii superioare ; Clasificarea după scop Migrația economică se realizează în scopul căutării unui venit mai bun; Migrația turistică a fost folosită cu succes în România, când existau rețele întregi de persoane care organizau excursii în străinătate si obțineau viza de tranzit și de intrare, colectivă, în scop turistic, urmată de rămânerea ilegală în ț ările occidentale; Migrația familială se întâlnește în cazul reîntregirii familiei; Migrația umanitară urmărește salvarea vieții și securitatea personală; Clasificarea după durată Migrația permanentă (stabilă) în cazul în care migrantul va locui permanent (stabil) sau pentru toată viața, în locul de destinație; Migrația temporară în cazul în care migrantul va locui într -un loc de destinație pentru o perioadă de timp și apoi se întoarce în locul de origine; Migrația sezonieră în cazul locurilor de muncă sezoniere; Clasificarea după beneficii Migrația circulară spontană voluntară migrația temporară cu caracter repetitiv în afara granițelor (în ambele sensuri) care implică mișcări formale și informale; Migrația circulară gestionată reglementată sau cu contracte efectuate în origine migrația reglementată de țara de origine, țara de destinație sau, prin acorduri bilaterale; contracte le de migrare sezonieră sunt realizate în locul de origine; Migrația temporară concatenată deplasarea în interio rul aceleași țări pentru a avea un loc de muncă tot timpul anului (se aplică de obicei persoanelo r care lucrează în agricultură). 55 Tabel. 11 . Clasificarea migrațiilor după strategia folosită Migrația periodică perioade alternative de ședere în locul de destinație și locul de origine; Migrația de întoarcere migranții care s -au reîntors în țara de origine, după o perioadă de migrație în altă țară; a ceastă migrație cuprinde o emigrare și o întoarcere/revenire permanentă; Migrația dublă (Remigrația ) migranții care după o perioadă de migrație într -o țară anume au ales o altă țară de migrație; Migrația multiplă se referă la migranții care migrează consecutiv în mai multe locuri de destinație; Noua orientare a migrație i Se referă la migranții care după o perioadă de migrație într -o țară anume și revenirea la locul de origine sau plecarea într -o altă țară de migrație, revin din nou la primul loc de destinație, la prima migrație; Studiile recente demonstrează faptul că, mai ales în ultimele două dec enii, fenomenul migrației externe s -a realizat mai mult pentru desfășurarea de activități economice și mai puțin pentru schimbarea domiciliului. De asemenea Uniunea Europeană promovează migrația circulară prin intermediul acordurilor EURES care este o „reț ea de cooperare între serviciile publice de ocupare europene, creată pentru facilitarea liberei circulații a lucrătorilor în cadrul Spațiului European și Elveția”46. În momentul de față, în spațiul Uniunii Europene, românii au statut legal de circulație liberă și ședere. 56 5. Capitalul socio -teritorial și dezvoltarea locală 5.1. Capitalul social Conceptul de capital social a fost formulat și dezvoltat în perioada de afirmare a capitalismului. Karl Marx (1818 -1883) a susținut faptul că , capitalul era responsabil de existența diferitelor clase sociale înt r-o societate în care un grup prelua munca altora (pentru a strânge o cantitate mai mare de bani și pos ibilitatea de a -i angaja), pentru a exploata mijloacele de producție (Marx, 1867) . Cu toate acestea, Marx afirma că, dacă ar exista o revoluție în care procesul de producție nu ar avea un proprietar, am putea trăi într-o societate utopică și echilibrată . James Samuel Coleman (1926 –1995) definește capitalul social ca o formă de organizare socială care favorizează realizarea unor obiective care nu s -ar putea realiza în absența lui, iar capitalul social și capitalul uman sunt adesea complementare. Prin faptul că are anumite abilități, experiențe și cunoștințe, o persoană poate dobândi statutu l social și astfel poate primi mai mult capital social. Coleman susține faptul că, în capitalul social este mai puțin ușor de investit decât în capitalul uman și economic. A investi în capitalul economic este, de obicei, o decizie bună mai ales din punct d e vedere financiar, dar și din punct de vedere economic. A investi în capitalul uman înseamnă să devii mai inteligent și mai experimentat, deci un lucru pozitiv (Coleman, 1990). Însă, atunci când persoanele investesc în capitalul social, ele nu investesc n eapărat în ele însele. Investițiile în capitalul social conduc la investiții în structura socială pe care se află capitalul, care, la rândul său, îi va aduce beneficii acelor indivizi și populații care fac parte din acea structură. Pierre Bourdieu (1930 – 2002) a definit capitalul social ca fiind „ansamblul resurselor actuale sau potențiale care sunt legate într -o rețea durabilă de cunoaștere reciprocă și de recunoaștere, de apartenență la un grup” (Bourdieu, 1986 , p. 51).Potrivit lui Bourdieu, aceste relații pot exista numai în starea prac tică, în schimburi materiale și/sau simbolice care ajută la menținerea lor. Ele pot fi instituite și garantate social prin aplicarea unui nume comun (numele unei familii, a unei cla se, a unui trib, a unei școli). Existența unei rețele de conexiuni este produsul unor strategii de investiții, individuale sau colective, implicând obligații durabile simțite subiectiv (sentimente de recun oștință, respect sau prietenie ) sau garantate instituțional (drepturi). 57 Putnam Robert, sociolog și politolog american, afirma î n prima sa lucrare dedicată capitalului social , faptul că succesul democrațiilor depinde în mare parte de legăturile orizontale care alcătuiesc capitalul social, iar istoria comunității, breslelor, cluburilor și societăților corale din nordul Italiei a condus la o mai mare implicare civică și prosperitate economică . Capitalul social este definit drept „rețele și norme de angajare civică”, care permit membrilor unei comunități să s e încreadă unii în alții și să se bazeze unii pe alții . Când membrii comunității au încredere reciprocă, comerțul, împrumutul de bani și democrația înfloresc (Putnam, 1993, p. 115). Conform dicționarului explicativ al limbii române, „Capitalul este totalitatea bunurilor economice deținute de o persoană sau de un grup de persoane, care sunt utilizate în scopul producerii de bunuri și servicii destinate vânzării și obținerii de profit” (DEX, 2009). Această definiție ne poate da indicii referitoare la părțile componente ale sale. Prin urmare, capitalul este format din capitalul uman, capitalul economic și capitalul social. Capitalul uman este format din aptitudini (cunoștințe, abilități ș i experiență) și atitudini (voluntariat, motivație, compromis), capitalul economic este reprezentat de partea materială (bani) și de proprietate (terenuri și imobile), iar capitalul social este format din resursele din rețeaua care este accesată sau mobili zată prin intermediul unor legături de familie sau grup. Au fost evidențiate mai multe tipuri de capital social (Gittell, Vidal, 1998; Szreter, Woolcock, 2004) : bonding (Putnam, 2007) , bridging și linking (Hawkins, Maurer, 2010) . Capitalul social de tip bonding se referă la comunitățile micro, persoanele conectate care aparțin aceluiași grup, în jurul familiei sau al religiei. Î n cazul migranților, comunitățile sunt legate de grupul etnic. În schimb, capitalul social de tip bridging , se referă la comunitățile macro, relații ce se stabilesc între grupuri sau persoane diferite, care intră în contact prin capitalul social de tip bonding. Majoritatea persoanelor afirmă fa ptul că au relații restrânse în cadrul comunităților micro , dar rela ții foarte numeroase în cadrul comunităților macro. Capitalul social de tip linking se referă la „dimensiunea verticală a capitalului social , denumită capitalul social de legătură „(instituții publice, participarea în cadrul asociațiilor sau o rganizațiilor, grupuri sociale) (Neguț, 2013). Aceste trei tipuri de capital social reprezintă o structură socială sănătoasă ș i bine articulată (Aparicio, Tornos, 2004, p. 141). 58 Capitalul social corespunde cap acității unei societăți de a da răspunsuri eficiente nevo ilor societății și reprezintă capacitatea de adaptare și auto -organizare a societății respective . Capitalul social este diferit de capitalul uman, deoarece capitalul uman este suma capacităților componente ale unei populații, în timp ce capitalul social fa ce referință la capacitatea de organizare socială. Actualmente se poate vorbi și de un capital social „online”, prin care legătura înseamnă „menținerea” relațiilor, care se realizează prin rețelele de socializare. Beneficiile capitalului so cial pot fi eval uate la nivel micro (relații familiale, relații de prietenie și relații de vecinătate), mediu (o rganizații, instituții, grupuri și asociații) și macro (nivel de societate, regional sau național), care include factorul uman și social. O țară, cu cât mai mul t capital social deține, c u atât mai mult se va dezvolta. Acest lucru va favoriza economia, sănătatea, educația și bunăstarea. 5.2. Capitalul te ritorial Capitalul t eritorial este definit ca fiind „sistemul unei varietăți de bunuri teritoriale de natură economică, culturală, soci ală și de mediu ” (Camagni, 2008) care asigură potențialul de dezvoltare al locurilor (Perucca, 2014) . Capitalul teritorial cuprinde : valorificarea resurselor noi, crearea de rețele de cooperare și guvernanța teri toriilor de proiec t (Lacquement, 2016). Valorificarea resurselor noi este foarte importantă, deoarece peisajul natural poate fi mai bine gestionat în direcția activităților turistice și de mediu, peisajul agricol poate fi mai bine valorizat prin dezvoltarea unei agriculturi ecologice, iar peisajul cultural (orașele istorice, mănăstirile, centrele culturale, monumentele) poate fi de asemenea valorizat și valorificat în activități turistice și culturale ( Cojanu, 2010, p. 105) . Crearea de rețele de cooperare și guvernanța terit oriilor de proiect presupune participarea diferiților actori din sectorul public (guvernul, prefectura, primăria, consiliul local), sectorul privat (firme) și sectorul non -guvernamental (asociații, organizații non -profit) la rezolvarea problemelor societății și la antrenarea proceselor de dezvoltare . Acești actori trebuie să colaboreze pentru a genera o creștere economică și noi locuri de muncă, scopul principal fiind îmbunătățirea calității vieții întregii colectivități locale. 59 În orice teritori u delimitat pot fi identificat e într-un moment determinat mai multe tipuri de capital ( Requejo, 2011) : natural (mediul natural), construit (patrimoniu, infrastructură), uman (recursuri umane și capacități), social (capacitatea de auto – organizare), de imagi ne (identitate). Capitalul teritorial este baza care poate genera: locuri de muncă, utilitate, bunăstare, investiție, economie, producție, consum, iar nivelul de dezvoltare al unui teritoriu se măsoară în funcție de aceste variabile ( Requejo, 2011) . Capitalul teritorial este parte componentă a capitalului economic și este format din capitalul teritorial natural , capitalul teritorial antropic și capitalul teritorial cultural (Cojanu, 2010, p. 105) .Capitalul teritorial natural este caracterizat prin: surse de mat erii prime, energie , resurse minerale, resurse de apă, fauna, pădurea, în timp ce c apitalul teritorial antropic cuprinde resursele umane. Capitalul teritorial cultural este format din monumente istorice, mănăstiri, centre culturale, muzee, cole cții publice, infrastructura turistică (locuri de cazare cu specific eco și agroturism ) și oferta culturală diversificată (festivaluri, spectacole de teatru, gastronomia, obiceiuri și tradiții). Caracteristica principală a capitalului teritorial este dina mismul, deoarece un teritoriu poate fi desființat dacă valoarea componentelor sale scade (degradarea mediului, deteriorarea peisajelor, abandonarea tradițiilor, distrugerea patrimoniului arhitectural, pierderea imaginii produselor procesate). Competitivita tea unui teritoriu este, prin urmare, legată de capitalul teritorial și orice strategie de dezvoltare teritorială locală trebuie să aibă în vedere îmbunătățirea activelor sale. 5.3. Dezvoltarea locală Dezvoltarea locală se bazează pe identificarea și utilizarea resurselor interne ale unei comunități, al unui oraș sau al unui cartier (Montoya, 1998). Aceste resurse interne sunt reprezentate de factorii economici și non -econo mici ( resursele sociale, culturale, istorice, instituționale, peisagistice) , factori decisivi în procesul de dezvoltare economică locală. Elemente care caracterizează dezvoltarea locală sunt următoarele (Bitar, 2009) :  Caracterul local – deoarece este limitat la un teritoriu perfect definit;  Dimensiunea socială – deoarece acțiunile sale sunt îndreptate, de preferință, spre crearea de locuri de muncă, subliniind dezvoltarea personală; 60  Dimensiunea instituțională – fiind controlată de administrația publică pentru a asigura coordonarea agenților implicați;  Dimensiunea economică – deoarece inițiativele care se desfășoară sunt realizate cu un caracter profitabil și eficient;  Dimensiunea de cooperare – având în vedere amploarea procesului pe care îl presupune, necesită colaborarea și implicare a mai multor agen ții și grupuri;  Dimensiunea instrumentală – facilitează rezolvarea problemelor de proiectare și gestionare care ar putea apărea (crearea ajutorului pentru dezvoltare). Din această perspectivă, dezvoltarea locală poate fi definită ca procesul de transformare a l economiei și a l societății locale, depășind dificultăț ile actuale (punctele slabe) și provocările existente și potențiale (amenințările ). Dezvoltarea locală urmărește îmbunătățirea condițiilor de viață ale populației , prin utilizarea eficientă și dezvoltarea durabilă a resurselor interne existente, prin promovarea capacităților antreprenoriale locale și crearea unui mediu inovator . Prin urmare , este un proces integrat de extindere a oportunităților pentru indivizi, grupuri sociale și comunități organizate teritorial (mici sau mijlocii), precum și mobilizarea completă a capacităților și resurselor acestora pentru un beneficiu economic, social și p olitic comun (Dubois, Río, 2014, p. 129 ). Strategiile de dezvoltare locală trebuie să urmărească cele șapte trăsături (Csáth, 1990 ): imaginea asupra viitorului, creativitatea (alternative, posibile scenarii), flexibilitatea (adaptarea), activitate a (dezvoltarea de programe și planuri), acțiunea (îmbunătățirea situației regiunii țintă), orientare a spre schimbare (schimbare pe plan social, valorificarea potențialului local), și orientarea spre un câștig durabil. Dezvoltarea durabilă modelează sistemul economic și social folosind resursele naturale și sistemele de susținere ale vieții ( Brown , 2011). ONU o definește ca însemnând „satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface nevoile ” (Raportul Brundtland, 1992) . Cei patru piloni ai dezvoltării durabile sunt dezvoltarea ec onomică durabilă , dezvoltarea socială (politica socială durabilă) , protecția mediului (durabilitatea) și diversitatea culturală. În concluzie, dezvoltarea durabilă este procesul de transformare al economiei și al societății di ntr-un anumit teritoriu, cu scopul de a îmbunătăți condițiile de trai ale populației (Alburquerque, Aghón, Cortés, 2002, p. 7 ). subliniindu -se valorile teritoriale ale identității, diversității și flexibilității care au existat în trecut, care nu se baza doar pe industrie, ci pe caracteristicile generale și locale ale unui anumit teritoriu (Alburquerque, 2004, p. 158). 61 Actualment e, dezvoltarea durabilă se ax ează pe 17 obiective (Agenda 20 30 cu privire la dezvoltarea durabilă, aprobată de ONU în 2015): eradicarea sărăciei și a foametei; asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării; garantarea unei educații de calitate; egalitate de gen; asigurarea disponibilității apei; energie curată și la prețuri accesibile; muncă decentă și creștere economică; construirea unor infrastructuri rezistente, promovarea industrializării du rabile și încurajarea inovației ; reducerea inegalităților în interiorul țărilor și de la o țară la alta; orașe și comunități durabile; consum și producție responsabile: acțiune climatică; viața acvatică și terestră; pace, justiție și instituții eficiente; parteneriate pentru realizarea obiectivelor. 62 Cap II. METODOLOGIA CERCETĂRII 1. Scopul și obiectivele cercetării Metodologia cercetării a presupus în primul rând definirea scopului și a obiectivelor, atât pentru studiul spațiului de plecare, cât și pentru spațiul de sosire. În România, am urmărit îndeaproape, mai ales comportamentul celor reîntorși, iar în Spania m-am concentrat asupra strategiilor de adaptare a migranților români, prin migrația internă, migrația dublă și migrația permanentă . Scopul principal al acestei teze de doctorat este cunoașterea impactului migrației populației între țara de origine (România) și din țara de destinație (Spania), atât asupra spațiului de plecare cât și a spațiului de sosire, privite din punctul de vedere al dinamicii și consecințelor capitalului socio -teritorial și al dezvoltării locale a acestui fenomen. De asemenea, cercetarea de față își propune să identifice ce strategii de inserție sau de mobilitate au folosit migranții românii aflați pe te ritoriul Spaniei, mai ales după instalarea crizei din anul 2008 și modificările care au intervenit. Obiectivele acestei teze de doctorat urmăresc să ofere părților interesate, din România și din Spania, date, informații, concluzii, recomandări și strategi i care ar conduce la cunoașterea și valorificarea elementelor de impact pozitiv al migrației, pentru dezvoltarea durabilă a celor două țări implicate. Vor fi puse în evidență, de asemenea, și principalele provocări sau efecte negative cărora comunitățile d in spațiile de plecare și sosire au fost nevoite să le facă față, ca urmare a manifestării fluxurilor migratorii. Obiectivul primordial este acela de a cunoaște impactul migrațiilor asupra locurilor de plecare/sosire, îndeosebi a capitalului socio -teritorial și al dezvoltării locale. Punctul de plecare al cercetării îl constituie individul, în calitatea lui de migrant. Pentru a îndeplini obiectivul general, am stabilit și alte obiective specifice, legate de fundamentarea conceptuală a fenomenului migrației și de metodologia cercetării: investigarea evoluției gradului de cunoaștere a migrației internaționale, în Europa, România și Spania; evoluția problematicii migrației internaționale în cadrul UE; cunoașterea atitudinilor diverselor țări cu privire la fenomenul migrației și contextul migrațiilor internaționale, europene și naționale; cunoașterea reglementărilor europene legate de migrațiile internaționale, dar și a legislației naționale, atât a României cât și a Spaniei; definirea termenilor folosiți și identificarea tipurilor de migrație. 63 Pentru analiza impactului migrațiilor asupra locurilor de plecare , îndeosebi a capitalului socio -teritorial și al dezvoltării locale, obiectivele principale sunt:  Cunoașterea evoluției migrației și amploarea emigrării din România;  Identificarea strategiilor folosite pentru a pleca din România;  Stabilirea motivațiilor de emigrare ale românilor;  Evaluarea impactului migrației asupra capitalului socio -teritorial din România;  Cunoașterea reprezentărilor și trăirilor celor rămași acasă; reprezentările și comportamentul celor reîntorși;  Adaptarea migranților români prin migrația de circulație și migrația de întoarcere;  Factorii determinanți pentru care unii români s -au întors în România;  Formele/procesele prin care se manife stă impactul asupra locurilor de plecare și consecințele diverselor fluxuri de migraț ie (dus, întors, circulație ); investigarea circulației migranților români, care se înscriu în acest tip migrațional pentru a face față dificultăților întâlnite atât în spațiul de primire cât și în spațiul de plecare. Pentru analiza impactului migrațiilor asupra locurilor de sosire, îndeosebi a capitalului socio -teritorial și al dezvoltării locale, obiectivele principale sunt:  Cunoașterea evoluției migrației și amploarea em igrării din Spania;  Caracteristicile fluxului migrator; identificarea destinațiilor preferate și a traseelor de migrație; itinerariul migratoriu/noduri de rețea; factorii de atracție a resurs elor forței de muncă ;  Impactul migrației asupra capitalului socio -teritorial din Spania;  Adaptarea migranților români prin migrația internă, migrația permanentă (stabilă), migrația dublă (remigrația ) în funcție de severitatea crizei;  Motivațiile pe care le au românii care au rămas în Spania, în ciuda problemelor întâmpinate, legate de criza care s -a declanșat în anul 2008;  Caracteristicile țării gazdă; c aracteristicile comunității românești din Spania;  Problemele de acomodare și integrare pe care le au migranții în urma migraț iei;  Rolul pozitiv/negativ al migranților în dezvoltarea locală;  Reprezentările, trăirile și comportamentele celor ajunși în locul de sosire;  Percepția românilor în țara gazdă (integrarea, interacțiunea cu populația și autoritățile spaniole, atitudinea au tohtonilor față de imigranți);  Comportamentul românilor în țara gazdă (stabilire, relația cu familia/copiii lăsați în România, relația cu populația din țara gazdă și cu autoritățile );  Reprezentările, trăirile, percepția și comportamentul gazdelor;  Descifr area transformărilor generate de schimbarea rezidenței dintr -o țară în alta și caracterizarea tipurilor descoperite. 64 2. Problematica cercetării Problematica cercetării a presupus propunerea unor întrebări valide atât pentru cunoașterea spațiului de plecare cât și a celui de sosire. Întrebări, la care sperăm să putem da răspunsuri pertinente, prin activități sistematice de cercetare și de verificare a premiselor de la care pornim, formulate ca ipoteze de lucru. Pentru determinarea impactului migrației asupra spațiului de plecare, am propus următoarele întrebări:  Care este evoluția migrației în România?  Ce intenții aveau migranții români înainte de plecarea din România?  Ce nivel de formare au acești români?  Care au fost motivele care i -au determinat pe români să migreze?  Ce țări preferă românii?  De ce unii români din Spania se reîntorc în România?  Ce se întâmplă în mediul rural din România, afectat de fenomenul migrației internaționale?  Cum a evoluat populația totală din România între anii 2003 -2017?  Ce fac românii cu resursele acumulate în străinătate? În mod similar, pentru determinarea impactului migrației asupra spațiului de sosire propunem să aflăm răspunsul la următoarele întrebări:  Care a fost evoluția populației totale și a numărului de imigranți din Spania până în anul 2012 și care este evoluția actuală?  De ce numărul populației totale, migrante și a migranților români a început să scadă doar începând cu anul 2012, dacă criza s -a declanșat în anul 2008?  În ce zone ale Spaniei preferă să se instaleze migranții români?  Care au fost motivele care au influențat alegerea zonei/locului unde s -au stabilit?  De ce și cum unii români au rezistat crizei și nu au plecat din locul unde s -au stabilit inițial?  Ce strategii au adoptat unii români care și -au pierdut locurile de muncă din Spania, datorită crizei?  Cum se explică faptul că în unele zone ale Spaniei numărul migranților a crescut, în timp ce în alte zone a scăzut?  Ce sentimente îi leagă pe românii care au ales să migreze din Spania spre o altă țară gazdă?  De ce Catalonia este un pol de atracție al migranților?  Cum sunt promovate valorile culturii românești în Spania și în special în Catalonia?  Migrația românilor în Spania este un fenomen temporar?  Impactul general al migrației populației dintre România și Spania este considerat mai degrabă un fenomen negativ, sau pozitiv?  Ce reprezintă migrația pentru românii chestionați/intervievați? 65 3. Ipoteze de lucru Ipotezele formulate, au decurs din scopurile, obiectivele și problematica generală a cercetării. Din aceste puncte de vedere, am formulat ipoteze legate de spațiul de plecare și ipoteze legate de spațiul de sosire. Ipotezele formulate pentru evaluarea impactului migrației din spațiul de plecare (România), au avut ca punct de plecare ipoteza generală care a fost următoarea: motivul principal pentru care au migrat românii a fost cel economic; majoritatea au plecat cu idea de a se întoarce în România, cu ceva economii. Problematica specifică spațiului de plecare Ipoteze pentru spațiul de plecare Care este evoluția migrației în România? Românii continuă să plece din România, iar migrația spre alte țări s -a amplificat mai ales după anul 2002. Ce intenție aveau migranții înainte de plecarea din România? Majoritatea românilor au plecat cu idea de a se întoarce în România, cu ceva economii. Ce nivel de formare au migranții români din Spania? Nivelul de școlarizare al migranților români din Spania este mediu, adic ă majoritatea au liceul finalizat. Care au fost motivele care i -au determinat pe români să migreze? Motivele principale care i -au determinat pe români să migreze au fost pentru o viață mai bună, un loc de muncă bine plătit și un viitor pentru copii (de oarece majoritatea care au migrat aveau copii în întreținere ). Ce țări preferă românii? Fluxurile internaționale între Spania și România au crescut, mai ales după anul 2002 când au fost eliminate vizele de intrare în Spațiul Schengen. Însă după anul 2008 , românii au ales și alte țări europene (Germania, Anglia, Franța , Belgia, Norvegia, Elveția ). De ce unii români din Spania se reîntorc în România? „Migrația de întoarcere ” se referă la românii migranți care s -au reîntors în România după o perioadă de migrație în Spania. Majoritatea românilor care s -au reîntors în România, fie au acumulat resurse economice și s -au reîntors să deschidă o mică afacere, fie aveau copii de vâr stă preșcolară, iar ideea era ca copilul să înceapă școala în România, în limba maternă, fără a fi nevoit să învețe și alte limbi. Ce se întâmplă în mediul rural din România, afectat de fenomenul migrației internaționale ? Accentuarea depopulării din medi ul rural este o consecință vizibilă a migrației. Cum a evoluat populația totală din România între anii 2003 -2017? Populația României a scăzut și continuă să scadă într -un ritm foarte rapid. Ce fac românii cu resursele acumulate în străinătate? Simțul de proprietate este foarte dezvoltat în cadrul comunității migranților români, iar m ajoritatea își investesc ec onomiile în imobiliare (a chiziționarea, renovarea sau construirea unei locuințe). 66 Ipotezele avansate pentru evaluarea impactului migrației româ nilor în Spania au fost mai numeroase, datorită faptului că acolo s -au întâmplat fenomene diferite, unele contradictorii, mai ales după anul 2008, când Spania a intrat în criză. De asemenea, majoritatea ipotezelor, dar și întrebările formulate în cadrul pr oblematicii, sunt legate între ele. Problematica specifică spațiului de sosire Ipoteze pentru spațiul de sosire Care a fost evoluția populației totale și a numărului de imigranți din Spania până în anul 2012 și care este evoluția actuală? Până în anul 2012 s -a înregistrat o creștere continuă atât a populației totale din Spania, cât și a populației migrante. După anul 2012, Spania a înregistrat o diminuare a populației dar și a numărului de migranți, datorită faptului că unii migranți s-au reîntors în ța ra de or igine, iar alții au remigrat spre alte țări. De ce numărul populației totale, migrante și a migranților români a început să scadă doar începând cu anul 2012, dacă criza s -a declanșat în anul 2008? Numărul populației totale și migrante a început să scadă doar începând cu anul 2012, deoarece persoanele care au rămas fără un loc de muncă și -au epuizat toate resursele și beneficiile pe care le aveau (au avut dreptul la o perioadă șomaj și apoi la o altă perioadă de ajutor de șomaj). În ce zone ale Spaniei preferă să se instaleze migranții români? Mulți dintre migranții români preferă să se stabi lească în zonele de coastă, deoa rece „soarele, plaja și marea” le dă un sentiment de mulțumire și fericire. Care au fost motivele care au influențat alegere a zonei/locului unde s -au stabilit? Prezența familiei și a prietenilor a favorizat alegerea zonei în care s -au stabilit migranții români. De ce și cum unii români au rezistat crizei și nu au plecat din locul unde s -au stabilit inițial? „Migrația permanentă ” (stabilă) se referă la românii migranți care încă se află pe teritoriul Spaniei și nu au de gând să se întoarcă în România în următorii ani. Românii care nu au de gând să părăsească Spania în curând sunt majoritatea persoane care au sosit pe te ritoriul spaniol înainte de anul 2008. Decizia de a părăsi Spania se ia în cadrul familiei (deoarece majoritatea familiilor au copii minori care s -au integrat), iar perspectivele de a pleca sunt foarte mici. Ce strategii au adoptat unii români care și -au pierdut locurile de muncă din Spania datorită crizei? O parte din români care lucrau în construcții a u ales să lucreze în agricultură , practicând ” migrația circulară „, adică deplasarea în interiorul Spaniei, pentru a avea un loc de muncă tot timpul anului. Cum se explică faptul că în unele zone ale Spaniei numărul migranților a crescut, în timp ce în alte zone a scăzut? Creșterea numărului de migranți români în alte zone ale Spaniei, relevă faptul că există o ” migrație internă „, prin urmare românii și -au schimbat destinația în interiorul aceleași țări. 67 Problematica specifică spațiului de sosire Ipoteze pentru spațiul de sosire Ce sentimente îi leagă pe românii care au ales să migreze din Spania spre o altă țară gazdă? „Migrația dublă ” (remigrația), se referă la românii migranți care după o perioadă de migrație în Spania au ales o altă țară de migrație. Românii care au plecat în alte țări, după experiența trăită în Spania, au amintiri plăcute legate de migrația în Spania și pe viitor scopul lor este să se restabilească în Spania. De ce Catalonia este un pol de atracție al migranților? Catalonia este un pol de atracție al migranților datorită faptului că are o ofertă diversificată a locurilor de muncă, atât în industrie, cât și servicii. Cum sunt promo vate valorile culturii românești în Spania și în special în Catalonia? Faptul că în Spania se găsește una dintre cele mai mari comunități de români, a favorizat formarea unor rețele instituționale solide și de amploare, care susțin și promovează valorile c ulturii românești. Migrația românilor în Spania este un fenomen temporar? Migrația românilor în Spania nu trebuie considerat ă a fii un fenomen temporar, deoarece, un sfert din această populație o reprezintă persoanele cu vârsta cuprinsă între 1-14 ani, ce ea ce înseamnă că majoritatea copiilor s -au născut în Spania, iar acești copii reprezintă „a doua generație” . Impactul general al migrației populației dintre România și Spania este considerat mai degrabă un fenomen negativ, sau pozitiv? Impactul general a l migrației populației între România și Spania, este unul pozitiv. Ce reprezintă migrația pentru românii chestionați/intervievați? Pentru mulți români, migrația este un stil de viață. Care este percepția de către autohtoni, a numărului de migranți în general și al numărului migraților românilor în particular? Autohtonii percep o creștere a numărului de migranți, mai ales a celor care provin din Africa de Nord (marocani). 68 4. Metode de cercetare și colectare a datelor Metodele de cercetare și colectare a datelor au fost variate și a presupus documentarea bibliografică (cercetarea materialului bibliografic, studiul documentelor legislative), metode cantitative (analiza statistică și chestionarul), metode calitative (observarea, studiul de caz și interviul) și explorarea rețel ei de socializare Fac ebook. Pentru elaborarea tezei de doctorat, am stabilit contacte cu cen tre de cercetare din România, Spania și Elveția , dar și cu cercetători interesați de tema migrației din cele tei țări amintite și am realizat o bază de date. De asemenea, am realizat o pagină web care conține o platformă de informație pentru cetățenii români care doresc să răspundă chestionarelor online. 4.1. Documentarea bibliografică Documentarea bibliografică a presupus analiza în profunzime a datelor existente: studiul bibliografic și s tudiul documentelor legislative, determinând astfel contextul, scopul și obiectivele cercetării. a) Cercetarea materialului bibliografic Cercetarea materialului bibliografic a implicat în primul rând întocmirea unui index bibliografic cu lucrările reprezentative, referitoare la migrație. Folosind metoda istorică am aflat care au fost inițiatorii studiului migrațiilor și evoluția teoriilor migrației. Prin studiul literatu rii de specialitate am observat evoluția gradului de cunoaștere a migraț iei (în Europa și în Spania) și evoluția gradului de cunoaștere a migrației românilor. De asemenea, am definit termenii folosiți, am identificat tipurile de migrație , am stabilit strategiile folosite pentr u a pleca din România și am determinat motivațiile de migrare. b) Studiul documentelor legislative Studiul documentelor legislative m-a ajutat să cunosc evoluția problematicii migrației internaționale în cadrul UE, reglementările europene privind migrațiile internaționale, atitudinile diverselor țări cu privire la fenomenul migrației, evoluția reglementărilor europene privind dreptul l a liberă circulație a persoanelor și piața muncii (tratate, convenții și directive). 69 4.2. Metode cantitative : analiza statistică și chestionarul a) Analiza statistică Folosind a naliza statistică am observat: evoluția fenomenului migrației la nivel global (internațional, în Euro pa, în România și în Spania); structura și evoluția grupurilor de migranți (Europa, Spania și România). Am folosit analiza statistică pentru spațiul de plecare , pentru a studia datele recensămintelor realizate în România în perioada anilor 1956 – 2011 , evoluția migrației din România între anii 1956 – 2011 și evoluția numărului de locuitori din arealul de pe Valea Hârtiba ciului (1920 – 2011). Această analiză m -a ajutat să răspund următoarelor întrebări :  Care este evoluția migrației în România?  Ce se întâmplă în mediul rural din România, afectat de fenomenul migrației internaționale?  Cum a evoluat populația totală din România între anii 2003 -2017? Prin analiza statistică asupra spațiului de sosire am determinat: evoluția numărului total de locuitori din Spania în perioada anilor 1768 – 2011, evoluția numerică a populației migrante din Spania între anii 1857 -2011 (proveniența migranților), evoluția numerică și procentuală a populației migrante din Span ia bazată pe registrele municipale ale primăriilor pentru perioada 1996 – 2016 (evoluția numerică a migr anților cu permis de rezidență și a migranților înscriși la primărie), evoluția numerică a migranților români din Spania bazată pe recensăminte și pe re gistrele municipale ale primăriilor (care m -a ajutat să observ fenomenul migrației de întoarcere, al migrației interne, dar și al migrației duble), analiza densității populației totale bazată pe recensămintele ef ectuate între anii 1768 – 2011, distribuția geografică a populației migrante din Spania în perioada 1857 – 2011, distribuția migranților români din Spania pentru perioada anilor 1887 -2011 . Această analiză m -a ajutat să răspund următoarelor întrebări:  Care a fost evoluția populației totale și a număr ului de migranți din Spania, până în anul 2012 și care este evoluția actuală?  În ce zone ale Spaniei preferă să se instaleze migranții români?  Cum se explică faptul că în unele zone ale Spaniei numărul migranților români a crescut, în timp ce în alte zon e a scăzut? 70 b) Chestionarul Chestionarul este o „listă de întrebări alcătuită cu scopul de a obține, pe baza răspunsurilor date, informații asupra unei persoane sau a unei probleme” (DEX, 2009). Pentru efectuarea chestionarelor, am luat în calcul doar pers oanele migrante adulte, a căror prezență în Spania este motivată de mai multe nevoi (Teoria lui Maslow): nevoia de a munci (aprecierea la locul de muncă, salariu adecvat, siguranța și continuitatea unui loc de muncă, un sistem adecvat de asigurări și pensi i), nevoia de a studia (recunoaștere, autorealizare), nevoia de a -și întregii familia (apartenență, afecțiune, dragoste) și nevoia de a-și desfășura activitatea în diverse domenii de activitate (integrarea într -o echipă, stimă, respect) . De asemenea, am ap licat un chestionar și persoanelor autohtone (cetățeni spanioli din zona Cataloniei), pentru a afla care este percepția lor față de populația migrantă în general și migranții români în special. Pentru aplicarea chestionarelor, am selectat șase grupuri de persoane: 1. Pentru „migrația permanentă” (stabilă), am căutat migranții români care se aflau în Spania în același loc în care au ajuns de la început și nu aveau de gând să se întoarcă în România în următorii ani; 2. Pentru „migrația de întoarcere” , am ales migranții români care s -au reîntors în România după o perioadă de migrație în Spania; 3. Pentru „migrația dublă” (remigrația), am căutat migranții români care după o perioadă de migrație în Spania au ales o altă țară de migrație; 4. Pentru „migrația int ernă”, am ales migranții români care se aflau pe teritoriul Cataloniei; 5. Pentru „migrația circulară”, am ales migranți români care se aflau în zona Huelva; 6. Pentru aplicarea unui chestionar persoanelor autohtone, am ales cetățeni spanioli din regiunea Catalo niei. În acest sens, am elaborat cinci tipuri de chestionare pe care le -am denumit astfel: 1. „Migrația permanentă ” 2. „Migrația de întoarcere ” 3. „Migrația dublă ” 4. „Migrația internă ” 5. „Migrația circulară ” 6. „Encuesta extranjeros ” [chestionar străini] 71 Eșantionul folosit pentru efectuarea chestionarelor a fost de 545 persoane, dintre care 241 persoane au reprezentat cele de sex masculin și 304 persoane au reprezentat cele de sex feminin. Unele chestionare au fost aplicate individual (față în față – metoda de invest igație directă ) prin intermed iul asociațiilor și bisericilor, iar altele au fost aplicate online (metoda de investigație indirectă) . Pentru diseminarea chestionarelor online, am interacționat cu rețelele sociale (prin trimiterea de invitații sau publicare a link -ului chestionarului) . Pentru efectuarea chestionarelor online am folosit pagina web www.isondaje.ro , o platformă care oferă posibilitatea de a colecta și gestiona informațiile introduse. Chestionarele care au fost aplicate individual (pe suport de hârtie), le -am introdus manual pe platformă . În cadrul chestionarelor, am folosit mai multe tipuri de întrebări. Folosirea întrebărilor închise (precodificate) cu răspunsuri dihotomice, trihotomice, multiple, prezint ă avantajul că răspunsul este sugerat. Întrebările deschise (libere, post codificate) le-am folosit pentru a lăsa persoanelor anchetate libertatea unei exprimări individualizate a răspunsurilor, ceea ce mi -a permis să analizez particularitățile eșantionulu i fără a sugera un răspuns prestabilit. Întrebările de clasificare le -am folosit pentru a putea face o analiză a procentelor legate de vârstă, sex, religie, stare civilă și nivelul de studii. Prima parte a primelor cinci chestionare a avut un set de întreb ări comun, care face referire la ceea ce s -a întâmplat cu migranții înainte de plecarea din România spre Spania. Aceste întrebări aveau răspunsuri libere, precodificate sau cu mai multe răspunsuri, care mi-au permis recoltarea unor informații relevante cu privire la următoarele aspecte: vârstă, sex, locul nașterii, domiciliul unde au locuit, apartenența religioasă, starea civilă, existența sau nu a copiilor, profesia, domeniul de activitate, statutul, date despre locuință, strategia/modul folosit pentru a p ărăsi Romania. În aceste chestionare, am introdus și întrebări generale referitoare la nivelul de formare, intențiile și motivațiile pe care le aveau românii în ainte de plecarea spre Spania. Această analiză m -a ajutat să răspund următoarelor întrebări:  Ce intenție aveau migranții români înainte de plecarea din România?  Ce nivel de formare au migranții români din Spania?  Care au fost motivele care i -au determinat pe români să migreze? 72 1. Chestionarul „Migrația permanentă ” (stabilă) Munca de teren pentru aplicarea acestor chestionare a fost făcută în decurs de 6 luni, între lunile noiembrie 2015 – aprilie 2016, în diferite localități din Spania în care există o prezență considerabilă a migranților români. Pentru diseminarea chestionarului, am participat la întâlniri organizate de asociațiile românești: în Reus (200 persoane) la sărbătoarea zilei internaționale a femeilor, în Huesca (100 persoane) la sărbătoarea de Paște, la diferite slujbe religioase ortodoxe, penticostale, adventiste și baptiste (Castelló n de la Plana, Vilanova i la Geltrú, Barcelona, Almeria și Roquetas de Mar). Întotdeauna la aceste partic ipări, cu acordul preotului/ pastorului, am împărțit chestionare persoanelor care au acceptat să aporteze datele lor pentru investigația realizată. Prin urmare, am aplicat chestionarele la 106 persoane (50 bărbați și 56 femei), cu vârsta cuprinsă între 28 ani și 67 ani. Chestionarul a fost format din 64 de întrebări și l -am analizat prin programul R, care mi -a permis recoltarea unor informații relevante cu privire la aspectele generale dar și alte întrebări referitoare la experiențe le legate de migrația spre alte țări și dacă au plecat singuri din România spre Spania. Un alt set de întrebări face referire la datele despre experiența trăită în Spania și situația actuală. În aceste chestionare am introdus și întrebări referitoare la economiile acumulate (în ce l e-au investit), locul unde s -au stabilit și de câți ani sunt stabiliți î n Spania. Această analiză m -a ajutat să răspund următoarelor întrebări:  Ce fac românii cu resursele acumulate în străinătate?  Care au fost motivele care au influențat alegerea zonei/locului unde s – au stabilit?  De ce și cum unii români au rezistat crizei și nu au plecat din locul unde s-au stabilit inițial? 73 2. Chestionarul „Migrația de întoarcere ” Munca de teren pentru aplicarea acestor chestionare a fost făcută în decursul celor 3 ani de studii de doctorat, în diferite localități din România (Sibiu, Cisnădie, Cristian, Șeica Mare, Șelimbăr, Sighișoara , Alba Iulia ). Accesul în zona județului Sibiu, îmi este facilitată prin faptul că, de la vârsta de 3 ani am crescut în Sibiu, iar în timpul șederii mele în Spania (neîntrerupt între anii 1998 -2004 și temporar între anii 2004 -2017), am păstrat legătura cu familia, priete nii, foștii colegi de liceu, colegii de facultate și colegii de la locul de muncă. Locuirea într -un teritoriu în care observi în permanență schimbări de ordin social și economic te transformă într -un observator direct, deci, te pune într-o situație de cer cetare. Deoarece în zona județului Sibiu nu am găsit suficienți respondenți, am diseminat chestionarul și pe rețelele de socializare (grupuri de Facebook) . Prin urmare , am aplicat che stionarul la 82 persoane (40 bărbați și 42 femei) , cu vârsta cuprinsă înt re 32 ani și 56 ani. Chestionarul a fost format din 63 de întrebări și l -am analizat prin programul R, care mi -a permis recoltarea unor informații relevante cu privire la aspectele generale , întrebări care fac referire la primul an petrecut în Spania, la ultimul an petrecut în Spania, experiența trăită în Spania și situația actuală. În aceste chestionare am introdus și întrebări referitoare la motivele care au determinat plecarea din Spania , dacă au o afacere sau au de gân d să deschidă o afacere în următorii ani, câți copii au și ce vârste au copiii . Această analiză m -a ajutat să răspund următoarelor întrebări:  De ce unii români din Spania se reîntorc în România?  De ce numărul populației totale, migrante și a migranților români a început să scadă doar începând cu anul 2012, dacă criza s -a declanșat în anul 2008? 74 3. Chestionarul „Migrația internă ” Munca de teren pentru aplicarea acestor chestionare a fost făcută în decursul celor 3 ani de studii de doctorat, în diferite localități din zona Catalonia, în care există o prezență considerabilă a migranților români. Zona Catalonia este una dintre z onele de atracție a populației migrante, inclusiv a românilor; iar în perioada anilor 2008 -2017 , după declanșarea crizei, numărul migranților români stabiliți în această regiune s -a triplat. Pentru diseminarea chestionarului, am participat la diferite slujbe re ligioase ortodoxe, penticostale, adventiste și baptiste (Vilanova i la Geltrú, Manresa, Granollers și Barcelona). Având acordul preotului/pastorului, am împărțit chestionare persoanelor interesate în a participa la cercetare . Prin urmare, am aplicat chestionarul la 89 persoane (42 bărbați și 47 femei), cu vârsta cuprinsă între 30 ani și 61 ani. Chestionarul a fost format din 61 de întrebări și l -am analizat prin programul R, care mi -a permis recoltarea unor informații relevant e cu privire la aspectele generale , întrebări care fac referire la experiența din primul an al migrației î n Spania, situația după criza instalată și situația actuală. În aceste chestionare am introdus și întrebări referitoare la motivele care au determinat rămânerea în Spania , câți copii au și ce vârste au copiii și cum au făcut față crizei. Această analiză m -a ajutat să răspund următoarelor întrebări:  Ce strategii au adoptat unii români care și -au pierdut locurile de muncă din Spania, datorită crizei?  De ce Catalonia este un pol de atracție al migranților români ?  Cum se explică faptul că în unele zone ale Spaniei numărul migranților români a crescut, în timp ce în alte zone a scăzut? 75 4. Chestionarul „Migrația dublă ” (Remigrația) Munca de teren pentru aplicarea acestor chestionare a fost făcută în perioada lunilor iulie și august, în anii 2015, 2016 și 2017 (perioada când majoritatea migranților români vin în vacanță), în România ( județul Sibiu ), unde am participat la diferite sluj be religioase ortodoxe, penticostale, adventiste și baptiste (Sibiu, Cristian, Cisnădie, Șelimbăr) cu scopul de a găsi persoane care au locuit o perioadă în Spania, iar acum au ales o altă țară de migrație (Germania, Anglia, Norvegia, Elveția). Ca de obice i, cu acordul preotului/pastorului, am împărțit chestionare tuturor celor care erau interesați în a participa . Deoarece în zona județului Sibiu nu am găsit suficienți respondenți, am diseminat chestionarul și pe rețelele de socializare (grupuri de Faceboo k). Prin urmare, am aplicat chestionarul la 76 persoane (35 bărbați și 41 femei) , cu vârsta cuprinsă între 28 ani și 59 ani. Chestionarul a fost format din 61 de întrebări și l -am analizat prin programul R, care mi -a permis recoltarea unor informații relevante cu privire la aspectele generale , întrebări care fac referire la experiența migrației în Spania, situația actuală , dezvăluirea intențiilor viitoare și dacă au învățat noi meserii sau au continuat studiile în tim pul migrației din Spania, pe care le valorifică acum în noile țări de primire . În aceste chestionare am introdus și întrebări referitoare la motivele pentru care au ales o anumită țară de destinație, în ce măsură sunt mulțumiți de viața actuală și în ce țară ar prefera să se stabilească și să -și vadă copiii realizați. Această analiză m -a ajutat să răspund următoarelor întrebări:  Ce țări preferă românii?  Ce sentimente îi leagă pe românii care au ales să migreze din Spania spre o altă țară gazdă?  Ce reprezintă migrația pentru românii chestionați/intervievați? 76 5. Chestionarul „Migrația circulară ” Munca de teren pentru aplicarea acestor chestionare a fost făcută în luna martie din anul 2016, în provincia Huel va (perioadă când majoritatea migranților români lucrează la culesul căpșunilor ) în localitatea Palos de la Frontera . Ca și în cazul Cataloniei, provincia Huelva face parte din provinciile unde numărul de migranți români a cre scut. Pentru a putea contacta migranți români care lucrau în aceste zon e, am vizitat plantațiile și am luat datele de contact de la câteva persoane de origine română. Apoi, am urcat chestionarul pe platforma online și am rugat persoanele pe care le aveam deja contactate să îl completeze și să recomande completarea chestionaru lui și altor persoane . De asemenea, am diseminat chestionarul și pe rețelele de socializare (grupuri de Facebook). Prin urmare, am aplicat chestionarul la 98 persoane (20 bărbați și 78 femei), cu vârsta cuprinsă între 27 ani și 49 ani. Numărul mare al respondenților de sex feminin este datorat faptulu i că, pentru culesul căpșunilor, femeile ocupă un loc preferențial. Chestionarul a fost format din 26 de întrebări și l -am analizat prin programul R, care mi -a permis recoltarea unor informații relevante cu privire la aspectele generale, dacă înainte de venirea în Spania au migrat și în alte țări, în ce an au venit pentru prima dată în Spania la culesul căpșunilor, de câți ani practică această migrație circulară , dacă au venit în fiecare an, ce le este asigurat pe timpul contractului (cazarea, drumul dus -întors), câte ore trebuie să lucreze, dacă au venit singuri sau împreună cu altcineva și dezvăluirea intențiilor viitoare În aceste chestionare am introdus și întrebări referitoare la nivelul de formare și în ce au investit banii economisiți. Această analiză m -a ajutat să răspund următoarelor întrebări:  Ce nivel de formare au acești români?  Ce fac românii cu resursele acumu late în străinătate?  Cum se explică faptul că în unele zone ale Spaniei numărul migranților români a crescut, în timp ce în alte zone a scăzut? 77 6. Chestionarul „Encuesta extranjeros ” [chestionar străini] Acest chestionar l -am gândit pentru a fi aplicat persoanelor autohtone, mai ales cetățenilor spanioli din zona Cataloniei. Obiectivul acestui chestionar a fost aflarea percepției autohtonilor despre migranți în general și despre migranții români în spe cial. Pentru diseminarea chestionarului, l -am urcat pe platforma online și am distribuit link -ul pe rețelele de socializare (grupuri de Facebook), apoi am rugat persoanele pe care le contactam să îl completeze și să recomande completarea chestionarului și alto r persoane. Prin urmare, am aplicat chestionarul la 94 persoane (54 bărbați și 40 femei), cu vârsta cuprinsă între 25 ani și 64 ani. Aplicarea acestor chestionare a fost făcută în perioada septembrie -decembrie din anul 2016. Chestionarul a fost format din 31 de întrebări și l -am analizat prin programul R, care mi -a permis recoltarea unor informații relevante cu privire la efectele migrației resimțite în Spania, avantajele și dezavantajele migrației . În aceste chestionare am introdus și întrebări referitoar e la percepția numărului de migranți în general și percepția numărului de migranți român i, dacă au observat o creștere sau o diminuare a numărului de migranți în general și a numărului d e migranți români în particular și gradul de simpatie pentru migranții români. Această analiză m -a ajutat să răspund următoarelor întrebări:  Cum sunt promovate valorile culturii românești în Spania și în special în Catalonia?  Care este percepția de către autohtoni, a numărului de migra nți în general și a l numărului migraților românilor în particular? 78 4.3. Metod e calitative : observarea , studiul de caz și interviul ) Metoda cercetării calitative reprezintă o colectare de info rmații bazată pe observare (participativă sau nonparticipativă), interviuri și studii de caz, care analizează subiecți i în funcție de contextul cult ural, ideologic și sociologic. a) Observarea Observarea este „acea tehnică ce oferă informații cu valoare de fapte și cons tituie materialul cel mai bogat, divers nuanțat și susceptibil de analize calitative” (Irimescu, 2002), care presupune o relație directă cu mediul studiat, în care observatorul trebuie să se adapteze la lumea socială pe care vrea să o studieze. Observația științifică nu trebuie făcută separat, ci în strânsă legătură cu toate elementele și componentele ansamblului studiat, în scopul individualizării și corelării acestora. Observarea poate avea caracter direct (participativ) sau indirect (nonparticipativ). Prin urmare, am folosit metoda observării pentru a studia mai multe aspecte legate de migranții români atât din spațiul de plecare cât și din spațiul de sosire. O bservarea a presupus implicarea într -o varietate de activități pe o peri oadă extinsă de timp car e mi-a permis să observ viața de zi cu zi a anumitor persoane și să particip la activitățile lor pentru a facilita o mai bună înțelegere a comportamentelor. Acest proces a implicat obținerea accesului în comunitate, selectarea principalilor informatori, pa rticiparea la cât mai multe activități, realizarea de interviuri oficiale și conversații informale. O deosebită importanță a avut implicarea personală în relațiile cu populația și autoritățile , pentru a observa trăsăturile exterioare, localizarea și dimensiuni le fenomenului migrației. În spațiul de plecare , am participat la diferite reuniuni religioase (adventiste, penticostale, baptiste și ortodoxe) în diferite localități (Sibiu, Cisnădie, Cristian, Șeica Mare, Șelimbăr, Sighișoara, Alba Iulia) . Am identificat tendințele, regulile și tipuri le de migrație (migrația circulară, migrația de întoarcere, migrația dublă) , formele și procedurile de plecare (care se referă la: modul de obținere a vizei, trecerea frauduloasă, cumpărarea vizei, circulația fără viză), pentr u a urmări, apoi, consecințele migrației asupra familiilor și a gospodăriilor, a copiilor lăsați în țară (în grij a bunicilor ), a perspectivelor de dezvolt are social -economică a României și al impactului teritorial. Această observare m-a ajutat să răspund la următoarele întrebări :  Ce fac românii cu resursele acumulate în străinătate?  De ce unii români din Spania se reîntorc în România? 79 În spațiul de sosire , am participat la diferite reuniuni religioase (adventiste, penticostale, baptiste și ortodoxe) din următoarele localități: Barcelona, Vilanova i la Geltrú, Manresa, Granollers, Castellón de la Plana, Almeria și Roquetas de Ma r. Am participat la întâlniri organizate de asociațiile românești: în Reus (200 persoane) la sărbătoarea zilei internaționale a femeilor, în Huesca (100 per soane) la sărbătoarea de Paște. În zona Catalonia am acordat o atenție deosebită următoarelor aspect e legate de vizibilitatea românilor din Catalonia: sincretismul, importanța practicării religiei, deschiderea de spații pentru practicarea diferitelor activități, conservarea identității naționale, contaminarea culturală, prezența instituțiil or și organiza țiilor românești, cunoașterea îndeaproape a acti vităților social -economice ale migranților români și cunoașterea valorilor comune/apropiate dintre români și catalani. Această observare m-a ajutat să răspund la următoarele întrebări:  Impactul general al migrației populației dintre România și Spania este considerat mai degrabă un fenomen negativ sau pozitiv?  De ce și cum unii români au rezistat crizei și nu au plecat din Spania ? b) Studiul de caz Studiul de caz reprezintă „o metodă de cercetare de mare importanță pentru dezvoltarea științelor umane și sociale, care implică un proces de anchetă caracterizat prin examinarea sistematică și în profunzime a unui fenomen” (Bisquerra, 2009 ). În spațiul de plecare , am realizat studiu l de caz în comunele Alțâna, Nocri ch și Roșia din zona rurală de pe Valea Hârtibaciului , unde am urmărit accentuarea depopulării în mediul rural, efectele migrației pe plan local, rolul și locul locuinței în contextul migrației, schimbarea peisajului rural al satului de origine și identificarea tipurilor de sate. Acest studiu de caz m-a ajutat să răspund la următoarele întrebări:  Ce se întâmplă în mediul rural din România, afectat de fenomenul migrației?  Ce fac românii cu resursele acumulate în străin ătate? În spațiul de sosire , am realizat studiu l de caz în orașul Barcelona ( provincia Catalonia ), unde am urmărit cum păstrează migranții legătura cu cei rămași în România, localizarea și dimensiunile fenomenului migrației. Pentru studierea simbiozei dintre populația română și catalană (asemănarea lingvistică), am studiat dicționarul limbii catalane. Acest studiu de caz m-a ajutat să răspund la următoarele întrebări:  Cum sunt promovate valorile culturii românești în Spania și în special în Catalonia?  De ce Catalonia este un pol de atracție al migranților? 80 c) Interviul Interviul este „un procedeu de investigație științifică care utilizează procedeul comunicării verbale pentru a culege informații în scopul urmărit” (Pinto, Grawitz, 1964) . Am realizat un total de 13 6 interviuri atât în spațiul de plecare cât și în spațiul de sosire. În spațiul de plecare , am realizat un total de 36 interviuri: 6 persoane care s -au reîntors în România după o perioadă de migrație în Spania; 6 persoane care au ales o altă țară de migrație după o perioadă de migrație în Spania; 6 șoferi profesioniști care în prezent lucrau la o firmă (filială) span iolă; 6 persoane care practică migrația periodică (6 luni în România – 6 luni în Spania); 12 pe rsoane care locuiesc în comunele de pe Valea Hârtibaciului (2 antreprenori, 2 patroni de pensiuni, 2 sași care au mai rămas în zonă, 6 locuitori ai comunelor). Aceste interviuri m -au ajutat să răspund la următoarele întrebări:  Ce intenții aveau migranții î nainte de plecarea din România ?  Care au fost motivele care i -au determinat pe români să migreze?  Ce țări preferă românii? Ce fac românii cu resursele acumulate în străinătate?  De ce unii români se reîntorc în România?  Ce se întâmplă în mediul rural, afectat de fenomenul migrației internaționale? În spațiul de sosire , am realizat un total de 100 interviuri: 20 în provincia Catalonia (președintelui Cataloniei, președinte lui unei asociații , președintelui unei filiale de la Crucea Roșie, 4 antreprenori români și 13 pastori/preoți ); 6 persoane care au locuit tot timpul în aceeași provincie și nu au de gând să se întoarcă în România în următorii ani; 6 persoane care și-au schimbat rezidența dintr -o provincie în alta ; 6 persoane care practică migrația circ ulară cu contracte prestabilite (Huelva); 6 persoane care practică migrația circulară concatenată (Almeria); 6 persoane care practică migrația sezonieră (Roquetas de Mar) ; 50 persoane care fac parte din migrația multiplă (noua orientare a migrației). Aceste interviuri m -au ajutat să răspund la următoarele întrebări:  Care au fost motivele care au influențat alegerea zonei /locul ui în care s -au stabilit ?  De ce și cum unii români au rezi stat crizei și nu au plecat din locul unde s -au stabilit inițial?  Ce strategii au adoptat unii români, care și -au pierdut locurile de muncă din Spania datorită crizei? 81 4.4. Explor area rețelelor de socializare Rețelele sociale sunt site -uri de internet formate din comunități de persoane cu interese sau activități apropiate . Aceste rețele permit oricărei persoane care are cunoștințe minime de informatică să -și creeze un profil public. Motivul principal pentru crearea unui cont în rețelele sociale este comunicarea care elimină barierele comunicative, asociind u-se mai degrabă cu un proces de căutare a prieteniei sau recunoaște re socială . Rețelele sociale sunt de fapt un obiect al consumului, popularitatea rețelei sociale devenind un produs care trebuie consumat (fiind la modă) . Rețelele sociale pot fi clasificate în fun cție de o riginea și funcția lor , astfel: tipuri generice ( Facebook sau Twitter), rețele profesionale (LinkedIn) și rețele tematice (Flickr). A face parte dintr -un grup Facebook nu este doar o modalitate de a t e simți parte a ceva, ci de a avea o imagine comună c are adăpostește m embrii, care te protejează și îți permi te să acționezi ca un colectiv. Folosind rețeaua de socializare Facebook, am observat că există numeroase grupuri de români , din diasporă, iar aceste grupuri au fost create pentru a relaționa unul cu celălalt. Prin urmare, la începutul lunii decembrie 2016, m -am înscris pe diferite grupuri Facebook (Români în Spania, Români în Germania, Români în Anglia, Români în Norvegia și Români în Elveția). În noiembrie 2017, în grupul „Români în Spania”47, existau 92.400 membri, în grupul „Români în Norvegia”48 existau aproape 17.000 membri , în grupul „Români în Germania”49 existau peste 130.000 membri, în grupul „Români în Elveția”50 existau peste 10.000 membri , iar în grupul „Români în Anglia”51 existau peste 43.000 membri. Doresc să menționez că , la data de 1 Aprilie 2017, în grupul „Români în Anglia” existau do ar 18.000 membri, deci în doar 7 luni, numărul membrilor a crescut semnificativ. Pentru a explor a potențialul oferit de informațiile existente pe Facebook , am folosit o metodologie bazată pe analiza conținutului grupurilor sociale din Facebook și interviuri în profunzime. Aceasta a presupus căutarea unor cuvinte cheie și conversații pe tema care mă interesa, astfel am realizat 100 de analize de profil (48 bărbați și 52 femei) și am efectuat 50 de interviuri online cu persoane care aveau vârstele cuprinse între 30 – 50 ani. 82 5. Surse de date Pentru analiza statistică a structurii pe grupe de vârstă, profesie, etnie, co nfesiune:  România: Institutul Național de Statistică – www.insse.ro Anuarul statistic al Județului Sibiu – www.sibiu.insse.ro  Spania: Instituto Nacional de Estadistica – www.ine.es  Europa: Biroul de statistic ă al Uniunii Europene Eurostat – http://ec.europa.eu/eurostat Pentru analiza forței de muncă:  România: Agenția Națională pentru Ocuparea forței de Muncă – www.anofm.ro  Spania: Instituto Nacional de Empleo –www.inem.es Pentru analiza datelor privitoare la numărul de nașteri, căsătorii mixte, cetățenia spa niolă:  Spania: Registrul civil – www.registrocivil.es Pentru analiza caracteristicilor fluxurilor migratorii:  România: Ministerul Afaceril or Externe – www.mae.es  Spania: Ministe rio de Empleo y Seguridad Social – www.empleo.gob.es Pentru cunoașterea reglementărilor și legilor legate de migrație:  Reglementari europene – www.migrant.ro  Legislația din Româ nia – www.ambasada.ro /legislatie  Legislația din Spania – extranjeros.empleo.gob.es Pentru analiza pe teritoriul Spaniei, există foarte multe nepotriviri în aceste statistici, chiar dacă sunt date oficiale. În toate sursele, unitatea de măsură nu este individul, ci migrația, iar o persoană se poate deplasa în mai multe locuri în interiorul aceleași țări, în decursul unui an calendaristic. În acest sens, se poate cunoaște cu exactitudine numărul de intrări ale migranților legali, dar numărul de ieșiri nu este cunoscut, deoarece migranții care își schimbă domiciliu nu -și declară această schimbare de rezidență, indiferent dacă schimbarea este făcută în cadrul a celeași țări sau în altă țară, iar cei care declară schimbarea de domiciliu, nu declară și locul unde pleacă. De asemenea, nu știm dacă numărul de migranți ce apare la un moment dat într -o provincie este compus numai din persoane care provin din exteriorul țării sau provin din alte provincii. În aceeași măsură, există deficiențe statistice și pentru analiza fenomenului pe teritoriul României. Majoritatea migranților români au atât carte de identitate în România, cât și permis de rezidență pe teritoriul Spaniei; în acest caz, ei sunt contabiliza ți ca număr și pe teritoriul Spaniei și pe teritoriul României. 83 6. Analiza și interpretarea datelor După încheierea culegerii de date , am realizat analiza datelor pe care le -am centralizat și verificat . În efectuarea unei cercetări am folosit atât metode calitative cât și metode cantitative, astfel încât rezultatele datorate metodelor cantitative să fie îmbogățite cu ajutorul calitativului. Cercetarea cantitativă a presupus folosirea analizei statistice și al chestionarului , iar cercetarea calitat ivă, a presupus folosirea următoarelor metode: observația participativă, interviul, studiul de caz și cercetarea bibliografică . În vederea interpretării datelor, am selecta t acele grafice și tabele pe care le -am considera t cele mai reprezentative, pentru studiul actual al migrației. Pe baza materialelor culese, am alcătui t planul de redactare a l tezei de doctorat , unde am ținut cont de următoarele aspecte: urmărirea planului, înlănțuirea dintre capitole, citarea bibliograf iei la locul cuvenit, folo sirea judicioasă a citatelor, alcătuirea și încadrarea materialului grafic la locul corespunzător. Pentru prelucrarea datelor și analiza statistică am folosit programul R (program asemănător programului SPSS). Pentru r eprezentarea grafică am folosit Microsoft Office Excel (evoluția numerică, evoluția procentuală, ev oluția densității, proveniența), Photoshop (densitatea) , Power Map, ArcGIS (distribuția), Google Maps (hărți) , Ego Net (reprezentarea rețelelor), Vennmaker ( poligon de viață), Mendeley (referințe bibliografice, colaborare online) și WorldCat (bază de date). EgoNet (Egocentric Network Study Software) este un program care mi -a permis colectarea și analizarea datelor egocentrice ale unei rețele sociale formată în jurul unei persoane, firme sau a unui site de pe Internet. VennMaker este un instrument de analiză a rețel elor personale sau egocentrice , care m-a ajutat să generez datele în timp ce am creat harta unei rețele și mi-a oferit o varietate de instrumente pentru a repr ezenta relațiile sociale și dezvoltare a lor în timp și spațiu. Programul Mendeley mi -a permis gestionarea referințelor bibliografice, a documentelor de cercetare, găsirea de referințe și documente noi și colaborarea online cu alți cercetători. WorldCat m -a ajutat să găsesc referințe noi, deoarece este cea mai cuprinzătoare baz ă de date a colecțiilor de biblioteci din lume. 84 7. Etapele cercetării Prima etapă în derularea cercetării a constat mai ales din documentarea bibliografică (studiul bibliografic și studiul documentelor legislative), bazate pe analiza în profunzime a datelor existente. Această etapă a fost desfășurată în primul an de studiu (2014 – 2015). Folosind aceste metode: am realizat fundamentarea teoretică și metodologică a studiului migrației; am studiat istoricul cunoașterii fenomenului migrațio nal și evoluția problematicii migrați ei internaționale în cadrul UE; am cercetat evoluția gradului de cunoaștere a migrației (în Europa, în Spania); am analizat evoluția gradului de cunoaștere a migrației românilor. De asemenea, am consemnat aspe ctele gene rale (definirea termenilor, tipurile de migrație, capitalul socio -teritorial și dezvoltarea locală). To ate acestea m -au ajutat să determin contextul, scopul, obiectivele, să identific și să formulez problematica și ipotezele cu privire la fenomenul migrați ei. A doua etapă de cercetare a implicat tehnici cantitative (analiza statistică și aplicarea chestionarelor) și calitative ( aplicarea interviuri lor, observarea participativă și nonparticipativă , studii le de caz și explor area rețelelor de socializare) bazate pe metodologii semi -structurate. Această etapă a fost desfășurată în al doilea an de studiu (2015 – 2016). Aplicațiile folosite în acest context au urmărit să determine contextul migrațiilor (mobilitatea umană, evoluția migrației), migrația românilor în Spania (evoluția migrației din România, strategiile folosite de români pentru a pleca din România și motivațiile de emigrare ale românilor, evoluția numerică a populației din Spania) caracteristicile fluxului migrator și relațiile specifice ale acestora cu spațiile de plecare și de sosire. De asemenea , am determinat strategiile folosite de migranții români pentru a face față crizei instalate în Spania în anul 2008, capitalul socio -teritorial și impactul migrațiilor. În această etapă am participat la numeroase congrese și conferințe care aveau legătură c u migrația și am publicat diferite articole. A treia etapă de cercetare a presupus redactarea tezei de doctorat, urmărind recomandările coordonatorilor de doctorat și al comisiei de îndrumare . Această etapă a fost desfășurată în ultimul an de studiu (2016 – 2017 ). 85 8. Poziționarea științifică și limitele cercetării Societatea spaniolă continuă să rămână unul dintre principalii poli de atracție pentru cetățenii români care au plecat să muncească și să trăiască în diverse țări de pe continentul european. După analiza literaturii de specialitate, am observat că în ultimul timp cercetările din domeniul migrației au fost concentrate pe migrația românilor spre diverse destinații (Spania, Italia, Germania, Anglia , Franța ). Consider că, având în vedere mutațiile înregistrate în fluxurile de migrație, cercetările ar trebui îndreptate acum spre strategiile folosite de migranții români pentru a face față crizei . În cazul Spanie i putem vorbi de migrația permanentă (stabilă), mi grația internă, migrația de întoarcere, migrația dublă (remigrația), migrația circulară și migrația multiplă (noua orientare a migranților ). În acest sens, pentru ” Migrația permanentă ” (stabilă) am cercetat românii migranți care încă se află pe teritoriul Spaniei și nu au de gând să se întoarcă în România în următorii ani; pentru „Migrația internă ” am analizat românii migranți care și -au schimbat rezidența dintr -o provincie în alta; pentru „Migrația de întoarcere „, am investigat românii migranți care s -au reîntors în România după o perioadă de migrație în Spania; pentru „Migrația dublă ” (remigrația) am orienta t studiul meu asupra românilor migranți care după o perioadă de migrație în Spania au ales o altă țară de migrație; pentru ” Migrația circulară ” am ce rcetat românii migranți care lucrează în agricultură și cei care lucrează doar câteva luni pe an în Spania (șoferi profesioniști, îngrijitoare de persoane vârstnice); pentru ” Migrația multiplă ” (noua orientare) am orientat studiul meu asupra românilor migr anți care după o perioadă de migrație în Spania au ales o altă țară de migrație (sau au revenit în România ), urmând ca apoi să se reîntoarcă din nou în Spania. Pentru studierea spațiului de plecare, am ales să fac cercetarea în câteva localități ale județului Sibiu (Sibiu, Cisnădie, Cristian, Șelimbăr, Șeica Mare , Sighișoara, Alba Iulia), iar pentru studiul de caz am ales comunele Alțâna, Roșia și Nocrich care se află pe Valea Hârtibaciului. Abordarea fenomenului migrațional din județul Sibiu îmi va putea permite să văd în ce măsură declinul demografic din anii ’90 se datorează migrării . Pentru studierea spațiului de sosire mi-am propus să focalizez cercetările asupra unor spații relativ restrânse din nord -estul Spaniei: Catalonia, deoarece este una d intre zonele unde numărul migranților români a crescut după anul 2008. Ca urmar e, grupul țintă din Spania a fost ales din orașul Barcelona și localitățile din apropierea metropolei: Manresa, Granollers și Vilanova i la Geltrú, unde se află o comunitate destul de amplă a migranților români. 86 Pentru studiul populației totale migrante din Spania, există trei surse de informare de bază: Recensămintele Populației, Registrul Municipal al Primăriilor și Registrul Central al Străinilor. Există o diferență foarte mare dacă mă limitam să analizez statistic doar migranții înregistrați la recensămintele populației, doar migranții care au rezidență legală în Spania sau doar migranții care sunt înscriși la primărie . Pentru o analiză mai completă am l uat în calc ul recensămintele populației în perioada anilor 1768 -2011, migranții înscriși la primării între anii 1996 – 2016, migranții care dețin rezidența legală în Spania în perioada 1998 – 2016. Recensămintele Populației sunt limitate ( nu pot colecta anumite date ), deoarece trebuie păstrat caracterul anon im al informației; în plus, recensământul populației se desfășoară o dată la zece ani, prin urmare nu permite un studiu continuu al evoluției populației și al migranților. Registrul Municipal al Primăriilor este permanent actualizat de către Institutul Național de Statistică (INE), în care se înregistrează toate persoanele care sunt înregistrate la primării , indiferent dacă este persoană cu cetățenia spaniolă sau o altă cetățenie și indiferent dac ă are un document valabil pe teritoriul Spaniei sau nu. În momentul înregistrării persoanelor la primărie, se colectează următoarele date: sex, domiciliu, naționalitate, locul și data nașterii, nume, prenume și numărul documentului național de identitate ( sau un document valabil cu fotografie). Migranților înscriși la primărie nu li se cere să aibă și rezidență legală, în schimb , aceștia beneficiază d e anumite facilități (dreptul de a avea un medic de familie, dreptul de a ave a acces la sistemul sanitar ). Registrul Central al Străinilor este gestionat de către Comisariatul General al Străinilor ale Direcției Generale de Poliție, care, prin intermediul birourilor provinciale, primește informații (permise de rezidență, cărți verzi, carnete de student) și cole ctează date de la toți migranții care au un document valabil în Spania. Problemele care apar în privința înregistrărilor cetățenilor care fac parte din UE, este faptul că atâta timp cât permisul este valabil, sunt contabilizați toți migranții, chiar dacă a ceștia au decedat sau au părăsit Spania. Cetățenilor UE care doresc să fie înregistrați, li se eliberează un certificat de rezident comunitar fără dată de valabilitate, însă acest certificat nu este valabil dacă nu este însoțit de un document de identitat e cu fotografie. În cazul celorlalți cetățeni din alte țări care nu aparțin UE, în funcție de caz, valabilitatea u nui permis poate fi temporar ( 1 an, 2 ani sau 5 ani ) sau permanent. 87 În statisticile naționale, migranții care sunt înscriși în Registrul Central al Străinilor și au permis de rezidență fac parte automat și din migranții care sunt înscriși la primării , reciproca, însă, nu este valabilă. Un permis de rezidență nu oferă și dreptul la muncă, acest drept fiind specificat în cuprinsul permisului. Pe lângă persoanele care au rezidență legală (categoria a) și persoanele care sunt înscrise la primărie (categoria b), se estimează faptul că numărul celor care nu sunt înregistrați ar fi mult mai mare față de datele publicate, deoarece, pentru a se însc rie la primărie, migrantul are nevoie să prezinte în fața autorităților un contract de închiriere. Pentru a benefici a de acest contract, migrantul trebuie ajutat de un alt migrant, prieten sau cunoștință. Pentru a putea prezenta în fața autorităților acest contract, migrantul fie va închiria o locuință, fie va plăti unui alt migrant contravaloarea contractului. În cele mai multe cazuri, aceste persoane renunță să se înscrie la primărie, deoarece nu găsesc persoana potrivită care să -i ajute, nu dispun de res ursele necesare pentru a plăti o taxă, nu-și pot permite să închirieze o locuință sau le este teamă să nu fie expulzați de statul spaniol. Prin urmare, aceste persoane sunt considerate migranți ilegali (categoria c). Cele două regiuni (Barcelona, Sibiu) constituie zone de semnificativă manifesta re a fenomenului migrațional . Elementul comun în ambele regiuni, corespunzător situației la nivel naț ional, este că după accesul la S pațiul Schengen, și mai ales după aderarea României la Uniunea Europeană, migrația românilor începe să tindă spre forma circulatorie, formă deja consacrată în Spania. În ceea ce privește limitele cercetării, acestea sunt date de nevoia de a selecta strict problematica studiată, la aspecte le la care studiul meu a adus contribuții originale : strategiile folosite de migranții români p entru a face față crizei care s -a instalat în Spania în anul 2008; impactul migrațiilor ; migrația multiplă care a determ inat o nouă orientare (majoritatea românilor care au revenit în Spania , după o perioadă de migrație în altă țară de destinație sau în România, au declarat că pentru ei Spania este ACASĂ!) ; abordarea unor spații și comunități (atât în spațiul de plecare cât și în spațiul de sosire) cu mijloace limitate. Desigur, există și lim ite care depind de interacțiunea mea cu grupurile țintă, de sinceritatea celor care vor răspunde la chestionare și la interviuri. 88 Cap III. CONTEXTUL MIGRAȚIILOR INTERNAȚIONALE, EUROPENE ȘI NAȚIONALE 1. Mobilitatea umană Conceptul de mobilitate umană este relativ nou și face referire la procesul sau experiența unei persoane, fa milii sau grup, de a se stabili temporar sau permanent într -un alt loc decât cel în care s -a născut. Organizația Internațională pentru Migrație definește mobilitatea ca fiind „mobilizarea oamenilor dintr -un loc în altul pentru exercitarea dreptului de liberă circulație” (OIM, 2012). Acest proces implică trecerea granițelor unei diviziuni geografice sau politice . Mobilitatea umană depășește, prin urmare, definițiil e tradiționale ale migrației , recunoscând -o ca un drept uman în c onformitate cu Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948), deoarece ființa umană este caracterizată prin procese de mobilitate. Elementele de bază care alcătuiesc mobilitatea umană sunt (OIM, 2012) :  Mobilitatea e ste un proces uman: ființa umană este principalul actor al procesului de mișcare sau de circulație; prin urmare, este subiect al deciziilor publice sau private;  Mobilitatea e ste o expresie a exercitării unui drept uman: mobilitatea este expresia socială a exercitării dreptului la liberă circu lație;  Mobilitatea este multicauzală: motivele care determină o persoană să se mobilizeze sunt variate: căutarea unui loc de muncă, motive economice , motive educaționale , motive forțate sau voluntare , motive de recreere .  Intenția de permanență (stabilitate) : persoa na aflată în mobilitate poate intenționa să rămână la locul de destinație pe perioade scurte sau lungi.  Trecerea frontierelor: acest proces implică mișcarea dintre granițele sau diviz iunile geografice sau politice . Într-un context de hipermobilitate umană precum cel prezent, înțelegerea fenomenelor legate de mobilitate trebuie abordată prin descifrarea cauzelor mobilităților migrato rii ale populației și identificarea mobilităților forțate (migrație economică sau voluntară) . 89 2. Evoluția generală a migra ției la nivel global 2.1. Evoluția migrației internaționale De-a lungul istoriei, mișcările migratorii au luat amploare iar migrația este unul dintre cele mai vechi fenomene sociale. Ziua Internațională a Migrantului este oficiată la nivel mondial prin diseminarea informațiilor referitoare la drepturile omului și la libertățile migranților. Migrația internațională este unul dintre cele mai ample procese sociale, care influențează viața a miliarde de oameni pe glob. Fe nomenul migrației a existat dintotdeauna și a fost concretizat prin: invazii, coloni zări, cruciade, transhumanță . Se estimează că, la nivel mondial, în prezent există peste 200 milioane de migranți . OIM , a comunicat faptul că în anul 2013 mai mult de 2 000 de migranți și -au pierdut viața încercând să treacă clandestin frontierele altui stat. Deși nu există statistici clare referitoare la migrația internațională, se poate indica, în linii mari, amploarea fenomenului din ultimele secole. Migrația din ultimele secole poate fi grupată, în mai multe etape (Alexe, 2011 ), caracterizate prin perioade de schimbări sociale, deplasări masive, apoi de mișcările generate de primul și al doilea război mondial, de refacerea de după război, căderea blocului comunist. Etapa 1335 -1850 corespunde unei perioade de mari schimbări sociale în aproape toate statele Europei occidentale. „Ciuma neagră” din secolul al XIV -lea, a fost una dintre cele mai cumplite pandemii din istoria omenirii. A izbucnit, probabil, în Asia, răspândindu -se în Euro pa unde a creat mare panică și a înjumătățit populația Europei Centrale. Apoi, î n secolele XVI – XVIII, au plecat spre America de Sud și Centrală aproximativ două milioane de spanioli și în jur de un milion de portughezi. Se atestă faptul că între anii 1509 -1740, numai în portul din Sevilla (Spania) s-au îmbarcat pentru America 150.000 spanioli (Brinley, 1968) . Între anii 1619 -1776 negustorii portughezi, olandezi și englezi au transportat peste Atlantic aproximativ zece milioane de sclavi africani (Drăguț, 1981, p. 17) . În secolele al XVIII -lea și al XIX -lea migrația a fost reprezentată de populația din Marea Britanie (Irlanda, Anglia) și țările Scandinaviei ( de unde au plecat aproximativ 100.000 persoane, majoritatea fiind țărani sau meșteșugari ). Această populație a ales să migreze spre „Lumea Nouă” (America de Nord, Australia și Noua Zeelandă ). 90 Acest avânt al migrației transoceanice trebuie pus în legătură nu numai cu nevoia nord-americană de forță de muncă, ci și cu foametea din Irlanda din perioada anilor 1845 – 1849 (Drăguț, 1981, p. 18) . Etapa 1850 -1880 se caracterizează prin faptul că predomină migrația persoanelor sărace (fără mijloace de trai) , însă destinația migranților rămâne aceeași, America de Nord, fiind atracția principală . Aceste deplasări sunt masive ( în jur de 300.000 -500.000 persoane pe an), iar în Asia, la începutul secolului trecut, abolirea sclaviei în coloniile britanice a marcat debutul migrației spre alte continente. Etapa 1880 -1914 se caracterizează printr -o creștere necontrolată și continuă a migrației (cu o medie de 800.000 persoane pe an), în anul 1910 înregistrându -se un maxim de 2 milioane de migranți (dintre care 1,3 milioane proveneau din Europa), majoritatea fiind persoane necalificate sau fără mijloace de trai . Zonele de atracție se extind, însă America de Nord se menține ca fiind destinația dorită. În această perioadă , se remarcă o creștere a migrației ita lienilor spre țările vecine, spre America de Nord (SUA) și America de Sud (Argentina și Brazilia). Se estimează că în această perioadă au migrat aproximativ 18 milioane de persoane din Anglia și coloniile sale și a proximativ 10 milioane de italieni . Tot în aceeași perioadă , s-a remarca t și o emigrație austro -ungară de aproximati v 5 milioane, majoritatea fiind țărani săraci sau refugiați politici (Drăguț, 1981, p. 18). Trebuie să ținem cont de faptul că mulți români care au migrat în acea perioadă nu-și declarau naționalitatea română, ci austriacă (î n cazul celor din Bucovina), maghiară (în cazul celor din Transilvania ) sau rusă (în cazul celor din Basarabia ). Etapa 1914 -1945 este caracterizată prin faptul c ă emigrația forțată ia amploare, datora tă mai al es primului război mondial (1914 -1918), dar și celui de -al doilea război mondial (1939 – 1945). După primul război mondial, migrația de peste oceanul Atlantic a reprezentat aproximativ 600.000 de persoane pe an. Începând cu anul 1924, S.U.A. impune restric ții de intrare care l imitează accesul migranților , însă d imensiunile migrației cresc după anul 1930, când plecările sunt determinate mai ales din cauze politice. Marea Britanie inițiază un program de colonizare a teritoriilor de peste mări reu nite în cadrul Commonwealth -ului, iar în perioada anilor 1922 -1931 guvernul englez acordă sprijin financiar unui număr de 400.000 emigranți (Drăguț, 1981, p. 19) . 91 Etapa 1945 -1990 , a marcat sfârșitul celui de -al doilea război mondial . Exportul de capital american efectuat între anii 1945 -1952 de aproximativ 23 miliarde de dolari, a provocat în țările Europei Occidentale o reînviorare economică și o reluare a modelelor de migrație internă în defavoar ea deplasărilor transoceanice (Drăguț, 1981, p. 19) . Aceas tă tendință s -a menținut și după ce în anul 1952, americanii au sistat toate ajutoarele. Statisticile atestă că, între 1945 și 1975, au imigrat în SUA peste 20 milioane de persoane, iar măsurile de selecție impuse ulterior de către autoritățile americane a u redus numărul mediu anual al celor intrați, dar, în schimb, a sporit calitatea profesională și umană a forței de muncă atrase (Otovescu, 2011 , p. 64 ). Tot î n această perioadă, se conturează o nouă zonă de atracție a migraților dinspre Europa de Est (care se afla sub regimul comunist) și Europa de Sud (Spania și Italia) înspre Europa de Vest (Germania, Franța , Anglia , Belgia și Elveția ). Apariția acestor noi zone de migrație, determină și amploarea migrațiilor dinspre Africa de Nord spre Europa (Franța). Pentru reconstrucția statului German, în perioada anilor 1955 – 1968, acesta semnează diferite acorduri pentru aducerea de mână de lucru din alte state: Italia, Spania, Grecia, Turcia, Maroc, Portugalia, Tunisia și Iugoslavia . Prin urmare, în anul 1964, în Germania se aflau peste 1 milion de Gastarbeiter (muncitori invitați), iar în anul 1973, populația migrantă reprezenta 2,6 milioane de persoane, dintre care 605.000 erau de origine turcă (Băncilă, 2010 , p. 125 ). În anul 1987, se vorbește pentru prima dată despre rețelele de migranți ca formă de capital social (Massey, 1990) . Migrația ca fenomen uman este o constantă a evoluției istorice a omenirii, iar fluxurile migratorii au luat amploare de -a lungul istoriei, s -au diversificat și extins din punct de vedere al cuprinderii spațiale, pentru a atinge nivele maxime după al doilea război mondial, odată cu afirmarea puternică a sistemelor de transport la distanță. Între anii 1950 -2015 , populația lumii s -a triplat , crescând de la aproximativ 2,5 miliarde, în anul 195 0, la peste 7,3 miliarde , în anul 2015 (The World B ank). În paralel cu procesul de creștere al populației a crescut și procesul de migrație a oamenilor pe glob, mijloacele de transport rapide favorizând deplasările teritoriale la distanțe îndepărtate. În contextul contemporan, migrațiile internaționale se realizează pe următoarele rute: Africa – Europa, Asia – Europa, America de Sud – America de Nord și Europa, Mexic – S.U.A. 92 2.2. Evoluția migrației în Europa Statisticile Băncii Mondiale arată că p opulația Eu ropei a crescut, în decurs de 56 de ani, de la 66 7 milioane persoane, în anul 1960, la 911 milioane persoane, în anul 2016 . Actualmente (2017) a proape 50% din populația totală a Europei este concent rată în cinci țări: Germania (82 ,8 milioane locuitori), Franța (67 milioane l ocuitori), Marea Britanie (62,8 milioane locuitori), Italia (60,5 milioane locuitori) și Spania (46,5 milioane locuitori) . Referitor la populația migrantă , datele statistice ( Eurostat ), evidențiază că l a 1 ianuarie 2009, numărul total al migranților era cel mai ridicat în Germania (7,2 milioane), Spania (5,7 milioane), Anglia (4,2 milioane), Italia (3,9 milioane) și Franța (3,7 milioane). În anul 2010 cei mai mulți cetățeni străini care locuiau în UE se aflau în Germania (7,2 milioane), Spania (5,6 m ilioane), Italia (4,6 milioane), Anglia (4,5 milioane) și Franța (3,8 milioane). Împreună, cetățenii străini din aceste cinci state membre reprezentau 77,3 % din cetățen ii străini care locuiau în UE -27. Aceste țări au în prezent, un număr mare de imigranți, atrași de condițiile de viață și de oportunitățile pieței de muncă oferite de aceste state. Actualmente, țările din Europa Vestică sunt țări de destinație pentru imigranți, chiar dacă în secolele trecute au fost surse de emigrație. Emigrația spre țările Europei Occidentale din motive economice, a înregistrat înc epând cu anul 1990 creșteri la cote foarte ridicate (mai ales datorită căderii regimului comunist) . Se estimează că doar Europa de Est și Centrală antrenează anual aproximativ 850.000 persoane. În ultimele două decenii, Germania, Marea Britanie, Franța, It alia și Spania s -au confruntat cu un număr mare de migranți, veniți din statele subdezvoltate sau în curs de dezvoltare . De-a lungul timpului, țările nord -europene (Finlanda, Suedia, Irlanda și Anglia) au fost foarte dinamice în ceea ce privește mișcările migratorii; țările central -europene (Danemarca, Germania, Belgia, Austria, Luxemburg, Olanda și Franța) sunt punctul central al migrației în Europa; țările mediteraneene (Ita lia, Spania, Portugalia și Grecia) au experimentat o schimbare importantă de la țări furnizoare de migranți la țări primitoare. 93 2.3. Evoluția migrației în România Evoluția migrației în România poate fi împărțită în mai multe etape: evoluția migrației di n România înainte de anul 1944 (migrația social -economică ); evoluția migrației din România între anii 1944 – 1989 (migrația politică ) și evoluția migrației din România după anul 1989 (migrația economică contemporană ). Evoluția migrației din România înainte de anul 1944 . Această perioadă a fost reprezentat ă de un singur val important, vizând migrația țăranilor români ardeleni către „Lumea Nouă ” (migrație de ordin social – economic ). O bună parte au revenit în România după acumularea unor sume de bani . Evoluția migrației din România între anii 1944 – 1989 . Acest interval de timp a antrenat m ii de români care au solicitat azil politic în alte state, ori au trecut ilegal țara, mai cu seamă Dunărea, pentru a ajunge în Serbia sau Ungaria , de unde, după o ședere temporară, sperau să meargă mai departe spre o țară capitalistă primitoare . Mulți cetățeni români plecați peste hotare în delegații oficiale ori în grupuri turistice au renunțat să se mai întoarcă în țară. Aproape 40% dintre emigranți au fost însă etn ici germani și evrei. Importantă în acest sens a fost „vânzarea” de către regimul comunist a etnicilor germani și evrei către Germania de Vest, respectiv Israel (Zotic, 2010 ). Emigrația culturală a antrenat în special unii scriitori, artiști, oameni de ști ință și cercetători științifici, sportivi de performanță, profesori universitari, care au părăsit România pentru a beneficia, în alte societăți mai dezvoltate, de libertatea de creație și de exprimare, de realizări profesionale și de un climat social propi ce recunoașterii valorice. Evoluția migr ației din România după anul 1990 . După căderea regimului comunist, migrația din Româ nia a devenit un fenomen î ngrijorător. Majoritatea migranților români care au migrat după anul 1990 nu a fost alcătuită din intelectuali, ci di n persoane cu studii medii. Aceștia au fost, însă, suficient de inteligenți sau intuitivi, pentru a înțelege că principalul drept câștigat în 1989 și care face marea diferență față de vechiul regim, este drept ul la libera circulație în lume (Avram, 2012). La începutul anilor ’90, membrii minorităților etnice și religioase au fost printre cei mai mobili cetățeni români. Între anii 1990 -1994 s-a înregistrat un număr de 325.900 cetățeni români care au solicitat azi l politic în mai multe state europene, dintre care cei mai mulți s -au adresat statului german. 94 În perioada anilor 1990 și 1994 , existau cinci destinații pre ferate: Israel, Turcia, Ungaria, Italia și Germania. După anul 1995 , migranții români încep să -și or ienteze drumurile spre Italia și Spania (Dida, 2013). Migrația transnațională a românilor a repr ezentat, în intervalul 1990 -2016 , unul dintre cele mai importante procese sociale care și -au pus amprenta asupra vie ții a milioane de români. Transformarea societății românești și dificultățile tranziției de la comunism la capitalism, apoi criza economică mondială, din 2008 încoace, au condus, pe plan social, la șomaj, insecuritate familială și declin al nivelului de tr ai. Oamenii au fost nevoiți sa -și construiască o nouă strategie de viață, iar cale a migrației externe a devenit una dintre cele mai frecvente soluții, fiind îmbrățișată în masă. 2.4. Evoluția migrației în Spania În decursul secolului al XIX -lea și începutul secolului al XX-lea, Spania a făcut o tranziție de la o societate emigrant la o societate imigrant. Țările alese ca destinație pentru populația spaniolă care a emigrat în anii 1960 -1970 au fost Germania , Franța, Marea Britanie, Belgia și Elveția. Încă din anii 1 980 situația s -a inversat, iar Spania a devenit o destinație bună pentru a găsi de lucru și pentru a atinge un nivel de trai adecvat, invitând nu numai revenirea multor spanioli care au emigrat în anii precedenți, dar ș i atragerea de noi locuitori. În ulti mii ani, Spania are o scădere considerabilă a ratei de imigrare, cauzată de criza economică ce s -a instalat în Spania în anul 2008 . Scăderea imigrației a determinat în același timp și scăderea numărului de locuitori. Din anu l 2010, emigrarea spaniolilor spre alte țări din UE a crescut mai intens decât în alte țări din Europa de Sud, de asemenea, afectate de criză. Prin urmare, eficiența fluxului de migranți care se îndreptau spre Spania, a variat în funcție de condiți ile economice : fluxul crescând în perioad a prosperității și scăzând în perioada declinului (Lee, 1966). Actualmente, în Spania există două centre importante pentru informarea migranțilo r: CITE (Centros de Informa ción a Trabajadores Extranjeros) , un serviciu care apără drepturile lucrătorilor străini și facilitează integrarea lor și a familiilor și CEPI (Centros de Participación e Integración) care reprezintă dife rite naționalități și are ca scop promovarea bunăstării populației migrante și autohtone . 95 CONCLUZII PRIMA PARTE Fundamentarea teoretică și metodologică a studiului migrației a presupus cercetarea mai multor aspecte legate de migrație. Cunoașterea amănunțită a teoriilor migrației, oferă o imagine de ansamblu a evoluției în timp a fenomenului migrației. Parcurgerea evoluției problematicii migrației internaționale în cadrul UE, determină cunoașterea celor mai importante tratate și convenții încheiate după anul 1948, evoluția constituirii Spațiului Schengen și a Uniunii Europene, dar mai ales istoria l iberei circulații a persoanelor. Reconstituirea e voluției procesului de cunoaște re a migrației în Ro mânia și Spania oferă informații despre cei mai cunoscuți cercetători dar și despre grupurile de cercetare în domeniul migrațiilor din cele două țări. Definirea termenilor și clasificarea tipurilor de migranți și migrație arată cât de complexă este studierea acestor concepte. Această cercetare a demonstrat faptul că m igrația este un domeniu interdisciplinar, deoarece este abordată din mai multe puncte de vedere , în numeroase domenii ale cercetării sociale . Metodologia cercetării a presupus , în primul rând , definirea scopului și a obiectivelor, atât pentru studiul spațiului de plecare, cât și pentru spațiul de sosire , ca și pentru lucrare în ansamblul său . În România, am urmărit îndeaproape, mai ales comportamentul celor reîntorși, iar în Spania m -am concentrat asupra strategiilor de adaptare a migranților români, prin migrația internă, migrația dublă și migrația permanentă, și mai ales asupra motivațiilor pe care le au românii care au rămas în Spania chiar și după criza economică începută în 2008 . Metodele de cercetare și colectare a datelor au fost variate și a pres upus documentarea bibliografică, metode cantitative, metode calitative și explor area rețelei de socializare Facebook. Pentru analiza statistică a aspectelor d emografice și sociale din România, am folosit datele disponibile pe site-urile oficiale; p entru analiza și interpretarea datelo r, am utilizat diferite programe digitale . Procesul de cercetare s -a desfășurat, în etape, pe parcursul celor 3 ani de doctorat. Contextul migrațiilor internaționale, europene și naționale este diferit datorită factorilor care i nfluențează mobilitatea umană. Evoluția migrației din România poate fi împărțită în mai multe etape: migrația social -economică (înainte de anul 194 4), migrația politică (între anii 1944 – 1989 ) și migrația economică contemporană (după anul 198 9). În schimb, la polul opus se află Spania, care a făcut tranziția de la o societate em igrant la o societate imigrant, devenind o destinație bună pentru a găsi de lucru și pentru a atinge un nivel de trai adecvat, invitând nu numai la revenirea multor spanioli care au emigrat în anii precedenți, dar și la atragerea de noi locuitori. 96 Partea a doua MIGRAȚIA ROMÂNILOR ÎN SPANIA 97 Cap I V. ROMÂNIA ÎN CADRUL MIGRAȚIILOR INTERNAȚIONALE : ETAPE, MOTIVAȚII, ORIENTĂRI 1. Evoluția migrației din România De-a lungul timpului, România a cunoscut diferite tipuri de emigrație (economică, culturală, politică, turistică, familială). În epocile modernă și contemporană, procesul de emigrare a început în secolul al XIX -lea, cu migrația tinerilor din familiile avute din Țara Românească și Moldova, pentru educație și formare superioară, mai ales în Franța, la Paris, dar și în Germania, Austria sau Italia. O bună parte din aceștia s -au întors, după anii de formare, în patria mamă. Emigrarea s -a intensificat spre sfârșitul secolului al XIX – lea, îndeosebi din Transilvania, în sc op economic, apoi, după Marea Unire din 1918, a cunoscut perioade de creștere și de stagnare și nu a încetat nici în zilele noastre. 1.1. Evoluția migrației din România înainte de anul 1944 Emigrația social -economică Fenomenul migrator dinspre Europa spre America de Nord, cuprins între sfârșitul secolului al XIX -lea și începutul secolului al XX -lea, a cunoscut două faze importante. „Primul val”, a fost caracterizat prin faptul că țara de origine era situată în nordul s au vestul Europei (englezi, scoțieni, irlandezi, francezi, belgieni, germani, danezi, olandezi, suedezi, norvegieni, elvețieni), iar migranții se stabileau definitiv în țara gazdă. A doua fază, numită „noul val”, a fost caracterizată prin faptul că țara de origine era reprezentată de țările situate în estul, sudul și centrul Europei (austro -ungari, italieni, greci, români, polonezi, sârbi, muntenegreni, ruși, turci). Prin urmare, migrația din România reprezenta „noul val”, fiind formată la început de evreii români, urmată de creștinii români (Drutzu, 1926, p.74). Această migrație a fost de ordin social -econo mic și a fost caracterizată ca migrația economică a țăranilor români ardeleni către „Lumea Nouă”. Migrația românilor în SUA Primii migranți români legali au ajuns în SUA în anul 1881 , când au fost contabili zate 11 persoane (Bocancea, 2011 ). În acele vremuri, în SUA, după o ședere continuă de 5 ani, orice migrant putea obține cetățenia americană. 98 Primul studiu despre migranții români din S.U.A. a fos t realizat la începutul secolului al -XX-lea și arată că primele persoane care au avut curajul să plece au fost reprezentate de către țăranii români din zonele rurale ale județului Sibiu (Șchiopul, 1913, p. 293 -294), iar în anul 1910 existau 320 de ciobani, care proveneau din Săliștea Sibiului și lucrau în statul Montana. Banii pe care i -au câștigat ($250.000) au fost trimiși prin Banca Albina către familiile care locuiau în satul Poiana52. Între anii 1 899-1913, statistica din SUA arată că aproximativ 222.997 de migranți români au ajuns în America (Egyed, 1970, p.372 -373), majoritatea înainte de Primul Război Mondial53. La recensămintele realizate în SUA exista un număr însemnat de persoane originare din România (în 1910 erau 87.724 persoane, în 1920 erau 102.8 23 persoane, iar în 1930 erau 146.393 persoane). Această migrație a fost cunosc ută ca «Mia și călătoria» (fig.6 ), deoarece mulți țărani, înainte de a pleca, își propuneau să strângă o mie de dolari și să se reîntoarcă în România pentru a -și îmbunătăți sit uația economică. Din totalul românilor care au plecat din Transilvania până la primul Război Mondial, aproape 40% s -au reîntors, conform statisticilor oficiale ale Biroului de Statistică de la Budapesta54. Figura 6. Români, în drumul spre S.U.A. la început de secol XX. Sursa: http://adevarul.ro/locale/alexand ria/cum -ajuns -primii -romani -america -tara-despre -credeau – trotuarele -pavate -aur-drumul -imigrantilor -dura -luna-1_55fbec0af5eaafab2cbccf01/index.html 99 Comunitatea migranților români din SUA nu reprezintă un grup etnic important. La recensământul american din 2011, 367.000 de americani și -au declarat originea română. Cu toate acestea, se estimează că numărul migranților români care trăiesc în SUA este de aproximativ 1 milion de persoane, deoarece declararea originii la recensământ nu este obligatorie, fluxul de imigrări din România continuând , iar mulți dintre cei stabiliți în SUA nu au dobândit încă cetățenia americană55. Migrația românilor în Canada După o perioadă de migrație în SUA, unii migranți români au migrat spre Canada (fig.7), datorită faptului că guvernul canadian oferea 80 ha de teren în schimbul a 10 dolari canadieni, celor care se vor ocupa de cultivarea pământului, iar după 3 ani, migrantul avea dreptul de a cere cetățenia statului și devenea proprietar al celor 80 ha. Dar, aceste terenuri nu aveau nimic altceva, nici măcar o fântână cu apă, fiecare începând o viață nouă de la zero, construind o colibă și făcând rost de cele necesare pentru a putea supraviețui (Drutzu, 1926, p.21). Prin urmare, odată ajunși în Canada, mulți români au optat pentr u locurile de muncă disponibile în acel moment în mine, fabrici, exploatarea lemnului și a pădurilor. Primele recensăminte canadiene arată că procesul de migrare al românilor spre Canada a început la sfârșitul secolului al XIX -lea și a luat amploare în pri mul deceniu al secolului al XX -lea. Zona de origine a migranților români din Canada (cea dinainte de 1914) a fost reprezentată, în proporție absolută, din țărani originari din Bucovina (Predoiu, 2012, p.148). La ultimul recensământ canadian, din anul 2011, publicat pe site -ul Statistique Canada , numărul migranților români ajungea la aproape 205.000 de persoane. De menționat totuși că același recensământ insistă asupra faptului că această cifră se referă atât la persoanele care și -au declarat o singură origi ne etnică (în cazul de față, faptul de a fi de etnie română), cât și la cele care s -au declarat a fi de origine etnică multiplă. Recensământul a înregistrat cele două categorii și separat, nu doar împreună, așa încât știm că din totalul de cca. 205.000 de respondenți, aproape 83.000 de canadieni au declarat în 2011 a avea doar origini românești, pe când restul de aproximativ 122.000 au declarat a avea origini etnice multiple (printre care și românești), deci, unul dintre părinți avea origine etnică română ( Predoiu, 2012). 100 Figura 7. Catedrala ortodoxă din Montreal construită de românii din Bucovina în anul 1918 Sursa: http://freepages.genealogy.rootsweb.ancestry.com/~fesschequy/OtherOlars.html 1.2. Evoluția migrației din România între anii 1944 – 1989 . Emigrația politică Potrivit recensământului oficial din anul 1937, etnicii evrei (Ladislau, 2002, p. 95 – 96) din România reprezentau 756.930 de persoane, supraviețuitori ai catastrofei provocate de naziști, deciși să -și înceapă o nouă viață, „în spiritul regenerării poporului evreu” (Borcea, 2016) . Astfel a început marea migrație a rom ânilor evrei către SUA (50.000) și Pales tina (150.000 persoane), ceea ce a însemnat reducerea aproape în întregime a locuitorilor evrei din România (Rotman, 2004 ). În acest sens (Zotic, 2010, p.153) amintesc „vânzarea” de către regimul comunist a etnicilor germani și evrei către Germania de Vest , respectiv Israel. Această vânzare reprezenta, de fapt, plata de către țara primitoare a costurilor pe care România le -a realizat pentru pregătirea profesională. Prin urmare, cu cât pregătirea era mai de lungă durată, cu atât prețul era mai mare (fig.8). 101 Negocierile pe care le -a avut România și Germania, între anii 1962 -1989, cu privire la această „vânzare” a antrenat plecarea din România a unui număr semnificativ (230.000 persoane) de sași și șvabi (Banu,2011), inițiativa venind din exterior. Tot în acee ași perioadă au fost „vânduți” și aproximativ 250.000 de etnici evrei. După al doilea război mondial, migrația românilor a început să se orienteze mai ales spre Europa Occidentală și mai puțin spre America de Nord, însă, unii au preferat și țările din Amer ica de Sud. În perioada comunistă au existat foarte multe persoane care au făcut cerere de azil politic pentru America de Nord, dar puține dintre aceste persoane au scăpat din lagăr sau le -au fost aprobate cererile. Între anii 1957 – 1989, un total de 565 .161 persoane au emigrat legal din România (fig.9), migrația ilegală nefiind contabilizată. Mii de români au trecut ilegal țara, mai cu seamă Dunărea, pentru a ajunge în Serbia sau Ungaria , de unde, după o ședere temporară, sperau să meargă mai departe spre o țară capitalistă primitoare, deoarece î nainte a anilor ’90 , statele din Vestul Europei, nu aveau o politică de expulzare a persoanelor din statele comuniste, care ajungeau în Occident și cereau azil politic (Anghel, 2009). „Odată ajunși în Ungaria, dacă declaram că dorim să plecăm mai departe, eram ex pulzați înapoi în România…așa că am declarat că doresc să rămân în Ungaria, dar după câteva luni, am trecut granița spre Austria…” (Mihai, 55 ani, Sibiu – fragmente din interviul realizat de autoare, l a data de 19 Iulie 2017) . Figura 8. Veniturile re alizate de statul român din vânzarea emigranților (1 ianuarie – 10 aprilie 1973) Sursa: https://paginiromanesti.ca/wp -content/uploads/2013/07/Situatia -valutei -etnici -germani.jpg 102 Figura 9. Migrația românilor în timpul regimului comunist (1957 -1989) Sursa: SOPEMI, 1994. Emigrația culturală a antrenat în special unii scriitori, artiști, oameni de știință și cercetători științifici, sportivi de performanță, profesori universitari, care au părăsit România pentru a beneficia, în alte societăți mai dezvoltate, de libertatea de creație și de exprimare, de realizări profesionale și de un climat social propice recunoașterii valorice. 1.3. Evoluția migrației din România după anul 1989 . Emigrația economică recentă După căderea regimului comunist din anul 1989, migrația din România a devenit un fenomen îngrijorător. Marea majoritate a migranților români de după anul 1990 nu a fost alcătuită din persoane cu studii superioare, ci din persoane cu studii medii. În anul 1990 (fig.10), 62,0% din totalul emigranților erau persoane de naționalitate germană, iar 11,4% de naționalitate maghiară, în timp ce populația de naționalitate română reprezenta 24,6%. Membrii minorităților etnice și religioase au fost printre cei mai mob ili cetățeni români. Din studiile efectuate, s -a conturat faptul că membrii comunităților religioase adventiste au migrat înaintea ortodocșilor. Folosind rețele religioase din vest, acești migranți au putut să se adapteze mai rapid în țările de destinație (Anghel, 2011) . 62,0 % naționalitate germană 11,4 % naționalitate maghiară 24,6 % naționalitate română Figura 10. Totalul migranților plecați din România, în anul 1990 Sursa: www.insse.ro 19.47725.52730.121 12.19019.78024.71229.89437.29841.363 05.00010.00015.00020.00025.00030.00035.00040.00045.000Emigranți 103 1990 – 1994 1995 – 2008 2009 – 2017 Figura 11. Destinații preferate de migranții români între anii 1990 -2017 104 Între anii 1990 -1994, s -a înregistrat un număr de 325.900 cetățeni români care au solicitat azil politic în mai multe state europene, dintre care cei mai mulți s -au adresat statului german. În această perioadă, existau două țări de destinație importante: G ermania și Ungaria, dar și alte țări de destinație (Israel, Turcia, Italia), însă după anul 1995, migranții români încep să -și orienteze drumurile preponderent spre Italia și Spania (Dida, 2013). Această orientare a durat doar până în anul 2008, deoarece, datorită crizei care s – a instalat, a fost influențată și piața muncii din destinațiile care au devenit ținta migran ților români. Prin urmare, acest lucru a devenit important pentru a se putea analiza impactul crizei migrației economice a românilor. După an ul 2008, migranții Români au început să – și reorienteze drumurile din nou spre Germania, dar foarte mulți au optat și pentru migrarea spre Marea Britanie (fig.11). Analiza datelor recensămintelor între anii 1956 -2011 După 1956, populația României a cunosc ut ritmuri din ce în ce mai mari de creștere numerică, mai ales în perioada anilor 1966 – 1992 (fig.12 ). Ulterior, însă, s -a intrat într – un accentuat proces de declin demografic. Dacă analizăm comparativ datele recensământului din anul 1992 cu cele ale recensământului efectuat în anul 2011, observăm că populația stabilă din România a scăzut cu aproape 3 mi lioane de locuitori, iar la recensământul efectuat în anul 1992 populația din România a fost cea mai numeroasă din istoria înregistrărilor statistice. Scăderea numerică a populației României după 1992 se datorează mai ales faptului că românii au liberă cir culație în țările Uniunii Europene, dar și ratei de natalitate scăzută . Figura 12. Evoluția numărului de locuitori în România, la recensăminte (1956 -2011) Sursa: www.insse.ro 17.489.45019.103.16321.559.91022.810.03521.680.974 20.121.641 05.000.00010.000.00015.000.00020.000.00025.000.000 1956 1966 1977 1992 2002 2011 Total locuitori 105 De-a lungul t impului, structura etnică (tab.12) a populației din România a suferit mari schimbări, la recensământul din anul 1956 înregistrându -se un număr destul de ridicat de etnici maghiari, ceea ce reprezenta aproape 10% din populația totală, urmat de etnicii germani. La recensământul din a nul 2011, românii reprezentau 88,9% din numărul total, urmat de etnicii maghiari (1.227.623 persoane) cu 6,1% și etnici romi (621.573 persoane) care reprezintă 3% din totalul populației din România. Tabel 12 . Structura etnică a populației din România 1956 1966 1977 1992 2002 2011 Români 14.996.114 16.746.510 18.999.565 20.408.542 19.399.597 16.792.868 Maghiari 1.587.675 1.619.592 1.713.928 1.624.959 1.431.807 1.227.623 Germani 384.708 382.595 359.109 119.462 59.764 36.042 Evrei 146.264 42.888 24.667 8.955 5.785 3.271 Romi 104.216 64.197 227.398 401.087 535.140 621.573 Altă etnie 270.473 247.381 235.243 247.030 248.881 203.45456 TOTAL 17.489.450 19.103.163 21.559.910 22.810.035 21.680.974 20.121.641 Sursa: http://www.insse.ro57 România, furnizor de forță de muncă În anul 2010, numărul migranților români rezidenți legal în teritoriul Uniunii Europene a fost de peste 2 milioane de persoane, situându -se pe locul al doilea, după imigranț ii originari din Turcia (fig.13 ). Cu toate acestea, în momentul de față (2017 ), se estimează că numărul real al migranților de origine română este mult mai mare (aproximativ 5 milioane de persoane), considerându -se ca fiind comunitatea cea mai numeroasă de migranți intracomunitar i. În raportul Eurostat din anul 2014, putem observa că România a fost țara din Uniunea Europeană care a înregistrat cea mai mare scădere demografică între anii 1994 – 2014, iar n umărul persoanelor originare din România care nu mai trăiesc în interiorul țării este de aproximativ 12 milioane58 persoane. Datele publicate de ONU59, în anul 2015, arată faptul că n umărul migranților români a crescut anual cu 7% în perioada anilor 2000 – 2015, situându -ne pe locul doi după Siria, care a avut o creștere anuală de 13%. Românii sunt considerați migranți economici și, în momentul de față, reprezintă cel mai mare grup din diaspora al Uniunii Europene. Datele ONU arată că în anul 2016 (1 ianuarie) locuiau peste hotare 3,4 milioane de migranți legali români, ceea ce înseamnă peste 17% români în diaspora . Este un număr mult peste estimările oficiale făcute de autoritățile de la București60. România a înregistrat, așadar, cea mai accelerată creștere a numărului de emigranți dintr -un stat care nu s -a confruntat cu război, conflict armat61. 106 Figura 13. Cetățenia migranților UE și non ‑UE, 2010 Sursa: Eurostat 2. Strategiile folosite de români pentru a pleca din România Motivațiile de emigrare Începând încă de la sfârșitul secolului al XIX -lea, migranții din România, indiferent dacă erau etnici evrei, germani, maghiari, romi sau români, întotdeauna au găsit soluția cea mai bună de a pleca din țară. Motivațiile de emigrare (sociale, economice, po litice) au fost variate, în funcție de perioada în care aceștia au plecat. Figura 14. Teoria lui Maslow 107 Teoria lui Maslow (fig.14 ), considerată a fi teoria motivației umane, arată faptul că omul tinde să -și satisfacă, de la nevoile de bază (fiziologice și de siguranță), până la cele de ordin superior (apartenență, recunoaștere și autorealizare). Prin urmare, dacă aceste nevoi nu sunt satisfăcute, unele persoane simt un disconfort și tind să migreze către alte destinații care le pot oferi oportunități de angajare cu un salariu adecvat (aprecierea la locul de muncă), siguranța și continuitatea unui loc de muncă, un sistem adecvat de asigurări și pensii, siguranță economică și politică. Motivațiile migrației la nivel micro (individ) și macro (locul de origi ne, locul de destinație) depind de mai mulți factori (economici, politici, socia li). La nivel micro , crește nivelul de trai, încrederea și respectul de sine, iar la nivel macro, migrația poate dezechilibra piața de muncă. Declarația universală a drepturilo r omului62 (O.N.U., 10 decembrie 1948) spune că „orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii sale, la salariu egal pentru muncă egală, la o retribuire echitabilă și satisfăcătoare care să -i confere atât lui, cât și familiei sale ” (art.23 ), „un nivel de trai care să le asigure sănătatea și bunăstarea, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuința, îngrijirea medicală precum și serviciile sociale necesare ” (art.25). Prin urmare, se poate observa că salariul ocupă un loc foarte important în viaț a de zi cu zi, deoarece fără acesta, omul nu -și poate îmbunătății situația economică sau să -și întrețină familia, deoarece munca reprezintă sursa generală a tuturor veniturilor (Smith, 1776, p.62) . 2.1. Strategiile folosite de români pentru a pleca din România înainte de anul 1944 Peste 250.000 de români au plecat către America de Nord (SUA și Canada), între sfârșitul secolului al XIX -lea și începutul secolului al XX -lea. Acest drum era parcurs în aproximativ o lună de zile, deoarece majoritatea țăranilor plecau cu căruța sau chiar pe jos din locul de origine (doar cei mai înstăriți își permiteau să cumpere un bilet de tren) până în Porturile din Germania (Hamburg și Bremen), Belgia (Antwerpen), Olanda (Rotterdam și Amsterdam) și Franța (Le Havre), unde se îmbarcau și traversau Ocea nul Atlantic cu vapoarele care făceau curse regulate. Cei care nu aveau un document valabil (obținerea unui pașaport era destul de dificilă) sau nu își puteau permite cumpărarea unui bilet, erau nevoiți să se ascundă și să traverseze ilegal (clandestin) At lanticul. La sosirea în America, nu se cerea pașaport, fiind suficientă prezentarea unui act de identitate. Companiile de navigație, prin agenții lor care au ajuns și în multe localități din Transilvania, promiteau o viață mai bună dincolo de Oceanul Atlan tic. 108 Chiar dacă majoritatea celor ajunși erau cunoscători în domeniul agriculturii, în noua țară foarte puțini au fost cei care au reușit să lucreze în acest domeniu. În jurul orașelor industriale, bărbații români au găsit de lucru în fabrici (Pensilvania , Ohio, Michigan, Illinois și Indiana) lucrând în trei schimburi a câte 8 ore sau în minele de cărbuni unde erau plătiți pe tona de minereu extras (Drutzu, 1926, p.39), iar femeile românce lucrau la fabricile de țigări, țesătorii sau cutii de carton (Drut zu, 1926, p.43). Figura 15. Reclame pentru plecarea în America la început de secol XX. Sursa: http://bjastrasibiu.ro/wp -content/uploads/2015/08/89_karda.pdf 109 Companiile de navigație aveau angajați mulți agenți pe care îi trimiteau prin toată Europa de Est să cutreiere sat cu sat pentru a face reclamă (fig.15) la cumpărarea biletelor de vapor. Existau și agenții de plasament a forței de muncă în America, care veneau direct în satele din Transilvania pentru a facilita transportul și obținerea unui loc de muncă în America. Prin urmare, cauzele economice (sărăcia, lipsa pământului, casele ipotecate, recolte slabe, șomajul, creșterea impozitelor) dar și dorința d e a evita înrolarea și satisfacerea serviciului militar au fost motivele care au determinat pe majoritatea celor care au părăsit România în acea perioadă, să plece spre orizonturi mai promițătoare. În perioada anilor 1892 -1954, poarta de acces spre Americ a (fig.16 ) era reprezentată de Insula Ellis din New York (simbolul imigrației americane), care a fost punctul de sosire pentru aproximativ 12 milioane de migranți din toată lumea (fig.17 ), care au ajuns pentru prima dată în America. În apropiere se află st atuia Libertății (fig.18 ) pe care scrie: “Dă-mi mie pe cel sărac, pe cel obosit, masele voastre nevoiașe dornice să respire liber, nenorocitele resturi ale țărmurilor tale aglomerate. Trimite -i la mine pe cei fără adăpost, pe cei loviți de furtună. Îmi ridic făclia lângă poarta de aur!” (fig.19 ). Figura 16. Insula Ellis 1906 Sursa: http://www.genealexis.fr/cartes -postales/ellis -island.php 110 Datorită intensificării migrației spre America, după anul 1911 au început să fie luate măsuri care îngreunau intrarea în America: migranții trebuiau să aibă asupra lor o declarație de susținere financiară și o sumă de minim 25 de dolari sau 5 lire sterline (Karda, 2010, p.30). La ajungerea în port, acești români erau înregistrați ca ce tățeni austrieci (Bucovina), unguri (Transilvania) sau ruși (Basarabia), deoarece autoritățile americane nu țineau cont de etnia migranților (sași, șvabi, maghiari, români sau evrei), iar în acea perioadă, acele teritorii aparțineau altor țări. Figura 17. Insula Ellis și Insula Libertății, 2013 Sursa: https://www.statuelibertytours.com/cart/gallery -sub.html?albumid=23 Figura 18. Statuia Libertății 1927 Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Statue_of_Liberty#/media/File:Liberty_1927.gif 111 Figura 19. Inscripția de pe Statuia Libertății Sursa: https://povestisasesti.com/2014/05/14/in -cautarea -fericirii -visul -american -al-sasilor -din-transilvania/ La intrarea în portul de pe Insula Ellis, mulți migranți au fost fotografiați și înregistrați (locul de origine), iar mai târziu, aceste fotografii (colorate de Jordan Lloyd, folosind cercetări istorice pentru a putea reproduce cu acuratețe culorile portul ui național al fiecărui migrant) au fost publicate în National Geographic (1907). Printre aceste fotografii se numără și două care aparțin unui fluieraș român (fig.20 ) și unui cioban român (fig.21 ). Figura 20. Fluieraș român Figura 21. Cioban român Sursa: http://mashable.com/2016/10/01/ellis -island -immigrants -in-color/#b7XMq1DGDOq9 112 2.2. Strategiile folosite de români pentru a pleca din România între anii 1944 -1989 În etapa premergătoare a regimului comunist dar și în timpul regimului comunist, formele și procedurile de plecare erau foarte restrânse, doar cei mai curajoși „fugeau” din România. Cercetările efectuate după anul 1989, au arătat că între anii 1980 -1989, în jur de 16.000 de români63 au avut tentativa de a trece ilegal granița României, însă aproximativ 12.000 de persoane au fost prinse, arestate și condamnate la pușcărie pentru tentativa de trecere frauduloasă a frontierei . În timpul regimului co munist cele mai cunoscute forme și proceduri de plecare au fost următoarele:  „Vânzarea” etnicilor germani și evrei de către regimul comunist, către Germ ania de Vest, respectiv Israel ( vânzare a reprezenta contravaloare a studiilor efectuate în țară) ;  Trecerea Dunării pe timp de noapte, se făcea înot, cu o cameră de tractor umflată, cu tubul de oxigen sau cu barca pneumatică, însă mulți au sfârșit înecați iar alții au fost prinși; c ei prinși de echipajul patrulei de pe Dunăre puteau sfârși împușcați sau străpunși de cangea (Magheți, Steiner 2009) ; cei care alegeau metoda cu tubul de oxigen64, dacă presiunea era prea mare, se loveau de mal și explozia îi omora pe loc65;  Migrația turistică a fost folosită mai ales de persoanele care aveau o funcție de conduc ere și prim eau pașaport cu viză dus -întors;  Migrația culturală a fost folosită de persoanele ca re plecau în interés de serviciu sau în deplasări ;  Ascunderea în trenurile de marfă era destul de riscantă, deoarece nu întotdeauna se cunoștea destinația trenului;  Metode le ingenioase folosite au fost : cu avionul de pe platourile de filmare, cu avion utilitar, trecerea pădurilor cu hainele impregnate de bălegar (pentru a nu fi mirosiți de câinii grănicerilor) , trecerea prin Peștera Limanu despre care se spu ne că se putea ajunge în Bulgaria66. Cauzele și motivațiile migrației din perioada comunistă au fost determinate mai ales de sistemul social, economic și politic dar și de natura psihologică de grup sau individuală. Dacă facem referire și la migrările ilegale, acestea capătă o importanță deosebită, deoarece erau influențate de insatisfacția socială, cenzură și oprimare. Majoritatea celor care au migrat înainte de anul 1989, erau persoane tinere intelectuale (arhitecți, profesori, ingineri, medici, farmaciști, economiști, artiști, muz icieni, te hnicieni, maiștrii). 113 2.3. Strategiile folosite de români pentru a pleca din România între anii 1990 -2001 Până în anul 2001, pentru a se putea ieși din România, era nevoie de o viză, care se putea obține de la consulate. Deoarece această viză nu era ușor de obț inut, românii au conceput diferite metode pentru a o putea obține și pleca din țară. În urma interviurilor făcute cu migranți români, dar și a chestionarelor realizate, aceștia au declarat că începând cu anul 1990 și până în anul 2001, foloseau mai multe m odalități de a pleca din Romania:  Cumpărarea vizei. Viza se putea cumpăra prin intermediul rețelelor mafiote. Aceste rețele făceau rost de invitații din partea unui cetățean rezident în străinătate, chiar dacă acest cetățean nu avea nici o legătură cu pers oana pe care o invita. Între 1994 și 1995, costul era de aproximativ 500 de mărci germane, dar, de -a lungul timpului a crescut, ajungând la 2500 de mărci germane în anul 2000. Astfel, mulți dintre români, înainte de a pleca din țară, au fost nevoiți să vân dă mașina sau chiar apartamentul pentru a putea cumpăra viza. Alții au fost nevoiți să împrumute bani , deoarece nu dispuneau de această sumă. „ Împrumutul de bani ” de obicei se realiza de la „ cămătari ”, cu girarea bunurilor sau cu dobânzi uriașe. Dacă nu reușeau să înapoieze banii acestor cămătari, familia rămasă în țară era amenințată. „Eu am venit în Spania în anul 2000, a trebuit să cumpăr viza de la o persoană care se ocupa cu așa ceva. Mi -a cerut 1.200 mărci germane și mi -a spus ca mă trimite în Spania la cineva care în maxim 2 -3 zile îmi găsește de lucru la o familie, unde să am gr ijă de copii și să fac curățenie. Când am ajuns în Spania, persoana la care m -a trimis nu știa nimic de această înțelegere… Cei 1.200 de mărci germane i -am împrumutat de la niște cămătari… Am găsit foarte greu de lucru, iar dobânda împrumutului creștea de la o zi la alta. Până la urmă a trebuit să trimit cămătarilor suma de 3.000 mărci…” (Angela, 42 ani, Barcelona – fragmente din interviul realizat de autoare, la data de 13 martie 2015).  Azilul politic. Solicitarea de azil politic în una dintre țăril e Uniunii Europene a fost o metodă foarte folosită la începutul anilor 1990, mai ales de către românii de etnie romă. Posibilitatea acordării azilului politic era destul de greu acceptată, având în vedere faptul că, de la ratificarea Constituției în anul 1 991, România era o țară democratică. Imigranții însă negau acest lucru, susținând că, în primii ani de după căderea regimului comunist, încă mai existau persecuții de natură politică. 114 „Eu am ajuns prima dată în Germania în anul 1994 și cineva m -a învățat s ă cer azil politic, deoarece așa o să obțin mai repede actele, dar mi -a fost respinsă cererea …” (Mircea, 54 ani, Sibiu Bărbat 55 ani, Sibiu – fragmente din interviul realizat de autoare, la data de 12 iulie 2016).  Invitația. Foarte puțini români au avut norocul să cunoască pe un rezident în străinătate, cel mai des întâlnit în Germania, de unde acesta îi trimitea o invitație pentru o perioada scurtă de timp. Cu ajutorul acestei invitații, ambasada Germaniei aproba viza; de as emenea, de la ambasada Austriei era nevoie de o viză de tranzit. Odată ajunși în Germania, românii puteau călători oriunde în cadrul spațiului Schengen. „Noi am venit în Spania în anul 1998, nu a trebuit să cumpărăm viza deoarece aveam o prietenă foarte b ună care s -a căsătorit cu un sas și era plecată în Germania de aproximativ un an. Prin intermediul ei, o familie din Germania ne – a făcut invitația. Am mers la Consulatul din Sibiu cu frică, pentru că toți spuneau că nu o să obținem amândoi viza de Germania , mai ales că în acea perioadă era nevoie și de o viză de tranzit prin Austria. Însă interviul a fost foarte ușor și s-a aprobat viza de la primul interviu , deoarece amândoi eram angajați și am spus că mergem doar pentru o lună în vizită în Germania…” (Ioana și Costel, 42 și 43 ani, Barcelona – fragmente din interviul realizat de autoare, la data de 12 mai 2015).  Excursia. În România existau rețele întregi de persoane care organizau excursii în străinătate si obțineau viza de tranzit și de intrare, colectivă, în scop turistic, urmată de rămânerea ilegală în țările occidentale. O agenție de turism încasa contravaloarea biletelor dus -întors, precum și rezerva la hotel, deși nimeni nu o onora, aceasta putând fi refolosită de agenție. Agenția de turism avea de obicei agenți care captau persoanele din zona rurală sau urbană interesate în a migra spre Spania sau Italia, dar aveau și o persoană de contact care facilita intrarea dosarelor la Ambasadă și eliberarea vizelor pentru Germania (fig.22 ). „Era în vara anului 2000. Mi-a fost recomandat ă o persoană care vindea bilete de vacanță în Spani a, era mai ieftin decât să cumpăr viza. Cred că am plătit în jur de o mie de mărci. Nu am ajuns la hotelul care scria pe bilet …” (Florin , 45 ani, Barcelona – fragmente din interviul realizat de autoare, la data de 14 martie 2015 ). 115 Figura 22. Rețea simplă de obținere a vizei în perioada 1997 -2002 Elaborare cu programul EgoNet  Trecerea frauduloasă. Existau persoane, numite „călăuze”, care cunoșteau foarte bine locurile pe unde se putea trece frontiera fără a fi depistați. În schimbul unei sume de bani, călăuzele te îndrumau p e drumul bun, rata de prindere a celor care foloseau această metodă fiind neimportantă. „Eu am fost călăuză după anul 1990, cunoșteam toate potecile, am trecut zeci de persoane în Ungaria. Deoarece nu își puteau permite să cumpere o viză, apelau la mine, iar eu un le ceream mult. Nu am fost prins niciodată, însă după anul 2002, a trebuit să mă reorientez, acum lucrez ca electrician în Barcelona ” (Ionel , 57 ani, Barcelona – fragmente din interviul realizat de autoare, la data de 13 iulie 2016 ).  Acte false sau ascunderea. Foarte puțini dintre români au reușit sa treacă granița cu ajutorul unui pașaport fals/contrafăcut sau o viza falsă/contrafăcută. O formă de emigrare mai puțin întâlnită era ascunderea în mijloacele de transport. „Eu am ajuns în Spania în anul 1999, apoi în anul 2001 am plecat în România cu mașina personală. La întoarcere a venit și fratele meu cu mine…de fapt la graniță l -am ascuns…am avut noroc că nu am fost prinși” (Daniel , 38 ani, Barcelona – fragmente din int erviul realizat de autoare, la data de 14 iulie 2016). 116  Reîntregirea familiei. După ce migrantul avea deja un membru al familiei într -o țară occidentală, cu permis de rezidență temporară sau permanentă, persoana rămasă în țară avea dreptul să ceară reîntre girea familiei. „Eu am venit în Barcelona în anul 2000…după 2 luni, îmi era așa de dor de soția mea și de cei doi copii ai mei. Doar după un an am reușit să obțin actele de rezidență în Spania. A fost o lege în anul 2001, care, dacă puteai demonstra că ai mai mult de un an și jumătate în Spania, ți se oferea rezidența… Așa am reușit să cer reîntregirea familiei și după atâta timp să o revăd pe soția mea și cei doi copilași care într e timp au crescut atât de mult ” (Ilie, 48 ani, Barcelona – fragmente di n interviul realizat de autoare, la data de 15 martie 2015 ). Începând cu anul 1990, migrația s -a intensificat, chiar dacă sistemul politic s -a schimbat, iar drepturile și libertatea presei și a religiei au fost garantate. Tranziția de la comunism la democrație a fost realizată cu mari sacrificii și cu scăderea nivel ului de trai. Așteptările populației nu au fost satisfăcute, prin urmare, înrăutățirea condițiilor de viață a dus la decizia de a emigra, indiferent de calificarea pe care au dobândit -o. Unii migranți români au plecat din motive personale (reîntregirea familiei sau dorința de a câștiga mai mult), alții din motive religioase, însă, majoritatea au părăsit țara din cauză că nu mai exista siguranța unui loc de muncă. CAP -urile, fabricile (fig. 23) și uzinele (construite în timpul comunismului) au devenit un morman de ruine (fig.24), datorită corupției și a faptului că democrația nu le -a gestionat bine, deoarece au fost privatizate, falimentate sau intrate în insolvență. „Eu am lucrat ca profesoară , dar salariul era foarte mic, nu îmi ajungeau banii nici să -mi plătesc utilitățile… Am ajuns în Spania în anul 1999… am fost ajutată de către frații de la biserică… la început mi -am găsit de lucru în casa unei familii unde făceam tot: călcat, spă lat, mâncare, curățenie… după câțiva ani am încercat să -mi validez studiile, dar nu am reușit, până la urmă am făcut un curs de bucătar și acum lucrez la un restaurant… ” (Alexandra , 45 ani, Barcelona – fragmente din interviul realizat de autoare, la data de 16 martie 2015 ). 117 Figura 23. Uzina chimică Carbosin Copșa Mică (1994) Sursa: http://stiinta -pentru -toti.blogspot.com.es/2015/11/un -peisaj -industrial -fabrica -sometra.html Figura 24. Ruinele uzinei chimice Carbosin Copșa Mică (2012) Sursa: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Carbosin_2012.jpg 118 „Eu am lucrat la o fabrică la mine în oraș, dar pe an ce trecea, se făceau tot mai multe disponibilizări, așa că până la urmă am rămas și eu pe drumuri… nu găseam nimic de lucru, aveam 3 copii min ori care aveau nevoie de o grămadă de lucruri, iar soția nu lucra. Am decis să plec în Spania, deoarece auzisem că se găsește de muncă la agricultură. Am luat legătura cu un vecin care plecase de câteva luni și mi -a spus să vin în Spania că mă așteaptă la gară și mă ajută să-mi găsesc ceva de lucru. Numai eu știu cum am ajuns în Spania în Madrid, în gara Chamartin. L -am sunat, dar nu a răspuns la telefon… aveam deja 3 săptămâni de când eram un vagabond într -un loc unde nu mă puteam descurca, deoarece nu c unoșteam nici o boabă din limba spaniolă… Până la urmă, într -o zi a venit și ziua mea norocoasă…. Acum sunt bine, dar nu aș face niciodată nimănui ce mi -a făcut acel vecin” (George, 47 ani, Barcelona – fragmente din interviul re alizat de autoare, la data de 17 martie 2015). 2.4. Strategiile folosite de români pentru a pleca din România între anii 2002 -2006 Prima zi a anului 2002 a marcat o nouă perioadă pentru migrarea românilor, datorită faptului că au fost eliminate vizele pentru cei care doreau să int re în țările care făceau parte din UE. Prin urmare, d upă anul 2002 se putea pleca din țară doar cu un pașaport valabil, iar posibilitățile de plecare au fost facilitate prin:  Contract de muncă. Contractul de muncă era mediat de cele mai multe ori de una dintre instituțiile statului român. Astfel, migrantul semna un contract de muncă și pe baza acelui contract avea o ieșire din țară legală. De exemplu, pentru migranții care doreau să plece în Spania , s-a semnat un acord pentru reglementarea și organizarea circulației forței de muncă. Acest acord a facilitat obținerea de locuri de muncă în agricultură a mii de români . Primele firme care s -au folosit de acest acord, au fost cele din zona de sud a Spaniei (provincia Huelva) , care aduceau munc itori la culegerea căpșunilor. „La începutul anului 2002, am auzit că în București se fac interviuri pentru contracte la culegerea căpșunilor în Spania. Am declarat că am experiență în agricultură, însă eu nu am văzut în viața mea cum se lucrează în câmp… dar m – au contractat… ” (Elena , 38 ani, Huelva – fragmente din interviul re alizat de autoare, la data de 25 aprilie 2016). 119  Libera circulație. Traseul cel mai des utilizat a fost dreptul de liberă circulație în UE, însă în primele 3 luni migrantul avea doar drept de ședere, nu și drept de muncă. De pildă, la intrarea în Spania se cerea noului venit să aibă asupra sa o sumă minimă de 500 euro, p entru a demonstra că deține resurse suficiente pentru a se putea descurca o perioadă de timp. Deoarece multe persoane care veneau în autocar sau microbuz nu aveau acea sumă de bani disponibilă, existau firme care lăsau șoferului sumele necesare, iar în schimbul unei sume mici de bani, acesta „împrumuta” pasagerului cei 500 de euro. Multe firme, printre care și transportatorii, promiteau locuri de muncă bine plătite în agricultură, pentru a putea capta mai multe persoane, dar, ajunși la destinație, românii erau abandonați, iar șoferul dispărea. Tot în același timp au apărut și „șarlatanii”, care operau la autogara Chamartin din Madrid (fig.25). Aceștia erau îmbrăcați în haine de polițiști și se prezentau (în limba spaniolă) drept polițiști spanioli, acostau români i care coborau din autocare și le cereau să arate cei 500 euro și pașaportul. Întotdeauna apărea un „binevoitor”, care traducea românului că trebuie să arate pașaportul și să pună în pașaport 500 euro. Românul, de bună credință, scotea pașaportul și punea banii înăuntru, apoi, îl înmâna presupușilor polițiști. “Polițiștii” se făceau că verifică pașaportul și banii, iar apoi i le înapoia românului. Între timp, „binevoitorul” și polițiștii se făceau nevăzuți, iar când își dădea seama românul că a fost f urat, era prea târziu. În loc de bani, erau doar niște ziare. Figura 25. Autogara Chamartin (Madrid) , 2006 Sursa: https://es.wikipedia.org/wiki/Archivo:Estaci%C3%B3n_de_Chamart%C3%ADn_(Madrid)_01.jpg 120 2.5. Strategiile folosite de români pentru a pleca din România după anul 2007 La 1 ianuarie 2007, Româ nia împreună cu Bulgaria , au devenit state membre al Uniunii Europene, iar românii puteau să călătorească pe teritoriul UE doar cu documentul național de identificare (buletinul), fără a mai fi nevoie de paș aport sau să demonstreze că au suficienți bani pentru a se descurca o perioadă de timp. Efectul crizei din anul 2008, c are s -a declanșat în unele țări ale Uniunii Europene (Spania, Italia, Grecia) a determinat întoarcerea unor migranți la locul de origine sau reorientare a spre alte țări de destinație (Germania, Anglia, Norvegia, Elveția, Belgia). Chiar dacă statul investeș te în formarea tinerilor, în ultimii ani, tot mai mulți dintre ei aleg calea migrației. Corupția, birocrația și indiferența, întristează și determină frustrări, iar rezultatul este unul dezastruos: plecarea a tot mai multor români spre Occident, unde sunt mult mai bine plătiți și unde sunt recunoscute valorile fiecărui individ. 121 Cap V. SPANIA ÎN CADRUL MIGRAȚIILOR INTERNAȚIONALE : ETAPE, MOTIVAȚII, ORIENTĂRI 1. Analiza evoluției numerice a populației din Spania 1.1. Evoluția numărului total de locuitori din Spania bazată pe recensămintele efectuate între anii 1768 – 2011 De-a lungul timpului, în Spania au fost făcute mai multe recensăminte. Din studiul documentelor disponibile pe pagina web al Institutului Național de Statistică al Spaniei (www.ine.es), reiese faptul că în secolul al XVIII -lea, în anul 1768, s -a realizat p rimul recensământ modern, care a fost întocmit de către preoți sub îndrumarea Contelui Aranda, în timpul domniei regelui Carlos III, când s -a menționat un total de 9.307.804 persoane. Datele furnizate au fost legate de vârstă, sex și starea civilă (au fost omise persoanele aflate pe terit oriile Ceuta și Melilla). În anul 1787, Contele Floridablanca a întocmit o statistică asemănătoare în care au fost incluse persoanele văduve, profesia locuitorilor dar și situația economică a localităților spaniole. Au fost consemnate 10.409.879 persoane (incluzând persoanele aflate în teritoriile din Ceutaa, Melillab, Oránc, Alhucemasd și El Peñón de Vélez de la Gomerae). În anul 1797, Manuel Godoy, sub domnia regelui Carlos IV, a adus la îndeplinire o altă catagrafie (asem ănătoare celei din anul 1787) în care s -au luat în evidență 10.541.221 persoane și au fost clasificate activitățile de muncă în 96 de categorii și 212 clase. Începutul secolului al XIX-lea a fost marcat de instabilitate politică iar războiul de independenț ă izbucnit în anul 1807, a suspendat recensământul ce era pregătit pentru a fi realizat, prin urmare activitatea de statistică a fost aproape inexistentă, cu excepția recenziei poliției (neoficială), care în anul 1826 a înregistrat în jur de 13 milioane de persoane. În anul 1833 Javier de Burgos, a fost cel care a împărțit Spania în 49 de provincii. a Ceuta făcea parte de provincia Cadiz, doar din anul 1925 se desparte de Cadiz și devine oraș autonom. b Melilla este un oraș autonom situat în nordul Africii care aparține teritoriului spaniol din anul 1556. c Orán a fost teritoriu spaniol până în anul 1792. Actualmente aparține de Algeria. d Alhucemas a fost teritoriu spaniol până în anul 1956. Actualmen te aparține de Maroc. e El Peñón de Vélez de la Gomera aparține teritoriului spaniol din anul 1564. 122 În anul 1856 s -a creat Comisia Generală de Statistică care în anul 1857 și -a schimbat numele în Consiliul de Statistică și a redactat primul recensământ al secolului al XIX-lea. Acesta a luat în evidență doar persoanele prezente în momentul înregistrărilor și a folosit pentru prima dată diviziunile de provincii aprobate în anul 1833, care se mențin până în zilele noastre. Astfel au fost numărate persoanele st abile (14.921.518) și temporare (509.144) cu un total de 15.464.340 persoane. În anul 1860, se realizează o nouă statistică, care contabiliza un număr de 15.673.536 persoane, în care erau incluse toate persoanele rezidente în momentul realizăr ii acestuia ( incluzând marinari și trupe de soldați care se aflau în alte țări ). Începând cu recensământul din 1877, se contabilizau atât persoanele prezente în momentul realizării acestuia, cât și cele rezidente. Catagrafia din anul 1877 a fost întocmită sub domnia r egelui Alfonso XII și a consemnat un număr de 16.753.591 persoane rezidente. În următoarele statistici, din anii 1887 și 1897 s -au înregistrat 17.505.032, respectiv 18.226.040 persoane. În secolul al XX-lea, începând cu anul 1900 (fig. 26) s-au efectuat recenzii la fiecare 10 ani, cu excepția anului 1980 care a fost realizat în anul 1981, ca urmare a acordurilor internaționale. Începând cu anul 1950 s -au realizat împreună inventarul populației, locuințelor și edificiilor existente pentru a se putea relaționa populația cu locuințele pe care le ocupă. La începutul secolului al XXI-lea, în anul 2001, a fost elaborată prima statistică în care s -au folosit bazele de date cadastrale și domiciliul persoanelor înregistrate la primării. Spania a f ost prima țară din lume care a oferit cetățenilor posibilitatea completării chestionarelor de recensământ prin internet. Dacă la recensământul din 1900 au fost menționate 18.831.574 persoane, iar la cel din 2001, 40.847.371 persoane, se observă o creștere de 22.015.797 persoane rezidente. La recensământul din anul 2011 s -au luat în evidență un total de 46.815.916 persoane, ceea ce reprezintă o creștere în 10 ani de 11,5%, adică aproape 6 milioane de locuitori (5.968.545 populație rezidentă). Din ultimele da te publicate, la data de 1 ianuarie 2016, în Spania se aflau 46.438.442 locuitori (se poate observa o scădere a populației cu 377.474 locuitori față de anul 2011). 123 Figura 26 . Evoluția numărului de locuitori din Spania (1768 -2011 ) Sursa: www.ine.es 1.2. Evoluția numerică a populației migrante din Spania bazată pe recensămintele efectuate între anii 1857 – 2011 Spania este o țară cu tradiție migratorie, în care mulți cetățeni spanioli au fost forțați să părăsească locurile lor de origine în decursul mai multor secole. Milioane de spanioli s-au mutat în alte țări, în diferite etape, din diverse motive și cu intens itate variabilă (Hernández, 2007) . Cucerirea de noi teritorii din Lumea Nouă (America Centrală și America de Sud), de către Imperiu l Spaniol a generat legături istorice, culturale, sociale, comerciale, economice și politice, care au avut un rol esențial în formarea unor societăți, instituții și identități locale și naționale. Aceste legături au generat, de asemenea, un flux migrator s emnificativ (Pizarro, 2006), de plecare dar și de întoarcere. După obținerea independenței din America, din 4 iulie 1776, migrația spaniolilor către continentul american este îngreunată prin expulzarea lor din America, majoritatea plecând spre Cuba și Argentina, care au fost principalele destinații ale emigranților spanioli (Sanchez , 1990) spre America Latină. 1768 1787 1797 1857 1860 1877 1887 1897 1900 1910 1920 1930 1940 1950 1960 1970 1981 1991 2001 2011 20169.307.804 10.409.879 10.541.221 15.464.340 15.645.072 16.622.175 17.534.416 18.065.635 18.618.086 19.995.446 21.389.842 23.677.794 26.015.907 28.118.057 30.582.936 33.956.376 37.683.363 38.872.268 40.947.371 46.815.916 46.438.442An Număr locuitori 124 În secolul al XIX-lea, persoanele migrante ( persoanele născute în altă țară ) au fost menționate pentru prima dată în recensământul efectuat în anul 1857, când au fost înregistrați străinii stabili (21.838) și temporari (11.840) cu un total de 33.678 migranți . La următoarea statistică, în anul 1877 sunt contabilizați un total de 40.532a migranți și se precizează faptul că „majoritatea migranților sunt de sex masculin, c um este normal, și provin din țările învecinate”. P entru prima dată sunt amintite patru țări europene de origine, care însume ază un total de 33.866 (83,55% ) migranți , astfel sunt consemnate persoanele care provin din Franța (17.657), Portugalia (7.941), An glia (4.771) și Italia (3.497). În anul 1887, persoanele care aveau alte origini sunt clasificate în funcție de locul nașterii (48.180) și naționalitate (42.395b), iar în funcție de cetățenie sunt înregistrate cinci țări europene de origine (o țară în plus față de recenzia din anul 1877) și sunt menționați un total de 36.657 (86,46%) persoane de ori gine europeană, prin urmare, cel mai mare număr, îl reprezintă migranții care își au originile în Franța (18.480), Portugalia (6.755), Anglia (5.719), Italia (3.877) și Germania (1.826). Recensământul din 1897, specifică doar rezidenții prezenți (28.464), absenți (1.025) și temporari (9.080) cu un total de 38.569 persoane. De la mijlocul secolului al XIX -lea până la criza economică din anii 30, aproape șaizeci de milioane de persoane din Europa, dar și din multe țări din afara Europei, și -au părăsit țara de origine și s -au îndreptat spre continentul american (Martínez, 2010) . Acesta a fost un proces global care a început în Anglia, și de acolo s -a răspândit mai întâi în nordul Europei și Scandinavia (Irlanda, Germania, Suedia, Norvegia), apoi spre sudul Europei (Italia, Spania, Portugalia). La recensământul din anul 1910, asemănător celui din anul 1887, persoanele străine din nou sunt clasificate în funcție de locul nașterii (78.419) și naționalitate (61.992). În anul 1920, persoanele sunt înregistrate doar în funcție de locul nașterii (sunt amintite 53 țări) și au fost contabilizați 126.761 locuitori născuți în altă țară (din care 53% europeni, adică 67.166). Numărul cel mai mare al străinilor proveneau din Franța (26. 871), Portugalia (20.058), Argentina (18.031), Cuba (16.517), Anglia (7.453), Germania (4.258), Maroc (4.036) și Italia (3.169). a Alte țări 6.666 persoane. b Alte țări 5.738 persoane. 125 În anul 1930 (Egea, 2000) se publică pentru prima dată un volum care se referă la cetățenia persoanelor (clasificați î n funcție de sex, vârstă, stare civilă și profes ie) cu un total de 83.791 locuitori, dintre care 84% (71.022) de origine europea nă, cea mai mare parte originari din Portugalia (25.445), Franța (16.722), Germania (8.917), Anglia (8.263), Italia (4.133), Argentina (3.629) și Cuba (2.915). La recensământul din anul 1940 sunt înregistrate 65.500 persoane care au o altă naționalitate, dintre care 80% sunt europeni (52.710). Cea mai mare parte a migranților erau originari din Portugalia (18.895), Franța (10.627), Germania (8.623), Italia (5.110), Cuba (3.935), Argentina (3.814) și Anglia (3.514). La începutul anilor `50, principala țară de origine a migranților proveniți din America Latină era Cuba, majoritatea fiind admiși ca exilați. Cuba era urmată de Venezuela, Argentina și Columbia. În toate statisticile posterioare anului 1950, migranții au fost clasificați în funcție de locul naște rii și naționalitate. Astfel în anul 1950 au fost consemnate 160.506 persoane născute în altă țară și 92.708 persoane de altă naționalitate. Începând cu anul 1960, populația originară din America Latină începe să crească, iar în anii posteriori, profilul m igranților alternează cu participarea populației migrante din Africa, Europa de Est și America Latină (Pizarro, 2006) . La recensământul efe ctuat în anul 1960 sunt înregistrați 213.968 locuitori, născuți în altă țară și 211.594 de altă naționalitate. În funcție de cetățenie, 36,34% erau originari din Europa (37.153 persoane) iar numărul cel mai mare provenea din Franța (24.798), Cuba (14.504), Argentina (11.921), Portugalia (5.902), Maroc (7.220) și Algeria (1.249). Fluxul de migrație a spaniolilor (care la începutul secolului era spre continentul american), își schimbă destinația și se îndreaptă spre Europa (în special spre Elveția, Germania, Franța, Belgia și Anglia). După anul 1967, fluxurile de migrație se diminuează, deoarece în unele țările europene nu mai erau acceptate persoanele fără studii superioare. În anii 70, dificultățile economice și sociale din mai multe țări ale Americii Latine, au determinat ca vechiul continent, mai ales Spania, să devină visul populației latinoamericane (Hernández, 2007). Datorită democrației și a nivelului de dezvoltare economică comparabil cu alte țări europene, fluxurile migratorii au fost inversate. Recensământul din 1970, înregistrează 365.376 locuitori născuți în altă țară și 291.035 de altă cetățenie, dintre care 58% provin din Europa (168.670), din următoarele țări: Germania (40.416), Franța (25.075), Anglia (23.545), Portugalia (18.148) și Ital ia (9.122). 126 De asemenea, mulți migranți din America Latină provin din Cuba (18.492), Venezuelaa (9.436), Argentina (7.784) și Columbia (1.802), dar și din Africa, din Maroc (24.960). În anul 1973, se declanșează o criză care nu oprește numai fluxul de mig rație, dar provoacă și un proces de întoarcere. Încă din anii 1980 situația s -a inversat, iar Spania a devenit o destinație bună pentru a găsi de lucru și pentru a atinge un nivel de trai adecvat, invitând nu numai revenirea multor spanioli care au emigra t în anii precedenți, dar și atragerea de noi locuitori. În anul 1981, sunt înregistrate 631.546 persoane născute în altă țară, care dețineau cetățenia spaniolă și erau originare din Franța (104.724), Germania (48.860), Elveția (25.971), Argentina (22.589) , Cuba (21.372), Portugalia (20.142), Angli a (14.752) și Belgia (10.331). În decursul secolului al X X-lea și începutul secolului al XXI-lea, Spania a făcut o tranziție de la o societate emigrantă la o societate imigrantă. Prin urmare, populația Spaniei a c rescut foarte mult în timpul secolului XX, dator ită exploziei demografice (fig.27). Doar începând cu recensământul efectuat din anul 1991 se poate vorbi efectiv de o populație nouă de migranți care ajung pe meleagurile spaniole, atrași de diversitatea sectoarelor de activitate, de creșterea cererii de mână de lucru dar și de clima mediteraneeană (tab.13 ). Figura 2 7. Evoluția numărului de migranți din Spania 1857 -2011 Sursa: www.ine.es a La începutul anilor 1950, Venezuela, cu boom -ul de petrol, devine țara în care pleacă cea mai mare parte a migranților spanioli. 1857 1877 1887 1910 1920 1950 1960 1970 1981 1991 2001 201133.678 40.532 48.180 78.419 126.761 160.506 213.968 365.376 631.546 845.977 2.172.201 6.307.277An Total migranți 127 Tabel 13 . Datele recensămintelor din Spania (1857 -2011 ) Anul Clasificare în funcție de locul nașterii Clasificare în funcție de naționalitate Procent europeni Persoane născute în România Persoane cu cetățenia română 1857 33.678 – – – 1877 40.532 Franța (17.657) Portugalia (7.941) Anglia (4.771) Italia (3.497) – 83,55 % (33.866) – 1887 48.180 41.395 Franța (18.480) Portugalia (6.755) Anglia (5.719) Italia (3.877) Germania (1.826) 86,46 % (36.657) 5 5 1897 – 38.569 (Rezidenți) Prezenți (28.464) Absenți (1.025) Temporari (9.080) – – – 1910 78.419 61.992 – – – 1920 126.761 – 53 % (67.166) 48 – 1930 – 83.791 84 % (71.022) – 96 1940 – 65.500 80 % (52.710) – 97 1950 160.506 92.708 – – – 1960 213.968 211.594 36 % (37.153) – – 1970 365.376 291.035 58 % (168.670) – 145 1981 631.546 – – – – 1991 845.977 353.367 60 % (211.019) 773 515 2001 2.172.201 1.572.013 35 % (554.518) – 56.854 2011 5.252.473 6.307.277 38 % (2.418.231) 798.104 747.146 Sursa: www.ine.es Pe baza recensămintelor publicate în anii 1991 (1 martie), 2001 (1 noiembrie) și 2011 (1 noiembrie), mă voi referi doar la persoanele care se află pe teritoriul spaniol și dețin o altă cet ățenie. Aceste recensăminte, furnizează anumite date importante legate de proveniența migranților (fig. 28), dar și de evoluția dimensională a acestei populaț ii relativ nouă. În anul 1991, majoritatea (60%) proveneau din Europa, dar în anul 2001 și 2011, aceștia sunt aproape egali cu cei care provin din America Latină. În recensămintele din anii 1991, 2001 și 2011 sunt menționați 353.367, 1.572.013 și 6.307.277 migranți de altă naționalitate, ceea ce înseamnă o creștere de 445% (1.218.646) persoane față de anul 1991, iar în anul 2011 se înregistrează o creștere de încă 400% (4.735.264) persoane față de anul 2001. 128 Recensământ 1991 Total migranți 353.367 Europa 211.019 Africa 44.679 America 75.485 Asia 21.481 Recensământ 2001 Total migranți 1.572.013 Europa 554.518 Africa 319.348 America 626.326 Asia 70.381 Recensământ 2011 Total migranți 6.307.277 Europa 2.418.231 Africa 1.070.482 America 2.440.518 Asia 371.226 Figura 28 . Proveniența migranților la recensămintele din anii 1991, 2001, 2011 Sursa: www.ine.es Figura 29 . Evoluția numerică a migranților din Spania la recensă mintele din anii 1991, 2001, 2011 Sursa: www.ine.es 60%13%21%6% 35% 20%40%5% 38% 17%39%6% 211.01944.67975.48521.481 554.518319.348626.32670.381 2.418.2311.070.4822.440.518371.226 EuropaAfricaAmericaAsia 2011 2001 1991 129 Analizând evoluția di mensională a migranților (fig. 29), se poate observa o creștere necontrolată a celor care provin din Europa și America (sudamericani) , dar o creștere destul de importantă și a celor din Africa și Asia. Cercetând proveniența migranț ilor din Africa și Asia (fig. 30), se remarcă o creștere masivă a celor care provin din Maroc, datorită faptului că este una dintre comunitățile cele mai vechi din Spania (Cole ctivo Ioé, 2012), dar mai ales datorită proximității geografice a continentului african care a facilitat migrarea frauduloasă. De asemenea, populația originară din China, constituie una dintre cele mai mari comunități originare din Asia. Figura 30 . Proveniența migranților din Africa și Asia la recensămintele din anii 1991, 2001, 2011 Sursa: www.ine.es În anul 2011, cinci țări din America de Sud (Ecuador, Columbia, Bolivia, Peru și Argentina) , înregistrau mai mult de 100.000 migranți stabiliți în Spania, în ciuda înăspririi cerințelor de intrare (viză și resurse economice). Creștere a migrației din continentul american, îndeosebi al celor din America de Sud (fig.31), s-a datorat legăturilor istorice și sociale, care, în secolul XX, au forțat migrarea spaniolilor spre America Latină (Garcia 2009), dar și deciziilor politice de a semna convenții bilaterale cu diferite țări latine (Columbia, Ecuador, Republica Dominicană ) pentru regularizarea fluxului migranților. 2.40531.8903.1651.1374.431 23.799231.5646.93910.09625.50511.079 52.553640.33231.63765.643145.34227.807 ArgeliaMarocIndiaPakistanChinaFilipinas 2011 2001 1991 130 Figura 31 . Proveniența migranților din continentul a merica n la recensămintele din anii 1991, 2001, 2011 Sursa: www.ine.es O serie de țări, care de -a lungul timpului au furnizat un număr important de migranți, au început să fie introduse pe rând în statisticile spaniole. Astfel, următoarele țări: Honduras, Chile, Bolivia și Moldova , au fost menționate doar în cepând cu anul 2011, iar China, Pakistan, Peru, Colu mbia, Ecuado r și Bulgaria, din anul 2001. În anul 1991, proveniența persoane lor originare din Europa (fig. 32), era majoritar din Anglia și Germania, însă începând cu anul 2001, într -un timp relativ scurt, migranții de origine română devin un grup destul de numeros. 62.48912.9963.5393.14621.5038.512 599.65122.91726.2523.14654.59717.934158.815212.92838.659 2.349.50291.01655.74588.486157.21459.157251.263304.030125.809177.02840.01429.889 America Centrală și America de SudAmerica de NordCubaRepublica DominicanăArgentinaVenezuelaColumbiaEcuadorPeruBoliviaChileHonduras 2011 2.001 1.991 131 Figura 32 . Proveniența migranților din Europa la recensămintele din anii 1991, 2001, 2011 Sursa: www.ine.es Rezultatele recensămintelor populației din anii 2001a și 2011, sunt diferite față de rezultate le publicate de primării (fig. 33). Astfel, la recensământul din 1 noiembrie 2001 se înregistrau un total de 40.847.371 locuitori și 1.572.013 migranți, dar la registrele municipale, în data de 1 ianuarie a l aceluiași an, era înregistrată o populație totală de 41.116.842 locuitori și 1.969.269 migranți . În 1 noiembrie 2011, la recensământ s -au contabilizat 46.815.916 locuitori și 6.307.277 migranți, iar la primării, în data de 1 ianuarie al anului 2011, figurau înscriși 47.190.493 locuitori și 6.677.839 migranți. a Recensământul populației din 2001 a fost efectuat utilizând registrele municipale ale primăriilor și a servit pentru a verifica calitatea registrelor. Rezultatele au fost comunicate primăriilor pentru efectuarea verificărilor necesare și pentru a fi intro duse datele corecte în registrele municipale. Cu toate acestea, cu siguranță au rămas persoane neînregistrate datorită dificultăților enorme ale unei operațiuni de aceste caracteristici. 29.99218.8627.50823.65249.0463.0021.8215154.7696.216 71.72738.48722.07735.72388.4155.45815.65856.8547.3366.21626.112 138.36685.04588.100106.247294.64714.86770.082747.14616.14614.705142.62616.900 GermaniaFranțaItaliaPortugaliaAngliaNorvegiaPoloniaRomâniaSuediaElvețiaBulgariaMoldova 2011 2001 1991 132 Aceste diferențe se datorează tocmai fa ptului că mulți migranți, la recensăminte nu își declarau domiciliul, de teama de a nu fi expulzați de statul spaniol , prin urmare evidențele primăriilor cu privire la migranți sunt mult mai complete. Anul 2001 Anul 2011 Figura 33 . Diferențe între recensămint e și registrele municipale din anii 2001 și 2011 Sursa: www.ine.es 1.3. Evoluția numerică și procentuală a populației migrante din Spania bazată pe registrele municipale ale primăriilor, pentru perioada 1996 -2016 Analizând evoluți a populației din Spania (fig. 34), bazată pe registrele municipale ale primăriilor efectuate între anii 1996 -2016, se observă că în decursul a 20 ani (din anul 1996a până în anul 2016), populația a crescut cu aproape 7 milioane de locuitori (6.855.549), din totalul acestora mai mult de 5 milioane (5.095.454) fiind populație migrantă. În ultimii ani însă, Spania are o scădere considerabilă a ratei de imigrare, cauzată de criza economică ce s -a ins talat în Spania în anul 2008 . Scăderea imigrației a determinat în același timp și scăderea numărului de locuitori. Din anul 2010, emigrarea spaniolilor în alte țări din UE a crescut mai intens decât în alte țări din Europa de Sud, de asemenea, afectate de criză (Díaz, 2015). a Data de referință a anului 1996 este 1 mai, iar începând cu anul 19 98, data de referință este 1 ianuarie. 40.847.37141.116.8421.572.0131.969.269 Total populație Recensământ Total populație Registrul MunicipalTotal migranți RecensământTotal migranți Registrul Municipal 46.815.91647.190.4936.307.2776.677.839 Total populație Recensământ Total populație Registrul MunicipalTotal migranți RecensământTotal migranți Registrul Municipal 133 Figura 34 . Evoluț ia populației autohtone și migrante din Spania între anii 1996 – 2016 Sursa:www.ine.es Comparând datele registrelor municipale ale primăriilor din anul 1996 până în a nul 2015, observăm că procentul migranților de origine european ă a crescut în conti nuu (fig.35). Dacă în anul 1996, circa 39% dintre migranți proveneau din Europa, în anul 2015 aceștia reprezentau jumătate din totalul migranților (cel mai mic procent s -a înregistrat în anul 2004, cu 32%), în schimb, procentul de migranți de origine americană (latinoamericani) , nu a încetat să scadă începând cu anul 2004 (45%), ajungând în anul 2015 la 24%. Migranții de origine africană au atins procentul maxim în anul 1998 (25%), urmând apoi o scădere (16%), o menținere și apoi, o ușoară creștere (18%). Pe de a ltă parte, procentul migranților de origine asiatică are o creștere continuă, dar cu o intensitate mult mai scăzută. Analiza evoluției migranților este mult mai completă dacă folosim în paralel datele obținute din Registrele Municipale ale Primăriilor, da r și datele înregistrate în Registrul Central al Străinilor; astfel, între anii 1998 și 2016 (fig. 36), se pot observa diferențe foarte mari, procentul situându -se între 23% (în anul 2016) și 149% (în anul 2003) mai mulți migranți înscriși la primării, decâ t cei care dețin un permis de rezidență valabil. 1996 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 201639.669.394 39.852.651 40.202.160 40.499.790 41.116.842 41.837.894 42.717.064 43.197.684 44.108.530 44.708.964 45.200.737 46.157.822 46.745.807 47.021.031 47.190.439 47.265.321 47.129.783 46.771.341 46.624.382 46.524.9431.067.478 1.173.767 1.259.054 1.472.458 1.969.269 2.594.052 3.302.440 3.693.806 4.391.484 4.837.622 5.249.993 6.044.528 6.466.278 6.604.181 6.677.839 6.759.780 6.640.536 6.283.712 6.162.932 6.109.202An Total populație Total migranți 134 Figura 35 . Evoluția procentuală a provenienței migranților între anii 1996 – 2015 Sursa:www.ine.es Figura 36 . Evoluția numerică a migranților cu permis de rezidență și cei înscriși la primărie între anii 1998 – 2016 Sursa:www.ine.es 39 3250 25 16183245 24 57 0102030405060 1996 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Total Migranți europeni Total migranți africani Total migranți americani Total migranți asiatici609.813 719.647 801.329 895.720 1.109.060 1.324.001 1.647.011 1.977.291 2.738.932 3.021.808 3.979.014 4.473.499 4.791.232 4.656.818 4.891.738 4.971.070 4.943.627 4.925.089 4.982.1831.173.767 1.259.054 1.472.458 1.969.269 2.594.052 3.302.440 3.693.806 4.391.484 4.837.622 5.249.993 6.044.528 6.466.278 6.604.181 6.677.839 6.759.780 6.640.536 6.283.712 6.162.932 6.109.2021998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Total migranți cu rezidență legală Total migranți înscriși la primărie 135 1.4. Evoluția numerică a migranților români din Spania După anii ’90, m igrația din România a devenit, un fenomen îngrijorător, înregistrându -se patru etape de migrație a românilor: prima etapă (1990 -1994) a fost marcată de o mișcare pe termen scurt în țările vecine (Unga ria, Germania, Turcia, Israel); a doua etapă (1995 -2001) a fost determinată în principal de căutarea unui loc de muncă, sub presiunea unei crize economice severe , țările preferate fiind Italia și Spania ; într-un climat de interdicții și restricții de circulație, migrația forței de muncă a luat adesea forma de azil sau de intrare ilegală (Diminescu, 2003); a treia etapă (2002 -2008) începe când se elimină viza de intrare în spațiul Schengen, țările preferate ră mânând aceleași: Spania și Italia (Dida 2013) ; a patra etapă (începând cu anul 2008) a început odată cu instalarea crizei în țările de destinație, iar migranți au început să se reorienteze spre alte țări de destinație: Germania, Anglia, Franța, Belgia, Elv eția. Analizând evoluția migranț ilor români din Spania (fig. 37), prin verificarea datelor recensămintelor efectuate de -a lungul timpului, observăm că, începând cu recensământul din anul 1887, apar pentru prima dată consemnați și migranții născuți în România, cu un număr de 5 persoane (4 bărbați și o femeie), apoi în anul 1920 sunt din nou amintiți migranții români, cu un număr de 48 persoane. În statisticile din anii 1930, 1940 și 1970 sunt menționați un număr de 96, 97 și respectiv 145 persoane cu ce tățenia română. În anul 1991, au fost înregistrate 773 persoane născute în România și 515 persoane care aveau cetățenia română. La recensământul din anul 2001, au fost luate în evidență 56.854 persoane cu cetățenia română, iar la ultimul recensământ efectu at în anul 2011, au fost menționate 798.104 persoane născute în România și 747.146 persoane care aveau cetățenia română. Figura 37 . Evoluția numărului de migranți români din Spania între anii 1887 -2011 Sursa: www.ine.es 1887 1920 1930 1940 1970 1991 2001 20115 48 96 97 145 51556.854747.146An Migranți cu cetățenia română 136 Recensământ 1991 Recensământ 2001 Chiar dacă prezența românilor datează încă din sec al -XIX-lea, migranții de origine română nu apăreau în statistici, deoarece era considerat un grup nesemnificativ, iar cele mai importante fluxuri s -au realizat doar începând cu anul 2000, care coin cide cu perioada de creștere a cererii ocupării forței de muncă în Spania (fig.38). La recensământul efectuat în anul 2001, migranții de origine română se situau deja pe locul 6, pe locul întâi situându -se migranții din Maroc. Pentru o perioadă lungă de ti mp, comunitatea de migranți care proveneau din Maroc, a fost cea mai mare, deși din anul 2008 a fost depășită de comunitatea migranților din România (Colectivo Ioé 2012), care încă se menține pe primul loc (Notas de prensa INE 2016). Recensământ 2011 Figura 38 . Originea migranților din Spania Sursa: www.ine.es 18.86221.50323.65229.99231.89049.046 26.11226.25235.72338.48738.65954.59756.85471.72788.415158.815212.928231.564 106.247125.809138.366142.626145.342157.214177.028251.263294.647304.030640.332747.146 PortugaliaPeruGermaniaBulgariaChinaArgentinaBoliviaColombiaAngliaEcuadorMarocRomânia 137 Evoluția numerică a migranților români din Spania între anii 1998 -2002 Datele obținute din Registrele Municipale ale Primăriilor, unde sunt înregistrați toți migranții români care au o locuință, un contract de închiriere sau sunt luați în spațiul unei locuințe (indiferent dacă au permis de rezidență sau nu), dar și datele înregistrate în Registrul Central al Străinilor ce colectează datele de la toți migranții români care au un permis de rezidență valabil în Spania (temporar sau permanent), înregistrează diferențe destul de semnificative. În anul 1998 se înregistrau la primării doar 3.066 migranți de origine română (cu permis de rezidență 2.385), după 4 ani, în anul 2002 se înregistrau 68.561 migranți români (cu permis de rezidență doar 24.856), ceea ce reprezintă o multiplicare de aproape 23 de ori. Începând cu anul 2000, evoluția a început să aibă o creștere importantă , înregistrându -se creșteri de 86 % (între anii 2000 -2001) și 380 % (între anii 2001 -2002). Se poate observa caracteri stica migrației ilegale (fig. 39), care a constrâns foarte mulți români de a lucra fără permis de muncă, pentru a putea face față atât chel tuielilor de închiriere cât și de întreținere. Figura 39 . Evoluția numerică a migranților români din Spania între anii 1998 -2002 Sursa: www. ine.es 2.385 3.5435.08210.98324.856 3.066 4.0387.54333.04468.561 1998 1999 2000 2001 2002Migranți români cu rezidență legală Migranți români înscriși la primărie 138 Evoluția numerică a migranților români din Spania între anii 2002 -2007 Datorită faptulu i că la data de 1 ianuarie 2002 (fig. 40) au fost eliminate vizele de intrare în spațiul Schengen, migranții români de pe teritoriul Spaniei au devenit grupul care a avut cea mai rapidă creștere (Pajares, 2008). În același an au fost semnate acorduri între Spania și Român ia cu privire la circulația muncitorilor români în agricultură (cu contracte realizate în țara de origine). Într -un timp foarte scurt de doar 5 ani, migranții români s -au multiplicat de aproape opt ori. Figura 40 . Evoluția numerică a migranților români din Spania între anii 2002 -2007 Sursa: www. ine.es 24.856 33.70554.68883.372192.134211.325 68.561137.834207.960317.366407.159527.019 2002 2003 2004 2005 2006 2007Migranți români înscriși la primărie Migranți români cu rezidență legală 139 Evoluția numerică a migranților români din Spania între anii 2007 -2012 Aderare a României ( începând cu 1 ianuarie 2007 ) la Uniunea Europeană , a facilitat plecarea românilor spre alte țări europene (Buitan , 2011), prin contracte oferite de AJOFM ( Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă) Creșterea bruscă a migranților români cu permis de rezidență ce se remarcă între anii 2007 și 2008, se datorează faptului că începând cu data de 1 ianuarie 2007, cetățenii UE, puteau cere un certificat de rezident comunitar, astfel eliminându -se cerința de a avea un contract de muncă. Se estimează că până în anul 2008, pe teritoriul Spaniei, existau mai mulți migranți români fără acte de rezidență, decât leg ali (Pajares 2008a). Cercetând evoluția migranților români prezenți pe teritoriul Spaniei, se observă că numărul acestora nu a încetat să cr ească până în anul 2012 (fig. 41), creșterea lor numerică a fost spectaculoasă, populația de origine română ajungând în anul 2012 la aproape 14% (897.203 persoane) din populația totală migrantă (6.759.780) și aproape 2% (1,90%) din populația totală din Spania (47.265.321). Figura 41 . Evoluția numerică a migranților români din Spania între anii 2007 -2012 Sursa: www. ine.es 527.019731.806798.892831.235865.707 897.203 211.325603.889718.844751.688839.339910.657 2007 2008 2009 2010 2011 2012Migranți români înscriși la primărie Migranți români cu rezidență legală 140 Evoluția numerică a migranților români din Spania între anii 2012 -2016 După anul 2012 (fig. 42) se observă o diminuare a numărului de migranți români înregistrați la primărie, din cauza crizei i nstalate în Spania în anul 2008. Î n schimb, se observă o creștere a numărului de migranți români care dețin un certificat de rezident comunitar. Acest lucru se explică prin faptul că mulți români care au părăsit Spania (fie s -au reîntors în România, fie au re -emigrat în alte țări) încă mai figurează în Registrul Central al Străinilor , deoarece aceștia nu au declarat plecarea de pe teritoriul Spaniei. În anul 2016 , populația de origine română prezentă în Spania a scăzut cu 182.067 de persoane, o reducere de 20% față de numărul maxim de rezidenți atins în anul 2012 (897. 203 persoane). Figura 42 . Evoluția numerică a migranților români din Spania între anii 2010 -2016 Sursa: www. ine.es 751.688839.339910.657 915.673928.217953.183979.245 831.235865.707 897.203870.258 797.054 752.268 715.136 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Migranți români cu rezidență legală Migranți români înscriși la primărie 141 Se observă (fig. 43) că până în anul 2011 s -au înregistrat diferențe destul de semnificative între românii care sunt înscriși în Registrul Central al Străinilor și cei înscriși la Registrele Municipale ale Primăriilor. Se estimează faptul că majoritatea migranților români înscriș i la primării, care nu erau înregistrați și la Registrul Central al Străinilor, de fapt, prestau mână de lucru „la negru”, iar de multe ori, obținerea unei rezidențe nu implica și dreptul la muncă. Evoluția numerică a migranților români din Spania între anii 1998 -2016 ne arată o inversare a numărului celor care sunt înscriși la Registrele Municipale ale Primăriilor față de cei care sunt înscriși în Registrul Central al Străinilor, di n cauză că actele de rezidență nu au termen de valabilitate (acest lucru este valabil doar pentru românii care au reușit să-și obțină certifi catul până în luna aprilie al anului 2012, deoarece după această dată a intrat în vigoare o lege care îngreuna obținerea unui „Cert ificat de registru de cetățean din Uniune”). Doar din anul 2012 se poate observa o scădere a numărului de migranți români înscriși la Registrele Municipale ale Primăriilor , datorită faptului că primăriile din Spania au început să verifice (unele odată la 2 ani, altele la fiecare 5 ani) dacă persoana înscrisă mai locuiește la același domiciliu. Metoda este foarte simplă, se trimite o scrisoare la domiciliul persoane i în care este înștiințat că dacă în termen de câteva luni (în funcție de primărie) nu se prezi ntă la primărie pentru actualizarea datelor, va fi șters din registru. Figura 43 . Evoluția diferențelor di ntre românii cu rezidență le gală și cei înscr iși la primăriile din Spania (1998 -2016) Sursa: www. ine.es 0200.000400.000600.000800.0001.000.0001.200.000 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Migranți români cu rezidență legală Migranți români înscriși la primărie 142 2. Caracteristicile fluxului migrator 2.1. Rețele de comunicare și migrație Românii care au migrat în Spania a deschis un canal de migrare care a transmis informații și a facilitat continuarea fluxului de migrație (Pajares, 2008) . „A fost … o cale religioasă a explorării, în special pentru neoprotestanți. Legăturile transnaționale între comunitățile advent iste din România, au constituit veritabile drumuri de deschidere a migrației pentru lucru în străinătate” (interviu cu sociologul Dumitru Sandu, realizat de Caius Chiorean67). Fluxul migrator spre Spania a început în anul 1990, prin două porți de intrare: Coslada, un cartier marginal al Madridului , și orașul Castellón, care se află pe litoral ul mediteraneean , aproape de orașul Valencia (fig.44 ). Având în vedere afilierea religioasă, se pot distinge patru comunități migratorii provenind din România: comunitatea adventistă, care a fost inițiatoarea procesului migrator, comunitatea ortodoxă, care i -a urmat exemplul , dar și comunitățile penticostale și baptiste. Atât comunitățile neoprotestante, cât și cea ortodoxă, au aceeași origine și aceeași destinație, d oar strategiile folosite sunt diferite. Figura 44 . Noduri de rețea Sursa: Google Maps. 143 În Castellón, primii 2 români au ajuns în 1990. În anul 1992 , s-a constituit prima Asociație de Români ( Asociación de Rumanos ), datorită faptului că Alfonso, cetățean spaniol (fondatorul asociației), un pensionar adventist voluntar la Crucea Roșie, a fost prima persoană care a ajutat în anul 1990 p e cei doi români ajunși în Castellón, care trăiau în condiții extreme, într -o casă abandonată. La început i -a ajutat pe cei doi români, oferindu -le mâncare și o locuință, în casa nelocuită a unei „surori” (Viruela, 2002a) . Cu timpul au început să vină și alți migranți români care făce au parte din familia celor doi. „apoi am închiriat o altă locuință, deoare ce casa a devenit neîncăpătoare …”, a declarat Alfonso (fragmente din interviul cu Alfonso, realizat de autoare, la data de 26 septembrie 2016 ). Valentin, adventist, originar din Deva, a declarat că a ajuns în Castelló n în anul 1992, unde mai erau doar 2 bărbați adventiști (care la vârsta pensionării s -au reîntors în România). „După un an a m reușit să o aduc și pe soția mea…” (fragmente din interviul cu Valentin , realizat de autoare, la data de 13 februarie 201 6). În Madrid, primul român a ajuns în anii ’90, originar din județul Galați, care a călătorit cu vaporul cu intenția de a emigra în Statele Unite. La biserica adventistă a întâlnit un alt român, iar ș ase luni mai târziu au mai sosit alți patru români, doi din Galați, o femeie din Pitești și alt bărbat din Slatina. În anul 1991, existau un total de 6 adventiști de origine română stabiliți în Aravaca (un cartier al capitalei Madrid). Mariana a sosit în anul 1992 și este considerată a fi una dintre „cele mai vechi” românce adventiste din Coslada. Își amintește faptul că existau 12 români la biserica adventistă iar bărbații lucrau în construcții în Coslada, prin urmare, angajatorul spaniol a decis să le în chirieze o locuință în Coslada (Sandu, 2007) , pentru a evita naveta dintre Aravaca și Coslada, de aproximativ o oră. Așa a î nceput povestea românească de la Coslada68. În momentul de față, Mariana are o asociație ( ARCS Asociația românilor din Coslada și San Fernando ) și nu are de gând să părăsească Spania. Astfel, adventiștii au reușit să -și consolideze un important centru rel igios, care, la rândul său, a generat o rețea de sprijin pentru migranții români (Viruela, 2001) , datorită cărora au cresc ut numărul de migranți din România. 144 Traseele erau dezvoltate pe baza de rețele de migranți , iar plecările se făceau către rude, prieteni și cunoștințe, Rețelele de migranți erau un element cheie în consolidarea, compoziția și direcționarea fluxurilor, a concentrărilor existente , dar și în alegerea spațiului de plecare și sosire (Viruela, 2009) . În acest sens, mai mulți autori subliniază faptul că fiecare regiune din România, avea propria rețea de migrație către anumite destinații (Viruela, 2004) și de multe ori migranții provin din aceeași regiune sau chiar din aceeași localitate (Viruela, 2008a) . Ca și în alte procese migratorii, migranții români primeau informații esențiale (referitoare la căile și traseele de migrație, găsirea locului de muncă și a locuinței) și sprijinul din rețelele familiare și de prieten i, care erau esențiale pentru a minimiza costurile deplasării (Viruela, 2008b) . Alegerea acestor destinații cheie, este legată de proximitatea geografică, de stabilirea lanțurilor și rețelelor migratoare (Viruela, 2016) , conducând la formarea unor „enclave demografice” astfel:  Negrești Oaș – Paris (Diminescu, 1998);  Târgoviște – Castellón (Potot, 200 0; Viruela, 2002; Bucur, 2011);  Dobrotești – Madrid (Șerban și Grigoraș, 2001);  Vulturu – Roma (Vlase, 2006); Marginea – Torino (Cingolani, 2009);  Alba -Alcalá de Henares (Sa ndu, 2009);  Borș – Milan (Anghel, 2015);  Timișoara – Nürnberg (Anghel, 2015);  Bistrița – Roquetas (Șuiu, 2017). 2.2. Factorii de atracție, locurile de muncă și locuința Factorii de atracție a resursei forței de muncă în Spania s -au datorat în primul rând diversității sectoarelor de activitate. Sectorul prim ar este reprezentat de: agricultură, creșterea animalelor, piscicultură, silvicultură și cinegetică. Sectorul secundar este reprezentat de industrie și construcții, iar sectorul terțiar de comerț, servicii publice, transporturi și turism (fig. 45). Migranții români de sex masculin au fost atrași mai ales de locurile de muncă sectorul secundar în domeniul construcțiilor (calificat e sau necalificat e), unde li s -au oferit multe oportunități, iar persoanele de sex feminin găseau foarte repede de lucru în sectorul terțiar în domeniul servicii (curățenie, îngrijire copii, îngrijire persoane vârstnice). Majoritatea migranților fiind puși în situația de a lucra în domenii mult sub nivelul lor de formare profesională. 145 SECTOR DE ACTIVITATE SECTORUL PRIMAR SECTORUL SECUNDAR SECTORUL TERȚIAR Agricultura Creșterea animalelor Piscicultura Cinegetica Industrie Construcții Comerț Servicii publice Transporturi Turism Figura 45 . Factorii de atracție a resurselor forței de muncă Rata ridicată a economiei info rmale se regăsea la scară largă în Spania, unde era nevoie de mână de lucru în sectoare precum construcții, agricultură, fabrici, curățenie și servicii de îngrijire a copiilor, dar și a persoanelor în vârstă. „Activitatea economică informală cuprinde toată activitatea economică, generatoare de venituri neînregistrată sau parțial înregistrată și evidențiată în contul de venit național al unei țări ” (Cojan, 2010) . Prin urmare, acest tip de economie a creat condiții favorabile pentru absorbția forței de muncă ilegală. După ce s -au instalat primele grupuri, s -a accelerat fluxul migrator, tocmai pentru că informația transmisă a fost foarte simplă: aici este de lucru. De asemenea, s-au transmis informații cu privire la căile și traseele de migrație, obținerea unei locuințe, condițiile de viață, abilitatea de a învăța limba, obținerea unui loc de muncă, astfel încât s-a creat o imagine pozitivă despre Spania (Pajares, 2008) . Femeile, în prima fază, au lucrat/lucrează în do meniul servicii lor: internă (locuiește permanent în casa angajatorului), externă ( nu locuiește în casa angajatorului ) în sistem plata cu ora. La început, un număr foarte mic erau angajate în agricultură, însă, după anul 2000, tot mai multe femei erau angajate și preferate de anga jatorii spanioli din domeniul agriculturii. În anul 2007, majoritatea românilor de sex masculin lucrau în domeniul construcțiilor, însă, d upă anul 2009, 90% din bărbații car e lucrau în ac est domeniu au fost concediați. Î n ultimii ani, tendința este de a se orienta spre slujba de supraveghetor, în fabrici sau în agricultură, iar femeile se angajează tot mai mult ca vânzătoare la magazine sau chelnerițe în baruri și restaurante. 146 Locurile de muncă În secolul al XX-lea, locurile de mu ncă ale migranților români, au fost menționate pentru prima dată la recensăm ântul efectuat în anul 1930 (tab.14 ), apoi, doar la recensământul din anul 1991 (tab.15 ), unde se poate observa că majoritatea românilor aveau un loc de muncă în industrie, comerț, servicii sau autonomi. Autonomii sunt persoanele fizice autorizate, care pot lucra pe cont propriu . Tabel 14 . Locurile de muncă ale migranților români în anul 1930 Domeniu de activitate Număr persoane Total Număr persoane Sex masculin Număr persoane Sex feminin Industrie 12 12 – Comerț 23 22 1 Servicii 34 – 34 Autonomi 8 6 2 Sursa: www.ine.es Creșterea rapidă a migrației românilor se datorează mai ales faptului că sunt acceptați de societățile gazdă. În general, angajatorii preferă lucrătorii din țările post – comuniste, pe care îi consideră responsabili, disciplinați, mai bine pregătiți și mai productivi decât alte grupuri de migranți (abilități care se relaționează cu sistemul educațional al regimului comunist). De asemenea, românii sunt europeni, albi, au religia creștină și limba latină, ceea ce facilitea ză interacțiunea cu societatea gazdă (Viruela, 2004) . Aspectul fizic este important, deoarece, spre deosebire de africani, migrația nu este atât de vizibilă (Potot, 2002a). Tabel 15 . Locurile de muncă ale migranților români în anul 1991 Domeniu de activitate Număr persoane Total Număr persoane Sex masculin Număr persoane Sex feminin Industrie 15 12 3 Comerț 11 8 3 Construcții 9 9 – Agricultura 1 1 – Alte domenii 77 49 28 Sursa: www.ine.es 147 Astfel, mulți români, au declarat că au ales Spania datorită asemănării de limbă și cultură cu România, cu toate că unul dintre motivele principale este faptul că în Germania, Franța sau Anglia devenise imposibil să -și regularizeze situația. În aceste cond iții, fluxul migrator dinspre România, cu destinația Spania, a cunoscut o creștere imensă și relativ bruscă, deoarece migranții români au plecat „acolo unde se găsea un loc de muncă” (Pajares, 2006) . În procesele migratorii, motivaț ia economică ca factor determina nt este necesitatea de a lucra în tr-un loc de muncă plătit mai bine ca cel din țară (Pajares, 2006) . De exemplu, Paul și Mihaela (din Sibiu), adventiști, au ajuns în Coslada în anul 1998 și au declarat că în momentul plecării din România, aveau amândoi de lucru, el lucra ca lăcătuș la un patron, iar soția, lucra ca profesor suplinitor la un liceu. Au auzit de posibilitățile de muncă din Spania, de la un „frate” de la biserică, originar din Vâlcea, care le-a promis că, dacă fac rost de o viză de Germania, o să-i ajute în că utarea unui loc de muncă și cazare la „frații” din Spania. Ajunși în Spania, au fost ajutați de „frați” cu cazarea dar nu și cu locurile de muncă, deoarece „frații” își ajutau mai întâi persoanele care făceau parte din familie. Pentru a obține locurile de muncă au fost nevoiți să caute în anunțurile presei locale, sau să întrebe și alți conaționali. După câteva luni, Paul a fost ajutat de un conațional ortodox din Oltenia (Vasile) și a început să lucreze ca muncitor necalificat în construcții (fără contract și neasigurat, deoarece nu avea acte de rezidență), apoi, după doi ani a „furat meseria”, a obținut permisul de muncă și a că utat de lucru la o altă firmă unde a înce put să lucreze ca meseriaș, ajungând să câștige și 2.000 € lunar, până în anul 2008, când locurile de muncă din domeniul construcțiilor a ajuns la a pogeu. A ajuns în șomaj, a făcut câteva cursuri de revalorizare (pază și securitate, inițiere în informatică), dar încă nu a reușit să găsească un loc stabil de muncă. În tot acest timp a fost ajutat de mama lui (care a venit în anul 2002), deoarece lucr a în casele unor spanioli, la curățenie și nu a pierdut locurile de muncă (Fragmente din interviul cu Mihaela, realizat de autoare, la data de 31 august 2016) . Majoritatea cercetătorilor au menționat faptul că repartiția geografică a imigranților a fost legată de locul de muncă dar și de prezența familiei, prietenilor sau a concetățenilor, care oferă ajutor noului venit în procesul de inserție socială (Viruela, 2008b) , iar majoritatea migranților români și -au început cariera în economia informală. 148 Locuința În prima fază, migranții români sunt primiți temporar, în locuința persoanei care l – a chemat în Spania, apoi, în maxim două luni, sunt ajutați să -și găsească o cameră de închiriat într -un apartament, unde se află alți mi granți, prieteni , cunoștințe sau persoane care au aceeași naționalitate sau împart aceeași religie. În etapa a doua, migranții aleg cu cine doresc să împartă locuința. Dacă migrantul este singur – fără familie – tinde să împartă locuința cu prieteni i. Pe măsură ce migrantul își aduce familia – începând cu soția/soțul – tinde să rămână doar cu familia și s ă nu mai împartă locuința cu alți concetățeni. Românii tind sa -și cumpere locuința și nu doar să stea cu chirie, dar pe majoritatea dintre ei, criza instalată în Spania în anul 2008, i-a prins la începutul creditelor . 149 3. Strategiile folosite de migranții români pentru a face față crizei Datorită crizei instalate în Spania în anul 2008, se constată o anumită varietate de strategii folosite de migranț ii români pentru a -și îndeplini obiectivele. Mobilitatea geografică este motivată de căutarea unor condiții mai bune de viață, care se referă la piața forței de muncă, rețelele sociale și atitudinea autorităților locale, dar și a societății față de străini (Viruela, 2010) . Aceste strategii se pot rezuma în: migrația de întoarcere, migrația dublă ( remigrația ), migrația internă, m igrația permanentă (stabilă) migrația circulară (migrația periodică, migraț ia sezonieră, migrația temporar ă concatenată și migrația cu contracte efectuate în origine) și migrația multiplă (noua orientare a migrației ). 3.1. Migrația de întoarcere „Migrația de întoarcere ” se referă la românii migranți care s -au reîntors în România după o perioadă de migrație în Spania. Această migrație cuprinde o emigrare și o întoarcere/revenire permanentă, astfel migrația de revenire este importantă din perspectiva ambelor țări (Prada, 2015). Nu există date oficiale la nivel național referitoare la migrația de întoarcere și nu se știe dacă cel care s -a întors cu intenția de a se restabili în Român ia, mai este astăzi în țară, a remigrat în fosta țară gazdă sau a plecat în altă țară (Vlase , 2011). Studiul Comunități românești în Spania , lansat în 19 februarie 2009 de Fundația Soros, în cadrul programului Migrație și dezvoltare , a prezentat condiționările și tendințele în migrația de revenire a românilor din Spania. Cercetarea socială a debu tat printr -o prezentare a profilurilor comunităților de români și a dinamicii migrației românești în reg iunea Madrid. Revenirea în țară este înțeleasă ca proiect familial: „57% din cei care declară că vor reveni curând și sigur în țară, menționează că împr eună cu ei se va mai întoarce și altcineva din familie. Acest fapt se explică prin procentul ridicat, de aproximativ 70%, al românilor însoțiți de cel puțin un membru al familiei și care trăiesc în comunitățile din regiunea Madrid ” (Sandu, 2009). Într-un alt studiu, efectuat pe un eșantion de 1200 de români care s -au întors în România, după o perioadă petrecută în altă țară ( Spania, Italia, Ungaria și Germania ), s-a remarcat că există inegalități între femeile și bărbații care s -au întors, cu privire la ocupațiile și veniturile realizate după întoarcere. 150 „Studiul încearcă să măsoare performanțele economice ale migranților în țara de origine și arată că cei care obțin venituri mai mari după întoarcere, față de cele anterioare migrației, sunt bărbații, îndeosebi cei care deschid propriile afaceri ” (Vlase, 2011). Cu toate acestea, rezultatul migrației de întoarcere, este unul pozitiv, deoarece mulți dintre migrații ce au revenit în țară, s -au întors cu noi bagaje de cunoștințe, despre tehnolog ii, calificări, în domeniul creșterii animalelor, al construcțiilor sau în domeniul agriculturii (sere) . „Noi am revenit în România în anul 2012, am cumpărat 200 de oi și fabricăm produse lactate ecologice. Am lucrat în Spania la o fermă care făcea așa c eva și le mergea foarte bine. Dar în România piața de desfacere e foarte mică, nu prea avem clienți…” (Mariana, 38 ani, Cisnădie – fragmente din interviul realizat de autoare, la data de 12 august 2016 ). Majoritat ea românilor care s -au reîntors au declarat că aveau ceva economii strânse și au investit acești bani în imobiliare ( cumpărarea unei locuințe, renovarea locuinței sau cumpărarea unui teren pentru a construi o casă nouă ), finanțarea studiilor copiilor ramași în țară sau ajutorarea părinț ilor/bunicilor. Alții au declarat că perioada de migrație în Spania i -a avantajat, datorită faptului că au acumulat noi cunoștințe în domeniile în care au muncit. Un număr destul de mic a declarat că au ales să deschidă o afacere în România sau intenționea ză să deschidă/dezvolte o afacere în România în următorii 2 ani, deoarece, este cea mai bună opțiune de autofinanțare (Weber, 2009). „M-am întors în România să fac ceva aici cu banii câștigați în Spania, am renovat casa părinților, dar aici în România tot ul este mai scump ca în Spania și banii se cheltuiesc atât de repede…” (Alin, 48 ani, Sibiu – fragmente din interviul realizat de autoare, la data de 7 august 2015). Foarte puțini români (mai ales bărbații) care și-au epuizat dreptul la șomaj și ajutorul de șomaj și nu au mai găsit de lucru, iar alții care au avut dificultăți de integrare, au fost „obligați” să revină în țară, să trăiască în casa părinților și să se descurce cu mai puține mijloace decât în Spania. Alții s -au refugiat în zone rurale și lucrează în mici ferme familiale, care le oferă produsele pentru consumul zilnic (Bucur, 2012). 151 O tipologie aparte, surprinsă prin interviurile realizate, demonstrează faptul că 80% din cei care au re venit aveau copii cu vârste cuprinse între 5 ani și 10 ani, iar acesta a fost unul din principalele motive care a determinat revenirea în țară, deoarece se gândeau că copilului îi va fi foarte greu la școală, datorită faptului că trebuia să învețe mai mult e limbi: limba spaniolă (castiliană), catalană (în cazul celor care erau stabiliți în provincia Catalonia), valenciană (în cazul celor stabiliți în provincia Valencia), engleză și română (limba maternă). Din interviurile realizate, am observat că majorita tea părinților care s -au reîntors în România, invocând vina copilului care nu s -a adaptat în țara de destinație, trăiau într -un cerc vicios (fig.46) : copiii nu aveau prieteni spanioli, în casă (cu familia) și cu prietenii vorbeau doar limba română, atât pă rinții cât și copiii relaționau doar cu familia sau cu persoanele române din comunitatea în care trăiau (biserică, vecini, colegi de școală români), vizionau doar programe TV în limba română, mâncau doar mâncare românească, activitățile extrașcolare erau r ealizate în compania altor copii români și se jucau doar cu copii români. Prin urmare, acești copii nu aveau cum să se integreze, ei nu interacționau cu alți copii din locul de destinație, deoarece nu li se oferea această posibilitate. Figura 46. Confi gurația r elațiilor pe care le avea u în Spania, copiii care s -au reîntors în România (Elaborare cu programul VennMaker ) 152 Un alt bărbat, din Sibiu, a plecat în Valencia în anul 2002, după un an și -a adus și soția, însă băiețelul de 3 ani a rămas în grija bunicilor. Când fiul lor a împlinit 5 ani, s -au decis să -l aducă pe copil în Valencia, prin urmare l -au înscris la grădiniț a din zonă. Dar copilul nu se acomoda și în fiecare zi venea plângând acasă căci nu înțelegea nimic la grădiniță, deoarece se vorbea doar limba valenciană. După 6 luni, părinții s -au hotărât să – l lase din nou în România cu bunicii, deoarece le era “frică c ă va înnebuni dacă va vorbi prea multe limbi” (!). Prin urmare, până în anul 2012, băiatul venea doar în vacanțe în Valencia, restul timpului locuind în casa bunicilor și mergând la școala din cartierul lor. Deoarece părinții au reușit să strângă ceva eco nomii, în anul 2012 s -au hotărât să se reîntoarcă în România și să petreacă mai mult timp cu fiul lor, care deja avea 12 ani. Au reușit să cumpere un apartament, însă fiul lor nu a dorit să locuiască cu ei niciodată, deoarece spunea că în casa bunicilor se simte bine. Ei nu mai aveau nici o putere asupra lui, deoarece timp de 10 ani au stat departe, iar copilul a fost răsfățat atât de bunici cât și de părinți care îi trimiteau de toate din Spania. Acum regretă acest lucru, și -au dat seama că cadourile trim ise de departe nu i -au apropiat de copil și nu au putut să înlocuiască dragostea lor pentru copil. „Deoarece în Spania fiul nostru nu s -a descurcat la grădiniță cu noile limbi străine (spaniolă, valenciană și română ), am hotărât să rămână aici în România în grija bunicilor. În ultimii ani, soțul meu nu a mai găsit de luc ru în domeniul construcțiilor. L a început cu șomajul ne -am descurcat binișor, am tot sperat că se va îmbunătății situația, că va trece criza, dar în ultimul timp am rămas doar cu un singur salariu și era destul de greu să facem față cheltuielilor de zi cu zi. Am reușit să strângem ceva bănuți, am mansardat și renovat casa socrilor și am revenit în România sa fim alături de fiul nostru.” (Simona, 39 ani, Sibiu – fragmente din intervi ul realizat de autoare, la data de 9 august 2015). „Ne-am întors în România deoarece fiul nostru trebuia să înceapă școala, aici deja din grădiniță a început să învețe castiliană, catalană, engleză, iar acasă vorbeam în limba română, ne era frică ca copil ul să nu înnebunească cu atâtea limbi în cap. Cred că e mai bine aici în România, unde învață doa r limba maternă, iar limba engleză e opțională…” (Bianca, 35 ani, Sibiu – fragmente din interviul realizat de autoare, la data de 11 august 2015 ). 153 3.2. Migrația dublă (remigrația ) „Migrația dublă ” face referire la românii migranți care după o perioadă de migrație în Spania au ales o altă țară de migrație, valorificând meseriile învățate în timpul migrației din Spania. Țările preferate acum sunt Germania și Anglia, dar mulți au ales și alte țări, dintre care amintesc: Franța, Belgia, Irlanda, Austr ia, Norvegia și Elveția. „Eșecul de a se integra în piața de muncă din Romania la întoarcerea acasă, precum și infrastructura proastă, îndeosebi în zonele rurale , au devenit astfel factori motivanți (factori de împingere) pentru continuarea migrației ” (Vlase, 2011). Din interviurile realizate persoanelor care au remigrat în Germania sau Anglia, se poate observa că majoritatea migranților, au avut un ajutor în țar a de destinație (un familiar, un prieten sau o cunoștință), care i -au ajutat la început cu o locuință, actele necesare și în găsirea un loc de muncă. „În urmă cu 3 ani, am plecat din Spania în Anglia. Acolo locuiește sora mea, încă din anul 2010. Ea m -a ajutat mult, acum lucrez în domeniul construcțiilor, meserie ce am învățat -o în timpul șederii mele în Spania…” (Aurel, 45 ani, Sibiu – fragmente din interviul realizat de autoare, în 25 august 2015). „Am cumpărat un apartament în Spania, soțul meu lucra în construcții și după instalarea crizei nu am mai putut plăti ipoteca, am fost nevoiți să ne întoarcem în România în anul 2010. Eu am făcut o școală postliceală sanitară timp de 3 ani și am învățat limba germană. În momentul de față sunt singură aici în Germania și lucrez de un an la un azil de bătrâni ca asistentă medicală. Soțul meu și cei doi copii încă se află în România. Sper cât de curând să fim iar împreună…” (Maria, 39 ani, Sibiu – fragmente din interviul realizat de autoare, în 20 august 2015). „În anul 2004 mă aflam în Germania, unde lucram în construcții ilegal. O cunoștință m -a ajutat cu locuința, rezidența și un loc de muncă în Barcelona. M – am mutat în Spania la începutul anului 2005, dar criza din 2009 m -a determinat să mă reîntorc în German ia, iar cu rezidența din Spania, am rezolvat situația mea legală în Germania…” (Doru, 42 ani, Sibiu – fragmente din interviul realizat de autoare, în 22 august 2015. 154 3.3. Migrația internă „Migrația internă ” identifică românii care au migrat în interiorul Spaniei în diferite provincii. Se subliniază faptul că actuala criză a economiei spaniole are consecințe negative (Viruela 2008a) pentru imigranții români și bulgari și se relevă faptul că există o migrație internă în Spania a migranților români, deoarece 38% din migranții români intervievați în septembrie 2008 din provincia Madrid și -au schimbat locul de reședință (Viruela 2010). Din analiza Comunităților Autonomea din Spania (fig. 47), se observă că, până în anul 2012, numărul cel mai mare al migranților români s -a înregistrat în următoarele provincii: Madrid (219.567), Valencia (148.331), Catalonia (118.431), Andaluzia (106.912) și Castilia la Mancha (103.751). Figura 47. Populația migrantă română înregistrată în Spania, la primării , între anii 2003 -2015 Sursa: www.ine.es , www.idescat.cat a Spania este împărțită administrativ în 17 regiuni denumite „Comunități Autonome”, care sunt la rândul lor divizate în 50 de provincii. 219.567 187.914 148.331 119.252118.431127.284 106.912 92.895103.751 76.362 050.000100.000150.000200.000250.000 Madrid Valencia Catalonia Andaluzia Castilla-La Mancha 155 După anul 2012, numărul migranților români a început să scadă în comunitățile autonome unde se regăsea o concentrare mare de români . Astfel în anul 2015, în Madrid, numărul lor a scăzut cu 31.653 persoane, în Valencia cu 29.079, în Castilia la Mancha cu 27.389, iar în Andaluzia cu 1 4.017 persoane . În schimb, în Catalonia, nu a încetat să crească , cel mai mare număr înregistrându -se la data de 30 iunie 2017 (132.213 români ). Chiar dacă numărul de migranți români din Spania a început să se diminueze începând cu anul 2012, din analiza provinciilor di n Spania (fig. 48), se poate observa, că, în unele provincii, a început să crească. După anul 2012 , s-au înregistrat creșteri în următoarele comunități autonome: Catalonia, Insulele Canare (în provincia Santa Cruz de Tenerife), Galicia (în provinciile Lugo și Ourense), Navarra, Țara Bascilor (în provinciile Álava, Guipúzcoa și Vizcaya) și în Andaluzia (în provincia Huelva). Chiar dacă în aceste provincii a existat o fluctuație a migranți lor români, tendința lor este de creștere. Figura 48. Provincii din Spania, în care a crescut numărul migranților români (2003 -2015) Sursa: www.ine.es , www.idescat.cat 02.0004.0006.0008.00010.00012.00014.00016.000 Huelva Guipúzcoa Navarra Vizcaya Santa Cruz de Tenerife Lugo Alava Ourense 156 Așa după cum a declarat și Președintele Generalității Cataloniei : „Tendința de creștere a numărului de cetățeni români din Catalonia, care contrastează cu scăderea acestora din toată Spania dintre anii 2012 și 2015, se poate explica prin două motive. Primul este faptul că Catalonia a fost prima regiune a Sp aniei în care a început ciclul actual al imigrați ei străine (la începutul anilor ‘ 90), iar acum suntem într -o fază mai matură de stabilizare în teritoriu, cu multe persoane care fac parte din a doua și chiar a treia generație – în anumite colective. Cauzel e actuale de creștere nu sunt atât de mult legate de căutarea unui loc de muncă, ci mai degrabă de reîntregirea familiei. A doua cauză este că , Catalonia are în prezent, în ciuda crizei economice, una dintre cele mai mari rate de creștere economică de pe întreg teritoriul statului și, prin urmare, rămâne un teritoriu de atragere de noi forțe de muncă „. (Fragmente din interviul cu Președintele Generalității din Catalonia, Carles Puigdemont i Casamajó, realizat de autoare, în septembrie 2016). Aceste afirmații sunt întărite de mărturiile unor migranți români pe care i -am intervievat în diferite localități din Catalonia, în cursul anului 2016. „Noi am ajuns în anul 2002 în Castellón , acolo soțul meu lucra în agricultură, iar eu făceam curățenie. Între timp, soțul meu și -a făcut carnetul de șoferi profesionist și a găsit de lucru la o firmă în Catalonia. Am fost nevoiți să plecăm în zona Barcelonei, să fim mai aproape de firma unde lucra soțul meu. Cu timpul am găsit și eu de lucru ca ospătăriță la un re staurant . Nu am de gând să mă mai întorc în România …” (Ana, 45 ani, Barcelona – fragmente din interviul realizat de autoare, în 22 februarie 2016). „Eu am ajuns prima dată în anul 2000 în Madrid, acolo am lucrat timp de 2 ani ca internă, unde aveam grijă de o persoană în vârstă, apoi l -am cunoscut pe soțul meu și am hotărât să plecăm împreună în Catalonia” (Claudia, 39 ani, Reus – fragmente din interviul realizat de autoare, în 18 februarie 2016 ). 157 3.4. Migrația circulară „Migrația circulară ” este aplicabilă în special pentru lucrătorii agricoli și alți români care lucrează în Spania doar câteva luni pe an (șoferii de camioane, dar și persoanele care îngrijesc persoanele în vârstă, cu mobilitate redusă sau cu dizabilități). De asemenea, Uniunea Euro peană promovează migrația circulară prin intermediul acordurilor EURES, deoarece î n momentul de față, în spațiul Uniunii Europene, românii au statut legal de circulație liberă și ședere. Începând cu anul 2001 , Spania a încheiat diferite acorduri bilaterale pentru a angaja forța de muncă în origine, iar începând cu anul 2004, colabor area internațională a obținut a o nouă dimensiune care cuprinde prevenirea imigraț iei ilegale. Până în prezent, a semnat acorduri bilater ale în anul 2001 (Columbia, Ecuador, Maro c), 2002 (Republica Dominica nă, România ), 2003 ( Bulgaria ) și 2007 (Mauritania ). Deși, uneori, termenul de migrație circulatorie a fost asociat cu migrația de muncă, migrația temporară și migrația agricolă, literatura de specialitate internațională ajută să observăm diversitatea experiențelor de migrație (Gualda , 2012) . În acest caz, „migrația circula ră” este folosită de către migranții români în patru moduri distincte: migrația periodică, migraț ia sezonieră, migrația temporar ă concatenată din sectorul agricol și migrația cu contracte efectuate în origine. Mass media, are o importanță deosebită, deoarece transmite o anum ită imagine despre migranții români din alte țări. De exemplu, pentru desemnarea migranților români din Spania, presa românească introdu ce termenul de “căpșunar”, folosit în sens restrâns pentru a se referi la persoanele plecate la cules de căpșuni în Spania (Pletea, 2012). Deoarece Spania are o suprafață agricolă foarte extinsă, majoritatea migranților români care lucrează în sectorul agr icol, sunt sezonieri. Cei mai mulți au decis să rămână în Spania, iar pentru a reduce impactul crizei, au adoptat diverse strategii, printre c are și mobilitatea geografică, care este strâns legată de campaniile agricole (Viruela , 2014). Migrația concatena tă În cadrul Uniunii Europene, după Franța, Spania ocupă locul doi din suprafața agricolă util izată (fig. 49). Majoritatea românilor care lucrează în agricultură sunt sezonieri, de aceea ei sunt nevoiți să se deplaseze în interiorul Spaniei pentru a putea avea un loc de mun că în tot timpul anului (fig. 50). 158 Figura 49. Suprafața agricolă utilizată în câteva state membre UE Sursa: http://countrymeters.info (2014 ) Migrația concatenată din interiorul Spaniei, se realizează astfel: în lunile decembrie -martie, migranții români lucrează la cules de portocale în provincia Valencia și la cules de măsline în provincia Andaluzia. În perioada martie -iunie se lucrează la culesul căpșunilor în regiunea Huelva. Din lunile i unie-septembrie, românii se îndreaptă spre regiunea Aragon, unde se pot culege cireșele, sau spr e Castilla la Mancha, la „sandia” [pepeni roșii] și „melon” [ pepenii galbeni ]. Toamna este rezervată pentru culesul viței de vie din zona Castilla la Mancha. Di n declarațiile românilor care lucrează ca sezonier i, se conturează faptul că, înainte de criză, spaniolii nu doreau să lucreze în acest sector, tocmai de aceea el a fost ocupat, între alții, de migranții români. Figura 50. Circulația românilor sezonieri care lucrează în agricultura spaniolă Sursa: Interviurile realizate cu migranții români. 159 „Am venit prima dată în anul 2002. De atunci , lucrez [anual ] aproximativ 6 luni, la căpșuni. Începem în luna octombrie – noiembrie la plantat …” (Alina, 34 ani, Huelva – fragmente din interviul realizat de autoare, în 2 5 aprilie 2016). „Sunt în Spania din anul 2004. Lucrez acum la portocale, aici în zonă, dar din martie plec în Huelva la căpșuni…” (Ion, 37 ani, Castellon – fragmente din interviul realizat de autoare, în 2 februarie 2016). Persoanele i nteresate de munca în agricultură au informații detaliate referitoare la locul unde se va desfășura următoarea campanie agricolă și durata locului de muncă. Aceste informații fie le obțin de la familiari, prieten i, cunoștințe sau alți migranți de alte naționalități, fie le cunosc din experiențele anterioare (Viruela, 2014) . ” Am ajuns aici în anul 2005, de atunci mă plimb prin toată Spania. Lucrez doar în agricultură, la portocale, căpșuni, pepeni, struguri , măsline … Majoritatea spaniolilor nu doresc sa lucreze pe câmp, mai ales vara când este foarte cald, dar noi românii acceptăm să lucrăm, numai de lucru să fie…” (Vasile, 44 ani, Vilanova i la Geltrú – fragmente din interviul rea lizat de autoare, în 13 mai 2015 ). Migrația periodică În strategiile de mobilitate, se evidențiază și varianta cu perioade alternative de ședere î n Spania și în țara de origine, a vând în vedere dificultățile întâmpinate pentru a face față unei m igrații de revenire definitive: „un mod de că lătorie pe care românii l -au practicat ani de zile și care, odată cu criza, s -a intensificat” (Viruela, 2013). „Soția mea lucrează în ture de șase luni cu sora ei: din luna ianuarie până în luna iunie merge soția mea în Spania, iar din luna iulie până în decembrie merge cumnata mea. Au grijă de o persoană în vârstă…” (Nelu, 43 ani, Cisnădie – fragmente din interviu l realizat de autoare, în 22 august 2015). 160 Astfel se pot evidenția acordurile pe care le au unele firme cu lucrătorii români cărora nu le pot oferi un loc de muncă tot timpul anului calendaristic. „Eu am lucrat la o fabrica de confecții metalice. Din ca uza crizei, nu mai au de muncă pentru mine tot timpul anului. Să nu pierd șomajul, am ajuns la o înțelegere cu șeful, merg doar 3 -6 luni în fiecare an…” (Claudiu, 38 ani, Sibiu – fragmente din interviul realizat de autoare, în 18 august 2015). De asemenea, această migrare include și contractele de muncă (efectuate în România) ale șoferilor profesioniști de camioane, care efectuează transporturi de marfă europene; aceștia sunt angajați în origine, deși lucrează în Spania o perioadă de 6-12 săptămâni , apoi se întorc în România 1 -2 săptămâni. „Am lucrat ca șofer la o firmă din Spania, dar firma s -a mutat în România și au înmatriculat toate camioanele în România. Acum fac contracte doar în România. Sunt mai multe firme care au adoptat această strategie, nu știu de ce…așa că am fost nevoit să accep t contractul aici în România. Salariul este mult mai mic, dar important este că am de lucru…” (Marian, 32 ani, Sibiu – fragmente din interviul realizat de autoare, în 7 august 2015 ). Migrația cu contracte efectuate în origine Contractele de migrare sezo nieră (contracte prestabilite) au început să se practice începând cu anul 2002, când au fost oferite de EURES sau AJOFM (Agenția județeană pentru ocuparea forței de muncă). În anul 2002, când au fost intermediate primele contracte de acest gen, se căutau p ersoane care aveau experiență în munca agricolă. Zonele în care a fost o cerere de mână de lucru au fost în provincia Huelva (la culesul căpșunilor, tab.16 ) și în provincia Zaragoza (la culesul cireșelor). În anii ce au urmat, s -a mai cerut mână de lucru ș i în provinciile Huesca (în agricultură), Valencia (la culesul citricelor), Lerida (fructe), Rioja (ciuperci), Roquetas și Almeria (sere). În alte regiuni, precum Murcia, românii s -au reprofilat în activități legate de turism, iar în Castellon, femeile su nt recunoscute ca bune îngrijitoare ale persoanelor în vârstă și curățenia la domiciliu (Viruela 2002a). În unele dintre aceste provincii, românii au început să înlocuiască alți lucrători de alte naționalități, ceea ce a creat rivalități și conflicte. 161 Tabel 16 . Lucrători din Huelva, cu contracte în origine , în perioada 2002 -2006 Anul Polonia România Maroc Bulgaria TOTAL 2002 4.954 970 336 – 6.409 2003 7.525 4.178 95 – 12.000 2004 5.488 9.030 359 393 21.000 2005 7.361 13.186 294 604 21.591 2006 9.796 19.153 2.330 941 32.254 Sursa: Viruela, 2006. Până în anul 2001, în Huelva, la culesul căpșunilor, a fost mai mare prezența femeilor marocane (Gualda, 20 04), decât alte naționalități. Românii din Huelva, au început să se remarce în anul 2001, când prima femeie de origine română, a ajutat primii români să ajungă să lucreze la culesul căpșunilor. „La început , spaniolii erau sceptici cu privire la români. A fost destul de greu să-i convi ng să folosească mâna de lucru a românilor, mai ales că majoritatea dintre aceștia nu aveau drept de muncă. Dar în acea perioadă, dacă o firmă îți făcea o ofertă de muncă înregistrată la ministerul muncii din Spania, cu acea ofertă puteai merge la ambasada din București, unde ți se oferea o viză de lucru. Am reușit să conving câteva firme, să facă aceste tipuri de oferte de muncă și aproximativ 100 de români au beneficiat de acest ajutor, chiar dacă în perioada culesului au lucrat fără permis de muncă. Îmi aduc aminte că pe vreme aceea se lucra de la ora 7 la ora 14, iar salariul era de 4.500 pesetas (aprox. 27 euro)”. (Adina, 40 ani, Sibiu – fragmente din interviul realizat de autoare, în 25 august 2016). Tabel 17 . Migranți rezidenți în Huelva între anii 1993 -2003 Anul Polonia România Bulgaria Maroc 1993 6 1 3 179 1994 5 2 – 537 1995 9 2 1 621 1996 6 2 1 747 1997 11 5 4 871 1998 9 9 8 1.116 1999 12 8 6 1.388 2000 10 20 8 2.102 2001 11 124 37 2.129 2002 10 52 17 2.313 2003 23 143 40 2.924 Sursa: Gualda, 2004 162 Într-adevă r, după cum se observă (tab. 17), în anul 2001, numărul migranților români din Huelva a crescut față de anul 2002, cu 104 persoane. Începând cu anul 2002, când s -a semnat acordul dintre România și Spania cu privire la circulația românilor sezonieri, prezența muncitorilor români a fost în continuă creștere în domeniul agriculturii. „Este evident faptul că recrutarea în origine este un instrument care, practic, încearcă să atingă obiectivul principal al antreprenorilor agricoli pent ru a asigura recolectarea la timp și a nu rămâne fără forță de muncă în momente -cheie. Cu toate acestea, în ultimii ani, angajarea în origine s -a concentrat sp re persoanele de sex feminin… ” (Gualda, 2012). „Am venit pentru prima dată în Huelva în anul 2 002, pentru a culege căpșuni. Contractul a fost prelucrat în România, manipulat în activitatea agenției în România înainte de a veni în Spania. Prefer să vin aici în fiecare an, timp de 3 luni, iar cu banii ce -i câștig aici, pot să -mi asigur traiul de zi c u zi în România, timp de un an. Aici avem asigurate locuințele pe tot timpul culesului… Din satul meu mai sunt câteva femei care vin … ” (Cristina, 35 ani, Huelva – fragmente din interviul realizat de autoare, în 25 aprilie 2016) (foto.1). „Am venit în 2004 în Huesca, la muncă în agricultură, cu contract din România. Uite că încă sunt aici și lucrez la același patron…” (Adrian, 42 ani, Huesca – fragmente din interviul realizat de autoare, în 28 aprilie 2016). Foto 1. Solarii de căpșuni d in Huelva (2016) Sursa: Album personal 163 Migrația sezonieră Mulți dintre românii care lucrează în agricultură, în serele din sudul Spaniei (foto.2 ), practică o migrație sezonieră. Spre exemplu, migranții români care locuiesc în Roquetas de Mar (un oraș aflat la litoralul Mării Mediteraneene din provincia Almeria, care are peste 40% migranți), au declarat că locuiesc în Spania doar în perioada când es te de muncă (la cules de roșii, ardei și dovlecei), în rest se întorc în România, așa nu sunt nevoiți să plătească o chirie pentru tot timpul anului. Majoritatea migranților din Roquetas de Mar, provin din județul Bistrița -Năsăud și au ajuns în această zon ă în perioada 2002 – 2005, cu un contract de muncă în origine. Aici, în anul 2015 existau 11. 723 migranți români cu permis de rezidență. Acest oraș, este de asemenea, un centru turistic important, iar în perioada de vară mulți români lucrează în domeniul tu ristic (restaurante și hoteluri). „Plasticultura ” se referă la utilizarea materialelor plastice în aplicațiile agricole. Acest lucru este vizibil mai ales în câmpiile și văile din provincia Almeria, unde aproximativ 20.000 de hectare sunt acoperite de aces te structuri de seră. Este, de asemenea, cunoscut sub numele de „El Mar de Plástico” [Marea de plastic]. „Părinții mei au venit prin 2002 -2003 și au lucrat câțiva ani la sere. Acum ei s-au întors în România. Primesc o mică pensie de aici. M -au adus și pe mine din 2008, acum eu lucrez aici la un restaurant, am contract fix. Îmi place foarte mult aici și nu am de g ând să mă întorc în România…” Adriana, 28 ani, Roquetas de Mar – fragmente din interviul realizat de autoare, în 14 martie 2016). „Prima dată am venit în Roquetas cu un contract din România, în anul 2003. Apoi în 2004 a venit și soțul și băiatul. Băiatul s -a căsătorit cu o spanioloaică în Almeria. Noi avem o căsuță în Bistrița. Soțul meu e în pensie de boală. Peste 2 ani fac 55 de ani și o să pl ec definitiv în România, deoarece am voie să cer aici un fel de pensie…și așa vin doar în perioada culesului de legume …O să îmi fie greu, pentru că fiul meu și nepoțeii sunt aici, dar eu o am pe mama mea și pe soțul meu care au nevoie de mine .” (Silvia, 53 ani, Roquetas de Mar – fragmente din interviul realizat de autoare, în 13 martie 2016). 164 Foto 2 . ” El Mar de Plástico ” – solarii din Almeria Sursa: Taringa , 2016 3.5. Migrația permanentă (stabilă) „Migrația permanentă ” (stabilă), se referă la românii migranți care încă se află pe teritoriul Spaniei și nu au de gând să se întoarcă în România în următorii ani. Din interviurile realizate, s -a conturat faptul că majoritatea sunt acei migranți români care au sosit pe teritoriul spaniol înainte de anul 2008. Pentru acești migranți, perspectivele de a părăsi Spania sunt foarte mici, decizia se ia în cadrul familiei (majoritatea familiilor au copii minori), sunt bine integrați, se consideră asimilați în societatea spaniolă și nu regret ă că nu s-au întors în România. „Dintre toți imigranții, ecuadorienii, românii și marocanii au înregistrat cele mai înalte cifre în ceea ce privește șomajul ” (Lopez, 2009). Pentru a face față acestei probleme, majoritatea sunt nevoiți să se descurce cu venitul adus de soție, să caute alte oportunități de muncă în alte regiuni ale Spaniei, să caute o altă țară de destinație sau s ă se întoarcă în România (Bucur, 2011). Din analiza chestionarelor și interviurilor , s-a conturat faptul că motivele (fig.51) principal e care i -au determinat să migreze au fost: realizarea unui trai mai bun (28%) , obținerea de locuri de muncă mai bine plătite (25%), un viitor pentru copii (12%) și lipsa locurilor de muncă (7%). 165 Figura 51 . Motivele care i -au determinat pe români să migreze spre Spania Sursa: Chestionarele realizate cu migranții români (2016) Înainte de plecarea din România (fig.52), 94% aveau un nivel de studii mediu, iar 5% aveau studii universitar e. Mulți dintre ei (68%) erau căsătoriți și aveau copii (66%), ceea ce demonstrează caracterul fami lial al migrației (Sandu, 2010), 81% au răspuns că aveau un loc de muncă prost plătit și 58% proveneau dintr -o zonă rurală. Din numărul total de respondenți, 92% nu aveau o experiență anterioară de migrație, iar 89% se gândeau să se întoarcă în țară cu ceva economii. Locuința în care loc uiau în România era proprietate personală (53%) sau a părinților (38%). „Eu am venit în anul 1998. Eram studentă în anul III, dar am hotărât să plec din România, deoarece cr edeam că nu o să realizez nimic. Acum îmi pare rău că nu am terminat facultatea. P oate acum aveam un loc de muncă mai bun …” (Emilia , 40 ani, Sibiu – fragmente din interviul realizat de autoare, în 14 august 2016). „Am venit în Spania în 1999. Eram căsătorită și aveam 2 copii. În România doar soțul meu lucra și nu ne ajungeau banii să plătim chiria, utilitățile, lucrurile necesare la copii și mâncarea. Soțul meu a rămas în România cu ambii copii. Doar după 2 ani am r eușit să -i aduc și pe ei…” (Lenuța, 42 ani, Sibiu – fragmente din interviul realizat de autoare, în 14 august 2016). 28% 25%12%7%7%7%3%11%o viață mai bună un loc de muncă bine plătit un viitor pentru copii alte oportunități lipsa locurilor de muncă motive financiare motive familiale alte motive 166 Figura 52. Situația românilor înainte de plecarea din România spre Spania Sursa: Chestionarele realizate cu migranții români (2016) În legătură cu datele legate de experiența trăită în Spania, motivele care au influențat alegerea provinciei unde locuiesc (fig.53) în Spania au fost: prezența prietenilor (34%) familiei (22%) și regruparea familială (9%). Se relevă astfel, o dată în plus, ro lul rețelelor de socializare și al relațiilor de rudenie în propagarea fenomenului migrației internaționale a românilor (Viruela 2004). Prin urmarea destinația nu este aleasă geografic, ci pe baza rețelelor. Doar după o perioadă de integrare, migrantul poa te să își aleagă locul unde dorește să locuiască permanent. Locația este mai puțin importantă, structura de oportunități și posibilitățile de integrare sunt primordiale (Ciobanu, 2017). „Sora mea era deja în Barcelona, așa că am avut unde să merg. Avea deja pregătit un loc de muncă pentru mine. Am lucrat în casa unei familii foarte bogate și mă tratau foarte bine. În fiecare sâmbătă și duminică mergeam cu ei să mâncăm la restaurant, iar în vacanțe mă luau cu ei . Mergem de 3 ori pe an în vacanțe, întotdea una în alte locuri. Eram foarte fericită că am găsit o familie așa de cumsecade …” (Emilia, 40 ani, Sibiu – fragmente din interviul realizat de autoare, în 14 august 2016). „Aveam o prietenă în Barcelona, care mi -a spus că mă va ajuta să găsesc ceva de luc ru dacă ajung în Spania. Dar în primele 3 luni a fost foarte greu, pentru că am ajuns în perioada de vară și nu găseam nimic de lucru. Am început lucrul doar din luna octombrie. În primul an am lucrat c a internă, deci am locuit la familia unde aveam de gri jă de copii . Dar copii i erau foarte răi, pe deasupra mai aveau și animale de companie de care tot eu trebuia să am grijă …” (Lenuța, 42 ani, Sibiu – fragmente din interviul realizat de autoare, în 14 august 2016). 68%81%94%5%92%66%58%89% erau căsătoriți aveau un loc de muncă prost plătitnivel de studii mediunivel de studii universitarnu aveau o experiență anterioară de migrație aveau copiiproveneau dintr-o zonă ruralăse gândeau să se întoarcă în țară cu ceva economii 167 Figura 53. Motivele care au influențat alegerea provinciei unde locuiesc românii în Spania Sursa: Chestionarele realizate cu migranții români (2016) Dificultățile întâlnite (fig.54) în Spania au fost: limba (46%), obținerea permisului de rezidență (31%) și găsirea unui loc de muncă (13%). La început, cei mai mulți s -au stabilit în zonă urbană (68%) deoarece aveau rude (46%) sau prieteni (42%) stabiliți în zona respectivă, care i -au ajutat să -și găsească și primul loc de muncă, ceea ce conferă locului de sosire o minimă siguranță în fața unui l oc necunoscut (Viruela 2001). „La familia unde am lucrat, la început vorbeam în engleză , pentru că nu cunoșteam limba spaniolă . Dar au fost foarte cumsecade și m -au înscris la cursuri de limbă spaniolă. Cu ei am î nvățat să gătesc mâncare tipică din Spania: gazpacho, paella, tortilla … O să le fiu recunoscătoare toată viața pentru ceea ce au făcut pentru mine ” (Emilia, 40 ani, Sibiu – fragmente din interviul realizat de autoare, în 14 august 2016). „Nu cunoșteam limba spaniolă și la început mi -a fost foarte greu să mă înțeleg cu familia la care lucram. Ei mâncau feluri de mâncare pe care eu nu le puteam înghiți . Doar după 6 luni am început să fiu înțeleasă și să le mai spun și eu ce mă durea. Am reușit să suport să stau la ei un an, deoarece aveam nevo ie de o ofertă de muncă pentru a iniția actele de rezidență. Am slăbit în primul an 20 Kg. Îmi era dor de copiii mei, de soțul meu . Avea m, momente când mă gândeam să renunț și să mă întorc în România cu buzunarele goale …A fost foarte greu în primul an… Mă mir că am rezistat atât…” (Lenuța, 42 ani, Sibiu – fragmente din interviul realizat de autoare, în 14 august 2016). 52%34%14% prezența prietenilor prezența familiei 168 Figura 54 . Dificultățile întâlnite de români la sosirea în Spania Sursa: Chestionarele realizate cu migranții români (2016) Marea majoritate a respondenților au o durată medie de migrație în Spania de 13 ani (fig.55), deoarece 95% din migranții permanenți au ajuns în Spania înainte de anul 2008 (33% au ajuns între anii 1998 -2001, 45% au ajuns între anii 2002 -2005 și 17% au ajuns înt re anii 2006 -2008). În această lungă perioadă, migranții români au ajuns să se integreze în societatea gazdă, fapt care i -a ajutat să dezvolte strategii de supraviețuire (Viruela 2014) în perioada de criză și să își consolideze atașamentul față de Spania ș i de comunitățile locale. „Acum lucrez ca bucătăreasă la un restaurant. Toate rețetele ce le -am învățat la familia la care am lucrat, le fac aici. Toți spun că mâncarea este delicioasă…” (Emilia, 40 ani, Sibiu – fragmente din interviul realizat de autoare , în 14 august 2016). Figura 55 . Perioada în care au ajuns românii în Spania Sursa: Chestionarele realizate cu migranții români (2016) 46% 31%13%10% limba obținerea permisului de rezidență găsirea unui loc de muncă alte dificultăți 33% 45%17%4% înainte de 1998 (1%) 1998-2001 (33%) 2002-2005 (45%) 2006-2008 (17%) după anul 2008 (4%) 169 Chiar dacă mulți autori prevedeau o întoarcere masivă a românilor din Spania (exemplu: Sandu, 2008) ne aflăm în anul 2016, iar acest lucru încă nu s -a întâmplat. În anul 2008, la început de criză, aproape 71% dintre români din regiunea Madrid declarau că ar dori să revină în țară și doar 47% declarau că ar dori să revină în țară în următorii cinci ani, iar cei deciși să se întoarcă în țară în următorii cinci ani au reprezentat aproximativ 30% din toți migranții intervievați. În momentul de față (datele stat istice din anul 2016, față de numărul maxim de rezidenți atins în anul 2012) se confirmă faptul că doar 20% dintre români au plecat din Spania, fie în alte țări, fie s -au reîntors în România. Majoritatea românilor migranți din Spania nu se gândesc să se în toarcă definitiv în România, iar criza economică, resimțită mai ales în domeniul construcțiilor, a avut consecințe negative îndeosebi pentru muncitorii români. În momentul de față, 67% se află în zonă urbană, iar referitor la contractul de muncă (fig.56): 52% dintre respondenți au contract de normă întreagă și 18% au contract de jumătate de normă. Din numărul total de respondenți (fig.57), 22% lucrează în agricultură, 20% în curățenie, 13% în construcții, 8% în restaurante, hoteluri sau comerț, 6% în fa brică, 4% ca șoferi pe TIR și doar 2% lucrează pe cont propriu. Pentru majoritatea, locuința actuală este închiriată (69%) sau cu ipotecă (28%). În schimb, 57% au declarat că au investit economiile în România (cumpărarea sau renovarea unei locuințe) și doa r 16% au investit în Spania. Acest comportament relevă atașamentul față lor de țara mamă, respectiv speranța că se vor întoarce cândva în locurile de origine. Figura 56 . Situația locului de muncă în martie 2016 Sursa: Chestionarele realizate cu migranții români (2016) Emigranților români aflați pe teritoriul Spaniei le -ar plăcea să se întoarcă în România, dar nu știu când (49%) sau nu sunt hotărâți dacă să se mai întoarcă sau nu (23%), alții preferă să se întoarcă în momentul pensionării (8%). 52% 18%11%7%4%3%3%2% contract de muncă cu normă întreagă contract de muncă cu jumătate de normă șomeri lucrează fără contract nu lucrează întreținut de soț sau soție lucrează pe cont propriu contract (plata cu ora) 170 „În vara anului 2014 am plecat în România cu gândul de a rămâne definitiv . Avem un băiețel de 8 ani, născut în Spania. După 3 zile, fiul meu a început să plângă și ne ruga să ne întoarcem acasă…am fost nevoiți în 2 săptămâni să revenim în Spania” (Corina ș i Teodor, 39 și 41 ani, Barcelona – fragmente din interviul realizat de autoare, în 7 mai 2016). Figura 57. Domenii de activitate a românilor ( martie 2016 ) Sursa: Chestionarele realizate cu migranții români (2016) Referitor la criză (fig.58), 55% au declarat ca criza nu i -a afectat, pe 10% i -a afectat într -o formă sau alta, 20% au rămas fără loc de muncă, iar la 15% li s -a diminuat salariul. Pentru a face față crizei, unii au căutat alte locuri de muncă (19%), alții au primit ajutor de șomaj (22%) s au au acceptat orice loc de muncă, chiar dacă era rău plăti t (15%). Respondenții au spus că nu s-au întors în România deoarece (fig.59): erau convinși că în Spania era mai bine (Viruela 2008a) decât în Romania (53%), era dificil să înceapă din nou (13%), a veau de plătit o ipotecă (10%) sau de dragul copiilor care erau deja integrați în Spania (13%). Un rol important în stabilizarea migranților români și al procesului de integrare locală este reprezentat mai ales de căsătoriile mixte: „Eu am venit singur, în anul 20 02. Eram foarte tânăr și nu eram căsătorit. În primii patru ani am lucrat în construcții, apoi mi -am făcut o firmă și am început să iau diferite lucrări de renovări. După 3 ani, am cunoscut o femeie de naționalitate spaniolă, ne -am căsătorit și a cum avem un fiu de 3 ani. Eu nu mai am de gând să mă întorc în România…” (Gabriel, 34 ani, Manresa – fragmente din interviul realizat de autoare, în 2 mai 2016). 23% 21% 15%13%8%7%5%4%3%1%agricultură curățenie nu lucrează construcții restaurante, hoteluri sau comerț fabrică altele șofer pe tir cont propriu pensionar 171 Figura 58. Cum i -a afectat criza pe imigranții români din Spania Figura 59. De ce nu s-au întors în România Figura 60. Situația actuală a imigranților români din Spania Sursa: Chestionarele realizate cu migranții români (2016) Pentru majoritatea respondenților (98%), migrația în Spania este un avantaj, iar aceștia sunt convinși că în Spania se trăiește mai bine decât în România (44%). Referitor la situația în care se află în momentul actual (fig. 60 ), față de anul 2007 -2008, 64% au declarat ca se află în aceeași situație, 21% că sunt într -o situație mai bună și doar 15% se găsesc într -o situație mai rea. Dintre toți respondenții, 53% au răspuns că au participat la vot, la alegerile prezidențiale din România, din anul 2014. Astfel „noua diasporă, formată preponderent din cei care au plecat la lucru în străinătate după 1990, a dat un semnal foarte clar că vrea și poate să joace un rol activ în dezvoltarea de acasă, nu numai economic ci și instituțional -politic ” (Sandu 2014). 55% 10%20%15%Nu i-au afectat I-au afectat printr-o formă sau alta Au rămas fără loc de muncă I-au diminuat salariul 59%15%11%15% în Spania era mai bine ca în Romania era difícil să înceapă din nou aveau de plătit o ipotecă de dragul copiilor 64%21%15% aceeași situație situație mai bună situație mai rea 172 3.6. Migrația multiplă. No ua orientare a migranților români în Spania. Pe lângă tipurile de migrație specifice pe care le -am identificat pentru migrația românilor din Spania (fig.61): migrația de întoarcere, migrația dublă (re migrația ), migrația permanentă (stabilă), migrația internă și migrația circulară (migrația temporară, migrația temporară gestionată reglementată, migrația concatenată, migrația periodică și migrația sezonieră), am identificat o nouă formă de migrație, o no uă orientare. A migranților români: migrația multiplă. migrația de întoarcere re-migrația migrația permanentă migrația circulară migrația internă Rrt Rtt Rtr Țara de origine Țara de destinație Țări de re -migrație Figura 61. Localizarea tipurilor de migrație specifice ale migranților români din Spania 173 Tendința din ultimii ani este migrația românilor înspre țările anglo -saxone, germanice și scandinave, îndeosebi Germania și Anglia. Studiile realizate în timpul crizei econom ice, privind intenția de revenire în România a migranților români din Spania, ne – au arătat că majoritatea românilor doresc să se întoarcă. Acum situația este mult mai diversă, deoarece oportunitățile pe care le oferă România sunt minime, repatriatului nu i se oferă nici un sprijin, salariul este încă foarte scăzut în comparație cu alte țări ale Uniunii Europene, prin urmare, toate acestea au schimbat orientarea diasporei românești. La începutul cercetării, am intervievat migranți români care s -au reîntors î n România după o perioadă petrecuta în altă țară (Spania, Italia, Grecia), dar și migranți care au plecat din Spania spre alte țări (Germania, Anglia, Norvegia, Elveția). Aceste persoane păreau fericite că au plecat din Spania și au scăpat de criză. În tot timpul cercetării, am menținut legătura cu toate persoanele pe care le -am intervievat, dar, în ultimul an, am observat multe schimbări în atitudinea și gândirea acestor persoane. Multe dintre persoanele care s -au întors în România, sau au re -emigrat spre alte țări, acum se întorc din nou în Spania și au menționat faptul că în România se simțeau străini. „Eu am lucrat ca șofer la o firmă din Spania, dar firma s -a mutat în România și au înmatriculat toate camioanele în România. Acum fac contracte doar în România. Sunt mai multe firme care au adoptat această strategie, nu știu de ce…așa că am fost nevoit să accept un contract aici în România. Salariul este mult mai mic, da r important este că am de lucru și sunt mai aproape de ai mei… ” a declarat un bărbat d e 38 ani din Sibiu în anul 2015. În luna iulie 2017 am reluat legătura cu acest bărbat și atunci mi -a relatat: „M-am săturat de România, m -am reîntors în Spania de 2 săptămâni, mi -am găsit de lucru ca șofer pe comunitate la o firmă din Valencia, în maxim o lună o să vină și soția cu copiii… nici nu mai vreau să aud de România… degeaba mi-am făcut o casă mare și frumoasă dacă nu eram fericit…mă simt în Spania mai bine ca acasă…”. „M-am întors în România să fac ceva cu banii câștigați în Spania, am re novat casa părinților, dar aici în România totul este mai scump ca în Spania și banii se cheltuiesc atât de repede…”, a declarat un bărbat de 48 ani din Sibiu în anul 2015. La începutul anului 2017 s -a reîntors în Spania, a găsit de lucru și este fericit c ă s-a reîntors „acasă”. 174 ” Am cumpărat un apartament în Spania, soțul meu lucra în construcții și după instalarea crizei nu am mai putut plăti ipoteca, am fost nevoiți să ne întoarcem în România în 2010. Eu am făcut o școala sanitară și am învățat limba ge rmană. În momentul de față sunt singură aici în Germania și lucrez de un an la un azil de bătrâni ca asistentă. Soțul meu și cei doi copii încă se află în România. Sper cât de curând să fim iar împreună…” , mi-a spus Miruna (39 ani ) din Sibiu în anul 2015. Pentru a analiza mai bine fenomenul migrației multiple, am folosit metoda poligonului de viață, pe care am aplicat -o mai multor persoane pe care le -am intervievat. De exemplu, prin această metodă (fig.62), se poate observa traiectoria unei femei din Româ nia, care s -a născut în Suceava, s -a căsătorit, a născut un fiu, iar în anul 2000 a plecat împreună cu soțul și fiul în Madrid. Acolo au locuit 5 ani, timp în care a mai născut un fiu. Apoi, în anul 2005 s -au mutat în sudul Spaniei, unde au achiziționat un apa rtament cu credit ipotecar. Datorită crizei, din cauză că soțul lucra în construcții, nu au mai putut face față cheltuielilor și au fost nevoiți ca în anul 2010 să se reîntoarcă în România, în Sibiu, deoarece părinții soțului locuiau acolo. Femeia a decis să studieze o nouă meserie și o nouă limbă, iar în anul 2015 a plecat singură în Germania. Între timp, a reușit să -și ducă familia în Germania, dar soțul nu a găsit nimic de lucru, iar cei doi fii nu s -au adaptat. Prin urmare, în martie 2017 s -au reîntors în Spania. Figura 62. Poligonul de viață al unei familii de migranți români (2000 -2017) Elaborare cu Google Maps 175 În multe familii, membrii sunt răspândiți între diferite țări. Sandu (40 ani) are un frate în Portugalia, o soră în Germania, un alt frate în România și socrii în Colu mbia . Prin urmare, Sandu are informații detaliate despre aceste țări. „Am revenit în România, deoarece vreau să -mi fac o firmă… Cred că aici o să mă descurc mai bine ca în alte țări …”, mi-a spus Sandu în 2015. În vara anului 2016, am reluat leg ătura cu Sandu și a declarat „Am pierdut o grămadă de bani, încercând să fac ceva prin alte țări. Tot mai bine este în Spania…” . Prin metoda poligonului de viață (f ig.63), se po ate observa traiectoria acestui bărbat , care s -a născut în Sibiu, a plecat în anul 2000 în Barcelona, unde era deja mama lui. Apoi pe internet a cunoscut o fată din Columbia și s -au căsătorit în anul 2004. Au avut împreună 3 copii, dar după criza instalată în Spania, în anul 2008, nu se mai descurcau și au încerca t să lucreze în diferite țări. Prima dată (2010) au plecat din Spania în Columbia, la socrii, unde aveau de gând să facă o afacere . Deoarece acolo nu s -au descurcat, au plecat în Germania (2012), la sora lui ; dar acolo au avut probleme mai ales cu învățare a limbii germane . Așa au ajuns să se întoarcă în România , unde erau hotărâți să rămână pentru totdeauna. Dar apoi au realizat că tot ce câștigau se cheltuia, deoarece totul era mult mai scump ca în Spania, prin urmare la sfârșitul anului 2015 s-au reîntors în Spania. Figura 63. Poligonul de viață al unei familii mixte de migranți români -columbieni (2000 -2017) Elaborare cu Google Maps 176 Institutul Național de Statistică din Spania a realizat, în 2007, Studiul Național al Imigranților, unde au arătat că 10% dintre românii și bulgarii ٧ care se aflau în acel moment în Spania au locuit anterior în două sau mai multe țări. Prin urmare, după experiența primei migrații, migranții au curajul să migreze din nou. Dacă în noua țară nu este mulțumit, pleacă spre a treia destinație, migrantul devenind astfel un explorator , în funcție de oportunitățile care i se ivesc. Acest model poate definit ca fiind migrația multiplă (Ciobanu, 2015). De asemenea, am întâlnit multe familii care s -au reîntors în Spania, dar, de ob icei soțul rămânea la lucru într -o altă țară din UE (Germania, Franța, Belgia, Norvegia), în timp ce familia (mama împreună cu copii) rămânea „în siguranță” în Spania. Această orientare arată caracterul tatălui de „protector” al familiei, care consideră că prosperitatea familiei este mai importantă decât distanța față de locul de muncă. Deoarece aceste persoane, pe care deja le cunoșteam, nu reprezentau un număr destul de semnificativ pentru a putea valida această nouă orientare a trebuit să folosesc o nouă metodologie, și am încercat să cunosc și alte persoane prin int ermediul grupurilor de Facebook (Români în Spania – Români în Germania – Români în Anglia – Români în Norvegia – Români în Elveția). În grupul „Români în Spania ”, există 92.400 membri ( noiembrie 2017). Un exemplu foarte bun este o postare făcută de o membră a grupului (pe care am valorificat – o) care spunea așa: „Am câteva întrebări pentru cei care v -ați mutat în România după 15 -20 de ani, sunteți mulțumiți de schimbare, a fost o experie nță pozitivă sau regretați că v-ați întors? Cum v -ați adaptat, ce obstacole ați întâmpinat, copiii voștri s-au integrat bine în colectivitate, ați reuș it să vă faceți noi prieteni ?” (Membră grup ” Români în Spania”, 40 ani, decembrie 2016). La această postare, în doar câteva ore au răspuns peste 150 de persoane. Dintre cele 158 de răspunsuri, în jur de 30% au afirmat că Spania este casa lor, 20% au răspuns că au fost în România și s -au reîntors, mulți alții (20%) recomandă să nu se întoarcă nimeni în România deoarece este foarte greu, 15% au declarat ca se află în România și sp eră să se întoarcă cât mai repede, alții (10%) au fost în alte țări din UE și s -au reîntors în Spania și doar 5% dintre cei care s -au reîntors în România, s -au adapt at și nu mai au de gând să părăsească Spania . 177 „Am venit anul trecut cu cel mai mare entuziasm în România… din păcate a durat câteva luni și rând pe rând s -au spulberat, ideile de afaceri au eșuat… acum iată -ne din nou cu casa în spate, căci pe 6 ianuarie mergem acasă, adică în Spania…” (Membru grup ” Români în Spania”, 45 ani, decembrie 2016). Unul dintre respondenți, care are o furgonetă, a scris următoarele: „Încă o familie care se întoarce înapoi. Eu i -am mutat spre România, eu îi aduc înapoi în Spania. Și le -am zis doar să nu ia tot, că nu o să stea mult acolo. La toți le zic și mă uimesc cu avântul lor, cum îmi povestesc ei ca s -au săturat de străinătate și că vor sa stea în țara lor, pe pământul lor, în curtea lor, cu vecinii lor… Nu mai încerc de multă vreme să -i conving că nu se mai adaptează la stil ul de viață de -acolo. Pentru că ei oricum or să plece și oricum or să se întoarcă. Unii rezistă câteva luni, alții chiar și un an… cert este ca toți se întorc în străinătate lefteri și o iau de la capăt. România te face sărac. Nu că te -ai întoarce acolo bogat… dar iți consumă toate resursele…” (Membru grup ” Români în Spania”, 42 ani, martie 2017). Chiar dacă studiul se referă la situația din locul de plecare, după un timp, acest loc de plecare îl poate reprezenta și o altă țară, prin ur mare, pentru românii care au r emigrat din Spania spre alte țări de destinație, locul de plecare îl reprezintă Spania. În grupul „Români în Anglia” în momentul de față (noiembrie 2017) există peste 43.000 membri. Doresc să menționez că, la data de 1 Aprilie, existau doa r 18.000 membri, deci în doar 3 luni, numărul membrilor s -a dublat. În acest grup, am găsit familii care au re-emigrat din Spania spre Anglia, unii dintre ei s -au reîntors în Spania, iar alții aveau de gând să se întoarcă cât mai repede. Motivul pentru car e multe familii și -au schimbat orientarea a fost mai ales problema legată de Brexit (ieșirea Marii Britanii din UE), deoarece pe mulți români îi poate afecta direct sau indirect acest lucru, dar și mediatizarea cazului Florin Barbu, românul căruia i -au fos t luați copiii și dați unei familii de homosexuali din Anglia. Acest scandal de mari proporții a speriat multe familii, care au început să ia măsuri de siguranță pentru viitorul copiilor lor. Actualmente (iulie 2017) Florin nu și -a recuperat copiii. 178 O pe rsoană care a re -emigrat din Spania în Anglia, a menționat: „…nu mi -am găsit locul, nu m -am adaptat, nu mă regăsesc… câteodată îmi vine să merg pe jos până în Spania…” (Membră grup ” Români în Anglia”, 38 ani, martie 2017). În grupul „Români în Norvegia” în momentul de față există aproape 17.000 membri, între care se discută foarte mult despre problemele legate de cazul familiei Bodnariu, iar multe familii își fac planuri de reîntoarcere în Spania (în cazul celor ce au plecat din Spania), în Româ nia sau în alte țări, unde au siguranța că copiii vor crește în sânul familiei. Drama acestei familii, ai cărei 5 copii au fost luați de către autoritățile norvegiene, a provocat multă indignare și proteste în Norvegia, România, Anglia și în multe alte lo curi din lume. De asemenea, există și cazul altor familii, mai puțin mediatizate, cum ar fi cazul familiei Nan (au fost despărțiți de cei doi copii în luna octombrie a anului 2015, iar copiii au fost plasați într -o altă familie; după câtva timp, minorii au fost separați și plasați în două familii diferite), sau al familiei Rădulescu (au șapte copii, dar pe cinci dintre ei nu i-au mai văzut din anul 2012). La o întâlnire din cadrul unei biserici din Castellón, am asistat la o mărturie a unei familii care pov estea cum au fugit să nu li se ia cei doi copii, deoarece, fără nici un motiv, în fața casei a apărut mașina de la Barnevernet (Serviciul de protecție a copilului din Norvegia). O femeie care a fost în Norvegia și a revenit în Spania, a menționat: „…dacă nu ai copii, Norvegia e țara perfectă…dacă ai copii te sfătuiesc să nu mergi niciodată acolo, sunt în stare să ți -i ia, fară nici un motiv, noi de frică ne -am reîntors în Spania, aici nu ne este frică că rămânem fără copiii noștrii…” (Familie 39 -41 ani, Castellon – fragmente din interviul cu Silvia și Marius, realizat de autoare, în 11 septembrie 2016). În grupul „Români în Germania ” în momentul de față există peste 130.000 membri. Mulți dintre cei care au ales să plece din Spania în Germania regretă acest lucru, iar o parte dintre ei s -au reîntors , datorită faptului că Germania este o considerată țară „rece” , atât din punct de vedere afectiv cât și climatic. 179 Una dintre membrele grupului a menționat: „…am ajuns să plâng din cauză că ne -am mutat din Spania în Germania. Contează foarte mult clima asupra psihicului. Sper să ne reîntoarcem cât mai repede…” (Membră grup ” Români în Germania”, 48 ani, februarie 2017). În grupul „Români în Elveția ” în momentul de față există peste 10.000 membri, iar majoritatea celor care au re -emigrat din Spania, își dau seama că și în Elveția, chiar d acă salariul este mult mai mare decât în Spania, la sfârșitul lunii se aleg tot cu cât se alegeau în Spania, adică cu aproape nimic. În consecință, la fel ca și în cazul celorlalte țări, mulți s-au reîntors în Spania și alții au de gând să se întoarcă cât mai repede. Un membru al acestui grup regretă că a pierdut timpul în Elveția și a specificat: „Am o mare supărare interioară. Simțeam că plesnesc dacă nu spuneam tuturor cât de fericit sunt că mă întorc acasă în Spania, și cât de supărat sunt pe această prea lăudată țară Elveția care m -a făcut să pierd 2 ani din viață” (Membru grup ” Români în Elveția”, 37 ani, ianuarie 2017). Noua orientare reprezintă reîntoarcerea românilor în Spania, unde se simt ca acasă și unde au petrecut cei mai mulți ani din viața lor. Prin urmare, majoritatea românilor care se reîntorc din România, o fac deoarece au epuizat toate resursele pe care le av eau, salariile sunt foarte mici, nu se pot readapta în țara de origine, iar copiii lor doresc să se reîntoarcă. Românii care doresc să se reîntoarcă în Spania din Anglia și Norvegia, o fac pentru a fi în siguranță cu copiii, pentru ei Spania este „ACASĂ”, este o climă mai plăcută și este locul unde se simt în siguranță. 180 CONCLUZII PARTEA A DOUA Analizând evoluția migrației din România în secolele XX și XXI, se poate observa că, odată cu trecerea timpului, acest proces s -a amplificat, ajungând ca în anul 2016 să existe peste 3,4 milioane de români în afara țării (ONU). Cu toate acestea , ar trebui să ținem cont că acest număr se referă doar la migranții legali, estimându -se că exi stă mult mai mulți migranți români care locuiesc în întreaga lume, ceea ce poate echivala cu aproape un sfert din populația României. De-a lungul timpului, strategiile folosite pentru a pleca din România au fost adaptate co ntextului vremii . În secolul al XX-lea, mulți români plecau pe jos sau cu căruța până la porturile unde se îmbarcau spre Americ a. Apoi , în perioada regimului comunist , au fost folosite următoarele strategii: vânzarea etnicilor sași și evrei, migrația turistică și culturală, trecerea Dun ării sau ascunderea în trenurile de marfă. După anii ’90 , strategiile au fost următoarele: cumpărarea vizei, cererea de azil politic, invitația, excursia, trecerea frauduloasă cu „călăuze”, împrumutul de bani de la „cămătari”, invitația, acte false, reîntregirea familiei. După anul 2002, când au fost eliminate vizele pentru intrarea în Spațiul Sc hengen, au existat doar două strategii: contractul de muncă sau libera circulație. Motivațiile de emigrare (sociale, economice, politice) au fost variate, în funcție de perioada în care aceștia au plecat. Marea masă de migranții a plecat începând cu anii ’90, motivul principal fiind cel economic. Motivațiile românilor de a emigra în perioada 2002 – 2006 au fost influențate de facilitatea intrării pe piața de mun că a unor țări din Uniunea Europeană (Italia, Spania), dar și de faptul că auzeau că se găsește de lucru mult mai bine plătit decât în România. Analizând evoluția numerică a populației din Spania între secolele XVIII – XXI, observăm c ă aceasta nu a înceta t să crească . Parte din această populație, era reprezentată de migranți, care începând cu jumătatea secolului al XIX -lea a crescut încontinuu. Pentru a avea evidența acestor fenomene și a le studia pe baze științifice, în anul 1870 se creează Institutul Geografic, care în același an se unește cu Consiliul de Statistică și formează Institutul Geografic și Statistic. Apoi, î n anul 1956 s -a creat Institutul Spaniol de Emigrație. 181 Evoluția numerică a migranților români din Spania între anii 1998 -2012 a fost un a spectaculoasă, d ar începând cu anul 2012 , se poate observa o scădere a numărului de migranți români , datorat mai ales crizei economico -financiare care s -a instalat în Spania în anul 2008. Migrația românilor spre Spania a început în anii ’90, când primii români adventiști au ajuns în Coslada (Madrid) și Castellon (Valencia). La început , traseele erau dezvoltate pe baza relațiilor migranților, îndeosebi în comunitățile de neo -protestanți, însă după 2002 a fost semnat un acord bilateral între România și Spania , care facilita contractarea românilor în origine. Astfel, au ajuns în Spania și membri ai comuni tății ortodoxe . Mulți autori demonstrează că unele regiuni din România aveau propria rețea de migrație , form ând „enclave demografice”. Criza i nstalată în Spania, în anul 2008 , a făcut ca o parte din migranții români care au rămas fără l ocuri de muncă, să adopte anumite strategii pentru a face față crizei. Strategiile folosite au fost: migrația de întoarcere, migrația dublă (remigrația), migrația internă, migrația permanentă (stabilă), migrația circulară (migrația periodică, migrația sezonieră, migrația temporară concatenată și migrația cu contracte efectuate în origine) și migrația multiplă (noua orientare a migrației). Decizia de a părăsi Span ia se ia în cadrul familiei; cum majoritatea au copiii crescuți sau născuți în Spania, acest luc ru influențează atitudinea și deciziile lor. 182 Partea a treia CAPITALUL SOCIO -TERITORIAL ȘI IMPACTUL MIGRAȚIILOR 183 Cap VI. CAPITALUL SOCIO -TERITORIAL Capital ul socio -teritorial este definit ca fiind setul de resurse umane și instituționale pe care o comunitate le poate mobi liza pentru a spori pot ențialul lor de dezvoltare și a permite bunăstarea locuitorilor săi (Klein, 1998). Termenul de capital social -teritorial reflectă contextul social în care actorii fac mobilizarea resurselor (Klein, 2004), iar mobilizarea socială este o condiție pentru inovare și reconversie economică a spațiilor urbane sau regionale care se confruntă cu degradarea urbană, demografică și economică (Klein, 1998). Noțiunea de capital social -teritorial reprezintă o combinație de termeni: capitalul social și capitalul teritorial. Capitalul implică existența unor resurse de mediu și sociale într-un anumit spațiu, putând fii mobilizate și promovate de actori individuali sau colectivi (Klein, 2004). Calitatea și valoarea economică a acestui capital depind de actorii care acționează în funcție de cunoștințele și interesele lor. Cunoașterea capitalul socio -teritorial, atât din teritoriul de origine (România), cât și din teritoriul de destinație (Spania), ajută să înțelegem cum au fost mobilizate resursele umane (cooperarea dintre actorii individuali sau colectivi) și instituționale , pentru dezvoltarea teritoriului studiat și prosperitatea cetățenilor. Dezvoltarea locală poate fi realizată doar prin contribuția capitalului socio -teritorial, care favorizează creșt erea venitului populației, bunăstarea populației și noi oportunități, dar și valorificarea resurselor noi, crearea de rețele de cooperare și guvernanța teritoriilor de proiect (Lacquement, 2016). Cooperarea actorilor este esențială, deoarece folosesc acela și teritoriu care generează un simț comun al identității provocând un proces colectiv care generează dinamici sociale, politice, culturale, tehnologice, administrative și economice (Becattini, 1995), prin urmare teritoriul este atât rezultatul, cât și cadr ul de reproducere a relațiilor dintre actori, instituții și structuri (Klein, 1998). Activarea capitalului socio -teritorial depinde de identitatea colectivă și de conștientizarea teritorială a actorilor sociali care locuiesc și lucrează într -o comunitate ( Moulaert, 1997). Există multe teritorii cu un nivel bun de educație și capacități productive adaptate, dar le lipsesc condițiile pentru a -și organiza proiectele sau pentru a răspunde colectiv la dificultăți (Requejo, 2011) . 184 Capitalul social -teritorial es te rezultatul îmbinării diferitelor componente, cum ar fi: valori compatibile; instituții locale eficiente adaptate intereselor populației locale; negociere a conflictelor sociale la scară local; convenții puternice și bine stabilite între actorii sociali și instituții; un mediu asociativ activ și viguros; o percepție pozitivă asupra comunității și a apartenenței acesteia (Klein, 1998). În ultimii ani, preocupările pentru importanța contribuției capitalului socio – teritorial la dezvoltarea locală au devenit tot mai importante. Această abordare ia în considerare legăturile de cooperare cu agenții externi pentru a capta resurse umane, tehnice și monetare, care contribuie la strategia de dezvoltare locală (Pike, 2007). Această activitate conduce la bunăstarea o amenilor și creșterea venitului populației, stabilind punctele tari (punctele de sprijin în abordarea viitorului) și oportunitățile ( condițiile favorabile ce merită a fi exploatate). Componența geografică a capitalului social -teritorial se referă la locul în care au loc acțiunile socio -economice. Teritoriile se disting nu numai prin avantajele pe care le au în ceea ce privește resursele naturale sau factorii de localizare geografică, ci și prin capacitatea socială care o poate dezvolta (Klein, 2004). Analiz a datelor recensămintelor, realizate de -a lungul timpului, este foarte importantă, deoarece, furnizează date și informații de bază legate de principalele fenomene demografice (densitatea și distribuția populației, evoluția numărului de locuitori, structura pe sexe, fertilitatea și natalitatea), care ajută la identificarea capitalului social (relații familiale, asociații, organizații, instituții). Capitalul teritorial cuprinde resursele umane (densitatea populației, structura populației și îmbătrânirea popul ației) și instituționale. În cazul migrației, capitalul socio -teritorial este multid imensional și face referire la: câștigul/pierderea resurselor umane (creșterea/scăderea populației, accentuarea depopulării, creșterea/scăderea natalității), reînviorarea/a bandonarea tradițiilor, revalorificarea/deteriorarea peisajelor, schimbarea peisajului rural, relațiile și rețelele migranților, apartenența (biserica , organizațiile, instituțiile, asociațiile) și nivelul de încredere. Toate acestea pot favoriza sau defavo riza economia, sănătatea, educația și prosperitatea locuitorilor. 185 1. Capitalul socio – teritorial al României Analiza densității populației Densitate a populației reprezintă raportul dintre numărul populației și suprafața teritorială ocupată . Analiza densității populației prezintă nu numai interes dem ografic, ci și social -economic ( strategia dezvoltării ). Analizând densitatea populației din România, bazată pe recensămintele efectuate între anii 1930 – 2011, am observat că doar într -un singur județ (Ilf ov) a crescut densitatea între anii 2002 – 2011, datorită proximității cu capitala, București (fig. 64), dar și datorită faptului că această regiune a fost întotdeauna o regiune cu mare aglomerare umană. Figura 64 . Densitatea p opulației din Județul Ilfov (1930 – 2011) Sursa: www.insse.ro Densitatea populației din România, în perioada 2002 – 2011 (tab.18 ), a scăzut cu maxim 10 procente în următoarele 27 județe ( Dâmbovița , Giurgiu, Cluj, Botoșani , Bihor, Olt, Satu Mare, Timiș , Mureș, Arad, Sălaj, Argeș , Sibiu, Alba, Suceava, Vrancea, Vâlcea, Maramureș , Ialomița , Gorj, Hunedoara, Călărași , Bistrița -Năsăud, Covasna, Harghita, Caraș -Severin, Tulcea) , însă în alt e 13 județe (Prahova, Iași, Galați , Teleorman, Dolj, Buzău, Vaslui, Mehed inți, Bacău, Neamț , Brăila, Brașov , Constanța ), densitatea populației a înregistra t scăderi semnificative (tab.19 ). 85,5105,8124145,2181,8 181,3189,6230,1 050100150200250 1930 1948 1956 1966 1977 1992 2002 2011 186 Chiar dacă populația totală a României a scăzut fără întrerupere din anul 1989, în România se observă o migrație internă, care în anul 2016 a stabilit un record de 389.000 de persoane care și -au schimbat domiciliul dintr -o localitate în alta. Trebuie să ținem cont de faptul că „schimbarea domiciliului se consideră efectuată la data când organele de poliție au înscris mențiunea de schimbare a d omiciliului în actul de identitate” , iar multe persoane nu își fac flotant la noua destinație. Cu toate aceste, județele Sibiu, Timiș și Arad sunt singurele în care populația care are domiciliul flotant a crescut fără întrerupere din anul 1989 (Barbu, 2017 ). Tabel 18 . Județele unde a scăzut densitatea cu maxim 10% în 2011 față de 2002 Județ 1930 1948 1956 1966 1977 1992 2002 2011 Dâmbovița 87,4 101,0 108,3 111,8 130,1 138,6 133,6 123,8 Giurgiu 76,5 89,0 92,2 90,8 92,9 88,9 84,5 75,3 Cluj 71,3 77,9 87,0 94,4 107,2 110,3 105,3 98,8 Botoșani 70,6 77,3 85,9 90,7 90,5 92,5 90,8 83 Bihor 69,9 71,1 76,2 77,7 83,9 84,7 79,6 73 Olt 69,2 80,5 83,5 86,7 94,4 95,2 89,0 75,6 Satu Mare 68,2 70,8 76,4 81,3 89,1 90,7 83,1 74,5 Timiș 64,3 67,7 65,4 69,9 80,1 80,5 77,9 74,7 Mureș 63,4 68,7 76,4 83,6 90,2 90,9 86,5 86 Arad 63,0 61,4 61,3 62,1 66,0 62,9 59,6 52,8 Sălaj 62,3 68,0 70,4 68,1 68,5 69,0 64,2 56,4 Argeș 57,8 65,8 70,9 77,6 92,6 99,8 95,6 86,2 Sibiu 56,5 61,7 68,6 76,4 88,7 83,4 77,6 69,2 Alba 55,5 57,8 59,4 61,3 65,6 66,3 61,3 52,4 Suceava 55,2 51,4 59,4 67,0 74,1 82,1 80,5 74,2 Vrancea 54,1 59,7 67,2 72,3 76,1 81,0 79,8 66,5 Vâlcea 51,3 59,3 62,9 64,0 71,9 76,0 71,7 61,6 Maramureș 50,3 51,0 58,2 67,8 78,2 85,7 80,9 73,2 Ialomița 46,2 55,0 61,7 65,4 66,5 68,8 66,6 58 Gorj 45,3 50,1 52,3 53,3 62,2 71,6 69,1 59,6 Hunedoara 45,3 43,5 54,1 67,2 72,8 77,6 68,8 59 Călărași 44,8 56,5 62,6 66,3 66,6 66,6 63,8 56 Bistrița -Năsăud 41,7 43,6 47,8 50,4 53,5 61,0 58,2 51,9 Covasna 41,1 42,4 46,5 47,7 53,6 62,9 60,0 55,6 Harghita 37,7 38,9 41,3 42,5 49,2 52,5 49,1 45,9 Caraș -Severin 37,5 35,5 38,5 42,1 45,3 44,2 39,1 32,2 Tulcea 22,0 22,6 26,3 27,9 29,9 31,9 30,2 23,7 Sursa: www.insse.ro 187 Tabel 19 . Județele unde a scăzut densitatea cu mai mult de 10% în 2011 față de 2002 Județ 1930 1948 1956 1966 1977 1992 2002 2011 Prahova 100,1 118,3 132,3 148,7 173,3 185,4 176,0 156,0 Iași 76,8 78,8 94,3 113,0 133,2 148,2 149,2 132,1 Galați 72,7 76,5 88,7 106,2 130,2 143,5 138,7 113,6 Teleorman 72,3 84,2 88,2 89,2 89,6 83,6 75,3 62,2 Dolj 72,0 83,0 86,6 93,2 101,2 102,8 99,0 83,4 Buzău 61,8 70,5 76,3 78,8 83,3 84,7 81,3 70,8 Vaslui 60,5 64,9 75,5 81,1 82,2 86,8 85,6 70,5 Mehedinți 57,3 61,8 61,6 62,8 65,3 67,4 62,2 51,6 Bacău 56,6 62,7 76,7 90,4 100,9 111,4 106,7 93 Neamț 52,8 60,6 71,2 79,8 90,2 98,1 94,0 76,8 Brăila 49,8 56,9 62,4 71,3 79,3 82,3 78,3 64 Brașov 49,5 56,1 69,7 82,5 108,7 119,9 109,8 94,2 Constanța 36,9 44,0 52,3 65,9 86,1 105,9 101,1 89,2 Sursa: www.insse.ro Anali za structurii pe sexe Analiza structurii populației pe sexe și grupe de vârstă (fig. 65), ilustrează foarte bine și fenomenul de îmbătrânire demografică, inclusiv diferențele, între sexe din acest punct de vedere. În anul 1966, grupa persoanelor în vârst ă (peste 65 ani) reprezenta 8,3% din totalul populației, însă în anul 2011, aceeași grupă de vârstă reprezenta 16,1%. Tot în aceeași perioadă, ponderea copiilor minori (sub 14 ani), în anul 1966 reprezenta aproape 25% din totalul populației, în anul 2011 r eprezentând doar 15,9 %. Aceste date comparative, arată fenomenul îngrijorător de îmbătrânire a populației. Rata de fertilitate Analiza ratei fertilității pe grupe de vâr stă este foarte importantă deoarece grupa de vârstă situată între 20 -29 ani este co nsiderată a fi perioada cea mai fertilă iar i ntensitatea fertilității determină nivelul natalității. 188 Figura 65 . Evoluția populației din România pe sexe și vârste (Recensămintele din 1966, 1992 și 2011) Sursa: www.insse.ro 189 La recensământul din a nul 1977, grupa de vârstă cu cea m ai mare rată a fertilității se situa în intervalul de 20‐24 de ani cu 201,4 născuți‐vii la 1000 de femei, în schimb, la recensământul din anul 2011, grupa de vârstă cu cea m ai mare rată a fertilităț ii se situa în inte rvalul de 30 ‐34 de ani , cu doar 55,9 de născuți‐vii la 1000 de femei (fig.66 ). Acest lucru se datorează în primul rând îmbătrânirii populației dar și a migrației populației feminine la vârste fertile. Factorii care influențează fertilitatea sunt multiplii : demografici (distribuția pe sexe), medico -biologici (sănătatea populației feminine), nutritivi și medicamentoși (alimentația), sociali (școlarizarea, educația, angajarea), cultural -religioși (anumite religii sunt în contra avortului), legislativi (alocația pentru copii , concedii prenatale și postnatale), subiectivi (responsabilitatea) și mobilitatea populației. Figura 66 . Rata de fertilitate din România în perioada 1977 – 2011 Sursa: www.insse.ro Rata de natalitate Rata de natalitate este determinată de intensitat ea fertilității , de ponderea populației feminin e fertil e și structura pe sexe a populației, dar și de politica demografică a țării : de încurajare a acesteia (pronatalistă) sau de limitare a ei (antinatalistă). Natalitatea este determinată de factori multip lii: sociali, economic i, culturali, modele culturale, ati tudini și valori (Vert, 2001). 190 Rata de natalitate (fig.67) a cunoscut o sc ădere importantă în perioada anilor 1977 – 2011 : de la valoarea medie de 19,7 n ăscuți‐vii la 1000 de locuitor i (1977), a scăzut la valoarea medie de 8,7 născuți‐vii la 1000 de locuitori în 2011, respectiv la 8,6 în 2016. Născuți vii la 1000 locuitori Figura 67 . Rata de natalitate din România (Recensămintele din 1977 și 2011 ) Sursa: www.insse.ro 191 2. Capitalul socio -teritorial al Spaniei 2.1. Densitatea populației autohtone din Spania (bazată pe recensămintele efectuate între anii 1768 – 2011) Utilitatea măsurătorii densității populației este de a se observa cât de aglomerată sau de rarefiată este o zonă, din punct de vedere demografic. Dacă analizăm recensămintele care au fost efectuate de -a lungul timpului, observăm că densitatea populației din Spania a experimentat diferite schimbări. Astfel, la recensământul din anul 1787 se poate aprecia o densitate medie a populației de 20,63 loc/km², densit atea cea mai mare de peste 60 loc/km² (fig.68 ) înregistrându -se în provinciile Pontevedra (datorită migrațiilor masive), Guipúzcoa dar și în zona Castilia și Leon (la care ponderea populației ocupa ¾ din totalul p opulației spaniole) și zona litoralului mării Mediteraneene . Figura 68 . Densitatea populației în Spania la recensământul din anul 1787 Sursa: www.ine.es 192 Densitatea populației în anul 1857 (fig.69 ) prezintă o distribuție regională echilibrată, cu o d ensitat e medie de 30,64 loc/km². A stfel, densitatea populației din provinciile Pontevedra, Guipúzcoa (care se extinde spre Vizcaya) și zona litoralului de la Marea Mediteraneeană, crește de la 60 loc/km² la 70 loc/km², față de secolul trecut și se conturea ză și alte provincii cu densitate crescută (Barcelona, Valencia, Alicante, Malaga). Figura 69 . Densitatea populației în Spania la recensământul din anul 1857 Sursa: www.ine.es La rece nsământul din anul 1900 (fig.70 ), densitatea medie este de 36,89 loc/km², iar densitatea cea mai mare a populației crește odată cu creșterea numărului de locuitori, de la 70 loc/km² la 90 loc/km², în orașele -port Bilbao (Provincia Vizcaya), Barcelona și Pontevedra, care devin o importantă zonă de tranziție, comerț și politică, dar și în capitala Madrid. În același timp, zona litoralului de la Marea Mediteraneeană devine tot mai atractivă. 193 Figura 70 . Densitatea populației în Spania la recensământul din anul 1900 Sursa: www.ine.es Odată cu migrarea multor spanioli spre Lumea Nouă, orașul -port Pontevedra își pierde impor tanța, iar în anul 1950 (fig. 71), densitatea medie ajunge la 55,72 loc/km² și crește la peste 200 loc/km² în capitala Madrid și în orașe le-port Bilbao (Provincia Vizcaya) și Barcelona. Această creștere a densității se datorează creșterii dimensionale a populației, deoarece dezvoltarea industriei atrage noi locuitori, iar redresarea economică, care a început în secolul al XVIII -lea și indus trializarea din secolul al XIX -lea, a u ajutat ca orașul Barcelona , să devină centru politic, economic și cultural foarte important, care se menține până în zilele noastre. Variațiile densității populației întâlnite de -a lungul istoriei , au determinat exist ența unor zone de concentrare urbană ridicată a populației, dar și zone nepopulate. Factorii care au determinat aceste inegalități în densitatea populației sunt atât naturali cât și istorici. Factorii naturali au fost importanți în special în secolul trecu t, când populația prefera locuri de relief plat cu altitudine mică, clima temperată și acces la mare sau râuri. Prin urmare, densitățile maxime erau situate pe coastă, în văile râurilor și în câmpii. Factorii istorici influențează, de asemenea, densitatea populației prin: structura economică (industrializarea, dezvoltarea sectorului terțiar), procesul de urbanizare (de creștere a orașelor), dezvoltarea infrastructurii de transport și comunicații, organizarea politică și administrativă a teritoriului (divizi une provinciale și regionale). 194 Figura 71 . Densitatea populației în Spania la recensământul din anul 1950 Sursa: www.ine.es Între anii 1950 și 1991 (fig.72 ), a existat un adevărat exod de la țară la oraș. Aceste fluxuri aveau direcția dinspre zonele rur ale spre capitalele de provincie și mai ales spre marii poli de dezvoltare ai regiunilor din Catalonia (Barcelona), Țara Bascilor (Bilbao) și Madrid. Prin consecință, în aceste zone, în anul 1991 , s-a înregistrat o creștere de peste 500 loc/km², iar densit atea medie era de 77,03 loc/km². Figura 72 . Densitatea populației în Spania la recensământul din anul 1991 Sursa: www.ine.es 195 În anul 2001 (fig.73 ), densitatea medie era de 81,14 loc/km², iar populația spaniolă avea următoarele caracteristici: creștere generalizată a densității populației, un contrast între zona litoralului și zona de interior, concentrarea în zonele urbane și depopularea zonelor rurale. Se poate remarca un contrast puternic între zona de interior a Spaniei și zona litoralului Mării Medi teraneene și a Oceanului Atlantic. Zonele care prezintă o densitate a locuitorilor foarte scăzută, corespund zonelor muntoase ale munților Pirinei și ale sistemului Iberic, în care ecologia nefavorabilă și îmbătrânirea populației au produs autentice deșert uri demografice69. Figura 73. Densitatea populației în Spania la recensământul din anul 2001 Sursa: www.ine.es În anul 2011 (fig.74 ), densitatea medie era de 93,32 loc/km², însă, concentrarea populației în orașele mari a fost încetinită în favoarea ora șelor mici și mijlocii. Cauzele principale sunt: saturația orașelor mari și tendința multor locuitori de a avea reședinț a și activitatea economică în zonele mai puțin aglomerate. Prin urmare, acesta este un proces de desconcentrare a populației de la orașe le mari spre orașele mai mici, dar conectate cu marile zone urbane, care continuă să rămână centrele activităților economice, chiar dacă, și acestea, la fel ca populația, tind să caute zone per iferice dar bine comunicate ( Millarach, 2001). 196 În consecință, evoluția densității medii a populației din Spania (fig.75 ) a crescut continuu până în anul 2011, apoi, în anul 2015, densitatea medie a scăzut față de anul 2011, de la 93,32 loc/km² la 92,19 loc/km². Acest lucru se datorează mai ales migrației spaniolilor către alte țări (Anglia, Germania, Franța), dar și a diminuării numărului de migranți străini. Figura 74 . Densitatea populației în Spania la recensământul din anul 2011 Sursa: www.ine.es Figura 75 . Evoluția densității pop ulației din Spania între anii 1768 -2016 Sursa: www.ine.es 18,44 20,63 20,89 30,64 31,00 32,94 34,75 35,80 36,89 39,62 42,39 46,92 51,55 55,72 60,60 67,29 74,67 77,03 81,14 93,32 92,19 -10,00 20,00 30,00 40,00 50,00 60,00 70,00 80,00 90,00 100,00 1768 1787 1797 1857 1860 1877 1887 1897 1900 1910 1920 1930 1940 1950 1960 1970 1981 1991 2001 2011 2016 197 2.2. Distribuția populației migrante din Spania (bazată pe recensămintele efectuate între anii 1857 – 2011 ) În secolul al XIX-lea (fig.76 ), la recensământul din anul 1857, cei mai numeroși migranți se aflau în provinciile Barcelona (5.302), Comunitatea Madrid (3.361) și Cadiz (2.184). Apoi, după 20 ani, în anul 1877, cei mai numeroși migranți se înregistrau tot în provinciile Barcelona (8.359), Madrid (2.923) și Cadiz (4.031), iar în anul 1887, aceleaș i provincii, Barcelona (7.672), Madrid (6.746) și Cadiz (2.998) înregistrau cel mai mare număr de migranți. Figura 76 . Evoluția populației mi grante din Spania în secolul al XIX-lea Sursa: www.ine.es În secolul XX (fig.77 ), în anul 1910, au început să se contureze noi provincii cu prezență de persoane migrante, mai ales în zonele portuare din provinciile Barcelona (9.761), Pontevedra (6.177), Cadiz (6.075), Insulele Canare (5.100), Guipúzcoa (4.166), Huelva (4.041), dar și în Comunitatea Madrid (6.899). Aceste zone portuare, erau un punct de plecare pentru cei care doreau să emigreze în SUA, prin urmare, la începutul secolului XX, în aceste zone, exista un flux continuu de persoane migrante, care soseau din diferite colțuri al e Europei, cu speranța de a se putea îmbarca în vapoarele care traversau Oceanul Atlantic. În anul 1920, zonele portuare, continuau să atragă migranții, prin urmare marea majoritate au fost înregistrați în provinciile Barcelona (21.741), Pontevedra (8.887) , Cadiz (6.155), Huelva (5.949), Vizcaya (4.946), Guipúzcoa (4.868), Insulele Canare (4.341), Asturias (4.039) și în Comunitatea Madrid (14.440). 5.3023.3612.184 8.3592.9234.031 7.6726.7462.998 0 1.000 2.000 3.000 4.000 5.000 6.000 7.000 8.000 9.000BarcelonaComunitatea MadridCadiz 1887 1877 1857 198 Figura 77 . Evoluția populației mi grante din Spania în secolul al XX-lea Sursa: ww w.ine.es În anul 1950, când a început migrarea masivă a spaniolilor spre alte țări europene mai dezvoltate, evoluția migranților din Spania, a cunoscut o ușoară creștere, îndeosebi în marile provincii industrializate Barcelona (28.988) și Comunitatea Madr id (20.559). Au început să se contureze și alte zone agricole cu prezența de mână de lucru migrantă, mai ales în provinciile Almeria (11.023) și Valencia (6.712), dar și în zonele turistice ale Insulelor Canare (6.634). 6.8999.7611.4401.0745.1001.0536.1771.9703.0686.0754.1664.041 130.882102.54168.22841.90462.88662.88627.10619.75813.66215.2919.1656.313 0 20.000 40.000 60.000 80.000 100.000 120.000 140.000Comunitatea MadridBarcelonaMalagaValenciaInsulele CanareAlicantePontevedraAsturiasVizcayaCadizGuipúzcoaHuelva 1991 1981 1950 1920 1910 199 La recensământul din anul 1981, o pa rte din migranții înregistrați, erau de fapt copiii născuți în alte țări europene, ale spaniolilor care au emigrat în anii 60 și s -au reîntors în Spania. Astfel, cel mai mare număr de migranți a fost înregistrat în Comunitatea Madrid (103.891) și provincii le: Barcelona (77.074), Insulele Canare (48.103), Malaga (44.412), Valencia (36.187) și Alicante (34.600). Recensământul din anul 1991, a înregistrat, de asemenea, creșteri importante ale numărului de migranți în Comunitatea Madrid (130.882) și provinciile : Barcelona (102.541), Malaga (68.228), Insulele Canare (62.886), Alicante (62.870) și Valencia (41.904). În secolul XXI (fig.78 ), la recensământul din anul 2001, creșterea migranților din Spania a avut o evoluție spectaculoasă mai ales în Comunitatea Madr id (366.096) și în provinciile Barcelona (229.943), Alicante (126.167), Insulele Canare (97.950), Malaga (82.337), Murcia (69.556), Insulele Baleare (68.825) și Valencia (67.561). Apoi, la recensământul din anul 2011, populația migrantă din Spania, a atins cote maxime în Comunitatea Madrid (945.252) și în provinciile Barcelona (757.508), Alicante (380.098), Valencia (276.700), Insulele Canare (276.524), Malaga (246.047), Murcia (226.343) și Insulele Baleare (222.120). Figura 78 . Evoluția populației mi grante din Spania în secolul al XXI-lea Sursa: www.ine.es 366.096229.943126.16767.56197.95082.33769.55668.825 945.252757.508380.098276.700276.524246.047226.343222.120 0 200.000 400.000 600.000 800.000 1.000.000Comunitatea MadridBarcelonaAlicanteValenciaInsulele CanareMalagaMurciaInsulele Baleare 2011 2001 200 2.3. Distribuți a migranților români din Spania (bazată pe recensămintele efectuate între anii 1920 -2011 ) La recensământul din anul 1887, când au fost menționați pentru prima dată migranții români, cu un număr de 5 persoane de origine română, nu a fost precizată și distribuția lor, în schimb, la rec ensământul din anul 1920 (fig.79 ), migranții români erau distribuiți doar în 4 provincii. Din cei 48 migranți români, 24 se aflau în Comunitatea Madrid, 10 se aflau în Catalonia, 7 în provincia Vizcaya și 5 în provincia Sevilla. Figura 79 . Distribuția migranților români din Spania în anul 1920 Elaborare cu programul Power Map. Sursa: www.ine.es Recensământu l realizat în anul 1930 (fig.80 ), a furnizat mult ma i multe informații decât cel realizat în anul 1920, iar cei 96 migranți români, erau distribuiți în 9 provincii, astfel: 54 locuiau în provincia Barcelona, 11 în Comunitatea Madrid, 7 în provincia Zaragoza, și restul în provinciile Vizcaya (6), Insulele Ca nare (6), Orense (4), Malaga (3), Sevilla (3) și Valencia (2). De asemenea, au fost precizat sexul (53 bărbați și 43 femei), starea civilă (53 căsătoriți, 36 necăsătoriți, 4 văduve), vârsta și locul de muncă. La recensământul din anul 1970, a fost înregis trat doar numărul total de 145 migranți români. 201 Figura 80 . Distribuția migranților români din Spania în anul 1930 Elaborare cu programul Power Map. Sursa : www.ine.es Odată cu recensământul din anul 1991 , datele au început să fie mult mai complete, vizând următoarele aspecte: sexul, vârsta, starea civilă, nivelul de instruire absolvit, distribuția, activitatea economică, profesia, situația profesională, în ce perioadă au ajuns în Spania, ramura activității economice, locuința, naționalitatea. Prin urma re, provinciile în care se aflau cei mai mult imigranți români erau: Comunitatea Madrid (113), Țara Bacilor (51), Castellón (31), Insulele Canare (23) și Barcelona (20), dar au început să se contureze și alte zone cu prezență migratorie de origine română ( Zaragoza, Oviedo, Insulele Baleare, Santander, Ciudad Real). Chiar dacă până în anul 2002 era destul de greu de obținut o viză pentru intrarea în Spațiul Schengen, la rece nsământul din anul 2001 (fig.81 ) se poate diferenția foarte clar, o concentrare foar te mare de migranți români în Comunitatea Madrid (21.623) și Comunitatea Valenciană (11.120), dar și o creștere a migranților români din comunitățile: Catalonia (5.517), Castilia la Mancha (5.249), Aragon (4.563) și Andaluzia (3.957). 202 Figura 81. Distri buția migranților români în provinciile din Spania în anul 2001 Elaborare cu programul Power Map. Sursa : www.ine.es Analiza distribuției migranțil or români din anul 2001 (fig.82 ), din municipiile din Spania, realizată de Viruela, arată faptul că majorita tea românilor erau concentrați în zona centrală și de -a lungul Mării Mediteraneene (Viruela, 2013). Figura 82 . Distribuția migranților români în municipiile din Spania în anul 2001 Sursa: Viruela, 2013 203 Figura 83 . Distribuția migranților români în pro vinciile din Spania în anul 2011 Elab orare cu Power Map. Sursa : www.ine.es Odată cu eliberarea vizelor și intrarea României în Uniunea Europeană, numărul migranților români s -a multiplica t într -un ritm accelerat (fig.83 ), iar într -un timp foarte scurt, a ajuns să fie grupul cel mai numeros de migranți din Spania, distribuiți mai ales în municipiile (fig.84 ) din comunitățile: Madrid (219.095), Valencia (144.127), Catalonia (116.141), Castilia la Mancha (100.227) și Andaluzia (99.776). Figura 84 . Distribu ția migranților români în municipiile din Spania în anul 2011 Sursa: Viruela, 2013 204 Cap VII. IMPACTUL MIGRAȚIILOR 1. Impactul migrației asupra teritoriului de plecare (România) În ceea ce privește impactul migrației la locul de plecare, Haas (2010) argumentează faptul că rezultatul cercetărilo r realizate oscilează între optimism (creșterea nivelului de trai, diminuarea sărăciei, tehnologii și idei noi aduse de mig ranții, spiritul antreprenorial) și pesimism (pierdere de capital uman, creșterea inegalităților între gospodării, de motivarea populației față de muncă și creșterea c onsumului de bunuri importate) . Efectele pozitive (tab.20) ale migrației internaționale sunt descrise de Kofi Annan (fost Secretar General al Națiunilor Unite în perioada 1997 -2006), astfel: „migranții sporesc cererea de bunuri și servicii, consolidează producția națională și, în general, aduc un venit mai mare statului, prin impozite, decât primesc prin ajutoarele sociale ” (Rotaru, 2009) . Remitențele sunt considerate efecte pozitive și sunt definite ca „sume de bani trimise de migranți din țara gazdă rudelor din țara nativă ” (IER*). Se presupune că remitențele sunt o importantă sursă pentru toate țările. Efectul economic al acestora depinde de modul în care sunt utilizate. Destinația acestor sume de ban i depinde de strategiile migranților și intențiile lor de a reveni în locul de origine. Valorile reale trimise de către migranți nu sunt cunoscute, deoarece există mai multe căi prin care se pot trimite banii. Obiectivele remitențelor sunt multiple: constr ucția unei noi locuințe, cumpărarea unei locuințe, renovarea locuinței, finanțarea studiilor copiilor ramași în țară, ajutorarea părinților/bunicilor ramași în țară. Efectele negative (tab.20) cele mai resimțite sunt reprezinte în principal de „exodul creierelor ” dinspre țări mai slab dezvoltate spre țările dezvoltate, în special spre S.U.A., Canada și țările din Europa Occidentală (Ozden, 2006). Definiția exodului intelectual, comun acceptată, este: „plecarea lucrătorilor educați dintr -o țară, sector e conomic sau domeniu, pentru a beneficia de un regim favorabil al salarizării și condițiilor de trai dintr – o altă țară” (IER). Ghazala (2006), analizează impactul migrației internaționale asupra nivelului de educație a populației migratoare și explorează re lația dintre migrația economică temporară și investițiile făcute în școlarizarea copiilor. * Institutul European din România, Studii de impact : Libera circulație a persoan elor și serviciilor, Implicații pentru România și procesul de negociere, 2003. 205 Tabel 20. Efectele (pozitive și negative) și consecințele migrației în spațiul de plecare Efectele negative Efectele pozitive Consecințe demografice – Natalitatea scăzută; – Îmbătrânirea populației; – Migrația femeilor de vârstă fertilă: – Depopularea accentuată a mediului rural: – Depopularea mediului urban; – Creșterea etnicilor romi datorita natalității crescute: – Scăderea populației: – Mișcarea migratorie. – Incrementarea fon dului de locuințe. Consecințe economice – Exodul creierelor; – Inegalități între gospodăriile cu/fără migranți; – Diminuarea forței de muncă active; – Creșterea consumului de bunuri aduse din import; – Infrastructura din mediul rural; – Criza economică mondială; – Declin al nivelului de trai; – Disparități teritoriale; – Costurile înalte la bunuri și servicii; – Rolul remitențelor; – Dezvoltarea regională, dezvoltarea economică; – Creșterea nivelului de trai prin transferuri economice; – Oportunități; – Tehnologii și idei noi aduse de migranți; – Consolidarea producției naționale; – Valorificarea meseriilor învățate. Consecințe sociale – Afectează stabilitatea familiilor; – Augmentarea abandonului școlar; – Copii lăsați în îngrijirea bunicilor; – Despărțirea familiilor; – Augmentarea divorțurilor; – Pierdere de capital uman; – Insecuritatea familială; – Migrația dublă; – Migrația multiplă: – Birocrația. – Dezvoltarea spiritului antreprenorial; – Modernizarea; – Diminuarea sărăciei și șomajului; – Dobândirea de noi calificări; – Migrația de întoarcere; – Migrația pentru munca în activități sezoniere; – Migrația periodică. Consecințe politice – Legi nepotrivite; – Lipsa factorilor de stimulare; – Dificultățile tranziției; – Corupția; – Indiferența; – Politica antinatalistă. – Influențarea alegerilor prezidențiale din anul 2014 când diaspora a participat în masă la voturi. Consecințe Culturale – Creșterea abandonului școlar. – Oportunitatea de a învăța o nouă limbă; – Noi bagaje de cunoștințe. 206 Cu privire la evoluția numărului de salariați și pensionari din România între anii 1990 -2014, menționez faptul că în anul 1990 (fig.85) existau 8,2 milioane de angajați și 3,7 milioane de pensionari, iar în anul 2014 mai rămăseseră doar 5.2 milioane de angajați, în schimb 4,4 milioane de pensionari (deoa rece doar jumătate din populația activă avea statut de salariat). Figura 85. Evoluția numărului de salariați și pensionari din România între anii 1990 -2014 (milioane de persoane) *Date valabile la finalul lunii iunie 2014 Sursa: http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1481/25326/13204915/1/3 -pensionari.jpg 1.1. Accentuarea depopulării După anul 1990, în România s -au înregistrat pierderi demografice însemnate. Cauza principală care a accentuat această depopulare din România a fost migrarea cetățenilor români, dar și natalitatea scăzută. Chiar dacă densitatea populației din România, în perioada 2002 – 2011, a scăzut în toate județele României (mai puțin în județul Ilfov), iar populația totală a României a scăzut fără întrerup ere d in anul 1989, am observat că județele Sibiu, Timiș și Arad au fost singurele care au atras un număr semnificativ de noi locuitori ( prin migrație internă). Acest lucru se datorează faptului că , în aceste județe, mai ales în localitățile Sibiu, Timișoar a și Arad , s-au dezvoltat zone industriale care au atras atât noi investitori , cât și mână de lucru . Acest fapt m-a determinat să aleg ca areal de studiu, zona predominant rurală din Valea Hârtibaciului , pentru a observa îndeaproape efect ele locale ale valurilor de migrații externe , apoi dacă și în zonele rurale ale județului Sibiu există noi investitori, precum și efectele mobilității internaționale a populației locale asupra evoluției demografice, sociale și economice a acestei zone. 207 Județul Sibiu În anul 1992 în județul Sibiu erau 452.873 locuitori, însă la recensământul din anul 2011 se mai aflau doar 397.322 locuitori. În județul Sibiu, ca și în alte zone ale țării, din cauza restructurării economice, îndeosebi a crizei industriei autohtone (cu î nchideri de fabrici, uzine), s -au pierdut locuri de muncă care au afectat municipiul Sibiu, orașele mici ale județului (Copșa Mică, Cisnădie, Avrig, Dumbrăveni, Agnita) dar și zonele rurale, unde s -au desființat CAP -urile, IAS -urile, iar unitățile meșteșug ărești, artizanale sau de prelucrare a produselor agricole și -au redus activitatea până la dispariție. La începutul anilor 90 a existat o migrație legală a etnicilor sași, începută sub diverse forme cu mult timp înainte, însă reducerea numărului sașilor di n județ a făcut ca, deja în anul 1998, mai mult de 90% dintre migranți să o reprezinte etnicii români. Prin urmare, între anii 1992 – 2011, județul Sibiu a pierdut p este 55.000 de locuitori (fig.86 ). Figura 86. Evoluția numărului de locuitori din județu l Sibiu între anii 1930 -2011 Sursa : www.insse.ro Populația urbană și rurală a județului Sibiu Populația urbană și rurală a Județului Sibiu a suferit schimbări importante de -a lungul timpului (fig.87 ). Dacă în anul 1948, existau mai mulți locuitori în zona rurală (239.421 persoane, reprezentând 71,44% din populația totală) decât în zona urbană (95.695 persoane, reprezentând 28,55% din populația totală), această situație s -a inversat, ajungându -se în anul 2011, la 134.454 locuitori în zona rurală (33,84%) și 262.868 locuitori în zona urbană (66,16%). 306.984335.116372.687414.756481.645452.873421.724397.322 0100.000200.000300.000400.000500.000600.000 1930 1948 1956 1966 1977 1992 2002 2011Populația totală 208 Figura 87. Evoluția populației totale din zonele urbane și rurale a Județului Sibiu (1920 -2011) Sursa: www.insse.ro Evoluția structurii etnice a locuit orilor din județul Sibiu (fig.88 ), a înregistrat o diminuare a etnicilor sași, de la 100.703 în anul 1930, la 4.244 în anul 2011. Locuitorii de origine română nu au încetat să crească până în anul 1992, când au fost contabilizați 397.205 locuitori, apoi au scăzut treptat, iar în anul 2011 au fost consemnați 338.505 români. Figura 88. Evoluția struc turii etnice a Județului Sibiu între anii 1930 -2011 Sursa: www.insse.ro 95.695169.631247.163270.322307.715 277.574262.868239.421 203.056 167.593211.323 145.158144.150134.454 050.000100.000150.000200.000250.000300.000350.000 1948 1956 1966 1977 1992 2002 2011 Zona Urbană Zona Rurală 174.138252.096293.282349.718397.205 382.061 338.505 100.70389.72296.882 96.401 17.122 6.554 4.244 050.000100.000150.000200.000250.000300.000350.000400.000450.000 1930 1956 1966 1977 1992 2002 2011 Români Sași Maghiari Romi 209 Municipiul Sibiu Evoluția numărului de locuitori din Municipiul Sibiu (fig.89 ) a fost constantă până în anul 1992, când au fost consemnați 169.656 locuitori, apoi a început să scadă, ajungând în anul 2011 la 147.245 locuitori. Figura 89. Evoluția numărului de locuitori din Municipiul Sibiu între anii 1920 -2011 Sursa: www.insse.ro În Municipiul Sibiu (fig.90 ), în anul 1920, majoritatea locuitorilor erau etnici sași (21.780 persoane), urmați de etnicii români (9.867 persoane), etnicii maghiari fiind o populație nesemnificativă. Figura 90. Evoluția etnică a loc uitorilor din Municipiul Sibiu între anii 1920 -2011 Sursa: www.insse.ro 37.68455.22470.35290.534109.658151.137169.656154.892147.245 050.000100.000150.000200.000 1920 1930 1941 1956 1966 1977 1992 2002 2011Populația totală 9.867 20.25135.75359.90278.646119.625158.908 148.269 130.998 21.78025.678 28.17224.263 25.04725.414 5.605 1.5614.3286.614 4.884 5.206 5.114 3.135 2.169 020.00040.00060.00080.000100.000120.000140.000160.000180.000 1920 1930 1941 1956 1966 1977 1992 2002 2011 Români Sași Maghiari 210 În decursul secolului al -XX-lea, în Municipiul Sibiu, etnicii sași au reprezentat numărul cel mai mare la recensământul din anul 1930 (28.172 persoane), apoi, începând cu recensământul din anul 19 41, numărul românilor l -a depășit pe cel al sașilor (35.753 etnici români). La următoarele recensăminte, numărul etnicilor sași înregistrați a început să scadă, ajungând doar la 1.561 de locuitori la recensământul din anul 2011, în schimb, etnicii români n u au încetat să crească până în anul 1992, când s -au înregistrat 158.908 locuitori, urmând apoi o descreștere continuă, la recensământul din anul 2011 înregistrându -se un număr de 130.998 locuitori de etnie română (o pierdere de aproape 30.000 persoane în decursul a dou ă decenii). Sibiul a fost anul acesta (2017) gazda celei mai mari întâlniri a sașilor, unde au confirmat participarea peste 20.000 de sași, care vor veni din întreaga Europă. Acest eveniment a fost organizat în perioada 29 iulie 2017 – 13 august 2017. 1.2. Studiu de caz Accentuare a depopulării în Valea Hârtibaciului (Județul Sibiu – România) Valea Hârtibaciului, sau Valea Verde, poartă denumi rea după râul Hârtibaciu (foto.3 ), care este cel mai mare afluent al râului Cibin și are o lungime totală de 88,2 km. În valea Hârtibaciului sunt localizate numeroase așezări, grupate din punct de vedere administrativ într -un oraș (Agnita) și 13 comune (Alțâna, Nocrich, Roșia, Moșna, Bârghiș, Merghindeal, Chirpăr, Șelimbăr, Brădeni, Iacobeni, Marpod, Mihăilen i și Vurpăr). Accentuarea depopulării din mediul rural, a început să fie vizibilă mai ales după anul 1990, când majoritatea sașilor au plecat în Germania, iar mulți români le -au urmat exemplul și au ales să migreze spre țările vestice. După anul 1990, când s-au deschis granițele pentru etnicii sași, aceștia și -au abandonat locurile natale, de frică să nu piardă “ultimul tren”, spre o lume cu un nivel de trai mai bun și cu certitudinea unor resurse materiale mai bune. 211 Foto 3. Râul Hârtibaci (Alțâna) Album personal (ianuarie 2017) Foto 4. Valea Hârtibaciului Sursa: www.monitoruldemedias.ro 212 Figura 91. Microregiunile Județului Sibiu Sursa: http://www.traditiisibiene.ro/zone_etno.html Mulți români cu care am stat de vorbă, regretă faptul că majoritatea sașilor au părăsit această zonă. Unul din cei doar câțiva sași care au mai rămas prin aceste locuri, în interviul pe care i l -am luat, a afirmat: „Sașii care au plecat în Germania după anul 1990 nu au fost primiți așa de bine, deoarece erau priviți ca niște germani de mâna a doua, nu vorbeau corect limba, vorbeau un dialect săsesc, au fost răspândiți prin toată țara, iar mulți dintre ei nu s -au adap tat în noua țară de destinație și regretau că au renunțat sau că au vândut locuințele din România.” (Bărbat, 82 ani, etnic sas, Alțâna, ianuarie 2017) Stagiile de documentare pe care le -am întreprins pe valea Hârtibaciului (f ig.91 ), în cursul anului 2017, mi-au oferit o imagine schimbată a mediului rural de altădată, însă peisajele nu s -au schimbat foarte mult și sunt de o deosebită frumusețe (flora deosebită, fauna sălbatică, obiective turistice, biserici fortificate, într -un cadru geografic complex, Podișul Hârtibaciului făcând parte din spațiile protejate Natura 2000, cu o suprafață de 237.515 hectare). 213 Zona de veche locuire a sașilor din Transilvania este considerată a fi una din ultimele peisaje medievale din Europa unde se regăsesc multe sate tradiți onale și biserici fortificate care par să păzească satele acoperite cu țiglă roșie, înconjurate de livezi, pășuni, pajiști cu flori și o vedere neînchipuit de f rumoasă spre munții Făgăraș (foto.4 ). Figura 92. Brandul „Din Hârtibaciu, cu drag” Sursa: http://moara -veche.ro La 1 martie 2015, proiectul „Solidaritate pentru dezvoltare economică în Valea Hârtibaciului ”, a creat brandul „Din Hârtibaciu, cu drag” (fig.92 ) care la început a reunit 22 de producători din Valea Hârtibaciului ajutând produsele și serviciile locale din Valea și Podișul Hârtibaciului să fie recunoscute cu ușurință de către consumatori. În momentul de față există 26 de producători locali. Studiind comunele Alțâna (cu satele aparținătoare Benești și Ghijasa de Sus), Nocrich (Hosman, Fofeldea, Ghijasa de Jos, Țichindeal) și Roșia (Cornățel, Cașolț, Daia, Nouă, Nou, Nucet), am putut constata depopularea acestei zone rurale, am observat efectel e migrației pe plan local, rolul și locul locuinței în contextul migrației, ceea ce mi – a permis descrierea comunelor și satelor studiate și a modului în care migranții au schimbat peisajul rural al satului de origine. a) Comuna ALȚÂNA Comuna Alțâna a fost a testată documentar pentru prima dată în anul 1291 și are în componența sa trei sate: Alțâna, Benești și Ghijasa de Sus. La recensământul din anul 1920, au fost înregistrați un total de 3.729 locuitori, numărul lor crescând treptat până în anul 1941 când a u fost înregistrați 3.922 locuitori; a urmat un proces de scădere, iar la recensământul din anul 2011 în comună mai locuiau doar 1562 de lo cuitori (fig.93 ). Alțâna a fost o comună mixtă, la începutul secolului al -XX-lea locuitorii români reprezentau trei s ferturi din totalul locuitorilor, în anul 1920 înregistrându -se 841 (22,55%) de etnici sași și 2.849 (76,40%) de locuitori români, numărul sașilor scăzând în ritm accelerat și ajungând în anul 2011, la 53 și 1.230 de locuitori români. 214 În Alțâna se regăseș te un muzeu inter -etnic, inaugurat în anul 2013, amenajat într – o casă particulară, care datează din anul 1508, unde aflăm informații despre meșteșugurile locuitorilor de pe Valea Hârtibaciului, deoarece de -a lungul timpului aici au conviețuit patru etnii: sași, români, evrei și țigani, fiecare etnie având cimitirul ei. Figura 93. Evoluția populației totale și a principalelor grupuri etnice din comuna Alțâna între anii 1920 -2011 (Alțâna, Benești și Ghijasa de Sus) Sursa datelor: http://varga.adatbank.transindex.ro Toți etnicii sași din comuna Alțâna locuiau în satul Alțâna, unde aveau instituții de învățământ cu predare în limba germană și își puteau educa copiii. În satul Alțâna, în 1920 erau 841 de sași și 1.293 de români, cei mai mulți sași înregistrându -se în anul 1966 (1.501 persoane). La recensământul din 2011 au mai fost contabilizați doar 53 de sași și 756 de români (fig.94 ). Prin urmare, odată cu accelerarea emigraț iei sașilor și locuitorii din satul Alțâna au scăzut treptat, ajungând la un număr de 1.094 de persoane în anul 2011. Figura 94. Evoluția populației totale și a principalelor grupuri etnice din satul Alțâna (1920 -2011) Sursa datelor: http://varga.adatbank.transindex.ro 2.849 2.7842.960 2.691 1.863 1.358 1.509 1.230841 886 906 621 566 19268 533.729 3.7703.922 3.383 2.622 1.7821.6161.562 05001.0001.5002.0002.5003.0003.5004.0004.500 1920 1930 1941 1966 1977 1992 2002 2011 Români Sași Populația totală 1.293 1.3391.497 1.501 1.098 894 972756841 886906 618566 19269 532.1552.2762.445 2.141 1.798 1.202 1.107 1.094 05001.0001.5002.0002.5003.000 1920 1930 1941 1966 1977 1992 2002 2011 Români Sași Populația totală 215 Un localnic român a declarat: „Acum în sat sunt foarte multe case goale, care aparțin persoanelor care sunt plecate prin alte țări la muncă; doar strada principală ar e în jur de 50.” (Bărbat, 58 ani, Alțâna, ianuarie 2017) De asemenea există și multe case noi, construite pe terenurile rămase libe re sau ale fostelor șure (foto.5 ) care au fost demolate. Casele noi construite aparțin în mare parte migranților plecați în Spania sau Italia. Foto 5 . Casă nou construită pe locul fostei șuri (Alțâna) Acoperiș de tablă tip Lindab Sursa: Album personal (iulie 2017) Printre cei câțiva sași care au mai rămas în satul Alțâna se numără și o familie de persoane vârstnice, care în momentul de față au peste 80 de ani, dar se simt sănătoși și chiar au deschis un muzeu de animale împănate, deoarece soțul este un împătimit al acestui sport. La interviul pe care l -am făcut cu ei, au menționat: „Suntem fericiți că au rămas în satul nostru natal, deoarece majoritatea celor care erau de o vârstă cu noi și au plecat în anul 1990 au ajuns prin azile, unde s -au stins încetul cu încetul. Toată familia noastră se află în Germania, dar sunt mulțumiți că în fiecare vară suntem vizitați de rude și cunoscuți care se bucură împreună cu noi” . 216 O altă femeie, româncă, Ana Preda (71 de ani) este singura care a mai păstrat tradiția țesutului în Alțâna, deoarece pe vremuri, nu exista nici o femeie în s at care să nu aibă un război de țesut în casă, pentru a putea țese de toate (ștergare, fețe de masă, pânza pentru haine). Foto 6 . Biserica Fortificată Alțâna Sursa: http://www.sibiu -turism.ro Figura 95. Logotip Organizația Sașilor din Alțâna Sursa: https://alzen -hog.de În momentul de față, în Alțâna (foto.6) există 2 instituții de învățământ public, o grădiniță și o școală gimnazială și numeroase obiective turistice (Biserica Fortificată din secolul al -XIII-lea, linia îngustă CFR Sibiu -Agnita și Muzeul interetnic). Foștii sași din comună, au înființat Organizația Sașilor din Alțâna (HOG Alzen) (fig.95), iar împreună cu asociația Monumentum , au desfășurat în luna iunie (2017) lucrări de refacere a învelitorii Bisericii Evanghelice (foto.7). 217 Pentru a ajunge în Alțâna există doar două posibilități, cu autobuzul care face 4 curse pe zi (Sibiu -Agnita), sau cu mașina personală, deoarece trenul care a circulat a fost dezafect at, iar Halta din Alțâna (foto.8 ) s-a deteriorat. În acest moment există un proiect de renovare a h altei. Foto 7 . Refacerea învelitorii Bisericii Evanghelice (Alțâna) Sursa: https://alzen -hog.de/category/nachrichten/ Foto 8 . Halta Alțâna Sursa: http://www.spurfilm.eu/agnita/altina.html 218 Atât în satul Benești cât și în satul Ghijasa de Sus (fig.96 ), la recensământul din anul 1920 nu s -a înregistrat nici un etnic sas. Satul Benești a fost me nționat pentru prima dată în anul 1391, iar la recensământul din anul 1920 au fost consemnați un total de 734 de locuitori, dintre care 728 erau români, 4 maghiari și 2 evrei. În anul 2011, în acest sat mai erau doar 284 de locuitori. Satul Ghijasa de Sus este menționat pentru prima dată într -o atestare scrisă în anul 1364. La recensământul din anul 1920 au fost înregistrați 840 de locuitori, dintre care 828 erau români, 6 maghiari și 6 evrei, iar la recensământul din anul 2011 în sat mai trăiau doar 184 d e persoane. În acest sat există legenda dispariției satului Androchel, menționat în documentele locale, care se spune ca s -a scufundat în mod misterios. Curios este că numele săsesc, Underten , înseamnă „de sub pământ „. Figura 96. Evoluția populației totale din satul Benești și Ghijasa de Sus (1920 -2011) Sursa datelor: http://varga.adatbank.transindex.ro b) Comuna NOCRICH Comuna Nocrich a fost atestată documentar pentru prima dată în anul 1263 și are în componența sa cinci sate: Nocrich, Hosman, Fofeldea, Ghijasa de Jos și Țichindeal. Comuna Nocrich a înregistrat în anul 1941 cel mai mare număr de locuitori (4.792 persoane), scăzând până în anul 1992 la 2.495 locuitori, pentru a crește din nou la 2.86 8 la recensământul din anul 2011 (fig .97). Această creștere se datorează mai ales migrației interne care a determinat reorientarea unui segment de populație spre mediul rural al acestei regiuni. 734 741 727 705633 440 292270 284840 753 750724 609 384 288239184 1920 1930 1941 1956 1966 1977 1992 2002 2011 Benești Ghijasa de Sus 219 Cu privire la etnia locuitorilor din comuna Nocrich (etnicii sași erau înregistrați doar în Nocrich și Hosman), se poate observa un total de 1.209 (27,15%) sași și 3.359 (59,95%) români în anul 1941, urmând apoi o descreștere continuă, ajungând în anul 2011 doar la un număr de 3 persoane care mai aveau etnie săseas că și 2.417 români. Figura 97. Evoluția populației totale și a principalelor grupuri etnice din comuna Nocrich între anii 1920 -2011 (Nocrich, Hosman, Fofeldea, Ghijasa de Jos și Țichindeal) Sursa datelor: http://varga.adatbank.transindex.ro Nocrich Satul Nocrich, la începutul secolului al -XX-lea, avea în componența sa un număr preponderent de sași (fig. 98), astfel, în anul 1920 au fost înregistrați 688 ( 56,67%) sași și doar 277 (22,81%) români, cu o populație totală de 1.214 locuitori. În anul 1941 s -a înregistrat cel mai mare număr de sași, când au fost contabilizați 770 sași și 607 români cu o populație totală de 1.393 locuitori. Apoi, etnicii sași au î nceput să scadă, în anul 1966 înregistrându -se 560 sași și 583 români, în anul 1977 înregistrându -se 498 sași și 868 români, iar în anul 1992 nu mai exista nici un etnic sas în acest sat. Totuși, populația a început să crească începând cu anul 1992, de la 1.146 locuitori la 1.287 locuitori în anul 2011. Din discuțiile purtate cu sătenii am aflat că: „Mulți români au ales să plece, mai ales după anul 2002, când au fost eliminate vizele. Majoritatea celor care au plecat în perioada 2002 – 2010, erau tineri cu vârste cuprinse între 20 și 30 ani și au plecat în Italia și Spania” (Femeie, 52 ani, Nocrich, ianuarie 2017) . 2.669 2.6043.359 2.664 2.082 2.0952.430 2.4171.209 1.316 1.382 999 879 79 7 34.4524.5804.792 4.029 3.413 2.4952.6412.868 01.0002.0003.0004.0005.0006.000 1920 1930 1941 1966 1977 1992 2002 2011 Români Sași Populația totală 220 Figura 98. Evoluția populației totale și a principalelor grupuri etnice din satul Nocrich (1920 -2011) Sursa datelor: http://varga.adatbank.transindex.ro Foto 9. Biserica Evanghelică Fortificată Nocrich Sursa: Album personal (ianuarie 2017) Nocrich deține numeroase obiective turistice (Biserica Fortificată din secolul al -XIII-lea, casa parohială a bisericii evanghelice, casa familiei Bruckenthal, monumentul Ero ilor Români din Al Doilea Război Mondial și Biserica Ortodoxă „Sf. Vasile”), datorită faptului că este locul unde s -a născut baronul Samuel von Brukenthal (1721 – 1803). Începând cu anul 2007, zilele culturale ale comunei Nocrich, au fost organizate la dat a de 15 august, ocazie care se folosește pentru promovarea portului și tradiției comunei. Apoi, în anul 2008 s -a înființat prima fermă cu rasa de bovine Angus, unde se produce carne ecologică de calitate. În anul 2014, s -a organizat prima întâlnire a sașil or la biserica din Nocrich (foto.9), iar ușile bisericii au fost redeschise după 14 ani. La această întâlnire au participat peste 200 de sași veniți din toate colțurile Germaniei, care au locuit în Alțâna, Nocrich, Marpod și Hosman. De atunci, în fiecare a n se organizează această întâlnire la care participă tot mai mulți sași. 277 299604583868 1.0771.166 1.155 688 745 770 560 498 0 0 01.2141.3131.393 1.426 1.477 1.146 1.1741.287 0500100015002000 1920 1930 1941 1966 1977 1992 2002 2011 Români Sași Populația totală 221 Hosman Prima atestare documentară a satului Hosman datează din anul 1319 iar la începutul secolului al -XX-lea, avea în componența sa un număr preponderent de sași, astfel, în anul 1920 au fost înregistrați 520 sași și doar 252 români, cu o populație totală de 1.016 locuitori (fig. 99). În anul 1941 s -a înregistrat cel mai mare număr de sași, când au fost contabilizați 612 sași și 572 români cu o populație totală de 1.206 locuitori. Apoi, numărul etnicilor sași au început să scadă, în anul 1966 înregistrându -se 439 sași și 634 români, în anul 1977 înregistrându -se 379 sași și 505 români. În anul 1992 au mai rămas doar 43 de sași, în 2002 doar 6, iar la recensământul din anul 2011 nu m ai exista nici un etnic sas în Hosman. Unii sași care au plecat după anul 1990, s -au întors după anul 2012, și au început să-și facă mici gospodării, dar și câțiva turiști (belgieni, elvețieni, nemți) care au fost fascinați de zona Transilvaniei au ales să se stabilească în Hosman. Aceștia nu apar înregistrați în recensământul din 2011. Figura 99. Evoluția populației totale și a principalelor grupuri etnice din satul Hosman (1920 -2011) Sursa datelor: http://varga.adatbank.transindex.ro 252309572634 505565691 609520571612 439 379 436 01.0161.1151.206 1.142 1.038 722790760 0200400600800100012001400 1920 1930 1941 1966 1977 1992 2002 2011 Români Sași Populația totală 222 Foto 10 . Biserica Evanghelică Hosman Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Hosman Obiectivele turistice ale satului Hosman sunt reprezentate de către cele două monumente istorice, ambele construite în secolul al -XIII-lea: Biseri ca Evanghelică (foto.10 ) și Biserica Fortificat ă înconjurată de două ziduri (foto.11 ). Un alt obiectiv turistic este Cimitirul Eroilor Germani, care datează din anul 1918, de pe vremea pr imului Război Mondial, amplasat pe Dealul Feciorilor. Foto 11. Biserica Fortificată Hosman Sursa: http://www.sibiu -turism.ro 223 Ca și în cazul satului Nocrich, după anul 2002, mulți tineri au ales să plece spre Italia sau Spania, deoarece în Hosman nu găseau de lucru, nu existau mijloace de transport pentru a face naveta spre orașul Sibiu, iar trenul care lega Valea Hârtibaciului de Sibiu nu mai funcționa din anul 2001, iar majoritatea nu își puteau permite cumpărarea unei mașini personale. Localnicii regretă faptul că trenul de pe calea ferată îngustă numită „Mocănița” care lega Sibiu de Agnita și Sighișoara a fost închis, șinele au fost furate și vândute la fier vechi, iar locomotivele și vagoanele au fost casate la fier vechi. În momentul de față, traseul mocăniței este monument istoric (LMI -SB-II-a-B-20923) și există asociația „Prietenii Mocăniței” (fig.100 ), care încearcă prin diferite mijloace să refacă porțiunea dintre Sibiu și Agnita, prin urmare, până acum au realizat acțiuni de întreținere a căii ferate dar și a unor gări și clădiri . De asemenea, au fost organizate diferite acțiuni de voluntariat, în cadrul cărora se adunau bani necesari pentru realizarea scopurilor propuse. Figura 100. Reclamă voluntariat pentru refacerea mocăniței Sibiu -Anita Sursa: http://maratonsibiu.ro/hai -vino-iar-in-gara -noastra -mica -6016/ Moara Veche (foto.12 ) din Hosman a fost deschisă public ului în anul 2004, aici funcționează moara, brutăria și fierăria, care asigură continuarea tradiției și a patrimoniului cultural al zonei Hârtibaciului. Tot aici a fost dezvoltat proiectul „Solidaritate pentru dezvoltare economică în Valea Hârtibaciului”, care a reușit să modernizeze și să extindă șura din curtea Morii Vechi, denumită „Șura Culturală”, inaugurată în 26 mai 2017, unde se vor organiza cursuri, ateliere și evenimente. 224 „Asociația Hosman durabil”, înființată în anul 2008, „luptă pentru supra viețuirea culturii țărănești hârtibăcene „*, un viitor asigurat al mediului rural hârtibăcean și relansarea economiei locale. Până acum a reușit să realizeze unele dintre țelurile propuse, iar de -a lungul timpului a organizat târguri meșteșugărești regionale (încă din anul 2009) și a creat „Centrul de instruire și evenimente culturale” . Foto 12 . Moara veche Hosman, comuna Nocrich Sursa: http://www.zilesinopti.ro/media/7309082625551e8d4151be5.24416497.jpg Fofeldea, Ghijasa de Jos și Țichindeal Celelalte sate ale comunei Nocrich (Fofeldea, Ghijasa de Jos și Țichindeal) erau sate în care majoritatea locuitorilor au fost români. În Fofeldea și Țichindeal se află două biserici ortodoxe, pictate de către cea mai importantă familie de pictori din Transilvania , Familia Grecu), respectiv „Biserica Sf. Vasile” (Fofeldea) și „Biserica Cuvioașa Paraschiva” (Țichindeal). *http://www.moara -veche.ro/ 225 Foto 13 . Bustul lui August Treboniu Laurian Sursa: https://ro.wikipedia.org Satul Fofeldea a fost at estat pentru prima dată în anul 1382, în anul 1920 locuiau 982 persoane, iar la recensământul din 2011 se înregistrau 470 de persoane, în creștere față de anul 2002, când au fost contabilizate doar 387 de persoane. În memoria lui August Treboniu Laurian (filolog, istoric, publicist și om politic), aici se găsește un bust sculptat (foto.13) de către Nicolaie Pascu Goia, dar și o asociație care îi poartă numele. Satul Țichindeal a fost atestat pentru prima dată în anul 1350, în anul 1920 au fost înregistrate 596 persoane, iar la recensământul din 2011 au fost contabilizate doar 223 de persoane (fig.101 ). Actualmente în sat a fost achiziționată și modernizată o fermă, care are în componența sa și o fabrică de prelucrare a laptelui. În satul Ghijas a de Jos, în anul 1920 locuiau 644 persoane, iar la recensământul din 2011 se mai înregistrau doar 128 de persoane. Aici majoritatea locuitorilor se ocupă de creșterea porcinelor. Figura 101. Evoluția populației totale din satele Fofeldea, Ghijasa de Jos și Țichindeal (1920 -2011) Sursa datelor: http://varga.adatbank.transindex.ro 982 979 954 870 642 391340397470644 668732 736 522 135 115 128596 505 507 429 297229152175223 02004006008001.0001.200 1920 1930 1941 1956 1966 1977 1992 2002 2011 Fofeldea Ghijasa de Jos Țichindeal 226 c) Comuna ROȘIA Comuna Roșia a mai purtat și denumirea de Roșia Săsească și a fost documentată pentru prima dată în anul 1327 având în componența sa șase sate: Roșia, Cașolț, Cornățel, Daia, Nou și Nucet. La recensământul din anul 1977, comuna Roșia a înregistrat cel mai mare număr de locuitori (5.508 persoane), diminuându -se până în anul 1992 la 4.700 locuitori, ca să crească din nou, la 5.241 la recensămân tul din anul 2011 (fig.102 ). Comuna Roșia a avut una dintre cele mai mari comunități săsești din Valea Hârtibaciului, în anul 1920, au fost contabilizați 1.398 sași și 3.038 români, iar în anul 2011, mai existau doar 19 sași și 4.920 români. Figura 102. Evoluția populației tot ale și a principalelor grupuri etnice din comuna Roșia între anii 1920 -2011 (Roșia, Cașolț, Cornățel, Daia, Nou și Nucet) Sursa datelor: http://varga.adatbank.transindex.ro Roșia În satul Roșia, populația a înregistrat creșteri ușoare (fig.103 ), astfel în anul 1920 au fost contabilizați 1.052 locuitori (446 sași și 592 români), iar în anul 2011 s -a ajuns la 1.468 locuitori, populația săsească ajungând doar la un număr de 5 sași. Încă din anul 2001 , în Roșia se sărbătorește în fiecare an „Ziua Fermierului”, în cadrul căruia se organizează expoziții agroalimentare și zootehnice, dar și promovarea obiceiurilor și al obiceiurilor din zonă. 3.0382.9683.8433.5234.1573.997 4.4374.766 4.920 1.398 1.425 1.510 1.072 1.030 984 16635 194.7795.1195.400 5.287 5.2755.508 4.700 4.8275.241 01.0002.0003.0004.0005.0006.000 1920 1930 1941 1956 1966 1977 1992 2002 2011 Români Sași Populația totală 227 Figura 103. Evoluția populației totale și a principalelor gr upuri etnice din satul Roșia (1920 -2011) Sursa datelor: http://varga.adatbank.transindex.ro Nou, Cașolț și Daia Satele Nou, Cașolț și Daia au fost sate mixte, în care conviețuiau etnici sași și români. În satul Nou (fig.104 ), fost Noul Săsesc, în anul 1920 numărul sașilor era jumătate (388 persoane) cât numărul românilor (727 persoane), din totalul de locuitori (1.116 persoane). Însă în anul 2011, au mai rămas doar 3 sași și 1.516 români. În satul Cașo lț (fig.105 ) în anul 1920 numărul sașilor era egal (303 persoane) cu numărul românilor (302 persoane), din totalul de locuitori (790 persoane). Însă în anul 2011 nu a mai rămas nici un etnic sas și doar 665 români. Satul Cașolț este un sit arheologic, deoarece aici s -a descoperit o așezare rurală dacică. În satul Daia (fig.106 ) în anul 1920 numărul sașilor era mai mare (261 persoane) decât numărul românilor (92 persoane), din totalul de locuitori (479 persoane). Însă în anul 2011 au mai rămas doar 9 sași și 912 români. Din cauza proximității față de orașul Sibiu, dar și a faptului că aici au fost construite zone rezidențiale, Daia a cunoscut a creștere con tinuă a numărului de locuitori. Figura 104. Evoluția populației totale și a principalelor grupuri etnice din satul Nou (1920 -2011) Sursa datelor: http://varga.adatbank.transindex.ro 592420 677 8757971.175 1.375 1.388 446 401 410287 30237 11 51.052 1.050 1.0901.1641.3531.2211.3881.468 0500100015002000 1920 1930 1941 1966 1977 1992 2002 2011 Români Sași Populația totală 1.116 1.1891.3111.565 1.5581.443 1.5001.606 727 571891 1.271 1.3091.4231.492 1.516 388 423 419291 219 16 7 3 05001.0001.5002.000 1920 1930 1941 1966 1977 1992 2002 2011 Populația totală Români Sași 228 Figura 105. Evoluția populației totale și a principalelo r grupuri etnice din satul Cașolț (1920 -2011) Sursa datelor: http://varga.adatbank.transindex.ro Figura 106. Evoluția populației totale și a principalelor grupuri etnice din satul Daia (1920 -2011) Sursa datelor: http://varga.adatbank.transindex.ro Cornățel și Nucet Satele Cornățel și Nucet au fost sate de români (fig.107 ). În satul Nucet, în anul 1920 au fost contabilizați un total de 704 persoane, scăzând treptat până în anul 2011 când au fost recenzați 47 persoane. Satul Cornățel, menționat pentru prima dată în anul 1306, recensământul din anul 1920 contabiliza un total de 638 persoane, scăzând treptat până în anul 2011 când au mai rămas doar 446 persoane. 790876990949 931 667 666719 302415641609 492 540649665 303297347 258 256 640 0 020040060080010001200 1920 1930 1941 1966 1977 1992 2002 2011 Populația totală Români Sași 479595692662846 753 770955 92 232358467625 704758912 261300 333 194 207 4910 9 020040060080010001200 1920 1930 1941 1966 1977 1992 2002 2011 Populația totală Români Sași 229 Sătenii din Cornățel au declarat că în momentul de față mai existau doar 10 copii preșcolari și în jur de 20 copii îns criși la Școala Generală (foto.14 ) în clasele I -IV (dintre care 7 -8 copii vin din Daia). Încă din anul 2002, a fost înființată asociația „Dare to Care”, sub forma unui centru de plasament, care funcționează într -o clădire generoasă și se ocupă de copiii abandonați, în prezent existând 17 copii (cu vârs te cuprinse între 5 -17 ani) care beneficiază de oportunitățile oferite de asociație. „Majoritatea tinerilor care mai au case pe aici, locuiesc și muncesc în Sibiu, iar în sat aproape un sfert din locuințe au rămas goale, deoarece mulți au plecat peste hot are, mai ales în Spania și Italia ” (Femeie, 56 ani, Cornățel, ianuarie 2017). Figura 107. Evoluția populației totale și a principalelor grupuri etnice din satele Cornățel și Nucet între anii 1920 -2011 Sursa datelor: http://varga.adatbank.transindex.ro Foto 14 . Școala generală din Cornățel Sursa: Album personal (ianuarie 2017) 638678615 600490583 482449 446704 731 702 623 383 237 134 54 47 0200400600800 1920 1930 1941 1956 1966 1977 1992 2002 2011 Cornățel Nucet 230 Deoarece localnici nu au mai avut cu ce ajunge la oraș, aceștia au fost nevoiți să se mute în Sibiu sau să migreze, iar în sat au mai rămas doar persoanele în vârstă. Datorită faptului că trenul nu mai trec e prin gara din Cornățel (foto.15 ) încă din anul 2001, clădirea gării s -a deteriorat, iar acum asociația „Prietenii Mocăniței” î ncearc ă să o reabiliteze (foto.16 ). Foto 15 . Gara din Cornățel (1992) Sursa: http://wikimapia.org Foto 16. Gara din Cornățel (2016) Sursa: http://sibiuagnitarailway.com/friends/projects.php?project=8&lang=ro 231 1.3. Concluziile studiului de caz Pentru a observa caracteristicile zonei Hârtibaciului am colectat informații de la cca. 50 de persoane din mai multe comune și sate, atât migranți cât și nonmigranți, și persoane -cheie: profesori, educatori, meseriași, antreprenori, patroni de pensiuni agro – turistice, locuitori ai comunelor, bătrâni ai comunelor și puținii sași care au mai rămas. Datele culese în Valea Hârtibaciului au fost apoi conectate c u informațiile Institutului Național de Statistică, enciclopedii și completate cu fotografii. În arealul studiat, am identificat mai multe tipuri de sate (tab.21 ): vechi sate săsești în care românii au devenit majoritari încă din secolul al -XIX-lea (Nou – fost Nou Săsesc), sate săsești care au fost romanizate treptat, mai ales în secolul al -XX-lea, pe măsură ce s – a intensificat emigrația sașilor (Alțâna, Roșia, Nocrich, Hosman, Daia), sate cu populație mixtă care au fost romanizate în a doua jumătate a sec olului al -XX-lea (Cașolț) și vechi sate românești care nu au avut în structura populației etnici sași (Benești, Ghijasa de Sus, Fofeldea, Ghijasa de Jos, Țichindeal, Cornățel și Nucet). Tabel 21 . Tipuri de sate din Valea Hârtibaciului, dup ă profilul evolu ției lor etnice Tipuri de sate Procentul locuitorilor în anul 1920 Vechi sate săsești în care românii au devenit majoritari încă din secolul al -XIX-lea Nou – fost Nou Săsesc Români 65,14% Sași 34,76% Sate săsești care au fost romanizate treptat, mai ales în secolul al -XX-lea, pe măsură ce s -a intensificat emigrația sașilor Alțâna Români 60,00% Sași 39,00% Roșia Români 56,27% Sași 42,39% Nocrich Români 56,67% Sași 22,81% Hosman Români 51,18% Sași 24,80% Daia Români 54,48% Sași 19,20% Sate cu populație mixtă care au fost romanizate în a doua jumătate a secolului al -XX-lea Cașolț Români 38,22% Sași 38,35% Vechi sate românești care nu au avut în structura populației etnici sași Benești Ghijasa de Sus Fofeldea Ghijasa de Jos Țichindeal Cornățel Nucet 232 Zona Hârtibaciului (tab.22) este puternic marcată de emigrația internațională. În anii 90 destinația principală a fost Germania, apoi, până în anii 2009, destinațiile principale au devenit Spania și Italia. După declanșarea crizei din anul 2008, au început să se contureze noi poli de atracție, Germania devenind din nou zonă de atracție, urmată de Anglia. Tabel 22 . Principalele date ale comunelor studiate (2015) în Valea Hârtibaciului* În comunele studiate, la recensământul din anul 2011, existau 9 sate cu creștere moderată a numărului de locuitori (Benești, Nocrich, Fofeldea, Ghijasa de Jos, Țichindeal, Roșia, Nou, Cașolț și Daia) și 5 sate cu scădere moderată a numărului de locuitori ( Alțâna, Ghijasa de Sus, Hosman, Cornățel și Nucet). Pentru a evita depopularea, ar trebui să se stimuleze creșterea gradului de populare mai ales în satele care au înregistrat scăderi ale numărului de locuitori. *Sursa: Anuarul Statistic al Județului Sibiu 2015 Comuna Alțâna Nocrich Roșia Suprafața totală ha 8.019 ha Extravilan 7.786 ha Intravilan 233 ha 11.587 ha Extravilan 11.424 ha Intravilan 169 ha 16.256 ha Extravilan 10.566 ha Intravilan 550 ha Suprafața locuibilă m² 41.704 m² 53.050 m² 85.697 m² Locuințe 771 1.117 1.880 Medici 1 1 2 Grădinițe 1 1 1 Preșcolari 53 139 277 Școli 1 1 1 Școlari 215 388 669 Personal didactic total 15 31 65 Activități specifice zonei: Agricultură Zootehnie Agricultură Zootehnie Apicultură Agricultură Activități economice principale: Cultivarea pământului Creșterea animalelor Agricultură Prelucrarea laptelui Exploatarea lemnului Confecții textile Cultivarea terenurilor Creșterea animalelor (ovine și caprine) Exploatarea fânețelor Exploatarea lemnului Prelucrarea lemnului Comerț cu produse agricole Turism rural 233 Pentru a se putea atinge acest obiectiv, ar trebui să se dezvolte activitățile specifice existente: creșterea bovinelor pentru lapte (Nocrich), producători ecologici specializați în creșterea ovinelor și caprinelor (o tradiție de pe Valea Hârtibaciului este creșterea caprelor, satul Roșia ocupând l ocul doi în clasamentul crescătorilor de capre din zonă), creșterea porcinelor (Alțâna și Ghijasa de Jos), sector avicol (Ghijasa de Sus și Benești), exploatații piscicole (Hosman), ferme cu animale pentru blană (Nucet, Cornățel, Daia, Cașolț, Nou, Roșia) și centru de echitație (Nocrich). Chiar dacă mediul rural a fost depopulat, românii migranți au trimis valută în zona de origine pentru ași putea achiziționa, renova sau construi o locuință. De fapt, 89% dintre migranți au declarat că scopul principal a f ost de a se întoarce în România cu economii și a investi banii într -o locuință. Dacă facem o plimbare prin zonele rurale ale României, putem observa locuințe nou construite, nelocuite încă, și care aparțin migranților. „Această casă (foto.17 ) aparține un ei familii care se află în Spania, prima dată a plecat doamna care acum are în jur de 50 ani, iar apoi a plecat și fiica cu ginerele. Tinerii își construiesc casa, dar vin doar vara aici…” (Femeie, 78 ani, Alțâna, ianuarie 2017). Foto 17 . Casă în con strucție a unor migrați din Spania (Alțâna) Construcție realizată din BCA Sursa: Album personal 234 Migrația ajută la schimbarea stilului de viață care se poate observa mai ales în gospodăriile și locuințele migranților din mediul rural, care au adus cu ei și noi forme arhitecturale sau de construire, de multe ori neadaptate regiunii sau condițiilor climatice din zonă. Pentru a se putea conserva specificul zonei ar trebui impuse anumite condiții la construirea sau renovarea unei locuințe. „Aici (foto.18 ) și-a făcut casă cineva care lucrează acum la primărie… a fost prin alte țări și a stat aproape 10 ani… de când a venit se crede cel mai deștept din sat…” . (Femeie, 67 ani, Alțâna , iulie 2017). Foto 18 . Casă renovată, neadaptată cerințelor zonei ( Alțâna) Acoperiș în două ape cu intrarea din strada principală, izolație de polistiren, geamuri termopan și balcon, total nepotrivită locului (strada principală din Alțâna). Sursa: Album personal „Aici (foto.19 ) vin vara niște țigani din sat, care sunt de foarte mulți ani plecați în Italia… cred că de 20 ani… au lucrat pe acolo și au câștigat bine…” (Femeie, 69 ani, Benești, iulie 2017). „Este casa mea (foto.20 ), am fost plecat câțiva ani printre străini, numai eu știu cum m -am descurcat, am lucrat la agricultură în Spania… și acum mai merg câteva luni toamna la cules de viță de vie și portocali… am deja contactele mele care mă așteaptă în Spania la lucru… „. (Bărbat, 51 ani, Ghijasa de Sus, iulie 2017). 235 Foto 19 . Casă nou construită, neadaptată cerințelor zonei (Benești) Turnulețe, balcon de lemn în fațada principală și geamuri cu 3 canate. Sursa: Album personal Foto 20 . Mansardare făcută „după ureche” (Ghijasa de Sus) Mansardă realizată din OSB, material neadaptat condițiilor cli materice ale zonei. Sursa: Album personal De fapt, alocarea sumei economisite pentru construcția sau modernizarea locuinței este specifică multor migranți din diferite colțuri ale lumii (Spania, Portugalia, Italia, Maroc, Algeria, Senegal, Filipine), deoa rece locuința reprezintă o realizare, ceea ce conduce la tendința de a migra și a conaționalilor care observă realizarea migrantului și reprezintă efectul vizibil al migrației, locuința devenind o valoare simbolică a unui statut nou dobândit, de multe ori creând concurență între vecini sau ceilalți migranți. 236 De exemplu, în Spania, comunitatea care a migrat cel mai mult provine din zona Galicia, deoarece în Spania legile diferă de la o comunitate la alta. În cazul Galiciei și Cataloniei există o lege care spune că la decedarea părințiilor, primul copil moștenește două treimi (66%), iar celorlalți copii li se împarte o treime (33%). Această lege a fost gândită pentru a se putea prezerva parcelele de pământ cât mai mari, deoarece principalele sectoare de acti vitate sunt agricultura și creșterea animalelor. Deoarece Galicia nu are industrie (Catalonia este zonă industrializată), frații mai mici din multe familii au fost nevoiți să migreze în alte orașe industrializate sau în alte țări. Din acest motiv, spaniol ii din Galicia au migrat masiv spre America și Argentina (la începutul secolului al -XX-lea), dar și Germania și Elveția (în anii 50). Mulți dintre cei care au migrat în țările europene, după ce au făcut ceva economii, s -au întors, și -au construit sau și -au cumpărat o locuință și au rămas definitiv în Spania. Totuși, după criza din anul 2008, mulți spanioli din Galicia (din generația a -III-a) au început din nou să migreze spre țările vestice (Germania, Elveția). În schimb, legea din România cu privire la mo ștenire, spune că la decedarea părinților, totul se împarte în părți egale tuturor copiilor. Pe lângă investițiile în locuințe, remitențele, au ajutat și la crearea de noi firme și locuri de muncă, mai ales în domeniul construcțiilor, dezvoltându -se totoda tă și sectorul imobiliar. Sectorul construcțiilor a crescut și pe Valea Hârtibaciului, ca în toate zonele României, concentrând investițiile și eforturile migranților. După anul 2009, multe familii s -au reîntors în satele de origine, iar bărbații și -au deschis propria afacere (cele mai multe legate de construcții). Indiferent cu ce persoană am interacționat, fiecare cunoștea pe cineva la muncă într -o țară europeană (frate, soră, părinte, unchi, mătușă, verișor, vecin) sau pe cineva care a fost plecat la luc ru în străinătate (pentru cel puțin un an). Se poate observa caracterul locuitorilor din satele preponderent românești, care au fost nevoiți să migreze în alte locuri , unde aveau o viață mai bună. În anul 2012 a fost elaborat un plan de amenajare a teritor iului zonal Valea Hârtibaciului (Ministerul dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene) , care are următoarele obiective: transformarea zonei Valea Hârtibaciului într – o regiune ecologică, valorificarea resurselor naturale ale regiu nii, atragerea investitorilor străini, accesarea de proiecte europene , integrarea comunităților locale și afirmarea turismului rural. 237 Chiar dacă de -a lungul timpului această zonă a fost interetnică, localnicii întotdeauna s -au înțeles bine și nu a existat niciodată nici un conflict între ei, deoarece: „… colectivizarea avea o parte bună, acolo lucrau toți împreună (sași, români, țigani), fără a se ține cont de etnie, așa am legat multe prietenii care țin până în ziua de azi.” (Bărbat, 82 ani, etnic sas, Alțâna, ianuarie 2017). 238 2. Impactul migranților români la locul de sosire (Spania) Impactul la locul de sosire înainte de anul 2008 La începutul anilor 1995 -1998, consecințele economice și sociale nu erau resimțite, însă după 1998 au început să prindă contur. Efectele pozitive se resimțeau prin faptul că imigranții sporeau cererea de bunuri și servicii, consolidau producția națională și aduceau un venit mai mare statului, prin impozite, decât primeau prin ajutoarele sociale. Consecințele economice negative detectate în acea pe rioadă erau următoarele: ocuparea locurilor de muncă ale autohtonilor , scăderea salariilor , sistemul de protecție socială a trebuit să fie îmbunătățit , suportarea unor cheltuieli pentru bugetul național, în legătură cu returnarea migranților ilegali. Conse cințe sociale pozitive (tab.23 ) decurgeau și din constituirea treptată a unei societăți multietnice, reprezentată de o mare diversitate culturală. Cu toate acestea, prezența pe teritoriul gazdă a unor comunități străine eterogene din punct de vedere etnic, lingvistic, religios și educațional, a implicat dificultăți majore de adaptare în relațiile cu localnicii și a constituit surse de conflict între grupurile de străini. Unii migranți, determinați de situația lor critică, aveau posibilitatea ca să fie recru tați cu ușurință de structurile crimei organizate, pentru a fi folosiți în diferite forme de trafic (arme și muniții, droguri, auto turisme de lux, prostituție ) astfel că, din acest punct de vedere, migrația implică inevitabil și “import de criminalitate”. De asemenea, atât presa din România cât și cea din Spania au contribuit la crearea unei imagini despre români, prin urmare mass -media joacă un rol decisiv în imaginea creată pentru autohtoni. Conform analizei a 196 articole din două ziare (Heraldo de Arag ón și Periódico de Aragón) din Aragon (Badin, 2012) sunt evidențiate șase teme majore legate de migrația românească: ilegalitate, criminalitate, prostituție, evenimente (jafuri, bătăi, maltratarea femeilor), creșterea rapidă a populației românești și integ rarea românilor. Impactul psihologic resimțit mai ales în cazul legăturilor famili ale a fost datorat migrării femeilor, care găseau mult mai repede de lucru. Acest fapt a dus la despărțirea și dezbinarea multor familii, dar și la situația că mulți copii au rămas fie în îngrijirea unui singur părinte, fie în îngrijirea bunicilor (în cazul în care ambii părinți părăseau țara). 239 Impactul la locul de sosire după anul 2008 În anul 2009, migranții români din Spania erau cei mai numeroși (764 390), urmați îndeapro ape de marocani (627 858) și ecuadorieni (409 328). Criza instalată în Spania în anul 2008, a fost simțită mai ales pe „pielea” migranților români, deoarece majoritatea bărbaților erau angajații în construcții, iar acest sector este primul care a intrat în criză, datorită boom -ului imobiliar. „Am rămas fără muncă în anul 2009 . Pe atunci lucram ca zugrav. Am luat o perioadă șomaj… apoi am făcut un curs de revalorizare… , dar degeaba, tot nu am găsit de lucru. Până la urmă , am plecat la un prieten în Germania. Acum lucrez tot ca zugrav. Dar, soția și copiii au rămas în Spania. Pentru ei e mai bine acolo” (Doru, 43 ani, Sibiu – fragmente din interviul realizat de autoare, în 18 august 2016). Tabel 23 . Efectele (pozitive și negative) și consecințele migrației în spațiul de sosire Efectele negative Efectele pozitive Consecințe demografice – Migrația de întoarcere ; – Migrația dublă (remigrația) . – Migrația multiplă (cu revenirea în Spania) ; – Creșterea demografică. Consecințe economice – Criza economică; – Lipsa locurilor de muncă; – Costurile înalte la bunuri și servicii; – Costurile de ipotecă sau chirie ; – Diversitatea sectoarelor de activitate; – Scăderea salariilor . – Oportunități noi de angajare; – Strategii de supraviețuire; – Migrația sezonieră ; – Migraț ia circulară; – Migrația concatenată; – Migrația perio dică; – Migrația permanentă; – Migrația internă; – Activități economice. Consecințe sociale – Migrația dublă; – Migrația multiplă . – Integrare ; – Transnaționalismul; – Satisfacție ; – Activități sociale; – Prezența religioasă. Consecințe culturale – Dificultăți de adaptare ; – Rasism și Xenofonie. – Oportunitatea de a învăța o nouă limbă; – Noi bagaje de cunoștințe; – Activități culturale; – Valori comune/apropiate. Consecințe politice – Dificultățile tranziției; – Import de criminalitate – Legi care au favorizat migranții . 240 2.1. Creșterea numărului total de locuitori și de migranți în Spania Numărul total de locuitori din Spania a crescut în perioada 1996 -2016 cu aproape 7 milioane locuitori , dintre aceștia 5 milioane reprezentând populaț ia migrantă (peste 700 mii doar migranți i români). Această creștere necontrolată se datorează mai al es economiei subterane, dar și faptului că i ntrarea în Spania era destul de facilă, folosin du-se mai multe tipuri de strategii ( cumpărarea vizei, invitația, excurs ia, reîntregirea famili ei, con tract de muncă efectuat în origine, libera circulație). Români i prezenți pe teritoriul Spaniei a u început să scadă începând cu anul 2012, mai ales după criza care s -a declanșat în Spania în anul 2008, în schimb, numărul migranților români din provincia Cataloniei a crescut într-o peri oadă destul de scurtă, d e la 28 087 în anul 2006, la 127 284 în anul 2015 (fig.108 ). Figura 108 . Evoluția migranților români din Catalonia (2000 -2015) Sursa: www.idescat.cat Dintre cele patru provincii ale Cataloniei (Barcelona, Girona, Tarragona și Lleida), în provincia Barcelona se află cei mai mulți migranți români, numărul acestora crescând de la 684 în anul 2000 la 44.265 în anul 2014, fiind vorba de o creștere de peste 43 mii de migranți româ ni în decursul a 14 ani (fig.109 ). 1.2833.3144.7578.04014.38824.61828.08774.65986.91095.502106.186116.141118.431120.359123.747127.284 020.00040.00060.00080.000100.000120.000140.000 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015Migranți români 241 Figura 109. Evoluția migranților români din provinciile Cataloniei (2000 -2014) Sursa: www.idescat.cat Am ales ca teritoriu de studiu orașul Barcelona, care face parte din comunitatea autonomă Catalonia, deoarece este una dintre zonele din Spania unde numărul de migranți români a crescut cel mai mult în ultimii ani. Pentru alegerea teritoriului cercetării, am cules datele statistice de pe site -ul oficial al Institutului Național de statistică din Catalonia (www.idescat.cat), iar în prelucrarea datelor am făcut ref erire la evoluția migranților români din Catalonia . 2.2. Studiu de caz: Cunoașterea activităților social -economice, religioase și evaluarea vizibilității urbane din Barcelona (Catalonia ) Activitățile întreprinse de migranții români prin asociații, biserici, magazine, restaurante, programe de radio și televiziune sunt foarte diverse. Acest lucru explică amploarea pe care o are vizibilitatea urbană a comunității românești din Spania și implicit din Catalonia. 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Barcelona 684 1.524 2.527 3.050 5.036 8.079 9.764 27.435 31.617 34.311 38.145 41.656 42.515 43.176 44.265 Girona 110 329 395 777 1.548 3.478 3.294 11.207 12.736 13.880 15.368 16.825 16.946 17.237 17.558 Lleida 178 749 795 2.025 4.235 6.336 7.705 13.563 17.478 20.163 23.380 26.544 27.169 27.795 29.238 Tarragona 311 712 1.040 2.188 3.569 6.725 7.324 22.454 25.079 27.148 29.516 31.408 31.801 32.151 32.68605000100001500020000250003000035000400004500050000 242 Observația a pres upus o relație directă cu mediul studiat, în care m -am adaptat la lumea socială pe care am studiat -o. Prin urmare, am acordat o atenție deosebită următoarelor aspecte legate de vizibilitatea românilor din Catalonia: sincretismul, importanța practicării rel igiei, deschiderea de spații pentru practicarea diferitelor activități, conservarea identității naționale, contaminarea culturală, cum păstrează migranții legătura cu cei rămași acasă, dar și prezența instituțiilor și organizațiilor românești. Implicarea personală în relațiile cu populația și autoritățile , pentru a observa trăsăturile exterioare, localizarea și dimensiunile fenomenului migrației, a avut o deosebită importanță. Am participat la întruniri ale confesiunilor religioase și am luat interviuri pa storilor cultelor religioase, pentru a afla dimensiunea numerică a românilor practicanți de pe teritoriul acestei zone, numărul lăcașelor de cult, dar și alte informații pe care nu le puteam afla decât prin discuții directe. De asemenea am realizat intervi uri cu persoane implicate în activități ale asociațiilor care se află pe teritoriul Cataloniei, dar și cu persoane întreprinzătoare care au deschis diferite afaceri. Am folosit munca de teren pentru cunoașterea îndeaproape a activităților social – economice ale emigranților români, dar și pentru cunoașterea valorilor comune/apropiate dintre români și catalani. Obiceiurile gastronomice tipice catalane le -am observat prin consultarea și probarea meniurilor aflate la restaurantele de profil. Pentru a observa simbioza dintre populația română și populația catalană (asemănarea lingvistică), am studiat dicționarul limbii catalane. Cercetările legate de cunoașterea activităților social -economice, a activităților religioase și evaluarea vizibilității urbane a emigran ților români stabiliți în Catalonia, sunt la început și nesemnificative față de amploarea fenomenului migrațional. a) Activități În momentul deciziei de a pleca din locul de origine, migranții își pregătesc bagajul cu ceea ce cred că le va fi necesar pentru a începe o nouă etapă a vieții. Prin acest bagaj, fără ca ei să -și dea seama, se strecoară și cultura, tradiția, gastronomia, obiceiurile și religia. Odată ajunși în Spania, migranții români caută sa -și practice religia pe care o practicau și în țară; astfel, au ajuns să constituie pe tot teritoriul Spaniei multe biserici ortodoxe, greco -catolice, romano -catolice, baptiste, adventiste, penticostale și de creștini după evanghelie. 243 Biserica a reușit să grupeze membrii comunităților de români din Spania. În afara comunității ortodoxe, o dezvoltare importantă în rândul comunității românești au avut -o comunitățile neoprotestante. Prin urmare, acest f enomen migrator dinspre România spre Spania treb uie privit și din punct de vedere religios, deoarece migranții duc cu ei și propria religie. Activitățile sociale În procesul de consolidare a migrației, au fost create diferite asociații românești, care încearcă să promoveze cooperarea dintre Catalonia și România, valorile culturii românești, să sprijine și să organizeze activități cultural -educative. Dintre aceste a sociații, cele mai active sunt:  Asociația Românilor din Catalonia (ASOCROM) înființată în anul 1999 (www.asocrom.org );  Asociația pentru Difuzarea Culturii Românești din Parets del Valles, înființată de către S evastiana Vidrașcu în anul 2007;  Camera de Comerț, Industrie și Turism Româno -Spaniolă (COCITRE) înființată în anul 2008 ( www.cocitre.org ).  Casa România din Catalonia (CCR) înființată în anul 2009 de către Florin Ioan Bojor și Sevastiana Vidrașcu ( https://casaromania.wordpress.com ).  Asociația ASSO C Unirea, reprezentată de Valentin Radu.  Centru Cultural Român din Cataluña, înființată în anul 2011 de către Stevastiana Vidrașcu, care este de fapt continuarea Asociației Casa România din Catalonia, ca urmare a încheierii activității acesteia.  Asociația din orașul Sabadell „Asociación Cultural Rumana de Sabadell” (http://www.acros.or g.es) Activitățile culturale Activitățile culturale sunt reprezentate prin: expoziții fotografice (Consulatul General al României la Barcelona a organizat cu sprijinul altor instituții din Spani a o expoziție fotografică (fig.110 ) “România Flashback” dedicate aniversării a 25 ani de la sfârșitul epocii comuniste în Europa de Sud -Est), organizată în incinta castelului Monjuic, în perioada 2 oct ombrie 2014 – 11 ianuarie 201 5. 244 De asemenea, s -au organizat cursuri de limba română, în perioada 28 septembrie 2015 – 10 decembrie 2015 (fig. 111), expoziții de artă, organizarea diferitelor activități, traduceri de poezie și povestiri din limba română în limba catalană. Figura 110. Expoziția Fotografică “România Flashback ”, la Barcelona Sursa: http://florinandreescu.blogspot.ro/2014/09/romania -flashback -la-castelul -montjuic.html Figura 111. Afiș pentru promovarea cursurilor de limba română în Barcelona Sursa: http://occidentul -romanesc.com/cursuri -de-limba -romana La Festivalul Internaț ional de Film de Autor (fig.112 ), organizat în Barcelona (2014), comunitatea româna a fost reprezentată de filmul “Când se lasă seara peste București sau Metabolism“ (Tradusă în limba spaniolă “Cae la noche en Bucarest“), iar la festivalul de folclor internațional “Jornades Int ernacionals Folkloriques“ (fig.113 ) din 24 septembrie 2015, a fost prezent “Ansamblul Folcloric Timișul“. 245 Figura 112 . Festivalul Internațional de Fil m de Autor Sursa: http://www.todaslascriticas.com.ar/pelicula/cae -la-noche -en-bucarest Figura 113 . Jornades Internacionals Folkloriques , 2015 Sursa: http://www.romaniadinbarcelona.es/2015_09_01_archive.html 246 Expoziția de artă și arhitectură ortodoxă românească “Martyrium “, a fost un eveniment organizat la Sala de expoziții a Mănăstirii Sant Pau del Camp din Barcelona în perioada 04.12.2014 – 30.12.2014, cu prilejul împlinirii a 300 de ani de la martiriul lui Constantin Brâncoveanu și 25 de ani de la c ăderea comunismului. Figura 114 . Afiș. Concert de colinde Sursa: http://www.bisericabarcelona.es Biserica ortodoxă a fost implicată în diverse activități: Episcopia ortodoxă Română a Spaniei și Portugaliei a organizat în anul 2015 tabere de va ră și concerte de colinzi (fig.114 ); cu ocazia a 10 ani de la înființarea Parohiei Ortodoxe Române Sfântul Gheorghe din Barcelona, s -au organizat, concerte cu Gheorghe Zamfir (25 septembrie 2011) și Tudor Gheorghe (03 decembrie 2011); Mitropolia Ortodoxă Română a Europei a organizat turneul de colinde Ștefan Hrușcă , care a concertat în Barcelona în data de 12 decembrie 2015. Xavier Montoliu Pauli din Badalona (oraș situat în imediata apropiere a metropolei Barcelona) și Corina Oproae , au fost primele persoane care au tradus prima antologie de aproximativ o sută de poezii, din limba română în limba catalană, scrise de scriitorul Marin Sorescu (fig.115 ), care a fost lansată în anul 2013 la ed itura Lleonard Muntaner (fig.116 ), din Barcel ona. Această traducere a primit Premiul pentru cea mai bună traducere Rafael Jaume, primit de Xavier Montoliu și Corina Oproae, acordat de Asociația Scriitorilor Catalani. De asemenea, Xavier Montoliu Pauli a mai tradus cartea scrisă de Mircea Cărtărescu ” De ce iubim femeile” (fig.117 ). În Octombrie 2016, a fost lansat și volumul de poezii scris de Ion Mureșan și Ioan Es. Pop, tradus de Xavier Montoliu Pauli, publicat de editura Edicions Adia, din Palma de Mallorca. În data de 21 octombrie 2016, în Sabadel l, o localitate situată în apropierea orașului Barcelona, s -a organizat de către primăria orașului, o manifestare întitulată „Mescla’T” (traducerea din limba catalană este „Amestecă -te”), care a reunit asociații ai grupurilor de migranți din zona metropoli tană a orașului Barcelona. La acest eveniment, din partea României a participat Asociația Culturală Româna din Sabadell (ACROS). 247 Figura 115 . Prezentare de carte scrisă de Marin Sorescu, tradusă în limba catalană Sursa: http://www.gandul.info/reportaj/vorbeste -romaneste -xavier -montoliu -catalanul Am zărit lumina… Am zărit lumina pe pământ Și m-am născut și eu Să văd ce mai faceți Sănătoși? Voinici? Cum o mai duceți cu fericirea? He albirat llum… He albirat llum a la terra i jo també he nascut per veure com esteu sans i estalvis? Com aneu de felicitat? Figura 116 . Exemplu de poezie scrisă de Marin Sorescu și tradusă în limba catalană. Figura 117 . Prezentare de carte scrisă de Mircea Cărtărescu, tradusă în limba catalană Sursa: www.robarna.com 248 În data de 21 octombrie 2016, în Sabadell, o localitate situată în apropierea orașului Barcelona, s -a organizat de către primăria orașului, o manifestare întitulată „Mescla’T ” (traducerea din limba catalană este „Amestecă -te”), care a reunit asociații ai grupurilor de migranți din zona metropolitană a orașului Barcelona. La acest eveniment, din partea României a participat Asociația Culturală Româna din Sabadell (ACROS). Teatr ul Gong din Sibiu, cu sprijinul Institutului Cultural Român, Consulatului General al României la Barcelona, Asociației Culturale SpectacolArt și al implicării comunităților românești din Catalonia, a prezentat spectacolul ‘’Sarea -n bucate’’, în luna martie 2016, adaptat de Florin Grigoraș, după basmul cu același nume al lui Petre Ispirescu, eveniment adresat în mod special copiilor. Ziua femeii, a fost sărbătorită în Catalonia, la hotel Bruc (lângă Barcelona) și la restaurantul Dyna din Reus (o localitate din provincia Tarragona), eveniment organizat de Asociația socio -culturală a Românilor din Tarragona „Mihai Eminescu”. Activitățile economice Orașul Barcelona este format din 10 cartiere. Prezența activităților economice române se observă mai ales în cartierul Eixample. Dacă facem o plimbare în cartierul Eixample, plecând din Gara Sants spre Catedrala Sagrada Fami lia, pe strada Provença (fig.118 ), putem întâlni o mulțime de activități realizate de comunitatea românească. În orașul Barcelon a, pe strada Provença, din cartierul Eixample au apărut în ultimii ani, câteva afaceri realizate de întreprinzători români, care se adresează nu doar persoanelor de origine română, ci și persoanelor autohtone. Aceste afaceri sunt reprezentate de restauran te, magazine cu produse tipic românești, cosmetice fabricate în România, asociații, servicii juridice și de traduceri, spații pentru preluare de colete și achiziționarea de bilete de autocar și avion, precum și contractarea de produse de telefonie și tele viziune. Acest fenomen , poate fi interpretat ca o strategie de mobilitate adoptată de migranții români, începând cu criza economică, mai ales a migrației interne spre Catalonia din alte părți ale Spaniei și căutarea de noi nișe economice. Această enclavă oferă un grad de vizibilitate a populației și a culturii române care este diferită de strategiil e adoptate până în prezent. 249 Figura 118 . Strada Provença din Barcelona Sursa: Google Maps Deoarece locația se află în fața închisorii Modelo (foto.21 ) din Barcelona, chiria unei zone comerciale nu era așa de scumpă, iar Atlassib (foto.22 ) a fost prima firmă care a deschis o sucursală pe strada Provença nr. 38, unde veneau migranții români din diferite regiuni ale Cataloniei, fie să -și cumpere bilete pentru autocarul spre România, fie să trimită pachete familiei lăsate în țară. Foto 2 1. Închisoarea Modelo din Barcelona Sursa: Album personal 2016 250 Această zonă este destul de scumpă pentru a -și putea permite românii să închirieze o locuință, de aceea, zona nu este de fapt locuită de români, ea este doar cunoscută prin prezența economică de care se bucură și care antrenează mii de migranți români. „Cu alte cuvinte, românii nu sunt vizibili în aceste zone doar prin faptul că se aude limba română vorbită … ci și prin magazine și furnizori de servicii.” (Sandu, 2009). Acest flux de persoane l -a determinat pe Valentin Radu, să deschidă în anul 2006 o cofetărie (Cofetăria București) și un magazin cu produse românești (Magazinul Unirea), lângă sediul Atlassib, pe strada Provença nr. 18 (foto.23 ), apoi în anul 2008 a deschi s un restaurat (foto.24) tipic românesc (Restaurantul Dracula). Cu toate acestea, primul magazin cu produse românești, a fost deschis într -un cartier mărginaș al Barcelonei (Hospitalet de Llobregat), de către Doru Roșu, în anul 2005. Încetul cu încetul aceste zone comerciale, situate la parterul blocurilor aflate în fața închisorii Modelu, au fost închiriate de către antreprenori români, care au deschis mai multe magazine cu produse tipice din România (Magazinul Unirea – strada Provenç a nr. 12, Magazinul Mercatrom – strada Provença nr. 40, Magazinul alimentar Gustul Casei – strada Entença nr. 153, colț cu strada Provença nr. 50), difuzarea televiziunii prin receptor satelit MaxDSS (strada Provença nr. 25), Digi (strada Provença nr. 38 -40), un magazin cu cosmetice fabricate în România (Gerovital, strada Provença nr. 42), sediul unei asociații (Asociația Centru Cultural din România, strada Provença nr. 42) și două restaurante: Restaurantul Transilvania situat pe strada Provença nr. 99 și Restaurantul Dracula situat pe strada Provença nr. 18 (foto.15 ). Clienții restaurantelor și ai magazinelor nu sunt reprezentați doar de migranții români, „marea majoritate a clienților de la restaurant sunt de fapt clienți spanioli” a declarat Valentin Ra du, iar „80% din clienții care cumpără produse de la magazinele noastre, sunt români, iar vânzările cele mai mare se fac în weekend”, a declarat Doru Roșu. Firma de transporturi Frații Bârsani are sediul foarte aproape de aceasta zonă (strada Entença nr. 149), chiar dacă au o rută de preluare a pachetelor și în întreaga provincie a Cataloniei, destinată celor care nu pot să vină în Barcelona. Compania Farmec care este cel mai mare producător de cosmetice din România și unul dintre cei mai im portanți din Eu ropa de Sud -Est. Doru Roșu, este cel care a deschis primul magazin de prezentare a produselor Gerovital (strada Provença nr. 42) și l -a inaugurat în 19 în septembrie 2015, produse orientate către publicul spaniol. În momentul de față, în Spania, mai există patru magazine de prezentare ale produselor Gerovital (Madrid, Daimiel – Toledo, Sevilla, Palma de Mallorca). 251 Foto 22 . Sediul sucursalei Atlassib din Barcelona situată pe strada Provença nr. 38 Sursa: Album personal 2016 Foto 23 . Magazinul Unirea din Barcelona Sursa: Album personal 2016 252 Foto 24. Restaurante cu specific românesc în Barcelona Sursa: Album personal 2016 b) Prezența religioasă Membrii minorităților etnice și religioase au fost printre cei mai mobili cetățeni români. Regimul comunist nu a reușit să anihileze convingerile religioase ale românilor. Astfel, de -a lungul anilor, credințele religioase au înflorit. Biserica este un loc de întâlnire și socializare, unde migranții vorbesc despre locuri de muncă, schimb ă informații, se organizează și povestesc despre familie, țară și politică. Foto 25 . Construcția primei biserici ortodoxe din Barcelona Sursa: Album personal 2015 253 Biserica Ortodoxă Română este reprezentată de 103 biserici în toată Spania, dintre care 12 biserici se află în provincia Catalonia. La Parohia Ortodoxă Română Sfântul Gheorghe din Barcelona (lăcașul actual este închiriat) vin români din toată zona provinciei Barcelona. În momentul de față s -a început construcția primei bisericii private, pe o parcela de 400 m2, cumpărată de că tre Parohie în anul 2007 (foto.25 ). Biserica Baptistă este reprezentată de 16 biserici românești în toată Spania, dintre care doar o biserică se află în provincia Catalonia, cu o prezență de aproximativ 600 persoane. Informațiile au fost facilitate de către Pastorul Nicolae Tureatca, care a răspuns astfel la următoarele întrebări: Au devenit oamenii mai credincioși în Spania? «…credincioșii au trebui t să fie practici, să experimenteze ajutorul Domnului, ceea ce știau teoretic au trebuit să aplice în viața de zi cu zi și asta DA, a întărit credința fiecăruia.» Care a fost evoluția numerică a credincioșilor? «În perioada 2008 -2010 a scăzut numărul memb rilor prin plecarea unora, însă mulți s -au reîntors după anul 2011.» Biserica Penticostală este reprezentată de 107 biserici românești în toată Spania, dintre care 17 biserici se află în provincia Catalonia, cu o prezență de aproximativ 2300 persoane. Informațiile au fost facilitate de către Pastorul Cornel Lupean, care a răspuns astfel la următ oarele întrebări: Au devenit oamenii mai credincioși în Spania? «… DA, datorită lipsei, nevoilor și mai ales adaptarea într -un loc necunoscut, a întărit credința fiecăruia.» Care a fost evoluția numerică a credincioșilor? «În ultimii ani a scăzut număr ul membrilor prin plecarea unora în Germania, Anglia sau reîntoarcerea în România, dar numărul membrilor nu a scăzut cu mai mult de 10 -15%.» Biserica Adventistă este reprezentată de 24 biserici românești în toată Spania, dintre care o biserică se află în p rovincia Catalonia, cu o prezență de aproximativ 200 persoane. Informațiile au fost facilitate de către Pastorul Vitali Viorica, care a răspuns astfel la următoarele întrebări: Au devenit oamenii mai credincioși în Spania? «… credința este ceva personal …cred că unii au devenit mai credincioși, alții dimpotrivă au scăzut în practicarea credinței…» 254 Care a fost evoluția numerică a credincioșilor? «În ultimii 5 ani numărul credincioșilor a scăzut puțin. Au plecat în România sau alte țări din cauza crizei, în perioada 2008 -2010 a scăzut numărul membrilor prin plecarea unora, însă mulți s -au reîntors după anul 2011.» Din declarațiile pastorilor celor trei comunități religioase din Barcelona, reiese faptul că majoritatea credincioșilor s -au apropiat de Dumne zeu, din cauza problemelor întâmpinate în viața de zi cu zi. De asemenea, din aceste declarații rezultă faptul că migranții români care aparțin acestor comunități religioase, chiar dacă în perioada 2008 – 2011 au încercat alte țări de migrație, ei s -au reînt ors în Catalonia. c) Valori comune/apropiate Sărbătoarea Sfântului Nicolae, care se celebrează în România în data de 6 decembrie, când se oferă cadouri copiilor în timp ce aceștia dorm (Moș Nicolae lasă cadouri copiilor cuminți în ghetuțele lustruite) este foarte asemănătoare cu sărbătoarea Regilor Magi din data de 6 ianuarie. Din punct de vedere gastronomic, cârnăciorii românești și „llonganissa” catalana (fuet în limba castiliană) sunt produse culinare foarte asemănătoare. Un alt obicei care există în Cata lonia este servirea pâinii prăjite unse cu ulei și usturoi, dar și coacerea ardeiului și a vinetelor, care se curăță de coajă și se servesc tăiate feliuțe, iar în România se face salată de vinete cu ardei copt. Tăierea porcului este un alt obicei care încă mai poate fi descoperit în foarte multe localități din Catalonia. În domeniul sportului, mai ales al fotbalului , asemănarea culorilor, galben și roșu, folosite de vechile echipe de fotbal din Timișoara și Barcelona, se datorează primului antrenor, Ferenc Plattkó (etnic maghiar), al echipei de fotbal F. C. Ripensia Timișoara, care a fost portar la F. C. Barcelona, echipă la care s -a reîntors ca antrenor. Chiar și forma și culorile folosite de echipa de fotbal Steaua București sunt asemănătoare cu cele ale echipei de fotbal din Barcelona. 255 Tabel 24 . Cuvinte scrise identic în limba româna și limba catalană (180 cuvinte) abdomen abdominal absent absolut absurd accident accidentat acord activ actor actual acumulat aeroport alfabet amant ambulant animal anormal antena antic apartament arc arma aroma asfalt atac atent aval bac banana banc (de lucru) barba bloc bou cadet calcar cangur cap carnaval cartografia cartoteca casa cinema cinematografia circ clar cobalt complicat condiment considerat context corb curs decapant dement departament detergent diagonal diamant doctor document dominant dur elefant emigrant familiar fascinant fatal figura figurant filmoteca foc foca fum fus gel general geografia glacial gol (fotbal) hotel import indica indiferent infantil infern insistent instrument integrat joc lateral legal lent literal literatura manual material matern meu moneda mort mortal motor nas natura natural nord normal nou obligat ocupant ocupat olimpiada original ornament ou parc par-impar parlament pasta pastor piscina planeta porc port pot prefabricat prefix prima profund pruna radiat radio radioactiv rampa recipient regiment restaurant rima ritual ruta sac sauna sec sergent servit silueta situat social soldat suc sud sufix suma superior talent taxa taxi tegument telefonia telegrama tema terminal terminat testament tir tot tractor trampa turc tutor univers vaca vals vapor vas vertical viu zebra zero Sursa http://www.diccionari.cat 256 Principalele limbi de origine latină sunt: italiană, franceză, portugueză, spaniolă, catalană și română. Limba catalană se vorbește în patru țări: Andorra (limba oficială), Franța (Russillon – sudul Franței), Italia (Algueres – insula Sardinia), Spania: Catalonia, Insulele Baleare (mallorquin), Valencia (valenciană), Murcia (în regiunea Carxe). „Cazul românilor este destul de special, deoarece limba este latină și este destul de ușor de învățat atât castiliană cât și catalană, deși inițial se optează pentru prima.a” (Pajares , 2006 ). Deoarece limba catalană și limba ro mâna au aceeași rădăcină lingvistică, între cele două limbi există mai mult de 300 de cuvinte identice și aproape 3000 de cuvinte asemănătoare; verificând dicționarul limbii catalane în internet pe pagina web http://www.diccionari.cat, am identific at 180 c uvinte identice (tab .24). Mulți migranți români au observat „numărul mare de cuvinte identice ce există între catalană și românăb” (Pajares 2006: 168), chiar dacă majoritate dintre ei, au descoperit acest lucru în momentul în care au ajuns în Catalonia. Al ții au declarat: „… mi -ar fi plăcut să învăț prima dată catalană, pentru că este mai asemănătoare cu limba română, dar nu am putut face acest lucru pentru că toată lumea îmi vorbea în castilianăc” (Pajares 2006 : 380 ). d) Comunicare și informare Consulatul General al României de la Barcelona are în jurisdicție următoarele comunități autonome și provincii: Catalonia, Barcelona, Girona, Lerida, Tarragona și Insulele Baleare. Consulatul se ocupă de: informații pentru cetățenii români și străini, prom ovarea exporturilor românești, dar și atragerea de investiții spaniole. De-a lungul timpului s -au realizat diferite programe de radio și televiziune: grupajul de știri în limba română – Info Romania – prezentat de Florin Bojor – de la postul de televiziune Barcelona TV (programul făcea parte din grupul „Info Idiomes” , care a primit Premiul Național pentru Cultură pentru Medii de Comunicații, care este cel mai important premiu din Catalonia; din păcate, la finele anului 2010 pro gramul și -a închis porțile); la postul de Radio Punt 7 „ Românii în Catalunya ”, era un program bilingv în limba română și catalană care vorbea despre cultură, muzică, știri, tradiții, istorie (se transmitea în fiecare joi la ora 21:30 între anii 2008 – 2009 ). a El caso de los rumanos es bastante particular porque su lengua es latina y les resulta bastante fácil aprender tanto el castellano como el catalán, aunque inicialmente opten por el primero. b … el gran número de palabras iguales que hay entre el catalán y el rumano… c … hubiese gustado aprender primero el catalán, porque se parece más al rumano, pero no ha podido hacerlo porque todo el mundo se dir ija a ella en castellano. 257 În cadrul programului „Els matins a quatre bandes” de la postul de Radio Național RTVE Radio 4, se emitea o emisiune care se numea „ Tertulia de guyris ”, în catalană și spaniolă, emisiune de analiză socială și politică cu referire la români, estici și im igranți (a fost emisă între anii 2008 – 2009); la Radio Estel, în anul 2009 se difuza un program religios în catalană și castiliană care descria realitățile spirituale ale românilor, în fiecare joi seară la 19:30, numit „ Els germans orientals ”. Toate acest e programe au fost întrerupte din cauză că nu existau fonduri pentru continuarea acestora. În momentul de față, în Catalonia există o pagină web, orientate spre informarea cetățenilor români (http://robarna.com ). Începând cu 1 octombrie 2017, datorită pro blemelor ivite în legătura cu cererea de independență a Cataloniei, unii români au început să se gândească să părăsească această provincie. Le este frică să nu piardă avantajele pe care le -au câștigat cu greu: a face parte dintr -o țară membră a Uniunii Eur opene; a beneficia de libera circulație. 2.3. Concluziile studiului de caz Faptul că în Spania se găsește una dintre cele mai mari comunități de români a favorizat formarea unor rețele instituționale solide și de amploare, care susțin și promovează valorile culturii românești. Asociațiile, activitățile (culturale, sociale și economice), religia, valorile comune/apropiate (originea latină a limbilor, gastronomia și sărbătorile) și mass -media au favorizat integrarea și cunoașterea culturii, obiceiurilor, religi ilor și pra cticilor gastronomice românești. Menținerea legăturii cu țara a fost facilitată prin deschiderea de fili ale ale firmelor de transmitere TV prin Cablu (Digi TV, Dolce TV) , dar și prin ofertele de telefonie foarte accesibile (Digi Mobil), pentru facilitarea comunicării cu cei din țară (multe minute și mult mai ieftin ). Migrația românilor în Spania nu ar trebui considerată ca un fenomen temporar, deoarece, un sfert din această populație o reprezintă persoanele cu vârsta cuprinsă între 0 -14 ani, ceea ce înseamnă ca majoritatea copiilor s -au născut în Spania, iar acești copii reprezintă „a doua generație”a (Buitan, 2011) de migranți români, care sunt și se vor educa în Spania. Este important ca acestei noi generații să i se ofere posibilitatea să -și cunoasc ă rădăcinile, cultura, obiceiurile, gastronomia, religia, pentru a putea face diferența între propria cultura și cea a Spaniei . a Sin embargo los esfuerzos que se iniciaron no son suficientes, si se tiene en cu enta que la segunda generación de los inmigrantes rumanos ya se está educando en España. Por esto es importante ofrecerles posibilidades para encontrar una balanza entre su propia cultura y la de España. 258 CONCLUZII GENERALE În peisajul geografic, una dintre componentele care înregistrează cea mai puternică dinamică este cea demografică, care este concretizată prin mișcarea naturală a populației (natalitate, mortalitate, căsătorii, divorțuri) și mișcarea migratorie (emigrări și imigrări). De-a lungul timpului , migrația a fost influențată de procesul „push‐pull ” (împingere – atracție); condițiile nefavorabile di ntr-un loc împing oamenii să emigr eze, iar condițiile favorabile di ntr-un alt loc, extern , îi atrag. Studiile recente demonstrează faptul că, mai ales în ultimele două decenii, fenomenul migrației externe a românilor s-a realizat mai mult pentru desfășurarea de activități economice și mai puțin pentru schimbarea domiciliului. Datorită crizei care s -a ins talat în Spania, în anul 2008, românii migranți au fost nevoiți să adopte noi strategii pentru a face față unei crize de proporții foarte mari, care i-a luat pe nepregătite pe mulți dintre migranții români (și nu numai). O parte dintre români au rămas stab iliți în aceleași locuri ( migrația permanentă ), iar o altă parte au fost asociați cu mobilitatea teritorială, indiferent dacă s -a produs în interiorul Spaniei (migrația internă sau migrația circulară ), a presupus reîntoarcerea în România ( migrația de întoa rcere ), orientarea spre alte destinații ( migrația dublă – remigrația) sau revenirea la prima migrație ( migrația multiplă ). Indiferent de opțiunea aleasă , important este faptul că acești migranți au determinat o direcție principală pe care s -au axat pentru atingerea obiectivelor pe care le aveau. Chiar dacă criza s -a instalat în Spania în anul 2008, doar după anul 2012 s-a observat o diminuare a populație i, dar și a numărului d e migranți, datorită mai întâi faptului că, persoanele care au rămas fără un loc de muncă și -au epuizat toate resursele și beneficiile pe care le aveau (în funcție de perioada cât au muncit , cu contract de muncă legal, au avut dreptu l la o perioadă de șomaj, iar când s -a terminat perioada legală de retribuție a șomajului, au avut dreptul și la o perioadă de ajutor de șomaj), iar soluția care le-a mai rămas a fost, fie reîntoarcerea în țara de origine, fie remigrarea spre alte țări. 259 Rezultatele obținute în urma celor trei ani de documentare și cercetare a mig rației dintre România și Spania mi-au permis să evaluez în ce măsură ipotezele de la care am pornit în realizarea lucrării au fost validate de cercetările întreprinse, respectiv gradul de îndeplinire a obiectivelor formulate inițial. În ceea ce privește ipotezele formulate pentru evaluarea impactului migrației din spațiul de plecare (România), gradul de validare al acestora a fost demonstrat prin folosirea metodologiei adecvate fi ecărei ipoteze în parte, prin care am găsit dovezile care le justifică validitatea . Ipoteza general ă de la care am plecat a fost următoarea : motivul principal pentru care au migrat românii a fost cel economic; majoritatea au plecat cu idea de a se întoarce în România, cu ceva economii. Exploatând răspunsurile la întrebările generale ale chestionarelor pe care le -am utilizat, precum și din conținutul interviurilor, am observat că motivele principale care i -au determinat pe români să migreze au fost pentru o viață mai bună, un loc de muncă bine plătit și un viitor pentru copii (deoarece majoritatea care au migrat aveau copii de întreținut), deci , implicit este vorba de motive economice. De asemenea, am observat că simțul de proprietate este foarte dezvoltat în cadrul comunității migranților români, iar majoritatea și -au investit economiile în România în imobiliare (achiziționarea, renovarea sau construirea unei locuințe). Din punct de vedere statistic, am constat că emigrația din România s-a accentuat, popu lația țării continuă să scadă, astfel că accentuarea depopulării din mediul rural este o consecință a migrației , la fel ca în multe din orașele mici și mijlocii . Analiza evoluțiilor demografice s -a făcut pe baza datelor disponibile pe pagina web a Institu tului de Statistică . Aceasta mi -a permis să confirm faptul că f luxurile internaționale au crescut, mai ales după anul 2002 , când au fost eliminate vizele de intrare în Spațiul Schengen. În ciuda crizei financiare declanșate în anul 2008 în principalele spații de destinație , românii continuă să părăsească România. Migrația spre alte țări nu s-a diminuat, ci din contră, s -a amplificat, îmbrăcând forme mai complexe și orizonturi spațiale diversificate. După anul 2008 , unii migranți români d in Spania, fie s-au reîntors în România, fie au ales să migreze spre alte țări europene (Germania, Anglia, Franța, Belgia, Norvegia, Elveția, etc). În acest timp, populația României a scăzut și continuă să scadă într -un ritm foarte rapid, iar datele statistice confirmă că accentuarea depopulării din mediul rural al României este o consecință vizibilă a migrației românilor spre alte destinații . 260 Verificarea ipotezelor de la care am pornit în cercetările de teren, prin chestionare și interviuri , a confirmat faptul că migranții români nu fac parte din pătura săracă , ci sunt persoane cu un nivel mediu de viață și un nivel mediu de școlarizare (au liceul finalizat). Iar, c u privire la migrația de întoarcere , majoritatea românilor care s -au reîntor s în România (80% dintre cei chestionați și intervievați) aveau un copil de vârstă preșcolară ; scopul reîntoarcerii era ca minorul să înceapă școala în România, în limba maternă, fără a fi nevoit să învețe și alte limbi, care ar putea să -l afecteze psihic (deoarece părinții considerau că , prea multe limbi pot înnebuni copiii, iar ei nu puteau permite să i se întâmple acest lucru tocmai copilului lor !). O foarte mică parte dintre românii (20%), s – au reînt ors să deschidă o mică afacere, dar la majoritatea dintre ei , investiția și birocrația le-au consumat toate resursele, iar acum se aflau într -o dilemă pe care nu știau cum să o rezolve. Să rămână în continuare în țară, sau să revalorizeze experiența emigrației? Relativ la ipotezele elaborate pentru evaluar ea impactului migrației românilor în spațiul de sosire (Spania), validarea lor a presupus , mai întâi, o analiză foarte riguroasă a datelor statistice , a evoluției n umărului de locuitori , a evoluției numerice a populației migrante , a evoluției migranților români și a distribuției teritoriale a migranților români . Analiza evoluției numărului de locuitori ne arată faptul că populația Spaniei a crescut foarte mult , mai ales în ultimul secol , iar de-a lungul timpului a atras noi locuitori , atât din țările vecine, cât și mai îndepărtate. Examinarea evoluției numerice a populației migrante este mult mai complexă, deoarece se pot observa mai multe aspecte legate de proveniența lor (cu trecerea anilor, tot mai mulți provin din comunitatea europeană, acest lucru fiind strâns legat ș i de creșterea foarte rapidă a numărului de migranți de origin e română), de legalitatea lor (diferența cea mai mare înregistrându -se în anul 2011, cu o diferență mai mare de 2 milioane de migranți înregistrați la primării ; față de cei care dețineau un permis de rezidență) și de evoluția numerică a migranților români , unde se poate observa faptul că, în momentul de față, numărul celor care au un permis de rezidență este mult mai mare decât al celor înscriși la primărie. 261 De-a lungul timpului, evoluția d ensității populației din Spania a cunoscut diferite etape, în funcție de intenția locuitorilor de a pleca spre Statele Unite (la începutul secolului al -XX-lea), sau de a se stabili ca migranți pentru muncă (la începutul secolului XXI). Analiza distribuției teritoriale a populației migra nte din Spania ne oferă o imagine asupra zonelor de atracție, Catalonia situându -se pe primul loc în decursul secolului al – XIX-lea și mijlocul secolului XX, fiind apoi depășită în favoarea Comunității Madrid. Analiza distribuției din primii ani a migranți lor români din Spania ne conferă o imagine dif erită, deoarece drumurile migrației au fost deschise de către comunitățile adventiste din România, prin cele două porți de intrare: Coslada (Comunitatea Madrid) și Castellón (Comunitatea Valenciană). La început (până în anul 2001 ), factorii de atracție a resurselor forței de muncă pe ntru persoanele de sex masculin s-au datorat cererii de mână de lucru în domeniul construcțiilor, iar în cazul persoanelor de sex feminin, cererea era în domeniul serviciilor (curățe nie, îngrijirea copiilor, îngrijirea persoanelor vârstnice). După anul 2002, datorită faptului că în agricultură se găsea foarte ușor de lucru, anumite zone (Zaragoza, Huelva, Almeria, Valencia și Ciudad Real) au devenit de interes pentru migranții români . Totuși, după anul 2012 s -au conturat noi poli de atracție (Catalonia, Insulele Canare, coasta de nord a Spaniei ) și se poate observa o predilecție a migranților români care preferă să se stabilească în zonele de coastă, deoarece „soarele, plaja și marea” le dau un sentiment de mulțumire și fericire. Creșterea numărului de migranți români în alte zone ale Span iei relevă faptul că există o migrație internă în Spania , unde românii migranți și -au sc himbat destinația în interiorul țării. Catalonia este un pol de atracție pentru români, datorită faptului că are o ofertă diversificată a locurilor de muncă, atât în industrie, cât și în servicii. Faptul că în Spania se găsește una dintre cel e mai mari comunități de români a favorizat formarea unor rețele instituțio nale solide și de amploare, care susțin și promovează valorile culturii românești. Asociațiile, activitățile (culturale, sociale și economice), religia, valorile comune/apropiate (originea latină a limbilor, gastronomia și sărbătorile) și mass -media au fav orizat integrarea și cunoașterea culturii, obiceiurilor, religiilor și practicilor gastronomice românești. 262 Pentru confirmarea ipotezelor pentru cercetarea aplicată, care mi -au ghidat investigațiile de teren, am folosit metode calitative, mai ales intervi ul și chestionarul semistructurat. Am conceput chestionarele pe principalele tipuri de grupuri țintă vizate, în funcție de tipul migrației analizate : „Migrația permanentă”, „Migrația circulară „, „Migrația dublă „și” Encuesta Extranjeros” . Chiar dacă numărul migranților români a crescut în provincia Catalonia, autohtonii percep o c reștere a numărului de migranți, mai degrabă a celor care provin din Africa de Nord (marocani). Cu privire la m igrația permanentă (stabilă), care se referă la românii migranți care încă se află pe teritoriul Spaniei și nu au de gând să se întoarcă în România în următorii ani, majoritatea dintre aceștia au sosit pe teritoriul spaniol înainte de anul 2008. Decizia de a părăsi Spania ( ca și în cazul celor care s -au reîntors în România) se ia în cadrul familiei (deoarece majoritatea familiilor au copii minori care s -au integrat), iar perspectivele de a pleca sunt foarte mici. Migrația permanentă este cea mai întâlnită formă de migrație î n rândul românilor, deoarece majoritatea au ajuns în Spania cu mult înaintea crizei, iar posibilitățile de a părăsi Spania sunt minime. Acești români au reușit să se adapteze și să se integreze, se consideră asimilați în societatea spaniolă și nu regretă c ă nu s-au întors în România , iar majoritatea au copiii crescuți sau născuți în Spania. Migrația românilor în Spania nu ar trebui considerată ca un fenomen temporar, deoarece un sfert din această populație o reprezintă persoanele cu vârsta cuprinsă între 0 -14 ani, ceea ce înseamnă ca majoritatea copiilor s -au născut în Spania, iar acești copii reprezintă „a doua generație” de migranți români (Buitan, 2011) , care sunt și se vor educa în Spania. Este important ca acestei noi generații să i se ofere posibilitat ea să -și cunoască rădăcinile, cultura, obiceiurile, gastronomia, religia, pentru a putea face diferența între propria cultura și cea a Spaniei. O parte din românii care lucrau în construcții , o dată cu criza acestui sector industrial au ales să lucreze în agricultură, practicând o migrație circulară , adică deplasarea în interiorul Spaniei, pentru a avea un loc de muncă tot timpul anului. În strategiile migrației circulare se evidențiază și perioade alternative de ședere în Spania și România (frecvente veni ri și plecări între locul de plecare și de so sire), datorită în primul rând faptului că acești migranți au întâmpinat dificultăți pentru a face față unei migrații de revenire definitive, iar în al doilea rând datorită faptului că multe firme de transportur i internaționale și -au deschis fil iale în România și angajează șoferi profesioniști , doar cu contracte efectuate în România. 263 Migrația dublă (remigrația) se referă la românii migranți care , după o perioadă de migrație în Spania , au ales o altă țară de migr ație. Noua destinație se bazează tot pe rețelele pe care le aveau chiar dinaintea emigrării din România , legături care cu trecerea timpului s -au consolidat. Ac este rețele se referă mai ales la cazul celor care au ales să remigreze spre Germania, deoarece, mulți dintre sașii care au părăsit România în anii ’90, au păstrat legăturile cu p rietenii și vecinii din România, iar acest lucru a facilitat remigrarea românilor din alte țări (Spania, Italia, Grecia) spre Germania. Cu toate acestea, românii care au plecat din Spania spre alte țări au amintiri plăcute legate de migrația în Spania și , pe viitor , scopul lor este să se restabilească în Spania. Ipoteze le generale , formulate inițial , au stat la baza studiului realizat și s-a demonstrat încă odată faptul că, de-a lungul timpului, prezența familiei și a priete nilor a favorizat alegerea regiunii și a localității în care s -au stabilit acești migranți. De asemenea, impactul general al migrației pop ulației între România și Spani a poate fi considerat pozitiv, mai ales datorită faptului că aceste persoane au învățat noi meserii pe care le pun în aplicare , fie la reîntoarcerea în România, fie la remigrarea spre alte destinații. În momentul de față, migrația rom ânilor este considerat ă o problemă critic ă pentru economia românească . Guvernul României va trebui să întreprindă acțiuni oportune pentru a stopa emigrația și a stimula migrația de întoarcere, deoarece doar în acest mod România ar putea avea o dezvoltare durabilă. Odată cu tre cerea timpului, migrația a devenit pentru mulți români un stil de viață, deoarece o parte dintre ei au adoptat strategia migrației multiple . Această strategie conține două modele, iar fiecare model constă din trei faze. Primul model reprezintă migrația spre Spania, reîntoarcerea în România și revenirea în Spania. În acest caz, românii care s -au reîntors în România, fie au încercat să deschidă o mică afacere (care a eșuat), fie nu s -au adaptat copii i la noul stil de viață, fie nu s -au adaptat părinții la noile salarii (mult mai scăzute), fie se simțeau străini în țara natală, iar în Spania se simțeau ca ACASĂ. Al doilea model îl reprezintă migrația spre Spania, reorientarea spre alte destinații și revenirea în Spania. În acest caz, locul de plecare nu îl m ai reprezintă țara de origine (România), ci țara de destinație (Spania), deoarece majoritatea celor care au revenit în Spania, după o perioadă de migrație în altă țară de destinație, au declarat ca pentru ei Spania este ACASĂ! 264 Pe de altă parte, mulți d in românii care revin în Spania , din Anglia sau Norvegia , o fac pentru siguranța copiil or, deoarece le este frică să nu le fie luați copii i, ca în ca zul altor familii de români, ale căror experiențe nefericite au fost mediatizate atât în România cât și în alte ță ri. Cei care revin din Germania invocă faptul că stresul și clima le influențează starea sufletească și că le lipsesc căldura și liniștea din Spania. Cazul celor din Elveția este puțin mai diferit, deoarece chiar dacă se câștigă mult mai mult decât în Spania , și cheltuielile sunt pe măsură, iar la sfârșit de lună ajung în ace eași situație . Studiul de caz realizat în teritoriul de plecare (Valea Hârtibaciului) a permis identificarea concretă, în colectivitățile locale, a impactului pozitiv (diminuarea șomajului, remitențele, tehnologii și idei noi aduse de migranți, valorificarea meseriilor învățate) și negativ (declinul demografic, scăderea natalității, îmbătrânirea populației, exodul creierelor, corupția) al migrației, precum și identificarea capitalului social (rețelele de migrație) și teritorial (pierderea resurselor umane). În schimb, studiul de caz realizat în teritoriul de sosire (Catalonia), relevă o mai mare amploare a impact ului pozitiv (creșterea demografică, integrare socio -culturală) decât a celui negativ ( manifestat odată cu criza financiară, prin lipsa locurilor de muncă) , efectele fiind, deci, diferit e față de teritoriul de plecare. De asemenea, capitalul social (organizații, instituții, asociații) și teritorial (densitatea populației, distribuția populației migrante, dist ribuția migranților români) sunt mult mai diversifica te în locurile de sosire . Impactul pozitiv al migrației la locul de plecare , a determinat consecințe demografice ( creșterea fondului de locuințe), sociale (diminuarea sărăciei și șomajului, dobândirea de noi calificări, migrația de întoarcere, migrația pentru muncă în activități sezoniere, migrația periodică), economice (remitențele, tehnologii și idei noi aduse de migranți, valorificarea meseriilor învățate), politice (influențarea al egerilor prezidențiale din 2014) și culturale (oportunitatea de a învăța o nouă limbă, noi bagaje de cunoștințe). Impactul negativ al migrației la locul de plecare a cauzat consecin țe demografice (natalitatea scăzută, îmbătrânirea populației, migrația femeilor de vârstă fertilă, depopularea accentuată a mediului rural, scăderea populației) sociale (copii lăsați în îngrijirea bunicilor, despărțirea familiilor, pierdere de capital uman , migrația dublă, migrația multiplă), economice (exodul creierelor, criza economică locală, mai accentuată decât cea mondială), politice (legi nepotrivite, lipsa factorilor de stimulare, acutizarea dificultăților tranziției, corupția, politica antinatalist ă) și culturale (creșterea abandonului școlar , pierderea tradițiilor etc. ). 265 Impactul pozitiv al migrației la locul de sosire a determinat consecințe demografice (migrația multiplă cu revenirea în Spania, creșterea demografică), economice (strategii reușite de supraviețuire, migrația sezonieră, migrația circulară cu toate formele ei, migrația permanentă, migrația internă, activități economice), social e (integrare, transnațional ism, satisfacț ie, activități sociale, activism religios ), politice ( legi ca re au favorizat migranții) și culturale (oportunitatea de a învăța o nouă limbă, noi bagaje de cunoștințe, activități culturale, valori comune/apropiate). Impactul negativ al migrației la locul de sosire , a cauzat consecințe demografice (migrația de întoar cere, migrația dublă), economice (criza economică, lipsa locurilor de muncă, costurile de ipotecă sau chirie, scăderea salariilor), sociale (migrația multiplă), culturale (dificultăți de adaptare, rasism, xenofonie) și politice (dificultățile tranziției, i mport de criminalitate). Românii au găsit în Spania un refugiu în care s -au instalat temeinic în ultimii 20 ani. Românii circulă, practică mobilitatea națională și internațională , merg în țară o dată sau de două ori pe an, observă realitatea românească și , de regulă, revin în acest refugiu (Marcu, 2013). Mulți români migranți încă mai „visează” să se reîntoarcă în locul unde s – au născut, au copilărit și și -au petrecut adolescența, însă aceste „visuri”, devin tot mai irealizabile, deoarece în vacanțele petre cute în România se simt străini în propria țară, se simt dezrădăcinați, nu-și găsesc locul, nu se adaptează, nu înțeleg ce se întâmplă în România, nu înțeleg de ce românii care au rămas au devenit tot mai stresați, ne rvoși și unii chiar needucați. Generați a aceasta de români pierduți în străinătate a fost nevoită să – și părăsească locul de origine pentru a -și găsi rostul într -o altă țară. O generație care poate fi descrisă ca afectată de „Pandemia migrației românilor din anii 2000 „, datorită efectelor de dep opulare a multor regiuni ale României . Această generație nu și -a îndeplinit speranțele exprimate în versurile pionerilor din ani i ’80, care prevedeau astfel anul 2000: “Noi în anul 2000, Când nu vom mai fi copii… Vom fi meșteri iscusiți Să vă facem fericiți Pe voi părinții ce veți fi!… Suntem copii, însă vom ști Să facem țara, ca primăvara. Și mâine vom reuși!… Și-atunci, niște eroi Vom deveni și noi!” 266 Post scriptum Merită să ne întrebăm: Ce se va întâmpla pe viitor cu locuitorii României? Unde se va ajunge? România va deve ni o țară pustie? Va pleca toată populația? Vor reven i român ii dacă ar avea un salar asigurat de 1.000 euro lunar? O eventuală criză majoră în Europa îi va face să se întoarcă? După căderea regimului comunist, românii au început să devină nostalgici pentru comunism; apoi, după ce au ajuns să mi greze prin alte țări, au început să devin ă nostalgici pentru locurile natal e; cei care au părăsit Spania și au ales alte țări de migrație, au devenit nostalgici după Spania…Oare suntem un popor de nostalgici? Următorul paragraf , dintr -un interviu realizat recent în Sibiu , scoate în evidență preocupările principale a părinților d in ziua de azi: „Am dat copilul de mic la grădiniță la grupă de limba germană. Apoi, la școala generală l -am înscris tot la germană. Acum este în clasa a VIII -a și vorbește perfect limba germană. A început din clasa a II -a să învețe și limba engleză. Cu al doilea copil am făcut la fel și deja este în clasa a IV -a. Suntem foarte fericiți că sunt copii cuminți și amândoi învață foarte bine. Noi suntem simp li muncitori, dar ne dorim din tot sufletul ca ei să ajungă mai bine ca noi. Îi pregătim pentru EXPORT…” (Roxana și George, 40 și 42 ani, Sibiu – fragmente din interviul realizat de autoare, în 4 septembrie 2017). 267 BIBLIOGRAFIE Abumalham, M., (1995). Simposio Internacional sobre Comunidades Is lámicas en Europa y en España, Comunidades islámicas en Europa. Madrid: Editorial Trotta. Alburquerque, F. (2004). Desarrollo económico local y descentralización en América Latina. Revista de la CEPAL, 82. Alburquerque, F., Aghón, G., Cortés, P. (2002). Desarrollo económico local y descentralización en América Latina: Análisis comparativo. Santiago: Naciones Unidas, CEPAL. Alexe, I. (2011). Al patrulea val: Migra ția creierelor pe ruta România -Occident . Publicație realizată în cadrul Programului „Migrație și Dezvoltare” al Fundației Soros România Fundația SOROS Alexe, I., Păunescu, B. (2011). Studiu asupra fenomenului imigrației în România. Integrarea străinilor î n societatea românească. Fundația Soros. Andrén, D., Roman, M. (2014). Should I Stay or Should I Go? Romanian Migrants during Transition and Enlargements, IZA Discussion Paper No. 8690 Andrés, A. R. (2014). Understanding the Migration of Medical Doctors i n the Context of Europe. Anghel, R. (2011). Note despre conse cințe ale migrației din România. Disponibil la adresa: http://www.criticatac.ro/11966/note -despre -consecinte -ale-migratiei -din- romania/ (consultat la data de 11/01/2016). Anghel, R. (2013). Roman ians in Western Europe: Migration, status dilemmas, and transnational connections . Lanham, Maryland: Lexington Books. Anghel, R. G. (2015). Romanians in Western Europe : Migration, status dilemmas, and transnational connections . Lexington Books. Anthias, F . (1992). Ethnicity, class, gender, and migration: Greek -Cypriots in Britain . Aldershot, England: Avebury. Arango, J. (1993). El „suri’ en el sistema migratorio europeo. Evolución reciente y perspectivas. Política y Sociedad. 12: 7 -20. Arango, J., Alonso, J., Aja, E. (2011). Inmigración y crisis económica: Impactos actuales y perspectivas de futuro. Barcelona: Bellaterra. Argerey, P., Estévez, L., Fernández, M., Menéndez, S.E. (2005) El fenómeno de la inmigración en Europa. Perspectivas jurídicas y económ icas. Madrid: Dykinson. Avram, A. (2012). Romania între dispariție și marile migrații. Disponibil la adresa: http://www.ziare.com/social/recensamant/romania -intre-disparitie -si-marile -migratii – 1160255 (consultat la data de 03/02/2015). Bădescu C. I., Bădes cu I. D., (2014) Conversiunea sistemelor: pustiul postmodern și deformările lumii: probleme epistemologice ale teoriei conversiunii, Editur a Mica Valahie, București. Bădescu, I. (2004). Tratat de geopolitică. Editura Mica Valahie, București, Vol. 1. 268 Bădesc u, I. (2013). Migrația internațională ca problemă socială. Studiu de caz: migranții pentru muncă din Italia . Dispon ibil la adresa: http://sociologia -azi.ro/wp – content/uploads/2013/10/Chestiunea -sociala -a-migratiei -pentru -munca.pdf (consultat la data de 14/ 09/2017). Badin, M. (2013). Los inmigrantes rumanos en la prensa. Caso Heraldo de Aragón y El Periódico de Aragón (2002 -2012), Teză de doctorat. Baijou, A. (2014). A Descriptive Overview of the Emigration of Medical Doctors from MENA (Middle East and North Africa) to EU. Baldoni, E. (2010). La migración de Rumanía: nuevos y antiguos escenarios para la movilidad . Universidad de Alicante. Instituto Interuniversitario de Desarrollo Social y Paz. Băncilă, A. M. (2010). Locul islamului în lumea occidentală. Monitor strategic. Nr. 3 -4 (120-127). Disponibil la adresa: http://ispaim.mapn.ro/pages/view/105 (consultat la data de 14/09/2017). Banu, F. (2011) Acțiunea «Recuperarea». Securitatea și emigrarea ger manilor din România (1962 -1989). Consiliul National pentr u Studierea Arhivelor Securității (CSNAS). Barbon, N. (1690). A Discourse of Trade. London. Printed b y Tho. Milbourn for the author. https://www.marxists.org/reference/subject/economics/barbon/trade.htm (consultat la data de 14/09/2017). Barros, L. (2002). L’immigration irrégulière subsaharienne à travers et vers le Maroc. Genève: BIT. Barton, J. J. (1975). Peasants and Strangers: Italians, Rumanians, and Slovaks American City, 1890 –1950 . Bascherini, G. (2008). Las políticas migratorias en Europa: Una visión comparada. Revista De Derecho Constitucional Europeo, 2008, 49 -100. Becattini, G., Rullani, E. (1995). Système local et marche global le district industriel. Economie industrielle et économie spatiale, París, Economica, pp. 171 -192. Beciu, C. (2011 ) Fenomenul migrației forței de muncă și formarea publicului diasporic: impactul asupra spațiului public și practicilor instituționale. Proiect de cercetare explo ratorie PN II IDEI, 2009 – 2011. D isponibil la adresa http://www.comunicare.ro/diasporic/ (con sultat la data de 01/02/2015). Beck, J., Mas, P. (1999). The strait of Gibraltar, Europe’s Rio Grande? Geography, Environment and Development in the Mediterranean (papers Originally Presented at the 28th International Geographical Congress, Held in the Hag ue During 5 -11 August 1996). Becker, B. (2012). Migration and religion: Christian transatlantic missions, Islamic migration to Germany . Amsterdam: New York. Becker, G.S. (1994). Human Capital: A Theoretical and Empirical Analysis, with Special Reference to Education. University of Chicago Press. Bejarano, R. (2007). La migración de colombianos de clase media y alta hacia Europa en contextos de globalización y modernidad contemporánea. El caso de Toulouse y Barcelona . 269 Beluschi, G. (2014). Entre organizaci ón social y políticas públicas: Pautas residenciales de familias rumanas romaníes en Granada. Sociologia, 153-173. Bereményi, B. (2010). Trajectòries migratòries i integració de la infància romanesa del Vallès Occidental. Berend, T. I. (2017). The contemporary crisis of the European Union: Prospects for the future . Bernat, M. J. S. (2010). Estudio del capital social a partir de las redes sociales y su contribución al desarrollo socioeconómico: El colectivo de inmigrantes rumanos en la provincia de Castellón. Valencia: Tirant lo Blanch. Bernat, M. J. S., Gimeno, C. (2006). Iguals però menys: la colònia romanesa a Castelló. Migración e interculturalidad : de lo global a lo loca l, págs. 169-218. Bernat, M. J. S., Viruela, R. (2011). The economic crisis and immigration: romanian citizens in the ceramic tile district of Castelló (Spain). University of Bucharest. Bijak, J. (2013 ). Integrated modeling of European migration in Journa l of the American StatisticalAssociation, 108, (503), pp. 801 -819. Bisquerra, R. (2009 ). Metodología de la investigación educativa (2ă edición). Ed. La Muralla S.A. Bitar, M. A. (2009). Operación desarrollo local . Universidad Autónoma de Entre Ríos (UADER) : Facultad de Ciencias de la Gestión. Bocancea, S. (2011). Migrația românească de tipul „one way ticket” de la începutul secolului XX, Sfera Politicii , nr. 166, disponibil la adresa http://www.sferapoliticii .ro/sfera/166/art11 -Bocancea.php (consultat la data de 01/07/2017). Bonifacio, G. T., Angeles, V. S. M. (201 0). Gender, religion, and migration: Pathways of integration . Lanham, Md: Lexington Books. Borcea, S. (2016), Ce a însemnat pentru România migrația evreilor după Al Doilea Război Mondial. Disponibil la adresa: http://adevarul.ro/locale/focsani/ce -insemnat – romania -migratia -evreilor -doilea -razboi -mondial – 1_57f9d65a5ab6550cb8632edc/index.html (consultat la data de 01/07/2017). Bordonaba, P. (2007). Los jóvenes rumanos no quieren ser diferentes. Una aproximación al estudio de las migraciones de jóvenes rumanos . Migraciones nr. 21. p.213 -233 Bourdieu, P. (1986), Richardson, J. G. (ed.) Handbook of Theory and Research in the Sociology of Education . New York, Greenwood Press. Brinley, T. (1961). Organisation des Nations Unies pour l’éducation, la science et la culture (Paris). International migrationand economic development: A trend report and bibliography by Brinley Thomas . Paris: Unesco. Brinley, T. (1968). Migrations: Econo mic Aspects, International Encyclopedia of the Social Sciences. Brown, L. (2011) . The New Geopolitics of Food . Foreign Policy. Bucur, R. (2011). Rețelele migrației românilor din Spania, Teză de doctorat. Buitan, G. (2011). La presencia del colectivo rumano en la sociedad española, disponibil adresa:http://lateinamerika.phil fak.unikoeln.de/fileadmin/sites/aspla/bilder/ip_2011/ Buitan_La_ presencia_del_colectivo_rumano_en_la_sociedad.pdf (consultat la data de 23/08/2015). 270 Bustelo, M. (2006). La palabra migra nte: escritores argentinos en búsqueda de un terreno propicio para la creación. Amérique Latine Histoire Et Mémoire. Camagni, R. (2008): « Regional Competitiveness: Towards a Concept of territorial capital», in Capello, R.; Camagni, R.; Chizzolini, B., and Fratesi, U. (eds.), Modelling Regional Scenarios for the Enlarged Europe: European Competitiveness and Global Strategies, 33 -48, Berlin, Springer Verlag. Campan, A. (2009). A Few Considerations upon Romanian Literary Exile in America. Journal of Identi ty and Migration Studies, 3, 2, 81 -87. Caravaca, I. B., González, G. R. (2009). Las redes de colaboración como base del desarrollo territorial. Scripta Nova, Vol. XIII, núm. 289. Cingolani, P. (2009). Romeni d’Italia: Migrazioni, vita quotidiana e legami transnazionali . Bologna: Il Mulino. Ciobanu , O. (2009). Migration networks and policy impacts: insights from Romanian – Spanish migrations. Global Networks, 9, 1, 100 -116. Ciobanu, R. (2010). The thin line between family migration and network migration. Famil y Stories of the Romanian Migration to Spain. Revue D’études Comparatives Est-Ouest, 41, 4, 125 -149. Ciobanu , O. (2015) Multiple Migration Flows of Romanians. Mobilities, 10:3, 466 -485. Cojan, A. (2010). Economia informală, analiza riscului fiscal, Studii și cercetări de calcul economic și cibernetic ă economică. Cojanu, V., Pîslaru, D., Pătru-Stupariu, I. (2010). Potenţialul competitiv al creşterii economice: linii directoare pentru o nouă politică industrială în România (The Competitive potential of economic growth: guiding lines for a new i ndustrial policy in Romania ). Bucureşti: Institutul European din România. Coleman, J. S. (1990). Foundations of social theory . Cambridge, Mass: Harvard University Press. Collyer, M. (2007). In-Between Places: Trans -Saharan Transit Migrants in Morocco and the Fragmented Journey to Europe. Antipode, 39, 4, 668 -690. Collyer, M. (2012). Migrants as strategic actors in the European Union’s Global Approach to Migration and Mobility. Global Networks, 12, 4, 505 -524. Corroc hano, D. H. (2010) Guía bibliográfica so bre inmigración en España (1990 -2009). Datos y reflexiones sobre la institucionalización de una comunidad académica, Consejo Superior de Investigaciones Científicas (CSIC), Instituto de Políticas y Bienes Públicos (IPP). Cortina, J., Ochoa, R. E. (2013). New perspectives on international migration and development . Crépeau, F. (2006). Forced migration and global processes: A view from forced migration studies . Lanham, Md: Lexington Books. Crețan, R. (2003a). The immigration and socio -economic integration of East Europeans in Sweden: Case study: the situation in the tow of Växjö: a short portdoctoral study. Växjö: Växjö Universitet, Institutionen för Samhällsvetenkap. Crețan, R. (2003b), The situation of East European immigrants in the Kronoberg regio n, with specific view to the town Växjö. Revista Română de Geografie Politică, Year V, no.2. 271 Csáth, M. (1990) Stratégiatervezés és vezetés. Budapest: Közigaz gatási és Jogi Könyvkiadó. Dâncu, V. (2007). Comunitatea românească din Italia. Condiții sociale, valori, așteptări. Revista Română de Sociologie, anul XXIII, nr. 5 –6, p. 445 –462, București. Metro Media Transilvania, Cluj -Napoca, 2007 Derluyn, I., Broekaert, E. (2005). On the way to a better future: Belgium as transit country and smuggling of unaccompa nied minors. International Migration, 43, 4, 31 -56. Díaz, Domínguez și Parreño (2015). Una aproximación a la emigración española durante la crisis económica, Herramientas de estudio, Ar@cne, Revista electrónica de recursos en internet sobre geografía y cie ncias sociales, Universidad de Barcelona. Dida, A. (2013). Migrația și perspectivele demografice, disponibil la adresa: http://www.rostonline.ro/ 2013/04/migratia -si-perspectivele -demografice (consultat la data de 10/01/2016). Dilip R., Sanket M., Vijayal akshmi K. M., Zhimei X., (2007) Tendencias de las remesas, Migración y Desarrollo, Nota informativa N.0 3. D isponibil la adresa http://search.worldbank.org/all?qterm=remesas&_Top/date=2007 (consultat la data de 12/01/2015). Diminescu, D. (1998). L’esperi enza migratoria dei contadini dell’ Oas. Migranti, Rifugiati E Nomadi : Europa Dell’ Est in Movimento / a Cura Di Giovanna Campani, Francesco Carchedi, Giovanni Mottura. Diminescu, D. ( 2003). Visibles mais peu nombreux ; les circulations migratoires roumain es, Maison des sciences de l’homme. Discher, C. (2015). Sprachkontakt, Migration und Variation: Die frankophone Integration von Rumänen in Paris nach 1989. Drăguț, A. (1981). Migrația internațională și problemele dezvoltării, București: Editura Politică. Drutzu , Ș. (1926 ) Românii în America, Ed. Cartea Românească București, disponibil la adresa: https://archive.org/details/romaniiinamerica00drut (consultat la data de 01/07/2017). Dubois, A., Río, A. (2014). Marco teórico y metodológico del desarrollo humano local . (versión abreviada). Bilbao. Universidad del País Vasco. Euskal Herriko Unibertsitatea. Duez, D. (2008). L’Union Européenne et l’immigration clandestine: De la securité intérieure à la construction de la communauté politique. Bruxelles: Éditions de l’Université de Bruxelles. Dummet, A., & Nicol, A. (1990). Subjects, citizens, aliens and others: Nationality and immigration law. London: Weidenfeld and Nicolson. Dummet, A., Catholic Association for Racial Justice. (1990). Europe and 1992: Focus on racial issues . London: Catholic Association for Racial Justice. Dummet, A., Niessen, J., Commission des eglises auprès des migrants en Europe. (1993a). Immigration et citoyennete dans l’union europeenne. Bruxelles: Commission des Eglises auprès des Migrants en Europe. Dummet, A., & Frontieres et Diasporas: Alterite et Civilite. (1993b). Nationhood, Nationality and Citizenship . Florence: European Culture Research Centre. 272 Egea, C. (2000). Información municipal de los censos de población, Revista Bi bliográfica de Geografía Y Ciencias Sociales, V (220), 1 –7. Egyed, A. ( 1970 ) Problema emigrării țărănimii din Transilvania la începutul secolului XX, extras din Acta Musei Napocensis VII, p365 -378.Cluj. Erdeli G., Ielenicz M., (1999) Dicționar de geografie fizică. Editura Corint, București. Faist, T. (2000). The Volume and Dynamic s of International Migration and Transnational Social Spaces . Oxford: Oxford University Press, London. Faist, T., Fauser, M., & Kivisto, P. (2011). The migration -development nexus: A transnational perspective . Hampshire, UK: Palgrave Macmillan. Faist, T., & Sieveking, N. (2012). Unravelling migrants as transnational agents of development: Social spaces in between Ghana and Germany . Berlin: LIT Verlag. Fargues, P. (2009). Work, Refuge, Transit: An Emerging Pattern of Irregular Immigration South and East of t he Mediterranean. International Migration Review, 43, 3, 544 -577. Favell, A. (2008). The new face of east -west migration in Europe. Journal of Ethnic and Migration Studies 34(5): 701–16. Felipe, A. (2011). From emigrant Spain to immigrant Spain, Race & Cla ss Institute of Race Relations, Vol. 53(1): pp. 89 –99. Fernández R., (2005). Génesis y constitucionalización de la política migratoria en la Unión Europea. (Iprolex, S.L.) Iprolex, S.L. Ferrero, R. (2007) Del Este al Oeste. Ampliación y flujos migratorios. Migraciones nr. 21. p.59 -75 Frank, A. G. (1968). Sociology of development and underdevelopment of sociology . Stockholm, Zenit. Fruja, A. R. (2013). Romanians and Romanian Americans, 1870 -1940. Immigrants in American history: Arrival, adaptation, and integration . Santa Barbara, Calif: ABC – CLIO. Gaillard , A.M. (1997). Introduction: The International Mobility of Brains: Exodus or Circulation?. Science Technology & Society, 2, 2, 195 -228. Gaillard, A.M.(1998). International migration of the highly qualified: A bibiliographic and conceptual itinerary. Staten Island, N.Y: Center for Migration Studies. Garcia, A. (2009). La inmigración latinoamericana en España en el siglo XX, Investigaciones Geográficas, Boletín del Instituto de Geografía, Núm. 70, 2009, pp. 55-70I. Garner, S. (2007). The European Union and the racialisation of immigration 1985 –2006. Race/Ethnicity: Multidisciplinary Global Perspectives 1(1): 61–87. Garson, J. P., Loizillon, A. (2003) Changes and challenges : europe and migration from 1950 to present. Garvey, D. (1985). The history of migrati on flows in the Republic of Ireland. Population Trends, Area 39. Pp. 22 -30. Geyer, H. S. (2002). International handbook of urban systems: Studies of urbanization and migration in advanced and developing countries . Cheltenham, UK: E. Elgar Pub. Ghazala M., (2006) Migration, school attainment, and child labor : evidence from rural Pakistan, Policy Research Working Paper Series , The World Bank, 3945. 273 Gil, A. (2015). La interpretación en el ámbito judicial: el caso del rumano en los tribunales de Barcelona . Barcelona: Universitat Autònoma de Barcelona. Gincel, C. (2010). Del este al oeste: dinámica de las migraciones internacionales roma/gitanas en Europa occidenta l. El caso franco -rumano durante el periodo 2002 – 2008 . Universidad del Rosario Gittell, R., Vidal, A. (1998). Community organizing: Building social capital as a development strategy . Thousand Oaks, Calif: SAGE. Glazier, I. A. (1986). Migration across tim e and nations: Population mobility in historical contexts . New York: Holmes and Meier. Godenau, D., & In Pinyol, G. (2004). Immigration flows and the management of the EU’S southern maritime borders. Barcelona: Documentos CIBOD. Göktürk, D., Gramling, D., Kaes, A. (2007). Germany in transit: Nation and migration, 1955 -2005 . Berkeley: University of California Press. Goldberg, A. (2014). Le Paris des Brésiliens en exil. Gómez, S. Molina, J.L. (2010). Les nouvelles migrations dans l’Europe: chaînes migratoi res, établissement et réseaux sociaux des Bulgares en Espagne et en Catalogne, Balkanologie, 12 (2). D isponibil la adresa: http://balkanologie.revues.org/2211> (consultat la data de 04/04/2016). Gontard, C. (2001). The Experimental Programme Organised by F rance to Facilitate the Reintegration of Romanian Migrants . Migration Policies and EU Enlargement: The Case of Central and Eastern Europe . Paris: OECD Publishing. González, F. A., Moreno F.J. (2002). Políticas sanitarias dirigidas a minorías étnicas y extranjeras en Gran Bretaña, Francia y España. Documentación Social. 127: 207 -25. Goudappel, F., Raulus, H. S. (2011). The future of asylum in the European Union: Problems, proposals and human rights . Hague: T.M.C. Asser Press. Goudenhooft, G. (2016). Going ba ck home through one’s language: Romanian diaspora in Germany . Grant, O. (2010). Migration and inequality in Germany: 1870 – 1913 . Oxford Univ. Press. Gregorio, G. C. (1998). Migración feminina: Su impacto en las relaciones de género. Madrid: Narcea. Gualda, E. (2004). Migración femenina de Europa del Este y mercado de trabajo agrícola en la provincia de Huelva, España, Migraciones Internacionales, Vol. 2, pp. 34 -65. Gualda, E. (2007). Mercado de trabajo agrícola e inmigración femenina en Huelva. Diálogos , nș7, pp.10 -12. Gualda, E. (2009 a). Adolescentes y jóvenes rumanos y su integración. Gordo, M. y Felicidades, J. (Eds.): Explorando los contratos en origen en los campos españoles, Universidad de Huelva, Huelva, pp. 233 -257. Gualda, E. (2009 b). Mujeres inmigrantes en la agricultura. Dinámicas de invisibilidad y visibilidad. Moyano Estrada, E. (Ed.): Agricultura familiar en España 2009. Ed. Fundación de Estudios Rurales (UPA) M inisterio de Medio Ambiente y Medio Rural y Marino, pp.228 -233. Gualda, E. (2012). Migración circular en tiempos de crisis. Mujeres de Europa del Este y africanas en la agricultura de Huelva, Estudios Sociales e Intervención Social, 97/3, pp. 613 -640. 274 Gualda, E., García, B. (2014). Cuidadoras extranjeras ante el fenómeno de la dependencia: diferentes estrategias en el cuidado. Aquichan, vol. 14, nș 4, pp.509 – 522. Gurak, D. T., Caces, F. (1992). Migration networks and the shaping of migration systems. International Migration Systems : a Global Approach. Gutiérrez, M. (2016). La securitización de la migración internacional: percepción de la UE sobre el flujo de rumanos hacia el Reino Unido 2007 -2014 . Universidad del Rosario. Gyemant -Selin, A. A. (2004). Citoyenneté européenne et inclusion: Fondements, nature et étendue des droits politiques des ressortissants d’Etats tiers dans l’Union européenne. Genève. Haas, H. . (2005). International migration, remittances and development: Myths and facts. Third W orld Quarterly, 26, 8, 1269 -1284. Haas, H. .(2006). Trans -saharan migration to North Africa and the EU: Historical roots and current trends. Washington, D.C: Migration Policy Institute, Migration Information Source. Haas, H. (2007a). The myth of invasion: Irregular migration from West Africa to the Maghreb and the European Union . Oxford: International Migration Institute Haas, H. . (2007b). Remittances, migration and social development: : a conceptual review of the literature . Geneva: United Nations Researc h Institute for Social Development. Haas, H. (2008). Irregular migration from West Africa to the Maghreb and the European Union: An overview of recent trends . Geneva: IOM Internat. Organization for Migration. Haas, H. . (2009). Mobility and human developme nt. New York, NY: UNDP. Haas H., (2010) Migration and Development: A Theoretical Perspective, International Migration Review, 44 (1), pp. 227 – 264. Hailbronner, K. (2000). Immigration and asylum law and the policy of the European Union. The Hague: Kluwer Law International. Hamood, S. (2006). African transit migration through Libya to Europe: The human cost . Cairo, Egypt: American University in Cairo, Forced Migration and Refugee Studies. Hâncean, M. G. (2014). Rețelele sociale. Teorie, metodologie și aplic ații. Iași: Polirom. Harbison, S. F. (1981). Family Structure and Family Strategy in Migration Decision Making. In Migration Decision Making: Multidisciplinary Approaches to Microlevel Studies in Developed and Developing Countries, ed. G. F. De Jong and R. W. Gardner. New York: Pergamon Press. Harper, M. (2011). Emigrant homecomings: The return movement of emigrants, 1600 – 2000. Manchester: Manchester University Press. Hawkins, R. L., Maurer, K. (2010). Bonding, Bridging and Linking: How Social Capital Operated in New Orleans following Hurricane Katrina. British Journal of Social Work, 40, 6, 1777 -1793. Heerma, . V. L., Linden, M. . (2002). Class and other identities: Gender, religion and ethnicity in the writing of European labor history . New York: Ber ghahn Books. 275 Heisler, M. O., Layton, Z. H., (1993). Migration and the Links Between Social and Societal Security, Identity, Migration and the New Security Agenda in Europe, Pinter, London, pp.148 -166. Hermalin, D. M. (1901). The Roumanian Jews in America, in The American Jewish year book, 1901 . Philadelphia: American Jewish Committee. Hernández, P. & Pérez J.A. (2007). Memorias de la emigración española a América, Fundación Directa. Herrera, G., Yépez, . C. I. (2007). Nuevas migraciones latínoamericanas a Europa: Balances y desafíos. Hunya, G. (2006). The impact of Romania’s accession to the EU on the Austrian economy . Wien: Wiener Institut für Internationale Wirtschaftsvergleiche. Iliescu, C. (2012). Identidades corporales de las mujeres Rumanas en España: Del totalitarismo a la falsa libertad. Revista De Dialectologia Y Tradiciones Populares, 67, 1, 49 -84. Iov C. A., (2013) Reconceptualizarea (In)Securității în Uniunea Europeană : Relația Migrație -Identitate -Securitate. ”(teză de doctorat), Universitatea Babeș -Bolyai. Irimescu G., (2002) Tehnici specifice în asistență socială – curs, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași. Jennissen, R. (2004). Macro -economic determinants of international migration in Europe . Groningen: Rijksuniv. Disponibil la adresa: http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/j.1538 -4632.1970.tb00140.x/pdf (consultat la data de 01/07/2017). Jieanu, I . (2012). Phonetic and ortographic interferences in the Romanian language spoken in Spain. Vestnik Za Tuje Jezike, 4, 23 -31. Jieanu, I. (2013). Aspects of code -switching concerning Spanish -Romanian virtual communication . Vestnik Za Tuje Jezike, 5, 21 -33. Jieanu, I. (2015). Onomastic interferences in the language of migration. Vestnik Za Tuje Jezike, 7, 71 -85. Juravle, A. (2014). Românii care au construit America: Povestea emigranților Români în Statele Unite. Historia Special, an III, nr. 8, Septembrie 201 4. Revista Transilvania, 143-145. Kahanec M., Zimmermann K.F., (2009) EU Labor Markets after Post -Enlargement Migration, Springer, Berlin. Kahl, T. (2011). Kilometer Null: Politische Transformation und gesellschaftliche Entwicklungen in Rumänien seit 1989. Karda, B. (2010) Odiseea plecării unor români ardeleni din județul Sibiu în America (1900 -1914) reflectată în presa transilvăneană a vremii , Conferințele Bibliotecii Astra, Nr.89, Sibiu. Kaya, A. (2012). Islam, migration and integration: The age of securi tization . Basingstoke, Hampshire: Palgrave Macmillan. King, R. (1993). Mass migrations in Europe: The legacy and the future. London: Belhaven Press. King, R., & O’connor, H. (1996). Migration and Gender: Irish Women in Leicester. Geography : Journal of the Geographical Association, 353, 311. 276 King, R. (2015). Return migration and regional economic problems. Klein, J., Fontan, J., & Tremblay, D. (1998). Acción colectiva y activación del capital socio -territorial como reacción a la globalización: El caso de Mo ntréal. Economía Sociedad y Territorio, Vol. I, nr.4. Klein, J., Fontan, J. (2004). La mobilisation du capital socio -territorial: le cas du technopôle Angus. Lien social et Politiques , (52), 139 –149. Korkut, U. (2013). The discourses and politics of migra tion in Europe. Basingstoke: Palgrave Macmillan. Kritz, M. M., Lim, L. L., Zlotnik, H. (1992). International migration systems: A global approach . Oxford: Clarendon Press. Kupiszewski, M. (1997). Internal migration and regional population dynamics in Europ e: Romanian case study . Leeds: University of Leeds, School of Geography. Lacquement, G., Chevalier, P. (2016). Capital territorial et développement des territoires locaux, enjeux théoriques et méthodologiques de la transposition d’un concept de l’économie territoriale à l’analyse géographique . Annales de géographie , 711,(5), 490-518. Ladislau, G. (2002) The Romanian Jewry – Historical Destiny, Tolerance, Integration, Marginalisation, JSRI (Journal for the Study of Religions and Ideologies) , No.3 /Winter 20 02, pp. 85 -98. D isponibil la adresa: http://jsri.ro/old/html%20version/index/no_3/ladislau_gyemant -articol.htm (consultat la data de 04/07/2017). Lahlou, M. (2007). Migrations transméditerranéennes et stratégies euro-africaines . Annuaire De La Méditerranée: 41-48. Landesmann, M. (2013). Migration plans and expected length of stay: The case of romanian migrants in Italy. Monthly Report – the Vienna Institute, 2013, 6-11. Lăzăroiu, S. (2003). Who is the next victim?: Vulnerability of young Romanian women to trafficking in human beings . Bucharest: International Organization for Migration, Mission in Romania. Ledesma, L. M., Piracha M. (2001). International Migration and the Role of Remittances in Eastern Europe . Lee, E. S. (1966). A Theory of Migration. Demography, 3 (1), 47 -57. Leenhardt, J., Kalfon, P., Assocation Française d’Action Artistique. (1992). Les amériques latines en France. Francia: Découvertes Gallimard Hors Série. Legoux, J. (1865). Du Droit de grâce en France comparé avec les législations étrangères, commenté par les lois, ordonnances, décrets, lettres patentes … depuis 1349 jusqu’en 1865, par J. Legoux . Paris: Cotillon. Legoux, L. (1995a) . La crise de l’asile politique en France . Paris: CEPED. Legoux, L. (1995b). La crise de l’asile en France à la lumière des statistiques de l’immigration politique . Lille: A.N.R.T. Université de Lille III. Leveau, R., Mohsen -Finan, K., Wihtol, . W. C., Institut français des relations internationales. (2001). L’Islam en France et en Allemagne: Identités et citoyennetés. Paris: La documentation française. Levitt, P., Vertovec, S., & DeWind, J. (2003). Transnational migration: International perspectives . Staten Island, NY: Center for Migration Studies. 277 Levitt, P., Sorenson, N. N., & Global Commission on International Migration. (2004). Global migrat ion perspectives: The transnational turn in migration studies . Geneva: Global Commission on International Migration. López, A.S. Ferrero T.R. (2009). Economic Crisis and migration policies in Spain: The big dilemma, Lucrare prezentată la conferința anuală a Centre on Migration, Policy and Society, University of Oxford, New Times, Economic Crisis, geo ‑political transformation and the emergent migration order. Lucas, J. (2016). Mediterráneo: El naufragio de Europa. Val encia: Tirant Humanidades. Lucheș, D. (2016a). Health and Education in Roma Families. Comparative Study, Romanian Roma Families from Rennes, France vs. Roma from Mironu, Suceava, Romania. European Review Of Applied Sociology , 9(12), pp. 48 -54. Lucheș, D. ( 2016b), The Influence of Personal and Professional Variables upon the Nature of Immigration of Romanian Doctors to France: The Moderating Effect of Gender . Transylvanian Review of Administrative Sciences, No. 49 E/2016, pp. 132 – 149. Lutterbeck, D. (2006). Policing migration in the Mediterranean. Mediterranean Politics. 11, 1, 59 -82. Mabogunje, A. L. (1970). Systems Approach to a Theory of Rural -Urban Migration. Geographical Analysis, 2, 1, 1-18. Magheți , D., Steiner, J., (2009) Mormintele tac – relatări de la cea mai sângeroasă graniță a Europei, Editura Polirom, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România. Mallarach, I. J., Vilagrasa, I. J. (2002). Los procesos de desconcentra ción urbana en las ciudades medias españolas, Ería, 57, pp. 57 -70. Mara, I. (2012) Surveying Romanian migrants in Italy before and after the EU accession: Migration plans, labour market features and social inclusion . Vienna: Vienna Institute for Internatio nal Economic Studies. Marcu, S. (2002) Las relaciones actuales entre Rumanía y España en el contex to de la ampliación de la Unión Europea. Revista de estudios europeos, vol. 32. Marcu, S. (2005a). Rumanía, territorio olvidado: procesos de transición e integración, 1989 -2005. Ediciones Universidad de Valladolid Marcu, S. (2005b). Un puente latino sobre Europa: las relaciones Rumania -España en el nuevo contexto europeo. Institutul Cultural Român Bucuresti. Marcu, S. (2007a) La Odisea de los rumanos en el siglo XX. Del exilio intelectual a la emigración económica . Invadidos, exiliados y desplazados. Histo ria., vol. 1. Instituto Universitario de Historia Simancas, Editorial Universidad de Valladolid. Marcu, S. (2007b) Dinámica y estructura migratoria laboral de Rumanos. Flujos de emigración hacia España, destino Madrid. Migraciones nr. 21. Marcu, S. (2008) Sobrevivir a la transición. La emigración internacional de rumanos desde un enfoque territorial. Cuadernos de geografía de la Universidad de Valencia, vol. 84. Marcu, S. (2009a). Del este al oeste. La migración de rumanos en la Unión Europea: Evolución y características. Migraciones Internacionales, 5, 1, 155 -191. 278 Marcu, S. (2009b) La inmigración de rumanos en la Comunidad de Madrid. España y la Europa Oriental: tan lejos, tan cerca., Universidad de Valencia. Marcu, S. (2009c) Inmigrantes rumanas en el servicio doméstico y de cuidados de mayores de la Comunidad de Madrid. Estudios Geográficos, vol. LXX. Publicaciones CSIC. Marcu, S. (2009d) El tráfico y la trata de mujeres rum anas en la Comunidad de Madrid . Investigaciones geográficas, vol. 46. Marcu, S. (2010) La movilidad de los inmigrantes rumanos en la Comunidad de Madrid: Pautas de asentamiento y retorno (Mobility of Romanian migrants in the Community of Madrid: patterns o f settlement and return). Scripta nova, vol. XIV; Nș 341. Marcu, S. (2011). Romanian Migration to the Community of Madrid (Spain): Patterns of Mobility and Return. International journal of population research, vol. (2011). Hindawi Publishing Corporation. Marcu, S. (2012a). Comprend er la movilidad en la Unión Europea ampliada: discursos de los inmigrantes rumanos en España (Understanding Mobility in the Enlarged European Union: Romanian Immigrant Discourses in Spain). Reis, 140, 147 -162. Marcu, S. (2012b). Emotions on the move: bel onging, sense of place and feelings identities among young Romanian immigrants in Spain. Journal of youth studies, vol. 15(2). Marcu, S. (2012c). Living across the Borders: The Mobility Narratives of Romanian Immigrants in Spain. Romanian journal of europ ean affairs, vol. Nș 13, VOL. 3. Marcu, S. (2013 a) Jurnal de corespondent. Disponibil la adresa http://www.corespondent.info/ silvia -marcu.html#.VPrXhrc5Bdg (consultat la data de 09/01/2015). Marcu, S. (2013 b) La movilidad transfronteriza de rumanos en España en tiempos de crisis, Revista Internacional de Sociología (RIS), Vol.71, nș 1, Enero -Abril, p. 115 – 141. Marcu, S. (2014a). From the Marginal Immigrant to the Mobile Citizen: Reconstruction of Identity of Romanian Migrants in Spain. Population, space and pl ace. Marcu, S. (2014b). Geography of belonging: nostalgic attachment, transnational home and global mobility among Romanian Immigrants in Spain. Journal of cultural geography. Marcu, S. (2014c). Mobility and identity in a wider european union: Experiences of Romanian Migrants in Spain . European societies, vol. 16 (1) Marcu, S., Viruela, R. (2015). Estrategias de los inmigrantes del este en España durante la crisis económica . Migraciones, 38, 35-59. Martínez, B. O. (2010). El exilio y la emigracón española d e posguerra en Buenos Aires, 1936 -1956, Teză de doctorat. Marx, K. (1867). Das Kapital. Kritik der politischenOekonomie. Erster Band. Hamburg. Massey, D. S. (1990). Return to Aztlan: The social process of international migration from Western Mexico . Berkeley: University of California Press. Massey, D. S., Arango, J., Hugo, G., Kouaouci, A. (1993). Theories of International Migration: A Review and Appraisal. Population and Development Review, 19 (3), pp. 431-466. 279 Massey, D., Arango, J., Hugo, G., Kouaouci, A., Pellegrino, Bailey, A. J. , A., Taylor, E. J. (1998). Worlds in motion. Understanding international migration at the end of the millennium , Oxford: Clarendon Press. Matichescu, M. (2017) Channels to West: exploring the migration routes between Romania and France. Sustainability, vo l 9, issue 10, pag. 1861, doi: 10.3390/su9101861 Mavris, L., (2002). Office of the United Nations High Commissioner for Refugees. Human smugglers and social networks: Transit migration through the states of former Yugoslavia . Geneva: UNHCR. McKay, S., Mark ova, E., Paraskevopoulou, A. (2013). Undocumented workers’ transitions: Legal status, migration , and work in Europe. New York Mestre, M., Ruth M. (2002). Trabajadoras migrantes y negociación de la igualdad en lo doméstico. Universitat de Valencia: Facultat de Geografía e Història. Michalon, B. (2010). Histoire, constantes et transformations recentes des dynamiques migratoires en Roumanie. Revue D’études Comparatives Est -Ouest, 41, 4, 5-29. Miles, R. (1987). State, racism and migration: The recent European experience . Maarssen: CEPS. Miles, R. (1993). Racism after „race relations” . London: Routledge. Miles, R. Thränhardt, D. (1995). Migration and Europe an integration: The dynamics of inclusion and exclusion. London: Pinter. Mincer, J. (1958). Investment in Human Capital and Personal Income Distribution. Journal of Political Economy, 66, (4), 281 -302. Molina, J. L. (2001). El Análisis de redes sociales: Una introducción. Barcelona: Bellaterra. Montoya , A. (1998). ¿Desarrollo local o desarrollo Comunitario? Realidad No. 61. Moualhi, D. (2000). Mujeres musulmanas : estereotipos occidentales versus realidad social . Moulaert, F., Delvainquiere, J.C., Dellade tsima, P. (1997). Les rapports sociaux dans le développement local: le role des mouvements sociaux. Au dela du néoliberalisme: que! róle pour les mouvements sociaux?, Québec, Presses de l’Université du Québec, pp. 77 -98. Moya, M., Puertas, S. (2008). Ester eotipos, Inmigración y Trabajo. Papeles del Psicólogo. 6 -15. Mrabet, E. (2017). L’UE, le Maroc et les migrations africaines irrégulières. Muñoz, B. R., Domingo, A., Padilla, B., Universidad de Salamanca. (2010). Inmigración, adaptación et integración. Salamanca: Ediciones Universidad de Salamanca. Myrdal, G. (1957). Economic the ory and under -developed regions . London: Duckworth. Nacu, A. (2011). The politics of Roma migration: Framing identity struggles among Romanian and Bulgarian Roma in the Paris region. Journal of Ethnic and Migration Studies, 37, 1, 135 -150. Navaz, L. (2007) . Familias en movimiento. El caso de las mujeres rumanas en España. Migraciones nr. 21. p.235 -257 280 Nedelcu, M. (2003). E-communautarisme ou l’impact de l’Internet sur le quotidien des migrants: Les nouvelles migrations des professionnels roumains au Canada. „visibles, Mais Peu Nombreux …” : Les Circulations Migratoires Roumaines. Nedelcu, M. (2004 a). La composante féminine des migrations roumaines qualifiées à Toronto: Visibilité, rôles et stratégies. Femmes En Mouvement : Genre, Migrations Et Nouvel le Division Internationale Du Travail. Nedelcu, M. (2004 b). Vers une nouvelle culture du lien: Les e -pratiques locales et trasnationales des migrants roumains hautement qualifiés. Mobilité Internationale Des Compétences: Situations Récentes, Approches Nouvelles. Nedelcu, M. (2006). Les nouvelles technologies, creuset d’une nouvelle dynamique diasporique des roumains. Diasporas Dans Le Monde Contemporain: Un État Des Lieux. Nedelcu, M. (2008 a). Néo-cosmopolitismes, modèles migratoires et actions trans nationales à l’ère du numérique: Les migrants roumains hautement qualifiés. Neuchâtel: Université de Neuchâtel. Suisse.Teză de doctorat. Nedelcu, M. (2008 b). Internet Diaspora: how Romanian scholars abroad connect home. Nedelcu, M. (2009). L’e-diaspora scientifique roumaine: Une réponse au brain drain à l’ère du numérique? Revue Économique Et Sociale, 672, 113-119. Nedelcu, M. (2010). Les migrants roumains online: identités, habitus transnationaux et nouveaux modèles du lien social à lère du numérique. Revue D’études Comparatives Est-Ouest, 41, 4, 49 -73. Nedelcu, M. (2016). Les migrations des Roms roumains en Europe. Revue Européenne Des Migrations Internationales, 32, 7-182. Neguț, A. (2013). Economie socialǎ, capital social şi dezvoltare localǎ. Calitatea Vietii, 2013, 2, 195 -212. Noiriel, G. (1989). Le creuset français: Histoire de l’immigration, XIXe-XXe siècle. Revue européenne des migrations internationales , vol. 5, n°2. pp. 156 -157. Noiriel, G. (2002). Atlas de l’immigration en France: Exclusion, intégration. Paris: Autrement. Observatorio permanente de la Inmigración. (2012). Extranjeros Residentes en España, disponibil la adresa: http://extranjeros.empleo.gob.es/es/Estadisticas/operaciones/ concertificado/20 1209/ Tablas_PR_ 30092012.pdf (consultat la data de 15/02/2016). OIM (2012). Gestión Fronteriza Integral en la Subregión Andina. Módulo de capacitación para una gestión fronteriza integral que garantice los derechos humanos de las personas en movilidad y c ombata la trata de personas y el tráfico ilícito de migrantes. Organización Internacional para las Migraciones y Comisión Andina de Juristas. Primera edición, Lima. Okólski, M. (2004) Migration trends in Central and Eastern Europe on the eve of the Europea n Union enlargement: an over view, Migration in the New Europe: East -West Revisited . Oteanu, A. M. (2007). International circulatory migration as a local developing factor: The romanian example. Anthropological Notebooks, 1, 33 -44. Otovescu, A (2013), Cons ervarea identității culturale în mediile de imigranți români din Europa. Editura Muzeului Național al Literaturii Române . 281 Otovescu, A. (2011). Criza mondială. Pro Universitaria. Ozden C., Schiff M., International migrations, remittances and the brain drain ,Editura Palgrave Macmillan, Banca Mondială, Washington DC, 2006. Pajares M., (2006 a) Inmigración: entre la exclusión social y la integración ciudadana, Icaria, Barcelona. Pajares, M. (2006 b). Procesos migratorios e integración socio -laboral de los inmigrant es rumanos en Cataluña, Teză de doctorat. Pajares, M. (2007) Inmigrantes de un país de la unión europea: red social, inmigración irregular y acceso al empleo de los inmigrantes rumanos. Migraciones nr. 21. p.191 – 212 Pajares, M. (2008 a). Comunidades inmigrad as de la Europa del Este: El caso del colectivo rumano en España. Revista Cidob D’afers Internacionals, 84, 65 -79. Pajares, M. (2008 b). Migraciones y redes transnacionales: Comunidades inmigradas de Europa Central y del Este en España, Revista CIDOB d’Afer s Intenacionals, 84, 81 – 103 Pajares, M. (2010) Inmigración y mercado de trabajo. Informe 2010. Observatorio Permanente de la Inmigración. Edita y distribuye: Subdirección General de Información Paniagua, L. J. A. (2007). Red migratoria de los rumanos en E spaña: Adventistas, ortodoxos y gitanos . Torres de la Alameda: Fugaz. Papadopoulou, A., Global Commission on International Migration. (2005). Exploring the asylum -migration nexus: A case study of transit migrants in Europe . Geneva: GCIM. Pardo, P. (1995). Un réseau de peintres en bâtiment colombiens. Hommes et Migrations, n° 1187. Perez, A. (2015). La decisión de retornar en tiempos de crisis. Una perspectiva comparada de los migrantes ecuatorianos y rumanos en España. Migraciones, 37, 171-194. Pérez-Díaz, V., Álvarez-Miranda, B., Chuliá, E., Fundació La Caixa. (2004). La inmigración musulmana en Europa. Turcos en Alemania, argelinos en Francia y marroquíes en España. Barcelona: Fundación „la Caixa”. Perucca, G. (2014). The Role of Territorial Capi tal in Local Economic Growth: Evidence from Italy. European Planning Studies, Volume 22, 3. Petroff, A. (2013). Las Trayectorias laborales de los inmigrantes rumanos cualificados en Barcelona . Departamento de Sociología, Facultad de Ciencias Políticas y Sociología, Universidad Autónoma de Barcelona. Teză de doctorat. Petroff, A. (2017). Una aproximación a los métodos mixtos a partir de las trayectorias migratorias de profesionales rumanos en Barcelona. Empiria, 36, 15 -38. Phizacklea, A., Anderson, B., E conomic and Social Research Council. (2002). Impact of legal status and children on transnational household strategies of migrant domestics. Swindon: Economic and Social Research Council. Pike, A. (2007 ). What kind of local and regional development and for whom? . Vereinigtes Königreich. Pinto R., și Grawitz M., (1964) Méthodes des sciences sociales, Précis Dalloz, Paris. 282 Piore, M. J. (1972). Notes for a theory of labor -market stratification . Cambridge (Mas.): Massachusetts Institute of technology. Pizarro, J . M. (2006). Migración américa latina -europa: una mirada prospectiva, disponibil la adresa: https://www.uclouvain.be/cps/ucl/doc/dvlp/documents/pizarro.pdf (consultat la data de 15/02/2016). Pletea, I.G. (2012). Reprezentarea migrantului român în presa țăr ii de origine și presa țării de destinație, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București. Poncelet, A. (2015). Migration of Romanian women to Belgium: strategies and dynamics of the migration process. New dynamics in femal e migration and integration . Popa, N. (2014). Etudier en medicine pour emigrer? Options professionnelles et mobilité territoriale chez les étudiants en médecine de Roumanie. Migrations en blanc – Médecins d’est en ouest, L`Harmattan, Paris France. pp. 83-100. Potot, S. (2000) Mobilités en Europe. Étude de deux réseaux migratoires roumains. Sociologie Româneasca , 2, pp. 97 -115. Potot, S. (2002 ). Les migrants transnationaux: une nouvelle figure sociale en Roumanie, Revue d’Études Comparatives Est -Ouest, vol. 33, 1, pp. 149 -177. Potot, S. (2007). Vivre à l’Est, travailler à l’Ouest: Les routes roumaines de l’Europe. Paris: Harmattan. Potot, S. (2008). Romanian migration movements: networks as informal transitional organisations . International migration in Eu rope: New trends and new methods of analysis . Amsterdam: Amsterdam University Press. Prada, E. (2015). Analiza intenției de întoarcere a românilor din Spania, Revista Română de Statistică, Supliment nr. 5 / 2015, București. Predoiu, D. (2012 ): Les premières présences roumaines à Montréal (fin du XIXème -début du XXe siècle), Revista Arhivelor, nr. 2, București, disponibil la adresa: http://www.arhiv elenationale.ro/images/custom/file/10%20predoiu,%20daniel %20florin.pdf (consultat la data de 03/07/2017). Pritchett L., (2006) Let Their People Come: Breaking the Grid lock on Global Labor Mobility , Washington, DC: Center for Global Development. Pusca, A. (2012). Roma in Europe: Migration, education, representation . New York: International Debate Education Association. Putnam, R. D. (1993). Making democracy work: Civic traditions in modern Italy. Princeton, NJ: Princeton Univ. Press. Putnam, R. D. (2007). Bowling alone: The collapse and revival of American community . New York, Simon & Schuster. Rabinovitch, L. (2012). „The Gravest Question”: Romanian Jewish Migration to North America, 1900 -1903 . Dissertation Abstracts International, 74 -1. Ratha, D., (2003). Worker Remittances: An Important and Stable Source of External Development Finance, Global Development Finance, Striving for Stability in Development Finance. Washington, DC: International Monetary Fund, pp. 157 -175. Ravenstein, E. G. (1885). The laws of migration. Journal of the Statistical Society of London, No. 2 , vol. 48, pp. 167 –235. 283 Requejo, J. ( 2011). Clases de capital territorial . V Congreso internacional de ordenacion del terriotorio. Robayo, M. (2014). El papel de la migración rumana en la transformación de las relaciones internacionales entre España y Rumania. Periodo 2004-2012 . Universidad del Rosario. Rolland, D., Touzalin, M.H. (2014). Un miroir déformant ? Les Latino-Américains à Paris depuis 1945. Rom, O. (2013). Facets of migr ant identity: ethical dilemmas in research among Romanian migrants in the UK . East European diasporas, migration, and cosmopolitanism . Milton Park, Abingdon, Oxon: Routledge. Rotariu T., (2009) Demografie și sociologia populației. Structuri și procese demografice , Polirom, Iași. Rotman, L. (2004) Evreii din România în perioada comunistă. 1944 – 1965. Editura Polirom, Iași. Salvan, M. (2010a). Mobilité, imaginaire national et construction identitaire des Roumains dans l’Europe d’après 1989. Pour une approc he didactique des pratiques linguistiques et culturelles en situation de mobilité. INALCO, Paris. Teză de doctorat. Salvan, M. (2010b). Solidarites familiales feminines dans la migration roumaine en France. Revue D’études Comparatives Est-Ouest, 41, 4, 29-49. Salzmann, L. (1978). The last Jews of Rădăuti: Photographs of a Romanian Jewish community . Philadelphia: Consolidated -Drake Press. Sanchez Alonso, B. (1990). Una nueva serie anual de la emigración española (1882 – 1930). Revista de Historia Económica, VIII(1), 133 –172, disponibil la adresa: http://doi.org/10.1017/S0212610900002081 (consultat la data de 15/02/2016). Sánchez -Alonso, B. (2007). European immigration into latin America, 1870 -1930. Revista de Historia Económica / Journal of Iberian and Lati n American Economic History (Second Series), 25(03), pp 395 –426, disponibil la adresa: http://doi.org/10.1017/ CBO9781107415324.004 (consultat la data de 15/02/2016). Sandu, D. (1994). Migration in market and democra cy transition: Migration intentions and behavior in Romania . Population Research and Policy Review. Cooperation with the Southern Demographic Association (sda), 15, 437-457. Sandu, D. (2005a). Emerging Transnational Migration from Romanian Villages. Curren t Sociology, 53, 4, 555 -582. Sandu, D. (2005b). Dynamics of Romanian Emigration after 1989: From a Macro – to a Micro -Level Approach. International Journal of Sociology, 35, 3, 36 -56. Sandu, D. (2006 a). Satul românesc pe drumul către Europa. Iași: Polirom. Sandu, D. (2006b). Locuirea temporară în străinătate: Migraţia economică a românilor: 1990 – 2006 . Bucureşti. Sandu, D. (2007). La emergente migración transnacional en las aldeas de Rumania, Migraciones, Vol. 21, pp. 77 -112 Sandu, D. (2009). co ord: Comunități românești în Spania, Fundația Soros, Editura Polirom, București. Sandu, D. (2010 a) Lumile sociale ale migrației românești în străinătate, Editura Polirom, București. 284 Sandu, D. (2010 b). Home Orientation in Transnational Spaces of Romanian Migr ation. Studia Universitatis Babeş-Bolyai. Series Sociologia, 55, 2, 15 -36. Sandu, D. (2012). Before Crisis: Gender and Economic Outcomes of the Two Largest Immigrant Communities in Spain, International migration review, Volume 46 Number 1, pp. 221 –243. Sandu, D. (2014 ). Două Românii și o diasporă?, disponibil la adresa: www.contributors.ro (consultat la data de 23/10/2015) Sandu, D. Croitoru, A., Tudor, E. (2014a). Romanian migrants between origin and destination: attachment to Romania and views on return . MISC. Sandu, D ., Tudor, E., Croitoru, A. (2014b). First trip abroad: expectations, experiences and stories of transnational Romanians . MISC. Sandu, D. (2014c ). Romanian migration as multiregional building of transnational fields . MISC. Sandu, D. (2015). Drumul spaniol al mi grației românești în străinătate, Suport analitic pentru prezentarea făcută la lansarea volumului: Los mundos sociales de la migracion rumana al extranjero, Madrid. Sandu, D. (2016a). Youth migration as strategic behaviour in a multilevel approach. Paper p resented at the third YMOBILITY meeting in Bucharest , 2 -3 September 2016 Sandu, D. (2016b). Remittances as Home Orientation Rooted in the Lifeworldsof Immigrants. Central and Eastern European Migration Review July 29, 2016, pp. 1 , 19. Sandu, D. (2017) The nexus of motivation –experience in the migration process of young Romanians. Population Space and Place. Sarcinschi, A. (2014). Migrația ca problemă de securitate. Studiu de caz: România. Editura Universității Naționale de Apărare „Ca rol I”, București. Saunders, J. B., Fiddian -Qasmiyeh, E., Snyder, S. (2016). Intersections of Religion and Migration: Issues at the Global Crossroads . New York: Palgrave Macmillan. Schiller, N. G., Faist, T. (2013). Migration, Development, And Transnationa lization: A Critical Stance . New York, NY: Berghahn Books. Șchiopul, I. (1913) Românii din America, „Luceafărul”, Sibiu, an XII, nr. 7 -14/ , p. 293 – 294. Schnapper, D. (1993). L’Europe des immigrés. Essai sur les politiques d’immigration. Paris: F. Bo urin. Schultz, T. W. (1961). Investment in human capital . The American Economic Review, Vol. 51 (1), pp.1 -17. Șerban, M., Grigoras, V. (2001). Dobrotesti Inhabitants Here and Abroad. A study about International Migration in Spain. Romanian Sociology. No 2. Şerban, M. (2007) Mecanismos de desarrollo de la migración a nivel de comunidad: redes de migrantes y tipos de vínculos. Migraciones nr. 21. p.15 9-188 Șerban, M., Voicu, B. (2010). Romanian migrants to Spain: In – or outside the migration networks A matter of time? Revue D’études Comparatives Est-Ouest, 41, 4, 97 Şerban, M. (2011). Dinamica migraţiei internaţionale: Un exerciţiu asupra migraţiei româneşti în Spania. Iaşi: Lumen. 285 Silaşi, G., & Simina, O. L. (2008). Migration, mobility and human rights at the Eastern border of the European Union: Space of freedom and security. Timişoara: Editura Universităţii de Vest. Sjaastad,L. A. (1962). The Costs and Returns of Human Migration. Journal of Political Economy 70 (5). pp. 80 -93. Smith, A. (1776) Avuția Națiunilor, Traducere din engleză de Monica Mitarcă, Titlul original: The Wealth of Nations, Editura Publica (2010). Smith, A. (1785). An inquiry into the nature and causes of the wealth of nations . Dublin: Printed for W. Colles. Solanes, C. A., Añón, R. M. J., Universitat de València. (2011). Derechos humanos, migraciones y diversidad . Valencia: Tirant lo Blanch. Sørensen, N., Dansk institut for internationale studier. (2006). Mediterranean transit migration. Copenhagen: Danish Institute for International Studies. Stark, O. (1993). The migration of labor . Cambridge Mass: Basil Blackwell. Stouffer, S. A. (1940). Intervening Opportunities: A Theory Relating Mobility and Distance. American Sociological Review, 5,(6), 845 -867. Szreter, S., Woolcoc k, M. (2004). Health by association? Social capital, social theory, and the political economy of public health. International Journal of Epidemiology, 33, 4, 650 -667. Terrio, S. J. (2004). Migration, displacement, and violence: Prosecuting Romanian street children at the Paris Palace of Justice. International Migration, 42, 5, 5-33. Theodore, J., Syrrakos, D. (2017). The European Union and the Eurozone under stress: Challenges and solutions for repairing fault lines in the European project. T ̧ iu, I. (2011). The Illegal Migration of Romanians in 1989. Socio -Demographic Aspects . Fundaţia Societatea Civilă. Tornos, A., Aparicio, R., Fernández, G. M., Instituto de Migraciones y Servicios Sociales (España). (2004). El capital humano de la inmigración. Madrid : Instituto de Migraciones y Servicios Sociales. Tort i Chavarría, F. (1994). Sociopatología de la xenofobia y de los nacionalismos. Trebici, V. (1990). Populația terrei. Demografie mondială. Editura Științifică. Triandafyllidou, A. (2010). Irregu lar migration in Europe: Myths and realities . Farnham, Surrey, England: Ashgate Pub. Trigo, P. J., Vazquez, A. C. (1993). Dimensiones económicas de la inmigración. Horizonte Empresarial, 2033, 20 -23. Tudoroiu , T. (2007). The Changing Patterns of Romanian Immigration to Canada . Research Centre on Identity and Migration Studies -RCIMI, University of Oradea. Valtolina, G. G. (2013). Migrant children in Europe: The Romanian case . Amsterdam: IOS Press. Vásquez, A., Araújo, A. M. (1990). La maldición de Ulises: Repercusiones psicológicas del exilio. Santiago, Chile: Editorial Sudamericana. Vásquez, A. (1993). Eloísa, o, Los tiempos del exilio. Vásquez, A. (1994). Algunos problemas psicológicos de la situación de exilio . Francia. Verdery, K. (2007) Desco lectivización y migraciones en Rumanía durante la década de los noventa. Migraciones nr. 21. p.29 -58. 286 Vincze, E. (2011). Romanian labour migration in the context of EU expansion . Teză de doctorat. Viruela, R. (2001). Cadenas y redes en el proceso migratorio español, Scripta Nova, 94, 9-14. Viruela, R. (2002a). La nueva corriente in migratoria de E uropa del Este, Cuadernos de Geografia, 72, 231 -258. Viruela, R. (2002b). La dinámica inmigratoria. Perspectivas socio geográficas, Cuadernos de geografía, 113 -118. Viruela, R. (2004). El recurso de la emigración, balance durante la transición en Rumanía, Papeles del Este, 9, 1 -29. Viruela, R. (2006). Inmigrantes rumanos en España: aspectos territoriales y procesos de sustitución laboral, Scripta Nova, 403, 1 -37. Viruela, R. (2007) Migración y nuevas tecnologías de la información y la comunicación: inmigran tes rumanos en España. Migraciones nr. 21. p.259 -290. Viruela, R. (2008a). Población rumana y búlgara en España: evolución, distribución geográfica y flujos migratorios, Cuadernos de geografía, Número 84, pp. 169 -194. Viruela, R. (2008b). De este a oeste: la inmigración des de los nuevos países comunitarios, Cuadernos de Geografia, 84, 127 -134. Viruela, R. (2009). Europeos del Este en el mercado de trabajo español: un enfoque geográfico, Revista CIDOB d’Afers Intenacionals, 84, 81 -103 Viruela, R. (2010). Movilidad geográfica de los rumanos: estructura territorial de las migraciones interiores en España, Empiria, 19, 157 -191. Viruela, R. (2013). Entre dos crisis económicas. Estrategias de los rumanos en el mercado de trabajo español, Política y sociedad, Vol. 50, Nș 3, 981 -1008. Viruela, R. (2014). La movilidad geográfica como respuesta a la crisis (el caso de los migrantes rumanos y búlgaros), Cambio demográfico y socio territorial en un contexto de crisis, XIV Congreso Nacional de población, AGE, Sevilla, 41 , 472 -485. Viruela, R. (2016a). La movilidad geográfica de búlgaros y rumanos durante la Gran Recesión en España, Documents d’Anàlisi Geogràfica 2016, vol. 62/1, pp. 183 -206 Viruela, R. (2016 b). La movilidad interna e internacional de los inmigrantes rumanos durante la crisis. Scripta Nova, 20. Vlase, I. (2004). Hommes et femmes en migration: d’un village roumain a Rome. Migration/Société, Paris -CIEMI, n 93 -94/ 2004, pp. 47 -60. Vlase, I. (2006). Retele de migratie între Vulturu si Roma. Elemente pentru o analiză de gen (Migrant networks between Vulturu and Rome. Elements for gender analysis). Societatea Reală, vol 4/2006, Bucharest: Paideia, pp. 125 – 150. Vlase, I. (2 006a). Donne rumene migranti e lavoro domestico in Italia (Romanian Migrant Women and Housework in Italy). Studi Emigrazione, n 161, Rome: CSER, pp. 6 -22. Vlase, I. (2006b). Retele de migratie între Vulturu si Roma. Elemente pentru o analiză de gen (Migran t networks between Vulturu and Rome. Elements for gender analysis). Societatea Reală, vol 4/2006, Bucharest: Paideia, pp. 125 – 150. 287 Vlase, I. (2011 a). Migranții reveniți în țară prinși între criza economică și tensiunile domestice, disponibil la adresa http ://www.criticatac.ro/migrantii -reveniti -in-tara- prinsi -intre-criza -economica -si-tensiunile -domestice (consultat la data de 15/01/2015). Vlase, I. (2011 b). Migrația de întoarcere a românilor din Italia. Studiu de caz în Vulturu, Vrancea (Romanian return migr ation from Italy. Case study in Vulturu, Vrancea). Calitatea vietii, 2/2011, pp. 155 -176. Vlase, I. (2013) Romanian Roma migration: The interplay between structures and agency. Ethnic and Racial Studies. Vlase, I. (2013a). My husband is a patriot! Gender a nd Romanian family return migration from Italy . Journal of ethnic and migration studies, vol. 39, no. 5, pp. 741 -758. Vlase, I. (2013b). Women’s social remittances and their implications at household level: a case study of Romanian migration to Italy. Migr ation Letters, vol 10, pp. 81 -90. Voinea, D. V. (2014). A demographic portrait of Romanian immigrants In California. Social Sciences and Education Research Review, 1, 1, 63 -70. Vullnetari, J., King, R. (2011). Remittances, gender and development: Alb ania’s society and economy in transition . London: I.B. Tauris. Wallerstein, I. M. (1974). The modern world system I : Capitalist Agriculture and the Origins of the European World -Economy in the Sixteenth Century. New York: Academic Press. pp. 229 -233. Walto n-Roberts, M., In Hennebry, J. (2014). Territoriality and Migration in the E.U. Neighbourhood: Spilling over the Wall. Weber, S. (2009). Les mobilités induites par les migrations: émergence d’un camp circulatoire transnational, Méditerranée, nș 116, dispon ibil la adresa: http://mediterranee.revues . org/3790 (consultat la data de 12/11/2015). Wertsman, V. F. (2014). Evrei români din America şi Canada 1850-2010: Istorie, realizǎrişi biografii. White, M. J. (2016) . International handbook of migration and population distribution. Willekens, F. J. (1994). Monitoring international migration flows in Europe: Towards a statistical data base combining data from different sources. European Journal of Population. Revue Eur opéenne De Démographie, 10, 1, 1-42. Winston, N., Irish Episcopal Commission for Emigrants., Ireland. (2002). The return of older Irish migrants: An assessment of needs and issues. Dublin: Irish Episcopal Commission for Emigrants. Wrench, J., Solomos, J. (1993). Racism and migration in western Europe . Oxford, UK: Berg. Zamfir C., Vlăsceanu L., (1993) Dicționar de sociologie, Editura Babel, București. Zanoschi, D. (2010). Dreptul la azil în Uniunea Europeană. Sfera Politicii, nr. 154. Zéraoui, Z., & Marin, G. R. (2006). Árabes y musulmanes en Europa: Historia y procesos migratorios . San José, CR: Universidad de Costa Rica. Zotic, V. (2010) Migrația internă a populației rurale din România după anul 1989, Universitatea „Babeș -Bolyai”, Facultatea de Geogra fie Cluj -Napoca, disponibil la adresa: http://geografie.ubbcluj.ro/ccau/articoleZV/37_ZV_2010.pdf (consultat la data de 14/08/2015). 288 11 https://europa.eu/european-union/about-eu/history/1946-1959/1946_ro 12 https://europa.eu/european-union/about-eu/history_ro#părinții_fondatori_ai_ue 13 http://www.nato.int/cps/en/natolive/official_texts_17072.htm 14 http://www.nato.int/cps/en/natolive/official_texts_17072.htm 15 http://www.mae.ro/sites/default/files/file/pdf/TRATATUL%2520NORD-ATLANTIC.pdf 16 http://www.echr.coe.int/Documents/Convention_RON.pdf 17 http://prorefugiu.org/wp-content/uploads/2011/03/Conventia_1951_statutul_refugiatilor.pdf 18https://www.consilium.europa.eu/uedocs/cmsUpload/Treaty%20constituting%20the%20European%20C oal%20and%20Steel%20Community.pdf 19 http://ec.europa.eu/archives/emu_history/documents/treaties/rometreaty2.pdf 20 https://www.consilium.europa.eu/uedocs/cmsUpload/SCH.ACQUIS-EN.pdf 21 http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cmsUpload/SingleEuropeanAct_Crest.pdf 22 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=LEGISSUM:xy0027 23 http://www.schengen.mai.gov.ro/Documente/utile/catutil/manual%20de%20prezentare.pdf 24 https://europa.eu/european-union/sites/europaeu/files/docs/body/treaty_on_european_union_en.pdf 25 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=LEGISSUM:xy0026&from=EN 26 https://europa.eu/european-union/sites/europaeu/files/docs/body/treaty_of_amsterdam_en.pdf 27 https://www.ecre.org/wp-content/uploads/2016/07/The-ECRE-Tampere-Dossier_June-2000.pdf 28 https://www.mae.ro/node/1622 29 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex:52008PC0820 30 http://www.firststeps-project.eu/web/content.asp?lng=ro&parent=POLICY&section=Immigration 31 http://www.refworld.org/pdfid/3ef2d2264.pdf 32 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:C2001/332E/08&from=EN 33 http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2010:083:0389:0403:ro:PDF 34http://istorie.ucdc.ro/en/arhiva/16.%20Facultate.%209%20mai.%20Europa/Carta%20drepturilor%20fun damentale%20a%20UE.pdf 35 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:12001C/TXT&from=RO 36 http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2005:053:0001:0014:EN:PDF 37 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex%3A52008DC0360 38 https://ec.europa.eu/anti-fraud/sites/antifraud/files/docs/body/prumtr.pdf 39http://www.schengen.mai.gov.ro/Documente/utile/catutil/DE%20LA%20SCHENGEN%20LA%20PRU M%20final.pdf 40 http://www.schengen.mai.gov.ro/Documente/utile/catutil/Instrumente%20Prum_012014.pdf 41 https://www.consilium.europa.eu/uedocs/cmsUpload/cg00014.ro07.pdf 42 http://www.consilium.europa.eu/ro/history/#40802200819 43 http://register.consilium.europa.eu/doc/srv?l=RO&f=ST%2013440%202008%20INIT 44 http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-is-new/news/pdf/248_act_part1_v3_ro.pdf 45 http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2010:115:0001:0038:RO:PDF 46 https://ec.europa.eu/eures/public/ro/homepage 47 https://www.facebook.com/groups/romanispania 289 48 https://www.facebook.com/groups/suediatransport/ 49 https://www.facebook.com/groups/285752838251173/ 50 https://www.facebook.com/groups/romanielvetia/ 51 https://www.facebook.com/groups/RomaniansInEngland/ 52 http://www.ziarulnatiunea.ro/2015/07/22/romanii-americani-de-la-marile-lacuri-1/ 53 https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/historia-special-nr-8-romanii-care-au-construit-america 54 http://www.ksh.hu/ 55 https://washington.mae.ro/node/286 56 http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/Informațienedisponibilă 57 http://www.insse.ro/cms/files/RPL2002INS/vol4/tabele/t1.pdf 58 http://us1.my-proxy.com/index.php?q=09ja2tytk5WqpmauodbN1s_N3MWUp6mfZq_Uz8-Zu- LRi3tqXXhq2c3H 59 http://cursdeguvernare.ro/romania-a-intrat-in-top-20-al-statelor-cu-cele-mai-mari-diaspore-potrivit- raportului-onu-pe-migratie.html 60 http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/romania-prima-dupa-siria-in-topul-migratiei-575743 61 http://cursdeguvernare.ro/romania-a-intrat-in-top-20-al-statelor-cu-cele-mai-mari-diaspore-potrivit- raportului-onu-pe-migratie.html 62 http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/legea/declaratia-universala-a-drepturilor-omului.php 63 http://www.libertatea.ro/stiri/reportaj/cadavrele-romanilor-blocau-ecluza-de-la-portile-de-fier-695221 64 http://romanialibera.ro/special/reportaje/calauza-pentru-evadatii-din–epoca-de-aur–133740 65 http://www.evenimentulmuscelean.ro/index.php/istoria-aro/16909-puteau-sfarsi-impuscati-de- graniceri-sau-strapunsi-cu-cangea-de-echipajul-patrulei-de-pe-dunare 66 http://www.descopera.ro/descopera-in-romania/14751178-labirintul-subteran-prin-care-fugarii-treceau- in-bulgaria-in-vremea-lui-ceausescu-foto-video 67 http://revistasinteza.ro/modernizarea-romaniei-fara-diaspora-e-imposibila/ 68 http://aa.ecn.cz/img_upload/f76c21488a048c95bc0a5f12deece153/Romanian_Migration_Abroad.pdf 69http://ies.juancarlosprimero.ciempozuelos.educa.madrid.org/departamentos/gh/recursos/geografia/indice /temario/6_poblacion/5_distribucion_poblacion.pdf 290 ANEXE 291 CHESTIONAR „Migrația permanentă ” În cadrul lucrării mele de teză de doctorat „Migrația românilor în Spania” doresc să realizez un chestionar despre românii care nu și -au schimbat domiciliul în Spania dintr -o provincie în alta, ci au rămas în aceeași provincie. Sondajul este an onim. Vă mulțumesc mult pentru timpul acordat! Sex______________________________ Vârstă _________________ Localitatea unde se completează chestionarul________________________________ Locul nașterii – Județ ______________________ Localitatea unde v -ați înăscu t este in zonă urbană sau rurală? Urban Rural ÎNAINTE DE A EMIGRA PENTRU PRIMA DATĂ DIN ROMÂNIA….. În ce județ din România ați locuit? _____ ___________________ Care era religia/confesiunea dumneavoastră? ______________________ Care era starea civilă? Necăsătorit(ă) Concubinaj cu persoana română Căsătorit(ă) cu persoana română Divorțat(ă) Văduv(ă) Concubinaj cu persoană de altă cetățenie/e tnie Căsătorit(ă) cu persoană de altă cetățenie/etnie Care era etnia dumneavoastră? Română Maghiară Germană Rromă Turcă Altă etnie (care?) Înainte de a emigra, care a fost ultima școală absolvită în România? Fără studii Școala primară Școala generală 10 clase Școala profesională Liceu Bacalaureat Colegiu Școala postliceală Școala de maiștrii Facultate Master Doctorat Înainte de venirea în Spania ați migrat și în alte țări? Da Nu Dacă ați migrat în alte țări, în ce țări ați migrat?_______________________________________ În România, dumnea voastră erați: Angajat în sistemul public Aveați propria afacere Angajat în sistemul privat Pensionar Șomer Elev Student Nu am lucrat niciodată Alta (care?) 292 În ce domeniu v -ați desfășurat activitatea în România? Construcții Agricultură Turism, Restaurante, Hoteluri Transport Industrie Producție Servicii sociale Nu am lucrat niciodat ă Comerț Învățământ Consultanță Cercetare IT Îngrijire la domiciliu Paznic/gardian Alt domeniu (care?) Ați plecat singur din România spre Spania ? Singur(ă), nu eram căsătorit(ă) Singur(ă), am lasat soția/soțul, în România Cu soția/soțul, nu aveam copii Cu soția/soțul, copii i -am lăsat în România Cu soția/soțul și copiii Cu un (o) prieten(ă) Aveați copii? Nu Da. Aveam…. copii Motivul plecării din România (mai multe răspunsuri posibile) Obținerea de locuri de muncă mai bine plătite Nevoia de autoîmplinire și de oportunitate Realizarea unui trai mai bun, decent Recunoaștere socială în concordanță cu pregătirea profesională Lipsa loc urilor de muncă din România Motive famili are, reîntregire, divorț, deces ”Un viitor pentru copii” Un sistem sanitar mai bun Pentru a -mi ajuta familia Motive financiare Alte motive (care?) Dumneavoastră ați plecat din Romania: Ilegal (am fugit pes te graniță, trecere frauduloasă) Am cumpărat viza Ca turist, am plecat în excursie cu gândul să rămân în Spania Am cerut azil politic Am avut acte false (viză falsă, pașaport fals) Cu contract de muncă intermediat de o firmă Cu contract de muncă inte rmediat de statul român Cu contract de muncă pe care l -ați găsit singur Pentru reîntregirea familiei Pentru căsătorie Pentru studii Libera circulație, în căutarea unui loc de muncă, dar fără un angajament prealabil Libera circulație,pentru căutarea u nui loc de muncă prin intermediul familiei/a unui prieten/ a unei cunoștințe care avea experiență deja în munca în străinătate Am plecat în vizită la prieteni în Spania și m -am hotărât să rămân Am avut o invitație din Ați avut gândul: Să uitați ce e în țară și să nu mai auziți de ea Să vă găsiți de lucru și să vă întoarceți acasă cu economii Să vă stabiliți definitiv în altă țară Alt gând (care?) 293 Locuința dumneavoastră din România era: Proprietate personală Locuiam cu părinții Locuiam cu prie teni Locuiam cu socrii Locuiam cu rude Locuința era a soției/soțului Închiriată DESPRE EXPERIENȚĂ DIN SPANIA… Provincia unde ați ajuns în Spania Comunidad de Madrid Comunidad Valenciana Cataluña Andalucía Extremadura Castilla -La Mancha Castill a y León Aragón Navarra La Rioja Cantabria Galicia País Vasco Asturias Región de Murcia Baleares Canarias La început, v -ați stabilit în zonă urbană sau rurală? Urbană Rurală În ce perioadă ați plecat din România pentru a vă stabili pentru pr ima dată în Spania? 1993 -1997 1998 -2001 2002 -2005 2006 -2008 2009 -2011 2012 -2015 Care sunt motivele pentru care ați ales această provincie? (mai multe răspunsuri posibile) Să nu mai plătesc chirie Prietenii mei erau aici Motive familiare Reîntreg irea familiei Am găsit alte oportunități Continuarea studiilor Am găsit loc de muncă mai bun Divorț Deces Stabilitatea locului de muncă Altele (care?) Care a fost cea mai mare dificultate întâlnită în primul an de la sosirea în Spania? (mai mul te răspunsuri posibile) Să vorbiți limba Să vă faceți prieteni Să găsiți o locuință Să obțineți un permis de rezidență Să vă aduceți familia Să vă găsiți un loc de muncă Să vă adaptați la climă Alte dificultăți (care?) 294 Înainte de a alege Spani a, în care din situațiile de mai jos ați fost? Aveați rude care locuiau în Spania Aveați prieteni/cu noștințe care locuiau în Spania Nu cunoșteam pe nimeni în Spania Altă situație (precizați) Cine v -a ajutat să găsiți un loc de muncă în în primul an de la sosirea în Spania? Prietenii/cunoștințele care locuiau aici Alți români pe care nu -i cunoșteam Alți migranți pe care nu -i cunoșteam Rudele care erau aici Nu m -a ajutat nimeni Alte cazuri În ce domeniu v -ați desfășurat activitatea în primul a n de la sosirea în Spania? Construcții Agricultură Restaurante, Hoteluri Transport Comerț Producție Servicii sociale Pază Servicio doméstico Îngrijire la domiciliu Curățenie Autónomo Alt domeniu (care?) Ați învățat noi mes erii de când vă aflați în Spania, pe care le valorificați acum? Nu Da (care?) Ați continuat studiile de când vă aflați în Spania? Nu Da (ce studii?) V-ați schimbat religia de când vă aflați în Spania? Nu Da (de religie aveți acum ?) Care este statutul dumneavoastră în momentul de față în Spania Am cetățenia spaniolă Am rezidență permanentă Am rezidență pentru 5 ani Nu am avut acte legale ni ciodată în Spania Considerați că în Spania v -ați ales cu: Avantaje Dezavantaje SITUAȚIA DUMNEAVOA STRĂ ACTUALĂ… Vă aflați în zonă urbană sau rurală? Urbană Rurală În ce situație vă aflați acum? Lucrez cu contract (normă întreagă) Lucrez cu contract (jumate de normă) Lucrez fără contract Mă întreține soțul/soția Șomer Nu lucrez Sunt student(ă) Zilier Am propria afacere, autonom (în ce domeniu?) De câți ani locuiți în Spania? ________________________ În momentul de față Nu am copii Am ……copii 295 În ce domeniu vă desfășurați activitatea acum ? Construcții Agricultură Restaurante, Hoteluri Transport Comerț Sector automobilistic (mecanic) Producție Nu lucrez Pază Servicio doméstico Îngrijire la domiciliu Curățenie Autónomo Pensionar Alt domeniu (care?) Starea civilă actuală Necăsătorit(ă) Concubinaj cu persoană română Concubinaj cu persoană spaniolă Căsătorit(ă) cu persoană română în România Căsătorit(ă) cu persoana română în Spania Eram divorțat(ă) înainte de plecarea în Spania Am divorțat(ă) după ce am sosit în Spania Căsătorit(ă) cu persoană spaniolă în Spania Căsătorit(ă) cu persoană spaniolă în România Căsătorit(ă) cu migrant(ă) în Spania, din altă țară Concubinaj cu migrant(ă) în Spania, din altă țară Recăsători t(ă) cu persoană română în România Recăsătorit(ă) cu persoana română în Spania Recăsătorit(ă) cu persoană spaniolă în România Recăsătorit(ă) cu persoană spaniolă în Spania Recăsătorit(ă) cu persoană de altă naționalitate (care?) Pareja de hecho Atunci când sunteți în public, alături de persoane străi ne, vă declarați naționalitatea ? Da Nu Locuința în care locuiți acum este: Închiriată Ipotecă Proprietate personală Alta (care?) Intenționați să vă reîntoarceți în România? Da, în câteva luni Da, în câțiva ani Da, dar nu știu când Da, când ies la pensie Nu mă mai întorc în România decât în vizite Nu mă mai întorc niciodată în România Nu știu dacă mă întorc sau nu în România Cu ce probabilitate intenț ionați sa vă întoarceți în România? foarte mare probabilitate mare probabilitate mică probabilitate foarte mică probabilitate În ce măsură sunteți mulțumiți de viața actuală? În foarte mare măsură În mare măsură În mică măsură În foarte mică măsură Deloc 296 Aveți afaceri/firme? Nu Da, în România Da, în Spania Da, în altă țară (unde?) Intenți onați să deschideți/dezvoltați o afacere în următorii 2 ani? Nu Da, în România Da, în Spania Nu știu Da, în altă țară (unde?) Ați investit o parte din banii economisiți? Nu Da, în România Da, în Spania Nu am avut bani economisiți Da, în altă țară (unde?) În ce ați investit banii economisiți? Construcția unei noi locuințe (casă, apartament) Renovarea casei (apartamentului) Cumpărarea unei locuințe (casă, apartament) Finanțarea st udiilor copiilor ramași în țară Ajutorarea părinților/b unicilor ramași în țară Nu am avut bani economisiți În… Ați votat la alegerile prezidențiale din 2014 din România? Nu Da (unde?) Vă implicați în viața politică din Spania? Da Nu Sub ce formă vă implicați în viața politică din Spania? Parti cipare la vot Candidat la alegerile locale Nu mă implic Participați la viața socială din Spania? Da Nu Sub ce formă participați la viața socială din Spania? Membru/membră în asociații Membru/membră în fundații Membru/membră în grupuri de întrajutor are Voluntariat Nu particip Implicare în organizarea de evenimente/sărbători… (precizați) Având în vedere experiența dumneavoastră de migrație ați fi dispus să -i ajutați și pe alții (rude, cunoștințe, colegi, etc.) care doresc să migreze : (mai mul te răspunsuri posibile) Cu sfaturi pentru pregătirea deciziei Cu găsirea unei locuințe Cu găsirea unui job Cu rezolvarea unor documente Dacă aș câștiga ceva din asta aș ajuta Cu sfaturi pentru educația copiilor Cu bani Nu 297 Prin felul în care gândi ți, simțiți și vorbiți, vă considerați: Mai degrabă român decât spaniol Mai degrabă spaniol decât român Deopotrivă român și spaniol Altceva (precizați) Cât de des reveniți în România? O dată pe an De două ori pe an De trei ori pe an La 2-3 ani De mai multe ori pe an Doar la diferite ocazii Trimiteți bani în România? Niciodată Foarte rar O dată pe an Semestral Trimestral Lunar Ce anume predomină în gândurile și în sufletul dumneavoastră? Amintiri plăcute din România Amintiri urâte din România Altceva (ce anume?) În general, cum credeți că sunt văzuți românii de către majoritatea locuitorilor din Spania? Cu simpatie Cu antipatie Cu indifere nță Cu teamă și neîncredere Cu respect Ca niște țigani Intenția și preocupările dumneavo astră sunt: De a deveni ca toți spaniolii De a lua cetățenia spaniolă De a rămâne un român printre spanioli Cum v -a afectat criza personal? (mai multe răspunsuri posibile) Nu m -a afectat M-a luat prin surprindere Am rămas fără loc de muncă Mi-au sc ăzut salariul Eu am rămas fără loc de muncă, dar soțul/soția mea a avut de muncă în continuare Altfel (precizați) Cum ați făcut față crizei? (mai multe răspunsuri posibile) M-am orientat spre alte tipuri de locuri de muncă Am trăit doar cu câștigul adus de soț/soție Am primit șomaj Am fost ajutat de neamuri Am fost ajutat de prieteni Am acceptat orice loc de muncă, chiar dacă era plătit slab Nu am acceptat orice loc de muncă, mai ales dacă era platit slab Nu m -a afectat cu nimic criza Mi-am d eschis propria afacere Altfel (precizați) În ce situație vă aflați acum, față de anii 2009 -2010 (vârful crizei)? Situație mai rea ca înainte de criză Aceeași situație Situație mai bună decât înainte de criză Altă situație (care?) 298 Ce v -a ajutat s ă rezistați și să nu vă determine să vă întoarceți în România sau să plecați în altă țară? (mai multe răspunsuri posibile) Speranța că va trece criza Dragostea pentru soțul/soția care lucra Dragostea pentru copii Convingerea că aici este mai bine ca în România Dorința de a trece cu bine această etapă a vieții Altceva (precizați) De ce ați ales să rămâneți in Spania, să nu plecați, in ciuda crizei? (mai multe răspunsuri posibile) Îmi era rușine să mă întorc în România De dragul copiilor care erau bine integrați aici Soțul/soția lucra, ne descurcam doar cu un salariu Aveam de plătit ipoteca Nu mai păstram legătura cu nimeni din România și nu aveam unde să mă duc Îmi era greu să încep din nou, în altă țară sau în România Ne descurcam mult mai b ine decât înainte să plecăm din România Din cauză că… Ce activități -refugiu ați găsit? (mai multe răspunsuri posibile) Am început să citesc mai mult Am făcut cursuri de revalorizare Voluntariat M-am implicat în activități religioase Alte activit ăți (precizați) Cum apreciați starea dumneavoastră de sănătate? foarte bună bună nu prea bună Vă bucurați ca nu ați plecat din Spania sau regretați? Argumentați. Mă bucur , pentru că… Regret , pentru că… 299 CHESTIONAR „Migrația de întoarcere ” 1. Sex Masculin Feminin 2. Vârsta 18-25 26-35 36-45 46-55 56-65 peste 65 3. Starea civilă înainte de plecarea din România Necăsătorit Văduv Concubinaj cu persoana română Concubinaj cu persoană de altă cetățenie/etnie Căsătorit cu persoana română Căsătorit cu persoană de altă cetățenie/etnie Divorțat(ă) 4. Ultima școală absolvită în România înainte de plecare Fără studii Școala profesională Facultate, colegiu Școala primară Liceu Master Școala generală Școala postliceală, de maiștrii Doctorat 5. Locul nașterii Urban Rural Județ: Localitate: 6. Locul de unde ați plecat Urban Rural Județ: Localitate: 7. În câte localități din România ați mai locuit (numiți localitățile și regiunea)? 8. Religia/confesiunea 9. Înainte de a emigra din România, d -voastră erați: Angajat în sistemul public Aveați propria afacere Pensionar Angajat în sistemul privat Șomer Elev Student Nu am lucrat niciodată Alta 10. Ce profesie aveați înainte să plecați din România? Muncitor necalificat Cadru militar/polițist Cadru didactic Muncitor calificat Asistent medical Inginer Tehnician, Subinginer Maistru Medic Cercetător Manager Comerciant, Economist Fără profesie Avocat Alta 11. În ce domeniu v -ați desfășurat activitatea înainte să plecați din România? Construcții Producție Servicii sociale Agricultură Sănătate Finanțe, bănci Turism, Restaurante, Hoteluri Comerț Sector juridic Transport, telecomunicații Învățământ Consultanță Industrie alimentară Cercetare, IT Altul 12. Cetățenia Română Spaniolă Alta 13. Etnia Română Maghiară Germană Rromă Alta (care?) 14. În ce an ați plecat din România pentru a vă stabili în altă țară? 15. În ce țară ați emigrat prima dată? 16. Ați plecat singur? Da Cu soția și copii Cu soția Cu soția, nu aveam copii Cu un/o prieten/ă Cu soția, copiii i -am lăsat în România 300 17. Motivul plecării din România (pot fi bifate mai multe variante): Obținerea de locuri de muncă mai bine plătite ”Un viitor pentru copii”. Nevoia de autoîmplinire și de oportunitate Un sistem sanitar mai bun Realizarea unui trai mai bun, decent Pentru a -mi ajuta familia Recunoaștere socială în concordanță cu pregătirea profesională Un trai mai bun Lipsa locurilor de munca din România Motive financiare Motive familiare, reîntregire, divorț, deces Alte 18. Dumneavoastră ați plecat din Romania: Ilegal (am fugit peste graniță, trecere frauduloasă) Am cumpărat viza Am avut o invitație din………………………. Ca turist, am plecat în excursie cu gândul să rămân în Spania Am cerut azil politic Am avut acte false (viză falsă, pașaport fals) Cu contract de muncă intermediat de o firmă Cu contract de muncă intermediat de statul român Cu contract de muncă pe care l -ați găsit singur Pentru reîntregirea familiei Pentru căsătorie Pentru studii Libera circulație, în căutarea unui loc de muncă, dar fără un angajament prealabil Libera circulație,pentru căutarea unui loc de muncă prin intermediul familiei/a unui prieten/ a unei cunoștințe care avea experiență deja în munca în străinătate Altă situație ( vă rugăm precizați această situație) 19. Despre copii Nu am copii Copiii se află tot timpul cu mine Am avut copii înainte de plecare Copiii se află în îngrijirea altora Am avut copiii în străinătate Am …….copii, de ………………………………………ani 20. Când ați plecat din România, ați avut gândul: Să uitați ce e în țară și să nu mai auziți de ea Să vă găsiți de lucru și să vă întoarceți acasă cu niște economii Să vă stabiliți definitiv în altă țară 21. Când ați plecat din România, erați: Mai sărac decât acum Mai bogat decât acum Aveați aceeași situație materială 22. Care a fost cea mai mare dificultate întâlnită în străinătate? Să vorbiți limba Să vă aduceți familia Să vă faceți prieteni Să vă găsiți un loc de muncă Găsirea unei locuințe Să vă adaptați la climă Să obțineți un permis de rezidență Alte dificultăți 23. Înainte să plecați, locuința d umnea voastră era: Proprietate personală Închiriată Locuiam cu părinții Locuiam cu rude Locuiam cu prieteni Locuința era a soției/soțului 24. Având în vedere experiența dumneavoastră de migrație ați fi dispus să -i ajutați și pe alții (rude, cunoștințe, colegi, etc.) care doresc să migreze : Cu sfaturi pentru pregătirea deciziei Cu rezolvarea unor documente Cu găsirea unei locuințe Dacă aș câștiga ceva din asta aș ajuta Cu găsirea unui job Cu sfaturi pentru educația copiilor Nu Altele 25. Din ce an ați locuit în Spania? (a); Câți ani ați locuit în Spania? (b) a. b. 26. De ce ați ales Spania? 27. Care a fost prima localitate unde ați ajuns în Spania? 301 28. Cum descrieți primul contact cu Spania 29. În câte localități din această țară ați mai locuit (numiți localitățile și regiunea)? 30. Înainte de a alege Spania, în care din situațiile de mai jos ați fost? Aveați rude care locuiau aici Nu cunoșteam pe nimeni aici Aveați prieteni/cunoștințe care locuiau aici Altă situație (precizați): 31. Cine v -a ajutat să găsiți un loc de muncă în Spania? Prietenii/cunoștințele care locuiau aici Rudele care erau aici Alți cetățeni români pe care nu -i cunoșteam Spanioli Alți migranți pe care nu -i cunoșteam Nu m -a ajutat nimeni 37. V -ați schimbat religia în timpul migrației în Spania? Da (care?) Nu 32. Starea civilă actuală Necăsătorit niciodată Văduv Concubinaj cu persoana română Concubinaj cu persoană spaniolă Căsătorit cu persoana română în Spania Căsătorit cu persoană spaniolă în Spania Căsătorit cu persoana română în România Căsătorit cu persoană spaniolă în România Divorțat Separat Divorțat înainte de plecarea în Spania Căsătorit înainte de plecarea în Spania? Divorțat după ce a sosit în Spania Căsătorit în Spania? Căsătorit(ă) cu migrant(ă) în Spania, din altă țară (precizați țara) Concubinaj cu migrant(ă) în Spania, din altă țară (precizați țara) 33. Care este profesia dumneavoastră acum: Muncitor necalificat, zilier Cadru militar/poliți st Cadru didactic Muncitor calificat Asistent medical Inginer Tehnician, Subinginer Maistru Medic Cercetător Manager Comerciant, Economist Fără profesie Avocat Alta Mă întreține soțul/soția Nu lucrez Șomer Am propria afacere, autonom 34. În ce domeniu lucrați acum ? Construcții Alte industrii Servicii sociale Agricultură Sănătate Finanțe, bănci Turism, Restaurante, Hoteluri Comerț Sector juridic Transport, telecomunicații Învățământ Consultanță Industrie alimentară sau textilă Cercetare IT Îngrijire la domiciliu Paznic/gardian Altul 35. Locuința în care locuiți acum este: Proprietate personală Închiriată Ipotecă Alta 36. Locul în care locuiți/munciți în prezent Urban Rural Regiunea Localitate 37. Din ce an locuiți în această localitate? 38. Ați învățat noi meserii în timpul migrației? Da Nu 302 39. Ați continuat studiile în timpul migrației? Da Nu 40. Acum ce nivel de studii aveți? Fără studii Școala profesională Facultate, colegiu Școala primară Liceu Master Școala generală Școala postliceală, de maiștrii Doctorat 41. CUM AȚI FĂCUT FAȚĂ CRIZEI 42. Care a fost ultimul domiciliu în Spania? 43. Care a fost ultimul loc de muncă în Spania? 44. Ce locuri de muncă ați mai avut în Spania? 45. Din ce an v -ați reîntors în România? 46. Cum v -ați simțit ca român printre străini? Cu un sentiment de mândrie Vă fă cea viața mai ușoară Cu un sentiment de rușine Vă fă cea viața mai grea 47. Intenționați să mai plecați di n România? Da, în câteva luni Nu mai plec, doar în concedii Da, în câțiva ani Nu mai plec niciodată Da, dar nu știu când Nu ș tiu dacă s ă mai plec sau nu 48. Atunci când vă gândeați la România, la ce anume v -ați raportat în mod frecvent: La soț/soție La foștii colegi de muncă/studii La iubit/iubită La oamenii, în general, din localitatea mea La părinți La anumite locuri din satul/ orașul unde am trăit La prieteni La vecini La frate/soră La rude La copii Alte 49. Când erați în Spania, ce anume predomina în gândurile și în sufletul d -voastră ? Amintiri plăcute din România Amintiri urâte din România Altceva 50. Acum, că sunteți în România, ce anume predomina în gândurile și în sufletul d -voastră? Amintiri plăcute din Spania Amintiri urâte din Spania Altceva 51. Ați reușit să găsiți ceea ce în general, v -ați dori înainte de a pleca din țară? Da Nu Daca da, ce anume ați găsit? 52. În general, cum sunt văzuți românii de că tre majoritatea locuitorilor din Spania? Cu simpatie Cu indiferență Cu respect Cu antipatie Cu teamă și neîncredere 53. Unde obișnuiți să vă petreceți concediul de odihnă În România În Spania În alte țări 54. Există politici în România care ajută românul care s-a întors ? Da Nu Nu știu 55. Motivul plecării din Spania (pot fi bifate mai multe variante): Lipsa locurilor de munca din Spania Nu ne descurcam doar cu un salar Motive familiale Dor de casă, familie Motive financiare Lucram doar o persoană Eram privit ca un străin Reîntregirea familiei Nu am reușit să mă integrez Nu am mai putut plăti ipoteca, ratele Am avut experiențe neplăcute Pentru a -mi continua studiile 303 56. Motivul pentru care ați ales să reveniți în România (pot fi bifate mai multe variante): Să nu mai plătesc chirie Continuarea studiilor Motive familial e, reîntregirea familiei Prietenii mei erau aici Am găsit alte oportunități Dor de casă, familie Am găsit loc de muncă mai bun Alte 57. Cu ce avantaje/dezavantaje v-ați ales din perioada de migrație în Spania ? Avantaje Dezavantaje 58. Cu resursele acumulate în Spania v-ați putut îmbunătăți condițiile de viață din România? Da Nu 59. În ce constau aceste îmbunătățiri ? 60. Care este g radul de satisfacție/nemu lțumire privind opțiunea de a vă reinstala ți în România ? Foarte satisfăcut Satisfăcut Nici satisfăcut, nici nesatisfăcut Nesatisfăcut Complet nesatisfăcut 61. Care este g radul de implicare în viața economică locală în România ? Sunteți implicat în: Am propria mea afacere Am propria mea firmă Am proiecte de investiții și dezvoltare Am accesat fonduri pentru proiecte nerambursabile de finanțare Alta 62. Care este g radul de implicare în viața socială locală din România ? Sunt înscris în ONG -uri Sunt înscris în asociații Sunt înscris în fundații Sunt înscris în grupuri de întrajutorare Alta 63. Care este g radul de implicare în viața politică la nivel local în România ? Sunt înscris într -un partid politic Particip la vot Sunt implicat în grupuri de influențare a activităților autorităților Alta 64. Care au fost principalele dificultăți de reintegrare cu care v-ați confruntat la întoarcerea în România? Dumneavo astră Soțul /Soția Copiii 65. Pentru copiii dumneavoastră , vedeți un viitor bun mai degrabă în România sau în Spania? În România În Spania 66. Ce legături mai păstrați cu Spania? 304 CHESTIONAR „Migra ția internă ” În cadrul lucrării mele de teză de doctorat „Migrația românilor în Spania” doresc să realizez un chestionar despre românii care, în perioada de când sunt în Spania, și -au schimbat de mai multe ori locul de muncă și domiciliul (reședința), migrând în interiorul Spaniei, de la o provincie la alta. Sondajul este anonim. Vă mulțumesc mult pentru timpul acordat! Sex______________ ____________________ Vârstă _______________________________ Localitatea unde se completează chestionarul ________________________________ Locul nașterii – Județ ________________________ Localitate a unde v -ați înăscut este in zonă urbană sau rurală? Urban Rural ÎNAINTE DE A EMIGRA PENTRU PRIMA DATĂ DIN ROMÂNIA….. În ce județ din România ați locuit? _______________________________ Care era religia/confesiunea dumneavoastră? _______________________ Care era starea civilă? Necăsătorit(ă) Concubinaj cu persoana română Căsătorit(ă) cu persoana română Divorțat(ă) Văduv(ă) Concubinaj cu persoană de altă cetățenie/etnie Căsătorit(ă) cu persoană de altă cetățenie/etnie Care era etnia dumneavoastră? Româ nă Maghiară Germană Rromă Turcă Altă etnie (care?) Înainte de a emigra, care a fost ultima școală absolvită în România? Fără studii Școala primară Școala generală 10 clase Școala profesională Liceu Bacalaureat Colegiu Școala postliceală Școala de maiștrii Facultate Master Doctorat Înainte de venirea în Spania ați migrat și în alte țări? Da Nu Dacă ați migrat în alte țări, în ce țări ați migrat?_______________________________________ ________________________________________________________________________________ În România, dumneavoastră erați: Angajat în sistemul public Aveați propria afacere Angajat în sistemul privat Pensionar Șomer Elev Student Nu am lucrat niciodată Alta (care?) 305 În ce domeniu v -ați desfășurat activitatea în România înainte de plecare ? Construcții Agricultură Turism, Restaurante, Hoteluri Transport Industrie Producție Servicii sociale Nu am lucrat niciodat ă Comerț Învățământ Consultanță Cercetare IT Îngrijire la domiciliu Paznic/gardian Alt domeniu (care?) Ați plecat singur din România spre Spania? Singur(ă), nu eram căsătorit(ă) Singur(ă), am lasat soția/soțul, în România Cu soția/soțul, n u aveam copii Cu soția/soțul, copii i -am lăsat în România Cu soția/soțul și copiii Cu un (o) prieten(ă) Aveați copii? Nu Da. Aveam…. copii Motivul plecării din România (mai multe răspunsuri posibile) Obținerea de locuri de muncă mai bine plătite Nevoia de autoîmplinire și de oportunitate Realizarea unui trai mai bun, decent Recunoaștere socială în concordanță cu pregătirea profesională Lipsa locurilor de muncă din România Motive famili are, reîntregire, divorț, deces ”Un viitor pentru copii” Un sistem sanitar mai bun Pentru a -mi ajuta familia Motive financiare Alte motive (care?) Dumneavoastră ați plecat din Romania: Ilegal (am fugit peste graniță, trecere frauduloasă) Am cumpărat viza Ca turist, am plecat în excursie cu gândul să rămân în Spania Am cerut azil politic Am avut acte false (viză falsă, pașaport fals) Cu contract de muncă intermediat de o firmă Cu contract de muncă intermediat de statul român Cu contract de muncă pe care l -ați găsit singur Pentru reîntregirea familiei Pentru căsătorie Pentru studii Libera circulație, în căutarea unui loc de muncă, dar fără un angajament prealabil Libera circulație,pentru căutarea unui loc de muncă prin intermediul familiei/a unui prieten/ a unei cunoștințe care avea experiență deja î n munca în străinătate Am plecat în vizită la prieteni în Spania și m -am hotărât să rămân Am avut o invitație din Ați avut gândul: Să uitați ce e în țară și să nu mai auziți de ea Să vă găsiți de lucru și să vă întoarceți acasă cu economii Să vă stabiliți definitiv în altă țară Alt gând (care?) 306 Locuința dumneavoastră din România era: Proprietate personală Locuiam cu părinții Locuiam cu prieteni Locuiam cu socrii Locuiam cu rude Locuința era a soției/soțului Închiriată DESPRE PRIMA EXPERIENȚĂ DIN SPANIA… Provincia unde ați ajuns pentru prima dată în Spania Comunidad de Madrid Comunidad Valenciana Cataluña Andalucía Extremadura Castilla -La Mancha Castilla y León Aragón Navarra La Rioja Cantabria Galicia País Vasco Asturias Región de Murcia Baleares Canarias În ce perioadă ați plecat din România pentru a vă stabili pentru prima dată în Spania? 1993 -1997 1998 -2001 2002 -2005 2006 -2008 2009 -2011 2012 -2015 Care a fost cea mai mare dificultate întâlnită în primul an de la sosirea în Spania? (mai multe răspunsuri posibile) Să vorbiți limba Să vă faceți prieteni Să găsiți o locuință Să obțineți un permis de rezidență Să vă aduceți familia Să vă găsiți un loc de muncă Să vă adaptați la climă Alte dificultăți (care?) În ce domeniu v -ați desfășurat activitatea în primul an de la sosirea în Spania? Construcții Agricultură Restaurante, Hoteluri Transport Comerț Producție Servicii sociale Pază Servicio doméstico Îngrijire la domiciliu Curățenie Autónomo Alt domeniu (care?) De câți ani locuiți în Spania? ________________________ Înainte de a alege Spania, în care din situațiile de mai jos ați fost? Aveați rude care locuiau în Spania Aveați prieteni/cu noștințe care locuiau în Spania Nu cunoșteam pe nimeni în Spania Altă situație (precizați) 307 Cine v -a ajutat să găsiți un loc de muncă în în primul an de la sosirea în Spania? Prietenii/cunoștințele care locuiau aici Alți români pe care nu -i cunoșteam Alți migranți pe care nu-i cunoșteam Rudele care erau aici Nu m -a ajutat nimeni Alte cazuri SITUAȚIA DUMNEAVOASTRĂ DUPĂ CRIZA INSTALATĂ ÎN ANUL 2008… Cum v -a afectat criza personal? (mai multe răspunsuri posibile) Nu m -a afectat M-a luat prin surprindere Am rămas fără loc de muncă Mi-au scăzut salariul Eu am rămas fără loc de muncă, dar soțul/soția mea a avut de muncă în continuare Altfel (precizați) Cum ați făcut față crizei? (mai multe răspunsuri posibile) M-am orientat spre alte tipuri de locuri de muncă Am trăit doar cu câștigul adus de soț/soție Am primit șomaj Am fost ajutat de neamuri Am fost ajutat de prieteni Am acceptat orice loc de muncă, chiar dacă era plătit slab Nu am acceptat orice loc de muncă, mai ales dacă era platit slab Nu m -a afe ctat cu nimic criza Mi-am deschis propria afacere Altfel (precizați) De ce ați ales să rămâneți in Spania, să nu plecați, in ciuda crizei? (mai multe răspunsuri posibile) Îmi era rușine să mă întorc în România De dragul copiilor care erau bine integrați aici Soțul/soția lucra, ne descurcam doar cu un salariu Aveam de plătit ipoteca Din cauză că… Nu mai păstram legătura cu nimeni din România și nu aveam unde să mă duc Îmi era greu să încep din nou, în altă țară sau în România Ne descurc am mult mai bine decât înainte să plecăm din România Ce v -a ajutat să rezistați și să nu vă determine să vă întoarceți în România sau să plecați în altă țară? (mai multe răspunsuri posibile) Speranța că va trece criza Dragostea pentru soțul/soția care lucra Dragostea pentru copii Convingerea că aici este mai bine ca în România Dorința de a trece cu bine această etapă a vieții Altceva (precizați) V-ați mutat (dintr -o provincie în altă provincie): Singur(ă), nu eram căsătorit(ă) Singur(ă), fără familie Cu soția/soțul, nu avem copii Cu soția/soțul, copii i-am lăsat în îngrijirea altora Cu soția/soțul și copiii Cu un (o) prieten(ă) Cu un membru al familiei (care?) De câte ori v -ați schimbat reședința, în Spania – în aceeași regiune sau în regiuni diferite, după anul 2008 (declanșarea crizei)? ________________________________ ______________________________ 308 În ce provincii, ați încercat să vă stabiliți pentru un timp mai lung sau mai scurt, după anul 2008 (declanșarea crizei)? (mai multe răspunsuri posibile) Comunidad de Madrid Comunidad Valenciana Cataluña Andalucía Extremadura Castilla -La Mancha Castilla y León Aragón Navarra La Rioja Cantabria Galicia País Vasco Asturias Región de Murcia Baleares Canarias De câte ori v -ați schimbat locul de muncă, în Spania – în aceeași regiune sau în regiuni diferite, dup ă anul 2008 ? ______________________________________________________________________________ În ce domenii ați lucrat succesiv, după anul 2008 (declanșarea crizei)? (mai multe răspunsuri posibile) Construcții Agricultură Ospătar Șofer Vânzător Paznic/gardian Îngrijire la domiciliu Altele (care?) În ce perioade ați fost șomer? (mai multe răspunsuri posibile) 2008 -2009 2009 -2010 2010 -2011 2011 -2012 2012 -2013 2013 -2014 2014 -2015 2015 -2016 Nu am fost șomer În perioada de șomaj ați găsit de lucru la negru? Dacă da, ce anume? Nu am găsit Construcții Agricultură Ospătar Șofer Vânzător Paznic/gardian Îngrijire la domiciliu Altul (care?) Dacă ați fost în șomaj, ce resurse ați folosit pentru a supraviețui, în afară de ajutorul de șomaj? (mai multe răspunsuri posibile) Ați cheltuit o parte din economii Ați vândut anumite bunuri Ați amanetat anumite valori Ați transferat bani din România Nu am fost în șomaj Altele (care?) Credeți că Spania a ieșit din criză? Argumenta ți răspunsul. Da, pentru că…. Nu, pentru că…. 309 În familie (dacă locuiți în Spania cu familia), ați fost singurul șomer? Dacă nu, câți șomeri sau persoane majore fără venit lunar stabil au fost în familie în perioada cea mai grea? Da Nu, eram….șomeri Care au fost prinicipalele surse de informare pe care le -ați folosit, în încercarea de a vă găsi un loc de muncă? Cunoștințe, Priete ni Familia Internet Alte surse (care?) Agenție publică de plasare a forței de muncă (INEM, EMFO, SEPE, SNE) Agenții private de recrutare a forței de muncă (Empresas de Trabajo Temporal) Ce activități -refugiu ați găsit? (mai multe răspunsuri posibile) Am început să citesc mai mult Am făcut cursuri de revalorizare Voluntariat M-am implicat în activități religioase Altele (precizați) SITUAȚIA DUMNEAVOASTRĂ ACTUALĂ… În ce provincie vă aflați acum? Comunidad de Madrid Comunidad Valenciana Cataluña Andalucía Extremadura Castilla -La Mancha Castilla y León Aragón Navarra La Rioja Cantabria Galicia País Vasco Asturias Región de Murcia Baleares Canarias Din ce perioadă vă aflați în această provincie? 1993 -1997 1998 -2001 2002 -2005 2006 -2008 2009 -2011 2012 -2015 Care sunt motivele pentru care ați ales această provincie? (mai multe răspunsuri posibile) Să nu mai plătesc chirie Prietenii mei erau aici Motive familiare, divorț, deces Reîntregirea familiei Am găsit alte oportunități Continuarea studiilor Am găsit loc de muncă mai bun Altele (care?) Care este statutul dumneavoastră în momentul de față în Spania Am cetățenia spaniolă Am rezidență permanentă Am rezidență pentru 5 ani Nu am avut acte legale ni ciodată în Spania În momentul de față Nu am copii Am ……copii 310 Ați învățat noi meserii de când vă aflați în Spania, pe care le valorificați acum? Nu Da (care?) Ați continuat studiile de când vă aflați în Spania? Nu Da (ce studii?) V-ați schimbat religia de când vă aflați în Spania? Nu Da (de religie aveți acum ?) În ce situație vă aflați acum? Lucrez cu contract (normă întreagă) Lucrez cu contract (jumate de normă) Lucre z cu contract (plata cu ora) Lucrez fără contract Mă întreține soțul/soția Șomer Nu lucrez Sunt student(ă) Zilier Am propria afacere, autonom (în ce domeniu?) Starea civilă actuală Necăsătorit(ă) Concubinaj cu persoană română Concubinaj cu persoană spaniolă Căsătorit(ă) cu persoană română în România Căsătorit(ă) cu persoana română în Spania Eram divorțat(ă) înainte de plecarea în Spania Am divorțat(ă) după ce am sosit în Spania Căsătorit(ă) cu persoană spaniolă în Spania Căsătorit(ă) cu persoană spaniolă în România Căsătorit(ă) cu migrant(ă) în Spania, din altă țară Concubinaj cu migrant(ă) în Spania, din altă țară Recăsătorit(ă) cu persoană română în România Recăsătorit(ă) cu persoana română în Spania Recăsătorit(ă) cu persoană spaniolă în România Recăsătorit(ă) cu persoană spaniolă în Spania Recăsătorit(ă) cu persoană de altă naționalitate (care?) Pareja de hecho Intenționați să vă reîntoarceți în România? Da, în câteva luni Da, în câțiva ani Da, dar nu știu când Nu mă mai întorc în România decât în vizite Nu mă mai întorc niciodată în România Nu știu dacă mă întorc sau nu în România Cu ce probabilitate intenționați sa vă întoarceți în România? foarte mare probabilitate mare probabilitate mică probabilitate foarte mică probabilitate Locuința în care locuiți acum este: Închiriată Ipotecă Proprietate personală Alta (care?) În ce măsură sunteți mulțumiți de viața actuală? În foarte mare măsură În mare măsură În mică măsură În foarte mică măsură Deloc 311 Considerați că în Spania v -ați ales cu: Avantaje Dezavantaje În ce domeniu vă desfășurați activitatea acum ? Construcții Agricultură Restaurante, Hoteluri Transport Industrie Comerț Curățenie Îngrijire la domiciliu Pază Nu lucrez Altul (care?) Aveți afaceri/firme? Nu Da, în altă țară (unde?) Intenționați să deschideți/dezvoltați o afacere în următorii 2 ani? Nu Nu știu Da, în altă țară (unde?) Ați investit o parte din banii economisiți? Nu Da, în România Da, în Spania Nu am avut bani economisiți Da, în altă țară (unde?) În ce ați investit banii economisiți? Construcția unei noi locuințe (casă, apartament) Renovarea casei (apartamentului) Cumpărarea unei locuințe (casă, apartament) Finanțarea st udiilor copiilor ramași în țară Ajutorarea părinților/bunicilor ramași în țară Nu am avut bani economisiți În… Ați votat la alegerile prezidențiale din 2014 din România? Nu Da (unde?) În general, cum credeți că sunt văzuți românii de către majoritatea locuitorilor din Spania? Cu simpatie Cu antipatie Cu indifere nță Cu teamă și neîncredere Cu respect Ca niște țigani Prin felul în care gândiți, simțiți și vorbiți, vă considerați: Mai degrabă român decât spaniol Mai degrabă spaniol decât român Deopotrivă român și spaniol Altceva (precizați) În ce situație vă aflați acum, față de anii 2009 -2010 (vârful crizei)? Situație mai rea ca înainte de criză Aceeași situație Situație mai bună decât înainte de criză Altă situație (care?) Cum apreciați starea dumneavoastră de sănătate? foarte bună bună nu prea bună Vă bucurați ca nu ați plecat din Spania sau regretați? Argumentați. Mă bucur , pentru că… Regret , pentru că… 312 CHESTIONAR „Migrația circulară ” VĂ ROG SĂ VĂ INTRODUCEȚI URMĂTOARELE DATE : SEX: Bărbat Femeie VÂRSTĂ ___________________ LOCUL NAȘTERII: JUDEȚ __________________________________ LOCALITATEA UNDE COMPLETAȚI CHESTIONARUL ______________________ ___________ LOCALITATEA UNDE V -AȚI NĂSCUT ESTE ÎN ZONĂ URBANĂ SAU RURALĂ? Urbană Rurală DIN CE LOCALITATE DIN ROMÂNIA VENIȚI?_______________ _________________________ CARE ESTE RELIGIA/CONFESIUNEA DUMNEAVOASTRĂ? Ortodox Penticostal Baptist Adventist Catolic Creștin după Evangelie CARE ESTE STAREA CIVILĂ? Necăsătorit(ă) Divorțat(ă) Văduv(ă) Căsătorit(ă) cu persoana română Căsătorit(ă) cu persoană de altă cetățenie/etnie Concubinaj cu persoana română Concubinaj cu persoană de altă cetățenie/etnie CARE ESTE ULTIMA ȘCOALĂ ABSOLVITĂ ÎN ROMÂNIA? Fără studii Școala primară Școala generală Școala profesională Liceu Bacalaureat Colegiu Școala postliceală Școala de maiștrii Facultate Master Doctorat ÎN ROMÂNIA, DUMNEAVOASTRĂ SUNTEȚI: Angajat în sistemul public Angajat în sistemul privat Aveți propria afacere Pensionar Șomer Nu lucrez Student Nu am lucrat niciodată CARE ESTE ETNIA DUMNEAVOASTRĂ? Română Maghiară Germană Rromă Turcă Altă etnie (care?) AVEȚI COPII? Nu Da. Câți? LOCUINȚA DUMNEAVOASTRĂ DIN ROMÂNIA ESTE: Proprietate personală Locuința este închiriată Locuiesc cu părinții Locuiesc cu socrii Locuiesc cu rude Locuiesc cu prieteni Locuința este a soției/soțului ÎNAINTE DE VENIREA ÎN SPANIA, AȚI MIGRAT ȘI ÎN ALTE ȚĂRI? Nu Da. În ce țări ați migrat? ________________________________________ ÎN CE AN AȚI PLECAT DIN ROMÂNIA SPRE SPANIA, PENTRU PRIM A DATĂ?______________ DE CÂȚI ANI VENIȚI ÎN SPANIA?__________________________________ AȚI VENIT ÎN FIECARE AN , FĂRĂ ÎNTRERUPERE? Da Nu Am venit de ______ ori 313 PRIMA DATĂ AȚI VENIT CU: Contract de muncă intermediat de AJOFM (Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă) Contract de muncă intermediat de o firmă Contract de muncă pe care l -ați găsit singur(ă) Fără contract de muncă Altă situație. Care? CUM AȚI VENIT ANUL ACESTA? Individual Printr -o agenție de recrutare Contract de muncă intermediat de AJOFM (Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă) CE VĂ ESTE ASIGURAT PE PERIOADA CONTRACTULUI? (mai multe răspunsuri posibile) Drumul România -Spania și drumul Spania -România Doar un singur drum Cazarea Nu am asigurată cazarea O masă pe zi Două mese pe zi Trei mese pe zi Nu am asigurată nici o masă Nu am asigurat drumul CÂTE ORE LUCRAȚI ZILNIC?____________________________________ CE LUCRAȚI ACUM?_____________________________________________ UNDE LOCUIȚI PE PERIOADA SEZONULUI DE LUCRU? Chirie (apartame nt) care mi -o plătesc eu Chirie (apartament) asigurată de angajator Locuiesc într -un loc amenajat de angajator, în câmp, nu plătesc chirie Locuiesc într -un loc amenajat de angajator, în câmp, dar plătesc chirie AȚI VENIT SINGUR(Ă), SAU ÎMPREUNĂ CU ALTCINEVA? cu soțul/soția cu fratele/sora cu fiul/fiica cu alt familiar cu un (o) prieten(ă) am venit singur(ă) ÎN CE MĂSURĂ SUNTEȚI MULȚUMIȚI DE ACEST LOC DE MUNCĂ? În foarte mare măsură În mare măsură În mică măsură În foarte mică măsură Deloc AȚI INVESTIT O PARTE DIN BANII ECONOMISIȚI? Da, în România Da, în Spania Nu Nu am avut bani economisiți ÎN CE AȚI INVESTIT BANII ECONOMISIȚI? Construcția unei noi locuințe (casă, apartament) Renovarea locuinței Cumpărarea unei locuințe (casă, apartament) Finanțarea studiilor copiilor Ajutorarea părinților/bunicilor Nu am avut bani economisiți AȚI VOTAT LA ALEGERILE PREZIDENȚIALE DIN 2014 DIN ROMÂNIA? Nu Da (unde?) ÎN CE S ITUAȚIE VĂ AFLAȚI ACUM, FAȚĂ DE ANII 2009 -2010 (VÂRFUL CRIZEI)? Situație mai rea ca înainte de criză Aceeași situație Situație mai bună decât înainte de criză Altă situație (care?) 314 CHESTIONAR „Migrația dublă” Vă rog să vă introduceți datele: Sex_______________________ Vârstă __________________ 1. Locul nașterii Județ 2. ÎNAINTE DE A EMIGRA PENTRU PRIMA DATĂ DIN ROMÂNIA….. În ce județ din România ați locuit? 3. Care era religia/confesiunea dumneavoastră? Ortodox Penticostal Baptist Adventist Creștin după Evangelie Catolic Greco -Catolic Ateu Altă religie (care?) 4. Care era starea civilă? Necăsătorit(ă) Concubinaj cu persoana română Căsătorit(ă) cu persoana română Divorțat(ă) Văduv(ă) Concubinaj cu persoană de altă cetățenie/etnie Căsătorit(ă) cu persoană de altă cetățenie/etnie 5. Înainte de a emigra, care a fost ultima școală absolvită în România? Fără studii Școala primară Școala generală Școala profesională Liceu Bacalaureat Colegiu Școala postliceală Școala de maiștrii Facultate Master Doctorat 6. În Ro mânia, dumneavoastră erați: Angajat în sistemul public Aveați propria afacere Angajat în sistemul privat Pensionar Șomer Elev Student Nu am lucrat niciodată Alta (care?) 7. Care era cetățenia dumneavoastră? Română Altă cetățenie (care?) 8. Dar etnia? Română Maghiară Germană Rromă Turcă Altă etnie (care?) 315 9. Ce profesie aveați în România? Muncitor calificat Fără profesie Avocat Comerciant Economist Manager Cercetător Medic Maistru Tehnician Subinginer Inginer Asistent medical Cadru didactic Cadru militar Polițist Muncitor necalificat Altă profesie (care?) 10. În ce domeniu v -ați desfășurat activitatea în România? Construcții Agricultură Turism, Restaurante, Hoteluri Transport, telecomunicații Industrie alimentară Producție Servicii sociale Sănătate Finanțe, bănci Sector juridic Învățământ Consultanță Cercetare IT Îngrijire la domiciliu Paznic/ guardian Comerț Alt domeniu (care?) 11. Ați plecat singur din România spre Spania ? Singur(ă), nu eram căsătorit(ă) Cu soția/soțul și copiii Cu un (o) prieten(ă) Singur(ă), am lasat soția/soțul, în România Cu soția/soțul, nu aveam copii Cu soția/soț ul, copii i -am lăsat în România 12. Aveați copii? Nu Da. Aveam…copii 13. Motivul plecării din România (mai multe răspunsuri posibile) Obținerea de locuri de muncă mai bine plătite Nevoia de autoîmplinire și de oportunitate Recunoaștere socială în concordanță cu pregătirea profesională Lipsa locurilor de muncă din România Motive famil iare, reîntregire, divorț ”Un viitor pentru copii” Un sistem sanitar mai bun Pentru a -mi ajuta familia Reali zarea unui trai mai bun, decent Motive financiare Alte motive (care?) 316 14. Dumneavoastră ați plecat din Ro mania: Ilegal (am fugit peste graniță, trecere frauduloasă) Am cumpărat viza Ca turist, am plecat în excursie cu gândul să rămân în Spania Am cerut azil politic Am avut acte false (viză falsă, pașaport fals) Cu contract de muncă intermediat de o firmă Cu contract de muncă intermediat de statul român Cu contract de muncă pe care l -ați găsit singur Pentru reîntregirea familiei Pentru căsătorie Pentru studii Libera circulație, în căutarea unui loc de muncă, dar fără un angajament prealabil Libera circulație, pentru căutarea unui loc de muncă prin intermediul familiei/a unui prieten/ a unei cunoștințe care avea experiență deja în munca în străinătate Am plecat în vizită la prieteni în Spania și m -am hotărât să rămân Am avut o invitație din 15. Ați avut gândul: Să uitați ce e în țară și să nu mai auziți de ea Să vă găsiți de lucru și să vă întoarceți acasă cu niște economii Să vă s tabiliți definitiv în altă țară 16. Locuința dumneavoastră din România era: Proprietate personală Locuiam cu părinții Locuiam cu prieteni Locuiam cu socrii Locuiam cu rude Locuința era a soției/soțului Închiriată 17. DESPRE EXPERIENȚA DIN SPANIA… Locul de unde ați ajuns pentru prima dată în Spania . Provincia 18. În ce perioadă ați plecat din România pentru a vă s tabili în Spania? 1993 -1997 1998 -2001 2002 -2005 2006-2008 2009-2011 2012 -2015 19. Care a fost cea mai mare dificultate întâlnită în Spania? (mai multe răspunsuri posibile) Să vorbiți limba Să vă faceți prieteni Să găs iți o locuință Să vă adaptați la climă Să obțineți un permis de rezidență Să vă aduceți familia Să vă găsiți un loc de muncă Alte dificultăți 317 20. Câți ani ați locuit în Spania? ___________ 21. Înainte de a alege Spania, în care din situațiile de mai jos ați fost? Aveați rude care locuiau în Spania Aveați prieteni/cunoștințe care locuiau în Spania Nu cunoșteam pe nimeni în Spania Altă situație (precizați) 22. Cine v -a ajutat să găsiți un loc de muncă în Spania? Prietenii/cunoștințele care locuiau aici Alți români pe c are nu -i cunoșteam Alți migranți pe care nu -i cunoșteam Rudele care erau aici Nu m -a ajutat nimeni Alte cazuri 23. În ce domeniu v -ați desfășurat activitatea în primul an de la sosirea în Spania? Construcții Agricultură Turism, Restaurante, Hoteluri Transport, telecomunicații Producție Servicii sociale Sănătate Finanțe, bănci Comerț Sector juridic Învățământ Consultanță Cercetare IT Îngrijire la domiciliu Paznic/gardian Servicio domestico Autónomo Servicio doméstico Alt domeniu (care?) 24. În ce domeniu v -ați desfășurat a ctivitatea în ultimul an de migrație în Spania? Construcții Agricultură Turism, Restaurante, Hoteluri Transport, telecomunicații Producție Servicii sociale Sănătate Finanțe, bănci Comerț Sector juridic Învățământ Consultanță Cercetare IT Îngrijire la domiciliu Paznic/gardian Servicio domestico Autónomo Servicio doméstico Alt domeniu (care?) 318 25. În ce perioadă ați plecat din Spania? 1993 -1997 1998 -2001 2001 -2005 2006 -2008 2009 -2011 2012 -2015 26. Care a fost ultimul domiciliu în Spania? Provincia 27. Ați învățat noi meserii în timpul migrației în Spania, pe care le valorificați acum? Nu Da (care?) 28. Care a fost principalul motiv care a determinat plecarea din Spania? Lipsa lo curilor de muncă în Spania Motive financiare Obținerea de locuri de muncă mai bine plătite Motive familiare, divorț, deces. Nu ne descurcam doar cu un salar Nu am reușit să mă integrez Am avut experiențe neplăcute Dor de casă, familie, cop ii Nu am mai putut plăti ipoteca, ratele Reîntregirea familiei Pentru a -mi continua studiile Eram pr ivit ca un străin Altele (care?) 29. Ați continuat studiile în timpul migrației în Spania? Nu Da (ce s tudii?) 30. V -ați schimbat religia în timpul migrației în Spania? Nu Da (care?) 31. Ați reușit să găsiți în Spania ceea ce, în general, v -ați dorit înainte de a pleca din țară? Nu Da (ce anume ați găsit?) 32. Care este statutul dumneavoastră în momentul de față în Spania Am cetățenia spaniolă Am rezidență permanentă Am rezidență pentru 5 ani Nu mai am nici un act în Spania Nu am avut acte legale niciodată în Spania 33. Atunci când vă gândiți la Spania, la ce anume vă raportați în mod frecvent: La soț/soție La copii La părinți La prieteni La frate/soră La iubit/iubită La rude La foștii colegi de muncă/studii La oamenii, în general, din localitatea mea La anumite locuri din sa tul/ orașul unde am trăit La vecini La climă, soare, plajă… La altceva (ce anume?) 34. Vă este dor de Spania? Da, tot timpul Da, câteodată Nu, deloc 35. Considerați că în perioada de migrație în Spania v -ați al es cu: Avantaje Dezavantaje 319 36. Cu resursele acumulate în Spania v -ați putut îmbunătăți condițiile de viață? Nu Da (care?) 37. Mai păstrați legătura cu Spania? Da Nu 38. Ați încercat sa migrați și în alte țări? Nu Da 39. Care sunt țările în care ați migrat, pentru un timp mai lung sa u mai scurt? (mai multe răspunsuri posibile) Germania Anglia Franța Italia Altă țară (care?) 40. Ați migrat succesiv (din țară în țară): Singur(ă), nu eram căsătorit(ă) Singur(ă), fără familie Cu soția/soțul, nu avem copii Cu soția/soțul, copii i-am lăsat în îngrijirea altora Cu soția/soțul și copiii Cu un (o) prieten(ă) Cu un membru al familiei (care?) 41. SITUAȚIA DUMNEAVOASTRĂ ACTUALĂ… În ce țară vă aflați acum? Germania Anglia Franța Italia Alta (care?) 42. Din ce perioadă vă aflați în această țară? 1993 -1997 1998 -2001 2002 -2005 2006 -2008 2009 -2011 2012 -2015 43. Care sunt motivele pentru care ați ales această țară de migrație? (mai multe răspunsuri posibile) Să nu mai plătesc chirie Priete nii mei erau aici Motive familiare, divorț, deces Reîntregirea familiei Am găsit alte oportunități Continuarea studiilor Am găsit loc de muncă mai bun Altele (care?) 44. În momentul de față Nu am copii Am ……copii 45. Cum vă simțiți ca român printre străini? Vă dă un sentiment de mândrie Vă dă un sentiment de rușine Vă face viața mai ușoară Vă face viața mai grea Nu îmi face viața nici mai ușoară, nici mai grea 320 46. Starea civilă actuală Necăsătorit(ă) Concubinaj cu persoană română Concubinaj cu persoană spaniolă Căsătorit(ă) cu persoană română în România Căsătorit(ă) cu persoana română în Spania Eram divorțat(ă) înainte de plecarea în Spania Am divorțat(ă) după ce am sosit în Spania Căsătorit(ă) cu persoană spaniolă în Spania Căsător it(ă) cu persoană spaniolă în România Căsătorit(ă) cu migrant(ă) în Spania, din altă țară Concubinaj cu migrant(ă) în Spania, din altă țară Recăsătorit(ă) cu persoană română în România Recăsătorit(ă) cu persoana română în Spania Recăsătorit(ă) cu persoană spaniolă în România Recăsătorit(ă) cu persoană spaniolă în Spania Recăsătorit(ă) cu persoană de altă naționalitate (care?) 47. Atunci când sunteți în public, alături de persoane străine, vă declarați naționalitatea, dacă sunteți întrebat? Da Nu 48. Care este profesia dumneavoastră acum: Muncitor calificat Fără profesie Avocat Comerci ant Economist Manager Cercetător Medic Maistru Tehnician Subinginer Inginer Asistent medical Cadru didactic Cadru militar Polițist Muncitor necalificat Alta (care?) 49. Locuința în care locuiți acum este: Închiriată Ipotecă Proprietate personală Alta (care?) 321 50. În ce situație vă aflați acum? Șomer Nu lucrez Sunt student(ă) Zilier Lucrez fără contract Lucrez cu contract (normă întreagă) Lucrez cu contract (jumate de normă) Mă întreține soțul/soția Am propria afacere, autonom (în ce domeniu?) 51. În ce domeniu lucrați acum ? Construcții Agricultură Turism, Restaurante, Hoteluri Transport, telecomunicații Industrie alimentară Producție Servicii sociale Sănătate Finanțe, bănci Comerț Sector juridic Învățământ Consultanță Cercetare IT Îngrijire la domiciliu Paznic/gardian Nu lucrez Altu (care?) 52. Intenționați să vă reîntoarceți în România sau în Spania? Da, în România, în câteva luni Da, în România, în câțiva ani Da, în România, dar nu știu când Da, în Spani a, în câteva luni Da, în Spania, în câțiva ani Da, în Spania, nu știu când Nu mă mai întorc în România decât în vizite Nu mă mai întorc niciodată în România Nu știu dacă mă întorc sau nu în România Nu mă mai întorc în Spania decât în vizite Nu mă mai întorc niciodată în Spania Nu știu dacă mă întorc sau nu în Spania 53. În ce măsură sunteți mulțumiți de viața actuală? În foarte mare măsură În mare măsură În mică măsură În foarte mică măsură Deloc 54. Cât timp credeți că veți sta în țara în care vă aflați în prezent? 1-3 ani 4-6 ani 7-10 ani Pentru totdeauna 55. Care este gradul de satisfacție/nemulțumire privind opțiunea de a vă reinstala în altă țară? Foarte satisfăcut Satisfăcut Nici satisfăcut, nici nesatisfăcut Nesatisfăcut Complet nesatisfăcut 56. Aveți afaceri/firme în România? Da Un În altă țară (unde?) 322 57. Intenționați să deschideți/dezvoltați o afacere în România în următorii 2 ani? Da Nu Nu știu În altă țară (unde?) 58. Ați investit în România o parte din banii economisiți? Da Nu În altă țară (unde?) 59. În ce ați investit banii economisiți? Construcția unei noi locuințe (casă, apartament) Renovarea casei (apartamentului) Cumpărarea unei locuințe (casă, apartament) Finanțarea studiilor copiilor ramași în țară Ajutorarea p ărinților/bunicilor ramași în țară Nu am avut bani economisiți În… 60. Ați votat la alegerile prezidențiale din 2014 din România? Nu Da (unde?) 61. Dacă situația economică ar fi mai bună, în ce țară ați prefera să vă stabiliți și să vă vedeți copiii realizați? România Spania Italia Germania Anglia Franța Canada SUA Grecia Elveția Belgia Norvegia Suedia Irlanda Altă țară (care?) 323 CHESTIONAR „Encuesta extranjeros ” 1. ¿Qué edad tiene Vd.? _________ 2. ¿Es usted hombre o mujer? _________ 3. ¿Cuál es el mayor nivel de estudios que tiene? __________ 4. ¿Cuál es su estado civil? Casado Divorciado Separado Viviendo en pareja Soltero Viudo Pareja de Hecho 5. ¿Cuántos hijos tiene? ________________ ___________________ 6. ¿Su pareja es de nacionalidad española? ___________________ 7. ¿Es Vd. Creyente? ______________________________________ 8. ¿Cuál es la percepción general sobre la migr ación ? Pienso que hay libertad para vivir y trabajar en cualquier país Pienso que cada uno tiene que quedarse en su país 9. ¿Qué piensa sobre la movilidad de los extranjeros ? Estoy de acuerdo con el derecho de movilidad No estoy de acuerdo con el derecho de movilidad 10. ¿Cuál es su visión de los efectos de la migración para España? Más bien positiva Más bien negativa Ni positiva, ni negativa 11. ¿Hay ventajas o inconvenientes por la migración de España ? Sólo ventajas Más ventajas que inconvenientes Sólo inconvenientes Más inconvenientes que ventajas 12. ¿Qué ventajas hay? Al trabajar, aportan dinero a la seguridad social Aceptan puestos de baja calificación en actividades que los nacionales no desarrollan (agricultura, trabajo doméstico, construcción, servicios entre otros) Al cotizar a la seguridad social, las pensiones y el paro se aseguran Disminuye el paro y la delincuencia Aportan al mercado de consumo local – impuestos Al trabajar, se adaptan a las costumbres y forma de ser del país Mejoran el rendimiento económico por bajos salarios No hay ventajas 13. ¿Qué inconvenientes hay? Quitan puestos de trabajo No se adaptan a nuestras costumbres Inseguridad ciudadana Aceptan trabajos por poco salario Provocan delincuencia Tienen más ayuda que los españoles Son demasiados No hay inconvenientes 14. ¿Cuál es la percepción del número de migrantes en España? Excesivo adecuado escaso 324 15. ¿Cuál es la política más adecuada, para los migrantes? Permitir la entrada sólo a los que tengan un contrato Permitir la entrada con pocos obstáculos Permitir la entrada poniendo muchos obstáculos Prohibir la entrada a todos 16. ¿Cuál es el tratamiento para los migrantes irregulares? Regularizar la situación sólo a los que tengan trabajo Regularizar la situación sólo a los que llevan varios años viviendo aquí Regularizar la situación en todos los casos Intentar de volverlos a todos a su país de origen 17. Qué tipo de trato tienes con los migrantes? Tengo tratos con migrantes No tengo tratos con migrantes No quiero tener tratos de ningún tipo con migrantes 18. ¿Aceptaría esta s rela ciones con los migrantes? Vivir en el mismo barrio en el que viven migrantes Vivir en el mismo bloque en el que viven migrantes Alquilar un piso a migrantes Trabajar con migrantes Que un migrante sea su jefe en el trabajo Que su hijo/a lleve amigos migrantes a casa Que su hijo/a se case con una persona migrante 19. ¿Cuál es la percepción del trato de los españoles ha cia los migrantes? Con desprecio Con indiferencia Con agresividad Con amabilidad Con desconfianza Igual que si fueran españoles 20. ¿Cuál es su opinión sobre los trabajadores extranjeros? Los migrantes desempeñan trabajos que los españoles no quieren Los migrantes hacen una importante contribución al desarrollo económico de España Al aceptar sueldos más bajos, los migrantes hacen que bajen los salarios Los migrantes quitan puestos de trabajo 21. ¿Cuál es el pensamiento inmediato cuando se habla de mi grantes extranjeros? Marroquíes Rumanos Latinos Africanos Ecuatorianos Chinos 22. ¿Cuál es la percepción sobre las personas de nacionalidad rumana? Todos son unos gitanos No se pueden distinguir los rumanos de los gitanos Hay muchos gitanos No parecen gitanos 23. ¿Cuál es la percepc ión sobre el número de rumanos ? Muchos Bastantes Pocos Muy pocos o ninguno 325 24. En Rumania hay casi 20 millones de habitantes. ¿Cuantos habitantes de Rumania, piensa que son de etnia gitana? 100.000 -500.000 500.000 -1.000.000 1.000.000 -2.000.000 2.000.000 -5.000.000 Más de 5.000.000 25. ¿Desconfía de los rumanos? si no no lo se 26. ¿Desde qué año ha oído hablar por primera vez de rumanos? ________________________________ 27. ¿Desde qué año ha visto por primera vez rumanos en Cataluña? ________________________________ 28. ¿Después de la crisis del año 2008, le parece que los rumanos han aumentado o han disminuido? _________________________________ 29. ¿Ha estado alguna vez en Rumania? ¿Dónde? __________________________________ 30. Indíqueme el grado de simpatía que siente hacia los rumanos, en una escala del 1 a 5 (siendo 1 “ninguna simpatía” y 5 “máxima simpatía”). __________________________________ 31. Cómo le parece los beneficios de la diversidad cultural, racial y religiosa? Más bien positivo Más bien negativo Ni una cosa ni la otra 326