Dragomir Iulian -Mihai [627742]
UNIVERSITATEA “ATHENAEUM” DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
LUCRARE DE LICENȚĂ
Coordonator științific :
Conf. univ. dr. Avram Viorel
Absolvent: [anonimizat]2017 –
UNIVERSITATEA “ATHENAEUM” DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
Performanța și interpretarea acestuia
prin intermediul informațiilor oferite
de tabloul (situația) fluxurilor de
trezorerie
Coordonator științific :
Conf. univ. dr. Avram Viorel
Absolvent: [anonimizat]2017 –
CUPRINS
INTRODUCERE ……………………………………….…………………………………… 2
CAPITOLUL I. MODUL DE RAPORTARE, INFORMARE SI GESTIUNE IN
SISTEMUL TABLOULUI FLUXURILOR DE TREZORERIE A
PERFORMANTELOR INTERPRINDERII
1.1 Conceptul de flux de trezorerie……………… …………………… ……………………………………… 3
1.2. Fluxurile întreprinderii ………………………….…………………………………………… 4
CAPITOLUL II. MODUL DE PRELUCRARE SI ANALIZA SISTEMULUI
TABLOULUI FLUXURILOR DE TREZORERIE A PERFORMANTELOR
INTERPRINDERII
2.1. Modul de prelucrare al tablourilor fluxurilor de tr ezorerie .. …………………………………… 7
2.1.1. Analiza tablourilor fluxurilor de trezorerie …………………………..……………………… 7
2.1.2. Tabloul de finanțare .. ………………………… ……………… …………………………………. 10
2.1.2.1. Principiul de elaborare al tabloului de finanțare
și utilitatea acestuia ……… ……………………………….. …………………………. 11
2.1.2.2. Analiza limitelor specifice tablourilor de finanța re………………. ……….. 13
2.2.3. Forma descriptiva pe baza tablourilor fluxurilor de trezorerie… …………………… 15
2.2.3.1. Tabloul plurianual al fluxu rilor de trezorerie ……….. …………………….. 16
2.2.3.2. Modul de descriere al tablouri lor fluxurilor de trezorerie .… …………… 17
2.2.3.3. Metoda de întocmire al tabloului fluxurilor de trezorerie și forma
structurală al acestuia……………….. ………………….. …………………………. 21
2.2.3.4. Punctele nevralgice ale tabloului fluxurilor de trezorerie și valoarea
cognitivă………………. ………………………………………………………………. 29
CAPITOLUL III. PREZENTAREA ȘI ÎNTOCMIRE PERFORMANTELOR
TABLOULUI FLUXURILOR DE TREZORERIE ÎN CONFORMITATE CU
REGLEMENTĂRILE OMFP 1802/ 2014 ÎN CONTEXTUL UNEI
ÎNTREPRINDERI
3.1. Prezentare generală a S .C. COMBIR SRL……………. …………………………………………….. 31
3.2. Organele de conducere și administrative. …………………… ………………….. ………………. 32
3.3. Principalii parteneri comerciali …………………………………………… ……………………. ….. 34
3.4. Componentele trezoreriei din cadrul S.C. COMBIR S.R.L ………………….. ………… . 35
3.5. Organigrama din cadrul S.C. COMBIR S.R.L ………… …….. ………………………….. ….. 35
3.6. Determinarea fluxurilor de trezorerie relative activităților de exploatare …….. …….. . 36
3.6.1. Determinarea fluxurilo r de trezorerie pentru anul 2012 ………………………….. 36
3.6.2. Determinarea fluxurilo r de trezorerie pentru anul 2013 ………………………….. 42
3.7. Analiza din punct de vedere comparativ a fluxurilor de trezorer ie pentru anii
2012 și 2013 ……………………………………… ………………………………… …………………….. 47
CONCLUZII …………………………………………………………………………… ….. 53
BIBLIOGRA FIE…………………………………………………………… ……………… 54
1
INTRODUCERE
În această lucrare am prezentat aspectele și complexitatea fluxurilor de trezorerie, în
raport cu situația curentă al interprinderilor .Din punct de vedere al experților economico –
financiare, fluxul de trezorerie prezintă o provocare amplă pentru metodologia și organizarea
unei interprinderi (unei entități).
Toate opera țiile realizate de întreprindere se regăsesc, imediat sau la t ermen, sub
forma fluxurilor de trezorerie, întâlnite și sub denumirile de fluxuri de lichidități, de
disponibilită ți nete sau de numerar.
Fluxurile de trezorerie desemnează ansamblul intrărilor și ieșirilor de lichidită ți și
echivalente de li chidități. Lichidită țile se referă la disponibilită țile bănești și depozitele la
vedere. Echivalentele de lichidită ți sunt investi ții financiare pe termen scurt, cu grad de
lichiditate foarte ridicat, care pot fi ușor transformate în numerar, dar risca valoarea.
Cadrul general pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare din cadrul cărora
face parte și „situația fluxurilor de trezorerie“ stipulează că obiectivul acestora „este de a
furniza informații despre poziția financiară, p erformanțele și modificările poziției financiare a
întreprinderii, care sunt utile unei sfere largi de utilizatori în luarea deciziilor economice“.
Specialiștii și practicienii domeniului încă se afla într -o ampla dezbatere legată de
gestionar ea trezoreriei și în ansamblu despre varietatea și complexitatea acesteia, acest subiect
privește în mod practic activitatiile tuturor agenților economici. Utilizatorii de situații
financiare includ investitorii prezenți și potențiali, personalul angajat, creditorii, furnizorii și
alți creditori comerciali, clienții, guvernul și instituțiile acestuia, precum și publicul. Privitor la
„situația fluxurilor de trezorerie“, se consideră in mod practic că aceasta oferă informații utile
pentru evaluarea capacități i întreprinderii de a genera numerar, precum și a necesităților
întreprinderii de a utiliza fluxurile de numerar, respectiv a momentului și siguranței generării
lor.
În perioadele de creștere al inflației, de reducere al autofinanțării sau de slăbire al
pieței, rolul trezoreriei are un impact tot mai relevant pentru menținerea vieții economice al
oricărei entități economice și oferă informații vitale pentru menținerea acestora.
2
Utilizatorii informațiilor contabile sunt interesați în mod special de activitatea și de
fluiditatea interprinderii, capacitatea acesteia fiind pusă pe prim plan pentru a asigura viteza
de rotație corespunzătoare lichidităților. Altfel spus necesitatea informațiilor oferite de
contabilitate pot fi exploatate pentr u a cunoaște fluxurile de trezorerie, acestea fiind
corespondentul fluxurilor patrimoniale al interprinderii, având un impact vizibil asupa
lichidități.
Nevoia de a evidenția și analiza fluxurile de trezorerie s -a făcut resimțită pe plan
internațional, în mod special la sfârșitul anilor ’80, când apar și primele preocupări ale
teoreticienilor și ale analiștilor economici în domeniu. Fluxul de trezorerie fiind recuno scut
drept un necesar de către Literatura de specialitate, având ca sarcina întocmirea un ui document
contabil, împreună cu bilanțul și contul de rezultate în rolul unei evidențe contabile.
Dacă din punct de vedere teoretic fluxurile de trezorerie sunt amplu prezentate în
Literatura de specialitate, există tendința de a se asimi la cu contabilitatea trezoreriei, fără a
exista în acest moment delimitări concrete referitoare la transpunerea contabilă a acestora.
În plan mondial, acest document este prezentat sub denumirea generală de „tablou
de flux sau situația de flux” și se referă la toate tablourile în care conceptul de flux are un rol
determinant.Astfel sarcina contabilității extinde capacitatea de a oferii informații legate de
posibile încasări în viitor și de a genara fluxuri de trezorerie.
Din ordinul Ministerului Finanțelor nr. 1802/2014 pentru aprobarea
Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV -a a Comunităților Economice
Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate , se stabilește cadrul legislativ din
România în ceea ce privește întocmirea unui document care să evidențieze fluxurile de
trezorerie. Astfel se pot stabili diferențele și se poate compara tabloul de flux din țară , cu
informația furnizată de către tablourile din cele lalte țări.
Prin u rmare pentru specialiștii din cadrul financiar sarcina de a stabili o modalitate
pentru fluxul de trezorerie devine una grea din punct de vedere analitic. Deși această sarcină
are în contrast o ramură grea de analizat , avantajele sunt remarcate în Literatu ra de specialitate
mai ales în beneficiul utilizatorului din punct de vedere financiar și fără a oferi la fel de multe
modalități practice .
Sistemul unei interprinderi într -o economie de piață funcționează pe bază mai
multor terți,acest sistem poate fi interpretat sub forma fluxului de lichidități în care terții au
drept preocupare recuperarea investițiilor obținute prin câștigul financiar.Modalitatiile de
3
conducere al interprinderii poate aduce de asemenea la fluidizarea lichidității prin metoda
decizională pe baza informațiilor f urnizate de către contabilitate
CAPITOLUL I
CONCEPTUL DE RAPORTARE,INFORMARE SI GESTIUNE IN SISTEMUL
TABLOULUI FLUXURILOR DE TREZORERIE A PERFORMANTELOR
INTERPRINDERII
1.1 Conceptul de flux de trezorerie
Contul de profit și pierdere oferă informații despre fluxuri de venituri și cheltuieli
dar nu și despre cele de trezorerie. Trebuie să se facă distincția dintre venit și încasări, precum
și dintre cheltuieli și plăți. Diferența dintre venituri și cheltuieli reprezintă profit (pierdere), iar
diferența dintre încasări și plăți semnifică cash -flow.
Trezoreria unei întreprinderi reprezintă fluxurile de încasări și plăți care se
derulează în cadrul între prinderii într -o anumită perioadă de timp, respectiv fluxul de diferențe
dintre încasările și plățile efectuate de întreprindere.
Noțiunea de trezorerie poate fi înțeleasă în termeni de flux, corespunzător încasărilor
și plăților într -o perio adă de timp. În teorie există patru concepții majore privind conținutul din
ce în ce mai larg al trezoreriei: totalul valorilor de casă, activul lichid, trezoreria netă și
trezoreria potențială.
Conform IAS 7 Situația fluxurilor de trezorerie furnizează informații despre modul în
care firma generează și utilizează numerarul și echivalentele de numerar.
Variația trezoreriei nete reprezintă cash -flow (flux de numerar), și permite
evidențierea fluxurilor obținute de entitate în ult imul exercițiu financiar pe tipuri de activități
(exploatare, investiții, finanțare), precum și modul în care au fost utilizate și s -a apelat la alte
surse decât din exploatare.
Fluxurile de numerar sunt intrările sau ieșirile de numerar sau echivalente de
numerar ale acestuia. Fluxurile de numerar exclud mișcările între elemente care constituie
numerar sau echivalente de numerar, deoarece aceste componente fac parte din gestiunea
numerarului unei întreprinderi.
Numerarul se referă la disponibilitățile bănești existente în casierie sau în conturile
bancare, (inclusiv sub formă de acreditive), precum și la elementele asimilate lor: valori de
încasat, avansuri de trezorerie. Echivalentele de numerar sunt investiții financiare pe termen
4
scurt extrem de lichide (perioadă mai mică de 3 luni), care sunt ușor co nvertibile în sume
cunoscute de numerar și care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.
În expertiza prezentată în numeroase Literaturi de specialitate, conceptul de
trezorerie nu are legătură directă cu cel al Contului de profit și pierderi, dar în contrast ambele
se aplică pentru abordarea teoretică, respectiv practică al numeralului ( l ichiditatea curentă al
unei interprinderi) în favoarea interprinderi pentru a realiza evoluția ei din punct de vedere
tehnologic, de pregătire al personalului, de conducere, de avansare financiară etc.
1.2. Fluxurile întreprinderii
Întreprinderea consti tuie o entitate economică ce creează valori într -un domeniu de
activitate și care generează fluxuri financiare, fluxuri materiale și fluxuri informaționale ce au
o singură finalitate, și anume obținerea profitului.
Într-o economie de piață, o întreprinde re ar trebui să fie văzută ca un sistem ce există
și funcționează cu ajutorul relațiilor pe care le are cu terții ( creditori, debitori, bugetul de stat,
investitori), relații ce se concretizează sub forma fluxurilor patrimoniale. Orice afacere, fie ea
de dimensiuni mici sau mări prezintă un interes numai dacă deține lichidități, atât pentru terți,
în scopul de a -și recupera sumele investite sau creanțele, cât și pentru conducerea
întreprinderii, cu scopul obținerii unui câștig.
Capacitatea întreprinderii de a genera numerar este reflectată într -un instrument de
informare, denumit tabloul fluxurilor de trezorerie (situația fluxurilor de trezorerie – așa cum
este denumită în IAS 1 ). Acest indicator cuprinde în componența sa elemente generate d e
tipurile de activitate ale unei firme, asigurând astfel o legătură între analiza rezultatelor
financiare și analiza rezultatelor economice.
Atunci când se descrie un sistem de informare, se ține cont de structura sa, adică de
un ansamblu de funcții și finalități și de evoluția acestuia în interacțiune cu mediul economic
și financiar.
Pentru o întreprindere, un echilibru de trezorerie este o problemă esențială.
Importanta trezoreriei, ca și model de echilibru, consta în faptul că o evoluție controlat ă a
acesteia poate caracteriza dezvoltarea entității, în mod cert: starea sa bună de sănătate,
prevenirea și tratarea riscurilor și falimentului.
Ca dezavantaj, fluxul de trezorerie este afectat de impactul politicii de amortizare,
prin intermediul impli cației fiscale. Dacă în bilanțul contabil se prezintă starea financiară a
intrepinderii la un moment dat, iar în contul de profit și pierdere se reflecta acele tranzacții
efectuate pe parcursul exercițiului financiar (care dau naștere la cheltuieli și veni turi), tabloul
fluxurilor de trezorerie s -a impus prin necesitatea informațiilor referitoare la modul de obținere
a lichidităților, cât și modul lor de utilizare.
5
Un sistem de informare este format din mai mulți factori derivați dintr -o baz ă de
date ( echipamente electronice sau tehnice, și consumabile aferente).
Funcțiile sistemului de informare sunt analizate prin prisma activităților derulate
pentru crearea, memorarea,stocarea, tratarea datelor și transmiterea informațiilo r.
Sitemul de informare își găsește finalitatea în membri organizației care folosec
informațiile furnizate în beneficiul interprinderi și pentru o mai bună coordonare financiară.
La bază sunt două forme de niveluri pentru realizarea unui sistem de informare:
Nivel conceptual: conceperea și realizarea unui sistem de informare urmărește
modul de înțelegere și aplicare al acestuia.
Nivel operațional: urmărește unele aspecte tehnice d pentru realizarea obiectivelor
care au fort stabilite cu ajutorul nivelului conceptual
Într-un alt mod în cadrul sistemelor infomarionale dintr -o interprindere putem
distinge: Aplicații pentru luarea deciziilor, aplicații de evaluare al informațiilor, aplicații care
au rădăcina în operațiile activităților econome și financiare.
Cu alte cuvinte, un sistem informațional este definit ca o combinație organizată de
oameni, echipamente, programe, rețele de comunicații și resurse de date care colectează,
transformă și distribuie informații într -o organizație.
Sistemul informațional al întreprinderii îndeplinește următoarele funcții:
1. crearea valorilor ca funcție componenta al operațiunilor;
2. procesul de luare de decizii la nivel managerial;
3. avantajele strategice care pot fi folosite în mod eficient.
O entitate patrimonială trebuie percepută ca fiind o structură vie care este plasată în
viața economică, care desfășoară un sistem complex al fluxului de intrare și ieșire.
În cadrul unei entități economice factori de producție asociate cu fluxurile de
trezorerie presupun o combianre vitală pentru mediul economic. Prin abordarea conceptuală
al fluxurilor nu poate funcția ca un tot unitar datorită rezultatelor obținute în urma abordări
fluxurilor. Așadar este nevoi e de un mode de operare globală al fluxurilor pentru a pune în
evidență influenta acesteia.
Entitatea economică ( interprindere ) prin deținerea capitalurilor și respectiv prin
procesul de producție , aduce la colaborarea funcțiilor sale pe fondul unor schimbări,
intermediate de moeda.Schimbările provin din procesele de producție și prin acest p roces apar
activitalie financiar -monetare care se derulează o activitate economică. Bunurile și serviciile
6
achiziționate în cursul perioadei de tranzatie au denumirea de fluxuri de intrare, iar rpodusle și
serviciile vândute în aceeași perioadă poartă denu mirea de fluxuri de ieșire.
Fig. 1.1 Modul de consolidare al fluxurilor de intrare si iesire
Fluxuri de intrare
Fluxuri de ieșire
Fluxurile reale apar atunci când se aplică procesul de schimb sau mai bine spu s una
generată de transferul de bunuri și servicii care corespund fluxurilor de intrare și de ieșire.
Fluxurile financiare apar ca răspuns la transferul de monedă ( modificări aduse la
creanțele și datiile unei entități).
Se poate constata astfel că un flux real de intrare are corespondent un flux financiar
de ieșire și invers, un flux real de ieșire corespunde unui flux financiar de intrare.
Flux real de Flux financiar
intrare de ieșire
Flux real de Flux financiar
ieșire de intrare
Bunuri și servicii
achiziționate
Producție – Transformare
Bunuri și sevicii vândute
TERȚI
Proces de transformare sau de
producție
TERȚI
7
Fig. 1.2. Modul de combinare al fluxurilor reale si financiare
Variatia fluxurilor de trezorerie aduc la cunostiinta miscari contabile si fluxuri, care in
contrast toate fluxurile sunt contabile , dar nu toate miscarile contabile sunt flucuri. Astfel
variatiile poate reflecta o forma al fluxurilor care genereaza un trasfer si poate fi determinat de
care un calcul simplu elemetar.
In acest conceptul de variatie al fluxurilor exista doua forme elemetare de intelegere al
acesteia: conceptul de flux si de non -flux.
Pentru a realiza o delimitare intre procesul de flux si non -flux, trebuie realizata o
miscare contabila care in principiu poate fi neuta fata de trezorerie: variatia stoc urilor ,
productia de imobilizari, constituirea de provizioane etc.
A. „Non -fluxurile” sunt mișcări contabile care nu au impact asupra trezoreriei, nici în
sensul majorării, nici în cel al diminuării, sunt operațiuni ce au ca prim obiectiv să prezinte
structurile bilanțiere cât mai aproape de valoarea lor reală (de exemplu, reevaluarea activelor
imobilizate).
B. „Non -fluxurile” sunt elemente determinate pe baza unor convenții și indiferent de
modul de calcul, ele afectează anumite niveluri a le rezultatului contabil, în timp ce fluxurile nu
fac obiectul unor asemenea convenții, iar mărimea lor este precis și obiectiv determinată.
C. Eliminarea „non -fluxurilor” duce la creșterea interesului față de contul de rezultate
comparativ cu bilanțul și acordarea unei importanțe mai mari coceptului de rezultat economic
în raport cu cel patrimonial.
Un alt criteriu de clasificare a fluxurilor îl constituie apartenența sau neapartenența
acestora la activitatea de exploatare a unității, în funcție de c are distingem două categorii de
fluxuri:
1. Fluxuri economice sau de exploatare, adică acele fluxuri fizice cu influență
imediată sau viitoare asupra trezoreriei ce corespund activității de exploatare dintr -o unitate.
Spre exemplu, achizițiile materiale sau de servicii, vânzările de bunuri, plata salariilor etc. sunt
fluxuri economice și reprezintă modificări esențiale ce influențează dinamica întreprinderii. La
rândul lor, fluxurile economice sunt grupate în:
– fluxuri externe, care se stabilesc între doi agenți economici;
– fluxuri interne corespunzătoare modificărilor de valori din interiorul unei unități.
2. Fluxuri autonome sunt fluxuri monetare pentru care suportul fizic sau real nu
există, dar care au influențe asupra trezoreriei (spre exemplu, plata obligațiilor fiscale și
8
sociale, rambursarea împrumuturilor, plata dobânzilor etc.) și corespund activității de finanțare
a unității.
În legătură cu această grupare a fluxurilor, trebuie să remarcăm faptul că originea
fluxurilor economi ce o constituie capitalul economic, sub formă de imobilizări și stocuri, în
timp ce capitalul financiar, propriu sau împrumutat, constituie originea pentru fluxurile
autonome.
Mișcările contabile :
1. fluxuri financiare reale cu o influență imediată sau viitoare asupra trezoreriei, în
funcție de modul de decontare a tranzacțiilor;
2. fluxuri financiare autonome, fără contrapartidă fizică, cu impact imediat sau
ulterior asupra trezoreriei, spre exemplu plata obligațiilor fiscale și sociale;
3. mișcări co ntabile fără incidență asupra trezoreriei, care au ca obiect ajustări ale
rezultatului la inventar (evaluarea stocurilor, delimitarea cheltuielilor și veniturilor în timp
etc.) sau actualizarea valorii bunurilor și creanțelor prin intermediul procedurilor contabile,
cum ar fi amortizări, provizioane și reevaluări.
După prezentarea principalelor definiții date fluxurilor și a categoriilor de fluxuri din
întreprindere, definim fluxul ca fiind orice modificare ce are loc în urma unei operațiuni
economice -financiare dintr -o unitate și care influențează structura sau valoarea elementelor
patrimoniale, indiferent de efectul asupra trezoreriei. Pentru că fluxurile influențează
patrimoniul, este adecvată folosirea conceptului de flux patrimonial, dar se impune gru parea
acestora în: fluxuri reale, fluxuri financiare și fluxuri neutre sau de rectificare. În categoria
fluxurilor financiare delimităm alte două tipuri de fluxuri, și anume: fluxuri de trezorerie și
fluxuri decalate.
a) Fluxurile reale se concretizează î n intrări și ieșiri de bunuri și servicii în cadrul
tranzacțiilor economice;
b) Fluxurile financiare includ mișcările cu influențe asupra trezoreriei potențiale sau
efective și pot reprezenta echivalentul fluxurilor reale sau pot fi mișcări independente d e
acestea (de exemplu, plata obligațiilor fiscale și sociale, plata dobânzilor etc.). Fluxurile
financiare sub formă de încasări și plăți se mai numesc și fluxuri monetare sau de trezorerie ,
iar cele care îmbracă inițial forma creanțelor sau datoriilor și ulterior vor afecta trezoreria sunt
fluxuri decalate sau amânate ;
c) Fluxurile de rectificare rezultă din operațiuni ce au rolul de a evidenția valoarea
reală a patrimoniului, dar care nu vor avea influențe asupra trezoreriei.
9
CAPITOLUL II
MODUL DE PRELUCRARE SI ANALIZA SISTEMULUI TABLOULUI
FLUXURILOR DE TREZORERIE A PERFORMANTELOR INTERPRINDERII
2.3 Modul de prelucrare și analiza dinamică
Analiza dinamica măsoară modificările de volum al capitalului și structura acestuia,
pe baza analizelor realizate în cadrul fluxurilor da trezorerie. Din punct de vedere
informațional sinteza realizată datorită documentelor din cadrul contului și al bilanțului
contabil ajuta agenți economici în realizarea analizei.
Bilanțul oferă o viziune asupra structuri lor financiare care sunt completate de către
contul de rezultate oferind o mai bună înțelegere al activității. Aceste documente oferă un
izvor de informații din cadrul activităților unei unități sau al unei entități, dar din păcate au o
limitare care nu pe rmite obținerea unei imagini dinamice asupra structurii financiare și
respectiv asupra evoluției viitoare.
2.3.1. Analiza tablourilor fluxurilor de trezorerie
Documentele care oferă o problematică mai amplă al formei de analiza financiară
sunt bilanțu l și contul de rezultate. Din punctul de vedere al analiștilor financiari aceste
documente sunt principalele surse pentru realizarea analizei din exteriorul entității economice,
însă problema de a determina operațiunile, precum și problema identificării fl uxurilor aduc
provocări în procesul de întocmire al documentelor de sinteză. Soluția acestor probleme se
poate găsi în întocmirea tabloului de analiza al fluxurilor din partea analiștilor interni al unei
interprinderi (entități economice).
Pentru a reali za o analiză viabilă se pot folosi informațiile bilanțului și contului de
rezultate:
A. Bilanțul:
10
Informațiile prezentate în bilanț se referă la două exerciții consecutive: sfârșitul
exercițiului precedent și sfârșitul exercițiului recent încheiat. Elementele de activ sunt
prezentate la valoare netă, rezultată din valoarea brută corectată cu deprecierile constatate pe
parcursul exercițiului. Apelul la valorile nete diminuează valentele bilanțului, mai ales din
punctul de vedere al analizei financiare . Prin comparație, modelul de bilanț din cadrul
normelor din străinătate păstrează cele trei informații – valoarea brută, deprecierea și valoarea
netă – la nivelul exercițiului curent. Valorile brute sunt utile în cazul întocmirii unui tablou de
finanțare de tipul tabloului de utilizări și de resurse. În schimb, pentru sistemul românesc,
utilizarea valorilor brute implica apelarea informațiilor din anexe, o dovadă suplimentară ca la
proiectarea modelelor de documente de sinteză nu s -au avut în vedere aspect e privitoare la
valorificarea informațiilor contabile.
B. Contul de rezultate:
Contul de rezultate prezintă și explică într -o formă analitică rezultatele prin prisma
raportului dintre cheltuieli și venituri. Datele care se înscriu în acest formular ur măresc
expunerea lor sub formă de listă, de aceea se numește vertical. Asemănător bilanțului, și în
contul de profit și pierdere informațiile se prezintă comparativ pentru exercițiul încheiat (N),
față de cel precedent (N -1). Pentru prezentarea rezultatulu i se pot utiliza două modele diferite:
unul are la baza criteriul diferențierii cheltuielilor după natura, iar celălalt operează pe baza
destinației (funcției) cheltuielilor.
Reglementările din România au adoptat primul model, bazat pe lista veniturilo r și
cheltuielilor după natura. În cadrul acestui model se detremina următorii indicatori: rezultatul
din exploatare, financiar, curent al exercițiului, extraordinar, brut, net al exercițiului.
C. Anexele:
Anexele (situația imobilizărilor și provizi oanelor, situația creanțelor și datoriilor etc.)
oferă informații complementare care permit analiza variațiilor posturilor din bilanț, a
cheltuielilor și a veniturilor.
O entitate economică are la bază un tablou de anliza a flurilor care oferă un cadru de
informații și o viziune mai amplă asupra operațiunilor formate. Însă sarcina pe care o are
tablourile consta în a forma analiza statică a echilibrului financiar, în colaborare cu analiza
dinamică.
11
Tablourile fluxurilor în opinia analiștilor din cadrul literaturi de specialitate, prezintă
gruparea în mai multe citerii, cele mai frecvent întâlnite fiind: 1. După structura; 2. După
origine; 3. După retratările aplicate în urma oeratiunilor; 4. După formă.
I. Structura unui tablou se poate explica prin d elimitarea la tri categorii de tablouri,
acestea având posibilitatea unei varietăți mai ample:
A. Tablouri axate pe fondul de rulment;
B. Tablouri axate pe variația trezoreriei;
C. Tablouri fonduri de pool.
Din punct de vedere al criteriului struct ural tablourile se pot delimita în tri tablouri
decriptive: 1. Tablouri descriptive ale fluxurilor de fonduri; 2. Tablouri descriptive ale
fluxurilor de trezorerie;
3. Tablouri descriptive ale utilizărilor și ale resurselor.
II. Originea tablourilor se pot regăsi sub forma grupată în trei categorii inițiatorii:
A. Tablouri provenite de la utilizatori, bancheri și mai ales analiști financiari;
B. Tablouri propuse de instituții contabile;
C. Tablouri elaborate de teoreticieni.
III. Forma tablou rilor de analiză a fluxurilor se pot grupa astfel:
A. Tablouri sub formă de cont;
B. Tablouri sub formă de listă.
În cele mai întâlnite situații, tablourile pot fi prezentate sub formă de listă în cadrul
unor entități financiare. Excepție face tabloul prezentat și publicat în anul 1975 de Centrala
Bilanțurilor (din Banca Franței). În opinia unor specialiști propunerea unei construcții sub
formă de lista poate avea un efect pozitiv în evoluția viitoare al dezvoultarii structurale, modul
eficient din perspectiva plurianuala și eventual previzionala, poate permite o mai bună
comparație între previziunile abordate și realizările făcute.
1. Fluxurile de fonduri prezentate în tablourile axate pe acestea pun accent pe modul
în care resursele care au f orst obținute în cursul exercițiului interprinderi (entități) corespund
unor necesități care apar în timpul aceluiași exercițiu și se axează pe varietățile fondului de
rulment, importantă și necesarul fondului de rulment și respectiv al trezoreriei.
Aces tea au fost primele tablouri întocmite în cadrul documentelor de sinteză
contabilă, fiind solicitate obligatoriu și având diferite denumiri. În cadrul sistemului contabil
european, pentru acest tip de tablou au existat două variante mai importante:
12
A. va rianta tabloului axat pe fondul de rulment „clasic”, corespunzătoare abordării
patrimoniale;
B. Varianta tabloului axat pe fondul de rulment „funcțional”, corespunzătoare
abordării financiare.
2. Variația trezoreriei pe baza tablourilor au avut o evolu ție importantă, față de
primele inițiative prezentate în anul 1982. În acest tabloul forma structurală nu are o
specificație axată pe fondul de rulment sau modul de prelucrare al acestuia, capacitatea de
autofinanțare și necesarul de fond de rulment.
În opinia IASC (Comitetul Internațional pentru Standarde Contabile) prezentată în
publicația din anul 1992 al normei internațională IAS 7, tablourile fluxurilor de trezorerie
poate determina variația trezoreriei în raport cu superioritatea tablourilor axate p e fondul
rulment. În evoluția acestui concept publicat specialiști au determinat în mod concret ca aceste
forme au la bază mai multe aspecte:
– Conceptul de flux de trezorerie este mult mai accesibil decât cel de fond de rulment;
– Informațiile asupra fondului de rulment pot determia situația financiară, dar într -un
mod incomplet din punct de vedere informațional general;
– Întocmirea tabloului de finanțare presupune o reorganizare a informației deja
existente, preluate din două bilanțuri succesive, d ar nu creează o nouă informație.
3. Fondurile de pool (grup de fonduri întâlnit în unele literaturi de specialitate,
bazată pe un fond comun, constituit din contribuțiile în numerar ale entităților participante).
Acest model era bazat pe conceptul de flu x de fonduri și era susținut de teoria financiară
modernă ce caută să explice comportamentul analistului financiar față de scopul general al
unei acțiuni financiare. În cadrul acestei abordări sunt prezentate rezultatele concrete al
analistului financiar, bazat pe proiectele și resursele administrative cu scopul de a atinge un
echilibru între rezultatele obținute și factori de risc. Așadar, pentru separarea deciziei de
finanțare de cea de investiții se delimitau două categorii de fluxuri: reale și f inanciar e.
2.3.2. Tabloul de finanțare
Pentru a surprinde fluxurile nete de trezorerie, practica financiară a elaborat tabloul
de finanțare, pe baza bilanțului și a contului de rezultate. Bilanțul descrie situația
întreprinderii, la un moment dat, ca rezultat al fluxurilor fizice și financiare, iar contul de
rezultate înregistrează cheltuielile și veniturile ocazionate de aceste fluxuri.
13
Cele două elemente bilanțul și contul de rezultate oferă o viziune atât asupra structurii
unei interprinderi (entități), cât și asupra activității desfășurat e. Însă aceste două elemente sau
mai bine spus aceste două situații financiare, nu permit formarea unei imagini complete asupra
evoluției finale. În același timp, administratorul întreprinderii solicită analistului financiar
informații privind localizarea beneficiului în cadrul patrimoniului, precum și asupra
discordanței ce apare între nivelul veniturilor și cel al trezoreriei.
Din punctul de vedere al practicienilor modelele tabloului de finantare pot varia in
functie de anumite criterii determinate in cadrul contabil curent, varietatea larga ofera o mai
buna flexibilitate care da un randament mai util, insa cele mai utilizate pot fi grupate astfel:
A. Tablou de finanțare întemeiat pe analiza duratei utilizărilor și resurselor;
B. Tablou de finanțare întemeiat pe analiza funcțională;
C. Tablou de finanțare tip fondurile de pool.
2.3.2.1. Principiul de elaborare al tabloului de finanțare și utilitatea acestuia
Tabloul de finanțare are la baza scopul de a determina fluxurile de utilizări și
resurs e din interprindere (cadrul unei entități financiare). Legătura dintre bilanț și contul de
rezultate poate fi găsit în cadrul tabloului pentru a determina capacitatea de autofinanțare,
respective capacitatea entității de a menține evoluția financiară.
Modelul tradițional de tablou de finanțare preia singurul indicator al contului de
rezultate, acesta fiind capacitatea de autofinanțare, restul indicatorilor fiind preluați de către
bilanț. Scopul principal consta în determinarea fluxurilor de utilizări și r esurse din cadrul unei
entități financiare pe parcursul perioadei de activitate. Cu alte cuvinte tabloul stabilește o
legătură importanta inrree bilanț și contul de rezultate prin intermediul capacității de
autofinanțare.
În literature de specialitate nu este specificat un model concret și final de tablou,
acesta variază de la autor la autor din punct de vedere informativ sau de la o instituție la alta.
Ca instrument de analiză dinamică, tabloul are rolul de a informa analiștii asupra
evoluției întreprinderii într -o anumită perioadă.
Ca mijloc de prezentare a fluxurilor de utilizări și resurse, tabloul prezintă
originalitate prin faptul că nu se limitează la a înregistra fluxurile monetare, de încasări și
plăți, ci include toate fluxurile de ut ilizări și resurse.
Ca instrument de reflectare a fluxurilor, tabloul de finanțare poate fi întocmit atât pe
baza datelor preluate din două bilanțuri succesive ale perioadei încheiate, cât și pe baza
informațiilor preluate din bilanțul de la sfârșitul p erioadei curente și bilanțul perioadei viitoare,
bilanț previzional.
14
În cadrul ordonanței IAS 7, termenul de, Tablou de finanțare”, se determina
reglementarea întocmiri unui document care sintetizează resursele disponibile pentru utilizarea
și finanțarea entități economice. În sistemul contabil modern European situația contabilă se
bazează pe intomirea unei baze de date din contul de rezultate și din bilanț grupând fluxurile
financiare astfel:
A) fluxuri pentru perioadă lungă;
B) fluxuri de exploatare asociate ciclului de exploatare;
C) fluxuri monetare de trezorerie.
În concepțiile autorilor tabloul de finanțare poate pleca de la diferite opinii care
variază de la un autor la altul, în vederea determinări eficienței tabelului:
– Un instrument in dispensabil de gestiune și de previziune;
– Un mijloc de a realiza un diagnostic al societății comerciale, printr -o abordare mai
globală și mai dinamică decât cea care face apel la rațe;
– Un mijloc de a evoca fluxurile economice și financiare care au traversat societatea și
au modificat patrimoniul sau, precum și de a explica principalele aspecte ale
comportamentului și perspectivelor sale;
– Un mijloc pentru a judeca gestiunea financiară a societății comerciale (rata de
investire, politica de autofi nanțare, repartizarea intre finanțarea internă și cea externă);
– Un mijloc pentru a analiza politica de investire a societății comerciale (prin
raportarea investițiilor la capacitatea de autofinanțare, la cifra de afaceri și la imobilizările nete
la înc eputul exercițiului);
– Un mijloc pentru a analiza politica de dezinvestire a societății comerciale;
– Un mijloc pentru a judeca politica de distribuire a dividendelor societății comerciale
(în special, prin raportarea mărimii sumelor distribuite la ca pacitatea de autofinanțare);
– Un mijloc de a evalua politicile comerciale ale societății comerciale, prin
intermediul evoluției datoriilor și a creanțelor comerciale;
– Un mijloc pentru aprecierea riscurilor;
– Un mijloc pentru reprezentarea relației dintre rentabilitate și riscul asumat de
societatea comercială;
– Un instrument care permite să se înțeleagă circuitele și mișcările financiare într -o
societate comercială;
15
– Un instrument esențial, în diagnosticul realizat de bancher asupra s ocietății cliente,
în privința necesitaților de finanțare trecute și viitoare;
– Un mijloc pentru testarea impactului deciziilor strategice ale societății comerciale;
– Un document pentru informarea acționarilor;
– Un document pentru informarea perso nalului;
– Un document pentru informarea altor categorii de terți (clienți, furnizori etc.)
1. Tabloul de finanțare conform literaturii de specialitate posturile din bilanț se
pot descompune în diferite variiati în cadrul exercițiului interprinderi. În contrast tabloul de
finanțare trebuie să respect următoarele principia:
A. Bilanțul modificărilor consta în construcția tabloului de variații din bilanț, pe
baza celor două bilanțul în urma efectuări exercițiului se poate construi un tablou care se
retrasează variațiile în valori brute ale posturilor de activ și de pasiv.
2. Bilanțul diferențial poate fi determinat în tabloul de finanțare în cadrul
următoarelor reguli fundamentale:
A. Variațiile pozitive ale activului arata în mod deliberat legătura dintre crearea și
achiziționarea de active fizice și financiare, în cadrul interprinderi se presupune utilizarea de
fonduri. În schimb Variațiile negative au drept exercițiu cedarea de bunui pentru moneda
(numerar) sau creanțe, însă variația negativă aduc e o depreciere al activelor și determină
valoarea lor reale în bilanț.
B. Variațiile pozitive ale pasivului constituie o metodă de formare al unor noi
datorii și aporturi de fonduri, însă variațiile negative se axează pe rambursarea unor datori și
uitilizarea de resurse.
În urma acestor variații resursele pot fi utilizate în cadrul fluxurilor financiare în mo d
eficient, dar și cu o varietate negative asupra interprinderi. Aceste variații pot fi grupate în
patru categori:
A) creșteri de activ;
B) creșteri de pasiv;
C) diminuări de activ;
D) diminuări de pasiv;
2.3.2.2. Analiza limitelor specifice tab lourilor de finanțare
Analiza limitelor specifice tablourilor de finanțare presupune gruparea acestora în
aspecte ce țin de: ambiguitățile terminologiei, dificultățile de elaborare și neajunsuri în
efectuarea analizei financiare.
16
A. În mod concret ana liza limitelor pot fi determinate de următoarele concepte:
– Capacitatea de autofinanțare (CAF), care este un indicator de referință în construcția
acestui tablou, și poate fi de mai multe tipuri fundamentale:
1) CAF nu reprezintă decât un surpuș mone tar potențial, deoarece nu sunt luate în
calcul decalajele de plată, ceea ce presupune că ea poate deveni un flux disponibil de
trezorerie abia după efectuarea încasărilor și plăților;
2) Integrarea în conținutul acestei resurse a tuturor provizioanelor, chiar și a celor din
zona exploatării, pune sub semnul întrebării caracterul stabil al CAF.
– În mod constant este confundat cu noțiunile de maturitate al contabilități și al
performanței.În opinia specialiștilor contabili, criteriul de stabilitate poat e fi accentuat de către
modul de calcul și implicare teoretică și practică al FRNG;
– Retratarea bunurilor achiziționate în regim de leasing nu este prevăzut în regulă
contabila curentă;
– Valorile mobiliare de plasament nu sunt considerate ca fiind disponibilități;
– Necesarul de fond de rulment și al degajări de fond de rulment sunt puternic
dezbătute invederea conceptelor contabile.
B. În cadrul entităților financiare se pune accent pe utilizarea unui sistem mai eficient
de elaborare al modului de prelucrare al informațiilor. Sistemele financiar -contabile bine puse
la punct, din entități economice mari, permit o informare precisă și aptă pentru elaborarea unui
astfel de document, însă sunt cazuri în care sitemele nu sunt viabile din punct de ved ere
informațional, cea ce pune problema dificultăților în vederea costurilor și elaborarea unui
tablou precis și eficient.
C. În efectuarea analizei financiare neajunsurile aduc cu sine noi dificultăți pentru
tabloul de fânațe acestea sunt date de următ oarele aspecte:
– Tabloul de finanțare bazat pe analiza funcțională face referire la noțiunea de
„necesar de fond de rulment din afara exploatării”, care grupează și elemente excepționale.
Astfel se creează o contradicție între caracterul excepțional al necesarului de fond de rulment
și finanțarea acestuia cu ajutorul resurselor stabile, solicitate să facă față acestor nevoi;
– La nivelul trezoreriei se omite ideea caracterului permanent pe care îl pot avea
creditele bancare pe termen scurt, astfel încâ t, practic, acestea reprezintă surse de finanțare pe
termen lung și mediu. Faptul că un credit are scadență peste o perioadă scurtă de timp nu
presupune, în mod automat că nu se poate contracta un credit nou;
– Delimitarea tabloului în două părți nu perm ite vizualizarea pasajului creat între
activitatea desfășurată, creanțele sau datoriile formate prin desfășurarea activității și trezorerie,
accentul nefiind pus pe fluxurile efective de trezorerie;
17
– Principala critica adusă tabloului de utilizări și re surse este dată de disimularea
fluxurilor monetare. El nu permite relevarea influentei fenomenelor de stocaj și a decalajelor
temporare care pot exista între contabilitatea unui flux financiar și a consecinței sale monetare,
după caz, încasare sau plată, a supra disponibilităților. Altfel spus, cele două influențe
împiedica indicatorul EBE să capete o expresie riguroasă de disponibilități. În mod
corespunzător, capacitatea de autofinanțare este numai un surplus monetar potențial.
– Cat privește aprecierea performanțelor întreprinderii, cu ajutorul tabloului fluxurilor
de trezorerie, în special prin intermediul fluxurilor de trezoreie din exploatare, aceasta nu
poate să aibă o valoare operațională decât pe perioade medii și lungi. Volatilitatea fluxurilor
de trezorerie interzice utilizarea lor ca indicator al performanței, pe perioade scurte. Din punct
de vedere gestionar, interpretarea performanțelor aferente unei perioade medii prezintă totuși
avantajul că se evita favorizarea termenului scurt, deci a polit icii de investiții cu termen scurt
de recuperare.
– Aprecierea evoluției situației financiare a unei întreprinderi prezintă și ea unele
limite. Este de știut că prin acest tablou nu sunt luate în considerare o serie de operații care au
o incidență asupra structurii capitalurilor și angajamentelor întreprinderii, dar care au o
influență directă asupra trezoreriei. Astfel de operații, în special cele care sunt incluse în
categoria angajamentelor financiare în afară bilanțului, tind să se profileze sub influ ența
dezvoltării tehnicilor de inginerie financiară sau a contabilității creative.
2.3.3. Forma descriptiva pe baza tablourilor fluxurilor de trezorerie
Sitemul contabil european a avut o evoluție rapidă în întocmirea documentelor de
sinteză care surp rinde aspectele fluxurilor de trezorerie în detaliu, modurile pentru
aplicabilitatea fluxurilor au avansat într -un ritm impresionant după anul 1982. În opinia
practicienilor în domeniu, aceste rezultate realizate în urma modului de prelucrare și utilizare
nu au fost acceptate ca fiind un mod eficient, în schimb a deschis o nouă oportunitate pentru
teme și dezbateri pe baza analizelor.
Cele mai folosite variante în modurile reprezentative ale tablourilor fluxurilor de
trezorerie sunt:
– Tabloul plurianua l al fluxurilor financiare (TPPF);
– Tabloul fluxurilor elaborat de către Banca Franței;
– Tablourile fluxurilor de trezorerie, pe tipuri de activități.
Punctele comune ale celor trei tipuri de tablouri sunt date de următoarele aspecte:
A) Excendentul brut de exploatare (EBE) , este în contrast mai puțin cunoscut în
tablourile fluxurilor, dar ocupa un loc central în formarea acestora. Legătura între operațiunile
generatoare de rezultate și celelalte operațiuni se va face prin intermediul EBE și nu prin
capacitatea de autofinanțare, indicator care va fi utilizat foarte puțin.
18
Pentru a avea un grad cât mai mare de relevanță, informațiile generate de
contabilitatea de angajamente, folosesc și calculează indicatorul excedent de trezorerie din
exploatare (ETE), plecând de la excedentul brut de exploatare (EBE):
EBE
– Producția stocată (stoc final -stoc inițial)
+ Variația stocurilor din aprovizionări (stoc inițial – stoc final)
– Variația creantelor -clienti (șolduri finale -solduri inițiale)
+ Variația datoriilor față de furnizori (șolduri finale -solduri inițiale) ___________
ETE
Cum variația stocurilor, creantelor -clienti și a datoriilor față de furnizori, că suma
algebrică, generează indicatorul variația necesarului în fond de rulment, relația anterioară
devine:
EBE – Variația necesarului în fond de rulment = ETE, ceea ce permite să se
evidențieze anumite dezechilibre financiare.
Calculul și utilizarea ETE în analizele financiare erau insuficiente pentru asigurarea
unor abordări mai relevante așa cum sunt cele bazate pe analiza solvabilității și a riscului de
faliment.
B) Variația necesarului de fond de rulment este des întâlnită în formă de: variația
stocurilor; variațiile decalajelor aferente creanțelor și datoriilor. Aceste două subdiviziuni al
variației necesarului de fond de rulment au rolul de a crea o punte de legătură între fluxurile
potențiale și fluxurile efectuve de trezorerie;
C) Operațiunile interprinderi determina modul de operare în cadrul decizional și
pot avea mai multe niveluri, care sunt reprezentate într -un tablou individual, cea ce crează o
variație mai amplă al trezoreriei.
Pentru a concluziona ideea descriptivă, în majoritatea cazurilor structu ră este în mod
deliberat orientat pentru a pune în evidență operațiunile asupra modului de plată a unei
interprinderi (entități financiare).
2.3.3.1. Tabloul plurianual al fluxurilor de trezorerie
Acest tablou este bazat pe principiile de bază al EBE ca un punct de legătură între
bilanț și contul de rezultate, în deschiderea și respectiv închiderea exercițiului. O caracteristică
19
importanță al tabloului îl constituie prezentarea sa sub formă de lista și de caracterul său
plurianual (se poate prelungi pe o perioadă de 5 ani).
În literatura de specialitate, acest tablou a fost publicat pentru prima dat în 1977 de
către Geoffroy Murard, fiind în acea vreme un membru al Societății Franceze a Analiștilor
Financiari.
Tabloul plurianual al fluxurilor financ iare a jucat un rol important în evoluția
tablourilor de analiză a fluxurilor, acesta fiind primul tablou orientat spre conceptul trezorerie,
prin care toate fluxurile care pot fi încasate și plătite sunt corectate prin variațiile decalajelor
corespunzătoa re pentru a se putea determina sumele încasate sau plătite în cursul exercițiului
în cadrul interprinderi (entități financiare). Acest tablou realizează în mod eficient trecerea
fluxurilor potențiale, pentru a obține la sfârșitul tranzacțiilor un șold care reprezintă variația
lichidităților din perioada analizată, astfel realizanduse un tablou important din punct de
vedere informațional la nivel de administrație.
În mod practic acest tablou pornește de la veniturile care se articulează în jurul unor
solrd uri până la determinarea variației lichidităților, acesta delimitând cele trei secvențe
succesive:
1. Secvența unu îl constituie șoldul economic reprezintă un disponibil după
finanțarea internă a creșterii, fiind constituit pe baza fluxurilor de încasări și plăti care sunt în
mod deliberat legate de activitatea de exploatare curentă, precum și a fluxurilor de exploatare
care are drept sarcină finanțarea internă a creșterii venite în urma investițiilor.
2. Secvența a doua are în evidență șoldul financiar pe baza fluxurilor financiare
fără contrapartidă materială distinctă, aceste fluxuri sunt determinate de către
angajamentele financiare, precum și fluxuri generate de către cheltuielile financiare venite în
urma tranzacțiilor sau cele de repartiție (impoz itul pe profit și pierderi, eficienta
administrativă, participare angajaților la activitățile de profit etc.).
Datoriile și angajamentele formate în urma cumpărări în leasing și sub forma ratelor,
precum și al altor efecte de scadenta, aduc cheltuieli fi nanciare care includ dobânzile și
cheltuielile aferente acestor datori;
2.3.3.2. Modul de descriere al tablourilor fluxurilor de trezorerie
Este cunoscut faptul că nici unul dintre tipurile de tablouri prezentate nu a găsit
aplicabilitate în practică decât pentru o perioadă scurtă, deoarece nu răspundeau la toate
20
solicitările informaționale ale teoreticienilor și mai ales ale practicienilor. D e aceea, în practică
și teoria de specialitate și -a făcut apariția un alt instrument, denumit tablou al fluxurilor de
trezorerie, care își găsește tot mai mulți adepți, chiar și în țările în care tabloul de finanțare este
tradițional și funcționează din pu nct de vedere legislativ, ca de exemplu, în țările vest
europene.
Practica acestui tablou își are originea în SUA, unde a fost reglementat, în noiembrie
1987, prin norma SFAS 95 (Statement of Financial Accounting Standard).
Această declarație stabilește standarde pentru raportarea fluxurilor de numerar.
Acesta înlocuiește Avizul APB nr. 19 privind raportarea modificărilor poziției financiare și
solicită o situație a fluxurilor de trezorerie, ca parte a unui set complet de s ituații financiare
pentru toate întreprinderile comerciale, în locul unei declarații privind modificările poziției
financiare. Declarația impune ca o situație a fluxurilor de trezorerie să clasifice încasările și
plățile în numerar în funcție de faptul dac ă acestea provin din activități de exploatare, de
investiții sau de finanțare.
În contrast această declarație încurajează întreprinderile să raporteze direct fluxurile
de trezorerie din activitățile de exploatare, prezentând clase majore de încasări și plăți în
numerar din exploatare (metoda directă). Întreprinderile care aleg să nu prezinte încasări și
plăți în numerar de funcționare sunt obligate să raporteze indirect aceeași valoare a fluxului de
numerar net din activități de exploatare pr in ajustarea venitului net pentru reconcilierea cu
fluxul net de numerar din activitățile de exploatare (metoda indirectă sau de reconciliere),
toate amânările veniturilor și plăților în numerar din exploatare anterioare și toate acumulările
viitoarelor în casări și plăți în numerar din exploatare și toate elementele care sunt incluse în
venitul net care nu afectează încasările și plățile în numerar din exploatare. În cazul utilizării
metodei directe, este necesară o reconciliere a venitului net și a fluxulu i de numerar net din
activitățile de exploatare într -un calendar separat.
În mod deliberat aceasta recomanda societățile publicarea unui tablou de trezorerie
pe baza conceptului (Statement of Cash Flows).
Modelul american, din anul 1988 a inspirat Ordinul Experților Contabili din Franța
să publice o recomandare prin care să solicite entităților economice înlocuirea tabloului de
finanțare cu un tablou care să explice variația trezoreriei și a cărui structură era asemănătoare
cu cea a modelului american. Astfel după mai mulți ani de deliberare o versiune modificată a
acestei recomandări este publicată în 1997, această versiune fiind un mod de adaptare al IAS
21
7, publicat de către Comitetul Internațional de Standarde pentru Conta bilitate (IASC) în anul
1992. În prezent aceasta normă publicată a avut o evoluție constanta pentru a ține pasul cu
noile modificări economice.
În România s -a reglementat, prin „Reglementările contabile armonizate”,
includerea unui document de sinteză care să evidențieze fluxurile (Situația fluxurilor de
trezorerie).
Recomandarea făcută de OECCA a fost susținută în mod sistematic de numeroși
specialiști, prin lucrări ulterioare ce criticau practica tabloului de finanțare.
Argumentele aduse în nenumărate literaturi de specialitate și reviste de către
specialiști în domeniu cu privire la necesitatea acestui document se pot sintetiza astfel:
– concepția tradițională este depășită din punct de vedere a l practici coerente de a
trece de la un bilanț la altu în mod frecvent, acesta fiind considerat informația principală prin
inntermediul căreia societatea exista;
– abordare tuturor încasărilor și plăților, care sunt grupate pe funcții și în acest fel
trecerea la prezentarea de date previzionale devine mult mai ușoară;
– imaginea obținută în urma fluxului de trezorerie pornind de la încasări și plăti,
oferă o imagine realistă, în schimb cu imaginea obținută în urma fondului de rulment și al
necesar ului de fond de rulment.
Contabilitatea țărilor de origine anglo -saxonă pune accentul pe fluxurile nete de
trezorerie, dar nu pune accent pe rezultat, în comparație cu țările Europei Continentale. Astfel
acest factor prioritar a adus multe controvers e în deliberările constante ale practicienilor.
Prin intermediul tabloului fluxurilor de trezorerie s -a abandonat descrierea
variațiilor patrimoniului, ignorând factorul de bilanț și factorul de cont de rezultate, astfel
consecințele se pot resimți î n modul lipsei fondului de rulment, precum și renunțarea la
indicatorul excedent brut de exploatare în favoarea conceptului preventat anterior ETE.
Din punct de vedere al modului structural al tipurilor de tablouri,
acestea au la bază o clasificare comună funcțională:
– fluxuri nete de trezorerie venite în urma operațiunilor de exploatare;
– fluxuri nete de trezorerie venite în urma ope rațiunilor de investiții;
– fluxuri nete de trezorerie venite în urma operațiunilor de finanțare.
Tabelul nr. 2.1
Structura principalelor tablouri de trezorerie
Tipul Tipuri de tablouri (cadru legislativ)
22
fluxului FASB 95 IAS 7 OMFP 1802/2014
I.
Deter –
minarea
fluxului
net din
activita –
tea de
exploa –
tare 1. Metoda directă
Încasări clienți
+ încasări dobânzi și
dividende
+ încasări prime
asigurare
– plăți furnizori și
salariați
– plata impozitelor și
taxelor
– plata dobânzilor. 1. Metoda directă
Încasări clienți
– Plăți furnizori și
salariați
– Dobânzi și dividende
plătite
– Plata impozitului pe
pe profit
– Alte plăți aferente
activității de exploatare
Elementele
extraordinare. 1. Metoda directă
Încasări clienți
+ încasări redevențe
– Plățile în numerar
către furnizori și
salariați
– Plățile în numerar sau
restituiri de impozit
pe profit, doar dacă nu
pot fi identificate în
mod specific cu
activitățile de
investiții
și de finanțare.
2. Metoda indirectă
Profit net
Amortizări și
provizioane
Rezultatul din
cedarea
imobilizărilor
Variația stocurilor
și creanțelor
Variația datoriilor
de exploatare
+ Cheltuieli cu
dobânzile 2. Metoda indirectă
Rezultatul net înainte
de impozitare și elem ente
extraordinare
Amortizări și
provizioane
Rezultatul din cedarea
imobilizărilor
Variația stocurilor și
creanțelor
Variația datoriilor de
exploatare
+ Cheltuieli cu dobânzile
– Dobânzi și dividende
plătite
– Plata impozitului pe
profit
Elemente
extraordinare. 2. Metoda indirectă
Rezultatul net
Elemente nemonetare
(amortizări și
provizioane)
Variația capitalului
circulant
Variația altor
elemente care nu
sunt
incluse în activ itatea
de finanțare sau de
investiții.
Tabelul nr. 2.2
Tipul
Fluxului Tipuri de tablouri (cadru legislativ)
FASB 95 IAS 7 OMFP 1802/2014
23
II. Deter –
minarea
fluxului
net din
activita –
tea de
investiții
Fluxuri pozitive de
lichidități:
+ Încasări din
cesiunea
imobilizărilor
corpoarale și
financiare;
Fluxuri negative de
lichidități:
– Achiziții de
imobilizări corporale
și financiare. Încasări din:
Cesiunea imobilizărilor
corporale și financiare
+ Dobânzi și dividende
încasate
– Achiziția de
imobilizări corporale
și financiare
– Redevența
corespunzătoare părții
de capital, pentru
achizițiile în leasing
financiar. Încasări din:
Cesiunea
imobilizărilor
corporale și financiare
+ Încasările în numerar
din rambursarea
avansurilor în
numerar
și împrumuturilor
efectuate către alte
părți
– Avansuri și
împrumuturi
efectuate
către alte părți
– Achizițiile de
imobilizări
corpoarale
și financiare
III.
Deter –
minarea
fluxului
net de
trezorerie
din
activita –
tea de
finanțare Încasări prin
contractarea de noi
împrumuturi pe
termen lung
+ Încasări din
emisiune de acțiuni
– Rambursarea
fracțiunilor scadente
din împrumuturile
pe termen lung
– Răscumpărare de
acțiuni
– Redevența
corespunzătoare
părții de capital,
pentru achizițiile în
leasing financiar
– Plata dividendelor. Încasări prin
contractarea de noi
împrumuturi pe
termen lung
+ Încasări din
emisiune de acțiuni
– Rambursarea
fracțiunilor scadente
din împrumuturile
pe termen lung
– Răscumpărare de
acțiuni
– Dobânzi și dividende
plătite. Încasări prin
contractarea de noi
împrumuturi pe
termen lung
+ Încasări din
emisiunea de acțiuni
– Rambursarea
fracțiunilor scadente
din împrumuturile
pe termen lung
– Răscumpărare de
acțiuni
– Plata redevenț elor
pentru leasingul
financiar.
Tabelul reprezentativ de mai sus atestă alinierea României la normelor internaționale
începând cu anul 2001 până în prezent.
Datorită modului de aplicare al acestui tip de tablou, se pot observa următoarele
avantaje:
– cunoașterea situației fluxurilor de numerar permite o mai bună apreciere al
viabilității entității economice, a posibilității de a -și achita plățile la scad ență. Conceptul unui
24
cash-flow pozitiv reflectă o creștere reală a capacității de finanțare a investițiilor, în timp ce un
cash-flow negativ evidențiază o reducere a puterii economice;
– pentru determinarea fluxurilor de trezorerie având în vedere criteriul funcțional
asigură un flux generat de către activitatea de exploatare și în stabilirea necesarului de
finanțare externă;
– în mod direct oferă informații pentru aprecierea capacității întreprinderii de a plăti
dividende, da r în mod deliberat beneficiul consta în fluxul monetar mai eficient;
– fluxurile de trezorerie ale unei interprinderi oferă informații importante și
folositoare pentru utilizatorii situațiilor financiare, astfel rezolvă nevoile interprinderi în mod
eficient. Informațiile relative la fluxurile de trezorerie sunt folosito are pentru a permite
destinatarilor situațiilor financiare să -și elaboreze modele pentru aprecierea diferitelor
întreprinderi.
2.3.3.3. Metoda de întocmire al tabloului fluxurilor de trezorerie și forma
structurală al acestuia
Conform norm elor internaționale din IAS 7, metoda de întocmire și analiza al
structurii vizează importanta rolului pe care îl are tabloul relevant al fluxurilor în majoritatea
țărilor internaționale, inclusiv în țara noastră.
A.Rolul și importanta fluxur ilor de trezorerie în activitățile de exploatare:
Activitățile de exploatare sunt principalele activități generatoare de venituri și orice
alte activități cu excepția celor definite ca fiind activități de investiții sau de finanțare.În opinia
practicienilor și specialiștilor, mișcarea de trezorerie în raport cu activitățile de exploatare are
un rol major sau mai bine spus un joacă rolul cheie în măsurile abordate de către interprindere,
prin metoda de exploatare înțelegem capacitatea eficienta al entități financiare de a degaja
suficiente fluxuri de trezorerie, pentru a rambursa imrpumuturi, a realiza un nou set de
investiții benevole și pentru a vărsa dividente. Acest proces nu obliga entitatea financiară să
recurgă la finanțare externă, de ase mea infomatiile legate de fluxurile istorice de trezorerie
ajuta la o mai bună metodă de previziune pentru viitoare forme de exploatare.
Fluxurile de trezorerie ale activităților de exploatare sunt datorate principalelor
activități generatoa re de venituri ale întreprinderii. Ca urmare, ele sunt rezultatul operațiilor și
evenimentelor care ajuta la formarea rezultatului net.
Fluxurile de trezorerie ale metodei de exploatare pot fi explicat în normele IAS 7,
printr -o listă de exemple:
– plățile care vizează furnizorii și salariații;
– încasările din vânzarea de bunuri și servicii;
25
– plățile de impozite, excepție face activitatea de investiții și cel de finanțare.
– încasările din redevențe, onorarii, comisi oane și alte venituri;
O întreprindere poate să dețină titluri în scopuri comerciale, caz în care acestea sunt
asemănătoare stocurilor achiziționate pentru a fi revândute. Astfel fluxurile de trezorerie, care
provin din achiziționarea și cesiunea de t itluri deținute în scopuri comerciale, sunt incluse în
activitățile de exploatare. De asemenea, avansurile de casă și împrumuturile acordabile de
instituțiile financiare sunt clasificate, în categoria activităților de exploatare. Acestea fiind
considerate drept principala activitate care generează venituri în literatura de specialitate.
Este important de menționat ca unele operațiuni, precum cesiunea unei imobilizări de
tipul instalațiilor de producție, pot genera un efect pozitiv sau negativ de valoare și pot afecta
rezultatul net. Astfel operațiunile menționate nu aparțin în mod direct metodelor de exploatare,
fiind incluse mai degrabă în activitățile de investire și sunt relatate în fluxurile de trezorerie.
Fluxurile de trezorerie afere nte activității de exploatare într -o interprindere folosesc
în mod normal următoarele metode:
– metoda directă , care se referă la încasări și plăți (intrări și ieșiri de fonduri) brute;
Conform metodei directe, informațiile privind principal ele categorii de intrări și ieșiri
de fonduri brute pot să fie obținute:
– de celelalte elemente fără incidențe monetare;
– de variațiile din cursul exercițiului, în cadrul stocurilor, creanțelor și datoriilor de
exploatare;
– fie pe baza înregistrărilor contabile ale întreprinderii;
– fie prin ajustarea vânzărilor, costului vânzărilor și celelalte elemente ale contului de
profit și pierdere .
Tabelul nr. 2.3
Metoda directă în activitățile de exploatare relative fluxurilor de trezorerie
+ Încasări generate de relațiile cu clienții
– Plăți în favoarea furnizorilor și personalului
– Dobânzi și dividende plătite
– Plăți privind impozitele asupra beneficiilor
– Alte plăți generate de exploatare
Elemente extraordinare
= Fluxul net de trezorerie relativ la activitățile de exploatare
26
Este important de notat recomandările vizate în IAS 7 pentru interprinderi, aceste
recomandări încurajează utilizarea metodei direct pentru a permite obținerea de informații care
pot ajuta la estimarea mai eficientă a fluxurilor viitoare de trezorerie.
Metoda directă presupune operarea directă în fluxuri monetare, pe care le grupează în
diferite categorii de încasări și de plăți.
– metoda indirectă, metodă care ajuta la formare rezultatului net este corectat,
pentru a ține cont:
1) de influența oper ațiilor care nu au caracter monetar;
2) de orice report sau regularizare a încasărilor sau plăților trecute sau viitoare;
3) de elementele de venituri sau de cheltuieli asociate fluxurilor de trezorerie care
vizează investițiile sau finanțarea.
Tabelul nr. 2.4
Metoda indirectă al activităților de exploatare relative fluxurilor de trezore rie
Rezultatul net înaintea imozităr ii și elementelor extraordinare
+ Cheltuielile cu amortizările și provizioanele
– Venituri din amortizări și provizioane
Rezultatul cesiunii imobilizărilor și plasamentelor
+ Cheltuieli privind dobânzile
– Venituri din plasamente
= Rezultatul din exploatare înaintea variației necesarului în fond de rulment
Variația stocurilor
Variația conturilor clienți și altor creanț e din exploatare
Variația conturilor furnizori și a altor datorii din exploatare
– Dobânzi și dividende plătite
– Plăți privind impozitele asupra beneficiilor
Elemente extraordinare
= Fluxul net de trezorerie relativ la activitățile de exploatare
27
Fluxul net de trezorerie care provine din activitățile de exploatare se determină prin
ajustarea rezultatului net, ținând cont de următorii factori:
– variațiilor intervenite în cursul exercițiului, în cadrul stocurilor, creanțelor și
datoriilor din exploatare;
– elemente care nu are în componența nici încasări, nici plăți, precum amortizările,
impozitele amânate, provizioanele, beneficiile nedistribuite ale societăților asociate etc.;
– elemente p entru care incidența asupra trezoreriei se realizează prin fluxurile de
investiții și cele de finanțare.
Pe baza metodei indirect se mai poate constata reliefarea veniturilor și cheltuielilor
aferente contului de profit și pierdere, precum ș i a variațiilor intervenite în cadrul stocurilor,
creanțelor și datoriilor din exploatare. Această soluție provine din aplicarea metodei directe în
activitățile de exploatare, pentru a face prezentarea fluxului net de trezorerie.
B. Rolul activităților de investiție în fluxul de trezorerie :
În opinia specialiștilor din cadrul „IASB”, fluxurile care rezultă din activități de
investiții indică plățile au fost efectuate pentru achiziționarea de active destinate să genereze
venituri și fluxuri de trezorerie viitoare.
Fluxurile de trezorerie ale activităților de investiții oferă informații privind metoda
prin care o întreprindere își asigură perenitatea și creșterea. Acestea se referă în mod deliberat:
– încasări care decurg din ramb ursarea avansurilor și împru muturilor acordate;
– plățile efectuate pentru achiziționarea de imobilizări corporale și necorporale, a altor
active pe termen lung și plățile implicate de imobilizările produse de întreprindere;
– încasări rel ative la vânzarea de titluri de parti cipare și de titluri de creanță;
– încasări care provin din vânzarea de imobilizări corporale și necorporale precum și a
altor active pe termen lung;
– plăți efectuate pentru achiziționarea de titluri de participa re și de titluri de creanță
ale altor întreprinderi;
– avansurile de trezo rerie și împrumuturile acordate;
– masura dividentelor incasate;
– dobanzi incasate.
28
Tabelul nr. 2.5
Modelul fluxu rilor de trezorerie relative la activităților de investiți
C. Fluxurile de trezorerie ale activităților de finanțare :
Activitățile de finanțare sunt cele care antrenează schimbări în mărime și structura
capitalurilor proprii și capitalurilor împrumutate aferente unei interprinderi.
Posibilitatea de a crea previziuni legate de sumele din fondurile de capital al acestor
fluxurile în tabloul de trezorerie, sunt în opinia unor practicieni foarte utile din punct de
vedere al capitalurilor pe viitor.
Actvitățile de finanțare care cr ează mișcări de trezorerie pot genera sau pot realiza:
– fonduri alocate pentru efectuarea reduceri soldului datoriei referitoare la un contract
de locație -finanțare;
– încasările din emisiunea de acțiuni și din alte instrumente ale capitalurilor prop rii;
– încasări din emisiunea de împrumuturi obligatare, de împrumuturi statutare, de bilete
de trezorerie, de titluri de împrumut ipotecar sau a altor titluri de împrumut;
– rambursarea sub formă de lichidități a sumelor împrumutate;
– vărsarea de fonduri efectuate acționarilor pentru achiziționarea sau răscumpărarea
acțiunilor întreprinderii.
Tabelul nr. 2.6
Modelul fluxurilor de trezorerie relative la activitațile de finanțare
– Achiziționarea filialei x ( -) trezoreria achiziționată
+ Cesiunea filialei y
– Achiziționarea de imobilizări
– Achiziționarea de plasamente
+ Încasările ce rezultă din cesiunea de imobilizări
+ Încasări ce rezultă din cesiunea de plasamente
+ Dobânzi încasate
+ Dividende primite (încasate)
= Fluxul net de trezorerie relativ la activitățile de investiții
+ Creșterea de capital, în numerar
– Rambursarea de capital în numerar
+ Emisiunea (contractarea) de împrumuturi (altele decît cele de
trezorerie)
29
D. Aspecte concrete în prezentarea unui tablou al fluxurilor de trezorerie:
1.Prezentarea unor fluxuri de trezorerie
În principiu, fluxurile de trezorerie trebuie să fie prezentate la nivelul mărimii lor
brute. Ca atare, nu este posibil să se compenseze încasările și plățile din aceeași categorie și
chiar din categorii diferite.
Însă normele impuse de către IAS 7 admit posibilitatea transpuneri a doua exerciții,
astfel unele fluxuri provin din activitățile de exploatare, de investiții dau cele de fin anțare în
format de mărime netă. Acestea sunt:
– încasări și plăți în contul clienților, atunci când fluxurile de trezorerie nu provin din
activitățile întreprinderii, ci din cele ale clientului;
– încasările și plățile referitoare la elemente ce au un ritm de rotație rapid, o valoare
mare și o scadența scurtă.
În cazul instituțiilor financiare, fluxurile de trezorerie trebuie să fie prezentate în
mărime netă, în cazul:
– plasării de depozite la alte instituții financiare și retragerii;
– împrumut urilor acordate și avansurilor consimțite în favoarea clienților și
rambursării acestor împrumuturi și avansuri.
2. Fluxurile care se transpun în monede străine
Toate fluxurile în monede străine sunt convertite la cursul zilei plații sau încasării.
Există totuși posibilitatea utilizării unui curs mediu ponderat pentru ansamblul fluxurilor
aferente unei perioade.Lichiditățile și echivalentele de lichidități în monede străine, existente
la sfârșitul exercițiului, sunt convertite la cursul de închidere.
30
Câștigurile și pierderile nerealizate, ce rezultă din variația cursului între data fluxurilor
și data închiderii exercițiilor, nu constituie fluxuri monetare.
Exemplu:
La începutul exercițiului N, o întreprindere deținea 50.000 CAD . Cursul dolarului
canadian la 1 ianuarie N era de 3,1 3 lei. Pe parcursul exercițiului au fost înregistrate
următoarele fluxuri monetare în monede străine:
– încasări:
80.000 CAD (cursul zilei 3, 13 lei)
20.000 CAD (cursul zilei 3,1 5 lei)
– plăți:
60.000 CAD (cursul zilei 3,25 lei)
La închiderea exercițiului N, curs ul dolarului canadian era de 3,27 lei.
Calculul câștigului sau pierderii latente și comparația între lichiditățile și
echivalentele de lichidități aferente deschiderii și închiderii exercițiului rezultă din următorul
tabel:
Tabelul nr. 2.7
Informații Sume în
CAD Sume în
mii lei
Trezoreria în monede străine la începutul exercițiului N
Fluxurile de trezorerie aferente exercițiului N:
Încasări
Plăți
Diferența de curs nerealizată (câștigul sau pierderea latentă)
Trezoreria în monede străine la sfârșitul exercițiului N 50.000
100.000
– 60.000 156,5
313,4
195
90.000 275,3
90.000 19
294,3
80.000*3,13 + 20.000*3,27 = 313 ,4 mii lei
Diferența de curs nerealizată se calculează astfel:
– Diferența referitoare la trezoreria la începutul exercițiului:
50.000* (3,27 – 3,12) = 7,5 mii lei
– Diferența referitoare la fluixurile de trezorerie în monede străine, aferentă exerciț iului
N;
[(100.000*3,27 ) – 313,4] – [(60.000*3,27 ) – 195] = 12,4
Total diferență de c urs nerealizată = 7,5+ 12,4= 19 mii lei.
90.000 *3,27 = 294,3 mii lei.
31
3. Dobânzi și dividende
Fluxurile de trezorerie, care provin din dobânzi și dividende încasate, trebuie să fie
prezentate separat de cele care sunt generate de dobânzile și dividendele plătite. Totodată, ele
trebuie să fie delimitate pe cele trei categorii de activități.
Pentru instituțiile financiare dobânzile și dividendele încasate și vărsate constituie
fluxuri de exploatare. Pentru ceilalți agenți economici, soluția delimitării este mai puțin
evidentă.
În cazul dobânzilor și dividentelor plătite exista două modalități d e interpretare.
Astfel în opinia unor specialiști și practicieni, o consecință în categoria fluxurilor de finanțare
o constituie factorul politic de finanțare. Însă unii estimează că, cel mai important lucru este
punerea în evidență a interprinderii de a d egaja activele necesare finanțării sale. Ca atare,
aceste plăți sunt catalogate în categoria fluxurilor din exploatare.
4. Impozitele provenite în urma beneficiilor
Cum impozitul se calculează asupra rezultatului întreprinderii, rezultat care provine
atât din operațiile de exploatare, din activitățile de investiții și cele de finanțare, arată faptul că
acest impozit ar trebui să fie delimitat pe cele trei componente. Astfel, plățile privind
impozitul asupra beneficiilor trebuie să fie clasificate în categoria fluxurilor de trezorerie care
provin din activități de exploatare. Atunci când este posibil să se conecteze fluxul generat de
impozit la o operație al unui flux de trezorerie clasificat în categoria activităților de investiții
sau de finanțare, acest raport va fi prezentat în rubricile activităților de investiții, respectiv de
finanțare. Trebuie menționat faptul că, chiar dacă fluxurile de trezorerie delimtate din
impozitare, tabloul fluxurilor de trezorerie trebuie să își păstreze mărimea sa totală.
În concluzie, IAS 7 este precizat faptul că plățile de impozit asupra beneficiilor se
pot clasifica în categoria fluxurilor din exploatare, exceptând situația în care ele ar putea fi clar
identificabile în activitățile de investiții sau de finanțare.
5. Elementele extraordinare survenite în urma analizelor
Având drept indicator norma prezentată în IAS 8, aceasta nu constituie o excepție
distinctă față de celelalte trei categorii de fluxuri ale tabloului. Însă ele trebuie prezentate în
mod separat, în cadrul fluxurilor din exploatare, de investiții și de finanțare, pentru a permite
utilizatorilor o mai bună înțelegere asupra mișcărilor de trezorerie actuale și viitoare ale
întreprinderii.
32
2.3.3.4. Punctele nevralgice ale tabloului fluxurilor de trezorerie și valoarea
cognitivă
Tabloul fluxurilor de trezorerie prezintă inforamții istorice referitoare la fluxurile
monetare, dar aceste informații stau la baza previziunilor de fluxuri.
Tabloul fluxurilor de trezorerie este determinat de o concepție de echilibru financiar,
centra tă, pe solvabilitatea întreprinderii și pe flexibilitatea financiară . Aceste caracteristici sunt
apreciate prin intermediul capacității întreprinderii de a genera fluxuri pozitive de trezorerie,
de la activitățile sale de exploatare.
Fluxul de trezoreri e generat de activitățile de exploatare este indicatorul central al
analizei situației unei întreprinderi. Prin utilizarea indicatorului central, putem spune că acesta
face o apreciere pozitivă asupra perfomantelor interprindeii pe o perioadă medie de timp .
Pe partea bursieră din punct de vedere al cercetărilor și al practici, remarcam un
interes al investitorilor spre beneficiile contabile din punct de vedere al fluxurilor
monetare.Tabloul fluxurilor de trezorerie permite să se stabilească un raport în tre informațiile
contabile și procesul de luare a deciziilor de către investitor.
Structura tabloului fluxurilor de trezorerie și ordinea de prezentare a funcțiilor
favorizează o lectură normativă de specialitate, prin care se atribuie fluxurilor din ex ploatare
un rol în detreminarea finanțarea creșterii și în determinarea necesarului de finanțare externă.
Metoda de „cash -flow” din exploatare este un indicator cheie, în aprecierea capacității
întreprinderii de a genera lichidități suficiente, în vederea realizării de noi investiții.
Noțiunea de fluxuri de trezorerie prezintă un model mai obiectiv, decât de cea de
fond de rulment, concept influențat de aplicarea unor convenții contabile. Fluxurile de
trezorerie din exploatare corespund capacității de au tofinanțare.
În mare parte tabloul fluxurilor de trezorerie facilitează în mod eficient stabilirea
cauzelor care au rolul de a explica divergentele contabile și de trezorerie, altfel spus un surplus
monetar și permite o reevaluare al rolurilor acționari lor în finanțarea creșterii
Deși considerat superior tabloului de utilizări și de resurse, tabloul fluxurilor de
trezorerie nu a scăpat nici el criticilor. Limitele sale vizează, cu predilecție: definirea și rolul
trezoreriei; conținutul funcției de exp loatare și modul de calcul al fluxurilor c are îi sunt
asociate; evaluarea performanțelor, prin intermediul fluxurilor de trezorerie; insuficiența sa în
aprecierea evoluției situației financiare a unei întreprinderi.Din punctul de vedere al criticilor,
tabloul fluxurilor de trezorerie, deși este superior tabloului de uitilizari și resurse,limitele sale
33
pun la îndoială capacitatea sa de prelucrare, altfel spus: definirea și rolul trezoreriei, conținutul
funcției de exploatare și modul de calcul al fluxurilor care îi sunt asociate, evaluarea
performanțelor etc.
Rolul în modul de definiție critic este considerat un șold rezidual,variabil dependent
de activitățile (operațiunile) de exploatare și de investiții sau finanțare.
Diversele modele de tablouri ale fluxurilor de trezorerie nu definesc, în mod precis,
funcția de exploatare. Structura fluxurilor este influențată de o logică de natură contabilă, în
conformitate cu care fluxul net de trezorerie din exploatare, a operațiilor care participă la
formarea rez ultatului. În funcția de exploatare, sunt incluse și cheltuielile financiare a căror
mărime și evoluție depind de politica financiară a întreprinderii.
Este cunoscut în unele literaturi de specialitate faptul că nu pot fi identificate toate
fluxurile d e trezorerie care se transpun în activitatea de exploatarea. Recursul la metoda
indirectă interzice orice clasificare a fluxurilor, altfel spus practica mondială probează această
metodă care este des utilizată de întreprinderi, din motive legate de organiz area sistemului de
informare contabilă.
Aprecierea performanțelor întreprinderii, cu ajutorul tabloului fluxurilor de
trezorerie, nu poate să aibă o valoare operațională decât pe perioade medii și lungi. Modul
volatil al fluxurilor de trezorerie interzi ce utilizarea lor ca indicator al performanței , pe
perioade scurte. Însă din punct de vedere gestionar, perfomanta poate fi interpretată ca având
un avantaj pe perioade medii, astfel în concepția politicii de investiții poate avea un termen
scurt de recupe rare.
Evoluției situației financiare a unei întreprinderi prezintă și ea unele limite. Este
știut faptul că nu sunt luate în considerație prin intermediul tabloului o serie de operații care
au un efect mai mult sau mai puțin pozitiv asupra structurii c apitalurilor și angajamentelor
întreprinderii, dar care au o influență directă asupra trezoreriei. În mod special cele care sunt
incluse în categoria angajamentelor financiare în afara bilanțului, tind să prolifereze sub
influența dezvoltării tehnicilor de inginerie financiară sau a contabilității creative.
34
CAPITOLUL III
PREZENTAREA ȘI ÎNTOCMIRE PERFORMANTELOR TABLOULUI FLUXURILOR DE
TREZORERIE ÎN CONFORMITATE CU REGLEMENTĂRILE OMFP 1802/ 2014 ÎN
CONTEXTUL UNEI ÎNTREPRINDERI. CAZ APLICATIV
3.1. PREZENTARE GENERALĂ A S.C. COMBIR S.R.L
S.C. COMBIR S.R.L, este înmatriculata la Oficiul Registrului Comerțului Brașov,
persoană juridică ,sub numărul J/45/922/08 având sediul în localitatea Brașov, jud. Brașov.
Societatea a fost înființată în anul 2007 în conformitate cu prevederile Legii nr.31/1990,
republicata și în baza art.4 din OUG 76/2001 republicata ,astfel cum a fost modificată prin
OUG nr.129/2002.
– Forma juridică a societății
S.C. COMBIR S.R.L ,este o societate cu răspundere limitată , fiind persoană juridică
romana , conf. Art. 1 din Legea nr 31/1990 republicata în 1998.
Societatea se înființează pentru o durată nelimitată de timp , dobândind personalitate
juridică de la data înmatriculării ei în Registrul Comerțului Brașov.
– Scopul activității
35
Societatea comercială COMBIR SRL, își desfășoară activitatea în domeniul: Comerț
cu amănuntul, în magazine specializate, al altor produse; Comerțul cu amănuntul
construcțiilor.
– Obiectul de activitate
Obiectul de activitate al S.C. COMBIR S.R.L, îl constituie executarea de lucrări în
domeniul construcțiilor de clădiri sau părți ale acestora, prestări de servicii în organizarea de
șantiere și pregătirea terenului, comerț cu amănu ntul în magazine nespecializate, lucrări de
instalații pentru clădiri , lucrări de finisare. De asemenea, societatea asigură informatică în
construcții pe bază de cote, contractarea și executarea de lucrări de construcții, execută
reparații, precum și lucră ri noi de construcții și instalații și execută lucrări de service pentru
utilaje de construcții.
– Funcționarea societății
S.C. COMBIR S.R.L este o societate de sine stătătoare și nu are sucursale sau filiale.
Are o activitate permanentă, cu excepția s ituației în care condițiile meteorologice nu permit
desfășurarea activității. Activitatea societății se întrerupe temporar în perioada decembrie –
martie, perioadă în care nu se prestează servicii în construcții.
– Capitalul social
S.C. COMBIR S.R.L are un capital social de 361.757 lei. Acest capital social este
constituit prin aportul numerar al asociaților împărțit în zece părți sociale, câte 36.175 lei
fiecare.
3.2. ORGANELE DE CONDUCERE ȘI ADMINISTRATIVE
– Adunarea generală a acționarilor
Adunarea generală a asociațiilor (AGA) reprezintă organul care adopta hotărârile
privitoare la funcționarea societății, având următoarele obligații principale:
– să aprobe bilanțul contabil și să stabilească repartizarea beneficiului net;
– să desemneze pe administratori;
– să se pronunțe asupra gestiunii administratorilor;
– să decidă urmărirea administratorilor și cenzorilor pentru daunele princi nuite
societății, desemnând și persoana însărcinată să o execute;
– să fixeze remunerația cuvenită pentru exercițiul în curs, al administratorilor și
cenzorilor;
36
– să aleagă acționarii nou intrați și cenzorii;
– să stabilească bugetul de venituri și cheltuieli și, după caz, programul de activitate
pentru exercițiul următor;
– să hotărască gajarea, închirierea sau desființarea uneia sau mai multora dintre
unitățile societății;
– analizează rapoartele Consiliului de Administrație privind studiul și perspectivele
societății cu referire la profit și dividende, poziția pe piață internă și internațională, nivelul
tehnic, calitatea, forța de muncă, protecția mediului, relațiile cu clien ții;
Adunarea generală decide prin vot majoritatea absolută a asociaților și a parților
sociale. Adoptarea hotărârilor se poate face și prin votare prin corespondența. Pentru
hotărârile privind modificarea actului constitutiv este necesar v otul tuturor asociaților.
Administratorul are următoarele competente:
– încadrează personal și desface contractul de muncă al salariatiilor, stabilindu -le
felul muncii, locul de muncă, atribuțiile, drepturile bănești și răspun derile fiecăruia conform
normelor Codului Muncii;
– stabilește programul de lucru și regulile de disciplina pentru salariați;
– aduce la îndeplinire toate hotărârile a dunării generale a asociaților;
– reprezintă societatea în relațiile cu terții, în fata organelor judecătorești, organelor
administrației publice centrale sau locale de stat precum și în față oricăror instituții
legal constituite.
Administratorul răspunde solidar și personal în toate pagubele produse societății prin
neresp ectarea prevederilor din Legea nr. 31/1990 actualizată la zi și consolidată. El va raporta
adunării generale a asociațiilor modul în care își vor aduce la îndeplinire mandatul.Activitatea
administratorului va înceta numai cu aprobarea adunării generale a a sociaților, care în acest
sens îi va da descărcare de gestiune.
Hotărârile ce pot fi luate în cazul convocării:
– prelungirea duratei societății;
– mărirea capitalului;
– schimbarea obiectului de activitate al societății;
– schimbarea formei societății;
– mutarea sediului;
37
– fuziuni cu alte societăți;
– reducerea capitalului social sau întregirea sa prin emisiune de noi acțiuni;
– orice altă modificare a contractului de societate ori a statutului sau orice altă
hotărâre pentru care es te cerută aprobarea adunării extraordinare.
Consiliul de administrație:
Consiliul de Administrație este compus din 5 membrii, aleși de AGA pe o perioadă de
4 ani. Consiliul de Administrație are în principal următoarele atribuții:
1. Angajează și concediază personalul și stabilește drepturile și obligațiile acestuia;
2. Stabilește îndatoririle și responsabilitățile personalului societății pe compartimente;
3. Aprobă operațiunile de încasări și plăți, de vânzare și cumpărare de bunu ri potrivit
competențelor acordate;
4. Aprobă încheierea de contracte survenite în urma tranzacțiilor;
5. Stabilește tactica și strategia de marketing;
6. Aprobă închirierea sau rezilierea contractelor potrivit competențelor acordate;
Consiliul de Administrație poate delega o parte din atribuțiile sale unui Comitet de
Direcție, compus din membrii aleși de Consiliu.
Pentru a exercita dreptul de control, acționarilor li se pot prezenta, la cerere, date cu
privire la activitatea societății, situația patrimoniului, a beneficiilor și a pierderilor.
Comisia de Cenzori are următoarele atribuții principale:
1. AGA prezintă punctul său de vedere la propunerile de reducere a capitalului social,
de modificare a statului sau obiectului de activitate al societății;
2. Verifică gospodărirea fondurilor fixe și a mijloacelor circulante, a portofoliului de
efecte, casa și registrele de evidența contabilă și informează Consiliul de Administrație asupra
neregulilor constatate;
3. La încheierea exercițiului financiar controlează exactitatea inventarului, a
documentelor și informațiilor prezentate de Consiliul de Administrație .
4. La lichidarea societății controlează operațiunile de lichidare.
38
3.3. PRINCIPALII PARTENERI AI S.C. COMBIR S.R.L
A. Principalii furnizori
– S.C. C .M
– S.C. RE FOR S.R.L.
– S.C. GIROM S.R.L.
– S.C. EDELNA S.A.
– S.C. VOMARI S.A.
– S.C. ARABESQUE S.R.L
– S.C. FOREST S.R.L
– S.C. SONIC S.R.L
– SC INTER S.A.
– S.C. TDG S.R.L
B. Principalii clienți
– S.C. CONSIB S.A.
– S.C. INSTAG S.A.
– S.C. APARTAMENTE S.A.
– S.C. SELCA S.A.
– S.C. INIDAN S.A.
– S.C. SACOMET. S.A.
– Populatia de pe teritoriul localitatii pentru vanzarile en – detail.
3.4. COMPONENTELE TREZORERIEI DIN CADRUL S.C. COMBIR S.R.L
Situația fluxurilor de trezorerie ( situația financiară) prezintă informații privind
fluxurile de numerar, cu alte cuvinte încasările și plățile efectuate de o întreprindere în cursul
unui an. Tabloul fluxurilor de trezorerie este construit plecând de la noțiunile de: trezorerie și
fluxuri de trezorerie.
În trezoreria întreprinderii este prezentat ansamblul de lichidități și echivalentele de
lichidități care fac referința la disponibilitățile bănești și capacitatea depozitelor. Din punctul
de vedere al formei administrative și manageriale din cadrul S.C. COMBIR S.R.L, normele
legale regăsite în IAS 7, prezintă un punct important în dezvoltarea economico -financiară.
Conform normelor IAS 7, dacă există sume semnificative de lichidități și echi valente
de lichidități deținute de o entitate, dar a căror utilizare de către grup este restricționată,
39
acestea trebuie prezentate distinct împreună cu un comentariu al managementului care să
explice circumstanțele acestei restricții.
3.5. ORGANIGRAMA DIN CADRUL S.C. COMBIR S.R.L
Organul de conducere al S.C. COMBIR este Adunarea Generală a Acționarilor care
decide asupra activității acesteia și asigură politica ei economică și comercială.
Societatea pe acțiuni este ad ministrată de către Consiliul de Administrație, care
exercită activitate administrativă și este compus din 5 administratori, aleși de Adunarea
Generală a Acționarilor pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de a fi realeși. În cazul
societății studiate, m embrii Consiliului de Administrație sunt și acționari ai acestei societăți.
În figură prezentată mai sus se poate observa formă de Administrare și conducere al
societății comerciale S.C COMBIR S.R.L . Fiecare diviziune și subdiviziune care compun
formatul de comerț și servicii, acestea având un model de împărțire al sarcinilor comun.
Prezentarea organigramei:
Consiliul de administrație
Director general
Reprezentantul
Responsabil HQ
Serviciul de
producție
Serviciul
personal
administrativ
Contabil
ȘEF
Serviciul financiar
contabil
Șantier de
construcții
Secția de producție
și administrare
Relații cu
clienții
Adunarea generală a acționarilor
40
3.6 Determinarea fluxurilor de trezorerie relative activităților de exploatare
Conform normelor contabile internațional din IAS 7, metoda directă este esențială
pentru determinarea fluxurilor relative în activitățile de exploatare (necesitățile informaționale
ajuta investitori în modul de previzionare al fluxurilor de trezorerie viitoare). Unele
interprinderi apeleaz la metoda indirectă pentru determinarea fluxurilor de trezorerie al
activităților de exploatare, această metodă are un character subtil care permite o mai bună
disimilare al infomatiilor.
Pentru întocmirea unui tablou al fluxurilor de trezorerie se folosesc datele și
informațiile care se regăsesc în situațiile financiare principale, în bilanț, balanta contabilă și
contul de profit și pierderi la sfârșitul exercițiului financiar. În contrast bilanțul reda valorile
nete ale activelor, care din motive metodologice sunt prezentate în valori brute.
3.6.1. Determinarea fluxurilor de trezorerie pentru anul 2012
Datele la calculele de mai jos sunt folosite in s cop demons trativ:
Tabelul nr. 3.1
Fluxuri de trezorerie relative activităților
de exploatare (metoda directă)
( + ) Încasările de la clienți (1) + 1.788.552
( – ) Plăți furnizori (2) – 375.555
( – ) Plăți personal (3) – 290.189
( – ) Alte plăți (4) – 104.194
( + ) Alte încasări din exploatare (5) + 27.012
( – ) Plăți TVA (6) – 93.391
( – ) Plăți privind impozitul pe profit (7) – 129.786
( = ) Flux net de trezorerie din exploatare + 768.425
Secție
Confecții
Atelier
metal
Atelier
de finisaj
Secție
materiale
Secția
mecanizare
Gestiune
materiale
construcții
Gestiune
material de
protecție
Atelier
fierărie
Stație de
betoane și
pietriș
41
1. Încasări de la clienți pe baza relatiei:
a) Si clienți+Vânzări -Sf clienți, unde:
Si clienți(411)= 435.677 lei
Sf clienți(411)= 294.141 lei
b) Vânzări = Venituri vânzări+TVA= 1.328.239 +318.777 = 1.647.016 lei
Venituri v ânzări(Cifra de afaceri neta)= 1 .328.239 lei
TVA aferent vânzări= 318.777 lei
Daca se face inlocuirea la relatia (1) rezulta: Încasă ri de la clienți=435.677 +
1.647.016 – 294.141 =1.788.552 lei
2. Plăți către furnizori pe baza relației:
a) Si furnizori + Achiziții de la furnizori – Sf furnizori, unde:
Achiziții de la furnizori = Achiz. de mat. si mat. consumabile + Achiz. de mat.
nestoc.+ Achiz. de servicii ;
b) Achiz. de ma t. prime și consumabile = Sf mat. prime și consumabile + Consum
mat. prime și consumabile – Si materii prime și consumabile = (66.101 + 5 .255)+
(1.662.331 + 4 4.172) – (58.611 + 6 .341) = 71.356 + 1. 706.503 – 87.871 = 1.689.988 lei
Achiz. de ma t.nestocate = 2.866 lei
Achiz. de servicii = 34.655 lei
Achiz. de la furnizori cu TVA= 376.085+90.260 =466.345 lei
Si furnizori (cont 401)= 453.781 lei
Sf furnizori (cont 401)= 544.571 lei
Daca se face inlocuirea la relatia (1) rezulta Plăti către fu rnizori= 453.781 + 466.345
– 544.571 =375.555 lei
3. Plățile către personal sunt în contul de profit și pierdere, (cont 421)=290.189 lei.
4. Alte plăți cuprind : impozite, taxe + despăgubiri, donații + cheltuieli în avans
aferente exploatării.
Alte plăti =impozite (cont 4311, 4312, 4313, 4314, 4315, 4316, 4371, 4372, 4373,
4423, 444, 446, 447)+taxe+despăgubiri(cont 4481)+ donații (cont 6583) +chelt.în avans
aferente exploatării (cont 471)= 79.196 (impozite salariați)+ 4.55 9 (cheltuieli cu alte impozite
și taxe)+ 19.882+557 ( 471 – chelt în avans) = 104.194 lei
42
5. Alte încasări cuprind: subvenții de exploatare + alte venituri de expl oatare
(penalizări) + venituri în avans aferente exploatării
Alte încasări de exploatare(cont 758)= 27.012 lei
6. Plățile TVA = TVA -ul aferent încasărilor de la clienți – (TVA -ul aferent
achizițiilor de la furnizori + soldul final TVA de plată preluat din bilanț), astfel:
Plăți TVA = 258.342 – (288.945 + 62.788) = 93.391 lei
7. Plățile privind impozitul pe profit se determină astfel:
Plăți privind impozitul pe profit = Si impozit pe profit + Cheltuieli cu impozitul pe
profit – Sf impozit pe profit
Plăți impozit pe profit = 24.010 + 128.532 – 22.756 = 129.786 lei
Tabelul nr. 3.2
Fluxuri de trezorerie relat ive activităților de exploatare (metoda indirectă)
Rezultatul contabil înainte de impozitare 5.321
Eliminarea veniturilor și a cheltuielilor nemonetare
( + ) Cheltuieli privind amortizările și provizioanele + 111.324
( – ) Venituri din provizioane –
( – ) Venituri din diferențe de curs valutar – 42.600
Eliminarea veniturilor și a cheltuielilor nelegate de exploatare
( ± ) Rezultatul din cesiunea imobilizărilor –
( ± ) Rezultatul din cesiunea titlurilor de plasament –
( + ) Cheltuieli privind dobânzile – 26.45 9
( – ) Venituri din dobânzi și dividende ,din care: – 13.256
Venituri din dobânzi –
Venituri din dividende –
( – ) Subvenții pentru investiții virate la venituri –
( = ) Rezultat din exploatare înaintea variației NFR + 32.168
( ± ) Variația stocurilor + 33.038
( ± ) Variația clienților și a altor creanțe din exploatare – 48.021
43
( ± ) Variația furnizorilor și altor datorii din exploatare + 95.404
( ± ) Variația cheltuielilor în avans – 5.667
( ± ) Variația veniturilor din exploatare în avans + 946.23 8
( – ) Plăți privind impozitul pe profit – 319.065
( = ) Fluxul net de trezorerie din exploatare + 768.425
După cum se poate observa, prin ambele metode s -a ajuns la același rezultat privitor
la fluxurile de trezorerie relative la activitățile din exploatare, 762.074 lei.
Determinarea fluxurilor de trezorerie relative la activitățile de investiții
A doua et apă în procesul de întocmire a tabloului fluxurilor de trezorerie îl consta un
calcul al fluxurilor de trezorerie relative la activitățile de investiții. Cea de -a doua etapă a
procesului de întocmire a unui tablou al fluxurilor de trezorerie rezulta din c alculul fluxurilor
de trezorerie relative la activitățile de investiții. Activitățile de investiții se axează pe activele
imobilizate reflectate în cadrul bilanțului.
Activitățile de investiții se bazează pe activele imobilizate care se pot reflecta în
bilanț, acestea cuprind și o serie de operațiuni care afectează un plasament pe termen scurt din
secțiunea de active circulante ale bilanțului, precum și acea parte al veniturilor venite dun
investiții pe baza contului de profit și pierderi.
În acest process fiecare cont care implică încasări și plăți de mijloace bănești care au
venit din activitățile de exploatare, vor fi analizate în mod individual.Scopul consta în
capacitatea de a explica modificarea soldului contului de la un an la altul.
Tabelul nr. 3.3
Fluxurile de trezorerie relative activităților de investiții
( – ) Plăți privind achiziția de imobilizări (1) – 66.470,20
( + ) Încasări din vânzarea imobilizărilor (2) –
( + ) Încasări din vâ nzarea titlurilor de plasament (3) –
( + ) Dobânzi încasate (4) 1.915
( + ) Încasarea d e subvenții pentru investiții (5 ) –
( = ) Flux net de trezorerie din investiții – 64.555,20
44
1. Plățile privind achiziția de imobilizări se determina prin relația:
Plăți în favoarea furnizorilor de imobilizări = Si al datoriilor fata de furnizorii de
imobilizări + Achiziții de imobilizări + Sf al datoriilor fata de furnizorii de imobilizări
unde:
Și 404=2.233 lei
Sf 404=2.465 lei
Achiztii de imobilizări = Sf imobilizări în valori brute + Ieșiri de imobilizări – Și
imobilizări în valori brut = 234.457 + 0 – 182.508 = 51.949 lei.
Achiziții de imobilizări = 2.233 +51.949 – 2.465 =51.717 lei
Achiziții de imobilizări cu TVA = 53.605 +53.605*24%= 66.470,20 lei
2. Încasările din vânzarea imobilizărilor: S.C. COMBIR S.R.L nu a vândut
imobilizări în anul 2012 .
3. Încasările din vânzarea titlurilor de plasament: S.C. COMBIR S.R.L nu deține
în activul bilanțier titluri de plasament.
4. Dobânzile încasate sunt determinate, acestea fiind preluate din CPP, în sumă de
1.915 lei.
5. Încasările din subvenții pentru investiții: S.C. COMBIR S.R.L nu a beneficiat de
subv enții de investiții în anul 2012 .
Determinarea fluxurilor de trezorerie din activitățile de finanțare
Fluxurilor de trezorerie relative la activitățile de finanțare sunt reprezentate ca fiind a
treia etapă a întocmirii fluxurilor de trezorerie. Procedeele aplicate vor fi folosite î n scopul
demonstrativ a fluxurilor de trezorerie din activitățile de investiții.
S.C. COMBIR S.R.L nu a înregistrat nici o creștere a capitalu lui social în cursul
anului 2012 .
Din analiza formelor corespunzătoare datoriilor pe termen scurt și pe termen lung se
poate observa inexistența acestor surse de finanțare a activității întreprinderii. Inexistența este
datorată faptului că nu sunt dobânzi de plătit.
În a treia etapă conturile analizate fac referire la împrumuturile pe termen scurt,
datoriile pe te rmen lung și capitalurile proprii. Vor fi luate în considerare și dobânzile plătite.
Împrumuturi pe termen scurt: 11.667 lei
Din datoriile pe termen lung: 18.776 lei
45
S.C. COMBIR S.R.L nu a înregistrat nici o creștere a capitalu lui social în cursul anului
2012 . Dovada inexistentei vine din analiza rubricilor corespunzătoare datoriilor pe termen
scurt și pe termen lung.
Tabelul nr. 3.4
Fluxuri de trezorerie rela tive activităților de finanțare
( + ) Creșteri de capital în numerar –
( – ) Rambursări de împrumuturi obligatare –
( + ) Emisiunea de împrumuturi obligatare –
( + ) Încasări de credite bancare 21.013
( – ) Rambursări de credite bancare – 17.155
( – ) Dobânzi plătite – 9.875
( = ) Flux net de trezorerie din finanțare – 6.017
Tabelul nr. 3.5
Variația netă a trezoreriei
I. Flux net de trezorerie din exploatare + 768.425
II. Flux net de trezorerie din investiții – 64.555,2
III. Flux net de trezorerie din finanțare – 6.017
IV. Variația netă a trezoreriei (I + II + III) + 697.852 ,8
V. Trezoreri a la începutul exercițiului 2012 + 687.071
VI. Trezoreri a la sfârșitul exercițiului 2012 + 1.348.923,8
3.6.2. Determinarea fluxurilo r de trezorerie pentru anul 2013
Pentru a demonstra importanta performanțelor fluxurilor de trezorerie se va aplica o
analiză asemănătoare cu cea de mai sus. Această analiză servește drept exemplu pentru a fa ce
o diferențiere între ani 2012 – 2013 .
Tabelul nr. 2.6
Fluxuri de trezorerie relative activităților de exploatare
(metoda directă)
( + ) Încasările de la clienți (1) + 1.558.436
( – ) Plăți furnizori (2) – 296.474
( – ) Plăți personal (3) – 242.139
( – ) Alte plăți (4) – 81.328
( + ) Alte încasări (5) + 24.775
( – ) Plăți TVA (6) – 22.236
( – ) Plăți din impozitul pe profit (7 ) – 120.109
46
( = ) Flux net de trezorerie din exploatare + 820.925
1. Încasări de la clienți pe baza relatiei:
a) Si clienți+Vânzări -Sf clienți, unde:
Si clienți(411)= 336.127 lei
Sf clienți(411)= 199.141 lei
b) Vânzări = Venituri vânzări+TVA= 1.146.331 +275.119 = 1.421.450 lei
Venituri v ânzări(Cifra de afaceri neta)= 1 .146.331 lei
TVA aferent vânzări= 275.119 lei
Daca se face inlocuirea la relatia (1) re zulta: Încasări de la cli enți=336.127 +
1.421.450 – 199.141 =1.558.436 lei
2. Plăți către furnizori pe baza relației:
a) Si furnizori + Achiziții de la furnizori – Sf furnizori, unde:
Achiziții de la furnizori = Achiz. de mat. si mat. consumabile + Achiz. de mat.
nestoc.+ Achiz. de servicii ;
b) Achiz. de ma t. prime și consumabile = Sf mat. prime și consumabile + Consum
mat. prime și consumabile – Si materii prime și consumabile = (44.121 + 4.321 )+
(1.441.445 + 3 4.115) – (41.633 + 5 .141) = 48.442 + 1.475.560 – 46.774 = 1.477.228 lei
Achiz. de ma t.nestocate = 2.34 6 lei
Achiz. de servicii = 31.322 lei
Achiz. de la furnizori cu TVA= 326.181+78.283 =404.464 lei
Si furnizori (cont 401)= 413.54 1 lei
Sf furnizori (cont 401)= 52 1.531 lei
Daca se face inlocuirea la relatia (2 ) rezulta Plăti către fu rnizori= 413.541 + 404.464
– 521.531 =296.474 lei
3. Plățile către personal sunt în contul de profit și pierdere, (cont 421)=242.13 9 lei.
4. Alte plăți cuprind : impozite, taxe + despăgubiri, donații + cheltuieli în avans
aferente exploatării.
Alte plăti =impozite (cont 4311, 4312, 4313, 4314, 4315, 4316, 4371, 4372, 4373,
4423, 444, 446, 447)+taxe+despăgubiri(cont 4481)+ donații (cont 6583) +chelt.în avans
47
aferente exploatări i (cont 471)= 58.196 (impozite salariați)+ 4.668 (cheltuieli cu alte impozite
și taxe)+ 17.998+466 ( 471 – chelt în avans) = 81.328 lei
5. Alte încasări cuprind: subvenții de exploatare + alte venituri de exploatare
(penalizări) + venituri în avans aferente exploatării
Alte încasări de exploatare(cont 758)= 24.775 lei
6. Plățile TVA = TVA -ul aferent încasărilor de la clienți – (TVA -ul aferent
achizițiilor de la furnizori + soldul final TVA de plată preluat din bilanț), astfel:
Plăți TVA = 233.7 42 – (168.515 + 42.991 ) = 22.236 lei
7. Plățile privind impozitul pe profit se determină astfel:
Plăți privind impozitul pe profit = Si impozit pe profit + Cheltuieli cu impozitul pe
profit – Sf impozit pe profit
Plăți impozit pe profit = 22.756 + 116.132 – 18.779 = 120.109 lei
Tabelul nr. 3.7
Fluxuri de trezorerie relative activităților de exploatare
( metoda indirectă )
Rezultatul contabil înainte de impozitare 7.289
Eliminarea veniturilor și a cheltuielilor nemonetare
( + ) Cheltuieli privind amortizările și provizioanele : + 101.222
( – ) Venituri din provizioane –
( – ) Venituri din diferențe de curs valutare – 36.557
Eliminarea veniturilor și a cheltuielilor nelegate de exploatare
( ± ) Rezultatul din cesiunea imobilizărilor –
( ± ) Rezultatul din cesiunea titlurilor de plasament –
( + ) Cheltuieli privind dobânzile – 21.334
( – ) Venituri din dobânzi și dividende, din care: – 17.544
Venituri din dobânzi –
Venituri din dividende –
( – ) Subvenții pentru investiții virate la venituri –
( = ) Rezultat din exploatare înaintea variației NFR 33.076
( ± ) Variația stocurilor + 27.030
( ± ) Variația clienților și a altor creanțe din exploatare – 82.072
( ± ) Variația furnizorilor și altor datorii din exploatare + 38.509
( ± ) Variația cheltuielilor în avans – 1.856
( ± ) Variația veniturilor din exploatare în avans +825.460
( – ) Plăți privind impozitul pe profit – 63.154
( = ) Fluxul net de trezorerie din exploatare + 820.925
48
Dupa cum se obrserva, prin ambele metode s -a ajuns la același rezultat a fluxurilor de
trezorerie al activităților din exploatare, suma de 820.925 lei.
Tabelul nr. 3.8
Fluxuri de trezorerie relative activităților de investiții
( – ) Plăți pri vind achiziția de imobilizări (1) – 166.100
( + ) Încasări din vânzarea imobilizărilor (2) –
( + ) Încasări din vânzarea titlurilor de plasament (3) –
( + ) Dobânzi încasate (4) + 3.544
( + ) Încasarea de subvenții pentru investiții (6) –
( = ) Flux net de trezorerie din investiții – 162.556
2. Încasările din vânzarea imobilizărilor: S.C. COMBIR S.R.L nu a vândut
imobilizări în anul 2012.
3. Încasările din vânzarea titlurilor de plasament: S.C. COMBIR S.R.L nu deține
în activul bilanțier titluri de plasament.
4. Dobânzile încasate sunt determinate, acestea fiind preluate din CPP, în sumă de
3.544.
5. Încasările din subvenții pentru investiții: S.C. COMBIR S.R.L nu a beneficiat de
subvenții de investiții în anul 2012.
Determin area fluxurilor de trezorerie din activitățile de finanțare
Fluxurilor de trezorerie relative la activitățile de finanțare sunt reprezentate ca fiind a
treia etapă a întocmirii fluxurilor de trezorerie. Procedeele aplicate vor fi folosite în scopul
demons trativ a fluxurilor de trezorerie din activitățile de investiții.
S.C. COMBIR S.R.L nu a înregistrat nici o creștere a capitalului social în cursul
anului 2012.
Din analiza formelor corespunzătoare datoriilor pe termen scurt și pe termen lung se
poate o bserva inexistența acestor surse de finanțare a activității întreprinderii. Inexistența este
datorată faptului că nu sunt dobânzi de plătit.
În a treia etapă conturile analizate fac referire la împrumuturile pe termen scurt,
datoriile pe termen lung și ca pitalurile proprii. Vor fi luate în considerare și dobânzile plătite.
Împrumuturi pe termen scurt: 10.227 lei
Din datoriile pe termen lung: 15.776 lei
49
S.C. COMBIR S.R.L nu a înregistrat nici o creștere a capitalului social în cursul anului
2012. Dovada inexistentei vine din analiza rubricilor corespunzătoare datoriilor pe termen
scurt și pe termen lung.
Tabelul nr. 3.9
Fluxuri de trezorerie relati ve la activitățile de finanțare
( + ) Creșteri de capital în numerar –
( – ) Rambursări de împrumuturi obligatare –
( + ) Emisiunea de împrumuturi obligatare –
( + ) Încasări de credite bancare 34.057
( – ) Rambursări de credite bancare – 7.665
( – ) Dobânzi plătite – 1.100
( = ) Flux net de trezorerie din finanțare – 25.292
Tabelul nr. 3.10
Variația netă a trezoreriei
I. Flux net de trezorerie din exploatare + 820.925
II. Flux net de trezorerie din investiții – 162.556
III. Flux net de trezorerie din finanțare – 25.292
IV. Variația netă a trezoreriei (I + II + III) + 633.077
V. Trezoreri a la începutul exercițiului 2012 + 1.348.923,8
VI. Trezoreri a la sfârșitul exercițiului 2013 + 1.982.000.8
3.7. Analiza din punct de vedere comparativ a fluxurilor de trezorer ie pentru anii
2012 și 2013
Graficul nr. 3.1
0500,0001,000,0001,500,0002,000,000
2012 20131,348,924 1,982,001
Perioad ele Evoluția fluxului net de trezorerie
aferent activitat ii de exploatare
Flux net de trezorerie
din exploatare
50
Valoarea stocurilor existente în bilanțul societății S.C. C OMBIR S.R.L la 31
decembrie 2011 a crescut față de valoarea înregistrată la 1 ianuarie 2012 ceea ce reprezintă o
creștere. Această creștere semnificativă a stocurilor arată faptul că nu s -a realizat desfășurarea
procesului de producție conform planificărilor.
Un proiect benevol al managementului din cadrul S.C. C OMBIR S.R.L ar fi adoptarea
unui nou sistem mai îmbunătățit în privirea relațiilor cu clirntii și să asigure o cale de
deminuare a creanțelor din activitatea de exploatare. Din punct de vedere al producției, forma
sistemului este una bună având în vedere f aptul că politica de aprovizionare cu stocuri a fost
îmbunătățita în scopul maximizării.
Variația clienților și a altor creanțe din exploatare a avut o influență negativă asupra
evoluției fluxului de trezorerie din activitatea de exploatare întrucât dator ită creșterii duratei de
recuperare a creanțelor s -a înregistrat o creștere semnificativă a acestora ceea ce semnifică
existența anumitor deficiențe în procesul de încasare a creanțelor.
Fluxul negativ de trezorerie obținut ca urmare a desfășurării activ ității de investiții s -a
diminuat semnif icativ în anul 2013 față de 2012 . Variația clienților și a altor creanțe din
exploatare a avut o influență pozitiv asupra evoluției fluxului de trezorerie din activitatea de
exploatare, dar din opinia conducerii nu îndeajuns întrucât datorită creșterii duratei de
recuperare a creanțelor s -a înregistrat o creștere semnificativă a acestora.
În anul 2013 S.C. COMBIR S.R.L nu a mai înregistrat venituri din dividende însă au
crescut încasări le din dobânzi față de anul 2 012. Încasările din creditele bancare arata un
interes destul de evident în obtinererea unui venit suplimentar pentru a aproviziona eventuale
probeleme financiare din punct de vedere administrativ.
Fluxul pozitiv de trezorerie degajat de ac tivitatea de finanțare este determinat de
faptul că S.C. COMBIR S.R.L a înregistrat o creștere a capiatalului social în numerar,
activitatea de exploatare și de investiții este susținută din surse proprii și au fost plătite
dividende în perioada analizat ă.
51
Graficul nr. 3.2
În graficul reprezentat reiese faptul ca variația netă a trezoreriei obținută din
însumarea fluxurilor de trezorerie o diferențiere al soldu rilor finale de lichidități care sunt
prezentate în bilanțul anual întocmit conform reglementarilor legale la data de 31 decembrie,
acesta fiind corespunzătoare celor trei activități.
Din analiza graficului se poate observa o creștere a lichidităților de ținute d e S.C.
COMBIR S.R.L în anul 2012 față de 2011 cu 92 ,45% și o creștere cu 77 ,74% în anul 2012
față de 201 3.
0500,0001,000,0001,500,0002,000,000
2011 2012 2013687,071 1,348,923 1,982,001
Perioada Analiza comparativă a trezoreriei la
31 decembrie
Trezoreria la 31…
52
CONCLUZII
În sens propriu, titlul lucrării „ Performanța și interpretarea acestuia prin
intermediul informațiilor oferite de tabloul (situația) fluxurilor de trezorerie”, reflecta în
mod subiectiv interpretarea și complexitatea conceptului de performanță al tabloului (situației)
fluxurilor de trezorerie. Pentru a înțelege din punct de vedere teoretic fluxurile de trez orerie,
trebuie făcută o analiză a modului complex de interpretare și prelucrare al acestora, de notat
este faptul că această complexitate nu a fost încă rezolvată datorită contradicțiilor din cadrul
specialiștilor și al practicienilor domeniului contabil financiar.
În literatura de specialitate este menționată o nouă „formă”, sau mai bine spus un nou
concept asupra analizei multidimensionale, pornind de la ideea de „înțelegere” din partea
interprinderii prin prisma fluxurilor, acesta influe nțând planul contabil, planul de investii,
planul de raportare al informațiilor financiare și planul de profit.
În cadrul interprinderi este necesar elaborarea unui tablou al fluxurilor de trezorerie,
atât pentru managementul intern, cât și pentru influența externă ( în mod special pentru
abordarea mai eficientă al investitorilor și al creditorilor).
Pentru a propune o politică a dividentelor sau modul de finanțare și investiții,
manageriatul utilizează informațiile furnizate de tabloul fluxurilor de trezorerie, gradul de
lichiditate evaluează efectul strategic prin care pot influența no i apariții de fonduri. Importanță
acestor informații arata efectul dinamic și eficient al capacității interprinderi de a genera
fluxuri de lichidități în mod pozitiv, capacitatea de a achita datorii, plățile dobânzilor și a
dividentelor.
Astfel prin aceasta îmbinare al fomei teoretice cu efectul rezultat în urma formării
practice, investitorii și creditorii pot utiliza informațiile în luarea deciziilor, care pot avea un
impact importat asupra noțiuni de previziune al lichidităților viitoare și un impact asupra
capacității viitoare de exploatare.
Decizia de aliniere al cadrului legislativ din România la cadrul internațional, a oferit
o nouă perspectivă asupra realizării unei analize comparative între tabloul fluxurilor de
trezorerie spec ific contabilității noastre, cu cel recomandat de normele contabile internaționale
(IAS 7). Inițiativa a creat noi oportunități de exploatare și înțelegere al formelor contabile,
având un efect pozitiv în dezvoltarea de proiecte.
53
Analiza f inanciară pe baza fluxurilor de trezorerie, se concentrează asupra
echilibrului dinamic financiar și mai ales asupra utilizări fluxurilor în diagnosticul financiară.
Reflectarea analizei începând cu noțiunile fluxurilor de trezorerie au în vedere o delimit are
între tablourile descriptive și tablourile de finanțare. Astfel am pus baza unui concept clasic de
diferențiere între, tendința informațiilor oferite de documentele de sinteză pentru determinarea
fondului de rulment și nevoia fondului, și tendința flux urilor de trezorerie care oferă o mai
bună înțelegere realistică asupra activitățile și contribuțiile financiare, această diferențiere
ajuta la echilibrul societății într -un interval de timp îndelungat.
Un punct importat în contabilitatea fluxurilor de trezorerie îl reprezintă alocarea de
capital. În România aceasta alocare indispensabilă ajuta la luare deciziilor importate din punct
de vedere administrativ financiar, având un impact semnificativ în conceptul de standarde de
finanțare și dezvoltare ec onomică, cu alte cuvinte este un instrument util în contabilitatea
financiară și de gestiune.
Într-o interprindere standardele de finanțare și investiții pornesc de la metodele de
evaluare, aceste metode influențează formarea rezultatelor realiste pentru a mai bine determina
veniturile nete viitoare. Încasările nete sunt obținute prin activitatea de exploatare , fiind
obiectivul esențial în aplicarea metodelor axate pe circulația indicatorilor care lasa loc de
interpretări diferite din punc t de vedere analitic financiar.
Fluxurile nete de trezorerie derivă de la indicatorii utilizați în scopul metodelor cu
conotație informațională, acestea pun accent pe investiții. Investițiile necesită un volum mare
de finanțe și au nevoie în mod special de o struxtura tehnologică, pentru a nu ridica factorul de
risc asupra pieței și asupra reacției care pot veni ulterior.
Esența fluxurilor de trezorerie pot fi găsite în fluxul net de trezorerie din
investiții, din finan țare și din exploatare , ele arăta în mod practic situația de trezorerie având
la baza informațiile furnizate în bilanț și contul de profit și pierderi.
Importanța tabloului fluxurilor de trezorerie îl reprezintă capacitatea
informațional ă, de gestiune, de analiza, și impactul pe care îl are în elaborarea strategiilor
interprinderii, care sunt vitale din punct de vedere financiar și în dezvoltarea eficienta.
În opinia specialiștilor, tabloul fluxurilor de trezorerie încă mai are noie de o
evoluție în soluționarea dezbaterilor pe tematica importanței și pentru soluționarea capacității
de dezvoltare al capacităților unei entități comerciale.
54
BIBLIOGRAFIE
1. Cristina M. V. – Bazele Contabilitatii De la principii la tehnici si metode, Editia II a
State V. revizuita si adaugita, Editura Pro Universitaria, 2016
2. Salceanu A. – Contabilitate financiara. In conformitate cu reglementarile contabile
romanesti si directivele europene, Editura Economica, 2012
3. Badoiu M. – Legea contabilitatii comentata, Editura Universul Juridic, 2013
4. Victoria B. – Raportarea financiara la nivelul grupurilor de societati,
Dorina N. P. Editura Economica, 2012
5.Vasile R. – Analiza economico -financiară a firmei , Editura Economica , București,
Ion A. 2014
6. Popescu. A. M. – Analiza și evaluarea întreprinderii , Editura Economică, București, 2015
7. Florin M. – Baze de date financiar -contabile , Editura Economica, București, 2014
Tamas I.
8. Anghel M. G. – Analiză financiar -monetară , Editura Economică, București, 2016
9.Stancu I., – Finanțe corporative. Volumul 1 – Analiza și planificarea financiară ,
Brasoveanu L. O. Editura Economica, Bucuresti , 2015
10.Dumbrava M. – Analiza performanței firmei. Metode și modele , Editura Economica,
Bucuresti, 2010
11.Toma M. – Contabilitatea si gestiunea trezoreriei , Editura Pro Universitaria,
București, 2016
12.Nastase G. – Buget si trezorerie publica,Editia a -II-a, Editura Pro Universitaria,
Bucuresti, 2015
13.Nastase G. – Buget si trezorerie publica,Editia a -III-a, Editura Pro Universitaria,
Bucuresti, 2015
14.Ordinul 1802/2014 – Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale
individuale și consolidate
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Dragomir Iulian -Mihai [627742] (ID: 627742)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.