Dragosdinca2000@yahoo.com 366 Strategia De Dezvoltare Durabila A Orasului Harsova 2016 (1) Text

Document spre consultare 1 bunabunaCUPRINS: STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCAL Ă A ORA ȘULUI HÎR ȘOV A Constanta,2016 Document spre consultare 2 CUVÂNT ÎNAINTE Document spre consultare 3 CUPRINS CUVÂNT ÎNAINTE ACRONIME ȘI ABREVIERI INTRODUCERE Cap 1PLANIFICAREA STRATEGIC Ă LA NIVEL EUROPEAN, NA ȚIONAL, REGIONAL 1.1Politica de coeziune a Uniunii Europene 1.2România în orizont 2020 – CADRUL STRATEGIC NA ȚIONAL 1.3Cadrul strategic regional 1.4Priorit ăți de dezvoltare regionale 1.5Priorit ăți de dezvoltare și domeniile de interven ție ale Regiunii Sud-Est pentru perioada 2014 – 2020 Cap 2.ISTORICUL ORASULUI HÎR ȘOVA Cap 3 EVALUAREA CAPITALULUI NATURAL 3.1 A șezare geografic ă 3.2 Suprafa ța 3.3 Echiparea teritoriului 3.4 Relief 3.5 Peisaje biopedogeografice 3.6 Zone protejate 3.7 Tipuri de sol si subsol 3.8 Conditii climatice 3.9 Resurse naturale Cap 4 CAPITALUL ANTROPIC. INFRASTRUCTURA EDILITAR Ă 4.1 Urbanism și amenajarea teritoriului 4.2 Construc ții, terenuri 4.3 Alimentarea cu apa 4.4 Sistemul de canalizare și epurare a apelor uzate 4.5 Aprovizionarea locuitorilor cu energie termic ă 4.6 Re țeaua stradal ă 4.7 Iluminatul stradal 4.8 Aprovizionarea localitatii Hîr șova cu energie electric ă 4.9 Infrastructura medico sociala 4.10 Sistemul sanitar 4.11 Asisten ța sociala 4.12 Infrastructura de invatamant 4.13 Infrastructura religioasa 4.14 Infrastructura de transport 4.15 Resurse energetice – Surse de energie regenera bila 4.16 Calitatea factorilor de mediu 4.17 Surse de poluare si managementul deseurilor Cap 5 DEZVOLTARE ECONOMICA 5.1 Mediul de afaceri 5.2 Agricultura si pescuitul 5.3 Potentialul piscicol al zonei Hîr șova Document spre consultare 4 5.4 Industria 5.5 Turismul 5.5.1.Poten țialul turistic al orasului Hîr șova 5.5.2 Formele de turism practicabile 5.6 Infrastructura de transport 5.7 Servicii Cap 6 CAPITALUL SOCIAL 6.1 Structura si dinamica populatiei 6.2 Forta de munca 6.3 Viata asociativa a orasului Hîr șova 6.4 Asistenta sociala 6.5 Ordinea publica si siguranta cetateanului 6.6 Educatia 6.7 Cultura, obiceiuri, evenimente locale, timp lib er 6.8 Sport și agrement 6.9 Mass media CAP 7 CERCETARE SOCIO –ECONOMICA A ORASULUI HÎR ȘOVA 7.1 Chestionar 7.2 ANALIZA SWOT CAP 8 POTENTIALUL DE DEZVOLTARE AL ORASULUI HÎR ȘOVA CAP 9 ABORDAREA STRATEGICA 9.1 Viziune, Misiune si Valori 9.2 Obiectivul general al Strategiei 9.3 Matricea domeniilor cheie de interventie 9.4 Detalierea obiectivelor strategice 9.5 Planul de ac /uni021Biuni pentru dezvoltarea durabila a orasului Hîr șova 9.6 Programele care pot fi accesate pentru obtinere a de fonduri nerambursabile 9.7 Actiuni specifice in vederea accesarii fonduril or europene pentru implementarea de proiecte Cap 10 PORTOFOLIUL DE PROIECTE PRIORITARE ALE ORASU LUI HÎR ȘOVA CAP 11 PERFORMANTA ACTORILOR DIN ORA ȘUL HÎR ȘOVA IN ATRAGEREA SI IMPLEMENTAREA PROIECTELOR COFINANTATE DIN FONDURI E UROPENE 11.1 Proiecte in derulare 11.2 Proiecte depuse 11.3 Proiecte ce urmeaza sa fie depuse in viitor ap ropiat Concluzii: Bibliografie Document spre consultare 5 ACRONIME ȘI ABREVIERI ADI – Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă APL – Administra ția Public ă Local ă APM – Agen ția pentru Protec ția Mediului BEI – Banca European ă de Investi ții BERD – Banca European ă pentru Reconstruc ție și Dezvoltare CAEN – Clasificarea Activit ăților Economice Na ționale CDI – Cercetare Dezvoltare Inovare CIP – Programul pentru Competitivitate și Inovare CLLD – Dezvoltare Local ă sub responsabilitatea comunit ății (Community LED – Local Development) CNI – Compania Na țional ă de Investi ții CNS – Cadrul Na țional Strategic COMSE – Programul pentru competitivitatea întreprin derilor și pentru IMM-uri CRRN – Centru Reziden țial de Recuperare Neuropsihic ă CSDTR – Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritoria l ă România CSNDSR – Conceptul Strategic Na țional al Dezvolt ării Spa țiale în România CUP – Compania de Utilit ăți Publice DES – Dosarul electronic de s ănătate DGASPC – Direc ția General ă de Asisten ță Social ă și Protec ția Copilului DPPDC – Direc ția pentru protec ția drepturilor copilului EaSI – Programul pentru ocuparea for ței de muncă și inovare social ă EEA – Spa țiul Economic European ELENA – Asisten ța european ă de energie local ă ESPON – Re țeaua european ă de observare amenajare a teritoriului FC – Fondul de Coeziune FEADR – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare R ural ă FEDR – Fondul European de Dezvoltare Regional ă FSE – Fondul Structural European GAL – Grupuri de Ac țiune Local ă ICT- Tehnologia informa ției și a comunica țiilor/Eco-inovare IEE – Energie inteligent ă pentru Europa ÎMM – Întreprinderi Mici și Mijlocii INS – Institutul Na țional de Statistic ă IPPC – Prevenirea și controlul integrat al polu ării ÎS – Costul minim al elimin ării s ărăciei ISD – Investi ții Str ăine Directe ISJ – Inspectoratul Școlar Jude țean ISPA – Instrument pentru Politici Structurale de Pr e-Aderare ÎȚI – Investi ții Teritorial Integrate MECTS – Ministerul Educa ției Na ționale și Cercet ării Știin țifice NC – Nomenclatorului Combinat ONG – Organiza ție Non-Guvernamental ă ONRC – Oficiul Na țional al Registrului Comer țului OT – obiective tematice PAAR – Planul de Analiz ă și Acoperire a Riscurilor PATJ – Planul de amenajare a teritoriului jude țean PHARE 2004-2006 CES – Polonia Ungaria Ajutor pentru Reconstruc ția Economiei 2004-2006 Coeziune Economic ă și Social ă PIB – Produsul Intern Brut PIBR – Produs intern brut regional Document spre consultare 6 PIDU – Plan Integrat pentru Dezvoltare Urban ă PLAI – Plan Local de Ac țiune pentru dezvoltarea Înv ăță mântului profesional și tehnic PNDR – Programul Na țional Dezvoltare Regional ă PO AT – Programul Opera țional Asisten ță Tehnic ă PO CA – Programul Opera țional Capacitate Administrativ ă PO CU – Programul Opera țional Capital Uman PO IM – Programul Opera țional Intrastructur ă Mare POC – Programul Opera țional Competitivitate POR – Programul Opera țional Regional POS Mediu – Programul Opera țional Sectorial Mediu PPA – Parteneriat Public Asociat PPP – Parteneriat Public Privat PS – Profunzimea S ărăciei PUG – Plan Urbanistic General RGA – Recens ământul General Agricol ROSCI – Sit de importan ță comunitar ă ROSPA – Arie de protec ție special ă avifaunistic ă RS – Rata S ărăciei SAU – Suprafa ță agricol ă utilizat ă SSE – Spa țiul Economic European SWOT – Puncte tari, Puncte slabe, Oportunit ăți, Amenin ță ri TEN-F – Re țeaua Transeuropean ă de Transport Feroviar TEN-R – Re țeaua Transeuropean ă de Transport Rutier TIC – Tehnologia Informa ției și Comunic ării TVA – Taxa pe Valoarea Ad ăugat ă UAT – Unitate Administrativ Teritorial ă UE – Uniunea European ă UE-SILC – Uniunea European ă – Statisticile referitoare la venit și la condi țiile de via ță UNESCO – Organiza ția Na țiunilor Unite pentru Educa ție, Știin ță și Cultur ă Document spre consultare 7 INTRODUCERE Strategia de dezvoltare ora șului Hîr șova define ște o imagine clar ă a obiectivelor strategice și a c ăilor de opera /uni021Bionalizare a acestora, pe care administra /uni021Bia public ă local ă împreun ă cu principalii actori locali și le-au asumat pentru orizontul de timp 2020. Strat egia de dezvoltare reprezint ă un document important pentru dezvoltarea viitoare a ora șului Hîr șova, un document de sprijin al administra ției publice pentru a sluji comunitatea local ă. Procesul de elaborare a strategiei a fost complex și a implicat utilizarea unei game largi de instrumente metodologice, oferind posibilitatea ide ntific ării nevoilor de dezvoltare ale ora șului și, ulterior, select ării domeniilor prioritare și tipurilor de interven /uni021Bii pentru perioada vizat ă de aceasta. Analizele, consult ările publice derulate, implicarea proactiv ă a administra ției publice locale au generat idei și opinii valoroase, pe baza c ărora s-au conturat elementele strategiei de dezvoltare a ora șului Hîr șova pentru orizontul 2020. Strategia de dezvoltare este un instrument de pol itic ă public ă cu caracter programatic, ce va fi supus unui proces de ajustare în intervalul d e timp acoperit. Strategia va permite focalizarea și ajustarea continu ă a eforturilor administra ției publice locale, orientate c ătre satisfacerea nevoilor locuitorilor ora șului Hîr șova c ătre cre șterea calit ății vie ții acestora, bazate pe promovarea identit ății locale. Pentru anul 2020 ora șul Hîr șova î și propune s ă devin ă un nucleu de dezvoltare, cu un mediu economic competitiv și cu resurse umane adaptate realit ății socio-economice interne. Aceast ă evolu /uni021Bie va putea deveni posibil ă prin: /xrhombus valorificarea durabil ă a pozi ției geo-strategice și a resurselor naturale; /xrhombus cre șterea adaptabilit ății locuitorilor la particularit ățile socio-economice locale și promovarea incluziunii sociale; /xrhombus facilitarea accesului la utilit ăți, servicii de calitate în domeniile asisten ță social ă, s ănătate și educa ție; /xrhombus sus ținerea culturii antreprenoriale și a inov ării; /xrhombus cre șterea competitivit ății și atractivit ății economice la nivelul ora șului Hîr șova; /xrhombus implicarea transparent ă și activ ă a institu țiilor pentru dezvoltarea economico-social ă echilibrat ă a ora șului. Strategia de dezvoltare este un instrument util aut orit ății publice locale din mai multe perspective: /xrhombus permite identificarea nevoilor de dezvoltare, respe ctiv a poten țialului de dezvoltare a zonei; /xrhombus permite utilizarea eficient ă a resurselor, prin direc ționarea acestora c ătre priorit ățile de dezvoltare stabilite; /xrhombus permite identificarea unor solu ții la problemele cu care se confrunt ă și opera ționalizarea acestora; /xrhombus permite atragerea de fonduri din surse rambursabile și/sau nerambursabile; /xrhombus permite transparen ța decizional ă, elaborarea strategiei implicând un proces de cons ultare public ă. Strategia de dezvoltare a ora șului Hîr șova pentru orizontul de timp 2017 – 2020 reprezint ă un demers complex, în cadrul c ăruia se fundamenteaz ă principiile, obiectivele și priorit ățile de dezvoltare a ora șului, pornind de la diagnoza situa ției economice și sociale actuale. În procesul de elaborare al strategiei s-a ținut cont deopotriv ă de resursele umane, financiare, materiale și informa ționale, ce au fost consumate în trecut, a celor dis ponibile în prezent, precum și a celor ce pot fi accesate în viitor. Document spre consultare 8 A fost elaborat ă pentru a oferi actorilor locali din ora șul Hîr șova (autorit ăți publice de la nivel local, parteneri economici și sociali, societate civil ă) un instrument indispensabil pentru programarea planific ării echilibrate și integrate a dezvolt ării locale. Dezvoltarea durabil ă și echilibrat ă prin crearea și sus ținerea unui mediu economico-social competitiv, stabil, s ănătos și diversificat, care s ă asigure cre șterea economic ă continu ă și cre șterea calit ății vie ții cet ățenilor s ăi, reprezint ă o necesitate și constituie o preocupare major ă pentru edilii ora șului Hîr șova. Elaborarea acestui document strategic reprezin t ă un pas foarte important în continuarea implement ării reformei administra ției publice în ora șul Hîr șova prin dezvoltarea capacit ății institu ționale a autorit ăților publice din ora ș, de a planifica, coordona și implementa politicile, strategiile, programele și proiectele de dezvoltarea local ă. Strategia de dezvoltare a ora șului Hîr șova este un instrument de management și programare, deosebit de important și obligatoriu în vederea acces ării oric ărei finan ță ri, europene sau na ționale. Necesitatea existen ței strategiei este dat ă de importan ța includerii, prioritiz ării și planific ării proiectelor propuse la nivel local. Ca o consecin ță logic ă a acestor considerente, planificarea, coordonarea, elaborarea și implementarea de politici, strategii, programe și proiecte de dezvoltare local ă reprezint ă pentru Consiliul local al ora șului Hîr șova o prioritate și preocupare constant ă pentru satisfacerea c ăreia mobilizeaz ă resursele materiale, umane și financiare ale institu ției. Lipsa unei strategii de dezvoltare durabil ă duce la inexisten ța sau incoeren ța proiectelor de dezvoltare local ă. Aceasta înseamn ă c ă exist ă posibilitatea c ă dezvoltarea actual ă s ă se realizeze în mod haotic, existând riscul c ă resursele disponibile (financiare, materiale, uman e și de timp) s ă fie consumate pentru proiecte nesustenabile. Neprio ritizarea interven țiilor la nivel strategic conduce la alocarea arbitrar ă a resurselor bugetare deja limitate, privând cet ățenii de servicii de calitate ale administra ției publice și reducând gradul de atractivitate a ora șului pentru poten țialii investitori. Nu în ultimul rând, lipsa program ării duce prin ea îns ăș i, la sc ăderea credibilit ății per ansamblu a ora șului și a tuturor actorilor vie ții economico-sociale. Asupra autorit ăților administra ției locale din ora șul Hîr șova elaborarea și adoptarea Strategiei va produce efecte semnificative atât la nivelul capacit ății institu ționale, cât și la nivel de imagine – întrucât una din cauzele fenomenului de degradare a imaginii autorit ății publice în societate este, mai ales, disconfortul datorat unor servicii publice deficita re. Strategia de Dezvoltare Durabil ă a ora șului Hîr șova 2017-2020 va asigura premisele eficientiz ării activit ății autorit ăților publice locale prin asumarea responsabilit ății implement ării acesteia de c ătre to ți actorii locali, prin prioritizarea activit ăților la nivel local și prin estimarea corect ă a resurselor necesare. Implementarea activit ăților cuprinse în Planul de Ac țiune al Strategiei de Dezvoltare Durabil ă va avea urm ătoarele rezultate: • asigurarea unui grad sporit de competitivitate a l tuturor sectoarelor de activitate; • sprijinirea dezvolt ării economice prin promovarea parteneriatului publi c-privat și crearea de oportunit ăți și facilit ăți atractive pentru poten țialii investitori autohtoni sau str ăini. Parteneriatele care se vor forma în urma implement ării Strategiei de Dezvoltare Local ă vor avea, urm ătoarele efecte: • înt ărirea capacit ății de a coordona și realiz ă programe de dezvoltare local ă; • îmbun ătățirea cuno știn țelor în domeniul planific ării strategice; • dezvoltarea substan țial ă a abilit ăților de realizarea a documentelor programatice la n ivel local și intercomunitar; • dezvoltarea capacit ăților de a stabili corect și realist priorit ățile de ac țiune; • schimbarea mentalit ății de abordare a problemelor specifice fiec ărui segment de popula ție (copii, tineri, femei, manageri de firme mici etc.) cu impact asupra cre șterii capacit ății manageriale și tehnice în gestionarea resurselor umane și materiale necesare constituirii unui portofoliu de proiecte în m ăsur ă s ă asigure dezvoltarea durabil ă. Document spre consultare 9 Totodat ă, strategia va oferi actorilor interesa ți un reper informativ important, care va con ține date, statistici și analize de interes general pentru o multitudine d e arii tematice. Strategia de dezvoltare a a ora șului Hîr șova 2017-2020 se dore ște a fi o continuare fireasc ă a demersurilor asumate în cadrul strategiei anterio are (pentru orizontul 2006 – 2015), având rolul de a eviden ția progresele înregistrate, dar și de a continua ac țiunile ini țiate în trecut, care, din motive obiective, nu au fost finalizate (în form ă par țial ă sau integral ă) pân ă în prezent. În ceea ce prive ște necesitatea actualei strategii de dezvoltare, tr ebuie s ă preciz ăm c ă un astfel de demers programatic este deosebit de important din perspect iva unei dezvolt ări coerente și coezive la nivelul întregului ora ș. De asemenea, strategia va avea rolul de a identif ica și propune solu ții, pentru dezvoltarea, în mod eficient și inteligent, a ceea ce exist ă valoros și viabil în ora șul Hîr șova la nivel social, economic, turistic, de mediu, cult ural, precum și din alte domenii de interes. Totodat ă, acest demers va avea rolul de a atrage poten țiali investitori, interesa ți s ă contribuie la dezvoltarea ora șului, prin intermediul investi țiilor realizate. Aceste investi ții au rolul de a contribui în mod direct la impulsionarea dezvo lt ării economice a ora șului Hîr șova, ajutând totodat ă la crearea de noi locuri de munc ă pentru cet ățenii din localitate. În acest demers s-a pornit de la analiza documentel or oficiale relevante pentru fiecare domeniu analizat în cadrul strategiei, precum și de la necesit ățile identificate în cadrul studiului sociologic privind calitatea vie ții (întreprins la nivelul întregului ora ș Hîr șova, pe un e șantion statistic de 243 de cet ățeni). Procesul de elaborare a strategiei a fost complex și a implicat utilizarea unei game largi de instrumente metodologice, oferind posibilitatea ide ntific ării nevoilor de dezvoltare ale ora șului și, ulterior, select ării domeniilor prioritare și tipurilor de interven ții pentru perioada vizat ă de aceasta. Analizele, consult ările publice derulate, implicarea proactiv ă a administra ției publice locale au generat idei și opinii valoroase, pe baza c ărora s-au conturat elementele strategiei de dezvolt are a ora șului Hîr șova pentru orizontul 2020. Pentru implementarea eficient ă e Strategiei de dezvoltare a ora șului Hîr șova este nevoie de respectarea anumitor condi ții și anume: – Determinarea profilului socio-economic și de mediu al ora șului Hîr șova, inclusiv identificarea problemelor cu care se confrunt ă comunitatea; – Stabilirea viziunii de dezvoltare, a direc țiilor strategice și a obiectivelor; – Acordul și sus ținerea planului de c ătre cet ățeni și politicieni; – Sus ținerea din partea sectorului privat a strategiei de zvolt ării economice a serviciilor; – Informarea permanent ă a cet ățenilor privind progresul implement ării planului; – Implicarea mass-mediei și a O.N.G.- -urilor în diseminarea informa țiilor și monitorizarea Strategiei. Document spre consultare 10 Capitolul I PLANIFICAREA STRATEGIC Ă LA NIVEL EUROPEAN, NA ȚIONAL, REGIONAL România în contextul european orizont 2020 Pentru perioada 2014 – 2020, România și-a stabilit direc țiile de dezvoltare prin adoptarea unor strategii de dezvoltare generale și sectoriale, iar în ceea ce prive ște cadrul de colaborare cu UE, prin asumarea împreun ă cu Comisia European ă a Acordului de Parteneriat. Prin Acordul de Parteneriat 2014 – 2020, Guvernul R omâniei a stabilit anumite priorit ăți de finan țare pentru utilizarea Fondurilor Europene Structura le și de Investi ții. Au fost luate în considerare situa ția politicilor macroeconomice, al ături de blocajele cre șterii la nivel na țional, cu obiectivul global de a reduce discrepan țele de dezvoltare economic ă și social ă între România și statele membre ale UE. În urma analizei, a rezultat faptul c ă disparit ățile dintre România și Uniunea European ă persist ă într-un num ăr mare de domenii și, în cazuri speciale, acestea chiar se acutizeaz ă. În perioada 2014 – 2020, România are nevoie de finan ță ri, utilizând astfel mai multe surse de finan țare printre care și fondurile europene structurale și de investi ții (ESI). Pentru definirea direc ției de evolu ție pân ă în anul 2020, Comisia propune urm ătoarele 5 obiective principale ale UE, interconectate și cruciale: 1. 75% din popula ția cu vârsta cuprins ă între 20 și 64 de ani ar trebui s ă aib ă un loc de munc ă; 2. 3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare -dezvoltare (CD); 3. Obiectivele „20/20/20” în materie de clim ă/energie ar trebui îndeplinite (inclusiv o reducere a emisiilor majorat ă la 30%, dac ă exist ă condi ții favorabile în acest sens); 4. Rata abandonului școlar timpuriu ar trebui redus ă sub nivelul de 10% și ar trebui atins ă o rat ă de cel pu țin 40% absolven ți de studii superioare, din totalul genera ției tinere; 5. Num ărul persoanelor amenin țate de s ărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane. Tabel nr 1 Ținte asumate de România drept contribu ții la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 OBIECTIVELE STRATEGIEI EUROPA 2020 Tinte Romania Situa ție curent ă – România Tinte UE Rata de ocupare (in %) 70% 61% 75% Procent de CDI în PIB 2% 3,5 3% Reducerea emisiilor de CO2, comparat nivelul anului 1990 19% 90,1% -20% Energii regenerabile 24% 23,9% 20% Eficien ță energetic ă – reducerea consumului de energie 10% 25% 172kgep/mia euro 368 Reducerea procentului de p ărăsire timpurie a sistemului de educa ție (în %) 11,3% 18,1% 10% Cre șterea ratei de finalizare a studiilor superioare (%) 26,7% 16,8% 40 Reducerea popula ției în risc de sărăci ș și excluziune social ă (în 580000 40% din popula ția Romaniei 20000000 Document spre consultare 11 numar de persoane) Sursa: prelucrare Strategia Europa 2020 propune trei priorit ăți care se sus țin reciproc: • cre ștere inteligent ă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoa ștere și inovare; • cre ștere durabil ă: promovarea unei economii mai eficiente din punctu l de vedere al utiliz ării resurselor, mai ecologice și mai competitive; • cre ștere favorabil ă incluziunii : promovarea unei economii cu o rat ă ridicat ă a ocup ării for ței de munc ă, care s ă asigure coeziunea social ă și teritorial ă. Cele trei priorit ăți reprezentative sunt structurate în șapte ini țiative emblematice, pentru a stimula realizarea de progrese în atingerea fiec ărui obiectiv prioritar: • „O Uniune a inov ării ” pentru a îmbun ătăți condi țiile-cadru și accesul la finan ță rile pentru cercetare și inovare, astfel încât s ă se garanteze posibilitatea transform ării ideilor inovatoare în produse și servicii care creeaz ă cre ștere și locuri de munc ă; • „Tineretul în mi șcare ” pentru a consolida performan ța sistemelor de educa ție și pentru a facilita intrarea tinerilor pe pia ța muncii; • „O agend ă digital ă pentru Europa ” pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de inte rnet de mare vitez ă și pentru a valorifica beneficiile pe care le ofer ă o pia ță digital ă unic ă gospod ăriilor și întreprinderilor; • „O Europ ă eficient ă din punctul de vedere al utiliz ării resurselor ” pentru a permite decuplarea cre șterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii sc ăzute de carbon, pentru a cre ște utilizarea surselor regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorul transporturilo r și a promova eficien ța energetic ă; • „O politic ă industrial ă adaptat ă erei globaliz ării ” pentru a îmbun ătăți mediul de afaceri, în special pentru IMM-uri, și a sprijini dezvoltarea unei baze industriale soli de și durabile în m ăsur ă s ă fac ă fa ță concuren ței la nivel mondial; • „O agend ă pentru noi competen țe și noi locuri de munc ă” pentru a moderniza pie țele muncii și a oferi mai mult ă autonomie cet ățenilor, prin dezvoltarea competen țelor acestora pe tot parcursul vie ții în vederea cre șterii ratei de participare pe pia ța muncii și a unei mai bune corel ări a cererii și a ofertei în materie de for ță de munc ă, inclusiv prin mobilitatea profesional ă; • „Platforma european ă de combatere a s ărăciei ” pentru a garanta coeziunea social ă și teritorial ă, astfel încât beneficiile cre șterii și locurile de munc ă s ă fie distribuite echitabil, iar persoanelor care se confrunt ă cu s ărăcia și excluziunea social ă s ă li se acorde posibilitatea de a duce o via ță demn ă și de a juca un rol activ în societate. • Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dun ării • În data de 8 decembrie 2010 Comisia European ă a dat publicit ății Comunicarea asupra Strategiei UE pentru regiunea Dunãrii și Planul de ac țiune care a fost elaborat pe baza contribu țiilor primite de la toate statele din bazinul Dun ării. Strategia UE pentru Regiunea Dunãrii reprezintã un model de cooperare regionalã la nivel european, inspirat de Strategia UE pentru regiunea Mãrii Baltice, aprobatã de Consi liul European în octombrie 2009, care implementeazã noul concept de coeziune teritorialã inclus în Tratatul de la Lisabona. Strategia este o platform ă pentru încurajarea parteneriatelor, atât între aut orit ățile locale și regionale, cât și între autorit ăți, mediu privat și sectorul neguvernamental, prin generarea de proiecte pentru dezvoltarea regiunii Dun ării. Cele patru axe prioritare ale Strategiei sunt: • conectivitatea (transport intermodal, cultur ă și turism, re țele de energie); • protec ția mediului (managementul resurselor de ap ă, protec ția biodiversit ății și managementul riscurilor); • cre șterea prosperit ății regiunii Dun ării (educa ție, cercetare, competitivitate); Document spre consultare 12 • îmbun ătățirea sistemului de guvernare (capacitate institu țional ă și securitate intern ă). 1.1 Politica de coeziune a Uniunii Europene Noua Politic ă de Coeziune consolidat ă va reprezenta strategia principal ă de investi ții a Uniunii Europene, constituind instrumentul cheie pe ntru îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020. În cadrul noii politici de coeziune, investi țiile se vor direc ționa c ătre: • cercetare și inovare; • tehnologiile informa ției și comunica țiilor (TIC); • competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri); • trecerea la o economie cu emisii reduse de dioxid d e carbon; • adaptarea la schimb ările climatice și prevenirea și gestionarea riscurilor; • protec ția mediului și eficien ța resurselor; • transport durabil și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilo r re țelelor majore; • ocuparea for ței de munc ă și sprijinirea mobilit ății lucr ătorilor; • incluziune social ă și combaterea s ărăciei; • educa ție, competen țe și înv ățare pe tot parcursul vie ții; • consolidarea capacit ății institu ționale și administra ții publice eficiente. Pentru perioada 2014-2020, Comisia a propus un cadr u simplificat care urm ăre ște atingerea a dou ă obiective, respectiv „ Investi ții în cre ștere economic ă și ocuparea for ței de munc ă” la nivelul statelor membre și regiunilor și „ Cooperare teritorial ă european ă”. Toate regiunile contribuie la obiectivul general de inves ti ții în ocuparea for ței de munc ă și cre ștere economic ă, instrumentele și sfera interven ției diferențiindu-se în func ție de nivelul de dezvoltare economic ă. Noua politic ă de coeziune prevede norme comune pentru cele cinci fonduri structurale Fondul european de dezvoltare regional ă (FEDR), Fondul Social European (FSE), Fondul de Coeziune, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural ă (FEADR) și Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime (FEPAM), consolidându-le coeren ța și intensificându-le impactul. Cadrul Strategic Comun (CSC) 2014 – 2020 Atingerea țintelor din Strategia 2020 presupune contribu ția tuturor politicilor comune, inclusiv a politicii de coeziune, într-o manier ă complementar ă, bazat ă pe sprijinul reciproc. Cadrul Strategic Comun (CSC) r ăspunde acestei necesit ăți fundamentale de sinergii politice, și transpune obiectivele priorit ăților UE pentru o cre ștere inteligent ă, durabil ă și favorabil ă incluziunii în ac țiuni-cheie pentru viitoarele Fonduri Structurale ( fondurile CSC ). Dispunând de o serie de pre- condi ționalit ăți ( un cadru integrat pentru investi ții, un sistem de aplicare verificat, asumarea responsabilit ății la fa ța locului, un parteneriat progresiv și abord ări intersectoriale ), fondurile CSC pot contribui la succesul Strategiei Europa 202 0. Cu scopul de a maximiza fondurile Cadrului Strategi c Comun 2014-2020, obiectivele, orientările strategice și ini țiativele emblematice din Strategia 2020 trebuie s ă fie dezvoltate în continuare în contextele na ționale și regionale. Statele membre trebuie s ă acorde o aten ție special ă stabilirii de priorit ăți pentru cheltuielile care favorizeaz ă cre șterea în domeniile educa ției, cercet ării, inov ării și energiei, precum și asigur ării eficien ței acestor cheltuieli. O aten ție deosebit ă trebuie acordat ă pentru men ținerea sau consolidarea extinderii și eficacit ății serviciilor de ocupare a for ței de munc ă și a politicilor active pe pia ța muncii, cu accent asupra șomajului în rândul tinerilor , precum și pentru facilitarea accesului IMM-urilor la finan țare. Document spre consultare 13 Conform Regulamentului Parlamentului European sunt propuse o serie de mecanisme care să încurajeze abordarea integrat ă în ceea ce prive ște programarea în vederea coordon ării și ob ținerii de sinergii în timpul punerii în aplicare. C onform regulamentului, sunt prev ăzute dou ă mecanisme pentru a facilita dezvoltarea unor abord ări la nivel local și sub-regional: dezvoltarea local ă plasat ă sub responsabilitatea comunit ății și investi țiile teritoriale integrate pentru FEDR, FSE și Fondul de coeziune. Dezvoltarea local ă plasat ă sub responsabilitatea comunit ății (bazat ă pe experien ța ini țiativei LEADER în cadrul dezvolt ării rurale) vizeaz ă cre șterea eficacit ății și a eficien ței strategiilor de dezvoltare teritorial ă, delegând procesul de luare a deciziilor și de punere în aplicare c ătre un parteneriat local format din actorii din sec torul public și cel privat și din actorii societ ății civile. Definirea ascendent ă a nevoilor de dezvoltare, a obiectivelor și direc țiilor de ac țiune locale trebuie s ă țin ă cont de priorit ățile stabilite în documentele programatice na ționale și regionale 1.2 România în orizont 2020 – CADRUL STRATEGIC NA ȚIONAL Strategia na țional ă pentru dezvoltare durabil ă a României orizonturi 2013-2020- 2030(SDD RO) În cadrul Strategiei na ționale pentru dezvoltare durabil ă a României Orizonturi 2013- 2020-2030, pentru orizontul 2020 este stabilit ca o biectiv strategic atingerea nivelului mediu actual (cu referin ță la cifrele anului 2006) al UE potrivit indicatoril or de baz ă ai dezvolt ării durabile. Provoc ările și obiectivele stabilite urm ăresc structura Strategiei de Dezvoltare Durabil ă a Uniunii Europene (SDD UE). Pornind de la o serie de provoc ări înscrise în SDD UE, au fost stabilite urm ătoarele obiective generale pentru România: /checkbld/checkbld /checkbld/checkbld Schimb ările climatice și energia curat ă În SDD UE este prev ăzut c ă obiectiv prevenirea schimb ărilor climatice prin limitarea emisiilor de gaze cu efect de ser ă, precum și a efectelor negative ale acestora asupra societ ății și mediului. Pentru orizontul de timp 2020, obiectivul corespond ent din SDD RO îl reprezint ă: • asigurarea func țion ării eficiente și în condi ții de siguran ță a sistemului energetic na țional, atingerea nivelului mediul actual al UE în privin ța intensit ății și eficien ței energetice; • îndeplinirea obliga țiilor asumate de România în cadrul pachetului legis lativ „Schimb ări climatice și energie din surse regenerabile” și la nivel interna țional în urma adopt ării unui nou acord global în domeniu; • promovarea și aplicarea unor m ăsuri de adaptare la efectele schimb ărilor climatice și respectarea principiilor dezvolt ării durabile. Transport durabil Obiectivul general stabilit în SDD UE este asigurar ea c ă sistemele de transport satisfac nevoile economice, sociale și de mediu ale societ ății, reducând, în acela și timp, la minimum impactul lor nedorit asupra economiei, societ ății și mediului. Pentru orizontul de timp 2020, obiectivul corespond ent din SDD RO îl reprezint ă atingerea nivelului mediu actual al UE în privin ța eficien ței economice, sociale și de mediu, a transporturilor și realizarea unor progrese substan țiale în dezvoltarea infrastructurii de transport. Produc ție și consum durabile Obiectivul general stabilit în SDD UE este: promova rea unor practici de consum și produc ție sustenabile. Pentru orizontul de timp 2020, obiectivul corespond ent din SDD RO îl reprezint ă decuplarea cre șterii economice de degradarea mediului prin inversa rea raportului dintre consumul Document spre consultare 14 de resurse și crearea de valoare ad ăugat ă și apropierea de indicii medii de performan ță ai UE privind sustenabilitatea consumului și produc ției. Ținta principal ă este accelerarea dezvolt ării în ansamblu a sectorului de servicii și a contribu ției acestuia la cre șterea produsului intern brut, astfel încât s ă se ating ă o pondere de circa 60%. Conservarea și gestionarea resurselor naturale Obiectivul general stabilit în SDD UE este: îmbun ătățirea gestion ării resurselor naturale și evitarea exploat ării lor excesive, recunoa șterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme. Pentru orizontul de timp 2020, obiectivul na țional îl constituie atingerea nivelului mediu actual al ță rilor UE la parametrii principali privind gestionar ea responsabil ă a resurselor naturale. Sănătatea public ă Obiectivul general stabilit în SDD UE este: promova rea unor servicii medicale de calitate în condi ții de egalitate și îmbun ătățirea protec ției împotriva amenin ță rilor la adresa s ănătății. Pentru orizontul de timp 2020, obiectivul na țional este atingerea unor parametrii apropia ți de nivelul mediu actual al st ării de s ănătate a popula ției și al calit ății serviciilor medicale din celelalte state membre ale UE și integrarea aspectelor de s ănătate și demografice în toate politicile publice ale României. Incluziunea social ă, demografia și migra ția Obiectivul general stabilit în SDD UE este: crearea unei societ ăți bazate pe incluziunea social ă, prin luarea în considerare a solidarit ății între genera ții și în interiorul lor și asigurarea cre șterii calit ății vie ții cet ățenilor c ă o condi ție a bun ăst ării individuale durabile. Pentru orizontul de timp 2020, obiectivul na țional este promovarea consecvent ă, în noul cadru legislativ și institu țional, a normelor și standardelor UE cu privire la incluziunea social ă, egalitatea de șanse și sprijinirea activ ă a grupurilor defavorizate; punerea în aplicare, pe etape, a Strategiei Na ționale și Locale pe termen lung privind popula ția și fenomenele migratorii. Sărăcia global ă și sfid ările dezvolt ării durabile Obiectivul general stabilit în SDD UE este: promova rea activ ă a dezvolt ării durabile la nivel global și asigurarea punerii de acord a politicilor interne și externe ale Uniunii Europene cu principiile dezvolt ării durabile și angajamentele sale în aceast ă privin ță . Pentru orizontul de timp 2020, obiectivul na țional este conturarea domeniilor specifice de aplicare a expertizei și resurselor disponibile în România în slujba asist en ței pentru dezvoltare, și alocarea în acest scop a circa 0,50% din venitul na țional brut. Temele inter și trans-sectoriale sunt prezentate în continuare: Educa ție și formare profesional ă Pentru orizontul de timp 2020, obiectivul na țional este atingerea nivelului mediu de performan ță al UE în domeniul educa ției și form ării profesionale, cu excep ția serviciilor în mediul rural și pentru grupurile dezavantajate, unde țintele sunt cele propuse de Strategia 2020. Cercetarea știin țific ă și dezvoltarea tehnologic ă, inovarea Pentru orizontul de timp 2020, obiectivul na țional este încadrarea cercet ării române ști în fluxul principal al evolu țiilor știin țifice și tehnologice din UE; generalizarea activit ăților inovative; apari ția unor centre de excelen ță cu impact interna țional. În cadrul strategiei sunt prezentate problemele și preocup ările specifice situa ției din România, respectiv: Cre șterea sustenabil ă – transform ările structurale și echilibrele macroeconomice: • asigurarea sustenabilit ății pe termen lung a consumurilor energetice și materiale bazate pe evaluarea realist ă a capacit ății de suport a capitalului natural; Document spre consultare 15 • modernizarea treptat ă a macrostructurii economiei pentru a corespunde ce rin țelor sociale și de mediu; • cre șterea productivit ății muncii și îmbun ătățirea ratei de ocupare; • îmbun ătățirea managementului micro- și macro-economic; • politica de investi ții și diversificarea surselor de finan țare; • men ținerea echilibrelor macro-economice; Dezvoltarea regional ă și ac țiunea local ă: problematica specific ă a dezvolt ării rurale: • dezvoltarea regional ă; • dezvoltarea rural ă, agricultura, silvicultura, și pescuitul; Amenajarea teritoriului și planificarea spa țial ă: • planificarea spa țial ă, cadastrul României; • Dimensiunea cultural ă a dezvolt ării durabile; Capacitatea administrativ ă și calitatea serviciilor publice : dezvoltarea durabil ă ca m ăsur ă a eficien ței guvern ării și a calit ății politicilor publice; Politica extern ă și de securitate : • orient ări generale și contribu ții specifice ale României la Politica Extern ă și de Securitate Comun ă și la Politica European ă de Securitate și Ap ărare al UE în raport cu cerin țele dezvolt ării durabile. Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorial ă România 2030 (CSDTR 2030) Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorial ă România 2030 este un document strategic privind dezvoltarea teritorial ă durabil ă și integrat ă pe termen mediu și lung a României. Conceptul asigur ă un cadru de fundamentare a dezvolt ării teritoriale a României, în concordan ță cu evolu țiile din spa țiul european și interna țional, bazându-se pe practicile curente în domeniul planific ării teritoriale. CSDTR stabile ște liniile directoare de dezvoltare teritorial ă a României la scar ă regional ă, inter-regional ă, na țional ă, prin integrarea rela țiilor relevante la nivel transfrontalier și transna țional, corelând conceptele de coeziune și competitivitate la nivelul teritoriului. Acordul de Parteneriat Din punct de vedere economic, strategia de dezvolta re a ora șului Hîr șova este fundamentat ă pe premisele viziunii strategice, a șa cum au reie șit din contextul na țional și european al dezvolt ării, precum și din avantajele și dezavantajele pozi ției competitive a economiei locale. Formularea Strategiei are la baz ă corel ările care se formeaz ă între țintele României angajate în cadrul Strategiei Europa 2020 și priorit ățile de dezvoltare propuse de Comisia European ă prin intermediul celor 11 obiective tematice (OT) ale viitoarei perioade de programare 2014 – 2020, inclusiv în ceea ce prive ște cele trei priorit ăți privind cooperarea trans-frontalier ă și inter-regional ă, în cadrul strategiilor macro-regiunilor și bazinelor riverane, precum și cooperarea transna țional ă în cadrul obiectivelor FSE. În cadrul Acordului de Parteneriat sunt descrise în detaliu principalele provoc ări pe care România trebuie s ă le abordeze, stabilind principalele obiective și priorit ăți și rolul specific care este atribuit grupurilor de ac țiune locale în acest scop, modalitatea în care sunt utilizate fondurile CSC, rolul prev ăzut pentru diferitele fonduri în diferitele tipuri de teritorii (rurale, urbane etc.). În perioada 2014 – 2020 în România, se dezvolt ă o serie de strategii sectoriale pentru care au ca scop îmbun ătățirea capitalului uman prin cre șterea ocup ării, îmbun ătățirea incluziunii sociale, precum și dezvoltarea unor politici educa ționale. Inventarul acestora cuprinde: Document spre consultare 16 Tabelul nr 2 Strategii sectoriale pentru îmbun ătățirea capitalului uman Nr crt Tip de strategie Obiective 1 Strategia Na țional ă pentru Ocupare în perspectiva 2020 – asigura o coordonare mai bun ă a priorit ăților politicilor privind ocuparea, luând în considerare obiectivele Strategiei Europa 2020; 2 Strategia Na țional ă de Reducere a S ărăciei 2014-2020 – are scopul de a reduce s ărăcia printr-o incluziune activ ă pe pia ța muncii a persoanelor marginalizate. – constituie principalul cadru strategic în domeniul incluziunii sociale și a reducerii sărăciei, elaborând obiectivele și principalele ac țiuni prioritare pân ă în 2020. 3 Plan de Ac țiune al Strategiei pentru incluziunea cet ățenilor români apar ținând minorit ății Roma pentru perioada 2012- 2020 – cuprinde m ăsuri privind înt ărirea mecanismului de monitorizare și implementare a Strategiei Guvernului României pentru incluziunea cet ățenilor români apar ținând minorit ății Roma pentru perioada 2012-2020 – coordoneaza, la nivel guvernamental, toate fondurilor disponibile din surse de finan țare diferite (buget de stat, fonduri europene, etc.) pentru m ăsuri ce promoveaz ă incluziunea social ă a Romilor. 4 Strategia pentru S ănătate 2014- 2020 – faciliteaza accesul la servicii de s ănătate mai bune și mai sigure, în special pentru grupurile vulnerabile. – acopera patru piloni: infrastructura de s ănătate; tehnologii ale informa ției în s ănătate (e- Sănătate); cercetare extensiv ă în domeniul sănătății; servicii de s ănătate public ă și asisten ță medicală. 5 Strategia pentru Reducerea Părăsirii Timpurii a Școlii – are ca obiectiv promovarea și sus ținerea integr ării/reintegr ării în sistemul educa țional. – asigura cadrul legislativ pentru a preveni și reduce num ărul celor ce p ărăsesc școala. 6 Cadrul strategic pentru educa ția te țiar ă -stabile ște principalele obiective și m ăsuri necesare pentru cre șterea calit ății, eficien ței și accesibilit ății sistemului educa ției ter țiare și pentru cre șterea ratelor de absolvire. 7 Strategia Na țional ă pentru Înv ățarea pe tot Parcursul Vie ții -creaza cadrul strategic pentru a încuraja și cre ște participarea la educa ția pe tot parcursul vie ții. 8 Strategia pentru Dezvoltarea Infrastructurii Educa ționale – elaboreaza o harta a infrastructurii educa ționale și de preg ătire profesional ă. În vederea promov ării competitivit ății economice și a dezvolt ării locale, exist ă mai multe strategii na ționale: Document spre consultare 17 În vederea optimizarea utiliz ării și protec ției surselor naturale și valorilor culturale, avem o serie de documente de planificare strategic ă: Pentru a eviden ția rela ția dintre situa ția real ă și poten țialele direc ții de dezvoltare, prezent ăm pe scurt, în tabelul urm ător, obiectivele de dezvoltare regionale, a șa cum apar ele în documentele de planificare ale regiunii Sud – Est: Obiectivele tematice distribuite în func ție de provoc ările în materie de dezvoltare: 1. Competitivitate și dezvoltare local ă 2. Popula ție și aspecte sociale 3. Infrastructur ă 4. Resurse 5. Guvernare Tabelul nr 3 Obiectivele de dezvoltare regionale si coresponden ta obiectivelor tematice Provocare în materie de dezvoltare Obiectiv tematic Consolidarea cercet ării, a dezvolt ării tehnologice și a inov ării Îmbun ătățirea accesului la tehnologia informa ției și comunica țiilor, a utiliz ării și a calit ății acesteia Îmbun ătățirea competitivit ății IMM-urilor, a sectorului agricol și a sectorului pescuitului și acvaculturii Competitivitate și dezvoltare local ă Promovarea ocup ării durabile și de calitate a for ței de munc ă și sprijinirea mobilit ății for ței de munc ă Îmbun ătățirea accesului la tehnologia informa ției și comunica țiilor, a utiliz ării și a calit ății acesteia Popula ție și aspecte sociale Promovarea ocup ării durabile și de calitate a for ței de munc ă și sprijinirea mobilit ății for ței de munc ă Document spre consultare 18 Promovarea incluziunii sociale, combaterea s ărăciei și a oric ărei forme de discriminare Investi ții în educa ție și formare profesional ă, pentru dezvoltarea competen țelor și înv ățarea pe tot parcursul vie ții Cre șterea capacit ății institu ționale a autorit ăților publice și a părților interesate și o administra ție public ă eficient ă Îmbun ătățirea accesului la tehnologia informa ției și comunica țiilor, a utiliz ării și a calit ății acesteia Infrastructur ă Promovarea transportului durabil și eliminarea blocajelor din infrastructurile re țelelor importante Sprijinirea tranzi ției c ătre o economie cu emisii reduse de carbon în toate sectoarele Promovarea adapt ării la schimb ările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor Conservarea și protec ția mediului și promovarea utiliz ării eficiente a resurselor Resurse Promovarea transportului durabil și eliminarea blocajelor din infrastructurile re țelelor importante Îmbun ătățirea accesului la tehnologia informa ției și comunica țiilor, a utiliz ării și a calit ății acesteia Guvernare Cre șterea capacit ății institu ționale a autorit ăților publice și a părților interesate și o administra ție public ă eficient ă Sursa: Acord de parteneriat pentru perioada de programare 2014 – 2020 1.3 Cadrul strategic regional Pentru a eviden ția rela ția dintre situa ția real ă și poten țialele direc ții de dezvoltare, prezent ăm pe scurt, în tabelul urm ător, obiectivele de dezvoltare regionale, a șa cum apar ele în documentele de planificare ale regiunii Sud – Est: Conform Strategiei de Dezvoltare Durabil ă a Uniunii Europene , revizuit ă (2006)… „dezvoltarea durabil ă” înseamn ă satisfacerea necesit ăților genera țiilor prezente, f ără a compromite capacitatea genera țiilor viitoare de a- și satisface propriile necesit ăți. Acest obiectiv general al Uniunii Europene, care-i guverneaz ă toate politicile și activit ățile, se refer ă la „men ținerea capacit ății P ământului de a sus ține via ța în toat ă diversitatea ei și este fundamentat pe principiul democra ției, egalit ății dintre sexe, solidaritate, respectul fa ță de lege și fa ță de drepturile fundamentale, inclusiv libertatea și egalitatea de șanse pentru to ți. Dezvoltarea durabil ă î și propune îmbun ătățirea continu ă a calit ății vie ții și a bun ăst ării pe P ământ, atât pentru genera țiile prezente, cât și pentru cele viitoare ”. În acest scop, atât la nivel european, na țional, regional, jude țean cât și local trebuie promovat ă o economie dinamic ă, care s ă asigure locuri de munc ă și un înalt nivel de educa ție, ocrotirea s ănătății, coeziune social ă și teritorial ă și protec ția mediului, într-o lume sigur ă, care respect ă diversitatea cultural ă. O societate durabil ă este o societate care satisface nevoile genera ției contemporane, nu compromite abilitatea genera țiilor viitoare de a- și satisface propriile nevoi, și în care fiecare individ are oportunitatea de a se dezvolta în liber tate, într-o societatea echilibrat ă și fiind în armonie cu mediul ce îl înconjoar ă. Institutul Na țional de Statistic ă, autorul studiului, „Structura ocupa țional ă și reflectarea acesteia în veniturile și cheltuielile popula ției din Regiunea Sud-Est – prezent și perspective” , prognoza c ă, în intervalul de prognoz ă 2011 – 2020, toate sectoarele economice vor contri bui pozitiv la sus ținerea cre șterii reale a produsului intern brut din regiunea S ud – Est. Se aprecia totodat ă faptul c ă sectorul construc țiilor va reprezenta sectorul cel mai dinamic al eco nomiei Document spre consultare 19 regionale, iar pentru sectorul serviciilor se progn oza un ritm mediu anual de cre ștere pentru perioada 2011 – 2020, de 5,2%, superior mediei na ționale, estimate la numai 4,3%. Pentru valoarea ad ăugat ă brut ă din industrie s-a estimat un ritm mediu anual de c re ștere în intervalul 2011 – 2020 de 4,2%, fa ță de o medie na țional ă de 4%. Rata de ocupare a popula ției în vârst ă de munc ă, sus ține studiul, se va înscrie pe un trend ascendent, a stfel încât în anul 2020 va ajunge la 64,4%, reducându-se diferen ța fa ță de ra ță de ocupare la nivel na țional, regiunea Sud – Est îmbun ătățindu-și și pozi ția în topul regiunilor. Veniturile totale medii lun are pe o gospod ărie în Regiunea Sud – Est se estimeaz ă s ă creasc ă, în 2020 fa ță de 2010, cu aproape 65% (de la 2030 lei la 3344 lei), comparativ cu veniturile medii lunare pe o gospod ărie la nivel de țar ă, care se estimeaz ă s ă creasc ă cu 59% (de la 2304 lei, la 3661 lei). Studiul arat ă, de asemenea, c ă ponderea veniturilor totale ale Regiunii Sud – Est, în cea a veniturilor pe total țar ă, va cre ște cu 3,2 puncte procentuale, de la 88,1 % în anul 2010 la 91,3% în anul 2020. România a propus în Acordul de Parteneriat o serie de interven ții concepute, în mod combinat, pentru a aborda principalele provoc ări și nevoile de dezvoltare identificate, cu scopul de a asigura utilizarea cât mai eficient ă a resurselor disponibile. În tabelul urm ător sunt specificate programele de care va benefici a România în intervalul 2014 – 2020. Tabelul nr 4 Principalele programe de care va beneficia România în 2014 -2020, cu excep ția celor din cadrul Obiectivului Cooperare Teritorial ă European ă Program Fonduri Europene Structurale și de Investi ții Alocare financiar ă (euro Fondul European de Dezvoltare Regional ă 2.483.527.507 Program Opera țional Infrastructura Mare Fondul de Coeziune 6.934.996.977 Program Opera țional Capital Uman Fondul Social European 4.220.844.429 Program Operational Capacitate Administrativ ă Fondul Social European 553.191.489 Programul Opera țional Competitivitate Fondul Social European 1.329.787.234 Program Opera țional Asisten ță Tehnic ă Fondul European de Dezvoltare Regional ă 212.765.960 Program Opera țional Regional Fondul European de Dezvoltare Regional ă 6.700.000.000 Programul Na țional de Dezvoltare Rural ă Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural ă 8.015.663.402 Ini țiativa „Locuri de munc ă pentru tineri” Ini țiativa pentru angajarea tinerilor (YEI) 105.994.315 Programul Opera țional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate Fondul European pentru cele mai Defavorizate Persoane 518.838.875 Programul Opera țional Pescuit și Afaceri Maritime Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime 168.421.371 Sursa: Acord de parteneriat pentru perioada de programare 2014-2020 Recomand ările UE privind dezvoltarea teritorial ă într-o abordare integrat ă Dispozi țiile comune propuse de Comisie introduc noi instrum ente de integrare care pot fi utilizate pentru punerea în aplicare a strategiilor teritoriale la fa ța locului, stabilind o leg ătur ă între Document spre consultare 20 obiectivele tematice identificate în cadrul contrac telor de parteneriat și al programelor opera ționale și dimensiunea teritorial ă: Dezvoltarea Local ă plasat ă sub Responsabilitatea Comunit ății (articolele 32, 33 din Reg (UE) 1301/2013), Inve sti țiile Teritoriale Integrate (art. 36 din Reg (UE) 1301/2013) și Dezvoltarea Urban ă Durabil ă (art. 7 din Reg. (UE) 1301/2013) Pentru perioada 2014 – 2020, Comisia European ă a promovat o politic ă de consolidare a programelor ini țiate în perioadele anterioare atât în domeniul Cerc et ării și Inov ării – prin programul Orizont 2020, în domeniul educa ției, prin Erasmus +, cât și în politica social ă și a locurilor de munc ă, prin Programul „Program for Employment and Social Innovation (EaSI). Tabelul nr 5 Principalele programe intercomunitare Nr crt Denumire program 2014 – 2020 Corelare cu programele 2007 – 2013 1. 2. Fondul pentru Azil si Migra ție Fondul pentru Securitate Intern ă Trei instrumente financiare administrate de Direc ția General ă Afaceri Interne: Fondul European pentru Refugia ți, Fondul pentru Frontierele Externe, Fondul European de Returnare, Programul „Prevenirea și combaterea infrac ționalit ății”, Programul „Prevenirea, preg ătirea și gestionarea consecin țelor terorismului” 3 Programul privind Protec ția Cosumatorului Politica privind Protec ția Cosumatorului 4 Programul pentru competitivitatea întreprinderilor și a IMM- urilor (COSME) Programul pentru Competitivitate si Inovare (CIP). Grup țint ă: antreprenori, autorit ățile din ță rile membre și cet ățenii care doresc un statut independent. 5 Europa Creativ ă Programul Cultura, – Programul MEDIA 6 Programul pentru Ocuparea For ței de Munc ă si Inovare Social ă (EaSI) Grupeaz ă trei programe: PROGRESS (Programul pentru ocuparea for ței de munc ă și solidaritate social ă)- EURES (Servicii europene pentru ocuparea for ței de munc ă) · Instrumentul de microfinan țare PROGRESS Instrumentul de microfinan țare pentru start-upurile microantreprenorilor – EURES: doar activit ăți transna ționale. Activit ățile na ționale și transfronatliere sunt finan țate prin ESF (Fondul Social European) 7 Erasmus + Combin ă Programul de înv ățare – Justi ția Civil ă,- Justi ția Civil ă, – Daphne III, · Programul „Prevenirea și informarea cu privire la consumul de stupefiante”, · Sec țiunile „Antidiscriminare și diversitate” și „Egalitate între femei și b ărba ți” din cadrul programului PROGRESS pe tot parcursul vie ții (Erasmus, Leonardo da Vinci, Comenius, Grundtvig), programul „Tineretu l în ac țiune” și cinci programe de cooperare interna țional ă (Erasmus Mundus, Tempus, Alfa, Edulink și programul de cooperare cu ță rile industrializate) Sunt suportate trei tipuri de ac țiuni: · Mobilitatea individual ă · Cooperare și Inovare · Reforma sistemului educa țional Componente propuse: · Educa ție și formare profesional ă · Sport (inova ție major ă · Tineri 8 Europa pentru cet ățeni Europa pentru cet ățeni 9 Sănătate pentru cre ștere economic ă Sănătate public ă Document spre consultare 21 10 Orizont 2020 Grupeaz ă programele: · FP7 (PC7- al șaptelea program cadru pentru cercetare și dezvoltare tehnologic ă) · CIP (IEE- Energie inteligent ă pentru Europa/ ICT- Tehnologia informa ției si a comunica țiilor/Eco-inovare) Set comun de regulamente · Reducerea sarcinilor administrative · Integrare prin Cercetare și Inovare · Rata de refinan țare ar putea ajunge la 100% 11 Program de Justi ție Programul Drepturi fundamentale și Cet ățenie Justi ția Civil ă, · Daphne III, · Programul „Prevenirea și informarea cu privire la consumul de stupefiante”, · Sec țiunile „Antidiscriminare și diversitate” și „Egalitate între femei și b ărba ți” din cadrul programului PROGRESS 12 LIFE LIFE+· Crearea noului sub-program „Ac țiune pentru climat” · Crearea noului sub-program „Ac țiune pentru climat” · Proiecte integrate. 13 Ini țiativa privind ocuparea for ței de munc ă în rândul tinerilor Sprijinirea tinerilor care nu sunt încadra ți profesional și nu urmeaz ă niciun program educa țional sau de formare în regiunile Uniunii Europenecare au rata șomajului în rândul tinerilor mai mare de 25% Pentru România, fondurile europene vor reprezenta î n continuare unul dintre cele mai importante instrumente ce vor fi utilizate pentru r educerea disparit ăților regionale, precum și pentru promovarea cre șterii economice la nivel teritorial, consolidarea c ompetitivit ății, cre șterea și diversificarea locurilor de munc ă, obiective de referin ță la nivelul Uniunii Europene. Cadrul strategic la nivel european și na țional influen țeaz ă documentele strategice și programatice la nivel administrativ regional și local. Astfel, este esen țial ca ora șul Hîr șova, inclusiv prin abordarea de dezvoltare integrat ă, s ă ia în considerare aceste ținte și s ă reliefeze modalit ățile prin care eforturile comunit ății locale pot contribui la îndeplinirea acestora. 1.4 Priorit ăți de dezvoltare regionale O regiune este o suprafa ță în cadrul spa țiului economic na țional, suficient de cuprinz ătoare din punct de vedere structural pentru a func ționa independent, f ără a neglija totu și faptul c ă ea are în mod inevitabil strânse leg ături cu restul economiei 1. Datorit ă complexit ății direc țiilor de abordare a no țiunii de regiune, exist ă în mod evident mai multe perspective de abordare, ce au un caracter co mplementar. Exist ă în primul rând o defini ție dat ă de Consiliul Europei, conform c ăruia regiunea este „ un interval de dimensiune medie, susceptibil de a fi determinat geografic și care este considerat ca omogen”. 2 O astfel de perspectiv ă identific ă leg ătura între dimensiunea unui teritoriu și omogenitatea popula ției cuprins ă în acest teritoriu. În România, cadrul privind dezvoltarea regional ă se supune prevederilor legii num ărul 315/28.06.2004, cu modific ările și complet ările ulterioare. Prin aceast ă lege sunt statuate principiile care stau la baza politicii de dezvolta re regional ă, acestea fiind subsidiaritatea, descentralizarea și parteneriatul. În România exist ă 8 regiuni de dezvoltare, fiecare dintre acestea fiind compus ă dintr-un num ăr de 5 – 7 jude țe (excep ție f ăcând Regiunea Bucure ști – Ilfov). Regiunea de dezvoltare Sud – Est cuprinde un num ăr de 6 jude țe: Gala ți, Vrancea, Buz ău, Br ăila, 1 Constantin Delia Lumini /uni021Ba, Economie și Politici Regionale , Centrul de Studii Europene – Universitatea Alexandru Ioan Cuza, 2010, p.3 2 http://ec.europa.eu/ Document spre consultare 22 Constan ța și Tulcea. Pentru a fi abordate necesit ățile de dezvoltare regional ă, într-un mod integrat, a fost elaborat ă o strategie de dezvoltare pentru întreaga Regiune Sud – Est. Obiectivul general al Strategiei de dezvoltare a Regiunii Sud-Est este acela de a promova dezvoltarea durabil ă și îmbun ătățirea calit ății vie ții popula ției, astfel încât aceasta s ă devin ă o regiune competitiv ă pe termen lung și atractiv ă pentru investi ții, cu valorificarea patrimoniului de mediu, a resurselor umane superior calificate, crea rea de noi oportunit ăți de ocupare a for ței de munc ă și cre șterea semnificativ ă a PIB-ului regional pân ă în 2020, pân ă la 90% din media na țional ă. Obiective specifice de dezvoltare a Regiunii Sud-Es t pentru perioada 2014-2020 OS 1: Cre șterea atractivit ății și competitivit ății zonelor urbane, promovând modernizarea infrastructurii din mediul urban, conservarea, prot ejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului istoric și cultural și îmbun ătățirea calit ății mediului în zonele urbane; OS 2: Îmbun ătățirea accesibilit ății, mobilit ății și conectivit ății în regiune , prin crearea unui sistem multimodal de transporturi, bazat pe princip iile durabilit ății, inov ării și securit ății, capabil să asigure leg ături rapide și eficiente cu pie țele interna ționale, valorificând pozi ția geo-strategic ă deosebit ă a regiunii, cu accent deosebit pentru racordarea o ptim ă a regiunii la sistemele teritoriale învecinate, pentru fluidizarea maxim ă a circula ției bunurilor, a persoanelor și a informațiilor, asigurând un standard european al infrastructurilor ; OS 3: Realizarea unui sistem teritorial deschis și competitiv și atenuarea disparit ăților economice și sociale intra- și interregionale, presupunând stimularea dezvolt ării întreprinderilor și a productivit ății întreprinderilor, utilizarea de produse și de procese inovative, crearea condi țiilor favorabile pentru localizarea de noi investi ții și înt ărirea poten țialului celor existente, prin dezvoltarea serviciilor de calitate destinate întreprinderilor, prin sprijinirea cre șterii economice a sectoarelor cu valoare ad ăugat ă ridicat ă, precum și prin cre șterea ratei de ocupare a for ței de munc ă; OS 4: Cre șterea atractivit ății regiunii ca destina ție turistic ă, prin promovarea turismului regional integrat, prin dezvoltarea și modernizarea infrastructurii turistice și prin cre șterea calit ății serviciilor turistice oferite; OS 5: Valorificarea eficient ă și durabil ă a patrimoniului natural prin crearea/modernizarea infrastructurilor necesare, precum și prin implementarea unor m ăsuri de protec ție a mediului și de prevenire a riscurilor de mediu, pentru crearea de noi oportunit ăți de cre ștere economic ă durabil ă și de cre ștere a calit ății vie ții; OS 6: Crearea condi țiilor pentru o regiune eficient ă în utilizarea resurselor , prin cre șterea eficien ței energetice și prin exploatarea poten țialului regional pentru produc ția de energie din surse regenerabile; OS 7: Cre șterea ratei particip ării popula ției în sistemul de înv ăță mânt și de formare profesional ă, asigurând o calitate crescut ă a serviciilor de educa ție și de formare profesional ă, adaptate la noile cerin țe ale pie ței muncii, precum și o infrastructur ă și dot ări îmbun ătățite; promovarea incluziunii sociale și combaterea s ărăciei prin cre șterea calit ății serviciilor sociale, de sănătate și sus ținerea activit ăților specifice economiei sociale și îmbun ătățirea infrastructurii și a dot ărilor; OS 8: Modernizarea sectorului agricol și piscicol și diversificarea activit ăților rurale cu activit ăți complementare agriculturii și pisciculturii pentru cre șterea calit ății vie ții în zonele rurale, prin dezvoltarea infrastructurii și îmbun ătățirea serviciilor de baz ă pentru economia și popula ția rural ă; OS 9: Înt ărirea capacit ății administrative , prin dezvoltarea resurselor umane în administra ția public ă, prin îmbun ătățirea serviciilor publice și prin promovarea parteneriatelor la nivel regional și local; OS 10: Intensificarea cooper ării transfrontaliere terestre și maritime , prin valorificarea durabil ă a poten țialului uman, material și a resurselor de mediu existente în zonele de gran i ță . Document spre consultare 23 1.5 Priorit ăți de dezvoltare și domeniile de interven ție ale Regiunii Sud-Est pentru perioada 2014 – 2020 Prioritatea 1. Dezvoltare urban ă durabil ă integrat ă Domeniu de interven ție 1 : Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului cultural și natural în vederea cre șterii atractivit ății regiunii; Domeniu de interven ție 2 : Modernizarea infrastructurii din mediul urban; Domeniu de interven ție 3 : Îmbun ătățirea calit ății mediului în zonele urbane. Prioritatea 2. Dezvoltarea infrastructurii de transport la nivel r egional Domeniu de interven ție 1 : Construc ția/reabilitarea infrastructurii de transport; Domeniu de interven ție 2 : Dezvoltarea transportului maritim/fluvial inclusi v pe distanțe scurte, atât pentru m ărfuri, cât și pentru pasageri. Prioritatea 3. Îmbun ătățirea competitivit ății economiei regionale, în contextul promov ării specializ ării economice inteligente Domeniu de interven ție 1 : Dezvoltarea durabil ă a antreprenoriatului; Domeniu de interven ție 2 : Cre șterea competitivit ății firmelor. Prioritatea 4. Îmbun ătățirea calit ății turismului la nivel regional Domeniu de interven ție 1 : Promovarea turismului regional integrat (turism d e agrement, turism știin țific, educa țional, turism pentru vân ătoare și pescuit, turism balnear și de tratament, turism cultural, turism enologic și gastronomic etc.); Domeniu de interven ție 2: Înfiin țarea, dezvoltarea și modernizarea infrastructurii turistice. Prioritatea 5. Conservarea și protec ția mediului înconjur ător Domeniu de interven ție 1 : Construc ția și modernizarea sistemelor de infrastructur ă de ap ă și de ap ă uzat ă; Domeniu de interven ție 2 : Extinderea și modernizarea sistemelor de gestionare a de șeurilor, cât și reabilitarea siturilor contaminate industrial; Domeniu de interven ție 3 : Crearea sistemului de gestiune și control al factorilor de mediu și interven ții în situa ții de urgen ță ; Domeniu de interven ție 4 : Protejarea biodiversit ății și alte ac țiuni de protec ția mediului. Prioritatea 6. Îmbun ătățirea eficien ței energetice și utilizarea resurselor regenerabile Domeniu de interven ție 1 : Cre șterea eficien ței energetice a cl ădirilor din sectorul reziden țial (a locuin țelor); Domeniu de interven ție 2 : Cre șterea eficien ței energetice a cl ădirilor din sectorul public. Prioritatea 7. Îmbun ătățirea calit ății în domeniile educa ție, s ănătate și incluziune social ă Domeniu de interven ție 1 : Cre șterea calit ății înv ăță mântului, inclusiv prin dezvoltarea infrastructurilor de educa ție și formare; Domeniu de interven ție 2 : Ac țiuni în vederea cre șterii calit ății serviciilor oferite în domeniul sănătății; Domeniu de interven ție 3 : Promovarea incluziunii sociale și combaterea s ărăciei; Domeniu de interven ție 4 : Sprijin pentru regenerarea economic ă a zonelor s ărace, identificate cu risc de excluziune. Prioritatea 8. Valorificarea superioar ă a resurselor din mediul rural și modernizarea economiei rurale Domeniu de interven ție 1 : Îmbun ătățirea competitivit ății întreprinderilor din zona rural ă, inclusiv în sectoarele non-agricole; Domeniu de interven ție 2 : Valorificarea resurselor din sectorul piscicol și îmbun ătățirea calit ății zonelor piscicole; Domeniu de interven ție 3 : Dezvoltarea localit ăților rurale, îmbun ătățirea serviciilor de baz ă pentru economia și popula ția rural ă și punerea în valoare a mo ștenirii rurale. Document spre consultare 24 Prioritatea 9. Îmbun ătățirea resurselor umane la nivelul regional, în conte xtul specializ ării regionale inteligente Domeniu de interven ție 1 : Promovarea m ăsurilor active de ocupare și sprijinire a mobilit ății for ței de munc ă; Domeniu de interven ție 2 : Dezvoltarea resurselor umane din administra ția public ă. Prioritatea 10. Promovarea cooper ării transfrontaliere și interregionale Domeniu de interven ție 1 : Ac țiuni în vederea îmbun ătățirii mobilit ății și cre șterea competitivit ății interregionale și a zonei de frontier ă; Domeniu de interven ție 2 : Mediu – Utilizarea durabil ă și protejarea resurselor naturale și preg ătirea pentru situa ții de urgen ță în regiunile transfrontaliere; Domeniu de interven ție 3 : Promovarea activit ăților care încurajeaz ă interac țiunea între comunit ățile din zonele de grani ță (ac țiuni de tip people to people). 3 Pentru a putea participa la realizarea obiectivelor cuprinse în programul na țional și regional de dezvoltare, Prim ăria ora șului Hîr șova î și va desf ăș ura activitatea în urm ătoarele direc ții: 1. Identificarea programelor de finan țare na ționale și externe și depunerea de proiecte în vederea atragerii de resurse financiare în zon ă. 2. Înfiin țarea unor zone economice pentru crearea de întrepri nderi care s ă absoarb ă for ța de munc ă existent ă pe pia ță . 3. Atragerea de investitori și a altor localit ăți în programe de dezvoltare cu beneficii pentru to ți partenerii implica ți. 4. Investi ții în infrastructur ă care s ă permit ă deschiderea zonei. 5. Valorificarea resurselor naturale (piatr ă de calcar, izvoare termale, terenuri agricole, Dun ărea cu ostroavele sale), a poten țialului turistic cultural-istoric (Telul Eneolitic, Cetatea Carsium, zone cu vestigii arheologice și rezerva țiile naturale), a celui de agrement (pescuit, vân ătoare, sporturi nautice) și utilizarea for ței de munc ă disponibil ă. Dezvoltarea durabil ă a ora șului Hîr șova prin cele trei abord ări economic ă, ecologic ă, socio-cultural ă, e considerat ă ca reper de prezenta strategie și va /uni021Bine cont de necesitatea implement ării unor m ăsuri menite s ă contribuie la cre șterea valorilor indicatorilor ora șului Hîr șova și de corelarea cu obiectivele strategiilor din teri toriu. 1. Abordarea economic ă este cea care reprezint ă motorul de dezvoltare al comunit ă/uni021Bii locale. Autoritatea Publica Local ă (APL) are instrumente limitate pentru interven /uni021Bia direct ă asupra mediului economic al comunit ă/uni021Bii, dar se poate remarca o cu totul alt ă situa /uni021Bie în ceea ce prive ște interven /uni021Bia indirect ă. Astfel, prin deciziile strategice și ac /uni021Biunile APL pot fi create condi /uni021Bii favorabile evolu /uni021Biei mediului economic local. De asemenea, deloc de neglijat, este și stabilirea liniilor strategice de dezvoltare ale comunit ă/uni021Bii locale. Rolul principal al APL, pe lâng ă cel de administrare eficient ă a resurselor locale, este de a trata vizionar prio rit ă/uni021Bile locale, strategia, și de a proiecta în viitor direc /uni021Biile de dezvoltare favorabile comunit ă/uni021Bii pe care o reprezint ă. Responsabilitatea ce deriv ă din aceast ă component ă a activit ă/uni021Bii APL este amplificat ă de existen /uni021Ba unor condi /uni021Bii economice dificile sau de lipsa de predictibilit ate a condi /uni021Biilor economice generale, de cele mai multe ori independente de ac /uni021Biunile APL. 2. Abordarea ecologic ă pe care fundament ăm strategia de dezvoltare a ora șului Hîr șova are c ă principal ă surs ă pozi /uni021Bionarea geografic ă, resursele și nevoia de gestionare eficient ă a acestora, astfel încât impactul asupra mediului s ă fie minim, iar efectele în plan economic maxime. Este cu siguran /uni021Bă necesar ă men /uni021Binerea unui echilibru permanent între abordarea economic ă și cea ecologic ă. Suplimentar fa /uni021Bă de trecut, când era o practic ă obi șnuit ă s ă fie sacrificate resurse importante doar pentru benefici i economice de moment, rolul APL a fost 3 http://www.adrse.ro/ Documente/Planificare/PDR/2014/Str ategia.RegSE.2014.pdf Document spre consultare 25 redefinit, iar conceptele de dezvoltare remodelate. De cele mai multe ori și costurile asociate acestui nou tip de abordare sunt mai mari, iar resp onsabilitatea identific ării, atragerii și gestion ării acestora revin tot APL. Abordarea ecologic ă, în cazul elabor ării strategiei pentru ora șul Hîr șova este una transversal ă, ce induce influen /uni021Be pe toate celelalte paliere datorit ă specificului local. Patrimoniul natural existent reprezint ă o valoare inestimabil ă nu doar la nivel local, ci și la nivel na /uni021Bional și european, fiind parte integrant ă a valorilor la nivel mondial. 3. Abordarea socio-cultural ă a demersului nostru este influen /uni021Bat ă de specificul local și, putem spune f ără s ă exager ăm, și de tradi /uni021Biile în acest domeniu. Zona în ansamblu a ora șului Hîr șova reprezint ă un model multicultural și multietnic aparte. În continuare urmeaz ă radiografia ora șului Hîr șova din perspectiva resurselor, a dezvolt ării economice; a capitalului social. Evaluarea localit ății s-a efectuat și printr-o cercetare de teren ce a constat în aplicarea unui chestionar pe un e șantion de localnici în vederea aprecierii percep țiilor acestora privind comunitatea, condi țiile de habitat și posibilitatea de dezvoltare economic ă a ora șului. Pe baza studiului și a profilului economico-social al zonei, echipa de proiect a efectuat analiza SWOT a ora șului și a sintetizat viziunea și misiunea ora șului Hîr șova și a cuantificat în cadrul strategiei de dezvoltare local ă direc țiile strategice și domeniile prioritare de ac țiune pentru urm ătorii 4 ani. Strategia de dezvoltare urmãre ște, Dezvoltarea economic ă și cre șterea bunãstãrii comunitã ții locale în ansamblul ei”. Document spre consultare 26 Capitolul II ISTORICUL ORASULUI HÎR ȘOVA Sunt nenum ărate cercet ări arheologice desf ăș urate în zona Hâr șovei, ale c ăror puncte de cercetare au dus la concluzia c ă în aceast ă parte a Dobrogei exist ă suficiente dovezi pentru a se demonstra existen ța unor comunit ăți umane din vechi timpuri. Pu ține sunt locurile din Dobrogea – acest ținut înc ărcat de istorie – care s ă prezinte o dezvoltare istoric ă continu ă, din neolitic și pân ă în prezent, cum întâlnim la Hîr șova Hîr șova este o localitate cu vechime de șapte milenii. În partea de sud-est a localit ății, pe malul Dun ării, se g ăse ște o a șezare neo-eneolitic ă dezvoltat ă sub forma unei ridic ături de cca. 12 m ca urmare a distrugerii și refacerilor succesive a locuin țelor din lut. Cercet ările de aici au identificat o comunitate uman ă care s-a ocupat cu vân ătoarea, pescuitul, cultivarea p ământului și cre șterea animalelor. Au fost identificate, prin cercet ări, schimburi comerciale cu comunit ăți de pe spa ții mult mai îndep ărtate. Pe vatra localit ății se g ăsesc mai multe a șez ări de epoca bronzului și fierului. În antichitate, comunit ățile de aici au cunoscut cea mai mare dezvoltare. Ac estea s-au aflat în strâns ă leg ătur ă cu ora șele de pe litoralul vestic al M ării Negre (Histria și Tomis, cu deosebire). Epoca roman ă a marcat puternic istoria oamenilor de aici. Cel m ai probabil, în a doua jum ătate a secolului I p. Chr. s-a cl ădit fortifica ția cunoscut ă în izvoarele romane cu numele Carsium (un toponim de origine tracic ă legat de aspectul stâncos al zonei, de la care der iv ă și numele de ast ăzi, slavizat, al localit ății. În privin ța originii numelui ora șului Hîr șova exist ă mai multe ipoteze, bine sus ținute de autorii lor. Vasile Bogrea arat ă în lucrarea, Întâiul Congres al filologilor români ” (p. 32, 1926) c ă numele de Hîr șova deriv ă indirect din Carsium, care în limba latin ă înseamn ă pietroas ă, stâncoas ă, configura ția terenului pe care este a șezat ă cetatea confirmând acest lucru. În alt ă lucrare, Pod peste Dun ăre la Hîr șova” (p. 5, 1913), A. Anastasiu arat ă c ă originea numelui de Hîr șova este daco – getic ă. Dacii sub Burebista au construit cetatea și au numit-o Karsova, nume transformat de romani în Carsium, de slavi în Cîrsova și de români în Hîr șova. Vasile Pârvan analizând originea numelui Capidavei (prin extensie și al cet ății Carsium) avanseaz ă ideea c ă provine de la numele tribului Carsi, care în tradu cere etimologic ă înseamn ă plugari (lucrarea, Getica”, Bucure ști, 1982, pg. 152). Tradi țiile localnicilor indic ă o origine mai recent ă, din vremea ocupa ției turce ști. Numele Hîr șova deriv ă, conform acestei tradi ții de la hîrsîz – ava, care în limba turc ă înseamn ă Valea Ho ților. Aceast ă denumire i-a fost dat ă din cauza faptului c ă localnicii obi șnuiau s ă fure vite de la păstorii ardeleni care poposeau la acest v ăd al Dun ării, furturi anchetate de autorit ățile turce ști. Cercet ările arheologice au scos la iveal ă urme, materiale care pun în lumin ă o convie țuire neîntrerupt ă de comunit ăți umane a c ăror zone încep în paleoliticul superior. Cel mai bi ne reprezentate sunt culturile neolitice care se derul eaz ă aproape didactic în straturile tell-ului de la Hîr șova și care reprezint ă unul dintre cele mai importante centre arheologice specifice acestei perioade, nu numai din Dobrogea ci și din țar ă. De și nu la fel de bine reprezentate, culturile, materi ale apar ținând epocii metalelor î și fac prezen ța în perimetrul ora șului Hîr șova prin câteva vestigii arheologice (unelte, arme, morminte) fiind suficiente în sus ținerea ipotezei unei continuit ăți neîntrerupte pe aceast ă vatr ă. Creatorii acestor culturi sunt geto-dacii, str ămo șii direc ți ai poporului român, una din cele mai puternice for țe politico-militare ale lumii vechi. Întemeierea cet ăților grece ști pe malul vestic al Pontului Euxim avea s ă influen țeze pozitiv dezvoltarea economico – social ă a ge ților din Dobrogea prin permanentul contact ce a facilitat schimburi materiale și culturale între civiliza ția elen ă – cea mai dezvoltat ă în acea vreme – și cea getic ă în plin proces de afirmare. Document spre consultare 27 Pentru Hîr șova, perioada greco – elenist ă este reprezentat ă de existen ța cet ății Histria care facilita difuzarea produselor grece ști în ținuturile getice din stânga Dun ării. Cucerirea Dobrogei de c ătre romani avea s ă confere noi dimensiuni acestor locuri. Cu spiritul lor practic, romanii și-au dat seama înc ă de la început de importan ța strategic ă a acestor locuri și, în vremea lui Traian sau poate mai devreme, a fo st construit ă din piatr ă și c ărămid ă o puternic ă cetate fortificat ă, pe locul în care va fi existat mai înainte cea ge tic ă, cunoscut ă sub numele de Carsium – în prezent ora șul Hîr șova. Sunt atestate reconstruc ții din timpul împ ăra ților Constantin cel Mare și Justinian din secolele IV-VI p. Chr. Din a doua jum ătate a secolului al VII-lea, dup ă a șezarea bulgarilor la sud de Dun ăre se întrerup contactele cu lumea r ăsăritean ă. Abia în secolul al X-lea bizantinii revin la Dun ăre și reconstruiesc vechile fortifica ții, între care și pe cea de la Carsium. Este posibil ca în secolul al XIII-lea a șezarea s ă fi fost sub administra ție genovez ă. În secolul al XIV-lea, în timpul lui Mircea cel B ătrân, intr ă în componen ța T ării Române ști. Între secolul al XV-lea și prima parte a secolului al XIX-lea este fortifica ție otoman ă. Ora șul cunoa ște o mare înflorire. La 1651 Evlia Celebi face o descriere a acestuia: avea 1600 case, geamii, b ăi, bazar și era ap ărat de un zid de 3000 pa și. Cu pu țin timp înainte de distrugerea sa, cetatea este imo rtalizat ă într-un desen dup ă care se fac celebrele litografii, de c ătre A. von Saar, la 1826. În secolul al XIX-lea aic i sosesc mocanii ardeleni care construiesc ora șul modern. Centrul acestuia se afl ă pe malul Dun ării. În jurul portului se construiesc pr ăvălii, depozite, b ănci, iar pe dealul dinspre vest, o scoal ă monumental ă și o biseric ă pe m ăsur ă. Școala a ad ăpostit și un muzeu, primul muzeu regional al Dobrogei. Tocmai din pricin ă c ă și în timpurile noi, din cauza pozi ției sale fire ști, cu totul excep ționale dominând pe o mare distan ță cursul Dun ării și câmpia dacic ă, Hîr șova a fost fortificat ă, cetatea antic ă a suferit foarte mult, ea fiind întrebuin țat ă de fiecare nou st ăpân al ei ca simpl ă carier ă de piatr ă și, deci, atâtea și atâtea monumente antice p ăstrate în zidurile ei au fost complet distruse, mai ales pe vremea turcilor. Acesta este motivul c ă în ce prive ște Capidava, chiar f ără s ăpături sistematice, exist ă destule știri monumentale, îns ă din Carsium nu avem decât vreo cinci fragmente de inscrip ții latine și vreo trei grece ști, care nu ne spun decât prea pu țin asupra acestui centru antic. Acela și caracter secundar îl au – în afar ă de unul singur – și cele câteva fragmente nou găsite în ultimul timp la cetate și duse prin îngrijirea dlui. V. Cotovu la muzeul re gional din Hîr șova. În timpul primului r ăzboi mondial ora șul a fost ars în întregime. Distrugeri mari s-au f ăcut și în al doilea r ăzboi mondial. Epoca regimului comunist a marcat înc eputul dec ăderii ora șului. Dintr-un centru al comer țului cu cereale, centru administrativ și judec ătoresc, a fost recl ădit cu o nou ă identitate. Au fost închise Judec ătoria, Procuratura, Muzeul. Economia a c ăpătat un caracter me ște șug ăresc. Lipsit de resurse, ora șul a dec ăzut. Mul ți locuitori au migrat spre ora șele învecinate (Tulcea, Constan ța, Slobozia). În ultimii ani ai regimului comunist, toate cl ădirile Document spre consultare 28 vechi, istorice din partea central ă a ora șului, l ăsate special în ruin ă, au fost demolate și s-au construit blocuri. În vecin ătate s-a ridicat și o platform ă industrial ă unde s-a construit o întreprindere de sârm ă și cabluri care func ționeaz ă și par țial un șantier naval ruginit ast ăzi. 4 Indiferent care din ipotezele prezentate mai sus su nt exacte, cert este c ă acest teritoriu pe care se g ăse ște ora șul Hîr șova a fost locuit din vremuri str ăvechi. Cetatea are o istorie zbuciumat ă fiind deseori distrus ă de repetatele invazii ale popoarelor barbare ce atacau necontenit acest bastion înaintat al Imperiului Roman și anume Dobrogea, în toat ă perioada secolelor IV și V când Imperiul trece printr-o puternic ă criz ă. Distrus ă de go ți, ocupat ă de huni, ref ăcut ă în timpul lui Iustian, ea este mereu implicat ă în marile momente ale istoriei din perioada bizantin ă. Va rezista atacurilor pecenegilor și cumanilor, va cunoa ște pustietoarea invazie t ătară și iar ăș i o g ăsim prezent ă în vremea lui Mircea cel B ătrân, constituind unul din principalele puncte înt ărite din teritoriul dintre Dun ăre și Mare al marelui voievod. Ocupând Dobrogea, turcii folosesc cetatea Hâr șovei în cadrul sistemului lor de fortifica ții de la grani ța de nord a Imperiului Otoman și în vremea otoman ă cetatea avea s ă fie implicat ă în marile convulsii ale istoriei acelor vremi; pe aici s-a retras Iancu de Hunedoara dup ă nefasta bătălie de la Varna (1444); pe aici au trecut o ștenii lui Vlad Țepe ș în marea ac țiune militar ă a domeniului muntean din vara anului 1462; a cunoscut efectul devastator al tunurilor armatelor muntene ale marilor voievozi Mihai Viteazul, Radu Șerban și Mihnea al- III- lea; a fost implicat ă în marile confrunt ări militare din secolele XVIII și XIX dintre marile imperii: Rusia, Austria și Turcia. Amurgul cet ății vine în 1829, când dup ă pacea de la Adrianopol, o formidabil ă explozie, provocat ă de ru și, pune cap ăt definitiv existen ței sale bimilenare. Așezarea civică de la Hîr șova are o existen ță strâns legat ă de cea a cet ății, ea supravie țuind distrugerii ei, ajungând în perioada modern ă un centru economic și politic important, ce se va dezvolta continuu îndeosebi dup ă unirea Dobrogei cu România (1878) când, de și a fost greu încercat ă de marile conflagra ții ce au zguduit omenirea în prima jum ătate a sec. XX, ca și în alte dăți ea a ren ăscut ajungând ast ăzi, la început de mileniu III un ora ș cochet, lini știt, cu o popula ție de aproximativ 10.500 locuitori. Situat pe locul în care la începutul secolului II e .n. se întemeia cetatea romanã CARSIUM, ora șul poate fi recunoscut prin poten țialul sãu agricol – în special culturile de cereale și cre șterea animalelor – prin poten țialul pescuitului în Dunãre și bãl țile din apropriere, dar și prin activitã țile me ște șugãre ști sus ținute cu câ țiva ani în urmã – împletituri din rãchitã, țesutul covoarelor, construc ția de atelaje. Activitã țile industriale din perioada comunistã nefiind crea te și consolidate pe baze economice viabile s-au prãbu șit odatã cu dispari ția pie țelor centralizate. 4 https://ro.wikipedia.org/wiki/H%C3%A2r%C8%99ova#Istoric Document spre consultare 29 Schimbãrile care au avut loc în via ța politicã și economicã a țãrii, de dupã decembrie 1989, au determinat modificãri structurale socio-ec onomice de amploare și asupra ora șului Hîr șova. Document spre consultare 30 Capitolul III EVALUAREA CAPITALULUI NATURAL 3.1 A șezare geografic ă Ora șul Hîr șova care în antichitate se numea Carsium, este situat pe malul drept al fluviului Dun ărea, în partea de Nord-Vest a jude țului Constan ța, la 10 Km de confluen ța Dunãrii cu bra țul Borcea. Ora șul Hîr șova – amplasare geografic ă Conform recens ământului popula ției din anul 2011, Hîr șova avea o popula ție de 9.642 de locuitori. Distan ța care îl desparte de re ședința de jude ț, ora șul Constan ța, este de 85 Km. La 100 Km spre Nord-Est se afl ă ora șul Tulcea, la aproximativ 100 Km spre Nord-Vest se afl ă ora șul Br ăila iar la 60 Km spre Vest se afl ă ora șul Slobozia. Ora șul Hîr șova se învecineaz ă la Nord și Est cu teritoriul comunei Ciobanu, la Sud-Est cu teritoriul comunei Horia, la Sud cu fluviul Dun ărea (pe malul stâng fiind Insula Ialomi ței), la Vest cu fluviul Dun ărea (pe malul opus fiind Insul ă Mare a Br ăilei). Suprafa ța teritoriului este de 10.902 ha. Ora șul Hîr șova este a șezat în partea de NV a jude țului Constan ța, la Km. 253 și pe DN 2A (E 60). Statutul de port și nod rutier, precum și apropierea de aeroportul Constan ța-Mihail Kog ălniceanu, îi permite contacte cu toate localit ățile din România și Europa pe cale naval ă și rutier ă. Este m ărginit de dealuri cu în ălțimea maxim ă de 88,5 m. Suprafa ța sa, de și mic ă, îmbin ă elemente de podi ș și lunc ă, cu caracteristicile de flor ă și faun ă specifice. Modalit ăți de acces: Ora șul este str ăbătut de DN 2A, E60. De la Hîr șova se porne ște c ătre jude țul Tulcea prin DN 22A, iar de comunele limitrofe este legat prin d rumuri jude țene, toate asfaltate. Transportul rutier se desf ăș oar ă în propor ție de 93,1% pe str ăzi modernizate. Hîr șova este port la Dun ăre, dar nu mai ancoreaz ă nici o nav ă fluvial din 1998 când s-a desfiin țat Agen ția “Navrom” Hîr șova. Ora șul Hîr șova a fost un important centru comercial unde se pe rindau atât nave de mărfuri cât și de persoane, în prezent nu mai exist ă nici m ăcar un ponton pentru acostarea eventualelor nave ce tranziteaz ă Dun ărea. Document spre consultare 31 3.2 Suprafa ța Situat în extremitatea nord-vestic ă a jude țului Constan ța, pe malul drept al Dun ării, în aval de confluen ța Dun ării vechi cu bra țul Borcea, ora șul Hîr șova are o suprafa ță de 10182 ha din care: • intravilan = 478,32 ha • extravilan = 9703,68 ha. Ora șul are în componen ța sa 2 localit ăți, ora șul propriu-zis și satul Vadu-Oii, situat la 10 Km Nord-Vest în imediata apropiere a podului rutier Giurgeni – Vadu-Oii. Intravilanul actual al unit ății teritorial administrative este cel prev ăzut în Legea Fondului Funciar nr 18/1991 actualizat ă în 2016, la care s-au ad ăugat suprafe țele introduse în intravilan ulterior, aprobate de OCAOTA, parcelate pentru locuin țe. 3.3 Echiparea teritoriului Suprafa ța intravilan ă a ora șului – 478,32 ha Suprafa ța spa țiilor verzi – 7,20 ha Lungimea str ăzilor or ăș ene ști – 39 km Lungimea str ăzilor modernizate – 34 km În urma inventarierii reale a spa țiilor verzi din ora șul Hîr șova, rezult ă c ă suprafa ța total ă de spa ții verzi în localitate este de 7,20 ha, dup ă cum urmeaz ă: Zona Port Hîr șova – suprafa ța de 4567 mp, conform Extras Carte funciar ă nr. 101112 Zona Port Hîr șova – suprafa ța de 2594 mp, conform Extras Carte funciar ă nr. 101110 Zona B ăncii B.R.D. – suprafa ța de 1910 mp, conform Extras Carte funciar ă nr. 101108 Zona Centru de b ătrâni – suprafa ța de 1.125 mp Zona Geamie – suprafa ță de 527 mp Zona Loto-Prono – suprafa ța de 525 mp Zona Monumentul eroilor – suprafa ța de 744 mp Zona sediu Prim ărie – suprafa ța de 1.352 mp Aliniamente stradale – suprafa ța de 3.750 mp Zona Casa de cultur ă – suprafa ța de 2.490,12 mp Zona Liceul teoretic, Ioan Cotovu” – suprafa ța de 1.480 mp Zona Spital or ăș enesc Hîr șova – suprafa ța de 7.861,12 mp Str. Decebal – suprafa ța de 665,50 mp Str. Traian – suprafa ța de 1.922,00 mp Str. Vadului – suprafa ța de 1.799,31 mp Str. Revolu ției – suprafa ța de 3.270,00 mp Str. Lunei – suprafa ța de 74,00 mp Suprafe țele degradate ce vor fi transformate în spa ții verzi sunt: – Zona Port – str. Prospectul Dun ării aproximativ – 3000 mp – Zona blocuri – bl. 36A, bl. 36B, bl. 36C – aproxi mativ – 2000 mp – Zona blocuri ANL – str. C ășă riei – aproximativ – 5000 mp – Zona blocuri Soveja – str. Plantelor – aproximati v – 2000 mp – Zona intersec ție str. Plantelor cu str. C ășă riei – aproximativ – 3500 mp 3.4 Relief Ora șul Hîr șova prezint ă un patrimoniu natural – geologic și peisagistic de importan ță mondial ă, care formeaz ă un ansamblu unic în țar ă și în Europa. Structurogeneza dealurilor Dobrogei, început ă înc ă din Proterozoic (acum 1,7 – 1,8 miliarde de ani), când a fost definitivat soclul su d-dobrogean, s-a încheiat imediat dup ă mi șcările Document spre consultare 32 chimerice (acum 140 – 150 milioane ani), timp în ca re și ținuturile dobrogene au devenit stabile, intrând în regim de cratogen. În tot acest mare interval de timp, datorit ă fragment ării și mi șcărilor tectonice verticale, teritoriul Dobrogei a fost în mai multe faze total sau numai par țial acoperit de ape marine, când s- au acumulat forma țiuni sedimentare cu faciesuri diferite, acestea fii nd mai mult sau mai pu țin faliate, dislocate sau ondulate. Interac țiunea factorilor fizico-geografici a generat un pei saj natural, în general omogen, cu o pondere însemnat ă a reliefului de deal și podi ș cu aspect mai v ălurit în extremitatea estic ă a ora șului. Teritoriul este foarte interesant din punct de vede re geologic, reprezentând un adev ărat mozaic. La sud se afl ă o cuvertur ă de loess și calcarele jurasic a șezate pe un fundament de șisturi verzi. În mare m ăsur ă, sedimentele calcaroase con țin urme ale vie țuitoarelor jurasice. În Dealul Băroi, pe partea vestic ă, în vechea carier ă, mai pot fi g ăsite înc ă fosile jurasice. Răspândirea mare a calcarelor a favorizat apari ția în timp a numeroase forme carstice, expuse etajat, pe mai multe nivele de carstificare – din jurasic, baremian, eocen și sarma țian, devenite fosile. În peisajul dealurilor se eviden țiaz ă interfluviile netede sau u șor ondulate și relieful carstic actual și anteloessian, alc ătuit din forme endocarstice – depresiuni carstice endoreice, polii nedrenate, doline, lapiezuri, v ăi cu aspect de chei etc. Asocierea solurilor cernoziomice, care sunt cele ma i extinse în zon ă, cu solurile mai pu țin evoluate, care ocup ă cea mai mare parte din zona a favorizat o structur ă a fondului funciar dominat de prezen ța terenurilor agricole cu peste 70%; restul apar ținând arbu știlor, p ădurilor și altor folosin țe. Harta reliefului – încadrare la nivelul orasului Hî r șova Este remarcabil ă frumuse țea peisajului natural, dar nu se poate aprecia pozi tiv peisajul cultivat. Frumuse țea peisajului, prezen ța siturilor natura 2000, grani ța cu fluviul Dun ărea, ofer ă mari oportunit ăți turistice neexploatate și care trebuiesc valorificate. “Dealul B ăroi”, în aval. Calcarele impregnate cu oxid de fier dau stâncii o imagine spectaculoas ă. În ălțimea ad ăposte ște unul din cele mai importante puncte fosilifere d e pe linia Dun ării și o a șezare hallstatt -ian ă cu necropola aferent ă. Document spre consultare 33 “Dealul Celea Mare”, în amonte. Face parte din supr afa ța protejat ă « Celea Mare – Valea lui Ene » cu o suprafa ță de 54 ha. Aici sunt resturi ale p ădurilor de foioase care acopereau, în vechime, platoul Dobrogei Centrale. “Celea Mic ă” – “Mo șu și Baba”, relicve ale dealurilor jurasice modelate d e vânturi și ploi. Izvoare termale Apele termale de la Hîr șova fac parte dintr-un z ăcământ mineral lung de cca 30 km, de-a lungul unei falii care începe în stânga Dun ării (Piua Petrei) și merge pân ă la Capidava. Conform Buletinului de analiz ă din data de 25 mai 1990 emis de Institutul de Medi cin ă Fizic ă, Balneoclimatologie și Recuperare medical ă Bucure ști, aceste ape termominerale sulfuroase, iodurate, bromurate, radioactive au pro priet ăți terapeutice conferind posibilitatea trat ării unor afec țiuni ale aparatului locomotor – reumatism degenerat iv și inflamatoriu, disfunc ții neurologice periferice – afec țiuni ginecologice, etc. La vest de ora ș s-au f ăcut mai multe foraje în anii 1960-1966 și 1976. Apa acestor pu țuri poate fi folosit ă pentru a alimenta bazinele construite de autoritat ea public ă local ă. Zăcământul de ap ă termomineral ă este pus în eviden ță de forajele situate între malul Dun ării și drumul dintre Vadu Oii și DN 2A, la 2 km de ora ș. Apa are o concentra ție superioar ă de sulf și H 2S și are curgere liber ă într-un bazin de beton – ca amenajare minim ă pentru utilizarea la b ăi terapeutice. Temperatura acestor ape are cca. 42- 52 grade Celsius și un debit de 8 l/s. Apele termominerale de aici sunt omologate asem ănător celor de la B ăile Herculane, putând fi utilizate pentru cur ă balnear ă în bazele termale. Dac ă aceste z ăcăminte se întind și în zona intravilanului, mai ales pe partea de vest, s-ar crea premisele amp las ării unei baze balneare chiar în intravilan, o Document spre consultare 34 posibilitate de a pune în valoare calit ățile apelor termominerale în condi ții economice mai avantajoase. Deoarece apa din pu țurile P2 și P8 are urme de sulf, este de presupus c ă forajele respective traverseaz ă stratul acvifer termomineral. Cel mai important co rp de suprafa ță în zona studiat ă este fluviul Dun ărea, cu o l ățime în zona Hîr șova de aproximativ 380 m și adâncime de 8 m. Cercet ătoarea Simona Bi șboac ă, din Bihor, descrie pe scurt principalele caracter istici chimice ale apelor termale care se reg ăsesc și în compozi ția apelor de la b ăile „Puturoasa“: „Apa are o termalitate natural ă ce ajunge pân ă la 40 0-50 0 C. Este o apă oligomineral ă mezotermal ă. În compozi ția apei intr ă susbstan țe precum calciul, sulful și magneziul. Este foarte bun ă pentru problemele reumatice, ginecologice, pulmonare, disf unctii tiroidiene “. 3.5 Peisaje biopedogeografice În func ție de condi țiile fizico-geografice, pe teritoriul ora șului Hîr șova sunt concentrate un num ăr mare de ecosisteme, de o mare varietate, începând cu ecosistemele terestre de step ă, silvostep ă și p ădure sfâr șind cu ecosistemele acvatice și lacustre. Speciali știi au grupat vegeta ția în trei categorii: acvatic ă, palustr ă și de uscat, având caracteristici distincte. • Vegeta ția acvatic ă, prezenta pe fluviul Dun ărea, este reprezentat ă prin plante hidrofile submerse și plante cu frunze plutitoare: o plantele hidrofile submerse au fixate r ădăcinile în n ămol, ca de exemplu broscari ța ( Potamogetum crispus ), m ărarul ( Potamogetum pectinatus ), br ădi șul ( Myriophyllum sp ), coada calului ( Hippures vulgaris ), ciuma apei (Elodea canadensis ), etc. o plantele cu frunze plutitoare sunt reprezentate în special prin nuf ărul alb (Nimphea alb ă), nuf ărul galben (Nimphea luteum ), iarba broa ștelor (Hydrocaharis morsusranae ), brosc ări ța ( Potamogetum natans ), m ătasea broa ștei ( Spyrogira sp ), alge ( characee ), etc. • Vegeta ția palustr ă, specific ă sectoarelor ml ăș tinoase predominante de stuf ări ș format din stuf, plaur, papur ă, pipirig și rogoz. • Vegeta ția de uscat este reprezentat ă de p ădurile de lunci constituite din s ălcii (Salix alb ă), plop canadian (Plopus canadensis) și ar țar american (Acesnegunda), de pădurile de amestec compuse din gorun (Quercus petrae a) și cer (Quercus cerris), Document spre consultare 35 uneori și cu amestec de tei (Tilia tomentosa), fag (Fagus s ylvatica), paltin (Acer platanoides), precum și din paji ști reduse ca suprafa ță . Ținutul se caracterizeaz ă printr-un fenomen de migra ție floristic deosebit de accentuat, datorit ă particularit ăților climatice, tipurilor de sol și prin situarea la confluen ța c ăilor de migra ție unor elemente fitogeografice foarte variate. Biotopul stepei este unul diferit de cel al p ădurilor. Cad pu /uni021Bine precipita /uni021Bii, nu mai mult de 400-600 mm pe an. Luminozitatea este ridicat ă. Temperatura medie iarna este de -10 °C… – 5 °C, iar vara poate ajunge pân ă la 30…35 °C. Stepele se dezvolt ă pe soluri din clasa molisoluri: cernoziomuri, soluri cenu șii și cafenii. O mare varietate de specii de flor ă și faun ă de pe teritoriul ora șului Hîr șova prezint ă o importan ță economic ă și social ă deosebit ă, având utiliz ări multiple în diferite sectoare de activitate. Ca urmare, presiunea antropic ă asupra resurselor naturale de flor ă și faun ă a crescut considerabil. Zona de lunc ă este caracterizat ă de vegeta ție higrofil ă, dominante fiind typhaceae-ele (stufuri). Cea mai mare parte a teritoriului administrativ est e alc ătuit din teren agricol pe care vegeta ția este constituit ă de plantele de cultur ă. Terenurile inundabile separate de restul teritoriului cu diguri de p ământ, precum și ostroavele care fac parte din teritoriul ora șului Hîr șova sunt ocupate de p ădure în care predomin ă plopul și salcia. Flora este dominat ă de graminee și din plante cu rizomi (care se dezvolt ă rapid dup ă ce apar condi /uni021Bii favorabile), dar și din tuf ări șuri și plante spinoase. Exemple: Avena sativa – ov ăz, Salvia officinalis salvie, Obione verrucifera colilie, Eryngium planum spinul vântului, etc. Arborii și arbu știi lipsesc din cadrul stepelor. Zona stepei, cu limita superioar ă de 50-100 m altitudine, cuprinde o vegeta ție superioar ă doar în locurile improprii culturilor pe fâ șiile de p ăș uni. Zona silvostepei ocup ă spa ții reduse ca suprafa ță și apare sub form ă de pâlcuri izolate pe versan ții v ăilor abrupte. Aici exist ă plante ierboase, porumbari și tufe de p ăducel. Se pot întâlni o serie de plante specifice regiunii: clopo țelul, garofi ța, cimbri șorul etc, precum și vegeta ția specific ă p ăș unilor: cornul, șocul, m ăce șul. În poienile cu vegeta ție ierboas ă se întâlne ște: p ăiu șul, sulfina, iar în unele păș uni: firu ță , p ăpădia, pelinul, coada șoricelului, laptele cucului. Într-o strâns ă leg ătur ă cu r ăspândirea solurilor și vegeta ției întâlnim o varietate foarte mare de vie țuitoare. Datorit ă acestor raporturi de interdependen ță r ăspândirea teritorial ă a vie țuitoarelor urmeaz ă aproape fidel arealele de vegeta ție. Păsările de step ă cele mai cunoscute sunt dropia ( Otis tarda ) și spârcaciul ( Otis tetrax ), declarate monumente ale naturii, prepeli ța ( Coturnix coturnix ), graurul ( Sturnus vulgaris ), lăcustarul ( Sturnus roseus ), mare amatoare de l ăcuste, c ărora li se adaug ă ciocârlia (Melanocorypha calandra ), dumbr ăveanca ( Coracias garrulus ), fisa de câmp ( Anthus copestris ) și prigoriile multicolore ( Merops apiaster ). Păsările r ăpitoare î și au și ele reprezentan /uni021Bii lor: șorecarul mare ( Buteo rufinus ), acvila sudic ă ( Aquila rapax orientalis ), șorecarul înc ălțat ( Buteo lagopus ) și eretele alb ( Circous macrourus ). Zona este traversat ă de milioane de p ăsări care trec pe aici spre și dinspre nord-estul Europei. Exist ă aici nu numai un num ăr mare de specii, ci și cel mai mare num ăr de exemplare de păsări s ălbatice din țar ă. Lista p ăsărilor cuprinde 372 de specii: 95 dintre acestea se afl ă pe Directiva P ăsărilor, iar dintre aceste 95 de specii în jur de 32 cuib ăresc în zona. P ăsările caracteristice sunt potârnichea, graurul, uliul por umbar și șerparul. La acestea se adaug ă gugu știucul și vrabia. La venirea prim ăverii, speciile de p ăsări se înmul țesc, fiind prezente în zon ă și barza, rândunica, l ăstunul, cucul, pup ăza. Iarna, în câmpurile satului î și caut ă hrana stoluri mari de gâ ște s ălbatice venite din regiunile mai reci ale Europei. Document spre consultare 36 Printre speciile caracteristice stepei din zona ora șului Hîr șova se num ără popând ăul, cel mai d ăun ător dintre roz ătoare precum și iepurele vân ăt. Se mai întâlnesc în num ăr mare orbetele mic, șoarecele de câmp și șobolanul cenu șiu. Dintre animalele carnivore putem aminti dihorul de step ă, dihorul p ătat și grivanul. Reptilele sunt reprezentate prin gu șterul v ărgat, șopârla de step ă și broasca țestoas ă dobrogean ă. Dintre p ăsări amintim potârnichea, graurul, co țofana, uliul porumbar, uliul șerpar, prepeli ța și ciocârlia. Faunistic, se înregistreaz ă dominarea roz ătoarelor și a p ăsărilor, dar și reptile reprezentate prin gu șterul v ărgat, șopârl ă de frunzar, etc. Al ături de speciile de animale care sunt crescute în gospod ăriile popula ției: bovine, ovine, caprine, porcine, p ăsări ra țe, g ăini, gâ ște, curci, cre ște în stare s ălbatic ă fazanul, iepurele de câmp, porumbeii s ălbatici. În stepe, abunden ța hranei face fauna s ă fie bogat ă din punct de vedere al num ărului de indivizi și nu al num ărului de specii. În condi țiile actuale, de step ă puternic folosit ă pentru culturi de cereale și plante tehnice, predomin ă roz ătoarele și p ăsările, întrucât acestea s-au adaptat cu ușurin ță la condi țiile create în urma transform ării stepei în terenuri agricole. De aceea, în zon ă, mai numeroase sunt roz ătoarele, reprezentate de hârciogi, popând ăi, iepuri, orbe ți. Apar și insectivore precum ariciul și liliacul. Carnivorele sunt reprezentate de dihorul de step ă, vulpea, nev ăstuica. Dintre reptile g ăsim șopârla de iarb ă, iar dintre insecte, specii de ortoptere, lepidopt ere, coleoptere. Prezen ța lizierelor de p ădure, face s ă apar ă pe câmpuri și c ăpriorul. Pe malul Dun ării sunt întâlnite frecvent exemplare de: șarpe de ap ă, pe ști importan ți pentru pescuit (caras, crap, biban, șal ău) și numeroase p ăsări: chiriachite, pesc ăru și, cormorani, stârci, cufundaci, fugaci, gâ ște, majoritatea oaspe ți de prim ăvar ă. Dintre mamiferele mai rar întâlnite specifice: vulpea c ărbun ăreas ă, pâr șul de copac, jderul de piatr ă și dihorul p ătat. Apele fluviului Dun ărea constituie un factor determinant în prezen ța unei avifaune bogate reprezentate prin numeroase specii enumerate. Canar alele nordice au fost împrejmuite cu o perdea de copaci în anii 1978-1979 și astfel au fost incluse în trupul de p ădure Langea-cantonul 5, apar ținând Ocolului Silvic Hîr șova. 3.6 Zone protejate Pe teritoriul localit ății se g ăsesc dou ă rezerva ții: Canaralele din portul Hîr șova , cu valoare peisagistic ă, unice pe traseul Dun ării de Jos, dou ă stânci cu în ălțimea de peste 30 m, abrupte, deasupra apei și Celea Mic ă, Valea lui Ene , la cca. 2 km. amonte, o arie protejat ă pe care se mai păstreaz ă resturi din p ădurea care acoperea platoul dobrogean cu sute de an i în urm ă Canaralele din Portul Hîr șova sunt inscrise pe lista monumentelor inca din 1 943, si fac parte din Aria protejata ,, Celea Mare- Valea lui Ene “Aceste canarale, sunt situate în aval de actualul port, pe malul drept al fluviului Dun ărea, acolo unde șuvi țele de ap ă ale fluviului încep s ă se împleteasc ă pentru un scurt timp. Zona a fost declarat ă Arie de Protectie Speciala Avifaunistica prin Hot ărârea de Guvern nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind decl ararea ariilor de protec ție special ă avifaunistic ă ca parte integrant ă a re țelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafa ță de 7.406 hectare. Pe suprafa ța teritorial ă a sitului se afl ă rezerva ția natural Canaralele de la Hîr șova (monument al naturii), abrupturi stancoase cons tituite din calcare atribuite perioadei geologice a jurasicului, în substratele c ărora au fost identificate importante depozite cu resturi fosile de spongieri și corali. În perioada jurasic ă pe teritoriul Hâr șovei se afla o mare cald ă, pu țin adânc ă, în care se dezvolta o faun ă recifal ă, cu corali, spongieri și amoni ți. Apele Dun ării au f ăcut o sec țiune prin aceste calcare, s ăpând un relief spectaculos, care suscit ă admira ția vizitatorilor. Legende populare fac referire la aceste forme carstice, care pot fi admirate atât de pe uscat, cât și de pe Dun ăre. Document spre consultare 37 Canaralele Hâr șovei reprezint ă vechi cariere de calcar de un aspect peisagistic u nic pe teritoriul jude țului. Canaralele de la Hîr șova este o arie de protec ție special ă avifaunistic ă – SPA (sit Natura 2000) Aria protejat ă (încadrat ă în bioregiunea geografic ă stepic ă) reprezint ă o zon ă natural ă (lacuri, râuri, stepe, terenuri arabile cultivate, paji ști naturale, p ăș uni, p ăduri de foioase, p ăduri în tranzi ție) ce ad ăposte ște și asigur ă condiții de hran ă, cuib ărit și vie țuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protej ate prin lege). În arealul sitului este semnalat ă prezen ța mai multor p ăsări de pasaj, cu specii de: egret ă mare (Egretta alba), egret ă mic ă (Egretta garzetta), cormorant mic (Phalacrocorax p ygmeus) sau cormoran mare (Phalacrocorax carbo), pesc ăru ș râz ător (Larus ridibundus), stârc galben (Ardeola ralloides), starc cenusiu (Ardea cinerea ), lisita (Gallinula chloropus), tiganus (Plegadis falcinellus), pelican comun (Pelecanus onocrotalus ), lopatar (Platalea leucorodia) sau barza alb ă (Ciconia ciconia); Specii cuib ăritoare: vânturel de sear ă (Falco vespertinus), cioc ănitoarea verzuie (Picus canus), dumbraveanca (Coracias garrulus), șerpar (Circaetus gallicus), acvil ă pitic ă (Hieraaetus pennatus), sfrâncioc-ro șiatic (Lanius collurio), ciocârlie de b ărăgan (Melanocorypha calandra), ciocârlie-cu-degete-scurte (Calandrella brachydacty la), cioc ănitoarea de gr ădin ă (redirec ționare de la Dendrocopos syriacus) sau p ăsări care ierneaz ă în sit: codalb (Haliaeetus albicilla) și gasca cu piept rosu (Branta ruficollis). 3.7 Tipuri de sol si subsol Solul este un amestec de materie din plante, minera le și animale care se formeaz ă într-un proces foarte lung, poate dura mii de ani. Solul es te necesar pentru cre șterea majorit ă/uni021Bii plantelor și esen /uni021Bial pentru toat ă produc /uni021Bia agricol ă. Reparti ția în teritoriu a principalelor tipuri și subtipuri de soluri este condi ționat ă de factorii climatici, de relief și antropici: volumul edafic util, compactarea, pant a terenului, toate acestea se reg ăsesc în formula unit ății de sol. Condi ția climatic ă și de vegeta ție a ținutului de step ă a favorizat o mineralizare accentuat ă a p ărții organice. Reparti ția geografic ă a unit ăților teritoriale de soluri respect ă configura ția pedologic ă din Dobrogea, unde se g ăsesc soluri de tipul: aluviosoluri, regosoluri, psamosoluri, kastanoziomu ri, cernoziomuri, gleiosoluri și erodosoluri. Toate solurile s-au format sub ac țiunea dominant ă a unui singur proces pedogenetic: biacumulare de tip stepic (humus tip mull-calcic). Acesta a evoluat diferit în func ție de roc ă parental ă asupra c ăreia a ac ționat (loess, calcare, coluvii și aluviuni) și nivelul pânzei pedofreatice. Astfel pe depozitele groase de loess s-au format mo lisoluri: soluri b ălane vermice. Solurile bălane, denumite și brune deschise de step ă sau normale sau închise, se caracterizeaz ă prin loessuri cu textur ă mai grosier ă (lutonisipoas ă spre nisipolutoas ă) con ținut mai ridicat de carbona ți de la suprafa ță și con ținut mai sc ăzut de humus (de regul ă moderat) datorit ă mineraliz ării intense. De aceea ele prezint ă un epipedon mollic mai deschis la culoare decât cernoziomurile. Pe terenurile situate pe pante mai mari de 3% solif icarea a fost încetinit ă sau chiar oprit ă datorit ă eroziunii pluvionivale și eoliene, ducând la apari ția solurilor b ălane erodate și a regosolurilor. Eliminarea total ă a epipedonului de bioacumulare a favorizat, pe pan te mai mari de 7% prezen ța erodisolurilor (loess de la suprafa ță ). Acolo unde apar la zi calcarele solificarea nu a fo st posibil ă decât în mic ă m ăsur ă și astfel apar, mai ales în terenurile neproductive sau folos ite ca p ăș uni, litosoluri care de regul ă sunt asociate cu roc ă dur ă la zi. Când acestea se g ăsesc sub o p ătur ă sub țire de loess, volumul edafic se reduce substan țial (subtipuri rendzinice la regosol și erodisol). Document spre consultare 38 În zona de lunc ă bioacumularea are loc, pe depozite aluviale, în co ndi țiile existen ței unui exces de umiditate ce favorizeaz ă procesele de reducere și apari ția fenomenelor de hidromorfism. În func ție de grosimea epipedonului mollic aici s-au format lacovisti și soluri gleice. Astfel pe depozitele groase de loess s-au format mo lisoluri: soluri b ălane vermice. Solurile b ălane, denumite și brune deschise de step ă sau normale sau închise, se caracterizeaz ă prin loessuri cu textur ă mai grosier ă (lutonisipoas ă spre nisipolutoas ă) con ținut mai ridicat de carbona ți de la suprafa ță și con ținut mai sc ăzut de humus (de regul ă moderat) datorit ă mineraliz ării intense. De aceea ele prezint ă un epipedon mollic mai deschis la culoare decât cernoziomurile. Poluarea solului este acumularea de compu și chimici toxici, s ăruri, patogeni, sau material radioactive și metale grele care pot afecta via /uni021Ba plantelor și animalelor. Metodele ira /uni021Bionale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea lui și au accelerat eroziunea. Tratarea solului cu îngr ășă minte chimice, pesticide și fungicide omoar ă organisme utile cum ar fi unele bacterii fungi și alte microorganisme. Iriga /uni021Bia necorespunz ătoare în zonele în care solul nu este drenat bine poate avea ca rezultat de pozite de sare care inhib ă cre șterea plantelor și pot duce la lipsa recoltei. Reparti ția în teritoriu a principalelor tipuri și subtipuri de soluri este condi ționat ă de factorii climatici, de relief și antropici: volumul edafic util, compactarea, pant a terenului, toate acestea se reg ăsesc în formula unit ății de sol. Condi ția climatic ă și de vegeta ție a ținutului de step ă a favorizat o mineralizare accentuat ă a p ărții organice. Reparti ția geografic ă a unit ăților teritoriale de soluri respect ă configura ția pedologic ă din Dobrogea, unde se g ăsesc soluri de tipul: aluviosoluri, regosoluri, psamosoluri, kastanoziomu ri, cernoziomuri, gleiosoluri și erodosoluri. Resurse de sol – cele caracteristice regiunii Hîr șova, ca profil și factori de fertilitate, și în dependen ță de factorii meteo-climatici. Principalele tipuri d e sol: • cernoziom brun – ro șcat – teritoriul ocupat de cernoziomuri este folosi t în principal la păș unat; doar o mic ă parte este folosit la fermele piscicole; • loess pr ăfos argilos-galben-cafeniu cu humus de 30-40 cm gro sime, existent pe zonele colinare din sudul extravilanului ora șului Hîr șova; • loess remaniat pr ăfos argilos sau pr ăfos nisipos cu humusul erodat sau de grosime sub 10 cm, existent în zonele construite; • sol stâncos, lipsit de humus, amestecat cu fragment e de roci tari predominant calcaroase, care apare pe suprafe țe limitate pe dealuri. Solurile, prin varietatea și fertilitatea lor, joac ă un rol foarte important pentru dezvoltarea culturilor agricole. Terenul agricol de la nivelul ora șului Hîr șova este împ ărțit în teren agricol productiv și teren agricol neproductiv. Suprafa ța terenului agricol productiv din extravilanul ora șului Hîr șova se poate încadra în clasele de fertilitate I – V, u nde V presupune un nivel de fertilitate foarte sc ăzut. În privin ța resurselor minerale, pe teritoriul administrativ al ora șului Hîr șova exist ă exploat ări de c ălcare; Cariera Celea Mic ă (Cariera „La lac”), situat ă în amonte de ora ș, de-a lungul Dun ării și Cariera Rasim- Hîr șova este situat ă la 4,5 km nord de ora ș. 3.8 Condi ții climatice Climat specific Dobrogei, diferit de cel continenta l datorit ă formelor de relief foarte variate: step ă, dealuri, influen țe marine; precipita ții variate. Este caracterizat ă de ierni aspre înso țite uneori de vânturi puternice din nord-est și veri c ălduroase. Temperatura aerului este elementul climatic asupra c ăruia se manifest ă mai intens influen ța Dun ării, și de aceea se constat ă o întârziere a perioadei de r ăcire și înc ălzire a aerului, ceea ce face ca toamnele s ă fie lungi și c ălduroase, iar prim ăverile întârziate și mai r ăcoroase Document spre consultare 39 Particularit ățile climatice ale teritoriului dobrogean în aceast ă zon ă eviden țiaz ă un grad de continentalism pronun țat caracterizat prin oscila ții valorice mari diurne și anuale ale temperaturii aerului, prin umezeal ă redus ă și cantit ăți mici de precipita ții. Aici se manifest ă nuan ța pontic ă cu ploi rare dar toren țiale. În baza datelor consemnate de sta ția meteorologic ă Hîr șova pe o perioad ă mai mare de timp putem eviden ția principalele caracteristici climatice ale zonei. Temperatura aerului, factor climatic principal ce c ondi ționeaz ă în cea mai mare parte desf ăș urarea principalelor activit ăți ale oamenilor precum și condi țiile de locuire, prezint ă pentru o perioad ă de observa ții de peste 40 de ani urm ătoarele medii lunare în, 0C”: Ian. Feb. Mart. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec. Anual -1,9 0,1 4,2 11,1 16,6 20,7 22,8 22,4 17,7 11,6 6,6 1,5 11,1 Media maximelor zilnice 1,8 4,1 9,3 16,6 22,8 26,9 29,4 29,2 24,6 18,1 11,0 5,0 16,6 Media minimelor zilnice -4,4 -2,5 0,3 5,7 11,4 15,2 16,9 16,5 12,2 7,0 3,3 -11,4 6,7 Temperatura maxim ă absolut ă a fost de 39,5 0C – înregistrat ă la 22.08.1952. Temperatura minim ă absolut ă a fost de -23,6 0C – înregistrat ă la 05.02.1954. Precipita țiile atmosferice constituie de asemenea unul din factorii climateri ci importan ți ce condi ționeaz ă în primul rând desf ăș urarea activit ăților agricole. Valorile medii lunare și anuale, în mm: Ian. Feb. Mart. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec. Anual Cantit ăți lunare și anuale de precipita ții 37,1 34,8 24,1 30,4 53,3 48,0 39,9 42,5 41,8 28,6 36,8 35,9 453,2 Cantit ăți maxime c ăzute în 24 ore 77,1 42,2 85,0 44,0 53,0 64,1 57,5 87,6 96,7 54,2 49,0 37,7 – Cea mai mare cantitate de precipita ții (cu pericol de inundare) de 96,7 mm s-a înregist rat în 02.09.1971 și în 12.07.2005. Num ărul mediu al zilelor cu precipita ții solide înregistrat în aceast ă perioad ă a fost de 20,2 zile cu ponderea în ianuarie – 5,6 zile, iar n um ărul de zile cu solul acoperit de z ăpad ă este de 31,2 zile. Regimul eolian este caracterizat în ora șul Hîr șova de o frecven ță mare a zilelor cu vânt, varia ția direc țiilor și o medie a vitezelor mai ridicat ă. Din datele de sintez ă de ținute pe o perioad ă mai mare de timp (10-40 ani), rezult ă urm ătoarele caracteristici ale regimului eolian din zo na Hîr șova: – O frecven ță mare a vânturilor (87%) și o varia ție mare a direc țiilor având îns ă ca dominante nordul (17,3%), sud-estul (15,3%) și nord-vestul (13,6%). În anotimpul rece domin ă vânturile din nord și nord-est, iar în anotimpul cald valori mari înreg istrează și vânturile din sud- est și sud. Viteza medie înregistreaz ă valori mari comparativ cu alte zone geografice, ma i ales în anotimpul rece. Circula ția aerului cu o vitez ă mai mare de 2 m/s de ține ponderea cu 64,6%, valoare ce poate fi luat ă în calculul poten țialului energetic eolian al zonei. – Frecven ța și viteza vântului pe direc ții constituie un factor important în condi ționarea unor solu ții urbanistice legate de dezvoltarea unor zone func ționale și protejarea fa ță de sursele de poluare. Document spre consultare 40 3.9 Resurse naturale Resursele naturale regenerabile sunt apa, solul, p ădurile, fauna și flora, energia eolian ă, energia solar ă. Resursele naturale neregenerabile identificate la nivelul ora șului Hîr șova sunt: Subsolul – rezerve piatr ă calcar Hîr șova prezint ă resurse de calcar în afara intravilanului, pe teri toriul ora șului. Aceasta se exploateaz ă în cadrul a dou ă cariere – Cariera Celea Mic ă (Cariera „La lac”), situat ă în amonte de ora ș, de-a lungul Dun ării. Capacitatea acesteia este 316.000 tone/an piatr ă spart ă și criblur ă îns ă se exploateaz ă aproximativ 50.000 tone/an, iar materialul este utilizat în pri ncipal c ă piatr ă pentru construc ții, existând atât posibilitatea transportului rutier al acestuia de l a carier ă cât și pe ap ă, cu barje. – Cariera Rasim – Hîr șova este situat ă la 4,5 km nord de ora ș având o capacitate de produc ție de 35.000 tone/an de piatr ă brut ă și spart ă, utilizat ă ca material de construc ții. Resurse de ap ă – Din punct de vedere hidrografic, ora șul Hîr șova este dominat de prezen ța fluviului Dun ărea. În zona Hîr șova fluviul Dun ărea are o l ățime de aproximativ 380 m și adâncime de 8 m. Valea Dun ării este asimetric ă, curge de la sud spre nord, malul dobrogea fiind înalt și abrupt, f ără terase. Datorit ă faptului c ă traverseaz ă o multitudine de regiuni naturale, cursul inferior al Dun ării este împ ărțit în cinci sectoare: defileul carpatic, sectorul s ud-pontic, sectorul pontic oriental cu bălți, sectorul predobrogean (Hîr șova) și sectorul deltaic. Prezint ă importan ță deosebit ă pentru: naviga ție, hidroenergie, piscicultur ă, turism, fiind totodat ă și o important ă surs ă de ap ă pentru agricultur ă, industrie și popula ție. Regimul hidrologic al Dun ării este influen țat de nivelul precipita țiilor și de afluen ții pe care îi prime ște. Regimul hidrologic alimentat de ploi și z ăpezi a f ăcut posibil ă naviga ția pe Dun ăre în tot timpul anului, iar condi țiile de mediu și resursele de hran ă oferite au facilitat dezvoltarea a șez ărilor umane. Referitor la rolul Dun ării în conturarea re țelei de a șez ări de pe malul s ău drept se eviden țiaz ă câteva aspecte de favorabilitate: – Existen ța unor cet ăți, inclusive davele; – Lunca fertil ă și b ălțile bogate; – Consolidarea drumului scitic; – Posibilitatea includerii în ac țiunea general ă de modernizare a transportului fluvial; Fond forestier – p ădurile, cel mai complex și cuprinz ător ecosistem terestru, cu legi proprii de dezvoltare, au importan ță economic ă, social ă și ecologic ă. Lor li se datoreaz ă în cel mai înalt grad stabilitatea și calitatea factorilor fundamentali ai mediului ( aerul, apa și solul ). Valoarea economic ă a p ădurilor din ora șul Hîr șova este dat ă de masa lemnoas ă ce poate fi exploatat ă pentru industrializare ( construc ții, mobilier, celuloz ă) și pentru înc ălzirea locuin țelor, de fondul cinegetic, de vegeta ție (produse accesorii ale p ădurii: plante medicinale, fructe de pădure, ciuperci comestibile, r ăchit ă), dar și de condi țiile pe care le ofer ă turismului. Energia eolian ă – energia vântului transformat ă, cu ajutorul turbinelor, în energie electric ă. Dobrogea a fost identificat ă ca fiind o zon ă cu un poten țial energetic eolian ridicat, fapt care contribuie semnificativ la realizarea obliga țiilor României în domeniul energiilor regenerabile și în domeniul reducerii emisiilor de gaze cu efect de ser ă. Ora șul Hîr șova dispune de un poten țial eolian bun, cu o frecven ță mare a zilelor cu vânt, varia ția direc țiilor și o medie a vitezelor ridicat ă, valori evaluate la sta țiile meteorologice reprezentative din Dobrogea (Constan ța, Mangalia, Medgidia, Adamclisi, Hîr șova). Regimul vântului este influen țat de mi șcarea maselor de aer din zona stratului limit ă atmosferic, de interac țiunea cu uscatul, de absen ța sau prezen ța unor obstacole naturale, de aerul tropical continental care p ătrunde destul de rar și care vine din centrul Asiei, și de aerul deosebit de cald și uscat de origine african ă care determin ă apari ția caniculei. Document spre consultare 41 Cea mai mare pondere în aceast ă regiune o au vânturile cu direc țiile dominante nord (17,3%), sud-est (15,3%) și nord-vest (13,6%). În anotimpul rece domin ă vânturile din nord și nord-est, iar în anotimpul cald valori mari înregistreaz ă și vânturile din sud-est și sud. Circula ția aerului cu o vitez ă mai mare de 2 m/s de ține ponderea cu 64,6%, valoare ce poate fi luat ă în calculul poten țialului energetic eolian al zonei. Frecven ța și viteza vântului pe direc ții constituie un factor important în condi ționarea unor solu ții urbanistice legate de dezvoltarea unor zone func ționale și protejarea fa ță de sursele de poluare. Ace ști indici ai regimului eolian joac ă un rol important în activit ățile agricole desf ăș urate în zon ă, influen țeaz ă factorii poluatori și reprezint ă motorul de ini țiere și dezvoltare a unor proiecte de impact asupra mediului. Energia solar ă – este una din sursele de baz ă ale dezvolt ării acestui mileniu, încadrându-se în conceptul de energie regenerabil ă și ecologic ă. Conform celor publicate de Institutul de energie și transport (IET) al Comisiei Europene, ora șului Hîr șova se afl ă într-o zon ă cu poten țial energetic ridicat ( 1700kWh/m 2), ceea ce favorizeaz ă investi țiile în domeniu pentru producere de energie electric ă și termal ă, iriga ții, permi țând economisirea resurselor energetice conven ționale și reducerea polu ării mediului. Harta poten țialului energetic și radia țiilor solare primite pe teritoriul ora șului Hîr șova, comparativ cu celelalte zone ale ță rii Sursa: http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/countries/europe.htm Document spre consultare 42 Capitolul IV CAPITALUL ANTROPIC. INFRASTRUCTURA EDILITAR Ă 4.1 Urbanism și amenajarea teritoriului Intravilanul actual al unit ății teritorial administrative este cel prev ăzut în Legea Fondului Funciar, existent la 01.01.1990, la care s-au ad ăugat suprafe țele introduse în intravilan ulterior, aprobate de OCAOTA, parcelate pentru locuin țe. În componen ța intavilanului intr ă o serie de trupuri reprezentând: • localitatea de re ședin ță – ora șul Hîr șova • localitatea component ă – satul Vadu Oii • cartier izolat (adiacent la vatr ă) – Ferma 1 Conform informatiilor cuprinse în Fisa localit ăsii Hîr șova (INS, Directia Judetean ă de Statistic ă Constanta) avem urmatoarele: Document spre consultare 43 Tabel 4.1 Situa ția locuin țelor la nivelul ora șului Hîr șova Denumire indicator 2012 2013 2014 2015 Locuin țe existente ( num ăr total) 3642 3644 3645 3646 Locuin țe în proprietate de stat (num ăr) 163 163 163 163 Locuin țe în proprietate majoritar privat ă (num ăr) 3479 3481 3482 3483 Suprafa ță locuibil ă total ă (mp) 178997 179183 179376 179656 Suprafa ță locuibil ă proprietate majoritar de stat (mp) 4532 4532 4532 4532 Suprafa ță locuibil ă proprietate majoritar privat ă ( mp) 174465 174651 174844 175124 Sursa: INS, Direc ția Jude țean ă de Statistic ă Constanta –date prelucrate Construc ții, terenuri 1. Locuin țe existente pe forme de proprietate = 3646 Proprietate public ă = 163 Proprietate privat ă = 3483 2. Suprafa ță locuibil ă total = 179.656 m 2 Proprietate public ă = 4.532 m 2 Proprietate privat ă = 175.124 m 2 Situa ția locativ ă • ora ș Hîr șova – 3.340 locuinte din care: – 1.617 apartamente – 1.723 gospodãrii • sat Vadu Oii – 192 gospodãrii • sector locuin țe Ferma 1 – 35 gospod ării Tabel 4.2 Tipul de proprietate a locuin țelor din ora șul Hîr șova Anul Proprietate public ă Proprietate privat ă Total 2010 267 3361 3628 2011 115 3469 3584 2012 163 3479 3642 2013 163 3481 3644 2014 163 3482 3645 2015 163 3483 3646 Sursa: Date statistice INS Constan ța, fi șa localit ății Hîr șova În cazul indicatorului „ locuin țe în proprietate majoritar privat ă” se poate remarca faptul că mediul economic a influen țat acest sector, dar capacitatea de adaptare a medi ului privat la condi țiile pie ței a f ăcut posibil ă o revenire pe cre ștere evident ă. Document spre consultare 44 Sursa: prelucrare autor În perioada 2010 – 2015 nu au fost construc ții masive de locuin țe în municipiul Hîr șova. Blocuri ANL, BLS, cl ădiri reabilitate termic locuin țe aflate în proprietatea prim ăriei Hîr șova ș BLS (blocuri locuin țe sociale) = 2 blocuri sociale = 96 APARTAMENTE – F1(recep ționat și repartizat în 2009) = 3 sc ări x 16 apartamente = 48 apartamente – F2 (recep ționat și repartizat în 2012) = 3 sc ări x 16 apartamente = 48 apartamente ș ANL (blocuri de locuin țe) 1. S-a construit pe strada Gropilor, nr. 20 B, 1(u nu) bloc ANL (recep ționat și repartizat în 2009) = 2 sc ări x 16 apartamente = 32 apartamente 2. S-a construit pe strada C ășă riei, nr. 2 B urm ătoarele; – Blocul N1 (recep ționat și repartizat în 2011) = 1 scar ă x 16 apartamente – Blocul N2 (recep ționat și repartizat în 2011) = 1 scar ă x 16 apartamente – Blocul N3 (recep ționat și repartizat în 2011) = 1 scar ă x 16 apartamente – Blocul N4 (recep ționat și repartizat în 2011) = 1 scar ă x 16 apartamente TOTAL (blocuri ANL – str. C ășă riei) = 4 blocuri x 1 scar ă x 1 apartament = 64 apartamente ș Apartamente fond locativ construite înainte de 1995 Zona Soveja bl. P1, P2, P3, P4 = 30 apartamente Zona central ă a ora șului = 23 apartamente ș Locuin țe (case na ționalizate foarte vechi – an construire 1900, 1915, 1920 – preluate la stat prin anul 1960) = 15 case în care locuiesc 29 familii ș Case de romi construite din fonduri europene ((rec ep ționate și repartizate în 2010) = 8 case în care locuiesc 8 familii. În ora șul Hîr șova exist ă doar 2 blocuri izolate termic din bugetul local sa u de stat. Astfel enumer ăm urm ătoarele blocuri: – Zona Soveja – bl. P1- izola ție din fonduri guvernamentale – Zona central ă a ora șului – bl.38 T – izola ție din bugetul local Restul locuin țelor au fost izolate cu ajutorul bugetelor propriet arilor. Document spre consultare 45 4.2 Construc ții, terenuri – Locuin țe și func ționalitãți complementare – 128,33 ha – Unit ăți industriale și de depozitare – 77,50 ha – Unit ăți agrozootehnice și îmbunãtã țiri funciare – 21,41 ha – Institu ții și servicii de interes public – 10,15 ha – Terenuri libere – 70,13 ha – Terenuri agricole – 21,78 ha – Planta ții pomi – 1,40 ha Tabel 2.3 Situa ție cl ădiri ora ș Hîr șova Cl ădiri Num ăr Tax ă anual ă/lei Persoane fizice Cl ădiri de locuit 4136 313546 lei Cur ți intravilan 4119 304566 lei Personae juridice Cl ădiri 564 602868 lei Cur ți intravilan 272 431784 lei Total general 9091 1.652.724 lei Sursa: date statistice primaria Hîr șova Tabel 4.4 Situa ție terenuri ora ș Hîr șova Tip teren Terenuri Suprafata hectare Tax ă anual ă/lei arabil 91 147.777 vii 3,75 2771,93 livezi 0,94 622,26 Terenuri Intravilan Terenuri neproductive 0,92 361,29 arabil 3795 284043,98 pasuni 2 112 vii 6,90 716,64 livezi 2,50 281 Persoane fizice Terenuri extravilan Terenuri neproductive 91,30 17 Total terenuri persoane fizice 3994,31 436703,10 Teren cu constructii 0,02 138,23 Arabil 12,14 480,66 Teren cu ape 463,24 77,83 Terenuri Intravilan Teren neproductiv 47,76 0 Teren cu constructii 0,12 8 Arabil 1868,12 162063,37 Persoane juridice Terenuri extravilan Teren neproductiv 50,65 0 Total terenuri persoane juridice 2442,05 162768,09 Total terenuri 6436,36 599471,19 Sursa: Date statistice primaria Hîr șova Document spre consultare 46 Tabel 4.5 Eviden ța sistemului de aprovizionare cu ap ă potabil ă și a apei calde în locuin țe Sistem de alimentare cu apa curenta Sistem de alimentare cu apa calda Total locuinte 3584 3584 Apa curenta in locuinte 3002 2179 Apa curenta in cladire 88 34 Apa curenta in afara cladirii 397 10 Fara apa curenta 97 1361 Sursa: INS Constan ța, Fi șa localit ății Hîr șova Tabel 4.6 Gradul de echipare a locuin țelor la utilit ăți Numar locuin țe Instala ție de canalizare Instala ție electric ă Instala ție de aer condi ționat Total 3584 3584 3584 3584 Exist ă racord 3002 3554 252 Nu exist ă racord 582 30 3177 Sursa: INS Constan ța, Fi șa localit ății Hîr șova 4.3 Alimentarea cu ap ă Alimentarea cu ap ă a localit ății Hîr șova se face din sursa de ap ă subteran ă, situat ă în vestul localit ății și cuprinde un num ăr de 9 pu țuri forate la adâncimi cuprinse între 62m-150m, cu o capacitate de debitare de circa 140 l/s și 5 foraje de observa ție. În localitatea Vadu-Oii alimentarea cu ap ă se face din sursa de subteran format ă din 2 pu țuri. Localitatea dispune de un rezervor de 200 mc și o sta ție de clorinare care asigur ă necesarul de consum al popula ției și unit ăților economice, precum și o re țea de distribu ție de cca 4,0 Km lungime. Tabel 4.7 Sistem de alimentare cu apa Hîr șova- Vadu Oii PUNCT DE LUCRU NR. PUT TIP POMPA DATA PIF Q mc/A H mc/A P kw/h P1 GRUNDFOS 2009 140 55 55 P4 HB 125X3X1 2004 180 55 60 P5 KSB 4*90 2008 90 55 19 P11 GRUNDFOS 2015 32.4 150 22 P12 GRUNDFOS 2015 32.4 100 22 P13 GRUNDFOS 2015 32.4 150 22 P14 GRUNDFOS 2015 32.4 100 22 P15 GRUNDFOS 2015 32.4 150 22 HÎR ȘOVA P16 GRUNDFOS 2015 32.4 150 22 P1 GRUNDFOSS 2011 6 13 3 VADU-OII P2 GRUNDFOSS 2011 6 13 2.2 Sursa: date statistice prim ăria Hîr șova Complexe de tratare – înmagazinare – pompare HÎR ȘOVA – Vadu Oii Apa captat ă din pu țuri este pompat ă în conducta Azbo Dn 250mm ce se înmagazineaz ă și se trateaz ă în cadrul complexului de înmagazinare, HÎR ȘOVA “amplasat în vestul localit ății. Document spre consultare 47 Complexul de înmagazinare a apei se extinde pe o su prafa ță de 7200 mp și este format din rezervoare având 2 x 500 mc + 2 x 1000 mc și 1 x 2500 mc, amplasate la cota 60 m NMB pe dealul Hîr șova. – 1 rezervor de beton, semiîngropat, 1000mc (2 cuve x 500 mc) – 1 rezervor de beton, semiîngropat, 2000mc (2 cuve x 1000 mc) Tratarea apei se realizeaz ă în cadrul complexului de înmagazinare în care func ționeaz ă o sta ție de clorinare echipat ă cu dou ă aparate de clorinare tip Craiova (unul rezerv ă) și tip Dozaclor. Tratarea apei se face cu clor gazos în doza de 0,4- 0,5%mg/l (conform Legii nr 458/2002), prin injectarea solu ției de clor în conductele de admisie a apei în reze rvoare. De la rezervoare se face distribu ția apei spre consumatori. Apa captat ă din cele dou ă pu țuri din sursa Vadu-Oii este pompat ă prin conduct ă de refulare în rezervorul de înmagazinare suprateran d in beton armat cu capacitatea de 2000 mc și distribuit ă în re țeaua localit ății Vadu-Oii. Re țeaua de distribu ție Re țeaua de distribu ție a ora șului Hîr șova are o lungime de 46.10 km, materialele utilizat e pentru conductele de distribu ție fiind o țel, azbociment și PEHD (conducte Azbo Dn 80-350 mm, oțel și PEHD, Dn 40-200mm). Alimentarea cu ap ă a localit ății Vadu Oii este asigurat ă din sursa |Hîr șova, prin intermediul conductei telescopic DN 150 mmAzbo- Dn 200mm Azbo. Prin programul POS Mediu (2007-2013) etapa I au fost efectuate investi ții la re țeaua de alimentare cu ap ă, efectuându-se urm ătoarele lucr ări asupra sistemului existent de distribu ție al ora șului Hîr șova: – Extindere surse de ap ă subteran ă – s-au realizat 6 foraje noi cu adâncimea medie de 150m. Pu țurile au fost echipate cu pompe submersibile cu urm ătoarele caracteristici: Q=9 l/s, H=100mCA, P=22kW – Extindere re țele de aduc țiune cu o lungime de L=1.089 km, conductele folosite la extinderi fiind din PEHD, Dn 140, 200, 280 și 355 mm. – Reabilitare aduc țiune de ap ă pe o lungime de L=1,65 km, conductele folosite la r eabilitare fiind din PEHD, Dn 140, 200, 280 și 355 mm În prezent, pe teritoriul ora șului Hîr șova – Lungimea re țelei de distribu ție a apei potabile este de 46,10 km. – Capacitatea instala țiilor de producere a apei potabile este de 10.120 m3/zi. – Cantitatea de ap ă potabil ă distribuit ă consumatorilor – 356 mii m 3/an. – Re țea alimentare cu apã sat Vadu-Oii – 4,0 km Monitorizarea calit ății apei potabile în ora șul Hîr șova se face de c ătre Direc ția de S ănătate Public ă a jude țului Constan ța conform legisla ției na ționale în vigoare, legisla ție care transpune prevederile și normele directivei europene pentru ap ă potabil ă: – L 458/2002 cu complet ările ulterioare – H.G. 974/2004 cu complet ările ulterioare Directiva 98/83/EEC are ca obiectiv protejarea s ănătății umane împotriva efectelor cauzate de contaminarea apei potabile sau neconformitatea a cesteia. Neconformit ățile chimice prev ăzute de legisla ție sunt gestionate conform L458/2002 și Ord 299/638 din 2010 privind aprobarea Metodologiei de acordare a derog ării pentru parametri chimici. Statele Membre din Uniunea European ă au obligativitatea de a supraveghea și de a lua toate m ăsurile necesare pentru a asigura o ap ă potabil ă curat ă și sanogena, o ap ă care s ă nu con țin ă microorganisme, parazi ți sau substan țe care prin num ăr sau concentra ție s ă constituie un pericol pentru s ănătatea consumatorului. Document spre consultare 48 Valorile acceptate pentru contaminan ții poten țiali ai apei, reprezint ă acele concentra ții care nu implic ă nici un risc semnificativ pentru s ănătatea consumatorilor, dac ă ace știa ar bea aceast ă ap ă pe parcursul întregii vie ți. Legisla ția asigur ă posibilitatea acord ării derog ării (autoriza ției sanitare cu derogare) pentru anumi ți parametri chimici neconformi pe o perioad ă limitat ă de timp astfel încât produc ătorul/distribuitorul de ap ă potabil ă din fiecare stat membru s ă aib ă posibilitatea dar și obliga ția s ă remedieze neconformit ățile existente în scopul îndeplinirii cerin țelor normelor sanitare, protej ării s ănătății și asigur ării distribu ției apei c ătre consumatori, în condi ții de deplin ă siguran ță . În conformitate cu Ord M.S. 1030/2009, Sistemele ce ntralizate de ap ă potabil ă trebuie autorizate sanitar. Sistemele centralizate de ap ă care prezint ă unele neconformit ăți chimice au solicitat/trebuie s ă solicite autoriza ție sanitar ă cu derogare în conformitate cu Ord. 299/638 din 2010. Rezultatele monitoriz ării calit ății apei extrase din sursa de profunzime și distribuite în zona Hîr șova indic ă dep ăș iri la indicatorul NITRA ȚI (NO 3), a c ărui concentra ție maxim ă admisibil ă este de 50 mg/l conform legisla ției în vigoare. Din analizele de laborator efectuate de laboratorul operatorului SC RAMA SA (LIAP PALAS CONSTAN ȚA) în perioada 2011-2014, valorile medii ale acestu i indicator au fost dup ă cum urmeaz ă Tabel 4.8 Valori medii Nitra ți în zona Hîr șova Nr crt Punct de monitorizare Valoare NO3 minima Valoare NO3 maxima Valoare NO3 medie Valoare NO3 mediana 1 Foraj P1 91,5 245 151 160 2 Foraj P4 90,4 405 260 263 3 Foraj P5 104,0 248 151 147 4 Rezervor 64,4 297 131 115 5 Retea 70,2 249 137 129 Sursa: DSPJ Constanta În aceast ă situa ție s-a solicitat derogare pentru autorizarea sanita r ă pentru o perioad ă de 3 ani. Sursa de ap ă de profunzime -HÎR ȘOVA-CIOBANU 1/07.06.2011 – prima derogare pentru parametrul nitrat pe o perioad ă de 3 ani. 5 Tabel4.9 Situatia autorizarii sanitare a sistemelul ui centralizat de apa in Hîr șova si Vadu Oii Nr. crt Localitatea Nr . locuitori Volum apa Denumire sursa Neconformit ăți chimice ASF 1 Hîr șova 9753 972 RAJA CONSTAN ȚA NITRA ȚI a fost respins ă a doua derogare de către Insp Bucure ști prin adresa 65608/22.10.2015 2 Vadu Oii 360 27 RAJA CONSTAN ȚA 783/01.10.2008 – vizat 19.02.2015 – Sursa: DSPJ Constanta 5 http://www.dspct.ro/cp583/dspj-constana-a-emis-autorizatia-s anitara-cu-derogare-pentru-parametrul-nitrat-p/ Document spre consultare 49 S-a solicitat derogare întrucât nu exist ă alt sistem centralizat de alimentare cu ap ă în zon ă. De asemenea, popula ția care nu este bran șat ă la sistemul centralizat de ține surse proprii (fântâni) care de regul ă au o calitate inferioar ă celei distribuite prin sistemul centralizat. În afara popula ției, bran șate la re țeaua de alimentare cu ap ă sunt și institu ții publice și anume: • Unit ățile de înv ăță mânt (2 gr ădini țe, 1 școala general ă, 2 licee). • Spitalul teritorial Hîr șova • Administra ția Financiar ă Public ă Hîr șova • Poli ția ora șului • Brigada de pompieri • Judec ătoria Hîr șova • Prim ăria Hîr șova • Agen ți economici: • SC Lacto Baron SRL (prelucrarea laptelui) • ICIL Rosioru (prelucrarea laptelui) • SC Alfa SRL (brut ărie patiserie) • SC Karma FISH SRL (pe ște) • Unit ăți de alimenta ție public ă – restaurant, baruri, cafenele, cofet ărie, pizzerii • Farmacii • Cabinete medicale, laboratoare de analize medicale Motivele pentru care s-a solicitat derogarea și cauzele care au condus la nerespectarea valorilor CMA de nitra ți sunt legate de o serie de factori naturali și factori antropici și anume: – Structura geologic ă și hidrogeologic ă a zonei; – Activit ățile umane din trecut și prezent; Structura geologic ă și hidrogeologic ă a zonei poate favoriza p ătrunderea substan țelor cu con ținut ridicat de azota ți în apele subterane ducând în timp la concentrarea acestora în acvifer. Stratul acvifer freatic este alimentat direct din p recipita țiile atmosferice sau prin infiltra ții din sistemele de iriga ții în condi țiile în care acestea func ționeaz ă. Neavând o protective natural ă, acviferul freatic este vulnerabil la poluarea produ s ă de factorii poluan ți determina ți de activit ățile umane, agricultur ă, activit ățile din zootehnie. Activit ățile umane au reprezentat principala surs ă de poluare a apelor subterane din aceast ă zon ă. Principalii factori care pot fi lua ți în considerare sunt existen ța grajdurilor sau fermelor zootehnice, a depozitelor neamenajate de d e șeuri solide animaliere sau menajere, existen ța locuin țelor cu WC-uri neizolate. Deasemenea, utilizarea îngr ășă mintelor azotoase în agricultur ă în cantitate mare și necontrolat, peste limitele capacit ății de absorb ție a culturilor și mai ales depozite de îngr ășăminte pe platforme neamenajate și neprotejate, care au permis dizolvarea lor de plo i și infiltrarea în sol și în subteran, a fost una din cauzele importante în poluarea acviferelor subterane freatice ale zonei Hîr șova. Trebuie re ținut c ă aceste fenomene se petrec în perioade de timp lung i, întrucât apa subteran ă are o curgere subteran ă foarte lent ă care se m ăsoar ă uneori în cm/zi. Recomand ările DSP Constan ța privind consumul de ap ă, pentru popula ția din localit ățile Hîr șova și Vadu Oii Pentru asigurarea unei ape potabile de calitate bun ă, cât și pentru a elimina riscurile ce amenin ță calitatea apei, este necesar ca produc ătorii/distribuitorii de ap ă s ă aib ă în vedere urm ătoarele m ăsuri, pe care DSPJ Constan ța le recomand ă anual și permanent tuturor: Document spre consultare 50 – Evaluarea st ării tehnice a sistemelor de ap ă potabil ă în vederea reabilit ării și îmbun ătățirii calit ății acestora; – Asigurarea perimetrelor de protec ție sanitar ă pentru toate elementele sistemelor de ap ă. (HG 930/2005); – Forarea surselor noi va fi precedat ă de expertiz ă hidrogeologic ă a zonei; – Asigurarea dezinfec ției apei potabile conform normelor legale (Legea 45 8/2002, Legea 311/2004); – Furnizarea apei potabile în regim continuu (perma nent); se vor evita întreruperile în furnizarea apei potabile sau distribu ția apei cu program; – Opririle accidentale ca urmare a remedierii defec țiunilor vor fi urmate de sp ălarea, dezinfec ția conductelor și recontrolul de laborator al apei (conform HG 974/ 2004); – Monitorizare ritmic ă a calit ății apei distribuite și a calit ății surselor care le alimenteaz ă; – Igienizare ritmic ă a elementelor sistemului de ap ă; – Respectarea legisla ției în vigoare privind autorizarea și monitorizarea sistemelor de ap ă de c ătre to ți produc ătorii/distribuitorii de ap ă potabil ă (Legea 458/2002, Legea 311/2004, HG.974/2004, O.G. 11/2010, ORD MS 299/2010, OG 1/2011). – Produc ătorul de ap ă va respecta termenele incluse în planul de conform are și va efectua o monitorizare suplimentar ă cu informarea DSPJ Constan ța pentru apele unde exist ă neconformit ăți chimice; – Semestrial, produc ătorul (RAJA Constan ța) va efectua un raport privind stadiul de îndeplin ire a planului de conformare pe care-l va depune la DSPJ Constan ța; – M ăsuri luate de Prim ăria Hîr șova și institu țiile cu atribu ții în protec ția mediului (solului și apei) pentru evitarea polu ării factorilor de mediu datorit ă amplas ării necorespunz ătoare a latrinelor, depozitelor de de șeuri menajere, grajduri de animale, modului inadecv at de evacuare a reziduurilor lichide (construirea de re țele de canalizare, sta ții de epurare) etc. – Ridicarea gradului de educa ție sanitar ă. – Medicii din localitate vor recomanda alimenta ția natural ă (la sân) a sugarilor; – Pentru alimenta ția copiilor 0-6 ani, a femeilor îns ărcinate și a celor care al ăpteaz ă se va prefera ap ă plat ă îmbuteliat ă; Medicii de familie din localit ățile Hîr șova și Vadu Oii, în care apa din fântânile este necorespunz ătoare trebuie s ă informeze pacien ții asupra riscurilor pentru s ănătate a folosirii unei ape de b ăut de calitate necorespunz ătoare și asupra m ăsurilor pe care ace știa trebuie s ă le ia pentru a-și proteja s ănătatea. Deasemenea RAJA SA Constan ța și Prim ăria local ă vor organiza pentru ace știa în localit ățile Hîr șova și Vadu Oii puncte de distribu ție ap ă potabil ă adus ă de la o surs ă autorizat ă sanitar și monitorizat ă cu men țiunea c ă aceast ă ap ă va fi monitorizat ă suplimentar (rezultatele acestei monitoriz ări se vor depune s ăpt ămânal la DSPJ Constan ța). În condi țiile date, este nevoie de instalare de denitrificat oare ce vor duce la sc ăderea nivelului nitra ților în ap ă potabil ă. 4.4 Sistemul de canalizare și epurare a apelor uzate Re țeaua de canalizare – ora ș Hîr șova Lungimea re țelei de canalizare menajere în ora șul Hîr șova este de L=20.50 km din conducte de azbociment, beton, bazalt, o țel și PVC, cu diametre cuprinse între 200 și 400 mm. Colectarea și evacuarea apelor pluviale se realizeaz ă prin intermediul unei re țele de conducte cu lungimea de 4,16 km. Document spre consultare 51 Tabel 4.10 Sistem evacuare ape uzate PUNCT DE LUCRU NR. GR. TIP POMPA DATA PIF Q mCA H mCA SPAU 1 Hirsova CL 31(str. Gradinilor) 1 Wilo 2015 93.6 37.41 SPAU 2 Hirsova CL 31(str. Ana Ipatescu) 1 Wilo 2015 64.8 35.7 SPAU 3 Hirsova CL 31(str. Nicolae Tarca) 1 Wilo 2015 216 22 Sursa: date statistice primaria Hîr șova Canalizarea ora șului Hîr șova se rezolv ă în sistem mixt: zona central ă dispune de un sistem de canalizare divizor (canalizare menajer ă Dn 25 cm – Dn 60 cm și pluvial ă separat ă Dn 30 cm – 90/135 cm), iar în punctele de desc ărcare c ătre emisar, Dun ărea, aceasta devine unitar. Evacuarea apelor uzate în Dun ăre se face prin mai multe puncte: zona central ă Dn 80/120 cm; zona industrial ă Dn 80 cm; zona nordic ă Dn 40 cm și portul vechi cu un Dn 60 cm. În prezent exist ă o re țea de canalizare în lungime de 20,5 km, transportân d un debit de circa 63 l/s, re țeaua menajer ă și pluvial ă fiind dezvoltat ă numai în zona central ă – restul localit ății nu are sistem de canalizare. Canalizarea pluvial ă este par țial dezvoltat ă. Datorit ă pantelor mari, în special în zonele de deservire în emisar produc rev ărs ări, șiroiri, etc. – Pe versan ții dinspre Dun ăre. Apele meteorice, în general, sunt dirijate prin lu cr ări de sistematizare pe vertical ă, c ătre interiorul incintelor și preluate prin receptori și guri de scurgere, prin canale închise Dn 40 cm – Dn 80 cm, sau canale deschise dreptunghiulare, dala te, cu deservire direct ă în emisar – Dun ăre. În localitatea Vadu Oii, în zona de sud-est a aces teia exist ă un canal colector deschis, cu rol de canal de drenare și dirijare a apelor pluviale, c ătre emisar, Dun ărea. Prin programul POS Mediu (2007-2013) au fost executate urm ătoarele lucr ări asupra sistemului existent de canalizare: Sta ție nou ă de epurare Hîr șova, inclusiv treapta ter țiar ă Apele uzate aferente localit ății Hîr șova sunt pompate spre sta ția nou ă de epurare proiectat ă pentru aglomerarea Hîr șova (capacitatea maxim ă se bazeaz ă pe num ărul de locuitori echivalen ți de aproximativ 11.000). Aici reziduurile menajere l ichide colectate de la cele trei desc ărc ări existente sunt pompate prin intermediul a trei sta ții de pompare noi spre sta ția de epurare. Au fost realizate 3 sta ții noi de pompare ape uzate: – SP 1 amplasat ă în zona str ăzii Gr ădinilor, este echipat ă cu (1+1) pompe cu caracteristicile: Q=26 l/s, H=39 mCA, P=15kW – SP 2 amplasat ă în zona str ăzii Prospectul Dun ării este echipat ă cu (1+1) pompe cu caracteristicile: Q=218 l/s, H=43 mCA, P=17,7 kW – SP 3 amplasat ă în zona str ăzii Nicolae Tarca, este echipat ă cu (1+1) pompe cu caracteristicile: Q=60 l/s, H=42 mCA, P=17,6 kW – Conducta de refulare din PEHD, Dn 200-250 mm, L=2 .189 km Extindere re țea de canalizare – s-a extins re țeaua de canalizare gravita țional ă, în vederea prelu ării și transportului apelor uzate menajere c ătre cele trei sta ții de pompare ape uzate menajere. Extinderea re țelei de canalizare este realizat ă din conducte PVC-KG SN4 Dn 250-315 mm pe o lungime de L=0.83 km. Document spre consultare 52 Tabel 4.11 Principalele componente ale proce sului de filtrare în noua sta ție de epurare Nr crt Componente Obiecte 1 Treapta mecanica de epurare a apei uzate – camin intrare – instalatii compacte de pre-epurare mecanica, camin stocare grasimi – camin de masura a debitului influent 2 Treapta biologica de epurare a apei uzate – bazin desfosforizare biologica – unitatea de precipitare chimica a fosforului – bazine de nitrificare-denitrificare si stabilizar e aeroba a namolului – statie de suflante – camera de distributie – decantoare secundare radiale – camin de masura a debitului – unitate de dezinfectie cu ultraviolete – statie de pompare apa epurata pentru spalare 3 Treapta de tratare a namolului – camin de masurare a debitului de namol – statie de pompare namol de recirculare si in exce s – bazin stocare spuma – ingrosator gavimetric de namol in exces – hala deshidratare namol stabilizat aerob – statie pompare apa de namol si canalizare interna – platforma pentru containerele de namol deshidratat Sursa: prelucrare autor 4.5 Aprovizionarea locuitorilor cu energie termic ă Cantitatea de energie termic ă distribuit ă în intervalul 2012-2015, în ora șul Hîr șova prezint ă o evolu ție care indic ă faptul c ă aceasta depinde, în principal, de caracteristicile meteorologice ale fiec ărui interval din aceast ă perioad ă, neexistând oscila ții majore de dinamic ă. Tabel 4.12 Evolu ția cantit ății de energie termic ă distribuite în ora șul Hîr șova Indicator 2012 2013 2014 2015 Energia termic ă distribuita – Gcal 103 108 110 112 Sursa: INS, Direc ția Jude țean ă de Statistic ă Constan ța, Fi șa localit ății Hîr șova, prelucrare 4.6 Re țeaua stradal ă Re țeaua de str ăzi însumeaz ă 85 artere. Lungimea total ă a acestor re țele este de 68 km și se compune din str ăzi asfaltate și str ăzi cu macadam – majoritatea necesitând lucr ări de repara ții și moderniz ări. Circula ția rutier ă teritorial ă este reprezentat ă de: • DN 2A (E60) Urziceni – Giurgeni – Constan ța, care este artera de leg ătur ă cu Bucure știul și zona Moldovei (pe DN2); • DN 22A, de leg ătur ă a jude țului Tulcea cu restul ță rii; • Dc 67, de leg ătur ă între DN 22A și localitatea Ghind ăre ști; • Dc 68, de leg ătur ă între ora șul Hîr șova și satul Ciobanu. Circula ția stradal ă este marcat ă de traversarea ora șului de șoseaua DN 2A, care în intravilan se suprapune cu Șoseaua Constan ței și strada Plantelor. Document spre consultare 53 În cazul localit ății Vadu Oii comunicarea cu restul teritoriului jude țean și na țional se face rutier pe DN 2A – E 60, la care exist ă leg ătur ă cu drum pietruit. • lungime strãzi ora ș Hîr șova – 32 km din care: – 27 km – strãzi cu îmbrãcãminte asfalt – 5 km strãzi cu macadam • lungime strãzi sat Vadu- Oii – 4 km – cu macadam • lungimi alei Ferma 1 – 0,8 km – cu macadam Disfunc țiile existente la nivelul re țelei stradale a ora șului Hîr șova conduc la o diminuare a capacit ății de circula ție a str ăzilor, ce compun re țeaua major ă de circula ție, f ăcând-o nefunc țional ă pe multe arii și reducând capacitatea acestora de a prelua fluxuri le de trafic. Tabel 4.13 Evolu ția indicatorilor relevan ți re țelei stradale a ora șului Hîr șova Denumire indicator 2012 2013 2014 2015 Lungimea str ăzilor ora șenesti – total km 34 37 39 39 Lungimea str ăzilor ora șenesti modernizate – km 29 32 32 34 Sursa: INS, Direc ția Jude țean ă de Statistic ă Constanta, Fi șa localit ății Hîr șova, prelucrare În vederea solu țion ării deficien țelor transportului în comun sunt necesare, realizar ea moderniz ării sta țiilor de transport în comun; la nivelul ora șului instalarea unor panouri și a unui sistem informa țional al c ălătorilor, precum și crearea de alveole. Tabel 4.14 Echiparea teritoriului – infrastructura – str ăzi or ăș ene ști. Anul Lungimea strazilor (km) Lungimea strazilor modernizate (km) 2010 34 27 2011 34 27 2012 34 29 2013 37 32 2014 39 32 2015 39 34 Sursa: date statistice Prim ărie Hîr șova Sursa: prelucrare autor Document spre consultare 54 În vederea elimin ării principalelor deficien țe stradale la nivelul ora șului Hîr șova, Prim ăria Hîr șova a implementat proiectul „ Reabilitarea și modernizarea re țelei de str ăziurbane a ora șului Hîr șova –SMIS 1488 ”, în perioada 2014-2015, în valoare de 20.744.650, 81 lei, proiect cu finan țare din fonduri europene nerambursabile, proram POR – tip investi ție, infrastructura rutier ă. 4.7 Iluminatul stradal Iluminatul stradal a fost de asemenea în aten ția autorit ăților publice locale și va r ămâne și pe viitor având în vedere în primul rând necesit ățile comunit ății dar și imaginea pe care ora șului Hîr șova dore ște s ă o promoveze. Cu siguran ță îns ă sistemul de iluminat va necesita o analiz ă pentru dezvoltarea viitoare, bazat ă pe principiile dezvolt ării durabile, pentru promovarea variantelor tehnice avansate ce au în vedere eficie ntizarea energetic ă. 4.8 Aprovizionarea localit ății Hîr șova cu energie electric ă Alimentarea cu energie electric ă este asigurat ă prin 2 linii aeriene de 20KV racordate la sta ția de transformare de 110/20 KV Hîr șova aflat ă la 8 km de ora ș. Odat ă cu amenajarea platformei industriale, s-a construit o nou ă sta ție de transformare de 110/20 KV, situat ă în imediata apropiere a platformei, legat ă la liniile de înalt ă tensiune care alimenteaz ă ora șul, prin linii de medie tensiune L.E.A. 20/10,4 KV. Transportul energiei electrice de la sta ția de transformare 110/10 KV Hîr șova, se face prin re țelele magistrale L 320/20 KV și L 323/20 KV, amplasate paralel cu DN 2A, spre Buc ure ști, precum și L 110 KV paralel ă cu DN 22A, spre Tulcea. Necesarul de curent electr ic la consumator este asigurat prin posturi de transformare și re țele de medie tensiune L.E.A 20/10,4 KV. Capacitatea posturilor de transformare și a re țelelor de medie tensiune este satisf ăcătoare dezvolt ării actuale a localit ății. Pe teritoriul ora șului Hîr șova exist ă re țea de alimentare cu energie electricã – 30,0 km. 4.9 INFRASTRUCTURA MEDICO SOCIAL Ă Sănătatea popula ției se asigur ă printr-un sistem integrat de servicii medicale ofe rite de asisten ța medical ă primar ă, ambulatorie de specialitate și de Spitalul Teritorial Hîr șova, care asigur ă servicii medicale de specialitate preventive, cura tive, de urgen ță și de recuperare. Serviciile de s ănătate pentru popula ție sunt realizate prin unit ăți sanitare publice, mixte și particulare, alc ătuite din: 1 spital, o policlinic ă, 5 farmacii, 5 cabinete medicale, 8 cabinete stomatologice, 5 laboratoare medicale, 1 laborator de tehnic ă dentar ă. 4.10 Sistemul sanitar Spitalul teritorial deserve ște aproximativ 40.000 de locuitori, atât din Hîr șova cât și din localit ățile limitrofe (Gârliciu, Ciobanu, Horia, Ghind ăre ști, Crucea, Topalu, Vulturu, Saraiu, Pantelimon). Spitalul dotat cu aparatur ă și personal calificat, asigur ă prin sec țiile și serviciile din structura sa asisten ță medico-chirurgical ă, curativ ă, preventiv ă și de recuperare a pacien ților interna ți și ambulatoriu de pe teritoriul arondat. În cadrul policlinicii Hîr șova func ționeaz ă un num ăr de 10 cabinete medicale. Activitatea acestora se desf ăș oar ă în 7 cabinete (3 specialit ăți func ționeaz ă în spa țiu comun în tur ă invers ă) și anume; – cabinet chirurgie general ă/cabinet ortopedie – cabinet medicin ă intern ă/cabinet cardiologie – cabinet obstetric ă ginecologie Document spre consultare 55 – cabinet ORL/cabinet urologie – cabinet neurologie – cabinet oftalmologie – cabinet pediatrie. Tabel 4.15 Num ărul unit ăților sanitare din ora șul Hîr șova Anul Spitale Cabinet medicina generala Cabinet medicale de familie Cabinet stomatologice Farmacii Laboratoare medicale 2010 1 4 8 4 3 1 2011 1 4 8 6 3 2 2012 1 4 7 6 4 3 2013 1 4 7 6 4 4 2014 1 4 5 8 4 4 2015 1 4 5 8 5 5 Sursa: date statistice Prim ăria Hîr șova În perioada 2010 – 2015, dup ă cum reiese din tabelul de mai sus, cabinetele medi cale de familie s-au redus aproape la jum ătate, în timp ce cabinetele stomatologice și-au dublat num ărul în ace ști 5 ani.De asemenea, pe parcursul celor 5 ani se p oate observa o cre ștere a num ărului farmaciilor în municipiu și al laboratoarelor de analiza medical ă. Spitalul din ora șul Hîr șova are urm ătoarea compartimentare: 1. Sec ții cu p ături – chirurgie, medicin ă intern ă, neurologie, obstetric ă – ginecologie, neonatologie, pediatrie, A ȚI. 2. Sec ții f ără paturi – camera de gard ă, farmacie cu circuit închis, bloc operator, steril izare, unitate de transfuzie sanguin ă. 3. Laboratoare de specialitate – compartiment de pr evenire și control al infec țiilor nosocomiale, analize medicale (serviciu externalizat), radiologi e și imagistic ă medical ă. Exist ă un num ăr de 32 de saloane cu 64 de p ături pentru pacien ții ce necesit ă internare și supraveghere medical ă continu ă și 22 p ături pentru spitalizare de 1 zi. La nivelul spitalului func ționeaz ă un num ăr de 16 medici de specialitate și anume:3 medici de familie (numai pentru g ărzi de noapte și s ărb ători legale), 1 medic cardiolog, 1 medic chirurg, 1 medic neurolog, 1 medic pediatru, 2 medici obstet ric ă ginecologie, 2 medici de medicin ă intern ă, 2 medici ATI, 1 medic pneumoftiziolog, 1 medic OR L și 1 medic oftalmolog. În cadrul spitalului exist ă o farmacie care aprovizioneaz ă unitatea spitaliceasc ă cu necesar medicamentos, materiale sanitare și de dezinfec ție deservit ă de 1farmacist și 2 asistente de farmacie. Num ărul total al personalului medical de specialitate e ste de 48 de asistente medicale, 34 infirmiere, 16 medici și 1 farmacist. Pentru bun ă func ționare a unit ății medicale și a asigur ării asisten ței medicale de specialitate în condi ții optime, atât a localnicilor ora șului Hîr șova, cât și a localit ăților limitrofe, e nevoie de încadrarea urm ătoarelor cadre medicale de specialitate:1 medic car diolog, 1 medic urolog, 1 medic medicin ă intern ă, 1 medic ortoped, 1 medic epidemiolog și 5 medici medicin ă de urgen ță . Document spre consultare 56 Tabel 4.16 Evolu ția num ărului de personal mediu sanitar (proprietate public ă, proprietate privat ă) în ora șul Hîr șova Indicator 2012 2013 2014 2015 Personal mediu sanitar – proprietate public ă – persoane 42 41 42 46 Personal mediu sanitar – proprietate privat ă – persoane 20 20 20 15 Sursa: INS, Direc ția Jude țean ă de Statistic ă Constanta, Fisa localitatii Hîr șova, prelucrare Spa țiul unit ății spitalice ști are nevoie de renovare, modernizare și desigur dotare cu aparatur ă performant ă medical ă. Se solicit ă în regim de urgen ță urm ătoarele; – Izolarea termic ă a spitalului – Renovarea ambulatoriului integrat – Renovarea magaziilor de materiale – Repararea capital ă a bazinului tampon de ap ă potabil ă – Înlocuirea instala țiilor de înc ălzire și modernizarea centralei termice – Repara ții capitale la cazanele de înc ălzire – Repara ția sta ției de dedurizare și tratare a apei – Repara ția sta ției hidrofor – Lucr ări de repara ții la sta ția central ă de oxigen și a instala ției de oxigen din spital Pe teritoriul ora șului Hîr șova î și desf ăș oar ă activitatea și un num ăr de 5 cabinete de medicin ă de familie ce asigur ă asisten ța medical ă în sistem ambulator. Tabel 4.17 Cabinete medicale ambulatorii pe teritoriul ora șului Hîr șova Nume cabinet medical Specializare Adresa DUSE VASILIU DANIELA Medicina de familie STR. CARSIUM, Nr. 3, Bl.V7, Sc.B BUCUR FLORIN Medicina de familie STR. CARSIUM, Nr. 3, Bl.V7, Sc.B TATU CRISTINA-LAURA Medicina de familie STR. REVOLUTIEI, Nr. 48, Bl.G1A, Ap.3 TOMI DORINA Medic pediatru STR. REVOLUTIEI, Nr. 48, Bl.G1A, Sc.A, Ap.3 STOIAN STELUTA Medicina de familie STR. TRAIAN, Nr. 12 BUGLEA ILONA Medicina de familie STR. TRAIAN, Nr. 12 LUPASCU MIRON GEORGETA Medic stomatolog STR. VADULUI, Nr. 76 DOGARU ANCA Medic stomatolog STR. TRAIAN, Nr. 12 FANICA DARIE Psiholog BULANCEA CATINCA Cabinet veterinar STR. ROZELOR, Nr. 26 Sursa: Date statistice primaria Hîr șova, prelucrare autor Tabel 4.18 Inciden ța morbidit ății bolilor contagioase la nivelul ora șului Hîr șova: Nr crt Afectiunea medicala Anul 2015 Anul 2016 1 Hepatita virala acuta 1 1 2 Scarlatina 2 2 3 TIA 1 0 4 Dizenterie 2 0 5 Febra butunoasa 1 0 Sursa: DSPJ Constanta Se constat ă la nivelul ora șului Hîr șova o inciden ță sc ăzut ă de boli contagioase în ultimii 2 ani, de și teoretic ar exista condi ții prielnice apari ției acestora (ap ă cu probleme de potabilitate). Document spre consultare 57 Principalele preocup ări ale reprezentan ților unit ăților sanitare și ale APL Hîr șova sunt legate de: • supravegherea și controlul bolilor infec /uni021Bioase: o asigurarea vaccinurilor pentru copii și imunizarea acestora, precum și recuperarea restan /uni021Bierilor; o interven /uni021Bia rapid ă și eficace în depistarea, izolarea și limitarea focarelor de boli transmisibile, mai ales în școli unde aglomera ția exist ă; o efectuarea vaccin ării antigripale la persoanele din grupele expuse la risc; o aplicarea tuturor m ăsurilor pentru sezonul de iarn ă; o limitarea cazurilor de Febr ă Butonoas ă; o limitarea mu șcăturilor de câine. • îndeplinirea tuturor programelor na /uni021Bionale de s ănătate pentru care unit ățile sanitare dispun de finan /uni021Bare; • organizarea asisten /uni021Bei medicale, prin: o atragerea medicilor speciali ști; o extinderea re /uni021Belei de asisten /uni021Bă medical ă comunitar ă și mediatori sanitari în ora ș; o crearea unui Centru de permanen /uni021Bă în ora șul Hâr șova. 4.11 Asisten ța social ă Direc ția Public ă de Asisten ță Social ă func ționeaz ă în imobilul din strad ă Revolu ției nr 37 aflat în proprietatea ora șului Hîr șova. Spa țiul este compus din 3 birouri dotat cu mobilier spe cific de birou și mijloace IT care s ă asigure p ăstrarea și accesarea dosarelor beneficiarilor și a celorlalte documente specific activit ății. Dot ările (computer, imprimante, copiatoare) au fost ach izi ționate în cadrul proiectelor cu finan țare PHARE accesate și implementate de c ătre DPAS. Serviciile sociale în comunitate sunt asigurate de Consiliul Local și de Prim ăria Hîr șova prin Direc ția Public ă de Asisten ță Social ă. Aceasta are rolul de a identifica și solu ționa problemele sociale ale comunit ății din domeniul protec ției copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap prec um și a oric ăror persoane aflate în nevoie. Direc ția Public ă de Asisten ță Social ă Hîr șova este acreditat ă pentru acordarea serviciilor sociale pe perioad ă nedeterminat ă și de ține licen ță de func ționare pentru serviciile de îngrijire și asisten ță la domiciliu pentru persoanele vârstnice, COD -881 0ID-I emis ă de Ministerul Muncii, Familiei, Protec ției Sociale și Persoanelor Vârstnice. Serviciul social este acor dat de Prim ăria ora șului Hîr șova – Direc ția Public ă de Asisten ță Social ă. Organigram ă este compus ă dintr-un num ăr de 25 persoane din total de 49 posturi conform HCL 59/16.07.2013 To ți îngrijitorii pentru b ătrâni la domiciliu sunt angaja ți cu CIM de 8h/zi pe durata nedeterminat ă. În prezent serviciul are 18 de îngrijitori b ătrâni la domiciliu. Personalul care deserve ște centrul este format din: 8 persoane, func ționari publici care au atribu ții de asisten ță social ă și 18 îngrijitori la domiciliu. Beneficiarii sunt pe rsoane vârstnice din ora șul Hîr șova și satul Vadul Oii, arondat administrativ ora șului Hîr șova, în num ăr total, în prezent, de 86 de persoane vârstnice deservite de 1 8 îngrijitori b ătrâni la domiciliu, câte dou ă ore alocate fiec ărui beneficiar/zi. Din chestionarele aplicate unui num ăr de 10 beneficiari din ora șul Hîr șova și 5 beneficiari din satul Vadu Oii s-au concluzionat urm ătoarele: beneficiarii sunt mul țumi ți de serviciile oferite la domiciliu, au acordat calificative de „bine” și „foarte bine” pentru calitatea serviciilor oferit e și au apreciat cu calificativul „foarte bine” servicii le sociale de îngrijire la domiciliu oferite atât d e îngrijitoare cât și de personalul DPAS Hîr șova. Document spre consultare 58 Sub coordonarea DPAS Hîr șova, func ționeaz ă cre șa Hîr șova, unde exist ă 7 angaja ți permanen ți. De asemenea, în cadrul unui Program Na țional al Direc ției de S ănătate Public ă î și desf ăș oar ă activitatea 2 mediatori sanitari. Sprijinirea familiilor aflate în situa ții de risc, se realizeaz ă de c ătre Direc ția Public ă de Asisten ță Social ă, care desf ăș oar ă activit ăți pe dou ă planuri: 1. Presta ții sociale; – Ajutorul social conform Legii 416/2001, republica t ă. – Aloca ția familial ă complementar ă și de sus ținere pentru familia monoparental ă conform legii 277/2010, republicat ă; – Aloca ția de stat pentru copii conform Legii nr 61/1993, r epublicat ă; – Indemniza ție pentru cre șterea copilului în vârst ă de pân ă la 2 ani sau pân ă la 3 ani în caz de handicap (OUG 111/2010) – Ajutor pentru înc ălzirea locuin ței conform OUG nr 70/2011 – Distribuirea laptelui praf pentru nou n ăscu ți conform Legii 123/2001 – Acordarea tichetelor sociale pentru gr ădini ță conform legii 248/2015 – Ajutoare de urgen ță și ajutoare de înmormântare (HCL 3/2012) – Subven ționarea lunar ă a cheltuielilor cu între ținerea copiilor în cre șă Hîr șova în func ție de venitul net lunar al familiei (HCL 3/2012) – Subven ționarea lunar ă a cheltuielilor cu între ținerea copiilor în gr ădini ță cu orar prelungit TIC PITIC în func ție de venitul net lunar al familiei (HCL 3/2012) – Distribuirea ajutoarelor alimentare în cadrul pro gramului POAD – Monitorizarea copiilor cu p ărin ții pleca ți în str ăin ătate – Monitorizarea copiilor afla ți în plasament familial 2. Servicii sociale – Sericii de informare și consiliere social ă – Servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoan e vârstnice. Asisten /uni021Ba medical ă comunitar ă cuprinde în principal activit ă/uni021Bi de identificare a problemelor medico-sociale ale comunit ă/uni021Bii, educa /uni021Bia pentru s ănătate și profilaxia bolilor prin promovarea unui stil de via /uni021Bă și mediu s ănătos, mobilizarea popula /uni021Biei pentru participarea la programele de vaccin ări și controale medicale profilactice, promovarea s ănătă/uni021Bii reproducerii și planificarea familial ă, îngrijirea și asisten /uni021Ba la domiciliu, curativ ă și de recuperare în vederea reinser /uni021Biei sociale, acordarea de îngrijiri paleative la do miciliu. Scopul asisten /uni021Bei medicale comunitare este de a asigura furnizarea de servicii integrate, medicale și sociale, flexibile și adecvate nevoilor beneficiarilor, acordate în mediu l în care ace știa tr ăiesc. Obiective: • promovarea m ăsurilor de s ănătate care s ă contribuie la îmbun ătă/uni021Birea condi /uni021Biilor de via /uni021Bă a persoanelor de etnie rom ă; • asigurarea accesului cet ă/uni021Benilor apar /uni021Binând minorit ă/uni021Bii rome la educa /uni021Bie în sistemul public de înv ă/uni021Bământ; • identificarea problemelor medico-sociale ale comuni t ă/uni021Bii; 4.12 Infrastructura de înv ăță mânt La nivelul ora șului Hîr șova, din punct de vedere al num ărului unit ăților de înv ăță mânt, nu s-au produs modific ări în re țeaua înv ăță mântului preuniversitar tehnologic în perioada 2012 – 2016, fluctua țiile privind oferta educa țional ă, la fel ca la nivelul întregului jude ț, producându-se ca urmare a influen ței urm ătorilor factori: • Oferta de formare profesional ă conform ponderilor stabilite prin documentele de planificare strategic ă a ofertei educa ționale la nivel de regiune și jude ț (PRAI și PLAI); Document spre consultare 59 • Restrângerea activit ății agen ților economici parteneri în formarea profesional ă a elevilor din înv ăță mântul preuniversitar tehnologic; • Stabilirea calific ărilor în școala profesional ă începând cu anul școlar 2011-2012 (stagii de preg ătire practic ă și înv ăță mântul profesional dup ă clasa a IX-a) în func ție de cererea angajatorilor; • Diminuarea popula ției școlare în înv ăță mântul gimnazial și liceal; • Neconstituirea claselor pe domenii/specializ ări neatractive pentru elevi; (agricultur ă, mecanic ă, industria textil ă, construc ții, instala ții și lucr ări publice); • Părăsirea timpurie a sistemului de înv ăță mânt ceea ce a determinat cre șterea ratei abandonului școlar; • Depopularea școlilor din mediul rural și urban prin plecarea elevilor în str ăin ătate; • Accesul elevilor spre înv ăță mântul liceal din jude țul Constan ța. Tabel 4.19 Num ărul unit ăților școlare din ora ș Hîr șova în perioada 2010 – 2015. Anul Nivel prescolar Nivel primar si gimnazial (inclusiv special) Nivel liceal 2010 2 1 2 2011 2 1 2 2012 2 1 2 2013 2 1 2 2014 2 1 2 2015 2 1 2 Sursa: date statistice Prim ăria Hîr șova Sursa: prelucrare autor, date fi șa localit ății Hîr șova Pe parcursul celor 5 ani, se observ ă o discrepan ță între înv ăță mântul primar și cel gimnazial. Acest lucru scoate în eviden ță problema abandonului școlar în rândul copiilor de 10-11 ani. Din graficul de mai sus se constat ă sc ăderea num ărului de elevi înscri și la liceu Document spre consultare 60 În ora șul Hîr șova func ționeaz ă urm ătoarele unit ăți de înv ăță mânt: • Liceul Teoretic, Ioan Cotovu” cu profil Teoretic – Filierã tehnologicã cu un numãr de 345 elevi, care cuprinde și Școala Generalã cu clasele I-VIII cu un total de 481 elevi și un num ăr de 124 persoane la programul “A doua șans ă”; • Liceul Tehnologic “Carsium” cu profil de școli profesionale pe meserii (agricol, economic, electromecanici, preparatori industria cã rnii, instalatori, croitori) cu un numãr de 211 elevi de liceu și 141 elevi în clase de art ă și meserii SAM. • Școala Gimnazial ă nr.1 cu clase I-VIII cu un numãr de 468 elevi la H îr șova și cu 33 elevi în clasele I-IV la Vadu-Oii – având un tot al de 501 elevi; • Grãdini ța cu program normal” Prichindel” cu un numãr de 200 copii • Grãdini ța cu program prelungit “Tic Pitic” cu un numãr de 1 20 copii; • Grãdini ța cu program normal Vadu-Oii cu un numãr de 16 copi i; • Cre șa cu o capacitate de 50 locuri; LICEUL TEHNOLOGIC” CARSIUM” HÎR ȘOVA , s-a înfiin țat ca școal ă profesional ă în subordinea M.A.I.A, în anul 1977 prin Ordin M.E.I., nr.1819/18.08.1977. M.A.I.A. a preluat prin transfer de la M.A.I., unitatea școlar ă de subofi țeri din ora șul Hîr șova, jud. Constan ța, care și-a încetat activitatea în baza Hot ărârii Biroului Permanent al C.P. Ex. al C.C. al P.C .R., comunicat ă de Cancelaria C.C. al P.C.R. cu nr. 3335/03269/12.0 7.1977. Departamentul Agriculturii de Stat a preluat de la M.I. prin Ordinul nr.1112/1977 imobil ele și întreg inventarul Școlii de subofi țeri de la Hîr șova, jud. Constan ța (valoarea spa țiilor și bunurilor însumeaz ă circa 15 milioane lei). Unitatea școlar ă este situat ă în N-V ora șului Hîr șova la 2 km distan ță pe DN 2A Hîr șova – Vadu-Oii – Giurgeni. În cadrul școlii î și desf ăș oar ă activitatea 28 de cadre didactice calificate, 4 salaria ți personal didactic auxiliar, 7 salaria ți personal administrativ și un psiholog școlar. Cl ădirea școlii, este alc ătuit ă din parter plus etaj. La parter func ționeaz ă birouri (cabinet director, cancelarie, contabilitate, secretariat) și s ăli de clas ă (liceu, laboratoare, atelier școal ă și bibliotec ă), iar la etaj sunt 4 camere oficiale pentru cazare (4 x 5 metri) și arhivele unit ății școlare. Unitatea școlar ă dispune de 12 s ăli de clas ă, bibliotec ă, 2 laboratoare de informatic ă conectate la internet, 1 cabinet psiho-pedagogic, 3 ateliere școal ă (sudur ă și mecanic ă), cabinet geografie, cabinet comer ț, cabinet geografie, cabinet fizica-chimie. Liceul Tehnologic” Carsium” Hîr șova dispune și de un atelier de sudur ă realizat de c ătre Daewoo Mangalia Heavy Industries. Programul școlar se desf ăș oar ă între orele 8.00-14.00 – forma de înv ăță mânt – zi, 14.00- 18.00 – forma de înv ăță mânt seral și înv ăță mântul frecven ță redus ă între orele 14.00-19.00. Tabel 2.20 Num ăr laboratoare in liceul Carsium: 3 Tabel 2.21 Num ăr cabinete in liceul Carsium: 3 Nr. crt Denumire Num ăr total 1 Cabinet geografie 1 2 Cabinet psihologie 1 3 Cabinet comer ț 1 Tabel 2.22 Num ăr ateliere in liceul Carsium: 3 Nr. crt Denumire Num ăr total 1 Atelier sudur ă dotat de 1 Nr. crt Denumire Num ăr total 1 Laborator informatic ă 2 2 Laborator fizic ă – chimie 1 Document spre consultare 61 Daewoo Mangalia 2 Atelier l ăcătu șerie 1 3 Atelier l ăcătu șerie-sudur ă 1 3. Num ăr elevi: 325 4. Num ăr cadre didactice din anul școlar 2015-2016: 28 În anul școlar 2015-2016 frecventeaz ă scoala, un num ăr aproximativ de 325 de elevi, nivel liceal: 2 clase IX – zi, 1 clas ă IX – seral, 2 clase X – zi, 1 clasa X seral, 2 cla se XI – zi,1 clasa XI frecventa redusa, 2 clase XII zi,1 clasa X II frecventa redusa,1 clasa XIII ruta progresiva seral, 1 clasa XIII ruta directa, 1 clasa XIV ruta progresiva seral. Tabel 4.23. Profiluri de meserii existente în LICEU L TEHNOLOGIC ”CARSIUM”HÎR ȘOVA: Filier ă/ Domeniu Profil Calificarea Niv el Ordine De Autorizare/Acreditare Tehnologic ă Servicii Tehnician In Activitati Economice 4 Acreditat In Bazalegii Nr. 87/2006 Tehnologic ă Tehnic Tehnician Operator Tehnica De Calcul 4 Autorizat Conform Omeci. Nr. 5713/19.10.2009 Tehnologic ă Tehnic Tehnician Prelucrari La Cald 4 Acreditat Omen Nr. 3468/14.05.2014 Comer ț Servicii Comerciant Vanzator 3 Acreditat Omen Nr. 3468/14.05.2014 Tehnologic ă Servicii Tehnician In Activitati De Comert 4 Acreditat Omen Nr. 3468/14.05.2014 Teoretic ă Uman Știin țe Sociale 4 Acreditat In Bazalegii Nr. 87/2006 Mecanic ă Tehnic Sudor 3 Autorizare O.M.E.C.S Nr. 5178/11.09.2015 Sursa: date statistice Liceu Tehnologic Carsium Hîr șova Cl ădirea este prev ăzut ă cu ferestre termopan, fiind izolat ă termic. Instala ția de iluminat a fost modernizat ă și const ă în: l ămpi neon prev ăzute cu masc ă de protec ție, instalate pe holurile școlii, în atelierele școlii și în s ălile de clas ă. Pe holurile școlii și la intrare au fost montate camere video de suprav eghere. Școala dispune de central ă termic ă proprie, care asigur ă înc ălzirea optim ă a școlii, s ălile de clas ă, având câte 2 calorifere. Grupurile sanitare sunt racordate la re țeaua de canalizare a ora șului. În cursul anului școlar 2007 – 2008 au fost efectuate lucr ări de renovare a instala ției sanitare: s-a aplicat faian ță , gresie, ușile cabinelor au fost înlocuite cu u și PVC. Preciz ăm c ă internatul și cantina și-au încetat activitatea începând cu data de 01.03.2002. Tabel 4.24. Num ărul claselor de curs în liceul Carsium: 15 N r. Cr t. Nivel Filier ă Profil / Domeniu Specializare / Calificare profesional ă Num ăr clase 1. Liceal tehnologica Servicii/comert Tehnician in activitati a-IX-a A 1 Document spre consultare 62 economice 2. Liceal tehnologica Tehnic/ mecanica Tehnician in prelucrari l cald a-IX-a B 1 3. Liceal tehnologica Servicii/comert Tehnician in activitati economice a-X-a A 1 4. Liceal tehnologica Tehnic/ mecanica Tehnician in prelucrari la cald a-X-a B 1 5. Liceal tehnologica Servicii/economi c Tehnician in activitati economice a-XI-a A 1 6. Liceal tehnologica Tehnic/mecanica Tehnician in prelucrari la cald a-XI-a B 1 7. Liceal tehnologica servicii/ economic Tehnician in activitati economice a-XII-a A 1 8. Liceal tehnologica Tehnic/ mecanic ă Tehnician in prelucrari la cald a XII-a B 1 9. Liceal tehnologica servicii/ economic Tehnician in activitati economice RD a IX-a C 1 10. Liceal tehnologica Servicii/comert Tehnician in activitati comert – seral, RD a X-a C 1 11. Licea Teoretic ă Uman Știin țe sociale – freceven ță redus ă a XI-a C 1 12. Liceal Teoretic ă Uman Știin țe sociale – freceven ță redus ă a XII-a C 1 13. Liceal tehnologica Servicii/comert Tehnician in activitati comert – seral, RD a XIII-a A 1 14. Liceal tehnologica Servicii/comert Tehnician in activitati comert – seral, RP a XIII-a B 1 15. Liceal tehnologica Tehnic/mecanica Tehnician in prelucrari la cald – seral, RP a XIV-a A 1 Sursa: Liceu Tehnologic Carsium Pentru anul școlar 2016-2017, au avut loc lucr ări de repara ții, zugr ăvit și igienizare: s ălile de clas ă – v ăruit cu var lavabil, vopsit lambriu, cur ățenie în curtea școlii, a fost extins ă re țeaua de calorifere pentru înc ălzire, dot ări cu aparate de gimnastic ă în sala de sport. 5. Surse înc ălzire: central ă termic ă pe combustibil lichid. 6. Spa ții activit ăți sportive: Școala nu are construit ă o sal ă de sport potrivit standardelor, dar exist ă amenajat ă 2 s ăli de clas ă pentru desf ăș urarea orelor de educa ție fizic ă pe perioada de iarn ă, cu suprafa ța de 9 x 5 metri. În anul 2013 în curtea școlii a fost amenajat un teren de sport. 7. Necesar de dot ări: unitatea școlar ă necesit ă repara ții și îmbun ătățiri astfel: – Repararea pervazelor și a ferestrelor; – Înlocuirea tabloului de siguran ța; – Repararea trotuarelor din jurul școlii; – Îmbunătățirea laboratorului fizic ă – chimie; – Actualizarea laboratorului 2 informatic ă cu calculatoare performante; – Mobilier s ăli de clas ă; – Dotarea cabinetelor și laboratoarelor cu laptopuri; LICEU TEORETIC “IOAN COTOVU” HÎR ȘOVA î și desf ăș oar ă activitatea în imobilul din strad ă Constan ței nr 24, Hîr șova. Document spre consultare 63 Istoric – Ca în toate localit ățile române ști, și la Hîr șova ora ș bimilenar, înv ăță mântul a fost ini țial organizat pe lâng ă biseric ă. Știrile sunt destul de s ărace și de multe ori confuze. Putem aminti că înc ă din secolul al XVIII-lea exist ă biseric ă în localitate, iar în 1856 Nicolae Țârc ă, viceconsul al Imperiului Habsburgic și liderul român al unei mari p ărți din cauza Hâr șovei, sprijinea biserica și școala. În 1869 școala româneasc ă de la Hîr șova era filial ă a celei de la Silistra. Ștefan F ălcoianu, șeful delega ției române pentru studierea Dobrogei în octombrie 1 878, g ăse ște la Hîr șova o școal ă cu vreo 50 de elevi, între ținu ți de acest frunta șul român N. Ță rc ă. De-a lungul vremii, școala din Hîr șova a avut diferite denumiri: Școala primar ă urban ă de băie ți și de fete, Gimnaziul” Principele Mihai”, Gimnaziul Unic Hîr șova, Școala Elementar ă, iar din septembrie 1955, Școala Medie de 10 ani, Școala Medie Mixt ă, Liceul Hîr șova, Liceul de cultur ă general ă, Liceul Industrial, Liceul Real-Umanist, Liceul Te oretic” Ioan Cotovu”. Înfiin țarea cursurilor liceale aprobate prin Ord.M.I 3597/ 1955 și prin HCM 1564 din 27 iulie 1955, este meritul directorului de atunci al școlii elementare Hîr șova, înv ăță torul Ioan Popescu, un neobosit și devotat pedagog, care a insistat pe lâng ă toate forurile ca și în Hîr șova s ă existe cursuri liceale, deoarece elevii de aici și din zon ă puteau s ă urmeze asemenea cursuri la distan țe foarte mari de localit ățile natale. A șa se face c ă și până ast ăzi la acest liceu se înscriu elevi din ora ș și din localit ățile învecinate precum: Ciobanu, Ghind ăre ști, Horia, Saraiu, Gârliciu, Dăeni, Topolog – jude țul Tulcea, Topalu, Crucea, M ăra șu – jude țul Br ăila, Giugeni – jude țul Ialomi ța, etc. Tabel 2.25 Situa ția spa țiului de efectuare a cursurilor Unitate Sali de curs Laboratoare Cabinete liceu 18 5 3 Scoala profesionala 8 0 0 Sursa: date statistice unitatea de înv ăță mânt “Ioan Cotovu” Tabel 2.26 Situa ție numeric ă elevi- personal didactic Elevi Personal Scoal profesionala Ciclu gimnazial Liceu ADS Cadre didactice Personal auxiliar Personal nedidactic 269 212 345 124 53 9 11 Sursa: date statistice unitatea de invatamant “Ioan Cotovu” Tabel 2.27 Planul de școlarizare al Liceului Teoretic Ioan Cotovu Clasa/grupa Num ăr clase/ grupe Profil (dac ă este cazul) Specializarea (dac ă este cazul) Înv ă/uni021Bământ de mas ă zi Preg ătitoare 3 Clasa I 2 Clasa a II-a 1 Clasa a III-a 2 Clasa a IV-a 3 Clasa a V-a 2 Clasa a VI-a 3 Clasa a VII-a 2 Clasa a VIII-a 2 Real Știin /uni021Be ale naturii Clasa a IX-a 3 Uman Știin /uni021Be sociale Document spre consultare 64 Filologie Real Știin /uni021Be ale naturii Clasa a X-a 3 Uman Știin /uni021Be sociale Filologie Real Matematic ă-informatic ă Clasa a XI-a 3 Uman Știin /uni021Be sociale Filologie Real Matematic ă-informatic ă Știin /uni021Be ale naturii Clasa a XII-a 4 Uman Știin /uni021Be sociale Filologie Înv ă/uni021Bământ ”A doua șans ă” Primar nivel I 1 Primar nivel III 1 Gimnazial anul I 1 Gimnazial anul II 1 Gimnazial anul IV 1 Sursa: date statistice unitatea de invatamant “Ioan Cotovu” Liceul Ioan Cotovu este dotat cu 1 laborator biologie, 1 laborator chi mie, 1 laborator informatic ă, 1 laborator fizic ă, 1 bibliotec ă, 1 sal ă și teren de sport. Tabel 4.28 Dot ările liceului și ale școlii profesionale Unitare scolara Calculatoare Laptop- uri Video proiectoare Ecran proiectie Televizor Spatii sportive Surse incalzire Liceu 62 5 11 10 1 Sala sport+teren Central ă cu combustibil lichid Sc. Port 7 1 3 1 1 Teren sport Central ă cu combustibil lichid Sursa: date statistice ale unit ății de înv ăță mânt Unitatea de înv ăță mânt este implicat ă și particip ă la proiecte na /uni021Bionale/interna /uni021Bionale. În cadrul liceului au fost derulate urm ătoarele proiecte: • Proiect POSDRU” Școala – prietena mea”; • Festivalul” Prim ăvar ă dobrogean ă” – proiect înscris în calendarul Calendarul Activi t ă/uni021Bilor Educative Jude /uni021Bene; • Proiect multilateral Comenius –” To understand tod ay’s life by discovering our old European traditions”; • Proiect” Tradi /uni021Bie și continuitate” – proiect înscris în calendarul Ca lendarul Activit ă/uni021Bilor Educative Jude /uni021Bene; • Program de înfr ă/uni021Bire cu Liceul” Ibrahim Turhan Anadolu Lisesi” – Ese nler – Turcia Elevi și cadre didactice din liceu au participat în calita te de partener la proiecte ini țiate de alte unit ăți de înv ăță mânt: Proiect interna /uni021Bional” Copiii și marea” cuprins în CAEN, ini /uni021Biat de Liceul Teoretic” Callatis” Mangalia; Document spre consultare 65 Proiect” Alege! E dreptul t ău” – Proiect Na /uni021Bional cuprins în CAEN; ȘCOALA GIMNAZIALA NR 1 HIRSOVA Func ționeaz ă într-un imobil cu destina ție specific ă pe strada Revolu ției, nr. 5, loc. Hîr șova, jud. Constan ța În prezent, în școal ă, înva ță un num ăr de 468 de elevi dintre care 262 în ciclul primar și 207 în ciclul gimnazial îndruma ți de un num ăr de 10 Înv ăță tori și 18 Profesori. Cadrele didactice titulare sunt în num ăr de 22 din care: cu gradul didactic I 9 cadre dida ctice, cu gradul didactic ÎI 8 cadre didactice, cu Definitivatul 3 cadre didactice și 2 debutan ți. Elevii înva ță în dou ă schimburi: • ciclul primar în intervalul 8,00 – 12,00 • ciclul gimnazial în intervalul 13,00 – 19,00. Num ăr s ăli de clasa = 22 Unitatea are laboratoare de: fizic ă, chimie și informatic ă. În unitate exist ă un Centru de Documentare și Informare (biblioteca) dotat cu un num ăr de 7800 volume, calculatoare conectate la internet, vi deo proiectoare etc. Sal ă de festivit ăți este destinat ă ac țiunilor extra școlare desf ăș urate de elevii și cadrele didactice ale unit ății școlare fiind dotat ă cu mobilierul și aparatur ă necesar ă desf ăș ur ării acestora. Orele de educa ție fizic ă sunt efectuate pe dou ă terenuri de sport și în Sala de sport existent ă. Tabel 4.29 Plan de școlarizare 2015 – 2016 Clasa/grupa Num ăr clase/ grupe Preg ătitoare 2 cls. I 2 cls. a II-a 2 cls. a III-a 2 cls. a IV-a 3 cls. a V-a 2 cls. a VI-a 3 cls. a VII-a 2 cls. a VIII-a 3 Sursa: date statistice scoala Școala gimnazial ă nr 1 Hîr șova, prin cadrele didactice și împreun ă cu elevii desf ăș oar ă o serie de proiecte (na ționale/interna ționale) precum; Proiectul “Introducerea în circuitul turistic a uno r cet ăți antice dobrogene” 2006/018-445. Proiectul “Tr ăie ște mult… tr ăie ște verde “ Proiectul “Mai mult verde pentru planeta albastr ă “ Proiectul “Parteneriat pentru copilul meu” Proiectul “V.I.S.E.- Valorizarea Inova /uni021Biei în Suport Educa /uni021Bional “ Proiectul “E-VACAN ȚA” Proiectul “Pa și strategici pentru îmbun ătă/uni021Birea accesului la educa /uni021Bie al copiilor romi “ Proiectul “Tradi /uni021Bii și obiceiuri “în parteneriat cu Școala Mareșal Fevzi Çakmak İlkö ğretim Okulu Istanbul din Turcia Proiectul „Copil ăria leag ăn de vis” Proiectul „Implic ă-te! Fii responsabil!” Proiectul „Mesajul meu antidrog” Unit ăți de pre școlari Pe teritoriul ora șului Hîr șova func ționeaz ă 2 gr ădini țe și anume: Gr ădini ță cu orar normal “Prichindel” și Gr ădini ță cu orar prelungit “Tic Pitic”. Document spre consultare 66 GR ĂDINI ȚA CU PROGRAM NORMAL “PRICHINDEL” Hîr șova func ționeaz ă în dou ă loca ții: o loca ție în ora șul Hîr șova și o loca ție în satul Vadu Oii apar țin ător de Ora șul Hîr șova. Programul gr ădini ței cu program normal “Prichindel” este 8-13 În ora șul Hîr șova func ționeaz ă și o unitate de pre școlari cu program prelungit GR ĂDINI ȚĂ “’TIC PITIC’ situat ă pe strada Soarelui nr.1 Programul gr ădini ței cu orar prelungit este de la ora 7-17. Spa țiile au fost reabilitate și au fost dotate cu mobilier specific vârstei în 16 s ăli de clas ă. Gr ădini țele au amenajat ă o bibliotec ă și o sal ă de sport. Fiecare gr ădini ță dispune de loc de joac ă în aer liber. În gr ădini țe sunt înscri și un num ăr de 322 copii în 16 grupe. Personalul didactic este calificat în toate institu țiile. Tabel 4.30 Planul de școlarizare al pre școlarilor în anul școlar 2015 – 2016 Grupa Num ăr grupe Grupa mica 4 Grupa mijlocie 5 Grupa mare 6 Grupa combinata 1 Sursa: date statistice Prim ăria Hîr șova Cadrele didactice din gr ădini țe s-au implicat în organizarea și desf ăș urarea de proiecte na /uni021Bionale/interna /uni021Bionale din care amintim: Proiectul – „Curcubeul Schimb ării” Proiectul –” S ă citim pentru mileniul III” Proiectul – „Ecogr ădini ța” Proiectul – „Kalokagathia” Toate unit ățile de înv ăță mânt din ora șul Hîr șova sunt dotate cu unit ăți PC. Num ărul lor variaz ă în func ție de num ărul elevilor pe care îi deservesc calculatoarele și grupa de vârst ă c ăreia i se adreseaz ă. Din diverse motive, în special cele financiare, d otarea unit ăților de înv ăță mânt cu laptop-uri și calculatoare are o curb ă descendent ă. Num ărul calculatoarelor în institu țiile de înv ăță mânt Hîr șova Tabel 4.31 Num ărul calculatoarelor din dotare pe tipuri de unit ăți școlare Anul Invatamant primar gimnazial Invatamant liceal Numarul PC-urilor Total 2010 – – 139 2011 – – 138 Document spre consultare 67 2012 – – 138 2013 26 111 137 2014 19 85 104 2015 19 110 129 Sursa: prelucrare autor în baza datelor INS Constanta, Fi șa localit ății Hîr șova 4.13 Infrastructura religioas ă Biserica a fost factor de r ăspândire a culturii și a civiliza ției în general, iar la noi românii a stat la baza intr ării noastre în istorie. A șezarea bisericeasc ă a Sci ției Mici în secolele IV-VII, cu total ă cuprindere a locuitorilor din întreaga provincie, includea unit ăți eparhiale de-a lungul ță rmului marin și a malului dun ărean; în primul orizont cu tradi ționalele ora șe elenice și în cel de- al doilea cu centre de autentic ă și str ăveche sorginte traco-daco-get ă și roman ă. Astfel Noti ția Episcopatum men ționeaz ă în Sci ția Mic ă: Axiopolis (Cernavod ă), Capidava, Callatis (Mangalia), Histria, Tropaeum Traiani (Adamclisi), Noviodunum ( Isaccea), Halmyris (Zaporojeni), Carsium (Hîr șova) și desigur Tomis (Constan ța) ca re ședin ță mitropolitan ă. Din secolul XVII încep r ăzboaiele ruso-turce pentru st ăpânirea Dobrogei, r ăzboaie care pentru Hîr șova, au marcat o perioad ă de înflorire, aceast ă cetate devenind un important cap de pod disputant de ru și și de turci. În secolul XVII Melek Ahmed pa șa dându-și seama de importan ța cet ății Hîr șova în aceste r ăzboaie o înt ăre ște, pe vremea lui cetatea având 3000 de pa și circumferin ță . În tot acest timp num ărul românilor sosi ți prin transhuman ță și stabili ți definitiv aici se înmul țește, sim țindu-se nevoia construirii unei biserici. La 1772 d iplomatul polonez Orlik face aceast ă afirma ție: “Cre știnii din ora șul Hîrșova m-au rugat s ă st ăruiesc la Constantinopol s ă li se permit ă s ă cl ădeasc ă o biseric ă.” În anul 1854 se g ăseau în Hîr șova, 16 familii de cre știni ortodoc și, între anii 1855-1857 au venit din Transilvania aici un num ăr mare de înc ă 35 de familii de ortodoc și. Ace știa s-au stabilit pe locul ce și ast ăzi poart ă numele de “V ăros” și care-i locuit numai de români. Nicolae Țârca, venit în Hîr șova în 1856, ardelean de origine, om cu vederi înai ntate, a sprijinit comunitatea româneasc ă de aici pentru ridicarea în V ăros a unei biserici care avea ca preot tot un ardel en, Ioan Verzea. În anul 1857, la îndemnul și cu st ăruin ța acestuia s-a zidit din chirpici și s-a acoperit cu stuf prima biseric ă româneasc ă. Altarul bisericii din 1857 cu hramul “Sf. Nicolae ” se afl ă fotografiat în 1928 în colec ția Muzeului Cotovu. Icoanele, c ărțile de cult și ve ștmintele preo țești au fost aduse tot din Ardeal. La 1878, Ștefan Falcoianu, șeful Marelui Stat Major al armatei române g ăsea la Hîr șova dou ă biserici cre știne: una bulg ăreasc ă și alta româneasc ă, servite amândou ă de un preot român. În 1903, biserica din Hîr șova, construit ă în 1857, se g ăsea în “stare mediocr ă”. În prezent în ora ș exist ă urm ătoarele unit ăți de cult: – 3 biserici cre știn ortodoxe unde î și desf ăș oar ă activitatea 3 preo ți – 1 geamie pentru cultul musulman – 1 cas ă de rug ăciune pentru cultul adventist – 1 cas ă de rugaciune- biseric ă pentru cultul baptist • Biserica, Sfin ții împ ăra ți Constantin și Elena” – sfin țit ă în 1904 Biserica actual ă se afl ă a șezat ă în partea de Apus a ora șului, pe un masiv de piatr ă calcaros ce s-a aflat în interiorul fostei cet ăți romane Carsium. Din fosta cetate nu a mai r ămas decât o bucat ă de zid gros de 2 m, care se g ăse ște în partea de sud a ora șului. Biserica a fost sfin țit ă la 8 septembrie 1908 cu hramul “Sfin ții Împ ăra ți Constantin și Elena” ce-l poart ă și ast ăzi, de c ătre Preasfin țitul Episcop al Gala ților. În timpul r ăzboiului din 1916 biserica a fost profanat ă de c ătre armata turc ă, fiind transformat ă în grajd de cai. S-a resfin țit în 1919, redându-se cultului cu aceea și frumuse țe. Biserica, Sfântul Dimitrie cel Nou” – sfin țit ă în 2005 în strada Constan ței Document spre consultare 68 • Biserica, Sfânta Muceni ță Irina” – aflat ă în construc ție • Biserica ortodox ă, Sfântul Andrei” din satul Vadu Oii • Mănăstirea, Prodromita” Mănăstirea este situat ă în partea de vest a ora șului Hîr șova și este construit ă pe un platou înalt al localit ății care ofer ă o frumoas ă panorama asupra zonei. A fost înfiin țat ă în anul 2012 pe malul drept al Dun ării în apropiere de ora ș. M ănăstirea Prodromita s-a ridicat prin grija p ărintelui paroh și din dragostea ce o poart ă pentru Icoana Prodromi /uni021Ba (f ăcătoare de minuni). L ăca șul de cult îl mai are ocrotitor și pe Sfântul Ioan Botez ătorul, al c ărui hram îl poart ă paraclisul. În cadrul Mănăstirii se p ăstrează o copie a Icoanei Prodromi /uni021Ba • Protoeria Carsium, unitate administrativ ă a Arhiepiscopiei Tomis Constant ă, func ționeaz ă în strada Crinului nr 28 și are în subordine 30 de parohii din zona (Saraiu, Horia, Topalu, Dulgheru, Ghind ăre ști, Ciobanu, etc) • Pe teritoriul ora șului Hîr șova locuie ște o important ă minoritate t ătar ă. T ătarii au sosit în mai multe valuri pe teritoriul României de ast ăzi. În sec al 13 lea apar primele comunit ăți tătare în Dobrogea. În anii 1873-1873 în sângeacurile Tulcea și Varna tr ăiau circa 100.000 de musulmani și numai 60.000 de cre știni. Cele mai importante centre musulmane erau Babadag, Tulcea, Constant ă și Hîr șova. Acum, în ora șul Hîr șova credincio șii musulmani beneficiaz ă de o Geamie. A fost construit ă în anul 1812 și este obiectiv turistic. Pentru alte culte religioase în Hîr șova func ționeaz ă, • 1 Biseric ă Cre știn Adventist ă de Ziua a VII-a- Casa de rug ăciune în strada Danubiu nr 25 • 1 Biseric ă Cre știn ă Baptist ă “Sfânta Treime” în strada Atelierelor nr 3 Pe teritoriul ora șului sunt amplasate: 2 cimitire ortodoxe (situate î n partea de nord a ora șului) și cimitirul musulman (situat în partea de sud a dru mului de acces dinspre Constan ța). 4.14 Infrastructura de transport Tipurile de transporturi din ora șul Hîr șova sunt transportul rutier și transportul fluvial. Leg ătura cu ora șul Constan /uni021Ba se realizeaz ă pe drumul DN 2A, cu ora șul Tulcea pe DN 22A iar cu comunele limitrofe Ciobanu, Gârliciu, Ghind ăre ști, Topalu, pe drumuri jude țene. Toate șosele sunt asfaltate. Leg ătura cu ora șele Cernavod ă și Br ăila se poate realiza și pe Dun ăre, ins ă doar în scop comercial. Transportul de m ărfuri și c ălători se face în principal de c ătre societ ăți de transport din Hîr șova, Medgidia, Constan ța, Tulcea și Br ăila. Exist ă urm ătoarele trasee de autobuz: • Hîr șova – Crucea – Constan ța (1 or ă și 15 min.); • Hîr șova – Cernavod ă – Medgidia (1 or ă); • Hîr șova – Ciobanu; • Hîr șova – Gârliciu; • Br ăila – Hîr șova – Constan ța; • Tulcea – Hîr șova – Slobozia – Bucure ști (singura leg ătur ă direct ă cu capitala, unde se ajunge cel mai repede în 3 ore.); • Mangalia – Constan ța – Hîr șova – Slobozia. Transport feroviar În ora șul Hîr șova nu exist ă transport feroviar. Cea mai apropiat ă sta ție CFR este situat ă în ora șul Ță nd ărei, la 30 km distan ță înspre Bucure ști. Cele mai apropiate c ăi ferate sunt: pentru persoane la o distant ă de 50 Km în localitatea Nicolae B ălcescu (jude țul Constan ța) și la 35 Km în localitatea Ță nd ărei (jude țul Ialomi ța), iar pentru transportul m ărfurilor la o distan ță de 20 Km, în localitatea Gura Ialomi ței (jude țul Ialomi ța). Document spre consultare 69 Transport naval Portul Hîr șova este amplasat la o distan ță de 103 km de municipiul Br ăila, într-o zon ă având coordonatele geografice latitudine 45°41 ′52.80 ″N, respectiv longitudine 27°57 ′6.84 ″E, și o suprafa ță de 14.401 m 2 cu o lungime de cheu de 500m prev ăzut cu dane pentru utilit ăți. Portul Hîr șova este conectat doar la sistemul rutier și are un terminal pentru pasageri și un terminal pentru înc ărc ătur ă lichid ă. Dot ările portului constau în dou ă macarale plutitoare de 16 tone capacitate și amenaj ări pentru depozitare a m ărfurilor pe platforme deschise cu o suprafa ță de 12.500 m2 și depozite închise cu o suprafa ță de 2.000 m 2. Transportul fluvial este îns ă pu țin valorificat. Transport aerian Cel mai apropiat aeroport este la Mihail Kog ălniceanu, la 70 km distan ță de Hîr șova. 4.15 Resurse energetice – Surse de energie regenera bil ă Energia solar ă Tehnologia pentru captarea și convertirea energiei solare are o vechime de pest e 100 de ani. Îns ă, odat ă cu cre șterea pre țurilor la combustibili (gaze naturale și petrol), exploatarea acestei tehnologii a c ăpătat mai mult ă importan ță . Aceast ă tehnologie a permis convertirea energiei solare în energiei termic ă și electric ă. Avantajele sunt nenum ărate, de la durabilitate la siguran ța personal ă și protejarea mediului. Conform angajamentelor asumate, România trebuie s ă ajung ă la: • 24% pondere SRE în cadrul consumului final pân ă în 2020; • 33%, 35% și 38% ponderea E-SRE în cadrul consumului final de energie electric ă pân ă în 2010, 2015 și 2020. Astfel, la un consum de 28,5 Mtep în 2020 ponderea SRE trebuie s ă fie de 6,8 Mtep fa ță de 4 Mtep în prezent, adic ă o cre ștere de 70% pe o perioad ă de 15 ani. Poten țialul energetic al sistemelor solartermale este eva luat la circa 1.434 mii țep/an, iar cel al sistemelor fotovoltaice la circa 1.200 GWh/a n. Conform studiilor f ăcute în ultimii 25 ani, România prime ște de la Soare – în medie, anual – 1100 ÷ 1400 kWh/ m2/an Conform legii 220/2008, sistemul de promovare a pro ducerii energiei din surse regenerabile de energie, se aplic ă pentru o perioad ă de timp de 15 ani pentru energia electric ă produs ă în grupuri electrice noi, inclusiv fotovoltaice. Exploatând aceast ă surs ă de energie în mod inovativ, se poate ob ține atât pentru utilizatorii casnici, cât și pentru consumatorii institu țiilor publice din Hîr șova: 1. Energie electric ă Producerea energiei electrice cu ajutorul panourilo r fotovoltaice. Transformarea energiei solare în energie electric ă se poate face cu panouri fotovoltaice. Acestea au la baz ă celulele solare, făcute din siliciu, unul dintre cele mai r ăspândite elemente din scoar ța terestr ă. Panourilor fotovoltaice se utilizeaz ă separat sau legate în baterii pentru alimentarea consumatorilor independen ți sau pentru generarea de curent electric ce se liv reaz ă în re țeaua de distribu ție. Randamentul acestora este de 12 ÷ 25 %. 2. Sursa de energie termic ă Producerea energiei termice se poate ob ține cu ajutorul panourilor solar-termale. Panourile termice capteaz ă energia con ținut ă în razele solare și o transform ă în energie termic ă. Deoarece aproape întreg spectrul radia ției solare este utilizat pentru producerea de energ ie termic ă, randamentul acestor panouri este ridicat, fiind în jur de 60 ÷ 75 % raportat la energia razelor solare incidente. Energia solar ă este cea mai curat ă surs ă de energie regenerabil ă. Este practic inepuizabil ă, și reprezint ă baza majorit ății proceselor naturale de pe P ământ. Reprezentan ții APL Hîr șova pune accent pe ob ținerea de energie electric ă și termic ă din aceasta resurs ă inepuizabil ă – soarele pentru locuitorii și institu țiile din ora șul Hâr șova. Document spre consultare 70 Energie eolian ă Ora șul Hîr șova dispune de un poten țial eolian deosebit, cu o frecven ță mare a zilelor cu vânt, varia ția direc țiilor și o medie a vitezelor ridicat ă, valori evaluate la sta țiile meteorologice reprezentative din Dobrogea (Constan /uni021Ba, Mangalia, Medgidia, Adamclisi, Hîr șova). Regimul vântului este influen țat de mi șcarea maselor de aer din zona stratului limit ă atmosferic, de interac țiunea cu uscatul, de absen ța sau prezen ța unor obstacole naturale, de aerul tropical continental care p ătrunde destul de rar și care vine din centrul Asiei, și de aerul deosebit de cald și uscat de origine african ă care determin ă apari ția caniculei. Cea mai mare pondere în aceast ă regiune o au vânturile cu direc țiile dominante nord (17,3%), sud-est (15,3%) și nord-vest (13,6%). În anotimpul rece domin ă vânturile din nord și nord-est, iar în anotimpul cald valori mari înregistreaz ă și vânturile din sud-est și sud. Circula ția aerului cu o vitez ă mai mare de 2 m/s de ține ponderea cu 64,6%, valoare ce poate fi luat ă în calculul poten țialului energetic eolian al zonei. Frecven ța și viteza vântului pe direc ții constituie un factor important în condi ționarea unor solu ții urbanistice legate de dezvoltarea unor zone func ționale și protejarea fa ță de sursele de poluare. Ace ști indici ai regimului eolian joac ă un rol important în activit ățile agricole desf ăș urate în zon ă, influen țeaz ă factorii poluatori și reprezint ă motorul de ini țiere și dezvoltare a unor proiecte de impact asupra mediului. În contextul actual, caracterizat de cre șterea alarmant ă a polu ării cauzate de producerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce în ce mai important ă reducerea dependen ței de ace ști combustibili. • Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substan țe poluante și gaze cu efect de ser ă, datorit ă faptului c ă nu se ard combustibili. • Nu se produc de șeuri. Producerea de energie eolian ă nu implic ă producerea nici unui fel de de șeuri. • Costuri reduse pe unitate de energie produs ă. În 2014, pre țul energiei eoliene ajunsese deja la o cincime fa ță de cel din anii 98, iar previziunile sunt de conti nuare a sc ăderii acestora, deoarece se pun în func țiuni tot mai multe unit ăți eoliene cu putere instalat ă de mai mul ți megawa ți. Costuri reduse de scoatere din func țiune. Spre deosebire de centralele nucleare, de exemplu, unde costurile de scoatere din func țiune pot fi de câteva ori mai mari decât costurile centralei, în cazul generatoarelor eoliene, costuri le de scoatere din func țiune, la cap ătul perioadei normale de func ționare, sunt minime, acestea putând fi integral rec iclate. 4.16 Calitatea factorilor de mediu Calitatea aerului Evaluarea calit ății aerului înconjur ător este reglementat ă prin L 104/2011 Legea privind calitatea aerului înconjur ător , ce transpune Directiva 50/2008 adoptat ă de Parlamentul și Consiliul European privind calitatea aerului ambien tal și un aer mai curat pentru Europa, lege ce are ca scop protejarea s ănătății umane și a mediului ca întreg prin reglementarea m ăsurilor destinate men ținerii calit ății aerului înconjur ător acolo unde aceasta corespunde obiectivelor pentru calitatea aerului și îmbun ătățirea acesteia în celelalte cazuri. Calitatea aerului este exprimat ă statistic printr-o serie de indicatori, care descr iu fenomenul de poluare sub forma r ăspândirii în aer a unor substan țe reziduale poluante, rezultate preponderent din activit ățile antropice. Datele privind cantitatea poluan ților la nivelul solului (la nivelul aerului respirat) sunt furnizate de sisteme le de monitorizare a calit ății aerului. Poluarea atmosferic ă are un impact negativ și asupra calit ă/uni021Bii apei și solului și d ăuneaz ă ecosistemelor prin eutrofizare (excesul de poluare cu azot) și ploaia acid ă. A șadar, sunt afectate Document spre consultare 71 atât agricultur ă și p ădurile, cât și materialele și cl ădirile. Poluarea atmosferic ă are numeroase surse, îns ă provine în principal din industrie, transport, pro duc /uni021Bia de energie și agricultur ă. Surse de poluare a atmosferei Poluarea atmosferic ă d ăuneaz ă s ănătă/uni021Bii noastre și mediului înconjur ător. Ea are numeroase surse, îns ă provine în principal din industrie, transport, pro duc /uni021Bia de energie și agricultur ă. Nou ă strategie a UE privind calitatea aerului urm ăre ște respectarea pe deplin a legisla /uni021Biei existente privind calitatea aerului pân ă în 2020 și stabile ște obiective pe termen lung pentru 2030. Principala surs ă de poluare în vatra ora șului Hîr șova o constituie depozitul de gunoi menajer. Calitatea atmosferei în Hîr șova este afectat ă de poluanți emi și de surse de tip industrial (Sârme și Cabluri SA, centralele termice ale: prim ăriei, unit ăților școlare, spital, etc.) și de tip urban, la niveluri ce nu dep ăș esc protec ția receptorilor: popula ția, mediul natural și mediul construit. Sursele industriale cele mai importante sunt reprezentate de SC Sârme și Cabluri SA. Sursele urbane cele mai importante care afecteaz ă calitatea atmosferei sunt reprezentate de traficul rutier și de arderea gazelor naturale (sisteme proprii și centrale termice) necesare înc ălzirii reziden țiale, institu ționale și industriale precum și de emisiile de la rampa de de șeuri menajere. Pentru diminuarea efectelor polu ării aerului la nivelul ora șului Hîr șova, administra ția public ă local ă precum și agen ții economici au luat m ăsuri în acest sens: • reducerea emisiilor de pulberi în atmosfer ă provenite din traficul rutier prin reabilitarea și modernizarea infrastructurii de transport; • mărirea suprafe țelor de spa ții verzi în cadrul ora șului; • combaterea schimb ărilor climatice prin cre șterea eficien ței energetice; • reducerea emisiilor de noxe în atmosfer ă provenite din instala țiile de ardere reziden țiale pe lemn și biomas ă; • aduc țiune conduct ă de gaze naturale; Pentru îmbun ătățirea calit ății aerului și a solului, refacerea echilibrului hidrologic, combaterea schimb ărilor climaterice, ob ținerea de masa lemnoas ă deficitar ă în zon ă și pentru îmbun ătățirea aspectului peisagistic al zonei, Autoritatea L ocal ă Hîr șova în asociere cu Consiliul Jude țean Constant ă a accesat în 2009 prin, Programul de Îmbun ătățire a calit ății mediului și împ ădurirea terenurilor agricole degradate “, proiectul , Reconstruc ție ecologic ă și împ ădurirea terenurilor degradate ori improprii folosin țelor agricole aflate în proprietatea Ora șului Hîr șova – perimetrul de ameliorare Hîr șova – 185,58 ha “. Finan țarea proiectului în valoare de 4.787.836 lei a fost asigurat ă astfel: – 3.826.936,8 lei – finan țare nerambursabil ă asigurat ă din Fondul de Mediu – 3.332 lei – contribu ția financiar ă a beneficiarului – 957.567,2 lei – contribu ția în natur ă a beneficiarului Proiectul a vizat lucr ări de împ ădurire a suprafe ței de 185,58 ha cu puie ți de plop alb. Execu ția lucr ării a fost realizat ă începând cu toamna anului 2011. În anul 2013 s-a calamitat suprafa ță de 33,53 ha, iar în anul 2015 s-au mai calamitat î nc ă 8,00 ha împ ădurite cu plop alb. Calamitatea s-a produs ca urmar e a excesului de apa infiltrat ă prin pânza freatic ă din Dun ăre, astfel pe suprafa ța împ ădurit ă constatându-se puie ți usca ți. În anul 2016 s-a deplasat în teren comisia de const atare format ă din reprezentan ții institu țiilor implicate în proiect și s-a decis înlocuirea puie ților usca ți și luarea m ăsurilor pentru reducerea pericolelor determinate de factori natura li. Calitatea apei Ap ă potabil ă trebuie s ă fie sanogen ă și curată, adic ă s ă fie lipsit ă de microorganisme, parazi ți sau substan țe care, prin num ăr sau concentra ție, pot constitui un pericol poten țial pentru sănătatea uman ă și s ă îndeplineasc ă cerin țele minime prev ăzute referitoare la calitatea apei potabile. Document spre consultare 72 Verificarea calit ății apei potabile se face conform unor programe de m onitorizare. Acestea au în vedere monitorizarea de control (proprie produc ătorului de ap ă) și de audit (efectuat ă de DSPJ) a calit ății apei potabile și frecven ța anual ă de prelevare și analiz ă a probelor. Pentru fiecare dintre aceste monitoriz ări este prev ăzut num ărul de probe de prelevat anual. Sunt specificate, de asemenea, criterii pentru int erpretarea valorilor de radioactivitate și modul de ac țiune. Prin monitorizarea de control se verific ă periodic calitatea organoleptic ă, chimic ă și microbiologic ă a apei potabile produs ă și distribuit ă și eficien ța procedeelor de tratare, cu accent pe tehnologia de dezinfec ție, în scopul determin ării dac ă ap ă potabil ă este corespunz ătoare sau nu din punct de vedere al valorilor parametrilor relev an ți prev ăzu ți în Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile. Prin monitorizarea de audit se verific ă dac ă ap ă potabil ă corespunde cerin țelor de calitate și specifica țiilor pentru to ți parametrii prev ăzu ți în Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile , inclusiv pentru parametrii suplimentari impu și în autoriza ția sanitar ă. În anul 2013 H.G 974/2004 a suferit modific ări privind ritmul de monitorizare al apei potabile; astfel num ărul de probe la robinet a sc ăzut punându-se un accent crescut pe monitorizarea calit ății apei la rezervor. Calitatea resurselor de ap ă existente la nivelul localit ății Hîr șova este pus ă în eviden ță prin activitatea de monitorizare a calit ății apelor, desf ăș urat ă de c ătre Autoritatea de S ănătate Public ă Constan ța; în baza datelor astfel ob ținute se adopt ă strategia de protec ție eficient ă a calit ății apei. Alimentarea cu ap ă a localit ății Hîr șova se face din sursa de ap ă subteran ă prin 9 pu țuri. Pentru a se stabili gradul de potabilitate se efect ueaz ă dou ă categorii de analize, în mod curent, în laborator, pentru apele subterane: • analize din forajele de observa /uni021Bie pentru monitorizarea contamin ării stratului freatic cu diferi /uni021Bi poluan /uni021Bi care rezult ă din activit ă/uni021Bile industriale. Rolul activit ă/uni021Bii de monitorizare a apelor subterane poate const ă în: o semnalizarea detec /uni021Biei polu ărilor incipiente a apelor; o controlul și verificarea eficien /uni021Bei strategiilor de protec /uni021Bie; o evaluarea tendin /uni021Belor de evolu /uni021Bie a calit ă/uni021Bii apelor; o evaluarea impactului asupra mediului. Indicatorii de analizat sunt stabili /uni021Bi de c ătre autorit ă/uni021Bile de mediu prin Autoriza /uni021Bii de mediu , sau Autoriza /uni021Bii de gospod ărire a apelor . Prelevarea probelor din forajele de observa /uni021Bie se efectueaz ă de c ătre personalul laboratorului conform standardului de prelevare ISO 5667-11:2009 , cu ajutorul unor dispozitive de prelevare speciale (bailere). • analize din foraje de ap ă potabil ă – pentru verificarea și controlul calit ă/uni021Bii apei subterane în vederea consumului uman. Rezultatele monitoriz ării calit ății apei potabile atât în ora șul Hîr șova cât și în satul Vadu OI au scos în evident dep ăș irea CMA a nitra ților peste 50 mg/l. Prezen ța în sol a nitra ților se datoreaz ă fie polu ării organice a solului și a pânzei freatice în special datorit ă existen ței foselor septice, depozitelor neorganizate de de șeuri menajere și gunoi de grajd, cât și datorit ă acumul ării în sol a nitra ților proveni ți din utilizarea necontrolat ă a îngr ășă mintelor (naturale sau artificiale) în agricultur ă. Prezen ța nitra ților în ap ă potabil ă peste limita prev ăzut ă de legisla ția sanitar ă poate determina apari ția intoxica ției cu nitra ți la copii 0-3 ani. Aceast ă afec țiune poate apare la sugarii sau copiii mici alimenta ți artificial cu lapte praf reconstituit cu ap ă cu con ținut crescut de nitra ți. Având în vedere acest lucru este necesar ă monitorizarea calit ății apei potabile (pentru cunoa șterea fenomenului și ținere sub control).); Este necesar c ă medicii pediatrii și de familie s ă recomande alimenta ția natural ă (la sân) a sugarilor și copiilor mici. Nitra ții din ap ă potabil ă ajun și în organismul copiilor mici, sub ac țiunea florei reduc ătoare din tubul digestiv sunt transforma ți în nitri ți (substan țe instabile în mediu, responsabile în mod Document spre consultare 73 direct de producerea intoxica ției la copii); transformarea nitra ților în nitri ți poate avea loc și exogen (în ap ă) dar numai în perioadele calde ale anului și de asemenea în prezen ța unei flore reduc ătoare din ap ă. Nitri ții ajung în sânge unde se combin ă cu hemoglobin ă fetal ă rezultând methemoglobin ă. Aceast ă methemoglobin ă creeaz ă leg ături stabile cu oxigenul astfel încât se creeaz ă un deficit de O2 și se instaleaz ă semnele clinice ale hipoxiei: colora ția albastr ă a tegumentelor (boala albastr ă), dispnee, tahicardie, agita ție, convulsii la care se adaug ă semne digestive (diaree sau constipa ție). Zgomotul Zgomotul ambiental: Directiva-cadru privind zgomot ul ambiental (care, în prezent, face obiectul unei verific ării a adecv ării sale) urm ăre ște reducerea expunerii la zgomotul ambiental prin armonizarea indicatorilor de zgomot și a metodelor de evaluare, colectând informa /uni021Bii legate de expunerea la zgomot sub forma unor „h ăr/uni021Bi de zgomot” și punând aceste informa /uni021Bii la dispozi /uni021Bia publicului. Pe aceast ă baz ă, statele membre trebuie s ă elaboreze planuri de ac /uni021Biune pentru a solu /uni021Biona problemele legate de zgomot. H ăr/uni021Bile de zgomot și planurile de ac /uni021Biune trebuie revizuite cel pu /uni021Bin o dat ă la cinci ani. Nivelurile de zgomot din mediul înconjur ător sunt în cre ștere în zonele urbane și desigur și în ora șul Hîr șova, în principal din cauza intensific ării traficului și a activit ă/uni021Bilor industriale și recrea /uni021Bionale. Directiva privind zgomotul ambiental vizeaz ă identificarea nivelurilor de zgomot pe teritoriul UE și adoptarea m ăsurilor necesare pentru reducerea lor la niveluri a cceptabile. Intensificarea traficului și a activit ă/uni021Bilor industriale provoac ă adeseori și poluare fonic ă, aceasta putând s ă aib ă un impact negativ asupra s ănătă/uni021Bii umane. Acestea pot afecta calitatea vie /uni021Bii și conduce la niveluri semnificative de stres, pertu rb ări ale somnului și efecte negative asupra s ănătă/uni021Bii, cum ar fi afec /uni021Biunile cardiovasculare. De asemenea, pentru Traficul rutier: Regulamentul (UE) nr. 540/2014 stabile ște limite privind nivelul sonor admisibil al autovehiculelor, introducând o nou ă metod ă de testare pentru măsurarea emisiilor de zgomot, reducând valorile-limi t ă ale zgomotului aflate în vigoare în prezent și stabilind dispozi /uni021Bii suplimentare în materie de emisii sonore în cadr ul procedurii de omologare de tip. Regulamentul (UE) nr. 168/2013 și Regulamentul delegat (UE) nr. 134/2014 al Comisiei stabilesc limite de zgomot pentru motorete și motociclete. În completare, Directiva 2001/43/CE prevede testarea și limitarea nivelurilor de zgomot de rulare a pneur ilor și reducerea lor treptat ă. Principala surs ă de poluare sonor ă în ora șul Hîr șova este traficul rutier. Traseul de traversare al DN 2A prin localitate constituie surs ă de poluare sonor ă, a aerului și de pericolele generate de traficul rutier. Din determin ările efectuate rezult ă faptul c ă pe principalele artere de circula ție și în zona industrial ă nivelele de zgomot nu dep ăș esc limitele admise prin normele de sănătate public ă. Activit ățile specifice din sectorul construc țiilor, activit ățile publice, sistemele de alarmare (pentru cl ădiri și autovehicule ), precum și cele din sectorul specific de consum și de recreere (restaurante, discoteci, mici ateliere, animale dome stice, stadioane, concerte în aer liber, manifest ări culturale în aer liber ) sunt alte surse generatoare de zgomot. Agen ția pentru Protec ția Mediului Constan ța îns ă, nu a înregistrat reclama ții sau sesiz ări din partea popula ției privind deranjul datorat zgomotului. 4.17 Surse de poluare și managementul de șeurilor Poluarea solului Referitor la factorul de mediu sol, terenurile supu se riscurilor naturale și antropice în intravilanul ora șului Hîr șova sunt cele din partea de sud-vest, în apropierea sta ției de epurare – expus ă inund ării. De asemenea exist ă suprafe țele de teren afectate de s ăpăturile neorganizate Document spre consultare 74 pentru extragerea loess-ului, unde apar frecvent su rp ări, eroziuni, gropi de împrumut din zona nord-estic ă a localit ății. Principala surs ă de poluare în vatra ora șului Hîr șova o constituie depozitul de gunoi menajer. Acesta este amplasat în zona nord-estic ă a ora șului, constituind o surs ă de poluare atât a aerului, apelor subterane cât și asupra s ănătății popula ției fiind situat la distan țe de aproximativ 500 m de primele locuin țe și aproximativ un sfert din locuin țele ora șului aflându-se în perimetrul de protec ție de 1000 m al depozitului. De șeuri urbane Serviciul de salubritate în ora șul Hîr șova este realizat de Direc ția Confort Urban. Depozitarea gunoiului menajer și a reziduurilor industriale se face conform contra ctului încheiat între U.A.T – Hîr șova și o firm ă specializat ă din Costine ști (SC IRIDEX GROUP), prin transportul gunoiului c ătre Depozitul de de șeuri ecologice, unde are loc reciclarea, valorifica rea și tratarea de șeurilor menajere și asimilabilele acestora. De aceea, se dore ște ca pe viitor s ă se intervin ă în tot lan țul activit ății de gestionare a de șeurilor generate la nivelul ora șului, ceea ce înseamn ă reorganizarea activit ății de colectare, cu accent pe colectarea selectiv ă și valorificarea materialelor refolosibile. Pentru acest lucru, Ora șul Hîr șova se afl ă în parteneriat cu Consiliul Jude țean Constan ța într-un proiect (, Sistem de Management Integrat al De șeurilor în jude țul Constan ța “), ce vizeaz ă dezvoltarea sistemelor integrate de management al d e șeurilor și extinderea infrastructurii de management al de șeurilor, prin construirea unei sta ții de transfer de șeuri la Hîr șova. De șeuri industriale Cantitatea total ă de de șeuri industriale rezultat ă este mic ă, întrucât pe raza ora șului func ționeaz ă doar câ țiva agen ți economici cu specific industrial. De șeuri speciale spitalice ști Din informa țiile existente rezult ă o cantitate anual ă mic ă de de șeuri speciale spitalice ști. De șeurile speciale (fe șe, obiecte ascu țite (seringi), fragmente umane) sunt incinerate, in cinerarea efectuându-se în Crematoriul Spitalului Teritorial) , a c ărui instala ții sunt dep ăș ite tehnologic. De șeurile menajere spitalice ști sunt depozitate în comun cu de șeurile menajere pe depozitele existente. De șeuri zootehnice Cantit ățile de dejec ții animaliere rezultate din unit ăți de cre ștere a animalelor în sistem ferm ă, au sc ăzut în ultimii ani semnificativ, datorit ă diminu ării efectivului de animale. Dejec țiile rezultate în urma activit ății sunt stocate pe paturi de uscare, unde are loc d e fapt și o compostare a lor, proces prin care compu șii organici cu azot și fosfor se mineralizeaz ă, transformându-se într-o form ă accesibil ă de îngr ășă mânt pentru plante (fertilizant pentru agricultur ă-gr ădin ărit). Poluarea apei Hîr șova nu are o sta ție de epurare. Apele uzate or ăș ene ști (fecaloid – menajere și industriale) neepurate sunt evacuate în Dun ăre prin 4 guri de v ărsare. Agen ții economici deverseaz ă și ei apa în canalizarea ora șului, care de aici ajunge direct în Dun ăre. Unii dintre agen ții economici dispun de instala ții de pretratare a apelor uzate, dar în general ace stea, fie sunt subdimensionate, fie nu sunt între ținute corect iar al ții nici m ăcar nu de țin astfel de instala ții. Principalele cauze ale polu ării apelor freatice sunt considerate: • de șeuri lichide ce ajung în subteran datorit ă latrinelor neimpermeabile și datorit ă șan țurilor arterelor stradale; • transformarea fântânilor în latrine; • astuparea fostelor fântâni cu de șeuri. Cauze secundare: • depozit ări de gunoi de grajd; • depozit ări de îngr ășă minte și pesticide direct pe sol; • infiltrarea în subteran a apelor poluate ale Dun ării. Document spre consultare 75 Referitor la calitatea apelor de suprafa ță , principala surs ă de suprafa ță fiind Dun ărea, în sectorul Giurgeni – Vadu Oii al fluviului, calitate a global ă a apei corespunde din punct de vedere chimic clasei a III-a de calitate. Dup ă indexul saprob anual 4,00 al macrozobentosului sec țiunea se încadreaz ă în zona polisaprob ă (zona cu impurificare foarte puternic ă) și în clasa a V-a de calitate. Sec țiunea de monitorizare Giurgeni – Vadu Oii este situ at ă în aval de evacu ările unit ăților S.C. SÂRME ȘI CABLURI S.A. Hîr șova și R.A.J.A. Constan ța – sector Nord Hîr șova ceea ce determin ă o calitate necorespunz ătoare a apei fluviului pe acest sector. În sectorul C ălăra și – Tulcea, Dun ărea este afectat ă de apele reziduale deversate de S.C. COMCEH C ălăra și,. SIDERCA C ălăra și, LAFARGE Medgidia, S.C. CELOHART DONARIS Br ăila. Pe de alt ă parte, aval de confluen ța cu Ialomi ța, Șiret și Prut, se înregistreaz ă cre șteri pentru anumite substan țe nocive, pe care aceste râuri le acumuleaz ă. Educa ția ecologic ă În ora șul Hîr șova este înregistrat ă o organiza ție neguvernamental ă, care? Mai este? Care are ca obiect de activitate și protec ția mediului și conservarea biodiversit ății naturale. Domeniile prioritare de activitate sunt legate de reabilitare a mediului, conservarea naturii și a diversit ății biologice, informare și sensibilizare public ă și managementul de șeurilor. Pentru implicarea societ ății civile în solu ționarea unor probleme de protec ția mediului, prim ăria a constituit Grup al cet ățenilor (care reune ște pe baz ă de voluntariat cet ățeni cu disponibilitate de ac țiune și spirit eco-civic). Consiliul Local al Copiilor, constituit ca replic ă la Consiliul Local Hîr șova, organizeaz ă și desf ăș oar ă, în parteneriat cu elevii activit ăți de educa ție ecologic ă în școli sau organiza ții neguvernamentale. Educa ția școlar ă de protec ția mediului se desf ăș oar ă în cadrul unit ăților de înv ăță mânt pre școlar, școlar și preuniversitar. Educa ția școlar ă de protec ția mediului se desf ăș oar ă în cadrul unit ăților de înv ăță mânt pre școlar și preuniversitar. Proiectele privind reducerea grad ului de poluare în comunitatea de domiciliu au ca tem ă: • poluare urban ă, exprimat ă prin degradarea st ării de s ănătate a popula ției, calitatea și cantitatea apei potabile, gestiunea și managementul de șeurilor; • poluarea factorilor de mediu, exprimat ă prin poluarea apelor de suprafa ță , apelor subterane, atmosferei, polu ării fonice, polu ării solului; • impactul asupra mediului natural, exprimat prin afe ctarea mediului natural și pericolele naturale; • surse ale polu ării, exprimate prin urbanizarea mediului. Document spre consultare 76 Capitolul V DEZVOLTARE ECONOMIC Ă 5.1 Mediul de afaceri Prin suportul special acordat pentru dezvoltarea în treprinderilor mici și mijlocii, ca baz ă a dezvolt ării economice locale, la nivel de ora ș, Prim ăria Hîr șova vizeaz ă materializarea obiectivelor cuprinse în strategia de dezvoltare pe termen mediu, dintre care: • stabilirea priorit ăților care s ă r ăspund ă la problemele de dezvoltare; • crearea unei viziuni pentru o dezvoltare durabil ă printr-un proces participativ care s ă implice toate sectoarele comunit ății locale; • analizarea și evaluarea op țiunilor strategice alternative; • elaborarea unui plan strategic și a unui program de m ăsuri care s ă aib ă la baz ă utilizarea eficient ă a resurselor locale și atragerea unor resurse externe; • administrarea eficient ă a bunurilor din patrimoniul comunit ății; • dezvoltarea parteneriatului public-privat; • integrarea unui management al calit ății, modern și eficient. Preocuparea continu ă a administra ției locale privitor la cre șterea atractivit ății zonale, prin revitalizarea și revigorarea mediului de afaceri și atragerea investitorilor str ăini, cu efect benefic în ridicarea nivelului calitativ al standardului de via ță al comunit ății din această zon ă, s-a concretizat, în ultimii ani, prin ini țiative de succes, ca: • Declararea ora șului Hîr șova prin HGR. Nr. 1239/2001 –, Zon ă defavorizat ă” • Accesarea unor programe europene Acestea reprezint ă dovada hot ărârii ferme a actualei administra ții de a rezolva problemele socio-economice cu care zon ă se confrunt ă ora șul: lipsa unei infrastructuri adecvate de afaceri capabil ă s ă genereze dezvoltare durabil ă. Un aspect important în procesul de elaborare/implem entare/monitorizare a deciziei publice la nivelul Prim ăriei Hîr șova, îl reprezint ă consultarea opiniei comunit ății. Pânã în anul 1989, peste 25% din popula ția apt ă de munc ă î și desf ășura activitatea în unit ăți agricole din ora ș (fostul I.A.S., C.A.P., Asoc. Legumicol ă și S.M.A.). Dup ă 1989, popula ția ocupat ă în aceast ă activitate s-a redus sim țitor. Fa ță de unit ățile economice de m ărime și capacitate adecvat ă m ărimii ora șului și poten țialului zonei, existente pân ă în 1985, amplasarea Fabricii de Sârme și Cabluri și a Șantierului Naval au constituit interven ții dispropor ționate și f ără eficien ță economic ă justificat ă de resurse locale sau zonale. Ca urmare, cele mai multe din unit ățile economice mici și mijlocii existente înainte de 1990, bazate pe posibilit ăți și necesit ăți locale î și continu ă activitatea la capacit ăți mai mult sau mai pu țin apropiate de cele dinainte de 1990. Cele dou ă unit ăți economice de amploare, Fabrica de Sârme și Cabluri și Șantierul Naval , începute în 1985 și nefinalizate în totalitate, func ționeaz ă utilizând o for ță de munc ă de circa 300 persoane. Profilul economic al ora șului este agro – industrial. Analiza situa ției economice pe domenii – num ărul salaria ților și num ărul agen ților economici din ora șul Hîr șova este urm ătoarea. Document spre consultare 77 Tabel 5.1 Analiza situa ției economice pe domenii Nr crt Domeniu de activitate Numar agenti economici Numar salariati 1 AGRICULTURA 14 39 2 PRODUCTIE 25 113 3 CONSTRUCTII 21 177 4 COMERT 97 142 5 TRANSPORT 22 57 6 SERVICII 45 128 TOTAL 224 656 Sursa: Direc ția de Finan țe Publice – Agen ția Hîr șova Din total operatori de pia ță , ponderea cea mai mare o de ține sectorul comercial care reprezint ă cca. 43,30% din total. În ordinea descresc ătoare a num ărului operatorilor de pia ță care desf ăș oar ă activitate în celelalte domenii economice, servici ile de țin o pondere de 20,08%, sectorul de produc ție 11,16%, agricultura 6,25%, construc țiile 9,37%, transportul 9,82% și turismul având o pondere extrem de mic ă – practic inexistent. Cei mai mul ți operatori de pia ță sunt societ ățile de tip SRL (71,4 % din total), cu obiect preponderent de activitate în sfera comercial ă și a serviciilor. Pe parcursul perioadei 2013-2016, num ărul agen /uni021Bilor economici activi stabili /uni021Bi în ora șul Hîr șova a înregistrat o evolu /uni021Bie variat ă. Tabel 5.2 Evolu ția num ărului agen ților economici Anul Firme active Firme nou create Firme retrase din activitate 2013 172 15 54 2014 164 24 26 2015 ?? ??? 2016 ??? ??? Sursa: date statistice Prim ăria Hîr șova În anul 2013 s-au înregistrat un num ăr de 15 întreprinderi nou create și s-au închis un num ăr de 54 de firme existente pe teritoriul ora șului. În anul 2014, s-au deschis 24 de firme noi și s-au retras din activitate un num ăr de 26 de întreprinderi. Evolu ția este clar descendent ă Tabel 5.3 Dinamica economiei ora șului Hîr șova între anii 2012-2015 (cifr ă de afaceri – mii lei RON) DOMENIU 2012 2013 2014 2015 Agricultura Industrie Construc ții Comer ț Servicii Turism – – – – Document spre consultare 78 5.2 Agricultur ă și pescuitul Suprafa ța total ă a localit ății Hîr șova este de 10.182 ha, din care suprafa ță agricol ă 6.596 hectare. Acestea sunt distribuite astfel: • 3383 ha cu titluri de proprietate • 130 ha cu procese verbale • 71 ha de rezerv ă • 788 ha ADS • 606 ha ADS • 261 ha ADS • 1357 ha p ăș une Suprafa ță agricol ă de ținut ă de persoane fizice este de 3513 ha din care 130 ha cu PV. Evolu /uni021Bia ocup ării și distribu ția locurilor de munc ă sunt strâns legate de modelul activit ății economice sectoriale, orientat c ătre activit ă/uni021Bile cu valoare ad ăugat ă redus ă și caracterizat de o dependen /uni021Bă ridicat ă fa /uni021Bă de agricultur ă, aceasta r ămânând o activitate extins ă la nivelul ora șului Hîr șova. Analiza exploata /uni021Biilor agricole de pân ă în 5 hectare indic ă amploarea și persisten /uni021Ba fenomenelor de agricultur ă de subzisten /uni021Bă și semi-subzisten /uni021Bă. În vreme ce în agricultur ă este ocupat ă aproape o treime din for ța de munc ă, la sfâr șitul anului 2015, ponderea sa în num ărul total al salaria ților era de doar 12,2%. Aceasta este consecin ța faptului c ă în agricultur ă structura popula ției ocupate dup ă statutul profesional este complet diferit ă de aceea a celorlalte ramuri ale economiei na ționale. Într-adev ăr, se poate spune că popula ția ocupat ă în agricultur ă este îmb ătrânit ă, ponderea persoanelor în vârst ă de peste 54 de ani în popula ția ocupat ă fiind de 34,9%, în anul 2015. În acela și timp îns ă, o propor ție de 26,8% era constituit ă din for ță de munc ă tân ără, sub 35 de ani, care, dup ă cum se cunoa ște, are un nivel sc ăzut de educa ție și calificare, deci slabe posibilit ăți de adaptare la cerin țele pie ței, nu poate spera în viitor la migra ția spre alte activit ăți, fiind practic captiv ă. Ora șul Hîr șova dispune de o suprafa ță agricol ă de 6596 ha teren arabil, 59 ha p ăș uni, 24 ha vii și pepiniere, 28 ha livezi și pepiniere pomicole Tabel 5.4 Suprafa ța Agricol ă a ora șului Hâr șova: Anul Arabil (ha) Pasuni (ha) Vii, pepiniere viticole (ha) Livezi, pepiniere pomicole (ha) Total (ha) 2010 6596 59 24 28 6760 2011 6596 59 24 28 6760 2012 6596 59 24 28 6760 2013 6596 59 24 28 6760 2014 6596 59 24 28 6760 2015 6596 59 24 28 6760 Sursa date statistice Primaria Hâr șova În perioada 2010 – 2015 suprafa ța agricol ă a r ămas neschimbat ă, cât și raportul p ăș unilor, al livezilor și cel al suprafe țelor viticole. Terenuri neagricole sunt 3973 ha din care 1097 ha p ăduri, 1132 ape și b ălți, 603 ha cu construc ții 244 sunt c ăi de comunica ții iar 928ha sunt degradate. Document spre consultare 79 Tabel 5.5 Terenuri neagricole (ha) Paduri Ape, balti Constructii Cai comunicatii, cai ferate Terenuri degradate, neproductive Total 1097 1101 603 244 928 3973 Din suprafa ța agricol ă de 6596 ha: 88,65% sunt terenuri arabile (3 ha livezi (0,04%), 49 ha cu vie (0,66%), 139,77 ha p ăș une natural ă (1,88%) și 652,74 p ăș une arabil ă (8,77%). Se constat ă c ă anual efectivele de animale din gospod ăriile popula ției ora șului Hîr șova sunt în descre ștere, principalele specii fiind bovinele, porcinele și ovinele. De asemenea, o descre ștere substan țial ă se constat ă la efectivele de cabaline care sunt folosite la mu nca câmpului de c ătre de țin ătorii de terenuri agricole. În sectorul silvic s-a ac ționat an de an pentru exploatarea p ădurilor mature, concomitent cu realizarea de împ ăduriri. Astfel, în ultimii 4 ani a fost exploatat ă o suprafa ță de 533 ha și s-au împ ădurit 207 ha. Produc ția de cereale a sc ăzut de la an la an, la fel și efectivele de animale. Terenurile agricole din teritoriu sunt cuprinse în categoriile II, III și IV de fertilitate. În teritoriu func ționeaz ă Societ ățile Agricole , Vezoot” (482,5 ha în arend ă), , Air Adria” (3.262 ha în concesiune), care execut ă și servicii agricole. Culturile esen țiale, care îmbrac ă p ământul de prim ăvara pân ă toamna târziu, în prezent sunt diferite de cele cultivate cu 100 de ani în ur m ă. Suprafe țele mari de soiuri performan țe de grâu, porumb și floarea soarelui au înlocuit acele soiuri degener ate de grâu – arn ăut, mei, duchie, trifoi, etc. Zona Hîr șova este o important ă zon ă bioapicol ă Paji știle naturale sunt foarte pu /uni021Bine, zona Hîr șova fiind tipic agricol ă, culturile cerealiere, tehnice și furajere ocupând cele mai mari suprafe /uni021Be. Din punct de vedere apicol zona se caracterizeaz ă prin dou ă culesuri de produc /uni021Bie, salcâm, tei și floarea-soarelui și mai multe culesuri de între ținere la pomii și arbu știi fructiferi, p ăș uni, flora din incinta localit ă/uni021Bilor. Spre sfâr șitul verii, în luncile râurilor, în regiunea inunda bil ă a râurilor și în Delta Dun ării se asigur ă culesuri însemnate de la flora melifer ă de balt ă, specia de baz ă fiind menta. Datorit ă ponderii culturilor agricole entomofile din aceast ă zon ă, produc ția de miere realizat ă, deși în cantit ă/uni021Bi apreciabile în special ca produc /uni021Bie marf ă (salcâm și floarea soarelui) devine secundar ă fa /uni021Bă de aportul pe care albinele îl aduc la sporirea pr oduc /uni021Biei agricole prin polenizarea acestora. Document spre consultare 80 5.3 Poten țialul piscicol al zonei Hîr șova Fluviul Dun ărea ofer ă posibilit ăți de pescuit, plaj ă și campare. Pescuitul a jucat un rol important în economia comunit ăților dun ărene, mai ales a celor care furnizau cantit ăți importante de pe ște. În acest col ț de țar ă – Hîr șova, cu resurse piscicole bogate și variate, localnicii au fost pescari din tat ă în fiu. Ținând cont de varietatea dimensional ă a pe știlor, pescuitul se realizeaz ă de către grupuri specializate ce dispun atât de unelte d e pescuit specializate, dar și cu metode și tehnici de pescuit rudimentare. În scopul realiz ării unui proiect privind acordarea unui, Sprijin pr eg ătitor pentru realizarea Strategiei de Dezvoltare Local ă a zonei pesc ăre ști vizate de ASOCIA ȚIA FLAG DUN ĂREA DOBROGEAN Ă prin Programul Opera țional pentru Pescuit și Afaceri Maritime 2014-2020, organiza ția de pescuit existen ță în Hîr șova – ORGANIZA ȚIA PEOFESIONALA A PESCARILOR PROFESIONI ȘTI, CYPRINUS “Hîr șova a format un parteneriat cu: – 5 parteneri publici (Ora șul Hîr șova, Comuna Crucea, Comuna Ghind ăre ști, Comuna Topalu și comuna Horia) – 1 reprezentant al societ ății civile – asocia ție de pescari profesioni ști – 11 reprezentan ți ai sectorului privat Valoarea proiectului este de 107.889.5 lei f ără TVA și a fost aprobat în Septembrie 2016 prin semnarea Contractului de Finan țare Nerambursabil ă, urmând a se trece la implementarea lui. Obiectivul proiectului îl reprezint ă promovarea cre șterii economice, a incluziunii sociale și a cre ării de locuri de munc ă și furnizarea de sprijin pentru cre șterea șanselor de angajare și a mobilit ății de munc ă în cadrul comunit ăților costiere și interioare, dependente de pescuit și acvacultur ă, Prin Strategia elaborat ă privind implementarea proiectului, ASOCIA ȚIA FLAG DUN ĂREA DOBROGEAN Ă î și propune consolidarea zonei de pescuit, sprijinire a infrastructurii ecoturistice, diversificarea activit ăților economice pentru pescarii din teritoriul FLAG urm ărindu- se cre șterea nivelului de tr ăi a comunit ăților pesc ăre ști, valorificarea produselor pesc ăre ști și a mediului ambiental. În zona FLAG DUN ĂREA DOBROGEAN Ă, activitatea de pescuit comercial este reprezentat ă de dou ă asocia ții care însumeaz ă aproximativ 160 pescari comerciali autoriza ți conform datelor furnizate de ANPA. 1. ORGANIZA ȚIA PROFESIONAL Ă A PESCARILOR PROFESIONI ȘTI, CYPRINUS “Hîr șova 2. ORGANIZA ȚIA PESC ĂREASC Ă DE PRODUC ĂTORI GHIND ĂRE ȘTI CERNAVOD Ă Activitatea de procesare se concentreaz ă în dou ă centre din Hîr șova 1. SC KARMA FISH COMPANY SRL 2. SC MARLEN GEORGE SRL Pe teritoriul ora șului Hîr șova î și desf ăș oar ă activitatea și câ țiva comercian /uni021Bi autoriza /uni021Bi pentru vânzarea produselor de protec /uni021Bie a plantelor (pesticide): • AF BULANCEA VIOREL Str. Rozelor, nr. 26, Loc. Hîr șova • SC AGRO MASINA IMEX Str. Gropilor, nr. 34, Loc. Hîr șova • SC FITOSEM Str. Revolu ției, nr. 56, Loc. Hîr șova • SC SOLANUM COM PROD Str. Traian, nr. 19, Loc. Hîr șova • SC SARA TOM COMPANY Str. Caseriei, nr.12A, Loc. Hîr șova, Jud. Constan ța • S.C. AGROMASINA IMEX SRL Str. Gropilor, nr.24, Sara Tom Company SRL distribuitor autorizat de semi n țe pesticide și îngr ășă minte. A primit Locul 1 în Top Afaceri România Întreprinderi Mici, localitatea HÎR ȘOVA în anul 2014 Alte firme ce î și desf ăș oar ă activitatea în sectorul agricol pe teritoriul ora șului Hîr șova sunt: T.A.G. Services N.M. SRL și Agro Terra Actual SRL În ora ș func ționeaz ă agen ți economici care au ca obiect de activitate ramuri ale industriei alimentare, ca de exemplu: Document spre consultare 81 SC Karma Fish Company SRL și SC Marlen George SRL – produse din pe ște , S.C. ANTONIUS S.R.L – prelucrarea c ărnii, SC LACTOBARON SRL și LACTO GENIMICO SRL – prelucrarea laptelui, SC ALFA SRL – brut ărie și patisserie, etc. 5.4 Industria Activitatea industrialã se desfã șoarã într-un numãr redus de agen ți economici care au o fluctua ție continuã de angaja ți. Principalele firme cu activitate recunoscut ă în industrie sunt: S.C. SÂRME și CABLURI S.A. – c ompanie ce s-a dezvoltat în timpul crizei economice , prin investi /uni021Bii constante. “Sârme și Cabluri” este în prezent unul din cei mai renumi /uni021Bi produc ători din Europa de cabluri de trac /uni021Biune, sârme trefilate și produse din o /uni021Bel. Fabrica m ăsoar ă 110.000 de metri p ătra /uni021Bi și este situat ă la Hîr șova, în apropierea Portului Constan /uni021Ba, vinde produse care se consider ă produse complexe, cu o calitate ridicat ă. ȘANTIERUL NAVAL CARSINAV SRL CORETECH IND SRL- Produc ție și distribu ție elemente de legare și manipulare m ărfuri (șufe, sisteme), accesorii (bride, rodan țe, chei tachelaj, etc.), cabluri metalice pentru tr ac țiune, sfori, frânghii, parâme, saule iut ă și polipropilen ă pentru uz industrial, sfoar ă pentru agricultur ă, sfori și gheme pentru uz general. Calitate certificate ISO 9001. Locul 2 în Top Afaceri România, localitatea HÎR ȘOVA, domeniul 25: Industria construc țiilor metalice și a produselor din metal, exclusiv ma șini, utilaje și instala ții GIVA STARCOM SRL produc ător de mobil ă, Locul 2 în Top Profit România Întreprinderi Mici, jude țul CONSTANT Ă, domeniul 31: Fabricarea de mobil ă NEOTELL SRL Locul 1 în Top Afaceri România, localit atea HÎR ȘOVA, domeniul 43: Lucr ări speciale de construc ții ELECTRO BULGARU BMS SRL Lucr ări speciale de construc ții COMET STEEL 07 SRL Fabricarea de construc ții metalice și p ărți componente ale structurilor metalice TUDOR CONSTRUCT SRL Locul 1 în Top Afaceri România, localitatea HÎR ȘOVA, domeniul 41: Construc ții de cl ădiri ACVACONSTRUCT SRL Unit ățile industriale cu capital de stat din ora ș, la trecerea de la economia planificat ă la cea de pia ță au întâmpinat o serie de greut ăți începând cu asigurarea materiilor prime, desfacer ea produc ției, fapt ce a condus la o reducere sim țitoare a activit ății industriale și ca urmare, trecerea în șomaj a unui num ăr important de salaria ți. 5.5 Turismul Turismul în zona Hîr șova, este practic inexistent. Capacitatea de cazare turistic ă este foarte redus ă și se realizeaz ă în cadrul Pensiunii Silva Inter SRL, care dispune de 8 locuri de cazare. Nu exist ă pachete turistice în care s ă fie incluse obiectivele turistice existente în ora șul Hîr șova (arheologice, naturale, rezerva țiile, etc) pe care agen țiile de turism s ă le promoveze. Nu exist ă promovare proprie de la nivelul ora șului privind posibilit ățile de vizitare a muzeului Cotovu, a Cet ății, a Tell-ului, a izvoarelor termale. ONG –urile din zona nu cunosc sau nu au ca obiect d e activitate “turismul” din zona Hîr șova și nu se implic ă în acest domeniu. Document spre consultare 82 5.5.1 Poten țialul turistic al ora șului Hîr șova Str ăveche arie de locuire și civiliza ție româneasc ă, ora șul Hîr șova reprezint ă o zon ă turistic ă de mare originalitate. Prezen ța unui tezaur arheologic deosebit de bogat, reprezi nt ă și va reprezenta o șans ă pentru dezvoltarea turismului local și a turismului românesc. Dun ărea, un nume de rezonan ță tracic ă, a c ărei semnifica ție este „purt ătoare de nori”, este unul dintre cele mai pitore ști și interesante trasee turistice fluviale din Europa și implicit din România și î și “curge” apa lin și pe teritoriul zonei Hîr șova. În zona Hîr șova printr-o exploatare judicioas ă a valen țelor specific se poate influen ța pozitiv gradul de dezvoltare socio economic ă a ora șului. Reglement ările privind circula ția pe Dun ăre, contribuie la cooperare transfrontalier ă, protec ție și utilizare durabil ă a bazinului Dun ării, urmate investi ții și strategii comune, pe termen mediu și lung. Ora șul de ast ăzi se ridic ă peste cetatea roman ă, romano-bizantin ă, medieval ă și necropolele acestora. Al ături de cetate se g ăse ște o a șezare neolitic ă cu o vechime de șapte milenii. Evolu ția acestora este oglindit ă în vitrinele Muzeului Carsium. Prin marea zestre i storic ă, Hîr șova are o semnifica ție cu totul special ă: este locul unde po ți înv ăța s ă convie țuie ști cu propria istorie. Obiectivele ce pot fi vizitate precum: ruinele cet ății; izvoare termale; rezerva ția geologic ă Canaralele Hâr șovei cu o suprafa ță de 2 ha; biseric ă din sec. XX și geamie din sec. XIX; trebuie intens promovate pe toate canalele specifice (site, radio, TV, pliante, Flye-re, târguri, expozi ții, agen ții de turism și altele). A.Resurse turistice naturale Cadrul natural ocup ă un rol predominant în structura poten țialului turistic, având un caracter particular, creat de aspectele fizico-geog rafice ale ora șului Hîr șova. Spa țiul dobrogean, situat între apele b ătrânului Danubiu și „marea cea mare” a p ăstrat de-a lungul secolelor peisaje și obiective naturale de valoare știin țific ă deosebit ă, care pentru a fi protejate și conservate au fost declarate arii protejate sau m onumente ale naturii: • rezerva ții naturale Pe teritoriul localit ății se g ăsesc dou ă rezerva ții: Canaralele din portul Hîr șova , cu valoare peisagistic ă, unice pe traseul Dun ării de Jos, dou ă stânci cu în ălțimea de peste 30 m, abrupte, deasupra apei și Celea Mic ă, Valea lui Ene , la cca. 2 km. amonte, o arie protejat ă pe care se mai p ăstreaz ă resturi din p ădurea care acoperea platoul dobrogean cu sute de an i în urm ă. Document spre consultare 83 Canaralele de la Hîr șova este o arie de protec /uni021Bie special ă avifaunistic ă – SPA (sit Natura 2000) . Pe suprafa /uni021Ba teritorial ă a sitului se afl ă rezerva /uni021Bia natural ă Canaralele de la Hîr șova (monument al naturii), abrupturi stâncoase cons tituite din calcare atribuite perioadei geologice a jurasicului, în substratele c ărora au fost identificate importante depozite cu resturi fosile de spongieri și corali. Aria protejat ă (încadrat ă în bioregiunea geografic ă stepic ă) reprezint ă o zon ă natural ă (lacuri, râuri, stepe, terenuri arabile cultivate, paji ști naturale, p ăș uni, p ăduri de foioase, p ăduri în tranzi /uni021Bie) ce ad ăposte ște și asigur ă condi /uni021Bii de hran ă, cuib ărit și vie /uni021Buire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protej ate prin lege). Canaralele de la Hîr șova • situate în aval de actualul port Hîr șova, pe malul drept al fluviului Dun ărea; • monument al naturii de tip peisagistic și morfogeologic; • ocup ă o suprafa ță total ă de 3,5 ha; • pot fi admirate forma țiuni construite din calcare jurasice cu aspect peis agistic deosebit; • studiat ă începând cu anul 1867, astfel identificându-se dif erite specii de corali și spongieri; • stânc ăriile sunt întregite de flora și fauna caracteristic ă acestui relief; • prezen ța Dun ării face ca fauna s ă fie extrem de bogat ă în specii de p ăsări; • important ă și din punct de vedere istoric și cultural, deoarece în aceast ă zon ă exist ă o cetate romano – bizantin ă, fostul castru militar ” Carsium „, construit de romani prin secolul al II-lea d.Hr. Canaralele din portul Hîr șova- turi știi vor fi uimi /uni021Bi de peisajele unice, pe care timpul și natura le-au sculptat pe acest traseu de la Dun ărea de Jos; În ceea ce prive ște flora, în timpul verii, se întâlnesc diverse spe cii de flori, precum ghiocei, topora și, brându șe, fauna fiind reprezentat ă de specii de p ăsări migratoare și de pasaj, precum egreta mare, cormoranul mic, stârc galben e tc. Celea Mare -Valea lui Ene- Aceast ă rezerva /uni021Bie este o arie protejat ă. R ămăș i/uni021Bele unei păduri, ce are o vârst ă veritabil ă de sute de ani, care ”îmbr ăca” în trecut platoul dobrogean; Pentru a ajunge în rezerva /uni021Bie se poate pleca pe DN2A pe ruta Ovidiu – Mihail Kog ălniceanu – Doroban /uni021Bu – Crucea – Ciobanu – Hîr șova sau pe ruta Slobozia – /uni021Aănd ărei – Hîr șova. Principalele elemente de cadru natural cu valoare t uristic ă sunt: • re țeaua hidrografic ă – atrac ție turistic ă deosebit ă prin fluviul Dun ărea • Lunca Dun ării (între Fete ști și Hîr șova); • Plaja de pe malul Dunarii • condi țiile de clim ă, prin temperaturi medii de circa 11 0 C, precipita ții reduse (sub 500 mm/an), num ărul anual de zile însorite, nebulozitatea redus ă, favorizeaz ă practicarea turismului în cea mai mare parte a anului (mai pu țin sezonul de iarn ă); • fondul forestier, în care predomin ă p ădurile mixte de foioase (stejar, frasin, ulm, tei, carpen), ce îmbog ățesc frumuse țea peisajului, constituie în acela și timp ad ăpost pentru numeroase specii de animale, unele cu valoare cineg etic ă; Document spre consultare 84 Constan ța este unul din jude țele cu cea mai mic ă suprafa ță de p ădure din țar ă, iar zona este expus ă în cel mai înalt grad secetei și aridiz ării. Deficitul pronun țat de ap ă din timpul sezonului estival devine factor limitativ de instalare și men ținere a vegeta ției forestiere. Pentru îmbun ătățirea calit ății aerului și a solului, refacerea echilibrului hidrologic, combaterea schimb ărilor climaterice, ob ținerea de mas ă lemnoas ă deficitar ă în zon ă și pentru îmbun ătățirea aspectului peisagistic al zonei, Autoritatea L ocal ă Hîr șova în asociere cu Consiliul Jude țean Constant ă a accesat în 2009 prin, Programul de Îmbun ătățire a calit ății mediului și împ ădurirea terenurilor agricole degradate “, proiectul , Reconstruc ție ecologic ă și împ ădurirea terenurilor degradate ori improprii folosin țelor agricole aflate în proprietatea Ora șului Hîr șova – perimetrul de ameliorare Hîr șova – 185,58 ha “. Finan țarea proiectului în valoare de 4.787.836 lei a fost asigurat ă astfel: – 3.826.936,8 lei – finan țare nerambursabil ă asigurat ă din Fondul de Mediu – 3.332 lei – contribu ția financiar ă a beneficiarului – 957.567,2 lei – contribu ția în natur ă a beneficiarului Proiectul a vizat lucr ări de împ ădurire a suprafe ței de 185,58 ha cu puie ți de plop alb. Execu ția lucr ării a fost realizat ă începând cu toamna anului 2011. În anul 2013 s-a calamitat suprafa ța de 33,53 ha, iar în anul 2015 s-au mai calamitat înc ă 8,00 ha împ ădurite cu plop alb. Calamitatea s-a produs ca urmar e a excesului de apa infiltrat ă prin pânza freatic ă din Dun ăre, astfel pe suprafa ța împ ădurit ă constatându-se puie ți usca ți. În anul 2016 s-a deplasat în teren comisia de const atare format ă din reprezentan ții institu țiilor implicate în proiect și s-a decis înlocuirea puie ților usca ți și luarea m ăsurilor pentru reducerea pericolelor determinate de factori natura li. • vegeta ția de lunc ă Document spre consultare 85 Speciile faunistice cu valoare cinegetic ă (fazan, prepeli ță ) și fauna acvatic ă de pe râurile interioare și Dun ăre, important ă pentru pescuitul sportiv și industrial; Culturi de cereale și de floarea soarelui care genereaz ă aspecte peisagistice atractive. • Izvoarele termale Ape termominerale sulfuroase, iodurate, bromurate, radio active se întâlnesc în zona Vadu-Oii – Hîr șova. Z ăcămintele de ap ă termomineral ă sunt puse în eviden ță de forajele situate între malul Dun ării și drumul dintre satul Vadu-Oii și DN 2, la 2 km de ora ș. Apa are o concentra ție superioar ă de sulf și H2S și are curgere liber ă într-un bazin de beton – ca amenajare minim ă pentru utilizarea la b ăi terapeutice. Temperatura acestor ape are cca. 42- 52 grade Celsius și un debit de 8 l/s. Apele termiminerale de aici su nt omologate asem ănător cu cele de la B ăile Herculane, putând fi utilizate pentru cura balnear ă în bazele termale. Apele termale din apropierea localit ății îi pot conferi statutul de viitor centru balnear, ora șului Hîr șova. B. Resurse turistice antropice I. Poten țialul cultural – istoric A) Monumente și situri arheologice : • a șezarea neolitic ă de tip tell – rezerva ție, ora șul Hîr șova; • cetatea roman ă Carsium – rezerva ție – ora șul Hîr șova; Cetatea Carsium- Descoperim aici o cetatea roman ă și romano-bizantin ă. Istoricii apreciaz ă, c ă cel mai probabil, Carsium a fost ridicat ă înc ă din a doua jum ătate a secolului I p. Chr. Mai târziu, în timpul r ăzboaielor dacice, prin anul 103 p. Chr., împ ăratul Traian este cel care consolideaz ă fortifica ția cu ziduri din piatr ă. În documentele din Antichitate, Cetatea apare deseori men /uni021Bionat ă între secolele II și VII p Chr. Document spre consultare 86 În prezent, turi știi pot vedea ziduri impun ătoare, cum ar fi „Turnul comandantului”, dar și un zid monumental, la Dun ăre, unde a fost odat ă un port. Acest port a func /uni021Bionat timp de 17-18 secole, pân ă când cetatea a fost distrus ă. Din epoca bronzului și fierului, la Hîr șova, sunt mai multe situri. Se remarc ă a șezarea înt ărit ă cu șan ț de ap ărare, din prima vârst ă a fierului (Hallstatt), dezvoltat ă pe terasa înalt ă a Dun ării de pe Dealul B ăroi în zon ă, La Vii” sau, La Rasim”. Exist ă vestigii arheologice situate în teritoriul extravi lan pe o suprafa ță de 5,74 ha. Atrac țiile turistice ale ora șului, de și aproape neexploatate, sunt numeroase: Cetatea CARSIUM Cetatea, la rândul ei, suprapune se pare, o a șezare getic ă, poate chiar o fortifica ție. A fost construit ă dup ă toate probabilit ățile în timpul împ ăratului Vespasianus (69-79) când pe linia Dun ării și-au f ăcut loc mai multe fortifica ții romane. În timpul r ăzboaielor daco-romane, împ ăratul Traian (98-117) zide ște cetatea în piatr ă pentru Ăla ÎI Hispanorum et Aravacorum, cel mai târziu la 103. Ulterior, a fost distrus ă de germani, huni, slavi, avari fiind ref ăcut ă tot de atâtea ori. Documentele istorice și arheologice afirm ă c ă cele mai importante lucr ări sunt cele realizate în timpul împ ăra ților Constantin cel Mare (306-337) și Iustinian (527-565). Dup ă o lung ă absen ță datorat ă venirii bulgarilor la sudul Dun ării, bizantinii în timpul domniei împ ăratului Ioan I Tzimiskes (969-976) refac cet ățile dun ărene din temelii, a șa cum se va mai întâmpla mai târziu, în evul mediu. Între se colele XV-XIX cetatea devine o fort ărea ță Document spre consultare 87 otoman ă. Izvoarele consemneaz ă trecerea pe aici a trupelor lui Mircea cel B ătrân, Vlad Țepe ș, Iancu de Hunedoara, Mihai Viteazul, Radu Șerban etc. În secolele XVII-XVIII a fost teatrul unor confrunt ări militare dramatice între trupele otomane, austriece și turce ști, fiind distrus ă de fiecare dat ă. În urma tratatului de la Adrianopol din 1829 Imperiul Otoman a fost obligat de Rusia s ă distrug ă fortifica țiile de pe malul drept al Dun ării. Cetatea este d ărâmat ă și p ărăsit ă iar piatra din ziduri a fost scoas ă pentru a se cl ădi ora șul modern. Cetatea de la Hîr șova (Carsium) este unul din cele mai importante pun cte fortificate pluristratificate de pe linia Dun ării. Ocup ă acela și loc și a jucat acela și rol ca cet ățile Durostorum (Silistra) și Noviodunum (Isaccea). A dat na ștere, în imediata vecin ătate, la numeroase situri din antichitate pân ă în evul mediu târziu (a șez ări cu caracter urban și rural, mai multe necropole). Peste toate acestea se suprapune ora șul modern. Cetatea de la Hîr șova prezint ă îns ă caracteristici cu totul aparte în peisajul situril or dun ărene. Este reprezentativ ă pentru întreaga istorie a Europei sud-estice având în vedere c ă pe acela și amplasament se construiesc și reconstruiesc mai multe fortifica ții, în perioade și epoci diferite, timp de aproape dou ă milenii. Din ruinele cet ății, ast ăzi, se mai v ăd câteva ziduri impun ătoare. „Turnul comandantului”, pe latura de nord a incintei mici, se p ăstreaz ă pe în ălțimea de peste 9 m. La Dun ăre, un zid monumental, lung de cca 40 m, marcheaz ă zona în care a activat portul din antichitate pân ă la distrugerea cet ății, vreme de 17-18 secole! Ora șul de ast ăzi se ridic ă peste cetatea roman ă, romano-bizantin ă, medieval ă și necropolele acestora. Al ături de cetate se g ăse ște o a șezare neolitic ă cu o vechime de șapte milenii. Evolu ția acestora este oglindit ă în vitrinele Muzeului Carsium. Prin marea zestre i storic ă, Hîr șova are o semnifica ție cu totul special ă: este locul unde po ți înv ăța s ă convie șuie ști cu propria istorie. Cetatea Bizantin ă Cetatea roman ă a fost construit ă cel mai târziu în primii ani ai secolului II p. Ch r și ref ăcut ă de împ ăra ții Constantin Cel Mare și Justinian. Este reconstruit ă de bizantini și mai apoi de genovezi. Acum se dateaz ă zidul instala ției portuare, ridicat peste cel antic, unic pe lini a Dun ării, înc ă în picioare, în stare precar ă de conservare. Între secolele XV- prima parte a se colului al XIX-lea, s-a aflat sub st ăpânire otoman ă. Documente istorice (m ărturii scrise, litografii) și arheologice (resturi de ziduri) arat ă c ă în evul mediu cetatea era format ă din dou ă fortifica ții, una mare, în spa țiul rezerva ției actuale, și alta mai mic ă, pe dealul opus, în aval de port, ambele unite pri ntr-o incint ă ale c ărei urme pot fi urm ărite prin ora șul actual. Cetatea a avut rolul de a asigura paza și ap ărarea celui mai important vad de trecere peste Document spre consultare 88 Dun ăre care asigura leg ătura dintre comunit ățile din Câmpia Român ă cu cele de pe litoralul vestic al M ării Negre, mai târziu cu lumea din sudul Peninsulei Balcanice. Dealul Cet ății” v ăzut de pe Dun ăre. Pe suprafa ța acestuia se afl ă ruinele cet ății romane, romano-bizantine (cunoscut ă sub numele de Carsium ) și medievale Tell-ul de la Hîr șova a fost descoperit în 1961. Tell-ul neo-eneolitic de la Hîr șova este unul dintre cele mai importante obiective de acest gen din sud-estul Europei, si apartine „Culturii Gu melnita”, si anume epocii pietrei slefuite, in jurul anilor 4600. Movila inalta de 12 metri, rupta abrupt in directia Dunarii, este locul in care arheologii sapa de decenii. Din anul 1993 si pana i n present un grup multidiscipliar de arheologi romani si francezi cerceteaza tell-ul. La baza sa, primii trei metri ai depozitului arheologic apar țin culturii Boian, mai exact ultimelor dou ă faze ale sale, în care apar și materiale apar ținând culturii Hamangia. Perioada cea mai important ă din evolu ția tell-ului poate fi considerat ă cea atribuit ă culturii Gumelni ța, care în plan vertical ocup ă circa 7 m. Nivelele gumelni țene sunt suprapuse de cele apar ținând culturii Cernavoda I, cu o grosime de circa 1 ,5 m. Ele au fost puternic afectate de locuirile ulterioare, începând cu epoca bronzului și pân ă în epoca contemporan ă, astfel încât s-au păstrat pu ține complexe intacte. Document spre consultare 89 Tell-ul eneolitic For tificatia bizantina Hîr șova În anul urm ător se execut ă un sondaj care stabile ște stratigrafia acestuia. S ăpături sistematice încep abia în anul 1985, iar din 1993, aici se deruleaz ă un program comun de cercetare și formare de speciali ști româno-francez. În cadrul colabor ării, în anul 1997, s-a deschis, la Paris, expozi ția intitulat ă “Via ța pe malul Dun ării acum 6500 de ani” care a reunit cele mai semnificative descoperiri efectuate în a șezare. Un moment important îl reprezint ă anul 1993 de când pe tell se desf ăș oar ă programul comun de cercetare româno-francez cu participarea d irect ă a unor speciali ști din aceast ă țar ă, între care un rol deosebit îl au de zece ani istoricii fr ancezi Bernard Randoin și Yannick Rialland. Toate acestea au contribuit nu numai la introducerea pent ru prima oar ă în țara noastr ă a unei concep ții și tehnici de s ăpătur ă noi, dar și crearea în cadrul Muzeului Na țional de Istorie a Centrului Na țional de Cercetare Pluridisciplinar ă format din tineri speciali ști români preg ăti in diverse centre de cercetare din Franta. Turnul Din ruinele vechii cet ăți, ast ăzi, se mai v ăd câteva ziduri impun ătoare. „Turnul comadantului”, pe latura de nord a incintei mici, s e p ăstreaz ă pe în ălțimea de peste 9 m. Document spre consultare 90 Fortifica ția bizantin ă Fortifica ția bizantin ă a fost descoperit ă în anul 2003, și este situat ă în cap ătul de Vest al str ăzii Carsium, la intersec ția cu str. Lunei. Zidurile fortifica ției au ie șit la iveal ă cu ocazia săpăturilor pentru construc ția unei școli noi, investi ție ce urma s ă se realizeze pe acest amplasament în cadrul unui Program cu Banca Mondial ă, Inspectoratul Școlar Jude țean și Prim ăria Hîr șova. Aici se vedea, la suprafa ță , un rest de construc ție din piatr ă cu mortar. Adâncirea sec țiunii a scos la lumin ă col țul unui zid cu traseul N – S. În partea interioar ă s-a excavat pân ă la adâncimea de 0,40 m. Este posibil ca acest spa țiu s ă mai p ăstreze depuneri arheologice. Din păcate, aici s ăpătura n-a putut fi continuat ă. Într-un sondaj de 0,50 x 0,50 m, executat în exteriorul zidului, spre N, pentru a putea determin a adâncimea maxim ă, s-a ajuns la stânc ă la – 2,76 m. Grosimea zidului, variabil ă, este de 1,70 m. În emplecton s-a identificat un s tâlp sec ționat, pe care se mai v ăd literele (M) PXI (I). Paramentul exterior al zidu lui a fost demontat în întregime. Emplectonul este compus din piatr ă bolov ănoas ă cu mortar de bun ă calitate. Descoperirea acestor ziduri, f ără a fi realizat ă o cercetare minu țioas ă, a determinat abandonarea proiectului. Ultimele observa ții au fost f ăcute cu ajutorul câtorva studen ți – la sfâr șitul practicii – și a angaja ților Muzeului „Carsium”. În lipsa for ței de munc ă, dup ă aceast ă dat ă, cercetarea a încetat. Prim ăria dore ște s ă realizeze în aceast ă zon ă un parc arheologic, prin punerea în valoare a vestigiilor, fapt ce impune ex ecutarea unor cercet ări de amploare și consolidarea construc țiilor. B) Monumente istorice și de art ă de factur ă religioas ă Pentru a sim /uni021Bi spiritualitatea care înv ăluie aceast ă zon ă, trebuie vizitat ă Biserica Sf. Constantin și Elena și Mânâstirea Prodromita Hîr șova. Biserica “Sfin ții Împ ăra ți Constantin și Elena” Biserica actual ă se afl ă a șezat ă în partea de apus a ora șului, pe un masiv de piatr ă calcaros ce s-a aflat în interiorul fostei cet ăți romane Carsium dup ă planurile unei echipe din ingineri italieni, proiectul fiind coordonat de renumitul An ghel Saligny. Din fosta cetate nu a mai r ămas decât o bucat ă de zid gros de 2 m, care se g ăse ște în partea de Sud a ora șului. Biserica a fost sfin țit ă la 8 septembrie 1908 cu hramul “Sfin ții Împ ăra ți Constantin și Elena” ce-l poart ă și ast ăzi, de c ătre Preasfin țitul Episcop al Gala ților. În timpul războiului din 1916 biserica a fost profanat ă de c ătre armata turc ă, fiind transformat ă în grajd de cai. S-a resfin țit în 1919, redându-se cultului cu aceea și frumuse țe. Document spre consultare 91 Geamia a fost construit ă în anul 1812. Interiorul conserv ă arhitectura specific ă din lemn de la începutul secolului al XIX -lea, în timp ce la exte rior a suferit anumite schimb ări. Necropola se afl ă la nord-est de cetate. Multe morminte se mai p ăstreaz ă înc ă în form ă ini țial ă. Pentru marcarea monumentelor funerare s-au utilizat elemente de arh itectur ă sau fragmente de stâlpi miliari, cu inscrip ții, din perioada roman ă. Piesele au fost recuperate și publicate înc ă de la sfâr șitul secolului al XIX-lea. Este Monument istoric de categoria A și este cea mai important ă m ărturie a prezen ței popula ției musulmane la Hîr șova. Edificiul a fost ridicat, în anul 1812, în tim pul sultanului Mahmud al II-lea (1808-1839) și este înscris pe lista monumentelor istorice din R omânia Geamia, constuit ă în 1812, și Biserica Ortodox ă „Sf. Împ. Constantin și Elena” sunt aproape singurele m ărturii ale arhitecturii monumentale din secolele XI X-XX. Mănăstirea Prodromita poate deveni in timp centru al tu rismului ecumenic. c) Monumente și ansambluri de arhitectur ă civil ă Muzeul Carsium- Turi știi care îi trec pragul pot vedea obiecte caracteri stice culturilor neolitice (Hamangia, Gumelni ța), culturii epocii metalelor, dar și semne ale evolu /uni021Biei civiliza ției romane, romano-bizantine și medievale la Dun ărea de Jos. Muzeul de la Hîr șova a fost înfiin țat de Vasile Cotovu, profesor și directorul școlii din Hîr șova, fiul lui Ioan Cotovu, întemeietorul înv ăță mântului de stat, din localitate, dup ă 1878. A fost inaugurat, la 1 mai 1904, în prezen ța Regelui Carol I, Reginei Elisabeta, Principelui Ferdinand și Principesei Maria, Micii Principi Carol și Elisabeta, însosi ți de primul ministru și ministrul lucr ărilor publice, afla ți în voiaj pe Dun ăre. Sediul ini țial al muzeului a fost în cl ădirea școlii. Aici V.Cotovu a strâns obiecte istorice și arheologice, etnografice, colec ții de tablouri, minerale, roci etc. reprezentative pentru teritoriu l dintre Dun ăre și Mare. Din acest motiv s-a numit „Muzeul Regional al Dobrogei”. Dup ă ce a fost devastat în primului r ăzboi mondial, muzeul va fi ref ăcut în locuin ța directorului și reinaugurat, la 29 mai 1926, în prezen ța Regelui Ferdinand și a Reginei Maria. Document spre consultare 92 Foto Imagine din muzeul vechi Dup ă moartea lui V.Cotovu, în primii ani ai regimului c omunist, muzeul este desfiin țat. Dezvoltarea cercet ării arheologice și num ărul mare de obiecte descoperite întâmpl ător, impune reorganizarea sa. În anul 1987 se deschide o Expozi ție Arheologic ă cu cele mai reprezentative descoperiri de la acea dat ă. Din 1993 Muzeul de Istorie Na țional ă și Arheologie Constan ța, preia ac țiunea redeschiderii a muzeului de la Hîr șova. Dup ă ce este amenajat, la sfâr șitul anului 2005 este înscris în Ghidul Muzeelor și Colec țiilor din România. La 20 aprilie 2006, Regele Mihai și a Regina Ana au inaugurat și vizitat Muzeul Carsium Hîr șova ducând astfel, mai departe, tradi ția istoric ă • Muzeul de istorie Actualul muzeu ilustreaz ă, prin cele mai reprezentative descoperiri din situ rile de pe raza localit ății, aspecte ale dezvolt ării civiliaz ției din neolitic pân ă la începutul epocii moderne. În spa țiul exterior, într-un mic lapidarium , sunt expuse fragmente arhitecturale specifice epo cii romane în principal, (coloane, baze de coloane, arh itrave, monumente fumerare, borne de drum etc.) dar și din evul mediu. Unele, dintre acestea, au f ăcut parte din vechiul muzeu și s-au aflat zeci de ani într-un parc din fa ța școlii vechi, a șa cum au fost instalate la începutul secolului al X X- lea.. Între piese sunt dou ă fragmente de inscrip ții romane, unul de la Capidava , altul de la Ulmetum, aduse la Hîr șova înc ă de la mijlocul veacului trecut. Fostul local a l Muzeului Carsium 2005 Muzeul Carsium detine una dintre cele mai valoroas e colectii de fosile jurasice alcatuita din spongieri, bivalve (scoici ), gasteropode (melc i), amoniti, brahiopode, echinoderme. In lipsa spatiului adecvat pentru expunere, aceasta sta deoc amdata, la dispozitia specialistilor. Colaborarea cu Institutul Geologic al Romaniei va conduce in sc urt timp la valorificarea stiintifica a colectiei. In cadrul uni proiect finantat cu fonduri europene, ERCIP in cadrul Programului INTERREG IV C, a avut loc o prima prezentare a celor mai reprez entative fosile. Document spre consultare 93 • Statuia eroului necunoscut • Crucea de piatr ă La 17 septembrie 1912 a fost ridicat în apropiere d e Hîr șova, din piatr ă și granit, pe un soclu de piatr ă 1020 x 2300, Monumentul dedicat osta șilor „Crucea Marinarilor“, obiect de art ă ambiental ă • Școal ă veche or ăș eneasc ă – construit ă în 1904 Statuia Ioan Cotovu in parcul scolii Vechi Scoala veche Hîr șova – o emblem ă culturală a dobrogenilor, Școala veche din Hîr șova a fost ridicat ă la începutul secolului XX la ini țiativa ilustrului dasc ăl Vasile Cotovu, fiul lui Ioan Cotovu, și a respectat, la fel ca și biserica din spatele ei, planurile arhitecturale ale lui Anghel Saligny. Ina ugurarea pe 1 mai 1904 a cl ădirii s-a f ăcut cu salve de tun și prezen ță regal ă.La inaugurarea sa a participat însu și Regele Carol I, iar camerele sale au ad ăpostit prima bibliotec ă, dar și primul muzeu regional al Dobrogei. Scoala veche a fost bombardata in prima conflagratie mondiala si in mar e parte a fost distrusa. Dupa razboi a fost reabilitata, iar la receptie a venit insusi regele Carol I, in 1926. Document spre consultare 94 Școala veche a func ționat pân ă în 1962, apoi a fost transformat ă în internat al liceului din ora ș, iar în cele din urm ă închis ă.Văzut ă de pe stâncile ce îmbrac ă malurile Dun ării, Școala “Vasile Cotovu”, este declarat ă monument de arhitectura, iar destinul ei este de a transmite lec ția de cultur ă, mai departe. Din anii 80, pân ă când a fost abandonat ă, elevii de la liceul tehnologic î și f ăceau practica în atelierele amenjate la parterul școlii. Casa înv ăță torului Vasile Cotovu se afl ă, la fel ca și școala, într-o stare avansat ă de degradare. Școala veche a func ționat pân ă în 1962, apoi a fost transformat ă în internat al liceului din ora ș, iar în cele din urm ă închis ă. • Centrul vechi al ora șului Hîr șova (1880-1925); d) Monumente de art ă plastic ă comemorative • Monumentul eroilor În aval de port pe “Dealul Belciug” sau “Dealul Mon umentului” a fost ridicat ă în anul 1913 o cruce monumental ă dedicat ă solda ților de pe șalup ă, Trotu ș “, scufundat ă la 17 septembrie 1912 în urma coliziunii cu vaporul de pasageri al s ociet ății ungare, Szencheny Istvan “. Pe suprafa ța “Dealul Monumentului” s-au descoperit vestigii di n epoca bronzului și fierului. Sunt vizibile înc ă resturi ale fortifica ției care ap ăra ora șul din aceast ă parte. Dup ă primul război mondial, « casa pompierilor », care domina ora șul de pe în ălțime a fost m ărit ă și transformat ă în « Gimnaziul Principele Mihai ». e) Etnografie și folclor – ansambluri folclorice renumite de dans românesc și turcesc Ansamblul folcloric Carsium Document spre consultare 95 – Manifest ări folclorice și cultural Uniunea Democrat ă Turc ă din România organizeaz ă periodic o serie de manifest ări culturale sub egida: „Hîr șova – str ăveche cetate otoman ă”. Proiectele au fost structurate pe mai multe componente îmbinând cunoa șterea evenimentelor istorice cu valorificarea tradi țiilor comunit ății turce de la Hîr șova. Manifest ările au fost organizate de filial ă Hîr șova a UDTR în parteneriat cu Muzeul Carsium din localitate. Evenimentele au cons tat în: simpozionul cu tema „Pietre funerare, tradi ții și semnifica ții religioase”, vizitarea cet ății Hîr șova și a necropolei otomane, monument istoric de importan ță na țional ă și european ă. Conturarea „Programului de m ăsuri privind conservarea și valorificarea monumentelor otomane de la Hîr șova. „Istoria comunit ății musulmane din Hîr șova este una dintre cele mai vechi și mai interesante, datând de peste 600 de ani. Este important pentru noi ca și comunitate etnic ă s ă facem cunoscut adev ărul istoric despre existen ța noastr ă pe aceste meleaguri”. A spus pre ședintele UDTR, Osman Fedbi . II. Poten țialul tehnico-economic • podgoriile de la Hîr șova Colinele Dobrogei (Regiunea VI) Situat ă în sud-estul României, corespunde în întregime Podi șului Dobrogean, clar delimitat între Dun ăre, Marea Neagr ă și frontiera cu Bulgaria. Particularit ă/uni021Bile fizico-geografice ale acestei regiuni viticole sunt imprimate în esen /uni021Bă de predominarea reliefului de platou, cu slab-moderat ă altitudine și fragmentare, de înveli șul loessic aproape generalizat și de bioclimatul net continental al stepei-silvoste pei pontice, a c ărui excesivitate este par /uni021Bial atenuat ă de vecin ătatea M ării Negre și de masele acvatice din Batile și Delta Dun ării. Cadrul natural constituie, desigur, condi /uni021Bia de baz ă în dezvoltarea viticulturii acestei regiuni, multe dintre vinurile sale fiind s olicitate la export înc ă din antichitate. Pentru calitatea lor superioar ă pledeaz ă întreaga ambian /uni021Bă a factorilor ecologici, dar suveran se impune climatul cu poten /uni021Bialul s ău caloric deosebit de avantajos, mai pu /uni021Bin componen ța sa hidric ă care rămâne deficitar ă sub aspect natural dar nu dificil remediabil ă antropic. Regiunea viticol ă a Colinelor Dobrogei cuprinde podgoriile Saric ă-Niculi /uni021Bel, Istria-Babadag, Murfatlar. În cadrul acestora se afl ă 9 centre viticole (M ăcin, Niculi /uni021Bel, Tulcea, Valea Nucarilor, Babadag, Istria, Cernavod ă, Medgidia, Murfatlar), iar exterior acestora, înc ă 5 centre viticole independente (D ăeni, Hâr șova , Mangalia, Adamclisi, Chirnogeni). • podul peste Dun ăre de la Giurgeni; Podul are o lungime de 1456 metri și o l ă/uni021Bime de 16,8 m. Construc /uni021Bia a fost terminat ă în 1970, proiectul podului fiind f ăcut de IPTANA Bucure ști. În ultimii ani, la Hîr șova, se organizeaz ă ,,Zilele ora șului”, ,Ziua Recoltei”, Festivalul ”Prim ăvar ă dobrogean ă”– proiect înscris în Calendarul Activit ăților Educative Jude țene. 5.5.2 Formele de turism practicabile Resursele naturale și antropice spa țiului adiacent Dun ării în acest sector creaz ă premise Document spre consultare 96 favorabile practic ării unor forme de turism variate, iar prin amenaj ări specifice, acestea pot fi dezvoltate și diversificate. /xrhombus Turismul de circula ție : • Turismul itinerant cu valen țe culturale este favorizat de existen ța a numeroase localit ăți cu obiective turistice și se axeaz ă pe realizarea unor trasee tematice care includ valori cultural-istorice sau educativ-recrea tive; • Turismul de tranzit este favorizat de existen ța unor drumuri europene (tronsonul Urziceni – Hîr șova – Constan ța al E 60, pe unde pot fi dirijate importante fluxu ri de turi ști. /xrhombus Turismul știin țific se adreseaz ă speciali știlor pe probleme legate de cadru natural și de mediu (în special în ariile protejate din zon ă). celor care doresc s ă viziteze rezerva țiile naturale existente și celor interesa ți de biotopul aferent Dun ării /xrhombus Turismul de vân ătoare și pescuit sportiv valorific ă bogatul poten țial cinegetic și piscicol (unde predomin ă crapul, pl ătica, știuca, nisetrul, morunul, scrumbia de Dun ăre), ce ofer ă largi posibilit ăți de practicare a pescuitului sportiv: pe Dun ăre din ariile forestiere, stuf ări ș și din apele Dun ării ( concursuri de pescuit). /xrhombus Turismul pentru practicarea sporturilor nautice (caiac, canoe, vele, yahting, agrement nautic) – poate fi utilizat traseul Dun ării. Dezvoltarea turismului, care s ă valorifice poten țialul Luncii Dun ării este unul din efectele economice și sociale care isi pot pune amprenta pe dezvoltarea economica a orasului Hîr șova. /xrhombus Turismul rural , cu cazare în gospod ăriile localnicilor, valorific ă tradi ții legate de via ța rural ă și pescuit poate fi practicat în satul Vadu Oii. /xrhombus Turismul de weekend – include mai multe forme de turism – pescuitul, v ân ătoarea și alte sporturi de agrement și recreative si poate fi dezvoltat prin amenajarea unor structuri turistice corespunz ătoare (camping, casute, bungalouri) care are la ba z ă acela și poten țial bogat și variat al Dun ării. /xrhombus Turismul de odihn ă și recreere este legat de existen ța unui cadru natural cu valen țe estetice deconectante, cu un microclimat reconforta nt și posibilit ăți de practicare a unor activit ăți recreative, în special în lunca Dun ării. /xrhombus Turismul de reuniuni și congrese ar putea fi dezvoltat prin amenaj ări specifice în orasul Hîr șova, axat pe probleme de cooperare transfrontalier ă și dezvoltare durabil ă. /xrhombus Turismul uval se poate organiza pe baza existen ței culturilor de vita de vie din zona. Alte forme de turism /xrhombus Turism balneoclimateric prin exploatarea izvoarelor termale de la “Puturoasa”, viitore statiune Hîr șova Bai. /xrhombus Turism arheologic determinat de existent vestigiilo r arheologice in zona /xrhombus Turism etnofolcloric prin redeschiderea festivalul concurs “Mladite Dunarene” /xrhombus Turism uval /xrhombus Agroturism /xrhombus Eco turism Valorificarea izvoarelor de ap ă termal ă, finalizarea Muzeului de istorie, Cetatea „Carsium”, Tell-ul, pescuitul, vân ătoarea și peisajul sunt puncte de atrac ție pentru turi știi care trec spre litoral dar și pentru turismul cultural. Materializarea acestora va putea relansa activitatea economic ă, respective comer țul și turismul, ceea ce va impune ora șul ca un centru cultural, știintific modern. O oportunitate uriasa de dezvoltare a turismului in zona Hardova este reprezentata de “turismul dunarean”. Valorificarea poten țialului turistic de excep ție și a pozi ției geopolitice pe care o are sectorul românesc al Dun ării în contextul european, armonizat ă cu un cadru juridic și institu țional Document spre consultare 97 adecvat, atrage dup ă sine o diminuare a rolului de grani ță politic ă al Dun ării și o integrare mai rapid ă a României în structurile regionale și europene. Între formele de cooperare interstatal ă, turismul se deta șeaz ă ca o form ă prioritar ă și de avangard ă. Problemele legate de amenajarea teritoriului (struc turi turistice, infrastructur ă) în vederea îmbun ătățirii și diversific ării ofertei turistice pe sectorul românesc al Dun ării, se înscriu într-o sfer ă mai larg ă a conceptului de dezvoltare durabil ă. Sectorul românesc al fluviului Dun ărea, prin pozi ția sa geografic ă și geopolitic ă, poate s ă devin ă, printr-o politic ă european ă și amenaj ări corespunz ătoare, un coridor economic între Europa și Asia Central ă, un model de cooperare transfrontalier ă și regional ă. Dintre toate formele de cooperare ale ță rilor riverane Dun ării, turismul se deta șeaz ă ca o form ă prioritar ă și de avangard ă. În acest context, resursele naturale și antropice, bogate și variate, aferente tronsonului românesc al v ăii Dun ării constituie argumente incontestabile pentru o dezvoltare sus ținut ă a activit ății de turism în aceast ă zon ă, din p ăcate prea pu țin valorificat ă pân ă în prezent. Configura ția diferit ă a reliefului și varietatea poten țialului turistic eviden țiaz ă forme de turism specifice, posibil de practicat în fiecare s ector al Dun ării. Sectorul Hîr șova – Tulcea se bucur ă de resurse turistice variate, nu de complexitatea celor prezente în zona defileului Dun ării, dar suficient de interesante pentru a permite amenaj ări turistice atractive. Formele de turism generate de aceste resurse sunt sporturile nautice, pescuitul sportiv, turismul cultural și religios, turismul fluvial, croaziere pe Dun ăre și pe canalul Dun ăre – Marea Neagr ă. De asemenea, se poate avea în vedere dezvoltarea turismului de congrese și reuniuni în ora șul Hîr șova. În plus, pe tot parcursul v ăii Dun ării, se va pune accent și pe dezvoltarea unor dot ări și amenaj ări destinate cu prec ădere turismului interna țional, dat ă fiind tradi ția și importan ța deosebit ă a c ăii fluviale dun ărene și leg ăturii sale cu ță rile Europei centrale sau ale Orientului Apropiat. Exista numeroase porturi fluviale, adev ărate por ți spre lumea european ă, prin care circul ă un num ăr mare de c ălători, turi ști și cantit ăți importante de m ărfuri. Renumite sunt Kelheim, Regensburg, Straubing – în Germania, Linz, Viena – în Austria, Bratislsva – în Slovacia, Budapesta, Mohacs – în Ungaria, Novi Sad, Belgrad – în Iugoslavia și Or șova, Turnu Severin, Giurgiu, Turnu M ăgurele, Olteni ța – în România.In viitorul apropiat poate devein un post dunarean de exceptie si portul Hîr șova. 5.6 Infrastructura de transport Transport local Tipul de transporturi din ora șul Hîr șova sunt rutiere și fluviale. Leg ătura cu ora șul Constan /uni021Ba se realizeaz ă pe drumul DN 2A, cu ora șul Tulcea pe DN 22A. Leg ătura cu ora șele Cernavod ă și Br ăila se poate realiza și pe Dun ăre, ins ă doar în scop comercial. O alt ă cale de transport c ătre Cernavod ă și Br ăila o constitue fluviul Dun ărea, îns ă transportul de c ălători cu vaporul a fost suspendat înc ă înainte de 1989. Transportul de m ărfuri și c ălători se face în principal de c ătre societ ăți de transport din Hîr șova, Medgidia, Constan ța, Tulcea și Br ăila Tabel 5.6 Numar autoturisme la nivel de ora ș Localitate Numar autoturisme Persoane fizice Hîr șova 1450 Vadu Oii 29 Persoane juridice Hîr șova 180 Total 1659 Sursa: date statistice Primaria Hîr șova Document spre consultare 98 Men țion ăm c ă pe raza localit ății Hîr șova, incluzând Ferma 1 și sat Vadu Oii, exist ă un num ăr de 3 societ ăți ce au ca obiect de activitate transport c ălători în alte localit ăți: – SC GIS TRANS RAPID SRL – 4 microbuze – SC TRANS MOVIAY SRL – 5 microbuze – SC MENV TRANSCOM SRL – 6 microbuze În ceea ce prive ște transportul de m ărfuri și c ălători, exist ă urm ătoarele trasee de autobuz: • Hîr șova – Crucea – Constan /uni021Ba (1 or ă și 15 min.); • Hîr șova – Cernavod ă – Medgidia (1 or ă); • Hîr șova – Ciobanu; • Hîr șova – Gârliciu; • Br ăila – Hîr șova – Constan /uni021Ba; • Tulcea – Hîr șova – Slobozia – Bucure ști (singura leg ătur ă direct ă cu capitala, unde se ajunge cel mai repede în 3 ore.); • Mangalia – Constan /uni021Ba – Hîr șova – Slobozia. Pe teritoriul administrativ al ora șului Hîr șova se afl ă amplasate 6 ( șase) sta ții publice de călători, cu urm ătoarele loca ții: • Pia ța Agroalimentar ă: intersec ția str. Rozelor cu Sos. Constan ței; • Str. Vadului (atelier optic ă): intersec ția str. Vadului cu str. Plantelor; • Str. Vadului (pizzerie): intersec ția str. Vadului cu str. Plantelor; • Str. Plantelor (atelier service Pelivan): intersec ție str. Plantelor cu str. Aleea Cimitirului; • Str. Traian (în fa ța bl. P 15) • Sat Vadu Oii (intersec ție drum comunal cu DN 2A) Ora șul Hîr șova beneficiaz ă de un sistem de transport c ălători intern – privat, reprezentat printr-un num ăr de 11 autoturisme în regim TAXI, administrate în mare parte de persoane fizice autorizate, dup ă cum urmeaz ă: – P.F.A. MIREA COSTEL – 1 autoturism – P.F.A. MIREA MARIAN – 2 autoturism – P.F.A. POTAMIANOS GHEORGHE – 1 autoturism – P.F.A. VASILE GABRIEL – 1 autoturism – I.I. N ĂDRAG GHEORGHE – 1 autoturism – I.I. DOXAN IONEL – 1 autoturism – I.I. ZAMFIR CRISTIAN – 1 autoturism – I.I. ZAHARIA AUREL – 1 autoturism – I.I. ZAHARIA MARIAN – 1 autoturism – S.C. ZAHARIA SERVICE SRL – 1 autoturism Pentru ace ști transportatori locali au fost amplasate sta ții taxi dup ă cum urmeaz ă: – Tribunal Hîr șova – Spitalul or ăș enesc Hîr șova – Centrul ora șului – B.R.D. – Restaurant S.C. Emrin Serv S.R.L. La nivelul ora șului Hîr șova exist ă un num ăr de 1659 de autoturisme în proprietate personal ă sau proprietatea agen ților economici. O problem ă important ă la nivel de ora ș o reprezint ă locurile de parcare. Aceasta poate fi rezolvat ă prin g ăsirea de solu ții concrete, precum construirea unei parc ări supraetajate din fonduri nerambursabile (program POR s ău Mediu) care să mul țumeasc ă atât proprietarii de autoturisme, cât și pe reprezentan ții institu țiilor publice. Document spre consultare 99 Tabel 5.7 Num ăr autoturisme la nivel de ora ș Hîr șova Localitate Numar autoturisme Persoane fizice Hîr șova 1450 Vadu Oii 29 Persoane juridice Hîr șova 180 Total 1659 Sursa: date statistice Prim ăria Hîr șova Transport naval Portul Hîr șova este amplasat la o distan ță de 103 km de municipiul Br ăila, într-o zon ă având coordonatele geografice latitudine 45°41 ′52.80 ″N, respectiv longitudine 27°57 ′6.84 ″E, și o suprafa ță de 14.401 m2 cu o lungime de cheu de 500m prev ăzut cu dane pentru utilit ăți. Portul Hîr șova este conectat doar la sistemul rutier și are un terminal pentru pasageri și un terminal pentru înc ărc ătur ă lichid ă. Dot ările portului constau în dou ă macarale plutitoare de 16 tone capacitate și amenaj ări pentru depozitare a m ărfurilor pe platforme deschise cu o suprafa ță de 12.500 m2 și depozite închise cu o suprafa ță de 2.000 m2. Transportul fluvial este îns ă pu țin valorificat. 5.7 Servicii Dinamica activit ăților de comer ț a cunoscut o evolu ție ascendent ă prin mut ările de pe pia ța for ței de munc ă din sfera activit ăților de produc ție în sfera comer țului. În ultimii ani au ap ărut și s-au dezvoltat un num ăr mare de agen ți economici care au drept obiect principal de activ itate realizarea de opera țiuni cu caracter comercial, atât cu ridicat ă, cât și cu am ănuntul. Comer țul și serviciile se desfã șoarã pe teritoriul ora șului prin mai multe societã ți comerciale private care desfac o gamã variatã de pr oduse și executã servicii cãtre popula ție. În prezent existã un numãr de 97 unitã ți de comer ț în care î și desfãșoarã activitatea, în calitate de salaria ți, un numãr de 142 persoane și un num ăr de 45 unit ăți cu profil de prest ări servicii în care activeaz ă 128 de angaja ți. Prest ările de servicii c ătre popula ție sunt realizate prin sec țiile Socom Comixt, Direc ția Confort Urban al Prim ăriei, Dacia Service, Consum Coop la care se adaug ă al ți meseria și autoriza ți. Comer țul și serviciile se desf ăș oar ă pe teritoriul ora șului prin mai multe societ ăți comerciale private care desfac o gam ă variat ă de produse și execut ă servicii c ătre popula ție. În ora șul Hîr șova func ționeaz ă unit ăți de prestare de servicii de comer ț (alimentar, nealimentar, farmacii, imobiliare), de alimenta ție public ă (restaurant, cafenele, baruri, patiserie, cofet ărie, brut ărie, pizzerie), de înfrumuse țare (coafor) de s ănătate (cabinete medicale, laboratoare de analize, st omatologie), de cur ățenie (sp ălătorie auto, cur ăță torie, igiena ora șului), croitorie, cizm ărie, depanare radio-tv, pictur ă, vidanjare, tâmpl ărie, servicii de închiriere, servicii auto, vulcanizare, servicii bancare, servicii de po ștă și telecomunica ții, servicii de telefonie mobil ă, servicii de televiziune prin cablu, servicii de ordine public ă, servicii de protec ție. Unit ăți de alimenta ție public ă S.C. Emrin Serv S.R.L. – Restaurant SC LOGIC DRINK SRL Salon Vip Imperial Ballroom – organizare de evenimente Samy” s Gym –strada Vadului Alex Pub strada Vadului nr 42 Baruri Document spre consultare 100 Class café bistro strada Plantelor nr 16 Alfa bistro café strada Plantelor nr 33 My Place Caffe Filicori Pizzerie Pizza house – strada plantelor (na țional ă) Pizzeria Mark Trust Club Robert strada Vadului nr 41 ber ărie în aer liber Firme cu activitate de comer ț CONSUMCOOP HÎR ȘOVA SOCIETATE COOPERATIV Ă Comer ț cu am ănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominant ă de produse nealimentare QUERCUS SRL comer ț SILVASCARM INDUSTRY SRL, Comer ț cu ridicat ă cu excep ția comer țului cu autovehicule și motociclete ALFAMED SRL, și DORIS FARM 2003 SRLComert cu am ănuntul al produselor farmaceutice, în magazine specializate INFO ASTEL SRL Comer ț cu ridicat ă al calculatoarelor, echipamentelor periferice și software- lui DIAL SRL Locul 1 în Top Profit România, localitatea HÎR ȘOVA COMIXT SOCIETATE COOPERATIV Ă ME ȘTE ȘUG ĂREASC Ă SILAR SRL – comer ț alimentar Firme din ora șul Hîr șova recunoscute pe domeniul de activitate ( investi ga ție și protec ție) C & I SECURITATE ROM SRL CARSIUM PROTECT SRL Unit ăți de coafor – frizerie din Hîr șova Coafor Alina Chivu strada Independen ței Coafor Ene Florentina Servicii de cur ățenie local ă a ora șului Hîr șova Pentru între ținerea igienei la nivelul ora șului Hîr șova și asigurarea bunei func ționalit ăți a func ționeaz ă societatea CARSIUM EDIL SRL cu profil de gospod ărie local ă. SC Carsium Edil SRL are un num ăr de 79 de muncitori, 6 șefi de forma ție și 8 persoane la compartimentul administrativ. Serviciile prestate de S.C CARSIUM EDIL SRL c ătre popula /uni021Bie sunt: 1.precolectare, colectare și transport de șeuri 2.gestionare animale f ără st ăpân; 3.m ăturat, sp ălat, stropit și între ținere c ăi publice; 4.cur ă/uni021Barea și transportul z ăpezii de pe c ăile publice și men ținerea acestora în stare de func /uni021Biune pe timp de polei sau înghe /uni021B; 5.salubrizarea și între ținerea spa /uni021Biilor verzi din parcurile ora șului 6.între ținerea fântânilor arteziene din ora ș; 7.salubrizarea aleilor din parcurile ora șului și a cimitirelor Serviciile bancare Sunt realizate la nivelul ora șului Hîr șova de c ătre filialele b ăncilor centrale, care execut ă opera țiuni de împrumut, de decontare, depozite cu dobând ă, etc. În ora ș func ționeaz ă Trezoreria ora șului, mai multe sucursale bancare și o agen ție C.E.C Agen țiile b ăncilor din ora șul Hîr șova sunt: Document spre consultare 101 – Raiffeisen Bank – BRD-Groupe Société Générale – BANC POST – Banca de credit Document spre consultare 102 Capitolul 6 CAPITALUL SOCIAL 6.1 Structura si dinamica popula /uni021Biei Popula /uni021Bia pe sexe Sursa: date statistice INS Constan ța, Fi șa localit ății Hîr șova Tabel 6.1 Popula /uni021Bia ora șului Hâr șova pe segmente de vârst ă, în august 2016. 0-9 ani 10-14 ani 15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30 – 44 ani 45-59 ani 60-64 ani 65-84 ani peste 85 ani 1308 677 704 712 952 2545 2304 601 1321 104 Sursa: date statistice INS Constan ța, Fi șa localit ății Hîr șova Sursa: prelucrare autor date statistice Tabel 6.2 Evolu ția demografic ă a ora șului Hîr șova, în perioada 2010 – 2015. Anul Nascu ți vii Deceda ți Document spre consultare 103 2010 138 112 2011 145 91 2012 152 99 2013 132 96 2014 124 110 2015 123 126 Sursa: date statistice INS Constan ța, Fi șa localit ății Hîr șova Sursa: prelucrare autor date statistice În graficul de mai sus este redat ă situa ția natalit ății și a mortalit ății în perioada 2010 – 2015, și dup ă cum se poate observa sporul natural a înregistrat valori pozitive pân ă în anul 2015, când mortalitatea a dep ăș it num ărul na șterilor. Tabel 6.3 Evolu ția popula ției la nivelul ora șului Hîr șova, dup ă domiciliu, în perioada 2010 – 2015. Anul Sex masculin Sex feminin Total 2010 5596 5860 11456 2011 5595 5855 11450 2012 5581 5874 11455 2013 5566 5877 11443 2014 5553 5843 11396 2015 5515 5826 11341 Sursa: date statistice INS Constan ța, Fi șa localit ății Hîr șova Tabel 6.4 Popula ția pe sexe și stare civil ă Necasatorit Casatorit Divort Vaduv Uniune consensuala Total Masculin 2143 2320 128 124 186 4715 Feminin 1776 2335 620 196 186 4927 Sursa: date statistice INS Constan ța, Fi șa localit ății Hîr șova Document spre consultare 104 Sursa: prelucrare autor date statistice Sursa: prelucrare autor date statistice În perioada 2010 – 2015 se poate observa o sc ădere constant ă a popula ției ora șului Hîr șova, mai ales în rândul persoanelor de sex masculin . Tabel 6.5 Popula ția de 10 ani și peste, dup ă nivelul institu ției de înv ăță mânt absolvite. Invatamant superior Invatamant postliceal si de maistri Liceal Profesional si de ucenici Invatamant Gimnazial Invatamant primar Fara scoala absolvita Analfabeti Total 697 213 2255 933 2210 1397 679 421 8805 Sursa: date statistice INS Constan ța, Fi șa localit ății Hîr șova Document spre consultare 105 Sursa: prelucrare autor date statistice Tabel 6.6 Popula ția de 10 ani și peste, analfabet ă, pe sexe și grupe de vârst ă 10 – 14 ani 15 – 19 ani 20 – 24 ani 25 – 29 ani 30 – 34 ani 35 – 39 ani 40 – 44 ani 45 – 49 ani 50 – 54 ani 55 – 59 ani 60 – 64 ani 65 – 69 ani 70 – 74 ani 75 ani -peste Total 52 34 56 63 46 41 27 25 18 15 10 6 1 24 Masculin 17 15 25 29 17 16 12 10 11 3 4 2 0 2 Feminin 35 19 31 34 29 25 15 15 7 12 6 4 1 22 Sursa: date statistice INS Constan ța, Fi șa localit ății Hîr șova Sursa: prelucrare autor date statistice Document spre consultare 106 Tabel 6.7 Popula ția de 6 ani și peste, dup ă nivelul institu ției de înv ăță mânt pe care o urmeaz ă Invatamant primar Invatamant gimnazial Profesional si de ucenici Liceal Invatamant postliceal si de maistri Invatamant superior Total 500 416 10 453 28 129 1536 Sursa: date statistice INS Constan ța, Fi șa localit ății Hîr șova Sursa: prelucrare autor date statistice Tabel 6.8 Popula ția ocupat ă pe sexe dup ă sectorul în care lucreaz ă Societati nefinanciare si financiare Administratie publica Institutii non- profit in serviciul populatiei Gospodariile populatiei Total Total 2342 549 16 69 2976 Masculin 1546 253 9 32 1840 Feminin 796 296 7 37 1136 Sursa: date statistice INS Constan ța, Fi șa localit ății Hîr șova În Hîr șova, structura actual ă a popula ției ocupate, dup ă nivelul de instruire este atât o reflectare a configura /uni021Biei actuale a economiei cât și a deficitului de persoane cu studii medii specializate. În aceste condi ții, chiar și pu ținele sectoare cu valoare ad ăugat ă ridicat ă care exist ă în economia româneasc ă se confrunt ă cu probleme în satisfacerea cererii de for ță de munc ă calificat ă. Aceste probleme sunt cauzate atât de contextul econ omic general dar și de leg ătura slab ă a sistemului de educa /uni021Bie cu cererea real ă de competen/uni021Be, lipsa de experien /uni021Bă în munc ă, fapt care duce la ra țe reduse de inser /uni021Bie a absolven /uni021Bilor pe pia /uni021Ba muncii. Document spre consultare 107 Sursa: prelucrare autor date statistice Tabel 6.9 Popula ția ocupat ă pe sexe, dup ă statutul professional Angajati Patroni/Angajatori Lucratori pe cont propriu Membri ai unei societati agricole Lucratori familiali Total Total 2867 49 56 0 4 2976 Masculin 1769 35 35 0 1 1840 Feminin 1098 14 21 0 3 1136 Sursa: date statistice INS Constan ța, Fi șa localit ății Hîr șova Sursa: prelucrare autor date statistice Tabel 6.10 Evolu /uni021Bia beneficiarilor de ajutor social decembrie 2014 februarie 2016 1161 1158 Sursa: AJPIS Constanta Document spre consultare 108 Sursa: prelucrare autor date statistice Tabel 6.11 Beneficiari de ajutor pentru înc ălzirea locuin /uni021Bei cu energie electric. 2013-2014 2014-2015 18 15 Sursa: prelucrare autor date statistice Tabel 6.12 Popula ția dup ă domiciliu la 1 ianuarie 2016 pe grupe de vârst ă. 0- 4 ani 5- 9 ani 10-14 ani 15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-34 ani 35-39 ani 40-44 ani 632 676 677 704 712 952 803 859 883 45-49 ani 50-54 ani 55-59 ani 60-64 ani 65-69 ani 70-74 ani 75-79 ani 80-84 ani 85 ani si peste 1029 608 667 601 537 299 293 192 104 Sursa: date statistice INS Constan ța, Fi șa localit ății Hîr șova Document spre consultare 109 Sursa: prelucrare autor date statistice Tabel 6.13 Popula ția dup ă etnie TOTAL Români Maghiari Romi Turci Tătari Ru și- lipoveni Greci Alt ă etnie Informa ție nedisponibil ă 9642 7403 3 512 813 3 26 1 2 879 Sursa: date statistice INS Constan ța, Fi șa localit ății Hîr șova Sursa: prelucrare autor date statistice Reparti ția pe culte: Structura popula ției dup ă religie este predominant ortodox ă. Alte structuri confesionale sunt: Romano – catolic ă = 937 persoane; Musulman ă= 916 persoane; Baptist ă = 1077 persoane; Penticostal ă = 19 persoane; Greco-catolic ă= 5 persoane; Componen ța confesional ă a ora șului Hîr șova Ortodoc și = 78,41% Musulmani= 11,74% Alte religii = 9,83% Document spre consultare 110 Sursa: prelucrare autor date statistice 6.2 For ța de munc ă Tabel 6.14 For ța de munc ă din localitatea Hîr șova. Evolu ția ei în perioada 2010 – 2015 Someri inregistrati la sfarsitul anului Anul Numar mediu de salariati De sex masculin De sex feminin Total 2010 1728 382 257 639 2011 1681 412 267 679 2012 1660 463 316 779 2013 1640 476 382 858 2014 1685 403 276 679 2015 1675 368 261 625 Sursa: date statistice INS Constan ța, Fi șa localit ății Hîr șova Sursa: prelucrare autor date statistice Din graficul de mai sus, în evolu ția num ărului mediu de salaria ți pe perioada 2010 – 2015 se observ ă o sc ădere constant ă în perioada 2010 – 2013, dup ă care urmeaz ă o încercare de revenire. Acest lucru este în strâns ă leg ătur ă cu num ărul de șomeri înregistra ți în perioada 2010 – 2015, care au înregistrat valori inverse, și anume se observ ă din graficul de mai jos un maxim al șomajului din perioada men ționat ă, atins în anul 2013, atunci când și num ărul angaja ților a sc ăzut. Document spre consultare 111 Sursa: prelucrare autor date statistice Sursa: prelucrare autor date statistice Printre șomeri se poate observa un raport mai mare al persoa nelor de sex masculin. Tabel 6.16 Analiza situa ției economice pe domenii Nr crt Domeniu de activitate Numar agenti economici Numar salariati 1 AGRICULTURA 14 39 2 PRODUCTIE 25 113 3 CONSTRUCTII 21 177 4 COMERT 97 142 5 TRANSPORT 22 57 6 SERVICII 45 128 TOTAL 224 656 Sursa: date statistice INS Constan ța, Fi șa localit ății Hîr șova Document spre consultare 112 Sursa: prelucrare autor date statistice Tabel 6.17 Popula ția ocupat ă pe activit ăți ale economiei na ționale Nr.crt. Tipul de activitate Numarul de persoane 1. Intermedieri financiare și asigur ări 31 2. Tranzac ții imobiliare 4 3. Activit ăți profesionale, știin țifice și tehnice 33 4. Activit ăți de servicii administrative 137 5. Administratie public ă și ap ărare; 297 6. Înv ăță mânt 182 7. Sănătate și asisten ță social ă 170 8. Activitati culturale 27 9. Alte active de servicii 46 10. Activitati ale gospodprivate în calitate de angajator de personal casnic 28 Sursa: date statistice INS Constan ța, Fi șa localit ății Hîr șova Document spre consultare 113 Sursa: prelucrare autor date statistice O alt ă cauz ă pentru rata de ocupare sc ăzut ă în rândul tinerilor, eviden /uni021Biat ă în chestionarele aplicate, este cultura antreprenorial ă redus ă, fapt care genereaz ă o densitate sc ăzut ă a IMM-urilor, cu mult sub media jude țului Constan ța. Pe fondul condi /uni021Biilor dificile generate de criz ă economic ă la care se adaug ă progresul tehnologic și, nu în ultimul rând, îmb ătrânirea popula /uni021Biei, economia ora șului Hîr șova se confrunt ă cu probleme serioase în domeniul utiliz ării for ței de munc ă, cu o serie de distorsiuni pe pia ța muncii, care se traduc prin coexisten ța unui deficit de for ță de munc ă, în anumite ramuri economice, cu slab ă utilizare a acesteia pe ansamblu Tabel 6.18 Num ărul șomerilor la nivelul ora șului Hîr șova. Anul Total someri Barbati Femei 2013 858 476 382 2014 679 403 276 2015 625 364 261 Sursa: date statistice INS Constan ța, Fi șa localit ății Hîr șova Tabel 6.19 Ponderea șomerilor indemniza /uni021Bi raportat ă la popula /uni021Bia activ ă (între 20 si 65 de ani) popula /uni021Bie activ ă șomeri indemniza /uni021Bi 7114 625 Doar unul din zece romi a avut un loc de munc ă stabil în ultimii doi ani. Majoritatea romilor au ocupa ții necalificate. Pe de alt ă parte, aceast ă categorie de popula /uni021Bie exercit ă o presiune semnificativ mai mare asupra sistemului de protec /uni021Bie social ă comparativ cu restul popula /uni021Biei, având în vedere c ă șomajul înregistrat în rândul popula /uni021Biei de etnie rom ă este de 3 ori mai mare decât în rândul popula /uni021Biei majoritare non-roma. Document spre consultare 114 Sursa: prelucrare autor date statistice La agen ția de șomaj sunt înregistra ți, în prezent: • …??. de șomeri îndemniza ți • …??… de șomeri neindemniza ți și care sunt în c ăutarea unui loc de munc ă. În ceea ce prive ște , munca la negru”, Inspectoratul Teritorial de Munc ă duce o activitate asidu ă pentru depistarea angajatorilor care desf ăș oar ă activit ăți cu persoane angajate f ără forme legale. Serviciile legate de șomaj, de mediatizarea muncii, de formare profesiona l ă, etc. se realizeaz ă prin aceast ă agen ție. Tabel 6.20 Num ărul salaria ților Anul Total salariati 2013 1640 2014 1685 2015 ???? For ța de munc ă disponibilizat ă din marile întreprinderi afectate de procesul de restructurare economic ă are o capacitate de adaptare la alte activit ăți redus ă, datorit ă faptului c ă cei afecta ți de șomaj au, în general, o preg ătire profesional ă strict ă și în sectoare neperformante și/sau au o vârst ă ridicat ă (peste 40 ani). În aceste condi ții, adaptarea la cerin țele pie ței muncii este mai dificil ă, determinând cre șterea șomajului de lung ă durat ă. Persoanele cu dizabilit ăți intervievate au raportat în procent de 1,7 % c ă au fost angajate în ultimii 3 ani și 86% dintre acestea au raportat c ă nu au lucrat niciodat ă. Aceast ă situa ție este agravat ă de nivelul sc ăzut de educa ție și informare al acestor persoane, rata acestora de p articipare la procesul de înv ă/uni021Bare pe tot parcursul vie /uni021Bii fiind cu mult sub media popula ției generale. Pe teritoriul ora șului î și desf ăș oar ă activitatea o filial ă a Agen ției Jude țene de Ocupare a for ței de Munc ă Constan ța, cu un angajat.?? 6.3 Via ța asociativ ă a ora șului Hîr șova La nivelul Prim ăriei Hîr șova nu exist ă o eviden ță cert ă a ONG-urilor care au ca obiect de activitate ac țiuni ce privesc îmbun ătățirea mediului economic, social, cultural etc. Sau o structur ă asociativ ă a funda țiilor și asocia țiilor pentru a crea un parteneriat în realizarea un or obiective comunitare, fiecare ac ționând separat. Pe teritoriul ora șului func ționeaz ă urm ătoarele ONG: – Asocia ția Persoanelor cu Handicap” Zbor f ără aripi” Hîr șova – Asocia ția s-a înfiin țat la ini țiativa unor persoane cu dizabilit ăți și a unor p ărin ți cu copii cu dizabilit ăți. Sprijin ă Document spre consultare 115 îmbun ătățirea condi țiilor de via ță , în special a copiilor și tinerilor cu handicap afla ți în între ținerea familiilor lor, prin organizarea unor activit ăți de socializare și educative, ie șiri în aer liber, excursii, serb ări. – Asocia ția cresc ătorilor de animale HÎR ȘOVA – are ca scop promovarea intereselor cresc ătorilor de animale precum și gestionarea activit ății de p ăș unat din Ora șul Hîr șova, jud. Constant ă și zonele limitrofe. – Organiza ția profesional ă a pescarilor profesioni ști, Cyprinus “Hîr șova – corespunde intereselor generale profesionale ale pescarilor – Asocia ția profesional ă a pescarilor “KAVIAR” HÎR ȘOVA – corespunde intereselor generale profesionale ale pescarilor – Asocia ția “RROMI – SPERAN ȚA” HÎR ȘOVA – Asocia ția ora șelor din ROMÂNIA asocia ția î și propune s ă contribuie la realizarea unei autonomii locale reale, conforme cu Carta European ă a Autonomiei Locale, prin: elaborarea și transmiterea, celor cu drept de ini țiativ ă legislativ ă, a unor proiecte de acte normative și a unor proiecte de modificare sau completare a legisla ției existente; – Asocia ția ” ARAT Ă C Ă Î ȚI PAS Ă – HÎR ȘOVA ” 6.4 Asisten ța social ă Infrastructura de asisten ță social ă din Hâr șova are o importan /uni021Bă deosebit ă în structura administra /uni021Biei pubice locale. Începând cu 01.05.2016 serviciul public de asisten ță social ă s-a transformat în Direc /uni021Bia Public ă de Asisten /uni021Bă Social ă Hâr șova, în baza HCL nr. 46/07.04.2016. Direc /uni021Bia Public ă de Asisten /uni021Bă Social ă din cadrul Prim ăriei Hâr șova desf ăș oar ă activit ăți de asisten /uni021Bă socială privind acordarea beneficiilor sociale de la buget ul de stat și local, consiliere și acordarea de sprijin financiar persoanelor defavori zate, În categoria persoanelor defavorizate intr ă persoanele s ărace sau care au veniturile foarte mici, persoanele f ără loc de munc ă, persoanele ce sufer ă de dizabilit ăți, persoane expuse cazurilor de violen ța domestic ă sau alcoolism, vârstnicii. O viitoare presiune a sistemului social local poate fi analizat ă din prisma popula ției vârstnice și a persoanelor pensionate. În cadrul Direc /uni021Biei de Asisten ță Social ă func /uni021Bioneaz ă serviciul” Centrul de servicii de îngrijire și asisten ță la domiciliu pentru persoane vârstnice”, serviciu acreditat și care a ob /uni021Binut licen /uni021Bă definitiv ă de func /uni021Bionare în iunie 2016. Serviciul func ționeaz ă în baza HCL 25/15.04.2003 și HCL 149/27.12.2006. Conform HCL 94/2015 s-a aprobat Planul anual de ac țiune privind serviciile sociale, Codul Etic și Carta Drepturilor Beneficiarilor. To ți îngrijitorii pentru b ătrâni la domiciliu sunt angaja ți cu contract individual de munc ă de 8h/zi, pe durata nedeterminat ă. În prezent serviciul are 18 de îngrijitori b ătrâni la domiciliu, toate au atestat în baza Legii nr. 17/2000, emis de AJPIS Constan ța valabil un an de zile. Cele 18 îngrijitoare de b ătrâni la domiciliu asigur ă servicii specifice pentru un num ăr de 18 b ătrâni din ora șul Hâr șova și din satul Vadul Oii. Îngrijitorii b ătrâni la domiciliu au standardul de cost conform HC L nr. 3/26.01.2012 (Program Social local de Ajutorare a Persoanelor Af late în Dificultate, Anexa 1, pct. 2 – Sus ținerea par țial ă sau total ă a unor cheltuieli privind serviciile sociale de în grijire a persoanelor în vârst ă la domiciliu, din bugetul local. În prezent costul serviciilor este sus ținut financiar de bugetul local în conformitate cu HCL nr. 3/2012, co nform pct. 4 din contractul de furnizare de servicii sociale. /uni021Ainând cont de gradul de îmb ătrânire al popula /uni021Biei și de fenomenul generalizat, la nivel na /uni021Bional, de migrare a for /uni021Bei de munc ă, serviciile acordate persoanelor vârstnice vor tre bui dezvoltate și adaptate acestei categorii sociale aflate în risc de excluziune social ă. Autorit ă/uni021Bile Document spre consultare 116 publice locale au ini /uni021Biat demersuri în identificarea de solu /uni021Bii și g ăsirea de fonduri pentru înfiin țarea unui c ămin de b ătrâni. Un alt serviciu public aflat în coordonarea DPAS Hâ r șova este cre șa pentru copii cu vârste între 1 an și 3 ani, care are, în 2016, un num ăr de 50 de locuri. La nivelul ora șului Hâr șova exist ă și un segment important de familii care au ca unic ă surs ă de venit ajutorul social. În luna februarie 2016 e xist ă un num ăr de 1158 de dosare de ajutor social, aferente unui num ăr de 1158 de familii. Este un procent semnificativ raportat la popula /uni021Bia activ ă a ora șului. Se constat ă o men /uni021Binere a num ărului de beneficiari, în ultimii ani, neexistând fluctua /uni021Bii semnificative. Sursa: prelucrare autor date statistice Un alt beneficiu social const ă în ajutorul pentru înc ălzirea locuin /uni021Bei acordat de la bugetul de stat. Este acordat anual ajutor de înc ălzire cu lemne. Din anul 2013, cand, prin OUG 70/20 11 a fost introdus și ajutorul pentru înc ălzirea cu energie termic ă, a existat un num ăr de 18 cereri pentru sezonul rece 2013-2014 și un num ăr de 15 beneficiari în sezonul rece 2015-2016. Sursa: prelucrare autor date statistice Analizând via ța economico-social ă a ora șului, se observ ă discrepan țe majore între poten țialul de for țã de munc ă și posibilit ățile concrete de utilizare a acesteia. Ora șul Hîr șova este o localitate care se confrunt ă cu o serie de probleme sociale: șomaj crescut, condi ții precare de via ță și habitat a persoanelor de vârsta a III-a, persoane dependente de alcool, femei și copii victime ale violen ței în familie. Structura categoriilor sociale vulnerabile și defavorizate de pe teritoriul ora șului Hîr șova este urm ătoarea: A) Familii/persoane singure • beneficiari de ajutor social (Legea nr. 416/2000) = 389familii= 1198 persoane; • beneficiari de aloca ție familial ă complementar ă/de sus ținere (OUG nr.105/2003) = 220 familii; B) Copii • copii abandona ți de c ătre p ărin ți (pleca ți la munc ă în str ăin ătate), afla ți în grija rudelor – 61 • copii cu dizabilit ăți – 20 Document spre consultare 117 • copii institu ționaliza ți – 29 • copii nesupraveghea ți, predispu și s ăvâr șirii de infrac țiuni – 30 • copii afla ți în plasament familial – 18 • copii care cer șesc – 12 • copii care urmeaz ă programul de alfabetizare – 115 Ce este cu ro șu nu se reg ăse ște în situa ția trimis ă de DPAS Valorile sunt din strategia trecut ă C) Persoane vârstnice • persoane vârstnice aflate în situa ții, de risc beneficiare de ajutor social – 46 • persoane vârstnice îngrijite la domiciliu – 90 • persoane vârstnice care solicit ă institu ționalizare – 8 D) Persoane cu handicap • persoane adulte cu handicap (gradul I, II și III) – 228 • asisten ți personali pentru persoane adulte cu handicap – 54 • asisten ți personali pentru copii cu handicap grav – 36 O aten ție deosebit ă este acordat ă persoanelor vârstnice, a celor cu handicap și rromilor. Măsuri luate de Consiliul Local și Prim ărie pentru a îmbun ătăți situa ția persoanelor/familiilor aflate în dificultate: • înfiin țarea unui magazin ECONOMAT • acordarea de pachete cu produse alimentare • acordarea de ajutoare financiare de urgen ță pentru procurare de medicamente, interven ții chirurgicale, etc Asisten ța medical ă comunitar ă cuprinde în principal activit ăți de identificare a problemelor medico-sociale ale comunit ății, educa ția pentru s ănătate și profilaxia bolilor prin promovarea unui stil de via ță și mediu s ănătos, mobilizarea popula ției pentru participarea la programele de vaccin ări și controale medicale profilactice, promovarea s ănătății reproducerii și planificarea familial ă, îngrijirea și asisten ța la domiciliu, curativ ă și de recuperare în vederea reinser ției sociale, acordarea de îngrijiri paleative la do miciliu. Scopul asisten ței medicale comunitare este de a asigura furnizarea de servicii integrate, medicale și sociale, flexibile și adecvate nevoilor beneficiarilor, acordate în med iul în care ace știa tr ăiesc. Obiective: • promovarea m ăsurilor de s ănătate care s ă contribuie la îmbun ătățirea condi țiilor de via ță a persoanelor de etnie rom ă; • asigurarea accesului cet ățenilor apar ținând minorit ății rome la educa ție în sistemul public de înv ăță mânt; • identificarea problemelor medico-sociale ale comuni t ății; Activit ăți din categoria asisten ței medicale comunitar ă ce se desf ăș oar ă la nivel de comunitate Hîr șova 1. Educarea comunit ății pentru s ănătate – Medierea rela ției dintre beneficiarii de etnie rom ă și medicii de familie; – informare asupra necesit ății vaccin ărilor; – Informare privind administrarea corect ă a tratamentelor conform prescrierii medicului; – Consiliere privind îngrijirea corect ă (igiena corporal ă) a sugarului și a copilului în vârst ă de pân ă la 7 ani, precum și a igienei personale – Educarea mamelor pentru m ăsurarea temperaturii la sugari, 2. Promovarea s ănătății reproducerii și a planific ării familiale – Informarea persoanelor vulnerabile, asupra bolilo r cu transmitere sexual ă și orientarea acestora spre cabinetele de planning familial; Document spre consultare 118 – Consilierea și înso țirea femeilor îns ărcinate la medicul de familie/specialist în vederea efectu ării analizelor medicale precum și a controlului periodic, 3. Promovarea unor atitudini și comportamente favorabile unui stil de via ță s ănătos – Informarea asupra igienei alimenta ției, precum și alimenta ția la sân; – Identificarea nivelului de cuno știn țe și a nevoilor de educa ție referitoare la o via ță s ănătoas ă; 4. Educa ție pentru prevenirea bolilor în sezonul rece – Asigurarea unui mediu de via ță s ănătos – Informarea asupra igienei locuin ței precum și asupra riscurilor expunerii la temperaturi sc ăzute sau foarte ridicate, în special a copiilor, vâ rstnicilor, dar și a celor suferinzi de boli cardiovasculare 5. Activit ăți de prevenire și profilaxie primar ă, secundar ă și ter țiar ă – Informarea popula ției cu privire la prevenirea contact ării virusurilor gripal și hepatic; – Izolarea persoanelor care sufer ă de boli contagioase; – Organizarea campaniilor de informare privind risc urile la boal ă; – Distribuirea de pliante cu privire la bolile card iovasculare, hepatit ă, diabet zaharat, grip ă și viroze respiratorii, toxiinfec ții alimentare, fumat, prevenirea tuberculozei, 6.5 Ordinea public ă și siguran ța cet ățeanului Infrastructura de siguran /uni021Bă public ă Institu țiile de siguran ță public ă ce ac ționeaz ă pe teritoriul ora șului Hâr șova sunt Poli ția și Poli ția local ă. Poli ția este reprezentat ă de Sec ția de Poli ție or ăș eneasc ă Hâr șova, care func ționeaz ă cu un num ăr de 10 agen ți. Poli ția Local ă din Hâr șova și-a început activitatea în anul 2005, func ționând sub administrarea Prim ăriei și a consiliului local. Poli ția Local ă î și desf ăș oar ă activitatea în interesul comunit ății locale, exclusiv pe baz ă și în executarea legii, precum și a actelor autorit ății deliberative și ale celei executive ale administra ției publice locale și în conformitate cu reglement ările specifice fiec ărui domeniu de activitate, stabilite prin acte admi nistrative ale autorit ăților administra ției publice centrale și locale. Are atribu ții privind ap ărarea drepturilor și libert ăților fundamentale ale persoanei, a propriet ății private și publice, prevenirea și descoperirea infrac țiunilor, în urm ătoarele domenii: A) ordinea și lini ștea public ă, precum și paz ă bunurilor; B) circula ția pe drumurile publice; C) disciplina în construc ții și afi șajul stradal; D) protec ția mediului; E) activitatea comercial ă; F) eviden ța persoanelor; G) Alte domenii stabilite prin lege. Poli ția local ă Hîr șova î și desf ăș oar ă activitatea pe baza principiilor: legalit ății, încrederii, previzibilit ății, proximit ății și propor ționalit ății, deschiderii și transparen ței, eficien ței și eficacit ății, r ăspunderii și responsabilit ății, impar țialit ății și nediscriminarii. Rolul acesteia este asigurarea ordinei și lini știi publice, p ăstrarea cur ățeniei ora șului, men ținerea lini știi și ordinei publice în ora ș. Cazurile frecvente de interven ție sunt datorate scandalurilor pe fondul consumului de alcool și/sau cazuri de violen /uni021Bă domestic ă. 6.6 Educa ția Actul educa țional care se desf ăș oar ă în unit ățile de înv ăță mânt din ora șul Hîr șova cuprind înv ăță mânt pre școlar, primar, gimnazial și liceal. Document spre consultare 119 Cadrele didactice manifest ă un interes constant pentru cre șterea performan ței ac țiunilor educative, pentru dezvoltarea multilateral ă a personalit ății elevului. Efortul depus de cadrele didactice a fost r ăspl ătit prin performan țele realizate de elevii școlii la olimpiadele școlare, concursuri, festivaluri și simpozioane organizate la nivel local, jude țean și na țional. Sursa: prelucrare autor date statistice Dotarea unit ăților de înv ăță mânt cu unit ăți PC este în descre ștere, de și se pune accent pe dezvoltarea abilit ăților și competen țelor TIC în toate domeniile. Motivul îl reprezint ă lipsa surselor financiare și o slab ă implicare în accesarea fondurilor structurale și de coeziune specifice înv ăță mântului (proiecte POCU, Comenius, Erasmus+, Mediu, proiecte na ționale) prin care institu țiile de înv ăță mânt î și pot îmbog ăți baza material ă existent ă. Colectivele de cadre didactice din institu țiile de înv ăță mânt Hîr șova, în bun ă parte fo ști absolven ți ai liceului de aici, au preg ătit miile de absolven ți cu mult ă d ăruire și responsabilitate, încât unii dintre ace știa lucreaz ă ast ăzi în înv ăță mântul universitar sau preuniversitar, fiind medici, ingineri, ofi țeri, economi ști, juri ști, preo ți, jurnali ști de prestigiu. Tabel 6.21 Evolu ția popula ției școlare în perioada 2010-2015 în ora șul Hîr șova. Anul Copii inscrisi in crese Copii inscrisi in gradinite Elevi înscri și în înv ăță mântul primar (inclusiv înv ăță mântul special) Elevi înscri și în înv ăță mântul gimnazial (inclusiv înv ăță mântul special) Elevi inscrisi in invatamantul liceal Total 2010 – 377 555 465 744 2141 2011 – 352 543 452 817 2164 2012 – 334 587 425 648 1994 2013 – 321 537 444 637 1939 2014 25 313 568 463 620 1989 2015 14 322 568 450 693 2047 Sursa: date statistice INS Constan ța, Fi șa localit ății Hîr șova Document spre consultare 120 Sursa: prelucrare autor date statistice 6.7 Cultura, obiceiuri, evenimente locale, timp lib er Consider ăm acest punct al analizei ca fiind esen țial în procesul de elaborare al strategiei de dezvoltare local ă a ora șului Hîr șova. Abordarea corect ă a acestui domeniu trebuie privit ă nu prin prisma unui beneficiu economic imediat, ci mai degrab ă prin premizele de dezvoltare pe care le creaz ă în mod indirect. O astfel de abordare viitoare a autorit ății publice locale va trebui s ă fie bine fundamentat ă și s ă defineasc ă m ăsurile și ac țiunile ce vor fi necesare pe termen scurt și mediu pentru atingerea unor obiective pe termen mediu și lung. Dezvoltarea bazat ă pe promovarea valorilor culturale este cea care poate genera beneficii reale comunit ății locale și care asigur ă premizele unei dezvolt ări locale durabile. Cultur ă și arte Casa de Cultur ă dispune de o sal ă mare de spectacole cu un num ăr de 364 locuri. În cadrul edificiului exist ă și 3 foaiere în care se pot organiza activit ăți sau spectacole cu un num ăr restrâns de invita ți (50 persoane). În prezent foaierul din aripa esti c ă g ăzduie ște Clubul Pensionarilor. În cadrul Casei de Cultur ă activeaz ă aproximativ 120 de copii și tineri. Pentru a valorifica aptitudinile artistice ale elev ilor au fost înfiin țate forma ții de dans popular, modern, grupuri vocale și forma ții vocal-instrumentale. Tabel 6.22 Num ăr persoane active în activit ățile artistice Nr crt Activitatea artistic ă Numar persoane 1 Ansamblul de dansuri populare CARSIUM JUNIOR 16 2 Ansamblul de dansuri populare CARSIUM 16 3 Ansamblul de dansuri grece ști ANOIXI 16 4 Ansamblul de dansuri moderne NOA DANS KIDS 16 5 Ansamblul de dansuri moderne NOA DANS 16 6 Sectia de canto 30 7 Cercul de crea ție 10 Sursa: date statistice Prim ăria Hîr șova Casa de Cultur ă are 3 angaja ți: 1 director ce coordoneaz ă și activitatea de crea ție, 1 instructor sec ția canto, 1 responsabil bibliotec ă. De asemenea, folose ște în colaborare cu SC CARSIUM EDIL SRL, în func ție de solicit ări 3 corepetitori (instrumenti ști), 1 sunetist, 1 Document spre consultare 121 administrator, 1 costumier – îngrijitor. Preg ătirea ansamblurilor de dans se face pe baz ă de contract de prest ări servicii de 3 instructori priva ți. Unitatea dispune de o sta ție de sonorizare, 1 microfon cu fir, 2 microfoane w ireless, 2 DVD player, 1 acordeon, 1 sta ție sonorizare mic ă, 1 retroproiector și 1 ecran de proiec ție. Casa de cultur ă a ora șului Hîr șova a organizat și g ăzduit 9 (nou ă) edi ții anuale ale Festivalului de interpretare a muzicii u șoare pentru copii și tineret “Ml ădi țe dun ărene.” Din anul 2014 festivalul a fost sistat din lips ă de fonduri. Sursa de c ăldur ă a Casei de Cultur ă este reprezentat ă de 1 central ă termic ă pe combustibil lichid, ce prezint ă dese defec țiuni și de cele mai multe ori nu este folosit ă din cauza lipsei fondurilor pentru achizi ția combustibilului. Alternativa pentru înc ălzirea unit ății este reprezentat ă de 2 sobe cu lemne și 3 radiatoare electrice pentru sala de repeti ții. Sala de spectacole nefiind înc ălzit ă deloc pe timp de iarn ă. Biblioteca or ăș eneasc ă dispune de un fond peste 42.000 unit ăți bibliotec ă (volume de cărți din toate domeniile, cotidiene, monitoare oficial e, etc.). Aceast ă unitate deserve ște întreaga popula ție din ora ș și din satul Vadu Oii. Ea a fost dotat ă cu un sistem modern de informatizare, care vine în sprijinul cititorilor. Biblioteca bene ficiaz ă de o sal ă amenajat ă, pentru simpozioane istorice și literare, la care pot participa cet ățenii ora șului. Problema înc ălzirii unit ății este identic ă cu cea de la Casa de Cultur ă, fiind nevoie de fonduri pentru combustibil și pentru repara ții sau înlocuire central ă termic ă. Clubul elevilor – este locul unde elevii din Hîr șova î și pot petrece timpul liber în cadrul sec țiilor de arheologie, horticultur ă, ecologie/protec ția mediului, etc. Tabel 6.23 Evolu ția indicatorilor relevan ți sectorului cultur ă Denumire indicator 2013 2014 2015 2016 Institu ții de spectacole și concerte – total – num ăr 1 1 1 1 Locuri în s ălile de spectacole și concerte – num ăr 364 364 364 364 Spectatori și auditori la reprezenta ții artistice – total – num ăr 6234 3824 4217 – Personalul angajat din institu țiile și companiile de spectacole 3 9 8 – Biblioteci – total – num ăr 4 4 4 4 Biblioteci publice – num ăr 1 1 1 1 Cititori active la biblioteci 2157 2783 2917 – Volume eliberate 14440 15146 13130 – Muzee – num ăr 1 1 1 – Vizitatori ai muzeelor – num ăr 1645 1000 1093 – Sursa: date statistice INS Constan ța, Fi șa localit ății Hîr șova Tradi ții În ultimii ani, la Hîr șova se organizeaz ă: „Zilele Ora șului”, „Ziua Recoltei. Pentru a valorifica aptitudinile artistice ale copiilor au f ost înfiin țate forma ții de dans popular, modern, grupuri vocale și forma ții vocal instrumentale. Evenimentele s ărb ătorite în ora ș cu ritmicitate sunt: Ziua Na țional ă 1 Decembrie Cu prilejul Zilei Na ționale se organizeaz ă ac țiuni cu depuneri de coroane și jerbe de flori la Monumentul Eroului Necunoscut și sunt arborate drapelele României și Uniunii Europene la balconul Casei de Cultur ă. Document spre consultare 122 Ziua Armatei În fiecare an pe data de 25 octombrie au loc evenim ente culturale de recuno știn ță la monumentul „Eroului Necunoscut” pentru eroismul și jertfele prin care, de-a lungul vremii, o știrea noastr ă și-a îngem ănat faptele de arme cu soarta neamului românesc, în deplinindu-și misiunea nobil ă de a ap ăra unitatea na țional ă și integritatea teritorial ă a statului român. Ziua Recoltei Evenimentul are loc în luna octombrie, încheind „Zi lele Ora șului Hîr șova”. La eveniment particip ă produc ători agricoli din localitate și întreg jude țul Constan ța precum și prestigioase firme din agricultur ă, industrie alimentar ă. S ărb ătoarea este pres ărat ă cu momente artistice sus ținute de trupe și ansambluri din localitate, jude ț și din țar ă. Zilele Ora șului Hîr șova În ultimul timp a devenit o tradi ție s ărb ătoarea „Zilele ora șului”, acesta fiind unul dintre evenimentele importante ale comunit ății. Este un bun prilej pentru c ă ora șul s ă arate tot ce are reprezentativ. Hâr șovenii î și etaleaz ă performan țele în domeniile cultural, sportiv, gastronomic, etc. 6.8 Sport și agrement În localitate, activit ățile sportive, se desf ăș oar ă în cele trei s ăli de sport, pe stadionul de fotbal al ora șului și pe terenurile de sport ale institu țiilor școlare. Întrucât exist ă poten țial uman orientat c ătre performan ță , se impune îmbun ătățirea dot ărilor și modernizarea bazelor sportive, astfel încât s ă permit ă diversificarea sporturilor practicate. Pentru prom ovarea imaginii ora șului se impune amenajarea unei baze sportive și de agrement care s ă includ ă spa ții de cazare sau cantonament pentru sportivi, creând astfel posibili tatea organiz ării unor competi ții la nivel na țional și chiar interna țional. Parcurile, zonele periferice ale ora șului și malul Dun ării, cu peisaje deosebite, sunt locurile în care hâr șovenii î și petrec timpul liber și, totodat ă, practic ă sporturi de agrement. Prin grija autorit ății locale, Parcul din port și spa țiile verzi au fost reamenajate și între ținute an de an, pentru a crea hâr șovenilor locuri de promenad ă și odihn ă. În ora șul Hîr șova sunt înregistrate doar 2 asocia ții sportive, principalele ramuri fiind fotbalul, baschetul și arte mar țiale. Rezultatele ob ținute de sportivii hâr șoveni la campionatele interne demonstreaz ă nivelul ridicat de preg ătire a acestora și o permanent ă preocupare pentru ob ținerea și men ținerea performan țelor. Clubul Sportiv Tae Keon Hîr șova – a fost fondat în anul 2001 și are 65 sportivi legitima /uni021Bi. În decursul anilor, sportivii clubului au ob /uni021Binut nenum ărate premii, atât pe plan intern cât și pe plan interna /uni021Bional. Scopul clubului este de a atrage cât mai mul /uni021Bi tineri c ătre sport, pentru dezvoltarea disciplinei, conduitei, rela /uni021Biilor sociale, autocontrolului, aten /uni021Biei și nu numai. În acest sens, CS Tae Keon Hîr șova a încheiat cu Direc /uni021Bia General ă de Asisten /uni021Bă Social ă și Protec /uni021Bia Copilului, prin Centrul de Plasament „Micul Rott erdam “, un protocol de colaborare în Document spre consultare 123 anul 2013 pentru antrenarea gratuit ă a copiilor institu /uni021Bionaliza /uni021Bi în acest centru, unde deja particip ă 7 copii ce au ob ținut 27 medalii pe parcursul a 2 ani competi ționali. CS Tae Keon Hîr șova a participat la Cupa României 2016 cu o delega ție format ă din 26 sportivi. Lupt ătorii s-au întors acas ă cu 16 medalii, dintre care Locul 1 – 5, Locul 2 – 3, și Locul 3 – 8 medalii. CLUBUL SPORTIV ASIART HÎR ȘOVA – a fost fondat în anul 2003 și are ca scop ini țierea și promovarea copiilor defavoriza ți, provenind din familii cu venituri mici, într-o disciplin ă sportiv ă olimpic ă – TAEKWONDO WTF. ASOCIA ȚIA SPORTIV Ă CARSIUM – echipa de fotbal din Hîr șova 6.9 Mass media În ora șul Hîr șova re țeaua de telefonie are urm ătoare structur ă: • re țea telefonie digital ă – 32 km • re țea televiziune prin cablu – 22 km • re țea internet asigurate prin; – Conexiunea prin linie telefonic ă (Dial Up) – Conexiunea prin cablu – Fibr ă optic ă – Wireless (Radio modem) – Prin cablu TV Televiziunea local ă este reprezentat ă de: – AKTA, brand-ul sub care Digital Cable Systems SA furnize az ă, la cele mai înalte standarde înc ă din 2005, servicii de televiziune, internet și telefonie clien ților reziden țiali, cu preponderen ță în mediul rural dar și în comunele din jurul Hâr șovei, aici fiind transmise și anun țuri de interes local. – Re țeaua de fibr ă optic ă a Telekom – MagentaONE reprezint ă abonamentele ce ofer ă o sinergie de servicii din portofoliul Telekom: cablu TV, internet fix, telefonie mobil ă și fix ă. ANALIZA SWOT În vederea determin ării nevoilor localit ății Hîr șova s-a analizat percep ția cet ățenilor privind gradul de dezvoltare a ora șului, gradul de implicare a locuitorilor, oportunit ățile existente și neexploatate prin prisma locuitorilor. Cercetarea a fost efectuat ă prin aplicarea unui chestionar locuitorilor ora șului Hîr șova. Total chestionare aplicate: 243 Studiul de pia ță este bi-dimensional și presupune percep ția popula ției privind dimensiunea economic ă (indicatorii economici) și poten țialul de dezvoltare al ora șului Hîrșova de habitat și analiza dimensiunii sociale (indicatorii sociali) Prin analizarea celor dou ă dimensiuni ne-am propus identificarea acelor param etrii specifici care sunt relevan ți pentru ora ș și deasemenea, rela ția între ambele dimensiuni (economic ă și social ă). Rezultatele chestionarelor aplicate ne dau indicii privind: 1. care este cererea identificat ă pe pia ță ; 2. ce domeniu se poate dezvolta și care este ni șa de pia ță ; 3. identificarea unui grup țint ă sau unui grup demografic țint ă; 4. care sunt investi țiile care pot s ă completeze nevoi reale ale pie ței existente; Scopul studiului Cercetarea sociologic ă a urm ărit identificarea nevoilor de dezvoltare antrepreno rial ă la nivelul ora șului Hîr șova. Document spre consultare 124 Popula ția cercetat ă Grupul ținta a studiului cantitativ este reprezentat de popula ția ora șului Hîr șova; Volumul e șantionului: 243 de persoane, reprezentând: locuitorii ora șului Hîr șova (angaja ți, șomeri, antreprenori, persoane defavorizate); Tipul e șantionului : probabilistic, propor țional cu structura popula ției investigate pe ora ș. Criteriile și stadiile de stratificare ale e șantionului sunt: ora ș Hîr șova Elaborarea studiului a avut la baz ă un accentuat caracter consultativ și participativ, ce a inclus întâlniri și discu ții ample cu respondentii. Document spre consultare 125 Capitolul VII Cercetare socio-economic ă a ora șului Hîr șova 7.1 Interpretarea chestionarului 1.Sunte ți mul țumit de cum arat ă ora șul dumneavoastr ă? La întrebarea “Sunte ți mul țumit de cum arat ă ora șul dumneavoastr ă?”, dup ă cum reiese din graficul de mai sus, 157 dintre responden ți sunt mul țumi ți într-o oarecare m ăsur ă, iar 38 dintre chestiona ți sunt mul țumi ți în mare m ăsur ă. 2. Care este ocupa ția dvs.? Dintre persoanele care au participat la chestionar 36% sunt persoane angajate, cu studii medii, urm ătorul procent, 20% fiind cel al persoanelor f ără loc de munc ă și doar 19% sunt persoane ocupate cu studii superioare. Document spre consultare 126 3. Care considera ți c ă este principalul neajuns al dezvolt ării localit ății dvs.? 32% dintre persoanele chestionate sunt de p ărere c ă principalul neajuns al localit ății Hîr șova ar fi lipsa banilor, urmat de neimplicare 27%, atât a cet ățenilor cât și a autorit ăților locale. Pe ultimul loc ca și impediment în calea dezvolt ării ar fi cadrul politic, în opinia responden ților, 4%. 4. Atitudinea general ă fa ță de via ța dvs? Document spre consultare 127 Cei care au participat la chestionar se arat ă foarte mul țumi ți de familie (221 r ăspunsuri), locuin ță (204 r ăspunsuri) și bunuri (188 r ăspunsuri). Părerea lor despre via ța în general pare a fi împ ărțit ă oarecum între mul țumi ți (110 răspunsuri) și nemul țumi ți (106 r ăspunsuri). La polul opus se afl ă alimenta ția, unde 164 dintre cei chestiona ți au r ăspuns cu “nemul țumit” și localitatea, unde 167 dintre chestiona ți au r ăspuns cu “nemul țumit”. 5. Care considera ți c ă sunt problemele localit ății, în viziunea dumneavoastr ă? Cea mai mare problem ă a localit ății, dup ă cum reiese din graficul de mai sus ar fi cea a câinilor vagabonzi, 194 r ăspunsuri – foarte grav, aceasta a fost urmat ă de siguran ță pe str ăzi și informarea necorespunz ătoare privind oportunit ățile de dezvoltare. Cei chestiona ți consider ă ca cele mai pu țin grave probleme ale localit ății sunt persoanele sărace (143 r ăspunsuri – pu țin grav) și copii str ăzii/cer șetorii (194 r ăspunsuri – pu țin grav). Din grafic mai reiese c ă mul ți nu sunt informa ți cu privire la alimentarea cu gaz a localit ății (118 r ăspunsuri – nu știu). Document spre consultare 128 6. Care considera ți c ă ar trebui s ă fie principala preocupare a autorit ăților locale? Cei chestiona ți consider ă ca principala preocupare a autorit ăților locale ar trebui s ă fie crearea de locuri de munc ă pentru locuitori, 196 consider ă aceast ă problem ă foarte important ă. Aceasta este urmat ă de drumuri, alimentarea cu ap ă și rela ția dintre autorit ăți și cet ățeni, toate aceste fiind considerate probleme importante ce ar trebui rezolvate. La polul opus se afl ă școlile, locurile de joac ă pentru copii și transportul, unde cei chestiona ți nu cred c ă ar fi probleme de importan ță major ă de rezolvat privind aceste aspect. Cei chestiona ți sunt de p ărere c ă problemele urgente și majore, ce ar trebui rezolvate cât mai rapid, sunt: siguran ța pe strad ă (210 r ăspunsuri), repararea drumurilor (162 r ăspunsuri) și parcurile și spa țiile verzi (121 r ăspunsuri). Printre lucrurile considerate de o mare importan ță în localitate, cei chestiona ți consider ă c ă ar trebui s ă ne numere școlile curate și dotate (186 răspunsuri), spitale dotate și curate (166 r ăspunsuri) și dezvoltarea turismului în zona (139 răspunsuri). În partea opus ă sunt clasate existen ța unor institu ții de lectur ă (89 r ăspunsuri), pe care cei chestiona ți le consider ă ca fiind neimportante. Document spre consultare 130 8. Principalele probleme ale mediului de afaceri in localitate. Principala problem ă, care împiedic ă dezvoltarea unui mediu de afaceri în zon ă, ar fi în opinia celor chestiona ți, nivelul ridicat al impozitelor și taxelor (153 r ăspunsuri), urmat de criz ă economic ă și lipsa comenzilor (121 r ăspunsuri). 9. Cele mai importante fenomene sociale negative: Fenomenul social cu cea mai mare influen ță negativ ă ar fi șomajul și lipsa locurilor de munc ă, 25% dintre respondent sunt de aceast ă p ărere, acesta este urmat de s ărăcie, 20% cred asta. La polul opus se afl ă abandonul școlar, pe care doar 9% consider ă c ă ar avea o influen ță negative asupra localit ății. Document spre consultare 131 10. Care crede ți c ă este principala problem ă de mediu din localitatea dvs.? În ceea ce prive ște mediul înconjur ător, principal problem ă ar fi sistemul de canalizare, considerat de 30% dintre chestiona ți ca fiind dep ăș it. Aceasta este urmat ă de num ărul sc ăzut și dot ările insuficiente ale platformelor de gunoi existen te în localitate (29%) și de salubrizarea necorespunz ătoare a spa țiilor publice (18%). În schimb doar 3% consider ă c ă poluarea aerului este cea mai pu țin afectat ă în zon ă. 11. Ce domeniu de activitate crede ți c ă s-ar putea dezvolta în localitatea dvs? La întrebarea “Ce domeniu de activitate crede ți c ă s-ar putea dezvolta în localitatea dvs?”, cei chestiona ți sunt de p ărere, în egal ă m ăsur ă (18%) c ă s-ar putea dezvolta cu u șurin ță agricultura, pescuitu și activit ățile de produc ție. Aceste sunt urmate de turism (17%). La polul opus se afl ă prest ările de servicii (5%). Document spre consultare 132 12. Cum consideri condi țiile actuale pentru a demara o afacere: În ceea ce prive ște condi țiile de dezvoltare ale unei afaceri 44% dintre cei chestiona ți sunt de p ărere c ă astea sunt nefavorabile și doar 22% le consider ă favorabile pentru demararea unei afaceri proprii. 13. Care crede ți c ă este problem ă cheie cu care se confrunt ă un antreprenor? La întrebarea “Care crede ți c ă este problem ă cheie cu care se confrunt ă un antreprenor?” principal problem ă pare a fi lipsa finan ță rii, 33% dintre respondent au fost de acesta p ărere, urmat ă de contribu țiile prea mari la bugetul de stat (23%). Un procent destul de mare îl are și lipsa competen țelor necesare, 16% consider ă c ă nu cuno știn țele necesare deschiderii unei afaceri proprii, atât în ceea ce prive ște legisla ția cât și în ceea ce prive ște antreprenoriatul. Document spre consultare 133 7.2 Analiza SW OT PUNCTE TARI PUNCTE SLABE – Poten țial agricol considerabil – Resurse energetice importante. – Existen ța unui poten țial productiv ridicat în agricultur ă și piscicultur ă – Cadru natural propice dezvolt ării activit ăților de turism – Patrimoniu istoric și arhitectural de excep ție și vestigii arheologice de peste 2.000 ani – Re țea reprezentativ ă a institu țiilor publice – Re țea intraurban ă corespunz ătoare în telecomunica ții – Re țele tehnico-edilitare dezvoltate (ap ă, canal, energie electric ă) – Re țea comercială dezvoltat ă – Sector de construc ții bine reprezentat – Institu ții financiar-bancare – Accesul la Dun ăre și la drumul european E 15 – Lipsa conflictelor interetnice. – Infrastructura de aprovizionare cu ap ă potabil ă a localit ății (nitra ți peste CMA) – Utilizarea înc ă insuficient ă a tehnologiilor informatice moderne și a internetului în procesul educa țional, dar și în activit ățile economice. – Penuria de speciali ști în domeniul gestion ării asisten ței financiare nerambursabile provenind de la Uniunea European ă. – Implicarea sc ăzut ă a societ ății civile la via ța social-politic ă și economic ă a zonei – Raportul negativ între popula ția activ ă și popula ția inactiv ă. – Capacitate slab ă de adaptare a agen ților economici la cerin țele pie ței – Disparit ăți între dezvoltarea economic ă a diferitelor localit ăți ale zonei – Oportunit ățile investi ționale ale zonei sunt înc ă slab promovate în rândul poten țialilor investitori – Anumite sectoare economice necesare (precum recuperarea de șeurilor) sunt înc ă slab dezvoltate – Migrarea for ței de munc ă calificate în str ăin ătate – Lipsa infrastructurii pentru turism – Inexisten ța punctelor de informare care s ă ofere detalii despre muzee sau obiective de patrimoniu – Lipsa unor produse turistice permanente – Degradarea patrimoniului istoric și arhitectural și nevalorificarea lui – Insuficient ă dezvoltare a comunic ării și comunica ției între institu țiile publice – Grad de uzur ă avansat al re țelelor tehnico- edilitare (ap ă – canal) – Declin economic al industriilor tradi ționale (metalurgie, confec ții metalice, împletituri, covoare) – Slab ă reprezentare a activit ăților economice în sectorul agricol – Slab ă dezvoltare a serviciilor pentru popula ție – Investi ții reduse în segmentele cu valoare ad ăugat ă mare: produc ție, tehnologii înalte – Buget local insuficient OPORTUNIT ĂȚ I AMENIN ȚĂ RI – Poten țial balnear ridicat – Poten țial piscicol, portuar ridicat – Alocarea fondurilor publice pentru dezvoltarea infrastructurii pe criterii arbitrare Document spre consultare 134 – Poten țial energetic ridicat din surse regenerabile (soare, vânt); – Cre șterea cererii de servicii destinate persoanelor, firmelor, etc. – Cre șterea cererii de specializare prin adaptarea înv ăță mântului și a instruirii profesionale la necesit ățile pie ței muncii având drept rezultat reducerea șomajului – Cre șterea cererii consumatorilor pentru produse ecologice stimulând astfel îmbun ătățirea ofertei acestora – Deschidere c ătre parteneriatul public – privat – Utilizarea instrumentelor datoriei publice (împrumuturi) ca surse atrase ale bugetelor locale – Posibilitatea acces ării unor surse atrase ale bugetului local (proiecte, surse private, surse guvernamentale, taxe speciale) – Existen ța Planului Urbanistic General – instrument de dezvoltare urban ă – Existen ța unor planuri de reabilitare urban ă și portofoliu de proiecte – Pozi ționarea strategic ă ora șul fiind situat pe rutele: Bucure ști – Constan ța, Bucure ști – Tulcea și Constan ța – Br ăila – Gala ți sau de apartenen ță politic ă și clientel ă de partid. – Suprasolicitarea infrastructurii publice (drumuri și sistemele de alimentare cu ap ă, canalizare, energie electric ă, gaze, iluminat public etc.) și incapacitatea acesteia de a răspunde prompt tendin țelor de dezvoltarea a zonei – Tendin ța migra ționist ă c ătre Europa occidental ă manifestat ă în ultima perioad ă de către for ța de munc ă calificat ă și, în special, de tineri, poate afecta pe termen mediu dezvoltarea acelor activit ăți economice ce încorporeaz ă valoare ad ăugat ă mare. – Accentuarea procesului de dezindustrializare – Declinul economic continuu al activit ăților industriale majore (metalurgie, confec ții metalice) – Insuficien ța resurselor bugetare – Necorelarea responsabilit ăților transmise în finan țare cu resursele bugetare aferente – Reducerea drastic ă a resurselor pentru finan țarea obiectivelor de investi ții majore – Competi ția regional ă la surse de finan țare – Schimb ări rapide în legisla ția economic ă – Declin continuu al activit ăților economice – Inexisten ța în planurile regionale a c ăilor de transport rutier modern În urma evalu ării factorilor interni și externi s-au identificat problemele critice cu ca re se confrunt ă comunitatea din Hîr șova: activitate turistic ă “inexisten ța” în raport cu patrimoniul de ținut, nu exist ă structuri de primire turistic ă, activit ăți de agrement insuficiente pentru atragerea turi știlor; infrastructura edilitar ă și de mediu se afl ă la un nivel deficitar, activitate economic ă în declin. Ora șul Hîr șova nu reu șește s ă-și g ăseasc ă echilibrul, pierzând în continuare locuri de munc ă. Aici nu exist ă investi ții str ăine și din cauza unei infrastructuri deficitare. Activit ățile care concentreaz ă cea mai mare parte a popula ției ocupate sunt: „agricultur ă”, „comer ț”, „construc ții”. Ini țiativa deschiderii unei afaceri în ora șul Hîr șova este v ăzut ă de majoritatea intervieva ților ca un obiectiv dificil. Chiar și în condi țiile greoaie de deschidere a unei afaceri, domenii precum servicii, comer ț și industrie r ămân în topul preferin țelor din punct de vedere al oportunit ăților oferite. Ca principale probleme specifice ora șului Hîr șova care afecteaz ă activitatea firmelor, dar și principale dificult ăți identificate sunt precizate blocajele financiare și lipsa fondurilor și a lichidit ăților, rela țiile greoaie cu autorit ățile, fiscalitatea m ărit ă precum și deficitul de personal calificat. Consultarea reprezentan ților IMM-urilor și a întreprinz ătorilor a eviden țiat faptul c ă, din perspectiva inov ării, majoritatea IMM-urilor din ora șul Hîr șova se afl ă într-un stadiu incipient. Ele prezint ă decalaje însemnate de competitivitate, în principa l cauzate de urm ătorii factori: • majoritatea IMM-urilor lucreaz ă cu tehnologie învechit ă, foarte pu ține reu șind s ă introduc ă echipamente tehnologice noi și eficiente; Document spre consultare 135 • IMM-urile din ora ș au o orientare preponderent ă c ătre domenii de activitate cu nivel tehnologic sc ăzut s ău mediu, cu efect negativ asupra posibilit ății de a satisface nevoile pie ței na ționale și a celor interna ționale; • investi țiile inovatorilor sunt distribuite, în principal, p entru asigurarea dot ării tehnice (ma șini, echipamente și software) și nu se pune accent pe inovarea organiza țional ă, pe achizi /uni021Biile de cuno știn /uni021Be externe de tipul drepturilor de utilizare de brev ete, licen /uni021Be, know- how, etc.; • majoritatea IMM-urilor întâmpin ă dificult ăți în ac țiunile de implementare a noilor tehnologii în absen ța cuno știn țelor necesare conducerii proceselor de schimbare organiza țional ă; • majoritatea firmelor î și bazeaz ă strategiile pe reducerea costurilor și nu pe cre șterea productivit ății, în special din cauza abilit ăților reduse în domeniul managementului; • IMM-urile sunt slab capitalizate, în special din ca uza existen /uni021Bei unor exigen țe sporite din partea b ăncilor pentru creditarea acestora; • fondurile structurale sunt greu accesibile; Activitatea economic ă a ora șului Hîr șova în ultimii ani se caracterizeaz ă prin intrarea în declin a ramurilor industriale, generând lichidarea și/sau restructurarea marilor întreprinderi (cu impact puternic asupra șomajului) și înfiin țarea de întreprinderi mici și mijlocii. Conform datelor statistice, în ultimii ani ponderea în economia ora șului Hîr șova o de țin microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii. Efectele crizei financiare și economice s-au manifestat prin reducerea num ărului de locuri de munc ă și, implicit, prin cre șterea șomajului, prin limitarea și încetinirea cre ării de locuri de munc ă, cu consecin țe directe în blocarea intr ării tinerilor pe pia ța muncii și ie șirea de pe pia ța muncii a persoanelor cu o pozi ție vulnerabil ă (persoane angajate cu contracte temporare, vârstni ci, persoane cu nivel sc ăzut de educa ție, persoane cu dizabilit ăți) Un factor îngrijor ător este reprezentat de cre șterea la nivelul ora șului Hîr șova a num ărului de tineri 15–24 ani cu dificult ă/uni021Bi în asigurarea unei tranzi /uni021Bii adecvate de la sistemul de educa /uni021Bie la pia /uni021Ba muncii. O aten /uni021Bie deosebit ă trebuie acordat ă derul ării de activit ă/uni021Bi pentru identificarea tinerilor inactivi, cu accent pe aceia cu nivel sc ăzut de competen /uni021Be și care au dificult ă/uni021Bi în a se integra social. Ei au posibilitatea de a beneficia de sprij in pentru g ăsirea unui loc de munc ă de calitate, posibilitatea deschiderii unei afaceri pe cont-pro priu sau de urmare a unui program de formare, precum și de oportunit ă/uni021Bile de reîntoarcere în sistemul de educa /uni021Bie (m ăsurile de tip a doua șans ă – AP 6 -PI 8) Dat fiind deficitul general de locuri de munc ă, grupurile ce se confrunt ă cu dezavantaje și sunt supuse unui decalaj în raport cu restul popula /uni021Biei în privin /uni021Ba oportunit ă/uni021Bilor de a g ăsi un loc de munc ă sunt șomerii și persoanele inactive, cu prec ădere șomerii de lung ă durat ă, persoanele cu nivel redus de educa /uni021Bie, lucr ătorii vârstnici, persoanele apar /uni021Binând minorit ă/uni021Bii rome, persoanele cu dizabilit ă/uni021Bi, precum și persoanele din mediul rural cu accent pe cei din agricultur ă de subzisten /uni021Bă și semisubzisten /uni021Bă. Ora șul Hîr șova se confrunt ă cu un nivel educa țional al for ței de munc ă (15 ani și pe ște) sc ăzut în compara ție cu media jude țului Constan ța; nivel sc ăzut al utiliz ării TIC și utilizarea lor limitat ă în economie; participarea redus ă la programe de reconversie profesional ă; insuficien ța fondurilor și a m ăsurilor de stimulare fiscal ă, adresate atât angajatorilor cât și angaja ților; neadecvarea calific ărilor, un sistem de previzionare insuficient ă a competen /uni021Belor. Interven /uni021Biile în domeniul cre șterii ocup ării și încuraj ării mobilit ă/uni021Bii for /uni021Bei de munc ă vor fi completate de investi /uni021Biile în infrastructur ă finan /uni021Bate din FEDR în cadrul POR, de investi /uni021Biile în CDI și TIC finan /uni021Bate în cadrul POC. Interven /uni021Biile sprijinite prin FEADR care vizeaz ă diversificarea economiei rurale sunt complementare investi /uni021Biilor în resursa uman ă sus /uni021Binute din FSE. Totodat ă, ini /uni021Biativele FEMP vor fi orientate c ătre diversificarea sectorului piscicol. Document spre consultare 136 În prezent, ora șul Hîr șova are nevoie s ă dezvolte o nou ă genera ție de antreprenori cu abilit ăți caracteristice precum responsabilitate, spontanei tate, adaptabilitate, clarviziune, ini țiativ ă și spirit managerial, care s ă le permit ă s ă identifice și s ă implementeze strategii adecvate pătrunderii și men ținerii pe pia ță . Aceste abilit ăți personale trebuie s ă fie cultivate începând cu școala primar ă și dezvoltate la nivel superior, în licee în cursuri de formare profesional ă pentru dobândirea competen țelor specific antreprenoriale, în facult ăți. Mediul economic în schimbare, în contextul numeroas elor provoc ări ale globaliz ării, conduce inevitabil la noi evolu ții pe pia ță , implementarea unor m ăsuri adecvate pentru stimularea sistemului educa țional antreprenorial reprezentând astfel o necesita te pentru dezvoltarea IMM- urilor. Rezultatul acestor analize s-a concretizat în lista rea problemelor critice cu care se confrunt ă comunitatea din Hîr șova, probleme de a c ăror rezolvare depinde viitorul și bun ăstarea zonei: • Dezvoltarea turismului • Dezvoltarea economic ă durabil ă orientat ă pe ramurile economice de tradi ție în zona • Dezvoltarea infrastructurii suport pentru dezvoltar ea economiei și a turismului, dar și bun ăstarea popula ției • Accesul la tehnologie nou ă Consider ăm c ă trebuie încurajat ă educarea spiritului antreprenorial, care înseamn ă spirit de ini /uni021Biativ ă, capacitatea de a pune ideile în practic ă, creativitate și încredere în sine pentru to /uni021Bi cursan /uni021Bii, din toate programele de înv ă/uni021Bământ și din toate domeniile de studiu. Aceasta ar trebui s ă îi sensibilizeze pe cursan /uni021Bi cu privire la op /uni021Biunea de a face carier ă în domeniul unei activit ă/uni021Bi independente și s ă îi formeze astfel încât s ă î și lanseze propria afacere în ora șul natal Hîr șova. De asemenea, spiritul antreprenorial trebuie s ă devin ă o parte normal ă din cadrul competen /uni021Belor pentru profesori și formatori. Motivele pentru care cei intervieva ți nu sunt hot ărâți s ă încerce s ă î și deschid ă propria afacere: /head2right lipsa de experien ță ; /head2right dificultatea în ob ținerea accesului la finan țare; /head2right gradul insuficient de inovare în cadrul sectorului IMM; /head2right insuficien /uni021Ba resurselor umane cu experien ță ; /head2right cadrul normativ și legislativ foarte complex; /head2right resursele și informa /uni021Biile limitate cu privire la oportunit ățile de afaceri potrivite și la poten țialii parteneri; lipsa de informa /uni021Bii cu privire la oportunit ă/uni021Bile de a participa la achizi /uni021Bii publice în alte /uni021Bări; • Fiscalitate Din punct de vedere al aplic ării unor m ăsuri fiscale adecvate IMM-urilor, este necesar ă asigurarea unui mediu stimulativ și nediscriminatoriu, m ăsurile întreprinse trebuie s ă se concentreze pe consolidarea transparen ței, stabilit ății și predictibilit ății cadrului fiscal. Birocra /uni021Bia reprezint ă o problem ă important ă având în vedere c ă managerii IMM-urilor aloc ă aproximativ 30% din timpul lor problemelor birocra tice (raport ări), mult mai mult comparativ cu alte ță ri din regiune. • Absorb /uni021Bia fondurilor structurale Referitor la accesibilitatea fondurilor structurale , au fost identificate urm ătoarele aspect cu care se confrunt ă intervieva ții: /head2right dificult ăți în asigurarea cofinan ță rii proiectelor derulate în cadrul Programelor Opera ționale, cu finan țare nerambursabil ă de la UE; /head2right nivelul scăzut al culturii antreprenoriale în rândul manageril or și lipsa de experien ță se constituie în bariere privind accesarea și/sau implementarea proiectelor; Document spre consultare 137 /head2right formalit ățile pentru accesarea fondurilor structurale sunt gr eoaie. De aceea, intervieva ții consider ă c ă resursele proprii sunt cea mai important ă și mai accesibil ă surs ă de finan țare, urmate de creditul bancar și în ultimul rând finan țarea nerambursabil ă din fonduri europene. /head2right lipsa de instrumente clare de informare asupra posi bilit ăților de finan țare; /head2right lipsa unei inform ări corecte asupra riscurilor pe care le implic ă accesarea fondurilor structurale și implementarea proiectelor admise la finan țare, cu m ăsuri concrete de combatere și r ăspuns la riscuri; /head2right lipsa unei educa ții privind încurajarea acces ării fondurilor de la bugetul de stat și de la Uniunea European ă. • Cultura economic ă a popula /uni021Biei Din punct de vedere al mediului economic se constat ă nevoia de remodelare a culturii economice a popula /uni021Biei ora șului Hîr șova în scopul recunoa șterii de c ătre societate a importan /uni021Bei antreprenorilor, al modific ării percep /uni021Biei rolului antreprenorilor și a asum ării de riscuri, al recunoa șterii faptului c ă IMM-urile contribuie în mod substan /uni021Bial la crearea de locuri de munc ă și la cre șterea economic ă; climatul general insuficient dezvoltat în sensul realiz ării condi /uni021Biilor necesare pentru ca persoanele s ă considere posibilitatea cre ării propriilor lor societ ă/uni021Bi. • Pia ța for ței de munc ă Pia ța for ței de munc ă, joac ă un rol hot ărâtor în asigurarea cre șterii economice și a productivit ății pe termen lung. Crearea condi țiilor pentru cre șterea competen țelor profesionale, în scopul asigur ării unui proces de produc ție performant, care s ă dea na ștere unor produse competitive, capabile s ă fac ă fat ă cerin țelor pie ței, devine o prioritate absolut ă. Problemele cu care se confrunt ă ora șul Hîr șova, și în egal ă m ăsur ă întreaga tar ă, sunt legate, în special de sc ăderea popula ției totale, active și ocupate. Trebuie sus ținut, în continuare, efortul de dezvoltare al secto rului „Servicii”, capabil s ă genereze noi locuri de munc ă în contextul dezvolt ării durabile, chiar dac ă se constat ă o cre ștere a popula ției ocupate în sectorul „Servicii” și o sc ădere accentuat ă a popula ției ocupate în „Agricultur ă” și în „Industrie”, agricultura concentrând cea mai m are parte a popula ției ocupate. Diversitatea sectoarelor în restructurare și tendin țele schimb ătoare de pe pia ța for ței de munc ă conduc la necesitatea adapt ării permanente a comportamentului actorilor sociali la mediul socio-economic intern și extern din ora șul Hîr șova, inclusiv institu țiile de înv ăță mânt și preg ătire profesional ă. Este necesar s ă se dezvolte un sistem de instruire profesional ă care s ă r ăspund ă noilor nevoi, atât pentru persoanele tinere cât și pentru cele adulte și în special pentru femei și șomeri afla ți în șomaj de lung ă durat ă. Ora șul Hîr șova este caracterizat printr-o combina ție de ra ță înalt ă a unui șomaj structural și cu ponderi m ări a for ței de munc ă ocupate în sectoare nespecializate (sp ălătorie auto, închirieri, cur ățenie) sau cu specializare minim ă (coafez ă, vânz ător). La ace ști doi factori se adaug ă elemente care caracterizeaz ă tendin țele actuale și de perspectiv ă, cum ar fi: migrarea c ătre alte regiuni, în c ăutare de locuri de munc ă. • Turismul O caracteristic ă a zonei Hîr șova este poten țialul turistic ridicat și nevalorificat. Nu exist ă unit ăți cu func țiune de cazare în zon ă, unit ățile de alimenta ție sunt slab reprezentate. Practic nu exist ă infrastructur ă specific ă desf ăș ur ării activit ății turistice. Regiunea beneficiaz ă de un fond balnear deosebit și un cadru promi ță tor pentru dezvoltarea turismului fluvial, balneoclimateric, piscicol și agroturistic. Document spre consultare 138 Capitolul VIII Poten țialul de dezvoltare al ora șului Hîr șova În ora șul Hîr șova, condi țiile sunt favorabile pentru producerea de energie e olian ă. Deasemenea, exist ă poten țial foarte ridicat și pentru aplica țiile electroenergetice ale energiei solare, dar și pentru dezvoltarea turismului și nu numai. Infrastructura energetic ă este complex ă. Poten țialul zonei Hîr șova pentru produc ția de energie din surse regenerabile este foarte mare și… neexploatat. Exist ă condi ții favorabile pentru producerea de energie eolian ă. De asemenea, poten țialul este foarte ridicat și pentru aplica țiile electroenergetice ale energiei solare, precum și pentru produc ția de energie din biomas ă. Disponibilitatea agen ților economici de a înve ști în echipamente și tehnologii nepoluante și de a apela la surse de energie neconven ționale (energie eolian ă, energia p ământului, energie solar ă etc.) poate exista doar în condi țiile promov ării alternativelor existente și existen ței de oferte complexe și convenabile financiar pe termen mediu și lung. Specializarea prin adaptarea înv ăță mântului și a instruirii profesionale, prin cursuri de formar e profesional ă la necesit ățile pie ței muncii poate avea drept rezultat reducerea șomajului și cre șterea num ărului de întreprinz ători. Ora șul Hîr șova dispune de o serie de resurse naturale, care va lorificate corespunz ător, pot juca un rol important în dezvoltarea economico-soci al ă. Dintre acestea, cele mai importante sunt zăcămintele de calcar, izvoarele termale, fluviul Dun ărea. Alt avantaj pe care ora șul îl poate valorifica, este reprezentat de reamena jarea și punerea în func țiune a portului Hîr șova. Leg ăturile acestuia cu marile capital pe care le str ăbate Dun ărea, pot fi folosite, atât pentru a asigura materia prim ă necesar ă dezvolt ării economiei ora șului, jude țului Constant ă, regiunii, cât și pentru a exporta bunuri, produse, turi ști. Cel mai important poten țial pentru dezvoltarea ora șului Hîr șova este reprezentat ins ă de resursele turistice: naturale (rezerva ții – Canaralele Hîr șova și izvoarele termale), arheologice (cetatea Carsium, cetatea Bizantin ă, Tell-ul), istorice, culturale, religioase. Ora șul Hîr șova prezint ă, și un cadru promi ță tor pentru dezvoltarea agroturismului cu resurse importante pentru dezvoltarea turismului de agrement (vân ătoare și pescuit). Turismul cultural este o form ă de turism care poate asigura valorificarea integra l ă a resurselor turistice antropice și în primul rând a patrimoniului cultural – istoric . Patrimoniul cultural-istoric al ora șului Hîr șova este o valoare component ă a patrimoniului cultural european și interna țional, rezultat dintr-o evolu ție istoric ă bine cunoscut ă. Valoarea deosebit ă a zestrei patrimoniale este conferit ă mai ales de componentele arheologice. Turismul de croazier ă se afl ă într-o faz ă de “idée” de dezvoltare în regiune. Dezvoltarea acestui produs turistic poate determina crearea uno r facilit ăți legate de sporturile de ap ă, pescuit. O alt ă alternativ ă de relansare antreprenorial ă a ora șului Hîr șova ar putea fi promovarea poten /uni021Bialului turistic local al zonei, promovarea patrimo niului cultural local, sus /uni021Binerea/promovarea activit ă/uni021Bilor culturale locale, înfiin țarea sta țiunii balneoclimaterice “Puturoasa” Hîr șova B ăi, parteneriate pentru construc ția complexelor de s ănătate, servicii de calitate, activit ăți de agrement specific, agroturism, ecoturism, turi sm de ni șă (pescuit sportiv, zoologic, fluvial, etc) Crearea unei destina /uni021Bii turistice competitive pe plan na țional și chiar interna /uni021Bional, la nivelul valorii resurselor turistice de c are dispune zona și care s ă impun ă acest domeniu ca activitate economic ă prioritar ă în cadrul sistemului economic; Document spre consultare 139 Exploatarea turistic ă a modelelor multiculturale și multietnice existente în acest teritoriu poate fi o ni șă cu poten țial economic reprezentativ. Eficientizarea, diversificarea și cre șterea productivit ă/uni021Bii activit ă/uni021Bilor industrial. Dezvoltarea competitivit ă/uni021Bii și a durabilit ă/uni021Bii sectorului piscicol; Pe baza chestionarelor aplicate și analizei SWOT ob ținute, m ăsurile necesare pentru dezvoltarea ora șului Hîr șova trebuie s ă urm ăreasc ă: dezvoltarea infrastructurii de baz ă, dezvoltarea infrastructurii turistice, dezvoltarea infrastructurii portuare, navale, înfiin țarea de IMM-uri; dezvoltarea sistemului educa /uni021Biei antreprenoriale; facilitarea accesului la tehno logie; sprijinirea capacit ă/uni021Bii de inovare; sprijinirea cre șterii competitivit ă/uni021Bii IMM-urilor și a particip ării acestora pe pie /uni021Be externe; simplificarea și îmbun ătă/uni021Birea cadrului legislativ dedicat IMM-urilor. Revitalizarea economic ă a zonei se poate face și prin atragerea de capital intern și extern necesar ini /uni021Bierii unei dezvolt ări durabile pe termen mediu și lung; dezvoltarea serviciilor în domeniul cercet ării/inov ării în scopul cre șterii competitivit ă/uni021Bii economice; Atragerea de investitori str ăini sau/ și parteneriate sunt necesare și recomandate pentru utilizarea tuturor oportunit ăților existente nevalorificate din cauza lipsei expe rtizei în domeniu, a experien ței și nu în ultimul rând a posibilit ăților financiare reduse. Nu în ultimul rând trebuie avute în vedere toate c ăile de promovare a acestor oportunit ăți antreprenoriale și a zonei atât din punct de vedere turistic cât și din punct de vedere economic. Ora șul Hîr șova are posibilitatea s ă dezvolte un mediu economic competitiv și resurse umane adaptate realit ă/uni021Bii socio-economice intern prin ac țiuni sus ținute de formare profesionale, sus ținerea întreprinz ătorilor și prin ac țiuni de promovarea a poten țialului de dezvoltare turistic ă, energetic ă. Dezvoltarea infrastructurii locale, corelat ă cu implementarea sistemelor adecvate de management al capitalului natural și de prevenire și gestionare a riscurilor naturale se poate realiza prin îmbun ătățirea infrastructurii educa /uni021Bionale, sprijinirea mediului de afaceri și ini /uni021Bierea de ac /uni021Biuni intensive de promovare a sectorului TIC, crear ea de parteneriate între mediul privat și furnizorii de cercetare – dezvoltare, dezvoltarea d e servicii comunitare pentru categoriile dezavantajate, instruirea șomerilor și formarea for /uni021Bei de munc ă, sprijinirea programelor de formare, înfiin țarea de centre pentru reinser /uni021Bie socioprofesional ă. Domeniile în care se pot lansa activit ăți noi de antreprenoriat la nivelul ora șului Hîr șova ar fi: tehnologia informa ției, ob ținerea energiei din de șeuri și surse regenerabile, industria textil ă, piel ărie, bl ănărie, procesarea produselor agricole, pomicole, cons truc ția de ambarca țiuni sportive și de agrement, tratarea și eliminarea de șeurilor, recuperarea materialelor reciclabile sortate, prelucrarea datelor, administrarea paginil or web și activit ăți conexe, activit ăți referitoare la s ănătatea uman ă și multe altele. Este nevoie de for ță de munc ă calificat ă, este nevoie de personal specializat în domeniile respective și este nevoie de spirit antreprenorial, în special prin facilitarea exploat ării economice a ideilor noi și prin încurajarea cre ării de noi întreprinderi. Relansarea economic ă a ora șului Hîr șova, crearea de locuri de munc ă, dezvoltarea antreprenoriatului vor fi posibile prin: valorifica rea durabil ă a pozi /uni021Biei geo-strategice și a resurselor naturale; cre șterea adaptabilit ă/uni021Bii locuitorilor la particularit ă/uni021Bile socio-economice locale și promovarea incluziunii sociale; facilitarea acces ului la utilit ă/uni021Bi, servicii de asisten /uni021Bă social ă, sănătate și educa /uni021Bie; sus /uni021Binerea culturii antreprenoriale și a inov ării; cre șterea competitivit ă/uni021Bii și atractivit ă/uni021Bii economice în municipiu; implicarea transparent ă și activ ă a institu /uni021Biilor pentru dezvoltarea economico-social ă echilibrat ă a ora șului. Accesarea programelor europene de finan țare nerambursabil ă, precum și a celorlalte programe na ționale și locale de finan țare poate reprezenta o resurs ă important ă în vederea dezvolt ării antreprenoriale a ora șului Hîr șova și cre șterea num ărului locurilor de munc ă și a bun ăst ării comunit ății. Document spre consultare 140 Investi /uni021Biile în domeniul educa /uni021Biei, îmbun ătă/uni021Birii competen /uni021Belor și cre șterii particip ării la înv ă/uni021Barea pe tot parcursul vie /uni021Bii vor fi finan /uni021Bate în mod direct din FSE și vor sprijini și vor completa m ăsurile sprijinite din FEDR care vizeaz ă îmbun ătă/uni021Birea antreprenoriatului prin POR, dezvoltarea și utilizarea instrumentelor TIC și dezvoltarea activit ă/uni021Bilor de cercetare-inovare prin POC, precum și interven /uni021Biile sprijinite din FEADR care vizeaz ă îmbun ătă/uni021Birea competen /uni021Belor persoanelor angajate în domeniul agricol, agro-alim entar și forestier. Sprijinul acordat din FEDR pentru dezvoltarea infrastructurii și a instrumentelor TIC va contribui la succesul imp lement ării interven /uni021Biilor sus /uni021Binute din FSE. Interven /uni021Biile care vizeaz ă promovarea incluziunii sociale și reducerea s ărăciei finan /uni021Bate din FSE sunt complementare investi /uni021Biilor în infrastructur ă social ă, de s ănătate și educa /uni021Bie finan /uni021Bate în cadrul POR, și investi /uni021Biilor în domeniul TIC finan /uni021Bate în cadrul POC, dar și interven /uni021Biilor care vizeaz ă îmbun ătă/uni021Birea calit ă/uni021Bii vie /uni021Bii și cre șterea atractivit ă/uni021Bii zonelor rurale finan /uni021Bate din FEADR. Document spre consultare 141 Capitolul IX Abordarea strategic ă de dezvoltare durabil ă a ora șului Hîr șova Sursa: Prelucrare 9.1 Viziune, misiune și valori Ca orice comunitate urban ă, comunitatea local ă din ora șul Hîr șova de ține anumite caracteristici specifice, care îi asigur ă o diferen țiere de alte comunit ăți similare. Întregul proces de planificare strategic ă a ora șul Hîr șova ia în considerare aceste caracteristici, fiind fundamentat pe analizele diagnostic realizate în etapele anterioar e, consultarea unor documente oficiale care prezint ă date statistice, consult ări publice cu actorii locali interesa ți. Viziunea strategic ă definit ă la nivelul ora șului Hîr șova pentru un orizont de timp care se întinde pân ă în anul 2020 prevede: În anul 2020 ora șul Hîr șova va reprezenta un nucleu de dezvoltare, cu un me diu economic competitiv și resurse umane adaptate realit ății socio-economice interne, va oferi locuitorilor s ăi condi /uni021Bii de trai ridicate prin cre șterea accesului la servicii publice moderne și dezvoltarea sectorului turistic într-un cadru natural durabil și lipsit de poluare. • Acas ă Ora șul Hâr șova va oferi locuitorilor s ăi condi ții bune de trai, oportunit ăți reale de dezvoltare profesional ă și posibilit ăți variate de petrecere a timpului liber, devenind u n loc atractiv pentru a tr ăi și a munci. Aspectele de ordin economic și profesional vor fi armonizate cu posibilit ățile de dezvoltare social ă și cultural ă. Ora șul Hâr șova va oferi servicii publice moderne, de calitate, și va asigura accesul nemijlocit al locuitorilor s ăi la acestea. • Centru economic Hâr șova va deveni un ora ș atractiv pentru investitori oferind facilita ți și un climat adecvat dezvolt ării mediului de afaceri. Ora șul Hîr șova va oferi oportunit ăți reale de dezvoltare a spiritului antreprenorial local și va crea premisele cre șterii condi țiilor de trai ale locuitorilor. • Centru turistic Document spre consultare 142 Hâr șova va fi o sta țiune activ ă și plin ă de via ță indiferent de sezon. Va fi destina ția atât a turi știlor care doresc s ă beneficieze de serviciile curative ale apelor term ale dar și a celor care caut ă un loc de lini ște spiritual ă, odihn ă sau de relaxare activ ă în natur ă, departe de grijile cotidiene. • Ora ș verde Hâr șova va fi un ora ș curat, care va respecta mediul natural ca pe o res urs ă important ă a dezvolt ării sale. Hâr șova va fi un reper al dezvolt ării urbane în deplin respect pentru natura, reducând drastic implica țiile negative ale activit ăților umane asupra mediului și contribuind în permanen ță la îmbun ătățirea acestuia. Evolu ția acestui nucleu de dezvoltare va fi posibil ă prin: • valorificarea durabil ă a pozi /uni021Biei geo-strategice și a resurselor naturale; • cre șterea adaptabilit ă/uni021Bii locuitorilor la particularit ă/uni021Bile socio-economice locale și promovarea incluziunii sociale; • facilitarea accesului la utilit ă/uni021Bi, servicii de asisten /uni021Bă social ă, s ănătate și educa /uni021Bie; • sus /uni021Binerea culturii antreprenoriale și a inov ării; • cre șterea competitivit ă/uni021Bii și atractivit ă/uni021Bii economice în zona Hîr șova; • implicarea transparent ă și activ ă a institu /uni021Biilor pentru dezvoltarea economico-social ă echilibrat ă a ora șului Hîr șova. Sistemul de valori care va sta la baza strategiei de dezvoltare local ă a ora șului Hîr șova este format din: • Responsabilitatea actorilor din sectorul public și privat, a reprezentan /uni021Bilor societ ă/uni021Bii civile; • Promovarea parteneriatului, • Transparen /uni021Ba decizional ă; • Utilizarea eficient ă a resurselor • Profesionalismul și etica personalului implicat; • Colaborarea inter-institu /uni021Bional ă. 9.2 Obiectivul general al strategiei Este cre șterea nivelului de trai al locuitorilor ora șului Hâr șova și ai localit ă/uni021Bii Vadul Oii. În urma realiz ării consult ării publice și a concluziilor analizei SWOT consider ăm c ă, în urm ătorii ani, corespunz ători program ării financiare europene 2014–2020, autoritatea publ ic ă local ă Hîr șova și partenerii ei trebuie s ă î și canalizeze energia și resursele pentru atingerea urm ătoarelor: 1. Îmbunătățirea calit ății vie ții locuitorilor ora șului Hâr șova prin dezvoltarea infrastructurii publice eficiente și prin cre șterea calit ății mediului înconjur ător componenta Habitat. 2. Valorificarea poten țialului economic al ora șului prin sus ținerea dezvolt ării sustenabile a ini țiative locale și atragerea de noi investi ții și investitori – componenta Economie. 3. Îmbun ătățirea accesului popula ției la servicii socio-culturale moderne și adaptate nevoilor locale – componenta Societate Obiective strategice Pentru a atinge obiectivele generale, autoritatea p ublic ă local ă și partenerii ei vor urm ări urm ătoarele obiective sectoriale: 1. Componenta Habitat 1.1. Dezvoltarea infrastructurii ora șului și rezolvarea disfunc ționalit ăților actuale; 1.2. Dezvoltarea infrastructurii de agrement și conservarea naturii în ora ș. 2. Componenta Economie 2.1. Dezvoltarea economic ă durabil ă a ora șului prin valorificarea resurselor și poten țialului local; 2.2. Stimularea ini țiativelor economice private pentru dezvoltarea econ omic ă sustenabila a ora șului; Document spre consultare 143 3. Componenta Societate 3.1. Sprijinirea dezvolt ării armonioase a societ ății prin adoptarea de m ăsuri adaptate specificului local; 3.2. Cre șterea calit ății vie ții pentru to ți locuitorii ora șului și sprijinirea categoriilor defavorizate sau cu risc de excluziune; 3.3. Apropierea autorit ăților publice locale fa ță de cet ățeni; Strategia urm ăre ște stabilirea unei rela /uni021Bii solide de colaborare între întreprinderi, instit u /uni021Bii publice, furnizori, comunitate, școli și centre de formare profesional ă, respectiv identificarea unor modalit ă/uni021Bi de consolidare a acestei rela /uni021Bii pentru facilitarea și extinderea unei culturi antreprenoriale și schimburi de idei inovatoare, realizarea unor pro iecte integrate din care s ă beneficieze diferi /uni021Bi parteneri. Obiectivele care au fost definite cer reorganizarea substan /uni021Bial ă și schimbarea în modalit ă/uni021Bile de lucru ale organiza /uni021Biilor și institu /uni021Biilor existente, crearea de noi mecanisme de cooperare între sectoarele public și privat, precum și crearea și consolidarea capacit ă/uni021Bii de r ăspuns a autorit ă/uni021Bii publice la nevoile mediului privat. Pentru ca aceast ă strategie s ă ating ă toate obiectivele strategice stabilite, ora șul Hîr șova va necesita sprijin financiar și institu /uni021Bional. Astfel, se are în vedere atragerea și realizarea unor parteneriate publice locale sau na /uni021Bionale, cât și atragerea de parteneri priva /uni021Bi a c ăror cuno știn /uni021Be, experien /uni021Bă, tehnic ă și asisten /uni021Bă financiar ă vor ajuta s ă transforme aceast ă strategie într-un document realizabil și util teritoriului În continuare, prezent ăm pentru fiecare component ă și obiectiv strategic tabloul domeniilor cheie de interven ție, acestea cuprinzând elementele esen țiale pentru dezvoltarea echilibrat ă a comunit ății: 9.3 Matricea domeniilor cheie de interven ție Obiectiv strategic Domeniu cheie de interven /uni021Bie 1.Reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii rutiere 2.Reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de utilit ă/uni021Bi a ora șului Hâr șova 3.Reabilitarea cl ădirilor publice și de locuin /uni021Be din ora ș și punerea în valoare a cl ădirilor emblematice din ora ș 1.1. Dezvoltarea infrastructurii orasului si rezolvarea disfunctionalitatilor actuale 4.Construirea infrastructurii de turism pentru atragerea, cre șterea num ărului de turi ști și protejarea patrimoniului turistic 1.Dezvoltarea infrastructurii de agrement și a spa /uni021Biilor verzi din ora ș HABITAT 1.2. Dezvoltarea infrastructurii de culte, agrement si conservarea naturii în oras. 2.Controlul polu ării și dezvoltarea de ini /uni021Biative menite s ă protejeze mediul 1.Valorificarea poten /uni021Bialului turistic al ora șului Hâr șova ECONO MIE 2.1. Dezvoltarea economica durabila a orasului prin valorificarea resurselor si potentialului local 2.Valorificarea poten /uni021Bialului agricol al comunit ă/uni021Bii rurale din Vadul Oii Document spre consultare 144 1.Crearea unui mediu favorabil dezvolt ării turismului si imbunatatirea infrastructurii de sprijin pentru afaceri la nivelul orasului Hîr șova 2.Sprijinirea micilor produc ători locali și a micilor întreprinz ători 3.Asigurarea durabilit ă/uni021Bii si cre șterii economice a întreprinderilor locale prin sprijinirea acestora și coordonarea eforturilor pentru atragerea de noi investitori 4.Realizarea de investi /uni021Bii în energie verde 2.2. Stimularea initiativelor economice private pentru dezvoltarea economica sustenabila a orasului 5.Promovarea teritoriului Hîr șova ca destina /uni021Bie turistic ă 3.1. Sprijinirea dezvoltarii armonioase a societatii prin adoptarea de masuri adaptate specificului local 1.Cre șterea nivelului de trai și calit ății vie ții pentru cet ățenii din teritoriu prin îmbun ătățirea accesului la educa /uni021Bie, s ănătate, cultur ă și agrement 2.Promovarea activit ă/uni021Bilor instructiv-educative în rândul copiiilor/ tinerilor și implicarea adul /uni021Bilor în activit ă/uni021Bile extra școlare 3.Încurajarea practic ării activit ăților sportive de către cet ățeni, într-un mediu curat și sigur, în scopul socializ ării, des ăvâr șirii educa ției și ocrotirii s ănătății 4.Revitalizarea vie /uni021Bii cuturale și artistice a ora șului si promovarea valorilor culturale din orasul Hîr șova 5.Generarea locurilor de munc ă pentru asigurarea progresului economic și social prin educa /uni021Bie și formare profesional ă specifica cerintelor pietei harsovene 1 Sprijinirea categoriilor defavorizate sau cu risc de excluziune prin dezvoltarea de noi servicii sociale 2.Combaterea s ărăciei prin sus /uni021Binerea dezvolt ării economiei sociale și promovarea parteneriatului 3.2 Cresterea calitatii vietii locuitorilor orasului Hîr șova si sprijinirea categoriilor defavorizate sau cu risc de excluziune 3.Modernizarea și inovarea serviciilor sociale și de s ănătate prin utilizarea unor mecanisme inovatoare aplicate teritoriului SOCIETATE 3.3. Crearea cadrului pentru identificarea, planificarea, gestionarea, monitorizarea și evaluarea direc țiilor de dezvoltare la nivelul administra ției publice locale Hîr șova în conformitate 1.Modernizarea infrastructurii serviciilor comunitare de utilitate public ă și corelarea acesteia cu dezvoltarea spa țial ă integrat ă, în vederea stimul ării și sprijinirii dezvolt ării durabile a economiei locale Document spre consultare 145 2.Cre șterea capacit ă/uni021Bii de management, de atragere de finan /uni021Bări și de administrare a autorit ă/uni021Bilor publice locale 3.Consolidarea capacit ă/uni021Bii administra /uni021Biei publice locale pentru oferirea de servicii de calitate În scopul de a accelera dezvoltarea economic ă ce va permite îmbun ătă/uni021Birea nivelului de trai al popula /uni021Biei ora șului Hîr șova edilii se vor concentra pe punerea în valoare a punctelor for țe în domeniul social, economic și de mediu ale comunit ă/uni021Bii, în loc s ă eviden /uni021Bieze doar problemele acesteia, prin: – Mobilizarea și utilizarea eficient ă a resurselor existente. – Crearea unui mediu de afaceri, care în combina /uni021Bie cu pozi /uni021Bia geo-strategic ă, s ă permit ă atragerea de investitori și antreprenori locali și str ăini. – Dezvoltarea unei administra /uni021Bii locale moderne, orientate spre dezvoltare și cooperare antreprenorial ă; – Îmbun ătă/uni021Birea treptat ă a infrastructurii economice și a investi /uni021Biilor în dezvoltarea resurselor umane. – Stabilirea unor parteneriate cu sectorul privat, promovarea cooper ării între întreprinderi și încurajarea unui flux mai puternic de idei și schimb de resurse. 9.4 Detalierea obiectivelor strategice Obiectivul strategic 1.1 Dezvoltarea infrastructurii ora șului Hîr șova și rezolvarea disfunc ționalităților actuale Furnizarea serviciilor publice de calitate și îmbun ătățirea infrastructurii conform standardelor europene Pentru cre șterea mobilit ă/uni021Bii tuturor cet ă/uni021Benilor ora șului Hîr șova, strategia urm ăre ște dezvoltarea unui concept de circula /uni021Bie eficient și durabil în conformitate cu progresul tehnologic actual și cu necesit ățile previzionate ale circula ției zonei, asigurarea leg ăturilor între drumurile urbane și periurbane, precum și corelarea proiect ării și execut ării etapizate ale acestora. Strategia de dezvoltare local ă Hîr șova urm ăre ște s ă cl ădeasc ă practici de planificare inovative, acordând aten /uni021Bia cuvenit ă principiilor de integrare, participare și evaluare pentru a satisface nevoile de mobilitate ale oamenilor de az i și de mâine, pentru o mai bun ă calitate a vie /uni021Bii din ora ș și împrejurimi. Domeniu de interven ție 1.1.1. Reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii rutiere Îmbun ătățirea calit ății drumurilor pe întreg teritoriul ora șului pentru a reduce poluarea aerului cu pulberi este un obiectiv important al AP L Hîr șova.; Mod de realizare • Vor fi proiectate în mod generos spa țiile pietonale și de circula ție cu bicicleta; • Refacere tram ă stradal ă – ora ș Hîr șova; • Refacerea aleilor pietonale; • Separarea func țional ă a categoriilor de trafic, asigurarea unei re țele de circula ție func ționale, prin realizarea inelelor interioare, etc; • Reabilitare drum de leg ătur ă DN 2A – Vadu Oii; • Pietruire str ăzi rurale Vadu Oii; • Îmbun ătățirea siguran /uni021Bei și a securit ă/uni021Bii: crearea unor zone pietonale și piste de biciclete Document spre consultare 146 Domeniu de interven ție 1.1 .2 Reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de utilit ăți a ora șului Hîr șova Consolidarea capacit ă/uni021Bii administra /uni021Biei publice locale, precum și a autorit ă/uni021Bilor competente din punct de vedere al protec /uni021Biei mediului, genereaz ă un impact pozitiv indirect asupra factorilor de mediu, inclusiv asupra popula /uni021Biei. Calitatea locuirii, dar și oportunit ă/uni021Bile de dezvoltare local ă au un impact direct asupra mediului natural. Consiliul local al ora șului Hîr șova trebuie să preîntâmpine poten /uni021Bialele riscuri și efecte negative ale dezvolt ării economice, dar și s ă asigure standarde ecologice ridicate, prin aplicar ea legii. Atât actorii priva /uni021Bi, cât și cei publici, trebuie s ă respecte cadrul de reglementare din domeniul protec/uni021Biei mediului, pentru a limita impactul negativ pe c are acesta îl are asupra teritoriului, dar și pentru a cre ște atractivitatea pentru activit ă/uni021Bi de turism și agrement. În vederea realiz ării unei dezvolt ări spa /uni021Biale echilibrate și coerente, este necesar ă adoptarea de m ăsuri cu aplicabilitate și adresabilitate la nivel teritorial și armonizarea cadrului de dezvoltare teritorial ă și urbanistic ă cu planurile de urbanism la nivel teritorial Mod de realizare: • Modernizarea și îmbun ătă/uni021Birea capacit ă/uni021Bii institu /uni021Biilor publice și a întreprinderilor contractate pentru cre șterea calit ă/uni021Bii serviciilor furnizate; • Realizarea de amenaj ări pentru protec /uni021Bia împotriva inunda /uni021Biilor; • Identificarea terenurilor de risc și realizarea h ăr/uni021Bilor detaliate • Valorificarea resurselor energetice regenerabile; • Modernizarea re /uni021Belei de alimentare cu ap ă și a sistemului de canalizare din teritoriu • Delimitarea perimetrului de protec ție a frontului de captare a apei potabile al ora șului Hîr șova, al satului Vadu Oii și al sectorului de locuin țe Ferma 1 și urm ărirea sistematic ă, prin foraj de observa ție, a evolu ției cantitative și calitative a rezervelor de ap ă subteran ă exploatabile; • Dobândirea standardelor optime de habitat și mediu • Îmbun ătă/uni021Birea func /uni021Biei de planificare strategic ă a autorit ă/uni021Bii publice locale; • Realizarea unui plan de dezvoltare spa /uni021Bial ă pentru zonele din regiune cu valori turistice, balneoclimaterice, particulare istorice și culturale; • Atragerea particip ării locuitorilor în cadrul procesului de regenerare teritorial ă. • Îmbun ătățirea siguran /uni021Bei și securit ă/uni021Bii popula /uni021Biei în situa /uni021Bii de risc: inunda /uni021Bii, risc seismic, accidente construc /uni021Bii hidrotehnice, secet ă, alunec ări de teren: dezvoltarea unor sisteme moderne de alarmare în timp real a popula /uni021Biei și institu /uni021Biilor publice, asigurarea comunic ării între factorii de decizie în situa /uni021Bii de urgen /uni021Bă; • Refacerea și extinderea digului de protec ție din zona Port Hîr șova; • Preluarea, amenajarea și revitalizarea Portului Hîr șova; • Program local specific pentru situa ții de urgen ță in ora șul Hîr șova; • Amenajarea malurilor în zona Portului; • Decolmatarea și amenajarea canalului colector din satul Vadu Oii; • Executarea unui canal colector, de preluare a apel or pluvial în ora șul Hîr șova; • Dotarea și preg ătirea echipelor DSU pentru tipuri de catastrofe cu risc ridicat de producere (inunda ții, incendii, înz ăpeziri, catastrofe nucleare, epidemii, etc.) Domeniu de interven ție 1.1.3 Reabilitarea cl ădirilor publice și de locuin țe din ora șul Hîr șova și punerea în valoare a cl ădirilor emblematice din ora ș • Stabilirea zonelor de protec ție pentru monumentele și ansamblurile de arhitectur ă cuprinse în lista Ministerului Culturii și Cultelor; • Construirea de locuin țe sociale în ora șul Hîr șova, satul Vadu Oii și Ferma 1 Document spre consultare 147 • Consolidare și refacere fa țade, terase blocuri și co șuri de fum; • Reabilitare cl ădire Prim ărie • Reamenajarea Pia țetei centrale, a zonei pietonale și a fântânii arteziene; Domeniu de interven ție 1.1.4 Construirea infrastructurii de turism pentru atrage rea, cre șterea num ărului de turi ști și protejarea patrimoniului turistic Evolu /uni021Bia turismului depinde de capacitatea de adaptare la climatul economic. Relansarea economiei locale hâr șovene va trebui s ă se realizeze în condi /uni021Biile unei dezvolt ări echilibrate între activit ă/uni021Bi economice și balneoturistice, protejarea siturilor arheologice și exploatarea lor turistic ă. Capacitatea economiei locale de a beneficia de turi sm depinde de disponibilitatea de investi /uni021Bii pentru dezvoltarea infrastructurii necesare și de capacitatea sa de a satisface nevoile turi știlor. Turismul balneoclimateric, arheologic, cultural, ag ro-turismul și turismul tematic (pescuit, turism de aventur ă, nautic, de cercetare, etc.) ar putea constitui op ortunit ăți pentru cooperare la nivel teritorial. Totodat ă, acest fapt ar aduce un beneficiu semnificativ pri n furnizarea unui stimul pentru înfiin țarea unui num ăr mare de întreprinderi de servicii la scar ă mic ă și în acela și timp furnizarea unei baze solide pentru crearea de locur i de munc ă. Investi /uni021Biile în sectorul turismului vor avea un rol multipl icator, sus /uni021Binând cre șterea economic ă în alte sectoare precum transporturile, construc /uni021Biile, agricultura, artizanatul și comer /uni021Bul cu am ănuntul, determinând apari /uni021Bia unor oportunit ă/uni021Bi multiple și diverse pentru dezvoltarea de noi afaceri mici. Ca și activitate, turismul reprezint ă o alternativ ă viabil ă pentru stimularea dezvolt ării în zonele rurale și cele s ărace, a c ăror economie se baza exclusiv pe activit ă/uni021Bi agricole sau exploatarea resurselor naturale, furnizând avantaje ambivalente, reprezentate de cre șterea locurilor de munc ă și a veniturilor, concomitent cu promovarea tradi /uni021Biilor și patrimoniului cultural. Modernizarea infrastructurii urbane și rurale constituie o condi /uni021Bie necesar ă pentru crearea și dezvoltarea unor areale durabile și echilibrate din punct de vedere turistic. Astfel, cre șterea calit ă/uni021Bii spa țiilor publice, a peisajelor antropice și a calit ă/uni021Bii arhitecturii au un rol important în cre șterea imaginii și a confortului urban, întrucât amelioreaz ă condi /uni021Biile esen /uni021Biale care ofer ă un ambient pl ăcut comunit ă/uni021Bii și vizitatorilor. Organizarea integrat ă a zonei turistice Hîr șova presupune valorificarea obiectivelor turistice, arhitectura cl ădirilor și amenajarea mediului construit. Ora șul Hîr șova dispune de numeroase puncte tari care ar putea fi exploatate p rintr-o coordonare pro-activ ă a direc /uni021Biilor de dezvoltare. Mod de realizare: • Realizarea infrastructurii pentru amenajarea sta țiunii turistice Hîr șova – Bai; • Protejarea și valorificarea obiectivelor turistice existente • Reabilitarea c ăilor de acces c ătre obiectivele turistice arheologice, istorice, cu lturale; • Îmbun ătățirea imaginii și diminuarea elementelor care afecteaz ă arhitectura urban ă pentru cre șterea atractivit ății turistice Obiectiv strategic 1.2 Dezvoltarea infrastructurii de culte, agrement și conservarea naturii în ora șul Hîr șova Consolidarea continu ă a unui anturaj religios tolerant, astfel încât s ă se ajung ă la un climat propriu al unei societã ți libere de prejudec ăți și de aversiune religioas ă. Astfel putem contribui la premisele unei colabor ări interna ționale și ale unei dezvolt ări bazate pe munca de zi cu zi și pe profesionalismul cet ățenilor urbei; Dezvoltarea și înt ărirea rela ției de parteneriat dintre biserici, prin programe r eligioase și caritabile comune Document spre consultare 148 Domeniu de interven ție 1.2.1 Dezvoltarea infrastructurii de agrement și a spa țiilor verzi din ora șul Hîr șova Fiind o for /uni021Bă economic ă cu o evolu /uni021Bie dinamic ă, turismul poate s ă genereze dezvoltarea sinergiilor între diferite sectoare de activitate, precum cel economic, educa țional, al ocup ării for /uni021Bei de munc ă și protec ției sociale. Astfel elaborarea unor politici public e trans-sectoriale reprezint ă o necesitate strategic ă prin valorificarea durabil ă a resurselor balneoclimaterice. Promovarea resurselor arheologice, tradi /uni021Biilor locale istorice, artistice și culturale. Totodat ă, turismul trebuie s ă se realizeze cu respectarea principiilor dezvolt ării durabile, respectiv dezvoltarea managementului și marketingului turistic al tuturor formelor de tur ism, prin respectarea integrit ă/uni021Bii naturale, sociale și economice a mediului, cu asigurarea exploat ării resurselor naturale și culturale și pentru genera /uni021Biile viitoare. Activit ă/uni021Bile turistice determin ă mai multe tipuri de impact din punct de vedere al factorilor de mediu, care pot îmbr ăca forme pozitive sau negative de manifestare. Impa ctul activit ă/uni021Bilor turistice asupra unei zonei, desf ăș urate nera /uni021Bional și necontrolat în teritoriu, conduc de regul ă la o serie de ac /uni021Biuni distructive care se manifest ă în principal prin folosirea necorespunz ătoare a mediului ambiant, în scopuri recreative și de agrement, dublat ă de o interven /uni021Bie brutal ă a omului asupra peisajului și resurselor naturale. Reprezentan ții autorit ăților locale din Hîr șova sus țin c ă istoria izvoarelor termale de la malul Dun ării începe s ă se scrie în urm ă cu mai bine de 50 de ani, când oficialii comuni ști din cadrul Institutului de Proiect ări și Prospec țiuni au sondat zona în c ăutare de minereuri feroase. Și în loc de fier, ace știa au g ăsit ap ă termal ă. Analizele f ăcute au demonstrat faptul c ă are propriet ăți chimice deosebite „Apa are o termalitate natural ă ce ajunge la 40 0- 50 0 Celsius. Este o ap ă oligomineral ă mezotermal ă. În compozi ția apei intr ă substan țe precum calciul, sulful și magneziul. Este foarte bun ă pentru problemele reumatice “Aceste resurse exploatate atâ t turistic cât și medical vor determina un impact pozitiv generat de activit ă/uni021Bile turistice este reprezentat de cre șterea economic ă general ă, care determin ă în mare parte locurile de munc ă și veniturile popula /uni021Biei din zon ă. Domeniu de interven ție 1.2.2 Controlul polu ării și dezvoltarea de ini țiative menite s ă protejeze mediul Elaborarea și implementarea unor programe specifice privind con știentizarea popula ției în gestionarea de șeurilor și în special a impactului diverselor opera ții (colectare, transport, depozitare) asupra s ănătății umane și a mediului înconjur ător în ora șul Hîr șova; Mod de realizare • Realizarea unui sistem de management integrat al de șeurilor • Intensificarea preocup ării pentru reducerea cantit ăților de de șeuri generate, de la popula ție și agen ți economici; • Suplimentarea num ărului de co șuri de gunoi stradale, în vederea men ținerii cur ățeniei în ora ș; • Înfiin țarea unor platforme pentru de șeuri cu depozitare temporar ă în localitatea Vadu Oii și sectorul de locuin țe Ferma nr.1; • Îmbun ătățirea sistemului de precolectare la blocuri și locuin țe particulare în ceea ce prive ște dotarea cu num ărul și tipul recipien ților de colectare; • Introducerea colect ării selective a de șeurilor menajere și asigurarea refolosirii acestora în acela și timp cu procesul de con știentizare și informare a cet ățenilor; • Achizi ționarea de utilaje specifice pentru colectarea și transportul gunoiului; • Eliminarea depozitelor ilegale de de șeuri în albia Dun ării sau pe malul acesteia; • Cur ățirea canalelor de de șeuri solide din Hîr șova și Vadu Oii; • Amenajarea unui obor de animale, Document spre consultare 149 • Elaborarea și implementarea unor programe specifice privind con știentizarea popula ției în gestionarea de șeurilor și în special a impactului diverselor opera ții (colectare, transport, depozitare) asupra s ănătății umane și a mediului înconjur ător; Obiectiv strategic 2.1. Dezvoltarea economic ă durabil ă a ora șului Hîr șova prin valorificarea resurselor și poten țialului local Domeniu de interven ție 2.1.1. Valorificarea poten țialului turistic al ora șului Hîr șova și al satului Vadu Oii Dezvoltarea turismului cultural la nivelul poten țialului cultural local (patrimoniu material și imaterial, tradi ții etc.) Cultura, tradi /uni021Biile locale interetnice, istorice și artistice vor fi promovate ca factor de dezvoltare durabil ă și coeziune social ă și vor contribui la asigurarea unei calit ă/uni021Bi superioare a vie /uni021Bii locuitorilor din Hîr șova și sat Vadu Oii prin promovarea identit ă/uni021Bii culturale, a diversit ă/uni021Bii culturale și lingvistice, a activit ă/uni021Bilor și particip ării la cultur ă a tuturor cet ă/uni021Benilor. Ac țiunile prev ăzute a fi implementate pentru conservarea, protec ția, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural se vor concentra asupra conserv ării resurselor turistice, a unui mediu curat, r ăspunzând astfel principiilor dezvolt ării durabile. Dezvoltarea turismului religios prin introducerea î n circuitul turistic a l ăca șelor de cult, a muzeelor sau expozi țiilor cu tematic ă religioas ă, organizarea de pelerinaje cu ocazia s ărb ătoririi diferitelor evenimente religioase se vor materializ a prin crearea parteneriatelor cu societatea civil ă și cultele religioase. Mod de realizare: • Conservarea și valorificarea monumentelor istorice incluse în pa trimoniul cultural na /uni021Bional; • Reabilitarea, restaurarea și realizarea de lucr ări conexe de amenajare a obiectivelor care apar țin patrimoniului arheologic, istoric și cultural; • Extinderea infrastructurii pentru stimularea partic ip ării și garantarea accesului egal la cultur ă a tuturor cet ă/uni021Benilor, inclusiv a grupurilor minoritare, asigurând u-se astfel coeziunea, comunicarea și colaborarea în cadrul spa țiului comunitar. Domeniu de interven ție 2.1.2 Utilizarea inteligent ă și durabil ă a poten țialului pentru îmbun ătă/uni021Birea competitivit ății sectorului agricol Acest obiectiv urm ăre ște sprijinirea structurilor de exploatare viabile, apropiate de pia /uni021Bă, concomitent cu dezvoltarea rural ă și protec /uni021Bia mediului, permi țând valorificarea poten țialului teritorial. Cre șterea competitivit ății din agricultur ă și sectorul alimentar este crucial ă pentru îmbun ătățirea performan țelor și revitalizarea zonei Hîr șova, prin cre șterea economiei locale, crearea de locuri de munc ă pentru to /uni021Bi locuitorii și prin urmare, esen țial ă pentru atingerea obiectivelor strategice. Exist ă un bun poten țial de cre ștere a produc ției de alimente de calitate, de modernizare a sectorului agricol în general. Investi țiile pentru cre șterea competitivit ății, în ferme și în unit ățile de procesare a produselor agricole, sunt necesare p entru realizarea unei cre șteri economice accelerate, care va conduce în final la convergen ța veniturilor cu nivelul UE. Îmbun ătățirea performan ței sectorului va avea efecte pozitive asupra stabil it ății micro și macroeconomice, va contribui la asigurarea unui echilibru al consumulu i alimentar și a securit ății agro-alimentare, la cre șterea ponderii exploata țiilor agricole comerciale în totalul exploata țiilor și la generarea de locuri de munc ă, inclusiv la absorb ția surplusului de for ță de munc ă din agricultur ă. Conform datelor din analiza teritoriului, oferta in tern ă de produse agricole este insuficient ă, inconsecvent ă și nu se ridic ă la standardele potrivite pentru a satisface cerere a Document spre consultare 150 operatorilor, ceea ce duce la importul unui volum m are de produse agricole care ar putea proveni din surse locale. Planificarea insuficient ă între pia /uni021Ba agricol ă și produc ători a condus la o neconcordan /uni021Bă între cerere și ofert ă. De /uni021Bin ătorii de exploata /uni021Bii mici din Hîr șova se confrunt ă cu dificult ă/uni021Bi pân ă la accesarea pie /uni021Belor (lipsa accesibilit ă/uni021Bii, informa /uni021Biilor de pia /uni021Bă, bugetului), fiind necesar ă asocierea acestora și func /uni021Bionarea exploata /uni021Biilor prin intermediul unui centru de colectare și procesare a produselor proprii pentru concentrarea tuturor resurselor din teritoriu într-un mediu favorabil dezvolt ării produc /uni021Biei agricole. Acest sistem de colectare și procesare eficient va încerca s ă r ăspund ă nevoilor atât produc ătorilor, cât și cump ărătorilor, îmbun ătă/uni021Bind leg ăturile comerciale dintre ace știa. Astfel, prin investi ții integrate în modernizarea infrastructurii de pro duc ție, colectare, depozitare și procesare s-ar oferi fermierilor hâr șoveni oportunitatea de a desface produsele pe pie /uni021Bele locale, de a extinde gama de produse și de a promova comercializarea produselor locale. Obiectiv strategic 2.2 Stimularea ini țiativelor economice private pentru dezvoltarea econ omic ă sustenabil ă a ora șului Hîr șova Domeniu de interven ție 2.2.1. Crearea unui mediu favorabil dezvolt ării industriei și îmbun ătățirea infrastructurii de sprijin pentru afaceri la n ivelul ora șului Hîr șova De și în urma analizei diagnostic a rezultat o infrastr uctur ă de cazare foarte slab dezvoltat ă, exist ă un poten /uni021Bial enorm pentru turismul de weekend sau tematic (d e pescuit, de relaxare, de aventur ă) turism balneoclimateric, în special, miza fiind d ezvoltarea unor servicii turistice de calitate și diversificate, cu scopul de a atrage cât mai mul /uni021Bi vizitatori, pe de o parte, și pentru a încuraja revenirea acestora. În plus, astfel de act ivit ă/uni021Bi sunt necesare pentru a cre ște și sus /uni021Bine calitatea vie /uni021Bii prin deservirea comunit ă/uni021Bii cu o mai mare diversitate de servicii culturale, sociale și de agrement. Dezvoltarea sinergiilor între sectorul turistic, in dustrial și alte sectoare de activitate, precum cel economic, și elaborarea unor politici publice trans-sectoriale reprezint ă o necesitate strategic ă. Turismul hâr șovean reprezint ă un domeniu strategic de investi /uni021Bii pe termen lung, cu efecte care în timp se generalizeaz ă, p ătrund și influen /uni021Beaz ă majoritatea subsectoarelor socio- economice. Un rezultat prioritar al strategiei este cre șterea pe termen lung a competitivit ății economice în industrie și turism. Din acest motiv, investi /uni021Biile vor permite teritoriului s ă foloseasc ă avantajele oferite de turism și de patrimoniul cultural pentru a- și spori avantajul competitiv în sectoarele performante atât pe pie /uni021Bele tradi /uni021Bionale, cât și pe cele în curs de formare. Abordarea integrat ă urm ăre ște consolidarea mediului de afaceri local și eficientizarea patrimoniului natural și cultural, care vor duce la dezvoltarea turismului și a mediului urban. Prin dezvoltarea și consolidarea turismului în zona Hîr șova, se urm ăre ște dezvoltarea echilibrat ă din punct de vedere al dezvolt ării economiei, coeziunii sociale și a protec /uni021Biei mediului. Astfel, se vor implementa proiecte comune pentru de zvoltarea localit ă/uni021Bii, construc ția de structuri cu func țiuni de cazare și alimenta ție, de agrement, cre șterea economic ă a celor existente, utilizarea infrastructurii TIC în cadrul serviciilo r turistice și valorificarea resurselor locale într-un concept integrat. Mod de realizare: – Înfiin țar ă unei sta țiuni balneoclimaterice Hîr șova –Bai “Puturoasa” prin captarea și exploatarea izvoarelor termale existente în vecin ătatea Dun ării; – Sistematizarea teritoriului în vederea efectu ării infrastructurii (drumuri, aprovizionare cu ap ă, evacuarea reziduurilor prin sistem de canalizare, r acord energie electric ă, etc) a zonei ce va reprezenta sta țiunea Hîr șova B ăi; Document spre consultare 151 – Dezvoltarea parteneriatelor pentru construirea de s pa ții de cazare, alimenta ție, unit ăți de agrement, complex balnear și alte servicii medicale. – Adaptarea serviciilor publice conform noilor cerin /uni021Be privind infrastructura TIC în domeniul turistic; – Realizarea de surse suplimentare de venit la nivel local și crearea de noi locuri de munc ă prin dezvoltarea durabil ă a turismului și relansarea produselor tradi ționale; – Sus /uni021Binerea dezvolt ării turismului hâr șovean prin promovarea dezvolt ării durabile. Domeniu de interven ții 2.2.2. Sprijinirea micilor produc ători locali și a micilor întreprinz ători inclusiv sectorul agricol Singurul semn care indic ă faptul c ă ar putea exista o problem ă în leg ătur ă cu calitatea activit ă/uni021Bii antreprenoriale const ă în faptul c ă mai pu /uni021Bini antreprenori români (43%, fa /uni021Bă de 49% în UE) sunt motiva /uni021Bi de oportunit ă/uni021Bile existente, ceea ce înseamn ă că restul acestora au fost impulsiona /uni021Bi s ă demareze o afacere din lipsa unei alternative mai bune. Sprijinirea sectorului agricol de c ătre membrii fondatori este necesar ă în scopul cre șterii competitivit ă/uni021Bii acestuia printr-o mai bun ă integrare a fermierilor/agen /uni021Bilor economici din sectorul agricol pe pia /uni021Bă și prin facilitarea accesului acestora la solu /uni021Bii adaptate nevoilor specifice. Reprezint ă o certitudine faptul c ă procedurile complicate, circuitele lungi și schimb ătoare ale documentelor, prelungirea termenelor de rezolva re a unui demers și multitudinea de formulare solicitate scad productivitatea atât pentru adminis tra ție, cât și pentru de /uni021Bin ătorii de exploata /uni021Bii. Este esen /uni021Bial ă crearea și dezvoltarea unor structuri de sprijin pentru într eprinderi, oferind servicii necesare func /uni021Bion ării în parametrii optimi, dar și dezvolt ării pe termen scurt și mediu a acestora. Infrastructurile de inovare și transfer tehnologic trebuie s ă ofere servicii suport pentru firmele deservite în vederea identific ării oportunit ă/uni021Bilor de afaceri bazate pe compatibilit ăți tehnologice, cerin /uni021Be comerciale și de fabrica /uni021Bie, precum și a partenerilor potrivi /uni021Bi (agen /uni021Bi, distribuitori, furnizori), respectiv servicii de co nsultan ță general ă sau/ și consultan ță specializat ă. Resursele naturale, biodiversitatea, bun ăstarea animalelor și dezvoltarea rural ă pot fi favorizate de dezvoltarea conceptului de agricultur ă ecologic ă în zona Hîr șova. Agricultura tradi /uni021Bional ă î și p ăstreaz ă valoarea, îns ă procesul și procedurile de ob ținere a produselor ecologice locale vor fi supuse unor regu li, principii și standarde de produc ție reglementate atât la nivel UE, cât și la nivel na /uni021Bional. Cererea societ ă/uni021Bii privind practicile agricole ecologice a cunoscut o cre ștere constant ă. Cre șterea consumului de produse locale poate fi favoriz at de promovarea produselor și practicilor agricole ecologice. Dezvoltarea unui concept unitar privind produsele e cologice locale va contribui la asigurarea unor facilit ă/uni021Bi pe care micii produc ători locali din Hîr șova nu și le permit din fondurile proprii: – Promovare și marketing; – Identificarea unor pie /uni021Be de desfacere; – Accesul la noi pie /uni021Be de desfacere în parteneriat cu al /uni021Bi produc ători locali; – Sc ăderea unor cheltuieli de transport și distribu /uni021Bie. Mod de realizare : • Furnizarea modalit ăților de informare privind beneficiile înfiin ță rii asocia țiilor de produc ători; • Cre șterea competitivit ății sectorului agricol prin înfiin țarea și sus ținerea asocia țiilor de produc ători; • Asigurarea suportului, simplificarea procedurilor a dministrative, preg ătirea specific ă a responsabililor din institu țiile publice; Document spre consultare 152 • Încurajarea spiritului antreprenorial, prin descrie rea oportunit ăților de finan țare pentru sus ținerea tinerilor fermieri. • Sus /uni021Binerea și promovarea practicilor agricole ecologice în rând ul produc ătorilor locali; • Garantarea ini țiativelor de creare a noi pie țe de desfacere. Domeniu de interven ție 2.2.3 Asigurarea durabilit ă/uni021Bii și cre șterii economice a întreprinderilor locale prin sprijinirea acestora și coordonarea eforturilor pentru atragerea de noi i nvestitori Premisele care stau la baza conceptului de sus /uni021Binere a economiei locale a teritoriului sunt determinate de nivelul sc ăzut, aproape inexistent, al investi /uni021Biilor în cercetare și inovare, nivelul sc ăzut de educa /uni021Bie și necorelat cu cerin /uni021Bele pie /uni021Bei muncii, lipsa unei culturi privind calificarea p e tot parcursul vie /uni021Bii. Factorii majori considera /uni021Bi a avea o influen /uni021Bă negativ ă semnificativ ă asupra dezvolt ării viitoare, în special a economiei locale sunt: – o economie subteran ă în cre ștere; – infrastructura local ă slab dezvoltat ă și nemodernizat ă, conform poten țialului de dezvoltare spa țial ă; – zone indisponibile pentru realizarea unei industrii locale (incubatoare de afaceri/clustere; lipsa unui cadru de sus ținere a zonelor cu poten țial economic); – active neinventariate și nevalorificate, care sunt astfel în imposibilitat ea de a aduce valoare ad ăugat ă teritoriului; – situa /uni021Bia social ă problematic ă; – lipsa unui concept de planificare teritorial ă integrat. Dezvoltarea economic ă prin cre șterea num ărului de întreprinderi, a competitivit ă/uni021Bii și crearea de noi locuri de munc ă este parte integrant ă a obiectivelor strategiei, în contextul nevoilor locale și provoc ărilor actuale. Astfel, se va promova participarea t inerilor, a vârstnicilor și a categoriilor defavorizate pe pia /uni021Ba for /uni021Bei de munc ă și se va reduce rata șomajului pentru toate categoriile de lucr ători. Domeniu de interven ție 2.2.4. Realizarea de înve știi în energie verde Pentru a sus /uni021Bine dezvoltarea local ă durabil ă în ora șul Hîr șova e nevoie de condi /uni021Bii ce asigur ă un echilibru între: – Dezvoltarea controlat ă, restructurarea spa /uni021Biilor urbane; – Utilizarea (econom ă) ra /uni021Bional ă a spa /uni021Biilor naturale, conservarea spa /uni021Biilor afectate de activit ă/uni021Bi agricole și forestiere, protejarea siturilor, mediilor și peisajelor naturale; – Protejarea ansamblurilor urbane sau a patrimoniul ui material remarcabil; – Calitatea serviciilor publice furnizate în zonele urbane și promovarea unei educa /uni021Bii ecologice în rândul comunit ă/uni021Bii. Din punct de vedere al impactului asupra factorilor de mediu, se poate considera c ă armonizarea cadrului de dezvoltare teritorial ă și urbanistic ă cu planurile de urbanism la nivel teritorial, regional și na țional, genereaz ă un impact pozitiv datorit ă faptului c ă aceast ă dezvoltare poate conduce la o utilizare eficient ă a resurselor capitalului natural. Promovarea unei educa /uni021Bii ecologice în rândul comunit ă/uni021Bii are un impact pozitiv direct asupra popula /uni021Biei și indirect de lung ă durat ă asupra factorilor de mediu, conducând la atragerea particip ării locuitorilor în cadrul procesului de regenerare teritorial ă. Mod de realizare: • Prin cooperarea institu țional ă și dezvoltarea resursei umane și a logisticii care s ă aib ă impact asupra managementului mediului; • Participarea activ ă a societ ății civile în încercarea de a rezolva problemele de mediu; • Păstrarea, conservarea și amenajarea zonelor verzi existente, precum și interzicerea distrugerii spa țiilor verzi; Document spre consultare 153 • Protec /uni021Bia și conservarea cantit ă/uni021Bii și calit ă/uni021Bii resurselor de ap ă în contextul schimb ărilor climatice. • Stabilirea unei zone de protec ție peisagistic ă și ecologic ă a malului Dun ării; • Organizarea unor zone turistice, de odihn ă, sport și agrement de interes local și na țional; • Gospod ărirea durabilã a p ădurilor și înfiin țarea de noi planta ții; • Reamenajarea parcurilor; • Reamenajarea spa țiilor verzi din jurul Cet ății CARSIUM; • Amenajarea parcului arheologic; • Amenajarea p ădurii din Lunca Dun ării; • Împ ădurirea terenurilor degradate și înfiin țarea de perdele de protec ție; • Organizarea spa țiilor verzi în noile ansambluri de locuit; • Amenajarea de spa ții verzi între blocuri; • Realizarea unor planta ții de protec ție între sursele de poluare și zonele învecinate • Extinderea re țelei de iluminat public Domeniu de interven ție 2.2.5 . Promovarea teritoriului Hîr șova ca destina /uni021Bie turistic ă Promovarea turistic ă ofer ă noi oportunit ă/uni021Bi și alternative pentru dezvoltarea armonioas ă a ora șului Hîr șova. Ob /uni021Binerea unui nivel mai ridicat de con știentizare și interes pentru îmbun ătă/uni021Birea experien /uni021Bei turistice a ora șului Hîr șova și a împrejurimilor arheologice, pline de istorie es te esen /uni021Bial ă pentru asigurarea unei oferte turistice și de agrement reprezentativ ă. Rezultatele promov ării poten /uni021Bialului turistic a ora șului Hîr șova atât pe pia /uni021Ba intern ă, cât și pe pie /uni021Bele externe, se vor observa în gradul de satisfacer e a turi știlor. Acesta depinde de calitatea ridicat ă a sejurului și serviciilor, varietatea ofertelor turistice și posibilit ă/uni021Bilor de divertisment, conservarea adecvat ă a obiectelor de patrimoniu, activit ă/uni021Bile și evenimentele specifice desf ăș urate în teritoriu. Ac /uni021Biunile de promovare vizeaz ă: – Investi /uni021Bii pentru valorificarea turistic ă a obiectivelor turistice, arheologice de o valoare inestimabil ă, istorice și culturale reprezentative. – Dezvoltarea parteneriatelor pentru îmbun ătă/uni021Birea imaginii turistice a ora șului Hîr șova – Actualizarea informa /uni021Biilor cu caracter turistic și realizarea materialelor de informare și promovare turistic ă Mod de realizare: • Îmbun ătățirea calit ății informa țiilor privind poten țialul turistic al teritoriului atât pe plan local, cât și interna țional; • Punerea în valoare a patrimoniului arheologic și arhitectural, ca element al tr ăiniciei vie ții pe aceste meleaguri de mii de ani (7000 ani), conse rvarea identit ății culturale și ca surs ă de inspira ție și creativitate; • Administrarea și promovarea patrimoniului natural și cultural specific. Obiectiv strategic 3.1 Sprijinirea dezvolt ării armonioase a societ ății prin adaptarea de măsuri specifice locale Domeniu de interven ție 3.1.1. Cre șterea nivelului de trai și calit ății vie ții pentru cet ățenii din teritoriu prin îmbun ătățirea accesului la educa /uni021Bie, s ănătate, cultur ă și agrement Este necesar ă identificarea și aplicarea unor solu /uni021Bii inovatoare pentru îmbun ătă/uni021Birea calit ă/uni021Bii, eficien /uni021Bei și a sustenabilit ă/uni021Bii sistemului de servicii sociale, punând accentul pe capitalul uman și schimbul de bune practici. Sănătatea și capacitatea de r ăspuns a sistemului de s ănătate la nevoile cet ă/uni021Benilor, indiferent de statutul social sau zona de re ședin /uni021Bă, este considerat un pilon al bun ăst ării, un instrument care Document spre consultare 154 Contribuie la îmbun ătă/uni021Birea calit ă/uni021Bii vie /uni021Bii cet ă/uni021Benilor și dezvoltarea social ă. O abordare integrat ă a serviciilor sociale și de s ănătate avantajeaz ă atât pe cei care beneficiaz ă de aceste servicii, dar și pe cei care le furnizeaz ă, prin reducerea costurilor de îngrijire și de admitere de urgen /uni021Bă. De asemenea, asigur ă eficien /uni021Ba opera /uni021Bional ă prin eliminarea “dubl ării” (atât pentru pacien ți, cât și pentru furnizorii de servicii) și poate facilita cre șterea productivit ă/uni021Bii garantând sustenabilitatea serviciilor în raport cu presiunile financiare și demografice Îmbun ătă/uni021Birea accesului la educa /uni021Bie și cultur ă pentru to /uni021Bi cet ă/uni021Benii, indiferent de venit, statut social, localizare și na /uni021Bionalitate este esen /uni021Bial ă pentru reducerea actualelor inegalit ă/uni021Bi existente. Instrumentele de predare sunt, poate, cele mai impo rtante elemente ce ar trebui avute în vedere în evaluarea calit ă/uni021Bii și eficacit ă/uni021Bii educa /uni021Biei artistice. Astfel, predarea interactiv ă, folosirea TIC pentru a apropia elevul de cultur ă și art ă și pentru a-i satisface nevoia de interactivitate se pot combina cu o multitudine de activit ăți extracurriculare în domeniul artistic, de natur ă s ă deplaseze accentul de pe abilit ățile de reproducere spre producere – creare de valor i și receptare/apreciere a valorilor create de al ții. Prin urmare, investi /uni021Biile pentru reducerea inegalit ă/uni021Bilor în materie de educa /uni021Bie a copiilor/tinerilor din ora șul Hîr șova au o contribu /uni021Bie pozitiv ă la atingerea obiectivelor „Europa 2020: o cre ștere inteligent ă, durabil ă și favorabil ă incluziunii.” Investi /uni021Biile în reducerea inegalit ă/uni021Bilor în materie de s ănătate, educa /uni021Bie și cultur ă, contribuie la coeziunea social ă și reducerea efectelor unei s ănătăți precare, cu rezultate pozitive asupra s ărăciei și a excluziunii. Particularit ă/uni021Bile fiec ărui copil accentueaz ă necesitatea dezvolt ării sistemului educa /uni021Bional, pentru a oferi acces necondi ționat și a r ăspunde adecvat nevoilor educa ționale diferite ale tuturor copiilor, astfel încât s ă armonizeze diferen țele de înv ățare și s ă asigure o educa ție eficient ă pentru to ți. Principiul egalit ă/uni021Bii de șanse reprezint ă conceptul de baz ă al educa /uni021Biei incluzive, prin aplicarea c ăruia aceasta contribuie la anularea diferen /uni021Belor subiective, de ordin etnic sau social. Incluziunea la nivel educa /uni021Bional se realizeaz ă prin respectarea și valorizarea diferen /uni021Belor socioculturale existente în rândul copiilor și prin promovarea diversit ă/uni021Bii experien /uni021Bei educative care rezult ă din aceste diferen /uni021Be. Educa ția incluziv ă a ap ărut ca r ăspuns la neajunsurile educa ției integrate, care nu a reu șit să împiedice marginalizarea copiilor care prezentau d iferen țe fa /uni021Bă de restul popula ției școlare. Cadrul propice prevenirii și reducerii abandonului școlar timpuriu se va realiza prin facilitarea accesului la toate formele de educa ție, în condi ții nediscriminatorii, îmbun ătățirea ofertei educa ționale și extinderea accesului și particip ării la înv ăță mântul primar și secundar. Mod de realizare • Ini /uni021Bierea demersurilor pentru corelarea programelor pri vind sus /uni021Binerea financiar ă a dezvolt ării infrastructurii și a bazei materiale din înv ă/uni021Bământul preuniversitar; • Promovarea și încurajarea dezvolt ării diverselor tipuri de programe de educa /uni021Bie alternativ ă, aplicative fiec ărui copil; • Promovarea inov ării și a TIC în educa /uni021Bie, pentru a facilita înv ă/uni021Barea, transformarea școlilor tradi /uni021Bionale în centre de educa /uni021Bie digitale; • Sus /uni021Binerea unui sistem educa /uni021Bional orientat spre excelen /uni021Bă prin promovarea metodelor moderne și programelor de schimb de experien ță pentru îmbun ătă/uni021Birea abilit ă/uni021Bilor profesionale de instruire Domeniu de interven ție 3.1.2 Promovarea activit ă/uni021Bilor instructiv-educative în rândul copiilor/tinerilor și implicarea adul /uni021Bilor în activit ă/uni021Bile extra școlare Planificarea necesit ă/uni021Bilor copiilor și formarea profesioni știlor educa /uni021Bionali vor contribui la cre șterea economic ă favorabil ă incluziunii. Acest lucru este în conformitate cu i ni /uni021Biativa Document spre consultare 155 emblematic ă a UE 2020 pentru noi competen /uni021Be și locuri de munc ă și pune accentul pe flexibilitate și securitate, dotarea cet ă/uni021Benilor cu competen /uni021Bele necesare pentru locurile de munc ă prezente și viitoare, condi /uni021Bii de munc ă mai bune și îmbun ătă/uni021Birea cre ării de locuri de munc ă. Crearea unei Comisii Consultative a Tinerilor care î și va desf ăș ura activitatea în colaborare cu APL Hîr șova în ceea ce prive ște promovarea proiectelor privind activit ățile de tineret, cultur ă, înv ăță mânt și sport, va transmite nevoile tinerilor a șa cum sunt percepute de ace știa, precum și solu ționarea problemelor proprii. Colaborarea între autoritatea local ă, institu țiile locale și reprezentan ți ai organiza țiilor de tineret, este esen /uni021Bial ă pentru dezvoltarea, promovarea și punerea în practic ă a unor politici de informare privind consumul de alcool și droguri, precum și de promovare și punere în practic ă a unor structuri de primire pentru tinerii lucr ători sociali, pentru animatori și pentru liderii voluntari ai organiza țiilor care ac ționeaz ă pentru prevenirea și reinser ția tinerilor. Activit ățile cu caracter non-formal î și propun implicarea elevilor și profesorilor, în parteneriat cu alte entit ă/uni021Bi publice sau private, inclusiv din sectoarele cult urale și creative, în activit ă/uni021Bi extracurriculare și extra școlare, interesante, care s ă valorizeze talentele, preocup ările extra-școlare și competen țele în domenii cât mai diverse. Este necesar ă adaptarea politicilor și strategiei conform preferin /uni021Belor copiilor și tinerilor, în condi țiile în care ace știa manifest ă tendin țe de rupere de modelele clasice și se revolt ă uneori Împotriva influen țelor genera țiilor anterioare în oferta cultural ă, fiind deschi și la inova ție, creativitate și la noile modalit ăți de expresie artistic ă, de la utilizarea noilor tehnologii ca mijloace de produc ție și consum cultural, la noi forme și medii artistice. Mod de realizare • Cre șterea gradului de implicare a comunit ă/uni021Bii în activit ă/uni021Bi de diminuare a efectelor distructive în rândul copiilor/tinerilor determinat e de lipsa de activit ă/uni021Bi extra școlare și infrastructura aferent ă; • Dezvoltarea infrastructurii și diversificarea de programe/ac țiuni de prevenire și combatere a factorilor de risc, în vederea reducerii num ărului de copii și tineri afla ți în situa ții de risc; • Stimularea poten /uni021Bialului creativ al tinerilor, prin încurajarea part icip ării în procesul decizional privind dezvoltarea teritoriului. Domeniu de interven ție 3.1.3 Încurajarea practic ării activit ăților sportive de c ătre cet ățeni, într- un mediu curat și sigur, în scopul socializ ării, des ăvâr șirii educa ției și ocrotirii s ănătății Obiectivul urm ăre ște formarea unei culturi a mi șcării în cadrul popula ției ora șului Hîr șova și realizarea unui calendar pentru modernizarea infr astructurii pentru diferite ramuri sportive, asigurând prioritar, în func /uni021Bie de valoare și obiectiv stabilit, condi /uni021Biile optime de preg ătire. Sportul și exerci țiul fizic pot fi considerate instrumente de sociali zare extrem de importante și de aceea ora șului Hîr șova îi revine o mare responsabilitate în a le promo va și dezvolta. În societ ățile moderne, sportul reprezint ă un fenomen a c ărui importan ță a crescut foarte mult, devenind din ce în ce mai prezent în via ța cotidian ă. Edilii ora șului Hîr șova, împreun ă cu institu /uni021Bii publice și asocia /uni021Biile cu activitate sportive, își propune s ă: – Creasc ă accesibilitatea tinerilor la activit ățile sportive de sal ă și în aer liber prin înfiin /uni021Barea unor baze sportive moderne. – Încurajeze practicarea sportului individual sau c olectiv în rândul cet ățenilor prin crearea unui cadru social și organizatoric complex și favorizant în vederea men ținerii s ănătății și a socializ ării cet ățenilor. – Sprijine sportul de performan ță , participarea jude /uni021Bului la competi țiile na ționale și interna ționale. Implementarea strategiei sectoriale pentru sport pr ezint ă un impact pozitiv atât asupra popula /uni021Biei, prin crearea cadrului favorabil pentru îmbun ătă/uni021Birea st ării de s ănătate prin practicarea de activit ă/uni021Bi sportive, care pot fi considerate de asemenea și instrumente de socializare extrem de Document spre consultare 156 importante, cât și asupra factorilor de mediu, prin amenajarea unor suprafe /uni021Be de teren, eventual neglijate sau într-o stare de deteriorare avansat ă, în baze sportive cu suprafe /uni021Be verzi însemnate. Mod de realizare: • Îmbun ătă/uni021Birea calit ă/uni021Bii și eficien /uni021Bei sistemelor de sus /uni021Binere a activit ă/uni021Bilor sportive și de agrement pentru copii și tineret; • Cre șterea gradului de interes a cet ă/uni021Benilor prin asigurarea unor condi /uni021Bii moderne de practicare a activit ă/uni021Bilor de agrement și sport; • Asigurarea unui cadru propice dezvolt ării și sus ținerii sportului de performan ță . • Construirea unei s ăli de gimnastic ă; • Reabilitarea s ălii de sport de la Liceu; • Amenajarea unei zone turistice, de agrement și a unui Centru olimpic pentru activit ăți sportive (tae keon, înot, caiac-canoe, pescuit spor tiv, etc.); • Amenajarea unei s ăli de sport multifunc ționale, în imobilul cinemaului; • Amenajarea unor terenuri de sport, în mai multe zon e ale ora șului, pentru: handbal, baschet, tenis, fotbal; • Construirea unei piste pentru role; • Amenajarea zonei de agrement la malul Dun ării (posibilit ăți: plimbare cu barca, pescuit, înot, etc.) • Sus ținerea asocia țiilor sportive din ora ș; Domeniu de interven ție 3.1.4 Promovarea valorilor culturale din ora șul Hîr șova și valorificarea acestora Promovarea resurselor, valorilor, tradi ției și specificului regional se realizeaz ă prin diverse activit ăți de informare și educa ție, având drept /uni021Binte con știentizarea importan ței identit ății comunitare și elementelor acesteia. Se urm ăre ște stimularea cooper ării transfrontaliere, europene și interna /uni021Bionale pentru favorizarea implement ării unor programe cu impact real asupra societ ății și asupra patrimoniului balneoclimateric și cultural local: Realizarea de parteneriate cu ora șul Hîr șova, tabere de crea ție și programe expozi ționale, turnee ale colectivelor artistice, evenimente regio nale, programe de educa ție a adul ților și de educa ție pentru art ă a tinerilor – ac /uni021Biune ce trebuie realizat ă anual. Efectuarea de parteneriate interna ționale (ora șe înfr ățite, parteneriate institu ționale) pentru promovarea culturii locale în str ăin ătate și pentru aducerea în ora ș a unor evenimente artistice interna ționale de calitate. Mod de realizare: • Elaborarea unui plan detaliat pentru conservarea, î mbog ățirea, promovarea și valorificarea patrimoniului existent; • Dezvoltarea unor parteneriate pentru dezvoltarea cu lturii și a infrastructurii aferente. • Promovarea activit ă/uni021Bilor culturale pentru garantarea cre șterii educa /uni021Bionale. • Finalizarea Muzeului – pentru a deveni un punct atr activ în turismul cultural – istoric • Amenajarea Parcului arheologic și a unui arheodrom; • Construirea unei Telegondole, care s ă fac ă leg ătura între zidurile celor dou ă cet ăți; • Protejarea, conservarea, restaurarea și reconstruc ția par țial ă a Cet ății CARSIUM • Refacerea și amenajarea Turnului; • Editarea unui Ghid cu vestigiile arheologice; • Montarea scenei în aer liber pentru activit ăți culturale; • Reabilitarea C ăminului cultural de la Vadu Oii; • Document spre consultare 157 Domeniu de interven ție 3.1.5. Generarea locurilor de munc ă pentru asigurarea progresului economic și social prin educa /uni021Bie și formare profesional ă specific ă cerin țelor pie ței hâr șovene Schimbarea conceptului autorit ă/uni021Bilor publice în privin /uni021Ba implic ării acestora în programe și proiecte de sprijin, consiliere și formare profesional ă, prin modernizarea sistemului organiza /uni021Bional și decizional, va crea premisele garant ării atingerii rezultatelor și indicatorilor propu și. Realizarea planurilor, documentelor și programelor ce vor reflecta o viziune comun ă a p ăr/uni021Bilor, împreun ă cu utilizarea ra /uni021Bional ă și eficient ă a resurselor, va asigura sustenabilitatea interven țiilor implementate. Integrarea și calificarea pe pia /uni021Ba muncii a persoanelor apte de munc ă reprezint ă un element esen/uni021Bial în stimularea cre șterii economice și facilitarea mobilit ă/uni021Bii sociale. Participarea persoanelor din grupurile vulnerabile la educa /uni021Bie și formare profesional ă este limitat ă ca urmare a lipsei programelor specializate, dar și de bariere legate de aspecte financiare sau de tr ansport. Persoanele vulnerabile, în special tinerii din ora șul Hîr șova și satul |Vadu Oii, nu cunosc op /uni021Biunile pe care le au pentru a se integra pe pia /uni021Ba for /uni021Bei de munc ă, dar prin preg ătirea lor și îmbun ătă/uni021Birea competen /uni021Belor proprii, ei pot contribui la performan /uni021Ba economic ă. Asigurarea form ării profesionale trebuie s ă fie prioritate și prin impactul pozitiv pe care îl are asupra mobilit ă/uni021Bii sociale, orientând popula /uni021Bia apt ă de munc ă spre a alege o profesie pe care o pot îndeplini și nu încadrarea acestora în sisteme educa /uni021Bionale cu impact redus în pia /uni021Ba for /uni021Bei de munc ă. Perfec /uni021Bionarea competen /uni021Belor și calificarea profesional ă reprezint ă fundamentul dezvolt ării unei cariere. Num ărul mare al persoanelor din categoriile vulnerabile care nu sunt incluse în pia ța muncii, nu urmeaz ă cursuri de formare profesional ă sau au renun /uni021Bat la studii reprezint ă caracteristici ale mediului economic dificil din or a șul Hîr șova. La aceste aspecte se adaug ă lipsa ofertei de munc ă și venituri salariale sc ăzute datorit ă unei economii locale aproape inexistente. Obiectivele strategiei urm ăresc dezvoltarea unor parteneriate între serviciile publice și private de asisten /uni021Bă social ă și angajatorii din mediul privat, furnizorii de orie ntare în carier ă, institu /uni021Bii pentru educa /uni021Bie și preg ătire profesional ă, pentru combaterea s ărăciei, a excluziunii sociale și promovarea integr ării depline în societate a membrilor comunit ăților marginalizate, prin dobândirea calific ării profesionale și încadrarea în munc ă a acestora Mod de realizare: • Crearea oportunit ăților de preg ătire/specializare pentru persoanele apte de munc ă; • Realizarea cadrului necesar implement ării unor proiecte/programe pentru integrarea durabil ă pe pia /uni021Ba for /uni021Bei de munc ă a tinerilor – Ini /uni021Biativa „Locuri de munc ă pentru tineri”; • Extinderea infrastructurii pentru sus ținerea procesului de creare a unui mediu economic local modern și inovator; • Cre șterea vizibilit ății și atractivit ății ora șului pentru intensificarea interesului investi țional autohton și str ăin (mai ales în domeniul turismului); • Dezvoltarea cercet ării în sectoarele economice prioritare, pentru sus ținerea viziunii de dezvoltare a mediului economic local. • Facilitarea accesului tuturor la locuri de munc ă și la servicii: conectarea transportului local prin extinderea serviciului de transport public • Dezvoltarea de IMM- urî și încurajarea antreprenoriatului local Obiectiv strategic 3.2. Cre șterea calit ății vie ții pentru to ți locuitorii ora șului Hîr șova și sprijinirea categoriilor defavorizate sau cu risc d e excluziune Domeniu de interven ție 3.2.1 Sprijinirea categoriilor defavorizate sau cu risc de excluziune prin dezvoltarea de noi servicii sociale Document spre consultare 158 Ajutorul acordat persoanelor și familiilor care nu î și pot asigura singure cele necesare unui trai decent trebuie s ă se bazeze pe un sistem bine stabilit și profesional. Important este și faptul c ă, fiec ărui cetãțean al ora șului Hîr șova Trebuie s ă i se ofere posibilitatea de a desf ăș ura o activitate util ă, ținând cont de posibilit ățile sale fizice și intelectuale. Este necesarã crearea unor posibilit ăți de cazare a copiilor abandona ți la familii substitutive sau în re țeaua de asisten ți maternali. Pe termen lung, trebuie s ă atingem obiectivul major al reducerii la minim a num ărului copiilor institu ționaliza ți din localitate. Acest proces se poate realiza numai dac ă în con știin ța cet ățenilor urbei, via ța unui om și în special a unui copil, va figura ca o valoare suprem ă care trebuie protejat ă; Mod de realizare • Solu ționarea problemei copiilor abandona ți. Sc ăderea delincven ței juvenile; • Înfiin țarea unui centru de zi pentru elevi afla ți în dificultate (copii rromi și copii Proveni ți din familii s ărace); • Înfiin țarea unui centru de reabilitare pentru copii cu han dicapat; • Înfiin țarea unui centru de consiliere a persoanelor abuzat e; • Înfiin țarea unui centru permanent, pentru îngrijirea perso anelor de vârsta a III-a; • Înfiin țarea unei unit ăți medico – sociale; • Construirea de locuin țe sociale pentru ad ăpostire temporar ă (Hîr șova, Vadu Oii, Ferma 1); • Sus ținerea, încurajarea și realizarea de parteneriate public-private cu O.N. G.- Urile pentru noi servicii sociale; Domeniu de interven ție 3.2.2 Combaterea s ărăciei prin sus /uni021Binerea dezvolt ării economiei sociale și promovarea parteneriatului Dezvoltarea comunic ării inter-institu ționale și cu structurile societ ății civile, extinderea parteneriatului social (institu ții, ONG-uri, cet ățeni), la nivel de comunitate, în plan intern și interna țional, va crea cadrul institu /uni021Bional capabil s ă sinergizeze eforturile comune, în vederea cre șterii gradului de incluziune social ă a persoanelor și familiilor aflate în stare de risc social din cauza s ărăciei, prin: 1. Diminuarea dezechilibrelor sociale existente, li mitarea s ărăciei extreme, absorb ția treptat ă a sărăciei persoanelor active și a celor ce și-au încheiat ciclul vie ții active (pension ării); 2. Reducerea riscului de marginalizare social ă prin identificarea evaluarea și acordarea sprijinului persoanelor aflate în dificultate; 3. Depistarea și combaterea acelor forme de antrenare a copiilor î n activit ă/uni021Bi economice, cu deosebire în acelea care le-ar putea impieta de o m anier ă serioas ă participarea la procesele educative ori care ar fi d ăun ătoare s ănătă/uni021Bii și dezvolt ării ulterioare a acestora; 4. Dezvoltarea economiei sociale și promovarea antreprenoriatului social. Acordul de Parteneriat transmis de România pentru p erioada 2014 – 2020 propune realizarea cadrului necesar abord ării integrate pentru dezvoltarea teritorial ă a unor zone vulnerabile și folosirea unor mecanisme inovatoare pentru finan /uni021Barea unor proiecte strategice – Dezvoltarea Local ă sub Responsabilitatea Comunit ă/uni021Bii (CLLD). Prin atingerea obiectivului specific „Combaterea s ărăciei prin sus /uni021Binerea dezvolt ării economiei sociale și promovarea parteneriatului”, se va genera un impa ct pozitiv major asupra factorului uman din ora șul Hîr șova prin asigurarea unor locuri de munc ă, reducerea ratei șomajului, cre șterea economic ă la nivelul ora șului, crearea unei infrastructuri multifunc /uni021Bionale pentru categoriile de persoane vulnerabile, cre șterea gradului de acces al persoanelor cu handicap la locuri de munc ă. Mod de realizare: Document spre consultare 159 • Crearea unei infrastructuri multifunc ționale pentru categoriile de persoane vulnerabile c are au abandonat școala sau nu au urmat alte studii/cursuri dup ă terminarea școlii; • Cre șterea gradului de acces al persoanelor cu handicap la locuri de munc ă adecvate abilit ăților lor fizice și intelectuale și crearea unui mediu de lucru protejat care s ă permit ă dezvoltarea abilit ăților acestor persoane; • Încurajarea spiritului anteprenorial și a activit ăților economice în rândul grupurilor vulnerabile (femei); • Derularea unor programe specifice pentru persoanele vulnerabile aflate în risc de excluziune social ă; • Realizarea unui parteneriat public-privat între adm inistra ția local ă, societãțile economice, societatea civil ă și cet ățeni, în vederea fond ării unei baze de dezvoltare bazat ă pe asentimentul larg al comunit ății; • Cre șterea rolului femeilor în rezolvarea unor probleme comunitare; • Demararea unor programe de educa ție pentru rromi: continuarea cursurilor de alfabeti zare pentru etnia rrom ă precum și îndrumarea acestora pentru deprinderea unor meser ii tradi ționale; • Implicarea rromilor în via ța socio-cultural ă a comunit ății; Domeniu de interven ție 3.2.3 Modernizarea și inovarea serviciilor sociale și de s ănătate prin utilizarea unor mecanisme inovatoare aplicate terit oriului Problemele sociale și de s ănătate afecteaz ă în mod negativ dezvoltarea capitalului uman, care este de o importan /uni021Bă crucial ă pentru dezvoltarea unei economii bazate pe cunoa ștere. Obiectivul sprijin ă inovarea în modul în care este organizat sistemul social și medical, pentru a Favoriza transferul c ătre asisten /uni021Ba comunitar ă și cea integrat ă. Investi /uni021Biile în s ănătatea oamenilor, ca și capital uman, ajut ă la îmbun ătă/uni021Birea st ării de sănătate a popula /uni021Biei în general și consolideaz ă capacitatea de inser /uni021Bie profesional ă, asigurând astfel mijloacele de subzisten /uni021Bă adecvate și contribuind la cre șterea economic ă. Investi /uni021Biile urm ăresc modernizarea unor cl ădiri cu elemente de echipare tehnic ă necesare pentru desf ăș urarea unor servicii medicale și sociale permanente sau ambulatorii și promovarea ini /uni021Biativei în rândul furnizorilor priva /uni021Bi de servicii medicale pentru atragerea de speciali ști și aparatur ă de specialitate. Ac /uni021Biunile planificate au ca scop încurajarea cooper ării în domeniul evalu ării tehnologiei medicale și explorarea poten /uni021Bialului s ănătății și TIC pentru s ănătate, inclusiv cooperarea între registrele electronice de pacien /uni021Bi. Printre exemplele de tehnologie medical ă se num ără: metodele de diagnostic și tratament, echipamentul medical, produsele farmac eutice, metodele de reabilitare și prevenire, sistemele organiza ționale și de sprijin în cadrul c ărora sunt furnizate îngrijiri medicale etc. Mod de realizare: • Modernizarea infrastructurii sociale; • Îmbun ătă/uni021Birea infrastructurii medicale; • Implementarea unui sistem integrat social și de s ănătate – IT; • Îmbun ătățirea infrastructurii promovând conceptul integrat și principiul partenerial; • Elaborarea unui plan la nivelul teritoriului pentru facilitarea accesului la ob /uni021Binerea unor locuin /uni021Be și garantarea mobilit ă/uni021Bii în teritoriu a speciali știlor și cadrelor didactice; • Îmbun ătă/uni021Birea infrastructurii specifice persoanelor apar /uni021Binând grupurilor vulnerabile • Îmbun ătățirea dot ării spitalului teritorial; • Dezvoltarea infrastructurii în domeniul medical; • Înfiin țarea unor noi sec ții în cadrul spitalului; Document spre consultare 160 • Realizarea de programe de educa ție pentru s ănătate; • Acces echitabil la serviciile de s ănătate; • Asigurarea unui sistem informa țional și a unei baze de date privind inciden ța bolilor transmisibile Obiectiv strategic 3.3 Crearea cadrului pentru identificarea, planificarea , gestionarea, monitorizarea și evaluarea direc țiilor de dezvoltare la nivelul administra ției publice locale Hîr șova în conformitate cu priorit ățile din teritoriu Regulamentul FSE este foarte precis în ceea ce priv e ște sus /uni021Binerea ideii de a reuni actorii locali pentru a atinge obiectivele programului Euro pa 2020 –” mobilizarea actorilor locali și regionali este necesar ă pentru a implementa strategia Europa 2020 și obiectivele sale. Pentru a implica în mod activ autorit ă/uni021Bile locale și regionale, ora șele, partenerii sociali și organiza /uni021Biile non- guvernamentale în implementarea strategiilor, se re comand ă utilizarea pactelor teritoriale, a ini /uni021Biativelor locale pentru șomaj și incluziune social ă, strategiile de dezvoltare local ă sub responsabilitatea comunit ă/uni021Bii și strategiile de dezvoltare urban ă auto-sustenabil ă” – FSE. Administra ția public ă este principalul element responsabil s ă asigure cadrul favorabil dezvolt ării comunit ății, s ă realizeze servicii diversificate și de calitate pentru cet ățeni, sectorul economic și cel social. În vederea asigur ării cadrului optim de desf ăș urare a activit ăților pentru satisfacerea cerin țelor actorilor implica ți este necesar ă eficientizarea prest ării serviciilor publice. Astfel, se impune evaluarea proceselor și a procedurilor de lucru interne utilizate și simplificarea/actualizarea acestora pentru reducere a timpilor de furnizare a serviciilor prin dezvoltarea și promovarea implement ării sistemelor de ghi șeu unic (one-stop-shop). Utilizarea tehnologiilor informatice în gestionarea serviciilor din administra ția public ă se poate realiza prin dezvoltarea de aplica ții și servicii bazate pe convergen ța tehnologiilor informa ției, care s ă permit ă contacte coordonate dintre institu țiile din administra ția Public ă local ă și alte institu ții de interes. ( școli, spitale, unit ăți de asisten ță social ă, etc) Domeniu de interven ție 3.3.1 Modernizarea infrastructurii serviciilor comunitare de utilitate public ă și corelarea acesteia cu dezvoltarea spa țial ă integrat ă, în vederea stimul ării și sprijinirii dezvolt ării durabile a economiei locale Administra ția public ă a ora șului Hîr șova este principalul element responsabil s ă asigure cadrul favorabil dezvolt ării comunit ății, s ă realizeze servicii diversificate și de calitate pentru cet ățeni, sectorul economic și cel social. De aceea, în noul concept de dezvolta re apar direc țiile de progres esen țiale pentru administra ția public ă local ă. În vederea asigur ării cadrului optim de desf ăș urare a activit ăților pentru satisfacerea cerin țelor actorilor implica ți, este necesar ă eficientizarea prest ării serviciilor publice. Astfel, se impune evaluarea proceselor și a procedurilor de lucru interne utilizate și simplificarea/actualizarea acestora pentru reducere a timpilor de furnizare a serviciilor. Cre șterea siguran ței publice și consolidarea p ăcii sociale. Un climat solid de pace socialã în comunitate • Modernizarea, extinderea și dotarea sec ției de Pompieri: Domeniu de interven ție 3.3.2. Cre șterea capacit ății de management de atragere de finan ță ri și de administrare eficient ă a APL Hîr șova Obiectivul urm ăre ște atât asigurarea condi țiilor pentru atragerea și sus ținerea investitorilor români și str ăini cu un real poten țial economic (mediu economic stabil, acces la pia ță și competi ție liber ă, sisteme de taxare coerente și transparente), precum și oferirea de facilit ăți agen /uni021Bilor economici locali – elaborarea unor scheme de s timulente pentru sus /uni021Binerea dezvolt ării Document spre consultare 161 afacerii în func ție de beneficiul pe care aceasta l-ar putea aduce b ugetului local și de natura activit ății. Pentru sprijinirea dezvolt ării antreprenoriatului, Consiliul local al ora șului Hîr șova va înfiin ța un „birou de consiliere și formare în afaceri” constituit din consilieri pub lici tehnici, juridici și financiari în vederea furniz ării unor programe de instruire pentru antreprenori, pe diverse teme: – promovarea în rândul tinerilor antreprenori a activ it ăților economice adaptate la cerin țele actuale ale pie ței; – înfiin țarea afacerii în teritoriu; – corelarea noilor ini țiative cu solicit ările existente ale pie ței; – implementarea unui management al calit ății; – diversificarea serviciilor de consiliere și formare în vederea cre șterea capabilit ății acestora de a furniza servicii de calitate. Mod de realizare : Îmbun ătățirea serviciilor publice oferite mediului privat pr in cre șterea num ărului de mecanisme care asigur ă suport IMM-urilor din teritoriu și introducerea și dezvoltarea sistemelor inteligente pentru afaceri și managementul informa ției; Domeniu de interven ție 3.3.3 Consolidarea capacit ă/uni021Bii administra /uni021Biei publice locale pentru oferirea de servicii de calitate Administra /uni021Bia public ă este un vector important în asigurarea bunei guver n ări, în reglementarea, promovarea și implementarea de politici și m ăsuri pentru a crea un mediu propice dezvolt ării economice pe termen mediu și lung. Scopul este crearea unei administra /uni021Bii publice moderne capabile s ă faciliteze dezvoltarea socio-economic ă a ora șului Hîr șova, prin intermediul unor servicii publice, invest i /uni021Bii și reglement ări de calitate, contribuind la atingerea obiectivel or strategiei. Pentru a putea îndeplini acest rol, o administra /uni021Bie modern ă are nevoie de resurse umane competen țe și bine gestionate, un management eficient și transparent al cheltuielilor publice, o structur ă institu /uni021Bional-administrativ ă adecvat ă, precum și de proceduri clare, simple și predictibile de func /uni021Bionare. O astfel de administra /uni021Bie trebuie s ă fie capabil ă s ă ofere deciden /uni021Bilor politici instrumentele necesare fundament ării și implement ării unor politici publice în interesul cet ă/uni021Benilor. Este important ă ridicarea nivelului de încredere al cet ă/uni021Benilor în administra /uni021Bia public ă prin modernizarea func /uni021Bion ării institu /uni021Biilor și îmbun ătă/uni021Birea receptivit ă/uni021Bii acestora fa /uni021Bă de nevoile cet ă/uni021Beanului, precum și prin cre șterea calit ă/uni021Bii serviciilor oferite de administra /uni021Bia public ă, contribuind astfel la producerea unor efecte poziti ve semnificative asupra dezvolt ării socioeconomice. Acest lucru este posibil prin m ăsuri de formare a personalului institu /uni021Biilor publice și implementarea unor instrumente de management inteli gente pentru cre șterea eficien ței; dotarea cu infrastructur ă TIC performan ță . 9.5 Planul de ac /uni021Biuni pentru dezvoltarea durabil ă a ora șului Hîr șova Necesitatea unui plan de ac țiune este dat ă de amploarea și complexitatea ac țiunilor ce trebuie executate pentru atingerea obiectivelor str ategice definite în Strategia de Dezvoltare Durabil ă a ora șului Hîr șova. Scopul Planului Local de Ac țiune (PLA) îl reprezint ă prezentarea principalelor m ăsuri și proiecte necesare fazei de planificare și implementare a Strategiei de dezvoltare durabil ă a ora șului Hîr șova, astfel încât procesul de dezvoltare s ă poat ă fi evaluat continuu în complexitatea factorilor SEMT (social-economic-mediu-tehnologic) prin indicatorii de dezvoltare durabil ă (dimensiuni ale durabilit ății) selec ționa ți ca și relevan ți pentru ora șul Hîr șova. Document spre consultare 162 În Planul Local de Ac țiune orice m ăsur ă ce se concretizeaz ă într-un program, sub-program ori proiect trebuie s ă țin ă cont de urm ătoarele aspecte: – Concordan ța între țintele fixate în programe, sub-programe, proiecte c u obiectivele generale cuprinse în Strategia Local ă de Dezvoltare Durabil ă a ora șului Hîr șova; – Existen ța unor resurse financiare limitate, condi ție ce influen țeaz ă modalitatea de finan țare și mecanismele juridice pe care se întemeiaz ă un program, sub-program s ău proiect (de ex. Împrumut bancar, împrumut extern, parteneriat publi c-privat etc); Proiectele se adreseaz ă obiectivelor specifice pe care le vom atinge în pe rioada asumat ă în planul de ac /uni021Biuni, respectiv 2017 – 2020. Prin urmare, ele sunt legate de un calendar și un plan de ac /uni021Biuni comun, iar rezultatele vor fi stabilite confor m etapelor de evaluare corelate cu perioada asumat ă. Analiza criteriilor a determinat gradul de priori tate al fiec ărui proiect. De asemenea, corelarea analizei criteriilor cu gradul de sustena bilitate financiar ă a partenerilor și oportunit ă/uni021Bile de finan /uni021Bare ale fondurilor structurale, intrumentelor europ ene, sau programelor na /uni021Bionale aferente a stat la baza planific ării în timp a acestora. Planificarea proiectelor implementate de autoritate a public ă local ă este coordonat ă cu planificarea și abordarea de dezvoltare a mediului economic local . Pentru atingerea obiectivelor stabilite prin Strate gia Europa 2020, precum și prin Ini /uni021Biativa privind locurile de munc ă verzi, orientarea c ătre o economie competitiv ă și cu emisii sc ăzute de dioxid de carbon are implica /uni021Bii inclusiv din perspectiva preg ătirii și ocup ării for /uni021Bei de munc ă. Principiul dezvolt ării durabile a devenit un factor important în ceea ce prive ște dezvoltarea și consolidarea capacit ă/uni021Bii și aptitudinilor for /uni021Bei de munc ă pentru a maximiza oportunit ă/uni021Bile de angajare. Strategia de dezvoltare durabil ă a ora șului Hîr șova urm ăre ște asigurarea unui echilibru între aspectele legate de mediu, coeziune social ă și cre ștere economic ă. Opera țiunile propuse urm ăresc reducerea impactului asupra mediului cât mai m ult posibil, activit ă/uni021Bi dedicate protec /uni021Biei mediului, eficien /uni021Bei energetice, atenu ării schimb ărilor climatice și adapt ării la acestea, biodiversit ă/uni021Bii, rezisten /uni021Bei la dezastre, prevenirii și gestion ării riscurilor. Se recunoa ște necesitatea de îmbun ătă/uni021Bire a cuno știn /uni021Belor și abilit ă/uni021Bilor pentru a realiza o schimbare major ă în utilizarea eficient ă a resurselor natural existente în ora șul Hîr șova și furnizarea de produse și servicii cu impact redus asupra mediului. Aceast ă abordare este opera /uni021Bionalizat ă prin ac /uni021Biuni specifice, cu scopul de a satisface nevoile de conservare și protejare a mediului, sus /uni021Binerea „locurilor de munc ă verzi” și asigurarea competen /uni021Belor necesare pentru aspectele de mediu în economie. Oportunit ă/uni021Bile de angajare în domeniul construc /uni021Biilor, managementul apei și de șeurilor, recuperarea și reciclarea materialelor, energia regenerabil ă și altele, necesit ă noi abord ări. For /uni021Ba de munc ă și întreprinderile trebuie s ă fie preg ătite pentru adaptare la noile cerin /uni021Be ale pie /uni021Bei muncii și tendin /uni021Bele privind protec /uni021Bia mediului. În acest sens se are în vedere formare specific ă privind eficien /uni021Ba energetic ă, resursele regenerabile, reciclarea sau utilizarea tehnologiilor cu emisii sc ăzute de carbon, inclusiv instruirea în achizi /uni021Bii ecologice. Tranzi /uni021Bia c ătre „locurile de munc ă verzi” implic ă utilizarea de informa /uni021Bii, tehnologii sau materiale care protejeaz ă mediul. Se recomand ă introducerea de stagii de ucenicie pentru „locuril e de munc ă verzi” și de calific ări pentru a r ăspunde cerin /uni021Belor de competen /uni021Be, de a contribui activ la atenuarea schimb ărilor de mediu prin încurajarea metodelor de produc /uni021Bie și practicile de lucru sustenabile. Promovarea și educarea cu privire la protec /uni021Bia mediului și a unui mod de via /uni021Bă s ănătos va contribui la integrarea social ă a diverselor grupuri vulnerabile, dar și proiectele de economie social ă care combin ă oportunit ă/uni021Bi de angajare și aspectele de mediu. Document spre consultare 163 Ac /uni021Biunile men /uni021Bionate anterior se vor concentra pe utilizarea meca nismului de dezvoltare local ă sub responsabilitatea comunit ă/uni021Bi (CLLD) pentru identificarea și implementarea de strategii orientate c ătre comunit ă/uni021Bile care sunt afectate de s ărăcie și excluziune social ă. O alt ă prioritate a edililor ora șului Hîr șova este integrarea pe pia ța muncii a adul /uni021Bilor, a părin /uni021Bilor care reintr ă pe pia /uni021Ba muncii, a lucr ătorilor subcalifica /uni021Bi și în vârst ă, a migran /uni021Bilor și a altor grupuri dezavantajate, în special ale persoan elor cu handicap. Ac /uni021Biunile specifice includ interven /uni021Bii care vizeaz ă îmbun ătă/uni021Birea inser /uni021Biei sociale și profesionale atât a femeilor – cu accent asupra fem eilor provenind din medii sau grupuri dezavantajate, spre exemplu femeile de etnie rom ă, cât și a b ărba /uni021Bilor – care vor contribui în mod direct la promovarea egalit ă/uni021Bii de gen. De asemenea, campaniile de con știentizare și ac /uni021Biunile specifice pentru cre șterea responsabilit ă/uni021Bii sociale și promovarea incluziunii active vor contribui la combaterea tuturor formelor de discriminare, inclus iv a celor pe baz ă de gen. Reprezentan ții consiliului local Hîr șova împreun ă cu primarul ora șului acord ă o aten /uni021Bie deosebit ă m ăsurilor de acompaniere, astfel încât s ă faciliteze integrarea socio-economic ă interven /uni021Biile fiind orientate c ătre cre șterea ocup ării, promovarea incluziunii sociale și îmbun ătă/uni021Birea nivelului de educa /uni021Bie și competen /uni021Be au în vedere minimizarea efectelor negative ale factorilor externi, care duc la persisten /uni021Ba inegalit ă/uni021Bilor și reduc impactul sprijinului direct. Ac /uni021Biunile specifice menite s ă r ăspund ă nevoilor persoanelor din categoriile expuse unui risc crescut de discriminare includ m ăsurile specifice /uni021Bintite c ătre îmbun ătă/uni021Birea inser /uni021Biei sociale și profesionale a acestora, prin cre șterea accesului pe pia /uni021Ba muncii, dar și prin îmbun ătă/uni021Birea nivelului de educa /uni021Bie și competen /uni021Be. Totodat ă, în contextul m ăsurilor avute în vedere pentru promovarea incluziun ii sociale și combaterea s ărăciei, se va urm ări îmbun ătă/uni021Birea accesului acestor grupuri la serviciile social e, medicale și de interes general, precum și adaptarea condi /uni021Biilor de munc ă și crearea unor facilit ă/uni021Bi speciale pentru persoanele cu dizabilit ă/uni021Bi și alte categorii de persoane dezavantajate. M ăsurile specifice în domeniul dezvolt ării sistemului de asisten /uni021Bă social ă și de s ănătate vor contribui la atingerea obiectivelor în ceea ce prive ște tratamentul egal prin îmbun ătă/uni021Birea accesului la acest tip de servicii pentru toate categoriile de persoane și de teritorii (PI 4.3). În plus, în cadrul ac /uni021Biunilor integrate /uni021Bintite c ătre combaterea s ărăciei la nivelul comunit ă/uni021Bilor, vor fi sus /uni021Binute campanii de con știentizare și ac /uni021Biuni specifice pentru cre șterea responsabilit ă/uni021Bii sociale și promovarea ini /uni021Biativelor de voluntariat și a incluziunii active, pentru combaterea tuturor f ormelor de discriminare și promovarea egalit ă/uni021Bii de șanse. Ac /uni021Biunile care vizeaz ă cre șterea incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile, prin promovarea de proiecte integrate (cuprinzând servic ii sociale, medicale, ad ăpost etc.) se adreseaz ă în mod direct nevoilor specifice ale persoanelor di n aceste grupuri, contribuind la o mai bun ă inser /uni021Bie socio-profesional ă a acestor persoane și protejarea acestora împotriva discrimin ării și a abuzurilor la care acestea sunt supuse. Implementarea activit ăților cuprinse în Planul de Ac țiune al Strategiei de Dezvoltare Durabil ă va avea urm ătoarele rezultate: • asigurarea unui grad sporit de competitivitate a l tuturor sectoarelor de activitate; • sprijinirea dezvolt ării economice prin promovarea parteneriatului publi c-privat și crearea de oportunit ăți și facilit ăți atractive pentru poten țialii investitori autohtoni sau str ăini. 9.6 Programele care pot fi accesate pentru ob ținerea de fonduri nerambursabile Programul Opera /uni021Bional Regional POR 2014–2020 î și propune ca obiectiv general cre șterea competitivit ă/uni021Bii economice și îmbun ătățirea condi /uni021Biilor de via /uni021Bă ale comunit ă/uni021Bilor locale și regionale, prin sprijinirea dezvolt ării mediului de afaceri, infrastructurii și serviciilor, pentru dezvoltarea durabil ă a regiunilor, astfel Document spre consultare 164 încât acestea s ă î și poat ă gestiona în mod eficient resursele și s ă î și valorifice poten /uni021Bialul de inovare și de asimilare a progresului tehnologic. Viziunea strategic ă privind nevoile de dezvoltare c ărora trebuie s ă le r ăspund ă POR 2014-2020 are la baz ă analiza situa /uni021Biei economice și sociale a regiunilor României (în Strategia Na țional ă pentru Dezvoltare Regional ă 2014-2020), care a dus la identificarea principale lor probleme: • Cercetare-dezvoltare și inovare: transfer limitat al rezultatelor cercet ării în pia /uni021Bă și nivel sc ăzut de asimilare a inov ării în firme, • IMM: sector al IMM-urilor insuficient dezvoltat, cu impact negativ asupra competitivit ă/uni021Bii economiilor regionale. Principalele puncte slabe al e sectorului IMM-urilor, în documentele de programare strategic ă na /uni021Bional ă, sunt: o gradul redus de cultur ă antreprenorial ă – reflectat prin densitatea relativ sc ăzut ă a afacerilor în toate regiunile, o rezilien /uni021Ba sc ăzut ă a noilor afaceri – 2/3 dintre întreprinderile noi dispar de pe pia /uni021Bă în primul an de via /uni021Bă. • Eficien /uni021Bă energetic ă: consumuri energetice nesustenabile și poten /uni021Bial de economisire ridicat în infrastructurile publice, inclusiv cl ădiri publice și cl ădiri reziden /uni021Biale. • Mediu: nivel de poluare ridicat în zonele urbane. • Dezvoltare urban ă: zone urbane degradate, vacante sau neutilizate co respunz ător în ora șele din România. • Resurse de patrimoniu: resurse valoroase de patrimo niu cultural slab valorificate. • Turism: poten /uni021Bial turistic valoros, echilibrat distribuit teritor ial – alternativ ă pentru revigorarea zonelor mai pu /uni021Bin dezvoltate/izolate. • Infrastructur ă rutier ă: gradul sc ăzut de accesibilitate al anumitor zone ale ță rii, care are drept consecin ță o atractivitate sc ăzut ă și investi ții extrem de reduse. • Infrastructura social ă și pentru educa ție: infrastructurile educa /uni021Bionale, de s ănătate și de servicii sociale subdimensionate împiedic ă incluziunea social ă și dezvoltarea capitalului uman. • Cadastru: nivel sc ăzut al înregistr ărilor cadastrale, care afecteaz ă implementarea politicilor privind dezvoltarea socio-economic ă a comunit ă/uni021Bilor locale. • Capacitate administrativ ă: nevoia înt ăririi capacit ă/uni021Bii administrative a Autorit ății de Management a POR, a Organismelor de Implementare a POR și a beneficiarilor, pentru o bun ă implementare a POR. Axa prioritar ă 1: Promovarea transferului tehnologic Axa prioritar ă 2: Îmbun ătățirea competitivit ății întreprinderilor mici și mijlocii Axa prioritar ă 3: Sprijinirea tranzi /uni021Biei c ătre o economie cu emisii sc ăzute de carbon Axa prioritar ă 4: Sprijinirea dezvolt ării urbane durabile Axa prioritar ă 5: Îmbun ătă/uni021Birea mediului urban și conservarea, protec /uni021Bia și valorificarea durabil ă a patrimoniului cultural Axa prioritar ă 6: Îmbun ătă/uni021Birea infrastructurii rutiere de importan /uni021Bă regional ă Axa prioritar ă 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvolta rea durabil ă a turismului Axa prioritar ă 8: Dezvoltarea infrastructurii de s ănătate și sociale Axa prioritar ă 9: Sprijinirea regener ării economice și sociale a comunit ă/uni021Bilor defavorizate din mediul urban Axa prioritar ă 10: Îmbun ătățirea infrastructurii educa ționale Axa prioritar ă 11: Extinderea geografic ă a sistemului de înregistrare a propriet ăților în cadastru și cartea funciară Axa prioritar ă 12: Asisten ță tehnic ă Document spre consultare 165 Programul Operational Capital Uman Programul Operational Capital Uman (PO CU) stabile ște priorit ătile de investi ții, obiectivele specifice și ac țiunile asumate de c ătre România în domeniul resurselor umane, Strategia POCU urm ăre ște integrarea nevoilor de dezvoltare a resurselor u mane în ansamblul programelor și politicilor publice ale României, ca SM al UE și are în vedere valorizarea capitalului uman, ca resurs ă pentru o dezvoltare sustenabil ă în viitor. POCU va func ționa ca un mijloc de stimulare a cre șterii economice și a coeziunii și va sus ține atingerea obiectivelor stabilite în cadrul altor pr ovoc ări de dezvoltare – competitivitate, infrastructur ă, administrare și guvernan ță – contribuind astfel la îndeplinirea obiectivelor asumate de România în contextul Strategiei Europa 2020 Axa prioritar ă 1: Ini /uni021Biativa „Locuri de munc ă pentru tineri” Axa prioritar ă 2: Îmbun ătățirea situa /uni021Biei tinerilor din categoria NEETs Axa prioritar ă 3: Locuri de munc ă pentru to /uni021Bi Axa prioritar ă 4: Incluziunea social ă și combaterea s ărăciei Axa prioritar ă 5: Dezvoltare local ă plasat ă sub responsabilitatea comunit ă/uni021Bii Axa prioritar ă 6: Educa /uni021Bie și competen /uni021Be Axa prioritar ă 7: Asisten /uni021Bă Tehnic ă Programul Opera /uni021Bional Capacitate Administrativ ă POCA va promova crearea unei administra /uni021Bii publice moderne, capabil ă s ă faciliteze dezvoltarea socio-economic ă, prin intermediul unor servicii publice competitiv e, investi /uni021Bii și reglement ări de calitate, contribuind astfel la atingerea obi ectivelor Strategiei Europa 2020. Pentru a putea îndeplini acest rol, administra /uni021Bia public ă are nevoie de resurse umane competente și bine gestionate, un management eficient și transparent al utiliz ării resurselor, o structur ă institu /uni021Bional- administrativ ă adecvat ă, precum și de proceduri clare, simple și predictibile de func /uni021Bionare. O astfel de administra /uni021Bie trebuie s ă fie capabil ă s ă ofere deciden /uni021Bilor politici instrumentele necesare fundament ării și implement ării unor politici publice în interesul cet ă/uni021Benilor. Optimizarea administra /uni021Biei este o condi /uni021Bie important ă pentru punerea în aplicare a oric ărei schimb ări structurale c ătre o cre ștere inteligent ă, durabil ă și favorabil ă incluziunii. Axa prioritar ă 1: Administra /uni021Bie public ă și sistem judiciar eficiente Axa prioritar ă 2: Administra /uni021Bie public ă și sistem judiciar accesibile și transparente Axa prioritar ă 3: Asisten /uni021Bă tehnic ă Programul Opera țional Competitivitate Programul Opera țional Competitivitate (POC) sus /uni021Bine investi /uni021Bii menite s ă r ăspund ă nevoilor și provoc ărilor legate de nivelul redus al competitivit ă/uni021Bii economice, în special în ceea ce prive ște (a) sprijinul insuficient pentru cercetare, dezv oltare și inovare (CDI) și (b) infrastructura subdezvoltat ă de TIC și implicit servicii slab dezvoltate, pozi ționându-se astfel ca un factor generator de interven /uni021Bii orizontale în economie și societate, de natur ă s ă antreneze cre ștere și sustenabilitate. Axa prioritar ă 1: Cercetare, dezvoltare tehnologic ă și inovare (CDI) în sprijinul competitivit ă/uni021Bii economice și dezvoltării afacerilor Axa prioritar ă 2: Tehnologia informa /uni021Biei și comunica /uni021Biilor (TIC) pentru o economie digital ă competitive Urm ătoarele domenii de specializare inteligent ă au fost identificate în cadrul Strategiei Nationale de Cercetare Inovare 2014-2020 și vor fi sus /uni021Binute prin POC: • bioeconomie. • tehnologia informa ției și a comunica țiilor, spa țiu și securitate. Document spre consultare 166 • energie, mediu și schimb ări climatice. • eco-nano-tehnologii și materiale avansate. Programul Opera țional Infrastructur ă Mare POIM finan țeaz ă activit ăți din patru sectoare: infrastructura de transport, protec ția mediului, managementul riscurilor și adaptarea la schimb ările climatice, energie și eficien ță energetic ă, contribuind la Strategia Uniunii pentru o cre ștere inteligent ă, durabil ă și favorabil ă incluziunii. Axa prioritar ă 1: Îmbun ătă/uni021Birea mobilit ă/uni021Bii prin dezvoltarea re /uni021Belei TEN-T și a metroului Axa prioritar ă 2: Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal , de calitate, durabil și eficient Axa prioritar ă 3: Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condi /uni021Bii de management eficient al resurselor Axa prioritar ă 4: Protec /uni021Bia mediului prin m ăsuri de conservare a biodiversit ă/uni021Bii, monitorizarea calit ății aerului și decontaminare a siturilor poluate istoric Axa prioritar ă 5: Promovarea adapt ării la schimb ările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor Axa prioritar ă 6: Promovarea energiei curate și eficien /uni021Bei energetice în vederea sus /uni021Binerii unei economii cu emisii sc ăzute de carbon Programul Opera țional Asisten ță Tehnic ă (POAT) POAT 2014-2020 are drept scop asigurarea unui proce s de implementare eficient ă și eficace a Fondurilor Europene Structurale și de Investi /uni021Bii în România în conformitate cu principiile și regulile de parteneriat, programare, evaluare, co municare, management, inclusiv management financiar, monitorizare și control, pe baza responsabilit ăților împ ărțite între Statele Membre și Comisia European ă. Urm ătoarele axe prioritare sunt sprijinite de programul opera /uni021Bional: • Axa prioritar ă 1 „Înt ărirea capacit ă/uni021Bii beneficiarilor de a preg ăti și implementa proiecte finan /uni021Bate din FESI și diseminarea informa /uni021Biilor privind aceste fonduri”; • Axa prioritar ă 2 „Sprijin pentru coordonarea, gestionarea și controlul FESI” • Axa prioritar ă 3 „Cre șterea eficien /uni021Bei resurselor umane implicate în sistemul de coordonare, gestionare și control al FESI în România” Programul Na /uni021Bional de Dezvoltare Rural ă PNDR r ăspunde la 3 dintre provoc ările de dezvoltare stabilite prin Acordul de Parten eriat: • Competitivitatea și dezvoltarea local ă • Oamenii și societatea • Resursele Principalele priorit ă/uni021Bi de dezvoltare rural ă pentru perioada de programare 2014-2020 • Modernizarea și cre șterea viabilit ă/uni021Bii exploata /uni021Biilor agricole prin consolidarea acestora, deschiderea c ătre pia ță și procesare a produselor agricole; • Încurajarea întineririi genera /uni021Biilor de agricultori prin sprijinirea instal ării tinerilor fermieri; • Dezvoltarea infrastructurii rurale de baz ă ca precondi /uni021Bie pentru atragerea investi /uni021Biilor în zonele rurale și crearea de noi locuri de munc ă și implicit la dezvoltarea spa /uni021Biului rural. • Încurajarea diversific ării economiei rurale prin promovarea cre ării și dezvolt ării IMM- urilor în sectoarele nonagricole din mediul rural; • Promovarea sectorului pomicol, ca sector cu nevoi s pecifice, prin intermediul unui subprogram dedicate; • Încurajarea dezvolt ării locale plasate în responsabilitatea comunit ă/uni021Bii prin intermediul abord ării LEADER. Competen /uni021Ba transversal ă a LEADER îmbun ătă/uni021Bește competitivitatea, calitatea vie /uni021Bii și diversificarea economiei rurale, precum și combaterea s ărăciei și excluderii sociale. Document spre consultare 167 Măsura 1: Ac țiuni pentru transferul de cuno știn /uni021Be și ac /uni021Biuni de informare Măsura 2: Servicii de consiliere, servicii de gestion are a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei Măsura 4: Investi ții în active fizice Măsura 6: Dezvoltarea fermelor și a întreprinderilor Măsura 7: Servicii de baz ă și reînnoirea satelor în zonele rurale Măsura 8: Investi /uni021Bii în dezvoltarea zonelor împ ădurite și în îmbun ătă/uni021Birea viabilit ă/uni021Bii p ădurilor Măsura 9: Înfiin /uni021Barea de grupuri și organiza /uni021Bii de produc ători în agricultur ă și silvicultur ă Măsura 15: Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea p ădurilor Măsura 16: Cooperare Măsura 17: Gestionarea riscurilor Măsura 19: Sprijin pentru dezvoltarea local ă LEADER (DLRC – Dezvoltarea local ă plasat ă sub responsabilitatea comunit ă/uni021Bii) Măsura 20: Asisten /uni021Bă tehnic ă pentru statele membre Programul Opera /uni021Bional Pescuit și Afaceri Maritime PU 1 Promovarea pescuitului durabil din punctul de vedere al mediului, eficient din punctul de vedere al utiliz ării resurselor, inovator, competitiv și bazat pe cunoa ștere PU 2 Stimularea acvaculturii durabile din punctul d e vedere al mediului, eficiente din punctul de vedere al utiliz ării resurselor, inovatoare, competitive și bazate pe cunoa ștere PU 3 Încurajarea punerii în aplicare a PCP PU 4 Cre șterea gradului de ocupare a for ței de munc ă și sporirea coeziunii teritoriale PU 5 Stimularea comercializ ării și prelucr ării PU 6 Încurajarea punerii în aplicare a PMI Programe de Cooperare Transfrontalier ă, Interregional ă, Transna /uni021Bional ă Programul Interreg V-A România – Bulgaria 2014-2020 Programul Ro-Bg 2014 – 2020 sus ține crearea unor comunit ăți competitive și sustenabile prin folosirea într-un mod eficient a resurselor, p romovarea ini țiativelor profitabile și a oportunit ă/uni021Bilor oferite de dezvoltarea fluxurilor transversale și orizontale în zona coridorului Dun ăre / Marea Neagr ă. Aria eligibil ă: • România – 7 jude /uni021Be: Mehedin ți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, C ălăra și, Constan ța. • Bulgaria – 8 regiuni: Vidin, Montana, Vra /uni021Ba, Plevna, Veliko Târnovo, Ruse, Silistra, Dobrici. Fondurile sunt alocate în 6 domenii (axe prioritare ) și urm ătoarele priorit ăți de investi ții: Axa prioritar ă 1 : O regiune bine conectat ă (buget total: 96,450,936 Euro) Prioritatea de Investi ții 7b: stimularea mobilit ă/uni021Bii regionale prin conectarea nodurilor secundare și ter /uni021Biare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale Prioritatea de Investi ții 7c: dezvoltarea și îmbun ătă/uni021Birea unor sisteme de transport care respect ă mediul, inclusiv a celor cu zgomot redus, și care au emisii reduse de carbon, inclusiv a căilor navigabile interioare și a sistemelor de transport maritim, a porturilor, a leg ăturilor multimodale și infrastructurilor aeroportuare, cu scopul de a pr omova mobilitatea durabil ă la nivel regional și local Axa prioritar ă 2 : O regiune verde (buget total: 63,454,564 euro) Prioritatea de investi /uni021Bii 6c: Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural Prioritatea de investi /uni021Bii 6.d: Protejarea și refacerea biodiversit ă/uni021Bii și a solurilor, precum și promovarea unor servicii ecosistemice, inclusiv prin Natura 2000 și infrastructuri ecologice Axa prioritar ă 3 : O regiune sigur ă (buget total: 48,225,468 euro) Document spre consultare 168 Prioritatea de investi /uni021Bii 5b:Promovarea investi /uni021Biilor destinate abord ării unor riscuri specifice, asigurarea rezisten /uni021Bei în fa /uni021Ba dezastrelor și dezvoltarea unor sisteme de gestionare a dezastrelor Axa prioritar ă 4 : O regiune calificat ă și inclusiv ă (buget total: 17,767,279 euro) Prioritatea de investi /uni021Bii 8.e: Integrarea pie țelor for ței de munc ă transfrontaliere, inclusiv mobilitatea transfrontalier ă, ini /uni021Biativele comune locale în domeniul ocup ării for /uni021Bei de munc ă, servicii de informare și de consiliere și formarea comun ă Axa prioritar ă 5 : O regiune eficient ă (buget total: 12,690,913 euro) Prioritatea de investi /uni021Bii 11 b: Promovarea cooper ării juridice și administrative și a cooper ării între cet ățeni și institu ții Axa prioritar ă 6 : Asisten ță tehnic ă (buget total: 19,914,966 euro) Obiectiv: Axa proritar ă Asisten /uni021Bă tehnic ă sprijin ă ac /uni021Biuni care consolideaz ă capacitatea aplican /uni021Bilor și beneficiarilor de a aplica pentru și de a folosi fondurile Programului, dar și ac /uni021Biuni care îmbun ătă/uni021Besc procedurile administrative Programul Opera țional Comun „Bazinul M ării Negre” 2014 – 2020 Programul Ro – BMN 2014 – 2020 î și propune îmbun ătățirea nivelului de trai al oamenilor din regiunile din Bazinul M ării Negre prin cre ștere sustenabil ă și protec ția în comun a mediului. Obiectivul tematic 1: Promovarea afacerilor și a antreprenoriatului în Bazinul M ării Negre Obiectivul tematic 2: Promovarea unei politici de m ediu coordonate și reducerea prin ac țiuni comune a de șeurilor maritime în Bazinul M ării Negre Programul Interreg Europa 2014-2020 Programul Interreg Europa 2014-2020 sus /uni021Bine agenda politic ă a Uniunii Europene numite Strategia Europa 2020 și promoveaz ă ac /uni021Biuni menite s ă transforme teritoriul european într-un spa /uni021Biu cu un grad sporit de inovare, sustenabilitate și incluziune. Arie eligibil ă: • întreg teritoriul UE (28 de state membre); • 2 state partenere cu statul special: Norvegia și Elve /uni021Bia. Axa prioritar ă 1: Cercetare, dezvoltare tehnologic ă și inovare Axa prioritar ă 2: Competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii Axa prioritar ă 3: Sprijinirea tranzi /uni021Biei c ătre o economie cu emisii sc ăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele Axa prioritar ă 4: Mediu și utilizarea eficient ă a resurselor Axa prioritar ă 5: Asisten /uni021Bă tehnic ă Programul Opera țional URBACT III Programul URBACT 2014-2020 faciliteaz ă schimbul de cuno știn /uni021Be și bune practici între ora șe și alte niveluri de guvernare cu scopul este de a pr omova dezvoltarea durabil ă integrat ă și de a îmbun ătă/uni021Bi eficacitatea politicii regionale și de coeziune. Arie eligibil ă: • întreg teritoriul UE (28 de state membre); • 2 state partenere cu statul special: Norvegia și Elve /uni021Bia. Axa prioritar ă 1: Sprijinirea Dezvolt ării Urbane Durabile Axa prioritar ă 2: Asisten /uni021Bă tehnic ă Programul de Cooperare INTERACT III 2014-2020 INTERACT III este un program opera /uni021Bional al obiectivului de Cooperare Teritorial ă European ă, o parte a componentei de cooperare interregional ă și este configurat pentru a consolida eficacitatea politicii de coeziune prin p romovarea schimbului de experien /uni021Bă privind Document spre consultare 169 identificarea, transferul și difuzarea bunelor practici și a abord ărilor inovatoare în ceea ce prive ște implementarea programelor de cooperare teritorial ă și a ac /uni021Biunilor referitoare la cooperarea teritorial ă și la utilizarea Grup ării Europene de Cooperare Teritorial ă (EGTC). Arie eligibil ă: • întreg teritoriul UE (28 de state membre); • 2 state partenere cu statul special: Norvegia și Elve /uni021Bia. Axa prioritar ă 1: Dezvoltarea și furnizarea de servicii Axa prioritar ă 2: Asisten /uni021Bă tehnic ă Programul Transna țional Dun ărea 2014-2020 Programul transna /uni021Bional Dun ărea 2014-2020 sus /uni021Bine finan /uni021Barea proiectelor implementate de un parteneriat transna /uni021Bional extins și care vor avea ca obiectiv îmbun ătă/uni021Birea politicilor publice și a cooper ării institu /uni021Bionale. Aria de cooperare – 14 state: Austria, Bulgaria, Republica Ceh ă, Germania (landurile Baden Wurttemberg și Bavaria), Ungaria, România, Slovenia, Slovacia, Bosnia și Her /uni021Begovina, Muntenegru, Republica Serbia, Republica Moldova și Ucraina (regiunile Cern ău/uni021Bi, Ivano-Frankivsk, Transcarpatia, Odesa). Axa prioritar ă 1: Inovare și responsabilitate social ă în Regiunea Dun ării Axa prioritar ă 2: Responsabilitatea fa /uni021Bă de mediu și cultur ă în Regiunea Dun ării Axa prioritar ă 3: Conectivitate mai bun ă și responsabilitate energetic ă în Regiunea Dun ării Axa prioritar ă 4: O bun ă guvernare a Regiunii Dun ării Axa prioritar ă 5: Asisten /uni021Bă tehnic ă dedicat ă finan /uni021Bării structurilor de management ale programului și activit ă/uni021Bilor acestora, precum și a GECT-ului (Grup ări Europene de Cooperare Teritorial ă) Programul de Cooperare ESPON 2020 Programul ESPON are drept scop promovarea și stimularea dimensiunii teritoriale europene în dezvoltarea și cooperarea prin furnizarea eviden /uni021Belor, a transferului de cuno știn /uni021Be și a modului de realizare a politicilor autorit ă/uni021Bilor publice și a altor actori din domeniul politicilor publice de la toate nivelurile. Arie eligibil ă: • toate cele 28 de state membre ale UE; • 4 state partenere: Islanda, Liechtenstein, Norvegia , Elve /uni021Bia. Axa prioritar ă 1: Producerea de informa /uni021Bii teritoriale, transferul, observarea, instrumente și diseminarea acestora Axa prioritar ă 2: Asisten /uni021Bă tehnic ă Programe EEA GRANTS • Biodiversitate și serviciile ecosistemelor • Monitorizarea mediului și planificare și control integrate • Reducerea utiliz ării de substan țe periculoase • Eficien ță energetic ă • Energie regenerabil ă • Adaptarea la schimb ările climatice • Fonduri pentru organiza /uni021Bii non-guvernamentale • Copii și tineri cu risc • Promovarea egalit ății între sexe și a echilibrului între via /uni021Ba profesional ă și cea personal ă • Conservarea și revitalizarea patrimoniului cultural și natural • Promovarea diversit ății în cultur ă și arte în cadrul patrimoniului cultural european Document spre consultare 170 • Cercetare în cadrul sectoarelor prioritare • Fondul de burse • Inovare in industria verde • Munc ă decent ă și dialog tripartit • Consolidarea capacit ății și cooperarea institu țional ă între institu țiile publice, autorit ățile locale și regionale din România și cele din Norvegia • Ini țiative privind s ănătatea public ă • Violen ță domestic ă și violen ță bazat ă pe deosebirea de gen • Cooperare Schengen • Consolidarea capacit ății în cadrul sistemului judiciar și a cooper ării • Servicii corec ționale, inclusiv sanc țiuni non-privative de libertate • Combaterea s ărăciei Programe pentru sprijinirea IMM cu finantare de la Bugetul de Stat Programul UNCTAD/EMPRETEC Romania pentru sprijinire a dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii Programul pentru stimularea infiintarii si dezvolta rii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii debutanti in afaceri Programul na /uni021Bional pentru sus /uni021Binerea me ște șugurilor și artizanatului Programul de dezvoltare a activitatilor de comercia lizare a produselor si serviciilor de piata Programul pentru dezvoltarea abilitatilor antrepren oriale in randul tinerilor si facilitarea accesului acestora la finantare START Programul national multianual pentru dezvoltarea an treprenoriatului in randul femeilor din sectorul IMM Programul national multianual pentru infiintarea si dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii in mediul rural Programul national multianual de microindustrializa re Programul pentru organizarea Târgului Întreprinderi lor Mici și Mijlocii Program -Sprijin pentru monitorizarea consumului de energie Axa prioritar ă 7: Cre șterea eficien ței energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare în ora șele selectate Axa prioritar ă 8: Sisteme inteligente și sustenabile de transport al energiei electrice și gazelor naturale Granturi pentru licee: Proiect privind Înv ă/uni021Bământul Secundar (Romania Secondary Education Project – ROSE) Ministerul Educa ției Na ționale și Cercet ării Știin țifice (MENCS), prin Unitatea de Management al Proiectelor cu Finan țare Extern ă (UMPFE). Îmbun ătățirea calit ății serviciilor educa ționale furnizate de liceele beneficiare și implicit cre șterea ratelor de tranzi ție a elevilor c ătre înv ăță mântul ter țiar. Obiective • îmbun ătă/uni021Birea tranzi /uni021Biei de la liceu la înv ă/uni021Bământul ter /uni021Biar • cre șterea gradului de reten /uni021Bie în primul an universitar în institu /uni021Biile finan /uni021Bate în cadrul proiectului. Activit ă/uni021Bi principale • Activit ă/uni021Bi pedagogice și de sprijin, care includ, dar nu se limiteaz ă la ore remediale, tutorat, consiliere, îndrumare/coaching, dezvoltarea persona l ă a elevilor, îndrumare și orientare în carier ă, dezvoltarea de abilit ă/uni021Bi socio-emo /uni021Bionale, precum și activit ă/uni021Bi destinate elevilor din Document spre consultare 171 grupuri dezavantajate (elevi de etnie rom ă, elevi cu cerin /uni021Be educa /uni021Bionale speciale, al /uni021Bi elevi cu risc de abandon crescut). • Activit ă/uni021Bi extracurriculare, care includ, dar nu se limiteaz ă la vizite sau excursii de documentare, stagii de practic ă/internship, participare la diferite competi /uni021Bii, activit ă/uni021Bi destinate înfiin /uni021Bării/ dezvolt ării de re /uni021Bele școlare etc. • Activit ă/uni021Bi de renovare și dotare, care includ mici lucr ări interioare de modernizare/repara /uni021Bii a spa /uni021Biilor de școlarizare, cu impact redus sau f ără impact negativ asupra mediului, și achizi /uni021Bii de bunuri în scop educa /uni021Bional (echipamente IT, software, echipamente, mobil ier și alte materiale necesare pentru dotarea spa /uni021Biilor de școlarizare). 9.7 Ac /uni021Biuni specifice în vederea acces ării fondurilor europene pentru implementarea de proiecte Aranjamentele prev ăzute pentru implementarea proiectelor propuse de Co nsiliul Local al orasului Hîr șova impreuna cu primarul localitatii prev ăd utilizarea granturilor generale pentru o serie de interven /uni021Bii, dat fiind avantajele evidente pe care le prezin t ă aceste mecanisme de implementare, atât prin cre șterea eficacit ă/uni021Bii interven /uni021Biilor cât și din punct de vedere al raportului cost-eficien /uni021Bă. Proiectele propuse pentru dezvoltarea orasului Hîr șova pot fi realizate prin utilizarea granturilor globale pentru implementarea urm ătoarelor tipuri de interven /uni021Bii: – ac /uni021Biuni în vederea cre șterii ocup ării prin încurajarea antreprenoriatului și înfiin /uni021Barea de întreprinderi, prin acordarea de sume nerambursabil e (AP 1 si 2 PI 8ii și AP 3 – PI 8.3), precum și prin acordarea de instrumente financiare ( AP 3 – PI 8.3) – ac /uni021Biuni care vizeaz ă reducerea prevalen /uni021Bei s ărăciei în comunit ă/uni021Bile marginalizate sprijinite prin CLLD (AP 5 – PI 9.6) – ac /uni021Biuni care vizeaz ă cre șterea particip ării la programe de educa /uni021Bie și îngrijire ante-pre școlar ă (AP 6- PI 10i) interven /uni021Biile care vizeaz ă reducerea num ărului de comunit ă/uni021Bi marginalizate, inclusiv a celor cu popula /uni021Bie apar /uni021Binând minorit ă/uni021Bii roma prin furnizarea de m ăsuri integrate (AP 4 – PI 9.2) – ac /uni021Biuni care vizeaz ă implementarea programelor de diagnosticare precoce (AP 4 – PI 9.4) – în cazul în care se opteaz ă pentru o astfel de abordare. – ac /uni021Biunile care vizeaz ă dezvoltarea economiei sociale și a antreprenoriatului social atât prin acordarea de sume nerambursabile, cât și prin acordarea de instrumente financiare (AP 4 – PI 9.5) Pentru a putea r ăspunde nevoilor complexe cu care se confrunt ă orasul Hîr șova, se impune implementarea de ac țiuni integrate și orientate pe nevoile comunit ă/uni021Bii. Sunt vizate ac /uni021Biuni care combin ă integrarea durabil ă pe pia ța muncii, îmbun ătățirea accesului la sistemul de educa ție și formare, la servicii de s ănătate și sociale de baz ă, a locuitorilor orasului Hîr șova si satului Vadu Oii. În acest sens, se au în vedere implementarea de pla nuri integrate la nivelul orasului Hîr șova, fie sub forma interven /uni021Biilor de tip CLLD (prin coordonarea ac /uni021Biunilor prev ăzute în POCU cu cele referitoare la infrastructur ă planificate prin POR pentru mediul urban, precum și cu cele planificate prin PNDR, pentru mediul rural), f ie prin sus /uni021Binerea direct ă a unor investi /uni021Bii la nivelul orasului. În func /uni021Bie de nevoile ora șului Hîr șova, interven /uni021Biile vor viza proiecte integrate, elaborate pe baza nevoilor identificate, fiind planificate at ât m ăsuri de tip „soft” (ex. M ăsuri de stimulare a ocup ării, inclusiv a ocup ării pe cont propriu, ac /uni021Biuni care vizeaz ă cre șterea accesului locuitorilor la un înv ă/uni021Bământ de calitate, precum și cre șterea nivelului de educa /uni021Bie/competen /uni021Be a acestora, promovarea economiei sociale, îmbun ătă/uni021Birea accesului la servicii sociale și de s ănătate de calitate Document spre consultare 172 prin furnizarea de servicii integrate la nivelul co munit ă/uni021Bii), cât și m ăsuri de tip „hard”, prin investi /uni021Bii în infrastructur ă. În ceea ce prive ște inser /uni021Bia social ă și profesional ă locuitorilor ora șului Hîr șova, edilii î și propun cre șterea oportunit ă/uni021Bilor de angajare și a accesului la pia /uni021Ba muncii, prin m ăsuri fiscale de stimulare a angajatorilor, în vederea cre ării de noi locuri de munc ă, sprijin pentru înfiin /uni021Barea/dezvoltarea unei afaceri etc. Complementar ace stor ac /uni021Biuni sunt planificate m ăsuri care să conduc ă la îmbun ătă/uni021Birea nivelului de educa /uni021Bie și competen /uni021Be, inclusiv prin m ăsuri de sprijin în vederea reintegr ării în sistemul de înv ă/uni021Bământ a celor care au p ărăsit timpuriu școala, acordarea de sprijin financiar în vederea extinderii accesului și particip ării la educa /uni021Bie. Dezvoltarea culturii pro-active, cre șterea gradului de participare și responsabilizarea popula ției sunt elemente importante în viziunea de dezvolt are a ora șului Hîr șova. În acest sens, principiul nondiscrimin ării este promovat la nivelul tuturor ac /uni021Biunilor implementate în cadrul ora șului Hîr șova și sunt încurajate parteneriatele sustenabile dintre actorii (publici și priva /uni021Bi) cu responsabilitate și expertiz ă în domeniul antreprenorial, al dezvolt ării localit ății, al incluziunii sociale, precum și implicarea activ ă a popula /uni021Biei în toate ini țiativele ce privesc ora șul Hîr șova sau satul Vadu Oii. Se are în vedere înfiin țarea de afaceri sustenabile, crearea de locuri de m unc ă și îmbun ătă/uni021Birea accesului la servicii sociale și de s ănătate de calitate. Ac /uni021Biunile aferente domeniilor sănătate și social, urm ăresc atât cre șterea accesului la aceste servicii, cât și îmbun ătă/uni021Birea calit ă/uni021Bii acestora, având un impact direct asupra locuitorilo r ora șului Hîr șova și asupra combaterii șomajului Tabel 9.1 Ac /uni021Biuni de solu /uni021Bionare a nevoilor specifice Grup /uni021Bint ă Tipurile principale de ac /uni021Biuni Ax ă prioritar ă Fond Prioritate de investi /uni021Bii Persoane din cadrul comunit ă/uni021Bilor marginalizate (Roma și non-Roma) aflate în sărăcie și risc de excluziune social ă •Sprijin pentru cre șterea accesului și particip ării la educa ția timpurie/ înv ă/uni021Bământ primar și secundar și reducerea p ărăsirii timpurii a școlii prin acordarea unor pachete integrate •Sprijin pentru accesul și/sau men /uni021Binerea pe pia /uni021Ba muncii, precum și pentru participarea la programe de ucenicie și stagii a persoanelor din cadrul comunit ă/uni021Bilor marginalizate, inclusiv prin m ăsuri de acompaniere și alte tipuri de interven /uni021Bii identificate ca fiind necesare •Furnizarea de servicii integrate pentru copii, tineri, adul /uni021Bi/ p ărin /uni021Bi etc (ex. măsuri active de ocupare, formare profesional ă, de inser /uni021Bie socio- profesional ă, servicii sociale/ medicale, consiliere psihologic ă etc) prin intermediul centrelor multi- func /uni021Bionale/ punctelor unice de acces la servicii/one-stop shop sau/ și prin implicarea speciali știlor de la nivelul re /uni021Belei teritoriale a SPO sau a celor de AP 4 – Incluziune a social ă și combatere a s ărăciei FSE 9ii – Integrarea socio- economic ă a comunit ă/uni021Bilor marginalizate , cum ar fi romii Document spre consultare 173 Grup /uni021Bint ă Tipurile principale de ac /uni021Biuni Ax ă prioritar ă Fond Prioritate de investi /uni021Bii la nivelul serviciilor publice de asisten /uni021Bă social ă •Sus ținerea antreprenoriatului în cadrul comunit ății, inclusiv a ocup ării pe cont-propriu, în vederea cre ării de noi locuri de munc ă, prin acordarea de micro-granturi, precum și a serviciilor de consiliere/consultan /uni021Bă formare profesional ă antreprenorial ă •Sprijinirea ocup ării persoanelor apar /uni021Binând grupurilor vulnerabile în cadrul întreprinderilor sociale de inser /uni021Bie •Sprijinirea dezvolt ării/furniz ării de servicii sociale/ furnizarea de servicii în cadrul centrelor comunitare integrate medico-sociale. Persoane din cadrul comunit ă/uni021Bilor marginalizate (Roma și non-Roma) aflate în sărăcie și risc de excluziune social ă •Sprijin pentru cre șterea accesului și particip ării la educa ția timpurie/ înv ă/uni021Bământ primar și secundar și reducerea p ărăsirii timpurii a școlii prin acordarea unor pachete integrate •Sprijin pentru accesul și/sau men /uni021Binerea pe pia /uni021Ba muncii, precum și pentru participarea la programe de ucenicie și stagii a persoanelor din cadrul comunit ă/uni021Bilor marginalizate, inclusiv prin m ăsuri de acompaniere și alte tipuri de interven /uni021Bii identificate ca fiind necesare •Furnizarea de servicii integrate pentru copii, tineri, adul /uni021Bi/ p ărin /uni021Bi etc (ex. măsuri active de ocupare, formare profesional ă, de inser /uni021Bie socio- profesional ă, servicii sociale/ medicale, consiliere psihologic ă etc) prin intermediul centrelor multi- func /uni021Bionale/ punctelor unice de acces la servicii/one-stop shop sau/ și prin implicarea speciali știlor de la nivelul re /uni021Belei teritoriale a SPO sau a celor de la nivelul serviciilor publice de asisten /uni021Bă social ă •Sus ținerea antreprenoriatului în cadrul comunit ății, inclusiv a ocup ării pe cont-propriu, în vederea cre ării de noi locuri de munc ă, prin acordarea de AP 4 – Incluziune a social ă și combatere a s ărăciei FSE 9ii – Integrarea socio- economic ă a comunit ă/uni021Bilor marginalizate , cum ar fi romii Document spre consultare 174 Grup /uni021Bint ă Tipurile principale de ac /uni021Biuni Ax ă prioritar ă Fond Prioritate de investi /uni021Bii micro-granturi, precum și a serviciilor de consiliere/consultan /uni021Bă formare profesional ă antreprenorial ă •Sprijinirea ocup ării persoanelor apar /uni021Binând grupurilor vulnerabile în cadrul întreprinderilor sociale de inser /uni021Bie •Sprijinirea dezvolt ării/furniz ării de servicii sociale/ furnizarea de servicii în cadrul centrelor comunitare integrate medico-sociale. Persoanele care sufer ă de forme de dependen /uni021Bă (alcool, substan/uni021Be interzise etc) •Sprijinirea dezvolt ării/ furniz ării de servicii/ accesului la servicii integrate (ex. tratament medical de post-cur ă; tratamentul bolilor asociate consumului de droguri/ alcool; psihoterapie individual ă și de grup; consiliere familial ă; informarea familiei și persoanei dependente cu privire la fenomenul dependen ței și riscurilor asociate consumului; medierea cu institu țiile implicate în reintegrarea social ă a persoanei dependente, continuarea/ reintegrarea în sistemul de educa /uni021Bie, consiliere școlar ă și voca țional ă, orientare profesional ă; furnizarea de m ăsuri active de ocupare, consiliere, formare, reinser /uni021Bie/ acompaniere socio-profesional ă în vederea inser /uni021Biei/reinser /uni021Biei socio- profesionale etc.) destinate persoanelor care sufer ă de forme de dependen /uni021Bă (alcool, substan /uni021Be interzise etc.) în concordan ță cu nevoile specifice, inclusiv prin utilizarea de solu /uni021Bii inovatoare în furnizarea serviciilor de baz ă •Campanii de informare și con știentizare privind serviciile care pot fi accesate, precum și ac țiuni specifice pentru cre șterea responsabilit ății sociale și promovarea ini /uni021Biativelor de voluntariat AP 4 – Incluziune a social ă și combatere a s ărăciei FSE 9ii – Integrarea socio- economic ă a comunit ă/uni021Bilor marginalizate , cum ar fi romii Persoanele care sufer ă de forme de •Sprijinirea dezvolt ării/ furniz ării de servicii/ accesului la servicii integrate (ex. tratament medical de post-cur ă; AP 4 – Incluziune a social ă și FSE 9ii – Integrarea socio- Document spre consultare 175 Grup /uni021Bint ă Tipurile principale de ac /uni021Biuni Ax ă prioritar ă Fond Prioritate de investi /uni021Bii dependen /uni021Bă (alcool, substan /uni021Be interzise etc) tratamentul bolilor asociate consumului de droguri/ alcool; psihoterapie individual ă și de grup; consiliere familial ă; informarea familiei și persoanei dependente cu privire la fenomenul dependen ței și riscurilor asociate consumului; medierea cu institu țiile implicate în reintegrarea social ă a persoanei dependente, continuarea/ reintegrarea în sistemul de educa /uni021Bie, consiliere școlar ă și voca țional ă, orientare profesional ă; furnizarea de m ăsuri active de ocupare, consiliere, formare, reinser /uni021Bie/ acompaniere socio-profesional ă în vederea inser /uni021Biei/reinser /uni021Biei socio- profesionale etc.) destinate persoanelor care sufer ă de forme de dependen /uni021Bă (alcool, substan /uni021Be interzise etc.) în concordan ță cu nevoile specifice, inclusiv prin utilizarea de solu /uni021Bii inovatoare în furnizarea serviciilor de baz ă • Campanii de informare și con știentizare privind serviciile care pot fi accesate, precum și ac țiuni specifice pentru cre șterea responsabilit ății sociale și promovarea ini /uni021Biativelor de voluntariat combatere a s ărăciei economic ă a comunit ă/uni021Bilor marginalizate , cum ar fi romii Persoanele fără ad ăpost Sprijinirea dezvolt ării/ furniz ării/ accesului la servicii integrate (ex. cazare temporar ă, servicii psiho-socio- medicale, continuarea/ reintegrarea în sistemul de educa /uni021Bie, furnizarea de măsuri active de ocupare, consiliere, formare, reinser /uni021Bie/ acompaniere socio- profesional ă, în vederea inser /uni021Biei/reinser /uni021Biei socio-profesionale, măsuri de acompaniament etc.) destinate persoanelor f ără ad ăpost, în concordan ță cu nevoile specifice, inclusiv prin utilizarea de solu /uni021Bii inovatoare în furnizarea serviciilor de baz ă AP 4 – Incluziune a social ă și combatere a s ărăciei FSE 9ii – Integrarea socio- economic ă a comunit ă/uni021Bilor marginalizate , cum ar fi romii Persoanele fără ad ăpost •Sprijinirea dezvolt ării/ furniz ării/ accesului la servicii integrate (ex. cazare temporar ă, servicii psiho-socio-AP 4 – Incluziune a soc ial ă și FSE 9ii – Integrarea socio- Document spre consultare 176 Grup /uni021Bint ă Tipurile principale de ac /uni021Biuni Ax ă prioritar ă Fond Prioritate de investi /uni021Bii medicale, continuarea/ reintegrarea în sistemul de educa /uni021Bie, furnizarea de măsuri active de ocupare, consiliere, formare, reinser /uni021Bie/ acompaniere socio- profesional ă, în vederea inser /uni021Biei/reinser /uni021Biei socio-profesionale, măsuri de acompaniament etc.) destinate persoanelor f ără ad ăpost, în concordan ță cu nevoile specifice, inclusiv prin utilizarea de solu /uni021Bii inovatoare în furnizarea serviciilor de baz ă combatere a s ărăciei economic ă a comunit ă/uni021Bilor marginalizate , cum ar fi romii Persoanele private de libertate sau aflate în perioada de proba /uni021Biune, fo știi de /uni021Binu /uni021Bi •Sprijinirea dezvolt ării/ furniz ării de servicii/ accesului la servicii integrate (ex. servicii de consiliere psiho-socio, consiliere juridic ă, continuarea/ reintegrarea în sistemul de educatie, furnizarea de m ăsuri active de ocupare, consiliere, formare, reinser /uni021Bie/ acompaniere socio-profesional ă în vederea insertiei/reinsertiei socio- profesionale, m ăsuri de acompaniament etc.) în concordan ță cu nevoile specifice, inclusiv prin utilizarea de solu /uni021Bii inovatoare în furnizarea serviciilor de baz ă •Campanie de informare, con știentizare și sensibilizare privind reintegrarea în societate a acestora AP 4 – Incluziune a social ă și combatere a s ărăciei FSE 9ii – Integrarea socio- economic ă a comunit ă/uni021Bilor marginalizate , cum ar fi romii Persoanele private de libertate sau aflate în perioada de proba /uni021Biune, fo știi de /uni021Binu /uni021Bi •Sprijinirea dezvolt ării/ furniz ării de servicii/ accesului la servicii integrate (ex. servicii de consiliere psiho-socio, consiliere juridic ă, continuarea/ reintegrarea în sistemul de educatie, furnizarea de m ăsuri active de ocupare, consiliere, formare, reinser /uni021Bie/ acompaniere socio-profesional ă în vederea insertiei/reinsertiei socio- profesionale, m ăsuri de acompaniament etc.) în concordan ță cu nevoile specifice, inclusiv prin utilizarea de solu /uni021Bii inovatoare în furnizarea serviciilor de baz ă •Campanie de informare, con știentizare și sensibilizare privind reintegrarea în societate a acestora AP 4 – Incluziune a social ă și combatere a s ărăciei FSE 9ii – Integrarea socio- economic ă a comunit ă/uni021Bilor marginalizate , cum ar fi romii Document spre consultare 177 Grup /uni021Bint ă Tipurile principale de ac /uni021Biuni Ax ă prioritar ă Fond Prioritate de investi /uni021Bii Persoanele vârstnice și persoanele cu dizabilit ăți aflate în situa ții de dependen ță sau în risc de excluziune social ă •M ăsuri de sprijin în vederea realiz ării tranzi /uni021Biei de la institu /uni021Biile de tip reziden /uni021Bial la servicii în cadrul comunit ă/uni021Bii AP 4 – Incluziune a social ă și combatere a s ărăciei FSE 9iv – Cre șterea accesului la servicii accesibile, sustenabile și de înalt ă calitate, inclusiv asisten /uni021Bă medical ă și servicii sociale de interes general Persoanele vârstnice și persoanele cu dizabilit ăți aflate în situa ții de dependen ță sau în risc de excluziune social ă •M ăsuri de sprijin în vederea realiz ării tranzi /uni021Biei de la institu /uni021Biile de tip reziden /uni021Bial la servicii în cadrul comunit ă/uni021Bii AP 4 – Incluziune a social ă și combatere a s ărăciei FSE 9iv – Cre șterea accesului la servicii accesibile, sustenabile și de înalt ă calitate, inclusiv asisten /uni021Bă medical ă și servicii sociale de interes general Persoanele vârstnice și persoanele cu dizabilit ăți aflate în situa ții de dependen ță sau în risc de excluziune social ă •Sprijinirea dezvolt ării/ furniz ării de servicii/ accesului la servicii integrate (ex. consiliere, servicii psiho-socio- medicale, consiliere profesional ă, formare, continuarea/reîntoarcerea în educa /uni021Bie, în special pentru persoanele cu dizabilit ă/uni021Bi sau în situa /uni021Bii de dependen /uni021Bă, m ăsuri de acompaniament, etc.) în concordan ță cu nevoile specifice, inclusiv prin utilizarea de solu /uni021Bii inovatoare în furnizarea serviciilor de baz ă AP 4 – Incluziune a social ă și combatere a s ărăciei FSE 9ii – Integrarea socio- economic ă a comunit ă/uni021Bilor marginalizate , cum ar fi romii Persoanele vârstnice și persoanele cu dizabilit ăți aflate în situa ții de •Sprijinirea dezvolt ării/ furniz ării de servicii/ accesului la servicii integrate (ex. consiliere, servicii psiho-socio- medicale, consiliere profesional ă, formare, continuarea/reîntoarcerea în educa /uni021Bie, în special pentru persoanele AP 4 – Incluziune a social ă și combatere a s ărăciei FSE 9ii – Integrarea socio- economic ă a comunit ă/uni021Bilor marginalizate Document spre consultare 178 Grup /uni021Bint ă Tipurile principale de ac /uni021Biuni Ax ă prioritar ă Fond Prioritate de investi /uni021Bii dependen ță sau în risc de excluziune social ă cu dizabilit ă/uni021Bi sau în situa /uni021Bii de dependen /uni021Bă, m ăsuri de acompaniament, etc.) în concordan ță cu nevoile specifice, inclusiv prin utilizarea de solu /uni021Bii inovatoare în furnizarea serviciilor de baz ă , cum ar fi romii Victimele ale traficului de fiin /uni021Be umane •Identificarea victimelor traficului de fiin /uni021Be umane •Sprijinirea dezvolt ării/ furniz ării de servicii/ accesului la servicii integrate (ex. cazare temporar ă inclusiv în centre de suport, servicii de consiliere psiho- socio-medical ă, consiliere juridic ă, continuarea/ reintegrarea în sistemul de educa /uni021Bie, furnizarea de m ăsuri active de ocupare, consiliere, formare, reinser /uni021Bie/ acompaniere socio- profesional ă în vederea inser /uni021Biei/ reinsertiei socio-profesionale, m ăsuri de acompaniament, etc.) în concordan ță cu nevoile specifice, inclusiv prin utilizarea de solu /uni021Bii inovatoare în furnizarea serviciilor de baz ă •Campanie de informare, con știentizare și sensibilizare privind prevenirea, responsabilizarea grupurilor cu risc și combaterea traficului de fiin /uni021Be umane AP 4 – Incluziune a social ă și combatere a s ărăciei FSE 9ii – Integrarea socio- economic ă a comunit ă/uni021Bilor marginalizate , cum ar fi romii Victimele ale traficului de fiin /uni021Be umane •Identificarea victimelor traficului de fiin /uni021Be umane •Sprijinirea dezvolt ării/ furniz ării de servicii/ accesului la servicii integrate (ex. cazare temporar ă inclusiv în centre de suport, servicii de consiliere psiho- socio-medical ă, consiliere juridic ă, continuarea/ reintegrarea în sistemul de educa /uni021Bie, furnizarea de m ăsuri active de ocupare, consiliere, formare, reinser /uni021Bie/ acompaniere socio- profesional ă în vederea inser /uni021Biei/ reinsertiei socio-profesionale, m ăsuri de acompaniament, etc.) în concordan ță cu nevoile specifice, inclusiv prin utilizarea de solu /uni021Bii inovatoare în furnizarea serviciilor de baz ă •Campanie de informare, con știentizare AP 4 – Incluziune a social ă și combatere a s ărăciei FSE 9ii – Integrarea socio- economic ă a comunit ă/uni021Bilor marginalizate , cum ar fi romii Document spre consultare 179 Grup /uni021Bint ă Tipurile principale de ac /uni021Biuni Ax ă prioritar ă Fond Prioritate de investi /uni021Bii și sensibilizare privind prevenirea, responsabilizarea grupurilor cu risc și combaterea traficului de fiin /uni021Be umane Victimele violen /uni021Bei domestice •Sprijinirea dezvolt ării/ furniz ării de servicii/ accesului la servicii integrate (ex. cazare temporar ă, servicii de consiliere psiho-socio-medical ă, consiliere juridic ă, continuarea/ reintegrarea în sistemul de educa /uni021Bie, furnizarea de m ăsuri active de ocupare, consiliere, formare, reinser /uni021Bie/ acompaniere socio-profesional ă în vederea inser /uni021Biei/reinser /uni021Biei socio- profesionale, m ăsuri de acompaniament etc.) destinate victimelor violen /uni021Bei domestice, în concordan ță cu nevoile specifice, inclusiv prin utilizarea de solu /uni021Bii inovatoare în furnizarea serviciilor de baz ă •Campania de con știentizare și sensibilizare a opiniei publice privind prevenirea si combaterea violentei în familie, precum și ac țiuni specifice pentru cre șterea responsabilit ății sociale și promovarea ini /uni021Biativelor de voluntariat AP 4 – Incluziune a social ă și combatere a s ărăciei FSE 9ii – Integrarea socio- economic ă a comunit ă/uni021Bilor marginalizate , cum ar fi romii Victimele violen /uni021Bei domestice •Sprijinirea dezvolt ării/ furniz ării de servicii/ accesului la servicii integrate (ex. cazare temporar ă, servicii de consiliere psiho-socio-medical ă, consiliere juridic ă, continuarea/ reintegrarea în sistemul de educa /uni021Bie, furnizarea de m ăsuri active de ocupare, consiliere, formare, reinser /uni021Bie/ acompaniere socio-profesional ă în vederea inser /uni021Biei/reinser /uni021Biei socio- profesionale, m ăsuri de acompaniament etc.) destinate victimelor violen /uni021Bei domestice, în concordan ță cu nevoile specifice, inclusiv prin utilizarea de solu /uni021Bii inovatoare în furnizarea serviciilor de baz ă •Campania de con știentizare și sensibilizare a opiniei publice privind AP 4 – Incluziune a social ă și combatere a s ărăciei FSE 9ii – Integrarea socio- economic ă a comunit ă/uni021Bilor marginalizate , cum ar fi romii Document spre consultare 180 Grup /uni021Bint ă Tipurile principale de ac /uni021Biuni Ax ă prioritar ă Fond Prioritate de investi /uni021Bii prevenirea si combaterea violentei în familie, precum și ac țiuni specifice pentru cre șterea responsabilit ății sociale și promovarea ini /uni021Biativelor de voluntariat Persoane din cadrul comunit ă/uni021Bilor marginalizate și risc de excluziune social ă care beneficiaz ă de m ăsuri integrate implementate în contextul mecanismului CLLD •Sprijin pentru cre șterea accesului și particip ării la educa ția timpurie/ înv ă/uni021Bământ primar și secundar și reducerea p ărăsirii timpurii a școlii prin acordarea unor pachete integrate •Sprijin pentru accesul și/sau men /uni021Binerea pe pia /uni021Ba muncii, precum și pentru participarea la programe de ucenicie și stagii a persoanelor din cadrul comunit ă/uni021Bilor marginalizate, inclusiv prin m ăsuri de acompaniere și alte tipuri de interven /uni021Bii identificate ca fiind necesare •Furnizarea de servicii integrate pentru copii, tineri, adul /uni021Bi/ p ărin /uni021Bi etc (ex. măsuri active de ocupare, formare profesional ă, de inser /uni021Bie socio- profesional ă, servicii sociale/ medicale, consiliere psihologic ă etc.) prin intermediul centrelor multi- func /uni021Bionale/ punctelor unice de acces la servicii/one-stop shop sau/si prin implicarea speciali știlor de la nivelul re /uni021Belei teritoriale a SPO sau a celor de la nivelul serviciilor publice de asisten /uni021Bă social ă •Sus ținerea antreprenoriatului în cadrul comunit ății, inclusiv a ocup ării pe cont propriu, în vederea cre ării de noi locuri de munc ă, prin acordarea de micro-granturi, precum și a serviciilor de consiliere/ consultan /uni021Bă formare profesional ă antreprenorial ă și alte forme de sprijin. •Sprijinirea ocup ării persoanelor apar /uni021Binând grupurilor vulnerabile, în cadrul întreprinderilor sociale de inser /uni021Bie •Sprijinirea dezvolt ării/ furniz ării de servicii sociale/ furnizarea de servicii în cadrul centrelor comunitare integrate medico-sociale. AP 5 – Dezvol tare local ă plasat ă sub responsabi litatea comunit ă/uni021Bi i FSE 9vi – Strategii de dezvoltare local ă plasate sub responsabilita tea comunit ă/uni021Bii Document spre consultare 181 Grup /uni021Bint ă Tipurile principale de ac /uni021Biuni Ax ă prioritar ă Fond Prioritate de investi /uni021Bii Persoane din cadrul comunit ă/uni021Bilor marginalizate și risc de excluziune social ă care beneficiaz ă de m ăsuri integrate implementate în contextul mecanismului CLLD •Sprijin pentru cre șterea accesului și particip ării la educa ția timpurie/ înv ă/uni021Bământ primar și secundar și reducerea p ărăsirii timpurii a școlii prin acordarea unor pachete integrate •Sprijin pentru accesul și/sau men /uni021Binerea pe pia /uni021Ba muncii, precum și pentru participarea la programe de ucenicie și stagii a persoanelor din cadrul comunit ă/uni021Bilor marginalizate, inclusiv prin m ăsuri de acompaniere și alte tipuri de interven /uni021Bii identificate ca fiind necesare •Furnizarea de servicii integrate pentru copii, tineri, adul /uni021Bi/ p ărin /uni021Bi etc (ex. măsuri active de ocupare, formare profesional ă, de inser /uni021Bie socio- profesional ă, servicii sociale/ medicale, consiliere psihologic ă etc.) prin intermediul centrelor multi- func /uni021Bionale/ punctelor unice de acces la servicii/one-stop shop sau/si prin implicarea speciali știlor de la nivelul re /uni021Belei teritoriale a SPO sau a celor de la nivelul serviciilor publice de asisten /uni021Bă social ă •Sus ținerea antreprenoriatului în cadrul comunit ății, inclusiv a ocup ării pe cont propriu, în vederea cre ării de noi locuri de munc ă, prin acordarea de micro-granturi, precum și a serviciilor de consiliere/ consultan /uni021Bă formare profesional ă antreprenorial ă și alte forme de sprijin. •Sprijinirea ocup ării persoanelor apar /uni021Binând grupurilor vulnerabile, în cadrul întreprinderilor sociale de inser /uni021Bie •Sprijinirea dezvolt ării/ furniz ării de servicii sociale/ furnizarea de servicii în cadrul centrelor comunitare integrate medico-sociale. AP 5 – Dezvoltare local ă plasat ă sub responsabi litatea comunit ă/uni021Bi i FSE 9vi – Strategii de dezvoltare local ă plasate sub responsabilita tea comunit ă/uni021Bii Document spre consultare 182 Capitolul X Portofoliul de proiecte prioritare ale orasului Hîr șova Infrastructura Nr crt Proiect Surse de finan țare 1 Reabilitare, modernizare si extindere infrastructura de apa si canalizare in orasul Hîr șova FC PO IM AP 4 – Protec /uni021Bia mediului și promovarea utiliz ării eficiente a resurselor), Programul Life POR 2 Reabilitare, modernizare si extindere infrastructura de apa si canalizare in sat Vadu Oii si Ferma 1 FC PO IM AP 4 – Protec /uni021Bia mediului și promovarea utiliz ării eficiente a resurselor), PNDR 3 Retea canalizare si statie epurare – sat Vadu Oii si Ferma 1 PNDR 4 Racordarea orasului Hîr șova la reteaua de gaze POR FC PO IM AP 4 5 Reabilitare infrastructura rutiera durabila – refacere, reabilitare si modernizarea strazilor din orasul Hîr șova – covor bituminos strazi – Vadu Oii FEDR (POR AP 4 – Sprijinirea dezvolt ării urbane), Horizon 2020 – PSC 11 – Smart, Green ans Integrated Transport, BEI – ELENA, BERD 6 Modernizarea trotuarelor pe str ăzi, prin înlocuirea și/ sau montarea bordurilor, refacerea îmbr ăcămin /uni021Bilor asfaltice, îmbr ăcarea trotuarelor prin turnarea de îmbr ăcămin /uni021Bi asfaltice POR Axa 4 FC PO IM AP 4 7 Modernizare si extindere a infrastructurii rutiere – pietruire retea de circulatie urbana – pietruire retea de circulatie rurala (Vadu Oii + Ferma 1) FEDR/FC (POR AP 6 – Îmbun ătă/uni021Birea infrastructurii rutiere de importan /uni021Bă IV.2.2. regional ă și local ă, PO IM) PNDR 8 Program de reabilitare și amenajare alei pietonale, trotuare, c ăi acces și parc ări FEDR (POR AP 4 – Sprijinirea dezvolt ării urbane), Horizon 2020 – PSC 11 – Smart, Green ans Integrated Transport, BEI – ELENA, BERD 9 Dezvoltarea infrastructurii fluviale pentru servicii publice de transport POPAM POR 10 Extinderea re /uni021Belei de parc ări și a facilit ă/uni021Bilor de deservire în zonele de interes economic și cele turistice FEDR, bugetele locale, fonduri proprii 11 Modernizare drumuri de acces agricole – reabilitare drumuri exploatare existente FEADR (PNDR) 12 Amenajare zone intrare în ora ș dinspre Bucure ști și Constan ța + Monumente Por AXA 4 EEA Grants Document spre consultare 183 intrari 13 Îmbun ătă/uni021Birea conectivit ă/uni021Bii rutiere cu localitatile si judetele invecinate POR 14 Reabilitare, modernizare și extindere pia ță agroalimentar ă POR, EEA grants 15 Optimizarea transportului public local și promovarea unor mijloace de transport durabil FEDR, 1.Horizon 2020 – PSC 11 – Smart, Green ans Integrated Transport; BEI – ELENA; BERD 16 Construirea unei piete agroalimentare in zona………………..a orasului Hîr șova 17 Amenajare parc industrial – infiintare centru de afaceri FEDR 18 Sistem de iluminat stradal prin folosirea energiei solare (inlocuire/imbunatatire sistem de iluminat public pe domeniul public si privat al orasului Hîr șova) FEDR (POR AP 4 – Sprijinirea dezvolt ării urbane), BEI – ELENA, BERD 19 Amenajarea a 2 parcuri fotovoltaice pentru asigurarea energiei electrice in institutiile publice FEDR (PO IM AP 7 – Energie sigur ă și curat ă pentru o economie cu emisii sc ăzute de dioxid de carbon), Horizon 2020 – PSC 10 – Secure, clean and efficeint energy 20 Extinderea iluminatului public pentru asigurarea cu energie electric ă a tuturor locuintelor Program Opera /uni021Bional Regional 2014 – 2020 Axa prioritar ă 3- Eficien /uni021Ba energetic ă a cl ădirilor publice 21 Eficientizare energetic ă cl ădiri rezidentiale POR-3.1 Axa prioritar ă 3- Eficien /uni021Ba energetic ă a cl ădirilor publice 22 Eficientizarea energetic ă a cl ădirilor publice POR-3.1 Axa prioritar ă 3- Eficien /uni021Ba energetic ă a cl ădirilor publice 23 Modernizarea sistemului de înc ălzire în institu /uni021Biile publice prin utilizarea combustibilului regenerabil FEDR (PO IM AP 7 – Energie sigur ă și curat ă pentru o economie cu emisii sc ăzute de dioxid de carbon, POR AP 3 – Eficien /uni021Bă energetic ă în cl ădiri publice), Fondul de mediu 24 Organizare campanii de con știentizare și informareprivind utilizarea resurselor energetice regenerabile FEDR (PO IM AP 7 – Energie sigur ă și curat ă pentru o economie cu emisii sc ăzute de dioxid de carbon), bugetul local 25 Amenajare și lotizare aproximativ 10 ha, în vederea construirii de locuin țe POR FSE, FEDR, Programul Opera /uni021Bional pentru incluziune social ă 26 Asigurare utilitati zone lotizate POR 27 Reabilitare blocuri la risc seismic – OG 20/1994 28 Construire- reabilitare de locuinte sociale FSE, FEDR, Programul Opera /uni021Bional pentru incluziune social ă Document spre consultare 184 Program Opera /uni021Bional Regional 2014- 2020 Axa prioritar ă 4 – Sprijinirea dezvolt ării urbane 29 Amenajare Centru civic + Fantana Arteziana POR 30 Amenajare piste pentru biciclisti POR, buget loc al 31 Construirea unui bazin de inot cu dubla functiune: strand-vara, patinoar- iarna FEDR, CNI, FEDR, EEA Grants, parteneriat public – privat 32 Reabilitare, modernizare si dotare baz ă sportivă si de agrement (stadion) – INTERREG Ro Bg – Bugetul local, CNI, FEDR, EEA Grants, parteneriat public – privat 33 Extindere Remiz ă ISU POR Buget local 34 Lotizare zona aferenta izvoare termale POR Eea Grants 35 Creare infrastructura in vederea infiintarii unei statiuni turistice balneoclimaterice Hîr șova – Bai FEDR (POR AP 7 – Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabil ă a turismului), bugetul local, 36 Construire si dotare a unei baze de tratament balnear in statiune FEDR (POR AP 7 – Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabil ă a turismului), parteneriat public – privat 37 Dezvoltarea infrastructurii portuare la Dunare FEDR (POR AP 7 – Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabil ă a turismului), parteneriat public – privat 38 Refacerea infrastructurii de acces la obiectivele turistice istorice si arheologice FEDR (POR AP 7 – 39 Reabilitarea sau demolarea cl ădirilor din proprietatea sau administrarea public ă, aflate într-o stare avansat ă de degradare FEDR (POR AP 4 – Sprijinirea dezvolt ării urbane) 40 Construirea unui cinematograf Bugetul local, CN I, FEDR, EEA Grants, parteneriat public – privat 41 Reabilitarea si modernizarea Casei de cultura FEDR (POR AP 4 – Sprijinirea dezvolt ării urbane), FEDR, EEA Grants, parteneriat public – privat 42 Reabilitarea sistemului de iriga ții FC (PO IM AP 6 – Promovarea adapt ării la schimb ările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor), FEADR (PNDR) , BERD 43 Achizi /uni021Bia de echipamente moderne pentru îmbun ătățireaa infrastructurii existente de ap ă și apa uzata POR Invatamant Nr crt Proiect Surse de finantare 1 Extindere gradinita cu program prelungit FEDR (POR AP 8 – Dezvoltarea Document spre consultare 185 “Tic Pitic” infrastructurii de s ănătate și sociale, 2 Reabilitare si modernizare “Scoala veche” monument cultural cu potential turistic Program transfrontalier Interreg Ro-Bg FEDR (POR AP 5 – Conservarea, protec /uni021Bia și valorificarea durabil ă a patrimoniului cultural) 3 Reabilitare cresa FEDR (POR AP 8 – Dezvoltarea infrastructurii de s ănătate și sociale, 4 Construirea unei crese in orasul Hîr șova FEDR (POR AP 8 – Dezvoltarea infrastructurii de s ănătate și sociale, 5 Reabilitare terenuri de sport aferente scolilor FEDR (POR AP 8 – Dezvoltarea infrastructurii de s ănătate și sociale, 6 Reabilitare si extindere Școal ă Port (Școala general ă 8+1 clase) FEDR (POR AP 8 – Dezvoltarea infrastructurii de s ănătate și sociale, 7 Liceul ,,Ioan Cotovu” – Mansardare anex ă + extindere sal ă sport FEDR (POR AP 8 – Dezvoltarea infrastructurii de s ănătate și sociale, 8 Reabilitarea cladirilor conexe unitatilor de invatamant FEDR (POR AP 8 – Dezvoltarea infrastructurii de s ănătate și sociale, 9 Mansardare scoala gimnazial ă nr. 1 FEDR (POR AP 8 – Dezvoltarea infrastructurii de s ănătate și sociale, 10 Achizitionare autobuz scolar POR 11 Achizitionare microbuz scolar POR 12 Realizarea infrastructurii de centre de asisten /uni021Bă dup ă programul școlar FSE (PO CU AP 6 – Educatie si competen /uni021Be), bugetul local, partneriate publice – private 13 Modernizarea si dotarea laboratoarelor din scoli FSE (PO CU AP 6 – Educa /uni021Bie și competen /uni021Be), bugetul local, partneriate publice – private 14 Realizarea unor proiecte care au ca scop programe de schimb și de mobilitate în domeniul educa /uni021Biei FSE (PO CU AP 6 – Educatie si competente ), bugetul local, Programul Erasmus pentru Toti 15 Construirea unui parteneriat cu companiile TIC, școlile locale, și centrele de resurse umane pentru Programe Speciale de Instruire în educarea TIC FEDR (PO CU AP 5 – CLLD) 16 Proiecte pentru instruirea cadrelor didactice și pedagogilor, prin programe de schimb de experien /uni021Bă și vizite de studiu la nivel na /uni021Bional și interna /uni021Bional FSE (PO CU AP 6 – Educatie și competente ), bugetul local, Programul Erasmus pentru Toti 17 Facilitarea realiz ării programelor de schimb interna /uni021Bional între școlile locale și alte institu /uni021Bii educa /uni021Bionale din Europa Programul Erasmus pentru Toti 18 Proiect „Campanie de con știentizare a avantajelor activit ă/uni021Bilor instructiv- educative ca alternativ ă la tenta /uni021Biile copiilor și adolescen /uni021Biilor cu efect distructiv (consumul de etnobotanice, alcool, tutun, droguri)” FSE (PO CU), Erasmus pentru Toti , Bugetul local, Parteneriat public – societatea civil ă 19 Campanie anual ă de promovare și îmbun ătățire a condi țiilor igienico-sanitare din institu țiile de FSE, bugetul local, parteneriat public – societatea civila EEA Grants Document spre consultare 186 înv ăță mânt 20 Campanie de educa ție nutri țional ă, în școli și în rândul persoanelor adulte FSE (PO CU) , bugetul local, parteneriat public – societatea civila 21 Îmbun ătă/uni021Birea infrastructurii educa /uni021Bionale și acordarea sprijinului necesar popula /uni021Biei de etnie rom ă FEDR (POR AP 10 – Dezvoltarea infrastructurii educa /uni021Bionale), FSE (PO CU AP 6 – Educatie si competente 22 Elaborarea unui proiect pentru înfiin țarea unet biblioteci interactive, în orasul Hîr șova FEDR, EEA Grants, parteneriat public – privat, Bugetul Ministerul Educa /uni021Biei 23 Organizarea în teritoriu a campionatelor școlare sportive sezoniere FSE (PO CU), Erasmus pentru Toti , Bugetul local, Parteneriat public – societatea civil ă 24 Sprijinirea sistemului educa /uni021Bional prin promovareaTIC- Achizitionare de echipament IT si programe informatice Comisia european ă POCU 25 Asigurarea de burse pentru performan /uni021Bă Erasmus+ 26 Îmbun ătă/uni021Birea accesului elevilor și a cadrelor didactice la educa /uni021Bia privind managementul de șeurilor și protec /uni021Bia mediului POCU 27 Achizitia si instalarea echipamentelor specifice pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii in unitatile de invatamant EEA Grants Sanatate Nr crt Proiect Surse de finan țare 1 Crearea unei infrastructuri integrate prin modernizarea și echiparea cl ădirilor sociale existente pentru furnizarea serviciilor sociale specifice; (Repara ții capitale si) FEDR (POR AP 8 – Dezvoltarea infrastructurii de s ănătate și sociale), FSE AP 9 – Sprijinirea regener ării economice și sociale a comunit ă/uni021Bilor defavorizate din mediul urban) 2 Repara ții capitale sistem de incalzire Policlinica Instrumente Structurale 3 Construirea si amenajarea unui heliport si hangar FEDR (POR AP 8 – Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale), FSE (PO CU AP 4 – Incluziunea social ă și combaterea s ărăciei), parteneriat public – privat 4 Construirea unui spital nou FEDR (POR AP 8 – Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale), 5 Sal ă de recuperare, cultur ă fizic ă medical ă, kinetoterapie și activit ă/uni021Bi sportive Instrumente Structurale Document spre consultare 187 6 Reabilitare, extindere și dotare ambulatoriu Spitalul Pneumoftiziologie POR Axa prioritar ă 7- Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale 7 Campanii de informare si constientizare privind riscurile imbolnavirilor prin diabet, hipertensiune arteriala, BTS, TBC, consumul de tutun, droguri POCU EEA Grante Erasmus+ 8 Dotari Spital cu aparatura medicala de specialitate POR Axa prioritar ă 7- Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale 9 Dotare laborator medical de analize cu aparatura si ustensile specifice POR Axa prioritar ă 7- Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale 10 Dotare sectie ATI (anestezie si terapie intensiv ă) cu aparatur ă medicala specific ă pentru monitorizare POR Axa prioritar ă 7- Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale 11 Achizitionare echipament IT si programe informatice CDI 12 Echipe mobile de asisten /uni021Bă medical ă primar ă și recuperare/ tele-asisten /uni021Bă Dezvoltarea capacit ă/uni021Bii administrative Nr crt Proiect Surse de finan țare 1 Dezvoltarea sistemului de cadastru si carte funciara FSE, bugetul local 2 Reabilitare sediu Prim ărie Axa prioritar ă 3- Eficien /uni021Ba energetic ă a cl ădirilor publice 3 Promovarea m ăsurilor activ e de ocupare si sprijinirea mobilitatii fortei de munca POCU 4 Dezvoltarea resurselor umane din administratia publica POCU 5 Certificare ISO – pentru servicii prim ărie FSE, bugetul local 6 Cre șterea eficien /uni021Bei serviciilor publice electronice prin achizitionarea de echipament IT si programe informatice POCU CDI 7 Promovarea inov ării în serviciile administra /uni021Biei publice locale FSE, bugetul local 8 Coordonarea și sus /uni021Binerea institu /uni021Biilor locale în procesul de elaborare a propriilor strategii și aplicarea politicilor na /uni021Bionale / europene în formarea ini /uni021Bial ă și continu ă FSE, bugetul local 9 E-administratie, sistem informatic integrat FSE (PO CA AP 1 – Structuri eficiente la nivelul tuturor palierelor administrative și judiciare), Bugetul local FEDR (POC AP 2 – Tehnologia Informa /uni021Biei și Comunica /uni021Biilor pentru o economie digital ă competitiv ă) 10 Pregatirea profesional ă a personalului din cadrul Direc /uni021Biei de Poli /uni021Bie Local ă Hîr șova POCU Document spre consultare 188 11 Dezvoltarea resursei umane din serviciile publice prin cursuri de perfectionare FSE (PO CA AP 1 – Structuri eficiente la nivelul tuturor palierelor administrative și judiciare) 12 Implementarea unui sistem de planificare bugetar ă pentru sus ținerea proiectelor FSE (PO CA AP 1 – Structuri eficiente la nivelul tuturor palierelor administrative și judiciare), bugetul local 13 Elaborarea unei metodologii pentru instruirea personalului din institu /uni021Biile publice în raport cu activit ă/uni021Bile turistice FSE (PO CA AP 1 – Structuri eficiente la nivelul tuturor palierelor administrative și judiciare), bugetul local Locuin țe Nr crt Proiect Surse de finan țare 1 Blocuri ANL pentru tineri FEDR (POR) , bugetul local 2 Realizarea de locuin /uni021Be de serviciu pentru speciali ști (medici, consilieri externi etc.) FEDR (POR) , bugetul local 3 Blocuri ANL pentru medici POR 4 Asigurare utilit ăți (alimentare cu ap ă si canalizare, energie electric ă, amenajare teren, alei, locuri de joaca) pentru Blocuri A.N.L POR 5 Bloc locuin țe sociale ora ș Hîr șova – inclusiv utilit ățile POR 6 Complex de apartamente sociale (de tip familial) pentru tinerii care p ărăsesc sistemul de protec /uni021Bie social ă POR POCU Mediu Nr crt Proiect Surse de finan țare 1 Sectorizare sistem alimentare cu ap ă PO IM AP 4, POR 2 Reabilitarea și modernizarea sistemelor existente de colectare și transport de șeuri FC PO IM AP 4 – Protec /uni021Bia mediului și promovarea utiliz ării eficiente a resurselor), bugete locale, fonduri proprii, Horizon 2020 – PSC 12 – Climate action, environment, resourse efficiency and raw materials 3 Construc ție Sta ție transfer de șeuri COMPOST – Programul vizând gestionarea deseurilor (AFM) 4 Amenajare și dotare platforme de gunoi Program C.I.P.N COMPOST – Programul vizând gestionarea deseurilor (AFM) 5 Infiintarea unei platforme de gunoi zootehnic pentru transformare in compost FC ( PO IM AP 4 – Protec /uni021Bia mediului și promovarea utiliz ării eficiente a resurselor), PNDR 6 Construc ție Sta ție de epurare + 3 Sta ții pompare ape uzate + Conducta refulare + POS Mediu Document spre consultare 189 Foraje 7 Realizarea de noi capacit ăți de produc ție a energiei verzi prin valorificarea resurselor energetice regenerabile, din ora șul Hîr șova (Parc eolian) POS Mediu 8 Realizarea de noi capacit ăți de produc ție a energiei verzi prin valorificarea resurselor energetice regenerabile, din ora șul Hîr șova (Parc panouri fotovoltaice) POS Mediu 9 Protectie impotriva inundatiilor prin amenajarea digurilor pe malul Dunarii FC (PO IM AP 6 – Promovarea adapt ării la schimb ările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor), 10 Amenajare cheu Dunare Instrumente Structurale 11 Îmbun ătățirea capacit ății de prevenire și gestionare a incendiilor și situa țiilor de urgenta Instrumente Structurale 12 Amenajarea peisagistic ă corespunz ătoare în scopul extinderii spa țiilor de recreere și odihn ă și amenajarea ecologic ă a parcurilor existente FEDR (POR AP 6 – Protec ția mediului și promovarea utiliz ării eficiente a resurselor), Fondul de mediu, bugetul local POR 5.2 13 Protejarea și între ținerea spa țiilor verzi existente și amenajarea locurilor deschise pentru a deveni spa ții verzi FEDR (POR AP 6 – Protec ția mediului și promovarea utiliz ării eficiente a resurselor), Fondul de mediu, bugetul local POR 5.2 14 Sus ținerea moderniz ării exploata țiilor agricole și forestiere prin promovarea beneficiilor rezultate din formarea parteneriatelor sau atragerea de investi ții FEADR (PNDR) , bugetul local, parteneriat public – privat 15 Ac /uni021Biuni/Programe pentru cre șterea implic ării comunit ă/uni021Bii în reabilitarea mediului privat construit FSE, FEDR, bugetul local 16 Realizarea de h ăr/uni021Bi detaliate de alunec ări de teren, zone inundabile și zone supuse fenomenului de secet ă FC ( PO IM AP), PNDR, 17 Realizarea de perdele vegetale în lungul drumurilor na /uni021Bionale și jude /uni021Bene pentru prevenirea fenomenelor de înz ăpezire FC ( PO IM), PNDR, 18 Reîmp ădurirea terenurilor afectate de fenomene erozionale și alunec ări de teren POS Mediu EEA Grants 19 Înfiin /uni021Barea unui sistem de control a nivelului de poluare si monitorizarea calit ă/uni021Bii aerului FC (PO IM AP 5 – Protejarea și conservarea biodiversit ă/uni021Bii, decontaminarea siturilor poluate istoric și monitorizarea calit ă/uni021Bii aerului), Horizon 2020 – PSC 12 – Climate action, environment, resourse efficiency and raw materials, Bugetul Document spre consultare 190 Min. Mediului și Schimb ărilor Climatice 20 Campanii și proiecte pentru educa ția Ecologic ă FSE (PO CU) ECO-CIVIC – Programului vizând educa ția și con știentizarea publicului privind protec /uni021Bia mediului înconjur ător 21 Campanii de ecologizare; Ecologizare la nivelul orasului Hîr șova și a zonelor adiacente POS Mediu EEA Grants 22 „Promovarea unui stil de via /uni021Bă s ănătos” FSE (PO CU) , bugetul local, parteneriat public – societatea civila 23 Campanie de educa ție și con știentizare a publicului privind protectia mediului înconjur ător ECO-CIVIC – AFM 24 Promovarea (con știentizarea) în rândul locuitorilor a biodiversit ă/uni021Bii și a patrimoniului natural POS Mediu EEA Grants 25 Protejarea si valorificarea durabila a habitatelor naturale POS Mediu EEA Grants 26 Con știentizarea riscului de producere a dezastrelor naturale de c ătre locuitorii orasului Hîr șova POS Mediu EEA Grants 27 Îmbun ătă/uni021Birea capacit ă/uni021Bii de management a situa /uni021Biilor de urgen /uni021Bă în Delta Dun ării POS Mediu EEA Grants Sociale Nr crt Proiect Surse de finan țare 1 Infiintarea unui centru multifunctional de zi pentru persoanele varstnice FEDR (POR AP 4 – Dezvoltarea urban ă durabil ă) 2 Centre multifunc /uni021Bionale pentru grupurile defavorizate din teritoriu și furnizarea serviciilor sociale, în parteneriat cu ONG-urile locale FEDR (POR AP 8 – Dezvoltarea infrastructurii de s ănătate și sociale, AP 9 – Sprijinirea regener ării economice și sociale a comunit ă/uni021Bilor defavorizate din mediul urban) 3 Infiintare centru de batrani POR Axa prioritar ă 7- Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale 4 Reabilitare sediu asistenta sociala POR Axa prior itar ă 7- Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale 5 Centru de consiliere persoane abuzate POR Axa pri oritar ă 7- Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale 6 Crearea unei infrastructuri integrate prin modernizarea și echiparea cl ădirilor sociale existente pentru furnizarea serviciilor sociale specifice; Modernizarea, dotarea si echiparea spitalului existent FEDR (POR AP 8 – Dezvoltarea infrastructurii de s ănătate și sociale), FSE AP 9 – Sprijinirea regener ării economice și sociale a comunit ă/uni021Bilor defavorizate dinmediul urban) 7 Realizare Ad ăpost pentru victimele violen ței în familie FEDR (POR AP 8 – Dezvoltarea infrastructurii de Document spre consultare 191 sănătate și sociale, AP 9 – Sprijinirea regener ării economice și sociale a comunit ă/uni021Bilor defavorizate din mediul urban) 8 Creare de centre de informare si consiliere FEDR, FSE (PO CU) 9 Înfiin țarea unui Centru pentru tineret POR Axa prioritar ă 7- Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale 10 Stimularea parteneriatului comunitar pentru promovarea proiectelor private de modernizare a infrastructurii serviciilor FSE (PO CU AP 4 – Incluziunea social ă și combaterea s ărăciei), bugetul local, parteneriat public privat 11 Înfiin /uni021Barea unor centre de voluntariat FEDR (POR AP 4 – Sprijinirea dezvolt ării urbane) 12 Asigurarea unor forme de acces la educa ție și formare profesional ă a popula ției de etnie rom ă, prin programele de tip „A doua șans ă” (PO CU AP 6 – Educa /uni021Bie și competen /uni021Be) 13 Centru de formare a abilit ă/uni021Bilor pentru persoanele vulnerabile FSE (PO CU) , FEDR (POR AP 9 – Sprijinirea regener ării economice și sociale a comunit ă/uni021Bilor defavorizate din mediul urban) Fonduri Guvern 14 Dezvoltarea unor parteneriate pentru organizarea unor servicii de mediere pentru angajarea în munc ă a persoanelor cu handicap FSE (PO CU AP 4 – Incluziunea social ă și combaterea s ărăciei ), parteneriate 15 Crearea de ateliere protejate și de locuri de munc ă pentru persoane cu handicap FSE (PO CU AP 4 – Incluziunea social ă și combaterea s ărăciei) 16 Încurajarea întreprinderilor din economia social ă prin realizarea unor facilit ă/uni021Bi speciale FSE (PO CU AP 4 – Incluziunea social ă și combaterea s ărăciei) 17 Crearea unor centre de sprijin pentru femei FSE (PO CU AP 4 – Incluziunea social ă și combaterea s ărăciei) 18 Campanii de promovare a finan /uni021Bărilor nerambursabile pentru înfiin /uni021Barea și dezvoltarea afacerilor de familie FSE – POCU 19 Extindere si modernizare a sistemului de monitorizare video a orasului pentru reducerea infractionalitatii FEDR (POR AP 4 – Sprijinirea dezvolt ării urbane) 20 Infiintare grupuri de actiune locala –GAL POCU 21 Dezvoltarea de programe de formare pentru îngrijitori la domiciliu și management pentru echipe interdisciplinare Instrumente Structurale POCU 22 Program de dezvoltare a retelei de asistente medicale comunitare POCU 23 Infiintare centru pentru reinsertie profesionala POR PNDR Document spre consultare 192 Turism, cultura si agrement Nr crt Proiect Surse de finan țare 1 Valorificarea obiectivelor turistice: Cetatea Carsium, Tell eneolitic FEDR (POR AP 5 – Conservarea, protec /uni021Bia și valorificarea durabil ă a patrimoniului cultural), parteneriat VI.5.1. public – privat, EEA Grants Interreg RO- BG 2 Reabilitarea monumentelor religioase, culturale și istorice și introducerea în circuitele turistice culturale și religioase FEDR (POR AP 5 – Conservarea, protec /uni021Bia și valorificarea durabil ă a patrimoniului cultural), parteneriat VI.5.1. public – privat, EEA Grants Interreg RO- BG 3 Reabilitarea, conservarea și amenajarea siturilor arheologice FEDR (POR AP 5 – Conservarea, protec /uni021Bia șivalorificarea durabil ă a patrimoniului cultural), parteneriat public – privat 4 Amenajarea unui camping in vecinatatea izvoarelor termale FEDR (POR AP 7 – Diversificarea economiilor localeprin dezvoltarea durabil ă a turismului), parteneriat public – privat 5 Amenajarea unui port turistic la Dunare FEDR (POR AP 7 – Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabil ă a turismului), parteneriat public – privat 6 Infiintarea unui “Sat Pescaresc” FEDR (POR AP 7 – Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabil ă a turismului), parteneriat public – privat 7 Ponton de acostare nave de agrement la Dun ăre POPAM EEA Grants 8 Achizitia unui bac plutitor in scop turistic FEDR (POR AP 7 – Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabil ă a turismului), parteneriat public – privat 9 Achizitionarea unui ponton plutitor in scop turistic FEDR (POR AP 7 – Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabil ă a turismului), parteneriat public – privat 10 Extinderea infrastructurii de turism în zona rurala Vadu Oii prin sus /uni021Binerea dezvolt ării economiei pentru promovarea produselor rurale în mediul urban FEARD, FEDR (POR AP 7 – Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabil ă a turismului), parteneriat public – privat, PNDR, EEA Grants 11 Construc /uni021Bie Parc de distrac /uni021Bii, care sa cuprind ă urm ătoarele func /uni021Biuni: patinoar, pist ă de karting, hipism-echita /uni021Bie, bazin în aer liber, teren tenis de câmp, teren POR Mediu Intereg RO-BG Document spre consultare 193 artificial fotbal, Aquaparck, zona terase/ picnic, foi șoare amplasate în zona statiunii Hîr șova Bai 12 Promovarea produsului turistic arheologic existent in zona Hîr șova FEDR (POR AP 5 – Conservarea, protectia și valorificarea durabil ă a patrimoniului cultural) 13 Promovarea și dezvoltarea ecoturismului FEDR (POR AP 7 – Divers ificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabil ă a turismului), bugetul local 14 Organizarea expozitiilor periodice ale obiectelor din arhivele istorice ale muzeelor si promovarea colec /uni021Biilor muzeelor FEDR, EEA Grants 15 Restaurarea caselor tradi /uni021Bionale în vederea promov ării turistice FEDR, EEA Grants, parteneriat public – privat 16 Realizarea și valorificarea unor circuite turistice specifice zonei EEA Grants, parteneriat public – privat 17 Crearea Centrului de informare si promovare turistica si dotarea acestuia POCU POR EEA Grants 18 Restaurarea, protectia si valorificarea prin turism a patrimoniului cultural POR EEA Grants 19 Valorificarea economica a potentialului turistic natural POR EEA Grants 20 Promovarea și sus /uni021Binerea conceptului de dezvoltare durabil ă a turismului FEDR (POR AP 7 – Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabil ă a turismului 21 Modernizarea și extinderea re țelei de panouri stradale pentru marcarea obiectivelor turistice și intr ărilor în zonele turistice importante FEDR (POR AP 7 – Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabil ă a turismului), bugetul local 22 Elaborarea unui regulament local referitor la protejarea monumentelor, cl ădirilor de patrimoniu și zonelor de protec /uni021Bie ale acestora FEDR (POR AP 5 – Conservarea, protec /uni021Bia și valorificarea durabil ă a patrimoniului cultural), parteneriat VI.4.1. public – privat 23 Sus ținerea culturii locale existente; Acordarea sprijinului pentru organizarea de expozi ții și alte evenimente culturale interetnice parteneriat public – societatea civil ă 24 Organizarea festivalurilor și competi /uni021Biilor artistice pentru încurajarea elevilor s ă participe la activit ă/uni021Bi artistice bugetul local, parteneriat public – societatea civil ă 25 Realizarea unor parcuri cu caracter sportiv în zonele cu poten /uni021Bial turistic Bugetul local, Programul Erasmus pentru To /uni021Bi 26 Studiu de identificare și promovare a resurselor disponibile la nivelul teritoriului pentru valorificarea durabil ă și inteligent ă a acestora de c ătre mediul privat POR EEA Grants Document spre consultare 194 27 Amenajare parcuri joaca pentru copii ( Geamie, Spital, Blocuri ANL, BLS) POR EEA Grants 28 Evenimente instructiv-educative spontane în aer liber, locuri amenajate provizoriu-atragerea copiilor/tinerilor din zone limitrofe FSE (PO CU), Erasmus pentru To /uni021Bi, Bugetul local, Parteneriat public – societatea civil ă 29 Elaborarea unor programe pentru promovarea cre șterii interesului pentru practicarea activit ă/uni021Bilor sportive/agrement FSE (PO CU), Erasmus pentru To /uni021Bi, Bugetul local, Parteneriat public – societatea civil ă 30 Modernizare stadion si anexe Bugetul local, CNI, FEDR, EEA Grants, parteneriat public – privat 31 Dotarea echipelor de dansuri cu echipamente specifice si decoruri FEDR, bugetul local, CNI 32 Dotare C ămin cultural – sat Vadu Oii Buget local EEA Grants 33 Dotare Casa de cultur ă Hîr șova POR Culte Nr crt Proiect Surse de finan țare 1 Construire unei capele si a unei case mortuare in cimitirul nou al ora șului POR Mediu EEA Grants 2 Împrejmuire, extindere și sistematizare Cimitir musulman POR Mediu EEA Grants 3 Reabilitare Biserica ,,Sf. Împ ăra ți Constantin și Elena” POR Mediu EEA Grants 4 Construc ție trapez ă și buc ătărie la Biserica ,,Sfântul Andrei” – sat Vadu Oii POR Mediu EEA Grants 5 Constructie Biserica in str. Vadului POR Mediu EEA Grants 6 Sprijin pentru construirea Manastirii ,,Prodromita”si asigurare utilitati POR Mediu EEA Grants Direc ția confort urban Nr crt Proiect Surse de finan țare 1 Amenajare si dotari echipamente de intretinere – D.C.U. POR PNDR Mediu 2 Achizitionare utilaj pentru neutralizarea gunoiului menajer Mediu 3 Achizitionare autovehicule pentru Mediu Document spre consultare 195 desfasurarea activitatii in conditii optime (autoturim, basculanta, autoutilitara, tractor + remorca, buldoexcavator) 4 Achizitionare utilaje specifice activitatii: cilindru compactor (latime tambur 1 – 3 m), autoplatforma transport containere 3 t gunoi menajer Mediu Sprijinirea mediului de afaceri Nr crt Proiect Surse de finan țare 1 Sprijinirea instal ării tinerilor fermieri prin suport tehnic și juridic și descrierea oportunit ăților de finan țare FEADR (PNDR) 2 Crearea unor programe pentru sus ținerea dezvolt ării microîntreprinderilor FEADR (PNDR ), bugetul local, scheme de ajutor de stat 3 Realizarea și publicarea unei bro șuri despre posibilit ă/uni021Bile și condi /uni021Biile acces ării unui credit de c ătre IMM -urile locale sau fonduri structurale POCU Fonduri nationale 4 Crearea unei platforme de informare și consiliere privind posibilit ățile de asociere și înfiin /uni021Bare a grupurilor de produc ători FEADR (PNDR) , 5 Programe de investi ții pentru consolidarea trecerii de la produc ția primar ă la industria agroalimentar ă, prin achizi /uni021Bionarea de noi tehnologii FEDR (POR AP 2 – Îmbun ătă/uni021Birea competitivit ă/uni021Bii IMMurilor, Programul UE pentru Competitivitatea Întreprinderilor și IMM-urilor, COSME 6 Ac /uni021Biuni/Programe pentru cre șterea implic ării comunit ă/uni021Bii în reabilitarea mediului privat construit FSE, FEDR, bugetul local 7 Cre șterea capacit ă/uni021Bii administra /uni021Biei publice locale și ONGurilor locale de a furniza servicii sociale FEDR 8 Crearea unui site pentru prezentarea ONG- urilor locale FEDR (POC AP 2 – Tehnologia Informa /uni021Biei și Comunica /uni021Biilor pentru o economie digital ă competitiv ă), bugetul local, fonduri proprii 9 Crearea unei re /uni021Bele/baze de date pentru a facilita accesul la serviciile de cultur ă și agrement FSE (PO CA AP 2 – Administra /uni021Bie public ă și sistem judiciar eficace și transparente), bugetul local 10 Promovarea unor proiecte tip de ferme ecologice FEADR (PNDR 11 Stimularea apicultorilor și pomicultorilor de a adopta m ăsuri de protejare a mediului FEADR (PNDR 12 Organizarea de campanii de informare și ateliere de lucru în domeniul agriculturii ecologice pentru produc ători FEADR (PNDR Document spre consultare 196 13 Promovarea și înfiin /uni021Barea asocia /uni021Biilor/ parteneriatelor din turism și agricultur ă FEADR (PNDR 14 Organizarea târgurilor periodice pentru produsele agricole locale FEADR (PNDR 15 Crearea unei scheme de ajutor de stat pentru acordarea unor beneficii fiscale și nefiscale IMM-urilor din domeniul agriculturii POR, scheme de ajutor de stat 16 Înfiin /uni021Barea de centre de colectare a laptelului și realizarea unor investi /uni021Bii de transport, prelucrare și procesare a laptelui FEADR (PNDR) , fonduri private 17 Pavilion expozi /uni021Bional 18 Încurajarea ini țiativelor noi în domeniile de activitate nonagricol ă și dezvoltarea microîntreprinderilor FSE (PO CU AP 3 – Locuri de munc ă pentru to /uni021Bi), FEADR (PNDR) 19 Dezvoltarea unui centru de promovare, formare și consultan ță în afaceri FSE (PO CU AP 3 – Locuri de munc ă pentru to/uni021Bi) 20 Proiectul ”Mini întreprinz ători” FSE (PO CU ), Programul Erasmus pentru To /uni021Bi 21 Crearea unor internship-uri în parteneriat cu mediul de afaceri FSE (PO CU) , parteneriate 22 Furnizarea de servicii personalizate tinerilor pentru g ăsirea locului de munc ă potrivit FSE (PO CU AP 1 – Ini /uni021Biativa ”Locuri de munc ă pentru tineri” ) 23 Construc ția unui centru multifunc /uni021Bional pentru a g ăzdui târguri locale și regionale FEADR (PNDR), FEDR 24 Înfiin /uni021Barea unor incubatoare de afaceri pentru întreprinderi micro, mici și mijlocii, în zonele periurbane și rurale cu poten țial economic FEDR (POR AP 1 – Promovarea transferului tehnologic, AP 2 – Îmbun ătă/uni021Birea competitivit ă/uni021Bii IMM-urilor) 25 Sprijinirea asocierii în vederea constituirii unei cooperative locale de valorificare a produselor ecologice PNDR Document spre consultare 197 Capitolul XI Performan ța actorilor din ora șul hâr șova în atragerea și implementarea proiectelor cofinan țate din fonduri europene în perioada de programare 2007-2013 Raport asupra utiliz ării programelor de finan țare nerambursabil ă – Acela și tip de investi ție (2002-Prezent) N r c rt . Denumire Program de Finantare Titlu proiect si numarul contractului de finantare Obiective proiect Tip de investitie Lista cheltuieli eligibile Costuri si stadiul Proiectului Perioada derularii contractului P.N.D.R. 2007-2013 Drumuri exploatare suprafete agricole in Orasul Hîr șova, Jud. Constanta Obiectivul principal al proiectului a fost imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii in Orasul Hîr șova Infrastruc tura rutiera -Servicii Consultanta, proiectare, diirigentie de santier; -Executie lucrari Valoare investitie- 3.977.444,00 lei Stadiul proiectului – finalizat 2012-2014 2. P.O.R. Reabilitarea si modernizare a retelei de strazi a orasului Hîr șova – SMIS 1488 Obiectivul general al proiectului a fost dezvoltarea durabila si echilibrata a orasului Hîr șova in vederea cresterii rolului de catalizator al dezvoltarii economice si sociale in zona de nord-est a judetului Constanta, respectiv sporirea accesibilitatii centrului urban, a mobilitatii populatiei, bunurilor si serviciilor ca premise de baza a asigurarii coeziunii economice si sociale a micro- regiunii Infrastruc tura rutiera -Servicii Consultanta, proiectare, diirigentie de santier; -Executie lucrari Valoare investitie- 20.744.650,8 1 lei; Stadiul proiectului – finalizat 2014-2015 Raport asupra utiliz ării programelor de finan țare nerambursabil ă – Alte tipuri de investi ție (2002-Prezent) Nr crt. Denumire Program de Finantare Titlu proiect si numarul contractului de finantare Obiective proiect Tip de investitie Lista cheltuieli eligibile Costuri si stadiul Proiectului Perioada derularii contractului 1. Achizitionarea de echipamente Prin proiect s- au achizitionat Document spre consultare 198 P.O.R. de informare si comunicare pentru accesul larg al cetatenilor la informatii de interes public (Tabele de afisaj), in orasul Hîr șova, jud. Constanta – SMIS 7659 echipamnete de tipul panourilor cu afisaj electronic de comunicare video in scopul asigurarii accesului larg al cetatenilor la informatiile de interes public. Infrastructura TIC -Servicii consultanta, proiectare; -Achizitie echipamente TIC Valoare investitie – 2.069.882,25 lei Stadiul proiectului finalizat 2012-2013 2. P.O.R. Achizitionarea si instalarea de sisteme de supraveghere pentru cresterea sigurantei publice si prevenirea criminalitatii – SMIS 7660 Obiectivul general al proiectului a fost sprijinirea dezvoltarii durabile a polilor urbani de crestere si imbunatatirea infrastructurii de baza in vederea cresterii calitatii vietii prin reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane Infrastructura TIC -Servicii consultanta, proiectare; -Achizitie echipamente TIC Valoare investitie – 3.546.278,80 lei Stadiul proiectului finalizat 2012-2013 Raport asupra utiliz ării programelor de finan țare nerambursabil ă – Alte tipuri de investi ție (2002-Prezent) Nr crt. Denumire Program de Finantare Titlu proiect si numarul contractul ui de finantare Obiective proiect Tip de investitie Lista cheltuieli eligibile Costuri si stadiul Proiectu lui Perioada derularii contractul ui 1. Programul de inlocuire sau de completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si Eficientiza rea consumulu i de energie termica in orasul Prin proiect s-au achizitionat utilaje si echipamente specifice pentru reducerea dependentei de energie electrica, protectia mediului prin Infrastruct ura in eficienta energetica -Servicii proiectare; -Constructii si instalatii; -Achizitie utilaje si echipamente tehnologice (Turbina eoliana, pompa Valoare investitie – 1.022.76 0,00 lei Stadiul proiectul ui finalizat 2010-2012 Document spre consultare 199 energie eoliana, ori alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului Hîr șova Contract nr. 836/N/12.1 0.2010 reducerea emisiilor poluante si combaterea schimbarilor climatice, diversificare a surselor de producere a energiei si modfernizar ea capacitatilor de producere a energiei din surse neconventio nale caldura, vas expansiune, panouri solare, pompe recirculare) 2. Programul national de imbunatatire a calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi in localitati Lucrare de amenajare spatii verzi in orasul Hîr șova, jud, Constanta Contract nr. 28/N/21.03 .2012 Prin proiect s-a imbunatatit calitatea mediului prin realizarea de noi spatii verzi in oras si s-a urmarit si apropierea marimi acestora, pe cap de locuitor, de standardele europene Infrastruct ura peisagistic a -Servicii consultanta, proiectare; -Realizare de spatii verzi in suprafata de 16.771,00 mp; -Realizare sistem irigatii; -Amenajare alei pietonale; -Dotare mobilier; -Dotare jocuri Valoare investitie – 1.102.04 2,34 lei Stadiul proiectul ui finalizat 2012-2014 Raport asupra utiliz ării programelor de finan țare nerambursabil ă – Alte tipuri de investi ție (2002-Prezent) Nr crt. Denumire Program de Finantare Titlu proiect si numarul contractului de finantare Obiective proiect Tip de investitie Lista cheltuieli eligibile Costuri si stadiul Proiectului Perioa da derula rii contra ctului 1. Programul PHARE RO 2006/018- 147.01.01- Componenta Mica Infrastructura si Locuire Construirea de locuinte sociale (inclusiv mica infrastructura pentru 8 familii de romi din localitatea Hîr șova jud. Constanta Contract nr. PHARE RO 2006/018- 147.01.01.01.0 1/01.101.-IML Obiectivul general al proiectului e fost realizarea de 8 locuinte sociale si a infrastructurii aferente acestora pentru imbunatatirea calitatii vietii in randul Infrastru ctura locuinte sociale -Servicii proiectare; -Servicii de consultanta; -Constructii si instalatii 8 case; -Cursuri de calificare pentru romi Valoare investitie – 983.750,00le i Stadiul proiectului finalizat 2008- 2010 Document spre consultare 200 101 comunitatii rome din localitatea Hîr șova 2. Programul de imbunatatire a calitatii mediului prin impadurirea terenurilor agricole degradate Reconstructie ecologica si impadurirea terenurilor agricole degradate ori improprii folosintelor agricole- perimetru de ameliorare in suprafata de 185,58 Ha Contract nr 270/N/30.11.2 009 Obiectivul general al proiectului a fost imbunatatirea calitatii mediului prin extinderea suprafetei impadurite la nivelul UAT- Hîr șova si ameliorarea progresiva a capacitatii de productie a terenurilor agricole degradate, mentinerea biodiversitatii si dezvoltarea continua a functiilor ecologice si sociale ale padurilor Infrastru ctura silvica -Servicii de proiectare; -Impadurirea unei suprafete de 185,58 ha Valoare investitie – 4.787.836 lei Stadiul proiectului in derulare 2009- 2016 11.2 Proiecte in derulare Nr. crt. Denumire program Titlu Proiect Finantator Valoare totala Cofinantare Obiective Stadiu 1. Controlul integrat al poluarii cu nutrienti Platforma de colectare si managementul gunoiului de grajd in orasul Hîr șova M.M.A.P. B.I.R.D 1.665.105 lei 123.255 lei (7%) -1 Platforma betonata – 1 Tractor – 1 Incarcator Frontal – 1 Cisterna vidanja – 2 Remorci – 1 Masina imprastiat gunoi – 7 pubele 95% 2 Programul de imbunatatire a calitatii mediului prin impadurirea terenurilor agricole degradate Reconstructie ecologica si impadurirea terenurilor degradate ori improprii folosintelor agricole aflate in proprietatea orasului Hîr șova “Perimetrul de ameliorare Hîr șova – 185,58 ha M.M.P.A Administra tia fondului pentru mediu. 4.787.836 lei 957.568 lei (20%) -Impadurire 185, 58 ha 75% Document spre consultare 201 3 O.G. 20/1994 Consolidare la risc seismic a imobilului 38T, strada Revolutiei, nr. 38, oras Hîr șova M.D.R.A.P 1.850.000 lei – -Consolidare bloc 38T Exper tiza tehnic a 11.3 Proiecte depuse Nr. crt Denumire program Titlu Proiect Finantator Valoare totala Cofina ntare Obiective Stadiu 1 Interreg VA RO-BG Axa 2 – O regiune verde AP2.1 Imbunatatirea si utilizarea durabila a patrimoniului cultural si natural Circuite transfrontaliere de cooperare pentru sustinerea patrimoniului cultural (Hîr șova- General Toshevo) UE prin M.D.R.A.P. 4.835.514,77 E RO = 3.463838,825 E 2% Centru transfrontalier romano-bulgar (valorificare ape termale) Depus in data de 30.10.2015 2 Interreg VA RO-BG Axa 2 – O regiune verde AP2.1 Imbunatatirea si utilizarea durabila a patrimoniului cultural si natural O uniune transfrontaliera sub umbrela istoriei (Hîr șova- Crusari) UE prin M.D.R.A.P. 3.212.914,44 E I-I va = 2.887.435,34 E M.I.N.A. = 45.977,01 E 2% Restaurarea, conservarea si punerea in valoare a Ansamblului Cotovu-Centru multicultural in orasul Hîr șova (reabilitare 1,4 km strazi) Depus in data de 30.10.2015 3 Interreg VA Ro- Bg Axa 5 – O regiune eficienta AP5.1 – Dezvoltarea capacitatii administrative de cooperare Sanatate prin sport si cooperare – uniti in batalia impotriva bolilor (Hîr șova-Shabla) UE prin M.D.R.A.P. 1.491.615,69 E Hva= 797.474,18 E Asoc. OINA = 21.604,84 E 2% Reabilitarea Stadionului orasenesc Depus 15.03. 2016 4 Interreg Europe Axa prioritara 4 – Mediu si utilizarea eficienta a resurselor Raurile noastre Conservarea, protejarea, promovarea si dezvoltarea patrimoniului natural si cultural UE prin M.D.R.A.P 1.883.140 E Hva= 183.569 E 2% Schimb de experienta Bune practici Depus 13.05. 2016 11.4 Proiecte ce urmeaz ă s ă fie depuse în viitor apropiat Nr crt. Denumire Program Titlu proiect Finantator Valoare totala Cofinantare Obiective Stadiu 1. Programul National de Dezvoltare Rurala Sm 4.3-Modernizare drumuri de acces agricole in orasul Hîr șova, jud. UE prin M.A.D.R. 4.465.438 lei – Realizarea infrastructurii agricole pe o lungime de 7.593,65 ml S.F. Document spre consultare 202 Componenta Infrastuctura de acces Agricola Constanta 2. P.O.R. A5,AP 5.2- Realizarea de actiuni destinate imbunatatirii mediului urban Hîr șova in verde UE prin M.D.R.A.P 2% Amenajarea de noi spatii verzi in 4 locatii pe o suprafata mai mare de 10.000 mp In lucru 3. P.O.R. AP3-Sprijinirea Tranzitiei catre o Economie cu emisii scazute de carbon/3.1B- cladiri publice si iluminat public Realizarea eficientei energetice prin reabilitarea si modernizarea Spitalului orasenesc Hîr șova UE prin M.D.R.A.P 2% Reabilitare termica a Spitalului orasenesc Hîr șova In lucru 4 P.O.R. AP8- Dezvoltarea Infrastructurii de sanatate si sociale /OS 8.2 Infrastructura de sanatate UE prin M.D.R.A.P 2% In lucru 5 P.N.D.L. OG 28/2013 Reabilitare strazi in orasul Hîr șova UE prin M.D.R.A.P AVIZE DALI Realizarea de covor asfaltic In lucru Document spre consultare 203 Concluzii România și-a propus ca în perioada de programare 2014 – 2020 s ă se încadreze în priorit ățile definite de Strategia Europa 2020, având stabil ite un num ăr de 11 obiective tematice, definite și agreate cu Comisia European ă, prin Acordul de Parteneriat 2014 – 2020. Strategia de dezvoltare a regiunii Sud – Est precum și Strategia ora șului Hîr șova se încadreaz ă în aceste obiective. Elaborarea Strategiei de dezv oltare a ora șului Hîr șova s-a realizat pornind de la analiza-diagnostic a situa /uni021Biei actuale a mediului economic și social, precum și de la analiza nevoilor de dezvoltare. În cadrul prezentei strategii a fost propus ă o viziune de dezvoltare a ora șului Hîr șova pentru perioada 2017 -2020, ce este corelat ă cu viziunea de dezvoltare pentru Regiunea Sud – Es t și strategia de dezvoltare a jude țului Constan ța. Viziunea de dezvoltare a ora șului Hîr șova se axeaz ă pe 6 piloni de dezvoltare, ce acoper ă un num ăr de 15 arii tematice majore, mergând pe o linie de continuitate strategic ă cu demersurile ini /uni021Biate în cadrul precedentei strategii de dezvoltare a ora șului. Ora șul Hirșova va oferi locuitorilor s ăi condi ții de trai ridicate prin cre șterea accesului la servicii publice moderne, dezvoltarea economic ă a ora șului și dezvoltarea sectorului turistic într- un cadru natural lipsit de poluare și durabil. Deasemenea î și propune s ă ofere locuitorilor s ăi condi ții bune de trai, oportunit ăți reale de dezvoltare profesional ă și posibilit ăți variate de petrecere a timpului liber, devenind u n loc atractiv pentru a tr ăi și a munci. Aspectele de ordin economic și profesional vor fi armonizate cu posibilit ățile de dezvoltare social ă și cultural ă. Ora șul Hirșova va oferi servicii publice moderne, de calitate, și va asigura accesul nemijlocit al locuitorilor s ăi la acestea. Hîrșova va deveni un ora ș atractiv pentru investitori oferind facilit ăți și un climat adecvat dezvolt ării mediului de afaceri. Consiliul Local al ora șului împreun ă cu primarul dore ște s ă ofere oportunit ăți reale de dezvoltare a spiritului antreprenorial l ocal și s ă creeze premisele cre șterii condi țiilor de trai ale locuitorilor. Hîrșova va fi o sta țiune activ ă și plin ă de via ță indiferent de sezon. Va fi destina ția atât a turi știlor care doresc s ă beneficieze de serviciile curative ale apelor term ale, dar și a celor care caut ă un loc de lini ște spiritual ă, odihn ă sau de relaxare activ ă în natur ă, departe de grijile cotidiene. Hîrșova va fi un ora ș curat, care va respecta mediul natural ca pe o res urs ă important ă a dezvolt ării sale. Hîrșova va fi un reper al dezvolt ării urbane în deplin respect pentru natura, reducând drastic implica țiile negative ale activit ăților umane asupra mediului și contribuind în permanen ță la îmbun ătățirea acestuia. Document spre consultare 204 Bibliografie Strategia Na țional ă de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014 – 2020 Strategia Na țional ă privind Agenda Digital ă pentru România 2020 Strategia Na /uni021Bional ă pentru Ocuparea For /uni021Bei de Munc ă 2014-2020 Strategia Na /uni021Bional ă pentru Promovarea Îmb ătrânirii Active și Protec /uni021Bia Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2015-2020 Strategia Guvernamental ă pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mic i și Mijlocii (IMM) Strategia Na /uni021Bional ă privind Incluziunea Social ă și Reducerea S ărăciei 2014-2020 Strategia Na țional ă de S ănătate 2014-2020 Strategia Na țional ă de Competitivitate 2014-2020 Planul de Dezvoltare Regional ă Sud-Est Programul Na /uni021Bional de Reform ă (PNR) Acord de Parteneriat 2014-2020 ……. …….