Draft Licenta Costeaflaviu V1 [305372]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI ARHITECTURĂ

DOMENIUL / PROGRAMUL DE STUDIU

INGINERIE GEODEZICĂ / MĂSURĂTORI TERESTRE ȘI CADASTRU

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT ZI

PROIECT DE DIPLOMA

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC

S.l.dr.ing. Liliana Paina

ABSOLVENT: [anonimizat]

2016

Cuprins

Scurt istoric a cadastrului si publicitatii imobiliare

In Romania publicitatea imobiliara a fost realizata prin diferite modalitati doua dintre ele fiind cel al registrelor de transcriptiuni si inscriptiuni si cea bazata pe cartile funciare . In afara de aceste modalitati a mai fost realizat sistemul de carte publicitara funciara aplicat in deosebi in Bucuresti si in cateva localitati limitrofe si sistemul de carte de evidenta funciara aplicat in Transilvania.

Publicitatea imobiliara pe baza registrelor de transcriptiuni si inscriptiuni avea un caracter personal principalul criteriu urmarit fiind persoana nu si imobilul. Pentru a putea tine evidenta acestui sistem era necesa tinerea a doua tipuri de registre cel de transcriptiuni pentru transcriere sau copiere in totalitate a acetelor de transmisiuni si constituiri de derepturi iar cel de al doilea registrul pentru inscriptini in care erau notate mentiunile privind privilegiile si ipotecile. Urmarirea acestor registre era mai grea din punct de vedere a proprietarului si existenta sarcinilor deoarece perioada de cercetare a registrelor de tip transmisiuni era 30 ani respectiv de 15 [anonimizat].

In prezent cadastrul este un sistem unitar si obligatoriu de evidenta din punct de vedere tehnic economic si juridic pentru toate imobilele de pe un intreg teritoriu administrativ. Componenta de baza a acestui sistem este imobilul si proprietarul. Cadastrul se bazeaza pe trei functii de baza care sunt :

– Functia tehnica care realizarea prin masuratori pentru identificarea atat a pozitiei cat si a marimii suprafetelor pentru imobile, a [anonimizat] a proprietarilor

– Functia economica are rol de a pune in evidenta elementele tehnice pentru a se putea stabilii valoarea de impozitare a imobilelor.

– [anonimizat].

Evolutia Cadastrului in Romania a [anonimizat] 1974, Muntenia in 1831 respectiv in Moldova in anul 1832

Perioada 1919-1933 perioada in care a luat nastere Directia cadastrului si inceperea lucrarilor de cadastru in Moldova si Muntenia dupa incetarea primului razboi mondial si a reformelor agrare care se incheie in 1933 cand apare prima lege care are ca si scop executarea unitara a cadastrului general si a cartei funciare prin (Legea nr. 23/1933).

Perioada 1933-1955 care debuteaza cu inceperea cadastrului modern. Aceaste lucrari au fost intrerupte in timpul celui de al doilea razboi mondial.

Perioada 1955-1989 are ca si scop folosirea diverselor forme de evidenta a terenurilor cum ar fi evidenta funciara respectiv cadastru funciar care erau orintate spre patrimoniul agriculturii colevtivizate si de stat.

Perioada 1990-1995 inceputurile aplicarii Legii fondului funciar nr. 18/1991, din lipsa legii pentru noul cadastru general si publicitate imobiliara lucrarile in sistemul vechi au fost intrerupte in majoritatea judetelor.

Perioada 1995 inceperea noului cadastru si publicitate imobiliara creat pentru executarea unui cadastru modern.

Regimul drumurilor in România

Regimul drumurilor reglementează în mod unitar administrarea drumurilor publice și private prin dobândirea și folosirea terenurilor, administrarea, coordonarea și controlul activităților în legătură cu drumurile publice. Administrarea drumurilor publice și private are ca obiect proiectarea, construirea, modernizarea, reabilitarea, repararea, întreținerea și exploatarea drumurilor.

Caile de Comunicatie fac parte din sistemul național de transport.

Drumurile sunt căi de comunicație terestră special amenajate pentru circulația vehiculelor și a pietonilor.

Parti intregrate din drum : ampriza, zone de siguranță, poduri, podețe, viaductele, pasaje, zone de sub pasajele rutiere, tunelurile, construcții de apărare și consolidare, trotuare, pistele pentru cicliști, locurile de parcare, oprire și staționare, bretelele de acces, indicatoarele de semnalizare rutieră și alte dotări pentru siguranța circulației, spațiile de serviciu sau control, spațiile cuprinse în triunghiul de vizibilitate din intersecții, spațiile cuprinse între autostradă și/sau drum și bretelele de acces, terenurile și plantațiile din zona drumului, mai puțin zonele de protecție.

Clasificarea și încadrarea drumurilor

Clasificarea drumurilor dupa destinatie în:

drumuri publice care vor satisface toate cerințele de transport rutier destinate populatie tarii si pentru intreaga economie nationala, in administrarea organelor locale si cele centrale ale administrației de stat .

drumuri de exploatare – sunt acele cai de comunicatie care vor satisface nevoile proprii de transport ale unităților economice și care sunt in administrarea unităților administrative.

Clasificarea drumurilor dupa modul de circulație :

drumuri deschise circulației publice

drumuri închise circulației publice

Clasificarea drumurilor din punct de vedere funcțional și administrativ-teritorial :

drumuri de interes național : autostrazi, drumuri expres , drumuri internationale, drumuri nationale principale, drumuri natiolale secundare .

drumuri de interes județian : fac parte din proprietatea publica a judetului si fac legatura intre resedintele de judet cu municipiile, orașe, reședințe de comună.

drumuri de interes local : sunt drumuri comunale care asigură legătura între drumuri vicinale și străzi sunt drumuri publice de interes local, construite, administrate și întreținute de primăriile din zona aferenă.

Străzile din localitățile urbane se vor clasifică în raport cu intensitatea si sunt grupate in categorii I, II, III, IV iar cele din zona rurala se vor imprati in strazi principale si secundare.

Clasificarea drumurilor din punct de al zonei geografice in care este situat :

drumuri de șes situate în zone cu altitudinea până la 150 m;

drumuri de deal situate în zone cu altitudinea cuprinsă între 150 și 300 m;

drumuri de munte situate în zone cu altitudinea de peste 300 m;

Suprafețele de teren aferente drumurilor publice

Zona drumului care are ca și elemente ampriza drumului definita prin suprafata pe care o va ocupa drumul cu toate elementele aferente lucrari de arta, șanturi, piste destinate bicicliștilor, ziduri de sprijin, trotuare pietonale, taluzuri și parte carosabilă.

Zona de siguranță este suprafata de teren aflată după marginea amprizei drumului cu scopul semnalizării rutiere, exploatare a drumului, intreținere și protejarea tuturor proprietațiilor aflate in vecinătatea drumurilor.

Limita zonei de siguranță a drumului va fi determinata de la paretea exterioară a amprizei drumului prin urmatoarele distanțe stabilite prin [OG43/1997]:

1,50 m de la marginea exterioară a șanțurilor, pentru drumurile situate la nivelul terenului;

2,00 m de la piciorul taluzului, pentru drumurile în rambleu;

3,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu înălțimea până la 5,00 m inclusiv;

5,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu înălțimea de peste 5,00 m.

Zonele de siguranță și de protecție în intravilan se stabilesc prin documentațiile de urbanism și amenajarea teritoriului și prin studii de circulație. Zonele de siguranta raman in administrarea persoanelor fizice sau juridice avand obligatia de a nu aduce prejudicii drumului prin neasigurea scurgerii apelor executarea unor constructii sau imprejmuiri sau plantatii care sa obstructioneze vizibilitatea pe drum sau să provoace inzapezirea.

Distanța care se va respecta de la marginea exterioară a zonei de siguranță până la marginea zonei drumului va fi stabilită in funcție de destinația drumului dupa cum urmează :

autostrăzi – 50m;

drumuri naționale – 22m;

drumuri județene – 20m;

drumuri comunale – 18m;

Pentru o fluidizare a circulației pe drumurile publice în traversarea localităților rurale, distanța dintre limitele construcțiilor sau a gardurilor aflate in zona drumurilor vor avea urmatoarele valori, care vor fi considerate din axul drumului:

la drumuri naționale minim – 26 m;

la drumurile județene minim – 24 m;

la drumurile comunale minim – 20 m;

Reglementari pentru amplasarea construcțiilor și instalațiilor în zona drumului public.

Realizarea ori amplasarea în zona drumului public a unor construcții, instalații sau a unor panouri publicitare se va realiza cu respectarea legislației în vigoare cu privire la executia construcțiilor și amplasarea de panouri publicitari numai cu aprobarea administratorului drumului.

Amplasarea retelelor care se regasesc in ampriza drumului sunt :

instalatii care folosesc la utilizarea drumului cum ar fi : canalizarea si drenajele pluviale, samnalizari luminoase rutiere, stalpii de electricitate, stalpii de telecomunicatii, iluminatul public.

instalațiile edilitare care deservesc ansamblurilor de locuințe și dotãri social-culturale: hidranți, posturi de transformare, aerisiri și cămine, guri de scurgere.

Administrarea drumurilor

,,Ministerul Transporturilor este organul administrației publice centrale care exercită prerogativele dreptului de proprietate publică a statului în domeniul drumurilor de interes național. Ministerul Transporturilor este administratorul drumurilor de interes natinoal direct sau prin C.N.A.D.N.R – Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A., care își realizează atribuțiile prevăzute de prezenta ordonanță în condițiile contractului de concesiune încheiat între acestea. Pentru drumurile naționale și autostrăzile nouconstruite, administrarea se poate realiza de către Ministerul Transporturilor și prin alte persoane juridice, pe baza contractului de concesiune încheiat în condițiile legii. [OG.43/1997]”

Drumurile județene intra in administrarea consiliilor județene din raza unitatii administrative din care fac parte iar drumurile de interes local vor intra in administrarea comisiilor locale, exceptie vor face acele drumuri judetene care se afla in intravilanul.

Sistemul Global de navigație prin sistem GNSS ( Global Navigation Satellite Sistem ) este un sistem satelitar care folosește tehnica de pozitionare geografică de tip longitudine, latitudine si altitudine pentru obiectele statice sau care sunt in mișcare pe suprafața Pământului, recepționate cu ajutorul receptoarelor. Ca sisteme GNSS in lucrarile geotopografice sunt utilizate mai multe sisteme de pozitionare globala printre care cel mai uzual fiind Navstar GPS (Statele unite ale Americii) urmat de alte sisteme GLONAS (Rusia), GALILEO (Europa), COMPAS(China) si IRNSS(India) . Toate aceste sistem sunt independente, avand in structura lor aceleși părți componente. Toate aceste sistem se pot folosi atât independent cât și combinate in funcție de receptorul folosit. Folosind receptoare cât mai performate care sunt capabile să recepționeze semnale combinate ca de exepmlu de la GPS – NAVSTAR și GALILEO se poate realiza o creștere in precizia de determinare a poziției.

Principiul funcționării al unui sistem GPS se realizeaza prin intermediul satelițiilor care transmit informații utilizatorilor de tip radio in frecvența de bază sau fundamentală 10.23 MHz, din care se va genera L1=1575.42 MHz si L2=1227.60 MHz care sunt unde purtătoare, timpul care este generat de ceasurile atomice montate pe sateliți, efemeride și alte sisteme de tip auxiliar. Acești sateliți au capacitatea de a executa manevre pentru executarea corectării lor pe orbită cu ajutorul motoarelor racheta, de a transmite și a recepționa informații de la stațiile de control de la sol.

Segmentul de control este format din stațiile de la sol având atribuțiunea la un momentdat de a calcula poziția orbitala și transmiterea lor către fiecare satelit in parte pentru corectarea acesteia.

Aceste stații urmăresc permanent sateliții sistemului, controlează ceasurile satelițiilor, activează prin comenzi de la sol sistemele de protecție, stochează date, calculează efemeridele. Stațiile de de la sol au se vor clasifica in stație de control principală, stații monitor si stații de control.

Utilizarea acestui sistem de către utilizatori este realizată cu ajutorul receptoarelor GNSS, rolul rol fiind acela de recepționa semnalele transmise de la sateliți, prelucrarea si furnizarea de date care conțin viteza de deplasare a undelor, poziția spațială, distanța parcursă intr-un sistem de referință internațional. Receptorul GNSS folosit la lucrarile geotopografice este compus din receptor in care este intregată antena microprocesorul, convertorul analog și sursa de alimentare pe bază de baterie, jalon fix sau telescopic pe care este atasă o nivelă sferică pentru centrarea acestuia pe obiectul urmarit, un sistem de control care este sub forma unui PC de mână.

Sisteme de coordonate utilizate în tehnologia GPS

Acest sistem este asociat cu cu sistemul de coordonate WGS 84, care este un sistem tridimensional elipsoidal și are ca bază elipsoidul WGS 84. În România se utilizează sistemul Stereografic 1970 care are la bază elipsoidul Krasovski 1940 orientat la Pulkovo (Rusia).

Proiecția Stereografia satisface în condiții optime cerințele reprezentării teritoriului național de formă aproximativ rotundă și de dimensiuni relative reduse, respective de rază R=380km. Această proiecție are avantaje, având deformațiile de 3-4 ori mai mici decât precedenta proiecție utilizată Gauss.

Principale erori în poziționarea GPS

Erorile care intervin în măsurarea cu ajutorul tehnologiei GPS sunt erori accidentale de măsurare, observare și măsurători sistematice bias.

Pentru erorile de tip accidentale avem:

Eroare multi multiparcurs sau multipatch, apar atunci când semnalul transmis de la satelit spre receptor este redirecționat spre acesta prin reflectare de la diferite suprafețe care sunt amplasate în preajma acestuia, semnalul nemaiavând o parcurgere rectilinie va apărea un fenomen de întârziere a semnalului.

Eroare datorată excentricității centrelor de fază, se datorează faptului că centrul de fază al antenei variază. Această eroare este una teoretică de electronică și nu mecanică datorită variației de funcționare a frecvențelor. Pentru a nu se amplifica această eroare este necesar ca operatorul să orizontalizeze antena și să o orienteze cu atenție. Ca și valoare această eroare se încadrează în 2-3cm, importantă în determinările de precizie și nivelment.

Erori datorarete electronicii receptorului, depind de starea tehnică a acestuia.

Erorile sistematice sunt datorate de:

Erorile de ceas ale sateliților și a receptoarelor care sunt deriva și asincronismul

Erori de orbită pentru poziționarea GPS este necesară cunoașterea orbitelor sateliților (efemeridelor) adică cunoașterea la fiecare epocă a coordonatelor antenei de emisie a sateliților.

Erori datorate refracției troposferice care reprezintă segmentul de bază al atmosferei cuprins între suprafața Pământului cu o înălțime cuprinsă între de 40-50km divizată în două zone umedă și uscată.

Refracția ionosferică face parte din atmosferă terestră și este cuprinsă de la o altitudine de 40km până la 1000km. Această eroare este datorată de frecvența semnalului fiind capabilă să genereze alte valori pentru undele purtătoare L1- L2, manifestându-se prin creșterea timpului de parcurgere al semnalului. Modelarea matematică se realizează cu ajutorul unei dezvoltări în serie (Willman – Tucker)

Stațiile permanente

Sunt receptoare GPS amplasate pe puncte de ordin superior ale rețelei geodezice naționale sau internaționale și asigurând în mod continuu colectarea, prelucrarea și transmiterea datelor recepționate de la sateliții vizibili. Amplasate corespunzător ele formează rețeaua geodezică națională GPS.

Componențele unei stații permanente trebuie să cuprindă un receptor satelitar GPS de clasă geodezică cu măsurători de cod și fază L1 L2 fiecare cu un minimum de 12 canale, antenă de recepție, stație meteo care să furnizeze date cu privire la temperatură, presiune atmosferică, umiditate, sistem de calcul și sistem de comunicație gsm, radio, internet.

Rețeaua de stații permanente îndeplinește 3 funcții principale:

Determinarea și urmărirea automată a sateliților

Înregistrarea, stocarea și analiză datelor satelitare

Comunicarea bidirecțională cu exteriorul

În țară există un astfel de sistem care se numește ROMPOS și este administrat de către Agenția de Cadastru și Publicitate Imobiliară (A.N.C.P.I).

Sistemul de proiecție Stereo 70

Sistemul de proiecte Stereo 1970 este o proiecție azimutală perspectivă plan secant are polul proiecției în Qo de coordonate Bo = 46° și Lo = 25° est Greenwich, a fost preluat ca suprafață de referință elipsoidul Krasovski, avantajul acestei proiecții fiind reprezentarea întregii țări pe un sigur plan. Cercul de deformație nulă are rază 201.178 m și reprezintă intersecția planului secant cu elipsoidul de rotație. Sensul pozitiv al axei Ox este spre nordul geografic, iar al axei Oy spre est. România are zone cuprinse în cele patru cadrane, coordonate se poziționează prin translatarea originii spre sud-vest în zonă Belgradului pe X și pe Y cu câte 500.000,000 m pentru a situa întreaga zonă în cadranul I și astfel se vor simplifica și calculele.

Sistemul de referință pentru cote

Datumul geodezic în România este compus din două componente, datum orizontal caracterizat prin proiecția Stereo 70 legat de elipsoidul de referință Krasovski și datum vertical. Datumul vertical este definit prin altitudinea punctelor referite la suprafața geoidului și deduse cu un reper situat la nivelul mării numit Zero Fundamental. Altitudinile sau înălțimile Z ale punctelor se vor da după geoid față de referință Zero Fundamental. Pământul în formă de geoid este definit de suprafață medie, liniștită a mărilor și a oceanelor prelungită pe sub continente. Altitudinea punctelor se poate pot exprima față de geoid în sistemul cotelor normale. Sistemul GNSS furnizează cote referite la elipsoid suprafață ce servește ca referință planimetriei. Pentru cotele măsurate cu ajutorul GNSS să fie aduse în sistemul cotelor normale se ia în considerare diferența de înălțime dintre elipsoid și geoid. Un sistem de referință național adoptat care să fie cât mai apropiat de geoid sporește gradul de precizie în poziționarea înălțimilor și reduce diferențele de altitudini GPS ale cotelor normale.

Sistemul de referință adoptat la ora actuală în România este Marea Neagră 1975, amplasat la zero fundamental în Capela Militară Constanța, folosit ca și referință pentru determinarea cotelor. Rețeaua de nivelment națională este compusă din șase ordine. Aceasta este independentă față de cea planimetrică, fiind determinate peste 17.500 de repere.

Rețele geodezice și geo-topografice

Toate tipurile de rețele sunt alcătuite dintr-un ansamblu de puncte situate și marcate durabil pe suprafata fizică a Pământului, poziția lor fiind determinată cu precizie.

Rețele geodezice care se determină riguros cu precizie, folosesc la determinarea formei și dimensiunii Pământului, sunt o bază pentru măsurătorile topo-fotogrametrice, asigură legături cu alte țări vecine.

Rețele geo-topografice

După rolul lor se disting astfel:

Rețea geodezică propriu-zisă denumită deseori și rețea geodezică are diferite ordine și importante. Punctele folosite au coordonate x, y, z în sisteme de referință proprii.

Rețea geodezică de nivelment asigurând baza ridicărilor altimetrice.

Rețeaua gravimetrică pe care se sprijină metodele dinamice de determinare a formei pământului

Rețeaua geodezică și rețeaua geodezică de nivelment difere una față de alta, numai cea geodezică având determinate coordonate de poziționare spațială z, y, z determinate omogen, cea de nivelment având doare cotele valori, planimetric poziția lor fiind aproximativă sau deloc.

Rețeaua geodezică națională în România nu este pusă la punct. Această există în două varianta și proiectate cu același scop.

rețea geodezică numită și de stat de ordinele I, II, III, IV, și complectată în funcție de necesități cu cu puncte de ordinul V în funcție de necesități

rețea geodezică națională GPS încadrată în rețeaua europeană

Condiții de realizare a unei rețele de geodezice naționale

Determinarea riguroasă poziției punctelor în cadrul uni sistem de referință, cu aparatură și metode corespunzătoare fiecărei etape.

Omogenizarea rețelei se repartizează uniform punctele pe întreaga suprafață pentru a servi la ridicări ulterioare

Accesibilitatea și durabilitatea punctelor, se aleg amplasamente favorabile, ferite și se vor marca corespunzător.

Realizarea rețelei geodezice naționale presupune lucrări complexe și de durată, cu colaborări internaționale cu instituții și persoane autorizate, lucrări care sunt coordonate, supravegheate și recepționate de către A.N.C.P.I.

Rețeaua de sprijin este rezultă prin îndesirea celei naționale prin puncte noi care vor fi de ordinul V. Principalele caracteristici ale acestei rețele sunt:

Structură este alcătuită din puncte ale rețelei geodezice naționale, la care se aleg puncte noi determinate, amplasate la sol. Determinarea acestea este execută de către topograf autorizat, care cunoaște bine lucrarea ce urmează a fi făcută, oferă soluții de proiectare. Soluția punctelor se stabilesc în funcție de sistemul de referință național, avizarea este efectuată de către oficiul de cadastru pentru a intra în sistemul topografic național. Se obțin elemente de plecare, de control și de închidere pentru lucrările ce trebuiesc executate.

Rețeaua de ridicare definită prin care se determină numărul drumuirilor care necesită determinate și măsurate. În structură sa rețeaua cuprinde stațiile de drumuire inclusiv punctele rețelei de sprijin. Amplasarea stațiilor trebuie să permită determinarea lor în rețeaua de sprijin folosită. Proiectarea, determinarea și marcarea, ridicarea punctelor de detaliu prin radierea punctelor intră în atribuțiunile topografului.

Rețeaua de nivelment de stat este una sigură, independentă de cea geodezică, necesară lucrărilor de ridicare altimetrică. Compusă din puncte grupate în rețele, structurată pe șase ordine.

Rețele geodezice și cele geo-topografice formează infrastructura ridicărilor topografice și aerofotogrametrice. Realizarea acestora necesită o logistică de elaborare, cunoaștere și responsabilitate cu coordonarea și verificarea A.N.C.P.I.

Rețeaua geodezică naționala GPS

Necesitatea creări unei rețele noi și moderne în țara noastră și integrarea în comunitatea europeană a dus la dezvoltarea acesteia. Realizarea unei astfel de rețele a fost necesară datorită îmbătrânirii rețelei clasice care a fost concepută și realizată în anii '50, în prezent fiind depășita moral și fizic, cauzată pierderea punctelor și dispariția bornelor în proporție de 40%. Întroducerea unitară a cadastrului nu poate fi realizată fără o rețea modernă, ce vizează fondul funciar al țării. Racordarea rețelei la rețeaua internaționala GPS, respectarea standardelor ce vor permite transferul reciproc al datelor de bază. Aparatura modernă permite realizarea lucrărilor și desfășurarea lor cu ajutorul GPS-urilor și a stațiilor totale.

Planul de realizare a fost elaborat în anul 1999, care a fost prezentat în Proiectul de Realizare a Rețelei Geodezice Naționale GPS elaborat de ICGFC 2003 și redată în proiect A.N.C.P.I-DGC 2005.

Structura realizării rețelei GPS a fost realizată în clase trecând de la una superioară la una inferioară

.

Structura rețelei GPS naționale

Rețeaua națională de stații permanente RN-(SGP)

Are rol de a asigura un sistem de referință spațială unitară la nivel național prin realizarea de stații GNSS funcționale. Au un rol complex și asigurând detectarea și urmărirea sateliților, înregistrarea și transmiterea datelor precum și comunicarea cu alți beneficiari. Datele furniza te de RN-(SGP) pot fi utilizate pentru poziționarea 3D a punctelor din Rețeaua Națională Geodezică de diferite clase precum și domenii de activitate ca topografia, cadastru, gis.

Materializarea și semnalizarea punctelor

Punctele de sprijin și de ridicare se vor materializa în teren în mod specific și permanent pentru a rezista cât mai mult în timp și se semnalizează corespunzător pentru a fi vizibile de la distanță.

Marcarea se face la sol după stabilirea definitivă a poziției în teren înaintea începerii măsurătorilor.

Semnalizarea punctelor se face pentru a putea fi vizate de la distanță cu scopul de a fi determinate sau ca puncte de referință pentru a putea fi determinate alte puncte noi.

Materializarea punctelor se impune pentru siguranță lucrărilor. Materializarea diferă în funcție de tipul de lucrare, în funcție de importantă punctului, metoda și aparatura utilizată.

Marcarea rețelei geo topografice

Bornarea este o marcare permanenta și de durată în rețelele GPS și în rețelele de ridicare. În funcție de importanța punctului și de natura sa.

(http://www.geosilva.ro/wp-content/uploads/2014/12/marcare-permanenta.png)

Borna cu marcă la subsol

Alte marcaje ale punctelor de drumuire se pot materializa prin buloane, utilizate în intravilane care sunt confecționate din oțel ascuțite la capăt iar în celălalt cu o calotă sferică pentru realizarea punctului matematic, materializarea lui făcându-se prin batere cu un ciocan. Reperarea marcajul se face cu spray sau cu vopsea pe obiecte aflate în apropiere spre a ușura găsirea lui.

Lucrări topografice pentru realizarea cadastrului drumurilor

Cadastrul drumurilor reprezintă un cadastru de specialitate, și este un subsistem de evidență și inventariere sistematică a bunurilor imobile sub aspect tehnic și economic.

Conținutul lucrărilor și cerințele tehnice

Detaliile planimetrice care formează conținutul planurilor topografice se determină și se raportează în sistemul de coordonate stereografic 1970.

Rețeaua geodezică de sprijin

Pentru executarea lucrărilor topografice și pentru executarea lucrărilor ulterioare de trasare său actualizare se realizează un sistem de puncte care se bornează pe traseul ce urmează a fi studiat la o distanță de 2 km pentru a satisface o densitate de 0.5puncte/km de traseu. Pentru zonele de muntoase și deal se va asigura o distanța de 1km între un grup de borne. Amplasarea bornelor se va realizeaza în zona de protecție cât mai aproape de drum cu asigurarea accesibilității și a vizibilității acestora. Astfel aceste puncte de sprijin se vor determina planimetric în coordinate Stereo70 și altimetric în sistemul de cote Marea Neagră 1975.

Rețelelor de sprijin se vor asigura o precizie planimetrică de ±5 cm, altimetric ±1 cm. Precizia poate fi asigurată de prin măsurători GPS, drumuire planimetrică de precizie sau nivelment.

Planul topografic al drumului va conține precizia de determinare, detaliile ridicate, aceste elemente vor fi reprezentate la scară. Ridicarea detaliilor planimetrice li se vor asigura o precizie de±7 cm cu instrumente și metode corespunzătoare.

Elementele principale care trebuiesc reprezentate pe planul topografic sunt axul drumului, partea carosabilă, platforma drumului, limite de proprietate, borne topografice, lucrări de artă și amenajări specifice, amenajări conexe, amenajări pentru siguranța circulației, construcțiile, kilometrajul.

Axul drumului care este locul geometric, format din linii drepte și curbe, al punctelor egal distanțate de marginile părții carosabile, fără a se considera supralărgirea la curbe (STAS 4032/1-90).

Lungimea reală a drumului se va măsura pe axul lui, fiind definit prin elemente geometrice în plan orizontal și vertical.

Trebuiesc determinate prin măsurători la teren și definite aliniamentele, pozițiile linilor frânte ce vor defini axul. Se determină unghiurile dintre aliniamente, se măsoare în sens orar în sensul crescător al kilometrajului. Aliniamente se vor racorda prin curbe.

Pentru determinarea pe vertical a geometriei se vor efectua măsurători pentru determinarea profilelor transversal și longitudinale.

Profilele transversale și elementele ce trebuiesc măsurate

Profilele transversale se vor măsură în puncte la distanțe medii de 100m între două profile succesive, la modificarea formei profilului tip al drumului, în dreptul bornelor kilometrice.

ax drum

limita părții carosabile

limita platformei (marginea exterioară a acostamentului)

profilul șanțului, dacă există

piciorul taluzului de rambleu, dacă nu există șanț

intersecția dintre taluzul de rambleu și terenul natural

alte elemente ce definesc forma taluzurilor sau sprijinirilor

un punct pe terenul natural, aflat la cel puțin 2 m de la muchea exterioară a șanțului sau taluzului

după caz se vor masurale și alte puncte pentru o redactare cât mai corectă a profilelor (trotuare, limite, benzi suplimentare, etc).

Partea carosabilă este suprafața care face parte din platforma drumului și este destinată pentru circulația vehiculelor.

Partea carosabilă include două sau mai multe benzi de circulație, benzi de accelerare – decelerare, bandă de virare, bandă de staționare, benzi pentru vehicule grele. Se vor ridica și alte elemente amplasate în zona carosabilului ca și monumente, refugii, stâlpi, platforme.

Platforma drumului constituie zona din afara părții carosabile. Trebuiesc ridicate acostamente, trotuare, spațiile verzi dintre benzile de circulație, benzi destinate pentru circulația altor vehicule, parcări.

Limitele de proprietate este necesară o determinare cât mai exactă a cestora. Din drum vor face parte elemente construite, poduri, podețe, viaducte, tuneluri, piste de bicicliști, indicatoare de semnalizare rutieră, terenuri și plantații care fac parte din zona drumului, instalații, clădiri. Limitele de proprietate materializate vor fi reprezentate pe plan cu semn convențional în funcție de tipul de împrejmuire, se va numerota cu numere pare pentru cele de pe partea stângă și cu numere impare pentru cele de pe partea dreaptă, în sensul crescător al kilometrajului. Numele proprietarilor înregistrate în procesele verbale se vor înscrie pe planul topografic.

Borne kilometrice și hectometrice se vor determinata poziția lor prin coordonate, și se va trece poziția kilometrică inscripționata pe acestea.

(http://www.proiectcasa.ro/imagini/produse/9000/8199/1930.jpg)

Lucrări de artă și amenajări specific se va dermina poziția și forma tuturor construcțiilor care aparțin drumului podețe, tuburi, rigole, ziduri de sprijin, tuneluri.

Amenajări conexe sunt lucrări care includ intersecțiile cu alte drumuri, benzi special, căi ferate, spații verzi. Se determină poziția și forma lor reprezentându-se pe plan.

Amenajări pentru siguranța drumului se determina poziția lor tipul, dimensiunea lor și se reprezintă pe plan. În aceste amenajări sunt incluse elemente precum parapeții, semnele de circulație, marcajele.

Construcțiile de orice tip care prin construcția lor nu aparțin drumului și sunt aflate la o distanță de minim 4 metri față de limita longitudinală, se măsoară și se reprezintă pe plan.

Kilometrajul Condițiile locale de amplasare a bornelor kilometrice și unele greșeli de măsurare a lungimilor au condus la plantarea acestora în poziții care nu corespund lungimii reale. Astfel, pentru fiecare bornă kilometrică se înregistrează valoarea nominală a kilometrajului (lungimea înscrisă pe bornă) și valoarea efectivă a kilometrajului (lungimea reală măsurată pe axul drumului de la originea lui). Toate detaliile se raportează pe planul topografic,

_________________________________________notă de subsol

La încheierea lucrării se predau beneficiarului următoarele:

Inventarele de coordonate ale punctelor rețelei de sprijin;

Inventarele de coordonate ale punctelor ce delimitează parcelele deținute de AND;

Planurile topografice realizate la scara cerută (1:500 sau 1:1000);

Planurile cadastrale realizate la scara cerută (1:500 sau 1:1000);

Profilele transversale și longitudinale;

Originalele proceselor verbale de delimitare a vecinătăților drumului;

Tabelul centralizator al suprafețelor;

Originalul procesului verbal de înregistrare la O.J.C.P.I.

Studiul de caz

STUDIU TOPOGRAFIC

„DRUMURI JUDETENE GIURGIU – DJ 503”

ÎNTRODUCERE

În vederea realizării proiectului „Elaborarea documentației cadastrale pentru înscrierea în cartea funciară, întabularea imobilelor și realizarea studiilor topografice pentru drumuri județene din județul Giurgiu – DJ 151 E, DJ 401, DJ 401 A, DJ 401B, DJ 404, DJ 411, DJ 412, DJ 412 A, DJ 412B, DJ 412C, DJ 412D, DJ 413, DJ 503, DJ 503 A, DJ 504, DJ 504A, DJ 505, DJ 506A, DJ 507, DJ 601, DJ 601A, DJ601D, DJ 601E, DJ 602, DJ 603, DJ 611, DJ 612” este necesară realizarea mai multor studii topografice.

Prezentul studiu topografic a fost elaborat pentru drumul județean DJ503 din cadrul proiectului.

Amplasamentul (județul, localitatea)

Drumul județean DJ 503 este amplasat în județul Giurgiu, are originea în U.A.T. Giurgiu (Turnul cu Ceas) și se îndreaptă în direcția Nord-Vest, fiind amplasat pe următoarele unități administrativ teritoriale: Giurgiu, Stănești, Izvoarele, Toporu, Răsuceni și Drăgănești-Vlașca.

Beneficiar

Proprietarul imobilului este JUDEȚUL GIURGIU, cu sediul în Str. București, nr.10, Localitatea: Giurgiu, Cod poștal: 080045, România.

Acte juridice care atestă dreptul de proprietate/administrare

Au fost analizate următoarele acte juridice prin care drumurile județene care fac obiectul contractului 296/29.12.2015 au intrat în proprietatea Consiliului Județean Giurgiu și care au fost puse la dispoziția noastră de către acesta:

Hotărârea Guvernului nr. 968/2002 privind atestarea domeniului public al județului Giurgiu, precum și a municipiului Giurgiu, orașelor și comunelor din județul Giurgiu – Anexă nr. 1 „Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al județului Giurgiu”;

Hotărârea Guvernului nr. 787/2004 privind transmiterea unor sectoare de drum din proprietatea publică a unor unități administrativ teritoriale și din administrarea unor consilii județene în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, în vederea realizării activităților de interes național de către Compania națională de Autostrăzi și Drumuri naționale din România – S.A.

Hotărârea Guvernului nr. 559/2009 pentru modificarea H.G. nr. 968/2002 privind atestarea domeniului public al județului Giurgiu, precum și a municipiului Giurgiu, orașelor și comunelor din județul Giurgiu – Anexa nr. 1 „Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al județului Giurgiu”.

Dreptul de proprietate al Consiliului Județean Giurgiu asupra DJ 503 este prevăzut în HG nr. 968/2002 privind atestarea domeniului public al județului Giurgiu, precum și a municipiului Giurgiu, orașelor și comunelor din județul Giurgiu – Anexa nr. 1 „Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al județului Giurgiu”.

Informații cadastrale

Imobilul care face obiectul prezentului studiu, DJ 503, este amplasat în județul Giurgiu. Pentru aceste imobile au fost depuse cereri de informații la O.C.P.I. Giurgiu. Prin aceste cereri s-au solicitat următoarele informații:

coordonatele imobilelor învecinate înscrise anterior în sistemul de cadastru și publicitate imobiliară (în format digital. Dxf/. Dwg);

planuri de încadrare în zonă, planuri cadastrale 1:1000 sau 1:5000 pe extravilan și 1:2000 pentru zonele de intravilan;

limita de UAT, limita intravilanelor din cadrul UAT-ului;

limita planurilor parcelare pentru tarlalele învecinate zonei care face obiectul cererii (în format digital. Dxf/. Dwg – dacă există).

.

Nu s-a depus la O.C.P.I. Giurgiu cerere privind solicitarea avizului de începere a lucrurilor, deoarece lucrarea nu se încadrează în prevederile art 253, alin 1) ale Ordinului Directorului General A.N.C.P.I. nr. 700/2014 privind aprobarea „Regulamentului de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară̆” 
, cu modificările și completările ulterioare.

În conformitate cu art. 52 alin. 4 din “Regulamentului privind conținutul și modul de întocmire a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară” aprobat prin Ordinul nr. 700/2014 al directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, cu modificările și completările ulterioare, în cazul intersectării imobilelor reprezentate prin detalii liniare (ex. Ape curgătoare, canale, diguri, drumuri etc.) trebuie întocmite documentații cadastrale separate pentru fiecare zonă de intersecție a acestor imobile.

Prin urmare, am transmis către A.N. Apele Române – Administrația Bazinala de Apa Argeș – adresă prin care am solicitat identificarea intersecțiilor drumurilor județene, aflate în patrimoniul Județului Giurgiu, cu apele aflate în patrimoniul A.N. Apele Române – Administrația Bazinala de Apa Argeș – Vedea.

EXECUȚIA LUCRĂRILOR

Rețeaua topografică de ridicare este creată în scopul asigurării numărului de puncte necesare măsurătorilor topografice și documentațiilor cadastrale necesare proiectului pentru obținerea avizelor necesare.

Densitatea unei rețele topografice de ridicare se stabilește în raport cu suprafața pe care se execută lucrările și cu scopul acestora.

Indiferent de instrumentele și procedeele tehnice utilizate la executarea măsurătorilor, rețeaua topografică de ridicare se compensează ca rețea constrânsa pe punctele rețelelor de sprijin (RTS).

Recunoașterea și parcurgerea terenului

Lucrările care se desfășoară în vederea elaborării studiului topografic presupun culegerea unor informații detaliate și foarte precise. În acest scop, au fost consultate materialele cartografice existente cum ar fi:

hărți topografice cuprinzând zona în care s-au executat lucrările propuse în prezentul proiect;

planuri topografice la scări mari și foarte mari;

ortofotoplanuri din zona de interes.

Acest procedeu presupune parcurgerea întregii zone de interes, în vederea confruntării acestor planuri cu situația existența în teren.

Proiectarea și materializarea rețelei topografice de sprijin

Înaintea începerii lucrărilor sa recurs la o recunoaștere în teren a zonei. În urmă recunoașterii au fost alese amplasamentele punctelor de stație, care au fost ulterior integrate în rețeaua de sprijin. Având în vedere că, rețeaua de îndesire a fost realizată prin măsurători GNSS, la alegerea acestor amplasamente s-au respectat următoarele criterii:

să nu existe obstacole care obturează orizontul peste elevația de 10°, întrucât acestea pot diminua numărul sateliților disponibili;

să nu existe suprafețe reflectorizante în apropierea antenelor, întrucât acestea pot conduce la efectul de multipath (suprafețe reflectorizante sunt considerate acele suprafețe la care rugozitatea este mai mică de 2 cm);

să nu existe instalații electrice de mare putere în apropierea stațiilor sau relee de emisie, acestea putând perturba semnalele satelitare;

să fie ușor accesibile;

amplasamentul să fie ales astfel încât să nu fie afectate de lucrări efectuate ulterior care ar putea duce la distrugerea lor.

În urma determinărilor GNSS și a prelucrării observațiilor s-au obținut coordonatele planimetrice x, y și altimetrică z.

Pentru calculul rețelei de sprijin au fost folosite un număr de 14 puncte determinate GPS marcate și semnalizate la sol prin buloane metalice, borne, etc.

Date primare…

Ca metodă de măsurare s-a folosit metoda statică (postprocesare), singura care asigură preciziile solicitate la realizarea rețelelor topografică de sprijin. Este metodă de măsurare cea mai des utilizată pentru îndesirea rețelelor de sprijin. În cadrul acestei metode receptoarele ocupă punctele de stație pentru intervale de timp (sesiuni), cu durata prestabilită în funcție de lungimea bazei care a fost măsurată. Între sesiuni s-au considerat punctele fixe denumite GIUR (Giurgiu), ALXR (Alexandria), BUCU (București) stații permanente Clasă A, aparținând Rețelei Naționale de Stații GNSS Permanente și punctul fix TSPB (1 Decembrie) ce face parte dintr-o rețea privată de stații permanente.

Măsurătorile au fost efectuate cu următoarele tipuri de receptoare: Stonex S9II (1 buc), Stonex S9III (1 buc), Stonex S9IIIPlus (1 buc), Stonex S10(2 buc), TrimbleR3(2 buc) și Topcon Hyper Pro (1 BUC).

Modul static de măsurare:

orizontal: 0.010 m + 2 ppm;

vertical: 0.010 m + 2 ppm;

timp de observație: variază între 30 și 360 minute în funcție de distanța dintre receptoare și alți factori de mediu.

Metoda statică presupune măsurători cu două sau mai multe receptoare GPS, amplasate pe punctele care urmează să fie determinate și care sunt staționare, simultan, o perioadă mai mare de timp, denumită sesiune de observații. Durata acesteia este stabilită în funcție de lungimea laturilor, numărului de sateliți utilizabili, de geometria segmentului spațial observabil, evaluată de PDOP (Position Dilution of Precision), precum și de precizia de determinare a punctelor noii rețele..

Ca o estimare empirică a preciziei în măsurătorile relative, se poate considera ± (5 mm + 1 ppm) din lungimea bazei. Aceasta este metoda principală pentru îndesirea rețelelor geodezice.

Sisteme GPS utilizate pentru determinarea coordonatelor punctelor din rețeaua de sprijin

La realizarea acestei lucrări s-a urmărit respectarea normelor, instrucțiunilor și metodologiilor elaborate sau avizate de A.N.C.P.I..

Conform Ordinului nr. 534/2001 privind aprobarea Normelor tehnice pentru întroducerea Cadastrului General, referitor la rețele geodezice, s-a urmărit respectarea materializării și amplasării punctelor și a metodelor de realizare a rețelei.

În cazul realizării rețelelor topografice de ridicare prin determinări GNSS se utilizează metoda de măsurare statică. În cadrul metodei statice de măsurători satelitare, observațiile s-au executat cu receptoare GNSS instalate într-o stație fixă cunoscută, și într-una nouă sau mai multe stații de coordonate necunoscute, toate rămânând fixe într-o sesiune de observații și primând semnale de la aceeași minimum patru sateliți. Timpul de observare variază de la 15 minute până la două ore, în cazul receptoarelor cu dublă frecvență asupra unor baze de 10-70km, iar durata poate crește dacă se utilizează receptoare de simplă frecvență, sau în funcție de lungimea vectorului bază, configurația sateliților, condiții atmosferice, etc.

Printr-o sesiune de observație se înțeleg toate observațiile satelitare realizate simultan și continuu în cursul unui proiect definit în receptorul aparatului.

Precizia de determinare este ridicată (3-5mm+1ppm), specifică rețelelor topografice de ordin superior.

În cazul în care baza este mică (5-10km) se micșorează și timpul de observare la 5-10 minute dacă configurația satelitara este optimă, ceea ce înseamnă că beneficiază de valori optime pentru GDOP. Acest procedeu asigură o precizie de 5-10mm+1ppm, aplicându-se cu succes la determinarea rețelelor.

O altă abordare de explicare a măsurătorilor statice constă în determinarea unui vector între un receptor amplasat pe un punct cunoscut, denumit baza (referință), și un alt receptor amplasat într-un punct ale cărui coordonate trebuiesc determinate, denumit mobil.

Fig: Metoda statica de determinare a punctelor

Integrarea rețelei topografice de ridicare în rețeaua geodezică de stat s-a realizat cu programe de transformare de pe elipsoid în planul de proiecție, pe baza punctelor de coordonate duble, cunoscute atât în Sistemul de proiecție Stereografică 1970, cât și în sistemul WGS-84, respectiv ETRS89 în care se obțin rezultatele măsurătorilor GNSS. Aceasta se realizează pe baza softului implementat oficial la nivelul României și anume TransDatRO versiunea 4.01.

La realizarea măsurătorilor GNSS s-a întocmit o metodologie internă de lucru prin care:

sa inventariat numărul de puncte de măsurat pentru care a stabilit un termen de execuție;

sa schițat zona a căror puncte urmau să fie determinate, pentru a stabili traseul optim de mers cu mașina până în zona interesată, astfel încât traseul să nu reprezinte un inconvenient în desfășurarea activității;

în cadrul unei delegații s-au stabilit punctele fixe, fie puncte din rețeaua topografică de îndesire, fie din rețeaua naționala GNSS de stații permanente, cu cel puțin o zi înainte de efectuarea măsurătorilor satelitare;

pentru situațiile în care au fost necesare puncte fixe staționările s-a stabilit ca persoana ce execută măsurătorile pe stația fixă să fie schimbată după fiecare zi de staționare;

în timpul înregistrărilor, operatorii au urmărit continuu starea de recepție a semnalului satelitar și au notat în carnețele de teren informațiile necesare punctului determinat și anume denumirea stației, dată la care s-au executat măsurătorile, numele operatorului, înălțimea antenei la începutul și sfârșitul sesiunii de măsurători, oră de început și sfârșit a sesiunii;

Fig: Staționarea pe o borna din Rețeaua Topografica de Ridicare

In continuare sunt prezentate etapele de lucru indiferent de aparatura folosita pentru determinarea rețelei geodezice de ridicare:

identificarea bornei pe teren si stabilirea denumirii punctului;

centrarea si calarea aparatului pe punctul de statie;

crearea unui „job” pentru ziua de delegație in desfășurare;

setarea tipului de antena si a sistemului de coordonate folosit;

măsurarea înălțimii aparatului in punctul de statie (se executa atât la începutul sesiuni de măsurători cat si la sfârșitul acesteia);

introducerea denumirii punctului staționat;

stabilirea momentului oportun de a porni sesiunea de măsurători in funcție de configurația sateliților pe orbite si a clarității de recepție a semnalului (SNR);

se pornește sesiunea de măsurători si se urmărește configurația satelitara prin numărul de sateliți vizibili si a valorilor DOP;

pentru ca măsurătorile satelitare sa se încadreze in preciziile solicitate in caietul de sarcini s-au urmărit toți factorii implicați in precizia determinărilor, precum si realizarea setărilor corespunzătoare:

unghiul de elevația a sateliților sa fie setat la valoarea de 10o, acceptându-se in situațiile fara obstacole si valoarea de 5o – unghiul de elevație al unui satelit reprezintă o variabila ce indica poziția deasupra orizontului a unui satelit urmărit;

înregistrările satelitare s-au realizat la interval de 1secunda;

numărul de sateliți vizibili a fost setat la 4 (minimum patru pentru a lucra in trei dimensiuni);

s-a respectat ca valoarea PDOP <6, iar intervalele satelitare unde PDOP>6 au fost excluse din prelucrarea datelor;

s-au urmărit toate valorile DOP in momentul executării măsurătorilor:

PDOP (Position Dilution Of Precision) este un coeficient ce prezintă influenta configurației satelitare asupra determinării poziției tridimensionale a punctelor;

HDOP (Horizontal Dilution Of Precision) este determinat de aranjarea in plan orizontal a sateliților ceea ce indica precizia de determinare a coordonatelor planimetrice a punctelor;

VDOP (Vertical Dilution Of Precision) este determinat de aranjarea in plan vertical a sateliților ceea ce indica precizia de determinare a altitudinii elipsoidale a punctelor;

TDOP (Time Dilution Of Precision) reprezintă un coeficient de determinare a preciziei de măsurare a timpului;

GDOP (Geometric Dilution Of Precision) reprezintă factorul cu care este influențată precizia de determinare a punctelor de către configurația sateliților pe orbite, iar acesta reprezintă o suma dintre GDOP = VDOP + HDOP

Ridicarea detaliilor topografice pentru realizarea planurilor de situație la scări mari in zonele cu acoperire mare a terenului cum sunt si localitățile din cadrul prezentului proiect, necesita un volum deosebit de lucrări, atât in faza de teren cat si de birou, datorita numărului de puncte caracteristice ale detaliilor topografice si a preciziei de reprezentare a pozițiilor acestora.

Aparatura folosită la realizarea drumuirii planimetrice, respectiv a ridicării topografice necesară este un sistem GPS alcătuit din receptoarele Stonex S9, Stonex S10,Topcon HyPer Pro si Trimble R3.

In cele ce urmează sunt prezentate echipamentele utilizate si specificațiile tehnice ale acestora:

Statie totala Leica TCR 805 Power – specificatii tehnice:

GPS Topcon Hyper Pro – specificatii tehnice:

GPS STONEX S9:

Specificatii Tehnice GPS Stonex S9:

Canale: 220

Semnale satelit urmărite:

GPS: simultan L1 C/A, L2E, L2C, L5

GLONASS: simultan L1 C/A, L1 P, L2 C/A (doar GLONASS M), L2 P

SBAS: simultan L1 C/A, L5

GIOVE-A: simultan L1 BOC, E5A, E5B, E5AltBOC1.

GIOVE-B: simultan L1 CBOC, E5A, E5B, E5AltBOC1.

COMPASS: (rezervat): B1 (QPSK), B1-MBOC (6, 1, 1/11), B1-2 (QPSK), B2 (QPSK), B2-BOC (10, 5), B3 (QPSK), B3BOC (15, 2.5), L5 (QPSK).

Precizia receptorului

Precizie orizontală statică: 3.3 mm ± 1 ppm(RMS)

Precizie verticală statică: 5 mm ± 1 ppm (RMS_

Precizie orizontală RTK stabilită: 1 cm ± 1 ppm (RMS)

Precizie verticală RTK stabilită: 2 cm ± 1 ppm (RMS)

Precizie de poziționare diferențială cod: 0.45 m (CEP)

Precizie poziționare RTK de sine stătătoare: 1.5 m (CEP)

Precizie tipică de poziționare SBAS:vertical< 5 m (3D RMS), orizontal<1m ((3D RMS)

GPS STONEX S10:

Specificatii Tehnice GPS Stonex S10:

Canale: 220

Semnale satelit urmărite:

GPS: simultan L1 C/A, L2E, L2C, L5

GLONASS: simultan L1 C/A, L1 P, L2 C/A, L2 P, L3

SBAS: simultan L1 C/A, L5

GALILEO: E1, E5A, E5B

COMPASS:B1, B2

Precizia receptorului

Precizie orizontală statică: 2.5 mm ± 1 ppm(RMS)

Precizie verticală statică: 5 mm ± 1 ppm (RMS_

Precizie orizontală RTK stabilită: 1 cm ± 1 ppm (RMS)

Precizie verticală RTK stabilită: 1.5 cm ± 1 ppm (RMS)

Precizie de poziționare diferențială cod: 0.45 m (CEP)

Precizie poziționare RTK de sine stătătoare: 1.5 m (CEP)

Precizie tipică de poziționare SBAS vertical< 5 m (3D RMS), orizontal<1m ((3D RMS)

GPS TRIMBLE R3 – specificatii tehnice:

Calculul și compensarea rețelei geodezice de sprijin

În vederea prelucrării măsurătorilor GPS au fost achiziționate fișiere Rinex cu măsurători ale stațiilor permanente BUCU (București), ALXR (Alexandria) și GIUR (Giurgiu). Măsurătorile GNSS au fost prelucrate cu ajutorul programului Trimble Business Center. Pentru a transforma coordonatele geografice din datumul ETRF, realizarea ETRS89, în proiecție Stereografică 1970 s-a utilizat programul TransDat, pus la dispoziție de către Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, considerat a avea parametri oficiali de transcalul din România.

Sistemul de coordonate folosit la ridicările topografice este Stereografic 1970. Proiecția Stereografică 1970 este proiecția oficială folosită în prezent. Cercul de deformație nulă are rază de 201,718 Km și reprezintă intersecția planului secant cu elipsoidul de rotație. Originea sistemului de axe de coordonate rectangulare este în punctul Qo, axa x fiind îndreptată către Nord, iar axa y către Est.

După exportul datelor se salvează proiectul, se verifică salvarea tuturor fișierelor și se închide programul.

Neînchiderile obținute se încadrează în toleranțele impuse de normele în vigoare, după cum se poate observa din calculele prezentate ulterior.

Pentru editarea lucrării s-au folosit programe proprii precum AutoCAD, program cu ajutorul căruia s-a făcut editarea propriu-zisă, dar și transmiterea datelor din calculator la un plotter și Topo LT, program folosit pentru raportarea punctelor.

După obținerea planului s-a întocmit o legendă a semnelor convenționale pentru a facilita regăsirea simbolurilor punctuale utilizate.

Post – procesarea măsurătorilor

Prelucrarea măsurătorilor efectuate cu tehnologie GNSS s-a efectuat cu ajutorul softului de specialitate în prelucrarea acestora (Leica Geo Office Combined), urmărindu-se în principal obținerea de soluție de tip “fixed” (fixarea ambiguităților) pentru fiecare vector (baza, distanța între puncte, lungime) și compensarea acestora ca o rețea constrânsa, utilizând măsurători și coordonate ale Rețelei Geodezice Naționale Spațiale Clasa A – furnizate prin serviciul românesc de determinare a poziției ROMPOS (serviciul ROMPOS GEO) și măsurători și coordonate ale rețelei geodezice de îndesire.

Aplicația folosită pentru prelucrarea datelor satelitare folosește tehnică de prelucrare în care se generează ecuații de diferente simple, duble și triple între ecuațiile de observație inițiale (nediferențiate).

De regulă, se preferă realizarea unei poziționări cinematice relative, care asigură precizii centimetrice corespunzătoare unei largi categorii de utilizatori. Poziționarea cinematică relativă are drept scop determinarea poziției unui punct necunoscut în raport de un punct de coordonate cunoscute. În urmă efectuării unor astfel de observații se determină vectorul dintre cele două puncte denumit și vectorul bazei sau pe scurt” baza”.

Funcție de intervalul de timp scurs între momentul efectuării observațiilor și momentul în care are loc determinarea coordonatelor, poziționarea GPS cinematică poate fi realizată în timp real sau în mod post-procesare.

Fig: Prelucrare masuratori statice (Postprocesare)

Fig: Prelucrare masuratori statice (Postprocesare)

Postprocesarea măsurătorilor este o activitate care se execută după fiecare etapa de măsurători și presupune:

Verificarea datelor importate într-un nou proiect constă în:

analiza existenței tuturor punctelor măsurate în teren;

toate măsurătorile trebuie să conțină denumirea punctului staționat, înălțimea măsurată a punctului de stație și tipul de antenă corespunzător;

se vor constata erorile de operare și se vor elimina (înălțimi aberante a aparatelor în punctul de măsurat, alte tipuri de antenă față de cele folosite);

Vizualizarea datelor măsurate:

se analizează vizual datele pentru constatarea unor eventuale greșeli de stabilire a punctului măsurat;

Stabilirea parametrilor de prelucrare a datelor GNSS (unghi de elevație, tip soluție, modele de ionosferă și troposferă utilizate):

se setează parametrii ce se folosesc pentru prelucrarea măsurătorilor;

Tot în faza de analiză a măsurătorilor satelitare se comandă de la Fondul Național Geodezic – Direcția de Geodezie și Cartografie (FNG-DGC) măsurătorile satelitare de la stațiile GNSS permanente din cadrul Rețelei Geodezice Naționale (RNG-GNSS).

În continuare sunt prezentate etapele parcurse pentru prelucrarea datelor în vederea obținerii coordonatelor finale:

Prelucrarea datelor GNSS:

se stabilesc punctele de coordonate cunoscute ca puncte fixe față de care se vor determina celelalte puncte de coordonate necunoscute;

se exclud măsurătorile satelitare pentru sateliții care introduc erori în prelucrarea datelor după analizarea calității semnalului satelitar;

se procesează datele prin determinarea valorilor vectorilor din rețeaua formată;

se compensează rețeaua prin distribuirea erorilor și se obțin preciziile de determinare a punctelor;

Analizarea rezultatelor obținute (Loop Closure, Teste statistice):

se verifică precizia de determinare a punctelor din rețeaua topografică de ridicare;

se verifică valorile pentru închiderea în triunghiurile obținute;

se verifică erorile pentru fiecare vector prelucrat;

Transcalculul coordonatelor:

Având în vedere că ANCPI a implementat oficial, pentru a fi utilizată în transformări de coordonate, aplicația TransDatRO v 4.04, această va sta la baza transformării coordonatelor elipsoidale ETRS89 în coordonate planimetrice în sistemul național de referință S-42 – Plan de proiecție Stereografic 1970. Această aplicație a fost implementată pentru a fi utilizată oficial numai pentru transformări planimetrice și nu poate fi folosită și în cazul altitudinilor elipsoidale, pentru a le transforma în altitudini normale în sistemul de referință național.

Fig: Aplicatia TransDatRO v 4.01

Proiectia Stereografica 1970 este conforma, nu deformeaza unghiurile, permitand ca masuratorile geodezice sa fie prelucrate direct in planul de proiectie, fara a se calcula coordonate geografice, cu conditia aplicarii prealabile a unor corectii de reducere a masuratorilor la planul de proiectie.

Proiectia deformeaza ariile, functie de departarea acestora fata de polul proiectiei. Aceasta proiectie are la baza elementele elipsoidului Krasovski 1940 si planul de referinta pentru cote Marea Neagra–1975.

Fig: Harta deformatiilor liniare in proiectia Stereografica 1970

Punctul central al proiectiei, denumit si polul proiectiei, este un punct fictiv, care nu este materializat pe teren, situat aproximativ in centrul geometric al teritoriului Romaniei, la nord de orasul Fagaras. Coordonatele geografice ale acestui punct sunt de 25˚ longitudine estica si de 46˚ latitudine nordica.

Adancimea planului de proiectie este de aproximativ 3.2 km fata de planul tangent la sfera terestra in punctul central. In urma intersectiei dintre acest plan si sfera terestra de raza medie s-a obtinut un cerc al deformatiilor nule cu raza de 201.718 km.

Deformatia relativa pe unitatea de lungime (1 km) in punctul central al proiectiei este egala cu -25 cm/km si creste odata cu marirea distantei fata de acesta, pana la valoarea zero pentru distanta de 201.718 km (cercul de deformatie nula). Dupa aceasta distanta valorile deformatiei relative pe unitatea de lungime devin pozitive si ating valoarea de 63,7 cm/km la o departare de centrul proiectiei de aproximativ 385 km.

RIDICARE A PUNCTELOR DE DETALIU

Pentru masurarea punctelor de detaliu s-a folosit metoda cinematica (RTK – UHF).

Pe langa cele 14 puncte din reteaua de sprijin au mai fost folosite 6 puncte din reteaua de ridicare(S15-S20), puncte ce au fost obtinute prin indesirea retelei de sprijin mai sus mentionate. Realizarea observatiilor a fost facuta cu ajutorul a cinci receptoare GNSS cu dubla frecventa ce au primit corectii in timp real de la un alt receptor GNSS care era stationat pe un punct de coordonate cunoscute din retaua de ridicare. Corectiile au fost transmise prin radio de la receptorul amplasat pe punctul de coordonate cunoscute catre receptoarele mobile amplasate in punctele de detaliu. Timpul de stationare pentru punctele de detaliu care au fost masurate a fost stabilit de la 3” la 30” in functie de semnalul satelitar receptionat si configuratia terenului. Pentru fiecare sesiune de masuratori RTK – UHF s-au realizat cel putin doua masuratori ale unui punct determinat anterior pentru a constata eventualele erori aparute si a verifica in acelasi timp precizia de determinare a punctelor de detaliu.

Acolo unde conditiile de masurare nu au permis utilizarea tehnologiei GPS, punctele de detaliu au fost determinate prin metode clasice (metoda radierii) utilizand statii totale (Leica TCR 805) ce asigura o precizie de masurare a directiilor de 5 sec si o precizie de masurare a distantelor de 2mm+2ppm. Calculul suprafetelor a fost efectuat prin metoda analitica.

Pentru ridicarea detaliilor s-a urmarit:

puncte caracteristice necesare delimitarii zonelor de protectie si de siguranta;

limitele de proprietate din zona adiacenta perimetrului studiat;

constructiile situate in zona pentru care se intocmeste planul de situatie;

santurile de scurgere;

poduri / podetele;

stalpii retelelor de utilitati;

puncte caracteristice reliefului necesare intocmirii planului topografic

La toate cele de mai sus se adaugă, la decizia operatorului, orice alte detalii necesare a fi figurate pe planul de situație, astfel încât acesta să reproducă, în final, cât mai fidel configurația și detaliile terenului.

BAZA DE DATE GIS

Dupa finalizarea planului de stituatie pe straturi specifice lucrarilor de specialitate, s-a trecut la realizarea planului de situatie suport pentru actualizarea bazei de date GIS a Beneficiarului.

Pentru acest lucru s-a trecut toata informatia din planul ropografic pe straturi tematice impuse prin caietul de sarcini. Fisierul rezultat in format DWG va fi integrat in baza de date a Beneficiarului.

STANDARDE SI NORMATIVE APLICABILE

Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica necesara realizarii unor obiective de interes national, judetean si local, cu modificarile si completarile ulterioare;

Norma metodologica de aplicare a Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, necesara realizarii unor obiective de interes national, judetean si local, cu modificarile si completarile ulterioare aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 53/2011;

Protocolul de colaborare încheiat între Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara si Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania – S.A. privind receptia si înscrierea în Cartea Funciara a dreptului de proprietate al Statului Roman si a dreptului de administrare al CNADNR – SA asupra imobilelor care fac obiectul Legii nr. 255/2010, privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, necesara realizarii unor obiective de interes national, judetean si local, înregistrat la A.N.C.P.I. cu nr. 1037692/20.05.2011, respectiv la C.N.A.D.N.R. SA cu nr. 31269/01.06.2011;

Regulamentul privind autorizarea sau recunoasterea autorizarii persoanelor fizice si juridice romane, ale unui alt stat membru al Uniunii Europene sau ale unui stat care apartine Spatiului Economic European în vederea realizarii si verificarii lucrarilor de specialitate în domeniul cadastrului, al geodeziei si al cartografiei pe teritoriul Romaniei, aprobat prin Ordinul Directorului General al Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara nr. 107/2010;

Regulamentul de avizare, receptie si inscriere in evidentele de cadastru si carte funciara, aprobat prin Ordinul Directorului General al Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara nr. 700/2014, cu modificarile si completarile ulterioare;

Ordinul MAP nr. 534/2001 privind aprobarea Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general, cu modificarile si completarile ulterioare;

Ordinul comun MAPDR/MAI nr. 897/798/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind continutul documentatiilor referitoare la scoaterea terenurilor din circuitul agricol;

Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si Iibera circulatie a acestor date;

Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 39/2009 privind aprobarea tarifelor pentru serviciile furnizate de Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara si unitatile sale subordonate si a taxei de autorizare pentru persoanele care realizeaza lucrari de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei si cartografiei, cu modificarile si completarile ulterioare;

Legea 82/1998 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

O.G. 43/1997 privind regimul drumurilor;

Inventarul domeniului public al judetului Giurgiu, in care sunt incluse drumurile judetene, a fost atestat prin HG nr. 968/05 septembrie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 679 bis, din 13 septembrie 2002, modificata si completata prin:

HG 559/2009 pentru modificarea Anexei 1 la HG 968/2002 privind atestarea domeniului public al judetului Giurgiu, mprecum si al municipiului Giurgiu, oraselor si comunelor din judetul Giurgiu

MASURI DE SECURITATE SI SANATATEA IN MUNCA

Scopul prezentelor norme specifice este eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare și existente în cadrul acestei activități proprii. Prezentele norme specifice se aplică persoanelor juridice precum și celor fizice care își desfășoară activitatea în domeniul topografiei.

Înainte de începerea lucrului, persoanele special desemnate în acest scop a fost verificata starea și funcționalitatea aparaturii ce a fost utilizata și au fost luate măsuri pentru a nu fi folosite decât cele corespunzătoare din punct de vedere al protecției muncii.

Este interzis ca personalul (echipa de specialiști în măsurători topografice) să execute lucrări în condiții meteorologice nefavorabile (precipitații, descărcări electrice, ceață etc.). Personalul a fost instruit asupra locului de refugiu fixat în prealabil de către conducătorul echipei.

Pentru lucrul la înălțime, indiferent de domeniul de activitate, au fost purtate caști de protecție. De asemenea pentru diminuarea riscului accidentelor rutiere personalul a fost dotat cu veste reflectorizante.

VERIFICAREA SI PREDAREA LUCRARII

Verificarea internă s-a realizat în cadrul societății noastre, de către specialiști abilitați. În acest sens, s-a verificat:

modul de realizare a măsurătorilor de teren;

compensarea rețelei topografice de sprijin, precum și încadrarea în toleranțele admise;

includerea în planurile topografice a tuturor elementelor obligatorii (conform atlasului de semne convenționale), precum și a celor cerute în mod special de către Beneficiar / Proiectant;

caracterul estetic și omogen al pieselor scrise și desenate.

Memoriu GPS

Prezenta lucrare a fost executata in vederea determinării coordonatelor in sistemul WGS-84, in Proiectie Steregrafica 1970 si a cotelor in Sistemul de altitudini Marea Neagra 1975 pentru punctele din zona de interes.

Controlul WGS-84 a fost realizat prin legarea GPS a punctelor de interes (S1-S7, S9-S14 ) cu statiile permanente Clasa A: GIUR (Giurgiu), ALXR (Alexandria), BUCU (Bucuresti) si 1 punct dintr-o retea privata de statii permanente: TSPB (1 Decembrie).

Echipamente, metode de masurare, software

Măsurătorile GPS au fost efectuate cu ajutorul a 6 receptoare GNSS (Topcon, Stonex S9I, Stonex S9II, Stonex S9III, Stonex S9III+ si Stonex S10) cu operare in dubla frecvență si doua receptoare GNSS (Trimble R3) cu o singura frecventa . La procesarea datelor au fost utilizate efemeride transmise (broadcast);

Observațiile efectuate s-au făcut utilizând metoda statică;

Pentru procesarea observațiilor GPS și determinarea coordonatelor punctelor noi în sistemul WGS-84 a fost folosită aplicația Trimble Business Center.

Transformările de coordonate din sistemul WGS-84 în planul Proiecției Stereografice 1970 au fost efectuate prin intermediul aplicatiei TRANSDATRO, implementat oficial de ANCPI.

Condițiile efectuării observațiilor GPS

interval eșantionare: 5sec ;

unghi de elevație limită: 13°;

efemeride folosite: efemeride transmise.

Raport de procesare a vectorilor

Baseline Processing Report

Processing Summary

Acceptance Summary

Raport de procesare a vectorilor

8. Raport de compensare a rețelei.

Network Adjustment Report

Adjustment Settings

Set-Up Errors GNSS

Error in Height of Antenna: 0.003m

Centering Error: 0.002m

Adjustment Statistics

Number of Iterations for Successful Adjustment: 2

Network Reference Factor: 0.96

Chi Square Test (95%): Passed

Precision Confidence Level: 95%

Degrees of Freedom: 199

Adjusted Geodetic Coordinates

Error Ellipse Components

Loop Closure Results

Summary

Legs in loop: 3

Number of Loops: 189

Number Passed: 189

Number Failed: 0

Lista punctelor

Inventarul de coordonate al punctelor retelei de sprijinInventarul de coordonate al punctelor radiate – DJ 503, GIURGIU

CONCLUZII

Reteaua topografica de sprijin si ridicare respecta legislatia in vigoare, cu parametrii de calitate si precizie ridicata. Acest lucru se datoreaza in principal faptului ca s-au executat masuratori folosind numai tehnologia satelitara folosindu-se punctele de sprijin din Reteaua Nationala Geodezica de statii permanente GNSS (clasa A) a A.N.C.P.I.

Prelucrarea datelor si întocmirea documentatiei s-au efectuat conform prevederilor normativelor in vigoare ce reglementeaza modul de intocmire a lucrarilor de specialitate. In urma prelucrarii datelor, s-a constatat ca punctele de detaliu asigura precizia ceruta de instrucțiuni.

Realizarea lucrărilor în conformitate cu prevederile documentației asigura o calitate corespunzătoare a acestora și o bună fiabilitate.

ANEXE

A. PIESE SCRISE

B. PIESE DESENATE