Draghiceanu Matei – Theodor [606526]

UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIEȘTI
FACULTATEA : INGINERIE MECANICĂ ȘI ELECTRICĂ
DOMENIUL : INGINERIE ȘI MANAGEMENT
SPECIALIZAREA : INGINERIE ECONOMICĂ ÎN DOMENIUL MECANIC

ROLUL STATULUI ÎN ECONOMIE

Coordonator:
Lector univ. dr. ec. Andreea – Alice Cristu
Student: [anonimizat], Grupa 10582

PLOIEȘTI
2020

Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 1
Capitolul 1. Economia și statul ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 2
1.1. Concepții cu privire la raportul dintre stat si economie ………………………….. ……………….. 2
1.2. Factori și motivații ale implicării statului ………………………….. ………………………….. ……… 3
1.3. Forme de implicare a statului in activitatea economică ………………………….. ……………….. 4
Capitolul 2. Evoluție, model și industrie ………………………….. ………………………….. ……………… 5
2.1. Evoluția economic ă a României după Marea Unire din 1818 ………………………….. ……….. 5
2.2. Modelul economic occidental ………………………….. ………………………….. ……………………… 5
2.3 Industria țării și nivelul său de dezvoltare ………………………….. ………………………….. ……… 6
Capitolul 3. Personalitați din istoria BNR ………………………….. ………………………….. …………… 7
3.1. Virgil Madgearu ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 7
3.2. Formare în universitățile germane ………………………….. ………………………….. ……………… 7
3.3. Profesor la Academia de Înalte Studii Comerciale ………………………….. ……………………… 8
3.4. Deputat și ministru ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 8
3.5. Un sf ârșit teribil ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 9
Capitolul 4. Situația economică actuală a României ………………………….. ……………………….. 10
4.1. Majorări și parteneri ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 10
4.2. Balanța comercială ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 10
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 12
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 13

1
Introducere
Materialul prezentat tratează rolul statului în economie:concepții,factori,forme și
motivații ale implicării statului în activitatea economică,pr ecum și industria,modelul econo mic
și evoluția acesteia.
Lucrarea de fa ță, „ Rolul statului în economie ’’ , este concepută ca un material menit să
orienteze și să informeze cititorul,fiind structurată în patru capitole : „Economia și statul ” ,
„Evoluție,model și industrie” , „ Personalități din BNR ” și „ Situația economică actuală a
României”,fiecare capitol fiind structurat în alte trei -patru subcapitole.
S-au analizat atât istoria gândirii economice de la începuturile sale,cât și evoluția țării de
la Marea Unire din 1918,o personalitate importantă pentru economia țării noa stre,până la situația
actuală în care se regasește România din punct de vedere economic.

2
Capitolul 1 .
Economia și statul
1.1. Concepț ii cu privire la raportul dintre stat si economie
Istoria gâ ndirii economice a consemnat încă de la î nceputurile sale rapor turile statului cu
societatea și economia. Școlile filozofice chineze și indiene, alături de pozitia față de bogație și
regimul proprietății, acordă interes atitudinii față de intervenția statului. De regulă , aceasta este
asociată cu plata impozitelo r, educația populației și se susține promovarea unei intervenții
temperate. Tot in această perioadă se proclamă superioritatea statului de drept asu pra statului
natural. Filozofi ș i istorici musulmani au prezentat feno menul ciclului politic ca indicând cic lul
finanțelor publice ș i prin urmare, ciclul economic.
Mercantilismu l a constituit doctrina influențată în țările europene î ntre jumatatea
secolului al XVI -lea și sfârș itul secolului al X VII-lea. Conform acestei orientări, era necesară
intervenția statulu i în scopul creșterii avuției naționale, ceea ce impunea creșterea contribuției
economiilor naționale la comerțul internațional, prin î ncuraja rea ramurilor industriale și a
comerț ului.
Sarcina principală a statului o constituia determinarea de comportament e individuale
favorabile binelui c omun, prin instituirea autorităț ii sale. Este ceea ce s -a numit doctrina statului –
jandarm , exprimată de Thomas Hobbes î n „Leviathan”. Principalul mijlo c de asigurare a binelui
comun î l constituia insti tuirea unei puteri absolute.
Fondul de ide i mercantilist s -a concretizat în elaborarea unor prescripții de politica
economică. Montchrestien se pronunță pentru un astfel de sprijin public care să vegheze ca
dezvoltarea spontană să nu afecteze bogăț ia. Mercantiliștii francezi susțin implicarea mai fermă a
statului î n domeniul economic prin constituirea de manufa cturi regale, care, alaturi de
întreprinderile priva te, să imprim e un caracter mixt economiei naț ionale.
Neomercantilismul critică intervenția statului si se referă la noțiunea de ordine naturală.
Fiziocraț ii au promovat un liberalism moderat. Vincent de Gournay este autorul celebrei
expresii „laissez faire les hommes et laissez passer les merchandises” . Du Pont de Nemours
denunță politicile intervenționiste în materie d e preț uri.
Intervenț ia statu lui ca mijloc de sporire a bogației naționale este specifică politicilor de
inspirație mercantilistă . O atitudin e critică față de această politică intervenționistă o adoptă
curentul liberal.
Economia clasică a fost creată de fil ozofia iluministă ș i de doctrina ordin ii naturale.
Atitudinea economiștilor clasici față de activitatea economică a statului este moderată și
pragmatică. Ei au susținut forțele pieței î n rezolvarea problemelor econ omice de bază, precum
alocarea resurselor și distribuirea veniturilor ș i au avertizat asupra unor consecințe economice ș i
politice generate de riscul intervenț iei.

3
1.2. Factori și motivații ale implică rii statului
Intervenția statului î n economie se datorea ză unor factori reali și importanț i: progresul
factorilor de producție, cerințele promovării științei ș i tehnologiei, complexi tatea crescândă a
economiei, precum și implicarea crescândă a factorului subiectiv în desfășurarea vieț ii sociale.
În princip al, o asemenea tendintă este determinată de urmatorii factori:
a) Asigurarea echilibrului și stabilității economiei. Încă din anii ’30, statul ș i-a asumat o
responsabilitate majoră din punct de vedere al asigurării unui înalt nivel de ocupare a forț ei de
muncă , reducerii dezechilibrelor sociale ș i restabilirii echilibrului economiei.
b) Insuficiența inițiativei private î n unele domenii de activitate de int eres general.
Datorita necesității susți nerii unui volum important de investiții, a rentabilităț ii rela tiv reduse
precum ș i unui grad ridicat de i ncertitudine în ceea ce priveș te recuperar ea cheltuielilor, interesul
inițiativei private în aceste domenii este sensibil diminuat. De asemenea, statul intervine în
direcț ia satisface rii unor nevoi de bază ale societăț ii prin elaborarea unor programe agric ole,
energetice s.a.
c) Satisfacerea nevoilor colective ale societății prin asumarea de către stat a unor
responsabilități adiționale în ceea ce privește sistemul de asigură ri sociale , programele de
asistență medicală și socială, programele educaț ionale s. a.
d) Finanțarea de că tre stat a cheltuielilor pentru apărarea națională ;
e) Tendința de extindere și amplificare a externalităț ilor. O externalitate constituie un
efect colateral al producției și consumului , cu consecinț e pozitive sau negative (poluarea ). Prin
prisma acestor consecințe, statul încurajează activitățile care creează beneficii externe, limitând,
în același timp, acț iunile generatoare de cheltuieli externe. Majoritatea st atelor lumii acordă o
atenție deosebită problemei poluării, alocând fondu ri importante în scopul prezervă rii mediului;
f) Necesitatea ca statul să î ncurajeze producerea unor bunuri economice de calitate, în
conformitate cu aspirațiile consumatorilor și să descurajeze consumul de produse daunatoare. Î n
acest scop, un rol important îl exercită formarea educaț iei consumatorilor, constituirea unui
comportament adecvat, cu predilecție în râ ndul acelor categorii de oameni care, prin prisma unui
nivel scă zut al ve niturilor, sunt mai puț in suscept ibili de a lua decizii corecte în legatură cu
bunurile consumate;
g) Preocuparea statului de a asigura o ordine de drept corespunză toare etapei respective
de evolutie economică. Pe masura evoluției vieț ii economice se resim te necesitatea adaptării
permanente la cerințele noi, ceea ce dete rmină apariț ia formelor juridice corespunzatoar e. Rolul
ordinii de drept constă tocmai î n asigur area unui cadru normal de desfășurare a activităț ii
econom ice. Statul este acela care, ală turi de celelalte s ubiecte de drept public, creează și
perfecționează permanent cadrul juridic necesar, instituind regimu l legiuitor. „Nu mai exista altă
putere legiuitoare decâ t cea a statului”;
h) Modificările intervenite î n conjunctura economiei mondiale. P rintr-o politică adecvată ,
statul poate stimula participarea agen ților economici la fluxurile economice internaționale,
transformând acest factor într -un element potențator al dezvoltării naț ionale.

4
1.3. Forme de implicare a statului in activitatea economic ă
Rolul economic al statului se exercită printr -o multitudine de acțiuni ș i forme de
implicare. De -a lungul existenței sale s -a înregistrat modificarea naturii și dimensiunilor
intervenției statului în economie, precum și apariția unor noi forme ș i instrum ente de intervenț ie
folosite.
Impozitele ș i taxele constituie modalitatea principală de formare a venitur ilor statului. În
scopul asigură rii obiecti velor propuse, statul trebuie să promoveze anumite principii în
proiectarea sistemului de impozite ș i taxe.
Printr -o anumită construcție a sistemului de taxe ș i impozite, statul poate influența atât
cererea cît și oferta de bunuri și servicii: veniturile populației și agenț ilor economici, realizarea
cu precă dere a anumitor bunuri de investiții ș i de consum, nive lul de dotare tehnică s.a.
Reglementările ș i controlul guverna mental constituie o altă componentă a mecanismului
de implicare î n economie a statului . Un loc important îl deț in politicile antitrust care, î n scopul
folosirii eficiente a resurselor, sunt orientate în direcția prevenirii acelor acțiuni ale
producă torilor care pot afecta concurența – și eliminării concurenței neloiale. Datorită unor
limite ale pieț ei private s -a impus controlul ex ercitat de stat pe linia asigură rii anumitor standarde
pentru produse ș i servicii, impunerii unor condiții de siguranță în circu lație și în protecția
mediului înconjurător, controlului în domeniul bancar și limitării competiției dintre bănci si alte
instituț ii financiare s.a.
Cadrul juridic, legislativ și instituț ional face posibil ca statul să impună restricții î n
domeniu l produce rii anumitor bunuri, să limiteze efectele exterioare ș i nedorite rezultat e din
anumite procese de producție, să normeze prețurile unor bunuri și servicii și, prin aceasta, să
influenț eze ven iturile acț ionarilor s.a.
Intervenției statului pe cale legislativ ă i se adaugă calitatea acestuia de întreprinză tor,
întreprinderile de stat constituind o r ealitate veche. Premisele apariției acestora și categoriile de
întreprinderi publice au fost analiz ate de Charles Gide în cursul său de economie politică. El
foloseș te conceptul de statificare pentru acele categorii de întreprinderi care urmau să fie
gestionate de stat. În principal, sectorul pu blic s -a constituit pe calea naționaliză rilor, a unor
inves tiții speciale și ponderea sa diferă de la o țară la alta.
Programarea economică poate fi apreciată ca o formă distinctă de intervenționism statal
ce utilizează metode ș i instrumente adecvate. În cad rul acestora, un rol important îl deț in calculul
economic (folosit pentru stabilirea variantei optime de utilizare a resurselor), contabilitatea
națională , schițele de creștere, modelele macroeconomice și prognozele economice ș i sociale.

5
Capitolul 2 .
Evoluție, model și industrie
2.1. Evoluția economică a României după Marea Unire din 1818
Realizarea Marii Uniri din 1918 s -a constituit ca rezultat al luptei acerbe și îndelungate a
poporului român de pretutindeni. A fost un ideal realizat prin lupte, pierderea de vieți omenești,
dar susținut de dorința puternică a formării unui tot întreg. Toate acestea au inaugurat o nouă
epocă care, deși era în sfârșit „împlinită” datorită Unirii mirifice, trebuia să restabilească un nou
curs politicii și economiei. O dezvoltare de sine stătătoare a economiei naționale avea să dea curs
și celorlalte domenii în consolidarea și afirmare a acestora.
În perioada imediat următoare Unirii, economia românească se confrunta cu două
probleme esențiale:toate ramurile economiei erau afectate de Marele Război care a nimicit un
milion de români, erau absolut necesare refacerea și restabilirea sect orului economic, vindecarea
rănilor provocate de conflagrație și de ocupația străină. A doua mare fisură este integrarea la
scară națională a tuturor teritoriilor incluse și valorificarea noului cadru politico -administrativ
realizat în 1918.

2.2. Modelul economic occidental
Oglindind situația economică generală, finanțele țării erau dezorganizate, agricultura se
afla într -o stare deplorabilă dat fiind faptul că întreaga producție de cereale a fost secătuită, iar
populației îi lipsea sursa principală de hrană, în industrie nu mai funcționau decât un sfert din
totalul de întreprinderi, nemaivorbind de pierderile materiale recunoscute în mod oficial prin
tratatele de pace.
Propunerea unui plan economic post -unire care urmarea proiecția economiilor
occidentale este prezentat de A . Corteanu, în articolul „Problema industrială”, ziarul Curentul
Nou, 3 februarie 1920. După cum menționează Corteanu:„Nevoia de viață împinge fără îndoială
toate statele către americanizare, către sistemul industriilor agrare și industriale, cu o producțiune
intensă, bazată pe organizațiune și cu o supraproducțiune crescândă, calculată nu pe războiul
industrial, pe victoria în concurență pe piețile străine, ci pe creșterea necontenită a puterii de
consumațiune a maselor”. Prin aceasta, autorul suge rează că ridicarea nivelului consumului ar
conduce la sporirea producției, care, la rândul său, ar oferi mai multe locuri de muncă,
contribuind la stabilitatea socială.

6
2.3 Industria țării și nivelul său de dezvoltare
În peisajul industrial al țării au a părut ramuri și subramuri industriale nedezvoltate în
trecut sau inexistente (industria siderurgică sau industria metalelor prețioase etc.). Pe ansamblul
industriei, forța motrice a crescut cu 235%, cele mai importante progrese înregistrându -se în
industri a electrică (429, 4%), chimică (320, 9%) și alimentară (204%). Rețeaua căilor ferate s -a
mărit de la 4.300 km la circa 11.000 km.
O consecință majoră a îmbogățirii structurii industriale prin unificarea statală și prin
dezvoltarea ulterioară a fost aceea c ă o parte din producția destinată înainte exportului asigura
acum consumul productiv și individual intern;se sporea astfel gradul de autonomie al producției
naționale în unele domenii și de independență a unor ramuri consumatoare. Contribuția cea mai
însem nată a noilor provincii a fost în industria metalurgică, industria lemnului, industria chimică,
industria materialelor de construcții etc.

7
Capitolul 3 .
Personalitați din istoria BNR
3.1. Virgil Madgearu
Virgil Madgearu s -a născut la 27 decembrie 1887 la Galați, în familia unui mare negustor
despre care Nicolae Iorga afirma că ar fi de origine macedo -română. Cursurile primare și liceale
le-a urmat în orașul natal, la Liceul Vasile Alecsandri, susținând în anul 1907 examenul de
bacalaureat.
Evenimentele pet recute în societatea românească în acel an l -au marcat profund pe
tânărul Madgearu, plecat să își desăvârșească educația la Universitatea din Leipzig, unul dintre
cele mai puternice centre culturale ale vremii.

3.2. Formare în universitățile germane
Mediul universitar german l -a influențat foarte mult, viitorul economist remarcându -se
rapid prin seriozitatea și prin puterea sa de muncă. Relevant în acest sens este un episod petrecut
în 1908, pe care Dimitrie Gusti l -a evocat în anul 1942. Marele socio log român povestea cum l -a
cunoscut pe Madgearu în biblioteca universității germane, cel care le -a facilitat întâlnirea fiind
profesorul Karl Bücher, cunoscut pentru severitatea sa, dar care l -a descris pe tânărul său student,
aflat în primul an la Leipzig , ca fiind foarte silitor. În Germania, Madgearu s -a specializat în
științe economice, luându -și doctoratul în anul 1911 cu lucrarea „Cu privire la dezvoltarea
industrială a României” (Zur industriellen Entwicklung Rumäniens), obținând cel mai mare
calific ativ – summa cum laude.
Considerăm că este necesar să subliniem faptul că, în perioada studiilor universitare,
Virgil Madgearu s -a aflat în contact cu mari economiști germani, promotori ai așanumitei politici
sociale, susținători ai ideii introducerii unei legi a asigurărilor muncitorești. Pe parcursul vieții,
Madgearu a fost un permanent susținător al elaborării unei politici sociale coerente de către
guvernele de la București, iar această preocupare își are cu siguranță punctul de plecare în anii
petrecuț i în Germania. După terminarea studiilor universitare, Virgil Madgearu a plecat pentru
un an în Anglia spre a -și desăvârși cunoștințele de limbă engleză.
În acest timp a studiat în cadrul bibliotecii de la British Museum și, concomitent, a
efectuat un stag iu de specializare într -o bancă. Astfel, el a reușit să fie la curent cu literatura
economică engleză și, totodată, să capete anumite abilități profesionale pe care numai aplicarea
în practică a cunoștințelor teoretice i le putea oferi. La întoarcerea în ț ară, în anul 1912,
Madgearu s -a stabilit la București și a fost angajat ca șef de serviciu în cadrul Casei centrale a
meseriilor și asigurărilor muncitorești, un post cum nu se poate mai potrivit pentru un tânăr cu
preocupări în domeniu încă din anii stude nției.
Datorită calităților de care a dat dovadă, după numai un an a devenit redactorul -șef al
revistei editate de această instituție, „Monitorul asigurărilor muncitorești”, în care au fost
publicate și primele sale studii. De altfel, trebuie subliniat fap tul că el a fost cel care a militat

8
pentru înființarea unui birou de studii în cadrul instituției, birou care a servit ulterior ca model
pentru toate oficiile de studii din cadrul ministerelor cu profil economic.

3.3. Profesor la Academia de Înalte Studii Comerciale
În anul 1916, în urma unui concurs, Virgil Madgearu a început o nouă etapă a carierei
sale, aceea de profesor în cadrul Academiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale. De altfel,
încă din anul 1913 Madgearu încercase, fără succes, să intr e în rândul corpului profesoral al
academiei, atunci când concurase cu I.N. Angelescu pentru un post de profesor la catedra de
istoria comerțului. După acest prim eșec, tânărul economist devine, la doar 29 de ani, profesor la
catedra de studiul întreprinde rilor și transporturilor, specializare nou -înființată. Izbucnirea
primului război mondial îl găsește în această postură.
În momentul ocupării sudului țării de către armatele germane, Virgil Madgearu s -a
refugiat la Iași, unde și -a continuat activitatea de la catedră, însă cu un număr redus de studenți.
Anii refugiului au însemnat o perioadă extrem de fastă, mai ales pe plan profesional, aici
cunoscându -i pe cei cu care va colabora întreaga viață: Victor Slăvescu, Ion Răducanu, Vasile
Pârvan, Dimitrie Gusti.
Împreună cu Slăvescu și Răducanu a pus bazele revistei „Independența economică”,
considerată a fi o publicație de referință pentru economiștii români din perioada interbelică.
Totodată, a participat activ la crearea Asociației pentru știință și reformă so cială, inițiată de
Dimitrie Gusti, asociație care a devenit din 1921 Institutul Social Român. Madgearu a fost până
în anul 1924 secretarul general al institutului, dar și după această dată a continuat să fie
colaborator activ al acestui prestigios organism .
După război, întreaga societate românească a fost cuprinsă de efervescență, existând
credința în rândul populației că începe o nouă etapă istorică, în care trebuia ascultată nu doar
elita societății, ci mai ales glasul celor mulți. Acest fenomen s -a mani festat, de altfel, pe plan
european, deoarece conflagrația mondială arătase care este forța maselor populare și câtă nevoie
este de participarea acestora atunci când conducătorii politici doreau realizarea unui deziderat.

3.4. Deputat și ministru
De-a lun gul întregii perioade dintre cele două războaie Madgearu a fost deputat în
Parlamentul țării. Activitatea sa politică a fost însă încununată în anii în care la conducerea
României s -au aflat guvernele național -țărăniste, Virgil Madgearu făcând parte din ma joritatea
acestora. În noiembrie 1928 a fost instalat primul guvern al PNȚ, Madgearu fiind numit ministru
al industriei și comerțului (10 noiembrie 1928 – 14 noiembrie 1929). Aceasta nu a reprezentat
însă pentru Madgearu prima experiență în domeniul admini strației centrale, deoarece în martie
1918 a ocupat, pentru o scurtă perioadă de timp, funcția de secretar general al aceluiași minister,
la recomandarea expresă a lui Vintilă Brătianu, care fusese impresionat de pregătirea sa
economică.

9
Tot în acest prim guvern național -țărănesc, Madgearu a îndeplinit funcția de ministru ad –
interim la Ministerul Comunicațiilor, între 15 mai și 15 octombrie 1929. Din 14 noiembrie 1929
a devenit ministru de finanțe, portofoliu pe care l -a deținut până la 7 iunie 1930. În cel de-al
doilea guvern prezidat de Iuliu Maniu, Madgearu a fost din nou ministrul industriei și comerțului
pentru o perioadă de 5 luni. Din octombrie 1930 până în aprilie 1931, a preluat funcția de
ministru al agriculturii și domeniilor. În ultimele trei guv erne PNȚ, Virgil Madgearu a ocupat
fotoliul de ministru al finanțelor, într -o perioadă deosebit de grea pentru economia României,
atunci când efectele crizei economice mondiale s -au făcut simțite din plin pe plan național.
După plecarea național -țărăniștil or de la guvernare Madgearu a avut în continuare o viață
politică activă, încercând să contracareze mai ales acțiunile zgomotoase ale mișcării legionare,
atrăgând atenția asupra pericolului potențial care plana asupra țării, anume instalarea unui regim
dictatorial. Din cauza atitudinii sale intransigente, Madgearu a intrat în conflict și cu regele Carol
al II-lea, care i -a fixat pentru o scurtă perioadă (22 martie – 20 aprilie 1940) domiciliu obligatoriu
la Mănăstirea Bistrița.

3.5. Un sfârșit teribil
Lupta dusă de Madgearu împotriva oricărei forme de regim autoritar i -a atras sfârșitul
violent. După venirea legionarilor la putere, în septembrie 1940, amenințările la adresa vieții sale
au fost tot mai dese. În pofida insistențelor apropiaților, Madgearu a refuzat să părăsească
Bucureștiul pentru a se pune la adăpost din fața răzbunării legionarilor, care nu a întârziat prea
mult.
Astfel, la 27 noiembrie 1940 profesorul a fost răpit de la masa de lucru și transportat în
pădurea Snagov unde a fost asasinat de către o echipă de legionari, în aceeași zi fiind ucis un alt
mare cărturar român, Nicolae Iorga.

10
Capitolul 4 .
Situația economică actuală a României
4.1. Majorări și parteneri
În ultimii ani România face parte din economiile din Europa cu cea mai rap idă creștere.
Este vorba despre economia unde rolul principal joacă îndeosebi industria dar care are, de
asemenea, un mare potențial în agricultură datorită condițiilor naturale favorabile. Un rol
semnificativ în industrie joacă, în primul rând, sectorul d e producție îndeosebi fabricarea
mașinilor unelte sau mijloacelor de transport și piesele sale. Din contră, exploatarea în ultimii ani
scade. Pentru mulți investori externi această țară este atrăgătoare datorită raportului favorabil
preț-forța de muncă cal ificată. Economia României în anul 2015 a crescut cu 3,8%. Un aspect
pozitiv oferă rata șomajului relativ joasă (6,8%) și datoria guvernamentală care a ajuns în anul
2015 la valoarea de 38,4% față de PIB. Ca un aspect negativ poate fi considerată infrastru ctura
transportului insuficientă, funcționarea ineficientă a guvernului, un nivel ridicat al economiei gri
sau diferențele semnificative ale eficacității economice dintre fiecare regiune ale acestei țări.
România a beneficiat de o creștere economică semni ficativă prin aderarea la UE în anul
2007, aceasta a promovat comerțul internațional cu ceilalți membri a uniunii. Principalul
partener de afaceri a României este Germania. Acesta contribuie cu 19,7% la export și cu 19,8%
la importul acestei economii balca nice. Al doilea partener de afaceri important este Italia. Acesta
a participat în anul 2015 la exportul românesc cu 12,4%. Dimpotrivă, la export a participat cu
10,9%. Cooperarea reciprocă dintre aceste două țări joacă astfel un rol important pentru
econom ia românească, deși importanța comerțului cu Italia în ultimii ani a scăzut ușor. Pentru
România este importantă și colaborarea cu Franța care participă la comerțul internațional cu
6,2% și, de asemenea, Ungaria care participă la comerțul internațional cu 6,8%. Un comerț
reciproc important mai are loc între țările precum Polonia (3,8%), Turcia (3,8%), Marea Britanie
(3,3%) sau Olanda (3,3%). Printre alte economii importante pentru România se include și
Austria, Bulgaria sau, de exemplu, pe partea importuril or China.

4.2. Balanța comercială
Balanța comercială a României este negativă. Importurile depășesc exporturile cu
aproximativ 15%. La balanța comercială negativă participă îndeosebi comerțul cu China,
Ungaria, Polonia, Germania sau Olanda. Din contră, o balanța pozitivă a comerțului recip roc are
România cu Marea Britanie, SUA sau Franța.
Decizia votanților britanici cu privire la retragerea Marii Britanii din UE ar putea fi
pentru economia românească nefavorabilă dar nicidecum fundamentală sau nerezolvabilă.
Economia românească în ultimii ani este într -o formă bună. Creșterea PIB -ului, rat a joasă de
datorie a sectorului de stat și alți indicatori duc la considerația aderării României în zona euro.
Acceptarea potențială a monedei euro se tot amână, deci ar putea fi cel mai apropiat termen în
anul 2020. În cazul în care economia gri va fi red usă, guvernul ar fi mai eficient, infrastructura
transportului sar îmbunătăți, viitorul acestei țări ar fi mai pozitiv. În același timp va fi foarte

11
important ca forța de muncă românească să emigreze mai puțin în vest în căutarea condițiilor mai
bune de mu ncă, acesta fiind și motivul pentru care populația acestei țări este în scădere.

12
Concluzii

În lucrarea intitulat ă ,,Economia și statul” ,regăsim concep te precum mercantilism și
neomercantilism,cel dintâi făcând referire la intervenția statului în e conomie,al doilea criticând
intervenția acestuia.
De-a lungul timpului,statul s -a implicat în economie prin mai multe forme.Printre acestea
amintim:taxele și impozitele,reglementările și controlul guvernamental,programarea economică
dar și intervenția acest uia pe cale juridică.
Imediat după Marele Război au fost absolut necesare refacerea și restabilirea sectorului
economic ;o altă problemă fiind, de asemenea , valorificarea noului cadru politico -administrativ
realizat în 1918,după Marea Unire.
De-a lungul întregii perioade dintre cele două războaie Virgil Madgearu a fost deputat în
Parlamentul țării.Cu un portofoliu impresionant,acesta a avut o viață politică activă și după
plecarea național -țărăniștilor de la guvernare. Din cauza atitudinii sale dar și a c ontracarării
acțiunilor zgomotoase ale mișcării legionare, fostul ministru al industriei și comerțului,al
comunicațiilor și al finanțelor,a intrat în conflict cu Regele Carol.
Deși în ultimii ani România face parte din economiile din Europa cu cea mai rapi dă
creștere, actuala balanță comercială a României este negativă,importurile depășind semnificativ
exporturile.
În concluzie, se pot aborda mult mai multe teme privind rolul statului în economie,însă
această lucrare a avut tendința de a arăta și demonstra unele tendințe și linii generale privind
tematica dată .
.

13
Bibliografie
 Economie, Editia a VII -a, Editura Economica, Bucuresti, 2005.
 Dobrota N., (coordonator), – Dictionar de economie, Ed. a II –a, Editura Economica,
Bucuresti, 2001.
 Bucur I., Cornescu, V., Cretoiu Ghe., – Economie, Ed. a II – a, Editura C.H. Bech,
Bucuresti, 2008.
 Profesorul Virgil Madgearu. Evocări. Studii, București, Editura Academiei, 1987
 Profesorul Virgil Madgearu (1887 -1940), București, Editura Academiei, 1975
 https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/evolutia -economica -a-romaniei -dupa -marea –
unire -din-1918
 https://www.historia.ro/sectiune/portret/articol/personalitati -din-istoria -bnr-virgil -madgearu
 https://www.akcenta.ro/files/analyzy_ro/situaia -economic -actual -a-romniei -punnd -accent –
pe-comerul -exterior.pdf