Dr. TIMOTHY D. WREN [618987]

-/ IA OI
Dr. TIMOTHY D. WREN
SEDUCȚIA
Arta de a cuceri
195679
B-C.U. – IAȘI
ȘTIINȚA & TEHNICĂ Ș.A.
București, 1997

Cuvânt de mulțumire
Cum să mulțumești cuiva când această carte este rodul
atâtor experiențe de viață?
în primul rând aduc multe mulțumiri foștilor profesori,
Dr. Viktor Frankl, autorul al cărții „Man's Search For
Meaning", renumiților psihologi Cari Rogers și R.D.
Laing, sexologilor Masters și Johnson, și romancierilor
Herman Hesse și W. Somerset Maujdiam care au con-
tribuit semnificativ la formarea mea ca specialist. .
Insă, cel jpai bun profesor mi-a fost viața în" sine și
pentru acest lucru mulțumesc soției mele, Martha Wren,
care m-a ajutat să public această lucrare.
De asemenea, aduc multe aprecieri secretarei mele
Ivonne Strategos.
Cartea aceasta este rodul atâtor povești și istorii per-
sonale pe care pacienții le-au relatat în decursul ședințelor
de psihoterapie și consiliere, oameni care au avut nevoie
de ajutor, de sprijin și de o nouă ordine în problemele
complexe ale vieții.
Dr. Timothy Wren

Redactor:
Tehnoredactor:
Traducerea^:
Coperta:CRISTINA ANISESCU MIHAILA
PAVEL D. CONSTANTIN
CRISTINA ANISESCU MIHĂILĂ
AUGUSTINIU MIHĂILĂ
DANIEL PIȚU
a.cu. j
cu- ^% EMIKESCU"
Titlul original: Seduction
Co|)ynah( © Bchavioral Publishing Company, 1981
© S.C. ȘTIINȚĂ & TEHNICĂ Ș.A., 1997
Toate drepturile sunt rezervate. Reproducerea sau transmiterea,
chiar fragmentară, indiferent de formă sau mijloc, sunt permise
numai cu acordul scris al editorului.
ISBN 973 – 9236 – 13 – 8
MULTIPRIHT
Executai Ia Tipografia RIULTIPRINT Iași
sir. Sf. Lazăr 49, lei/fax: 032 230060
Coperta MULTICOLOR Iași, tel: 032 233874, fax: 232776

CUPRINS
Introducere 9
Partea I – Aspecte sociale ale seducției 23
Cap. 1 Cum să facem cunoștință cu o
persoană necunoscută 25
Cap. 2 Seducția prin complimente 41
Cap. 3 Vestimentația – o reflectare a seducției 49
Partea a Ii-a – Aspecte fizice ale seducției 63
Cap. 4 Zonele erogene 65
Cap. 5 Seducția prin atingere și privire 79
Cap. 6 Mișcarea — un ritual al seducției 89
Partea a lH-a – Aspecte personale ale seducției 95
Cap. 7 „Zonele erogene" ale personalităților 97
Cap. 8 Seducție și sănătate emoțională 105
Cap. 9 Dragoste și gelozie 113
Cap. 10 Dragoste sau sex 125
Cap. 11 Complexele psihologice ale seducției 133
Cap. 12 Erotica personalităților nevrotice 143
Partea a IV-a – Aspecte contradictorii ale seducției 151
Cap. 13 Substituiri; erotice 153
Cap. 14 Trucurile seducției 161
Cap. 15 Femei adulte și bărbați tineri –
capriciile vârstei 169
Cap. 16 Bărbați adulți și femei tinere –
capriciile vârstei 177

MTRODUCERE
Ce este seducția?5i
§s
, r
ta ț
odul de a se. prezenta o femeie are un im-
pact semnificativ. Dacă ea trăiește, într-adevăr,
cu credința că este sexy și este convinsă de
această idee, va atrage bărbatul pe care-1 dorește. Bine-
înțeles, își -va concentra toata energia pentru a-1 cuceri.
Jessica știe că este o femeie senzuală și folosește efi-
cient această tehnică a seducției atunci când se întâlnește
cu un bărbat. Cu toate că nu este foarte atractivă, ea cu-
noaște semnificația cuvintelor Katherinei Hepb,urn, ,,o fe-
meie adevărată știe mai multe despre bărbați decât fru-
musețea pe care le-o oferă".
Folosindu-se de această putere a seducției, Jessica avea
avantajul că la întâlnirile la care participa stârnea interesul
și competiția, mai ales când privea un bărbat plăcut. Se
aranja încetișor pe tocurile ei înalte în timp ce privea
drept în ochi pe bărbatul care o interesa. Jessica știa că
bărbatul prudent, mai precaut, este mai greu de cucerit și
era mult mai interesată atunci când își exersa rezervele. își
schimba privirea când el o fixa drept în ochi, apoi, în
timp ce el își retrăgea privirea, folosea această secundă
pentru a-1 urmări cu coada ochiului, fără să-1 copleșească.

Partea a V-a – Aspecte negative ale seducției 183
Cap. 17 Exagerarea seducției personale 185
Cap. 18 Agresivitatea sexuală 197
Cap. 19 Atracția și seducția negativă 207
Cap. 20 Evitarea seducției nedorite 215
Cap. 21 Exotica seducției 221
Partea a Vi-a – Seducția și Mass-media 229
Cap. 22 Superstarurile și arta lor de a seduce 231
Cap. 23 „Magia" de a fi realizatorul unui talk-show 237
Cap. 24 Reclama se face prin seducție! 241
Partea a Vil-a – Aspectele financiare ale seducției 251
Cap. 25 Seducția prin faimă 253
Cap. 26 Succesul, banii și seducția 257
Cap. 27 Seducția – un mod de a fi mai bogați 267
Partea a VUI-a,-. Afrodisiace '. ; 275
Cap. 28 Drogurile – afrodisiacele seducției 277
Cap. 29 Parfumurile pasiunii și alte afrodisiace 287
Cap. 30 Libido-ul ca afrddisiac 293
Partea a IX-a – Psihotehnici 299
Apendix ' 315
Psitoteste 317

Gândind astfel despre ea-însăși și având acea naturalețe
senzuală, .Jessica degaja un adevărat magnetism seducător.
Peg Bracken, în cartea sa publicată în 1969, I Hale to
. Cook Book,. semnalează și explică marea diferență dintre o
privire elegantă, distinsă și cea încărcată de senzualitate:
„Privirea asta sălbatică, vlăguită, atrage multe femei, însă
nu și pe bărbați." Jessica mai adaugă înfățișării ei atrac-
tive și alte elemente; nu purta sutien sau pantaloni. Ea
știe că bărbații pot intui corpul dezbrăcat al unei femei,
cu toate veșmintele pe care le poartă. Oricum, mesajele
erotice ale seducției pot fi trimise prin modalități extrem
de multiple.
Șansa ei a fost descoperirea modului de a fi femeie și
este destul de important. Dacă ea recurge la o astfel de
manieră, pe care un bărbat o poate interpreta ca pe o
mângiere, atunci și interesul lui va fi mai mare pentru ea.
Insă, această aparență nu trebuie să ne conducă cu
gândul doar la pat.
Printr-o mișcare subtilă a mâinilor peste picioare sau pe
gât, fără să atingă zonele erogene, ea transmite o invitație
indirectă.
Jessica a descoperit, de asemenea, că și umezeala poate
fi un factor important în formulele seducției. Ea a învățat
lucrul acesta în timp ce urmărea cu privirea un bărbat pe
plajă. El purta un costum de baie care îi punea în lumină
masculinitatea. Părea un luptător din Grecia Antică, cu
pielea strălucind datorită lotiunii de plajă.
Umezeala excită tocmai pentru că deține asociații sexu-
ale pe care piedicile, opreliștile psihologice sexuale le
stimulează, fiind asociată, de asemenea, cu transpirația
rezultată în urma jocului sexual.
Jessica își lăsa părul castaniu să se reverse pe umeri într-un
mod extrem de seducător și, mai mult decât atât, mișcările
ușoare ale picioarelor ei stârneau interesul celorlalți.
„Bărbatul se topește", s-ar putea spune în prezența ei.
10

Privind mai în profunzime acest lucru, devine evideni
că o seducție pozitivă necesită înțelegerea nevoilor, trebu-
ințelor celuilalt. Doar așa ar putea să ofere un beneficiu
mutual al plăcerii. De aceea, întotdeauna ar trebui să ne
punem în locul celuilalt. Numai astfel vom putea simți că
beneficiul este al ambelor părți. Mai mult decât atât,
manipularea joacă un rol central pe scena seducției. Este
foarte important să determinăm ce tip de personalitate, ce
caracteristici ale personalității trebuiesc corelate și angajate
în acest fenomen. Când aceste aspecte specifice unei per-
soane sunt afișate, expuse, atunci și atracția va stimula și
iniția magnetismul seducției.
însă nu neapărat cea mai drăguță, încântătoare, fru-
moasă sau bogată persoană poate fi și cea mai senzuală.
Dimpotrivă, există un privilegiu unic, individual și pozitiv
care creează un astfel de sentiment, o disponibilitate per-
sonală.
Cele mai fascinante persoane sunt atractive pentru că
posedă echilibru emoțional și sunt realiste. Atracția lor
este datorată trăirilor pozitive și a unei bune imagini
despre sine și despre proiectele lor de viață.
Acceptându-ne așa cum suntem, pe noi înșine, dar și
pe ceilalți, din punctul de vedere al trăirilor emoționale
libere, necenzurate si realiste, atunci, în mod automat,
devenim atractivi. Trăind alături de celelalte persoane, este
esențial să le arătăm că suntem seducători.
Un alt beneficiu al stăpânirii artei de a seduce este
acela că ea poate fi folosită în scopul realizării unor
relații dorite, de ispitire a persoanelor pe care vrem să le
cunoaștem, să le întâlnim.
în acest mod, seducția devine o metodă activă de
orientare a vieții dumneavoastră, pentru a decide când să
fiți și când să nu fiți seducător(toare).
Există avantaje sau dezavantaje ale seducției? Depinde
de abilitatea cu care folosiți arta seducției.
11

acest lucru nefăcând însă parte din „repertoriul" dorințelor
lui, el va învinge rezistența transei și va ieși din ea.
F. L. Marcuse, în Hypnosis Fact and Fiction (Actul
hipnotic și imaginația) spunea că „slăbiciunea unei fete
este faptul că ea se, dezbracă în fața unui corp medical;
ea poate fi citată ca un exemplu care sprijină un răspuns
negativ la această cerință morală" și, mai mult, „această
problemă a metodei este de o importanță considerabilă. în
schimb, folosirea unei metode directe de a spune fetei că.
este destul de târziu, ca este cam obosită, că este singură,
că se pregătește pentru culcare și că ea se va dezbrăca
pentru această noapte, ar putea fi chiar obositor". De obicei,
dacă o persoană ar putea fi trasă pe sfoară în timpul stării
hipnotice, în același «timp ea ar putea fi ușor înșelată și în
stare de veghe, când este trează și rațională.
Există momente când seducția este folosită abuziv.
Colette Dowling, în The Ciîiderellâ Complex (Com-
plexul Cenușăreasa) scrie: „De fapt, femeile care -nu au
renunțat la expresii ca «fetița lui tata» pot respinge • astfel
de mesaje confuze de la colegii sau persoanele cu care ele
au relații de afaceri. Acestea par rezistente și puternice…
până când încep să clipească și să facă gropițe în obraji,
să devină lipsite de ajutor și seducătoare.
Folosirea corectă a acestei arte înseamnă, de fapt, dezvă-
luirea dorinței, fără a deveni prea analitici în legătură cu
principiul plăcerii.
Dr. Alex Comfort spunea: „O scurtă teorie despre sex
este mult mai interesantă, mai comprehensibilă și mai
puțin penibilă… pentru că ce este prea mult strică, mai
ales dacă vă însușiți această perspectivă și deveniți un
spectator al propriului dumneavoastră spectacol."
Alexandrita Penney dă sfaturi femeilor, în cartea sa, In
How to Mâke Love to a Man (Cum puteți face dragoste
cu un bărbat) în sensul că „Există un principiu important
13

Adevărata recompensă a seducției nu este neapărat
obținerea beneficiilor materiale, sexuale sau împlinirea altor
dorințe nutrite, însă, ca semnificație pentru cei mai mulți
dintre noi, cam la aceste lucruri se rezumă.
Chiar și în cazul seducției de natură sexuală, răsplata
este relaționarea. Aceasta este o formă de a da sau de a
primi atenție, dragoste ori suferință. Ea este un întreg pro-
ces de implicare în ceea ce se numește realizarea plăcerii,
fiind fundamentul procesului pe care această carte îl va
explora.
Explorând aceste zone ale sexului, puterii, faimei sau
plăcerii, putem descifra mecanismele seducției, folosindu-le
pentru noi sau pentru ceilalți, pentru a influența.
într-adevăr, fiecare dintre noi are posibilitatea să seducă
pe cineva pe care-1 dorește dacă folosește armele potrivite.
Mai mult, aeeaslă armă poate să vă fie utilă în mai multe
scopuri, atunci când faceți dragoste, când vreți să obțineți
câștiguri materiale sau, pur și simplu, pentru a avea succes
într-o activitate în care sunteți implicați.
Răspunsul seducției
Seducția ia forma unui „ceva" plăcut sau misterios,
în spatele flirturilor, privirilor furișe sau promisi-
unilor există un potențial de împlinire a unei reali-
tăți sau a unei necesități create. Nimeni nu poate fi sedus
dacă nu dorește acest lucru.
Un mit popular asociat cu arta seducției prin hipnoză,
este acela că oamenii pot desfășura acțiuni împotriva
dorinței lor. Nu este prea departe de adevăr. Dacă subiec-
tului hipnotizat i se cere să se comporte ca un prost,
12

care funcționează aici: în pat, oferiți adesea ceea ce voi
cu adevărat doriți să obțineți de la dumneavoastră".
Acest principiu este valabil de multe ori, alteori însă,
nu. Autoarea continuă evaluarea acestei teorii spunând că
ț, „Senzațiile cele mai plăcute pot fi resimțite atât în timpul
l- unui sărut, cât și al unei mușcături, stimulându-se, în ace-
lași timp, sexualitatea."
Afirmațiile. autoarei sunt adevărate pentru unii bărbați,
dar nu pentru . cei mai mulți dintre ei, doar atunci când
mușcăturile nu sunt foarte puternice.
Ambele sexe au preferințe unice privind stimularea.
Este foarte important să înțelegem dorințele personale
angajate în jocul seducției. Aceleași explicații sunt valabile
și pentru regiunile non-erogene sau cu senzitivitate sexuală
redusă.
Audiența politică a unui om de stat depinde mult de
mecanismele seducției, tot așa cum serviciile secretarelor
sunt absolut dependente de ele.
Seducția prin persuasiune, influențarea, ar putea fi înțe-
leasă. într-o manieră diversă.
Miniștri, politicieni, oameni de afaceri etc, cu toții
folosesc armele seducției prin mesaje non-verbale. Nici una
din aceste profesii nu folosește stereotipiile omului obiș-
nuit. Limbajul corpului, viteza vorbirii și, în general, inten-
sitatea ei, ne atrage sau ne respinge.
Figurile politice carismatice, cum ar fi J.F. Kennedy,
ne-au demonstrat existența unui magnetism personal extrem
: de puternic, în timp ce alte personalități sunt mai puțin
prezentabile, exemplul tipic fiind cel al lui Richard M.
Nixon, a căror aparență a fost influențată prin manipulările
mass-mediei.
în general, personalitățile populare, iubite de public,
câștigă admirația învățând din experiența fiecărei zile,
adaptându-se la fiecare situație. Ei știu să se prezinte, lai-
cei din jurul lor reacționează pozitiv. Au deprins abilitățile
\ . • • 14

de a privi, de a vorbi, de a se mișca și tocmai de aceea
sunt răsplătiți.
în fiecare zi suntem seduși măcar de o persoană, care,
la rândul ei, este atrasă de o alta. Ne atragem și ne ale-
gem unii pe alții printr-o gamă extrem de diversă de •
modalități.
Trăim într-o societate a seducției, în care firmele de
publicitate investesc și adună milioane de dolari, cerând
consumatorilor încrederea lor și înțelegerea faptului că ei
au nevoie, într-adevăr, de detergenți, deodorante, parfumuri
speciale etc.
Chiar și în alegerea partenerului conjugal răspundem cu
un anumit tip de seducție, care va contura, va modela și
influența întregul nostru viitor.
Toată viața noastră este iniluențată^de universul seduc-
ției, care, în anumite circumstanțe, devine o orientare sau
tendință, devine un mod de a ne câștiga prieteni și be-
neficii.
Seducția nu trebuie să fie văzută într-o manieră negativă.
Ea este elementul de bază în fiecare tip de interacțiune.
Dacă pierdem din vedere acest lucra, este ca și cum am
neglija șansa de a ne înarma cu o motivație de influență,
înțelegerea acestui motiv necesită pătrunderea în alte sfere
emoționale ale semenilor; ea solicită efort și atenție
privind sentimentele unei alte persoane. în mod asemă-
nător, a lăsa pe cineva să intre în viața dumneavoastră
implică o evaluare atentă a acestei persoane.
Rezultatele cercetărilor din această carte clarifică și
anticipează comportamentul implicat în orice modalitate de
a atrage și interacționa cu o anumită persoană.
Vom vedea că este posibil să precizăm dacă o persoană
este senzuală și ce tip de comportament sexual desfășoară
în fiecare relație cu ceilalți. Poate că este și o soluție de
a înlătura tristețea și solitudinea cunoscând detaliile non-
verbale ale seducției.
15

Acest lucru îl puteți începe chiar acum! Dacă vă impli-
cați în jocul seducției, este necesar să atingeți acest scop.
al beneficiului.
Mecanismele seducției
In Machisma, Grace Lichtenstein afirmă: „Femeile
acestea îi denumesc pe bărbații lor «drăgălași» sau
«cocoșei». Lucrează cu toții într-un bar, chefuind și
înfulecând împreună. Ele găseau tot timpul o modalitate de
a-și manifesta. ostilitatea, prin opoziție emoțională față de
relațiile intime".
Ne întrebăm, uneori, ce anume se întâmplă cu cineva
care are succesul atracției persoanelor de sex opus, în
timp ce altele nu reușesc? Acest lucru pare să demon-
streze că anumite persoane nu privesc întotdeauna sedu-
cător, că se pot mișca și într-o cameră aglomerată, că pot
să-și observe partenerii și că pot forma un cuplu.
Ar trebui să existe o formulă secretă?!
într-adevăr, există o adevărată artă care pare să aparțină
acestor persoane senzuale dar, fără îndoială, mai e și
altceva. Ce anume?
încercările și cercetările importante privind componen-
tele atracției au fost realizate în decursul unui număr mare
de ani. Deși multe din aceste studii s-au centrat pe sexua-
litate, devenea din ce în ce mai evident că multe din ace-
leași procese de stimulare și trezire la acțiune se pot ivi
atât într-un birou, într-un lift, cât și într-un dormitor.
Seducția este un proces în care o persoană dorește să
ofere ceva indirect sau să obțină ceva de la o altă per-
soană. Deși verificate pe deplin, ne întrebăm care tipuri de
17

Există și alte indicii grăitoare ale coeficientului de
seducție al unei persoane. Unul dintre acestea, suficient de
evident, este succesul. El poate fi privit sub mai multe
aspecte, fără a-1 reduce doar la mecanismul atracției inter-
personale.
Este ușor de înțeles că bărbatul sau femeia împlinit(ă),
maturizat(ă) afectiv este de obicei mult mai dorit(ă).
în general, învingătorii sunt atractivi, seducători, iar cei
care pierd sau timizii nu vor avea această șansă. Ei n-ar
trebui însă să dispere, pentru ca există, oricum, măcar o
posibilitate de a câștiga cândva jocul seducției.
Există persoane cărora le este teamă de succes. Ele
luptă din răsputeri împotriva eșecului și fac foarte bine.
însă, nici o pierdere sau succes nu are constanță, ele
există accidental și le putem influența.
„Avem puterea de a modela această tendință", spune
Richard Bach în Ilussions (Iluzii), continuând: "în fiecare
din noi există forța de a consimți sa fim echilibrați sauJ J i
dezechilibrați, să fim bogați sau săraci, să fim liberi sau
încătușați".
Există un scop pentru fiecare dintre acestea, iar reali-
zarea lui duce la atragerea altor persoane care au același
scop. Alegerea drumului către succes (de la sex până la
supraviețuire) sau către» nereușită, poate fi realizată cu
multe eforturi și extrem de diferit. Atunci, ne punem între-
barea, de ce așteptăm să .urmăm calea celui care dorește
doar să călătorească?
A obține ce-ți dorești va deveni cândva posibil. Mulți
oameni se limitează doar la sistemul lor de valori și, chiar
dacă suferă, nu au capacitatea de a ieși din cadrul lui.
De ce?
Oare nu este mai bine să ne modificăm imaginea depre
noi pentru a avea posibilitatea de a obține beneficiul
dorit?
16

relație nu conțin aceste elemente de schimb?
Din această perspectivă, ea poate fi privită ca și cum
noi am fi seduși zilnic, chiar dacă suntem conștienți sau
nu de asta.
Ambalajele frumos colorate și strălucitoare de pe raf-
turile unui super-market ne fac să întoarcem capul după
ele, ne stimulează dorințele, asemeni reclamelor luminoase
care ne iac cu ochiul în drum spre casă.
Reclamele publicitare ne pot convinge uneori să cum-
părăm săpunul, mașinile, jucăriile, băutura și orice lucru
care poate fi ambalat și expus consumatorului și care
exercită un anumit tip de atracție. La fel și oamenii, prin
acțiunile lor, pot să consume sau să fie consumați… să
atragă sau să fie seduși.
Dacă o persoană este înșelată, lingușită sau, din contră,
convinsă că ceea ce par ceilalți este ceea ce ei obțin,
atunci seducătorul trebuie, la un anumit nivel, să-și do-
rească să fie sedus și atunci inițierea seducției va fi
imposibilă.
Fiecare dorește să obțină ceva de la ceilalți. Uneori
suntem convinși că acest mod de a gândi ar putea fi
zadarnic. Ar fi numai un joc ai lăcomiei care atinge doar
motivații bazale. Insă, dacă nu avem capacitatea altora de
a ne juca cu interesele noastre, atunci universul relațiilor
nu ar funcționa bine. Ne-am limita doar la a trăi și a
muri, iar acest plan de „du-te — vino" nu ne apropie de
esența relației pe care vrem să o construim.
Seducția este universala; poate lua forme variate în alte
culturi. Chiar și printre primitivi ea era prezentă.
Triburile din Noua Guinee făceau comerț cu scoici în
schimbul unor lucruri de mai mare importanță. Comerțul
lor avea la bază alte mecanisme, care, evident, nu mai
sunt valabile astăzi.
O societate mai civilizată, însă, și mai complexă oferă
alte tentații, alte dorințe, dar și alte cerințe.
18

Examinată mai în profunzime, seducția are semnificația
unui tabu și, de obicei, este tratată ca ceva interzis. Acesl
lucru face ca ea să rămână legată de domeniul porno-
grafiei, ca și sexul (în mentalitatea victoriană), ca și cum
nu ar fi un domeniu specific al cunoașterii umane, al
trăirilor.
Ea trebuie să fie pusă în discuție și, mai mult, să fie
învățată. în unele universități se predau cursuri despre
procesele seducției.
Ne punem astfel din nou întrebarea: cum poate fi eli-
minat un astfel de subiect în societatea actuală?
Seducția este încă privită ca ceva negativ. Dacă pri-
mește semnificația de „sexy" este bine, însă dacă se face
afirmația de „seducătoare" sau "seducător", atunci nu s-ar
contura decât obiectul seducției. Acestea nu ar fi decât
etichetări false. Oricum, cei mai mulți dintre noi nu cunosc
utilitatea acestor caracteristici ale personalității umane.
Seducția nu este nici bună, nici rea; ea este, pur și
simplu, o componentă a vieții. în sens pozitiv, asupra
căruia ne vom concentra mai mult atenția, seducția implică
oferirea a. ceea ce este deja dorit sau stimularea dorinței
într-un mod cât mai benefic pentru Fiecare parte (cel sedus
și seducătorul).
Deci, prin aspectele deosebit de complicate ale acestui
proces, seducătorul poate accepta oferta, în timp ce afectiv
el este înșelat.
După ani de cercetare privind rolul seducției în publi-
citate, finanțe și relații umane, se pare că m-am autosedus
pentru a desăvârși această carte. Acesta este mecanismul care
permite cuiva să realizeze ceva. Lucrarea examinează
aspectele majore ale seducției într-o societate și, de ce nu, a
unei societăți cu potențial seducător. Citind această carte veți
putea dezvolta arta seducției, evitând potențialele capcane.
La finalul lucrării, am inclus un capitol de Psihotehnici, care
cuprinde exerciții pentai învățarea practică a jocului seducției.
19

cartea sa Games People Pîay. El vorbea despre rapo, un
joc sexual în care o persoană își proiectează dorințele unei
alte persoane. „De ce doresc ei întotdeauna un lucru la
care eu n-am avut niciodată curajul să mă gândesc?"
Dincolo de sex, achiziția puterii și influenței sunt unele
dintre multele motive care direcționează convingerea, persu-
asiunea prin negocieri (seducții). Există jocuri de care
nouă ne este teamă să le înțelegem, refuzăm să le identi-
ficăm și care, de fapt, ne-ar lega de ceilalți.
Priviți în jurul dumneavoastră și notați cât de frecvent
o persoană, un produs sau un proces vă poate atrage.
Faceți aprecierile folosind o scală de la 1 la 10.
Cât de frecvent sunteți influențați în cumpărarea sau
aprecierea unui lucru, fără să fiți pe moment conștienți de
asta?
Apoi numărați de câte ori ați încercat.să implicați și pe
ceilalți într-un mod similar.
Vom vedea că seducția este implicată în foarte multe
activități umane, în prea multe aspecte ale vieții și că,
adesea, nereușitele se datorează proastei și.–neprevăzătoarei
folosiri a acesteia. Ea ne aduce, mai degrabă, avantaje.
Deși cercetarea mea abordează legătura dintre personali-
tate și expresia sexuală specifică, acesta nu este singurul
aspect pe care îl vom explora în cele ce urmează.

Această carte este menită să vă arate cum să folosiți și
să evitați atracțiile nedorite.
Tema centrală este individul, privit din punct de vedere
fizic, mental și emoțional. Menținerea echilibrului dintre
aceste componente, stăpânirea capacităților personale, nece-
sită nu numai o, examinare a modului de a vă mișca, ce
spuneți, cum priviți, dar și a multor alte subtilități a
relaționării cu ceilalți.
Seducțiile negative ar trebui evitate. Există un mare
număr de asemenea influențe care ne bombardează zilnic.
Atunci când le identificați, ele sunt mai ușor de respins.
Pe de o parte, vom vedea că respingerea poate fi mai
de folos în jocul seducției, decât să acceptăm necritic un
dezechilibru al propriei persoane.
Dr. Fritz Perls, părintele psihoterapiei gestaliste, arăta
că nevroticul este acea persoană care nu este capabilă să
observe și să înțeleagă evidența (realitatea).
Jean Baer, în cartea How to Be an Assertive (not
Agressive Woman). – „Cum Să devenim o femeie insistentă
(dar nu agresivă)", susținea: „Am folosit în studiul meu
același tip; temperamental de bărbați; ei vor aborda anu-
mite femei. ,,Și i-am' găsit. M-am simțit foarte bine."
Să privim diferențele dintre avansurile pe care bărbații
și femeile le fac și vom observa că există similarități evi-
dente. Aparent, apropierile prietenești simt importante atunci
când întâlnim persoane necunoscute, însă acestea sunt
folosite limitat în procesul seducției.
Aspectele pur sexuale ale seducției au fost explorate cu
multă finețe și artă în Kama Sutra. Lucrarea descrie dife-
rența de atitudine înainte ca Kinsey să fi râs de americani
pentru preferințele masturbării sau ca Masters și Johnson
să fi folosit camerele de filmat intravaginale, pentru a
expune publicului vaginul femeii.
Dr. Eric Berne, fondatorul analizei tranzacționale, su-
blinia formule de deschidere seductive ale jocurilor în
20

PARTEA I
Aspecte sociale ale sedecfîei
Capitolul 1
Cum să facem cunoștință cu o persoană necunoscută
Capitolul 2
Seducția prin complimente
Capitolul 3
Vestimentația – o reflectare a seducției

CAPITOLUL 1
Cum să facem cunoștință
cu o persoană necunoscută
harles Darwin, în cartea sa'A Naturalist's Voyage
(Călătoria unui naturalist), spunea: „Se știe bine
că goana după dragoste este o plăcere inerentă a
bărbatului… o relicvă a unei pasiuni instinctuale".
„Toți bărbații doresc același lucru…", cam așa sună
plângerile pe care femeile nemulțumite le aduc bărbaților.
Discotecile și alte locuri care favorizează crearea unei
intimități rapide, spre deosebire de întâlnirile întâmplătoare,
conduc la consecințe negative, ca și cum ar fi o „piață de
came". Cele mai multe persoane nu-și imaginează, într-adevăr,
'găsirea, partenerilor potriviți în astfel de locuri, chiar dacă
au făcut-o în condiții mai nepotrivite.
Atmosfera și expectațiile lor negative înlătură importanța
relaționării. Multe cluburi de noapte sunt prea zgomotoase
pentru conversații intime…; barurile sunt arhipline și etero-
gene; totul devine atingere; mâna, gura, urechea sunt
impregnate cu mesaje. Aici există cele mai inadecvate
oportunități de a cunoaște un potențial partener.
Iluzia luminilor de noapte te îndeamnă la competiție și j
cele mai multe întâmplări neprevăzute au la bază o atrac- î
25 s
: \

ție fizică superficială. Multe legături amoroase sunt dMiwv;
încercări de a impresiona și valida propria personalitate în
fața celorlalți. De multe ori ne putem bucura de micile
plăceri sexuale cu un partener necunoscut și excitant prin
aceste experiențe; din nefericire, aceste lucruri sunt doar
întâmplări. , •
Când omul dorește să știe cum își poate face prieteni,
se întreabă adesea: „Unde să merg pentru a cunoaște o
persoană?"
Fiecare din noi încercăm s-o facem pentru a nu fi singuri.
Nesiguranța bărbaților și femeilor se datorează, pe de o
parte, unei insuficiente cunoașteri sexuale a partenerului, ce
poate fi înțeleasă ca excentricitate sau poate avea aerul
unui tip exotic de vedetism.
Sensul obișnuitelor precauții este o necesitate care tre-
buie reamintită, pentru că există suficiente persoane care
nu se conformează normelor impuse de grupul social în
care trăiesc. Eric Weber a oferit câteva sfaturi utile ambe-
lor sexe, în cartea How To Pick Up Gkls (Cum să agăți
tetele): „Dă-i fetei (tipului) o șansă și ea. (el) te va ajuta
să o (îl) agăți".
De fapt, cel mai important element în realizarea sau,
mai bine zis, în stabilirea unei noi legături cu o altă per-
soană este atitudinea acesteia, mai semnificativă decât
mediul social și condițiile în care se produce întâlnirea.
Important este să fim deschiși față de ceilalți și mai apoi
să punem în mișcare receptivitatea mentală și extroversia
(pas extrem de însemnat).
Folosim adeseori prea multe scuze pentru a evita apro-
pierea de cineva. Lucrul acesta poate fi o ezitare validă
de limitare a circumstanțelor de a-i întâlni pe ceilalți. Insă,
dacă interesul este bine delimitat, pot fi găsite întotdeauna
resurse pentru a favoriza interrelaționarea cu cei din jur.
Există un proces natural de expunere, într-adevăr, mai
lent, care permite o dezvoltare gradată a toleranței. Asimi-
26

land și învățând să avem capacitatea și, mai ales, să
creem oportunitatea de-a face cunoștință cu alții, bazân-
du-ne pe acel impuls de moment, ne asigurăm supravie-
țuirea în societate.
Apropierea fizică sau îndepărtarea de o anumită per-
soană este suficient de semnificativă pentru a ne face
prezent. De obicei, există o cunoaștere preliminară intuitivă
înainte ca noi să ne prezentăm, chiar dacă este făcută sub-
til, printr-un contact al privirilor sau prin alte mesaje non-
verbale evidente, care semnalează permisiunea ca ceilalți să
se apropie de tine. La fel de evidente sunt și privirile
furișe către o persoană aflată la o distanță care nu permite
conversația; este un fel de prezentare a dorinței de
apropiere.
Astfel de prezentări mutuale, de la distanță, sunt frec-
vent întâlnite în restaurante sau în alte locuri publice;
unde oportunitatea de a ne apropia de cineva este mai
modestă. Nu-i nimic greșit să stai lângă cineva pe care
dorești să-1 întâlnești și să începi o conversație. E chiar
mai bine să schimbați câteva vorbe înainte de a vă așeza,
decât să așteptați ca tensiunea nervoasă să crească atât de
mult încât să incomodeze și să inhibe acțiunea pusă la
cale.
Atât femeile, cât și bărbații acordă un interes deosebit
atunci când sunt luați în considerare și priviți cu atenție.
Aceasta implică totuși un risc, în sensul că poți fi eti-
chetat drept o persoană pasivă sau indiferentă. însă, în
același timp, poate fi și un beneficiu potențial, lăsând loc
unui proxim contact.
Philip Zimbardo a sugerat, în cartea sa renumită, „Shy-
ness" (Timiditatea) că: „E bine să ne abținem a fi prea
practici privind propriul nostru Ego, pentru că el prezintă
imaginea noastră cea mai durabilă și viabilă. Această ima-
gine ne-ar putea lovi sau, mai mult chiar, ne-ar putea
înfrânge. într-un fel, mai bine ne-ar răni atunci când ne
27

fața singurătății, este ca și cum v-ați ciocni cu propriile
nevoi. Această rațiune este o amânare a angajării active în
căutarea altcuiva. Nu există nici o amenințare din partea
celorlalți, pentru că, de fapt, nu există nici o dorință sau
nevoie proprie. – •»;
Intr-o astfel de situație se găsesc și cei cate afirmă că i
nu vor să se căsătorească, deși, în sinea lor, o doresc
foarte mult. Willing Winnie își sâcâie continuu bărbatul
care o curtează cu intenția de a se căsători și, astfel, totul
se poate transforma în contrariul intenției – respingerea
acesteia.
Persoanele care se dăruiesc și își iubesc semenii sunt
mult mai atractive decât cele care doresc să fie iubite.
Nimeni nu dorește lângă el o persoană care nu oferă
dragoste, golită de sentimente și care nu caută altceva
decât să fie iubită; autostima, aprecierea corectă nu mai
există.
Acceptarea singurătății este un mod de a recunoaște
independența cuiva. Fiind parte a umanității, dacă se re-
curge la o separare de ea, singurătatea te poate ajuta să
eviți capcanele unei dependențe în devenire. Dacă nu te
poți bucura de tine, cine ar putea s-o facă?
Spectrul singurătății se conturează pe un orizont care
este adesea înspăimântător, pentru că acesta poate părea
mai larg sau mai îngust decât este în realitate. Dacă
teama de a fi singur este destul de des întâlnită, dușmanul
ei ar putea fi cunoscut și convertit apoi într-un prieten pe
toată viața. Această împăcare cu solitudinea vizează și
chiar servește mai târziu scopului de a permite celorlalte
persoane apropierea^ însă ca entități separate. Dacă noi am |
fi parte a celorlalți, atunci n-ar mai exista singurătatea și
nici conceptul de individualitate.
Psihologul Abraham Maslow pune un accent deosebit
pe virtuțile „împărțirii" (diviziunii), în opoziție cu „depen-
dența" în cadrul relațiilor umane. Acest sentiment constă
29

încredințăm și ne afișăm emoțiile și stările, chiar dacă nu
ne convine, decât să rămânem înțepeniți într-o izolare
afectivă, acuzați de glacialitate. încercați să nu fiți hiper-
protectori față de Ego-ul vostru și, astfel, veți fi mai
rezistenți și mai optimiști decât vă așteptați. Timiditatea ne
macină, dar nu ne înfrânge."
Natura umană deține o teama originară față de nou,
denumită anxietate; contracararea acestei tendințe implică o
luptă de evitare continuă, adânc înrădăcinată, împotriva
singurătății, dar și nevoii de apartenență. Din acest punct
de vedere, retragerea sau nonirnplicarea poate să aducă un
câștig și, cu cât este mai întârziată, cu atât este mai
sănătoasă.
Retragerea temporară în fața celorlalți, evitarea lor, poate
servi drept scop pentru a spori dorința de relaționare, pen-
tru a te simți dorit și, astfel, tot ce-ți aparține, forța și
resursele, să le poți împărți pe deplin cu ceilalți.
Singurătatea poate fi o condiție disperată de a ne izola
de ceilalți sau poate fi o stare de refuz a unor relații
interacționale cu persoane care ne produc disconfort. Cei
mai mulți indivizi nu apreciază singurătatea, alții o trăiesc j
dureros din vremea copilăriei, folosind deseori expresia: j
„De ce nu vrei să te joci cu mine?", expresie care rămâne j
mult timp impregnată în mintea copilului – și a adultului }
– primind semnificații afective neconștientizate. \
De fapt, ne naștem și murim singuri, cu toate iluziile j
vieții. Chiar dacă ceilalți se găsesc lângă tine, în ultimă j
instanță suntem singuri și asta n-ar trebui să ne alarmeze. j
Trăind în compatibilitate cu propria solitudine se pot j
satisface mai degrabă nevoile de autostimă și autoapre- J
ciere, decât celelalte nevoi, pe care, evident, trebuie să le |
împărțiți cu ceilalți. I
De fapt, pentru a descoperi trăsăturile caracteristice ale !
oamenilor nu e neapărat necesar să le căutăm. Atunci f
când încercați să renunțați la ceva sau să vă resemnați în I
28

în faptul că o persoană matură poate dărui și se poate
dărui, fără a deveni dependentă față de ceilalți.
Identitatea cuiva, protejată, securizată, poate merge
mână-n mână cu singurătatea „creativă", tocmai pentru că
se creează timp pentru a se acumula gânduri și senti-
mente.
Evadarea din singurătate poate lua forma unei implicări
excesive și imediate în relațiile cu semenii, sub forma
unei dorințe nestăpânite de a fi încojurat de ceilalți, de a
conversa, de a asculta muzică și știrile radio, de a urmări
emisiunile TV sau de a petrece câtva timp împreună cu
ceilalți, modalități ' prin care se conturează sensuri și
direcții de a accepta, ulterior, liniștea și solitudinea.
Conversațiile frecvente pot fi binevenite, însă rezultatul
lor ar putea face comunicarea superficială. Oamenii au
nevoie de _o perioadă de odihnă emoțională și de o recu-
perare a energiilor psihice. Din fericire, dacă o persoană
relaționează adecvat cu ceilalți, fără a fi prea compulsîv
sau necontrolat în mișcările corpului și gestică, fără a-i
obosi pe ceilalți cu vorbărie multă, atunci rațiunea și corpul
vor crea în mod automat un echilibru natural între impli-
care și aparență, între ceea ce este și ceea ce pare a fi.
Receptivitatea-pasivă (ascultarea și înțelegerea) și expre-
sivitatea-activa când sunt asociate, asigură stabilitatea, dar
și devenirea personalității, într-o manieră sănătoasă și mul-
țumitoare.
Cei mai mulți oameni nu ascultă cu adevărat. De obi-
cei, ei se gândesc la ce urmează să spună sau cum să
răspundă celorlalți, se concentrează pe propriile comentarii,
și toate acestea se întâmplă în timp ce interlocutorul 4e
vorbește. De fapt și acesta din urmă procedează la fel; cei
doi ajung să vorbească doar pentru ei înșiși, conversația
devine seacă, fără implicări emoționale. Astfel, n-ar trebui
să ne mirăm că cei mai mulți oameni se simt singuri
chiar în mijlocul celorlalți – tocmai pentru că ei nu au un
30

contact real. Această detașare. în timpul comunicării con-
firmă opiniile și credințele lor despre celălalt, tocmai pen-
tru că nici nu aude și nu ascultă în mod constant și moti-
vat până când nu se creează zona empatică necesară
comunicării.
Jocul puterii și cel al înfrângerii împiedică dialogul
onest. Mulți indivizi Vorbesc despre alții sau despre ei
înșiși, și mai puțin cu alții. Este o încercare de a repeta
mereu altor persoane opiniile, ideile și sentimentele ex-
primate deja. Această apropiere comunicațională este uti-
lizată drept o excelentă tehnică, prin care beneficiile repe-
tiției vor deveni concordante cu realitatea practică. Această
metodă simplă permite unei alte persoane să simtă și să
fie convinsă că a fost auzită și apreciată.
. Mai mult de atât, noi trebuie să ascultăm ceea ce se
repetă și să înțelegem sensul celor spuse.
In aplicațiile practice ale oricărei întâlniri, contactul
vizual (al privirilor) prelungit este cea mai bună invitație
pentru o implicare eficientă.
Și, după ce ne-am aaumat riscul de a ne extinde sis-
temul de relații, constatăm că există, totuși, și alte moda-
lități și locuri pentru a continua căutarea.
Problema cheie constă în modul în care ne implicăm în
fiecare nouă relație, în modul în care ne distribuim impli-
carea; restul vine de la sine. Un studiu făcut pe un eșan-
tion de 2.000 de persoane confirmă această recomandare.
Anumite persoane, în special cele recalcitrante, consi-
deră că a face noi cunoștințe este un nimic, un fleac. Insă
acesl lucru poate fi o aventură interesantă pentru alții, fără
încordări nervoase deosebite, mai ales dacă există și zone
de compatibilitate empatică. Noile relații stabilite vor fi
determinate de modalitățile de contact și de tipul perso-
nalităților implicate.
Este mai bine să acceptăm o întâlnire ocazională, decât
să căutăm un partener doar pentru a face dragoste (în
31

întâmpla dacă nu s-ar comunica ceva? într-adevăr, este •
bine să se înceapă comunicarea dintr-un punct bine pre- ;
cizat, deci să se știe de la bun început ce se dorește să ; ;
se spună. Todd era foarte interesat doar de poziția lui, ast-
fel că, ulterior, s-a instalat un climat social paralizant în •
jurul său, chiar și atunci când femeile îl provocau. :
Tratamentul acestei „maladii" binecunoscute implică ,
învățarea unui mod de a trăi în prezent. (Vezi capitolul \
Psihotehnici de la finalul acestei cărți, în vederea dez- '
voltării acestei capacități.) Gândindu-se mai degrabă la ce
ar conduce conversațiile, el a început să relaționeze ime-
diat și cu eficiență. Comentariile lui se refereau mai mult
la ce are de gând să facă în prezent. ;
Când intra într-un magazin, primele lui remarci erau:
unde sunt alimentele, făcea complimente femeilor îmbră-
cate bine sau celor care țineau o carte sau o revistă în
mână, întrebându-le ce citesc. Se lua la întrecere ori de
câte ori întâlnea o persoană care vorbea puțin sau îi era
inferioară intelectual.
Nici o persoană nu dorește să vă asculte problemele
emoționale legate de „război și pace"; ea are nevoie sa fie ;
acceptată ca persoană și nicidecum drept combatant. Con- .
versația deschisă stă la baza relației dintre cele două per-
soane care vor decide ulterior dacă se vor implica mai
mult sau mai puțin. Acest lucru poate conduce atât la
conflict, cât și la împăcare. El trebuie sa evite situațiile
care pun prea multe întrebări: „Cum te numești?", „Locu- :
iești pe-aproape?", „Vii des aici?", „Ești singur?". Acestea
sunt întrebări rezonabile, dacă nu intervin altele, care să
împiedice dialogul firesc și care pot pune interlocutorii în
stare defensivă. Pentru a crea un dialog echilibrat, Todd a
învățat de unul singur mai multe- lucruri despre persoana
lui, preferând să nu plictisească partenerul cu întrebări la ]
care să se răspundă scurt și incomplet.
33

cazul relațiilor sexuale). Evitând, într-un mod anticipat, să
facem sex cu o persoană, se minimizează anxietatea; o
implicare imediată într-o relație sexuală nouă ar produce
plăcere, însă cu riscul unor tensiuni nervoase epuizante.
Un exercițiu eficient care ar ajuta foarte multe per-
soane, în sensul realizării unor noi contacte, cum ar fi
cele stradale, este „realizarea celor 3 respingeri".
Acest lucru implică, cel' puțin 3 contacte cu persoane
străine pe săptămână. Ideea nu este de a obține o
întâlnire, ci de a realiza respingerile. în mod paradoxal,
acest exercițiu este văzut ca- un joc care servește drept
instrument de atenuare și anihilare a fricii, a anxietății
respingerii. Logica ar fi că cea mai slabă posibilitate poate
fi răsturnată, fiindcă acest lucru este deja proiectat și
așteptat. Pe de altă parte, dacă lucrurile merg prost, am
putea deja să ne găsim un alt partener, unul care va fi
ales și nu unul întâmplător. Fundamentul practic al respin-
gerii devine astfel din ce în ce mai puțin neplăcut.
Cu fiecare mic pas în stabilirea de noi întâlniri și rela-
ții neamenințătoare pentru individ, ele devin dezirabile în
mod gradat, începând cu primul contact verbal.
Ar trebui să se urmeze această idee; locurile de întâl-
nire pot fi oriunde, iar atitudinile persoanelor reflectă grija
pentru disponibilitățile de asociere cu o personalitate atrac-
tivă și adecvată. Regula poate funcționa în cazul oricărei
persoane care va elimina și desconsidera un asemenea
efort.
Todd este un exemplu tipic. Când a început să iasă
din carapacea lui, el nu mai putea crede că tot ce spunea
ar putea fi ceea ce buzele sale au rostit.
Cuvintele nu contează! Dacă cineva dorește să: vor-
bească cu dumneavoastră, comentariul cel mai scurt, chiar
și tăcerea, vor fi cel mai bine receptate; dacă nu, atunci și
cea mai potrivită abordare va fi ignorată. Lipsa cunoașterii,
a înțelegerii conduc la reacții de respingere, însă ce s-ar
32

El face adesea comentarii prielnice conversației, care să
favorizeze aflarea adevărului, evitând întrebări incerte, care
pot induce falsul. Este de preferat mai degrabă întrebarea:
„Ce credeți despre asta?" decât „Vă place?", tocmai pentru
că ea oferă o alternativă ce permite interacțiunea și impli-
carea cognitivă și emoțională. Dialogul, convorbirea este'
un schimb ideal de informații și chiar o șansă de a vă
informa.
Todd dorea, de asemenea, un dialog călduros care -să-1
implice emoțional, acceptând orice răspuns. Dacă o femeie
sau un bărbat îi oferea câteva indicații interesante, chiar
dacă nu le spuneau cu toată inima, acest lucru era sufi-
cient pentru a-1 încuraja. De aceea trebuie să ne păstrăm
câteva rezerve cu privire la modul de implicare într-o
nouă relație. Persoanele care simpatizează rapid pe oricine
nu demonstrează că sunt și cele mai dorite. însă, dacă ele
sunt suficient de desirabile, trebuie s-o facem fără a fi
prea insistenți sau chiar supărători.
în aceste cazuri, logistica unei întâlniri cu o persoană
necunoscută devine foarte importantă. Intr-un bar sau res-
taurant, bărbatul care cere unei femei să-și părăsească
masa pentru a-1 însoți la a lui nu arg, de obicei, succes.
Acest lucru nu se întâmplă dacă el va face invitația
dc-a ieși în afara mediului de întâlnire, astfel încât cei doi
să ajungă într-un spațiu de intimitate (acasă, birou, avion,
mașină etc). în acest mod, femeia poate evita disconfortul
deplasării, forțându-1 pe bărbat să se îndrepte spre ea și
apoi, dacă este interesată, să-1 invite să se așeze lângă ea
pentru puțin timp. Cele mai multe femei care sunt singure
găsesc acest lucru ca fiind o decădere, o lipsă de mândrie
și feminitate să urmezi un bărbat pe care abia îl cunoști.
Ar fi o mare grosolănie ca ea să care toate farfuriile
cu mâncare de pe masa ei pe o alta. Statusul este asociat
întotdeauna unui rol; dacă femeia sau bărbatul sunt într-o
poziție favorabilă, este normal ca cel cu status superior sa
34

ceară celeilalte să se mute. Chiar și în această circum-
stanță este mai bine pentru femeie să controleze cu dis-
creție și prudență situația, până când ea se simte conforta-
bilii să-și poată exprima preferințele.
Această analiză a comportamentului la o întâlnire poate
părea artificială când este studiată în detaliu, însă ea nu
este decât o descriere simplă a modului în care seducția
devine un succes.
Când oamenii se simt bine în compania altora, se simt
lejeri, confortabili, atunci în mod natural au tendința de a
adopta comportamente adecvate. '
Pierderile și erorile sunt un mod de a ne forma capa-
citățile de acceptare relaxată a celorlalți, fiind mai ușor să
învățăm din succesele și capacitățile altora.
Prin socializare, cei mai mulți indivizi își dezvoltă
aceste abilități; oricum, cei care nu le pun în practică ar
putea să le uite. Darlene, de exemplu, avea foarte mulți
prieteni (băieți) în studenție, însă, în următorii 10 ani de
la căsătorie, ea a devenit din ce în ce mai temătoare cu
privire la alte relații și, mai ales, față de ideea de divorț.
Ea se vedea acum o persoană destul de timidă și retrasă.
„Bărbații par a fi foarte diferiți pentru mine acum față de
vremea când eram nemăritată. Este ca și cum ar trebui să
învăț totul de la capăt." Darlene nu este singura care face
astfel de afirmații.
Ca orice adolescentă, ea avea foarte mulți prieteni
care-i ofereau sfaturi cu privire la modul de a face cunoș-
tință cu cineva necunoscut. Aceștia erau companionii ei,
care uneori erau și drăguți și severi, chiar cruzi, când îi
spuneau lucruri ca: „Ești mai bine ca el, dă-i o șansă,
joacă-te și practică ideea de «du-te -vino» și ai să vezi
cum vine la tine!".
Bărbații își spun unul altuia: „Omule, nu te avânta prea
tare, gândește și nu te înfige ca un animal, direct la pat;
fii subtil și mai joacă-te puțin."
35

care le faceți. Sau, de ce nu, oferiți semnale de atracție și
respingere în același timp, cum ar fi atunci, când vi se
răspunde frumos și amabil, dar corpul se răsucește pentru
a-și proteja starea emoțională. Cereți acestui pseudoterapeut
să vă ofere astfel de observații și învățați cum să vă mo-
dificați răspunsurile în mod adecvat.
Atât femeile, cât și' bărbații, pot învăța din astfel de
exerciții. Cereți unui prieten să vă comenteze reacțiile. .
Brad a practicat aceste exerciții în timp ce frecventa
cafe-barul colegiului. El' găsea acest lucru drept o atitudine
negativă pentru fata visurilor . lui, până când i-a devenit
inconfortabilă situația și a smuls tava din fața ei, într-o
manieră cavalerească neîndemânatică, în timp ce o zăpăcea
cu fel de fel de complimente. Există, totuși, o situație de
compromis între a aștepta prea mult, fapt ce va cauza
instalarea anxietății, și o acțiune rapidă și îndrăzneață, care
va avea ca efect același rezultat. De obicei, este de prefe-
rat să nu ne avântăm excesiv într-o astfel de situație.
Practica, exercițiul alături și împreună cu un pseudote-
rapeut poate aduce beneficii în dezvoltarea unei dispoziții
de acceptare, de toleranță adecvată și în reducerea teme-
rilor în caz de nereușită. Transformând acest exercițiu
într-o glumă, el poate face mai ușoară distribuirea și învă-
tarea unor astfel de comportamente, stimulându-vă capa-
citățile de interacțiune și relaționare umana.
Un scop parțial al acestor, ritualuri seductive este desco-
perirea faptului că fiecare din noi putem fi și buni și răi
în fața celorlalți, adică conștientizarea lipsurilor și calită-
ților pozitive pe care fiecare le implică în orice relație.
în timpul unui astfel de ritual, informațiile sunt schim-
bate și prelucrate, având loc o adevărată inițiere.
Aceasta dovedește că modul în care ceilalți vă pot trata
este în funcție de rezultatele acestei inițieri. Credeți că
întotdeauna bărbații trebuie să plătească?
Sexul și banii sunt elemente centrale ale acestui joc?
37

Adulții nu sunt atât de deschiși unor astfel de critici și
deseori le resping.
Din acest motiv este bine și chiar securizant pentru
dumneavoastră să aveți alături o persoană apropiată, un
îndrumător cu experiență sau, mai bine, un pseudoterapeut.
Acesta poate fi un prieten prin care îți poți revedea și
reauzi vechile prietenii, îi poți destăinui primele impresii
adevărate în cazul unei relații noi. Cea mai mare greșeală
pe care o poate face o persoană este insuficienta încredere
în propriile judecăți.
Când ieșiți în oraș, la o petrecere sau bar de noapte,
cu ideea expresă de a vă întâlni cu cineva, folosiți-vă
capacitățile de reiaționare socială,, lăsându-i și pe ceilalți să
arate cum vă văd, fără să vă concentrați pe teama de a fi
respins. Gândiți-vă la un astfel de exercițiu care să vă
ofere oportunitatea de-a fi respinși și din care să învățați
cum să atenuați antipatia, anxietatea și cum să deveniți
sociabil.
Atitudinea dumneavoastră va fi probabil influențată de
modul în ~ care vă asumați practic interacțiunea pentru a
întâlni persoana pe care o doriți. Cu timpul, acest tip de
comportament va deveni o permanență, prin modificări
cognitive și empatice. Continuând ideea, dacă aveți un
pseudoterapeut discret, puneți-l să vă observe atunci când,
de exemplu, flirtați cu cineva și urmăriți reacția de feed-
back a prietenului dumneavoastră, deci ce impresie și
influență poate avea părerea lui asupra dumneavoastră.
V-ați manifestat nervos cu persoana care părea să fie
cea mai dispusă să relaționeze cu dumneavoastră și care
vă demonstra vizibil permisivitatea? Sau ați fost prea apre-
ciativ și exagerat de implicat, astfel încât ea a răspuns
contrar așteptărilor dumneavoastră? Probabil că oferiți prea
multe semnale de acceptare, de apropiere, numai acelor
persoane care sunt sigure pe ele și pe care nu trebuie să
le securizați, deci care nu au nevoie de atâtea eforturi pe
36

într-o întâlnire a unui bărbat cu o femeie, întotdeauna
cel care dorește să plătească consumația este bărbatul, toc-
mai pentru a-i permite să-și protejeze masculinitatea, să se
simtă sigur pe forța lui, oferind, la rându-i, protecție, ast-
fel încât femeia să-i cunoască această supremație. însă, alți
bărbați apreciază femeile care plătesc uneori partea lor de
consumație, pentru a nu exista sentimentul că l-ar putea
folosi.
Prânzul sau cina în cazul unor relații de afaceri este
achitat de persoana cu un status inferior; de obicei per-
soanele cu funcție importantă sau care se bucură de o
stimă deosebită pot să nu plătească. De fapt, cel bogat
plătește de cele mai multe ori; foarte mulți oameni văd în
asta onoarea de-a fi gazdă.
Acceptând fayorurile politicoase ale celorlalți este o ati-
tudine corectă, pentru că ea semnifică, de fapt, acceptarea
sentimentelor și afecțiunii celuilalt, care dorește să se
îndrepte spre tine cu simpatie. Noile cunoștințe încep ade-
sea cu încrederea că relația va fi de lungă durată. Din
acest motiv, este bine și important să se stabilească de la
bun început tipul relației pe care ulterior doriți să o culti-
vați.
în cazul unor noi întâlniri, maniera în care se face
acest lucru reprezintă primul pas în structurarea unei ten-
dinte de evoluție a noii relații.
Margie găsea acest lucru în următorul mod: „De fiecare
dată telefonez prima pentru a menține legătura". Acest
lucru nu trebuie etichetat drept îndrăzneală, ci, mai
degrabă, o modalitate pragmatică de a interacționa. Per-
soana,,care este sunată se găsește pe o poziție de putere,
pentru că cealaltă persoană își asumă rolul de dominat, de
subordonare. Când relațiile devin temporare, fără durabili-
tate, atunci există o ofertă mutuală ce se găsește, inițial,
doar ca element de legătură și care nu este întărită de
ambele părți.
38

Bărbatul se poate găsi pe o poziție avantajoasă în cazul
în care femeia îi telefonează, deși el cunoaște și își asumă
riscul ca ea să nu mai sune.
în mod frecvent, bărbații căsătoriți și cei care nu
doresc neapărat o relație de prietenie sunt cei care solicită
și așteaptă ca femeile să sune, pentru că ei se situează pe
o poziție oarecum stabilă în raport cu ele și nici nu
creează o stare de anxietate care să afecteze o întâlnire
potențială. Există alte tipuri de relații care se pot ivi' în
cazul primelor întâlniri. De exemplu, Margie se întreba:
„Aș putea să-1 întreb și să-i cer asta dacă el are o prie-
tenă deja?"! Dacă el nu este prea ferm, atunci nu există
nici un inconvenient, dacă însă se menține rezervat, între-
barea ar trebui evitată. Ea decide cum să se apropie subtil
pentru a întreba: „Ce faceți de obicei în week-end?",
așteptând un răspuns direct sau chiar evaziv.
O replică cinstită și elegantă poate fi: „Oh, mă întâl-
nesc cu o mulțime de oameni" sau „Tocmai am rupt-o cu
Betty și nu prea mai fac multe acum"; răspuns care îi
spune că este disponibil. Dacă ea recepționează bine
răspunsul lui, înseamnă că nu există cineva important care
să-i rețină atenția. Femeile care trăiesc singure, dar nu
afișează acest lucru, Vor oferi, cel mai adesea, numerele
de telefon de la birou sau cel al locului de muncă,
evitând să-1 ofere pe cel de acasă.
Aceasta este, câteodată, o metodă de-a evita telefoanele
nedorite și supărătoare și, mai mult, pentru a se proteja.
Dacă obiceiul se repetă și devine stabil, atunci este clar
că ele își apără singurătatea, că nu vor să se implice în
alte relații sau că le lipsește interesul social.
Semnalele care survin la începutul unei noi relații pot
prezice evoluția relațiilor viitoare. în afaceri este de prefe-
rat să se pregătească o întâlnire și apoi să se apeleze la
comunicarea telefonică.
39

CAPITOLUL 2
Seducția prin complimente
„Calea regală spre inima unui om esie
să-i vorbești despre • lucrurile pe care le
prețuiește cel mai mult.''
Dale Carnegie
amenii pot deveni „captivii" instinctelor, ceea ce
psihologii denumesc „dominarea stimulului –
foamea". Mai mult decât apetitul, nevoia de con-
tacte fizice și verbale trebuie să fie satisfăcută și, dacă nu,
personalitatea se „pierde", slăbește precum corpul supus
înfometării.
• Doctorul R.A. Spitz a demonstrat acest lucru studiind
orfelinatele care duc mare lipsă de personal specializat.
Acolo unde copiii nu primeau mângâieri, atingeri, îmbrăr
fișări satisfăcătoare și adecvate, imunitatea lor la boli a
început să scadă. De asemenea, mulți dintre ei contractau
boli mortale. în mod indirect, mureau din lipsă de dra-
goste și ocrotire.
Alte studii legate de deprivarea senzorială, validează
ceea ce înțelepciunea populară are în spatele expresiei
„iute la mânie". Persoanele cu tulburări mentale suferă din
cauza unei stimulări inadecvate.
41

A răspunde la un mesaj telefonic venit din partea unei
persoane vă pune automat pe poziția de putere, pentru eă
ea v-a arătat deja interesul. Asta nu înseamnă că fiind pe
această poziție de superioritate este și cea mai bună
soluție; în mod normal ar trebui să vă situați pe o aceeași
poziție în relația stabilita și ca mențineți această egalitate.
Oricum, realitatea arată că cele mai multe relații încep în
funcție de maniera de abordare a partenerului care, ulte-
rior, ar putea influența evoluția relației.
A rămâne „la înălțime" devine periculos pentru stabili-
tatea relației; ea poate deveni chiar nesemnificativă o dată
ce relația de apropiere se dezvoltă. Inițial, cel care sună
sau cel care inițiază o relație mai intimă, cel care plătește
pentru fiecare lucru făcut, poate să anticipeze cursul eveni-
mentelor ulterioare. Din alt punct de vedere, a lăsa doar
ca cealaltă persoană să facă avansurile sexuale, v-ar putea
pune într-o poziție de control sau de obiect al seducției;
toate aceste manevre de cucerire sunt îndepărtate o dată ce
sentimentele și implicațiile afective pun stăpânire pe rela-
ție. Seducția poate da frâu liber dragostei în acest mod.

Subiecții, amplasați experimental în condițiile de depri-
vare senzorială, în care ochii și urechile sunt astupate,
ajung să aibă halucinații sau stări alterate de conștiință,
datorate lipsei stimulilor externi. In mod similar, în ab-
sența unor contacte sociale suficiente, sănătatea mentală a
unei persoane este mai fragilă, mai slabă.
Dr. Harry Harlow, realizând studii pe maimuțe, a des-
coperit că dacă lipsesc chiar numai atingerile reciproce,
apar anomalii comportamentale la aceste primate; implica-
țiile cercetărilor sale confirmă încă o dată că, pentru
sănătatea mentală, contactul fizic este esențial.
Un alt studiu pe maimuțe, efectuat pe un grup care a
fost crescut într-un mediu bogat în stimuli (de exemplu,
obiecte colorate) și pe un altul izolat, a ajuns la urmă-
toarea constatare: după moartea maimuțelor li se făcea
autopsia, cântărindu-se creierele. Nimic surprinzător; mai-
muțele crescute în mediu stimulant (bogat în stimuli)
aveau masa creierului mai grea decât cele crescute într-un
mediu privat de stimuli.
Oamenii prezintă nevoi similare, care pol fi conturate și
la alte forme de viață și care au ca origine centrul nervos
al emoției, nevoi delimitate într-un cadru neurologic.
Pentru; adulți, stimulii verbali și sociali servesc la constru-
irea unui habitat confortabil necesar pentru menținerea
sănătății fizice și mentale. O parte din acești stimuli asi-
gură suportul relațiilor intemmane. Admirația verbalizată
este, de obicei, înțeleasă direct și va servi drept mesaj
stimulator, pozitiv. Statutul persoanei care oferă compli-
mentul este, de asemenea, important. Laudele, în general,
sunt pe deplin acceptate și apreciate atunci când receptorul
observă că emițătorul se află într-o stare pozitivă.
Studiile efectuate pe problemele de relaționare în cu-
pluri au arătat că acestea au dificultăți privind oferirea și
primirea complimentelor.
42

La nivel inconștient le este teamă că aceste dovezi ver-
bale de afectivitate îi va face prea vulnerabili. Dacă vor-
bele de iubire sunt spuse, emitentul poate simți o teamă
de respingere, iar primitorul acestor mesaje verbale se va
teme, de asemenea, că ar putea fi ceva cerut în schimb
sau că prin această insistență se încearcă o pătrundere
forțată în intimitatea sa.
Un mecanism de apărare împotriva reacției de respin-
gere este cel de a răspunde supracomplimentând, pentru a
înăbuși sau anula sentimentul datoriei:
„Nu-ți mai sunt dator cu ,nimic acum, deoarece ți-am
dat totul înapoi și încă mai mult."
„Mă iubește el, oare?"
„Ea o să-mi spună, după ce îi spun eu?"
„Mi-aș dori să nu mi-o mai spună așa des, câteodată
cred că nu vrea decât să mă audă pe mine răspunzându-i
și asta începe să mă înnebunească mai rău, e ca un puști
care se ține agățat de fusta mea!"
Aceste sentimente sunt trăite atunci când vorbele măgu-
litoare nu coincid cu emoțiile pe care le simt indivizii.
Chiar vorbele dulci nu sună întotdeauna adevărat; ele pot
fi spuse cu nesinceritate.
A învăța să accepți oferte verbale fără a simți o imedi-
ată nevoie de reciprocitate sau respingere este o modalitate
matură de a vă apropia de ceilalți.
„Sunteți o doamnă inteligentă!"
„Da, s-a întâmplat să fiu la locul potrivit, în momentul
potrivit, vă dați seama, nu? Că doar nici dumneavoastră
nu sunteți încuiat la minte!"
Iată un exemplu de femeie care știe că este frumoasă
și acceptă complimentul, dar căreia, totuși, îi este dificil
să răspundă cu un simplu „Mulțumesc".
Oamenii care au o părere foarte bună despre ei înșiși,
vor accepta complimentele ca o „valoare adăugată" la pro-
pria lor valoare, Astfel, vor fi capabili „să împartă" și.
altora din propriile aprecieri pozitive.
43

Când umorul este folosit ca metodă de ușurare a greu-
tăților ocazionale ale vieții, poate oferi un moment de
„respiro" și de refacere.
Când este folosit constant, mai degrabă pentru a râde de
alții decât împreună cu ei sau doar ca unică metodă de
evitare a anxietății, își va pierde mult din calitățile benefice.
Beckey și Nort sunt un exemplu reprezentativ pentru
genul de relație „caustică". El este medic și, la prima
vedere, totul îi merge perfect. La rândul său și ea pare
mulțumită, trăindu-și voluptos viața luxoasă. Cu toate aces-
tea, au o viață mizerabilă; cel mai greu lucru pentru ei
este să se suporte și să se aprecieze reciproc.
„E un tâmpit bălos, un cretin cu diplomă!", „Beckey e
o așa fufă paranoică, că n-o mai suport."
Singurele momente în care lipsesc invectivele verbale
sunt momentele de separare, destul de frecvente, de altfel.
Cu toate aceste mizerii, amândoi sunt flămânzi de
dragoste, amândoi vor să fie iubiți! Au suficiente calități,
dar nici unul nu se obosește să privească, să asculte sau
să dăruiască celuilalt puțină căldură.
Ei nu sunt un caz unic. Fiecare are nevoie de un anu-
mit gen de mângâiere sau admirație; de la călugărul care
a renunțat la tot, până la actorul care se străduiește pentru
aplauze.
Anumitor persoane le este greu să ofere complimente,
deoarece se tem că acest gen de „cadou" verbal nu își va
găsi reciprocitate. Acesta este genul de presupunere bazată
pe idei pesimiste, negativiste. „Dacă cineva mă respinge,
mă voi simți rău un timp, iar cel mai negativ răspuns la
adresa mea este indiferența."
Teama de respingere înainte ca ea să apară, este expe-
rimentată de doua ori.
Inițial este simțită prin „anticiparea respingerii", apoi,
dacă se întâmplă cu adevărat (ceea ce nu este obligatoriu),
realitatea respingerii va fi experimentată a doua oară.
45

Complimentarea este o cale favorabilă contactelor sociale.
Un compliment este genul de cadou care nu trebuie
să-ți fie înapoiat, altminteri devine doar o modalitate de
„control" a comportamentului celorlalți.
Cu cât mai lingușitoare vor fi complimentele, cu atât
mai puternic va fi impactul lor.
De exemplu, persoanele cu o coafură mai aparte sau cu
o îmbrăcăminte deosebită se simt bine când ținuta lor este
luată în seamă și rău când este doar admisă, îngăduită. Pe
de altă parte, cea mai mare influență o au aprecierile ca-
ractertale: umorul, inteligența, sensibilitatea, astfel că valo-
rizarea acestor caracteristici intime ale celuilalt aduce după
sine semnificante afective, o acceptare de bună voie..
Această situație nu este influențată de. sex, atât Ego-ul
bărbatului, cât și cel al femeii are nevoie de „căldura"
unei validări sincere.
La un nivel decent, nu este nimic greșit în a dori sau
a cere complimente. „Dar cum aș putea cere cuiva să-mi
spună că mă place sau că-i place ce fac eu? Daca nu s-a
gândit de unul singur la asta, nu mai contează!'1 Totuși,
cererea directă a încurajărilor sau a afectelor pozitive este
un mod eficient de a obține ceea ce dorești.
în consecință, prostul obicei de a aștepta ca ceilalți
să-ți cunoască automat nevoile, ca și cum ar fi telepatici,
este în mare măsură evitat.
Destul de des un cuplu recurge la sarcasm sau ironii în
conversație. Aceste „înțepături" sunt o modalitate indirectă
de manifestare a mâniei. De . multe ori în emisiunile de
varietăți, umorul provoacă stânjeneală și disconfort anumi-
tor personaje. Din păcate, acesta este un bun prilej de
condiționare culturală, în sensul regăsirii umorului în
v nefericirea altora. Pe de altă parte, ne. putem amuza de
propriile noastre greșeli – aceasta fiind o mare calitate
pentru cel care o are.
44

A oferi complimente sincere cuiva nici nu epuizează și
nici nu înjosește pe nimeni.
în schimb, dacă se renunță la bunele intenții, senti-
mentele negative vor invada gândirea. Unii oameni au o
mentalitate gen „cont bancar", considerând că dacă vor
oferi simpatie și complimente cuiva, lor le Va rămâne tot
mai puțin. Alții au o mentalitate gen „holocaust", de aceea
le este teamă să-și expună sentimentele sau emoțiile; ei
pot fi atât de „năpraznici", încât nu vor putea nicicum
să-și stăpânească „reacția în lanț".
Ambele procese au ca rezultat o inhibiție emoțională.
Nort și-a construit relația într-o manieră închisă, prin
reținerea mesajelor verbale pozitive, datorită personalității
sale compulsive și emotivității restrictive. El n-a mai reușit
să-i spună lui Beckey că o iubește cu adevărat. Deși simte
că o iubește, încă are dificultăți privind modalitatea de a
o manifesta.
Chiar și cea mai minunată persoană din lume are
nevoie să i se spună că este o persoană mai „specială",
„deosebită".
Sunt câteva sublinieri de făcut și în privința persoanelor
care nu acceptă complimentele. De obicei, cel mai impor-
tant motiv al respingerii acestora este nivelul scăzut de
autorespect, al autostimei și încrederii în jsine.
De fapt, această situație va influența atât de puternic
psihicul persoanei respective, încât ea va considera. că cel
care o complimentează este, la rândul său, lipsit de orice
simț al valorii, pentru că apreciază pozitiv pe cineva care
nu merită. Sună nebunește, nu? . – •
Este pe-aproape, dar raționamentul inconștientului este
cam următorul: „Dacă eu nu sunt bun, iar tu mă placi, în
mod sigur e ceva în neregulă cu tine!" Singura modalitate
de^ a „schimba" un astfel de proces al gândirii, este de a
începe cu o apreciere pozitivă.
46

De obicei, acest gen de termeni sunt experimentați în
mod uzual de către cei care au mare nevoie de afecțiune.
Dacă un compliment, cu o componentă seductiva pozi-
tivă poate naște sentimente plăcute când este oferit, atunci,
de ce să nu fie oferit?
Este o adevărată artă în a flata, descoperind astfel ceea
ce o persoană apreciază ca fiind valoros la ea însăși. Un
om de afaceri va fi întotdeauna bucuros Să asculte apre-
cierea realizărilor sau a capacității sale profesionale.
Laudele false trebuie să fie evitate. De ce să fii nesin-
cer, când este relativ mai ușor să apreciezi trăsăturile po-
zitive personale? Să fie chiar așa de greu? Dacă răspunsul
este „Da", atunci asociați laudele cu imaginea unor per-
soane importante pentru dumneavoastră.
Oricine are însușiri sau talente valoroase care pot fi
lăudate în mod realist! Psihologii au descoperit că, de
multe ori, creșterea productivității angajaților unei companii
nu se datorează condițiilor de muncă mai bune, ci unui
tratament mai „uman", mai „afectuos".
Complimentarea este un fapt atât de „banal", încât
aproape toți uităm care sunt beneficiile ei.

CAPITOLUL 3
Vestimentația – o reflectare
a seducției
„înainte de a cheltui vreun ban pe. haine
noi și sofisticate, cheltuiți un pic de timp
pentru a analiza cine sunteți și ceea ce
vreți să spuneți prin intermediul hainelor."
Eugon Von Furstenberg-
„The Power Look"
,țilul vestimentației este o cale non-verbală de a
spune: „Am să-ți fac. jocul" sau „Lasă-mă, nu
putem stabili vreo relație". Intenționat sau condi-
ționat, multe persoane poartă hainele în concordanță cu
statutul social sau profesional, comunicând astfel intenția
lor de a relaționa ca egalii altor persoane, îmbrăcate simi-
lar.
Personalitatea este exprimată și prin stilul vestimentar.
Omul de afaceri îmbrăcat protocolar reflectă un caracter
conservator. în mod similar, un bluzon și niște jeans con-
fortabili pot comunica relaxare, adaptabilitate, receptivitate.
Acest gen de mesaje trebuiesc integrate în ceea ce se
49

cheamă „privire de ansamblu", aparență. Mersul, mișcările,
ținuta, ambientul, tipul privirilor vor spune la rândul lor:
„Sunt liber, senzual, seducător" sau eventual că persoana
respectivă este un om slab, incapabil, etc.
Veșmintele comercianților sunt caracterizate de o notă
aparte, de sobrietate și eleganță, par să contribuie într-o
anumită măsură la progresul afacerilor.
In mod frecvent persoanele sunt judecate după aparențe;
hainele au un impact semnificativ, în special cu privire la
rolul social al persoanei. Cu toate acestea, haina nu este
decât un element al contactului inițial interpersonal, pentru
că în primul rând noi avem de evaluat persoana ca întreg.
Există diferite stiluri, tipuri și texturi pentru materiale,
dar și modalități diferite de a purta hainele, care relatează
celorlalți disponibilitățile noastre sexuale, statusul social,
originalitatea sau conformismul și nivelul de autostimă și
autoapreciere. Sentimentul pozitiv cu privire la propria per-
soană poate fi pus în evidență de o vestimentație simplă
sau sofisticată, de una sexy sau sobră, în funcție de dis-
poziția afectivă și caracterul persoanei. O manieră rigidă și
monotonă de a ne îmbrăca indică, de obicei, stări frus-
trante, tulburări emoționale.
Astăzi, ambele sexe au capacitatea și disponibilitatea de
a-și alege liber culoarea, stilul și modul de a se îmbrăca
pentru a-și pune în evidență propria personalitate.
Natura ne oferă foarte multe lecții cu privire la culoare,
textură și supraviețuire. Animalele care-și schimbă anumite
caracteristici, cum ar fi blana sau penele, în funcție de
anotimpuri, de climă, se adaptează la fel ca și omul, sau…
omul se adaptează ca și animalul. El își modifică tipul
vestimentației, haine mai groase sau mai subțiri, în funcție
de sezon.
Modul cel mai clar de adaptare la mediu este măsurat
ca rezistență în situații limită de supraviețuire. Păsările-și
schimbă penele. Oamenii, la fel, își schimbă înfățișarea și
50

vestimentația în funcție, de tipul relațiilor: de acceptare, de
respingere, de indiferentă.
Aceste forme de adaptare sunt adesea definite de sta-
tusul social și posibilitățile financiare. în vârful acestei ie-
rarhii stau liderii, care sunt foarte bine îmbrăcați, fără a fi
acuzați de rigiditate, așa cum o fac cei care aspiră la
aceste roluri.
Tendința de a se împodobi a unei persoane este un
mod „de a se simți" confortabil cu propria-i persoană sau,
de ce nu, o „voce" care țipă după atenție. Psihologia
socială confirmă faptul că cei mai mulți oameni nu în-
drăznesc, nu au curajul să fie diferiți de ceilalți. Teama
lor inerentă de a încălca anumite norme morale, sociale, –
de a ieși din acel conformism la care cei din jur se
subordonează, îi menține încă în această direcție, nu le
oferă șansa de a fi originali.
Există, totuși, un anumit grad de acceptare oferit de –
normele și valorile morale și culturale. 'Hainele nu ne
ajută întotdeauna să dobândim putere, bogăție, să cucerim
lumea.
Ele sunt încă un produs de etichetă, ambalajul care ne
incită să descoperim conținutul și să realizăm diferențele.
A găsi ceea ce ascunde o persoană sub haine, modul
de expresie al hainelor este o experiență dificilă și com-
plexă,. Ea se dezvoltă o dată cu maturizarea manifestărilor
și comportamentelor exterioare și este influențată de
dorința de realizare și succes.
Omul de afaceri știe la fel de bine că hainele, chiar
dacă nu acționează independent față de alți factori, pot
contura predicții cu privire la succesul afacerii sau la eșec.
De ce să se împiedice de acest element, haina, pentru a
câștiga? De ce să nu folosească preferințele personale,
stilul și tipul vestimentației pentru a-și atinge scopul, dacă
este răsplătit social, financiar și chiar sexual?
51

Acest tip de persoană adesea se agită și se „macină"
nervos, se auto-implică în orice, deși este incapabil de
intimitate și-și păstrează o aparență rigidă.
De altfel, există excepții evidente de la aceste reguli,
'stereotipul super-modelului sau nuditatea dansatorului des-
criu tendințe narcisice de autoapreciere, de „iubire" a pro-
priei persoane și „goliciune" afectivă pentru ceilalți. Cele
mai multe dintre aceste persoane par, adesea, -să se supra-
aprecieze, spunând: „Nu-i așa că arăt bine?", „Vezi ce
sâni frumoși am?".
Autenticitatea atractivității unei persoane iradiază, se
emană printr-o senzualitate confortabilă, lejeră și adecvată
sentimentelor pozitive, fără a se mândri cu un exterior
excentric, lăsând -impresia de insecuritate și fragilitate psi-
hică. Mesajele corporalității depind de acțiunea lor și, mai
ales, de modul în care se comunică imaginea personală
pozitivă sau deteriorată.
Persoanele false vor produce o stare de disconfort în
jurul lor. „Ceea ce face el nu-i stă în obișnuita!" este o
expresie care poate descrie persoana care-și ascunde senti-
mentele într-o manieră artificială. Mersul lor poate fi rigid,
fără mobilitate. și flexibilitate și, în general, ținuta va
comunica forță și precizie. Orice dezechilibru în plan fizic
este' reflectat în plan psihic, printr-o deteriorare a propriei
imagini. Lipsa de încredere conduce la insecuritate perso-
nală, sentimente de inferioritate, respingerea ideilor celor
din jur, transformându-ne treptat în persoane „reci". înainte
ca ea să fie învățată, această poziție falsă, generată de
mediu și de așteptările celorlalți, ea conține elemente
înnăscute, ca expresii ale propriei personalități, ale fondului
temperamental.
Mofturosul Luke se află la capătul celălalt al spectrului
afectiv conștient, expunându-și nepăsarea și indiferența,
lăsându-i pe ceilalți să se ocupe de imaginea lui. EL nu
este nici prea bogat, nici foarte ocupat, dar, totuși, are. un
53

De obicei, o persoană care poartă o blană albă, luxoasă,
pantofi de lac negru și bijuterii foarte scumpe, deja ne
avertizează cu privire la funcția și puterea financiară și,
mai mult, comportamentul acesteia se afișează în concor-
danță și cu alte elemente, machiaj, coafură, expresivitatea
non-verbală.
Acest exemplu, ușor exagerat, ne demonstrează încă o
dată că fiecare persoană, prin propria-i vestimentație, su-
gerează și reliefează o imagine care-i aparține.
Parafrazându-1 pe poetul Robert Burns, „Doamne, dă-mi
și înzestrează-mă cu acea capacitate de a ne vedea așa
cum ceilalți o fac!". Asta ar da posibilitatea ca să ne
privim în mod obiectiv și, astfel, mulți oameni ar vedea
cât de atractiv este corpul lor, cât de fascinante pot fi
părțile ascunse ale personalității umane; ar crea o nouă
imagine în oglinda realității, care să reflecte necondiționat,
firesc, modul în care hainele pot induce o adevărată fan-
tezie a personalității.
Fiind la fel de interesați de modul în care cei din jurul
nostru se îmbracă, este destul de clar faptul că detaliile
sunt mai puțin luate în seamă și, astfel, ne fac să
reacționăm mai ușor la mesajele vizuale.
Hainele demonstrează legătura între forma, stilul, nuanța
expresiei; ele conturează un portret original, specific și adec-
vat cu ceea ce trăim, simțim și dorim să fie văzut de
ceilalți. Extremele sunt descrise ca fiind expresii narcisice ale
propriei personalități; fie că ne aranjăm ca un „păun", colo-
rați, înzorzonați, pentru a atrage atenția, fie că lipsește cu
desăvârșire orice dorință și capacitate de-a ne face plăcuți ca
aparență, lăsându-i pe ceilalți să hotărască pentru noi.
Vestimentația unei persoane și modul în care o poartă
relevă nuanțe subtile ale personalității.
Narcisistul, care se consideră permanent centrul atenției
și se iubește pe sine mai mult decât orice, are nevoie în
mod constant de afecțiune din partea celorlalți.
52

majordom și îndrumători care să-i formeze și să-i modifice
stilul "fie a se îmbrăca. Mai mult de atât, el este prea
leneș și nepăsător pentru a-și rezolva aceste probleme
mărunte de unul singur.
Pentru acei bărbați care nu au simțul culorii și nici nu
au simț estetic vestimentar-, este mai potrivit ca altcineva
să se ocupe de asta, cineva care posedă aceste -calități.
Marea majoritate a oamenilor care evită responsabilitatea
de a se ocupa de înfățișarea lor este, de obicei, lipsită și
de expresivitate emoțională, de rezonanță afectivă. Hainele
lor sunt obișnuite, comune și prost adecvate cti situațiile și
rolurile lor.
O altă modalitate de a ne alege hainele pe care dorim
să le cumpărăm este serviciul oferit de designerii vesti-
mentari sau cel al vânzătorului instruit în acest sens.
Persoanele care apelează de obicei la aceste servicii au
foarte mare grijă în privința selecției celor care acordă
consultanțe de acest gen.
Prietenii foarte apropiați pot fi buni îndrumători și
destul de sinceri pentru a vă schimba imaginea exterioară
și, mai ales, pentru a v-o îmbunătăți. „Un portofel în
buzunarul pantalonului și, pe deasupra setul de chei în el,
• nu-ți dă o imagine prea elegantă șf sexy; de fapt, arăți
cam neglijent." Oricum, mulți dintre noi nu vor accepta o
: critică constructivă și, de aceea, rămânem atât de stângaci
și incapabili de-a ne percepe corect propria persoană.
ți Terapia de grup și ședințele de educare a senzitivității
alături de un psihoterapeut specializat sunt foarte des soli-
jg citate; ele sunt considerate, și pe bună dreptate, absolut
necesare. Intr-o astfel de atmosferă deschisă într-un grup,
oamenii devin mai apți să-și comenteze fără menajamente
Sgreșelile, incapacitațile, frustrările, maniera de a acționa, de
a se exprima, de a se îmbrăca, de a .merge etc. Există o
libertate mai mare de a spune direct și fără jenă celorlalți
P. participanți ai grupului terapeutic idei de genul: „Ești,
54

înlr-adevăr, original cu buzunarele astea mari la blugii tăi,
însă pari caraghios!" sau „Pentru numai 10 lire în plus.
ți-ai putea lua altă haină!".
Jocurile senzitîvității și exercițiile de percepție a ima-
ginii personale în aceste întâlniri implică toți membrii
grupului, care au curajul să spună unul celuilalt lucrurilor
pe nume, să-și dea sfaturi cu privire la ce piese de
mobilier sunt adecvate casei în care locuiesc, ce animal ar
fi potrivit pentru a le ține companie, ce haine ar fi potri-
vite personalității lor, sfaturi care se transformă într-un
schimb de experiențe personale. De exemplu: „Joe, îți
amintești de scaunul ăla de paie pe care toată lumea dorea
să stea când veneați la mine!" sau „Sal, îmi amintești de
ceasul meu cu cuc, când îți dai hainele jos!".
Aceste schimburi de replici sunt uneori făcute cu
căldură, deși ele conțin subtilități pe care terapeutul grupu-
lui le interpretează, așa cum a făcut-o și în cazul lui Sally
și al lui Joe, găsind o explicație pentru fiecare dialog,
pentru fiecare cuvânt care ar ascunde semnificații simbo-
lice. De exemplu: obezitatea lui Joe și sentimentele de
frustrare și inferioritate generate de ea, izolarea lui, tocmai
pentru că femeile îl văd doar ca pe un prieten plăcut și
confortabil, dar în nici un caz ca pe o persoană cu care
să stabilească relații, intime, erotice. Scopul principal al 'lui,
Joe este să fie văzul ca o persoană atractivă, senzuală în
relațiile cu femeile și nu ca un grăsan amuzant, ca un
eunuc plin de umor. într-adevăr, obezitatea sau chiar mai
puțin de atât, persoanele plinuțe nu sunt prea atractive
pentru ceilalți, așa cum sunt, de exemplu, și hainele care
sunt croite pentru supraponderali pentru a le ascunde difor-
mitățile.
Stăpâniți de estetică, de frumos, hainele care sunt bine
potrivite și asortate creează un teren propice pentru atracția
interpersonală, conferind persoanei un plus de farmec, de
originalitate, o componentă sexuală cu valențe inconștiente,
55

complimentată de către bărbați îi conferă o înfățișare
cameleonică și o personalitate schimbătoare – deci nu
numai în ceea ce privește imaginea ei exterioară, ci și
identitatea ei devine alta.
Hainele sunt instrumentele cele mai evidente și expre-
sive pentru a ne manifesta dispoziția, starea și caracterul.
și mai puțin o metodă' de a câștiga atenția. Ele sunt de
fapt un mod de a va expune încrederea în sine, pentru a
fi expresivi și convigători în a vă prezenta celorlalți. Și,
mai' mult decât atât, nu aveți nevoie neapărat de haine
extrem de scumpe și permanent la modă pentru a demon-
stra că sunteți o individualitate, că sunteți original și
conștient de tipul de personalitate unic pe care-1 aveți.
Hainele nu descriu pe deplin bărbatul sau femeia care
le poartă; ele pot fi alese de purtător pentru a stimula
interesul celui care privește și pentru a îmbunătăți ima-
ginea exterioară a persoanei. îmbrăcămintea nu numai că
reprezintă, dar și influențează comportamentul individual, și
de grup. Psihologul Goffman a studiat forța și mărimea
corelației între rolurile persoanelor în activitatea lor profe-
sională și socială și acțiunile lor, ajungând la concluzia ca
hainele unei persoane reflectă modul în care ea dorește să
se comporte și să fie văzută de ceilalți.
într-un studiu realizat într-o universitate, imitând condi-
țiile unui penitenciar, studenții care s-au îmbrăcat cu hai-
nele gardienilor arătau în mod necondiționat ostilitate față
de colegii lor care erau îmbrăcați ca prizonierii. Violența
„gardienilor" și. condițiile prizonierilor batjocoriți erau dic-
tate de modul în care studenții gândeau și jucau rolul lor,
astfel încât să contureze cel mai bine situația. Ei, în mod
automat, își puneau în funcțiune rolul și acțiunile indicate
de tipul de uniformă purtat, fără instructaje sau cerințe în
prealabil asimilate, în funcție, deci, de ceea ce hainele lor
cereau.
57

iot așa cum materialul și țesătura pot fi extrem de plăcute
la pipăit, oferind senzații deosebite la atingerea lui. Este
destul de simplu să observați cum veșmântul, fie că este
pretențios și fin lucrat, fie original, lejer și ușor, oferă o dis-
poziție afectivă specifică, vă face să vă simțiți bine sau rău.
Conceptul de simț estetic, de „gust" este întărit de va-
loarea socială. Cum denumesc oamenii complimentul? Ce
valoare are pentru ei? Unii folosesc complimente și laude
pentru a obține recompense sociale. Alții acceptă sau oferă
mai ușor complimentele non-verbale, iar aceste atenții au
la bază un puternic motiv sau interes la care noi reac-
ționăm prin tendința de a purta cel mai adesea articole de
vestimentație care au mai fost folosite în acest scop. –
Comunicarea realizată prin vestimentație (comunicare non-
verbală) este asociată cu semnificații negative sau pozitive
și circumstanțiale, ca de exemplu: pierderea locului de
muncă este însoțită de o respingere. dureroasă și insecu-
rizantă, dar și de o schimbare a modului de a ne îmbrăca,
de a ne aranja, o schimbare a percepției și discriminării
imaginii personale în contextul unui nou stil de viață.
Este destul de important să ne îndreptăm către această
problemă conștientizând-o și recunoscând efectele, care pot
fi comunicate prin intermediul hainelor. Nevoia de atenție
din partea celorlalți într-o manieră disperată ar putea servi
la emiterea unor mesaje de respingere extrem de puternice,
în timp ce afișarea unei imagini vizuale adecvate și un
sentiment puternic al auto-stimei reprezintă o reflectare a
încrederii în propria persoană și are drept consecință
atracția interpersonală.
Orice stare psihologică se poate exprima prin interme.-
diul vestimentației.
Să luăm un alt exemplu. Amy suferea enorm pentru că
depindea de opiniile celorlalți, în special de cele ale băr-
baților, își schimba mereu coafura, de la blond deschis, cu
bucle mari, la acaju și cârlionți mici. Nevoia ei de a fi
56

Destul de demoralizată și lipsită de plăcerea de a trăi,
Darleen demonstrează încă o dată puterea de influentă a
vestimentației. Starea ei depresivă era exprimată prin pur-
tarea de haine cenușii, în nuanțe închise, haine neîngrijite
și eșarfe ;negre, ca și cum s-ar fi dus la propria înmor-
mântare.
în cadrul ședințelor de consiliere ea a fost încurajată să
privească în mod obiectiv situația în care a ajuns, a fost
ajutată să-și motiveze starea și modalitățile ei de mani-
festare, încet, încet, un zâmbet discret a început să apară
pe ' fața ei, reușind să-și dea jos „masca morții" și a
tristeții. Hainele ponosite și neîngrijite, părul în dezordine,
nepieptănat și totala indiferență cu privire la imaginea ei
exterioara și interioară o țineau închisă și izolată într-o
situație permanentă de descurajare. Prescripțiile comporta-
mentale erau acelea de-a schimba această imagine tristă în
contrariul ei, prin inocularea treptată a unei stări pozitive,
a unor sentimente de securizare și de încredere în forțele ei.
Era de așteptat ca ezitarea ei să provină din dificultatea
de a juca rolul de om sănătos, la început, într-un mod arti-
ficial, însă, punând-o într-un rol în care stima personală era
potențată, stimulată ea începuse să se schimbe, acceptând și
rolul de adoptare a comportamentului dorit. Personalitatea ei
devenea cu totul alta, își accepta deja schimbarea și
aparența ei exterioară a început să se îmbunătățească.
Există o relație intimă și determinantă între modul de a
ne îmbrăca și modul de a simți, de a fi, dispoziția
emoțională. Mabel, o femeie căruntă, cam de 50 de ani,
avea stări de ezitare, anxioase, stări dispoziționale care îi
afectau modul de a trăi.
Aflată într-o astfel de situație incertă, ea a apelat la
terapie, purtând haine extrem de viu colorate, dar ponosite,
o coafură excentrică, cu multe bucle.
Imaginea exterioară a lui Mabel reflectă o exagerare a
modului de-a se afișa și prezenta, tendință care este
58

prezentă la cele mai multe persoane în selecția hainelor.
Alegerea culorii descrie, de fapt, starea emoțională a
persoanei. Culorile sobre, închise, nuanțele de albastru pen-
tru costume indică puterea, autoritatea; maronul este aso-
ciat cu posesiunea, verdele cu invidia și lupta, iar albul cu
puritatea, sinceritatea și claritatea de exprimare a adevă-
rului. Oricum, aceste nuanțe și culori trebuie să fie tem-
perate de înțelegerea idiosincrasiei individuale.
Dispoziția creată de purtarea unor haine și răspunsurile
pe care le primim de la ceilalți pot părea neesențiale, însă,
adesea, oamenii spun că „haina este ceea ce coperta este
pentru carte".
Așa cum coperta influențează indirect conținutul, tot așa
și comportamentul unei persoane este reflectarea psihismu-
lui ei interior și este bine să existe un echilibru între
exterior și interior.
William Thourlby, autorul cărții „Haina în face pe om"
(You Are What You Weaf) demonstrează importanța aces-
tei relații, scriind că: „Niciodată nu este prea târziu să
cunosc prin studiile de psihologie că putem deveni și ne
putem schimba în funcție de ceea ce purtăm".
Robert, un avocat de succes, care se apropie de vârsta
de 40 de ani, dorea să cunoască și să înțeleagă puterea pe
care-o au hainele asupra celorlalți.
Uniforma lui zilnică, purtată în sala de proces, era de
culoare albastru închis; un sacou cu emblema Brooks
Brothers și pantofi Ivy League. Aflat într-o dispută legală
în afara granițelor unui oraș westernian, ajunsese într-un
mediu unde el era singura persoană din sala de judecată
fără cizme și pălărie de cowboy, fără centură cu cataramă
verde și eșarfă la gât. Credința lui Robert era că înfăți-
șarea lui ar fi putut avea o mai mare importanță decât
performanța cu care ar fi judecat. A pierdut cazul.
In procesul următor, el a devenit un adevărat cetățean
al orașului numai pentru că purta costumul de cowboy; a
59

fiecare din noi să reflectăm asupra fiecărui element pentru
a-4 pune în echilibru cu celelalte:
Acest trinom ne poate asigura o imagine potrivită a
temperamentului și modului nostru de a gândi, o cale de
interacțiune facilă și pozitivă cu semenii noștri.

câștigat procesul. Această victorie, ca și în cazul altora,
are la bază influența vestimentației, care, desigur, ne ajută
să înțelegem efectele percepției imaginii personale,
.Xhiar dacă în mod aparent hainele prezintă un mesaj
non-verbal destul de puternic, el este potențat și întărit de
caracteristici ale personalității. Care ar fi impresia lăsată
de o persoană care afirmă: „Sunt liber să fac ce cred, la
dracu' cu voi!" și care, în același timp, poartă o vestimen-
tație neîngrijită? Deja l-ați catalogat, nu?
La fel și uniformele, ele conferă purtătorilor apartenența
la un grup, la un mod de a gândi și de a fi, acceptând,
de fapt, puterea grupului. Stereotipiile vestimentare sunt
specifice adolescenților, și, de ce nu, și adulților, care încă
rămân în stadii de regresie ale personalității; ele poartă
emblema unui model, cu care fiecare membru se indenti-
fică în mod inconștient.
Toate formele de manifestare simbolică ale puterii, ale
sexualității etc, sunt modalități de identificare inconștientă
cu un model. In cazuri extreme, implicarea totală într-un
grup are drept consecințe asimilarea identității personale cu
cea a grupului de apartenență; un aspect pozitiv al aces-
tei implicări este faptul că individul se simte securizat,
protejat de grup, afirmându-și nestingherit atitudinea de
membru.
Vestimentația pare să fie , o cerință atât naturală, de
protejare a corpului, dar și o modalitate seductivă de-a
stabili relații și de a interacționa cu semenii, o modalitate
de a vorbi despre personalitățile noastre și despre corpora-
litatea noastră. Dacă hainele ne oferă confortul și siguranța
corpului, atunci nuditatea oferă frumusețea creată de divin.
Orice haină transmite mesaje și despre morfologia și pro-
porțiile corporale.
Corpul uman este templul sufletului, iar hainele sunt o
reflectare a spiritului celui care le poartă. înțelegerea aces-
tor semnificații privind relația haine-corp-psihic ne ajută pe
60

PARTEA a H-a
Capitolul 4
Zonele erogene
Capitolul 5
Seducția prin atingere și privire
Capitolul 6
Mișcarea – un ritual al seducției

CAPITOLUL 4
Zonele exogene
„A: oferi și mărturisi dragostea celorlalți
depinde de modul în care tu te apreciezi
și te iubești."
Wayne Dyer
Your Erroneous Zones
e numeroase părți ale corpului există zone a căror
stimulare produce senzații plăcute. Este important
să le avem în vedere pentru jocurile preliminare
care sporesc dorința și plăcerea sexuală. Există și acum
credința populară că mărimea organului genital extern mas-
culin este foarte importantă pentru excitarea femeii. De
fapt, acesta nu "îste decât un factor,^ dar nu este cel mai im-
portant pentru atracția inițială între două persoane de sex opus
și nici nu este cel care asigură neapărat plăcerea sexuală.
Studiile realizate de Masters și Johnson în anii 1970
indicau că primii centimetri ai vaginului (alături de inervația
și vascularizația din jurul vaginului) și corpul clitorisului
sunt cele mai excitabile zone, cu o mare sensibilitate.
Lungimea organului nu afectează în mod apreciabil trans-
miterea senzațiilor sexuale, așa cum o realizează presiunea
senzorială a acestor centimetri aflați la intrarea în vagin.
65

O zonă mai semnificativă pentru o stimulare eficientă
este clitorisul, care printr-o stimulare indirectă poate pro-
duce o plăcere mult mai mare decât alte zone erogene
alăturate. în mod similar, pentru cei mai mulți bărbați,
stimularea directă a capului penisului nu este atât de
plăcută așa cum este cea a atingerilor și presiunilor manu-
ale ușoare de la baza acestuia sau a zonei uretrale.
Atitudinea psihologică și deschiderea – către senzațiile
sexuale este mai importantă decât acțiunea mecanică, fizică
asupra organelor sexuale.
Autorul a realizat chestionarea a peste 2000 de per-
soane și a demonstrat că a fi deschis spre experimente
sexuale, a fi nu prea critic cu propria-ți persoană și sufi-
cient de dezinhibat cu partenerul în timpul actului sexual
nu necesită performanțe sexuale deosebite pentru realizarea
unei. funcționalități sexuale adecvate.
Dr. Kegel, un reputat ginecolog al Universității Southern,
California, a descoperit că atunci când musculatura vaginu-
lui este contractată, orgasmele se instalează mai rapid
decât dacă fibrele musculare'* de suport se găsesc în rela-
xare, încordarea reflexă a musculaturii vaginului, vulvelor
și chiar a anusului în timpul orgasmului produce senzații
de plăcere pentru ambii parteneri. Cea mai simplă metodă
de a realiza acest lucru, de a vă controla reflexele muscu-
laturii, este obținută o dată cu stoparea urinării, prin con-
trolul fluxului de urină. Mușchii implicați într-o astfel de
operație au nevoie să fie întăriți chiar și în lipsa micțiunii.
O dată ce această procedură inițială a fost făcută, urmează
identificarea mușchilor specifici, pentru ca aceste exerciții
să îmbunătățească controlul contracțiilor și relaxărilor aces-
tora. Pentru a întări aceste grupe musculare, se vor obține
contracțiile acestora pentru 3 secunde, iar pentru a recu-
pera energiile consumate și a realiza o nouă contracție, se
continuă cu relaxarea.
66

Beneficiul acestei proceduri, aplicate în special la băr-
bați, nu este doar o formă de a îmbunătăți capacitatea
orgasmică, ea poate fi aplicată și femeilor. Mai mult,
aceste exerciții pot ajuta bărbații să evite problemele stân-
jenitoare care se pot ivi în legătură cu menținerea tonusu-
lui muscular adecvat în timpul erecției, pentru pregătirea
acesteia și mai ales pentru controlul ejaculării.
Musculatura penisului și a vaginului este la fel de impor-
tantă ca și celelalte grupe musculare ale corpului. Cei mai
mulți oameni nu sunt conștienți că aceste grupe de mușchi
au un rol deosebit, comparativ cu alte atribute fizice.
Dar fesele? Studiile publicate în Psychology Today
afirmă un punct de vedere extrem de interesant, faptul că
atât bărbații, cât și femeile apreciază fesele unei persoane
ca fiind cel mai important atribut fizic în procesul atracției
sexuale. Majoritatea oamenilor descriu ca plăcute și exci-
tante fesele mici, însă nici foarte mici, și bine proporțio-
nate cu linia coapsei și a șoldului.
Fesele și zona situată deasupra șanțului care separă fe-
sele sunt deosebit de sensibile la atingeri ușoare și prelun-
gite. Când oamenii sunt întrebați despre atributele perso-
nalității corelate cu forma părții dorsale a unei persoane,
ei tind să o vadă nesemnificativă, atribuind persoanelor cu
forme lungi, înguste, de tip astenic calități legate de inte-
ligență, analiză, melancolie, iar pentru formele rotunde,
plate ca fiind corespunzătoare persoanelor vesele, sociabile,
calme și leneșe.
Ce mesaje transmit sânii unei femei?
Sânii sunt o zonă erogenă privilegiată, fiind principala
sursă de trezire a dorințelor.
Importanța atribuită mărimii sânilor tinde sa varieze de
la o cultură la alta și este, de asemenea, corelată cu tonul
dat de moda perioadei respective.
Mesajul erotic al unor sâni mari a fost considerat de
unii etnologi ca un fenomen al unor „stimuli supranor-
mali" prezent și în lumea animalelor.
67

iul va solicita pacientului să exagereze im anumit tip de
mișcare a corpului sau a unei părți și s-o interpreteze ver-
bal, într-o manieră personală, pentru a-și evalua corect per-
sonalitatea și comportamentul propriu.
Gesturile primesc astfel o importanță specifică, ce poate
fi identificată, acceptată și apoi integrată în ansamblul per-
sonalității individului.
Aceste tehnici nu sunt folosite doar pentru înțelegerea
mesajelor fizice în vederea cunoașterii personalității; ele
sunt și modalități interesante de cunoaștere a limbajului
corpului care stau la baza metodelor standard de psihote-
rapie. Procedurile implică o cunoaștere experențială prove-
nită din relația empatică non-verbală cu celelalte persoane,
prin autoaprecierea sentimentelor personale, a modului în
care postura și gestica pot afecta imaginea psihologică
individuală. Vă prezentăm și unele sugestii în acest sens.
Analizați modul în care o persoană stă și își ține bra-
țele și picioarele, subtilitățile mimice ale acestei poziții,
notând ce simte cu privire la aceste mesaje. Este fascinant
pentru terapeut să observe că în mod ocazional în terapie
își surprinde propria poziție și atitudine proiectată în cea a
pacientului și invers.
Acest lucru folosește în demonstrarea apariției insight-
ului experențial cu privire la ceea ce simte persoana res-
pectivă, ca o iluminare a propriei imagini. Nu de puține
ori se pot prelua pozițiile pacienților, de exemplu cea a
unui bolnav cronic, care are dureri mari de spate, din care
învățăm că suntem capabili să inducem simptome, dacă
stăm mult timp într-o poziție penibilă, stânjenitoare sau
într-un mediu asemănător.
Empatia non-verbală poate fi implicată pentru a facilita
înțelegerea senzațiilor fizice simțite de o persoană. Acest
insight demonstrează o iluminare individualizată a ceea ce
alte persoane simt; ar fî bine de reținut că există multe
semnale corporale care pot determina și explica semnifi-
cații contradictorii.
69

Ca exemplificare: anumite păsări pot răspunde mai prompt
și foarte intens prin expunerea la anumiți stimuli atunci
când văd un ou mai mare, decât atunci când văd unul
normal; oul este văzut mai repede numai pentru că este
mai mare. O friptură mai mare poate fi mai apetisantă
decât una mică, deși ulterior este apreciată ca mai puțin
gustoasă sau bine preparată.
Multe femei acordă o importanță excesivă formei și
volumului sânilor. Nu mărimea lor este importantă, ci
modul în care sunt percepuți. Unii bărbați sunt atrași chiar
și de sânii hipertrofiați.
Astfel, mărimea reprezintă o problemă destul de impor-
tantă, care declanșează o reacție mai promptă. Valoarea
mărimii este percepută diferit în anumite culturi; ea poate
ocupa un loc mai important sau mai puțin important: „Cel
mai mare este și cel mai bun" sau „Cu cât mai mult, cu
atât mai bine", de exemplu. Obiectiv vorbind, mărimea
organelor, mai mari sau mai mici (fiind privite ca așezate
într-un șir), nu este atât de importantă în cazul aprecierilor
subiective, stărilor emoționale, dispoziționale, de percepție
a propriului corp, deci atunci* când se evaluează corporali-
tatea personală. Autoacceptarea și percepția adecvată a pro-
priului corp, a componentelor acestuia, au un rol deosebit
în conduitele de seducție.
Wayne Dyer scria că: „Esențial nu este că avem un
corp frumos, ci faptul că îl avem și că ne simțim bine cu
el, iar această apreciere demonstrează că ne acceptăm ca
ființă umană". Semnificativ este să putem înțelege și sem-
nalele non-verbale ale corpului altei persoane dacă ni le
cunoaștem pe ale noastre.
Un mod eficient de a învăța ce exprimă alte persoane
prin mișcările brațelor, degetelor și a altor părți ale corpu-
lui (pentru că fiecare din ele separat și combinat spun
ceva, transmit informații subtile) este cel de a le-o cere
direct. In mod frecvent, în psihoterapia gestaltistă, terapeu-
68

De exemplu, femeile care-și țin picioarele ușor desfă-
cute, cu brațele pe ele,. în timp ce privesc anxioase în jur,
par să ofere mesaje atât ale dorinței erotice, de acceptare,
atracție, cât și de respingere; ea poate fi dornică să întâl-
nească pe cineva pentru că se simte singură, deși, con-
comitent, se simte înspăimântată, agitată de potențialele
întâlniri, oferind atât mesaje ademenitoare, cât și de res-
pingere.
Confuzia și neînțelegerea mișcărilor fizice și posturii
pot fi văzute uneori drept comportamente erotice, deși în
realitate ele au alte semnificații. Poziția fizică, postura și
mișcarea au semnificații unice, pentru că fiecare persoană
are caracteristici individuale, care pot fi exprimate mai
puternic sau mai accentuat, în funcție și de variațiile para-
metrilor vorbirii și limbajului.
Multe din ceea ce corpul unei persoane ne „spune"
sunt lucruri extrem de obișnuite, de comune, iar noi reac-
ționăm în mod automat prin atracții și respingeri, fără a
ne gândi prea mult. Evident, apropierea de o femeie cu
brațele și picioarele mereu încrucișate, care se îmbracă în
haine de culori închise, care indică o accentuată tensiune a
corpului, ar fi o eroare strategică de seducție. O astfel de
persoană rigidă poate oferi semnale de mică intensitate cu
plivire la disponibilitățile de a relaționa și de a fi atrac-
tivă, însă, totuși, de ce este atât de ofensată atunci când
ceilalți dețin aceste calități?
Un bărbat cu brațele desfăcute, aranjându-și pieptă-
nătura, zâmbind și frământându-și buzele în timp ce pri-
vește lung o femeie, transmite în mod obișnuit semnale
pozitive de acceptare, de atracție.
Invitațiile unei femei sunt similare, însă ea pare să fie
mai grijulie cu privire la modul în care-și expune gesturile
(aranjarea coafurii, aruncarea capului pe spate în timp ce
ochii ei fixează simultan privirea celuilalt, frământarea
buzelor, umezirea lor, în timp ce-și atinge fața). Aceste
70

acțiuni nu sunt prezente întotdeauna, însă ele pot fi puncte
extrem de sensibile atunci când indicațiile celuilalt ne
relatează poziția și atitudinea lui.
Există și alte semnale de atracție interpersonală Fizice,
fiecare din ele fiind asociate cu mecanisme psihologice
intime, inconștiente.
Unele cuvinte la care ne-am referit au fost cuprinse și
interpretate de către Freud, în special cele legate de atin-
gerile întâmplătoare. Contactul fizic inadvertent ar indica
faptul că atunci când două persoane se plimbă pe un cori-
dor și se „ciocnesc" una de cealaltă sau își fac una celei-
lalte loc pentru a trece, se întorc simultan spate în spate,
iar acest tip de întâlnire și atingere superficială poate fi
însoțită de un anumit nivel de atracție. Evident, asta nu
înseamnă că ambele persoane vor cădea dintr-o dată într-o
îmbrățișare pasională, dar poate însemna ca simplul act
de-a atinge cealaltă persoană în trecere, poate constitui un
început de preludiu.
Atingerile directe, deși motivația nu trebuie să fie întot-
deauna sexuală, pot releva foarte multe informații despre
persoana atinsă.
O mână ținută pe genunchi sau pe umăr nu se pune în
mod accidental. Scoaterea hainei sau a pantofului poate fi
un semnal de creștere a confortului și potențialului de
acceptare a unei apropieri. Astfel de mesaje nu sunt invi-
tații sexuale clare, dar ele semnifică totuși în mod incon-
știent dorința, atunci când toate aceste lucruri sau ceea ce
spune o persoană sau face efectiv afișează aceste mesaje
de atracție.
Există și alte acțiuni non-verbale care pot face parte
din ritualul seducției. Este foarte important să se evalueze
aceste tipuri de a comunica și intențiile lor, poate mai
mult decât răspunsurile declanșate de ele sau pe care
le-am dori.
71

Există, totuși, reguli privind modalitățile comportamen-•
tale abordate pentru a invita pe cineva să facă dragoste.
Acestea variază în mod fundamental în strânsă dependență
cu modul de a ne exprima sexual, implicând și o familia-
ritate, o cunoaștere mai bună între cei doi parteneri.
Un exemplu destul de amuzant este cazul lui Olive,
care știe că Popeye trebuie să mănânce spanac ca să-și
contracte și să-și mărească bicepșii atunci când face avan-
suri amoroase iubitei. Orice cuplu care deține o relație de
lungă durată învață să, furnizeze și să controleze mesajele
familiare pentru celălalt până la obișnuință.
Mesajele comportamentale sunt la fel de subtile ca și
un duș înainte de a te urca în pat; un pic de parfum, o
vestimentație mai sexy, mai ușoară, mai transparentă, arata
celuilalt că ești disponibil. Nici unul din ei nu este con-
știent de toate aceste semnale.
în plus, ca o paranteză, trebuie să reținem că a lua
masa împreună cu o persoană poate fi un precursor al
dorinței sexuale, a dorinței de întemeiere a unei relații
sexualizate, însă, evident, ea n-ar trebui să fie oricând
considerată astfel. Ambele acțiuni implică trăiri distincte,
care pot fi savurate sau respinse, în funcție de interesul și
motivația întâlnirii.
Ceea ce s-a analizat până acum a ilustrat faptul că
intențiile persoanelor de a face sex pot să nu fie conștien-
tizate, dar pot să fie și cenzurate suficient de bine;
acțiunile lor sunt cele care demonstrează cel mai bine fun-
damentul motivațional. Când există deviații de la reguli,
examinarea minuțioasă a, inconștientului iese în prim plan.
Fiecare act al unui individ, fiecare produs al acțiunilor
lui indică cât este de capabil să-și analizeze situațiile în
care se află. Când o persoană mănâncă repede sau încet,
îngrijit sau neglijent, senzual- sau obișnuit, el spune ceva
despre modul lui de viață.
73'

Acțiunea de a împărți porțiile de mâncare și de a servi
masa poate fi un precursor al unui ritual inconștient de a
ne împărți propriul corp altuia. Motivațiile de compatibili-
tate sau incompatibilitate mutuală vor determina originea
acestor interacțiuni simbolice.
Imaginați-vă că doi oameni mănâncă împreună pentru
prima dată. Ei se vor urmări cu coada ochiului, ca un
răspuns condiționat, se vor studia unul pe celălalt cu
privire la gestica și mișcările implicate în această acțiune.
Dacă acțiunile partenerului se vor conforma modelului
social obișnuit privind dexteritatea manuală și igiena în
practica de a folosi tacâmurile, de a înghiți mâncarea, de
a duce mâncarea la gură, nimic mai obișnuit decât de a
mânca civilizat, atunci nimic nu mai prezintă importanță.
După toate acestea, cei doi se vor evalua conform regu-
lilor culturale; și dacă acești indicatori adiționali sunt satis-
făcuți în timpul acestei întâlniri, ei vor presupune, incon-
știent, că vor putea împărți, printr-o procedură similară și
alte acțiuni, cele legate de sex, de exemplu.
Să schimbăm scenariul mental pentru un alt cuplu cu o
cină la Casa Robiers, unde se servește în stil mexican
salate, pateuri de ficat și alte delicatese. Regulile de bază,
cele uzuale, nu sunt întotdeauna urmate. Bob era destul de
neglijent în mișcări atunci când turna vinul în pahare,
când mirosea pateul, aplecându-se mult peste farfurie, când
scăpa frunzele de salată pline de ulei din furculiță; toate
aceste gesturi păreau să fie în contradicție cu cămașa lui
bine scrobită.
N-avea nevoie să tragă cu ochiul prea mult. El a fost
cel care nu a respectat regulile de bun simț. Ce altceva
s-ar putea spune?
„Nu-ți băga degetele în nas în timpul unei întâlniri? Va
putea ea să facă amor cu un așa bărbat? Va mai vorbi cu
el în alte ocazii sau va mai cina vreodată cu el?"
72

Este un motiv care ne face să reflectăm asupra modali-
tăților extreme de-a acționa, de-a ne înfățișa în fața celor-
lalți fie prea permisivi, fără scrupule, uneori, fără menaja-
mente privind propria intimitate sau prea inflexibili, rigizi,
nepermisivi.
Individul își găsește prin fiecare gest, mișcare, atitudine
și stil de viață o cale de a-și transmite propriile mesaje de
seducție.
Dacă în fiecare acțiune există un potențial de înțelegere
a motivațiilor, atunci prin fiecare mișcare a corpului există
conținută o hartă a personalității și modalităților de rela-
ționare sexuală. De multe ori oamenii recurg la mișcări și
acțiuni contradictorii, în dezacord cu ceea ce sunt și
gândesc. Unii tind să accepte aceste imitații ca fiind atrac-
tive, alții sunt extrem de critici și intuitivi, respingându-le.
Oricum, există și mesaje ale corpului care sunt univer-
sale, pe care nimeni n-ar putea să le interpreteze și să le
înțeleagă decât într-un singur sens.
Julius Fast, în cartea lui The Body Language of Sex,
Power and Aggression arăta că: „Privindu-ți propriul corp
și lăsându-1 să fie văzut este un fenomen care, atât pentru
bărbat cât și pentru femeie, reprezintă un act provocator și
seductiv.", continuând să adauge „…contactul privirilor pre-
lungit este unul dintre cele mai obișnuite semnale folosite
între două persoane". Această indicație transcende prefe-
rințele sexuale și poate deveni un semnal al dorinței de
apropiere în orice tip de întâlnire.
Fiecare persoană transmite informații non-verbale gene-
rale și unice (specifice).
Revenind la zonele erogene ale corpului uman, trebuie
să reținem ideea că o parte importanta a corpului, inclusiv
zona genitală, umerii și șoldurile, transmit și primesc sem-
nale erotice. Aceste zone ale corpului comunică în mod
constant cu cele ale altor corpuri.

Mesajele lor pot fi pozitive sau negative, expresive sau
reprimate.
Uneori este dificil să evaluăm mesajele propriului corp,
însă mai dificil de interpretat sunt cele provenite de la
alte persoane.
Un exercițiu simplu ne-ar putea ajuta, de exemplu, să
prevedem (să anticipăm) punctul de vedere al unei per-
soane. Deși pare ciudat, încercați totuși11 să vă priviți într-o
oglindă și să vă studiați corpul în toate pozițiile și miș-
cările lui..
Lăsați șoldurile, umerii,, brațele, picioarele să se miște
lejer, în orice direcție.
Făcând aceste mișcări, veți deveni conștient de înlăn-
țuirea și succesiunea lor, de expresivitatea lor și acolo
unde este nevoie de exercițiu mai mult, insistați până când
obțineți mișcări cât mai relaxate și flexibile. Astfel veți
învăța lexiconul non-verbal al propriului corp.
Dansatorii profesioniști sunt conștienți că anumite miș-
cări pot impresiona mai mult ochiul și trăirea spectatoru-
lui, conferindu-le o încărcătură personală, originală. Mișca-
rea însoțită de emoție poate genera un adevărat câmp radi-
ant de atracție, dezvoltându-ne potențialul corporal.
în mod similar, un înțelept spunea odată: „Corpul este
templul sufletului nostru". Din ce în ce mai mulți oameni
au astăzi mai multă grijă de corp și acest lucru se finali-
zează cu rezultate pozitive și asupra psihicului.
Cele două componente corp-psihic sunt inseparabile, ele
coexistă, interinfluențându-se reciproc.
Persoanele care se simt confortabile cu propriul psihic
se mișcă mai natural (în sensul de degajat). Astfel, miș-
cările coordonate și coerente sunt oglinda manifestărilor și
stărilor afective. Interesant este „ să notăm rezultatele unor
studii în care prizonierilor condamnați pentru violență li
s-au cerut să evalueze mișcările unor persoane, în termenii
vulnerabilității la agresivitate, au arătat că există anumite
75

Vă prezentăm dialogul unui pacient în timpul unei
ședințe de psihoterapie:
Pacientul:
— „Stomacule, ești un pic cam mare, dar ți-e bine,
nu?!"
Stomacul:
-— „Lucrez pentru tine doar, îți car mâncarea pe caie-o
înghiți și o diger."
Pacientul:
— „Cred că ești bine, pentru că am de gând să am
multă grijă de tine."
Fiecare din noi este o „colecție" de mesaje pe care le
„eliberează" fiecare parte a corpului nostru.
Controlând și analizând refuzurile și pierderile, nepu-
tințele și lipsurile noastre, vom reuși în final să fim stă-
pâni pe propriul corp. Autoacceptarea corpului ca întreg
înseamnă recunoașterea și a celorlalte părți ale lui care
participă, fie separat în jocul seducției, fie aliate.

proprietăți comune acestora. De exemplu, mărturiile lor
sunt considerate imprecise, dacă balansul brațelor în relație
cu mișcările șoldurilor sunt' necoordonate și neșineronizatc.
așa cum brațele se mișcă în contrabalans cu picioarele în
timp ce mergem. Dacă brațul drept și piciorul drept se
balansează în aceeași direcție concomitent, corpul își
pierde echilibrul. -încercați și dumneavoastră.
Victimele sau acele persoane care sunt văzute ca vul-
nerabile din punct de vedere fizic, tind să meargă într-un
astfel de mod, neconcordant și dezechilibrat. Aceste carac-
teristici fizice sunt de cele mai multe ori neconștientizate
de oameni, de aceea ei tind mai degrabă să meargă mai
săltăreț decât să meargă normal, permițând călcâiului să nu
facă contact pe toată lungimea lui cu pământul. Aceste
două elemente fizice demonstrează criminalului că acest tip
de individ poate fi mai ușor de atacat decât celălalt.
Exemplul de mai sus ne-a arătat că nuanțele de expre-
sie fizică pot avea consecințe semnificative asupra recepto-
rilor mesajelor.
Corpul nostru spune aproape totul despre noi; despre
cum ne percep ceilalți și mai ales cum ni-1 percepem noi.
Chiar dacă fizicul este slăbit sau fără forță, acceptând
acest lucru vom putea face schimbările pe care le dorim,
de întreținere, de fortificare. în mod sigur, înțelegerea și
interpretarea limbajului corpului ne vor conduce la rezul-
tatele dorite, dacă nu, atunci fiecare parte a corpului nos-
tru nu va „coopera" cu întregul, se va afla în dezechilibru
cu celelalte părți și în mod special cu „corpul" psihic.
Pacienții aflați în terapie, de multe ori își resping pro-
priul corp pentru că ei îl percep ca pe un „dușman", îl
percep anormal: „Este prea mare sau prea mic". Atunci
când li se cere să-și deseneze propriul corp au posibili-
tatea să vorbească despre el, să analizeze părțile care nu-i
plac sau care sunt percepute deformat. Ei își asumă rolul
de analizator, conștientizând motivul acestor respingeri.
76

CAPITOLUL 5
Seducția prm atingere
și privire
„Cel mai bun mod de a reține un bărbat
este în brațele voastre."
Mae West
Contactul vizual prelungit și privirile furișe sunt
mesaje care ne spun cel mai bine cum am putea
să facem invitații sau să ne expunem dorințele
sexuale. Exersând această modalitate non-verbală de «a
oferi priviri» sau de a ne privi în ochi, ajungem să expe-'
rimentăm aventuri foarte interesante atunci când interac-
ționăm cu alte persoane.
Orice experiment psihologic obișnuit implică o apropiere
și o fixare a ochilor persoanei, în timp ce -distingem și alte
varietăți de stimuli care, desigur, spun mai mult despre per-
soana privită. într-un astfel de studiu sunt fotografiate
pupilele ochilor subiecților și sunt urmărite în timp ce ei
citesc un ziar sau o revistă. Dilatarea sau mărirea porțiunii
întunecate a oehilor este minimă. Insă, atunci când ei citesc
reviste sexy sau porno, pupilele lor se dilatau foarte mult.
79

Atunci când vi se întâmplă să cădeți din picioare
sunteți privit în primul rând ca o individualitate fizică și
mai apoi sunteți evaluată ca persoană (personalitate).
Ne purtăm și vorbim într-un mod care ne este propriu,
iar cei din jur ne vor aprecia sau displăcea parțial pe baza
a ceea ce facem. Abia mai apoi începem să distingem
motivele pentru care o facem. Aceste abilități devin parte
a corpului nostru în sensul că ele au un efect deosebit
atunci când ne prezentăm.
Balerinul, doctorul, instalatorul sau inginerul au angrenat
în profesia lor o anumită atitudine și postură a corpului.
Acestea nu sunt .neapărat imediat puse în evidență sau
observate, însă cei din jurul lor răspund acestor subtilități
fără a fi conștienți de ele. în mod general, nivelul de
bază al comunicării interpersonale constă în faptul că
oamenii vor reacționa mai rapid la ceea ce spuneți, la
mesajele verbale, și acordă mai puțin interes conținutului
sau mesajelor non-verbale.
Astfel de persoane ascultă și sunt afectate în mod
inconștient, instinctiv de propriul lor corp. Suntem mereu
influențați de modul de a gândi, de judecățile și normele
grupului de care aparținem, de cerințele lui, iar ceea ce se
modifică nu depinde de haină, de aparență, ci de elemente
interne, simulate sau nedisimulate, ca o forță interioară
care vorbește. Privirea dezvăluie o serie de însușiri psihice,
pe care le putem exprima controlat sau involuntar.
Această scurtă evaluare a modului de a ne privi seme-
nii nu trebuie să generalizeze faptul că fiecare dintre noi
păstrează ceva fals în privire; acest lucru se dezvoltă, se
învață pentru a ne proteja emoțional, pentru a ne expune
adecvat trăirile, intențiile și dorințele, prin mecanismele ce
stau la baza dezvoltării unui puternic Superego.
Atunci când bebelușii plâng sau râd, se agită sau
urinează, ei au nevoie de afecțiune, de atenție, de atingeri
și îmbrățișări pentru că numai . astfel ei vor învăța să
81

Mărirea exagerată a diametrului pupilei, cu excepția ]
unor probleme oculare sau datorită prezenței unor stimuli
luminoși puternici, indică plăcerea sau interesul.
Atunci când suntem plăcut impresionați de ceva anume
sau suntem interesați afectiv de o persoană, ochii se
măresc și privirea se menține mai mult timp asupra acelui
obiect. Acesta este un mesaj de atracție interpersonală,
care într-adevăr nu poate fi falsificat prea ușor sau ascuns, *
este un mod de a invita sau respinge o persoană. . *
De câte ori ați auzit o femeie spunând despre un star j
de cinema că „are niște ochi albaștri superbi!"?
Bărbații reacționează similar când privesc o femeie fru- t
moașa; ochii se măresc, privirile au o • strălucire aparte
(răspunsuri care sunt de obicei folosite tocmai pentru a
produce atracție, plăcere, dorință, interes), iar pupilele se
dilată sub protecția genelor care tremură fără a putea fi
controlate: |
însă, trebuie să specificăm totuși că există mesaje non- |
verbale ale „lexiconului" corporal mult mai puternice decât |
cele care, exprimă dorințele sexuale. -fi
Există, de asemenea, și alte indicii non-verbale legate }
de durata susținerii unei priviri (contactului vizual). Aceas- f
t.ă durată este influențată de statusul persoanei și de
situația în care ambii privitori se găsesc și se caută.
Suntem sensibil influențați de durata privirii, pentru că J
de ea depinde forța noastră de seducție, fără a deveni . '
totuși indiferenți, naivi, imorali sau prea impertinenți.
O carte foarte interesantă de specialitate, Psychology of
Iaterpersonal Behaviom; arată că oamenii se privesc unii ]
pe ceilalți în jur de 30-40% din timp.
Modul în care o persoană se prezintă pe sine este mult
mai important decât atunci când este prezentată. Ceilalți 1
sunt adesea mai impresionați și influențați de mișcările,
postura și expresiile fizice ale corpului decât de mesajele
comunicate verbal. I
80

iubească, să interrelaționeze adecvat, să devină adulți
sănătoși.
Pe parcursul dezvoltării ontogenetice, oamenii învață să-și
suprime și să controleze impulsurile naturale, câmpul
instinctual și să le orienteze pozitiv spre ceilalți, atât prin
cuvânt, cât și prin acțiuni, de apropiere socială. Individul
învață constrângerile sociale, le dobândește printr-un per-
manent contact cu realitatea socială, începând cu primele
condiționări învățate în familie, . de la părinți, Iară a fi
întotdeauna conștienți de acest proces.
în intimitate, acțiunile noastre tind să fie mult mai con-
sistente emoțional, se eliberează de inhibiții și de cenzură,
iar relațiile devin pure, autentice.
în cadrul raporturilor sociale, omul învață treptat, din
copilărie până la maturitate, roluri, comportamente, acor-
dând o importanță mai mare acurateții emoționale și cogni-
tive exprimate prin mesajele non-verbale și prin manifes-
tările personalității, decât prin intermediul aparențelor.
Uneori informațiile non-verbale oferă mai multe refe-
rințe despre un individ decât înfățișarea și cuvântul.
Aceste mecanisme care stau la baza relațiilor umane au
fost puse în evidență de numeroase studii psihosociale.
Mulți oameni se mint pe ei sau îi mint pe ceilalți
folosindu-se de propria corporalitate; ei sunt fie prea cri-
tici, fie bolnavi (persoane cu diferite handicapuri), fie
aflați într-un dezechilibru psihic. Preferă disimularea și fal-
sitatea, crezând că vor obține beneficii permanente.
Supraponderalul sau ulcerosul au ajuns în această
situație-boală tocmai pentru că și-au neglijat și negat cor-
pul și psihicul. Aflați într-un nou rol, de bolnav, ei vor
relata, vor afișa mult mai pregnant și cu tărie mesajele lor
fizice și emoționale. Cuvintele, corpul vor cere mai mult
ajutor de la ceilalți și mai puțin de la propriile capacități
de vindecare.
82

Prostituatele sau alcoolicii se găsesc în acest dezechili-
bru tocmai pentru că nu-și găsesc resurse de a avea
încredere în forțele proprii, de a aprecia adecvat propria
personalitate și pe ceilalți din jur, pentru că au un nivel
de autostimă redus, pentru ca propriul, corp este dezapre-
ciat, reprezentând ținta răzbunărilor refulate. Hainele, cu-
vintele frumoase nu vor avea rezonanțe dacă spiritul și
corpul nu sunt apreciate și valorizate corect.
Mulțumirea emoțională și sănătatea fizică contribuie la
bunăstarea psihică și la succesul relațiilor interpersonale.
Dacă permitem corpului, cuvintelor, hainelor și senti-
mentelor să dialogheze și să interacționeze coerent și adec-
vat, atunci putem asigura un echilibru normal bio-psiho-
social, constanță de care orice individ are nevoie.
Dacă toate aceste aspecte ale conexiunii cu celelalte
persoane sunt prezente, va exista un răspuns adecvat la
toate aceste eforturi combinate din partea semenilor noștri.
De fapt, noi transmitem mesaje și-i stimulăm pe alții să
interacționeze (așa cum arată și Marshall McLuhan în
Medium îs The Massage) nu neapărat prin cuvinte rostite,
ci prin tonul vocii, prin distanța pe care o păstrăm față de
ceilalți, prin capacitățile noastre de a accepta și de a evita
respingerile, de a accepta autoritatea altuia, și nu în ulti-
mul rând, prin ambientul fizic pe care-1 construim în jurul
nostru. într-adevăr, aceste lucruri reprezintă o realitate
importantă pe care o avem. în vedere în relațiile interu-
mane și fără de care cuvintele nu ar avea forța comu-
nicării dorite, nu ar mai genera confuzii.
Delimitarea teritoriului și distanța socială sunt fenomene
culturale; Konrad Lorenz arăta în studiile sale că distanțele
fizice între două persoane care se află la prima întâlnire
sunt similare în foarte multe culturi, însă nu sunt univer-
sale. Cei mai mulți oameni mențin o distanță de aproxi-
mativ 18 inch între ei și persoana căreia i se adresează.
Apropierea și îndepărtarea de o amrmită persoană creează
83

Această dorință de contact nu se datorează respingerilor
și suferințelor care se dezvoltă pe parcursul deprivărilor
emoționale sau fizice, ci mai degrabă frustrărilor incon-
știente care au fost refulate, pentru că apropierea, căutarea
unei intimități implică o estimare corectă a disponibi-
lităților pe care cealaltă persoană le are și le angajează în
direcția dorită. Deci, important nu este numai să dorim noi
contactul, ci să existe acceptarea acestuia.
Atingerile în .cadrul primelor "întâlniri sunt cel mai ade-
sea reciproce și reprezintă un mod de a spune că totul
este în ordine pentru a permite formal relația, cu dorința
de a o continua și dezvolta. De aceea este bine ca răs-
punsurile să fie aceleași, însă mai subtile, nu exagerate.
Acceptarea non-verbală a unui contact mai intim (îm-
brățișarea, sărutul etc.) este posibilă chiar de la prima
întâlnire și este normală într-o relație de lungă durată.
Dorința de-a ne atinge își are rădăcini și explicații în
mica copilărie, când ni se formează întregul ansamblu de
dorințe și nevoi, perioadă în care relațiile cu părinții sunt
primele contacte intime. Fiecare din • noi se va obișnui cu
stimularea tactilă, o va dori din ce în ce mai mult, mai
ales când suntem copleșiți de cerințe noi și neobișnuite.
Individul care a fost privat de dragoste, de afecțiune poate
deveni rigid, respingător, frustrat și izolat; în cazuri
extreme, fie refulând aceste dorințe neîmplinite prin acțiuni
agresive, fie devenind asemenea nimfomanilorl
O altă reacție de deprivare emoțională se poate exprima
prin manifestări compulsive, prin care se eliberează vul-
canic și nestăpânit un tumult de sentimente, trăiri necon-
trolate, întorcându-le spre propria persoană sau spre alții
inadecvat. Problema fundamentală a compulsivității se
datorează atât lipsei de deschidere emoțională pe care indi-
vidul o reprimă pe fondul unei anxietăți și nu permite alte
moduri de rezolvare a situației. Un astfel de individ este
înspăimântat, prea temător pentru sine, iar frica crește pro-
85

un disconfort social, care poate deveni unul din multe alte
mesaje ale corpului care nu sunt verbalizate. Copiii nu
numai că nu cunosc aceste reguli ale apropierii sau dis-
tanțării, dar nu conștientizează nici simbolistica unor com-
portamente implicate în relațiile umane. Ei sunt liberi să
se atingă sau sa se respingă, pentru ei granițele impuse
sunt aproape inexistente. Nu același lucru se întâmplă la
adult.
In anumite culturi, se consideră că a fi politicos cu o
altă persoană e tot una cu a-i simți respirația atunci când
vorbește. Acest lucru nu se întâmplă în cele mai multe
societăți, însă este foarte important ca aceste bariere cul-
turale să fie sparte, astfel încât formalitățile de a te putea
apropia de cineva și de a-1 atrage să fie cât mai puține.
Acești 18 inch sunt necesari tocmai pentru a se asigura
protecția individului (fiind o distanță specifică societății
americane). Pentru ca apropierea să se realizeze și să nu
creeze disconfort și tensiuni, trebuie să existe o acceptare
non-verbală între părțile în contact.
Dr. Leonard Zunin demonstra în lucrarea sa „Contact"
că primul contact între două sau mai multe persoane este
cel mai important pe parcursul primelor patru minute de
interacțiune.
O atingere superficială sau prelungirea contactului vizual
poate întări dorința de apropiere, micșorând mult distanța
între parteneri.
Un alt autor, Albert Mehrabian, în cartea „Nonverbal
Communication" afirmă că atingerea, contactul tactil, con-
tactul privirilor și orientarea corpului (poziția, înclinația,
direcția, mișcarea lui) sunt factori vitali pentru a media
legătura între persoane. Oamenii au o foame înnăscută de
a se atinge, care primește o conotație adecvată și poate fi
împlinită dacă este conștientizată corect de cei doi parti-
cipanți la interacțiune, atât fiziologic, cât și spiritual.
84

gresiv cu numărul mare de respingeri din partea semenilor.
Daca i se oferă dragoste, el va fi incapabil să-și stăvi-
lească emoțiile, dorind din ce în ce mai mult; aceste stări
aduc cu sine depresia, teama de izolare, de el, de alții,
furie necontrolată.
Din nefericire, aceste probleme apar în foarte multe
relații, chiar dacă sunt parțiale, prin care, în special băr-
bații, evită o apropiere și o implicare emoțională, în timp
ce partenera lor dorește aceste sentimente în mod disperat.
O altă problemă centrală în foarte multe relații intime
este modul în care se realizează contactul fizic, tactil (cum
este inițiat, de către cine și când). într-adevăr, există încă
un tabu, care se referă la faptul că femeile nu trebuie să
inițieze o relație sexuală, că nu ele trebuie să facă primul
pas, ci bărbatul. Numai ea știe când este cea mai recep-
tivă și deschisă spre o astfel de aventură și când se simte
suficient de pregătită emoțional. Această opreliște culturală
nu mai are aceeași semnificație în prezent, oferindu-i posi-
bilitatea să inițieze o relație sexuală, mai ales în situația
în care bărbații nu sunt prea bine înzestrați senzitiv și nici
suficient de deschiși emoțional pentru nevoile partenerelor.
Un exemplu interesant ar fi Sharon și Tom, care au
crescut • într-un mediu restrictiv, cu o" educație rigidă, prin
care se interzicea femeii să poată juca un. rol activ într-o
inițiere sexuală. Drept consecință, Sharon a devenit depen-
dentă de afecțiunea lui Tom, înfometată permanent de
atenție și considerație și pentru că ea nu făcea nici o
propunere cu caracter erotic, întreaga responsabilitate a
preludiului și inițierii sexuale îi revenea lui Tom. Relația
lor sexuală nu era pe deplin satisfăcută și într-un târziu,
ea a avut curajul sa-i spună lui Tom despre insatisfacțiile
ei, începând să ofere mai multe aluzii erotizante, cum ar
fi purtarea unor bluze mai decoltate, lenjerie intimă și
cămăși de noapte incitante, provocându-1 să accepte invi-
86

tația ei, arătându-i că este disponibilă și dornică de dra-
gostei
Astfel, ei au învățat să se ofere unul altuia, să permită
un alt gen de apropiere sexuală.
Un alt exemplu ar fi Wilmer și Myrna, ambii sportivi.
Ajunși la maturitate nu și-au pus niciodată problema: cine
face primul pas în jocul erotic.
Răspunsul este oferit fără teamă, fără inhibiții și pre-
cauții, comunicându-și dorințele, exprimând foarte deschis
problemele lor sexuale.
Aceasta este una dintre soluțiile dorite într-un cuplu
sănătos și matur, este o metodă directă și simplă.
Privirea și atingerea sunt deosebit de importante în
mecanismul seducției și în inițierea sexuală. întotdeauna
cuplurile care nu au o viață sexuală potrivită se pot dis-
iruge, fiind însoțite de multe alte remarci critice.
Dacă femeia nu dorește să facă sex, ea nici nu va per-
mite alte atingeri nonsexuale și nici nu va schița vreun
gest de dorință față de soțul ei. Bărbatul însă va dori s-o
atingă, s-o țină în brațe, să-i simtă trupul, iar ea îi va
respinge întregul plan de-a o seduce, fie verbal, fie prin
îndepărtarea fizică.
Se creează astfel o situație confuză în relația celor doi
parteneri, iar ea poate fi clarificată dacă femeia oferă
explicații cu privire la momentele care-i fac plăcere,
modul în care să fie atinsă, în ce zone, punând accent
deosebit și stimulând acordul afectiv emoțional al jocului
erotic. Abia atunci bărbatul va vedea că dăruirea afectivă
poate fi o invitație sexuală mai puternică decât cea fizică.
Dacă ea preferă să fie atinsă în zone nonsexuale pentru
» început, dorința ei trebuie să fie respectată, ca mai apoi
jocul erotic să-și atingă gradual scopul sexual inițiat.
A face sex este mult mai simplu decât a face dragoste,
însă satisfacțiile celor două acte nu sunt comparabile. Fără
87

CAPITOLUL 6
Mișcarea,
un ritual al seducției
„Scutură-ți corpul, dintr-o parte în alta.
Mișcă-ți-1. Probabil că ai ritmul în tine
deja (iubiri vechi, amintiri legate de
activități profesionale, cotidiene etc).
Sărhătorește~ți zilnic Eul și lasă-n urmă
tot ce-ai pierdut."
Marylou McKenna
The Serenity Book
Dansul poate fi un ritual al seducției care conține
semnificații universale. El nu este întotdeauna
impregnat de mesaje sexuale; oriunde în lume el
comunică un anumit mesaj. Mick Jagger, mergând ceva
mai departe, adăuga: „Toate dansurile sunt sublimări
sexuale".
în unele culturi primitive, mesajele corpului aflat în
mișcare poate comunica furie, revoltă, luptă sau mesaje de
rugă (dansul ploii, al soarelui). Corpul nostru este cel mai
bun mijloc de comunicare, mai bun decât cuvântul.
Cuvintele sunt adaosuri la limbajul corpului, în cazul în
care dialogul nu este formal, pentru că în această situație
89

implicațiile . emoționale al actului sexual, totul devine
automatism. Cu cât dragostea și atenția, bărbatului sunt mai
mari, cu atât femeia se va dărui' mai mult sub aspect
sexual și vor exista mai multe posibilități de satisfacție în
doi.

corpul este tensionat și reținut, el emite prea puține
mesaje.
în acele momente, subtilitățile limbajului non-verbal
spune cel mai mult despre personalitatea noastră.
De exemplu, obiceiul lui Riehard Nixon de a-și strânge
pumnii în timpul discursurilor capta toată atenția camerei
de luat vederi. El zâmbea deseori critic mulțimii care-1
asculta. Mesajele cele mai impresionante sunt exprimate
prin intermediul corpului. învățând, studiind acest limbaj,
vom acorda o altă semnificație comunicării intefpersonale
(vezi Psihotehnicile pentru dezvoltarea acestor capacități).
Intrând în profunzimile psihicului uman vom remarca
modul în care au evoluat în timp mișcarea, gestica și înțe-
legerea semnificațiilor lor. Prin sistemul limbic ne putem
controla multe din aceste mișcări, mult evoluate față de
cele animale.
Oamenii și aproape la fel toate animalele au propriul
dicționar al expresiilor fizice manifestate non-verbal.
Karl von Frisch, cu mult înainte de 1886, a început
studiul acestui lexicon înnăscut. Charles Darwin a avut și
el o contribuție serioasă cu privire la acest mod universal
de expresie.
Frisch și-a aplecat studiul asupra comportamentului albi-
nelor, privind modul cum acestea se orientează și lucrează
în stup pentru a prelucra polenul florilor.
Oare se orientează în funcție de poziția astrelor, după
anumite repere topografice sau după alte repere și semnifi-
cații? Ele într-adevăr se prind în zbor ca într-un dans!
Mișcarea lor în spirală, unghiurile de zbor sunt ele-
mente înnăscute ale acestui ritual, care transmit mesaje cu
privire la orientarea întregii colonii spre locul exact de
procurare a hranei.
Darwin, studiind comportamentul animalelor „superioare"
a arătat că expresiile faciale și corporale descriu o stare
emoțională. Aceste stări sunt mai bine definite prin gri-
90

mase și contracții musculare și sunt foarte similare ges-
turilor umane.
Un psiholog renumit sugera că emoția este mai puter-
nică la om decât la celelalte animale și este foarte posibil
ca toate stările emoționale ale omului să fie expresia de-
plină a constrângerilor, a regulilor de civilizație, care devin
din ce în ce mai complicate și diferite. M.J. Sherfey, în
lucrarea „The Nature and Evolution of Female Sexuality";
demonstrează că femeile dețin un impuls sexual extrem de
intens, iar această forță și capacitate de manifestare a fost
restricționată, inhibată și cenzurată permanent de cultură,
care realizează și menține ordinea și capacitățile reproduc-
tive într-o structură delimitată, familia.
Dacă aceste constrângeri sexuale la care a fost supusa
femeia de-a lungul timpului nu s-ar fi impus, atunci s-ar
fi creat un mediu într-adevăr liber, dar și confuz.
Seducția oferă un cadru în care experimentarea și jocul
sexual eliberează dorințe și nevoi fără a avea nevoie de
practici îndelungate; ea este' forța corpului și a minții
necesară omului pentru a trăi lângă ceilalți armonios; per-
mite oamenilor să-și testeze senzații, sentimente și emoții
deosebite ca mai apoi să treacă la acțiune sau nu.
Nuditatea și dansul erotic exagerează din plin aceste
semnale seductive.
Cuplurile în care cei doi parteneri se potrivesc, se
armonizează perfect în timpul dansului, vor relaționa fizic
șl-și vor accepta mai ușor corpul unul altuia.
Expresiile corpului în daas sunt greoaie sau ușoare,
brutale sau tandre, în funcție de temperamentele celor doi
parteneri, de modul în care ei apreciază și cunosc propriul
corp. Corpul „vorbește" la fel de bine și în afara dansului,
când mergem, când stăm jos, când dormim chiar. Comu-
nicarea fizică corporală determină modalitatea de interacțiune
ulterioară a oamenilor, operând cu instrumente senzoriale,
perceptive și cognitive, mai ales atunci când și vorbesc.
91

unea teritorială este îndepărtarea față de cel care ofen-
sează, retragerea și întinderea brațului în față pentru a
împiedica înaintarea, -°
Când acest mecanism de apărare nu este asumat de
obicei înseamnă un răspuns de acceptare.
Dacă persoana care se apropie rămâne din punct de
vedere fizic deschisă pentru interacțiune, atunci reacția de
apărare va fi înlocuită cu una de așteptare.
Variatele forme de seducție care au succes în situații
neîntâlnite, inedite depind de un ansamblu de factori
emoționali, situaționali, de personalitate, de mediu etc.
Să privim un cuplu aflat la prima întâlnire sau un
comerciant care face reclamă unui produs nou. Cuplul va
modifica treptat distanța socială, micșorând-o până la
intimitate. Comerciantul, în mod similar, va încerca să
convingă cumpărătorii, invitându-i, strângându-le mâinile
sau bătându-i încurajator pe umăr, pentru a micșora dis-
tanța în vederea creșterii încrederii în el și în produsul pe
care-1 comercializează („Vino, vino să vezi, ai încredere că
este bine dacă-1 cumperi!").
Distanța, poziția, atitudinea și mișcarea, compun un ri-
tual non-verbal care asigură succesul atracției interperso-
nale.
Devenind conștienți de acest lucru, privind cu relaxare
și interes ceea ce mișcarea corpului poate relata despre
noi, putem crește probabilitatea de-a avea succes sau eșec
în viața noastră. In mod normal, un individ este judecat
înainte de-a deschide gura. Cuvintele servesc la confir-
marea sau infirmarea mesajelor transmise prin comunicarea
non-verbală. Acestea dau sens și completează profilul psi-
hologic al individului.
93

Diferențierile personale evidente, caracteristicile perso-
nalității sunt exprimate cu grijă, în, general, ele sunt cenzu-
rate de conștiință, comparate și analizate spre deosebire de
impulsurile libidinale. De exemplu, mulți din cei care-și
cumpără o mașină nouă vor să-și manifeste dorințe de
afirmare, de seducere; mașina lor devine un simbol și o
extensie al propriului Ego.
Există suficiente moduri de-a ne prezenta stilul de a
trăi, de a simți, întreaga noastră personalitate.
Prin fiecare aspect al mișcării sau prin lipsa ei, oamenii
comunică. Limbajul non-verbal devine astfel mult mâi
important decât cel verbal. -.
Procesul de, seducție, de-a atrage și convinge, conține
componente informaționale care „vorbesc" _,și se exprimă
mult mai puternic decât prin limbajul verbal (cuvântul).
Un proverb vechi ne, spune același lucru: „Faptele
vorbesc mai bine decât vorbele" și pare să fie un adevăr
universal.
Seducția conține elemente extrem de subtile, dispuse
într-un ritual propriu fiecărei persoane, un ritual unic, în
care corpul nostru intră în rezonanță activă cu al altora
prin mișcare, fie -respingând, fie acceptând sau chiar
reacționând prin indiferență. Dacă privim oamenii în timp
ce vorbesc, cuvintele pe care le rostesc capătă o semnifi-
cație mai mare dacă și gesturile, mișcările sunt în concor-
danță cu ele.
Comunicarea prin mișcare este influențată de distanța
dintre cei doi parteneri aflați în interacțiune, implicit de
tipul de relație dintre ei. Față de orice trecător, această
distanță nu este mai mică de 6 ihch; dacă se încalcă
această distanță de apropiere, se induce o stare de discon-
fort, un singur pas dincolo de jumătatea acestei distanțe
este interpretat ca o agresare a intimității și teritoriului
delimitat, iar răspunsurile în această situație pot varia
foarte mult. Cea mai frecventă formă de reacție la intruzi-
92

PARTEA a ffl-a
Capitolul 7
„Zonele exogene" ale personalității
Capitolul 8
Seducție și sănătate emoțională
Capitolul 9
Dragoste și gelozie
Capitolul 10
Dragoste sau sex!
Capitolul 11
Complexele psihologice ale seducției
Capitolul 12
Erotica personalităților nevrotice

CAPITOLUL 7
„Zonele erogene"
ale personalității
„Femeile spun că-și doresc parteneri și nu
masculi; prieteni, nu amanți; bărbați, nu
supermani; ele doresc iubiți alături de
care să poată râde și plânge, să poată
munci și juca, să le ofere suport și să
primească suport. In pat, ele doresc sen-
zualitate, sensibilitate în timpul actului
sexual."
Michael Castleman
Sexual SoliHion
uccesul seducției este intim legat de reacțiile de
respingere. Mulți oameni sunt prea sensibili atunci
când urmăresc un interes, mai ales când vor să
convingă pe ceilalți de valoarea lor; le este prea teamă să
admită ceea ce existențialiștii denumesc „soartă sau- des-
tin". Ei nu doresc să li se rănească propriile Ego-uri, să li
se descopere prea mult din adevărata lor față și astfel,
preferă sa trăiască cu garanția singurătății pentru ca nu au
97

curajul să se deschidă și să comunice cu alții. De fapt, ei
sunt victimele a două tipuri de respingere deoarece:
a) vor anticipa întotdeauna în mod negativ viitorul și le
este teamă să nu greșească;
b) caută respingerea, . negația și întotdeauna o găsesc.
Dacă, de exemplu, ei se întâlnesc cu situații noi, în care
așteptările lor nu se confirmă, în cel mai rău caz aban-
donează sau acceptă copilărește retragerea.
A extinde riscul de-a fi respins, el fiind prezent și la
cei cu care interacționați, atunci relația ar fi mai puțin
tensionată, pentru că știți că ce vi se întâmplă este valabil
și pentru celălalt. De ce totuși dintr-o sută de persoane
care au aproape aceleași calități, capacități, caracteristici de
personalitate, aflate în aceleași circumstanțe și condiții,
numai zece din ei vor avea succes? Pentru că acești
câștigători își asumă acest risc de care vorbeam anterior,
au curaj să interacționeze cu ceilalți. Acest lucru ne
amintește de o istorioară în care Willing Waldo, stând în
fața ușii unui restaurant a invitat zece doamne la o
întâlnire și a fost. respins de zece ori în aceeași manieră,
însă a unsprezecea oară a fost acceptat.
Există, desigur, un mare număr, de persoane foarte
atractive care frecventează ședințele de consiliere terape-
utică pentru a-și trata problemele legate de stres și deza-
măgiri. Ele au trăit relații nesatisfăcătoare, pe care adesea
le-au trecut sub umbră, însă aceste nereușite au lăsat urme
adânci și-au simțit nevoia de a-și mărturisi aceste senti-
mente și frustrări legate de faptul că n-au întâlnit încă
partenerul ideal. Singur mod ca acest lucru să se întâmple
este cel de-a îndrepta greșelile și de a avea încredere în
forțele proprii.
Unii doresc să-și trăiască viața bine, cu speranța de
mai bine, încrezători în ei și în viitor; alții își produc sin-
guri dificultăți și suferințe.
98

Tendința naturală a oricărui ora este de a dori să
trăiască alături de semenii lui, să atragă și să se simtă ^
atras în relațiile pe care și le construiește, învățând să _:
aștepte și să se implice adecvat realității.
Margaret Mead afirmă din propria experiență maritală și
din cea acumulată prin observație de-a lungul studiilor și a
cercetărilor că oamenii tind să realizeze în viața lor mai
multe mariaje. Chiar dacă ei își doresc și speră o impli-
care totală și veșnică într-o relație, ei își schimbă totuși
partenerii, fie datorită decesului, divorțului sau unui destin
care i-a îndemnat să simtă nevoia de altcineva, pentru că,
la urma urmei, nu este nici un păcat să te îndrăgostești și
să-ți faci viața cum vrei.
A fi deschis și disponibil pentru alții este o expresie de
manifestare directă a trăirilor și nevoilor interioare de a fi
alături de ei. Jean Paul Sartre, marele filosof existențialist
afirma că a ne minți pe noi, în orice privință, este totuna
cu a ne face soarta rea cu mâna noastră și daca nu ne
vom încumeta sa acordăm șansa de a accepta riscurile
căderii și eșecului nu vom avea nici oportunitatea de a ne
ridica, căzând într-o mare decepție. Nu neputința de a
ajunge la oameni contrazice dorința de a fi cu ei, de a
râvni relații umane, pentru că a fi singur nu ne aduce
prea multe beneficii.
O modalitate indirectă de-a atrage oamenii doriți este
cea a seducției selective; simțindu-ne bine _ cu noi înșine,
afișând conștient această dispoziție pozitivă, avem șanse
mai mari de-a atrage persoanele pe care le râvnim și de
care suntem interesați.
Folosind acest mod selectiv putem obține beneficiile
dorite, mai bine decât să alergăm disperați după ele; este
un mod de a spune celorlalți că ne cunoaștem suficient de
bine, că suntem siguri pe ceea ce dorim și, mai ales, că nu
trebuie sa fim tratați cu ușurință. O astfel de manieră poate
capta atenția altora, pentru că și ei doresc să interacționeze
cu cineva pe care-1 consideră pregătit pentru o relație.
99

Acum, ea a început să-1 accepte și chiar să se îndrepte
spre el într-un mod afectuos.
își dorea să vadă dacă el încă o mai iubea, dar și mai
importante. erau sentimentele pe care le retrăia alături de
el. El nu o aborda prea constrângător, lăsând-o să se
deschidă treptat spre el, oferindu-i atenții subtile și nu
directe.
Lester a realizat o mare schimbare în caracterul lui,
devenind din ce în ce mai preocupat de el. A redus mult
cantitatea de alcool, la un nivel cât de cât acceptabil și,
în final, a început să se simtă atras emoțional și sexual de
Sylvia, dar n-o dorea încă. Aceasta este problema lor, care
până la urmă se va rezolva într-un mod, iar acest lucru
nu mai depinde de unul din parteneri, ci de ambii.
A fi o persoană completă și independentă înseamnă a
ști sa selectezi ceea ce dorești de la ceilalți și ce să oferi
la rândul tău, în mod selectiv de asemenea, parte din tinev
In afara interacțiunii cu o persoană nouă și de evoluția
acestei relații stabilite, un factor deosebit de important este
participarea personală în acest raport.
Propensiunea spre interacțiunea emoțională între două
persoane poate fi ușor observată, ea este parte a câmpului
seducției care definește sexualitatea și erogenitatea perso-
nalității. O participare negativistă în jocul , seducției este
percepută printr-un radar non-verbal, în care atracția poate
distruge indivizi compatibili. Sadicul și masochistul merg
mână-n mână, își completează reciproc tendințele, dar nu
pot forma un cuplu, sunt două tipuri de personalități care
coexistă cu dificultate, iar tipul seducției este unul negativ.
Foarte multe cupluri maritale care apelează la consiliere
au probleme legate de comunicare și de interrelaționare,
fie sunt dependenți excesiv unul de celălalt, fie se deza-
măgesc reciproc în lupta pentru putere. Asta nu înseamnă
totuși că două persoane care se sprijină reciproc pentru
a-și asigura confortul și liniștea greșesc, din contră, o
101

Anumite persoane au tendința de a obiecta refuzând
ideea de a fi considerate atrăgătoare, tocmai pentru că
amână sau resping posibilitatea unei seducții reciproce. In
astfel de interacțiuni, persoanele implicate se vor agăța una
de cealaltă în sensul că vor depinde de câmpul emoțional
creat și de efectele lui; este tot una cu faptul că ele își
vor purta una alteia grija responsabilităților, își vor comu-
nica și transmite fluidul emoțional, conturând în final un
tip de personalitate subdezvoltată, dependentă. Să observăm
cum anumiți oameni se sprijină unul de celălalt în timp ce
merg; dacă unul din ei 'cade, îl trage și pe cel de lângă el.
Este important totuși să acordăm suport celor din jur,
însă acest lucru să nu dezvolte dependență. Relațiile între
Lester și Sylvia conturează o astfel de dependență. La cei
40 de ani pe care îi avea, orice lucru în plus câștigat nu
mai conta; cu fiecare an el devenea din ce în ce mai
indiferent față de sănătatea lui, trăind într-o lume ostilă,
dictată numai de el.
Era sclavul unei sticle, care-i făcea viața „tolerabilă".
Sylvia, deși se obișnuise cu el în acest mod, ea încă mai
dorea să se schimbe și nu de multe ori, când suferința ei
ajungea la limită, simțea nevoia să-1 părăsească. Totuși,
ceva o împiedica.
Neîncrederile și dubiile ei o împingeau jnai departe
spre suferință, iar el nu o ajuta cu nimic. Cuplul lor a
ajuns într-un mare impas. Ea nu mai dorea să facă
dragoste cu el, însă el insista. Apropierile lui tandre, chiar
dacă păreau copilărești, erau însă respinse.
Niciodată n-ar fi târziu ca Lester să-și revină, să dea
un alt sens vieții lui alături de Sylvia, dacă i-ar oferi o
șansă de a se apropia de ea.
Sylvia spunea terapeutului că: „Dacă ar exista două toa-
lete în aceeași baie, el le-ar folosi pe amândouă; eu nu
puteam să am un loc al meu; efectiv, mă sufoca și asta
mă făcea să înnebunesc!"
100

implicare continuă, dar parazită, în sensul că unul trebuie
să trăiască pe spatele celuilalt este urmată în mod normal
de o instabilitate emoțională.
Karen și Derrick sunt căsătoriți de aproape 15 ani și
servesc drept un excelent exemplu în legătură cu acest gen
de parazitism relațional.
In primii ani de căsnicie, ca și în cazul altor cupluri,
ea și-a sprijinit soțul să se realizeze profesional, în timp
ce ea și-a petrecut timpul ca gospodină și mamă. Ambele
roluri au fost utile pentru acel moment și au favorizat o
integrare socială adecvată; ei tind și acum să aibă interese
și nevoi diferite. Ea a devenit complet dependentă de el și
această stare o nemulțumea, cerând tot mai multă atenție,
căzând în depresie. Siniptomele deveneau acute atunci
când el nu venea acasă la prânz sau dacă nu suna de cel
puțin două ori pe zi să se intereseze de starea ei.
Astfel, scopul lui a devenit cel de a se perfecționa și
acorda mai puțin timp familiei, iar ea dezamăgită, întristată
se afla la capătul puterilor. Ea nu-și dorea altceva decât
să se simtă din nou iubită, apreciată ca femeie, iar el nu
se gândea decât la o mașina luxoasă și' o casă mai mare.
Ei au început să dezvolte și să folosească un gen de
seducție negativă, făcându-se unul pe celălalt gelos.
Derrick îi reproșa că ea se întâlnește cu un bărbat mai
tânăr în nopțile în care el lipsește de-acasă, iar el se
plângea prietenilor lui de indispoziția permanentă a soției.
Karen nu făcea decât să se răzbune, spunându-i ca va ieși
cu alți bărbați, însă, de fapt se temea și refuza această
posibilitate.
Relația lor emoțională continua să se distrugă, înaintând
rapid spre un posibil divorț, acțiune pe care cu greu ar fi
suportat-o ambii soți. Ei au ucis și ce-a mai rămas frumos
în viața lor, în dragostea lor. Problemele lor se datorau de
fapt temerilor legate de intimitate, evitărilor și absenței
unor relații sexuale normale ca frecvență, se datorau unor
102

incompatibilități de dorințe, nevoi si aspirații.
Ei se găsesc într-o stare de disoluție, cu probleme
destul de grave, situație care nu este foarte diferită de a
celorlalte cupluri aflate în divorț. Amândoi au încercat să
depășească tulburările provocate de așteptatul divorț. Karen
a început să-1 respingă, acceptând totuși o relație cu un
bărbat, mai în vârstă. El s-a angajat din ce în ce mai mult
profesional, muncind din greu, nemaiavând timp pentru a
stabiliza relația lor. încrederea unul în celălalt se pierdea
treptat, și-atunci, când tot ce era mai frumos între ei a
dispărut, au început să se simtă singuri.
Soluția pentru ei era cea de-a nu se mai gândi tot tim-
pul la sex. Dr. Frederick Perls, unul dintre fondatorii psi-
hoterapiei gestaltiste propunea folosirea exprimărilor directe
a nemulțumirilor, printr-un limbaj cât mai liber și chiar
grosolan, injurios, favorizând obținerea abreacțiilor.
Atacurile lor injurioase la adresa celuilalt au declanșat
și menținut și ineompatibilitățile lor fizice, sexuale, care au
deteriorat sentimentele între cei doi soți (ei nu le mai
puteau oferi). Controlându-și patternurile negative, au
învățat cum să trăiască fiecare pe picioarele lui, fără a
mai depinde de cât de mult oferă afectiv ceilalți. Aceasta
este prima etapă în realizarea unei relații constructive.
Eforturile lor pentru echilibrarea situației au venit cam
târziu, dar au învățat unul de la celălalt că pot trăi sepa-
rat. Derrick și-a cumpărat pana la urmă o casă foarte fru-
moasă, o mașină, oferindu-i sentimentul de securitate mate-
rială și satisfacerea dorinței de proprietate. Ambii au fost
zguduiți de trauma divorțului, însă, cu toată teama și stre-
sul emoțional acumulat, ei au găsit resursele necesare pen-
tru a-și găsi noi parteneri cu care să stabilească o relație
constructivă. Sarcina lor n-a fost deloc ușoară, pentru că
în primul rând ei trebuiau să-și rezolve problemele psiho-
logice.
103

CAPITOLUL 8
Seducție și sănătate
emoțională
„Din fericire, nu trebuie să demonstrăm ' ,
prea mult că dragostea de sine nu este ^
necesară și benefică pentru noi, ea este, l
de asemenea, o condiție prealabilă pentru
a-i putea iubi pe ceilalți."
Rollo May
Man's Search for Himself
ănătatea emoțională este pusă în pericol de
neputința și refuzul de-a accepta tot ceea ce simt
alții. Dacă moi vom găsi, totuși, o modalitate de a
exprima fiecare dorință, atunci vom fi în stare să luăm și
decizia de-a interacționa emoțional. Studiul realizat la
finalul acestei cărți relevă faptul ca 'deschiderea emoți-
onală, capacitatea de implicare emoțională, este un factor
important în determinarea și dezvoltarea unei sexualități
sănătoase. A fi neîncrezător și necinstit față de propria
persoana reprezintă o separare a sentimentelor pozitive și a
eelor negative, între Eu și Socios, între ceea ce este real
105

într-o altă etapă a' terapiei ei au trebuit să reînvețc j
semnalele și semnificațiile acestora în relaționarea cu j
semenii. Căpătându-și încrederea în ei și • știind acum să j
ofere și să primească semnalele disponibilității și deschi- j
derii pentru a întâlni persoana dorită, partenerul potrivit, j
au reușit/ ' j
Evident ca apropierea disperată, căutarea excesivă de |
afecțiune oferă mesaje de -respingere mai puternice; arătând \
și comunicând non-verbal și verbal faptul că sunteți o per- i
soană deosebită, că așa cum sunteți vă simțiți foarte bine, I
atunci aveți suficiente aptitudini de-a atrage atenția celor- I
lalți. * I
Când vorbim de zone erogene nu ne referim doar la ;
regiuni ale corpului înzestrate cu o senzitivitate mai mare ;
la stimulii erotici, ci și de anumite componente ale per- ;
sonalității umane, care definesc sexualitatea individului și ;
care pot fi mai excitabile și mai semnificative în relațiile I
interumane. . ;

și ceea ce este fals, realizând o dihotomizare la nivelul
mecanismelor afective și cognitive, având la bază o stare
de anxietate.
R.D. Laing a analizat cu multă atenție extremele acestei
disocieri, în cartea lui, „The Divided Self\ afirmând că:
„Individul aflat într-o astfel de situație poate fi considerat
relativ normal, însă el își menține această aparentă norma-
litate, care în mod progresiv se transformă puțin câte puțin
în anormalitate și disperare. Eul se angajează fantasmatic
într-o lume proprie, mental lucrurile sunt transformate,
primesc alte semnificații simbolice; el devine treptat un
fals-Eu, care se mulțumește să trăiască de unul singur în
lumea lui, fără a mai putea deveni conștient de realitatea
adevărată, el trăiește de fapt într-o lume divizată. Comu-
nicarea directă cu semenii într-o astfel de lume disociată
se realizează tot printr-un sistem fals și de semnale. Eul
poate comunica cu cei care se află de partea cealaltă a
acestuia. Prin urmare, ceea ce a fost conturat în primă
instanță drept pază sau protecție pentru prevenirea unui
șoc disnrptiv și disociativ al personalității, poate deveni
ulterior un obstacol imens, din care Eul cu greu mai poate
scăpa."
Acest tip de personalitate falsă blochează sau anihilează
personalitatea reală. O persoană extrem de atractivă poate
purta o mască a seducției fără a fi cu adevărat senzuală.
Ea poate îmbrățișa fără a avea sentimente, poate adopta
un comportament stereotip care nu., este decât o fațadă, un
mecanism de apărare pentru adevărata ei senzualitate și
sensibilitate înnăscută.
Expunerea stărilor emoționale în mod adecvat nu
înseamnă neapărat descărcarea tensiunilor și agresivității
sau crearea unor situații confuze.
Din motive diferite, omul nu-și poate permite să-și
manifeste adevăratele sentimente și trăiri. Oricum, pentru
sănătatea mentală este absolut necesar să se conștientizeze
106

toate aceste emoții. Pacienții care vin la terapie pentru
probleme sexuale au, de asemenea, mari dificultăți privind
alte aspecte ale relațiilor interpersonale.
în cazurile de isterie citate de către Sigmund Freud
prezente și în jocurile "erotice pe care Eric Beme.le-a su-
bliniat în lucrările lui, au demonstrat printr-o ilustrare
extrem de frecventă că sîmptomele sunt manifestările unei
reprimări și refulări cu rădăcini încă din prima copilărie.
Dr. Berne scria: „Soția poate juca rolul de femeie rigidă;
ea îl definește pe bărbat bestie, scandalagiu și jucător
înrăit de pocker. In acest fel, teama de intimitate sexuală
este explicată de fapt de prezența unei stări de anxietate;
în același timp, beneficiile interne și sociale sunt colectate
cu mare precauție. Raporturile sexuale ocazionale pot să
ducă la apariția copiilor, deci, un alt motiv de anxietate;
ele sunt privite și din alte rațiuni, ca fiind distractive și
experiențiale. Ambii parteneri devin din ce în ce mai mult
implicați în activități legate de creșterea și îngrijirea co-
piilor, lăsându-le prea puține oportunități satisfacțiilor sexu-
ale și le oferă extrem de multe motive legitime de a se
depărta unul de celălalt, de a întrerupe jocul dragostei,
mai mult, de a pierde plăcerea erotică relaxată."
Atât Dr. Berne, cât și S. Freud s-au concentrat pe mo-
dalitățile și motivațiile inconștiente ale sexualității umane.
Cercetările lor au arătat că o persoană care nu admite și
nu conștientizează forța și rezistența acestor trăiri și senti-
mente relaționează într-o manieră dezechilibrată.
Uneori este mai bine să ne reprimăm adevăratele stări
și sentimente, însă, este mâi ușor să devenim responsabili
pentru ceea ce manifestăm. Franz Kafka, filosoful existen-
țialist, punea problema -unei analize profunde a greșelilor
și penibilîtăților prin care oamenii pot deveni nefericiți:
„Tu poți să eviți suferința acestei lumi și asta-i totuna cu
a fi liber să faci asta, dar în acord cu natura ta, cu ceea
107

Forța personală de a accepta pe alții este destul de pu-
ternică, mai ales atunci când le acceptăm slăbiciunile și
vulnerabilitatea. Prin capacitatea de a~i accepta pe alții,
Eul devine real, renunțând să mai fie o mască pentru ceea
ce lumea dorește. Chiar și cele mai puternice persoane
admit și acceptă propriile lor slăbiciuni ca fiind o parte a
ființei lor. Asta nu înseamnă să acceptăm și faptul că nu
ar trebui să ni le protejăm atunci când ne găsim într-o
situație incertă și fără siguranță.
De cele mai multe ori este necesar învățăm să ne
asumăm fără temeri ideea că suntem vulnerabili la ceea ce
lumea crede despre noi, că este bine să trecem prin
situații nesigure sau să cunoaștem starea de anxietate pen-
tru a putea găsi soluții de echilibru. Consecința stării de
nesiguranță este răspunsul imediat, iar starea de anxietate
se va elibera o dată cu exprimarea emoțională a temerilor.
A fi seducător, în sensul sănătos al cuvântului, înseamnă a
fi o persoană matură care poate oferi constructiv și bene-
fic câte ceva din frumusețea ei spirituală și fizică, p per-
soană care poate satisface plăcerea proprie de a trăi alături
de ceilalți. Cercetările cu privire la sexualitatea adecvată
sau inadecvată a indivizilor arată că stabilirea unor relații
de apropiere față de anumite persoane se deosebește de
cele care au implicații sexuale. Acest lucru înseamnă în
primul rând că dacă un bărbat sau o femeie are capaci-
tatea de a atrage, va avea cu siguranță și abilitatea de-a
acționa în această direcție. Acțiunea lor este motivată.
Abraham Maslow, psiholog de orientare umanistă, a
descris caracteristicile autoasigurării sănătății emoționale.
Ele sunt deschiderea către ceilalți, acceptarea propriei per-
soane și a celorlalți, capacitatea de a avea simțul umoru-
lui, o imaginație și creativitate activă în multe aspecte ale
vieții. Această prezentare poate, de asemenea, să descrie
ceea ce înseamnă o persoană seducătoare.
109

ce simți și ești; probabil tocmai acest refuz de a suferi ar
trebui să te facă capabil s-o eviți."
Anumite persoane cred că prin evitarea noilor contacte
umane ei vor putea scăpa de eșecuri și respingeri. In con-
tradicție cu această idee putem afirma că: prin fuga și
evitarea trebuințelor umane de relaționare, de uniune cu
alții, omul resimte în mod constant sensul acestei respin-
geri și izolări. Lipsa disponibilităților de a-i accepta pe
ceilalți, a dorințelor de a comunica cu ei, sunt cauzele"
care stau la baza celor mai multe probleme de interre-
laționare și care transpar mai ales în decursul terapiei.
Seducția în sine pare să fie comentată cu superficiali-
tate dacă nu indică posibilitatea unui contact semnificativ.
Oricum, chiar întâmplător sau temporar, șansa unei relații
cu o persoană poate reprezenta o experiență în plus, însă
să nu omitem faptul că o permanentizare a acestui stil de
viață construit pe contacte umane temporare, fără o impli-
care de durată, poate crea dificultăți în stabilirea unei
intimități. Secretul unei relații sexuale de scurtă durată este
uneori mai captivant, mai excitant și important pentru acea
persoană, dar numai în acel moment. Când ești cu per-
soana iubită, fie și pentru scurt timp, nimeni altcineva nu
mai există, toți ceilalți par să nu mai aibă o semnificație
specială. De aceea, multe iubiri se destramă, se dizolvă
atunci când pasiunea nu mai stă pe primul loc, când alte
aspecte ale vieții invadează și capătă întâietate pentru
fiecare partener sau atunci când unul dintre ei ajunge să
fie nemulțumit de importanța pe care o are în viața
celuilalt.
Acestea nu sunt decât unele din instanțele relațiilor
intime („Tu și cu mine facem exact ceea ce ne dorim.")-
Ceea ce face un individ spune, de cele mai multe ori, mai
mult despre modul în care el își evaluează motivațiile
reale ale acțiunii. Să credem deci ceea ce vedem în noi și
în ceea ce fac alții.
108

Adevărata seducție provine din interiorul nostru, care
este reflectat prin exterior, prin înfățișare și manifestarea
farmecului personal înnăscut și învățat.
Seducția pozitivă nu este pusă în valoare prin hainele
pe care le purtăm, ea radiază în primul rând prin senziti-
vitate, senzualitate, prin expresii sănătoase ale caracterului
dinamic propriu unei persoane.
Fiind constrânși emoțional și spiritual, devenim la fel
de constrânși și reprimați în mișcările corpului, poziția lui,
în toate modalitățile non-verbale de a comunica, devenim
nervoși și permanent temători față de propriile noastre
acțiuni. în acest mod ajungem să fim respingători și fără
succes sau fără satisfacții sociale, emoționale, tocmai pen-
tru că dorim să ne schimbăm atitudinea. Este destul de
greu să acceptăm că ceva nu este în ordine cu sănătatea
noastră.
O persoană foarte atrăgătoare sau care-și afișează osten-
tativ această dorință de-a atrage este, în același timp,
extrem de mult implicată emoțional. Ea demonstrează că-și
poate stăpâni exprimarea emoțiilor, personalitatea și mani-
festările sexualității.
In flecare stare și situație emoțională, indiferent cât de
dezastruoasă ar fi, există un motiv bine întemeiat.
Percepțiile și răspunsurile într-o astfel de situație deter-
mină adesea consecințe, extrem de importante. O prietenie
sau o relație ruptă poate să fie văzută ca sfârșitul lumii
sau, de ce nu, ca o oportunitate pentru dezvoltarea perso-
nală; în mod similar, eșecurile într-o afacere pot semnala,
eventual, noi direcții de abordare financiară care să devină
benefice.
Cercetările realizate cu privire la seducție au indicat
faptul că sănătatea mentală și sexuală a oamenilor.. poate
crea câmp propice unor relații normale și echilibrate,
găsirii unor soluții de a atenua eventualele confuzii și con-
flicte existente de-a lungul vieții lor. Ei nu se vor lăsa
110

cuprinși de greutatea problemelor, dar nici nu vor rămâne
indiferenți față de ele.
Persoanele care participă la jocul pozitiv al seducției
tind, de asemenea, să fie mai puțin critice și evaluative
față de persoanele cu probleme sexuale, de exemplu.
Ele tind să fie optimiste, în sensul acceptării per-
soanelor pe care le contactează și, mai ales, să se auto-
accepte conștient. Nu simt nevoia sa-i critice pe alții, să
le judece defectele sau performanțele sexuale; de fapt, ele
sunt foarte preocupate de stările emoționale trăite în timpul
actului sexual și devin creative în această direcție.
Un vechi experiment psihoterapeutic ilustrează tocmai
această atitudine optimistă a învingătorului, care este
aceeași cu cea a unei persoane cu atracție pozitivă: „Intr-o
dimineață de Crăciun, doi gemeni au mers în sufragerie să
primească darurile lui Moș Crăciun care îi vizitase cu o
noapte în urmă. Singura diferență între cei doi gemeni era
atitudinea lor, unul pesimist, iar celălalt optimist. Cel pesi-
mist mergea agale, cu umerii în jos, intrând în camera
bradului, care crea o atmosferă festivă. Acolo erau ciorapi
umpluți cu acadele, jucării micuțe, fundițe și, în centrul
camerei, visul oricărui copil — un ponei de lemn, foarte
frumos. In spatele unei copite se găsea numai o mică
imperfecțiune, o dungă puțin prelungită și trasă imprecis.
Băiețelul a trăit dramatic situația, încruntându-se nemul-
țumit și a exclamat: „Tot ce mi-am dorit, s-a dus!".
Următorul care vine este copilul optimist, care pare să
fie fericit, privirile lui strălucesc de bucurie.
El intră într-o altă cameră care avea în centrul ei, cul-
mea, o movilită de bălegar de cal.
Un zâmbet îi invada fața și imediat a început să
îngrădească cu ceva bălegarul pentru a-1 strânge. Comen-
tariul lui a fost: „Eh, asta-i bună, poneiul mi-a lăsat ceva,
bălegarul, ha!". Fiecare din ei vede lumea într-o manieră
111

CAPITOLUL 9
Dragoste și gelozie
„Dintr-o dată ea s-a simțit slăbită și
un tremur lung i-a străbătut întreg corpul;
fața ei tristă se ascundea ori de câte ori
își întâlnea iubirea, se lăsa purtată de ea.
își repeta pentru a se convinge: «Am un
iubit, eu am un iubit!».
Iar gândul acesta o înfiora, simțind
că retrăiește o a doua tinerețe."
s Gustave Flaubert
-Madame Bovary
ragoste, pasiune, patimi și gelozie se împletesc
toate atât de strâns și nu există nimic rău în
aceste trăiri; oricum, este bine să le distingem
unele de altele și să le mânuim cu prudență. Dragostea
pare să fie cea mai complexă stare emoțională. O femeie
ar putea face ravagii cu lacrimile ei, mai ales dacă sunt
declanșate dintr-un sentiment de vinovăție față de • soțul ei,
pentru că ea,, de fapt, a făcut ceea ce și-a dorit — chiar
dacă se întâmplă să tremure de frica bărbatului. Această
ironie incredibilă a mentalității masochiste poate crea mai
113

extrem de diferită. Unul o vede „în negru", altul se con-
centrează pe aspectele pozitive ale ei.
Sănătatea și seducția unei persoane sunt cele care pot
oferi un echilibru de a trăi, de a vedea lumea într-un mod
plăcut și mai puțin critic față de cel care, în mod contrar,
se împotrivește plăcerii de a trăi, de a se adecva lumii
din jur.
Este foarte important să oferim celor din jur parte din
această plăcere de a seduce și de a fi sedus pentru a
obține avantajul succesului. Manifestările unei personalități
echilibrate, sănătoase din punct de vedere mental și sexual,
,: îi face și pe ceilalți să se simtă bine alături de ea, să
evite orice manieră superficială care ar sta la baza unei
relații intime. Este un mod de a ne căuta și selecta
partenerul conjugal potrivit, prietenii cei mai constanți și
adevărați, de a ne angaja în relații de afaceri sănătoase și
benefice ambelor părți.

multă confuzie dacă ea ar găsi plăcere și satisfacție în
această manieră. „Uite ce-am făcut pentru tine", nu explică
dragostea și sentimentele.
Din toate aceste explicații și analize teoretice abun-
dente, psihologul Reik a sugerat că dragostea crește din
dorință de posesiune a unor calități la care râvnim. In
dragoste suntem deseori înșelați de fantezia subconștientu-
lui, de ceea ce se dorește de la ceilalți și de la noi sunt
imaginile pe care le proiectăm în parteneri, pentru a ne
împlini personalitatea.
0 astfel de teorie, care are ca fundament principiul
plăcerii, de satisfacție a unor trebuințe, pare să fie inde-
zirabilă. Ea este contrară principiului puritan și creștin, ea
contravine codului etic și moral. Insă, practic oamenii fac
în mod constant doar ceea ce doresc în plan fantasmatic,
imaginar, foarte rar în mod real.
Un exemplu tipic pentru acest mod de-a iubi este ilus-
trat de cuplul Regina și Ricky (un bărbat foarte chipeș).
Ea este extrem de conservatoare în modul de-a se îm-
brăca, de a se pieptăna, nu se machiază, nu-și îngrijște
corpul; privirile ei nu „spuneau" nimic deosebit; mișcările
păreau să fie prea cenzurate, mersul monoton, lipsit de
senzualitate.
Ricky este un tip sportiv, vorbăreț, exuberant, modern
și-i place să circule cu motocicleta; avea o mulțime de
prieteni, alături de care se simțea foarte bine.
Instabilitatea, incertitudinea și neîncrederea n-ar trebui
să existe într-un cuplu. însă, mariajul lor a durat aproape
opt ani de zile, fiecare partener admirând acele calități pe
care celălalt le poseda, completându-se reciproc. El spunea,
de exemplu, că: „Regina este o mamă foarte bună pentru
copiii mei, o bună gospodină și o adevărată doamnă; însă
fără să greșesc foarte mult, îmi place și doresc încă să
merg cu motocicleta să-mi văd prietenele măcar o dată pe
lună." Replica ei păru să fie ușor supărată: „El are intenții
114

bune, însă ar trebui să muncească mai mult, pentru că are
potențial." . –
Aflați în momente de criză repetate în mariajul lor pe
ultima perioadă de timp, Regina realizează faptul că pentru
a-și putea dezvolta auto-stima ea avea nevoie să-și îmbu-
nătățească imaginea personalității, înfățișarea și modul de
a-și exprima trăirile față de Ricky. El știa în adâncul
sufletului lui că avea o imagine, o aparență mai bună ca
a ei, care putea sa fie admirată mai mult de fosta lui
soție.
Ideea este că pentru a deveni compleți, maturi din
punct de vedere psihologic trebuie să ne dăruim celorlalți,
mai mult decât să depindem prin ceva de ei, să ne con-
turăm și să educăm trăsăturile de caracter pe care dorim
să le dezvoltăm mai mult pentru propria noastră persoană.
Admirația oferă un mod de-a vedea realitatea cu alți ochi
și atunci când diferențele între oameni sunt foarte mari,
lupta permanentă pentru a găsi compatibilități va stinge
bucuria de a trăi în cuplu.
Evident, nimeni nu trăiește pentru a-i îndeplini dorințele
celuilalt. însă atunci când cineva contribuie în mod con-
stant la echilibrul tău emoțional, conferindu-ți o stare pozi-
tivă, atunci relația va fi sigură.
Dacă dragostea (întărită pozitiv din punct de vedere
social) încetează, atunci relația va suferi un colaps sub
greutatea propriilor probleme sau va supraviețui, dar in-
complet, fără vitalitatea și satisfacția unei relații sănătoase,
cu implicații emoționale trunchiate și nereciproce.
Pasiunea începe, de obicei, ca orice legendă; cei doi
legați prin sentimente puternice își trăiesc iubirea adevărată
într-o manieră bovaristă („Madame Bovary" de Flaubert):
„S-a îndrăgostit nebunește, jucând totul pe o carte, cu trăs-
nete și fulgere care aduc apoi lumina și bucuria împăcării;
era ca o furtună care-i zguduia viața din toate părțile, sub
toate aspectele, copleșind-o cu satisfacții și înâlțându-i
115

dute și ne îndreptăm cu mare dificultate spre altcineva'.'
întrebarea este buna, nu?
Răspunsul obișnuit este faptul că intimitatea și stabili-
tatea au o importanță mult mai mare decât ne imaginăm
noi; pasiunea, dragostea care sufocă, cea care prezintă o
angajare afectivă permanentă, fără momente de „respiro"
devine stresantă, obositoare și împiedică desfășurarea unei
vieți productive. Atunci, n-ar trebui să ne mirăm că
partenerul care se simte cât de puțin neglijat, atunci când
problemele și situațiile vieții o cer cu prisosință, își
schimbă comportamentul într-o direcție contrară.
Deseori intervin1 situații de criză într-o astfel de relație
în care cei doi se angajează emoțional total.
Gelozia pare să fie unul din mecanismele care survin
într-o dragoste pătimașă, extinzându-se chiar și în viitoa-
rele relații amoroase, în care jocul iubirii și geloziei se
continuă. Ea delimitează granița de eroziune într-o dragoste
pătimașă, o poate amplifica sau insecuriza.
Ulterior, acest proces produce anxietate, durere, sufe-
rință, răzbunare, neîncredere, dar poate să servească la
manifestarea și perpetuarea relației într-o manieră fnai pu-
ternică, potențând-o numai atunci când sentimentele de
posesiune se află în limitele rezonabile.
Partea negativă a. geloziei, care există în forme extrem
de diferite în cadrul relațiilor umane, se poate contura prin
trei aspecte:
/ gelosul poate privi o situație reală cu subtilitate,
neîncredere, chiar într-o manieră absurdă;
/ starea de nemulțumire, suferința, nu reflectă o stare
confortabilă și echilibrată a propriului Eu, stare pe care
gelosul o resimte ca pierdere a securității afective din
partea persoanei pe care o iubește, trăind sentimente de
neîncredere în el și în ceilalți cu o intensitate crescândă;
/ gelosul devine, cel mai adesea, o persoană hipercri-
tică, nesatisfăcută și neîmplinită, tocmai pentru că-și pro-
117

sufletul spre noi abisuri. A apărut exact ca o ploaie
torențială lovind și curățind tot ce. ținuse atâta vreme
ascuns, tocmai atunci când ea ar fi vrut să se simtă în
siguranță și să uite de faptul că zidul ei se dărâmase."
Uneori, îndrăgostiții se comportă ca adolescenții.
Dragostea poate avea o conotație divină specială și este
cu totul diferită de ceea ce îndrăgostiții numesc iubire; a
fi îndrăgostit înseamnă, de fapt, că cineva este prins în
vârtejul minunat al pasiunii.
Pasiunea implică un set de sentimente cu foarte multe
semnificații și fațete care pot crea emoții puternice și
devotament, ea ține oamenii împreună sau poate descuraja
și lovi cele mai fine articulații afective.
Dragostea care atinge cote de intensitate emoțională
foarte mari, în care individul pare să fie „robit" de obiec-
tul iubirii se transformă în pasiune.-
întreaga rezervă energetică de la nivelul personalității se
concentrează doar pe cerințele și satisfacțiile obiectului
pasiunii. Atunci când tot ce se construiește afectiv nu se
află la înălțimea dorințelor partenerului, pasiunea, dragostea
„nebună" primește o orientare negativă, distructivă, con-
cretizată de cele mai multe ori maladiv, prin vicii și
acțiuni agresive sau autoagresive. Pasiunea clădește fericire
sau nebunie, de aceea cel care stabilește direcția în care
sentimentele și stabilitatea mentală se orientează este omul,
singura ființă, capabilă de această capacitate de relaționare,
de implicare, care poate stăvili forța patimei spre a nu
distrage, ci a construi.
Dacă aceste sentimente puternice, flacăra pătimașă a
iubirii nu sunt ținute în frâul rațiunii atunci să nu ne
mirăm că există atât de multe persoane care se îmbol-
năvesc efectiv 6 dată cu pierderea „obiectului" iubirii lor.
Și atunci, ne întrebăm de ce căutăm permanent în
memoria noastră relațiile, amintirile legate de iubirile pier-
116

iectează propriile dificultăți și angoase sexuale în partener.
Devenim, așadar, fie geloși, fie invidioși sau iritați
atunci când o persoană se prezintă a fi extrem de atră-
gătoare față de partenerul nostru; este un fenomen natural,
totuși. Reacțiile noastre pot fi extrem de diferite, însă
esențial este că dependența afectivă pare să se întărească.
încrederea pe care ne-o acordăm nouă și partenerului
menține astfel de sentimente, trăiri emoționale și comporta-
mente negativiste într-un echilibru rezonabil.
Foarte mulți bărbați și femei devin indispuși și necăjiți
pe motive minore și nesemnificative. Ei sunt frecvent de-
ranjați numai pentru că partenerii lor privesc pe furiș sau
prea interesați o persoană atractivă sau sexy la televizor,
dacă răsfoiesc cu plăcere o revistă sexy, dacă, de exem-
plu, oferă prea multe amabilități unei persoane drăguțe. Nu
e nimic rău în a privi ceva frumos, plăcut sau excitant.
Să nu uităm că zilnic un individ poate fi atras de cel
puțin douăzeci de persoane, însă acțiunile și sentimentele
lui nu-i schimbă cu nimic dragostea și implicarea afectivă
care poate fi la fel de intensă pentru partener.
Nu există nici un motiv de îngrijorare.
Un alt fenomen care intervine este gelozia fără rațiune,
fără motive, fără obiect. Această deficiență este caracteris-
tică persoanelor care au o viață sexuală extrem de activă
sau care schimbă des partenerii.
Un exemplu este cel al Iui Clint, un tânăr de 20 de
ani, care ar face sex cu persoane diferite aproape zilnic.
Nu contează eă astăzi este o femeie adultă sau o tânără.
Plăcerea pentru varietate și diferitele femei pe care le
întâlnea păreau! să-1 facă mai dornic, mai nesătul, deși în
profunzimea adevăratelor lui trebuințe își dorea o singură
femeie, pe care o căuta în fiecare din celelalte.
Pe fiecare femeie o plăcea dintr-un anumit motiv, fie-
care avea ceva special; căuta mereu cea mai frumoasă
parte din corpul ei. Una avea picioarele lungi și frumoase,
118

alta își mișca șoldurile într-un anumit mod, alta îi putea
oferi cel mai plăcut joc erotic. Exista o prea mare proba-
bilitate de a face sex, erau puse în joc prea multe dorințe
și patimi fantasmatice pe care le-ar fi găsit în această con-
tinuă și compulsivă căutare de a-și prelungi în mod practic
satisfacția sexuală.
După o convorbire terapeutică, Clint a început să-și
evalueze persoanele pe care le dorea, să conștientizeze
motivele care-1 făceau să se aventureze în această dezor-
dine a dorințelor, să înțeleagă de ce are nevoie de un nou
perpetuu.
Toate acestea porneau din credința lui Clint că numai
așa ar putea evita instalarea geloziei, ajungând la concluzia
că implicarea lui sexuală în relațiile cu femeile îl satis-
făceau pe moment, ca mai apoi, după un timp, dorințele
lui să se intensifice pentru a-1 pregăti pentru un nou
rendez-vous.
In evaluarea unui astfel de mod de gândire și simțire,
care să permită o mai mare libertate sexuală, există atât
părți negative, cât și avantaje.
Văzut într-o perspectivă negativă, acest stil de viață
pare să dezumanizeze orice relație, orice contact uman; el
nu-și vede partenerul numai ca obiect sexual, ci,- mai
degrabă, îl privește ca" pe o experiență senzuală împlinită,
savurată cu plăcere. Formula lui mentală nu este unică, iar
acțiunile lui în acest sens sunt, de asemenea, extrem de
variate, practicând contacte sexuale scurte și diversificate.
Nu partenerele erau foarte importante pentru el, ci expe-
riența sexuală și erotică satisfăcută.
Un exemplu similar este cazul Yolga, care își alegea
partenerii doar pentru a o vizita, din interes, fie acei care-i
aduceau cocaină, fie cei care o posedau sau o puteau
angaja într-un joc erotic nou, foarte excitant și dureros.
Era frumoasă. Avea pielea măslinie, cu un bust de
fecioară și șolduri înguste, dar bine conturate. Cele mai
119

pentru a ne asigura că suferința noastră nu este resimțită
atât de acut, pentru a ne proteja, măcar temporar, trăirile
și emoțiile prin satisfacerea dorințelor și fanteziilor sexu-
ale. Sexualitatea este cel mai bun bandaj pentru stări k-
noastre, este cel mai fin releu al intimităților noastre, prin
era putem descărca p mare parte din ceea ce nu ne este
permis sau amânat.
Atracția pe care o manifestăm în relațiile cu partenerii
sexuali aleși, primește o conotație sexuală asemănătoare cu
cea primită inconștient de la părintele de sex opus, care
este fundamentul viitoarelor iubiri și pasiuni. Acest meca-
nism explică complicațiile și dificultățile de relaționare cu
partenerii sexuali, care poartă în sine vechi conflicte
nevrotice dezvoltate în copilărie, în relația cu părinții lor.
De multe ori, nu se, pot depăși „fixațiile" Oedipiene (ata-
șamentul libidinal față de părintele de sex opus) și rămân
marcați multa vreme, antrenați în mod inconștient într-o
sexualitate insuficient maturizată, întărind sentimentele de
teamă, neîncredere în forțele proprii, în propria, capacitate
de a-și accepta nevroza.
Oamenii își găsesc, prin iubire propriile nevoi, adevărata
sursă de energie pentru a-și echilibra angoasele. Ei. trăiesc
uneori un mod aparte de a iubi, un mod intim corelat cu
iubirea pentru, tată sau mamă, pe care, acum, tineri sau
adulți, o retrăiesc, o reexperimentează.
Persoanele nevrotice își resimt sexualitatea ca fiind peri-
culoasă, deși atrag sau sunt atrase; frica, durerea pierderii
obiectului iubirii, sentimentele de culpabilitate întăresc de
fapt refuzul unei sexualități normale.
Comportamentul. de rol sexual se clădește etapizat, încă
din copilăria timpurie. Tot Freud este cel care afirmă că
patologia sexuală își are rădăcina în complexele nerezol-
vate, survenite în copilărie..
Gelozia este asociată cu credința că obiectul erotic este
pierdut, cu suferința narcisică în care Eul se consideră
121

profunde sentimente, întreaga ei pasiune i-o dedica lui
Rodolfo, iubitul ei.
Ea se simțea foarte încântată de escapadele ei și nu
păreau s-o deranjeze atunci când iubitul ei se întorcea din
Grecia si-și reluau relația.-s 3 .>
Nu făcea o distincție .foarte clară între bărbați și băieți
după standardele masculinității sau virilității și nici nu
conta prea mult vârsta lor. De fapt, ea își căuta prototipul
tatălui, pe care-1 pierduse în copilărie.
Atunci când locuia pe mica insulă sălbatică de lângă
Atena, făcea drumuri lungi cu barca să-și consulte medicul
când avea crize de stomac. Era o adolescentă firavă, iar
mama ei se îngrijora mereu.de starea ei, însă nu făcea-
prea multe pentru ea.
într-o zi, pe când se aflau la un astfel de consult, după
o criză cumplită, im dușman de familie, făcând o glumă
proastă, i-a spus tatălui ca fiica lui nu se va mai întoarce,
că murise. Fiind destul de ignorant și naiv, lipsit de orice
acces comimicational, fără telefon,- fără mijloace de trans-
port, tatăl ei a căzut într-o depresie acută.
O iubise foarte mult, era bucuria vieții lui.
Iritorcându-se acasă câteva zile mai târziu, refăcută după
mica ei indigestie, Yolgâ și-a găsit tatăl atârnând de căpri-
orul podului, strangulat.
îngrozită și pe deplin zguduită psihic, ea a înțeles că
viața ei nu va mai putea fi alta, că cel care o iubise și o
adorase nu se mai putea întoarce. –
Această experiență tragică i-a marcat toată viața. Ea
începuse de-atunci să caute bărbatul care ar fi putut-o iubi
așa cum o făcuse tatăl ei. Pentru ea cea mai bună
asemănare părea să fie Rodolfo. El era cel care-i veghea
somnul și coșmarurile, era singurul ei sprijin.
Pentru cei mai mulți dintre noi există foarte multe
motive de a extinde dorințele și comportamentele sexuale;
de a le implica inconștient în activități diverse, tocmai
120

dezonorat, înșelat și dominat de ostilitate.
însă, dintr-o altă perspectivă, pasiunea poate prezenta și
o conotație pozitivă, diferită de cea oferită doar de pro-
ducerea unei supradoze hormonale care să stimuleze și să
satisfacă.
Dragostea stârnește interese mult mai intense pentru a
realiza contacte noi, pentru a întâlni noi parteneri, tocmai
pentru a găsi noi disponibilități de a înțelege granița dintre
periculos, real și imaginar.
Pentru persoanele adulte este destul de greu să înceapă
și să întrețină o relație de prietenie. în perioada copilăriei,
relațiile de prietenie sunt ușor de construit, deoarece teama
de respingere nu era suficient conștientizată. Din fericire,
adultul pune accent mai mare pe motivațiile implicate în
relațiile sexuale, dar este și mai expus unor reacții de
respingere mai mult sau mai puțin justificate.
Gelozia ca emoție și stare afectivă negativă erodează,
slăbește și seaca energia care ar putea fi angajată în
același timp pentru a construi o relație de iubire; ea
orbește și distruge tot ce rămâne pozitiv în noi.
Secretul păstrării unui echilibru emoțional în dragoste
constă în acceptarea și evaluarea corectă și conștientă a
propriilor frustrări și angoase, constă în construirea unui
„ceva" nou permanent, iar acel „ceva" să nu respingă, ci
să incite și excite persoana pe care o dorim. Dacă reușim
să stabilizăm împăcarea cu noi și cu ceilalți, atunci tot
acest edificiu spiritual va fi foarte greu de distrus. Este
bine ca la începutul oricărei relații de prietenie, de
amiciție, de dragoste, sexuale să luăm o, decizie conștientă
cu privire la gradul de libertate pe care-1 acceptăm și care
ne poate fi cerut.
Gelozia obositoare, patologică deja, este, de obicei,
acompaniată de îndepărtare și respingeri. Dacă partenerul
dorește să fie crezut, atunci va trebui să-i acordăm această
șansă, dacă, la rândul nostru, dorim încredere și fidelitate,
122

atunci va trebui să oferim aceste lucruri.
Este destul de simplu să refuzăm ideea că am putea fi
deziluzionați, loviți sau dezamăgiți și să încetăm a mai
gândi negativ. Pentru a face acest lucru este nevoie de o
autoevaluare cinstită și completă.
într-adevăr, relațiile de posesiune normale între parteneri
sunt însoțite și de încredere, egalizând raportul, iar liber-
tatea nu va mai fi îngrădită nici măcar imaginar, oferind
partenerului un sentiment puternic de apartenență și încre-
dere („Eu îți aparțin ție; tu, mie!").
Dacă posesiunea este exagerată într-una din părțile
raportului relațional, atunci fie dezvoltă pentru parteneri
sentimente de frustrare, incapacitate decizională, dependență
afectivă, fie tendințe de dominare, aroganță, indiferență, o
exacerbare a potențialului nevrotic.
Persoana care ține cel mai puțin la ideea de a poseda
este mai seducătoare; ea nu va încerca să domine prin
exagerarea lipsurilor de fapt, ci va fi mereu conștientă că
este liberă să fie cum dorește, cum crede mai bine de
cuviință.

CAPITOLUL 10
Dragoste sau sex! t
„Erosul este o forță energetică deosebit
de puternică, care creează viață, ține unit
ceea ce este separat și securizează renaș-
terea, în pofida forței de distrucție."
Theodore Reik
Of Love and Lust
i tracțiile voluptoase au nevoie, de obicei, de
/\ unele măsuri de protecție și discreție, ele implică
1, JL senzații pozitive puternice, care pot fi realizate
cu măiestrie și imaginație, spre deosebire de ceea ce se
află la polul opus, hărțuirea sexuală (care implică teroare
și agresivitate).
Martin Buber, un mare teolog, făcea referire la moda-
litățile de relaționare între Eu-El/Ea și Eu-Tu.
Această distincție cuprinde în profunzime experiențe
negative sau pozitive. In fiecare relație Eu-El/Ea, individul
poate fi tratat ca un obiect – un El, o Ea. O astfel de
depersonalizare se face prin intervenția agresivă (uneori) a
socialului și este caracterizată printr-o legătură nonemoți-
onală între om (El sau Ea) și societate.
125

însă, nu în același mod se spune despre relația sexuală
în care persoana este implicată umanizat, cu întregul ei
angrenaj psihic și fiziologic. Putem face dragoste din
plăcere, din amuzament, însă intimitatea se păstrează, chiar
dacă este de scurtă durată.
Tipurile de relații „Eu-Tu" sau persoană-persoană pe
care le-am experimentat în decursul existenței, ne-au ajutat
să devenim noi înșine, conștienți de rolul nostru. Superfi-
cialitatea relațiilor umane din zilele noastre este rezultatul
unei alienări permanente în conduită din ce în ce mai
impersonală și mecanicistă, proprie civilizației moderne.
Atunci când seducția este, mai degrabă, văzută ca un
proces degradant, putem afirma că mediul în care evo-
luează este superficial sau incompetent și să nu ne mirăm
că stima pentru ceilalți și pentru noi înșine se pierde, că
succesul nostru nu mai poate fi garantat.
O întrebare pe care și-o pun foarte mulți oameni este:
„Oare mă iubește sau vrea numai sex?". Exceptând
cazurile în care ea poate acționa în detrimentul altor per-
soane (ne referim la partenerii maritali sau cuplurile fon-
date pe sentimente de dragoste profundă), nu contează
dacă atracția se bazează mai mult pe dragoste sau pe sex.
în ambele cazuri, atracția erotică, chimică, între cele
două corpuri este prezentă. într-adevăr, în cazul în care
relația este bazată pe dragoste sunt implicați și alți factori.
De exemplu, moralitatea tradițională demonstrează că
motivațiile implicate în cele două tipuri de raporturi sexu-
ale sunt incompatibile.
Oare este chiar așa de imoral să dorim să facem sex
cu cineva? Evident că nu; în jurul acestui instinct primar
se află o mulțime de interdicții, prohibiții, din perioada
copilăriei care pot stăvili exprimarea liberă, catharsisui
dorințelor și nevoilor sexuale.-
Aceste reguli impuse de societate, cultură, religie etc,
care depășesc uneori limita rezonabilului, inhibă spontane-
126

itatea. Este foarte adevărat că simțim o atracție sexuală
irezistibilă pentru persoana pe care o iubim, și nu este*
nimic rău în asta.
Dragostea implică, în mod obligatoriu, o componentă
emoțională, o dorință de a împărți trăirile și sentimentele
cu persoana iubită, dar, în același timp, implică și o anu-
mită cantitate de suferință, alături de atâta bucurie. Inte-
resant este totuși că raportul dintre durerea pe care cineva
o poate cauza este invers proporțional ctk marea bucurie și
fericire pe care o poate aduce. De aceea se și spune
despre cineva îndrăgostit că este mai vulnerabil, că este
fericit și suferind, trăind într-o lume plină de speranțe.
Când suferința pare să fie mai intensă decât fericirea,
atunci relațiile dintre parteneri au nevoie de o serioasă
reexaminare.
O altă întrebare care se pune în legătură cu dragostea
este: „Care dintre noi iubește mai mult?" Are vreo impor-
tanță? Pentru persoanele echilibrate din punct de vedere
emoțional, această inegalitate de participare afectivă se va
regla în mod normal o dată cu adaptarea la viața de
cuplu, va avea loc de la sine. Practic, unul dintre parte-
neri iubește mai mult, celălalt mai puțin, existând totuși o
diferență pentru fiecare în a iubi. Mulți idealiști contestă
această afirmație. Dragostea este împărtășită și trăită egal,
spun ei, și nu au nevoie de eforturi prea mari pentru a se
ajunge la o reciprocitate absolută. Din păcate, acest lucru nu
este durabil. Oricum ar fi, omul trăiește cu speranța că
iubirea este veșnică și nimic nu o poate distruge, omițând
faptul că pericolul potențial există în fiecare dintre noi; de
cele mai multe ori, marile iubiri sunt destrămate din interior.
întotdeauna este bine să iubim pe cel care, la rându-i,
iubește.
Purtând în ființa noastră un mare rezervor de afecțiune,
asta nu înseamnă eă trebuie să n-avem grijă de el. Aflați
într-o astfel de situație favorabilă, înseamnă că am oferit
127

ghid sexual, de la care a învățat cum sa vorbească și ce .
să spună, cum trebuiesc mărturisite sentimentele, cum să o
atingă în zonele nonsexuale și mai ales în regiunile ero-
gene. Andrea a avut un rol benefic asupra lui, ajutându-1
să-și descarce anxietățile fără a fi constrâns. Au început
prin a se atinge ușor pe gambe, pe genunchi, își masau și
explorau brațele, fața, umerii, corpul, doar cu buricele
degetelor, abia simțind pielea, căldura și umezeala ei.
Acest lucru este important în orice joc erotic.
In final, a reușit să învețe să atingă zonele erogene, să
le studieze rezonanța sexuală senzitivă, ca mai apoi să
cunoască plăcerea sexuală orgasmică. In acest mod, el
putea satisface pe deplin partenera, dorințele și fanteziile
lui sexuale, care până atunci erau suprimate și întreținute
de tulburările în plan sexual.
Sentimentele nu păreau să fie foarte necesare și nici
reciproce. Astfel, ei au putut experimenta și trăi voluptatea
sexuală fără a fi presați, tensionați pentru obținerea perfor-
manțelor.
Andrea și Ronald nu vor putea îngrădi relația lor, ei
sunt liberi să-și continue jocul cu alți parteneri. Oricum, el
a câștigat experiență și cunoaștere cu privire la modul de
a interacționa sexual, învățând să se satisfacă și să-și satis-
facă erotic "partenera. In această direcție, Andrea nu i-a
fost decât un instrument terapeutic, un „surogat" sexual și
cel mai bun maestru al dragostei.
Foarte mulți oameni nu au oportunitatea de a beneficia
de un astfel de tratament (antrenament) sau poate că nici
nu simt nevoia. Ei îl învață prin încercare și eroare, până.
când dobândesc obișnuința de a-și face partenerii fericiți și
împliniți sexual.
Ronald a mai învățat că trebuie să fie mai puțin impli-
cat în aprecieri intelectuale cu privire la motivațiile și
dorințele " unei alte persoane și să devină mai înzestrat în
a-și expune corpul, mișcările și dorințele sexuale.
129

suficient unei persoane pentru a simți că dragostea ei/lui a
meritat și merită toată considerația. Da, într-adevăr, e
minunat când două persoane simt la fel! Ceea ce oferim
afectiv este bine să fie în consens cu ceea ce se dorește;
abia atunci balanța „cerere-ofertă" va fi echilibrată.
Dacă, totuși, unul dintre parteneri oferă mai mult decât
celălalt, nu este chiar atât de important, însă să nu se
exagereze prea mult oferta. Este recomandabil să se evite
relațiile în care discrepanța între intensitățile afectelor este
prea mare. Ea va genera o competiție distructivă care
poate conduce la dezechilibrarea cuplului; cei doi parteneri
se luptă pentru putere (power struggle). Este foarte normal
ca fiecare dintre cei doi să împartă tot ceea ce simt și
construiesc împreună pentru a conviețui confortabil.
Când partenerii își manifestă îngrijorarea unul față de
celălalt, când se susțin emoțional, se înțeleg, se simt bine
sexual, atunci totul pare să fie în ordine.
Inechitatea, incompatibilitățile, nu pot decât să declan-
șeze respingeri și o inadecvare a relației la dorințele și
necesitățile individuale.
Ronald caută de multă vreme să stabilizeze relația lui
cu Miss Right și a ajuns la concluzia că, totuși, a ales
greșit. Foarte multe femei ' ar fi fost potrivite pentru el
dacă nu se dedica în totalitate ei. Cerințele și standardele
lui, aspirațiile la ceva perfect, i-au adus anxietate, frustrări,
tocmai pentru că nu se simțea capabil să se apropie și să
cunoască femeia pe care ar fi dorit-o.
El învață abia acum ceea ce alții au descoperit de
mult, de exemplu, cum să interpreteze semnalele și sim-
bolurile non-verbale implicate în atracția sexuală (a privi
pe furiș sau lung, a te apropia ușor de persoana pe care o
seduci și cât mai aproape de ea, a-ți controla atingerile și
mișcările corpului, etc).
Până la urmă a încercat să practice toate aceste com-
portamente cu o parteneră substitut, Andrea, un adevărat
128

El nu mai pare să -fie acum înspăimântat de gândul că
nu este capabil sa se apropie și să cucerească o femeie,
nici nu se gândește prea mult la implicațiile și compli-
cațiile sexuale, care-1 făceau odinioară extrem de nervos și
agitat. Reacțiile lui sunt mai naturale. Compatibilitatea în
dragoste poate • fi influențată de comunicarea sănătoasă ver-
bală, non-verbală, erotică și sexuală. El nu mai caută cu
disperare dragostea, dar dacă eventual o va întâlni, atunci
poate fi sigur că anxietatea lui a dispărut în acest sens.
Ronald a întâlnit o persoană foarte specială, pe Carrie.
După o lună de la prima întâlnire au_ avut primul contact
sexual și s-a simțit foarte atras de ea. Carrie este pe
deplin mulțumită de el și-1 vede ca pe cel mai bun lucru
care i s-a întâmplat vreodată. Se doreau reciproc, iar
dorințele lor păreau să fie mutual satisfăcute, având
plăcerea cunoașterii și explorării fiecărei senzații.
, A face doar sex poate fi un act pur instinctual sau, de
ce nu, poate deveni și o mare iubire. Dacă. privim lucru-
rile simplist, a satisface sexual o persoană elimină orice
implicație afectivă, pe care am putea-o orienta spre o altă
persoană. Insă e dificil să obții prea multe avantaje dacă
cei doi nu doresc mai mult decât sexul. în dragoste,
lucrurile stau altfel, fiecare partener își dorește același lucru,
își arată considerația și sentimentele direct -și implicit.
Uneori, ne întrebăm care dintre cele două posibilități,
sexul sau dragostea, îți aduce mai multe satisfacții. Răs-
punsul ar trebui căutat acolo unde fiecare din noi obține
mai multe beneficii, în modul cel mai economic posibil.
' Unii- aleg dragostea de la bun început, alții doar sexul,
însă, undeva, în profunzimile psihismului uman, ne gândim
la partea care ne lipsește și pe care o dorim alături
veșnic.
De obicei, în cazul unei persoane hărțuite de chinurile
suspiciunilor și neîncrederii s-ar putea să existe ceva
130

adevăr în ele, care mai degrabă ar reflecta tocmai propria-i
insecuritate.
Prin intuiție putem obține un răspuns, dar nu este cel
mai corect,
încrederea între parteneri se construiește treptat, iar tim-
pul pare să așeze cel mai bine „cărămizile" într-o relație.
Insă, atunci când infidelitatea este o certitudine, putem
alege; plecăm ori rămânem, iar această alegere o iau întot-
deauna partenerii împreună și nu fiecare în parte. Așa ar
fi normal. In orice situație s-ar afla, timpul are valoarea
unui arbitru excelent.

CAPITOLUL 11
Complexele psihologice
ale seducției
„…învingătorul este acea persoană
care își îndeplinește contractul cu lumea
și cu ea însăși. ~~~
El plănuiește să facă ceva, spune
ceea ce el are de gând să facă și acțio-
nează după cum și-a propus."
Eric Berne
What Do You Say After You Say Hello?
Afi disponibil este cheia succesului în seducție,
dar este și un mod de-a fi seducător. Persoanele i
egoiste și naive cred numai în ceea ce doresc și
mai puțin în ceea ce pot oferi celorlalți. Este bine ca un
copil să fie pasionat de starurile de cinema, însă cei care
trăiesc din așteptări și speranțe fanteziste și inaccesibile
sunt „neproductivi", nu au nici un beneficiu material sau
spiritual; sunt singuri sau prea plictisiți să mai cunoască
pe altcineva sau să mențină o relație cu ea.
133

Există, de asemenea, acele modele de superfrumusețe
sau superman care sunt de neatins. Dacă se sparge cara-
pacea sub care vă găsiți și care vă protejează, atunci ne
întrebăm: de ce depunem atâta efort să ne încercăm șan-
sele dacă ele sunt așa de reduse?
De cele mai multe ori, gusturile și preferințele în legă-
tură cu atracția unei persoane sunt destul de greu de
explicat.
Motivele pentru care unui bărbat îi plac blondele sau
pentru care femeile preferă bărbații înalți sunt adesea mult
mai profund intricate mecanismelor psihologice. In mod
frecvent am câte o pacientă care dorește numai întâlniri cu
chelneri sau barmani, tocmai pentru că ea se atașează mai
ușor de genul acesta de bărbați serviabili: Mulți bărbați au
o conduită imatură de-a aprecia femeile, după o scală de
la 1 la 10.
Unora le plac femeile cu sânii mari și asta se întâmplă
datorită apartenenței culturale, fie datorită gusturilor grupu-
lui din care fac parte, fie prin presiunea mediilor de infor-
mare și comunicare, dar mai importantă este explicația
următoare: pentru ei, sânii simbolizează ceea ce pentru
bebeluș înseamnă sânul mamei, plăcerea suptului, deci
fixația libidoului într-una din fazele de dezvoltare, cea
orală.
Aceste mecanisme care au influențat copilăria ne ajută
să explicăm caracterul individului, povestea vieții lui, în
termenii de selecție a partenerilor și interacțiunilor cu ei.
Printre motivele cele mai distincte implicate în selec-
tarea unei persoane sunt simbolic asociate cu mitul
Oedipian și Electra, complexe dezvoltate în perioada
copilăriei.
Anumite povești sau legende pe care copiii le ascultă
cu drag au totuși un rol inhibitor pentru integrarea într-o
lume reală, dar au și avantajul de a-i ține legați de fami-
lie, de a le dezvolta primele forme de relaționare.
134

Ei vor alege ulterior dacă vor să fie învingători sau să
piardă. Povestea Cenușăresei și a Prințului este inclusă
într-o categorie negativă, pentru că cei care pierd caută să
atingă scopuri imposibile, își fac idealuri inaccesibile și
vor să iubească și să fie iubiți mai puțin realist.
Există mii de variante ale temelor fanteziste care pot
juca un rol deosebit de important și de cele mai multe ori
neconștientizat în comportamentul sexual.
Să urmărim exemplul Madonnei, căutând explicații pat-
ternurilor simbolice ale personajului. Această poveste
începe destul de devreme la orice băiețel, indiferent de
cultura căreia îi aparține; el este învățat că există fete
bune și fete rele; fetele bune pot fi întâlnite în locuri
respectabile și nu prea sunt amuzante, însă pot fi apreciate
•ca femei „de casă", că fetele rele sunt foarte vesele, cara-
ghioase, pline de viață, însă n-au voie să se căsătorească
cu ele.
Acest scenariu mental conduce la viitoare probleme
conjugale, pentru că victimele nu pot să cunoască ade-
vărata viață și nici nu-și pot vedea soțiile ca pe niște
prostituate.
Rolul femeii este bine delimitat de norme și reguli
morale, aflându-se mereu pe acel piedestal al moralității,
' care o face vulnerabilă.
Contradicția acestei teorii apare atunci când întâlnim o
femeie veselă și dinamică, foarte sexy, care în final devine
așa cum bărbatul dorește, „la locul ei", „femeie de casă".
Sunt cazuri în care bărbații doresc și investesc foarte mult
pentru a-și transforma femeia într-o prostituată. Constrân-
gerile parentale sunt unul dintre simptomele acestui proces.
Insă ce se va întâmpla dacă ei vor să se căsătorească?
-(Pentru cazul în care băiatul e „bun" și fata „rea".)
Femeia obișnuită cu o viață lejeră, fără inhibiții, fără
prea multe implicații morale, o dată căsătorită nu va mai
fi prea mult timp la fel de veselă, dornică de distracție,
135

un scop idealist și mai apoi să învețe să-și împartă aceste
simțiri cu ceilalți.
Lăsând la o parte poveștile, așteptările și visele care se
inoculează de timpuriu, omul trebuie să coopereze și să
interacționeze eu o lume reală și nu cu una fantezistă.
Visele și speranțele, dorințele și așteptările unei per-
soane vor deveni realitate, însă parțial, pentru că nu tot ce
visăm. putem obține în mod real, altfel vom rămâne atrași
doar de dorințe și nevoi proprii fără să le mai acordăm
importanță celorlalți.
Este ca și cum am spune: „Eu vreau pentru că asta
simt și nu mă privește de ceilalți".
O astfel de manieră egocentrică de a gândi și simți ne
poate rupe de realitatea la care râvnim să ne integrăm
permanent.
Dr. Perls afirma că cele mai multe probleme care apar
In cuplurile maritale încep atunci când partenerul este cu
totul altul față de ceea ce și-a dorit, așteptat și visat pen-
tru o viață în doi. Căsătoria transformă mult așteptările
indivizilor, le amplifică în intensitate, le direcționează
diferit, le acordă o importanță mai mare.
A ne exprima dorințele este un lucru bun, însă a spera
ca cealaltă persoană (partener) să fie exact așa cum ne-am
dorit, nu poate aduce același bine.
Trebuie să știm să ne bucurăm din plin de plăcere și
mai mult, să știm eă nimeni nu ne face mai fericit decât
noi înșine.
Dacă expectanțele sunt nerezonabile, atunci cuplurile se
vor polariza, fiecare partener va crește pretențiile și aspi-
rațiile personale în detrimentul celuilalt; ele pot dizolva
cuplul în final.
Să urmărim exemplul lui Doris, o femeie cu obraji
rotunzi și cu o voce stridentă și ascuțită. Țipa de multe
ori la Deek, bărbatul ei. El nu prea o lua în seamă, lua
câteva pahare de vin și lumea părea altfel. „La dracu',
137

pentru că ea va trebui să se transforme într-o fată „bună",
iar problemele vor începe imediat ce rolurile ei ascunse,
suprimate și inversate vor începe să se. schimbe.
„Luna de miere se termină oricum" și asta înseamnă că
ceea ce a fost anterior căsătoriei, acea relație romantică și
pasională, devine acum o alta, un mod cu totul diferit
de-a interacționa, de a accepta bunul și răul, pentru că
rolurile partenerilor s-au schimbat. Există foarte multe
motive ale problemelor dificile de adaptare pentru fiecare
partener, însă 'acea „agendă" (istorie personală) ascunsă,
acele comportamente și trăiri emoționale trebuie reprimate
sau inversate.
Tema Prințului Cuceritor alternează, este sublimată
diferit în conduita bărbaților; ea poate fi o reminiscență a
piesei. „Așteptându-1 pe Godot", în care personajele princi-
pale își trăiesc viețile într-o închisoare, așteptând să apară
acel mitic personaj și care, de fapt, nu se va materializa
niciodată. In finalul piesei ei se vor elibera de contractul
cu viața, fiind preocupați mai mult de așteptările lor fan-
teziste.
Acest mit are rădăcini în copilărie; atunci începe să se
contureze ca rol de viață. Fetițele devin foarte tulburate și
indecise dacă. li se distorsionează constrângător Eul lor,
modul natural de a fi, de a se purta, de a aștepta și căuta
bărbatul visurilor, „bărbatul ideal". „El va fi acolo și eu
voi ști că-i el; după ce a întâlnit-o pe Cenușăreasa, Fru-
moasa Adormită sau Albă ca Zăpada, dacă vei fi corectă
și cinstită, dacă vei juca bine cărțile vieții, el te va putea
găsi și pe tine."
O astfel de poveste este spusă de foarte mulți părinți
copiilor lor, care, la rândul lor, primesc presiuni culturale
și morale, dorindu-și cei mai bun pentru ei. Această dis-
torsiune în educația fetelor, le obligă sa capete încredere
în sentimentele lor pozitive, în lupta lor deja orientată spre
136

m-am săturat de tine!", spunea el. Nimic nu-1 mulțumea.și
singura soluție de a-și descărca nervii era băutura sau
înjurăturile. Viața socială era aproape terminată pentru el.
Doris încă mai spera că-i va schimba obiceiul de a bea
alcool, însă nu primea decât vorbe urâte. Acum totul era
diferit comparativ cu ce fusese înainte, în primii ani de
căsnicie. Ambii se concentrau doar pe ceea ce-și doreau
de la celalalt, acordând prea puțină importanță drăgălășe-
niilor, tandreței, modului în care interacționau și coexistau.
Așteptările lor nu vor schimba lucrurile; este cel mai
comod fel de a acționa, desigur.
Nemulțumirile și insatisfacțiile veneau din ambele părți,
amândoi erau vinovați. Ei preferau modul acesta de con-
viețuire, plângându-se unul; de celălalt, autodecepționân-
du-se, refuzând să accepte realitatea și să încerce efectiv
să o schimbe.
Foarte mulți oameni se pierd ca individualitate trăind
cu speranțele în ceilalți și fără să investească în acțiunile
lor.
Robin era o astfel de persoană. Ea primea eticheta de
„bleaga" și „proastă" din partea mamei, spunându-i mereu
că este destinată să piardă. Există o teorie care arată că
oamenii trăiesc tot restul vieții după predicțiile părinților,
de care nu se pot despărți. Ele acționează asupra subcon-
știentului cu o forță regresivă. Un mesaj ar putea să
acționeze subliminal, direcționând acțiunile noastre ulte-
rioare. Dacă ele încurajează, ne pregătesc să devenim și să
acceptăm ideea de învingători, dacă descurajează (mesaje
negative), ele ne presează subconștientul să acceptăm
pierderea și eșecurile ca pe un lucru permanent.
Mama lui Robin trebuia să-i spună: „Niciodată n-ai
să-ți găsești bărbatul potrivit dacă nu-1 caifti!".
Dacă mama ei ar fi înlocuit mesajele negative cu cele
pozitive, i-ar fi manipulat mai ușor dorințele fetei de a fi
puternică și frumoasă: „Dacă nu-ți faci curat în cameră,
138

îmbraCă-te mai ordonat și frumos, sau aranjează-ți părul
altfel, măcar!"
Comunicarea ei subtilă era direcțională foarte clar:
„Dacă nu încerci să fii tu însăți, și nu așa cum își dorește
mămica ta, nu vei putea avea succese și nici nu vei fi
considerată o fată bună".
Robin a analizat bine relațiile anterioare cu mama ei și
a ajuns la concluzia că scenariul mamei părea să fie o
repetiție continuă, convingând-o de fapt, că trebuie să-și
găsească un bărbat bun pentru ea, să realizeze că ceva nu
e în regulă cu ea, că greșește atunci când se subestimează,
dar totul era exprimat în termeni contradictorii. Scenariul
ar fi trebuit să fie îndreptat pozitiv asupra fetiței, prin
încurajări și aprecieri.
Multă vreme Robin a trăit cu impresia că are prea
multe defecte; ea nu știa exact care erau și că, în reali-
tate, nu existau.
Cei care se gândesc numai la lucruri rele, care trăiesc
cu teama de a nu greși, care sunt frustrați de aprecieri și
laude, vor pierde. De aceea, toate aceste gânduri negative
trebuiesc analizate și evaluate alături de psihoterapeut și
marea mirare este că ele sunt doar dobândite și nu sunt
proprii; oricând ne putem elibera de ele, dacă vrem și
luptăm în acest sens.
După câteva întâlniri cu un bărbat, Robin a descoperit
că trăirile ei erau vinovate, că toate imaginea ei negativă
are o cauză.
îi era teamă. De ce?
Ea simțea că această stare provine chiar dinăuntrul ei,
din acele idei că niciodată nu va rămâne cu un bărbat
(idee care îi revenea mereu în cap atunci când se gândea
la mama ei).
O dată ce relația între ea și acel bărbat începuse să se
contureze mai bine, teama ei creștea: „dacă îl pierd?!". Și,
139

a deveni independentă. Când a realizat că nu e cazul să
lupte cu ceilalți, ci cu propriile ei tulburări, atunci și suc-
cesele s-au arătat a fi pe măsura așteptărilor. Mental, își
vedea părinții plecați departe sau că ar fi morți undeva și
că tot ce i se interzicea sau impunea a dispărut o dată cu ei.
Abia atunci când ceva începuse să se normalizeze în
viața ei și lucrurile se așezau deja pe făgașul lor firesc, a
decis să-și ierte părinții și să încheie acest capitol din
existența ei. Acum știa că va întâlni bărbatul potrivit, fără
mesajele negative venite din partea mamei – întreaga per-
spectivă de viață i s-a schimbat.
Nu există nimic care s-o sperie la un bărbat, teama ei
se transformase într-un joc seducător. Dacă acel bărbat va
trăi sau nu cu ea, nu-i era indiferent, dar nici n-o afecta
emoțional atât de mult ca înainte. Va ști să găsească alte
recompense ale vieții care s-o facă disponibilă pentru un
altul, astfel ca viața să meargă înainte.
O dată ce frica de castrare este eliminată prin ruperea
„cordonului ombilical" care o lega de mamă, Robin se
îndreaptă, deci, spre faza de instruire a Supraeului și de
rupere de configurația genitală infantilă.

bineînțeles, cu ajutorul ei, sabotându-și această legătură, a
reușit până la urmă să-1 piardă.
De câte ori avea probleme cu bărbații pe care-i dorea
totuși, ea dezvolta un comportament isteric, care-și avea
rădăcinile în propriul conflict nevrotic dezvoltat în copi-
lărie, din angoasa permanentă a pierderii și inferiorității.
Ea se „lupta" nu cu bărbatul pe care-1 iubea, ci cu
propria-i mamă.
Un alt exemplu este cel al lui Dominick. Are 29 de ani
și este inginer chimist; era foarte amabil și sociabil, dar și
„bun la pat". A cunoscut-o pe Robin și au început să
construiască o relație de prietenie. Robin începea să creadă
din ce în ce mai mult că norocul s-a arătat și pentru ea.
Insă gândurile care o sâcâiau de-atâta vreme persistau:
„De ce să mă dorească pe mine?". Asta atrăgea după sine
o logică distructivă: „dacă el mă dorește cu adevărat,
înseamnă că ceva nu-i în regulă cu el. Cum ar putea
cineva să mă dorească în modul ăsta?"
Obiectiv vorbind, ea știa că modul ei de a gândi nu
este corect, încă se mai vedea acel copil prost și rău, care
nu poate avea decât eșecuri, fixată pe ideea de pierdere și,
astfel, începea să graviteze spre ceva „rău", spre ceva pe
care l-ar putea oricând pierde.
Până și scopurile ei păreau descrise într-o formulă ne-
gativistă.
De această dată, „sufocată" de dragostea lui Dominick,
posedată de simțuri și emoții, a început să cunoască un alt
mod de a fi.
A știut din acel moment că viața ei ar putea fi alta; să
obțină bărbatul pe care-1 dorea era doar dorința mamei și
așa a început să lupte împotriva ei, să fie doar ea însăși,
cu dorințele ei. Dorea să rupă acel cordon ombilical
care-o ținea aproape tot timpul legată de mamă.
La început, ea se revolta din ce în ce mai des împo-
triva dorințelor familiei, depunând eforturi disperate pentru
140

CAPITOLUL 12
Erotica personalităților
nevrotice
„Abia acum am înțeles semnificația celui
mai mare secret pe care arta. gândirea și
credința umană trebuie s-o împărtășească:
Salvarea omului se face prin dragoste și
cu dragoste/'
Dr. Viktor Frankl
Man's Search For Meâhing
Ați întâlnit persoane care se lasă purtate de griji,
neliniști și plictiseală, în timp ce alte tipuri de
personalități sunt potențate și stimulate de aven-
tură, putere sau cunoaștere? Fiecare din noi ar trebui să-și
dezvolte aceste caracteristici, cunoscându-le bine principiile
care stau la baza lor. Nu-i de mirare că ne simțim extrem
de istoviți și copleșiți alături de persoanele care consumă
alcool, droguri, și foarte bine dispuși alături de cele bine
crescute, educate, rafinate.
Totul parcă se colorează într-o altă lumină.
Emoțiile puternice, senzațiile și impresiile vibrează pe
nivele energetice diferite. între a oferi și a primi există o
143

propriile însușiri psihice și comportamente, atitudini și
modalități de comunicare pentru ca celălalt să reacționeze
diferit. Duke oferea clin suflet tot ce putea pentru a obține
același lucru de la Sylvia, adică, practica principiul „dau
dacă îmi dai".
De fapt, el „dorea să facă o serie de schimbări pentru
sine și în sine. Dacă Sylvia nu s-ar fi schimbat, totul ar
fi fost bine din punctul de vedere al lui Duke, pentru că
numai așa el putea să fie mulțumit de el însuși, însă ea
se schimba mereu.
Ei nu mai puteau fi prea fericiți, începând să-și ampli-
fice îngrijorările și temerile privind relația lor care se dis-
trugea zi de zi. Au început chiar să se urască.
O schimbare; forțată, în sensul creșterii interesului pen-
tru partener, nu este constructivă; ea poate fi înțeleasă ca
o manipulare; nici o schimbare amânată și lentă nu prea
dă roade bune. Important este sa începem acest proces de
modifipare cu noi înșine, pentru noi, lăsând acțiunile trans-
formatoare asupra partenerului pe un loc secundar.
Sylvia s-a decis să părăsească „carapacea" pe care și-a
construit-o de atâta vreme. începuse să-și facă prietene, să
contacteze cunoștințe mai vechi, să facă altele noi, deve-
nind din ce în ce mai implicată în proiecte pe care în tre-
cut le privea ca pe niște idei nepermise,- inaccesibile. Se
simțea mai liberă, concentrându-se mai mult pe cariera
profesională. Avansarea și aprecierea colegilor i-au adus
destule satisfacții." Chiar și Duke începuse să se simtă mai
bine, fără a mai fi tot timpul înțepat, dojenit și neînțeles.
Un alt cuplu nevrotic este Chuck și Pam, care găseau
inconfortabil orice loc în care se aflau.
Plângerile și îngrijorările legate de Pam depășeau cu
mult criticismul ei exagerat, pretențiile și regulile pe care i
le impunea. Nici unul dintre ei nu știa să ofere dragoste,
chiar dacă ea exista. Evident, amândoi sufereau. Evitau
145

mare diferență, într-o parte se transferă energie, în cealaltă
se acumulează.
Interesant este că cei care oferă această energie, câș-
tigă; cu cât ne dăruim mai mult altora, ne „îmbogățim".
Donatorul se concentrează pe ceea ce trebuie să dea.
Acest lucru implică un transfer al propriului Eu spre
ceilalți, o „divizare" a propriilor energii psihice și fizice
spre cei din jur. Asta nu înseamnă ca o persoană trebuie
sa fie altruistă în mod absolut, pentru că sursa oricărei
oferte, așa cum atesta și Freud, se regăsește în beneficiul
personal și nu este rău dacă îl împărțim cu alții. A ne
oferi celorlalte persoane este o dublă producție a trăirilor
și stărilor pozitive personale. Această, comuniune a ima-
ginii de sine pozitive și împărtășirea emoțională contribuie
la o bună sănătate sexuală; afirmația a fost studiată experi-
mental pe 2000 de persoane.
De ce există astfel de diferențe între oameni? Cel mai
simplist răspuns este că persoanele pesimiste sau nega-
tiviste sunt prea influențate de conflictele lor înnăscute, de
problemele și trebuințele lor, astfel că ei găsesc că este
foarte dificil să oferi ceva altora, în timp ce persoanele
bune (pozitive), de obicei împart cu ceilalți emoțiile și
trăirile lor.
Sylvia și Ducke au aproape 30 de ani fiecare, au un
mariaj reușit, 2 copii și o casă de week-end, însă, sub
masca unui cuplu unit există totuși o problemă dificilă și
bine ascunsă. Fiecare din cei doi știe că partenerul lui
poate să ofere ceva bun, însă nu și o relație de prietenie.
Doctor Frederick Perls, binecunoscutul fondator al psihote-
rapiei gestaltiste afirma: „Fă pentru ceilalți ceea ce faci
pentru tine înstiți''.
Duke și Sylvia au încercat în ultimul timp să-și ofere
unul celuilalt afecțiune, considerație și tandrețe; exact ceea
ce și-ar fi dorit. Au ajuns la concluzia că nici unul n-ar
putea schimba totul la celălalt, ci numai să-și modifice
144

să-și asume responsabilitatea doar pentru problemele lor și
se blamau continuu reciproc.
„M-am săturat de tine. Dacă n-ai fi fost!" – erau vor-
bele cel mai frecvent rostite, urlând unul la celălalt, fără
control. Bineînțeles, răsplata și refugiul în astfel de situații
este acordarea unei atenții deosebite și a unei simpatii
simulate către alte persoane, de la care să primească sfa-
turi și consolări.-
O modalitate de a identifica acele persoane care doresc
să ofere tandrețe și afectivitate este, mai degrabă, o cău-
tare a disponibilităților individuale de a influența, de a
convinge și de a căpăta încredere în ceilalți. Persoanele
orientate pozitiv sunt de obicei drăguțe și mulțumite de
ele, nu sunt prea egoiste și nici prea. critice, au un simț al
umorului bun, iar atunci când se bucură de ceva, vor
încerca să nu rănească pe cei care sunt necăjiți. Au, de
asemenea, o viață sexuală normală, iar atunci când doresc
pe cineva, reușesc să transmită mesajele corpor^'e într-o
manieră senzuală atrăgătoare, însă nu exagerată.
Personalitățile conturate mai sus pot fi denumite „dona-
tori", adică cei care oferă. Cel care se consideră un învin-
gător, o persoană productivă, nu va tolera prea mult timp
să aibă eșecuri sau deziluzii afective sau să se implice
prea mult în situații care l-ar putea distruge.
Foarte multe persoane care vin la terapie afirmă cu
tărie că sănătatea lor mentală este impecabilă. „Eu sunt
sănătoasă, el nu este!". Insă partenerul lor nu pare a fi
prea deranjat. încă un exemplu: „Uitați-vă la el! După
câteva ședințe, tot la el o să mă întorc." Dacă ei au trăit
o perioadă împreună, angajați într-o astfel de relație ten-
sionată, atunci și problemele conjugale care există sunt pe
deplin motivate. Ambii parteneri au avut o contribuție la
apariția lor, chiar și numai pasiv sau trecând cu vederea
anumite lucruri.
146

Prezența copiilor sau dependența financiară sunt, de
obicei, scuze convenționale pe care partenerii le aduc,
motivând dorința lor de a sta împreună. Insă aceste moti-
vații pe care le înaintează, conduc, invariabil, la decepții
și insatisfacții personale.
Oamenii stau totuși împreună pentru că au ceva în
comun, pentru că există ceva care îi face să se simtă
legați unul de celălalt. Chiar dacă în mod normal nu este
ceea ce ar trebui să fie. Este contraindicat să evităm
intimitatea și satisfacerea trebuințelor personale. Ar trebui
să ne putem asuma greșelile și păcatele pe care le facem
noi, și nu partenerul.
Oricum, cel mai adesea se întâmplă să aruncăm vina
pe ceilalți, ca și cum n-am fi contribuit cu nimic la ea.
Personalitățile puternice reușesc să-i atragă pe ceilalți,
iradiind în jurul lor o mare cantitate de energie, pe care
știu să o împartă, să o ofere echilibrat.
Oriunde ne-am afla, la o piesă de teatru, la muncă, cu
iubitul, această energie are nevoie să fie disipată, dar și
concentrată asupra dorințelor și trebuințelor personale.
Implicarea totală în fiacare moment ne face viața mai
bogată, mai dinamică. Moartea, invariabila „plecare" ne
reamintește mereu că avem doar o singură șansă.
Se spune că persoanele foarte ocupate, dinamice își vor
dedica mare parte din timpul personal profesiei, vor acorda
o atenție și o concentrare imediată unei activități, spre
deosebire de cele cărora le place letargia și sunt prin firea
lor mai lente; ele vor amâna sau chiar abandona sarcinile.
Energia creează alte energii; cu cât vă implicați și
acționați mai entuziast și angajați mai mult efort și con-
sum energetic, cu atât se generează și se eliberează alte
forme de energie. Asta nu înseamnă că suntem mai impul-
sivi sau compulsivi dacă ne implicăm întreaga personalitate
pentru a fi eficienți.
147

privește, când ascultă sau când se apropie de o femeie.
S-a obișnuit să fie el însuși, acceptându-și propriul corp
cu frumusețea și slăbiciunile lui.
In cele din urmă, a învățat să râdă, să se bucure ca un
copil, din toată inima de tot ce-i oferea viața și lumea
înconjurătoare. Acum, el știe să se și joace. A lăsat în
urmă greșelile, suferința, culpabilitățile și proastele decizii;
are încredere în propria-i persoană, știe ce-și dorește și
cum să obțină; a devenit, într-un mod miraculos, o per-
soană senzuală, dorită și plăcută de ceilalți.
Și-a format noi relații, prieteni, care i-au învățat eă per-
soanele senzuale își canalizează întreaga vitalitate spre
dragoste și numai prin dragoste, că pentru a realiza toate
aceste minuni ai nevoie să fii creativ.
Personalitățile erotice stăpânesc bine arta de a se accep-
ta pe ei înșiși, știind cum să trăiască din plin alături de
cei pe care-i doresc și iubesc.
Experimentând această artă, cu nuanțele ei extrem de
diversificate, cu aplicații la fel de variate, individul se
transformă într-un creator al propriului univers al plăcerii
și bucuriei, o lume în care el se poate exprima liber,
necenzurat, își poate pune în valoare propriul erotism sau
această mare forță a vieții.

Personalitățile senzuale, caracterizate printr-un erotism
accentuat, își trăiesc viața în conformitate cu acest mare
potențial sexual. Ele savurează orice moment al vieții,
orice lucru pe care-1 fac sau trebuie să-1 facă, folosindu-și
întreaga energie a libidoului: le place să mănânce, să
miroasă, să se plimbe, să iubească.
Bruce și Adam sunt două cazuri tipice de personalități
nevrotice care se află în conflict cu tot ceea ce este văzut
ca erotic.
Bruce este un tânăr care prezintă un dezechilibru psiho-
logic legat de propria-i înfățișare. Se află în pragul divor-
țului și a hotărât să apeleze la consilierul marital pentru a
se pregăti în vederea întâlnirii și relaționalii cu alte femei.
Spre deosebire de Bruce, Adam nu avea probleme
deosebite. El nu prea știa cum să reacționeze în fața unei
femei, nu experimentase prea mult propria-i senzualitate și
sexualitate, nici nu știa prea bine să se miște; părea mereu
inhibat de ceva anume. Femeile simțeau asta și niciodată
nu i-au dorit compania. Bruce nu dorea altceva decât să
devină senzual și atrăgător pentru femeile pe care dorea
cu prea multă ardoare să le întâlnească'.
în mod cu totul surprinzător, lecțiile de karate au fost
soluții excelente pentru el; de altfel, și cursurile de body
building și învățarea exercițiilor de arte marțiale Kata i-au
rezolvat o parte din complexele legate de propriul corp;
mișcările lui trebuiau dirijate mai mult spre deschidere, să
fie mai ample și mai dezinhibate.
Profesorul de karate 1-a învățat, de fapt, care este arta
mișcării, oferindu-i o nouă perspectivă de a-și privi pro-
, pria-i corporalitate și sexualitate.
: în cursul terapiei i s-a sugerat să-și stimuleze fiecare
trăire și emoție, să relaționeze adecvat și liber față de
iobiecte și de oameni, într-un mod cu totul nou pentru el.
A înțeles cum ar trebui să atingă obiectele, să-și modi-
fice reacțiile atunci când atinge, când se mișcă, când
148

PARTEA a IV-a
.e seducției
Capitolul 13
Substituiri erotice
Capitolul 14
Trucurile seducției – jocuri „interzise"
Capitolul 15
Femei adulte și bărbați tineri – capriciile vârstei
Capitolul 16
Bărbați adulți și femei tinere – capriciile vârstei

CAPITOLUL 13
Substituiri erotice
„Plivind o persoană care întreține o. con-
versație telefonică putem obține mult mai
multe informații pe care persoana de la
celălalt capăt al receptorului, niciodată nu
le-ar avea."
G. Neirenberg și H. Calero
How To Read A Person Like A Book
rotismul este o stare de spirit evolutivă, este
prezent în mintea și în actele noastre. Singurii
care se privează de el sunt cei care-1 refuză ca
pe un gând urât sau un păcat.
într-adevăr, există anumite forme de seducție care sunt
interzise, privite chiar cu vulgaritate, ca și cum ar fi com-
portamente anormale.
Cele mai multe dintre aceste acțiuni seductive conduc
la un alt gen de contacte, care pot fi folosite atât creativ
cât și distructiv.
Pornografia servește ca cel mai frecvent exemplu și
este văzută drept o modalitate vulgară și disgrațioasă de a
prezenta sexualitatea și nuditatea. Goliciunea trupească este
153

o „ofertă" fizică cu care ne simțim confortabili în anumite '
circumstanțe. Dacă ea devine o manieră absolută de a ne
afișa indecența și vulgaritatea atunci în mod sigur poate fi
evaluată ca simptom patologic. Insă, să nu exagerăm,
fiecare are libertatea de a o aproba după propriul plac și
simț estetic; în mod frecvent, nuditatea este privită drept o
calitate falsă.
Sunetele care însoțesc excitația și jocul erotic pot fi
văzute într-un mod similar. Suntem sunt deja obișnuiți cu
prezența acelui telefon erotic („telefonul respirațiilor").
Dacă gemetele ar fi provenit din dormitorul bărbatului
dorit sau iubit atunci, sigur că da, ne-ar face chiar plă-
cere, ar fi un lucru normal, însă, dacă ele vin de la un
străin, ne înfricoșează, ne scârbesc sau ne provoacă
repulsie.
Liniile (hotline) telefonice erotice și-au făcut apariția de
aproape 3 decenii și există în foarte multe țări civilizate.
Femeile „consilieri", care primesc în miez de noapte aces-
te mesaje, arată un interes deosebit răspunsurilor.
Dacă reacția lor este prea scurtă și imediată, ascultă-
torul mesajelor va recurge imediat la închiderea telefonu-
lui.
Răspunsurile oferite celui care sună trebuie să genereze
un feedback, un timp de acomodare, pentru a-și împlini și
da frâu liber fanteziilor. Pe de altă parte, există riscul ca
voluntarii „consilieri" să se lase rapid prinși în jocul celui
care sună; de fapt, ei trebuie să conducă acest joc erotic
sonor. Implicarea lor poate proveni din foarte multe surse,
fie din dorința sinceră de a ajuta o persoană, pentru â
înțelege corect propriul comportament, fie din plăcerea de
a-și satisface anumite trebuințe, fie din plăcerea „noului".
Acele femei care nu doresc să abordeze probleme
legate de plăcerile sexuale, vor descuraja vorbitorul (cel
care sună), lipsindu-1 astfel de obiectul satisfacerii acestor
dorințe.
154

Candace, o tânără de 22 de ani care lucrează într-un
spital al capitalei la o linie telefonică „helpline", servește
drept exemplu ilustrativ de intervenție și suport moral.
întâmplător era și atractivă; înaltă, blondă și conștientă
de sex-appeal~ul ei, însă, cei care sună nu vor ști aceste
lucruri, pentru că personalul angajat într-un astfel de servi-
ciu telefonic de ajutor trebuie să respecte un cod de reguli
și cerințe, prin care se interzice orice contact personal cu
cei care sună.
Astfel, Candace muncea nopțile din week-end-uri, având
oportunitatea să stea de vorbă cu persoane care se simt
singure și care-și doresc o relație; frecvența cea mai mare
o aveau cei care se masturbau.
Vocea lui Candace are o tonalitate ușor nervoasă și-n
același timp îți dă senzația de căldură și comfort psihic;
ea are suficientă răbdare și optimism în tot ce face. Iată
cum se adresează de obicei: „Alo, aici, helplinel – Sunt
Candace, pot să vă ajut cu ceva?". Urmează o pauză mai
lungă, până când începe să se audă o respirație grea.
Discuția care o poartă pune accentul de obicei pe moda-
litățile de excitare, de stimulare erotică sau pe actul sexual
în sine, dar foarte nuanțat și plăcut.
Ochii ei albaștri, nerăbdători și mereu în căutare, se
opresc pe țigara Virgini ei Slinus, apoi se rotește ușor pe
scaunul ei metalic, apreciind comportamentul sexual doar
prin telefon. „Vrei să termini și să revii din nou ori ai
vrea să vorbim despre ceva anume?", „Mi-ar plăcea să-ți
dau un sărut, să te mângâi peste tot corpul și să sorb
căldura buzelor, părului, umerilor…" – iată câteva frag-
mente din conversația tipică pe care ea o poartă noapte.de
noapte cu necunoscuți. De cele mai multe ori, bărbații care
o ascultă și care îi vorbesc ajung la ejaculare în timpul
unui apel, alteori simt doar plăcerea excitărilor sexuale.
Ea îi ascultă, însă nu se poate implica prea mult; func-
ționează doar ca un stimulator dar nu ca un obiect sexual,
155

chiar să se masturbeze în timp ce „femeia" de la capătul
firului îl ascultă.
De aceea este dezirabil ca cel care practică acest servi-
ciu telefonic să mânuiască cu prudență modul de inter-
acțiune verbală și emoțională cu ascultătorii. Contactul per-
sonal trebuie minimalizat cât mai mult. A trânti imediat
telefonul sau a răspunde nervos și fără amabilitate sunt
acțiuni nepermise în această situație. Bărbatul care sună
trebuie invitat și stimulat să se elibereze de tensiunile
sexuale sau emoționale.
Tonul vocii ar trebui să fie calm, relaxant, intensitatea
vocii joasa, iar cuvintele să curgă într-un mod cât mai
plăcut și excitant, pentru a demonstra forța seducției. Se
pot folosi gratificații de orice tip, încurajări și cât mai
puține mesaje negative inhibitoare.
Un pacient care sună la un astfel de serviciu hotline
(linia fierbinte) se așteaptă să răspundă o voce de femeie
matură. El va fi foarte mirat să afle că acea voce este
angelică.
Rodney avea probleme sexuale și astea se datorau cir-
cumstanțelor negative și traumatizante din perioada puber-
tății, când mama lui începuse să se îndepărteze de el,
trăind cu un bărbat pe care nu-1 putea suporta. Problemele
lui erau legate de lipsa erecției în prezența unei persoane
pe care o dorea extrem de mult. Ele se datorau frustrărilor
afective și prezenței complexului oedipian nerezolvat, aso-
ciate cu dorința de afecțiune pe care o aștepta mereu, fără
să poate oferi ceva în chimb. Activitatea erotică era trăită
doar în plan imaginar. Când Rodney a început totuși să
aibă anumite senzații sexuale pe care el le asocia cu cele
fizice, în special din regiunea feselor, atunci când era
pălmuit. Din punct de vedere psihanalitic, se poate spune
că el obținea plăcerea în regiunea anală și era fixat în
acest stadiu.
157

îi încurajează pe cei care au nevoie de suportul ei și, în
final, îi mai întreabă: „Ai reușit s-o faci?". Discuția lor nu
se încheie aici, nu acesta este rolul ei important, ci mai
degrabă, se continuă într-o manieră prietenească: „Ești sin-
gur?" sau „Ce-ai încercat pentru a întâlni o femeie?", „Ce
metode ai folosit?". După ce dialogul a abordat problemele
sexuale și de relaționare, în sensul cunoașterii lor, a
început să se contureze ideea că ea poate să abordeze
anumite probleme emoționale care sunt într-o stare de
dezechilibru sau anumite probleme legate de comporta-
mente deviante.
Darleen, o altă consilieră, care lucrează într-un serviciu
de sănătate "mentală de același gen, abordează situația
diferit. Ea are 28 de ani; este puțin cam plinuța, dar asta
oricum nu se vede prin telefon. întotdeauna răspunde la
telefon destul de încordata, mușchii faciali mereu tensionați
și frământă nervos între degete bucăți de hârtie, făcând
zgomote deranjante. Atunci când era prost dispusă îi repe-
zea fără să mai aibă timp de a o saluta. „Alo! Răspunde
că doar tu mă folosești; dacă nu, sună pe altcineva care
să-ți asculte porcăriile!"
Există multe femei care nu au experiența profesională
și nici calitățile necesare unui bun ascultător și a unui bun
vorbitor. Le trebuie răbdare, forță de a înțelege și o bună
cunoaștere a problemelor sexuale, a celor psihologice și de
relaționare umană.
Dacă ar răspunde acasă la astfel de mesaje telefonice,
cu siguranță s-ar simți vulnerabile, înfricoșate; ar proceda
în maniera lui Darleen.
Efectele negative ale acestor convorbiri telefonice sunt
influențate de reacțiile celui care ascultă. Este mai impor-
tant să-și controleze respirația decât vorbirea și ce spune.
Cel care are nevoie de acest surogat sexual nu sună pen-
tru a stabili un contact personal, ci pentru că dorește o
satisfacție fantezistă erotică, să fie ascultat de cineva sau
156

Pentru a rezolva situația, Rodney nu mai dorea să facă
sex cu vreo femeie. Soluția pentru el era să învețe re-
gulile de conviețuire socială, să-și dezvolte capacitățile
esențiale de relaționare sexuală, pentru a-și satisface tre-
buințele erotice, emoționale și de ce nu, fanteziile sexuale.
Libidoul are nevoie să fie reorientat spre manifestări
echilibrate, normale, care să fie acceptate și de ceilalți.
Rodney avea nevoie să fapt de o femeie tânără cu care să
facă sex, de la care să învețe acest lucru și eventual, să
găsească un sprijin pentru a-și rezolva problemele, nu să
le agraveze.
în mod aparent, beneficiile mutuale ale seducției văzute
în contextul prezentat anterior, necesită mai degrabă me-
saje de apropiere, de acceptare și nu de respingere.
Seducția pozitivă nu îi poate face pe oameni să se simtă
rău; de fapt, ea le satisface dorința de a se simți bine, de
a fi echilibrați emoțional și sexual și nu le produce teamă,
tensiune psihică sau dezgust.
Respirația are un rol semnificativ, desigur; ea poate
genera mecanismele seducției negative, ținându-i pe ceilalți
departe, deși în realitate ea reprezintă dorința de apropiere,,
de contact.
Rodney dorea într-adevăr contactul sexual, însă îi era
teamă de o intimitate reală, care-1 făcea să se retragă în
fața acestei dorințe, îl inhiba. Chiar dacă ajunsese să aibă
un coatact sexual complet, el încă mai era fixat obsesiv
pe ideea de eșec.
El reușea doar să se masturbeze, atunci când la capătul
celălalt al firului exista persoana care-1 accepta așa cum
este și cum dorește să fie.
Aceste persoane care au rolul de „consilieri" erotici nu
stabilesc un contact real, ci unul impersonal și fără prea
multe implicații. Prevalenta acestor tipuri de servicii este
în continuă creștere, privilegiind doar contactul fonic cu
158

partenerii, însă problema este ee se întâmplă în realitate în
lipsa lor.
Prin acest proces, un aspect izolat al jocului sexual ține
locul întregului act sexual, îl poate înlocui complet; cel
care apelează la substitute sexuale reflectă de fapt o per-
soană nematurizată nici afectiv, nici sexual, nici psihologic.
Chiar și în cazul cuplurilor normale și bine consolidate
este nevoie de variații privind expresiile și manifestările
sexuale; ele pot servi drept afrodisiace.
Diferența între normal și deviație este dificil de con-
turat. Atunci când în timpul preludiului se recurge la
felație sau cunilingus, acest lucru nu se prelungește până
la saturație și inhibiție și nici nu devine o stimulare con-
stantă și o sursă exclusivă de plăcere sexuală. în mod
similar, atunci când cuplurile apelează la lovituri și bruta-
lități severe și găsesc o mare plăcere și satisfacție în a se
agresa unul pe celălalt, atunci excitația forțării împiedică
orgasmul.
Ei substituie astfel suferința acestor constrângeri și
manifestări sadice, îmbrățișărilor și gesturilor tandre, exage-
rând jocul brutal al plăcerilor, transformându-le de fapt
într-un mod de descărcare al potențialelor agresive și
masochiste, a conflictelor nevrotice acumulate. –
Aceste lucruri sunt tulburări sau anormalități ale com-
portamentului sexual, ale personalității în ansamblul ei,
care atunci când ating extremele pot aduce daune integri-
tății sexuale; însă, dacă ambii parteneri doresc și acceptă
astfel de comportamente sexuale, desigur, situația se schimbă,
nu mai pare atât de periculoasă.
Multe jocuri sexuale au ca temă supunerea și domi-
narea; ele devin contrare realității dacă sunt exagerate.
Bărbații, care în mod obișnuit par a fi autoritari și
dominanți se lasă antrenați în jocuri în care sunt ținuți în
lesă de soția/partenera lui, ca un animal, ascultând toate
ordinele ei. O altă variantă constă în legarea de mâini și
159

CAPITOLUL 14
Trucurile seducției
– jocuri „interzise'
„Să privim maimuțele și babuinii cum se
joacă instinctual cu organele genitale ale
indivizilor de sex opus. Omul nu are
aceasta libertate; el trebuie să plătească
pentru această plăcere «interzisă»."
G.L. Simons
World of Sexual Records
um îți place să fii strigată?, întreba cu naivitate
John. „Pe stradă noi ne numim târfe, dar tu poți
să ne spui «fetele care lucrează-n stradă»", răs-
punse mama lui. Această femeie care se prostitua și prac-
tica această activitate ca pe o profesie, cunoștea șmecheriile
și trucurile după aproape 23 de ani; o făcuse cu mii de
bărbați. Ea este una din zecile de mii de femei care s-au.
„specializat" în practicarea „sexului" pentru profit.
O zicală spune că: „o soție bună știe să fie târfă în
pat și doamnă în casă"; ea definește de fapt secretul unui
mariaj reușit.
161

de picioare a partenerului (bandaje) și faptul că partenerul
se află la dispoziția celuilalt produce o excitație neobișnuit
de bizară. Acest „joc" nu este urmat neapărat de un act
sexual. Dacă însă se recurge la împlinirea lui atunci poate
semăna cu un viol.
Jocul erotic implică o complicitate între cei doi parte-
neri; este un excelent mijloc de a învinge timiditatea,
pudoarea sau dificultățile sexuale.
Când un cuplu evoluat practică întreaga varietate de
acte erotice pe care i le sugerează instinctul, imaginația,
gusturile personale, acesta nu are impresia că realizează
acte obscene. Imaginația creează fantasmele, fantasme care
pot fi adesea violente: sado-masochism, viol, sclavie.
Prin jocul sexual ne eliberăm de excesul de violență,
ne satisfacem parțial fantasmele sexuale, dezamorsăm ten-
dințele sadice, împiedicându-ne să devenim cu adevărat
devianti.

O femeie adevărată știe cum să-1 facă pe bărbatul ei să
se simtă bine, fără a avea nevoie de performanțe în tim-
pul actului sexual și, mai mult de atât, să-1 incite și să-1
excite pentru a se face dorită.
Foarte multe soții neîmplinite și necăjite pentru mariajul
lor vin la psihoterapie, întrebând: „Ce pot să fac ca băr-
batul meu să mă dorească?"
Răspunsul terapeutic este următorul: „Să devii din ce în
ce mai conștientă de propria-ți sexualitate, iar de restul se
va ocupa tot ea." Replica este destul de ușor de înțeles,
însă mai greu este să se aplice practic aceste sfaturi; este
dificil să ajungi ia acea iluminare conștientă (insight) a
ceea ce este penibil și reprimat de ani și ani, dacă i se-
acordă importanță la timpul potrivit.
Prostituatele își fixează privirile asupra potențialilor clienți
cu o chemare incitantă, coborând ochii ușor, ușor spre
picioarele lui, în timp ce-și mușcă sau freamătă buzele,
aranjându-și șuvițele rebele de păr, cochetând cu măiestrie
și punând în valoare toate părțile senzuale pentru a
seduce. Evident, invitația la apropiere se face mai întot-
deauna cu vârful degetelor, dar nu lipsesc nici invitațiile
prin rotirea ușoară a șoldurilor și umerilor, expunerea
sânilor.
Toate aceste semnale conțin un ton general de agre-
sivitate vulgară care este identificată ușor de trecătorii
obișnuiți.
Femeile angajate într-o astfel de activitate au totuși o
profesie, sunt plătite din ceea ce „produc"; cu cât sunt
mai elevate stilurile de seducție, cu atât prețul unei ore de
amor este mai mare. Ele își aleg, desigur, locuri strategice,
acolo unde afluența de clienți este mai mare, în baruri,
hoteluri, însă își pot aranja întâlnirile și la „întâmplare".
„Vrei să stăm de vorbă, drăguțule sau mergem în altă
parte; oricum vrei tu… Cred că ești tare drăguț. Poți să te
i .162

distrezi bine cu mine; ai vrea să te întâlnești cu mine?"
Prostituatele de „meserie", adevăratele profesioniste, sunt
cu mult mai puține la număr comparativ cu numărul celor
„de ocazie", care lucrează pe cont propriu, pentru că este
un mijloc mai bun de a câștiga bani.
Cele care lucrează pentru un proxenet nu obțin be-
neficii foarte mari de pe urma activității lor. Ele pot fi
chiar pedepsite sever atunci când nu câștigă suficient de
bine. Desigur, există multe riscuri și totuși bărbații au
nevoie încă de prostituate. De ce?
Foarte mulți bărbați care sunt căsătoriți nu au curajul
sau, efectiv, nu pot să exploreze și să-și satisfacă plăcerile
și fanteziile secrete cu soțiile lor și atunci ei preferă să
apeleze la astfel de experimentări sexuale.
Atunci când soții sunt refuzați permanent și lipsiți de
afecțiunea soțiilor, acceptă cu ușurință ofertele prostitu-
atelor, pentru că ei știu că numai ele se pot juca cu
dorințele lor sexuale, că pot fi satisfăcuți din plin.
Anumiți bărbați au probleme legate de propria lor sexu-
alitate, timiditate, ejaculare precoce, abstinență îndelungată
etc. O relație cu o prostituată este, la un moment dat și
în anumite circumstanțe, o relație terapeutică și este mai
de dorit decât să aștepte ca problemele să se rezolve de
la sine. Ceea ce partenera consideră ca fiind anormal în
actul sexual, pentru o prostituată este un fapt normal.
Ea este oricând disponibilă, la un preț rezonabil, fără
complicații prea mari. O prostituată cunoaște aproape toate
formele de expresie sexuală pe care bărbații le țin doar la
stadiul de dorință, în cazul, în care partenerele nu sunt
suficient de evoluate sexual.
Insă această libertate sexuală, fără implicații emoționale,
fără rezonanță afectivă, ne poate intoxica. Suprasaturația
intervine atât la beneficiari (clienți), cât și în cazul prosti-
tuatelor, însă ele nu au de ales.
163

amuza de vremurile de odinioară și chiar găsea că jocul
hainelor, al lenjeriei intime dădeau altă culoare preludiului.
Plăcerea de a gusta din fructul oprit face ca actul sexual
să fie complet. In mod asemănător, prostituatele profesio-
niste folosesc o vestimentație sofisticată, foarte sexy,
obiecte și artificii care le ajută să-și sporească seducția.
Preferă rochiile strâns mulate, care pun în evidență
formele corpului, cât mai scurte; poartă bijuterii din abun-
dență, se fardează puternic și au un mers tipic, săltăreț, cu
o mișcare amplă a șoldurilor.
Beverly era o tipa bine, destul de frumoasă, suplă, ele-
gantă și sofisticată. Partea ei forte ca prostituată era prac-
ticarea sexului oral și scenariilor erotice fanteziste. Bărbații
o apreciau foarte mult pentru „darurile" ei.
„Ce se poate întâmpla când le spun încetișor ca prima
dată… a fost cu fratele meu mai mare?"
Este una din întrebările relevante pentru un terapeut.
Beverly știa să se facă foarte plăcută, când vorbește se
simte foarte bine, pentru că o face cu tot corpul ei.
„Știam că sunt frumoasă și pasională, dar ce știam eu
la 14 ani? Eram bine făcută la vârsta mea – eram dez-
voltată și mulți bărbați mă acostau, își strecurau mâna sub
fusta mea.
Fratele meu s-a furișat într-o zi în camera mea, când
mama era plecată la magazine și mi-a spus ca o să fie
foarte rău pentru mine dacă nu fac ce dorește el. El nu
avea mai mult de 17 ani. Și, atunci, el m-a pus jos și a
făcut sex cu mine. Apoi nu mai știam ce să fac, mă
agățăm de oricine, dorind să scap de rușinea pe care o
purtam în mine.
Am realizat că sexul era un mod de refugiu." – rela-
tarea ei a fost înregistrată în cursul terapiei.
Ea a decis să-și folosească experiența pentru a-și schim-
ba stilul de viața; a început să se întâlnească cu Gabriel,
un avocat foarte renumit, care nu știa toată povestea ei.
165

Activitățile sexuale neobișnuite, disgrațioase chiar, cum
ar fi urinatul sau defecația în timpul actului sexual sau
legarea mâinilor, picioarelor, lovirea, etc, îndepărtează
acest mijloc de a procura plăceri trupești de la normele
comportamentului acceptat; se constituie ca devianțe, iar
cei care acceptă aceste brutalități sexuale reprezintă o cate-
gorie de dezechilibrați psihic. Astfel de comportamente
sunt, de obicei, un substitut al lipsei de iubire, de emoții
și sentimente, surit degradante și umilitoare pentru ființa
umană.
Carlos este un pacient care solicită o consiliere sexuală;
el nu poate face față cerințelor soției de treisprezece ani
de zile. Avea probleme legate de excitare și intromisiune.
El a fost arestat pentru onanism. Poliția 1-a prins mas-
turbându-se într-un parc public. '
în timpul ședințelor de terapie, el se comporta destul
de agresiv față de colegii grupului terapeutic. Vorbea mult
despre soția lui, despre intimitățile lui sexuale. într-o zi, a
ajuns la concluzia că Milly, soția lui, trebuia să știe
despre tulburarea pe care o avea de atâta vreme. Ea a
înțeles foarte greu ce-i spunea și-i repugna indiscrețiile și
ideile perverse ale soțului. A mai întrebat-o dacă este
mulțumită de fanteziile lui,, de relația lor sexuală. Oricum,
Milly era uluită de ce auzea, însă dragostea pare să le
ierte pe toate. Și ea avea dorințe pe care și le-ar fi satis-
făcut dacă putea.
A început, zi după zi, să-și schimbe câte ceva în ati-
tudinea ei. Se privea ca o femeie dorită și care ar fi putut
da mai mult. Căuta fel de fel de trucuri de a-i stimula
senzualitatea și atracția pentru sex.
Carlos începuse și el să-și canalizeze plăcerea și dorin-
țele mai mult, să-și facă mai puține probleme în caz de
eșec și era mai puțin fixat pe obiceiurile lui anterioare.
Acceptarea preferințelor lui sexuale s-a transformat trep-
tat într-o plăcere mutuală de excitare reciprocă. Milly se
164

Când a crezut că a venit momentul, i-a mărturisit tot,
iar Gabriel a înțeles și a iubit-o mai mult. După ce s-au
căsătorit, se amuzau din când în când de poveștile ei,
viața devenea mai picantă și mai amuzantă așa. S-au
obișnuit unul cu celălalt, acceptându-și jocurile și fanteziile
erotice reciproc.
De obicei, prostituatele refuză sexul artificial, prin care
se superficializează rolul lor, dar nu refuză banii sau alte
mijloace profitabile.
Sexul contra cost poate fi comparat cu o mâncare rece,
chiar să fie foarte bună, în timp ce a face dragoste e ca
o mâncare caldă și bine preparată.
Anumite persoane dau explicații extrem de diferite
atunci când plătesc pentru a face sex. Ele încă nu au
găsit alte modalități de a interacționa emoțional și recurg
la soluția „banilor", ei cumpără tot, în afară de iubire.
Walt, de exemplu, este un mascul bine făcut, viril,
atrăgător și știe să-și pună în valoare potențialul seductiv.
Atracția – lui stă în privire; are ochii albastru-deschis și
când privește femeile, ei au un efect hipnotic asupra lor.
Știe să răsucească cuvintele cu ușurință, este. foarte abil
când se apropie de o femeie și-i arată tot interesul.
Emană căldură și vitalitate. Rolul lui este de a însoți
femeile și este plătit pentru 'serviciile lui. Dar nu numai
atât, are calități care-1 fac un companion excitant.
El spune că: „De foarte multe ori, sexul nu este așa de
important pentru doamne, mai potrivit este un dialog, o
conversație; ele doresc să le fiu escortă și companion, nu
neapărat să fac sex."
Există o mare diferență între a face sex fără să cunoști
sau să-ți protejezi partenerul și a fi legat afectiv, a
cunoaște și înțelege persoanele cu care întreții relații sexu-
ale, ele sunt parteneri sexuali, implică o constanță a
relației și o responsabilitate.
166

Asta nu înseamnă, neapărat, că sexul are nevoie întot-
deauna să fie însoțit de „plictisitoarea" dragoste. Anumite
persoane sunt capabile să fie în legătură, să interacționeze
emoțional și sexual cu un număr de parteneri, iar dacă se
întâmplă să plece unul dintre ei, viața nu-și schimbă cu
nimic cursul. Altele sunt capabile să iubească și să fie
implicate cu tot sufletul într-o astfel de relație.
Emoțiile și sentimentele sunt o raritate în relațiile de
scurtă durată, superficiale; ele nu pot sta la baza patter-
nurilor comportamentale și mentale, care au nevoie de
adaptare la fiecare tip de relație, la fiecare partener în
parte.
Alte cupluri, care prezintă o balansare continuă în afara
lor, par, totuși, să se bucure de ambele lumi în care osci-
lează, însă, nu sunt implicați emoțional față de partenerii
sexuali întâmplători, nici nu le oferă posibilitatea de a se
implica, la rândul lor, emoțional și afectiv, pentru că
plăcerile și satisfacțiile totale, responsabilitățile și tandrețea
sunt oferite partenerilor de cuplu.
Mulți oameni cred că pot să accepte sexul liber, alții,
care dețin deja o experiență în această direcție și care, în
același timp, doresc să-și întemeieze un cuplu, nu vor
putea reuși, iar eșecurile îi vor dezarma complet.
Prostituatele pot fi capabile să facă acest lucru, pentru
că sexul este un act depersonalizat; nu persoana cu care
are raporturi sexuale este importantă, ci clientul care
plătește, banul sau profitul.
Nevoia de sex nu este, în mod necesar, însoțită de
dragoste, însă, dacă ambele trebuințe și expresii există,
este ideal. Dacă facem sex cu cineva de care avem grijă,
purtăm responsabilități, dar nu o iubim, este mai satisfă-
cător decât am face sex de unul singur. Un comportament
așa de complex și important, are nevoie de o înțelegere și
analiză la fel de complexă; el trebuie să fie controlat și
orientat în direcții care pot face viața mai bună, care pot
167

CAPITOLUL 15
Femei adulte și bărbați tineri
– capriciile vârstei –
„Cercetarea noastră se referă la faptul că
în relațiile strânse mamă-fiu, atracția nu
se bazează pe dragoste ci mai degrabă pe
patternurile comportamentale de depen-
dență ale fiecăruia din ei."
E. Shostrom și J Kavanaugh
Between Man and Women
xistă un fenomen în societatea noastră care este
adesea discutat cu superficialitate și cu jenă, a
cărui cauze și mecanisme sunt înțelese în termeni
de seducție directă. Tema este foarte des întâlnită și
prezentă de la începuturile omenirii; ea pare să abordeze
impulsuri și instincte biologice înnăscute sau predispoziții
arhetipale.
Personajul „Mrs. Robinson", care întreține relații amo-
roase cu un tânăr absolvent de teatru conturează foarte
bine cele două scene ale vieții; relația sexuală între o
femeie mai în vârstă și un tânăr bărbat și implicațiile
169

consolida cuplul și nu să-1 distrugă; altfel, sexualitatea ar
fi un mecanism prea haotic și neînțeles, iar interacțiunile
la acest nivel ar fi superificiale.
Ar trebui să învățam câte ceva din comportamentul
seductiv al prostituatelor, iar această cunoaștere și expe-
riență are nevoie să fie bine direcționată într-o relație
constructivă, care să implice persoana și emoțiile ei,
responsabilitatea și sentimentele profund umane,
Trucurile prostituatelor, folosite în seducție, sunt aproape
aceleași cu cele ale unei femei obișnuite, însă mult exa-
gerate și mai excitante, orientate doar în scopul de a
seduce sexual. Diferențele depind de persoana implicată în
jocul seducției și de mediul în care și-l„ pune în valoare,
însă distincția majoră există între formele de exprimare și
de manifestare a emoțiilor, de modul în care este angajată
afectiv și, mai ales, de ceea ce oferă; emoțiile nu se pot
cumpăra. Alegerea partenerilor sexuali depinde de echili-
brul interior, de buna cunoaștere a propriei sexualități, a
corporalității și a relațiilor interumane; ea devine un mijloc
de a ne descărca potențialele ascunse și reprimate, de a ne .
pune în valoare trebuințele noastre.
Ne alegem partenerii sexuali în funcție de ceea ce sun-'
tem și de ceea ce dorim în completarea noastră.

acestei relații pentru fiecare din ei. Acesta este obiectul
multor glume și povești, un motiv de a vedea această
relație ca fiind imposibilă, distinctivă, dar și o cale de a
cunoaște alte experiențe umane.
Dar, care sunt cauzele acestui tip de relație?
Să luăm ca exemplu primatele, în special anumite tipuri
de maimuțe; femelele anumitor specii de maimuțe îi învață
pe masculii neexperimentați sexual cum să realizeze intro-
misiunea și modalitățile de acuplare sexuală. Fără această
asistență și ajutorul femelei, masculul nu ar putea realiza
coitus-ul și nici actul sexual.
Freud a analizat teoretic relația mamă-fiu; în cazul nos-
tru, femeia în vârstă reprezintă figura mamei pentru tână-
rul bărbat care încă își trăiește rolul de fiu în prezența
complexului Oedipian. Cu alte cuvinte, tânărul o dorește
subconștient sexual pe mama lui, iar secretul dorințelor lui
se îndreaptă împotriva tatălui și transferă imaginea mamei
asupra femeii pe care o iubește acum. Dacă această femeie
este măritată structurile motivaționale sunt mai bine contu-
rate, pentru că soțul ei poate servi ca simbol al propriului
tată, în mod inconștient văzut ca dușman.
Tânărul, încă rămâne tributar mitului Oedipian, căutând
în orice femeie figura mamei. Această „mamă" nu se lasă
împiedicată de constrângerile incestuoase, descărcându-se
dorințe latente în relația sa sexuală cu tânărul, pe care-1
vede totuși ca pe un copil.
Insight-ui freudian poate interveni în „trezirea" conști-
entă a acestei relații, pe care femeia n-o poate subordona
sexual și pe de altă parte, această iluminare poate favoriza
schimbarea relației, aflarea adevăratelor motivații care stau
la baza ei.
In planul dezvoltării sexualității umane explicațiile pot
fi altele. Tânărul, dacă se află între pubertate și ado-
lescență, sub 20 de ani, și-a definit maturizarea identității
sexuale, se află la vârsta în care își caută o călăuză sexu-"
170

ala. Din punct de vedere emoțional, el este într-o perioadă
instabilă a experimentelor de acest gen, este vulnerabil și
prea dornic de aventuri și fantezii. El nu se mai află în
stadiul de băiețaș, ci devine bărbat în toată regula și este
perfect conștient de masculinitatea lui. în consecință, el va
căuta să găsească un mod de a-și afirma acest lucru prin
aventuri și relații în care eforturile lui sunt ajutate de
tinerețe și virilitate. Consumul energetic este mai mic față
de cel care-1 angajează o femeie mai în vârstă. El consi-
deră că este mai ușor să cucerească, să-i facă curte tocmai
pentru că ea îi permite, se simte măgulită de tinerețea lui.
I-ar fi mai dificil să facă același lucru cu o femeie mai
puțin experimentată.
Maturitatea lui este încă în dezvoltare și ea îi favori-
zează, îi testează tranziția spre a deveni adult.
El simte ca este sprijinit și ajutat, prin experiențe
mature trăite alături de ea, se va familiariza mai ușor cu
ideea că este bărbat dorit și responsabil.
Femeia adultă știe însă cum să-1 ghideze, să-i orienteze,
dar nu-i place să fie privită ca un profesor sau ca o
mama protectoare, refuză acest rol, deși inconștient îl oferă
din plin.
Dacă femeia angajată într-o astfel de relație se apropie
de 30 de ani, ea este deja matură sexual și emoțional și
va trăi complexul diferenței de vârstă la un moment dat.
Ea compensează această diferență prin pasiune și angajare
emoțională complexă și bine definită mental, își afirmă
dezirabilitatea mereu în fața escortei virile pe care de fapt,
inconștient o protejează. Ea se află deja la vârsta în care
întrebările se pun altfel și așteaptă răspunsuri pe măsura
maturității ei. Acest lucru pare să fie extrem de important,
pentru că mulți bărbați aflați la vârsta ei sau mai în
vârstă sunt deja în căutare de femei mai tinere. Societatea
o împinge de fapt, o presează să-și pună problema că ea
este un produs mai puțin dorit și râvnit de bărbați, are
171

fie singura incompatibilitate în relația lor. Magel trăia de
aproape 8~ ani de zile cu speranța de a uita și depăși
problemele cauzate de mariajul extrem de chinuitor pentru
ea și, în tot acest timp, se întâlnea cu bărbați foarte tineri;
de fapt, ea se simțea bine doar cu persoane tinere, nu
accepta relații cu bărbați de vârsta ei. Nu părea să fie
deloc înspăimântată de faptul că era destul de în vârstă
față de ei, nu avea complexe de acest gen, și apoi, acești
tineri nu-i făceau atâtea probleme ca bărbații mai vârstnici,
care deja aveau divorțuri și probleme conjugale.
„La început a fost foarte bine, însă acum, • Sonney mă
cam înnebunește, în special gelozia lui exagerată și asta
mă face nervoasă și agitată mai tot timpul. Vrea din ce în
ce mai mult de la mine. Poate are dreptate sau poate el
este prea tânăr. Eu sunt deja matură și nu mai rezist bine
pretențiilor lui sexuale. O dată este suficient pentru mine.
Credeți-mă!"
Sonney își făcea mii de probleme atunci când ea se
afla la serviciu, reflecta maladiv asupra lipsei de protecție
și securitate, devenind din ce în ce mai posesiv, exagerat
de dominator, ceea ce era cam neobișnuit la vârsta lui. Ei
stabiliseră deja un mariaj încă de la primele întâlniri, deși
se cunoșteau destul de puțin. Relația lor căpăta deja o
caracteristică de impetuozitate și dependență, iar Magel o
găsea .benefică și ușor confuză. Dorind din ce în ce mai
mult, lucrurile nu mai mergeau chiar foarte bine. Interesul
pentru celălalt existent la început, pare să se orienteze
diferit datorită acestei diferențe de vârstă. El își explica
legătura lui cu o femeie mai în vârstă prin dorința lui de
stabilitate și constanță; mereu trăia cu teama de a pierde
femeia pe care și-o dorea, însă acum credea că problema
poate fi rezolvată. Ea considera că un bărbat mult mai
tânăr nu-i va face așa multe probleme și nici nu i-ar
aduce așa multe complicații în viață. însă, atunci când
motivul primordial de a selecta și alege pe cineva se face
173

mai puține șanse să-și găsească un partener – „Știu, voi fi
pusă și lăsată acolo, pe un raft, ca im obiect vechi".
Femeia adultă se simte ignorată și dală la o parte, pare să
nu aibă prea multe variante de a se afirma sexual și aces-
te imagini construite și intricate prin intervenția socialului
și arhetipurilor culturale o complexează pe nedrept, o îm-
piedică să-și accepte performanțele încă existente. Din
punct de vedere cultural sexualitatea pare să fie maxim
valorizată prin aprobarea tinereții și discreditată o dată cu
procesul de îmbătrânire. Cel mai convingător motiv este
timpul care-i schimbă încrederea în propria ei înfățișare și
aparență, evaluându-se din ce în ce mai critic. Deliberat
sau nu, din punct de vedere cognitiv, ea încă mai tinde să
răspundă acestor patternuri printr-o teamă și stare de vul-
nerabilitate anxioasă, de „pierdere a disponibilităților sexu-
ale, chiar dacă în șinele ei, mai speră să aibă succes.
Foarte multe femei capătă un râs nervos atunci când. îm-
plinesc vârsta de 30 de ani și nu mai pot să-și relaxeze
corpul și mișcările, fiind intrigate de gândul că „nu se
cade".
„O reacție obișnuită și frecventă atunci când ne apro-
piem de 30 de ani este de a trăi viața prin prisma
amintirilor de la 20 de ani și de a împlini cum se poate
mai bine ceea ce s-a dorit atunci", spune Gail Sheehy în
Passages.
în mod natural, ne examinăm stereotipurile și conduitele
automat învățate și care nu pot încăpea într-o relație pro-
ductivă, dinamică, mai ales când diferența de vârstă tre-
buie ajustată și anulată printr-un surplus de vitalitate. In
cazul în care cei doi indivizi sunt într-adevăr maturizați
emoțional, își conștientizează relația construită chiar și pe
o diferență de vârstă mai mare, își raționalizează nevoile
de dependență față de celălalt.
Magel și Sonney fac parte din scenariul tipic mamă/fiu.
Ea are 43 de ani, iar el 24. La început, vârsta părea să
172

în funcție de vârstă, cu siguranță vor exista probleme în
cuplu, pentru că fiecare partener va face această alegere
conform fantasmelor construite imaginar, inconștiente și
încă neelucidate.
Când între parteneri există o diferență moderată de
vârstă și totuși ei se iubesc și se atrag reciproc, atunci
probabilitatea succesului lor relațional nu este prea diferit
de cea a cuplurilor care diferă prin alte caracteristici
(educaționale, culturale, de apartenență etnică diferită etc.)
De fapt, mei nu ne complicăm să relaționăm cu cineva
care nu ne place, indiferent ce vârstă ar avea. Oricum ar
fi, este recomandabil să ne autoevaluăm imaginea perso-
nală și trebuințele atunci când încercăm o relație de cuplu,
care implică deja o diferență. Dacă diferențele de vârstă
sunt totuși prea mari atunci evident vor interveni neîn-
țelegeri și conflicte de opinii și experiență, pentru că
oricât ne-am strădui, nu putem compensa complet această
diferență. A întreține o relație cu un partener mai în
vârstă pare să fie o problemă, însă, nu în mod necesar.
„Care este semnalul tău când vei veni?" „Vei veni mai
des?" și cele de tipul „Ce vârstă ai?" „Ești mai tânăr
nu?". Răspunsurile sunt ușor crispate și reținute „Am 23
de ani, dar tu…?" și urmate de priviri rușinate. /„Doam-
nele nu-și spun vârsta!" . "
Dacă vârsta nu prezintă o mare importanță, adeseori în
astfel de conversații se resimte o anumită jenă și indecență.
într-adevăr, vârsta poate fi un factor major în realizarea
compatibilității parteneriale dacă este pusă în 'discuție. De
ea depinde confortul psihologic și emoțional al individului
și echilibrul interior.
încercând să fim mai vârstnici sau mai tineri decât sun-
tem este lipsit de sens și implică eforturi extrem de mari.
Noi suntem ceea ce corpul și mintea ne dictează sa fim.
La prima întâlnire este deseori evitată problema vârstei.
Motivul acestei tactici este faptul că oamenii au tendința
I • '
1 174

clară de a se categorisi, de a împărți lumea în tipuri și
tipuri de oameni. De aceea, cel mai înțelept este cel care/
înlătură orice prejudecată din modul său de a gândi. Chiar;
dacă nu gândim, noi totuși putem reacționa inconștient
conform acestui principiu.
Și totuși avem datoria de a ne cunoaște și înțelege unii
pe alții, însă sub acțiunea prejudecăților și presiunilor
socioculturale, tendința omului este de a împărți lumea în
categorii. Evident, de cele mai multe ori nu putem înșela.
Putem învăța totuși să ne evaluăm și să ne împărțim
semenii după alte criterii. Să vedem ce se întâmplă într-un
grup de indivizi care nu cunosc nici un detaliu unul
despre celălalt, iar vârsta lor nu reprezintă decât un sim-
bol. Ei vor încerca să se cunoască la început senzitiv.
Participanții sunt rugați să se îmbrace în așa fel încât
să evite desconspirarea vârstei, profesiei sau altor statusuri;
nu trebuie să folosească nici un simbol distinctiv. In acest
mod, membrii grupului au o șansă unică să se cunoască
unul pe celălalt, fără a juca roluri obișnuite și fără să
poarte măștile sociale.
învățând unul de la celălalt, indivizii vor căuta în mod
automat sa se grupeze, să-și aleagă parteneri și prieteni. In
acest mod relația este onestă și pură. Sentimentele și
interesul pentru o persoană nu mai pot fi manipulate prin
acțiunea normelor sociale, și nici de statistici, care pot
anul-a și anihila umanismul relațiilor între persoane, ele
devin umanizate și încărcate emoțional la maximum.
Insă, interesant, o femeie în vărstă va continua în mod
inconștient să-1 învețe pe tânărul bărbat, iar el, cu toate că
poate masca tinerețea, nu va renunța la comportamentul
său de „fiu" al mamei.
Oricâte măști am pune, timpul își pune amprenta pe
personalitățile noastre.
Evadarea din vârsta proprie, încercarea de a trăi o alta,
este totuși dictată și controlată de capriciile biologice sau
175

CAPITOLUL 16
Bărbați adulți și femei tinere
– capriciile vârstei –
„Bărbatul peste 40 de ani își asumă rolul
de tată protector, dovedindu-și protecția și
autoritatea în fața fetiței — femeia pe care
o iubește. Această păpușă-femeie nu se
va maturiza. Ea este fericită cu rolul ei
de pisicuță care întotdeauna câștigă. Ea
plânge, se joacă naiv, se prostește și nu
are alte griji: îl face pe acest bărbat-tătic
să se simtă responsabil pentru ea." .
E. Shostrom și I. Kavanaugh
Between Man and Woman
n proces similar s-a descris și în cazul relației
femei în vârstă și bărbați tineri, proces care se
fundamentează ca mecanism pe aceleași principii,
luând în considerare diferența de vârstă. „Nevoia de figura
'tatălui" .este o expresie foarte frecvent folosită pentru a
descrie și delimita motivațiile tinerei femei. Ea caută în
bărbatul matur dragostea inconștientă față de tată, în timp
177

opiniile altor persoane, care sunt deja intricate în valorile
noastre; este direcționată inconștient de trebuințele și
nevoile noastre de a trăi. Vârsta, într-adevăr, poate deveni
mai importantă decât orice alt factor într-o relație umană;
nu ne putem ascunde de ea, oricâte am face și am
schimba.

I ce el, bărbatul matur caută într-o astfel de relație să-și
! rezolve problemele legate de virilitate, complexele sexuale
! pe care vârsta le impune. în tot ce se spune legat de cei
care-și aleg parteneri foarte tineri, există o anumită doză
" de adevăr.
Tipul de relație bărbat în vârstă și femeie tânără apare
din ce în ce mai frecvent și pare să fie considerată o
legătură normală, lipsită de atâtea interdicții și prejudecăți
ca în cazul femeie în vârstă și bărbat tânăr.
Ea este normală, în măsura în care diferența de vârstă
nu este exagerată. Ideea unei astfel de relații nu naște
atâtea controverse și replici sociale. Femeia pare să fie
mai presionată de cutumele și codul moral social.
Excepția o face într-adevăr legătura între bărbatul aflat
la o vârstă înaintată peste 50 de ani și tânăra adolescentă.
Cuplurile în care femeile și bărbații sunt separați doar de
câțiva ani sunt cele mai frecvente și sunt chiar recoman-
date, sunt acceptate social. Femeia, în general, se matur-
izează atât fizic cât și emoțional mai repede decât bărbații.
Din acest motiv, ea are nevoie de un bărbat care să fie
dezvoltat emoțional, mai stabil și echilibrat, mai în vârstă
cu câțiva ani și se implică rareori într-o relație cu un
bărbat mai tânăr. Un alt factor explicativ ar fi că, în for-
marea relațiilor conjugale, bărbatul capătă un rol de' men-
1 tor; el este cel care inițiază o relație, un joc sexual, el
| domină relația prin forța și echilibrul diferenței de ani.
I Maturitatea lui, chiar dacă nu este mult evoluată față
de a femeii, îi oferă rolul de profesor sau ghid pentru
parteneră.
Din punct de vedere cultural, bărbatul învață să ser-
'. vească femeia ca protector și să-și demonstreze, să-și valo-
\ . rizeze această capacitate de a securiza.
| . Femeia tânără, de asemenea, trăiește cu sentimentul și
1 ideea încă din copilărie că bărbatul trebuie s-o protejeze,
I sa aibă grijă de ea. Combinarea acestor reguli nescrise a
i 178

fost programată și dezvoltata din copilărie, având un im-
pact deosebit de important asupra comportamentului viitor.
Constrângerile și interdicțiile copilăriei predestinează ca
femeia de mai târziu să caute la nesfârșit iluzia „tatălui
bun", al tatălui protector, evitând orice altă persoană care
nu se conformează modelului. Acest vis al ei poate să
devină un coșmar distructiv.
Cel mai adesea, bărbatul în vârstă devine prins ca
într-o plasă, în care propria existență îi pare confuză,
dorind din ce în ce mai mult să ajungă într-un loc mai
sigur, la un nivel în care toate potențialele nesatisfăcute să
se angajeze într-o singură direcție, virilitatea, afirmarea ei
mai mult ca oricând. Dorește mașini cât mai luxoase, mai
încăpătoare, case mari, cheltuiește mai mult pentru a achi-
ziționa; orice obiect trebuie să fie superior față de cele pe
care alții le au. își dorește o femeie cât mai tânără din
același principiu, de a demonstra că are ceea ce alții nu au.
Dacă femeia l-ar fi întâlnit atunci când era tânăr și
sărman, în colegiu sau studenție, atunci când pentru el
aceste valori materiale nu erau așa de importante, cu sigu-
ranță ar fi fost dezamăgită. Femeia tânără acceptă puterea
lui, modul în care poate fi măgulită, acceptă totul, pentru
că el are ce să-i ofere în schimb, securizare. Dacă-i va
deveni soție sau amantă, ea va fi copleșită de lucruri din
ce în ce mai mari și de cea mai bună calitate. Oricum,
bărbatul ajuns la maturitate își alege femeia ca un simbol
al propriului status și nu evaluează, persoana care se
.ascunde în spatele acestei fațade (tinerețe și frumusețe).
Atât bărbatul cât și femeia într-o astfel de situație con-
trazic normele sociale, fac ceea ce doresc și nu ce li se
spune. In acest sens, mai există un element al aventurii
interzise, o altă interdicție ,.Mama spunea, că eu nu tre-
buie să-mi pierd capul". In concepția freudistă, tatăl (rolul
jucat de bărbatul matur) o poate seduce inconștient pe
fiica lui (femeia tânără).
179

Dacă ne simțim prost, inconfortabil și dezechilibrați
într-o relație este rezultatul propriei noaste contribuții, al
ireâlismului și luptei nevrotice pe care o purtăm în final
nu cu partenerul, ci cu noi înșine. Cu privire la vârstă,
dacă, cei doi sunt ei înșiși, pot realiza ceea ce-și doresc,
chiar dacă diferența este suficient de mare.
Ritualul seducției este un preambul, un dans în care te
prinzi numai dacă vrei. Decizia ne aparține.
Dacă se potrivesc bine, dansul continuă, dacă nu, ei se
vor opri, de la sine dansul va șchiopăta și-și va pierde
cursivitatea.
Bărbații în vârstă nu seduc tinerele femei mai mult
decât o fac ele. Ei cred că cei care aleg să fie împreună
o fac prin compatibilitatea mutuală, pentru că așa este
jocul, pentru că necesitățile afective o cer, pentru că ei,
unul bătrân și celălalt tânăr pot să iubească dincolo de
vârstă, dincolo de prejudecăți și interdicții. Ei hotărăsc
cum le este mai bine.

Tânăra, în mod similar este marcată de complexul Elec-
tra; ea face sex cu tatăl ei (bărbatul bătrân), împotrivin-
du-se și urând-o pe mama ei (eventuală soție a bărbatului
pe care-1 iubește). Freud afirmă că acesta este un proces
inconștient. Dacă acest scenariu psihologic este jucat și
pus în acțiune de nivelele subconștientului, atunci el poate
fi pus la vedere, el poate fi evidențiat și conștientizat atât
la femeie, care este de obicei alta la maturitate, dar și la
bărbat, care-1 ajustează la bătrânețe. în aceste momente,
oamenii vor căuta plăcerile într-un mod complet diferit
față de tinerețe, vor resimți crizele interioare mai acut.
Anumite relații de acest gen sunt constructive pentru că
ambii parteneri se dezvoltă emoțional, iar diferența de
vârstă este un criteriu secundar. în alte cazuri, ele pot
deveni relații distructive, în care expectanțele personale
total nerealiste și iluzorii ale acestui cuplu rămân nesa-
tisfăcute. Acest factor este mai mult dependent de perso-
nalitățile celor doi parteneri decât de diferența de vârstă.
Bărbații adulți vor căuta mereu să impresioneze tânăra
fată, vor alege orice mijloc de a o seduce. Ei își pot
folosi dominarea, posesiunea și importanța poziției lui pen-
tru a o face dependentă, pentru a-i asigura dorința ei de a
fi protejată. Astfel de mijloace de seducție nu duc decât
la reacții de respingere până la urmă. Tânăra va ajunge la
un moment dat să simtă repulsie, să-1 urască și să refuze
ajutorul lui. Dar, curând se va simți din nou nesecurizată
și atunci, va alerga din nou spre același gen de relații cu
care se obișnuise deja, pentru a-și asigura protecția. Ea va
încerca să impresioneze „tatăl", să-1 seducă cu tinerețea și
cu capriciile ei, să-1 răsfețe, săTl certe în joacă. Astfel de
tertipuri nu ajung pentru a construi o relație serioasă.
Dacă totuși ambii parteneri se plac cu adevărat unul pe
celălalt, se valorizează reciproc, se satisfac reciproc, nu au
nevoie de aceste trucuri.
180

PARTEA a V-a
Capitolul 17
Exagerarea seducției personale
Capitolul 18
Agresivitatea sexuală
Capitolul 19
Atracția și seducția negativă
Capitolul 20
Evitarea seducției nedorite
Capitolul 21
Exotica seducției

CAPITOLUL 17
Exagerarea seducției personale
„Sexul, în absența intimității, fără tandrețe
și comunicare prin iubire, îl dezuma-
nizează și înspăimântă pe partener."
Maggie Scarf — Psychology Today's,
The Promiscuous Woman
u toții suntem deja familiarizați cu prezența per-
" soanelor nesatisfăcute, care-și exacerbează sexuali-
tatea, cu persoane care-și exagerează capacitățile
de seducție. Ele se simt atrase doar de persoane pe care
le vor părăsi în final, își folosesc întregul joc pentru a
cuceri pe cei care le resping, îi refuză pe cei care iubesc;
ele doresc ceea ce nu pot obține. își găsesc parteneri care
să se arate insensibili și nepotriviți pentru a-și satisface
propria tendință masochistă,
-Mesajele corporalității semnalizează o „sete" cumplită, o
„foame" nebună de contacte sexuale, după care, astfel de
persoane se simt din nou libere, refuzând contacte mai
intime, emoționale și împlinite afectiv.
Confuzia pe care o creează piin această alegere sexu-
ală, se naște tocmai din incapacitatea de implicare emoțio-
185

nală, din neputința de a relaționa constant și motivat.
Leda, o tânără roșcată, cu ochii verzi și foarte focoși, în-
treținea relații sexuale cu oricine dorea, oriunde și oricând.
Regretul ei era că nu se putea apropia prea mult timp de
un bărbat și nici nu încerca să mențină relația cu el, totul
se reducea la o legătură sexuală. începuse să-i sperie pe
bărbați cu nevoile și poftele ei, care creșteau în intensitate
pe măsură ce ei deja erau epuizați. Ea nici nu permitea
celorlalți să-i impună un model de bărbat, să-i dea sfaturi.
Steve era un tânăr cu care ea ar fi dorit să stea mai
mult de o noapte. O incita la mai mult. S-au întâlnit la
un bar de noapte, el a condus-o acasă, au făcut sex. Și
după toate astea, a simțit că „era doar o bucată de carne".
Amândoi au încercat să-și schimbe modul lor obișnuit
de a relaționa și, în final, au descoperit persoana, omul
care se ascundea în spatele trupului, ei au văzut și au
înțeles această diferență. „Steve semăna cu mine, era exact
ca mine", însă după ee am făcut sex am rămas uluiți de
faptul că am făcut amor. Acum, el se simțea altfel, era
valorizat și căpăta urt rost, un sens în viața ei. Se schim-
bau foarte multe atitudini și dorințe. Ea se simțea la fel,
era încântată să se știe tratată ca o persoană cu sentimente
pe care le poate împărtăși și nu ca o păpușică, căreia să i
se; ofere din ce în ce mai mult; se simțea ridicată la ade-
văratul rang de femeie. Așa au început să facă unul pen-
tru celălalt câte ceva bun. Ei îi părea rău pentru pro-
blemele jenante pe care le-a creat tipilor pe care i-a avut
înaintea lui. Se bucura că de fiecare dată îi oferea câte
ceva frumos. S-au îndrăgositit unul de celălalt și nu mai
doreau să se întoarcă înapoi. „Era bărbatul care mi se
potrivea cel mai bine." Experimentările lor sexuale din tre-
cut i-au ajutat să relaționeze unul cu celălalt. .
Experiența ei nu este unică.
Orientarea pozitivă a experienței personale este mai
importantă decât experiența instinctuală.
186

Deci, oricum ar fi, există și beneficii și inconveniente
pentru a practica o sexualitate liberă, fără interese, fără
opreliști.
Diferența între libertatea sexuală și promiscuitate este
evidentă, Mario Puzzo a pus accentul pe esența fenomenu-
lui de compulsivitate sexuală la bărbați. în „Fool Die", el
scria: „Ii plăcea să miroasă a transpirație, să se simtă
istovit. El practica sexul vulgar, așa cum este atunci când
te droghezi cu heroină și când ți se pune pata!"
Pe de altă parte, femeia este, uneori, așa cum o vede
Don Juan, în general o pradă ușoară, chiar dacă are grijă
să nu se întâmple asta. De fapt, nu este nimic deosebit
atunci când o persoană singură face o invitație sexuală. In
acest mod, ea poate să devină ori foarte obosită de atâta
efort, ori foarte experimentată. O doamnă tânără căreia îi
place să-și acorde foarte multe libertăți de a relaționa și
de a întreține relații sexuale, va ajunge să forțeze lucrurile
pentru a face o alegere potrivită.
Să urmărim o femeie, de exemplu o blondă, cu ochi
focoși și buze cărnoase pe care le mișcă excitant, plim-
bându-se cu limba pe ele, într-un joc exagerat de seducție.
Ea cochetează frecvent, scuturându-și părul bogat și
cârlionțat, fâțâindu-se cu fustița ei scurtă și strâmtă.
Femeile o privesc și ele cu ochii holbați. Bărbații îi urmă-
resc însă unduirile corpului cu respirația tăiată, înțepeniți
de prezența ei.
Pentru ea, partenerii sexuali nu reprezintă o problemă.
Cele mai frecvente relații și le făcea în baruri sau în
restaurantele hotelurilor. Le oferea, tot ce-și puteau dori, un
preludiu extrem de excitant, poate cam lung și aborda
poziții și trucuri sexuale foarte variate și neobișnuite. Cu
toate acestea, ea părăsea acești bărbați, nesatisfăcută, frus-
trată și neîmplinită. Celelalte femei o priveau cu furie și
gelozie. Ea are nevoie să o ia de la început. își epuizează
187

țul acestor relații care nu-i lăsau vreme să se regăsească
pe sine, să realizeze de fapt că ea dorește să fie iubita,
dar să și iubească.
în drumul ei spre împlinirea personalității, ea a experi-
mentat și trăit o imensă satisfacție, dar și insatisfacție
atunci când cucerea sau pierdea o relație importantă. Ea
avea nevoie de o persoană rezonabilă care să-i ofere sta-
bilitate, sentimente și de care să fie realmente atrasă, prin
care dragostea pe care o putea oferi să devină realitate, să
se dezvolte armonios și deplin. „Pentru a-mi găsi iubirea,
mă întâlneam cu cineva în fiecare week-end, chiar dacă
știam că voi risca sau va fi un eșec! însă, eu știu că e
mai bine să-mi găsesc pe cineva decent. Chiar dacă toate
prietenele mele spun că am obținut ce-am dorit – ele nu
știu adevăratul meu secret. Gene n-are cum să fie un iubit
adevărat și interesant pentru mine, dacă se tot smiorcăie și
nici cu Don, care niciodată nu este cu mine când am
nevoie de el!"
în următoarele trei luni, ea a devenit extrem de neferi-
cită, trăind cu convingerea că nimeni nu o iubește.
„Tocmai m-am întâlnit cu cei pe care i-arn pierdut, mai
puțin cu Gene, de la care nu mai aștept ceva", mărtusirea
ea cu lacrimi în ochi, scrâșnind din dinți.
Ironia face că atunci când deja se resemnase că nu va
întâlni bărbatul potrivit, 1-a descoperit pe Dan, un bărbat
foarte bine, cu o privire adâncă și ochi albaștri, în timp
ce făcea cumpărături într-un magazin. Ei sunt acum
mândri unul de celălalt și au avut cu adevărat noroc că
s-au cunoscut.
Persoanele care-și exagerează dorința de a atrage nu au
grijă și nici nu acordă o prea mare importanță trebuințelor
sexuale și emoționale. Ele nu au primit dragoste în peri-
oada copilăriei, trăind momente de frustrare și eșecuri
emoționale care și-au pus amprenta asupra personalităților
lor de adulți.
189

partenerul și cere altora să completeze insatisfacția ei. Este
un caz tipic de nimfomanie.
După un mare număr de astfel de legături tranzitorii și
nespectacuîoase, 1-a întâlnit pe Gene, care părea să fie
biletul ei de ieșire din acest haos, pe care ea 1-a construit.
El era mai tânăr cu opt ani ca ea. Iar acest avantaj al
vârstei și experienței o făcea să-1 controleze, să-1 protejeze.
Din nefericire, Gene este doar un înlocuitor, un substi-
tut. Christie Ann nu-1 iubește, îndoielile și ambivalențele
afective pun în evidență stilul de viață al lui Gene; per-
sonalitatea lui ștearsă devine plictisitoare, în timp ce ea își
permite foarte multe libertăți, este extrem de activă atunci
când este vorba de plăcere.
Relația lor este un exercițiu plictisitor, intrat deja în
rutină, tinzând mai degrabă să-și rezolve stereotipiile prin
căutarea distracțiilor de orice gen, decât să- relaționeze
unul cu celălalt comunicând deschis și sincer, într-o mani-
eră care să le asigure compatibilitatea.
în acest conglomerat de emoții, de stări și plăcute și
frustrante, un rol important 1-a avut Don, căruia îi oferea
o atenție deosebită. El era rece și distant, nonșalant și
indiferent față de succesele lui amoroase. Și-a părăsit soția
într-un mod oribil, după ce 1-a tolerat aproape doisprezece
ani.
Făcea mereu promisiuni că va divorța și își va împărți
viața numai cu Christie Ann. Avea o capacitate extraor-
dinară să-și contureze viața ca un eșec, fiind deziluzionat
de ea, mizând pe aceste fantezii pentru a o convinge pe
Christie Ann.
însă ea nu prea dădea așa mare importanță acestor
povești. Și-a schimbat tactica, oscilând între acești bărbați,
care de fapt o agasau. Gene începuse să o plictisească,
fermecătorul Don devenea obsedat de soția lui, iar ceilalți
bărbați întâmplător întâlniți nu-i puteau oferi adevărata dra-
goste pe care ea o visa, o dorea. Ea plătea emoțional pre-
188

Ei nu-și explică și nici nu' vor să caute explicațiile
acestor mecanisme traumatizante.
își acceptă trecutul cu dramele lui și trăiesc în prezent
cu mari lipsuri afective, căutând mereu, la nesfârșit, acea
atingere și îmbrățișare magică, care să-i facă să se simtă
cu adevărat doriți.
Realizând că dragostea este necondiționată și toate plă-
cerile ei pot deveni o realitate, a făcut primul pas spre
maturizare.
Un grad înalt al seducției servește scopului de a atrage
noi parteneri, lăsând loc pasiunii și realizării unei relații
stabile. Există foarte multe lucrări și romane care ridică în
slăvi virtuțile soțiilor care se poartă ca niște școlărițe sili-
toare sau care valorizează masculinitatea, care apără intere-
sele soților infideli, chiar dacă ei nu sunt foarte atenți cu
nevestele, care nu de multe ori flatează orgoliul masculin
pentru a pune în discuție, de fapt, nevoia de feminitate.
Atunci când acțiunile partenerilor sunt cu adevărat be-
nefice și plăcute, ele reflectă, de fapt, o atracție profitabilă
și mutuală care coexistă, manifestându-se ca o extensie a
unor personalități mature și sănătoase, care dau și primesc
dragoste și încredere. De asemenea, putem observa că a fi
o persoană exagerat de atractivă, când se exacerbează
calitățile corporale și conduitele de seducere, atunci, cu
siguranță există dificultăți în plan emoțional și comporta-
mental.
Ceea ce marchează diferența între a fi seducător și
exagerat nu se măsoară în numărul de butoni deschiși la
cămașa, nici în bijuteriile de la baza gâtului, nici în
lungimea fustei, ci în impresia pe care o oferă un individ
atunci când comunică și interacționează cu alții. A fi sen-
zual și seducător nu este ceva care se poartă, care orna-
mentează, ci, mai degrabă, înseamnă să ai capacitatea de
a-ți exprima și de a-ți manifesta întreaga personalitate în
mod deschis.
190

Buckminster Fuller, un renumit arhitect și filosof, deși Ji
foarte în vârstă, avea un spirit puternic, era o persoană |î
charismatică, un intelectual strălucit, cu o atractivitate ^
extraordinară. Si
Persoanele care exagerează jocul seducției imită, preiau ['»
imaginea unei persoane senzuale și creează doar un portret ft
anost, fără substanță, fără dinamică și spirit. A fi un A
seducător reușit este o. adevărată artă, însă atunci când se j
suprasolicită, se creează o reacție de respingere, uneori un 1
kitch. M
Stereotipiile nimfomanelor, bărbatul vulgar și desfrânat,
falsitatea unui minijup sau pacienții cu probleme hipomani-
acale, expansivi și înzorzonați, toate exemplifică această
problemă.
Ei sunt doar imitații, o fațadă a seducției, fără să fie
cu adevărat atrăgători și plăcuți. \
Sunt doar niște caricaturi ale altora și nu poartă, nu fac ^
nimic original și caracteristic personalităților lor reale. s j
Există un element central al acestui ritual al seducției, \
un element care se poate găsi între agresivitate și pasivi- „i
tate. Un partener are nevoie să facă avansuri; în egală
măsură, este valabil și pentru bărbați, și pentru femei. i|
Inițierea contactului fizic, ca seducție sexuală, se poate \l
face într-un număr infinit de moduri, verbal și non-verbal.
Femeia poate spune: „îmi placi și cred că arăți bine",
bărbatul ar spune: „Simt cu adevărat ceva special pentru
tine". Cărțile și revistele orientate spre sexualitate oferă
extrem de multe sugestii, care devin apoi preluate și
vehiculate inconștient.
însă, CUVINTELE NU AU O PREA MARE impor-
tanță; este mai importantă PERSOANA care le rostește.
Doi oameni diferiți pot spune: „Cum aș putea să te
păstrez pentru toată viața?". Unul dintre ei poate să fina-
lizeze aceste cuvinte printr-o aventură amoroasă, în timp
ce celălalt poate căuta la nesfârșit o cale de a le împlini.
191

Astfel, cei aflați într-o situație de acest gen au nevoie
de următorul sfat: „Dă-1 pe băiatul ăsta unei doamne mai
în vârsta pentru o săptămână și-1 va învăța ea toate tru-
curile și tot ce are nevoie să știe, va ști exact ce să facă
și cu oricine. Ha! Ha!". De fapt, în anumite țări, tinerii
adolescenți sunt duși de tații lor în bordeluri și case de
toleranță, pentru inițiere sexuală. în Statele Unite, acest
lucru se învață din experiențele împărtășite ale adulților,
prin jocuri „arată-ipi și spune" sau „doctorul și asistenta",
prin întâlniri și relații sexuale adecvate.
Ralph dorea sincer să întâlnească mai multe femei, însă
îi era teamă. își făcea doar planuri.
Folosind autohipnoza, el repeta mental cum să pro-
cedeze pentru a cuceri femeile. Apoi, a încercat practic
sugestiile. Problema era faptul că uitase totuși ce implică
o prietenie și nu mai știa cum să înceapă, dar să și mai
termine.
Deci, cum am putea începe o relație?
Ce să faci în prima etapă? Care este prima mișcare?
Prin autosugestie, Ralph se convingea pe el însuși că este
foarte ușor să te apropii de femei.
Și apoi, ce să facă?
A început cu sugestiile țintite pe senzațiile de căldură
și relaxare, apoi și-a fixat data întâlnirii – în week-end și
cât mai curând posibil. Nu a fost, totuși, atât de greu, și
nici nu a depin atâtea eforturi pentru a avea o relație.
Dar a omis un proces important pentru a cuceri interesul
cuiva. Implicarea emoțională. El a făcut progrese mari și
încet, încet a încercat și alte tactici decât cele de a face
dintr-o întâlnire doar un exercițiu de rutină.
Acum, el putea să întrețină și o conversație, să vor-
bească despre el, să se ofere afectiv și să se implice
emoțional. Pasul următor a fost o cerere în căsătorie, la o
ceașcă de cafea, într-un mod relaxant și emoționant.
193

în spatele unor cuvinte și fraze se poate ascunde o per-
soană foarte diferită; însă ele indică prin conținut, semnifi-
cație și simbolistică, tipul de persoană. Ele anunță un
început prost sau bun într-o relație. Senzualitatea în cu-
vinte- are un rol deosebit de incitant, însă, dacă este prea
accentuată, atunci devine vulgară.
Reticența, timiditatea excesivă și lipsa unei capacități
fine de seducție, pot duce la concluzia că această persoană
are nevoie de un ajutor practic în relația lui cu semenii
și, mai ales, cu cei de sex opus. Conștientizarea temerilor
inconștiente de respingere, atunci când ne asumăm riscul
de a relaționa onest cu ceilalți, dizolvă această rezistență.
Ralph este un tânăr la 23 de ani, cu o față prietenoasă
și o mustață mică, se află într-o adevărată dilemă, devenea
nervos și agitat în prezența unei femei. „Drăguță fată, nu!?
Insă, cu fetele bune "nu poți s-o faci, dacă le iubești și,
Doamne, eu vreau o țipă cu care să pot…; mereu vreau să
știu de ce nu pot s-o fac. Simt că ceva din mine mă
oprește, simt că ceva mă răscolește înăuntru atunci când
se apropie mai mult de mine, și când sunt gata s-o fac,
nu pot. Am. încercat orice, chiar să pretind că nu eu sunt
acela care o fac, și totuși mă simt confuz. Am văzut și
un cuplu, l-am urmărit în intimitatea lui și am văzut o
mulțime de lucruri. îmi place, dar, totuși, ce mă fac?
Spune-mi, pentru că nici o carte nu-mi spune cum s-o fac
prima dată!"
Exasperarea anxioasă a acestui tânăr, Ralph, care ne
relatează toate acestea, poate deveni amuzantă, dacă nu ar
fi trăită cu atâta încordare și suferință.
Sentimentele și trăirile atunci când tremură de nerăbdare
sau de teamă sunt un mod de a reacționa, specific multor
persoane, aflate la un moment dat într-o situație asemă-
nătoare. El nu știe să relaționeze intim cu persoanele de
sex opus.
192

Ajunsese să stăpânească corect arta seducției pentru a
ajunge să-și satisfacă atât nevoile personale și emoționale,
cât și pe cele sexuale.
Orice formă de întâlnire poate deveni o cale de a
vorbi, de a comunica, de a face sex. Orice acțiune orien-
tată, cu un scop bine definit, devine un mod de a ne
încerca rezistențele, abilitățile și, de ce să nu recunoaștem,
propria sexualitate, mai ales când scopul este satisfacerea
dorințelor și necesităților sexuale.
Tot ce întreprindem în acest sens se învață prin încer-
care și eroare; Ralph devenise suficient de experimentat și
echilibrat.
Acum se poate bucura, într-adevăr, de propria capacitate
de a seduce.
Anumite persoane nu învață niciodată cum să fie atrac-
i tive în mod natural și adecvat.
1 Vă prezentăm mai jos câteva trucuri amuzante ale unui
\ comportament exagerat de seducție:
i, ; 1. Lăsându-vă sutientul prea jos și purtând bikini „de-
s I coltați" pentru a vă expune corpul;
i | 2. Holbându-vă, cu privirile ațintite și speriate de atâta
•s ', senzație, eu gâtul încordat, ca și cum v-ar strânge ceva,
!l cu gura căscată, savurând o imagine tare, tare sexy;
"î ', 3. Stând jos, așezându-vă pe furiș într-o poziție sexy,
•' privind de jur împrejur, ridicând cât mai mult marginile
I 1 rochiei;
'4 \ 4. Folosind prea multă apă de colonie, mirosind ca o
Jt i drogherie;
'{• | 5. Folosind expresii artificiale de a vă mișca și gesti-
l | cula, rămânând în poziții incomode, caraghioase.
i Acum știm cu toții-că a fi exagerat de seductiv putem
l deveni penibili și să nu ne mire că mulți oameni ne evită
atunci când exagerăm aceste atitudini, pe care nu le mai
putem controla, adevărate manifestări isteroide de compor-
tament. Este mult mai sănătos să fim noi înșine, fără să
194

mai împrumutăm artificii pentru a ne spori sex-appeal-ul,
pentru a relaționa mai ușor sexual.
Oamenii doresc noi cunoștințe, să întâlnească noi prie-
teni, să comunice unul cu celălalt, iar acest lucru în-
seamnă primul pas pentru a ne încerca atracția.
A fi seducător este un element al procesului de atracție
interpersonala, care poate fi implicat în foarte multe
situații. Seducția nu este un potențial sexual înnăscut; este
parte a procesului de atingere a unui număr diferit de
scopuri; se dobândește prin punerea în valoare a calităților
personale și prin exercițiu.
Seducția dusă spre extreme, fie ele și pozitive, accen-
tuată în diferite moduri, pune semne de întrebare privind
sănătatea și echilibrul psihic, devine un factor perturbator
pentru propria persoană și pentru ceilalți. Flirtând prea
mult și prea strident sau apropiindu-ne exagerat de o per-
soană, nu se mai provoacă plăcere, ci devine o expresie
agresivă, ostentativă de a impune plăcere.
Exacerbarea dorinței de a atrage se transformă într-o
formă distructivă de seducție, în care atmosfera emoțională
se află sub o presiune dominatoare și sufocantă a sti-
mulilor prea puternici. Aduce haos și conflict, dezechilibru
și confuzie.

CAPITOLUL 18
Agresivitatea sexuala
„Vă instruiesc și vă recomand să respec-
tați sfaturile mele care nu sunt ce vă
doriți, însă ele sunt ceea ce eu doresc;
deci, spuneți-vă că: în caz contrar, vei
face ceea ce dorești și ceea ce doresc."
R.D. Laing
The Politics of The Family
șa numita „revoluție sexuală" a avut rolul de a
crea independența femeilor, care a speriat pe
.foarte mulți bărbați. O dată cu creșterea liber-
tăților de exprimare sexuală a dorințelor, femeile au în-
ceput să spună bărbaților ce doreau cu adevărat. Acest
lucru a provocat o serie de anxietăți și sentimente ostile
bărbaților și chiar sentimente inadecvate.
în mod constant, când un bărbat vine la cabinetul de
terapie sexuală, el spune că primul lucru în timpul actului
sexual este să-și satisfacă femeia. El se concentrează doar
pe plăcerea femeii și mai puțin pe a lui, rezultând că nici
unul dintre ei nu este împlinit sexual.
197

Când atenția lui se concentrează doar asupra senzațiilor
lui de plăcere, atunci, ca o consecință naturală, femeia se
simte și ea bine, dacă nu, atunci problema se pune invers,
ea pune accent pe orgasmul lui, transformându-se într-o
non-orgasmică și nici unul nu-și găsește satisfacția. Cei
doi, oferindu-și unul celuilalt plăcerea, trebuie să aibă grijă
și de propriile satisfacții sexuale, iar restul vine de la sine.
Stan, un tânăr regizor de film scandinav de 25 de ani
și Mârleen, misterioasa și atrăgătoarea lui prietenă de 29
de ani, ilustrează foarte bine dilema relațiilor de respin-
gere.
Ea este în mod constant atinsă și provocată sexual de
Stan și nu-i prea pică bine dacă merge prea departe. El
caută mereu să o irite în public, mai ales când poartă
-fuste mini, găsind foarte atractive picioarele-ei dezvelite.
Ceea ce simte ea în momentul în care se apropie se
definește presiune. Ea îi comunică prin gesturi de respin-
gere că nu-i' acceptă apropierea, că nu dorește o relație cu
el, sentimente care contrazic dorințele ei .de, a fi plăcută și
adecvată unei astfel de relații.
Situația devine din ce în ce mai dificilă pentru că el
continuă să se retragă și atunci Marleen; se simte privată
de atingerile lui. Dorințele de a-1 atrage devin tot mai pu-
ternice, însoțindu-se de o retragere imediată atunci când
sunt împlinite.
Tăcerea lor se transformă treptat într-o bătălie mută.
Mulți bărbați ar fi dorit să o aibă pe Marleen și-și
făceau planuri imaginare pentru a o cuceri.
Există totuși o diferență între a avea o atracție expre-
sivă și a fi agresiv. Nevoia sexuală exacerbată de a oferi,
produce mai mult reacții de respingere decât de atracție.
Este dificil să se descrie tortura emoțională și suferința
care produce, de altfel, atâtea probleme .cuplurilor. Ei tră-
iesc într-o luptă permanentă, tensionați, fiecare se chinuie
și suferă în parte, se blamează atunci când greșesc, deși
198

00-
vina este, în egală măsură, a ambilor. Toate aceste con-
duite agresive sunt reflectate în sexualitatea cuplului, tre-
când prin filtrul fiecărei sexualități. 1 f§
Oare ei sunt conștienți că relația lor tinde spre dis- 11§
tragere, că toate forțele conduc și sunt orientate spre a se
ruina reciproc, că devin din ce în ce mai respingători?
Stan și Marleen se strivesc unul pe celălalt, par să fie
istoviți de această „bătălie". Sprijinul și ajutorul lor este
tipic pentru foarte multe cupluri; ei trebuie să învețe
inițierea unui act sexual, apropierea reală și relaxată.
Ambii au avut o vină în această problemă – ea fiind
prea agresivă, iar el prea pasiv. Marleen a încercat să-și
concentreze eforturile de a-1 vedea pe Stan ca fiind mai
puțin important pentru viața ei și așa a început să devină
capabilă să ceară mai puțin de la el.
Stan a început, contrar așteptărilor ei, să devină afec-
tuos și sincer în declarațiile lui, își schimbase atitudinea
de indiferent într-una de implicat emoțional.
își asuma acest risc de a sta alături de ea, fără teama
de a-i pretinde prea multe.
Treptat, sentimentele lor cu privire la propria stimă și
încredere s-au transformat în iubire și întreg procesul ăsta
de a se deschide unul spre altul din punct de vedere
emoțional i-a făcut să se reîndrăgostească.
O situație destul de obișnuită este și cea în care femeia
solicită și dorește o apropiere ușoară, lentă când face
dragoste, ea are nevoie de mai multă tandrețe și un pre-
ludiu mai lung decât bărbatul. Răspunsul tipic al bărbatu-
lui este excitarea rapidă, urmată de un dezinteres fizic
după ejaculare și o relativ lentă perioadă de revenire,
comparativ cu cea a femeilor. Ea poate să aibă mai multe
orgasme, doar dacă permite acest lucru. Aceste diferențe
fiziologice între sexe sunt normale; desigur, există și
excepții de la această regulă.
199

folosesc un limbaj extrem de vulgar, care nu ar mai pro-
duce excitație, ci o stare de disconfort. Oamenii le aleg
fie pentru că nu au altă alternativă, fie că sunt frustrați și
nu îndrăznesc să înfăptuiască real, fie doar pentru a-și sa-
tisface fanteziile sexuale personale.
Unele povești par să fie mai mult ireale; prea puțini
sunt mulțumiți pe deplin sau devin chiar nesatisfăcuți
atunci când le confruntă cu realitatea. Micile fantezii nu
ne ajută decât parțial să stabilim o relație de dragoste și o
sexualitate satisfăcută; Dorințele pot deveni din ce în ce
mai mari față de posibilitățile realității de a le împlini.
Mulți bărbați, din dorința de a evita să facă presiuni și să
insiste într-o relație sexuală, simt că sunt doar colaboratori
în inițierea preludiului.
Rhonda, o tânără de 20 de ani, cu sânii mari și robuști,
cu obraji îmbujorați, caracteristic acestei vârste, este extrem
de senzuală, fără prea multe zorzoane, însă toate relațiile ei
s-au redus doar la o noapte de dragoste. De ce?
Din descrierile ei, într-o seară 1-a întâlnit pe Roger, un
student timid, cu un trup atletic care pare să-i fi adus o
lumină în viața ei. L-a invitat să cineze în apartamentul ei
din campus. In timp ce-și schimba ținuta, el s-a scuzat că
merge în baie.
Părea sa fie foarte excitat de mișcările trupului ei
subțire sub acea rochie roz, ușor decoltată. Speranțele lui
de a. o avea deveneau din ce în ce mai reale. S-a întors
de la toaletă și a găsit-o lungită pe canapeaua ei roșie,
într-un neglijeu sexy. Ea își umezea cu limba buzele și
atingea ușor cu buricele degetelor pielea.
El era neîncrezător că fantezia lui devine adevărată.
îi treceau prin minte fel de fel de gânduri: să sară
asupra ei și s-o imobilizeze, în timp ce ea s-ar fi zbătut
înfiorată de plăcere, să-i strecoare mâna nervos pe sub
haine și să i le rupă etc.
201

Putem observa că o persoană nu poate accepta orice
mod de a li sedusă și nu tolerează comportamentele care
exercită o presiune fizică sau psihică asupra ei.
„După ce am băut ceva împreună cu Victor, ne-am
îndreptat spre apartamentul meu. De obicei nu sunt prea
disponibilă, dar ceva îmi spunea că totul este în ordine.
Oricum, după ce am, vorbit puțin și am luat praful
(cocaina), am mers în dormitor.
Intuiția mea a fost verificată. Fără haine, arata mai
bine, era cel mai frumos trup pe care l-am avut. Avea
părul blond, umerii puternici, iar ochii lui verzi și mari
mă măsurau cu nervozitate. Am făcut sex aproape două
ore continuu, fără exagerare! Și apoi, când s-a trezit, am
început din nou, la miezul nopții, dimineața din nou.
«Oh, Doamne… sunt istovită!»"
Aparent, el avea nevoie de o pauză foarte scurtă pentru
a continua actul sexual. Acest lucru este atributul tinereții.
Există totuși bărbați care se refac greu după ejaculare,
însă o stimulare continuă și susținută poate produce orgas-
mul din nou.
Când se întâmplă acest lucru, ei sunt de obicei după o
perioadă de abstinență sau nu au o viață sexuală regulată.
Cuplurile cu orgasme multiple și simultane sunt o posi-
bilitate psihologică; ei comunică psihic și fiziologic, își
controlează excitațiile foarte bine. Insă, ele sunt o excepție
și nu reprezintă media patternurilor sexuale obișnuite.
Cercetările realizate pe aceste cazuri unice au arătat că
ele sunt posibile mai ales dacă se caută senzații puternice,
fie vizionând casete porno, fie citind cărți erotice care
înflăcărează imaginația pentru a atinge . asemenea perfor-
manțe, care sunt de neatins de foarte multe persoane frus-
trate (ele nu acfceptă o astfel de stimulare mentală și
vizuală).
O • poveste amoroasă poate stimula fantezia cititorului,
însă nu orice trebuie citit. Există povești erotice care
200

Roger era la fel de excitat ca și Rhonda, care părea
disponibilă să fie atinsă și pipăită, însă îl privea cu teamă.
El o privea instinctual și dorea să se arunce ca un uliu
asupra ei, văzând-o așa, pe jumătate dezbrăcată, incitându-1
din priviri. Fiecare participa într-un anume fel la jocul
seducției, se stimulau unul pe celălalt, știind că până la
urmă vor face sex.
In timp ce o privea, Robert căzuse pe gânduri… „Sunt
aici, lângă ea, pielea îi strălucește… șoldurile ei mă invită
să cobor ușor către fese… mă privește… totul pare să fie
exact ca în Penthouse, iar ea, pozând sexy, mă cuprinde
cu brațele, cu sânii, mă atinge oriunde doresc; de ce nu
sunt, totuși, excitat fizic?"
Răspunsul care s-ar da se datorează faptului că el este
prea excitat și această stare de suprastimulare constant
mentală îi creează probleme de erecție. Dacă ar face o cât
de mică pauză, o variație între două excitații, lucrurile s-ar
rezolva altfel.
Deși au făcut dragoste, Rhonda încă se simțea privată
de satisfacție. Multe persoane care nu sunt extraordinar de
active sexual, nu sunt și nu pot fi complet, mulțumite.
Acest lucru pare să fie contradictoriu; atunci când există o
suprasaturație sexuală, evident că dorințele vor fi într-un
dezechilibru față de capacitățile fiziologice. Persoanele care
nu au experiențe orgasmice complete, în special cele care
nu sunt satisfăcute din punct de vedere fiziologic și emoți-
onal, vor rămâne, totuși, în căutarea acestor senzații. Asta
nu înseamnă că întâlnirile pentru distracții și cele întâm-
plătoare nu-și au rolul lor. Sexul doar pentru plăcere sau,
de ce nu, masturbația poate aduce satisfacții, însă nu tre-
buie să se exagereze în acest sens.
Jocul sexual, hârjoana erotică, dacă nu sunt exagerat de
încărcate cu agresivitate, pot fi considerate o excitare
mutuală, în care cuvintele par să nu aibă un rol definit.
202

în această idee, multe cupluri includ în preludiu' mici
„bătălii" erotice, fără învingători reali, pentru a obține sti-
mulări senzuale și erotizânte cât mai variate, evitând în
acest mod monotonia și constanța excitațiilor. Ele sunt
variații foarte sănătoase pentru cuplurile monotone.
Excesele nu pot provoca atracție, ne referim la orice tip
de exces: sexual, vestimentar, comportamental, gestual etc.
Marchizul de Sade nota că torturarea sau agresarea vic-
timelor lui aducea grave injurii sexualității și, mai ales,
personalităților lor. Aceste comportamente extreme, distinc-
tive, nu sunt admise nici de heterosexuali, dar nici de
homosexuali.
Cazul Ariene este un exemplu care ne prezintă unul
dintre efectele agresivității în comportamentul sexual. -„Sunt
îngrozită atunci când actuala mea iubită mă lovește."
Ariene și Tania sunt lesbiene și s-au cunoscut de câteva
luni.
Ariene era foarte îngrozită pentru că relația lor devenea
prea încărcată de violențe, că agresivitatea își făcea loc în
propria-i sexualitate.
într-un fel o atrăgea, în altul începea să urască relația
lor; se temea pentru ea, se temea că o va pierde și pe
Tania!
Pentru a înțelege conflictul Arlenei, va trebui să reve-
nim la perioada în care ele nu erau împreună, cu șase
luni în urmă, când o întâlnise pe Patricia.
„Pat era femeie frumoasă, cu fese proeminente, pe care
le mișca excitant când mergea; avea o piele fină ca piersi-
ca și mirosea bine. Mă privea pasional; avea ochi negri
precum cărbunele."
S-au întâlnit în intimitatea apartamentului ei, unde au
avut loc câteva scene puțin neobișnuite pentru ea. Pat o
seducea folosindu-și forța, acoperindu-i corpul cu pasiune,
prinzând-o ca într-o capcană, în care ea se simțea devorată
și excitată în același timp.
203

<5
1Până la urmă, Ariene a acceptat să-și mărturisească
dificultățile, să le conștientizeze, să caute motivații pentru
fiecare acțiune în care se angaja sexual. Și-a împărtășit
durerea și suferința care o chinuia Taniei, iar relația lor a
căpătat o altă valoare, înțelegerea și tolerarea celuilalt.
Exemplul prezentat mai sus ne conduce la anumite con-
cluzii valabile pentru orice cuplu, hetero sau homosexual.
Lipsa unei acceptări mutuale, a înțelegerii și analizei com-
portamentale în situații de criză, conduce în final la ostili-
tate și distrucție.
Un mod de acțiune violentă, agresivă în plan fizic,
emoțional, sexual sau în sfera psihologică nu poate fi
seductiv. Forța și presiunile exagerate atrag după ele
reacții de apărare, rezistență și, în cele din urmă, respin-
gere.
Din nefericire, există mulți oameni ce conferă seducției
doar roluri sexuale. Ei nu sunt prea departe de adevăr.
Seducția implică întreaga noastră sexualitate, manifestată în
mod conștient sau inconștient în comportamentul și carac-
teristicile personale. Ea își pune amprenta pe orice situație
în care omul interactionează cu semenii.

Animalitatea era excitantă, desigur. Degetele Patriciei
umblau ușor, abia atingându-i butonii cămășii, căutând atin-
gerea pielii de la baza gâtului, a sânilor; simțea cum
mâinile ei se plimbau peste tot, eliberând „capcana" în
care fusese prinsă la început. Nu s-a dat în lături să-i
rupă bluza până la urmă. Ariene trăia sentimente confuze,
de plăcere și teamă.
începuse lupta, o luptă în care Patricia domina și avea
puterea să facă aproape tot ce dorea.
Ariene nu se prea împotrivea, pentru că, de fapt, o dorise
pe Patricia în tot acest timp, deși nu-i plăcea jocul ei.
Se simțea scârbită.
Confuziile sexuale se înmulțeau; fetișismul Patriciei
cerea violență… dorințele erau amestecate cu un soi "de
repulsie.
Reacția Arelenei a fost cea de a respinge acea noapte
cu Patricia, încercând să-și găsească liniștea lângă alte
partenere care să-i ofere tandrețe și sentimente benefice.
Modelul sexual al ei devenea cel clasic feminin, refuzând
agresivitatea animalică a posesiei.
Ca o ironie a soartei, Ariene a început să prefere agre-
sivitatea și violența. Era modul ei de a-și descărca furia.
Preluase rolul de „bărbat" în relațiile ei următoare. Iubea
și ,ura în același timp, sentimentele și trăirile deveneau
confuze și amestecate.
Mecanismul psihologic intim al acestui tip de comporta-
ment sexual denotă prezența falusului imaginar pe care-1
afișa ca un mod de a se proteja, ca o cale de defulare a
reprimărilor acumulate încă din copilărie. Modul ei de a-și
incita partenerul la jocuri sadice, în care ea, victima, tre-
buia să lupte pentru apărare, găsindu-se în postura unei
situații excitante, dar și anxioase.
Dragostea ei și întreaga sexualitate căpătau aspecte vio-
lente, vicioase și degradante pentru femeia care încă
sălășluia în toată ființa ei.
204

CAPITOLUL 19
Atracția și seducția negativă
"…imaginația nu este în întregime dăună-
toare; este bine sau rău atunci când, în
timp ce luăm o decizie (sau după), se
pot deștepta dorințe sau sentimente care
se îndreaptă spre noi, spre ceilalți, stă-
pânind vârtejul posibilităților și realizarea
ființei umane orientată în scopul creației,
care nu s-ar face înainte de cunoașterea
Binelui și Răului^"
Martin Buber
Good and Worse
Seducțiile negative au fost analizate de către
Sigmund Freud și de alți observatori interesați de
condiția umană.
Freud denumea această tendință distructivă drept instinct
al morții. Alții se refereau la acest tip de seducție ca la
un conflict între comportamentul constructiv și cel distruc-
tiv, un conflict între BINE și RĂU. „Dacă nu pot să fac
nimic mai bun, atunci îți voi arăta cât de rău știu să fac",
întreaga energie pozitivă folosită de către individ în
207

Micile pasiuni, hobby-urile,. alături de forța ei spirituală
i-au conferit stabilitate, însă, Julie era conștientă de faptul
că deținea o puternică tendință latentă agresivă și autodis-
tructivă îndreptată spre propria-i persoană.
Ea știa ca ar putea ușor să cada pradă unui stil de
viață dezordonat și în plan sexual, acesta să fie asociat cu
întreținerea unor relații cu un mare număr de bărbați. Din
pricina acestor motive, ea ajungea, cu fiecare zi, să acorde
importanță din ce în ee mai mare lui Jonathan, un profe-
sor de filosofie tânăr, care părea să reprezinte o măsură a
stabilității ei. După aproape doi ani relația lor se schim-
base; Julie a devenit copleșită de sentimentul că a putut
evada din starea de singurătate pe care a dezvoltat-o din
pricina unei împărțiri inadecvate a timpului și a slabei
comunicări, la care s-au adăugat și frecventele atenții din
partea numeroșilor parteneri sexuali.
Lumea ei, prea plină de singurătate, a devenit un șir de
aventuri sexuale clandestine.
Aceste capricii au fost conturate de eforturile disperate
de a-și purta de grijă și care s-au centrat pe această
trăsătură negativă a ei. De fapt, totul a început în momen-
tul în care imaginea despre propria persoană se dete-
riorase.
înșelată în sentimente de prietenii ei, privată de înțe-
legerea lor și de lipsa componentei afective în viața sexu-
ală, toate acestea au declanșat în timp conflictul între
imaginea de sine și cea afișată, conflict prezent încă din
copilărie. Dorind să umple cu disperare vacuum-ul emoți-
onal al pierderii autostimei, a început să fie stăpânită de o
mare teamă pentru fiecare lucru pe care-1 făcea și cu care
intra în contact. Implicându-se superficial în relațiile cu
partenerii sexuali, își pierduse, în final, discernământul va-
lorii, având sentimentul că acest comportament ușor abe-
rant este anormal. "De fapt, îmi place să fiu o femeie
209 j
i

dragoste și sexualitate implică și un raport negativ în anu-
mite circumstanțe.
Chiar atunci când suntem conștienți și gândim rațional
la faptul că dorințele și tendințele noastre tind spre a fi
împlinite și urmate. Faptul că ele ne conduc viața și exis-
tența, nu trebuie să uităm că există și dorințe ascunse pe
fundalul cărora se crează posibilitatea autodistrugerii. Nu
exista individ care să nu adopte comportamente de auto-
apărare chiar și în situațiile în care este mulțumit, are
realizări și succese.
La unele persoane, mecanismele interioare înnăscute
oscilează între aspectele constructive și distructive ale
naturii umane, cu tendințe care aparțin doar unei extreme.
O persoană care în mod frecvent pierde, se lasă pradă
insuccesului își pune în fapt autodistrugerea.
A fi învingătorul sau cel care pierde este un mod de-a
fi care depinde în mare măsură de modul în care te per-
cepi. In fiecare dintre noi poate exista un învingător, însă
acest lucru depinde de modul în care-ți construiești drumul
spre victorie, depinde de jocul de rol pe care-1 accepți sau
nu, de cât de pasiv sau cât de activ te implici pe scena
vieții, depinde de cât de bine joci acest rol fascinant între
început și sfârșit.
Flirtul emoțional, sexual cu beneficii financiare este de
cele mai multe ori urmat de insuccese și evident că nu
vor provoca stabilirea unor relații durabile, în care per-
soana își permite, acceptă în mod conștient să fie atrasă
într-un stil de viață haotic, dezechilibrant.
Să urmărim un exemplu:
Julie, o brunetă cu păr mătăsos și ochi cenușii, era ne-
mulțumită și tristă. Tatăl ei o considera o destrăbălată,
apoi tatăl vitreg a încercat să abuzeze sexual de ea.
Deși începuse prost, ea era capabilă să muncească cu
stăruință și conștiinciozitate ca picoliță și în același timp
frecventa cursurile unui colegiu.
208

în cele din urmă Jonathan a părăsit-o, fără să dorească
acest lucru, dar puternic motivat de dorința de a-și reface
viața, de a reface lumea emoțiilor pe care o pierduse.
Astfel, Julie a început să învețe că jocul indiferenței,
superficialității și iresponsabilității afective trebuie temperat
și orientat spre scopuri pozitive.
Acest mic scenariu tragic decupat din viețile celor doi
poate fi o lecție, în sensul recăpătării stabilității sentimen-
tale, pentru că: "în afara oricărei situații neplăcute, nedo-
rite, oricărei circumstanțe negative există și potențiale con-
secințe pozitive. Amândoi, deși triști și plini de durere,
erau fericiți că au început să descopere noi căi și moduri
de-a relaționa, fără a se minți pe ei înșiși, în același timp,
pe alții.
. Au devenit conștienți de ceea ce sunt și mai ales de
ceea ce simt față de alții. Este mai important să fii natu-
ral, cinstit față de parteneri, decât să rămâi nepăsător sau
dornic doar de beneficii.
Relația sexuală s-ar manifesta conștient, cu precauție,
iar sentimentele rănite cândva, ar începe să se vindece.
Toate acestea sunt consecințele conștientizării nevoii de
autocunoaștere și cunoaștere a celorlalți, înainte de-a le
cere sau oferi ceva.
Fără această precauție, prudență și fără maturitatea emo-
țională, nu am face decât să-i îndepărtăm pe ceilalți sau
să ne privim permanent nefavorabil propria persoană, să
devenim nemulțumiți și neîncrezători zi de zi față de ceea
ce suntem.
O autoevaluare realistă alături de o bună cunoaștere a
propriei personalități dar și a celorlalți pot influența pozitiv
conturarea stilului de viață, fiind considerate priorități
importante pentru individ. Astfel, el învață arta seducției,
deci, nu numai să fie sedus.
A evita să fii prins în mrejele seducției este de aseme-
nea o capacitate specială. Când o persoană se lasă prinsă
210

de jocuri și elemente ieftine, de aparențe nesemnificative,
atunci în mod sigur încrederea și autostima vor fi pier-
dute, se nasc situații confuze, chiar neplăcute, e ca și cum
am spune că rațiunea e oarbă, valorile sunt incomplete și
superficiale.
Uneori, este mai ușor să continuăm drumul spre "nir-
vana matra" sau să pierdem legătura senzorială cu reali-
tatea.
însă, aceste moduri de-a ne elibera de durere și de-a
avea o perpetuă plăcere sunt imposibile.
Nici una, nici cealaltă nu poate fi realizată în termenii
contrastanți ai existenței. Punând în discuție această pro-
blemă, ne-am putea clarifica modul nostru de-a ne aborda
existența. Un înțelept proverb spune în acest sens: "Pentru
nimic nu există garanții"; viața este un eveniment plin de
contradicții, o contradicție fără garanții. Și atunci, nu este
normal ca și oamenii să aibă deficiențe, să lupte din greu
cu defectele lor, uneori nici să le recunoască? Ne mai
întrebăm încă de ce suntem atât de susceptibili la părțile
negative ale vieții?
In timp ce căutăm răspunsuri la aceste întrebări deve-
nim mai reflexivi la ceea ce societatea așteaptă de la noi,
la ce așteaptă prietenii, cunoștințele noastre să le oferim și
de ce nu la ce așteaptă lumea externă care ni se alătură.
Este un mod de-a deveni noi înșine prin ceilalți, ideea de
a fi pentru ceilalți ceea ce sunt ei pentru tine.
Terapia acestui egoism ar fi educarea dăruirii și accep-
tării. Insă, cum am putea să ne dăriîim celorlalți dacă ne
punem în prim plan propria persoană?
Dacă pretindem că suntem personalități mature atunci ar
trebui să fi parcurs toate treptele de dezvoltare, culminând
cu cea de autoactualizare și autostima, împărțind împlini-
rile personale cu ceilalți.
în opoziție cu această stare se află devotamentul, ale
cărui însușiri înnobilează personalitatea, este ceea ce îm-
211

selecție conștientă sau inconștientă, căutând cu disperare în
cele din urmă să-și găsească împlinirea propriei persoane
prin cineva. '•,
Cei mai mulți bărbați sunt capabili să simtă vulnera-
bilitățile unei femei, mai ales atunci când în mod involun- '"
tar aceasta își dezvăluie disponibilitatea și acceptarea sexu- \\
ala, prin mers, gesturi, mimică, priviri, acțiuni. • =
Când toate aceste semnale sunt oferite selectat și cu un
anumit scop, ele pot stimula dorințele bărbaților, fiind »
totuși ținute sub control. Diferențele dintre aceste forme de i
expresie pot avea drept imagine o lume a mizeriei sau a '•;!
satisfacției. 'i
Probleme similare apar și în cazul atracției inițiale între . ,|
femei și bărbați. Ele implică fantezii imaginate despre ,>jj
lumea bărbaților, despre" persoanele lor, despre senzitivi- \>s
tatea: lor. "Cum mă va privi? Cum mă va trata?" sunt ,'i
întrebări care încorporează esența acestor sentimente.
Julie nu avea grijă suficient de mult de modul în care
trebuia tratată de ceilalți. Parfumul ei prea strident era
simțit de la distanță, mersul și gesturile în public emanau
senzualitate, părea ușor de atins, ușor de cucerit, ascun-
zând partea cea mai sensibilă a persoanei ei, afecțiunea,
sentimentul dăruirii.
Ar fi putut fi alta dacă …
Ea uitase că cei mai mulți bărbați ar fi dorit-o poate
cu imaturitate sau poate din pur instinct masculin. Deci,
cele -mai multe femei sunt dorite pentru că o parte din ele
trimit o astfel de invitație.
Desigur, orice disponibilitate a componentelor psiho-sexu-
ale poate fi adaptată la social, la normele lui și în consecință
ea poate fi folosită discriminativ, specific, pentru a realiza
alte și alte relații, timp în care celelalte vechi deja dispar.
Sexul poate fi de asemenea o componentă a dorinței de
experimentare, însă când expresia lui este în afara unui
control rațional, conștient, poate deveni o forța nestăvilită,
213

piedică atracțiile negative. Motivul real pentru care o per-
soană este atrasă negativ, în mod inconștient, se datorește
și dorințelor ascunse, respinse, reprimate și a incapacității
de conștientizare a acestora.
O personalitate aflată într-un astfel de dezechilibru emo-
țional este și foarte vulnerabilă; de aceea când suntem
îndurerați, triști sau emoționați, ceilalți vor percepe aceste
stări. In afara acestor deficiențe temporare, fie de ordin
temperamental sau caracterial, există și acele dorințe as-
cunse care "contaminează" cel puțin o componentă relativ
stabilă a personalității dvs.
Cu alte cuvinte, dacă aceste stări nevrotice le regăsiți și
la dumneavoastră atunci micile probleme psihice neclarifi-
cate și conștientizate vor avea efecte asupra relațiilor cu
partenerii. De exemplu, dacă o persoană are nevoie de o
dominare excesivă, atunci ceilalți vor avea tendința de-a se
supune fără rezerve mult timp; cele două forțe de domi-
nare-supunere par să fie probleme complementare care se
alimentează reciproc.
Nu este altceva decât expresia sado-masochismului, a
sclaviei și brutalității, a dragostei și urii. Vulnerabilitatea
apare în cazul unei personalități deficitare, aflată în dez-
echilibru emoțional, psihic și nu neapărat este dobândită.
Un exemplu: Julie era expusă diferitelor și nevăzutelor
capcane ale aventurii și într-un fel naiv se întreba de ce
așa mulți bărbați sunt atrași de ea: "îi agăț mai tot timpul
în restaurante, la serviciu, oriunde. Presupun că mă văd ca
pe o femeie ușoară."
într-adevăr, ea așa părea și bărbații simțeau același
lucru. Nu avea o frumusețe fizică excepțională, însă Julie
folosea într-o manieră unică disponibilitățile sexuale. în
primul rând, ea folosea acest aspect pentru a-i atrage pe
ceilalți și mai puțin își punea în valoare întreaga ei per-
soană. Ea a ales de fapt libertatea sexuală ca pe un stil
de viață, cu toate consecințele dorite și nedoiite, fie printr-o
212

devoratoare a propriei noastre persoane, care domină
necontrolat și pe care trebuie să o canalizăm pozitiv.
Lipsa controlului responsabil al acestei forțe conduce de
cele mai multe ori la sentimente de frustrare, la o inca-
pacitate de a ne ordona propria viață, de a ne echilibra
propriile dorințe și tendințe sexuale. Același lucru s-a întâm-
plat și în cazul Juliei. Ea spunea uneori "Mă simt bine așa
și de aceea stabilesc legături frecvente cu bărbații."
Sexul practicat în mod întâmplător nu reprezintă nea-
părat faptul că suntem insensibili sau lipsiți de onestitate
față de potențialii parteneri. Uneori, acest lucru permite
deschiderea și dezvoltarea unor noi relații de prietenie.
Inconvenientul acestor relații este plăcerea tranzitorie.
Foarte mulți homosexuali cunosc acest mod de relaționare,
de – continuă căutare a unei plăceri substituite, a unor
parteneri nestatornici, în care fiecare se simte frustat.
Promiscuitatea nu oferă securitate, deși satisfacțiile pot fi
neobișnuite, trăind doar pentru a fi dorit. Acesta nu este
decât un mod de mascare a unor dorințe ascunse, mult
mai profunde – dorințe de tipul "iubesc pentru a avea
parte de dragoste." Desigur, există și excepții de la regulă;
cu cât te implici mai mult emoțional, cu atât consumul
energetic este mai mare și devii vulnerabil.
Mai întotdeauna într-o afacere există un schimb al
beneficiilor pentru a stabili o relație sau pentru a stimula
o altă afacere. însă, nu se poate spune că ele pot fi pro-
fitabile pentru ambii parteneri. O dată ce un individ a
învățat cum poate deveni atrăgător, seducător și cum să
evite atracții negative, atunci a învățat cu siguranță și cum
să selecteze persoanele.
Responsabilitatea și capacitatea de-a alege reprezintă de
fapt cunoașterea propriei persoane, o evaluare corectă a
ceea ce dorești și ceea ce se pretează realității. Acest
lucru poate dura o viață. De fapt, suntem după cum știm
să alegem și după cum ne lăsăm aleși.

CAPITOLUL 20
Evitarea seducției nedorite
..Sănătatea emoțională poate fi definită în
termenii abilității individului de a se
implica total în propriile sale acțiuni și
comportamente."
Alexander Lowen
Body Language
Mintea umană este ca un computer complicat
care selectează din vastul câmp al stimuiilor
emoționali, găsind simboluri specifice pentru
ceea ce este sexy, just, corect, strălucitor, frumos, enigma-
tic, misterios, incert, infam, jenant 'fete.
Suntem deja la începutul unei explicații științifice a
acestor probleme complexe care activează semnificația
seducției. Mișcările și postura corpului joacă un rol semni-
ficativ în această categorie de procese, astfel că numeroși
cercetători au realizat experimente controlate și observații
înregistrate video în acest sens.
Anumiți cercetători consideră că abordarea comprehen-
sivă a semnificației mișcărilor corpului se bazează pe fap-
tul că procesele de comunicare nu pot fi studiate pe
unități izolate.
215

care au generat realizarea acestui compromis pozitiv.
In orice relație există o receptivitate din partea celor-
lalți, însă, în anumite.„momente, nu dorim neapărat să-i
atragem. Există persoane care au caractere slabe sau
prezintă tulburări de comportament și care au abilitatea de
a te convinge să te cobori la nivelul lor. Este foarte util
să evităm manipulările lor.
Domnul Slicko, un om de afaceri, a propus unei tinere
doamne să se ocupe de vânzarea unor produse. A ajuns la
concluzia că este „tras pe sfoară". Deci, cum credeți ca
vor rezolva această problemă în modul cel mai eficient?
Neparticiparea și nonimplicarea este uneori cea mai
bună apărare. Infamia poate fi contracarată prin ignorarea
ei sau prin descurajarea celui care ofensează, abordând o
atitudine indiferentă și nonviolentă. Un alt mod de-a evita
o confruntare sau conflict este adoptarea unei atitudini
ferme, folosind expresii care să dovedească faptul că nu
sunteți interesat, în mod repetat și nu prea tare – „Mulțu-
mesc!", „Nu mă interesează". Această atitudine este, de
fapt, un truc, pentru a nu capitula în fața unei grosolănii.
Intorcându-vă capul (fără a avea contactul privirii) în timp
ce dezaprobați, va elimina confruntarea inițială, fără să o
accentueze.
Prea multe avansuri- nedorite pot fi ușor supărătoare sau
chiar înnebunitoare, inoportune, așa cum poate fi observat
și în exemplul următor: Ardella, o văduvă respectabilă, a
fost cu adevărat sâcâită de atenția persistentă a lui Dino.
La 52 de ani, având o chelie disgrațioasă, mirosind a
băutură, Dino nu arăta deloc a bărbat atrăgător. însă, după
o conviețuire cu Remy . Martins și după 11 ani de la
moartea soțului, ei, ea era totuși dispusă' să accepte invi-
tația lui Dino.
După o lună cu Dino, ea a aflat că relația lor și inten-
țiile nu sunt în întregime serioase și romantice – el dorea
-217

Flora Davis, autoarea cărții Inside Jntuition, urmărește
analitic gesturile anumitor persoane, cum ar fi: bătăile din
palme, care ar sugera o invitație sexuală pentru o femeie.
Alți experți, ca dr. Alexander Lowen și dr. Wilhelm
Reich au presupus că tensiunea musculară generală și tipul
respirației pot crea un „scut al corpului", care poate influ-
ența orice interacțiune cu alte persoane.
Privirile, gesturile, postura corpului au fost observate și
analizate de numeroși cercetători, , construind un ritual al
atracției universale.
El este valabil atât pentru francez, american și aus-
tralian, cât și pentru alte persoane aparținând unor culturi
diferite.
Comunicarea non-verbală este mediumuî seducției, iar
seducția este, la rândul ei, comunicantă.
Literatura psihologică de specialitate conturează o teh-
nică excelentă pentru a convinge, „absorbi" sau influența o
altă persoană, de fapt, o tehnică persuasivă. Aceasta a fost
dezvoltată de către dr. Cari Rogers, psiholog umanist, care
arăta că terapeutul repetă anumite cuvinte și semnificații în
simboluri pentru ca pacientul să se poată destăinui. în
acest fel, psihoterapeutul poate asculta și trebuie să asculte
cu atenție ceea ce i se spune. Altfel, cum ar putea el să
funcționeze ca o oglindă pentru pacient? Acest instrument
simplu poate fi utilizat de către oricine dorește să-și
îmbunătățească și perfecteze aptitudinile de comunicare.
In mod constant, cuplurile se plâng de modul în care
partenerii interaeționează, de fapt, de lipsa încrederii reci-
proce. „Calmați-o, doctore și îmi voi reveni atunci când se
va schimba!" sau „Oh, Doamne, bărbatul meu este un
nebun; sunt sigură că dumneavoastră puteți să-1 schimbați!".
Ar fi minunat dacă oamenii ar pune în practică, prin
explicări și autoevaluări conștiente tot ceea ce vorbesc și
ascultă. Dacă ne implicăm conștient și relaxat în a-i asculta
pe, ceilalți, atunci am putea să interpretăm pe rând trăirile
216

să se mute în casa ei, să-i folosească mașina și să-i
încurce viața. Ea nu și-ar fi dorit asta.
Cu o dragoste teatrală și un singur trandafir el nu
dorea să renunțe. Dino revenea permanent și insista cu
îndrăzneală. Ii dădea târcoale casei, îi telefona în toiul
nopții și o urmărea permanent în oraș. Pentru el, clubul
Round Robin era un loc temut, de fiecare dată intra în
panică. Aici ea obișnuia să bea ceva cu Albert, vechiul ei
prieten și, când dădea cu ochii de Dino, se răstea violent
spre el. „Aha, deci, ăsta-i noul tău prieten!" – spunea el.
Atunci, Ardella pleca supărată, furioasă și jignită. Dino
o aștepta la mașină pentru a o violenta, facându-i reproșuri.
Ea a încercat să scape cu disperare și țipetele ei l-au
speriat, facându-1 să fugă.
în ziua următoare, semnele de teamă începuseră să
apară. Când suna telefonul, ea știa că el este, deși insista
să creadă că nu este așa.
Atențiile lui, nedorite de fapt, nu încetau.
b în final, Ardella a apelat la ajutorul unui profesionist
ș pentru a scapă de anxietatea și sentimentele de insecuritate
*• pe care le avea. începuse să tremure efectiv atunci când
I se gândea la ce-ar putea Dino să-i mai facă.
[ Experiența terapeutică trecută demonstra că Ardella era
[ \ receptivă la sugestia hipnotică.
•!• Mai apoi, efectul transei hipnotice era resimțit în sensul
j estompării fricii, fără a lua în serios insistențele lui Dino.
''i. Astfel, pentru a fi sigură, ea a alarmat vecinii și
s poliția, asigurându-și astfel paza.
f De câte ori suna, ea ridica receptorul și-1 punea în
* ; furcă fără să răspundă. Frustrat de-atâtea încercări, mâi
f ; mult de atât, înfuriat, Dino s-a decis să-i bată în ușă, însă
| nu a găsit decât o ușă trântită-n nas. A rămas „tablou".
ț .i Faptul că inițial i s-a dat suficient curaj și acum, vă-
| zându-se disprețuit și respins, Dino a devenit din ce în ce
* mâi furios și descurajat. Asta se întâmplă când un com-
218

portament repetat și insistent devine ignorat. De fapt, este
un nonsens pentru că la început respingerile păreau sa-1
îndârjească, ca mai apoi această persistență comportamen-
tală să se atenueze.
Problemele survin atunci când există mesaje de atracție
și respingere declanșate în același timp.
Aceste comunicări confuze sunt realizate de oameni de
tipul Ârdellei, care nu știu ce vor. Dacă se dorește să se
spună „nu", este bine să se și acționeze în același sens.
Bărbații par să fie mai obișnuiți și să reacționeze mai
adecvat atunci când sunt respinși, fapt care nu le cauzează'
stări angoasante ca femeilor.
La primele întâlniri, avem întotdeauna senzația că sun-
tem plini de curaj și încrezători, ulterior Ego-urile devin
din ce în ce mai fragile și devenim temători față de o
eventuală respingere. .
Cele mai evidente reacții de respingere le găsim în
priviri. Putem privi pe cineva, însă el nu ne oferă nici un
mesaj de acceptare, refuzând fie să ne privească, fie să-și
întoarcă capul. în același sens, putem vorbi cu cineva,
însă primim doar răspunsuri scurte, lipsite de implicare
personală, ceea ce ne face să percepem clar că mesajul
este prost primit și refuzat.
De multe ori, când acțiunile și mesajele noastre sunt
prea directe, descurajează pe receptorii lor. Este un mod
de a evita răspunsuri nedorite. Evitarea seducțiilor pe care
nu le dorim este o problemă comună pentru bărbați • și
femei.
Bărbatul poate privi în altă parte sau spre altă femeie
atunci când dorește să arate că nu4 interesează. în timpul
unei conversații, el poate să menționeze lucruri legate de
o altă parteneră sau de soție.
O femeie poate spune bărbaților un „Nu!" categoric,
însă corpul ei vibrează și tremură, spunând cu totul alt-
219

CAPITOLUL 21
Exotică seducției
„…I-am cerut din ochi să ceară încă o
dală «Da» și apoi el m-a întrebat dacă eu
«Da», să spun da cu întreaga mea de
inimă. L-am încolăcit cu brațele, i-am
spus da și i-am tras spre mine, încât
să-mi simtă tot parfumul sânilor. Inima
lui parcă înnebunise și, da, am spus da,
eu voi fi, da."
James Joyce
Ulysses
ând Laura și-a început căutările, s-a simțit descu-
rajată. „Tot ce vor blestemații ăștia de bărbați e
un singur lucru: să vadă cât de repede pot să-mi
intre sub fustă, apoi să mă trântească pe spate și ei să se
descarce. în multe discoteci majoritatea tipilor nu mi-au
cerut măcar o dată numărul de telefon ca să aranjăm o
întâlnire. Spun doar: «Hai la mine acasă, baby!» și se
cred așa de șmecheri de parcă toate femeile din lume or
să pice cu picioarele desfăcute direct în micuțele lor sim-
boluri falice – mașinile sport.
221

ceva. Cele mai puternice mesaje pe care o persoană le
primește și le oferă sunt expresiile non-verbale.
Ar fi de dorit ca vorbele și cuvintele noastre să fie în
concordanță cu ceea ce corpul exprimă; de obicei, un con-
flict apare atunci când ceea ce spunem este în contradicție
cu ceea ce facem, cu propriile gesturi, mișcări și alte ati-
tudini non-verbale.
Când vorbele coincid cu semnalele non-verbale, con-
fuzia nu-și mai poate face loc și putem spune un NU sau
un DA hotărât. Evitarea seducției nedorite acordă o șansă
circumstanțelor și dezvoltării stimei personale.

Ei bine, vă pot spune că la mine nu mai ține. Eu
vreau pe cineva care să mă trateze delicat, nu un dobitoc
care se crede Domnul Mascul. înainte de a începe o
relație, va trebui să-1 verific Toarte atent."
Aventurile nefericite trăite după câteva întâlniri au
făcut-o pe Laura să dorească șă-i evite pe toți bărbații.
Dar singurătatea și ajutorul terapeutic au determinat-o să-și
continue căutările. Printre altele, a învățat „dibăcia" explo-
rării „ofertei" de parteneri, fără să pară disperată, agresivă
sau pasivă. în trecut, așteptase neajutorată ca Western
Union să-i livreze ca prin farmec, un iubit zâmbitor. Laura
știa că e un vis nerealist, până când nu a apărut cineva
s-o trezească. . "'" .
Ea „căuta dragoste în toate locurile greșite", nu pentru
că traseul ales pentru distracții era greșit, ci fiindcă emo-
țional nu era pregătită. în momentul în care și-ar rezolva
problema, locurile de întâlnire ar putea fi oriunde. Dar
Laura se ascundea în spatele unei fantezii adânc înrădă-
cinate în ea, fantezie comună multora și popularizată de
revistele și romanele siropoase-iomanțioase, care de fapt
întăresc aceste „basme".
Ea aștepta să fie salvată.
Un Făt-Frumos ar urma să vină pe un armăsar alb ca
zăpada, cu desaga plină cu aur și s-o ia s-o ducă departe
de trivialitatea vieții de zi cu zi. Acest gen de povestioare
cu prinți și Cenușărese au ajuns să influențeze, deși necon-
știentizat, viața multor persoane.
In consecință, problema mentală a Laurei a condus-o
către mulți „broscoi'' (perdanți, care în „dragostea" ei
deveneau învingători) și nu către prinți. Cam întotdeauna
„Domnul Perfect" era ori un tip căsătorit, ori un actor de
cinema, dar tot timpul indisponibil.
Acceptarea realității a înlăturat în totalitate visele copilă-
rești cu iubiți ideali și „au trăit fericiți până la adânci
bătrâneți". Laura a renunțat la „cartea de povești" recu-
222

noscând eă ea este singura capabilă să-și reorganizeze
viața și că nimic n-o să i se ofere niciodată pe o tavă de
argint.— dacă n-o să-și ofere ea însăși acest lucru.
La un moment dat, ea se plânge: „Măscăricii care mă
invitau să merg cu ei nu stabileau niciodată o întâlnire. Pe
cine cred ei că prostesc? M-am săturat de șmecheriile
lor."
Apoi s-a schimbat, eliminând toate aceste experiențe iri-
tante din viața ei. Singura ei cerință a rămas faptul că
dacă un bărbat era interesat de ea, atunci acesta trebuie să
fie mai precis și mai corect în invitațiile lui.
In loc să accepte ceva de genul „Hai să ieșim împre-
ună cândva…", ea răspundea de îndată, de exemplu:
„Vineri, după serviciu, la șapte, e foarte convenabil pentru
mine. Ție îți convine?".
Și, astfel, din întrebări amabile, a început să obțină
ceea ce-și dorea. După un timp a întâlnit uri bărbat ale
cărui aspirații erau similare cu ale ei.
Din fericire, ea renunțase la „lista pretențiilor" atunci
când s-au cunoscut. El nu e nici înalt, nici brunet și nici
nu conduce un Ferrari roșu. Singura ei cerință rămăsese ca
ea să se simtă atrasă de el, iar el să fie o persoană de
caracter. Sam a îndeplinit condiția.
Renunțând la un mariaj obositor și frustrant, Sam își
căuta și el o „tovarășă", așa că, fiind mai nou în „burlă-
cie", avea impresia că are un spirit carismatic care le-ar
face pe toate femeile să-i pice-n brațe.
Nici pomeneală. Fetele nu-1 așteptau încolonate tocmai
pe el. Așa că, pentru început, a rămas singur destul de
mult timp, până să-și regăsească un sens al existenței. .
Este interesant de remarcat faptul că, din autocorecțiile
pe care a trebuit să și ie, facă pentru a se putea descurca
onorabil în „lumea întâlnirilor galante", problema geloziei
n-a fost una dintre ele. De fapt, el nu a simțit niciodată
acest sentiment.
223

El își dorea tot soiul de experiențe. Până la urmă, ea
1-a „prins" de trei ori. Din păcate a crezut că îl poate
schimba după căsătorie – greșeală clasică. Cât de curând
avea sa afle că oamenii nu se transformă doar printr-o
semnătură pe un certificat de căsătorie.
Yosho i-a cerut să încerce un „trio", dar ea a crezut că
glumește. Fie doar și gândul de a-și vedea soțul făcând
sex cu altă femeie o dezgusta. Totuși, el a insistat. Așa
că, simțindu-se confuză și dorind să-i facă pe plac, a
acceptat. Astfel, ascultându-1 pe Yosho, s-a îmbrăcat cât se
poate de sexy, apoî au plecat la un local X*, în căutarea
celui de-al treilea partener pentru mica lor petrecere.
Stând într-un separeu din localul acela înghesuit, el o
tot îndemna să. „pozeze" cât mai incitant. La un moment
dat, au fost abordați de un negru care abia aștepta o
asemenea ocazie.
Scenele de pe ecranul clubului păreau a fi la fel cu
cele pe care Yosho i le tot explicase și cu cele ce înce-
puseră să se desfășoare în separeul lor. Kiko a început să
se jeneze. Apoi a cuprins-o revolta, o dată cu începutul
jocului erotic: „Eram așa speriată!… îmi venea să țip, să
urlu!". Până la urma, Kiko a fugit, fără a-i satisface
soțului ei fantezia, care, inevitabil, s-ar fi încheiat cu- o
partidă de sex în trei. Dacă aceasta ar fi fost dorința ei,
atunci ar fi fost OK, însă ea s-a simțit constrânsă, silită
să facă acest joc.
Kiko se „pierduse" în identitatea soțului ei. Sensul pro-
priei sale existențe era doar satisfacerea plăcerilor lui.
Problema ei, atunci când a apelat la psihoterapie, era
aceea de a-și descoperi propriile dorințe, dar și să învețe
să se descurce cu ele.
Au rămas împreună, însă soțul ei a descoperit că era
căsătorit cu o femeie, nu cu o păpușă care să-i facă
*" X – reprezintă pornografia; „teatru X" – 'teatru pornografic;
„local X" – bar cu spectacole porno, (n.trad.)
225
1
i

Explicația constă în faptul că, pe când era cu Lilly,
fosta lui soție iubitoare doar în public, el a avut o căsni-
cie destul de libertină. în „Raportul Gilmartin", deși indi-
rect, se explică lipsa geloziei în modul următor: „Pentru
mulți americani este de nec'onceput ca o persoană să per-
mită soțului sau soției o legătură extraconjugală – eventual
ocazională – în propria sa casă. Pentru libertini, pe de altă
parte, o astfel de situație este, de cele mai multe ori,
privită ca un afordisiac al monotoniei sexuale soț-soție."
Dar în cazul lui Sam, nu doar gelozia era sub control,
el avea toate sentimentele și trăirile supracontrolate, era un
reprimat. Cercetarea noastră a arătat cum astfel de blocaje
emoționale devin principalul obstacol în a fi privit ca fiind
„sexy" atractiv și dorit.
Așadar, cu toată aparența trecutului său libertin, tot a
mai fost nevoie să renunțe ia „armura caracterială" pe care
o păstrase și-1 împiedica în a oferi căldură celorlalți.
Din momentul în care Sam a încercat să devină el
însuși, femeile au început să-1 găsească interesant.
La început, și el și Laura nu și-au asumat riscul since-
rității reciproce, de parcă așteptau pe cineva care să-i facă
să „devină" autentici.
S-au regăsit abia în momentul în care au realizat ca
n-o să vină nimeni care să-i absolve de singurătate. Au
reușit să se accepte pe ei înșiși doar pentru – ei înșiși,
renunțând la căutarea persoanei ideale care să-i facă feri-
ciți. Au învățat că rolul pe care-1 joacă pe scena vieții
impune relaționarea cu ceilalți.
Multă lume așteaptă doar din partea altora împlinirea
nevoilor lor, cum ar fi cuplul următor.
Yosho, un japonez tânăr și frumos, în jurul vârstei de
treizeci de ani, avusese mai multe partenere înainte și
după ce a întâlnit-o pe Kiko. Sclipirea ochilor ei negri,
conformația de păpușă, îi dădeau un aer inocent.
224

plăcerile. Dorințele lui Kiko nu includ și disponibilitatea
nediscriminatorie.
Seducția are mai multe consecințe; dacă este utilizată
moral, nu-i va supune la chinuri pe ceilalți doar pentru a
ne satisface propriile dorințe de a fi în centrul atenției.
Din nefericire, sunt oameni precum YosKo a căror
opțiune este imorală. Este o atitudine negativă, în felul
acesta ceilalți își pierd energiile pozitive și le scade auto-
respectul.
Pe de altă parte, există persoane superbe care par a
vibra de sexualitate, care iradiază o aură carismatică, mag-
netizantă.
Dr. Thelma Moss a realizat câteva descoperiri privind
câmpurile energetice, afirmând că tocmai aceste vibrații
invizibile pot sta la baza atracției.
Folosind un proces de fotografiere special, Dr. Moss a
pozat aura care înconjoară corpul uman. De ani de zile
medicina a pus în evidență nivelele energetice care încon-
joară pielea.
De asemenea, multe religii își reprezintă sfinții cu o
aura deasupra capului.
Nu se poate afirma că oricine poate vedea aceste
vibrații, însă majoritatea oamenilor le resimt într-un anumit
fel. Comentarii precum: „E încântător", „E "cald", „E relax-
ant" demonstrează tocmai acest lucru.
Printre aceste nivele energetice, Dr. Moss a descoperit
că atunci când o persoană sănătoasă și echilibrată emoți-
onal este fotografiată, prezintă o aură pozitivă. Cei care
sunt bolnavi oferă o imagine total diferită.
Aura persoanelor sănătoase este plina și radioasă; cea a
celor bolnavi este incompletă, pâcloasă, lipsită de culoare.
Aceste descoperiri pot să nu fie relevante, dar totuși
prezintă un câmp energetic, detectabil științific, care ne
înconjoară.
226

Practic, este posibil să vedem totuși aura celorlalți.
Acest lucru se poate observa în viața de zi cu zi, fără
experimente parapsihologice sau științifice. Priviți expresia
celorlalți, postura lor, atitudinea, coloritul feței. Veți simți
mesajele generate în interiorul vostru de aura acestora, veți
simți dacă persoanele respective sunt benefice sau male-
fice. Aceste evaluări nu au nevoie de abilități extrasenzo-
riale, este vorba doar de un bun simț care ține de încre-
derea în propriile voastre reacții. .
Dacă te vei simți bine în compania unei persoane sau
te vei simți rău în compania alteia, nu este decât un aver-
tisment non-verbal. Stai aproape de primul și departe de
cel de-al doilea.
Există persoane malefice, care inevitabil „sorb" energia
celorlalți, în acest fel diminuându-le capacitatea de a se
bucura. Aceste persoane otrăvesc din punct de vedere
emoțional, nu ruinează în mod direct viața celorlalți,
totuși, apropierea lor este o reflectare a propriei lipse de
autq-stimă.
Aceste influențe negative sunt deseori neconștientizate și
nu pot fi corelate conștient cu ceva caracteristic din qeea
ce individul spune sau face, ci, mai degrabă, cu tonusul
personajului care-1 reprezintă. Psihologii se referă la aceste
mesaje nedetectabile, numindu-le metacomunicare, deoarece
trec dincolo de cuvinte sau de obișnuitul limbaj corporal.
Mesajele metacomunicante sunt de fapt acele presimțiri
la care lumea se referă ca fiind „reacții viscerale". Chiar
dacă aceste trăiri nu sunt întotdeauna interpretate corect,
au totuși, în practică, o evaluare intuitivă. Ajută la extin-
derea câmpului cunoașterii dincolo de toate nivelele psihice
sau metapsihice, pentru a privi în spatele măștilor sau
rolurilor jucate. Dar, din păcate, mulți oameni nu se
interesează de aceste .nivele relaționale și se opresc doar la
impresji superficiale.
227

PARTEA a Vi-a
Capitolul. 22
Superstarurile și arta lor de a seduce
Capitolul 23
„Magia" de a fi realizatorul unui talk-show
Capitolul 24
Reclama se face prin seducție!

Cei care au o părere bună despre ei înșiși vor accepta
doar invitațiile care le vor împlini starea și le vor evita pe
cele care îi pot agresa. Ei cunosc faptul că acele caractere
malefice, reductoare, vor doar să ia. Caracterele seductive,
benefice promit să ofere de la bun început. De altfel, cum
ar putea seduce dacă n-ar avea nimic dezirabil de oferit?
Ei au ceea ce îți place, iar dacă este cu adevărat ceea
ce-ți doreai, atunci seducția este completă – și mutuală.
De asemenea, sunt persoane care au o teamă ascunsă
de „lupii în blană de oaie"; dusă la extrem, ia o formă
paranoidă, le este teamă că pot fi trase pe sfoară, înșelate,
persecutate. Acest gen de decepții sunt imposibile când,
din punct de vedere emotiv, persoana este echilibrată.
Este o regulă nescrisă care spune că atunci când cineva
se simte bine în „propria piele",, cei care au sentimente
similare se vor simți atrași. De asemenea, și sentimentele
negative se atrag.
Persoanele „pozitive" atrag persoane sănătoase. Princi-
pala sarcină nu trebuie să fie descoperirea persoanei adec-
vate pe care să o seduci sau care sa te seducă, ci să
devii o persoană mai împlinită și dorită de alții. Această
transformare înseamnă seducție.

CAPITOLUL 22
Superstarurile și arta lor
de a seduce
„Sex-appeal este 50% din ceea ce ești și
50% din ceea ce cred ceilalți că ești."
Sophia Loren
Oricine poate recunoaște o persoană seducătoare,
dar, în ce mod este evaluată această iluzorie cali-
tate? De-a lungul timpului, flacăra pasiunii a
rezistat prin Adam și Eva, Samson și Dalila, Cleopatra,
Marilyn Monroe, Brooke Shields, Valentino, Clark Gabie,
Elvis Presley, Tom Selleck, alături de o listă extrem de
mare de sex-simboluri.
Oare ce fantezii trăiesc oamenii privind aceste incitante
personaje?
Un test aplicat unei grupe de studenți la Cursul de
Sexualitate Umană cerea ordonarea ierarhică a unor actori
sau actrițe în funcție de aprecierea sexualității acestora.
Rezultatele, deși limitate, ne oferă câteva descoperiri
uimitoare.
231

Este interesant că 60% din bărbați au creditat-o pe
Diane Keaton pe primul loc. Din. cei 40% care nu au
ales-o, doar 20% sunt heterosexuali, 10% bisexuali, 10%
fiind homosexuali.
Femeilor din exemplul nostru le place Kris Kristof-
ferson, iar o fantezie tipică pe care ele o au cu acesta,
sună cam în felul următor: „El e în stare să-și împărtă-
șească cele mai profunde sentimente cu mine, poate să
scrie, un cântec sau o poezie pentru mine și poate fi un
bărbat deosebit de subtil."
70% dintre bărbați și femei au fantezii sexuale cu,
starul preferat; sau, din alt punct de vedere, doar 30% nu
recunosc că au astfel de fantezii. Majoritatea fanilor trăiesc
mult timp cu astfel de fantezii.^
20% din bărbați cred că Diane Keaton nu poate fi
„minunată", în timp ce 40% din femei consideră că Kris
Kristofferson este extraordinar. O parte din acest gen de
aprecieri poate fi alimentată ori de scandalurile din viața
hoUywoodiană ori de revistele de scandal. în timpurile
noastre este deja un obicei să se dea buzna în viața par-
ticulară a „celor mari". De fapt, cu rare excepții, viața
acestora, cu bucuriile și necazurile ei, nu diferă de cea a
oricărui om.
O descoperire uimitoare obținută de la acest grup de
studenți este faptul că ei apreciază inteligența starului
favorit ca fiind deasupra mediei, deși ei nu au conversat
niciodată cu aceste persoane.
Atribuirea inteligenței unor staruri care sunt prezentate
pe primul loc ca sex-simboluri pare a fi un fenomen ca-
racteristic seducției.
Iar acest lucru este, de fapt, ceea ce văd oamenii în
ceea ce admiră – adică ceea ce își doresc în primul rând
pentru ei înșiși.
Toți cei care au răspuns chestionarului au declarat că
le-ar plăcea să * fie văzuți de prieteni în timpul unei
233

întâlniri cu „superstarul" lor. Aproape toți au spus că și-ar
introduce într-o astfel de fantezie și părinții. La o întâlnire
cu o astfel de persoană extraordinară, fanii ar trata-o ca
pe un exponat. Este un mod obișnuit de a vedea pe altul
ca pe un obiect. Oamenii, de multe ori, consideră că pro-
pria lor valoare este amplificată de cei care îi însoțesc.
O altă funcție a unei întâlniri, pe lângă companie sau o
posibilă gratificație sexuală, este experimentarea curtoaziei.
Ce ne spun aceste informații? Ne spun că atât bărbații,
cât și femeile, consideră că aparența „sexy" este un fapt
determinat și stimulat de atracția interpersonală. Deși este
valabil pentru ambele sexe, doar de curând a devenit uti-
lizat acest fenomen prin intermediul revistelor, care „co-
mercializează" acum și nuditatea masculină. Cu puțin timp
în urmă părea o indecență să te gândești că femeile pot fi
stimulate de un corp bărbătesc gol.
Modul tradițional de gândire demonstra că bărbații se
înflăcărau în fața unei femei goale, iar „doamnele" erau
stimulate doar de modalități romantice de seducere — flori,
poezii, „sentimentalisme". De fapt, ambele sexe reacțio-
nează identic în fața unor stimuli similari.
Acest studiu ne mai indică și faptul că inteligența și
prestanța sunt importante at|t pentru bărbați, cât și pentru
femei. Este ușor de ținut minte că o prezență sexy și o
personalitate de învingător impresionează cel mai mult.
Alți factori, precum sensibilitatea, umorul, simțul aventurii
sau alte talente prezente în „viețile pe celuloid" ale acto-
rilor sunt doar atractive.
De multe ori, atracția către trăsăturile de personalitate
admirate în rolurile superstarurilor, poate reflecta o parte
din chiar propriul nostru caracter. Dar, încercând să fii
orice altceva decât tu însuți, te poate duce la deperso-
nalizare, tulburare de care suferă mulți tineri actori sau
actrițe. Aceștia sunt atât de obișnuiți să joace un anumit
rol, încât efectiv uită de ei înșiși. *
234

Adevăratele sex-simboluri care au avut răsunet de-a lun-
gul anilor reprezintă și caracterizează o epocă; aceștia au
o personalitate distinctă, care strălucește din spatele fațadei.
Oamenii par frumoși deoarece seducția este o parte
integrantă a naturii lor, iar lumea „Show-business"-ului
doar îi ajută și le oferă un mediu propice pentru o
deplină auto-exprimare.
Când oamenii oferă sau primesc doar la nivel superfi-
cial se simt neîmpliniți, întrucât folosesc doar o mică
parte a potențialului lor. Integrându-ne și exprimându-ne
total pe noi înșine, reușim să devenim adevărate „staruri"
seducătoare.

CAPITOLUL 23
„Magiâ" de a fi realizatorul
unui talk-show
„Adevărata zonă erogenă este psihicul."
David Frost
Johnny Carson*, Merv Griffin* etc, au o pre-
zență carismatica ce încântă și captivează mili-
oane de spectatori.
Multor bărbați, dacă le-ar fi dat să aleagă, ar prefera
mai degrabă să fie „gazde", prezentatori ai programului
„Tonight Show"**, decât să fie staruri într-un film alături
de top-modelul lunii al revistei Playboy. Deși poate părea
a fi o alegere nefericită,. în imaginația lor o asemenea
prestație conține o alură atractivă de faimă și notorietate.
Numeroase femei găsesc aceste personalități TV ca
fiind sexy. Oare ce creează această magie? Aparent, le
lipsește „strălucirea" lui Gabie, Newman, Redford. Deci,
care este formula atracției pe care o degajă aceste per-
* Prezentatori și realizatori de programe TV din Statele Unite ale
Americii (n.trad.).
** „Spectacolul serii" (n.trad.).
237

soane relativ în vârstă, cu o înfățișare ce este asemănată
cu a afaceriștilor iscusiți? Oare prin ce anume și-au câș-
tigat renumele?
Implicarea autorității explică o parte a acestui fenomen.
Spectatorul este în același timp și privitor și vizitator
alături de o personalitate faimoasă, cu care se simte ca și
când ar fi un oaspete în propria lui casă. In mod sigur,
viețile acestora sunt mult mai interesante decât a sa.
Fascinația spectacolelor gen „Tonight Show" este atât
de puternică încât poate impune câteodată amânarea
relațiilor sexuale: „Dragă, așteaptă până se termină emisi-
unea lui Jhonny Carson!"
Totuși, zâmbitoarea „gazdă" este amabilă, degajă bună-
dispoziție și inteligență. Deci, cine n-ar fi atras de această
„stare" pozitivă?
De fapt, Carson a spus: „Singura regulă absolută este:
– Niciodată să nu pierzi controlul spectacolului," Totuși, o
„relaxare" este necesară pentru tenta realității. De altfel,
nimănui nu i-ar place să vadă supărarea lui Johnny sau
bosumflarea lui Merv Griffin. Nu, sunt mai plăcute mo-
mentele în care ei apar a fi ei înșiși. Totuși, câți oameni
pot fi cu adevărat sinceri în fața „ochilor națiunii", chiar
dacă au un statut de vedetă?
Aceste emisiuni îi obligă pe prezentatori să fixeze niște
„standarde" ale posturii – rolului pe care ei îl inter-
pretează. Căci, dacă nu vor mai atrage atenția, nu vor mai
continua să fie la TV și cu atât mai puțin să-și îndepli-
nească misiunea de „vânzători" ai milioanelor de dolari
investiți în reclamele firmelor ce sponsorizează emisiunea.
De altfel, celebritățile „în persoană" sunt mult diferite
de eroii sau eroinele TV pe care le interpretează.
Fantezia devine realitate pentru cei care acceptă în mod
pasiv imaginea „introdusă" în mintea lor. Spectatorul cu
discernământ nu „devorează" la modul simplist- nonsen-
238

șurile televiziunii; el evaluează, apoi acceptă în mod selec-
tiv informațiile.
Este ușor să accepți că „fațada" prezentatorilor este
reală. Chiar și un Carson nu poate fi „Jhonny" tot timpul.
Oamenii adevărați folosesc mai mult timp pentru a se
exprima sau a se simți bine decât poate fi vreodată comu-
nicat prin intermediul ecranului.
Privit ca divertisment, televizorul este util; totuși con-
trastul cu realitatea poate produce insatisfacții.
Alegerea, ca întotdeauna, vă aparține.
„A fi sau a nu fi… sedus?", asta-i întrebarea.

CAPITOLUL 24
Reclama se face prin seducție! t
„în eforturile lor de a câștiga inimile, în
strânsă legătură cu marile investiții finan-
ciare, reclamele folosesc sexualitatea în
scopul atenuării anxietăților și tulburărilor
sexuale. Prin intermediul imaginilor văzute
și nevăzute, prin intermediul exoticelor
descrieri ale senzualului și sexualului,
vom fi tentați să cumpărăm un anumit
produs. De asemenea, vom cumpăra «per-
misul» pentru un stil de viață corelat
imaginii produsului respectiv."
Janice Wilson
Sexpression
Mijloacele mass-mediei sunt „Merlin*"-ul contem-
poran, maestrul decepțiilor. Este o abilitate
deosebită să transformi mici segmente tempo-
,rale în distracție. Wilson Key a arătat că „Datele experi-
mentale publicate, sugerează că expunerea la stimuli sub-
* Merlin – Vrăjitorul de la curtea regelui Arthur, un mare specialist
al iluziilor și al falsificării adevărului (n.trad.).
241

liminali pot schimba evaluările sau atitudinile individului
în raport cu aproape orice subiect". El citează un exem-
plu: „într-o dimineață a lunii august 1978, un candidat la
Congres din Mâine — domnul Nayes Gahagon — m-a
sunat. Foarte supărat, mi-a comunicat că au fost desco-
perite cuvinte triviale precum: „Sex", „Fuck" etc, ușor
mascate, în portretele sale de campanie, folosite în diferite
broșuri, postere etc.
" Aceste influențe sunt exprimate condensat în reclamele
TV, unde timpul comercial este extrem de scump, iar
motivarea consumatorului este crucială. Competiția pentru
atenția privitorului necesită o manipulare calificată.
Orice reclamă trebuie construită astfel încât să se
încadreze în 60-120 secunde de emisie și să încerce să-și
impună produsul printre nevoile cumpărătorului.
Sexul este folosit ca manipulare psihică. Reclama unui
automobil nu-ți oferă doar mașinăria-mecanică; îți implan-
tează germenii unui stil de viață. Și tu poți fi unul dintre
cei fericiți care sunt înconjurați de „trupuri" frumoase.
Dar, totuși, # de ce se folosește în reclame și tema
morții? Aceasta este o necunoscută complexă!
Un indiciu mic, conținut într-un film oriental poate
reconstitui evenimente. în acel film, bărbatul și femeia
explorau fiecare trăire a existenței lor. In momentul când
n-au mai avut ce descoperi, femeia a început să se joace
cu moartea. II obliga pe bărbat să-și stimuleze erecția –
strângându-1 de gât până în ultimul moment. Momentul
fatal a sugerat un element surprinzător…
Au descoperit vechiul reflex al spânzuratului – erecția.
Un alt indiciu obscur apare traducând cuvintele care
definesc climax-ul din limba originală, în care se pare că
desemnau moartea. De altfel, nu este climax-ul un sfârșit?
Acestea par a fi asociații disparate, ele capătă înțeles în
momentul în care aflăm că centrele controlului emoțiilor
legate de sex, moarte, plăcere, durere se găsesc în zone
242

comune ale creierului. Poate că cei care realizează recla-
mele se folosesc de stimularea unor vechi mecanisme cere-
brale, fără să știe altceva decât că munca lor vinde mai
multe produse.
Wilson Bryan Key, în „Subliminal seduction", averti-
zează că reclamele unor producători de jucării conțin inter-
corelate între imaginile fotografice ale unei pelicule, cu-
vinte sugestive, imagini de nuduri, referiri la cuvinte tabu
emoțional, de zeci de ori într-o singură propoziție.
Cuvinte precum „Gaură", „Sex", .„Moarte" etc. sunt
folosite frecvent ca stimuli subliminali pentru motivarea
comportamentului de cumpărare.
Un mare număr de cercetări au demonstrat că oamenii
răspund la sugestiile reclamelor fără să fie conștienți de
influențele subliminale. Exemplul clasic este experimentul
„Popocom".
în timpul vizionării unui film este intercalată fulgerător,
între două fotograme, imaginea unei mărci de floricele de
porumb. Aceasta este imposibil de observat la viteza cu
care este obișnuit privitorul să observe, însă conștiința
acestuia o înregistrează la alte nivele. în pauză sau la
finalul filmului, vânzătorii. de floricele de porumb, a căror
marcă i s-a făcut reclama ascunsă, sunt preferați de către
cumpărători; aceștia afirmând în mod surprinzător, că
există, în raport cu alte produse similare, diferențe enorme
de aromă, gust, etc, adică exact ceea ce li s-a sugerat în
mod inconștient.
Deși unele forme de publicitate, care lovesc „sub cen-
tura" conștientului sunt ilegale, sunt atât de rapid proiec-
tate pentru a „înfrânge" psihicul, încât de cele mai multe
ori sunt imposibil de observat sau de detectat.
Teoria spune că, atunci când oamenii sunt relaxați, ca
atunci când privesc la TV sau se uită pe reviste, sunt
mult mai receptivi la acest gen de „motivații" ascunse
consumatorul va răspunde în mod inconștient, realizând
243

Câteodată?, exact același produs – șunca sau jambonul,
de exemplu, sunt ambalate diferit și au prețuri diferite.
Datorită mass-mediei suntem „lămuriți" în ceea ce
privește superioritatea unui produs în raport cu celălalt.
Unul a fost cules special, proaspăt și, mai ales, ambalat
cu „dragoste". Celălalt este „respingător", este destinat
„băieților răi"; sau, cel puțin, aceasta este implicația neros-
tită.
Deci, ceea ce ne rămâne este să ingerăm și digerăm în
mod reflex și să sperăm că nu vom face indigestie.
Multe localuri gen „fast-food" tentează cu posibilitatea
premiilor, lăudând mai mult câștigurile oferite publicului,
decât mâncarea. Oricine (care este la vârsta de rigoare)
poate câștiga mii. de dolari. Chiar dacă nu tragi lozul cel
mare, totuși, oricând sunt mici atenții disponibile: păpușele,
ursuleți, cănuțe, etc, ca răsplată a faptului că mănânci la ei.
Este aproape o crimă că, într-o țară în care tulburările
alimentare sunt ca o adevărată epidemie, oamenii sunt
încurajați continuu să mănânce. Reclamele promovează
această plagă a lăcomiei excesive de consum.
Diferitele forme ale ambalajelor, conform teoriei freudi-
ene, ascund conotații sexuale. Bilele, simbolizând sexuali-
tatea, sunt deseori folosite în reclame, unde nu au nici im
fel de legătură cu produsul. O reclamă de șampon prezintă ț
o brunetă splendidă, purtând haine transparente, cum
coboară o minge între picioarele-i goale și desfăcute,
aruncând un zâmbet provocator către receptivul public al
televizorului. Și alte reclame „încântă" sărmanul spectator,
care nu poate face altceva decât să alunece în fotoliu, cu
o bere în mână și, într-o stare de relaxare, să se „des-
chidă" spre orice nu necesită activitate sau gândire.
Multe din aceste sugestii pot exista doar în mintea
celor care le proiectează» pentru că sunt atât de multe
exemple, încât această formă de manipulare devine evi-
dentă. Totuși, elementul proiectiv trebuie avut în vedere
245

acțiunea pentru care a fost manipulat.
Publicitatea este o formă subtilă și falsificată a seduc-
ției, ea identifică o trebuință și promite să o satisfacă.
Elaborarea acestor mesaje necesită pricepere în comuni-
carea simbolică, precum și cunoștințe tehnice. Deoarece
emiterea acestor mesaje subliminale este sub nivelul conști-
entului omului și necesită puțin timp de emisie, sunt nece-
sare multe repetiții pentru eficiență; privitorii sunt „violați"
constant de către aceste influențe.
. Dacă formele de persuasiune secrete nu ar fi fost efi-
ciente, atunci milioanele de dolari cheltuite pentru ele ar
înceta să curgă.
Aspectul cu adevărat distructiv al acestor puteri ascunse
ale mijloacelor mass-media este că modifică deseori opți-
unile noastre într-un mod inconștient. Imaginați-vă un sce-
nariu de spălare a creierului în care eroul (dumneavoastră)
este supus în mod constant unui bombardament de ima-
gini, sunete și promisiuni destinate influențării prin mani-
pularea nevoilor sale primare de sex, dragoste, espectație
sau care par a-1 ajuta în depășirea temerilor sale incon-
știente de moarte sau respingere.
Există la public o veche mentalitate potrivit căreia tre-
buie să te conformezi fără a cerceta, mentalitate întărită de
manipulările mass-media.
Nu este absolut deloc întâmplător că anumite culori,
forme sau stiluri de ambalaje sunt prezente mai des decât
altele. Cine ar cumpăra,, de exemplu, carne împachetată în
verde sau maro? Cine ar bea lapte ambalat în sticle gal-
bene?
Priviți diferența dintre produsul natural, așa cum este
cules și produsul tratat, colorat și ambalat în felul în care
apare pe piață. Există un mare număr de reclame senzuale
la T-V pentru anumite alimente ambalate estetic, care, în
realitate sunt doar hrană înghețată nenutritivă.
244

când se vizionează orice fel de seducție. Oamenii răspund
la ceea ce vor ei să vadă, datorită propriilor nevoi, iar
experții în motivații știu foarte bine cum să capteze și să
se joace cu tendințele psihice ale audienței.
Dacă o persoană e foarte mânioasă, va vedea mai
multă ostilitate decât este cu adevărat, iar dacă nevoile
sale sexuale sunt nesatisfăcute, atunci sexualul va fi văzut
pretutindeni.
Cea mai mare precauție în jocul seducției este înțele-
gerea, împlinirea și canalizarea sănătoasă a acestor impul-
suri. Altminteri, oricine va deveni o marionetă legată prin
sforile seducției, azvârlite constant într-un mod subliminal
către sistemul lui de trebuințe.
Și alte influențe ascunse se joacă cu simțurile noastre,
întrucât acesta este un nivel primar pe care oricine îl
poate identifica și prin care poate fi potențial manevrat.
Priviți reclama în care o catifea neagră se mulează pe
trupul unei blonde – aceasta nu are nimic în comun cu
Vodka; însă…
Coloana sonoră la multe din aceste reclame este mai
înaltă decât a filmelor în care sunt intercalate, asaltând și
J captând simțurile. Cele mai frecvente „victime" sunt copiii,
l datorită receptivității lor senzoriale ridicate.
| Pudra pentru copii e folosită inclusiv de către femeile
| care doresc o piele catifelată și uscată. Majoritatea recla-
Ș melor la parfumuri și colonii promit să deschidă perspec-
! tive care nici n-ar putea fi visate fără esențele lor magice.
i Casele de modă promit că îmbrăcămintea produsă de ele
£ (deși costă mai scump) va înfrumuseța femeile și va „vi-
| riliza" bărbații!
[' Aceste imagini ideale dansează în mintea consumatoru-
J- lui, implantate profesional de către manipulatorii mass-
£ mediei.
* Publicitatea este cea mai ușoară și accesibilă cale către
? nevoile consumatorului. Ani de zile, vânzătorii pricepuți
| 246
j

și-au dezvoltat și au folosit adevărate tehnici pentru înche-
ierea unor vânzări. Tactica „de acoperire" este să-1 întrebi
pe client dacă vrea să plătească „cash" sau prin carte de
credit, în loc să-1 întrebi dacă vrea să cumpere sau nu. A
ști să-1 curtezi pe cumpărător sau când „să forțezi" o
vânzare sunt „uneltele" fundamentale ale repertoriului unui
vânzător. De altfel, aceștia simt instinctiv tensiunea unui
cumpărător – evidențiată printr-o postură încordată a cor-
pului – semn că e cazul să-1 ajute să se relaxeze, întrucât
este momentul în care vânzătorul poate să laude calitățile
mărfii sale. •
A face vânzare este o problemă care implică mult
dorințele celeilalte persoane, visele, speranțele, temerile. A
realiza o bună vânzare implică încrederea că produsul sau
serviciul îl va îmbogăți pe client. Dacă nu, nu se obține
decât oboseală și bătăi de cap. Cei mai buni vânzători
sunt ferm convinși că le fac clienților lor un real serviciu.
Joe Girard afirmă în „Cum să vinzi orice și oricui":
„Nu uitați de ce sunteți acolo – pentru a face o vânzare
folositoare amândurora. Lasă-1 pe client să se desfășoare,
în timp ce tu privești și asculți, și acesta se va pregăti
singur pentru încheierea afacerii."
Vânzările sunt o adevărată artă, care necesită înțele-
gerea mentalității celuilalt și, ca în orice formă a seducției,
cel mai bine este să te apropii solicitând un răspuns.
Secretul vânzărilor este să realizezi ceea ce, de fapt, nu
este nevoie a fi făcut pentru a vinde ceva. Cumpărătorii
vin și pleacă, dacă vor să cumpere ceva, cumpără; misi-
unea ta este să le faci acest lucru mai ușor. Amabilitatea
este elementul pe care vânzătorii fără scrupule îl uită cel
mai adesea. A face o vânzare este, mai degrabă, o comu-
nicare a entuziasmului și bunăvoinței.
Un imens număr de vânzări se fac prin intermediul
influenței mass-mediei. Copiii își petrec mai mult timp
alături de programele TV decât cu părinții lor, iar acest
247

focalizează acum o mare parte a timpului și abilităților pe ;
care altă dată le foloseau în sporturi. . • ! 'ț
Poate că, în viitor, în locul marilor fotbaliști vor sta ; j
video-campionii; poate că Olimpiada va fi computerizată; i {
poate că vor fi concursuri gen „Cine e mai iute de deget" | {
în loc de atletism. Toate se pot face pe un ecran. Doar ! l
apeși pe un buton și privești cât de departe poate arunca \ r
micuțul discobol electronic. ' j |
Dar ce obțin copiii în primul rând? i f
Atenție… Este atenția pe care copiii (chiar.și mulți din- ; l
tre cei mari) nu o obțin în altă parte. Pot fi și alte j '
motive, dar acesta este cel mai important. | * ;
Copilul (sau adultul) are un complet control asupra '• \
video-lumii sale. In afara faptului de a concentra competi- I f
tivitatea umană și de a satisface nevoia de răsplată, jocul l î
îți oferă și o șansă de a controla mediul. , i '
Puteți alege un ambient mental – o invazie spațială, o \ \
aventură în junglă sau chiar un program video-joc X*. ; 1
După fiecare joc, unele aparate afișează „Felicitări" sau ;
poate un scor – acestea sunt încurajante și recompensează • '
eforturile. ;
Dar cel mai mult vă oferă atenție. Este total absorbit, f l
de voi, iar voi de el… O relație ideală.
Jocurile video sunt adevărate capcane-mentale. Ce căi ; j
mai bune de ocupare a minții, în cele mai diferite moduri,
sunt acești stimuli video-electronici? *
Dorințele au întreg controlul: „Fii Puternic! Spulberă
stația spațială și distruge invadatorii!"
Computerul ascultă comenzile dumneavoastră… „Ai atins
15.000.000 de punte!" Este exact ceea ce răspunde
nevoilor… . %
Aceste jocuri contemporane, computerizate și solitare
– evocă toată gama de emoții. Chiar și adulții își eliberează ; *"
* X – pornografic (n.trrfd).
249

lueru determină mai târziu o. „mentalitate a telecomenzii".
Este o adevărată spălare a creierului. Dacă suprastimularea
nevoilor copilului sau adultului este avantajoasă marketin-
gului unui produs, atunci aceste manevre vor fi folosite în
a îndrepta inclusiv cultura în direcțiile profitabile pentru
exploatatorii mass-mediei.
Ei dau tonul în ceea ce este sexy. Noi credem că ale-
gem produse și stiluri de viață, dar, după ce manipulatorii
seducției amestecă fanteziile nevoilor noastre primordiale
cu interesele lor, cine mai poate spune că face o alegere
neinfluențată a prietenilor, partenerilor sexuali sau chiar a
mediului mental ambiant? Avem nevoie de un mare dis-
cernământ în a descoperi ceea ce ne influențează judecățile
pentru a nu fi sedus în mod inconștient./
Personajele media portretizează comportamente care
devin inoculări culturale. Sunt asemănătoare sugestiilor post-
hipnotice care provoacă răspunsuri inevitabile în favoarea a
ceea ce profesioniștii au lansat prin intermediul publicității.
Rămâne la latitudinea dumneavoastră dacă vreți să
fiți „hipnotizat" sau nu. Folosiți-vă discernământul.
„Pac Man" seduce
„Pac Man" seduce! într-adevăr… Deși ideea unui video-
joc seducător pare ridicolă, nu este cu nimic mai puțin
adevărată.
Copiii cheltuiesc zilnic milioane la jocurile electronice.
De ce? Ce poate fi atât de interesant în a urmări o serie
de punctișoare „alergate" de un cerculeț?
Este un adevăr că aceste „arcade"* sunt locurile de
joacă ale contemporaneității, iar aceste jocuri computerizate
* Arcade – denumirea sălilor de jocuri electronice în S.U.A. (n.trad.).
248

sentimentele în timp ce se joacă un joc gen Pac-Man!
Dar ce se poate învăța din ele? Desenele animate com-
puterizate învață violența, distrugerea și toate celelalte sen-
timente negative, dar permit și descărcarea acestor poten-
țiale.
Totuși, este o diferență! Aceste jocuri dețin un potențial
de subjugare mentală mult mai ramificat!
Gândiți-vă la următorul aspect: ce ați face dacă ați fi
un comerciant, un guvern, o religie cu o absolută putere
de control a minții multor copii, tineri și adulți ai lumii
„civilizate"? Nu ați fi oare tentat să vă transmiteți mesajul
– în special dacă poate fi făcut fără să știe nimeni – sub-
liminal? Și nu v-ar trebui foarte mult să realizați o masivă
spălare a creierului!
In aproape același fel în care mesajele subliminale sunt
transmise intercalat în programele TV, tot așa aceste
mesaje pot fi implantate via video-ecranului. De aceea –
„Pac Man" seduce!
N-o face direct; video-jocul este doar mediumul acestui
mesaj. Este un purtător perfect al influențării comporta-
mentului. Priviți-vă propriul joc video pentru o viitoare
descoperire interesantă!

PARTEA a VH-a
Capitolul 25
Seducția prin faimă
Capitolul 26
Succesul, banii și seducția
Capitolul 27
Seducția – un mod de a fi mai bogați

CAPITOLUL 25
Seducția prin faimă
Fseduce la fel precum iubirea, banii, succesul
sau puterea. Rațiunea acestui fenomen conține
toate elementele de mai sus: promisiuni de res-
pect, recunoaștere și influență asupra și din partea celor-
lalți, plus acele misterioase câștiguri care nu sunt niciodată
clare, chiar dacă sunt prezente.
Admiratorii unui Mohammed Aii sau Elvis Presley își
îmbogățesc fanteziile, atribuindu-le calitățile unui Mesia
personal.
253„Adevărata sexualitate a lui Valentino m-a
captivat. Era fascinată. …felul în care își
folosea corpul… spre un perfect act al
iubirii. Valentino prefera întâi sexul și
apoi conversația intimă. L-a găsit ca fiind
un amant atent, capabil să excite o
femeie și să estimeze exact cel mai bun <
moment în care ar fi îndreptat-o spre |
I
ț Irving Wallace
j The Intimate Sex Lives^of
I • * Famous People

Cei faimoși satisfac trebuința de zei a oamenilor, care
îi consideră mai buni, mai înțelepți, mai bogați sau mai
omnipotenți, față de cei tradiționali (imagini interiorizate
ale părinților).
Nevoia de a fi „salvat" din realitate poate părea exage-
rată, dar, priviți modurile bizare de comportament ale fani-
lor în jurul idolilor lor.
De fapt, fanii sunt seduși pe bază unui proces psihic,
arhaic, similar credințelor vechilor amerindieni. Aceștia,
într-o dorință infantilă de a avea curajul unui adversar va-
loros – i-ar fi mâncat efectiv inima, centrul puterii aces-
tuia sau l-ar fi castrat pentru a i se scurge puterea. .
Asemenea teme de câștiguri „magice" printr-o asociere
foarte strânsă cu o altă, persoană străbat literatura prin
mituri și povești.
„Dacă tu ești faimos, iar eu sunt ca tine – atunci și eu
sunt OK – nu?" Asemenea concluzii ating mentalitățile
care dovedesc o lipsă de încredere în propriile capacități.
A învăța să trăiești în mod constructiv cu renumele. în
toate aspectele vieții, înseamnă a stăpâni tendința de a fi
egoist. Partea egoistă apare în abordarea propriei persoane,
ca și cârid ar avea ceva extrem de valoros de oferit celor
din jur; oferta capătă sens prin valorizarea propriului Ego
în raport cu ceilalți. A fi îndeajuns de egoist, pentru tine
însuți, este deseori considerat a fi un tabu,, întrucât se
pretind aprecieri și validări ale propriei valori. Acestea
sunt, de altfel, dorințe legitime, care conduc multe per-
soane renumite să solicite, mai degrabă adulații publice
decât propria intimitate.
Cine poate spune dacă comportamentul public al unei
personalități este mai bun sau mai rău decât al – altora?
Exemplele tipice sunt megalo-maniacii, precum Hitler sau
Castro, care-i rănesc pe ceilalți prin aviditatea dorinței lor
de putere.
254

Renumele este deseori o cale de a accentua defectele și
incapacitățile altora, dar, în același timp, poate avea o
contribuție socială. O teorie psihologică afirmă că o per-
soană faimoasă, sănătoasă, poate fi chiar mai productivă
decât duplicatul său emoțional.
în interiorul geniului și faimei există și puțină nebunie.
Și trebuie să existe, pentru că, prin definiție, o persoană
renumită este diferită de cele normale, iar după unele cri-
terii ale sănătății mentale, această diferență poate fi denu-
mită „anormalitate".
A nu fi normal poate fi totuși sănătos, însă adesea nu
este acceptat de către ceilalți. Ei, și ce!? A fi excentric
înseamnă să-ți manifești creativitatea, ceea ce este mai
atractiv decât comportamentul conformist.
Mulți oameni își reglează comportamentul bazându-se
pe opinia majorității. Un individ puternic își creează pro-
pria lui structură, fără. a simți nevoia să lupte împotriva
sau să se conformeze expectațiilor altora.
A fi o persoană specială înseamnă să accepți și să te
descurci cu întreaga ta personalitate. Când acest sentiment
nu provine din interior, este deseori căutat în modele
externe.
Oamenii obișnuiți îi imită pe cei renumiți, în loc să-și
descopere propriile unicități.
Subliniind influența seductivă a faimei, precum și pu-
terea asociată acesteia,* dar și capcanele acesteia, observăm
nevoia oamenilor de a căuta pe cineva care să aibă grijă
de ei, precum un părinte iubitor. Această educație pentru
adulație începe din copilărie.
Copilul, prin manipularea nevoilor sale, precum hrana,
iubirea, libertatea, este învățat să-1 admire pe părinte.
Pentru cei mici, toate formele de susținere – de la alimen-
tație la afecțiune – provin de la această creatură magică
ce, într-un anume fel, le-a dat și viață.
255

CAPITOLUL 26
Succesul, banii și seducția ;
„Puterea este ultimul afrodisiac." •!
H&nry Kissinger
ania, o blondă platinată, cu forme unduitoare, a
devenit „îndrăgostită" de succesul celorlalți. Se .
spunea despre ea că: „S-a culcat cu oricine are .;
succes, iar dacă nu s-a dus cu vreunul, înseamnă că res- -î
pectivul nu e faimos". ,".
Ca fotomodel are si ea propria ei notorietate, dar tre-
buie să-și reafirme succesul făcând sex cu sportivi, actori,
politicieni. ,;
Talentul său de a se întâlni cu astfel de oameni ar '
putea fi descris într-un articol sub titlul „Cum să agăți -,
bărbații faimoși". ț
Acum e mai puțin interesată de „vânătoarea" bărbaților ]
de succes, dorindu-și o relație. solidă. Majoritatea celor cu i
care a fost nu știau să fie naturali. în acest moment, ea :
caută persoana din spatele fațadei și face, acest lucru :
dăruindu-se pe ea însăși, nu doar corpul. : »"
Britt-Ekland sau Elizabeth Ray au început într-un mod :
similar, experimentând cu mai mulți parteneri. Nevasta '
257 ;

După copilărie, multă lume este învățată că Dumnezeu
îi va ajuta – deci, din momentul adolescenței, poartă deja
adânc inoculată credința că cineva, de sus – mult mai
mare și mai important decât ei — va avea grijă de ei dacă
se vor purta bine.
O fantezie similară seduce tinerele fete spre a gândi că
problemele lor se vor rezolva odată cu măritișul. Dorința
de a fi salvat este așa de puternică, încât unii oameni
acceptă mariajul pe care, altminteri, l-ar fi evaluat într-un
mod diferit.
Este tentant să fii sedus de laurii și succesul altora.
Fanteziile de „a fi în locul altuia" sunt mai ușoare decât a
fi tu însuți un erou sau eroină a propriei tale vieți.
Câți oameni nu sunt mai atrași de emoțiile serialului
preferat, decât de propriile lor scenarii de viață? De ce să
nu trăiești senzațiile propriei vieți? Alegerea vă aparține.

multimilionarului Norton Simon fusese infirmieră într-un
așezământ de boli mentale; căutase mult timp o schimbare.
Prietenia cu Norton a condus-o spre un nou stil de viață.
Chiar și o soție de milionar o poate lua pe căi greșite.
Se spune că puterea absolută corupe totul. Dar și
bogăția poate seduce dincolo de orice imaginație.
Este evident faptul că oamenii cedează în fața argumen-
tului „ban". Dolarul a devenit un argument solid. Valoarea
sa a fost atașată simbolic trebuințelor primare, precum
hrana, hainele, sexul etc. Din fragedă copilărie se inocu-
lează dorința de câștig.
Diversitatea înțelesurilor din jurul acestei metode de
„schimb" pornește de la „a fi demn de a ți se oferi afec-
țiune" și până la a fi „o modalitate fundamentală de exis-
tență". In interiorul acestui spectru se plasează stăpânii
banilor, care cheltuie enorm în scopul cumpărării plăcerilor
și împlinirilor.
La școală nu înveți cum să faci bani. Bogăția este,
frecvent, un rezultat a ceea ce îți place sau înveți să-ți
placă să faci. Scopul împlinit face să dispară plăcutul ele-
ment al dorinței.
Nu e nimic greșit în a face bani sau a-i cheltui, doar
dacă ambele activități nu devin disproporționate sau
obsesive. în afara beneficiilor materiale pe care banii le
pot cumpăra, aceștia pot reprezenta un important rol în
evaluările celorlalți.
Cunoașterea modalităților de a face sau cheltui bani este
câștigată prin practică, prin înțelegerea raporturilor dintre
valori, prin cunoaștere, prin conversație, prin evaluarea
relațiilor umane și prin respectul de sine și al celorlalți.
în spatele acestor caracteristici, individul trebuie să aibă
o dorință pentru câștigul financiar, nu doar un simplu
atașament față de ban și de ceea ce poate cumpăra acesta.
Pe fapt, a fi capabil să pierzi totul și încă să te simți
bine este marele secret al bucurie de a fi bogat.
258

Dacă ai avea to|i banii sau puterea pe care ți-o visezi,
care ți-ar fi dorințele? Această incitantă fantezie îi conduce
pe mulți oameni să facă o selecție a trebuințelor și
nevoilor lor.
în cele din urmă, oamenii lucrează pentru a se relaxa,
pentru a se bucura și a contribui la autoîmplinirea lor
sufletească. Acestea sunt scopurile lor reale; totuși, majori-
tatea profesiilor sunt special proiectate pentru a îngrădi li-
bertatea.
Seducția banilor poate excita și conduce la speculații.
Las Vegas și alte tipuri de „zone de risc" se joacă cu în-
clinația umană pentru a găsi răspunsuri rapide și magice la
întrebările considerate complicate, care, de fapt, sunt simple.
Așa cum poțiunile magice ale vechilor alchimiști care
visau să transforme orice metal în aur, creatorii-de-vise de
azi aprind imaginația modernă cu teme precum atemporali-
tatea și eterna tinerețe. .
Retorica seducției merge mult dincolo de valoarea rela-
ționalilor.
Se așează în inima vânzărilor, sex-appeal-ului, marke-
tingului modern și poate însufleți interacțiunile de zi cu zi.
Când vraja, devine distructivă, cineva trebuie să aibă pu-
terea să spună „Nu!".
Mulți oameni își închipuie ce împliniri o să le aducă
bogăția, dar de multe ori aceste idei sunt incomplete.
Adevăratele valori sunt sub forma satisfacțiilor umane, care
sunt fără preț.
Banul nu este măsura absolută a bogăției, cu toate că
personalitățile de azi, de multe ori au o situație financiară
adecvată. Obținerea bogățiilor reale prin intermediul gân-
dirii pozitive funcționează într-un sens al îmbogățirii con-
structive interioare, deoarece mintea trebuie să elaboreze
un concept înainte ca aceste gânduri să devină realitate,
îndeplinirea scopurilor, de altfel, solicită mai mult decât
simpla gândire pozitivă. Un obstacol pe care multe per-
259

Multe persoane sunt incapabile de a se vedea vreodată [ \
ca fiind bogate. Poveștile despre jucătorii care au pierdut !i |
repede tot ceea ce au câștigat le apar în minte.
Ei nu se văd ca folosind un mare capital. Belșugul,
atât în finanțe, cât si în relații "personale, trebuie acceptat
ca atare, trebuie văzut ca un aspect dezirabil al propriei
imagini, altminteri nu va fi obținut.
Un exemplu tipic de bogat și nefericit, confirmând re-
gula insuccesului, este J. Paul Getty, care fără odihnă,
aduna bănuț cu bănuț până la moarte.
Aceștia sunt oamenii reprimați – nu-și împărtășesc sen-
timentele, banii sau orice altceva din ei înșiși.
De bună seamă, unele precauții sunt înțelepte, dar, a fi
„constipat" financiar și emoțional este nesănătos.
La celălalt pol sur.t oameni precum Elvis; el niciodată
nu' s-a oprit în a oferi. încercările lui • de a câștiga iubirea
includeau oferirea cadourilor gen „Cadillac".
Este posibil să fii și plin de succes și satisfăcut, iar
energia pozitivă degajată de această stare este atractivă.
Rețineți că banii nu sunt singura cale de a ajunge la
această stare sufletească; puteți fi mulțumit în multe alte
dimensiuni ale vieții voastre.
Al Prescot, de exemplu, tocmai învață această lecție. El
este președintele unei corporații, iar banii îl transformaseră
profund: a devenit o parte a lucrurilor lui – Mercedes 450
SLC, Bel Air Estate, etc, în ceea ce privește viața lui
personală…
El se străduie neîntrerupt, precum legendarul Sisif, bles-
temat de zei. Relațiile sale cu ceilalți sunt frustrante. își
aranjează întâlniri clandestine cu diverse „fripturiste" (fe-
mei ușoare, care nu au devenit profesioniste în ale prosti-
tuției), după care lasă un „bacșiș" generos pentru a evita
orice implicare.
întreaga lui viață se cațără spre nicăieri și se bucură de
nimic. Lipsa lui de împlinire vine tocmai din căutarea suc-
261

soane și-1 ridică singure este teama de eșec, de a nu reuși
să îndeplinească sarcinile cerute pentru a obține ceea ce
aspiră. Știind ce dorești și făcând toate eforturile să obții,
restul va decurge în mod natural.
A câștiga bani este similar îndeplinirii oricărui scop. Iar
dacă există de la început teama de a pierde, atunci bătălia
este deja pierdută. Definirea exactă a scopurilor naturale |
pe care cineva și le propune este, de asemenea, esențială j
în obținerea satisfacției. Mulți oameni posedă mentalitatea j
„turmei de oi" – care, în mod inconștient, îi determină j
să-și dorească ceea ce și-ar dori oricine. Ei nici nu |
gândesc pentru sine și nici nu au evaluat exact, prin pris- {
ma propriei perspective, care dorință le va face viața mai (
împlinită. j
Fiecăruia îi este familiară imaginea stereotipă a starului j.
conducând un Rolls-Royce, purtând bijuterii scumpe și \
haine după ultima modă. Modele similare ale succesului
pot fi apreciate, dar fără exces. f
Succesul, faima și puterea sunt săbii cu două tăișuri, |
care pot fi folosite pentru bine sau rău. Direcția pe care o jj
alege cineva este determinată de propriul nivel al stimei J
de sine. l
Este bine să acceptăm ideea că putem fi bogați. Orice l
scop sau ideal atins, împlinit, devine o parte a bogăției
noastre.
A câștiga la „jocul banilor" necesită perseverență,
muncă, curaj, până când norocul se împlinește. In afară de
asta, a ști să limitezi puterea seductivă a banilor, în loc să
te lași în voia ei, este o condiție importantă.
Succesul este seducător. Bărbații, deseori invidiază sau
se tem de cei care au succes, datorită puterii asociate
realizărilor; femeile fac la fel. Jacqueline Onassis, care în
afara aparențelor nu are nimic special, se pare că și-a
desăvârșit talentul de a profita de magnetismul personal și
de a prezenta o alură seducătoare.
260

cesului, fara a se simți profund mulțumit în tot acest timp.
Acum, el a pornit pe o cale nouă, învățând să relați-
oneze cu oameni adevărați. Valorile lui au devenit
naturale.
Multe persoane sunt prinse în capcana „realizărilor".
Așa cum era doamna Betty Johnson, care mergea la hip-
noterapie pentru a pune capăt poftei obsesive de mâncare
chinezească. Determinanții inconștienți provoacă de obicei
astfel de comportamente exagerate.
Betty suferea de bulimie, apărută ca o reacție de
descărcare a energiei nervoase excesive. își scutura mâinile
tot timpul când spunea: „Nu ne oprim nici un minut. Joe
e așa de ocupat cu serviciul, săracii copii aproape nici nu
ne mai văd și, ca să vă spun adevărul, nici nu-mi amin-
tesc când am fost ultima oară singuri; o, Doamne, nici
nu-mi mai place să fac sex și ar trebui să-1 vedeți pe Joe'
– cred că are probleme de sănătate și nici nu se gândește
să meargă la doctor."
Hipnoza i-a oprit supraalimentarea, după cum îi stopase,
în prealabil, dorința de fumat; acum, ea și Joe trebuie
să-și examineze relația înainte de a fi obligați de propriile
constituții corporale, care pot ceda oricând.
Obiceiurile ei compulsive vor continua să mascheze
anxietatea manifestată printr-un simptom sau altul. Acest
lucru va continua până când problemele lor sexuale și
comunicationale nu se vor rezolva. Ei învață să asculte
mesajele transmise de corpurile lor. Problemele fizice le
întăresc sau înrăutățesc pe cele psihice. Succesul nu ar tre-
bui să fie însoțit de belele, precum ulcerul gastric, obezi-
tatea, impotența, tulburări nervoase etc; dacă este mânuit
cu pricepere, el va servi la împlinirea bucuriei de a trăi
împreună cu alții.
Puterea absolută și succesul total sunt fantezii pentru
cei care visează disperat și-și fac iluzii. Trebuie sa fim
pregătiți să suportăm responsabilitățile acestor proiecte.
262

Acest stil de viața este supralăudat de către mijloacele
media, aruncând astfel o nouă „plasă" asupra judecății nor-
male a omului obișnuit.
Personalitatea omului de succes a fost cercetată științific
de către Dr. David McClelland, de la Universitatea Har-
vard." El a testat mii de bărbați de diferite culturi, desco-
perind că există trăsături de caracter specifice comune
celor care au mari averi. O descoperire importantă este
faptul ca întreprinzătorul de succes își asumă riscuri mode-
rate. Aceștia sunt afaceriștii care nici nu cedează, fără a-și
încerca șansele, nici nu-și joacă toți banii în speculații
riscante – gen Las Vegas.
Șansele lor de succes sunt bine gândite și pregătite, iar
pierderile sunt scăzute datorită calculării riscurilor posibile.
Persoanele de succes nu valorizează banul doar de
dragul banului, ci, mai degrabă, îl privesc ca pe un sim-
bol al împlinirii. Practic vorbind, acestea sunt persoanele
care își îndeplinesc sarcinile bine, neluând în seamă plata.
Ei vor excela în sarcinile lor, iar compensația bănească
este doar o altă răsplată a atingerii standardelor lor înalte
și realiste. Astfel de persoane au interiorizat ideea succesu-
lui și își doresc recunoașterea externă a valorii lor, dar nu
într-un mod disperat. Nu vor accepta o slujbă doar pentru
bani, deoarece răsplata totală vine ca o urmare a ceea ce
le place să facă, din motive diferite de cele pecuniare, și
care, de multe ori, sunt mai importante decât acestea.
Persoanele cu succes își asumă responsabilitățile în
muncă și obțin autorespect dintr-o slujbă bine făcută.
Un adevărat „patron" din Beverly Hills, care stă în
spatele masivului lui birou din lemn de teck, este un
exemplu ilustrativ. Printre convorbiri telefonice, el își
spune: „Pot șofa doar o singură mașină o dată, locuiesc
într-o singură casă și am destulă avere; oare de ce stau în
mijlocul acestei nebunii toată ziua?".
263

Totuși, șinele lui Mildred este întărit de forțele putermi-
cei • ei imagini publice, redevenind femeia. matură și sen-
zuală căreia nu-i este necesar un Charlie. Mai nou, ea își
dorește un om cu personalitate matură, pentru a-și împărți
completitudinea ei emoțională.
Dacă Charlie se întâmplă să se întoarcă la ea, e bineve-
nit, dar nu e așteptat „cu brațele larg deschise", deoarece
acum ea se poate relaționa cu oricare partener potrivit.
Standardele contemporane tratează succesul ca pe un
afrodisiac, iar adevărul este că poate fi considerat ca atare
când este folosit cu atenție.
Este un stimulent mental și fizic, dar numai dacă este
folosit de către o personalitate sănătoasă.

Privită din rațiuni financiare, întrebarea sa pare ironică!
Totuși, el are, într-adevăr, tot ce și-a dorit. Deci, oare de
ce își extinde afacerile de milioane an de an? Din obiș-
nuință? Probabil!
„Nimeni nu mă crede." Și e foarte sincer când afirmă
că el este o „minoritate" care-și propune să-i ajute pe cei
care sunt la fel de dezavantajați precum era el odată! De
fapt, aceasta este forța centrală care-i dă putere în miîhcă.
Cercetările Dr. McClelland continuă prin a arăta că
majoritatea oamenilor de succes aii primit încurajări și pre-
mii adecvate încă din copilărie. Părinții lor le-au fixat
scopuri realiste, încurajându-le succesul în loc să se teamă
de el. . . •
Femeile de succes au depășit teama „culturală" cu pri-
vire la reușita într-o ierarhie masculinizată.
Ideea măritișului cu un bogătaș ca scop primordial al
satisfacerii financiare cedează teren autosuficienței și reali-
zărilor. Această egalitate crescândă duce la stabilirea unor
noi relații între sexe.
Noile uniuni sunt mai trainice decât cele tradiționale, în
care subordonarea talentelor femeii se făcea cu scopul
evitării intimidării fragilului „ego" masculin. în trecut,
puține femei se angajau în muncă „cu noimă întreagă".
Femeile au capacitatea de a alege și de a fi productive și
această stare de lucruri conduce la relații sănătoase.
Mildred își căutase succesul prin Charlie, un tânăr avo-
cat de viitor. In postura ei de administrator executiv
decide cum să se folosească milioanele investitorilor; în
viața ei particulară îi este greu să se accepte ca pe o per-
soană capabilă fără Charlie.
Contrar genului Wonder Woman, ea își dezbracă „cos-
tumul" autorității și își lasă super-afacerile de-o parte,
redevenind o fetiță lipsită de apărare. O cuprinde un plâns
nesfârșit în momentul în care „amorul" lui Charlie se
îndreaptă către Susie.
264

CAPITOLUL 27
Seducțin – un mod
de a fi mai bogați
„A fi cu adevărat bogat înseamnă a
poseda semnificația realizărilor, oricât de
mici ar fi, vise, capricii, fantezii și tul-
burări.
Bărbații bogați sunt poate cele mai
simple persoane. însă le place să aibă
lucruri mai mari, să aibă cât mai multe,
cât mai multe odată."
C. Wright Mills
Atunci când încercării să obținem cât mai multe
beneficii materiale, seducția intervine ca o ofertă,
ca o afacere: Acest capitol conturează cel mai
bine formulele recomandate și pe care le încorporăm în
căutările noastre spre succese și profituri, pe baza cerce-
tărilor psihosociale realizate în acest domeniu.
Persoanele care respectă acele stereotipii ale unor roluri
de putere în mod corespunzător, vor putea accede la titlul
de „nouveau riche".
267

A avea suficienți bani îți creează o stare contradictorie
de confort – însă predominantă este starea de bine, de
confort.
. Profitul se obține printr-un schimb de valori, bunuri și
servicii de cea mai bună calitate. Această acțiune trebuie
echilibrată și la nivelul resurselor și tehnologiei. Dacă ai
materii prime, trebuie să faci ceva cu ele pentru a fi pro-
ductiv. Ținând fluxul financiar în mișcare, stimulându-i
dinamica într-un mod eficient, cu siguranță veți- reuși.
Realizările se pot extinde și asupra reușitelor noastre
sociale, personale, sexuale, în toate aspectele vieții.
Acest lucru nu ne sugerează că banii sunt un panaceu
universal.
Civilizația a progresat prin lupta continuă dintre ; vechi
și nou, pe principiile supraviețuirii, cel mai tare câștigă.
Dacă teoreticienii sociali (Darwin) și cei financiari
(Ringer – Winning Through Intimidation) sunt corecți
atunci când afirmă că cel mai puternic va avea succes și
că fiecare are profituri pe seama celuilalt, atunci ar trebui
să existe o metodă prin care toate lucrurile să acționeze în
favoarea noastră. Oamenii își adună bunuri, lucruri, haine,
mașini, case, bani pentru a-și oferi plăcerea de a avea, de
a poseda, chiar de a-și asigura propria protecție.
Cu cât râvnești la mai multe, cu atât ești mai nemul-
țumit de tine; oricum ar fi, banii aduc fericirea, te prote-
jează, te mulțumesc, dar te incită la mai mulți.
Ei sunt o reprezentare simbolică a propriei noastre va-
lori, sunt creați pentru a facilita schimbul.
Banii adaugă fericirii și o anxietate continuă generată
de grija lor.
Nu este greșit atunci când ni-i planificăm, le acordăm
o valoare care poate fi schimbată cu o alta – este un gest
înțelept.
Cu cât lupți mai mult pentru a te salva cu atât mori
mai repede, spune un vechi proverb.
269

Bogații nu sunt prea ostentativi. Ei recurg la a se
seduce pe ei înșiși și pe ceilalți prin intermediul banilor
sau orice altceva care să satisfacă dorința de proprietate.
Milionarii care împărtășesc secretul îmbogățirii spun că,
de fapt, apetitul fiecărei persoane este orientat pentru a-și
îmbunătăți stilul de viață. Schemele și planurile realizate
de ei au o bază solidă atunci când urmăresc profitul, dar
fără să râvnească exagerat la atingerea profitului maxim; ei
se mulțumesc cu ceea ce au și cu ce obțin; respectă prin-
cipiile interacțiunii cu celălalt care oferă sau cere, în sen-
sul „totul pentru nimic". ' ^
Anumite activități necesită o concentrare imensă și un
efort suplimentar pentru a nu fi dispersat fără direcție. A
realiza ceva, a obține ceva nou, mai bun, are nevoie de o
corectă evaluare mentală. Acest lucru permite ideilor care
se dezvoltă în acțiuni și care, la rândul lor, aii la bază
scheme logice mentale, să creeze și efecte pozitive.
De la J. Paul Getty și Harry Browne, recomandările
pentru a deveni bogați diferă extrem de mult – unul su-
gerează că salvarea și economisirea bănuț cu bănuț va
aduce profituri neașteptate, iar celălalt recomandă că ofer-
tele noastre și vânzarea lor ne împing să hotărâm ceea ce
dorim cu adevărat să obținem.
Cu privire la modul de manifestare, întotdeauna putem
găsi o cale de a vinde și oferi ceea ce avem mai bun.
Riscurile sunt necesare, dar trebuie să fie bine contro-
late și evaluate. Când pierdem bani, schema mentală prin
care • i-am câștigat nu mai are valoare și, deseori, uităm
ceva foarte important: nu trebuie să fim exagerat de dis-
perați pentru a-i recâștiga ci, foarte simplu, să dorim asta
fără a ne uita în urmă, elaborând alte scheme. Atunci,
lucrurile vin de la sine, mai ușor.
O apreciere reală a investițiilor noastre este cea mai
bună cale de a menține scorul productivității. Cine spune
că banii n-au importanță, minte. Dacă ne lipsesc, suntem
disperați și fără ieșire.
268

Banii își pun amprenta pe personalitățile noastre; relația
este condiționată reciproc". Suntem mai siguri, mai frumoși,
mai permisivi și atractivi atunci când avem în spate pu-
terea banilor. Să nu omitem efectele negative pe care
banii o au asupra trăsăturilor caracteriale ale indivizilor.
Dacă-i avem, noi trebuie să-i distribuim în așa fel încât
toate aspectele vieții să fie acoperite. Dacă nu, atunci este
necesar să apelam la sfaturile altora, la experți. Nu putem
spune că „n-am nevoie de nimic, îmi rezolv singur pro-
blemele, îmi bag banii în ce vreau și suport consecințele
de rigoare". Deja plutește insuccesul asupra unei astfel de
decizii.
Fiecare gen de filosofie financiară reflectă diferit expre-
siile și manifestările personalităților individuale.
O persoană echilibrată emoțional și mental va lua o
decizie mai bună decât cel care prezintă stări anxioase și
tulburări personale. Este de dorit ca omul să mânuiască
banii, însă să nu fie stăpânit de ei.
Un mod de a crea un cadru mental care să atragă suc-
cesul financiar este următorul: „Relaxați-vă gândurile, ca
într-o transă ușoară până finalizați această carte. în timpul
acestei stări, imaginile mentale vă vor ajuta să realizați tot
ce v-ați dorit. Dacă doriți bani, imaginați-vă planul de
lucra: pregătirea, planificarea, execuția și profitul pe care-1
vreți".
Dacă nu vă cunoașteți bine dorințele și aspirațiile —
atunci, totul este în zadar. Nimic nu vine fără să fie che-
mat. Speranțele sunt cele care activează, hrănesc și poten-
țează dorințele noastre pentru a ne atinge scopurile.
Banii sunt făcuți de fapt pentru a face viața oamenilor
mai bună. Fiecare din noi știe asta. Nu este indicat să fim
nici altruiști, nici egoiști atunci când dorim să oferim
celorlalți o parte din succesele noastre; tot ce am clădit
s-a realizat și prin contribuția lor.
270

Dacă cineva nu are bani niciodată atunci există 3 vari-
ante de răspuns:
1. fie nu face nimic pentru asta;
2. fie nu dorește-să-i aibă;
3. fie este dezechilibrat financiar și emoțional.
în acest sens, toată viața învățăm să realizăm câte
ceva; unii doresc numai bani, alții satisfacție profesională,
alții copii, alții mașini etc.
în prezent, în lumea afacerilor femeia deține un rol
important; se vorbește tot mai mult despre femeile cu mari
succese.
Primul obstacol pe care multe femei trebuie să-1 treacă
este legat de condiționările negative ale copilăriei și mai
ales de constrângerile actuale ale societății.
Femeia a fost ținută mult timp prin educație tradiți-
onală, sub autoritatea bărbatului, ca fiind incapabilă să
concureze cu lumea lui. Desigur, este ridicol să mai
gândim altfel.
O femeie se poate realiza singură și fără ajutorul băr-
batului. Un aspect important este că ea începe să preia
foarte mult din masculinitatea decizională, din forța lui;
însă succesul îi este asigurat tot de feminitatea formelor
de seducție.
Cerințele pentru a pune în mișcare acest proces, gândit
inițial cu mare atenție, sunt cele care sunt exprimate de
caracteristicile personale, caracteriale. Societatea lasă loc
pentru toată lumea în sensul îmbogățirii.
Foarte mulți oameni văd bogăția ca pe o nefericire –
însă acest lucru nu este decât un mod de a ne consola.
Banii ne fac viața mai ușoară, însă trebuie să facilităm
toate oportunitățile pentru a îndeplini această dorință de
mai bine. Foarte mulți bogătași sunt bogați nu pentru că
au neapărat bani mulți, ci pentru că extind această avuție
în toate aspectele vieții.
271

Oamenii așteaptă mereu o „motivație", un impuls pentru
a-și schimba viața.
Din fericire sau din nefericire, noi trebuie să facem și
acele lucruri de care suntem conștienți că avem nevoie.
Aceasta poate fi definită drept imagerie mentală, o
realitate psihologică care este necesară declanșării și con-
trolului comportamental de schimbare.
Succesul apare prin performanțele individuale, pas cu
pas, până când, într-o zi îl vom cunoaște.
O dată ce l-am cucerit – acțiunile noastre nu trebuie sa
stagneze prin contemplarea exagerată a succesului. E bine
să ne bucurăm de el, SĂ NE OPRIM ȘI SĂ NE
BUCURĂM DE EL. învățând să ne privim adevărata
realizare, putem descoperi ce ne-am mai putea dori.

Bogăția este un concept care implică mai mulți termeni:
cei spirituali, cei valorici, cei morali etc.
Niciodată o persoană izolată nu poate fi bogată, nicio-
dată cel trist și depresiv nu va spera la mai bine; însă
dacă se dorește și se luptă pentru schimbarea însușirilor
personale care ne slăbesc și sărăcesc viața, atunci cu sigu-
ranță ne. vom îmbogăți: cu speranțe, cu prieteni, cu
înțelegere și cunoaștere, etc.
Mae West spunea în acest sens că: „Am fost bogată,
am fost și săracă, însă îmi place să fiu și mai mult de
atât".
Există foarte multe căi, încă nedescoperite, prin care
lumea poate face bani!
Instruirea, educația, perfecționarea aptitudinilor ne îmbo-
gățesc. Și atunci, ce mai dorim?
Este foarte important să te simți bine cu tine însuți
pentru a căuta mai binele.
Dacă sunt totuși probleme, psihoterapeuții stau la dis-
poziția fiecăruia din noi. Chiar dacă nu sunt remunerați pe
măsură, imaginea lor personală nu pare să fie știrbită de
nemulțumire, deși,. efectele unei psihoterapii pot fi mai
benefice decât toate bogățiile lumii.
Noi suntem cei care ne lăsăm cuprinși de neputințe, de
insuccese! Nimeni nu este vinovat pentru că nu suntem
bogați.
Avuția stă în fiecare din noi; nu ne rămâne decât să
explorăm capacitățile personale și de a le valoriza. O
haină mai bună, o plimbare relaxantă, o cină plăcută ne
pot creea o senzație de confort, de bunăstare, ne poten-
țează stima pentru noi înșine și stimulează dorințele de
succes.
Așa cum „Existența precede esența" (Sartre), tot așa și
comportamentele și conduitele preced rezultatul acțiunilor
noastre.
272

PARTEA a M-a
Capitolul 28
Drogurile – afrodisiacele seducției
Capitolul 29
Parfumivrile pasiunii și alte afrodisiace
Capitolul 30
Libido-ul ca afrodisiac

CAPITOLUL 28
Drogurile ~ afrodisiacele seducției
„Iarba dracului este și ea un drog. Se
furișează în viața ta ca o femeie. Te face
să te simți bine și puternic: mușchii se
umflă de vigoare, pumnii te «mănâncă»,
tălpile picioarelor ard de nerăbdare să
fugă după cineva.
însă, noi indienii, nu căutăm puterea
așa de mult."
Carlos Castaneda
The Teachinss of Don Juan
De secole iubiții sorbeau băuturile magice și folo-
seau afrodisiace într-o mare varietate de forme,
în general vorbind, nu este așa un mister să poți •
deschide ușa iubiri, însă, dacă ne refelîm la sensul specific
al afrodisiacului, știm că există substanțe chimice care
întrețin pasiunea și stimulează energia sexuală.
De exemplu, o dansatoare de cabaret îi place să creadă
ca în fiecare bărbat întâlnește iubirea înainte de a face
dragoste. Un om de afaceri cam la 40 de ani are nevoie *
de 6 pahare de whisky înainte de a face amor. Paharul de j
tărie devine un excitant necesar pentru un individ inhibat,
277

iar un pahar de vin poate alunga anxietatea. Când se abu-
zează cu aceste remedii și sticlele se golesc, deci se con-
sumă în exces alcool, funcțiile sexuale vor fi diminuate.
Starea de relaxare, buna dispoziție, desigur, este priel-
nică procesului de seducție, însă când se acționează
exagerat, în sensul consumului de substanțe euforizante,
sistemul nervos nu mai poate controla și condiționa reac-
țiile corporale, ca efect al sedajului.
Toate aceste excese cauzează insensibilitate și lipsă de
control, răspunsuri de respingere sexuală.
Dacă se mai alătură și un pic de heroină apare im-
potența.
Oricum ar fi, pacienții care se droghează semnalează o
îmbunătățire -a funcțiilor sexuale, dâcă-și pun într-un pahar
de lichior, un pic de cocaină sau alte substanțe „exotice".
în doze mari, însă, aceleași droguri tind să inhibe rațiunea
și vigilența. Un astfel de caz este cel al unui antreprenor
de 40 de ani care bea atunci când se întâlnește cu o
femeie pentru a fi activ sexual, însă din păcate el poate
deveni alcoolic.
Consumul de droguri cum ar fi cantarida sau LSD
cauzează o stare de amețeală în care imaginile fantastice
devin o a doua lume și nimic nu ne miră atunci când
dragomanul poate întreține relații sexuale perverse cu mai
mulți parteneri; se produce o exacerbare a sexualității.
Asta se întâmplă destul de rar, însă este suficient să per-
siste pentru a ajunge la o distrugere totală.
Anumite, preparate afrodisiace nu acționează inhibitor
asupra naturii sexuale, chiar le suprastimulează temporar.
Cantarida, un praf extras dintr-o insectă numită musca
Spaniolă, irită țesuturile și mucoasele genitale . până la
inflamații grave, provocând erecții puternice însoțite de
descărcări violente și comportamentale necontrolate. Efec-
tele secundare sunt nedorite și periculoase: inflamarea
organelor genitale, dureri și usturimi, vomă, scurgeri san-
guine în urină, leziuni renale.
278

„Cantarida irită tractul genito-urinar. Este otrăvitoare și
cauzează priapism, durere în timpul erecției, asociată cu o
transă sexuală care adesea sfârșește cu incapacitate de
erecție (impotență)", afirmă Michael Castleman în Sexual
Solutions.
Efectul placebo joacă un rol important.
Ceaiurile de anghinare, sau amilnitratul are efecte afro-
disiace ușoare, iar consumul lor îi oferă individului sen-
zația că este sexy, fără să-i dăuneze în vreun fel; această
sugestie poate fi doar un truc, dar nu e nociv. Lichiorul,
este de asemenea un alt afrodisiac, care consumat în doze
și circumstanțe controlabile, este euforizant și prezintă
riscuri minime.
Consumul de alcool are capacitatea să favorizeze o
ușoară stare de excitabilitate crescută și la nivelul orga-
nelor și funcțiilor sexuale,. însă în cantități moderate.
Dozele excesive produc inhibiția lor.
Ele sunt o problema a societăților actuale. Să luăm de
exemplu, acele pilule de culoare roșie, galbenă sau negre,
învelite în ambalaje^ de plastic, fără nici o indicație pe ele;
ne pot oferi șansa de a obține o alură seducătoare; ele
înlocuiesc mâncarea, fiind folosite de obicei de persoanele
obeze și supraponderale pentru a slăbi. „O pilulă și ești
dus…", vesel, te simți bine cu tine însuți sau potent. Și
implicit, ele promit să-ți ofere puteri magice prin care poți
să-ți rezolvi toate problemele legate de emoții și stări
depresive.
Obiceiurile de a le consuma pot fi accidentale, atunci
când trebuie să reziști nervozității partenerilor sau soției,
sau pot fi intenționate, în cazul adolescenților care doresc
să-și sporească integrarea și acceptarea într-un grup, care
se aventurează spre noi tipuri de cunoaștere, care visează
o viață mai liberă, fără constrângeri și norme. "
Dependența de medicamente de exemplu, apare insi-
duos, din tendința de a accepta necondiționat prescrierile
279

Ceea ce ne împinge spre a perpetua această
irealistă spre noi înșine, despre ordinea adevăratelor noas-
tre nevoi fizice și psihice, este civilizația, care creează o
lume incapabilă a tranchilizantelor.
Să amintim un exemplu tipic american, negarea morții.
„Un om moare pentru că expiră și nu mai poate respira,
logic; el este expediat imediat într-o ambulanță, cu un
interior foarte ciudat. Spitalul de urgență ascunde acest
incident și ne punem apoi problema, ca într-o societate
civilizată există tendința de a apela la antiseptice și anal-
gezice pentru atenuarea durerilor și Vulnerabilității la in-
fecție." "Cauzele n-ar mai trebuie căutate printre agenții
patogeni ci în vulnerabilitatea psihologică și predispozițiile
de organ. Ceea ce este dezirabil de cele mai multe ori
ajunge la extreme.
In mod similar și televiziunea funcționează pentru acti-
varea și împătimirea mentalității. Unele programe pun
accentul pe stereotipii, altele pe fantezii, sugerându-ne
mereu că trebuie să ne simțim bine.
Mai există și acele pilule multicolore care ne iau dure-
rea de spate sau cea de cap, care ne țin treji sau ador-
miți, care ne eliberează tensiuni nervoase sau ne produc o
stare de beatitudine, ca o amețeală plăcută, ajutându-ne să
mai supraviețuim o zi.
Stările de disconfort sunt semnalizate de mesajele non-
verbale ale corpului care dorește să schimbe ceva, acor-
dându-se o mare atenție acestora și mai puțin simptomelor.
Un cuplu căsătorit de 15 ani se plânge de mariajul lor
consilierului, de problemele de stomac și durerile de cap,
datorate faptului că ea nu vrea să facă sex cu el. Ei au
nevoie de schimbarea relației lor, mai degrabă decât să-și
mascheze anxietatea.
Sunt deseori prescrieri care pot afecta reacția persoanei
în procesul seducției. Foarte multe medicamente produc
diminuarea impulsului sexual printre alte efecte.
281

medicale, de a le crește doza când stările par să se acu-
tizeze, și încet, încet, se ajunge la dependență cronică cu
modificări fiziologice și psihologice destul de grave.
Daca soluțiile farmaceutice sunt prescrise în cantități
prea mari și pacienții simt efecte secundare, atunci trebuie
consultate autoritățile medicale.
Doctorii, însă, oferă răspunsuri incomode și insuficiente
uneori.
Multora le place să se joace de-a Dumnezeu și să ne
consoleze ca un părinte, spunându-ne de fapt, ceea ce noi
știm deja.
Această combinare periculoasă de gratificare a Ego-ului
și mandatul de a găsi imediat soluția salvatoare poate pro-
duce o inițiere legală de consum a medicamentelor cu
acțiune psihoactivă.
Există medici care spun pacienților depresivi, încu-
rajându-i să plângă cât mai mult sau „Să nu fii supărat,
vom vorbi pentru un ceas sau cât vrei tu despre pro-
blemele tale de relaționare". Foarte frecvent o prescriere
de substanțe psihoactive cum ar fi Valium (cea mai bine
vândută în farmacii), Mellaril sau Miltown, oferite în
cazuri și situații bine controlate și verificate sub îndru-
marea medicului curant au acțiuni benefice asupra psihi-
cului.
Oamenii au nevoia de a-și exprima chiar și ocazional,
cerințele și necazurile lor pentru a fi ajutați, însă, acest
lucru să se realizeze printr-un sistem emoțional de coope-
rare natural și într-o ordine graduală, nicidecum forțată.
Oricum ar fi, medicamentele par să fie încă răspunsul
magic pe care individul îl așteaptă de la doctor – preotul
societății. Oare este suficient? Până când lumea va prefera
pilula salvatoare, neglijând faptul că mai toate problemele
lui, pot fi rezolvate prin modalități psihoterapeutice, fără
medicamente?
280

„Supradozarea cu alcool etilic produce adesea impotență
în timpul perioadei de intoxicare; mulți bărbați acuză
creșterea abilității sexuale, dar destul de redusă. Intoxicarea
cronică cu barbiturice are ca efect impotența. Rapoartele
recente au arătat că anumite medicamente psihoactive
(tranchilizantele), fenotiazinele (clorpromazine, promazine,
triflupromazine, perfenazine, proclorpurazine, fufenazine,
mepazine, trifuoperazine și tioridazine) și amfetaminele pot
produce în mod special impotență și tulburări de ejacu-
lare." spune Donald Hastings, în Comprehensive Texbook
of Psychiatry.
Lista medicamentelor care pot cauza probleme sexuale
atât la bărbați cât și la femei este foarte lungă și ar. trebui
prezentată înainte de a începe cura terapeutică.
Oare, aceste tratamente medicamentoase vor fi mai peri-
culoase decât boala?
în legătură cu afrodisiacele care să fie administrate pen-
tiu a provoca stările arousale — nu există nici unul.
Oamenii se atrag după modul în care gândesc, se
ancorează în realitatea concretă, după modul în care emit
și percep semnalele de atracție, sperând că viața lor sexu-
ală să fie cât mai lungă și plină.
Pilule care potențează excitația erotică sunt și ele aștep-
tate ca o rezolvare magică a problemelor sexuale. Eronat,
problemele pot fi rezolvate pe moment, dar nu permanent.
în China și în alte părți ale lumii s-au încercat metode
extrem de neobișnuite de a găsi „miracolul fericirii", pre-
parându-se amestecuri din rădăcinile unor plante ale căror
rădăcini semănau cu organele genitale umane și chiar con-
sumarea unor părți ale organelor genitale externe, pre-
pararea unor soluții sau emulsii obținute din sânge men-
strual, placentă și spermă.
în Orient se folosește ginsengul și opiumul, care sunt
mai slabe decât afrodisiacele folosite pe Amazon.
282

în cartea World Sexual Records a lui Simon se descrie
că „în legendele irlandeze vechi, fetelor tinere li se spunea
să facă gropi pentru a găsi cadavre îngropate, timp de 9
zile. Când găsesc unul, ele trebuie să le taie corpurile și
să îndepărteze pielea din cap până-n picioare.
Pun pielea moartă în jurul brațelor și picioarelor iubitu-
lui, care doarme și o scoate înainte de a se trezi. Dacă
fata reușește să țină ascunsă pielea cadavrului de ochii
lumii și noaptea să-și facă ritualul… bărbatul o va iubi
nebunește și nu va mai avea ochi pentru alta!"
Cocaina o altă nebunească încercare de â fi fericit!
Pentru că este foarte scumpă și este interzisă, numai
bărbații foarte bogați sau din înalta clasă își pot permite
s-o cumpere.
Ea, este folosită în special în timpul preludiului sexual,
prin inspirarea unor mici cantități sau prizarea lor, fie prin
topirea ei în guma de mestecat sau pe vârful limbii.
Ea are efecte seductive, potențând o creștere a excita-
bilității și apetitului sexual, însă pe durate^ mici de timp;
starea de bine se transformă într-una de disconfort și este
acompaniată de acel arousal, care amețește, transformă
lumea într-o plăcere „supremă". Utilizarea cocainei timp
îndelungat poate creea dificultăți psihologice de implantare
în real, delir și paranoia. De exemplu, Tucker, un jazz
disc jockey, se droga cu cocaină pentru a rezista situației
de criză și spaimă în care se afla de când începuse afa-
cerile de contrabandă. •..-;; :;
începuse să aibă dorințe obscene, anormale, îi plăcea
s-o privească pe soția lui cum seduce alte femei și-și
provoca stări halucinatorii și imagini delirante. Este . yjn
exemplu care ne face să reflectăm la cum se dezvoltă per-
sonalitatea unui individ într-o societate anomică.
Tucker prezenta tulburări grave de comportament, în
lipsa consumului de cocaină și probleme nazale, care din
fericire puteau fi rezolvate.
283

amfetamine, caracterizate de benzedrine, formele par albe, |
senzațiile sunt de urcare, de viteză, de mișcare. Ele au
același efect inhibitor al funcțiilor sexuale.
Seconalul este prescris pentru medicația insomniilor și
produc inițial o ușoară inhibiție; dozele mari și abuzul de
seconal conduce la o stare de letargie totală și la impo-
tență.
„Super Kools" este unul din cele mai distructive dro-
guri, care produce o lipsă a potentelor și funcțiilor sexu-
ale, în mod asemănător cu efectele și simptomele unui
diabet avansat. . –
~ în capitolele următoare vom examina stimulenții naturali
care sunt eficienți în creșterea pasiunii și seducției pozi-
tive.
Pentru cei care vor să continue studiul plantelor afro-
disiace, recomand cartea Dr. Raymond Stark, în care se
arată că „Cei mai mulți americani din nord dețin culturi
de plante ca Muira-Puama, Yohimbine, Saw Palmetto
Berries, Damiana și Anamirta Cocculis. Și ierburile din
Orient sunt foarte folosite ca afrodisiace." In apendixul
cărții sale The Book of Aphrodisiacs, el listează sursa și
modul de preparare al soluțiilor, emulsiilor și amestecurilor
acestor extracte naturale.

Am putea spune că toate activitățile care implică riscuri
sunt negative sau că oamenii care folosesc și se bucură de
anumite substanțe stimulative ajung să nu le mai folo-
sească cu moderație.
Problema importantă este cea că drogurile pot contribui
la instabilitatea emoțională și la dezvoltarea unor trăsături
caracteriale deviante și patologice.
Sigmund Freud, Frederick Perls și Aldous Huxley au
consumat amfetamine sau substanțe halucinogene, însă per-
sonalitățile lor erau deja maturizate când au făcut-o, și nu
au făcut-o în exces.
Parte din jocurile seducției sunt regăsite în calitățile
stărilor pasionale, în jocurile erotice.
Procesul natural al seducției poate fi mai lent dacă nu
se folosesc droguri. Ele au rolul de a accelera îndeplinirea
dorințelor și pierderea controlului conștient asupra sexu-
alității.
Seducția și pasiunea nu mai pot fi corelate și coexis-
tente dacă se apelează la acele trucuri farmaceutice rapide
pentru excitarea celeilalte persoane.
Acest proces natural al seducției, fără intervenții stimu-
lative, oferă o plăcere cu totul diferențiată de cea obținută
în urma consumului de drog și fără efectele secundare
negative ale acestuia.
Trebuie să fie arătată și explicată diferența între aceste
două tipuri de plăcere, pentru a nu trăi cu ideea că
drogurile fac minimi.
Dragostea, plăcerea prin iubire și sex este asociată cu
sănătatea; însă, dacă se dorește mai multă plăcere ea nu
trebuie suplimentată neapărat cu pilule sau droguri; există
un mare număr de tehnici nedistructive și mai puțin
dependente de suprastimulare.
Consumul de barbiturice este leacul somnului, care
favorizează prezența elementelor de coșmar, predomină
roșul, antropomorfisme, senzații de coborâre; consumul de
284

CAPITOLUL 29
Parfumurile pasiunii
și alte afrodisiace
,,Primăvara, ei se întâlnesc și se
unesc, în special spre seară, când marea
este calmă. Preludiile amorului aveau loc
înainte de a se întâlni cu marea. Femeia
mereu își urmează bărbatul, înoată și-și
răsucește corpul în apă spre el, ondu-
lându-1 și răsucindu-1, până când răbdarea
lui nu mai încăpea și atunci se întorcea,
sprijinind spatele extenuată și obosită,
timp în care bărbatul plănuia răsucirea
bruscă pentru a o lua în brațe și a-i plăti
tributul pasiunii, așa îmbrățișați și
înlănțuiți unul peste celălalt."
Scrisă de Steller – 1753 – „The Sea-
Cow" și citată în lucrarea „Book of
World Sexual Records" — Simons
Ademenirile și atracția pe care substanțele odorante
o exercită asupra receptorilor noștri sunt cele pe
care le luăm foarte adesea în considerare.
Parfumurile pot acționa ca afrodisiace care incită nările și
angrenându-ne simțurile în jocul pasional al seducției.
287

Intervenția naturală a hormonilor, glandelor sebacee și
sudoripare pot influența foarte mult efectele -âfrodisiacelor
artificiale, fie într-un mod pozitiv, de accentuare a acestor
efecte, de punere în valoare, fie negativ, atenuându-le
rolul.
Sfaturile și consilierea sexologilor și endocrinologilor ar
trebui luate în considerare atunci când se realizează un
produs artificial odorizant; ele pot veni în întâmpinarea
marilor companii de parfumuri care sunt în căutarea miro-
sului ce produce reacțiile arousale ale plăcerilor maxime.
Oamenii de știință par să fie foarte interesați de desco-
perirea misteriosului parfum al dragostei.
Naomi Morris, de la Universitatea Medicală din Chicago
sugerează că substanțele chimice găsite în mod normal
prin lubrifierea vaginului pot stimula dorințele.
Există, de asemenea, alte exemple care ne demonstrează
că parfumul magic pus în evidență în timpul împerecherii
anumitor specii de animale.
Janice Moore și H. Washio, studiind comportamentul
gândacilor de bucătărie și cel al maimuțelor Rhesus, au
arătat că atracția sexuală provine din mirosul emanat în
perioada de împerechere.
Cercetări asemănătoare au fost realizate și pe oameni.
O substanță cunoscută sub numele de trimetilamină, care
se găsește în sângele menstrual, inluențează excitația și
atracția sexuală. Există, însă, mirosuri care influențează
producția de hormoni.
Simțul olfactiv nu este suficient dezvoltat la bărbat; din
punct de vedere teoretic, această abilitate s-a diminuat și
s-a atenuat o dată cu civilizația.
în această direcție se presupune că simțul olfactiv pre-
zintă o discriminare și adaptabilitate rapidă, însă o dată cu
acomodarea la o, anumită substanță odorizantă, senzația
dispare sau se diminuează. Ea nu supraviețuiește prea
mult. Figura bărbatului din Paleolitic, care-și mirosea și
289

Ele sunt fundamentul seducției prin senzații.
Poțiunile „iubirii", loțiunile corporale, cremele, par-
fumurile și orice altă formă de substanță pot reprezenta
modalități de exaltare și excitare a simțurilor și pasiunii,
stârnind dorințe.
In prezent nu există nici un afrodisiac absolut; efectele
lui sunt temporare.
Starea de amețeală,; de plăcere și cea arousală sunt
create prin efect placebo, așa cum sunt și pacienții care
încep să se simtă mai bine dacă li se oferă asistență me-
dicală, chiar dacă li se dă o pilulă cu zahăr, ei pot
descoperi aceleași lucruri ca și când ar fi consumat „pilula
fermecată".
Cel care crede, este sedus de fapt prin propria-i se-
ducție, pentru că el crede că așa trebuie să fie și duce la
împlinire rolul autoseductiv.
Din acest motiv, melancolicii vor considera că toate
suferințele și tulburările lor sunt afrodisiace.
Un prieten, regizor, a realizat un film care a fost inti-
tulat „Scent of Love" (Parfumul Dragostei) cu aceeași
temă veche, pe care și Ponce de Leon a căutat-o prin
fântâna tinereții – găsind că odorarea poate servi ca elixir
al dragostei.
Dacă marile companii de parfumuri ar descoperi aceste
esențe, tezaurul lor ar fi nesecat.
Ele denumesc parfumurile „Tabu", „Bucuria", „Păcatul",
„Parfumul Raiului", „Androgen", „Pasiunea", cu intenția de
a stârni senzații și interese mai mari, tocmai pentru că
intențiile amoroase par să declanșeze subliminal dorințe
senzuale.
Ființele au propriul lor chimism, propriul lor miros care
le servește ca stimul pentru interesul sexual, mirosuri care
produc în mod inconștient reacții la fel de puternice ca și
cele ale animalelor care comunică și reacționează cu aju-
torul lor.
288

recunoștea prietenii, demonstrează și mai mult faptul că
olfacția este o necesitate. Știința afirmă că în lipsa acestei
nevoi de a mirosi, capacitatea acestui simț, degenerează.
Acest lucru nu poate fi adevărat. Poate că această capaci-
tate, de a depista un miros, este atât de bine dezvoltată și
intricată la om, încât noi devenim inconștienți de influența
puterii pe care o are.
Observația noastră pare să fie ușor exagerată cu privire
la simțul olfactiv, însă nasul știe… simte…
Gândiți-vă, care din aceste două simțuri vor câștiga:
mirosul sau prea cunoscutul simț al văzului?
Experiența ne arată că reacționăm foarte puternic la
mirosurile corpurilor noastre, cum ar fi cel de transpirație,
vomă, excremente, urină etc.
N-ar trebui să ne surprindă ideea sociologilor care
afirmă că fiind curați, bine spălați, atracția sexuală este
medie, ea are o cotă mică la începutul actului sexual și
crește progresiv pe măsură ce amestecul natural al transpi-
rației din timpul preludiului se omogenizează. Cei doi
parteneri își amestecă propriile mirosuri favorizând stimula-
rea dorințelor sexuale. Multe persoane se spală imediat
înainte de a face dragoste.
în mod inconștient, ei își satisfac apetiturile sexuale.
Curățenia și mirosul plăcut al pielii cu siguranță va crește
atracția sexuală.
în foarte multe case de toleranță, cum ar fi Mustang
Ranch și Chicken Little, spălarea organelor genitale ale
clienților era un adevărat ritual.
Simplul act al îmbăierii stimulează semnalele senzoriale
ale sexului opus.
Seducția este influențată mult de folosirea parfumurilor
în societatea actuală, dar nu este singurul factor. Mirosul
lui motivează dorința cumpărătorului de a-1 cumpăra.
Reclamele știu să combine și să folosească reacțiile puter-
nice: teama de a nu fi respinși și forța mirosului.
290

Dacă nu suntem pulverizați cu deodorante, ape de
colonie, parfumuri, nu putem fi ușor acceptați. Aceasta
este, de fapt, o etichetă pe care o pune socialul pe individ.
Trebuie, totuși, să renunțăm la ideea că suntem tratați
în funcție de mirosul corpului nostru; deși, există mulți
oameni pe care nici nu-i interesează acest lucru. De exem-
plu, Mary Jo, o actriță care a jucat într-un western, i-a
spus prietenului ei Randy că îl consideră mai puțin mas-
culin dacă se tot parfumează. Gusturile personale trebuie
să fie întotdeauna respectate.
Mmlte persoane au parfumurile, săpunul, crema, șam-
ponul, fixativul lor preferat și pe care le consideră atră-
gătoare și adecvate lor.
Ele folosesc aceste artificii „pozitive" din dorința lor de
a acționa într-o manieră incitanta asupra celorlalți. Un ast-
fel de comportament de atragere și ademenire este pus în
valoare de fapt și prin seturile de reacții non-verbale.
Aceste modalități de a obține atracția celor din jur se
dezvoltă din copilărie, se preiau din imitația părinților și
persoanelor cu care vin în contact.
în același sens, patteraurile învățate vor stimula ulterior
dorința de a fi seducător sau doar sedus.
Există elemente reale care nu pot fi încă explicate total
cu privire la miturile seducției; în anumite culturi, tinerele
femei își puneau puțină secreție vagmală la lobul, urechii,
acolo unde iubiții lor le șopteau „cuvinte de iubire".
Parfumarea scrisorilor,, batistelor .și eșarfelor sunt tot un
mod de a incita stimularea atracției sexuale. Industria de
parfumuri, antiperspirante joacă un rol extrem de important
în motivarea și educarea simțului olfactiv al consumato-
rului.
în prezent, nu există încă o piață de desfacere pentru
odorante sau substanțe „mistice" care ușurează atracția și
împlinesc dorințele de perfecțiune în dragoste. Poate că
metafizicienii pot avea opinii diferite în această direcție.
291

CAPITOLUL 30
Libido-ul ca afrodisiâc
„Dragostea nu este im Instinct sau
ceva înnăscut. Ea este o experiență care
se câștigă mai târziu în viața individului.
Nu puteți să numiți dragostea un instinct,
așa cum este cel al foamei sau cel sexu-
al; ea este rezultatul unei dezvoltări psi-
hologice.
Ea este, în mod cert. im produs al
culturii."
Theodore Reik
Of Love and Lust
Cel mai eficient stimulent este efectul afrodisiâc al
atracției sexuale personale. Desigur ca soluțiile și
prafurile afrodisiace în sine nu au aceste calități
de excitare. Ele acționează asupra noastră, iar procesul
seducției nu este stimulat de substanța respectivă, ci de
noi, ca persoane.
Vitamia E, chiar dacă ajută la realizarea unei stimulări
sexuale funcționale, nu este, la urma urmei, decât un
lichid gălbui. A fi cu un partener excitat, mai ales dacă
293'

Vă prezentăm un mod de credință umană, de speranță,
în găsirea dragostei adevărate, „Cântul Iubirii" din The
Miracle of New Avatar Power, în care fertilitatea și alte
credințe populare, în care incantația forței de a iubi, poate
poseda efectele atracției sexuale, pentru că ne ajută să ne
concentrăm pe interesul personal.
„Auziți-mă, Anael și Jazar, Voi spiritele
lui Venus și Iubirii. Doresc să cresc
iubirea și pasiunea în inima celui
pe care 4 iubesc. întărește aceste mâini
și înmoaie inima lui, astfel ca
a mea dorință să fie
însutită.
Te conjur: HOR-TH-ELL-RACK
AH-MAY și așa să fie!"
înțelepciunea populară spune că „oricine iubește este
înconjurat de o aură care atrage și emană căldură și
înțelegere". De fapt, calitatea de a iubi este, probabil, cea
mai atractivă seducție.

este și persoana dorită, înseamnă mai mult decât un afro-
disiac, prin personalizarea atracției sexuale.
Conotația negativă, asociată cu expresia „e ca moartă"
are o mulțime de semnificații. Nu este nimic mai jenant și
insultător atunci când partenerul ne respinge pentru ca nu-1
putem seduce. Atracția, energia sexuală pe care o emană o
persoană este excitantă, însă care ar fi răspunsul la energia
produsă de plăcere?
Multe femei simulează plăcerile orgasmice pentru a
măguli Ego-urile partenerilor („Oh, John, mă faci să fiu
un fluture care zboară când sus, când jos! Stâncile poc-
nesc când o faci, nu . te opri!")- Deși fizic și psihic ea
este frustrată, nu poate spune adevărul, pentru că astfel
și-ar pierde partenerul. Aceste probleme legate de lipsa
orgasmului se agravează cu timpul. Reacțiile sunt diferite
la bărbații și femeile care exagerează potența și satisfacția
sexuală, iar motivațiile sunt, totuși, cele veritabile. De ce
nu se pot trăi aceste senzații de plăcere? în ciuda faptului
că respirația devine greoaie, că se obțin senzații ușoare de
plăcere în timpul mișcărilor actului sexual, că tot corpul
este pregătit pentru a obține orgasmul, el nu se poate
atinge. De ce nu se obține această plăcere, dacă ea există?
Cu alte cuvinte, dacă am fi mai puțin concentrați pe
cât de mult respirăm, ce sunete și mișcări să facem pentru
a stimula, atunci ar fi mai ușor să fii implicat în expri-
marea plăcerii și trăirea ei.
Starea de excitație va influența stimularea partenerului,
pentru că trăirile erotice sunt veritabile. Există două im-
portante distincții care trebuiesc făcute în acest sens. Ele
par minore, în realitate nu este așa. Aceste diferențe con-
stau în distribuirea excitației care influențează atât viața
sexuală, cât și stările partenerilor.
Prima ar fi apropierea și acceptarea mentală de exprimare
a plăcerii adevărate, care contează mai mult decât actul
sexual în sine, care poate fi învățat și regizat foarte bine.
294

A doua este dată de implicarea propriei persoane în a
răspunde erotic și sexual, mai puțin concentrarea pe satis-
facerea partenerului.
Fiecare din aceste atitudini sunt foarte importante și
merită, desigur, o explorare mai amănunțită, cu mai multă
profunzime.
Trăirile veritabile trag după ele și conștientizarea sem-
nalelor corporalității, atrag și seduc persoanele care intră
în rezonanță cu ele.
A fi senzual, adică a fi capabil să savurezi și să te
bucuri de orice lucru care ți se oferă și pe care să-1 dai
înapoi, este primul atribut, al seducției.
Conștientul nostru deține rădăcinile tuturor trăirilor și le
oferă sens.
Să nu ne mire că foarte multe persoane obțin prea
puțină plăcere și bucurie doar din experiența senzorială.
Unii mănâncă foarte repede, nemaiavând timp să savu-
reze gustul mâncării. Să urmărim cât de repede mănâncă
cei din jurul nostru. Urmăriți-vă și propria acțiune. Acum,
încercați să savurați gustul fiecărei bucăți de mâncare;
gustați-o; simțiți cât mai mult posibil senzația ei și încer-
cați să înțelegeți cât de importantă este această diferență.
Sunt persoane care sunt insensibile la vibrațiile sonore,
nu le pot asculta cu plăcere; în timp ce alții sunt insensi-
bili la mirosurile plăcute sau neplăcute care ne excită
nările:
Toate simțurile pot să intervină în jocul sexual, mai
ales în perioada preludiului. Experimentarea, trăirea din
plin a sentimentelor și reacțiilor noastre corporale ne per-
mit să fim o persoană care eliberează energie pozitivă de
atracție și de excitare a celorlalți.
Sugestionarea este o cale exagerată pentru a obține
plăcerea senzațiilor. Asta nu înseamnă însă că trebuie să
ne dăm în spectacol, imitând ceea ce ne imaginăm că
înseamnă atracție sexuală și satisfacție.
295

Un mod de a evita ca în timpul acestui proces să se
obțină o excitație doar instinctuală a partenerului, este
implicarea emoțiilor. Omul nu participă doar cu senzații, ci
și cu afecte și sentimente, care intră în rezonanță cu cele
ale partenerului.
O prea mare concentrare pe una din aceste componente
nu ne poate duce la desăvârșirea și satisfacerea completă
sexuală.
Este de dorit ca fiecare din noi să se simtă bine,
încrezător, stăpân pe el însuși, pe emoțiile și instinctele lui
și nu să se raporteze doar la scopul satisfacerii parteneru-
lui. La bărbați, nu faptul că ejaculează mai repede sau
mai târziu este important.. Acest lucru poate aduce satis-
facție veritabilă. indiferent cât de repede se realizează.
Uneori, în terapia sexuală, când se acționează în sensul
educării și obținerii satisfacției și a încrederii în sine, este
greșit să se indice ca participarea la actul sexual să se
finalizeze cât mai repede posibil, chiar și atunci când sunt
probleme legate de ejacularea' precoce. Acesta este ultimul
lucru care trebuie să fie apărat.
Atât pentru bărbat, cât și pentru femeie, este mult mai
plăcut să se savureze senzațiile anterioare., punctului culmi-
nant al orgasmului – climaxului – cât se poate de mult, la
fel și plăcerea de după orgasm.
Dacă învățăm , să ne bucurăm din plin de toate
senzațiile fizice, ne vom putea prelungi plăcerea, cât mai
mult posibil.
A ști să răspunzi la atracțiile și plăcerea sexuală a
celuilalt este tot una cu a face ceea ce dorești pentru a-ți
satisface propria sexualitate și plăcere și mai puțin a te
gândi la ce-i va plăcea partenerului și cum ar dori să fim.
Acest principiu se aplică și la bărbați și la femei. Sunt
acțiuni sexuale pe care jle găsiți fascinante și care vor
excita partenerul.
297

Mai mult, prescrierile și atitudinile comportamentale tre-
buie să ne ajute să devenim conștienți de plăcerea trăirilor
și senzațiilor propriului corp, pentru ca reacțiile celorlalți
să se amplifice.
Dacă simțiți cu adevărat că o mișcare vă face plăcere,
mișcați-vă, însă nu exagerat. Acest lucru este valabil mai
mult pentru bărbați. Ei reproduc temerile tinereții și rămân
prea cuminți.
în consecință, își țin corpul aproape nemișcat ca atunci
când se masturbau.- Oricum ar fi, este recomandabil ca
atunci când ne autostimulăm să aducem un plus de vari-
etate mișcărilor și pozițiilor corpului. Toate acestea vor
ajuta mai târziu la realizarea unui act sexual complet.
Dacă în timpul actului sexual partenerul oftează, acest
lucru îl ajută foarte mult și pe celălalt.
De aceea este bine ca sunetele, cuvintele, suspinele să fie
lăsate libere, să nu se rețină, dar nici să nu se exagereze.
Asta nu înseamnă că ești anormal. Dacă partenerul este
plictisit sau nu mai rezistă să continue actul sexual, nu
trebuie să se exagereze cu suprastimularea lui și nici cu a
dumneavoastră.
Având toate aceste calități și trăiri, nu ne simțim încă
pe deplin satisfăcuți și nu ne putem bucura de plăcere,
ceva nu este în regulă cu noi.
De asemenea, când sexul devine plăcere și vă pierdeți
în această fericire, totul devine încărcat de «.senzații puter-
nice.
Exagerarea. reacțiilor noastre și a patterriurilor necontro-
late produc mecanisme inversate, neplăcerea.
Excitația reală și intensitatea răspunsurilor sexuale care
se produc pe parcursul procesului de seducere pot servi
drept afrodisiace naturale. Aceste răspunsuri pot fi de o
sută de ori mai eficiente decât cea mai fină poțiune și
parfum al iubirii.
296

Ideal este să prelungiți plăcerea pentru că ea vă satis-
face și acest efect este perceput ca excitant pentru parte-
ner, însă, există o mică diferență. Ea devine semnificativă
dacă persoana acționează nu numai în sensul stimulării
partenerului; curând, plăcerea se micșorează în intensitate
pentru fiecare din ei datorită stimulărilor false care nu pot
fi ignorate.
Bucuria plăcerii este creată de implicarea activă și nu
de așteptarea de a fi stimulat în mod miraculos. Propria
noastră sexualitate și mesajele ei îi excită și pe ceilalți.
Imaginați-vă care ar fi diferența trăirilor dumneavoastră,
care ar fi plăcerea atunci când partenerul este blazat și
plictisii de sex, spre deosebire de cel care, într-adevăr,
este excitat de arousalul personal.
Trebuie să fiți mai dornici de a vă împărtăși entu-
ziasmul pentru a vă învigora partenerul.
Trăirea ne ajută să creăm mai multă trăire; energiile
personale vor fi multiplicate dacă intră în contact cu ale
celorlalți. Aceste energii și surse ale plăcerii ne invadează
întreaga personalitate, ele devenind contagioase.
De aceea, libidoul, care este nu numai sursa plăcerilor
noastre, ci și adevăratul afrodisiac pe care-1 deținem, este
cel mai excitant stimulent al tuturor pulsiunilor noastre.
Fără îndoială, fiind stimulați, putem la rândul nostru sti-
mula. Credința că a face sex atunci când nu sunteți sufi-
cient stimulat este o greșeală. O oportunitate erotică cu un
partener adecvat va fi un dar pe care vi-1 oferiți reciproc
și n-ar trebui să rămânem nemișcați și insensibili Ia ceea
ce ni se oferă și nici să forțăm lucrurile, pentru că totul
va deveni fals, lipsit de naturalețe.
Exagerarea stimulărilor arousale produce un gen de con-
flict interior, transformat ulterior în frustrări și insatisfacții.

PARTEA a DC-a«5
OC/5
2
1X5
ofehaici

PSXHOTOHMCI
A. Ce sunt psihotehnicile?
Psihotehnieile sunt niște metode auto-administrate care
ne îmbunătățesc viața. De obicei sunt foarte simple, chiar
dacă pot apărea de multe ori ca fiind neobișnuite. Ele
provoacă o sehknbare a modului obișnuit de relaționare.
Se poate întâmpla să vă simțiți penibil în timp ce le prac-
ticați, deoarece ele „amenință" sa schimbe anumite obiș-
nuințe.
Psihotehnicile au evoluat din „temele transferențiale",
recomandări făcute în timpul terapiei pentru a îmbunătăți
sentimentele și trăirile pacienților. Psihotehnicile promo-
vează, de asemenea, moduri de a schimba ceva în noi și
pe care cercetarea le-a demonstrat ca fiind valide.
Aceste prescripții comportamentale vă pot ajuta să fiți
mai expresiv și mai dinamic. De altfel, nu au intenția să
trateze tulburările psihiatrice. Mai degrabă, se adresează
oamenilor normali.
In loc să facă teoria normalității, psihotehnicile includ
modalități practice de atingere a acestui scop.
Persoanele care consideră aceste psihotehnicî ca fiind fără
sens sau absurde, cele sceptice, pot fi chiar cele care ar
putea beneficia de pe urma lor. Psihotehnicile nu fac altceva
301

decât să ne schimbe viața; practicându-le, veți deveni, încetul
cu încetul, o persoană tot mai sănătoasă și mai seducătoare.
Fii senzual ACUM!
Trăirea Prezentului
Experimentarea senzualității implică trăirea prezentului.
Gândurile despre trecut sau viitor aduc doar anxietate și
resentimente. Trebuie să învățăm că senzualitatea se mani-
festa doar la timpul prezent.
B: Psihotehnica unei
wlaționări seductive
Pentru a fi senzual trebuie să trăiți în prezent. Stăpâ-
nirea acestei arte este mai ușoară dacă înțelegeți cum
lucrează timpul.
Țineți minte, la un anumit nivel psihic, timpul este un
concept artificial. Orele ceasului sunt inventate de oameni.
Acestea nu au absolut nici un înțeles în natură. Semni-
ficația lor apare doar în momentul în care oamenii se
folosesc de ele.
Din aceasta perspectivă, respectul pentru timp ne poate
ajuta în relațiile cu oamenii care trăiesc sub această „dic-
tatură" a civilizației.
De altfel, sunt câțiva filosofi orientali care nu valo-
rizează punctualitatea mai mult ca întârzierea. De exemplu,
au o legendă despre un băiat care s-a trezit devreme și a.
plecat la piață cu un sac de aur. Pe drum, el pierde sacul.
Prietenul lui, care și-a urmat dorința de a se trezi mai
302

târziu, vine din urmă și găsește comoara pierdută.
Morala este cu siguranță diferită de „Cine se trezește
de dimineață – departe ajunge". In zilele noastre, timpul
este mai degrabă relevant prin modul în care îl folosesc
oamenii, întrucât semnificația lui este o problemă culturală.
Instanțele timpului sunt apreciate la modul trecut, pre-
zent, viitor. Multe persoane visează la „vremurile bune de
altădată" sau se îngrijorează excesiv pentru ceea ce va fi
și asta, pentru că în viața lor curentă sunt nesatisfăcuți.
Foarte mulți sunt tributari alcoolului, drogului sau chiar
TV-ului ca un mod de a scăpa din timpul prezent.
Trăind în prezent este imposibil să te îngrijorezi; ești
răspunzător doar pentru ceea ce se întâmplă în acel mo-
ment. Totuși, câteva trimiteri la viitor sunt necesare deoa-
rece este mai productiv să planifici; învățând din greșelile
trecutului, prezentul ne oferă șansa să le evităm.
Dacă „acum" este satisfăcător, „atunci" se va rezolva
de la sine. Trecutul este „dus" deja; el este mai degrabă o
experiență educativă.
Pe de altă parte, gândul la evenimentele trecute, face
ca lucrurile să fie neterminate și nerezolvate, ca sacul gri-
jilor să devină o adevărată povară pentru viața noastră.
în mod paradoxal, majoritatea oamenilor își petrec în-
treaga viață străduindu-se să obțină cu totul alte profituri
și mai puțin echilibru și liniște interioară.
întâlnirea unei persoane deosebite, obținerea unei avan-
sări, realizarea unei afaceri profitabile, nu vor aduce feri-
cirea dacă în interiorul nostru au loc frământări și insatis-
facții, dezechilibre și conflicte psihice.
Conștiința pwpnei corporalităfi
Următoarea psihotehnică este proiectată pentru a vă
ridica nivelul de conștiință. Implică o experimentare totală
303

cații motivaționale și alte gânduri, care inevitabil stau în
calea sensibilizării reciproce.
Conștiința de sine
Pentru a dezvolta o conștiință de sine sănătoasă, exer-
sați următoarele sugestii.
Respirați adânc. Face-ți-o de două ori, relaxând ușor
pieptul. Apoi, încetul cu încetul, conștientizați fiecare
grupa de mușchi, de la gambe la umeri. Faceți acest lucru
încordândU'i pe rând, apoi relaxându-i.
După aceea, imagînați-vă că „inhalați" mai mult, într-o
relaxare .profundă la fiecare respirație. In această stare,
vizualizați-vă, ca și când ați avea orice vă doriți, întrucât
gândul este un eveniment actual.
Exersând această psihotehnîcă în mod regulat, vă veți
simți relaxat și energizat. Acestea sunt rezultatele trăirii
prezentului, care ne stimulează forța seductiva.
C. Seducția verbală
Exprimarea plenitudinii personalității dumneavoastră este
cheia seducției. >
Limbajul secret al seducției verbale
Seducția, pe lângă expresiile non-verbale, poate fi mani-
festată și prin cuvânt. Intonația și tonul vocii pot relaxa și
crea receptivitate. De cele mai multe ori, Dr. Fritz Perls,
afirma despre cei care vorbesc prea potolit și rar că
prezintă un semn de ostilitate ascunsă.
305

a corpului dumneavoastră. Când acest lucru va fi făcut, în
mod automat veți trăi un „Acum".
începeți prin a vă conștientiza fizicul… Stați cumva
picior peste picior, aveți umerii relaxați, respirați regulat?
Mușchii stomacali vi se mișcă liberi sau sunteți cumva
încordat?
Analizați-vă orice senzație fizică pe care o puteți per-
cepe, începeți cu ceea ce este evident, cu ceea ce ar
observa oricine se uită la dumneavoastră. Nu vă concen-
trați asupra altor gânduri sau motivații – gândiți-vă doar la
ceea ce știți că pot alții să observe cu privire la postura
corpului.
Exersați de cel puțin trei ori pe zi. Chiar și în timp ce
conduceți o mașină, încercați să simțiți ceea ce e în jur –
răceala volanului, pedalele de sub picioare, sunetele radi-
oului, tot ceea ce intră în câmpul dumneavoastră vizual,
încurajați-vă simțurile să experimenteze lumea la modul la
care n-au făcut-o niciodată. Scopul trebuie să fie: eu devin
conștient de corpul meu în fiecare moment.
După un timp, trăirea prezentului va fi un lucru normal
pentru ființa dumneavoastră. In felul acesta, grijile vor lăsa
loc relatărilor senzoriale. Deci, ar fi bine sa începeți
Acum.
Conștiința de cuplu
Acest proces poate ajuta cuplurile în 'care există tensi-
uni nervoase — conflicte, să se întoarcă la sentimente mai
bune.
Este foarte simplu de realizat dacă vă urmăriți parte-
nerul și vă spuneți: „în același mod în care sunt conștient
(fizic) de mine – în același mod sunt conștient (fizic) de
tine". Apoi, propuneți partenerului să facă la fel.
In relațiile tensionate se evită cuvintele care dau expli-
304

Multe persoane timide vin la terapie întrebâdu-se de ce
nu sunt capabile să comunice impresia pe care și-ar dori
să o ofere. In mod frecvent, motivul este vocea. Nu le
exprimă personalitatea.
Impactul vocii seductive
Testați-vă „produsul" vocii prin următorul test: așezați-vă
palma la câțiva centimetri în fața gurii. Vorbiți și obser-
vați dacă vă simțiți respirația în palmă.
Dacă verbalizările dumneavoastră sunt adecvate, atunci
veți simți „puseuri" de respirație în palmă. Dacă nu,
atunci va trebui să „scoateți" sunetul din voi prin exer-
sarea expirațiilor.
încercați să vorbiți cu diferite nivele de intensitate ale
vocii și să determinați locul în care își are originea
„forța" verbală: gură, gât, diafragmă sau stomac.
Acest test este mai degrabă un instrument pentru
deplina exprimare a personalității dumneavoastră decât un
exercițiu al vocii.
Emily Coleman și Betty Edwards, în „Body Liberation",
susțin o evidență când afirmă: „…studentele, când apre-
ciază sexul opus, pun accentul pe prima impresie." Vocea,
numărul de cuvinte și fluența vorbirii, împreună cu atrac-
tivitatea fizică, contribuie la formarea acestei impresii.
Atenția și mecanismul seducției
Un rol important în seducție îl are interesul. Psihologii,
cunoscând foarte bine modificările comportamentului, pot
prezice ce va spune o persoană fără chiar să o cunoască
în prealabil.
Acest lucru se face de către experimentator, ascultând
pentru început subiectul vorbind. Apoi, se face numără-
306

toarea tuturor verbelor pe care le-au folosit. Folosirea unui
verb va avea un rol bine determinat și semnificativ pentru
acțiunea ulterioară.
Atenția este demonstrată prin mișcări ale corpului sau
sintagme verbale gen „Oh, oh", sau „Mai spune" sau
„Chiar așa".
Pe măsură ce studiul continuă, subiectul,. în mod incon-
știent, va începe să folosească tot mai multe verbe!
Această schimbare se produce o dată cu o serie de răs-
punsuri mai puternice prin instalarea unei atenții orientate,
prin concentrare.
încercați să fiți atent la ceea ee vă place la alte per-
soane. Ignorați ceea ce nu vă place. Observați dacă acest
lucru nu favorizează obținerea unor reacții diferite, pozi-
tive.
De exemplu: un îndrăgostit nu oferă niciodată flori
după o ceartă, ci doar după momente plăcute. Această per-
soană știe ce să întărească!
Precum câinele lui Pavlov sau șobolanul lui Skinner,
care făceau „șmecherii" Ia comandă, tot așa și' răspunsurile •
umane sunt mai puternice în urma aprobării sociale.
Atenția este punctul nodal al, seducției. Unii oameni
sunt atenți doar la cuvinte, alții își folosesc întregul corp,
gesturi de apropiere, mers, mișcări ale capului… In proce-
sul seducției, atenția are rolul de direcționare și orientare
al celorlalte nivele: verbal și non-verbal.
D. Psihotehnici de expresie
corporală
O înfățișare plăcută, frumoasă contribuie la stimularea
atracției; cele mai puternice sugestii iradiază din corp și
307

O dată ce ați făcut acest lucru, deschiderea sspre cele
mai „chinuitoare" mesaje este pregătită. Apoi, învățați ce
poate comunica limba voastră celorlalți. Pentru ca să poți
comunica cu ajutorul ei semnalele pe care le dorești, tre-
buie să înveți modalitățile în care ea poate face.
Exersați mișcările limbii. Ridicati-o, coborâți-o, miscați-o
lateral. încearcă să îți atingi vârful nasului, apoi marginea
bărbiei.
Amintește-ți că atunci când o femeie își umezește bu-
zele, în timp ce-i sclipesc ochii languros, acesta poate fi
un semnal inconștient al unui interes sexual.
Pe de altă parte, limba poate îndepărta oamenii. Dr.
Eric Berne afirmă că mișcarea limbii în interiorul obrazu-
lui este un semn de respingere.
Acum, . după ce ai „explorat" numeroasele mișcări pe
care le poate face fața dumneavoastră, este momentul să
îndepărtezi orice rămășiță a tensiunii faciale. Nu este în-
tâmplător faptul că stresul facial vă face să arătați mai
îmbătrâniți.
Cosmeticienii folosesc masaje faciale și prosoape calde
pentru a face fața să vibreze, să fie mobilă. Totuși, există
și căi mai eficiente.
Maseurii și terapeuții Reich-ieni, masează puternic obra-
jii pentru a îndepărta tensiunile.
Seducția prin mimică
într-un moment relaxant, cu lumină scăzută în cameră,
închideți ochii și respirați de două ori, ușor, adânc. Apoi,
vizualizați mental fiecare grupă a mușchilor faciali.
De exemplu, imaginați-vă mușchii din jurul oaselor
maxilarului. Urmăriți cu ochii minții fibrele acestor mușchi.
Când imaginea acestora se clarifică, închipuiți-vă un „man-
șon" de căldură în jurul lor.
309

față. De exemplu, mesajele care sunt „emise" de buzele
relaxate sunt specifice dorinței de apropiere, în raport cu
cele care sunt ținute rigid. De aceea, efectele expresivității
generate de mușchii faciali vă ajută mult în „apelurile"
dumneavoastră.
Psihotehnicile seducției prin expresii faciale
„Gestica" facială a unei persoane este un barometru al
emoțiilor, acesteia. De altfel, studiile psihologice desfășurate
timp de douăzeci și cinci de ani, arată că există peste
șapte mii de expresii faciale posibile. Totuși, cei mai mulți
oameni folosesc doar o mică fracțiune a acestui potențial.
O -expresie-relaxată este tentantă. Tensionarea respinge.
încercați să folosiți următoarea psihotehnică, chiar dacă
la început nu vă simțiți „stăpân" pe acest proces. Vă
poate ajuta să descoperiți" energiile ascunse ale musculaturii
faciale. Un alt câștig este controlul asupra lor.
„Chinuirea Limbii"
Priviți-vă în oglindă. Apoi, faceți orice grimasă posibilă.
Nu luați în seamă cât de caraghios puteți părea. Nu vă
privește nimeni, și de altfel, după un timp nici n-o să vă
mai pese.
Mimați tristețea și bucuria, snobismul apoi sex-appeal-
ul. încercați toate „dispozițiile" sau „măștile" pe care le
puteți realiza. Apoi împingeți falca în față și în spate.
Rotiți-o spre stânga și spre dreapta.
Aceasta este tot, dar încercând regulat, acest exercițiu
simplu va elibera „flexibilitatea" musculaturii, rigidizată de
menținerea ei în aceeași poziție.
308

Apoi, imaginați-vă mușchii obrajilor, ochilor, frunții sau
chiar ai craniului. Vizualizați fiecare grapă musculară.
Făcând acest lucru,- veți elimina tensiunea acumulată în
mușchi și o veți înlocui cu o energie pozitivă. întreaga
dumneavoastră expresie va fi strălucitoare și caldă.
Priviți în oglindă și considerați-vă o persoană senzuală,
care trimite mesaje de atracție senzuală.
Continuați să exersați, încercând sa vă cunoașteți fața
în modul descris anterior. In mușchii faciali există ascuns
un adevărat „dicționar" de cuvinte. Folosind acest vocabu-
lar veți crea un impact puternic asupra celorlalți.
E. Seducția prin mișcare
Mersul unei persoane poate sugera atracția sau respin-
gerea. Un mers senzual este de multe ori pierdut prin
diferite condiționări.
Recâștigarea acestei calități naturale este posibilă.
» I Psihotehnica unui limbaj corporal seducător.
Semnalele corporale sunt comunicate prin intermediul
mersului. Un bărbat cu spirit de observație va descoperi
dacă a fost luat în seamă, observând schimbările în ritmul
mersului unei femei.
Femeile, de asemenea, evaluează un bărbat prin prisma
\ \ posturii sale fizice.
Este ușor de uitat importanța acestei abilități fundamen-
tale. în copilărie, omul învață să meargă întâi „de-a
bușilea". Astfel, el stabilește o relaționare solidă cu lumea
[ înconjurătoare.
310

in viața adultă, puterea acestei abilități se diminuează,
„strecuratul", „târâșul" au implicații negative. Astfel,
această conduită fundamentală este abandonată, de multe
ori înainte de a-i fi învățat lecția.
Nici părinții nu ne ajută în acest sens. Ei forțează
copiii: „Ia uite cât de mic este și merge în picioare!"
Apoi, situația se complică prin obligația de-a umbla
încălțat. „Fără pantofi o să răcești!". Totuși, din când în
când, mersul desculț este recomandat.
• Este important să reînvățăm lecția de senzualitate și
balans pe care mersul fără pantofi o. poate oferi. Se știe,
conformația multor pantofi obligă corpul la posturi nena-
turale.
William Rqssi afirmă în „ The Sex Life of The Foot
and Shoe" că: „Piciorul este un organ erotic, iar pantoful
este doar un înveliș sexual".
; Seducția prin mers
i
l Următoarea psihotehnică pentru un mers seducător se
• face renunțând la pantofi și reînvățând târâșul. Este făcută
pentru a reîntări expresiile mișcării.
j Târâșul! Fa-1 când ești singur sau transformă-1 într-un
i joc, solicitându-i* unui prieten să te observe. 'închide ochii
și concentrează-te asupra senzațiilor mișcării.
| Târâți-vă înainte și înapoi, de jur împrejur. în timp ce
i faceți acest lucru, veți afla nivelul mobilității și flexibili-
j tații pe care îl are și îl simte corpul dumneavoastră.
închipuiți-vă că sunteți pisică și mișcați-vă „felin". Apoi
; mergeți, dar faceți-o într-un mod experimental: faceți pașii
, când lungi, când scurți; exagerați balansul umerilor și
brațelor.
După ce ați exersat această psihotehnică de câteva ori,
lăsați mișcările să revină la ceea ce simți că este natural.
311

„dorință" a corpului poate fi îndeplinită doar prin inter-
mediul experienței.
Punctele plăcerii
Bărbații și femeile se plâng că actul sexual nu este sa-
tisfăcător. In mod obișnuit, se plâng că partenerii sunt
prea rapizi și nu au „savoare" sexuală. „Eu n-am cum să-1
învăț, dacă el n-a învățat deja!"
Din- numărul mare de cercetări efectuate rezultă o con-
cluzie: mai mult de jumătate din cupluri sunt încă frustrate.
Se poate schimba această stare? Da! Cum?
Să ne . concentrăm asupra persoanelor care au o viață
sexuală decentă, dar vor să și-o îmbunătățească. Ei știu că,
de obicei, femeilor le trebuie mai mult timp pentru exci-
tație și orgasm decât bărbaților, iar obișnuințele impun
faptul că atingerile directe sunt chinuitoare.
Dar în momentul în care se trece peste aceste stan-
darde, singura persoană care știe exact ceea ce mulțumește
sunteți dumneavoastră. Și singura persoană care îți poate
spune care sunt plăcerile partenerului, tău, este chiar
partenerul.
Cărțile de sexologie consideră capul penisului și clitorisul
ca fiind pe locul întâi în lista punctelor de plăcere. Dar ce
se poate spune despre cineva care ar prefera, mai degrabă,
să fie mângâiat pe gât? Sau despre altcineva care e înne-
bunit să fie atins pe fese și la baza organelor genitale?
Secretul constă în a-1 avea drept ghid pe partener pentru
a descoperi aceste locuri și mângâieri unice și mulțumitoare.
Cunoașterea senzuală
Sunteți amândoi goi și întinși pe pat. Lumina trebuie să
fie scăzută și nu este necesar să vorbiți. Acesta este un
313

Datorită „fluidității" mișcărilor exersate, mersul dumnea-
voastră va căpăta în mod automat un balans seducător.
Postura seducătorului
Să nu uităm postura – în special poziția spatelui. Nimic
nu este mai puțin atractiv ca cineva gârbovit; nu ne refe-
rim la cei cu handicap fizic (cocoșați).
Chiar dacă faceți exerciții pentru mușchii posteriori,
este bine să controlați contracțiile acestei musculaturi bine
dezvoltate.
Pelvisul vorbește de multe ori mai cinstit decât gura.
într-un mod subliminal, poziția pelvisului cuiva poate oferi
atracție sau respingere.
Exersați mișcările pelvisului. Apoi observați prima oca-
zie când simțiți că sunteți atrăgători. Schimbarea posturii
dumneavoastră va deveni observabilă. Acest subtil dar pu-
ternic semnal poate fi acum la comanda dumneavoastră.
Ce se poate spune despre mușchii din jurul pelvisului? Nu
este o musculatură compactă, ci o serie de grupe musculare.
Acestea pot fi expresive sau comunicative, precum mușchii feței.
începeți să cunoașteți ceea ce corpul dumneavoastră
comunică celorlalți și veți deveni mai bine înțeles, iar
răspunsurile celorlalți vor fi din ce în ce mai plăcute.
F. Psihotehnici pentru
descoperirea plăcerii sexuale
Plăcerea
Sexul nu este decât unul din scopurile seducției. Expre-
sivitatea erotică necesită învățarea zonelor erogene. Această
312

exercițiu în care cel care vorbește este corpul dumnea-
voastră.
Cei doi parteneri trebuie sa înceapă concomitent, dar,
pentru exemplificare să descriem întâi „activitatea" femeii.
Ea trebuie să-și așeze brațele pe umerii bărbatului. El își
va pune palmele peste ale ei, ghidându-i atingerile și pre-
siunea apăsării spre ceea ce găsește ca fiind plăcut.
în afara acestei ghidări, el va rămâne pasiv. Aceste
schimbări de rol, din activ în pasiv și din pasiv în activ
este o ocazie bună de a echilibra obișnuințele.
Atingerile femeii vor continua în zone non-sexuale –
cap, picioare etc. – timp de aproximativ cinci minute.
Apoi, în următoarele câteva minute se vor continua mân-
gâierile orientate pe organele genitale.
Apoi, rolurile se vor inversa. Acum, femeia va fi
pasivă, receptând plăcerea în timp ce bărbatul își mișca
mâinile, fiind dirijat de ea. Ea va primi atingerile în
același fel cum le-a primit bărbatul.
în tot acest timp intromisia trebuie evitată. Multe cu-
pluri, după ce au exersat această psihotehnică, au adăugat
această cale pentru stimularea plăcerii în modul lor obiș-
nuit de a face dragoste. Se creează o nouă senzitivitate,
care face sexul mult mai plăcut.
Seducția implică cunoașterea dorin|elor fizice și emoți-
onale ale celuilalt. Aceasta necesită învățarea specificității
celuilalt. A fi seducător înseamnă să-ți exprimi pleni-
tudinea senzualității tale.

APENDK

PSIHOTESTE
Seducția și răspunsul sexual
„Opțiunea sexuală a unei persoane este
rpzultatul însumării convingerilor sale fun-
damentale. Spuneți-mi ce consideră un om
că este atracția erotică și vă voi spune
întreaga lui filosofie de viață'."
Ayn Rond
educția este o trăsătură a personalității; prin ea
cunoaștem modul de relaționare al unui individ
și posibilitățile lui sexuale. Personalitatea unui
individ este intim corelată cu sexualitatea.
Au fost efectuate cercetări multiple pentru a putea
răspunde la această întrebare. Timp de șapte ani,. 2500 de
persoane au fost investigate, căutându-se relația dintre
comportamentul sexual și tipul lor de personalitate.
Ipoteza era de a afla daca persoanele care, în viața lor
privată știu că au o viață sexuală nesatisfăcătoare, se vor
cota diferit față de cei care au .o viață sexuală împlinită.
Și… într-adevăr, există diferențe majore de personalitate.
Până acum se cunoaște deja că modul în care cineva se
reprezintă prin vestimentație, demonstrează ce fel de per-
317
î

soană poate fi și fără haine.
Comparați răspunsurile dumneavoastră cu cele de la
sfârșitul testelor.
Cât de seducător(toare) sunteți?
Această întrebare, ușor excentrică poate fi înțeleasă ca
o explicație de început pentru înțelegerea sensului adevărat
al seducției, dar și ca o prevedere pentru consecințele
acestei înțelegeri.
A = adevărat F = fals
1. Considerați că senzualitatea este
o componentă importantă a propriei
dumneavoastră imagini. A F
2. Sunteți conștient de ceea ce
limbajul corpului spune celorlalți. A F
3. înțelegeți mesajele limbajului
corpului ale celorlalte persoane. A F
4. Sunteți adesea capabil să
acordați atenție aspectului fizic și /"">—.,
mental în timp ce ascultați o i
altă persoană. A F
5. Cunoașteți bine mecanismele
seducției cotidiene și cum să
folosiți efectele lor pozitive. A F
6. Știți să folosiți mecanismele
seducției pentru a obține succesul
personal. A F
7. Sunteți conștient de efectele
seducției în afaceri și publicitate. A . F
8. Știți că hainele, parfumurile și
afrodisiacele favorizează atracția
interpersonală. A F
318

9. Cunoașteți diferența dintre
a fi atrăgător și a fi seducător. A F
10. Ceilalți vă văd în general ca
pe o persoană echilibrată
emoțional și senzual(ă): un
învingător al jocului seducției A F
Evaluați-vă răspunsurile, acordând 10 puncte pentru fie-
care răspuns afirmativ (adevărat – A). însemnați punctele
obținute, iar rezultatul va fi interpretat în modul următor:
Total puncte
100 =
90 =
80 =
70 =
60 =
50 =
40 =
30 =
20 =
10 =
0 =seducătoare și senzuală;
seducătoare;
seducătoare,' dar selectivă;
ați putea învăța mai mult;
aveți șansa să deveniți
seducător(toare) dacă
înțelegeți mecanismele seducției;
potențial seducător(toare);
înțelegeți puțin din
ceea ce înseamnă
a fi seducător;
nu înțelegeți ce înseamnă
a fi seducător;
nu sunteți conștient de ceea ce
înseamnă a fi seducător(toare);
nu sunteți seducător(toare);
sunteți respingător(toare).
319

Cum mă văd ceilalți
Scala 2
Selecționați numărul de pe scală care ar indica cel mai
bine ce ar' spune ceilalți despre dumneavoastră dacă n-ați
fi de față.
1. Tot timpul 3. Câteodată 5. Aproape mciodată
2. De obicei 4. Rareori 6. Niciodată
a) Este o persoană relaxată. 12 3 4 5 6.
b) Este o persoană care place
pe toți sau găsește o calitate de
apreciat la aproape toată lumea. 12 3 4 5 6
c) Este o persoană caldă, grijulie. 12 3 4 5 6
d) Este persoană iubitoare. . 1 2 3 4 5 6
e) Este persoană deschisă. 12 3 4 5 6
f) Este capabil să-i asculte și să-i
respecte pe ceilalți. 12 3 4 5 6
g) își exprimă sentimentele. 12 3 4 5 6
h) Este capabil să ofere
sau să solicite afectivitate
în relațiile apropiate. 12 3 4 5 6
321

Imaginea de sine
Scala 1
Alegeți numărul de pe scală care descrie cel mai bine
starea dumneavoastră emoțională obișnuită. j
1. Tot timpul 3. Câteodată 5. Aproape niciodată I
2. De obicei 4. Rareori 6. Niciodată }
a) Pot trăi și mă pot descurca, |
chiar dacă am o viață tulburată, j
confuză emoțional. 12 3 4 5 6 j
b) Coiisider că oamenii, în general, J
suntlmni. 12 3 4 5 6 1
c) Mă consider o persoană iubitoare
și grijulie. 12 3 4 5 6
d) Ceilalți mă consideră o persoană
iubitoare și grijulie. 12 3 4 5 6
e) Sunt deschis către ceilalți, chiar dacă
înfățișarea sau vorbele lor șochează. 12 3 4 5 6 |
j
f) Pot să ascult binevoitor și să
fiu alături emoțional de o altă persoană. 12 3 4 5 6
g) îmi împart sentimentele cu ceilalți. 12 3 4 5 6
I
h) Am cel puțin o persoană importantă j
în viața mea cu care să-mi împart j
sentimentele. 12 3 4 5 6 j
l
320 !

Eul ideal
Scala 3
Selectați numărul de pe scală care deâcrie cel mai bine
modul ideal de a va privi.
1. Tot timpul 3. Câteodată 5. Aproape niciodată
2. De obicei 4. Rareori 6. Niciodată
a) îmi place să mă" consider o persoană
care este capabilă să se descurce
cu problemele sale emoționale. 12 3 4 5 6
b) îmi place să-i văd pe ceilalți ca
pe niște prieteni. 12 3 4 5 6
c) îmi place să mă consider
o persoană grijulie și iubitoare. 123 4 5 6
d) Mi-ar plăcea ea celelalte persoane
să simtă că sunt o persoană iubitoare. 1 2 3 4 5 6
e) îmi place să gândesc despre mine
că nu ofer judecăți de valoare
superficiale cu privire la ceilalți. 12 3 4 5 6
f) în timp ce îi ascult pe ceilalți,
mi-ar plăcea să învăț și să „cresc"
emoțional împreună cu ei. 12 3 4 5 6
g) împărtășirea sentimentelor este ;
o calitate pe care eu o am. 12 3 4 5 6
h) La modul ideal, mă consider ca
având cel puțin o persoană
care să-mi fie apropiată emoțional. 12 3 4 5 6
322

Imaginea sexuală a sinelui
Scala 4
Selectați numărul care reprezintă cel mai bine atitudinile
dumneavoastră curente.
1. Tot timpul 3. Câteodată 5. Aproape niciodată
2. De obicei 4. Rareori 6. Niciodată
a) Sunt deschis experiențelor sexuale. 12 3 4 5 6
b) Sunt relaxat sexual, am puține
nevoi de împlinit. 1 2 3 4 5 6
c) Dacă am orgasm, este foarte bine,
dacă nu, nu-i nici o problemă. 1 2 3 4 5 6
d) (Pentru femei) – Jocul erotic, precum
și actul sexual mă mulțumesc și
mă satisfac inclusiv în timpul
ciclului menstrual. 1 2 3 4 5 6
e) (Pentru bărbați) – Jocul erotic
și actul sexual mă mulțumesc și
mă satisfac chiar dacă nu sunt
. complet în erecție. T 123 4 5 6
f) Sunt expresiv fizic și verbal
în timp ce fac amor. 12 3 4 5 6
g) Sexualitatea poate fi o expresie
plină de creativitate a personalității mele. 12 3 4 5 6
h) Din punct de vedere sexual am o
părere bună despre mine. 12 3 4 5 6
323

Willie se obligă să realizeze idealuri sexuale prea rigide
(după cum se reflectă din selectarea răspunsului 6, între-
barea b, scala 4).
Sărmanul Willie are și o grijă exagerată pentru plăcerea
partenerului. („Iți vine?") Acest lucru este o atitudine
comună majorității bărbaților impotenți <•din motive psiho-
logice.
Rezultatele originale ale testului sunt catalogate în
„Biblioteca Congresului", sub titlul „Un inventar de per-
sonalitate pentru actualizarea evaluării potențialului psiho-
sexual". Se arată, astfel eă „Răspunsul bărbaților normali
indică o semnificativ de mare empatie, împărtășire emo-
țională, dragoste și deschidere, decât cei care au o perso-
nalitate disfuncțională sexual."
în general, persoanele rigide au tendința de a alege
răspunsurile cu rang numeric mai mare, din scala de
răspuns. în mod uzual, selectează răspunsuri gen „Nu mă
simt niciodată satisfăcut de mine însumi". (Scala 4, între-
barea h, răspuns 6), sau „Rareori îmi împărtășesc senti-
mentele." (Scala 1, întrebarea g, răspuns 4) De 'aceea,
răspunsurile 4/5/6 indică blocaje ale sexualității sau perso-
nalității.
Prima parte a scalei de răspuns, 1/2/3, reflectă exemple
tipice de sănătate mentală. Eul ideal (scala 3) nu este cu
mult diferit de modul în care te autoapreciezi (scala 1).
Aceste persoane își împărtășesc sentimentele în timpul
relațiilor sexuale (Răspunsul 2 la întrebarea g, scala 4).
Persoanele inhibate sexual sunt și emoțional închise. în
egoismul lor, sunt mult mai puțin grijulii decât persoanele
seducătoare. Femeile și bărbații care sunt prea criticiști
afirmă că e o treabă bună să fi rigid sexual. Aceasta este
o atitudine compensatorie a unei personalități tulburate.
La femei, până și motivația tendințelor lor le influ-
ențează plăcerea sexuală. Studiul inițial arată că:
„Aceste femei disfuncționale nu au ca scop iubirea sau
325

Personalitate și sexualitate
Aceste teste de personalitate măsoară sănătatea emo-
țională și seductivitatea. De asemenea, pot fi completate
alături de partener, pentru a vă măsura compatibilitatea.
întrebările explorează patru dimensiuni ale Sinelui:
Scala 1 – cum te- vezi tu însuți;
. Scala 2 – cum crezi tu că te văd ceilalți;
Scala 3 – cum ți-ar plăcea ție să fii văzut;
Scala 4 – cum te vezi pe tine însuți în raport cu pro-
pria-ți sexualitate.
Să privim în ce măsură reflectă răspunsurile dumnea-
voastră seducția personală. Mai întâi, rezultatele ne arată
că personalitățile calde, expresive sunt mult mai atrăgă-
toare decât cele care sunt distante sau rezervate emoțional.
S-au folosit programe pe calculator pentru a clasifica,
tipurile de personalitate în funcție de sexualitate. Prin
aceste psihoteste avem posibilitatea să cunoaștem care
probleme sexual<f^sțmt de natură fizică și care de natură
psihologică. Prin prisma personalității este posibil să se
spună despre o persoană dacă are o viață sexuală fericită
sau nefericită…
Seductivitatea este prezentă la unul din participanții la
' test, pe nume Guy. El consideră că, în general, oamenii
sunt buni. (Răspunsul său la scala 2, întrebarea b, este 2.)
Guy este calm, relaxat, necriticist. Mai departe, el este
confortabil la pat și simte puține nevoi de împlinit sexual.
(Răspunsul pe scala 4 la întrebarea b, este 2.)
Pe de altă parte, Willie este un labil complexat. El nu
crede că oamenii sunt buni. (Răspuns „Niciodată" la între-
barea b, pe scala 1.) Pe lângă faptul că e prea criticist,
din punct de vedere sexual este foarte inhibat.
324

să fie considerate că iubesc, iar acest lucru face ca ele să
nu poată să îi privească pe ceilalți într-o manieră
pozitivă."
Cea mai mare problemă a bărbaților este dialogul,
„…bărbatul disfuncțional are dificultăți în a oferi și a
primi afecțiune în relațiile interpersonale."
Acest studiu descoperă chiar și tendințele tradiționaliste
în ceea ce este considerat a fi masculin sau feminin.
Femeile încă se consideră ca fiind mai iubitoare, mai gri-
julii, că oferă mai mult decât bărbații. Ele se consideră ca
fiind mai implicate în problemele celorlalți atunci când îi
ascultă și că, de asemenea, au mai mult respect pentru cei
din jur decât bărbații.
Există diferențe sexuale fundamentale în ceea ce pri-
vește fidelitatea și prietenia. Femeile îi învață pe bărbați
în a dori „o persoană apropiată afectiv și cu care să sta-
bilească o relație durabilă".
înțelepciunea populară consideră că bărbații sunt mai
puțin emoționali și afectuoși decât femeile. Insă, dacă lipsa
unei manifestări afective este exagerată, pentru fiecare sex
în parte, atunci vor exista blocaje sexuale.
In mod contrar, un bun echilibru emoțional va stimula
potențialul seductiv existent în fiecare din noi.

fÎNTÂLNIRI CEREȘTI
Philip Holmes
Florin Diacu
La început a fost… haosul
Omului îi place să creadă că lumea în care trăiește este
una ordonată, în care o anumită cauză produce un anumit
efect. Lucrurile nu stau nici pe departe așa!
Fenomenele cu care este confruntată ființa umană sunt
caracterizate, în primul rând, de aspectul haotic. Asta ar
însemna, poetic vorbind, că variații foarte mici, bătaia din
aripi a unui fluture în Brazilia, pot provoca variații foarte
mari, un uragan peste trei luni în Japonia.
Această carte de matematică îl familiarizează și pe citi-
torul neavizat cu fascinanta teorie a haosului și a stabi-
lității, care va domina începutul de secol XXI.

PSIHOTESTE 2
Cunoașterea de. sine
și a celorlalți-
Drumul cunoașterii de sine și a celorlalți presupune sin-
ceritate, spontaneitate în intuirea propriei personalități sau
a celor cu care venim în contact, dar și apelul la instru-
mentele cunoașterii științifice, respectiv la testele psiholo-
gice.
Cele 100 de psihoteste cuprinse în acest volum, selec-
ționate și prezentate de psihologi recunoscuți, vă vor ajuta
să avansați în efortul dumneavoastră de autocunoaștere și
cunoaștere a celorlalți:
– Imaginea de sine
– Imaginea despre altul
– Cunoașterea interpersonală
– Inteligență, creativitate, performanță
– Barometrul sentimentelor
– Idealuri, aspirații

PERSONALITATE
ȘI SOCIETATE
ÎN TRANZIȚIE
Prof, univ. dr. Septimiu Chelcea
Autocunoașterea și acceptarea propriei personalități
Personalitatea într-o societatea instabilă
Relațiile interpersonale
Locul controlului și acceptarea valorilor sociale
Studenții și societatea în tranziție
Psihologia comunităților în tranziție
Tovărășiile tinerilor
Atitudinea etnică a românilor

SUGESTIE
și –
HIPNOZĂ
Dr. Ion Dafinoiu
Un subiect controversat
tratat într-o lucrare
de înaltă ținută științifică
Efectul placebo
Sugestie și sugestibilitate
Evaluare și diferențe individuale
Predicția care se autoîmplinește
Diagnosticarea pacientului
Hipnoza ca terapie

CONTRACEFpA
Metode, perspective
Dimitrie Nanu
Bogdan Marimscu
Michaela Nanu
Vă prezentăm câteva subiecte abordate în această
lucrare:
– Demografie și contracepție în România – 1991-1995
– Dispozitive intrauterine
– Contracepția hormonală
– Metode naturale
– Sterilizarea chirurgicală la femei
– Counseling – sfătuirea și îndrumarea celor
care folosesc contracepția
– Tendințe moderne și de perspectivă în contracepție

PSIHANALIZA CRIMEI:
516 $1 CITI
Col. Tudorel Butoi
• Lucrare ce încearcă să depisteze resorturile psihologice
ale violenței în cazul femeii, pe baza experienței unui
cunoscut psiholog și criminalist român.
– Perspectiva psihanalitică asupra cauzalității criminale
– Visul asasinei. Exerciții de interogatoriu psihanalitic
– Zguduitoarele asasinate: Ținteanu și I.L. Mihalea
– Considerații și perspective vizând psihoterapia la delinc-
venți.
– Itinerariu criminogen în labirintul etiologic al suprimării
vieții i . •

• SUPERVIZAREA
Mike Savedra
John Hawthorn
Ideal pentru:
– Cursuri introductive și avansate de management, în spe-
cial NEBSS, ISM, CMS și BTEC.
– Supervizorii de profesie ce doresc să își aducă propriile
cunoștințe la zi precum și pentru toți aceia care doresc să
își lărgească orizontul profesional.
într-o manieră practică această carte descrie principiile
fundamentale ale Supervizării: cum să conduci, să motivezi
și să disciplinezi oamenii; cum să planifici, să organizezi
și să distribui sarcini; eum să transmiți informații de orice
fel. în scop ilustrativ sunt oferite diverse exemple din
lumea afacerilor, a. industriei, a educației, precum și din
domeniul politie.

copin
SUPRADOTAȚI
Dr. Mihai Jigău
O lucrare completă și extrem de bine documentată
despre fenomenul copiilor supradotați în România și în
lume, precum și experiențele pe plan mondial de valorifi-
care a acestor imense tezaure spirituale
– Natura inteligenței
– Coeficientul de Inteligență
– Caracteristicile copilului supradotat
– Teste de identificare a copiilor supradotați

MASAJUL CHINEZESC
PENTRU NOU-NĂSCUȚI
Dr. Fan Ya-Li
Medicina tradițională chinezească
Tratarea diareei, durerii abdominale, vărsăturilor, consti-
pației, gripei, tusei, febrei, urinatului în pat și a plânsului
nocturn prin metode tradiționale chinezești.
O descriere amănunțită a tehnicii de masaj tip Tui-na
specifică vârstelor fragede.

COMUNICAREA
Nicki Stanton
Cum să folosiți eficient cuvântul,
evitând „conflictele"?
Citind, veți afla!
Lucrarea de fața este nu numai un îndreptar complet
asupra acestui proces, ci și un adevărat manual de instru-
ire. La fiecare capitol există teme și exerciții de verificare,
iar la sfârșitul cărții veți găsi răspunsuri la cele mai difi-
cile probe. Adresându-se tuturor, cartea este utilă indiferent
de ocupație, studii sau vârstă.
– Comunicarea verbală și non-verbală
– Interviul pentru angajare .
– Citirea rapidă
– Lectura eficientă
– Conflictul cu gramatica
– Punctuația pe înțelesul tuturor
– Cuvinte utilizate confuz sau greșit
– 10 reguli de ortografie a limbii engleze