Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale 1 Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale 2 „Proiectul a avut aceeasi soarta ca si cel anterior dupa… [606832]

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
1

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
2

"Proiectul a avut aceeasi soarta ca si cel anterior dupa ce l-a sucit si l-a rasucit pe
toate partile, l-a intors cu capul in jos, l-a inal tat si l-a coborat, l-a lasat ca un
nou-nascut, i-a facut praf virtozitatea teoretica s i l-a invatat singurul lucru pe care
trebuia sa-l stie: ca viata nu are nevoie de lectii de la nimeni!"

Gabriel Marquez ( Dragostea in Vremea Holerei )

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
3
Cuvant Inainte

Am inceput sa scriu aceasta carte in urma cu 15 an i. Mai intai a fost o tentatie izvoranta
din felul meu de a vedea lucrurile in psihiatrie. E ra dificil sa accept ca in medicina somatica
exista analize, se fac masuratori ale diversilor pa rametrii biologici, iar de partea cealalta, in
psihiatrie, nu exista astfel de standarde. Asa a de butat interesul meu fata de modul in care se
putea evalua diferite simptome psihice, despre valo area instrumentelor de masura si despre
modul de constructie a lor. Am fost criticat de mul ti dintre colegii mei care ma vedeau ca un
"reductionist", un simplist, opac la fenomenologie si la "arta" dialogului cu pacientul. Eu insa am
perseverat!
A lucra la aceata carte a insemnat un efort imens de informare si asimilare, de
corespondenta cu diferiti autori, de procurare si p arcurgere a unui volum urias de referinte
bibliografice si, in final, de traducere, de gasire a echivalentelor lingvistice si profesionale, si d e
editare grafica, lucruri deloc usoare. Cu aceasta o cazie am vazut ca exista un interes international
fata de astfel de carti, carti care reprezinta o re ferinta esentiala pentru practica bazata pe dovezi,
in cercetarea stiintifica si in curicula de formare a noilor generatii de psihiatrii, psihologi,
asistenti sociali, surori si a tuturor celor implic ati in programele de sanatate mentala.
In acesta perioada, cand fiecare demers clinic tre buie documentat, cand fiecare simptom
trebuie cules in mod confident, tehnicile de evalua re clinica au devenit din ce in ce mai
importante. De aceea discutia despre ce masuram in activitatea clinica are o deosebita importanta
si multe studii incearca sa stabilieasca daca const ructele nosologice sunt reale sau nu, iar daca
sunt reale, cu ce la masuram. Astfel, pentru prima oara in istoria psihiatriei, o nosologie oficiala
se insoteste de instrumente de masura pentru entita tile clinice pe care le descrie si clasifica; este
cazul DSM-5. Sunt convins, ca asa cum fiecare entit ate clinica din medicina somatica are alaturi
de lista de simptome si semne clinice si analizele paraclinice care suporta diagnosticul, tot asa, in
viitor, tulburarile clinice psihiatrice vor avea at asate lista instrumentelor de masura pentru
simptomele si criteriile clinice diagnostice.
Cartea nu acopera toata plaja tulburarilor mentale si a consecintelor lor, precum
instrumentele de masura folosite la copii si adoles centi, cele folosite in gerontopsihiatrie, in
tulburarile de personalitate sau alimentare, sau in strumentele utilizate pentru evaluarea
functionarii psihosociale sau a rezultatului tratam entului. In schimb, am ales cele mai utilizate
scale, chestionare sau interviuri in practica curen ta a profesionistilor din acest domeniu.

Iunie 2018, Kitchener, Ontario Dr. Radu Vrasti

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
4

TABLA DE MATERII

1. Ce sunt instrumentele de masurare a sanatatii me ntale si proprietatile lor
generale
1.1. Scalele de evaluare
1.1.1. Constructia scalei
1.1.1.1. Sursa si formularea itemilor scalei
1.1.1.2. Selectia itemilor scalei
1.1.1.3. Numarul itemilor scalei
1.1.1.4. Scalarea raspunsurilor
1.1.2. De la item la scala
1.1.3. Adminstrarea scalelor
1.2. Interviurile de diagnostic
1.3. Parametrii de calitate ale instrumentele de masura
1.3.1. Validitatea
1.3.2. Senzitivitatea si specificitatea
1.3.3. Confidenta
1.3.4. Confidenta cross-culturala
1.4. Relatia dintre validitate si confidenta
1.5. Alegerea unui instrument de masurare
1.6. Intrebari pe care le-am primit de-a lungul timpului
2. Interviurile diagnostice structurare
2.1. Diagnosticul psihiatric si problemele lui de confidenta
2.2. Programul de diagnostic pentru tulburari afec tive si wschizofrenie ( Schedule for
Affective Disorders and Schizophrenia – SADS )
2.3. Programul de interviu diagnostic (Diagnostic Interview Schedule – DIS)
2.4. Interviul clinic structurat pentru DSM ( Structured Clinical Interview for DSM – SCID)
2.5. Interviul internetional compozit de diagnostic (Composite International Diagnostic
Interview -CIDI )
2.6. Programul de evaluare clinica in neuropsihiat rie ( Schedules for Clinical Assessment in
Neuropsychiatry – SCAN )
3. Evaluare globala a simptomelor psihice
3.1. Sistemul AMDP
3.2. Scala de evaluare comprehensiva a psihopatol ogiei ( Comprehensive
psychopathological Rating Scale – CPRS)
3.3. Scala scurta de evaluare psihiatrica ( Brief Psychiatric Rating Scale – BPRS)
3.4. Lista de simptome – 90 ( Symptom Checklist – 90 – SCL-90 )
3.5. Scala de observatie a surorilor pentru ev aluarea pacientilor interneti ( Nurses' Observation
Scale for Inpatient Evaluation – NOSIE-30)
4. Masurarea depresiei
4.1. Scala de evaluare a depresiei ( Hamilton Depression Rating Scale – HDRS )
4.2. Scala de melancolie Bech-Rafaelsen (Melancholia Scale Bech-Rafaelsen _MES)

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
5 4.3. Scala de depresie Montgomery-Asberg ( Montgomery-Asberg Depression Rating Scale –
MADRS )
4.4. Scala spitaliceasca de anxietate si depre sie ( Hospital Anxiety and Depression Scale –
HADS )
4.5. Scalele de depresie Newcastle ( Newcastle Depression Scales )
4.6. Inventarul de depresie Beck ( Beck's Depression Inventory – BDI )
4.7. Scala Zung de auto-evaluare a depresiei ( Zung Self-Rating Depression Scale- SDS )
4.8. Scala Carroll de evaluare a depresiei (Carroll Rating Scale for Depression – CRS )
4.9. Scala de depresie a centrului de studii e pidemiologice ( Center for Epidemiologic Studies
Depression Scale – CES-D)
4.10. Inventarul Zimmerman de diagnostic al de presiei ( Zimmerman Inventory to Diagnose
Depression – IDD )
4.11. Scala Calgary de evaluare a depresiei di n schizofrenie ( Calgary Depression Scale for
Schizophrenia – CDSS)
4.12. Scala Edinburgh de depresie postnatala ( Edinburgh Postnatal Depression Scale – EPDS )
4.13. Scala lipsei de speranta a lui Back ( Beck Hopelessness Scale – BHS )
5. Masurarea maniei
5.1. Scalele de auto-evaluate
5.1.1. Scala de autoevaluare a maniei Altman ( Altman Self-Rating Mania Scale )
5.1.2. Chestionarul tulburarilor dispozitiei ( Mood Disorders Questionnaire )
5.2. Scalele de observatie
5.2.1. Scala Beigel de evaluare a maniei ( Beigel Mania-State Rating Scale – MSR )
5.2.2. Scala Young de evaluare a maniei ( Young Mania Rating Scale – YMRS )
5.2.3. Scala de mania Bech-Rafaelsen ( Bech-Rafaelsen Mania Scale – BRMS )
5.2.4. Scala de evaluare a maniei administrata d e clinician ( The Clinician-Adminstered
Rating Scale for Mania – CARS-M)
5.2.5. Ghidul de evaluare a maniei ( Mania Rating Guide )
5.2.6. Lista cognitiilor din manie ( Cognition Checklist for Mania – Revisited )
6. Masurarea anxietatii
6.1. Algoritmul evaluarii anxietatii
6.1.1. Cautarea si culegerea semnelor si simp tomelor anxietatii
6.1.2. Determinarea felului in care semnele si si mptomele se adune unele cu altele
6.1.3. Etapa de evaluarea formala a formei clinic e de anxietate
6.2. Cand si de ce utilizam instrumente de eva luare a anxietatii
6.3. Scala Hamilton de evaluare a anxietati ( Hamilton Anxiety Rating Scale – HARS )
6.4. Inventarul Stare-Trasatura de Anxietate a lui Spielberger ( The State-Trait Anxiety
Inventory Spielberger- STAI )
6.5. Inventarul Beck de Anxietate ( Beck Anxiety Inventory – BAI )
6.6. Scala de autoevaluare a anxietatii a lui Zung ( The Self-Rating Anxiety Scale Zung-SAS
6.7. Scala de anxietate “Mintea inaintea Emoti ilor” ( Mind over Mood Anxiety Inventory –
MOM-A)
6.8. Inventarul de anxietate a lui Burns ( Burns Anxiety Inventory )
6.9. Scala de Anxietate Covi ( Covi Anxiety Scale-COVI)
6.10. Scala de depresie, anxietate si stress ( The Depression Anxiety Stress Scale-DASS)
6.11. Chestionarul Penn State de evaluare a in grijorarii ( Penn State Worry Questionnaire –
PSWQ )

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
6 6.12. Chestionarul Tulburarii Anxioase General izate – IV ( Generalized Anxiety Disorder
Questionnaire-IV)
6.13. Scala de Severitate a Tulburarii Anxioas e Generalizate ( Generalized Anxiety Disorder
Severity Scale –GADSS )
6.14. Scala Sheehan de auto-evaluare a anxieta tii (Sheehan Patient-Rated Anxiety Scale –
SPRAS)
6.15. Scala de severitate a tulburarii de pani ca ( Panic Disorder Severity Scale –PDSS)
6.16. Scala de auto-evaluare a tulburarii de p anica ( Panic Disorder Self-report – PDSR)
6.17. Inventarul de Mobilitate pentru Agorafob ie ( Mobility Inventory for Agoraphobia – MI)
6.18. Scala de claustrofobie a lui Ost ( The Ost Claustrophobia Scale – CS )
6.19. Chestionarul de claustrofobie ( The Claustriphobia Questionnaire-CLQ)
6.20. Scala anxietatii sociale a lui Liebowitz ( The Liebowitz Social Anxiety Scale-LSAS )
6.21. Inventarul de fobie sociala ( The Connors Social Phobia Inventory-SPIN)
6.22. Inventarul de anxietate si fobie sociala ( The Social Phobia and Anxiety Inventory-SPAI)
6.23. Indexul senzitivitatii anxioase ( The Anxiety Sensitivity Index-ASI-3 )
6.24. Scala scurta a fricii de evaluare negati va ( The Brief Fear of Negative Evaluation Scale-
Brief FNES )
6.25. Scala gandurilor si credintelor sociale ( The Social Thoughts and Beliefs Scale )
7. Masurarea obsesiilor
7.1. Scala de obsesie compulsie Yale-Brown ( Yale-Brown Obsessive-Compulsive Scale – Y-
BOCS )
7.2. Inventarul Padua ( Padua Inventory – PI)
7.3. Inventarul de obsesii si compulsii a lui Foa ( Foa Obsessive-Compulsive Inventory )
7.4. Inventarul Penn de Scrupulozitate ( Penn Inventory of Scrupulosity-PIOS )
7.5. Chestionarul interpretarii responsabilita tii ( Responsibility Interpretations Questionnaire –
RIQ ) si Scala atitudinii de responsabilitate ( Responsibility Attitude Scale -RAS )
8. Masurarea traumei si a consecintelor ei
8.1. Evaluarea evenimentului traumatic
8.1.1. Chestionarul evenimentelor de viata ( Life Events Questionnaire-LEQ )
8.1.2. Inventarul istoriei traumatice (Trauma History Screen )
8.1.3. Lista evenimentelor de viata (Life Events Checklist-LEC)
8.1.4. Chestionarul evenimentelor stressante de via ta (Stressful Life Events Screening
Questionnaire-SLESQ)
8.2. Evaluarea simptomelor post-traumatice de stre ss
8.2.1. Interviurile diagnostice pentru tulburarea post-traumatica de stress
8.2.1.1. Scala administrata de clinician pentru tulburarea post-traumatica de
stress ( Clinician-Administered PTSD Scale – CAPS)
8.2.1.2. Interviul scurt de evaluare a tulburarii post-traum atice de stress ( Short
PTSD Rating Interview – SPRINT)
8.2.1.3. Scala simptomelor tulburarii post-traumati ce de stress pentru DSM-5
(PTSD Symptom Scale – Interview for DSM-5 – PSS-I-5 )
8.2.2. Instrumentele de screening
8.2.2.1. Scala de evaluare a traumatismului ( Davidson Trauma Scale- DTS )
8.2.2.2. Scala de evaluare a impactului evenimentu lui (Impact of Event Scale –
IES )

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
7 8.2.2.3. Scala Mississippi pentru evaluarea tulbura rii post-traumatice de stree –
versiunea civila (Mississippi Scale for Civilian-Related Posttraumat ic Stress
Disorder)
8.2.2.4. Checklistul pentru tulburarea post-traumat ica de stress (PTSD Checklist –
PCL)
8.2.2.5. Scala pentru streeningul tulburarii post-t raumatice de stress DSM-5
pentru ingrijirile primare (Primary care PTSD for DSM-5 – PC-PTSD-5)
8.3. Instrumentele de evaluare a structurii cognit ive: Inventarul cognitiilor post-traumatice
( Posttraumatic Cognition Inventory – PTCI )
8.4. Evaluarea simularii in cazul tulburarii post- traumatice de stress
8.5. Dezvoltarea personala post-traumatica: Invent arul cresterii post-traumatice
( Posttraumatic Growth Inventory )
9. Masurarea tulburarilor psihosomatice
9.1. Screeningul pentru simptomele de somatizare ( Screening for Somatoform Symptoms –
SOMS )
9.2. Screenerul OMS pentru tulburarile somatoforme ( The screener for Somatoform
Disorders)
9.3. Chestionarul comportamentului de boala ( Illness Behavior Questionnaire – IBQ )
9.4. Scala atitudinilor de boala ( Illness Attitude Scale – IAS )
9.5. Indexul Whiteley ( Whiteley Index of Hypochondriasis – WI )
9.6. Scala amplificarii somatosenzoriale (Somatosensory Amplification Scale – SSAS)
9.7. Inventarul pentru anxietatea fata de sanatate (Health Anxiety Inventory – HAI )
9.8. Chestionarul cognitiilor despre boala si sanatate ( Cognitions about body and health
questionnaire – CABAH)
9.9. Chestionarul sanatatii pacientului (Patient Health Questionnaire – PHQ-15)
9.10. Chestionarul de simptome – 4 dimensiuni (Four-Dimensional Symptom Questionnaire –
4DSQ)
9.11. Scala tulburarii cu simptome somatice – criteriul B (The Somatic Symptom Disorder – B
Criteria Scale – SSD-12)
9.12. Scala scurta de simptome somatice – 8 ( Somatic Symptoms Scale – SSS-8 )
10. Masurare a psihozei
10.1. Scurta istorie a conceptului de psihoza si t erminologiei ei
10.2. Despre simptomele psihozei
10.3. Psihoza – entitate clinica sau doar atribut
10.4. Instrumentele utilizate in evaluarea psihoze i
10.4.1. Scala scurta de evaluare in psihiatrie ( Brief Psychiatric Rating Scale – BPRS)
10.4.2. Scala de evaluare comprehensiva a psihopato logiei (Comprehensive
Psychopathological Rating Scale – CPRS)
10.4.3. Inventarul Peters de masurare a delirurilor (Peters Delusions Inventory – PDI))
10.4.4. Scala Cardiff de evaluare a anomaliilor p erceptive (The Cardiff Anomalous
Perceptions Scale – CAPS)
10.4.5. Inventarul de auto-evaluare a experientelor anormale ( Examination of Anomalous
Self-Experience – EASE )
10.4.6. Interviul structurat pentru simptomele prod romale ( Structured Interview for
Prodromal Symptoms – SIPS ) si Scala pentru simptomele prodromale ( Scale of
Prodromale Symptoms- SOPS )

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
8 10.4.7. Scalele Chapman de masurare a schizotipie i ( The Perceptual Aberrations Scale,
Magical Ideation Scale, Social Anhedonia Scale)
10.4.8. Inventarul de cognitii schizotipale a lui Rust (The Rust Inventory of Schizotypal
Cognition-RISC)
10.4.9. Scala pentru evaluarea simptomelor pozitive ( Scale for the Assessment of Positive
Symptoms – SAPS ) si Scala pentru evaluarea simptomelor negative ( Scale for the
Assessment of Negative Symptoms – SANS )
10.4.10. Scala sindromului pozitiv si negativ ( Positive and Negative yndrome Scale –
ANSS)
10.4.11. Scala de identificare a simptomelor si com portamentului ( Behavior and
Symptoms Identification Scale – BASIS-32)
10.4.12. Scala de evaluare a progreselor pacientulu i ( Routine Assessment of Patient
Progress – RAPP)
10.4.13. Inventarul de remitere a psihozei (Psychosis Recovery Inventory – PRI )
10.4.14. Scala de evaluare a simptomelor psihotic e ( The Psychotic Symptom Rating
Scale – PSYRATS
10.4.15. Evaluarea clinicianului a dimensiunilor s imptomelor de psihoza ( Clinician-
Rated Dimensions of Psychosis Symptom Severity – C -RDPSS)
11. Masurarea consumului de alcool si a consecintel or lui
11.1. Screeningul problemelor date de consumul de alcool
11.1.1. Testul de identificare a problemelor cons umului de alcool ( The Alcohol Use
Disorder Identification test – AUDIT)
11.1.2. Testul Michigan de screening al alcoolismul ui ( The Michigan Alcoholism
Screening Test – MAST)
11.1.3. Chestionarul CAGE ( CAGE Questionnaire )
11.1.4. Testul TWEAK
11.1.5. Valoarea testelor de screening
11.2. Evaluarea severitatii problemelor date de co nsumul de alcool
11.2.1. Indezul severitatii adictiei ( Adiction Severity Index – ASI )
11.2.2. Inventarul consecintelor bautorului (The Drinker Inventory of Consequences –
DrInC)
11.2.3. Scala dependentei de alcool ( Alcohol Dependence Scale – ADS )
11.2.4. Scala institutului clinic de evaluare a s evrajului alcoolis ( Clinical Institute
Withdrawal Assessment-Alcohol revised – CIWA-Ar)
11.3. Instrumente utilizate in evaluarea consumato rului de alcool
11.3.1. Chestionarul disponibilitatii la schimbar e (Readiness to Change Questionnaire –
RTCQ)
11.3.2. Chestionarul expectantelor bautului ( Drinking Expectancy Questionnaire-DEQ )
11.3.3. Chestionarul auto-eficientei refuzului baut ului ( Drinking Refusal Self-Efficacy
Questionnaire-DRSEQ )

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
9

1. CE SUNT INSTRUMENTELE DE MASURARE A SANATATII ME NTALE SI
PROPRIETATILE LOR GENERALE.

Cu totii avem nevoie de a lua decizii cu privire la ingrijirea sanatatii. Complexitatea
informatiei si dificultatea alegerilor sunt evident e si greu de depasit, in functie de pozitia ocupata in
sistemul de ingrijire a sanatatatii, precum: clinet (pacient, consummator), furnizor de servicii de
sanatate sau creator de politici de sanatate.
Furnizorul de servicii de sanatate trebuie sa dec ida ce fel de servicii ofera, au ele vre-un
rezultat, pot fi ele vandute/ decontate, companiilo r de asigurari de sanatate? Pot ele concura cu
succes alte oferte de pe piata serviciilor de sanat ate? Practicile oferite sunt suficient de
confidente pentru a putea fi argumentate in instant e juridice sau de alt fel atunci cand clientul le
pune in discutie?
Nici creatorul de politici de sanatate nu este sc utit de dileme de cunatificare atunci cand
trebuie sa decida caror nevoi comunitare trebuie sa raspunda programele de sanatate pe care le
deseneaza si le implementeaza, si are intrebari de tipul: sunt aceste programe eficiente si care sunt
indicatorii lor de evaluare?
Desi natura acestor decizii este diferita, ele toat e se bazeaza pe tehnicile de masurare si
decelare a fenomenelor procesului de sanatate si bo ala la un individ, grup sau comunitate. Dar ce
inseamna masurare? Masurarea este un proces de aloc are a unui numar la ceva anume. Acest
ceva este o variabila si in practica clinica o vari abila poate sa fie un comportament, un gand sau
un sentiment, o emotie, pe scurt, o stare sau o tra satura a unei persoane, sau mai poate fi un
simptom sau un sindrom (Corcoran si Fischer, 2000).
In mod sintetic, atat in rutina clinica cat si in c ercetare, atunci cand se doreste sa se
masoare o problema de sanatate de fapt se raspunde la cele cinci intrebari cheie propuse de Dunn
si Everitt (1995).

Despre ce este vorba? Este o problema de di agnostic
Cat de rea este? Este o problema de masurar e
Cat de comuna este? Este o problema de prev alenta
Ce a cauzat-o? Se cauta factorii asociati
Cum poate fi tratata? E vorba de evaluarea terapiilor si rezultatului

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
10

Trecand in revista literatura, Fromberg si Kane (19 89) gasesc o larga controversa privitor
la strategia de masurare a starii de sanatate. Ei c onsidera ca exista cinci probleme nerezolvate:
– care sunt dimensiunile relevante ale sanatatii?
– trebuie sa evalueze fiecare dimensiune separat sau sa o evalueze global?
– care metoda de evaluare trebuie sa fie preferata (i nterviu standard, scala de evaluare, etc.)?
– grupurile populationale difera in preferintele lor (de ex. populatia generala, profesionistii,
pacientii)?
– cum pot fi controlate variabilele situationale in a sa fel incat masurarea sa aibe acuratete si sa
fie confidenta?
Pe scurt, este vorba de a alege dimensiunile de ma surat si strategiile de masurare.
Dar se pune intrebarea: de ce atatea precautii? De ce trebuie sa masuram atat de exact? Un raspuns
concis si corect ar fi acela ca o masurare trebuie sa asigure reproductibilitatea datelor , respectiv
siguranta sau increderea ca fenomenul supus masurar ii ar da aceleasi rezultate la masurare daca
aceasta ar fi facuta de diversi evaluatori cu acela si instrument de masura sau la intervale scurte de
timp. Conceptul de reproductibilitate aduce certit udinea evaluarii, a diagnosticului si deciziilor
asteptate.
In ultimele decenii se comnstata o presiune cresc uta asupra reponsabilitatii celor implicati in
deciziile de sanatate in general. Utilizarea metode lor standardizate de evaluare, utilizare ghidurilor de
buna practica, a algoritmurilor diagnostice consens uale, etc sunt o parte din modul cum acesti
profesionisti au inteles sa se pune "la adaport" de litigatiile care pot aparea intre pacient si clini cian.
Dar aspectul crucial al responsabilitatii de care v orbesc este angajamentul de a livra ingrijiri efica ce si
in drumul spre aceste ingrijiri, utilizarea instrum entelor de masurare este o etapa indispensabila
(Corcoran si Fischer, 2000)
In termeni simpli, principalele metode de masurare in domeniul sanatatii mentale, metode
bazate pe aprecieri subiective sau pe observarea co mportamentului, se sprijina pe scalarea
fenomenului supus masurarii, adica pe identificarea localizarii acestuia pe un continuum care
cuprinde teoretic toate starile sau situatiile in c are se poate afla fenomenul sau subiectul. Prin
scalare se obtine scala de evaluare sau de masurare ("rating scale") care consta dintr-o linie
imaginara cu capete si ancore bine definite. Privit a in felul acesta, a administra o scala de
evaluare unui subiect inseamna a solicita responden tului sa se plaseze pe acest continuum

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
11 utilizand o "ancora", respectiv punctul in care se opreste subiectul in evaluare sa. Aceste scalele
de evaluare sunt instrumentele de masurare cele mai comune utilizate in screening
(epidemiologie), diagnostic sau pentru evaluarea se veritatii sau schimbarii unui simptom sau a
unei trasaturi.
Un alt tip de masurare, bazat pe culegerea standar dizata a opiniilor, plangerilor,
simptomelor, sentimentelor subiectilor prin chestio nare sau interviuri. Aici este vorba mai curand
de a evalua global un fenomen sau un subiect, fara a exista o unitate sau o magnitudine a
masurarii; este vorba de interviurile si chestionar ele structurate de evaluare.
Indiferent cu ce se faca, cu scale, chestionare sa u interviuri, evaluarea poate fi definita ca
un proces de aplicare a unei metode sistematice si structurate de descriere a unui fenomen sau
trasaturi (Salvador-Carulla, 1996). Gradul de evalu are poate varia in functie de gradul de
structurare a modului de culegere a fenomenului sup us evaluarii, numit si "algoritmul de
cunatificare". Din acest punct de vedere, exista in strumente de evaluare semi-structurate sau
structurate in intregime.
Se considera ca prima scala de evaluare a fost con ceputa de Walter D. Scott in 1920,
presedintele unei societati de inginerie industrial a din Chicago, care a vrut sa aibe un mijloc de
evaluare, simplu si obiectiv, a calitatilor si defe ctelor candidatilor la un post de director. Se pare
ca atunci s-a nascut si expresia atat de consacrata de " rating scale". Din alta perspectiva, prima
incercare de a construi o scala de masurare pentru scopuri clinice a fost facuta de Heymans si
Wiersma in 1909, care au redactat un inventar de si mptome pe baza unui instrument de auto-
raportare a acestor simptome. Prima scala folosita in psihiatrie, ce se datoreaza psihologului
Wittenborn (1950) care a construit o scala de evalu are a psihopatologiei legata de evaluarea
medicamentelor psihotrope.
Evolutia instrumentelor de evaluare a fost foarte rapida dupa introducerea
medicamentelor psihotrope, utilizare care a ridicat necesitatea impresioasa de a se masura
efectivitatea terapeutica a acestor agenti si a loc ului lor pe o piata din ce in ce mai concurentiala.
Cu toate acestea, masurarea standardizata a sanatat ii mentale s-a impus greu si relativ tarziu,
astfel ca in prima parte anilor '80, aceste instrum ente nu erau mentionate in cele mai importante
manuale sau tratate din SUA si Europa (Bobon, 1986) . Am putea spune ca "dreptul la cetate" a
acestui nou mod de abordare in psihiatrie si psihol ogie clinica nu este mai vechi de 50 ani. In
acest sens, Organizatia Mondiala a Sanatatii a intr eprins eforturi constante si a antrenat intreaga

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
12 comunitate stiintifica intr-un efort conjugat de st andardizare, clasificare si statistica psihiatrica cu
scopul dezvoltaii "unui limbaj comun" (Sartorius, 1983 si 1989) care sa permita profesionistilor
din domeniul sanatatii mentale si persoanelor impl icate in managementul sanatatii mentale si
problemelor psihosociale sa se inteleaga unii pe al tii, sa comunica mai bine si sa lucreze
impreuna. Moller (2009) spunea ca " metodele standardizate de evaluare sunt utilizate s a
masoare obiectiv si, in unele cazuri, sa cuantifice fenomene psihopatologice si alte domenii
relevante clinic, facand astfel mai usoara comunica rea acestora si analiza lor statistica "
Aceasta abordare este o noua provocare adusa stiin telor antropologice, care in deceniile
viitoare va trebui sa aduca perfectionari continue ale procesului de evaluare si masurare a unor
caracteristici umane, ele insele aflate in evolutie . Astfel, cuvintele lui Popper (1972) apar foarte
actuale: " Stiinta apare ca o trecere de la arbitrar la conven tional, dar la un conventional
controlat si ajustat ".
In psihiatrie, psihopatologie, psihologie clinica, psihoterapie, asistenta sociala si alte
domenii ale sanatatii mentale, informatia este pred ominant descriptiva si scopul principal al
instrumentelor standardizate de evaluare este de a converti aceste descriptii in date cunatificabile
care sa fie susceptibile analizei statistice (Denni s si colab. 1995). Acest lucru nu este totdeauna
posibil si uneori nici chiar de dorit. Materialul s cris sau verbal cules in exercitarea acestor
domenii de activitate nu poate totdeaua si nici nu trebuie inlocuit cu evaluarile numerice. Aceste
evaluari cantitative sunt valabile mai ales pentru asa-zisa masurare a schimbarii. Ori de cate ori
in starea de sanatate sau boala a unui subiect sau a unei populatii apare o schimbare, ea trebuie
cuantificata cat mai exact pentru a putea fi pusa i n relatie cu factorii determinanti, cu metodele
curative, conturarea si dimensionarea metodelor pro filactice si a politicilor comunitare in
domeniu. In esenta, masurarea schimbarii este neces ara pentru evaluarea efectivitatii metodelor
de combatere si prevenire puse in opera si pentru d esenarea balantei cost/beneficiu. De aceea, in
ultimii ani s-a pus accentul pe proiectarea si real izarea de metode de evaluare cu o cat mai mare
sensibilitate si specificitate, capabile sa deceze cele mai mici schimbari ale fenomenului studiat.
In practica clinica psihiatrica si in cercetarea d in domeniu exista o plaja larga de
constructe care trebuie evaluate printre care diagn osticele, semnele si simptomele, severitatea lor,
afectarea functionarii, calitatea vietii, calitatea serviciilor oferite si satisfactia clientului cu
acestea, etc. cand masuram, putem face aceasta util izand doua feluri de abordari: categoriale sau
dimensionale (continue). In cazul abordarii categor iale este vorba de o evaluare calitativa de tipul

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
13 "prezent" sau "absent", si cea mai frecventa aborda re categoriala este cea care priveste
diagnosticul, identificarea unui simptom sau a unui criteriu de diagnostic, nevoia de spitalizare,
dizabilitatea care trebuie compentata (pensionara), etc. Masuratorile continue sunt cele ale
fenomenelor sau trasaturilro care se intand pe un c ontinuum ca in cazul severitatii simptomelor,
de exemplu masurarea intensitatii depresiei cu scal a Hamiltion sau a statutului functional, de
exemplu masurarea functionarii cu Global Assessment Scale (GAF) (Rush si colab. 2008).
In general, instrumentele de evaluare care fac si obiectul acestei carti, sunt instrumente
standardizate care trebuie sa indeplineasca urmatoa rele criterii de calitate pentru a putea fi
considerate utilizabile (Moller, 2009):
– obiectivitate, in sensul ca rezultatul lor sa nu depinda de cine administreaza instrumentul,
cine il analizeaza sau interpreteaza;
– confidenta, adica instrumentul trebuie sa furnize ze aceleasi rezultate la administrari repetate
la acelasi individ, adica sa fie reproductibile;
– validitate sau marimea cu care un instrument maso ara ceea ce a fost propus sa masoare, de
exemplu, daca a fost construit sa masoare depresia, atinci el trebuie sa o masoare cu robustete
numai si numai depresia si nimic altceva;
– predictibilitate sau cantitatea de resurse cerute de administrarea instrumentului in ceea ce
priveste timpul, personalul si materialele utilizat e.
In functie de domeniul folosit, instrumentele de e valuare se folosesc in patru scopuri
importante:
– screening (detectia unui fenomen intr-o populatie );
– diagnostic si clasificare,
– aprecierea importantei/severitatii unui fenomen ( simptom, opinie, emotie, comportament,
etc) si
– evaluarea rezultatului unui demers (pe termen scu rt, mediu sau lung si rata succesului sau a
reaparitiei/recaderii).
In paragrafele urmatoare vor fi expuse bazele proc esului de masurare si evaluare in
sanatatea mentala care va usura intelegerea modului de administrare, cotare, interpretare a
instrumentelor care vor fi descrise in aceasta cart e.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
14
1.1. SCALELE DE EVALUARE (" rating scales ")

O scala de evaluare consta intr-o suita de itemi in dividuali, fiecare din ei acoperind un
fenomen bine definit (de ex. simptom, trasatura de personalitate, etc.), care este evaluat conform
gradului de severitate (Bech si colab. 1993a). Treb uie sa se tina bine seama ca prin aceste scale
de evaluare se obtine mai curand severitatea fenome nului pentru care au fost construite, decat
identificarea fenomenului ce se vrea masurat.
Scalele de evaluare sunt instrumente de masura sta ndardizate, in sensul ca aplicarea lor
necesita pastrarea intocmai a formei si modului de administrare recomandat de autorul acelei
scale si in acest fel se poate spune ca sunt metode structurate bazate pe o lista de caracteristici si ,
uneori, de descriptii a acestor caracteristici (Mol ler, 2009).
Conform lui Bech (1993b) in general, subiectul se pozitioneaza de-a lungul unei
dimensiuni fizice sau cvasi-fizice a fenomenului, a stfel incat anumite proprietati matematice sa
poata fi deduse. In felul acesta, poate exista o lo catie zero sau una de origine si intervale egale de
evaluare, pe care un subiect se plaseaza ("ancoreaz a") prin auto-evaluare. Prin scalarea
cumulativa a fiecarui item se obtine un scor genera l la sfarsitul evaluarii. Aceasta natura
cumulativa a evaluarii pentru fiecare item deosebes te scalele de evaluare de chestionare sau de
inventarele de simptome sau opinii.
Scopul unei scale va determina continutul in itemi si diferitele aspecte ale structurii si
aplicarii ei.
1.1.1. Constructia scalei
1.1.1.1. Sursa si formularea itemilor: Primul pas in redactarea unei scale este
formularea sau inventarea itemilor ei. In general, itemii sunt alesi si formulati pornind din cinci
surse diferite:
– pacientii sau subiectii insisi,
– observatia clinica,
– teoria in domeniu,
– datele furnizate de cercetare si
– opinia expertilor.
Foarte frecvent, pacientii si subiectii pasibili de a fi evaluati prin scala ce se va dezvolta
sunt o excelenta sursa a itemilor. Au fost dezvolta te o varietate de tehnici prin care sa se extraga

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
15 in mod sistematic si riguros opiniile lor si aceste metode apartin domeniului cercetarii calitative.
Printre cele mai cunoscute si folosite metode de an aliza calitativa sunt "Interviul informantilor
cheie" si metoda "Focus group" (Hudelson, 1996). It emii din sectiunile de alcool si drog din
instrumentele recomandate de OMS, precum CIDI, SCAN si AUDADIS au fost selectionati,
redactati si verificati cross-cultural prin astfel de metode, studii la care a participat si autorul
acestei carti (Room si colab, 1996; Ustun si colab. 1997).
Observatia clinica este cea mai frecventa si de inc redere sursa pentru formularea itemilor
unei scale de evaluare. In fond, scalele sunt un mo d simplu de a strange observatii clinice in mod
sistematic si standardizat. Exista insa riscul ca c linicianul sa greseasca in capitalizarea
experientei sale in formularea unei scale, fie prin alegerea inadecvata a fenomenelor supuse
masurarii datorita unei inclinatii personale, fie p rin definirea lipsita de acuratete a cadrului clini c.
De aceea, experienta clinica trebuie sa fie confrun tata cu datele teoretice, cu cele furnizate de
cercetarea stiintifica si cu opinia expertilor in d omeniu. Astfel se poate explica de ce multe scale
de evaluare mai noi au aceiasi itemi cu alte chesti onare sau scale mai vechi, doar cu mici
modificari, generatia a doua de scale formandu-se i n mare parte prin revizuirea primei generatii
de scale.
1.1.1.2. Selectia itemilor: Dupa formularea unui numar oarecare de itemi, urmea za
selectarea lor dupa criterii adecvate pentru a fi i nclusi in noua scala de evaluare.
Schematic, conform lui Streiner si Norman (1995), Salvador-Carulla (1996) si Streiner si
colab (2015), selectia itemilor se face conform urmatoarelor prin cipii:
– comprehensivitatea: limbajul folosit sa fie accepta t si adecvat ambiantei socio-culturale a
subiectilor carora le este adresat;
– sa nu contina ambiguitati de formulare, sa nu fie vag sau sa contina termeni rar folositi
sau un jargon specific;
– itemul sa fie simplu formulat, sa nu contina mai mu lte intrebari in acelasi timp sau sa
solicite mai multe raspunsuri in acelasi timp;
– sa se evite pe cat posibil itemii cu formulari nega tive;
– formularea itemilor trebuie sa fie cat mai scurta p osibil;
– sa aibe putere discriminativa, respectiv sa poata d istinge subiectii care se pozitioneaza
diferit pe ”plaja" scalei;
– definitia itemilor trebuie sa fie exhaustiva si mut ual exclusiva ( criteriul lu Guilford );

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
16 – formularea itemilor nu trebuie sa fie ofensiva sau triviala.
1.1.1.3. Numarul itemilor scalei: Scalele pot cuprinde un item, ca in cazul scalelor
globale (de ex. scalele de evaluare a bunastarii, S cala Evaluarii Globale sau Global Assessment
Scale-GAS, etc) sau din mai multi itemi. Exista ver siuni scurte sau lungi ale aceleiasi scale (de
ex. scala de depresie Hamilton, versiunea cu 21 ite mi si cea cu 17 itemi). Daca o scala are mai
mult de 30 intrebari, atunci se vorbeste de un ches tionar; unii autori le denumesc "inventare" sau
"checklist", mai ales atunci cand se evalueaza doar prezenta sau absenta fenomenului de
cerecetat.
Exista tendinta ca scalele de generatia a II-a sa f ie mai scurte si sa aibe in jur de 10
intrebari. Dupa cum spune Bech (1993b): "Problema de baza aici este ca nici un item al unei
scale nu este suficient singur si ca un numar limit at de itemi luati impreuna sunt suficienti daca
reprezinta universul problemelor ce trebuie investi gate".
1.1.1.4. Scalarea raspunsurilor: Avand desemnate un numar de intrebari dupa
metodele descrise mai sus, se pune apoi problema de a alege o metoda prin care raspunsurile sa
fie obtinute. Alegerea metodei este dictata de ce f el de intrebari am formulat ai ce vrem sa
masuram prin ele. Astfel, se pot masura variabile categoriale , precum statutul marital, statutul
socio-economic, religia, etc. sau variabile continue , precum pentru masurarea durerii, depresiei,
presiunii sanghine, etc.
Pentru variabilele categoriale sunt construite scal e in care se cere respondentului sa
furnizeze un raspuns de tip "da – nu" (ca in cazul scalei MAST pentru screeningul alcoolismului),
"adevarat – fals" (de ex. scala MacAndrew pentru sc reeningul alcoolismului) sau doar sa bifeze
un raspuns. Aceste scale se numesc scale nominale de evaluare.
Pentru variabilele continue exista, in mare, trei f eluri de masuratori:
– tehnica estimarii directe, in care subiectul este invitat sa indice raspunsul prin marcarea pe
o linie sau bifarea unei casute;
– metodele comparative, in care subiectul alege dintr-o serie de alternativ e care au fost in
prealabil calibrate;
– metodele econometrice, in care subiectul se evalueaza prin ancorarea la st ari extreme.
– scalele analoge si scalele adjectivale sunt cel mai frecvente metode utilizate in domeniu l
masurarii sanatatii mentale.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
17 Scala analoga lineara vizuala (" visual analogue scale " – VAS) este o linie de o lungine de
70 pana la 100 mm pe care sunt plasate diferite anc ore. Subiectul este rugat sa puna un "x" sau sa
traga o linie verticala in locul corespunzator cu s tarea perceputa de el (fig. 1). Acest tip de scale
permit subiectului sa comunice usor ce simte si fac e posibila o analiza parametrica a scorurilor
obtinute (Zeally si Aitken, 1969). Cu toate acestea , nu este un acord unanim asupra felului
variabilelor ce le furnizeaza aceste scale: interva le sau ratii. Simplicitatea acestor scale le-a facu t
foarte populare desi se considera ca in jur de 7% d in subiecti nu sunt capabili sa le completeze.

Va rugam sa indicati printr-un semn pe scala de m ai jos intensitatea tristetii pe care o
simtiti

1 2 3 4 5

fara tristete
tristete extrema

Fig. 1: Exemplu ipotetic de scala analoga v izuala de evaluare a tristetii

Scala analoga numerica este similara cu cea lineara cu exceptia ca dreapt a este inlocuita
cu numere (de la 0 la 7 sau 10 sau 100 ). Un exempl u este Scala globala de evaluare a
functionarii (" Global Assessment of Functioning" – GAF) dar care este gradata de la 0 care
inseamna absenta totala a functionari (sociale, pro fesionale, familiale), la 100 care inseamna
functionare foarte buna in toate ariile si lipsa or icaror simptome.
Scalele adjectivale sunt mult mai raspandite in psihologie si psihopat ologie si sunt
focalizate pe descrierile adjectivale ale variabile lor continue sau categoriale. Evaluarea se face
folosind categorii verbale sau adjective anterior c alibrate care sunt folosite pentru a cuantifica
severitatea unui fenomen. Ele pot cuprinde un singu r item sau mai multi. Astfel de scale, cu
alternative asezate gradual, se numesc si scale tip Likert. Se considera ca cea mai buna
confidenta (" reliability") o dau scalele cu 5 alternative, de ex. "intotdeauna ", "deseori", "nici des,
nici rar", "rareori", "niciodata". Un exemplu foart e cunoscut de scala adjectivala este scala
numita SCL-90 (" Symptom Check List-90") folosita pentru masurarea psihopatologiei generale si
care este o scala Likert cu 5 ancore (de la 0 = del oc la 4 = foarte mult). In aceasta scala, fiecare
item este evaluat cu ajutorul acestei scalari in 5 puncte (fig. 2).

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
18

In ultimul timp cat de mult ati fost deranjat de:

Deloc Putin Moderat Mu lt Foarte mult
___________________________________________________ _______________
54. Lipsa de speranta 1 2 3 4 5

Fig. 2: Itemul No. 54 din SCL-90 si modul de scorar e

Un alt tip de scala este asa numita scala diferentiala semantica (Osgood si colab. 1957)
care este folosita pentru a evalua un fenomen pe ma i multe dimensiuni bipolare (fig. 3).

BOALA MEA ESTE:

Dureroasa Nedureroasa

Jenanta Nejenanta

Serioasa Usoara

Fig. 3. Scala diferentiala semantica (dupa Streine r si Norman, 1995)

1.1.2. De la itemi la scala
Unele scale sunt constituite dintr-un singur item p recum scalele analoge vizuale, altele
din mai multi itemi desemnati sa evalueze o singura caracteristica de baza, precum Scala de
Expectanta la Alcool a lui Young si Knight (1989) c are contine 43 itemi, toti fiind cotati de la 1
la 6. Alegerea acestor itemi depinde de capacitatea lor de a "citi" fenomenul destinat a fi evaluat,
respectiv pe baza relevantei clinice si validitatii lor. In plus, itemii alesi sufera o analiza de
corelatie interna, in sensul ca fiecare dintre aces tia trebuie sa coreleze pozitiv cu toti ceilalti si cu
scala ca intreg in masura in care toti sunt destina ti sa evalueze acelasi fenomen. Prin analiza
factoriala, itemii unei scale se pot grupa in facto ri in functie de capacitatea lor de a "incarca" ace l
factor (Streiner si colab. 2015).

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
19 In general, scorul unei scale se face adunand valoa rea data de subiect fiecarui item in
timpul procesului de evaluare, pornind de la premiz a ca fiecare item are aceeasi importanta in
cadrul scalei si astfel se obtine scorul total. Sum a itemilor care alcatuiesc o subscala sau un
factor al scalei este doar un scor partial si are r elevanta doar pentru acel factor.
Exista si cazul in care in cadrul unei scale, itemi i pot avea o "greutate" diferita in functie
de ponderea pe care o au in evaluarea fenomenului. Un exemplu simplu este cel al Scalei de
Dependenta la Alcool a lui Skinner si Allen (1982) in care fiecare item are o valoare diferita,
cuprinsa pe o scala Likert de la 0 la 4, valoare ca re se adauga la scorul final al scalei. Aceasta
valoare diferita a fiecarui item este stabilita de autorii scalei in functie de greutatea pe care ai a u
atribuita fiecarui item.
Atunci cand utilizam o scala de evaluare intr-o pop ulatie, avem o distributie de scoruri ce
evalueaza acel fenomen, si atunci vrem sa stim dinc olo de care scor fenomenul acela este
prezent. Astfel, daca masuram dependenta la alcool cu Scala de Dependenta a lui Skinner si
vrem sa stim de la ce scor putem spune ca o persoan a prezinta dependenta la alcool si de la care
nu. Acest prag se numeste "prag de separare" ( cut-off point) si se stabileste dupa un procedeu
denumit Receiver Operating Characteristic curve – ROC (Metz, 1978; Murphy si colab. 1987;
Bowling, 2005). Acest punct se calculeaza prin raportarea la doi in dicatori statistici:
senzitivitatea, respectiv rata cazurilor adevarat pozitive decelate de scala, si specificitatea,
respectiv rata cazurilor adevarat negative decelate de scala. Un exemplu foarte cunoscut este
instrumentul de screening pentru alcoolism – AUDIT ( Alcoholism Use Disorders Identification
Test ) promovat de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS ) (Saunders si colab. 1993) la care
punctele sau pragurile de separare au fost determin ate prin metoda ROC: un scor mai mare de 8
identificand un consum de alcool daunator (Bohn si colab. 1995:, Conigrave si colab., 1995).
Intr-un studiu de validitate si confidenta a versiu nii romanesti a acestui instumesnt s-a evidentiat,
prin metoda "ROC" ca un prag de separare de 10 este mai adecvat pentru populatia romaneasca
(Vrasti, 1997)
In afara de pragul de separate ( cut-off point ) prin care o scala poate prezica prezenta sau
absenta unui fenomen sau trasatura intr-o populatie clinica sau generala, unele scale supt
prevazute si cu aceste praguri de separare in funct ie de varsta sau sex. Pentru aceste scale
autorul sau autorii furnizeaza scoruri prag diferen tiate pe grupe de varsta sau in functie de sex,
considerandu-se ca fenomenul masurabil este diferit in functie de aceste variabile.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
20

1.1.3. Administrarea scalelor
Administrarea scalelor de evaluare se face, in gene ral, in functie de tipul de informatii
dorit a fi obtinut si de sursa informatiilor. Astfe l, scalele bazate pe interviul cu pacientul sau pe
examinarea sa sunt denumite scale de observare. Un exemplu tipic de scala de observare este
scala Hamilton de depresie care se completeaza de c atre medic sau psihologi dupa observarea
atenta, pentru o perioada suficiente de timp, a pac ientului pe care il are in grija. Pentru scalele de
observare trebuie sa se specifice pentru fiecare it em sau pentru scala intreaga daca se bazeaza pe
situatia de interviu, adica pe situatia fata in fat a, sau pe alte situatii ca in observatia directa,
nemediata, fara conversatie, ca in cazul depresiei, a comportamentului motor, sau pe observatia
mediata de echipamente diverse, de exemplu camere v ideo, etc. Exista o oarecare critica a
folosirii scalelor de observare legata de distorsiu nile care pot apare atunci cand se aplica (moller,
2009):
– efectul Rosenthal care spune ca asteptarile celui care observa pot influenta cotarea scalei;
– tendinta de a supra- sau subestima fenomenele mas urate datorita subiectivitatii cotatorului;
– efectul de halo care presuopune ca cel care masoa ra poate fi influentat de impresia generala
atunci cand coteaza un fenomen specific, un item co ntinut de scala intreaga;
– eroare logica care rezulta din conceptiile teoret ice si afiliatiile "ideologice" ale cotatorului la
diferite conceptii psihopatologice.
In tabelul Nr. 1 se prezinta o serie de scale de ob servatii freecvent folosite in practica
clinica. Aceste scale vor fi descrise mai departe l a capitolele inchinate utilizarii lor specifice.

Domeniu Scala de observatie Autorul Numar de itemi
Psihopatologie generala Brief Psychiatric Rating
Scale (BPRS) Overall and Gorham
(1976) 18 itemi
Depresie Hamilton Depression
Scale (HAMD) Hamilton (1976) 17 sau 21 itemi
Manie Bech-Rafaelson Mania
Scale (BRMRS) Bech et al. (1991) 11 itemi
Anxietate Hamilton Anxiety Scale
(HAS) Hamilton (1976) 14 itemi
Obsesii Yale-Brown Obsessive
Compulsive Scale
(YBOCS) Goodman et al. (1989) 10 itemi

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
21 Tabelul Nr. 1. Exemple de scale de observatie fre cvent utilizate in practica clinica (dupa
Moller, 2009)

Scalele care se completeaza de catre subiect, fara ajutorul unei alte persoane se numesc
scale de auto-evaluare. Aici avem de fapt problema auto- sau hetero-evaluar ii. S-ar putea crede
ca scalele completate de un observator sau o terta persoana sunt superioare in ceea ce priveste
confidenta datelor evaluate fata de scalele complet ate de subiectul insusi si aceasta cu atat mai
mult in cazul subiectilor consumatori de alcool. Cu toate acestea, s-a observat in multiple trialuri
clinice ca auto-evaluarea isi pastreaza intreaga in credere, mai ales in evaluarile repetate la
intervale scurte sau la cele facute cu ajutorul com puterului. Pentru o mai buna intelegere, in
tabelul Nr. 2 se prezinta cateva scale de auto-eval uare foarte frecvent utilizate.

Domeniu Scala de
autoevaluare Autorul Numar de itemi
Depresie Zung Self-Rating
Depression Scale (ZSDS) Zung (1965)
20 itemi
Posttraumatic Stress
Disorder Impact of Event Scale Horowitz et al (1979) 15 item i
Anxietate Beck Anxiety Inventory
(BAI) Beck et al. (1988) 21 itemi
Obsesii Padua Inventory-
Washington State
University Revision
(PI-WSUR) Burns et al (1996) 39 itemi

Tabelul Nr. 2: Exemple de scale de auto-evaluare ut ilizate in practica clinica

1.2. INTERVIURILE DE DIAGNOSTIC
Daca la un capat al continuumului instrumentelor de evaluare se afla scalele de evaluare
(" rating scales "), de auto-evaluare sau de observatie, la celalalt capat se gasesc interviurile. In
principal un interviu este o interactiune intre doi oameni in care o persoana intreaba,
intervievatorul, si cealalta, intervievatul, furniz eaza raspunsurile (Dunham, 1991). Dupa Zubin
(1989), exista patru criterii prin care un intervi u diagnostic folosit in evaluarea sanatatii mentale
se deosebeste de conversatie sau comunicare:
– intalnirea interlocutorilor se face fata in fata ;
– este directionat de scopul particular al intervie vatorului;
– foloseste concomitent conversatia si observatia, si

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
22 – implica o relatie ierarhica intre interlocutori, in sensul ca unul este intervievator si celalalt
este intervievat.
In functie de modul de administrare a intrebarilor, exista interviuri informale , in care
intrebarile sunt la latitudinea intervievatorului, atat ca formulare cat si ca secventa, si interviuri
standardizate, in care formularea si secventa intrebarilor este st abilita ca regula stricta de
creatorii interviului si la care cel ce il administ reaza trebuie sa adere cu convingere. Interviurile
informale au avantajul ca, prin flexibilitatea pe c are o au, se muleaza mai bine pe relatia
intervievat-intervievator, reusesc sa demonteze ret icenta intervievatului si sunt expresia
ideologiei si experientei intervievatorului, dar nu ofera certitudinea evaluarii, pentru ca repetat in
timp la acelasi subiect sau la subiecti diferiti re zultatele interviului pot varia nepermis de mult.
Interviurile standardizate au avantajul unei reprod uctibilitati maxime a rezultatelor, o confidenta
marita asupra capacitatii de evaluare a fenomenului , dar ofera putina flexibilitate care sa permita
adaptarea la conditiile subiectului sau circumstant ei evaluarii.
In mare, scopurile interviului clinic psihiatric s unt (Bogels si colab. 1995):
– sa extraga informatii despre simptomele si antece dentele episodului curent;
– sa determine atitudinile si sentimentele pacientu lui in legatura cu simptomele pe care le
acuza, si
– sa se puna in lumina comportamentul nonverbal al intervievatului cu scopul de a se stabili
natura problemelor evaluate.
Gradul de succes al unui interviu clinic este masu ra in care el reuseste sa implineasca
aceste deziderate. Dupa Reiser (1984), interviurile diagnostice au doua mari scopuri:
– sa stabileasca si sa mentina o buna colaborare cu intervievatul si o buna complianta;
– sa culeaga informatii care sa permita formularea diagnosticului si planului terapeutic.
Indiferent cum ar fi, structurate sau nu, interviur ile sunt o colectie de intrebari sau sugestii
de intrebari care isi au originea in conceptia crea torilor lor asupra fenomenului de evaluat sau
diagnosticat. Astfel, mai ales in cazul interviuril or standardizate, intrebarile sunt formulate in
functie de " definitiile operationale " ale simptomelor sau elementelor care compun fenom enul de
evaluat sau diagnosticat, definitii care asigura as tfel un cadru strict, un referential, care creste
probabilitatea ca la fiecare aplicare, interviul sa masoare ceea ce si-a propus prin constructie si sa
impiedece distorsiunile in evaluare. Interviurile s tandardizate sunt bazate si pe o stricta
formalizare a procesului de diagnostic prin care cr eatorul interviului isi manifesta aderarea la o

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
23 anume doctrina sau clasificare, in functie de care construieste matricea interviului, respectiv
domeniile si sectiunile lui, algoritmul intrebarilo r, regulile de inregistrare a raspunsurilor si
sistemul de codificare.
Superioritatea interviurilor structurate asupr a interviurilor nestructurate a fost
evidentiata de mai multe ori. Ele sunt folosite ata t in studiile epidemiologice si clinice in vederea
identificarii "cazului" si a clasificarii tulburari lor clinice, cat si in scop diagnostic (Maier si
colab., 1988).
Primul interviu clinic structurat cu scop diagnosti c, " Mental Status Schedule", a fost
conceput de Robert Spitzer, Joseph Fleiss si colabo ratorii lor in 1964 in cadrul Institutului
Psihiatric al Statului New York (Spitzer si colab. 1964). Acest instrument a generat apoi celebrul
Inventar de diagnostic pentru tulburari afective si schizofrenie (" Schedule for Affective Disorders
and Schizophrenia") dezvoltat de Endicott si Sptzer (1978) . De atunci s-a deschide larg drumul
aparitiei numeroaselor interviuri de diagnostic si a perfectionarii lor continue prin versiuni
succesive.
Dupa cum am mentionat mai sus, exista o serie de cr itici in legatura cu folosirea
interviurilor structurate printre care as aminti ai ci faptul ca ele se abat de la principiile
psihoterapeutice, sunt prea rigide, nu sunt economi coase ca timp si bani si induc un stil artificial
al interviului (Rubinson si Asnis, 1989). Cu toate acestea, Saghir (1971) nu gaseste diferente
intre interviurile structurate si cele nestructurat e in ceea ce priveste capacitatea lor de a citi
empatia subiectilor intervievati.
In ultimul deceniu s-a conturat idea ca fiecare cla sificare a tulburarilor mentale sa fie
insotita si de un instrumentul de diagnostic adecva t. Astfel Organizatia Mondiala a Sanatatii
promoveaza Interviul diagnostic international compo zit (" Composite International Diagnostic
Interview" – CIDI ) (WHO, 1993) si Inventarul pentru evaluarea clinic a in neuropsihiatrie
("Schedules for Clinical Assessment in Neuropsychiatr y" – SCAN) ( WHO, 1994) . Avand in
vedere complexitatea mereu crescanda a acestor inst rumente, aplicarea interviurilor clinice
structurate necesita un antrenament specific si cun oasterea detaliata a modului de intervievare si
cotare. Multi autori, printre care Pollock si colab . (1985) si Borus si Yager (1986) au aratat ca
tehnica interviurile diagnostice trebuie sa reprezi nte unul din obiectivele principale ale educatiei
in sanatate mentala. Bögels si colab. (1995) au dem onstrat ca o cunoastere adecvata a procedurii
specifice de administrare a unui interviu diagnosti c duce la cresterea validitatii constructive a lui.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
24 Astfel, acesti autori deosebesc doua feluri de abil itati sau calificari legate de cunoasterea unui
interviu diagnostic:
– abilitatea procesuala ( process skill ) este dobandita prin cunoasterea procedurilor de
administrare si cotare care contribuie la stabilir ea unei bune relatii intervievator-intervievat,
si
– abilitatea de continut ( content skill) care contribuie la o buna colectare a informatiilor
diagnostice si la o adecvata formulare diagnostica. Aceasta carte incearca tocmai sa
imbunatateasca abilitatea persoanelor implicate in evaluarea si tratamentul tulburarilor
mentale.

1.3. PARAMETRII DE CALITATE ALE INSTRUMENTELOR DE M ASURA

Exista astazi o multime de interviuri si mai ales d e scale de evaluare. Practicianul si in
special cercetatorul se afla intr-o pronuntata dile ma referitor la alegerea instrumentul necesar
scopului propus. In literatura de specialitate exis ta astazi mai multe lucrari de referinta care
ghideaza o astfel de alegere. Principalul criteriu dupa care se alege un instrument de evaluare si
se respinge un altul este calitatea lui. De obicei, judecarea acestei calitati este facuta de insasi
autorii instrumentului de evaluare prin infatisarea asa-ziselor norme de calitate care sunt
publicate odata cu instrumentul propriuzis. Apoi, c omunitatea stiintifica are bunul obicei de a
testa in diferite circumstante instrumentul nou pro movat si astfel, el trece sau nu, de ultima
incercare inainte de a fi adoptat si larg recomanda t.
Cei mai cunoscuti parametrii de calitate a instrum entelor de evaluare sunt validitatea si
confidenta .

1.3.1. Validitatea
Pentru a avea o norma de calitate a unui instrument de masura trebuie sa avem un etalon,
un etalon absolut sau ceea ce se numeste si "standa rdul de aur" . In cazul procedurilor de
diagnostic " gold standard-ul" este o proba de laborator, o analiza anatomo-patolo gica, o
examinare radiologica, etc. care este indubitabila pentru efectuarea diagnosticului, asa cum este,
de exemplu, determinarea glucozei in sange pentru d iagnosticul de diabet. Este de la sine inteles
ca conceptul de "gold standard" este o idealizare, dar subliniaza tendinta medicine i de a cauta
pentru fiecare boala probe de laborator sau markeri biologici de necontestat, mai ales atunci cand

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
25 nici anamneza si nici examinarea fizica a pacientul ui nu este capabila sa puna un diagnostic de
certitudine.
In diagnosticul tulburarilor mentale nu putem vorbi inca de " gold standard" si din acest
motiv Spitzer (1983) vorbeste un alt etalon numit "LEAD standard", denumire care este
acronimul a trei concepte esentiale: i) evaluarea L ongitudinala (L), ii) datele furnizate de Experti
(E) si iii) folosirea tuturor datelor disponibile ( AD – all data). Cand spunem "Longitudinal", ne
referim la procedura diagnostica care nu trebuie li mitata la o singura examinare. Lungimea
perioadei dintre examinari poate varia in functie d e modalitatea de evolutie si prezentare a unei
tulburari psihice. "Expert" indica ca diagnosticul trebuie facut de clinicieni experiemntati. "Toate
datele" arata ca clinicienii experti trebuie sa fol osesca nu numai evaluarea sistematica si
longitudinala a subiectului, dar sa utilizeze si da te de la alti informanti semnificativi, precum
membrii de familie, personal de ingrijire, terapist i, date clinice mai vechi sau teste de laborator.
Standardul LEAD a fost folosit la evaluarea validit atii procedurale a mai multor instrumente de
diagnostic precum Programul de Interviu Diagnostic ( Diagnostic Interview Schedule), sau
interviurile de personalitate (pilkonis si colab, 1 991) si interviurilor pentru diagnosticul
alcoolismului si abuzului de droguri (Kranzler si c olab., 1994).
Dar ce este validitatea? In teoria psihometrica, va liditatea este gradul sau marimea cu care
un instrument masoara ceea ce este presupus sa maso are. Spre deosebire de masuratorile din
sanatatea fizica, cele adresate sanatatii mentale s unt marimi subiective, traite diferit de fiecare
individ. Cand vorbim de masurarea "calitatii vietii " sau a "suportului social", aceste evaluari
depind de definitiile ce se acorda acestor variabil e, altfel ca rezultatele masuratorilor vor diferii
de la om la om sau de la un instrument la altul des tinat sa le evalueze. Cand vorbim de un
diagnostic psihiatric sau psihologic, trebuie sa me ntionam criteriologia sau alte argumente pe
care se sprijina. Validitatea instrumentelor de mas ura ofera garantia ca desi evaluam variabile
subiective, rezultatele masuratorilor pot fi compar abile de la un subiect la altul. Deci tinta
masurarii trebuie sa fie foarte bine stabilita si c ircumscrisa, altfel incat validitatii unui instrume nt
sa poate fi apreciata. Atunci cand se consturieste un instrument de masura, validitatea lui trebuie
sa fie consistenta cu constructele teoretice ce au stat la baze constructiei acestuia.
Prin testarea validitatii unei scale sau interviu n oi demonstram proprietatile psihometrice
ale acelui instrument de a evalua ceea ce dorim sa masuram la subiectii cercetati. Cum Landy
(1986) spunea: " procesul de validare nu este directionat numai asup ra integritatii testului ci mai

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
26 ales asupra deductiilor ce pot fi facute despre at ributele subiectilor ce au produs scorul
testului ". Cu alte cuvinte, validarea unei scale este un pr oces prin care determinam gradul de
incredere asupra rezultatelor testului si despre de ductiilor ce le facem despre subiectii ce au dat
diferite scoruri la scale ce li s-au aplicat.
Exista trei tipuri de validitate: validitatea de c ontinut, validitatea de criteriu asi validitatea
de constructie. Validitatea de continut evalueaza d aca substanta itemilor este comgruenta cu
entitatea ce se vrea masurata. Prin validitatea de criteriu, cunoscuta si ca validitate empirica sau
predictiva, se vrea sa se stie daca masurarea corel eaza semnificatic cu alte variabile relavante
pentru fenomenul care se masoara. In validitatea de constructie se apreciaza daca instrumentul
respectiv are o stransa corelatie cu constructul te oretic din care a izvorat. Acest tip de validitate
se poate aprecia prin marimea cu care instrumentul evalueaza convergenta cu o variabila
teoretica relevanta (validitatea convergenta) sau p rim marimea cu care instrumentul
discrimineaza un fenomen de altul (validitatea disc riminativa).
1.3.2. Senzitivitatea si specificitatea
Alta categorie de caracteristici de calitate ale instrumentelor de masurare este data de
capacitatea unui scale sau interviu de a fi cat mai adecvat detectarii si nu numai masurarii starii
sau trasaturii pentru care a fost destinat. Aceasta capacitate se determina atunci cand avem un
standard de comparare, respectiv un ”gold standard" , un "LEAD standard" sau cel putin un
diagnostic facut de experti. Acesti indicatori de c alitate se determina cel mai bine utilizand un
tabel 2 x 2 precum este prezentat in tabelul Nr. 3.

LEAD standard
DEPRESIE Diagnostic prezent Diagnostic absent
Prezent Adevarat pozitiv (a) Fals pozitiv (b) Instrument de
masura Absent Fals negativ (c) Adevarat negativ (d)

Tabelul Nr. 3: Tabel 2 x 2 pentru calcularea senzit ivitatii si specificitatii

Dupa cum se vade in tabel, subiectii “adevarat poz itivi” sunt cei care sunt decelati avand
diagnosticul de depresie atat conform diagnosticulu i clinic cat si confirm instrumentul de
evaluare, in timp ce subiectii “adevarati negativi” sunt cei care nu indeplinesc nici diagnosticul si

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
27 nici rezultatul la instrumentul de masurare. Subiec tii care au fost decelati ca avand depresie de
catre instrument dar nu au primit diagnosticul de d epresie de la clinicieni sunt considerati “falsi
pozitivi”, iar cei care au fost gasiti indemni de d epresie la test dar au primit diagnosticul de
alcoolism de la clinicieni sunt “falsi negativi”.
Formulele dupa care se calculeaza senzitivitatea s i specificitatea ca parametrii de calitate
ai instrumentelor de masura sunt dupa Yound (1971) si Allen si Columbus (1995):
a
Senzitivitatea = ————— x 100
a + c

senzitivitatea fiind capacitatea unui test de a ide ntifica corect o boala sau un simptom la o
persoana care o are intr-adevar. Senzitivitatea mai este numita si rata adevaratilor pozitivi, adica
a celor care au fost identificati corect de catre t est, si mai este numita si probabilitate de detecti a
a unui test.

b
Specificitatea = ———— x 100
b + d

iar specificitatea fiind capacitatea unui test de a extrage numai bolile sau simptomele pe care
trebuie sa le detecteze ai nu altele. Specificitate a mai este denumita si rata adevaratilor negativi,
adica a capacitatii unuio test de a identifica pe c ei care nu au fenomenul, trasatura sau simptomul
respectiv, masurand de fapt proportia celor corect identificati ca fiind sanatosi fata de cei care
sunt 'bolnavi".
Asa cum am amintit mai sus, pe baza indicatorilor de senzitivitate si specificitate, unei
scale i se pot stabili pragurile de separare ( cut-off points), respectiv de la ce scor un test distinge
sau identifica un anume fenomen prin metoda ROC. Ac easta metoda este prea laboriasa ca sa
poata fi descrisa aici.

1.3.3. Confidenta

Confidenta este un alt parametru major dupa care se judeca calitatea unui instrument de
masura. Confidenta este traducerea cuvantului engle zesc " reliability" (incredere, siguranta,
soliditate, etc.) . Francezii il traduc prin "fidelitate". Unii cerceta tori tind sa foloseasca o lista

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
28 larga de sinonime printre care amintim: "obiectivit ate", "reproductibilitate", "stabilitate",
"acord", "asociatie", "senzitivitate", "precizie". Eu am ales sa folosesc cuvantul "confidenta".
Se stie ca orice masurare duce inevitabil la unele erori din varii motive. Conceptul de
confidenta este un mod fundamental de a reflecta gr adul de eroare inerent oricarei masurari
(Streiner si Norman, 1995) sau gradul cu care rezul tatul masuratorii este reproductibil (Cohen,
1960). Notiunea de "eroare a masurarii" recunoaste ca scorul unui test si alte feluri de observatii
cantitative sunt subiect de fluctuatie de la valoar ea "ipotetic" adevarata care nu poate fi
determinata in sine dar care este "estimata" prin t este sau observatii (Fleiss, 1981). Cu cat aceasta
eroare este mai mica, cu atat datele obtinute sunt mai confidente. Doua masuratori independente,
care nu obtin rezultate asemanatoare sunt suspicion ate de a avea erori intr-una sau in ambele
masurari. Pe de alta parte, chiar masurarile care d au rezultate foarte asemanatoare sau chiar
exacte pot contine erori. De aici se poate vedea im portanta evaluarii confidentei instrumentelor
folosite pentru masurare.
Confidenta masurarii aduce informatii nu numai des pre eroarea masurarii ci si despre
variabilitatea subiectilor supusi masurarii, de exe mplu bolnavi sau clienti ai serviciilor de
sanatate. Exista o variabilitate asteptata si siste matica a rezultatelor subiectilor la o masurare
data, explicabila prin diferenta " adevarata " dintre subiecti, indiferent daca ei sufera de ace iasi
boala sau li se masoara aceeasi trasatura. Eroare d e masurare este diferenta ” falsa " dintre
subiecti, diferenta care poate fi atribuita lipsei de confidenta a instrumentului de masura. Astfel,
coeficientul de confidenta reflecta marimea cu care un instrument de masura poate evidentia
adevarata diferentia dintre subiectii (Bech, 1995). Un anume coeficient de confidenta a u nui
instrument de masura este o afirmatie despre cat de reproductibila este razultatul unui test in
anumite conditii si la anumita populatie.
Exista mai multe feluri de coeficienti de confident a in functie de tipul de instrument si de
intentia experimentatorului. Confidenta interna a unui instrument inseamna soliditatea
psihometrica a lui, structura interna si nivelul la care itemii lui sunt intercorelati (Salvador-
Carulla, 1996). O presupunere generala fata de un t est cu mai multi itemi este ca toti itemii sunt
legati de acelasi construct care i-a generat. In fe lul acesta se intelege ca toti itemii vor trebui sa
fie corelati unul cu celalalt, lucru care subliniaz a omogenitatea acelui test.
In masura in care confidenta este un indice a repro ductibilitatii unui test, confidenta
externa masoara stabilitatea masurarii cu acel test in ciu da schimbarilor parametrilor externi sau

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
29 conditiilor masurarii, adica a schimbarilor care nu sunt inerente aplicarii testului. Acesti factori
externi pot fi: ambianta in care se aplica testul, maniera in care este aplicat de catre intervievator ,
factori subiectivi care tin de relatia ce se stabil este intre intervievat si intervievator, etc. In es enta,
confidenta externa se reduce la gradul de potrivire si acord intre doua masurari facute la acelasi
subiect.
Confidenta externa include confidenta intra-obsevator /evaluator si confidenta inter-
observator /evaluator . Confidenta intra-observator/evaluator se refera la stabilitatea a doua
masurari facute de acelasi evaluator in momente dif erite si se mai numeste si confidenta test-
retest . Confidenta inter-observator/evaluator este gradul de consens obtinut intre mai multi
observatori care au efectuat acelasi test. Uneori s e poate vorbi si de confidenta inter-informanti
atunci cand un evaluator foloseste mai multi inform anti, ca atunci cand se pune diagnosticul de
alcoolism folosindu-se informantii proximali (din f amilie).
Confidenta test-retest se stabileste prin administr area interviului sau scalei la un grup de
subiecti in doua ocazii separate de o perioada spec ificata de timp, in general intre 3 la 14 zile.
Confidenta se masoara prin coeficientul de "agreeme nt" numit kappa (Cohen, 1960) care se
intinde de la -1 (dezacord total), la +1 (acord tot al). Un indice de 0,75 sau mai mult indica un
acord excelent, intre 0,65 la 0,74 un acord bun, in tre 0,40 si 0,64 acord multumitor si sub 0,40
acord prost (Fleiss, 1981). Coeficientul de confide nta kappa depinde in mare masura de
prevalenta fenomenului studiat, respectiv cu cat pr evalenta este mai mare cu atat increderea pe
care putem sa o acordam coeficientului kappa calcul at este mai mare. Un coeficient de
confidenta prost nu indica totdeauna faptul ca tes tul este prost. Astfel, evaluarea discrepantelor
dintre prima evaluare si cea de a doua, procedeu p romovat de Cottler si colab. (1994) numit
"Interviul discrepantelor ", permite evidentierea surselor de neconfidenta ca re pot apartine, in
mare, intervievatorului, respondentului sau procesu lui de evaluare in sine.
Pentru calcularea confidentei inter-observatori se poate utiliza la fel metoda test-retest in
care fiecare evaluare va fi facuta separat de un al t evaluator, de obicei in perechi iar apoi se
calculeaza coeficientul kappa. O buna exemplificare a acestor metode o reprezinta studiu OMS
asupra validitatii si confidentei instrumentelor CI DI, SCAN si AUDADIS ( Alcohol Use Disorder
and Associated Disabilities Interview Schedule) (Grant si Hasin, 1991) in diagnosticul
tulburarilor de consum de alcool si droguri, studiu la care am participat personal (Üstün si colab.,
1997). Acest studiu care a determinat validitatea s i nivelul confidentei pentru aceste

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
30 interviuri.Tot in cadrul acestui studiu OMS s-a fac ut o comparare a confidentei AUDADIS-ului
in diagnosticul tulburarii de consum a alcoolului s i drogurilor intre trei esantioane de utilizatori
din Australia, India si Romania, folosindu-se metod a test-retest si calcularea coeficientului de
acord kappa (Chatterji, Saunders, Vrasti si colab. 1997). Ulterior, Vrasti, Grant, Chatterji si
colab.(1998) publica primul studiu de confidenta a unui versiuni ramanesti a unui instrument
international promovat de OMS si Institutul Nationa l de Alcoolism al SUA, respectiv
AUDADIS, folosind tehnica de evaluare a confidentei inter-intervievatori prin studiu test-retest
si calcularea coeficientului kappa si a discrepante lor dupa metoda Cottler.

1.3.4. Confidenta cross-culturala

Factorii culturali joaca un rol major in toate asp ectele evaluarii, diagnosticului si terapiei
tulburarilor mentale si a celor date de uzul de alc ool si droguri. Ei influenteaza felul in care
subiectul vede boala sa sau a altor, expresivitatea problemelor sale si influenteaza relatia pe care
o are cu acei ce o evalueaza si o trateaza. Toate a cestea se petrec pentru ca " atat pacientul cat si
doctorul sunt membrii ai traditiilor etnoculturale care decodeaza si socializeaza variate supozitii
si premize privind sanatatea si boala si din cauza ca doctorul apartine unei subculturii medicale
care , la fel, decodeaza si socializeaza variate su pozitii si premize despre boala si sanatate "
(Marsella si Westermeyer, 1993).
Unul din principalele motive pentru care factorii culturali joaca un rol important, dar
adesea ignorat, in procesul de evaluare si diagnost ic al problemelor de sanatate mentala ale
indivizilor este etnocentrismul frecvent al sistemului de ingrijire a sanatatii me ntale. Aceste
etnocentrism isi are radacinile in valorile, stereo tipurile, credintele si practicile legate de viziun ea
si componentele cognitive ale definitiei sanatatii sau bolii mentale. El limiteaza semnificativ
capacitatea profesionistilor si laicilor de a se al inia la datele stiintifice internationale si, parca ,
niciunde nu se vede mai pregnant aceasta ancorare i n etnocentrism ca atunci cand se cauta sa se
introduca si sa se utilizeze instrumente internatio nale de masurare si diagnostic in domeniul
sanatatii mentale, lucru necunoscut in alte domenii ale medicinii, de exemplu.
Folosirea unui asemenea instrument international de evaluare sau diagnostic in diferite
culturi implica o serie de probleme metodologice co mplexe a caror evitare duce la pierderea
validitatii si confidentei lor initiale. Aceste pro bleme fac parte din ceea ce se cheama cercetarea
"potrivirii cross-culturale" ( cross-cultural applicability research ) a instrumentelor utilizate.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
31 Parintii unui instrument, care doresc ca acest inst rument sa capate relevanta internationala,
trebuie sa se ingrijeasca atat de validitatea si co nfidenta lui, dar si de aceasta "potrivire cross-
culturala" care ar putea fi denumita si ca " confidenta cross-culturala ", cu alte cuvinte daca se
poate folosi cu aceiasi incredere in diferite cultu ri sau daca furnizeaza aceleasi scoruri sau date in
diferite culturi la subiecti cu aceiasi tulburare m entala. Dupa Flaherty si colab. (1988) propun o
"echivalare" cross-culturala pe patru nivele a unui instrument international:
– echivalare continutului: daca fiecare item al ins trumentului este relevant pentru fenomenul
masurat in cultura data;
– echivalare lexicala si sintactica: verificarea da ca intelesul fiecarui item in fiecare cultura
este la fel;
– echivalare tehnica: daca metoda de administrare e ste adecvata si comparabila in fiecare
cultura;
– echivalare conceptuala: daca constructele teoreti ce de la baza construirii instrumentului sunt
valabile in fiecare cultura.
Toate aceste deziderate sunt pe deplin implinite pr in metodologiile cunoscute ale
anchetelor etnografice din studiile de antropologie culturala: traducere-retrotraducere
(translation – back-translation ), interviul informantilor cheie si focus group (Tr otter, 1991).
Astfel, studiile etnoculturale trebuie sa ia in con siderare problema " echivalentei ", respectiv, a
marimii cu care un cuvant, propozitie, denumire, sc ala sau o norma a unui instrument de masura
poate fi considerata similara sau echivalenta in ma i multe culturi (Marsella si Kameoka, 1989).
Facand aceasta echivalare inseamna a construi un po d intre conceptele profesionale din mai
multe culturi, de fapt, a construi confidenta etnoc ulturala a procesului de masurare.
Un exemplu concludent este studiul OMS asupra potri virii cross-culturale a
diagnosticelor si evaluarii tulburarilor folosirii alcoolului si drogurilor (Room si colab. 1996)
efectuat intre 1992-1996 in 9 centre din tot atatea tari, la care a participat si autorul acestei cart i
in calitate de investigator principal al centrului colaborativ de la Spitalul de Psihiatrie Jebel.
Principalul scop al acestui studiu a fost sa se det ermina prin metodologiile mentionate mai sus,
daca formularile diagnostice, criteriile diagnostic e, simptomele si itemii folositi de instrumentele
de evaluare (respectiv CIDI, SCAD si AUDADIS) au ac elasi inteles in cele noua culturi diferite,
atat pentru profesionisti cat si pentru laici (publ icul larg) si de a gasi calea de a netezi si unific a
toate discrepantele gasite. Foarte sugestiv, Philip pe Batel, comentand rezultatele acestui studiu,

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
32 spunea ca studiul a trebuit sa rezolve problema " construirii unui lift in turnul Babel " in care cele
noua culturi sunt noua etaje iar liftul (conceptele OMS vehiculate de profesionisti) trebuie sa
faca legatura si comunicarea dintre aceste etaje al e turnului Babel (Room si colab., 1996).

1.4. RELATIA DINTRE VALIDITATE SI CONFIDENTA
In fapt, confidenta se refera la consistenta sau re petabilitatea cu care subiectii testati sunt
identificati si discriminati pe baza existentei sau absentei unui fenomen, trasatura, stare, etc. asa
cum se face in masuratorile categoriale sau sunt di scriminati pe baza severitatii unei trasaturi sau
stari, asa cum se practica in masuratorile continue . In schimb, validitatea se refera la raportarea la
un "gold standard", la adevarat sau fals intr-un co ntext categorial. Se poate spune ca avem mai
multa nevoie de confidenta decat de validiate la o masuratoare, pentru ca daca nu exista putere
reproductiva a masurarii atunci nu se poate decela, identifica fenomenul. Totusi, imbunatatirea
confidentei nu garanteaza imbunatatirea validitatii (Rush si colab. 2008). Confidenta se poate
imbunatati prin cresterea standardizarii si structu rarii instrumentului de masurat si a conditiilor
de aplicare, iar validitatea poate creste prin cres terea greutatii fiecarui item in relatia lui cu ese nta
fenomenului de masurat.

1.5. ALEGEREA UNUI INSTRUMENT DE MASURARE
Chiar daca avantajele folosirii instrumentelor sta ndardizate sunt evidente, procesul de
selectie a unui instrument de masura nu este totdea una simplu. Dupa Friedman si Granick (1994)
in selectarea acestuia exista mai multe criterii ge nerale precum:
– Instrumentul trebuie sa produca informatii utile pentru evaluarea si diagnosticul
problemelor subiectului/clientului, planificarea tr atamentului, urmarirea progresului in timpul
tratamentului si, daca este planificata si o perioa da de urmarire, evaluarea subiectului o
perioada anumita dupa tratament;
– Instrumentul trebuie sa produca informatii care s unt cuantificabile si, daca este posibil, sa
produca scoruri care pot fi folosite in compararea statutului clientului/subiectului de-a lungul
timpului sau cu alti subiecti. Astfel de scoruri su nt folositoare si pentru a facilita o analiza
statistica a performantei unui grup de subiecti;
– Instrumentul sa fie relativ usor de administrat s i nu excesiv de lung;

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
33 – Limbajul si cuvintele folosite in formularea item ilor sa fie apropiate de statutul intelectual si
cultural al clientului/subiectului, sa fie acceptab ile pentru el ai sa nu fie ofensatoare;
– Instrumentul sa fie suficient de senzitiv la prob lemele ridicate de client/subiect astfel ca
schimbarile semnificative ale acestora sa poata fi evaluate;
– Costul materialelor cerute de folosirea instrumen tului sa nu fie prea mare.
In esenta, alegerea unui instrument va depinde de t ipul de evaluare pe care-l dorim si de
proprietatile psihometrice ale instrumentului ales. Nu trebuie sa uitam ca aceste proprietati
psihometrice sunt de fapt indicii de calitate ale i nstrumentului de masurare care, astfel, va
garanta acuratetea masurarii dorite si, deci, finet ea informatiilor pe care le dorim prin aceste
masuratori.
In aceasta carte, profesionistii vor gasi instrume ntele cele mai des folosite si criteriile de
utilizare a lor pentru o evaluare confidenta a clie ntilor lor.

1.6. INTREBARI PE CARE LE-AM PRIMIT DE-A LUNGUL TIM PULUI
De-alungul a ultimilor 15 ani am fost mereu solicit at sa trimit cate o scala, un chestionar
si alte informatii la colegi, medici sau psihologi, care doreau un ajutor pentru practica zilnica sau
pentru lucrari de diplama, masterat sau doctorat. U lterior, multi dintre acestia ma intrebau daca
aceste instrumente sunt "etalonate" pentru populati a romaneasca sau daca exista scoruri prag
pentru populatia romaneasca. Cu aceasta ocazie eu o sa raspund la aceste intrebari inca odata.
Scalele sau chestionarele prezentate in aceasta car te sunt mare majoritat instrumente
facute de "parintii" lor pentru utilizare clinica, nu pentru populatia generala, adica pentru oameni
presupusi sanatosi. Daca pornim de la ideea ca tulb urarile psihiatrice sunt "universale", existand
sub acelasi spectru simptomatologic atat in America sau China, de exemplu, cat si in Romania,
ele pot fi utilizate ca atare si in tara noastra pe ntru scopuri clinice. Deci nu au nevoie de
"etalonare" ci doar de o traducere ingrijita facuta de un specialist clinician care cunoaste
echivalentele lingvistice cross-culturale ale descr ierilor prototipice ale bolilor mentale.
Apoi, scalele de evaluare sunt in majoritatea cazur ilor instrumente de evaluare a
severitatii unui simptom, fie el anxietate, depresi e, obsesie, etc, deci in acest caz nu poate fi
vorba de scoruri prag, scareuri de care ar fi nevoi e doar la instrumentele de diagnostic sau le cele
de screening. Aceste scale sunt "sensibile la schim bare", adica deceleaza cu acuratete schimbarea
severitatii unui simptom. Astfel, putem utiliza o a stfel de scala pentru decelarea unui simptom la

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
34 admiterea unui pacient intr-un program de tratament si apoi in diferite alte momente ale
procesului de trataament pentru a vedea raspunsul p acientului la tratamentul efectuat. Si in acest
caz, nu avem nevoie de "etalonare" si nici de "scor uri prag".
O alta intrebare este daca putem sa folosim aceste scale si cat costa? Multe dintre aceste
instrumente sunt un bun comun, adica nu sunt aparat e de copyright, si ele vor fi prezentate in
extenso in aceasta carte, altele insa pot fi folosi te doar in scop de cercetare in masura in care au
fost publicate in intregime in reviste de specialit ate. Mai exista si cazul in care utilizatorul
solicita dezvoltatorilor instrumentului o permisiun e in scris pentru traducerea si utilizarea
acestuia. Din experienta mea, autorii sunt foarte d oritori ca instrumentul dezvoltat de ei sa aibe o
raspandire internationala si de aceea vor oferi cu placere permisiunea ceruta.
Problema costului este o problema amara pentru min e pentru ca de fapt nu exista nici un
cost in utilizarea aceasor instrumente. Eu am aflat cu tristete ca sunt, mai ales printre psihologi,
persoane care s-au erijat in proprietarii unor astf el de instrumente dupa ce in prealabil au cerut
permisiunea de traducere a lor de la autorii lor. A ceasta nu inseamna ca au devenit "brokeri" de
scale, ca le pot vine, ca au vreun drept patrimonia l asupra lor. Aceasta este un "scam" ! Dragi
colegi, de aceea am hotarat sa scriu aceasta carte, sa difuzez aceste instrumente si sa le folositi
gratis! Pentru altele am specificat expres locul un de puteti sa apelati pentru a le obtine in mod
corect. La fel, va rog sa nu uitati, va stau la dis pozitie cu tot felul de instrumente de masura a
sanatatii mentale pe care vi le pot oferi gratis in mod colegial.

BIBLIOGRAFIE:

Allen JP, Columbus M (1995): Assessing Alcohol Prob lems. A Guide for Clinicians and Researchers, NIAAA ,
Treatment Handbook Series 4, Bethseda, MD

Bech P, Malt UF, Dencker SJ, Ahlfors UG et al (1993 a): Scales for Assessment of Diagnosis and Severity of Mental
Disorders, Acta Psychiatrica Scandinavica, 87, Supp l. 372.

Bech P (1993b): Rating Scales for Psychopathology, Health Status and Quality of Life, Berlin: Springer -Verlag.

Bobon D (1987): Us et abuse des echelles d'evaluati on en psychopathologie, Psychiatrie & Psychobiologi e, 2: 379-
385.

Bögels SM, van der Vleuten CPM, Blok G et al (1995) : Assessment and validation of diagnostic interview ing skills
for the mental health professions, Journal of Psych opathology and Behavior.Assessment, 17: 217-230

Bohn MJ, Babor TF, Kranzler HR (1995): The Alcohol Use Disorders Identification Test (AUDIT): Validati on of a
screening instrument for use in medical settings, J ournal of Study on Alcoholism, 56: 423-432.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
35 Borus JF, Yager J (1986): Ongoing evaluation in psy chiatry: The first step toward quality, American Jo urnal of
Psychiatry, 143: 1415-1419.

Bowling a (2005): Measuring Health: A review of Qua lity of Life Measurement Scales, 3rd ed., New York: Open
University Press.

Chatterji S, Saunders JB, Vrasti R et al (1997): Re liability of the alcohol and drug modules of the Al cohol Use
Disorderand Associated Disabilities Interview Sched ule-Aslcohol/Drug-Revised (AUDADIS-ADR): an
international comparison, Drug and Alcohol Dependen ce, 47: 171-185.

Cohen J (1960): A coefficient of agreement for nomi nal scales, Educational and Psychological Measureme nt, 20:
37-46.

Conigrave KM, Hall WD, Saunders JB (1995): The AUDI T questionnaire: choosing a cut-off score, Addictio n, 90:
1349-1356.

Corcoran K, Fischer J (2000): Measures for Clinical Practice: A Sourcebook, 3rd ed. vol.1, New York: T he Free
Press.

Cottler LB, Compton WM, Brown L et al (1994): The d iscrepancy interview protocol: A method for evaluat ing and
interpreting discordant survey responses, Internati onal Journal of Methods of Psychiatry Research, 4: 173-182

Dennis M, Ferguson B, Tyrer P (1995): Rating instru ments, in C Freeman & P Tyrer (Eds.): Research Meth ods in
Psychiatry, London: Gaskell.

Derogatis L, Cleary P (1977): Confirmation of the d imensional structure of the SCL-90: A study in cons truct
validation, Journal of Clinical Psychology, 33: 981 -989.

Dunham PJ (1991): Research Methods in Psychology, N ew York: Harper& Row Publ.

Dunn G. and Everitt B. Clinical Biostatistics. An I ntroduction to Evidence-Based Medicine, Edward Arno ld,
London, 1995.

Endicott J, Spitzer RL, Fleiss JL, Cohen J (1976): The Global Assessment Scale: A procedure for measur ing overall
severity of psychiatric disturbance, Archives of Ge neral Psychiatry, 33: 766-771.

Endicott J, Spitzer RL (1978): A diagnostic intervi ew: the Schedule for Affective Disorders and Schizo phrenia,
Archives of General Psychiatry, 35: 837-844.

Flaherty JA, Gaviria FM, Pathak D, et al (1988): De veloping instruments for cross-cultural psychiatric research,
Journal Nervous and Mental Disorders, 176: 257-263.

Fleiss JL (1981): Statistical Methods for Rates and Proportions, New York: Wiley.

Friedman AS, Granick S (1994): Assessing Drug Abuse Among Adolescents and Adults: Standardized Instrum ents,
National Institute on Drug Abuse: Clinical Repart S eries, Rockville

Froberg DG and Kane RL (1989): Methodology for meas uring health-state preferences – I: Measurement str ategies,
Journal of Clinical Epidemiology, 42: 345-354.

Grant BF, Hasin DS (1991): The Alcohol Use Disorder s and Associated Disabilities Interview Schedule, R ockville,
National Institute on Alcohol and Alcoholism.

Griffin ML, Weiss RD, Mirin SM et al (1987): The us e of the Diagnostic Interview Schedule in drug-depe ndent
patients, American Journal of Drug Alcohol Abuse, 13: 281-291.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
36 Hudelson PM: Qualitative Research for Health Progra mmes, Geneva: World Health Organization, 1996

Kranzler HR, Kadden RM, Babor TF, Rounsaville BJ (1 994): Longitudinal, expert, all data procedure for
psychiatric diagnosis in patients with psychoactive substance use disorders, J.Nerv.Ment.Dis., 182: 27 7-283.

Landy FJ (1986): Stamp collecting versus sciences, American Psychologist, 41: 1183-1192.

Lyerly SB (1978): Handbook of Psychiatric Rating Sc ales, National Institute of Mental Health, Rockvill e, MA.

Maier W, Philipp M, Buller R (1988): The value of s tructured clinical interviews, letter to editor, Ar chives of
General.Psychiatry, 45: 963-964.

Marsella AJ, Kameoka V (1989): Ethnocultural issues in the assessment of psychopathology, in S Wetzler (Ed.):
Measuring Mental Illness: Psychometric Assessment f or Clinicians, Washington, DC: American Psychiatric
Association.

Marsella AJ, Westermeyer J (1993): Cultural aspects of treatment: conceptual, methodological, and clin ical issues
and directions, in N Sartorius et al (Eds.): Treatm ent of Mental Disorders: A Review of effectiveness, Washington,
DC: Amercian Psychiatric Press Inc.

Metz CE (1978): Basic principles of ROC analysis, S emin.Nucl.Med., 8: 283-298.

Moller HJ (2009): Standardised rating scales in Psy chiatry: Methodological basis, their possibilities and limitations
and descriptions of important rating scales, World Journal of Biological Psychiatry, 10(1); 6-26.

Murphy JM, Berwick DM, Weinstein MC et al (1987): P erformance of screening and diagnostic tests, Archi ves of
General Psychiatry, 44: 550-555.

Osgood C, Suci G, Tannenbaum P (1957): The Measure ment of Feeling, University of Illinois Press, Urba na.

Pilkonis PA, Heape CL, Ruddy J, Serrao P (1991): Va lidity in the diagnosis of personality disorders: T he use of the
LEAD standard, Psychology.Assessment, 3: 1-9.

Popper K (1972): Objective Knowledge: An Evolutiona ry Approach, Oxford: Clarendon Press

Pollock DC, Shanley DF, Byrne PN (1985): Psychiatri c interviewing and clinical skills, Canadian Journa l of
Psychiatry, 30: 64-68.

Reiser DE (1984): The psychiatric interview, in HG Goldman (Ed.): Review of General Psychiatry, Cos Al tos, CA:
Lange Publ.

Room R, Janca A, Bennett LA, Schmidt L, Sartorius N … Vrasti R et al (1996): WHO cross-cultural applica bility
research on diagnosis and assessment of substance u se disorders: an overview of methods and selected r esults,
Addiction, 91: 199-220.

Rubinson EP, Asnis GM (1989): Use of structured int erviews for diagnosis, in S Wetzler (Ed.): Measurin g Mental
Illness: Psychometric Assessment for Clinicians, Wa shington, DC.: American Psychiatric Press.

Rush AJ, First MB, Blecker D (2008): Handbook of Ps ychiatric measures, 2nd Ed. Washington, DC: America n
Psychiatric Association Publishing.

Saghir MT (1971): A comparison of some aspects of s tructured and unstructured interview, Am.erican Jou rnal of
Psychiatry, 128: 180-184.

Salvador-Carulla L (1996): Assessment instruments i n psychiatry: description and psychometric properti es, in G
Thornicroft & M Tansella (Eds.): Mental Health Outc ome Measures, Berlin: Springer.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
37
Sartorius N (1983): La clasification: une optique i nternationale, Acta Psychiatrica Belgica,.83: 88-10 3.

Sartorius N (1989): Making of a common language for psychiatry: development of the classification, beh avioural
and developmental disorders in the 10 th revision of the ICD-10, WPA Bulletin, 1: 1.

Saunders JB, Aasland OG, Babor TF, de la Fuente JR, Grant M (1993): Development of the Alcohol Use Dis orders
Identification Test (AUDIT): WHO Collaborative Proj ect on early detection of persons woth harmful alco hol
consumption – II, Addiction, 88: 791-804.

Skinner HA, Allen BA (1982): Alcohol dependence syn drome: Measurement and validation, Journal of Abnor mal
Psychology, 91: 199-209.

Spitzer R, Fleiss JL, Burdock EI et al (1964): The Mental Status Schedule: rationale, reliability, and validity,
Comprehensive Psychiatry, 5: 384-395.

Spitzer RL (1983): Psychiatric diagnosis: Are clini cians still necessary? Comprehensive Psychiatry, 2 4: 399-411.

Streiner DL, Norman GR (1995): Health Measurement S cales: A Practical Guide to Their Development and U se, 2 nd
ed. Oxford: Oxford University Press.

Streiner DL, Norman GR, Cairney J (2015): Health Me asurement Scales: A Practical Guide to Their Develo pment
and Use, London: Oxford University Press.

Trotter RT (1991): Ethnographic research methods fo r applied medical anthropology, in Carole Hill (Ed. ) Training
Manual in Applied Medical Anthropology, Washington, DC: American Anthropological Association, Special
Publication No.27, 1991

Üstün B, Compton W, Mager D, Babor T, Baiyewu O, Ch atterji S, Cottler L, Gogus A, Mavreas V, Peters L, Pull C,
Saunders J, Smeets R, Stipec MR, Vrasti R, Hasin D, Room R, van den Brink W, Regier D, Blaine J, Grant BF,

Sartorius N (1997): WHO study on the reliability an d validity of the alcohol and drug use disorder ins truments:
overeview of methods and results, Drug and Alcohol Dependence, 47: 161-169

Vrasti R, Grant BF, Chatterji S et al (1998): Relia bility of the Romanian version of the alcohol modul e of the WHO
Alcohol Use Disorder and Associated Disabilities: I nterview Schedule – Alcohol/Drug-Revised, European Addiction
Research, 4: 144-149.

Vrasti R (1997): Detectia rapida si interventia scu rta in alcoolism in practica de medicina de familie si generala,
Studiu finanta de WSocietatea Soros, Timisoara,
http://www.vrasti.org/DETECTIA%20PRECOCE%20SI%20INT ERVENTIA%20RAPIDA.pdf

Wittenborn JR (1950): A new procedure for evaluatin g mental hospital patients, Journal of Consulting in Clinical
Psychology, 14 :500-501.

World Health Organization (1993): The Composite Int ernational Diagnostic Interview, core version 1.1. American
Psychiatric Press, Washington, DC.

World Health Organization (1994): Schedules for Cli nical Assessment in Neuropsychiatry (SCAN), America n
Psychiatric Press, Washington, DC.

Young RM, Knight RG (1989): The Drinking Expectancy Questionnaire: A revised measure of alcohol relate d
beliefs, Journal of Psychopathology and.Behavioral. Assessment,11: 99-112.

Young DW (1971): Assessment of questions and quest ionaries, Meth.Inform.Med., 10: 222-228

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
38 Zeally AK, Aitken RCB (1969): Measurement of mood, Proc.Roy.Soc.Med., 62: 993-996.

Zubin J (1989): Use of research instruments in psyc hopathological asessment: Some historical perspecti ves, in S
Wetzler (Ed.): Measuring Mental Illness: Psychometr ic Assessment for Clinicians, Washington, DC.: Amer ican
Psychiatric Press.

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
39

2. INTERVIURILE DIAGNOSTICE STRUCTURATE

2.1. DIAGNOSTICUL PSIHIATRIC SI PROBLEMELE LUI DE C ONFIDENTA

Psihiatrii au sesizat de timpuriu ca diagnosticele lor nu sunt unanim agreat de colegii lor,
dar adevarata problema a dezacordului dintre diagno stice a aparut dupa al II-lea Razboi Mondial.
Primele studii ale confidentei diagnosticelor au fo st profund dezamagitoare si nu au dat un acord
mai mare de 40% (Okasha si colab. 1993). Studii ult erioare au aratat ca acordul dintre
diagnostice creste cu cat diagnosticul este facut d e profesionisti cu experienta. Kreitman (1961)
identifica 5 factori principali care pot afecta aco rdul dintre diagnostice:
– factori legati de psihiatrii;
– factori legati de modul de examinare;
– factori legati de pacienti;
– factori legati de modul de analiza, si
– factori legati de nomenclatura si raportare.
Toata aceasta problema rezida din faptul ca nu exis ta probe patognomonice de laborator,
markeri biologici, sau asa-zisul “gold standard”, s i psihiatrul sau psihologul clinician trebuie sa
se bazeze numai pe interviul clinic atunci cand dor este sa puna un diagnostic. Traditional, se lasa
la latitudinea profesionistului modul cum extrage s i califica experientele psihopatologice ale
subiectului. Astfel, interviul clinic era tributar pozitiei teoretice a profesionistului si
probabilitatea acordului dintre diagnostice devenea destul de mica.
Proiectul "US – UK" de comparare a diagnosticelor s i statisticilor spitalicesti din Anglia
si Statele Unite (Cooper si colab. 1972; Kendell si colab., 1971) au relevat totala discrepanta
dintre psihiatrii din cele doua tari. Cautand sa ex plice discrepanta dintre diagnosticele psihiatrice,
Shepherd si colab. (1968) au gasit patru ratiuni pr incipale:
– tehnicele de interviu psihiatric;
– perceptia comportamentului si a discursului paci entului;
– deductiile si deciziile facute de psihiatru pe ba za celor percepute;
– aderenta la un tip particular de diagnostic.
Tehnica de interviu bazata pe anamneza clinica si a filiatia la o doctrina psihopatologica
(de ex. psihanaliza, fenomenologie, etc.) era foart e diferita de la clinician la clinician si influent a

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
40 profund interpretarea spuselor pacientului sau a co mportamentului lui. Preconceptiile diagnostice
si aderentele teoretice influenteaza foarte mult pr ocesul de decizie diagnostica. Toate aceste
constatari au incercat sa fie atentuate in studiul pilot international asupra schizofreniei (OMS,
1974) cand cele noua centre colaboratoare au trebui t sa se "supuna" la acelasi metodologie si au
folosit ca unic instrument diagnostic interviul Exa minarea starii prezente (" Present State
Examination"- PSE ) (Wing si colab. 1974), care era un interviu semis tructurat de diagnostic
bazat pe definitii operationale ale itemilor si cu un program de prelucrare prin micro-computer
numit CATEGO. Au fost examinati 1.202 pacienti iar procentul de acord al diagnosticului de
schizofrenie a fost intre 70,5 (pentru Moscova si W ashington, DC) si 95.5% pentru restul celor
sapte centre (Leff, 1977). Se demonstra pentru prim a oara ca folosindu-se o metodologie stricta
si un instrument standardizat de examinare, rata de concordanta a diagnosticelor creste foarte
mult. In 1968 Kendell si colab. demonstrase existen ta unui indice de confidenta inter-cotatori
kappa de 0,77 cand evaluarea individuala a simptome lor psihiatrice se face printr-un interviu,
respectriv interviul PSE. Astfel s-a deschis poarta pentru instrumentele standardizate de
diagnostic si clinicienii au devenit din ce in ce m ai interesati de o evaluare confidenta a
bolnavilor, lucru de dorit atat in trialurile farma cologice, in cazurile medico-legale sau de
malpractica cat si pentru decontarea activitatii lo r in fata companiilor de asigurari medicale.
Odata cu introducerea interviului standardizat de diagnostic a aparut o alta sursa de non-
confidenta: folosirea de diferite criterii diagnost ice (“ variatia criteriului ” dupa Spitzer). Prima
incercare de a face o criteriologie descriptiva si sistematica a 14 tulburari psihiatrice a fost
intreprinsa de Feighner si colab. in 1972. La inter val de sase ani apare o extensie si imbunatatire
a criteriologiei in celebra " Research Diagnostic Criteria" (RDC) facuta de Spitzer si colab.
(1978) care apare impreuna cu un interviu specific de diagnostic, numit " Schedule for Affective
Disorders and Schizophrenia" (SADS) (Endicott si Spitzer, 1978). De acum inainte , atunci cand
se va dezvolta un sistem de clasificare si diagnost ic va apare, simultan sau la un interval mic de
timp, un instrument standardizat de diagnostic (de exemplu, DSM-III cu perechea sa " Diagnostic
Interview Schedule " (DIS) (Robins si colab. 1981) sau ICD-10 cu inter viurile CIDI si SCAN).
Odata cu studiile de validitate si confidenta a ins trumentelor de diagnostic facute pe o
populatie anumita sau in trialuri cross-culturale, se vor face acelasi gen de studii si pentru
sistemul de clasificare si diagnostic, respectiv st udii de validitate si confidenta la nivel de
criteriu, sindrom si categorie diagnostica, asa cum s-a intamplat cu sistemele ICD-10 (Sartorius

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
41 si colab., 1995) si DSM-IV (Jensen si Hoagwood, 199 7). Astfel, in nucleul teoretic al evaluarii
confidente apar doua criterii: increderea in raspun sul subiectului si standardizarea intrebarilor
pentru evaluarea prezentei si severitatii simptomel or subiectului, lucru care a dus la reducerea
erorilor date de interpretarea subiectiva a informa tiilor primite de la subiect sau de la alti
informanti (Wittchen, 1994).
La intiativa Asociatiei Psihatrilor Americani s-a c onstituit un grup de lucru format din
psihiatrii clinicieni impreuna cu alti colegi, impl icati mai mult in cercetare sau in institutii de
invatamant superior, care a avut ca scop redactarea unui ghid cu linii directoare practice pentru
evaluarea psihiatrica; ghidul a aparut in 1995 (Ame rican Psychiatric Association, 1995). In acest
ghid se mentioneaza sapte metode de obtinere a info rmatiei privitoare la pacient, un loc aparte
avand interviurile structurate ca fiind metoda de c restere a increderii in "criteriile diagnostice
pentru o anume tulburare mentala". Ghidul mai amint ea ca trebuie totusi evitata absolutizarea
valorii acestor instrumente in detrimentul discutie i libere cu subiectul si a altor metode
traditionale si flexibile de evaluare precum folosi rea surselor colaterale, a testelor psihologice si
neuropsihologice si a informatiilor de la alte cate gorii de profesionisti.
Mai recent Robins si Cotler (2004) arata care ar fi cei sapte pasi necesari in construirea
unui bun interviu:
1. Formularea intrebarilor diagnostice care presupu ne ca: i) fiecare simptom trebuie
acoperit de una sau mai multe intrebari, indiferent daca se refera la toata viata sau intr-o perioada
limitate de timp; ii) pentru fiecare simptom interv iul trebuie sa prevada probe prin care sa
determine daca simptomul respectiv este “psihiatric ” sau se datoreaza unei cauze organica si/sau
utilizarii de substante; iii) interviul trebuie se evite folosirea cuvintelor “nespecifice” cu
intelesuri vagi precum persistent, excesiv, intens, recurent, pentru ca analiza de confidenta
solicita ca intelesul fiecareui cuvant sa fie egal pentru fiecare subiect intervievat; iv) intrebarile
trebuie sa sufere procesul de revizuire prin analiz a lor de catre alti autori si apoi in final de catr e
experti externi cu scopul de a se obtine un consens final asupra formularii intrebariilor.
2. Testarea receptarii intrabarilor de catre subiec t: i) intrebarile incluse in interviu trebuie
sa fie inteligibile pentru subiectii presupusi a fi tinta acestui interviu; ii) ele trebuie sa ceara
informatii pe care subiectul le detine si iii) intr ebarile nu trebuie sa produca disconfort sau jena
astfel incat subiectul sa poata raspunde cu onestit ate.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
42 3. Selectarea formatului interviului de catre autor ii interviului: i) intre versiunea creion-
hartie, cea computerizata sau cea video; ii) intre structura modulara, in care fiecarui diagnostic ii
corespunde un modul, si cea de screening, in care s unt alese pentru fiecare diagnostic 2-3
intrebari esentiale care sa deceleze prezenta sau a bsenta fenomenului; iii) checklist versus
recapitularea simptomelor cotate pozitiv, lucru imp ortant cand se vrea sa se vada cate din
simptomele cotate pozitiv s-au intamplat in aceasi perioada de timp, precum in interviurile CIDI
sau DIS; iv) administrarea probelor pentru a fi sub linia evidntia semnificatia clinica a
simptomului sau relevanta lui psihiatrica, fie sub forma de diagrama, ca in cazul interviului
CIDI, sau sub forma probelor inserate dupa fiecare intrebare, ca in cazul interviului SCID.
4. Programul de introducere a datelor in computer ( “ data entry program ”): dupa
terminarea formularii intrebarilor si a obtinerii c onsensului asupra lor, este necesar sa se
construiesca programul de introducere a datelor. El trebuie sa permita introducerea raspunsurilor
subiectului in ordinea intrebarilor si a modulelor sau sectiunilor, daca ele exista, si trebuie sa
contina si un program subsecvent de “ cleaning ” care sa nu permita introducerea unor rapunsuri
care sunt in conflict cu alte raspunsuri anterioare , care nu sunt logice, sau care contin erori de
inregistrare. La fel, programul trebuie sa stipulez e cum se inregistreaza datele omise,
neinregistrate sau necodificate.
5. Programul de obtinere a scorului diagnostic: est e un software care, pe baza
algoritmului diagnostic, totalizeaza scorul intreba rilor unei categorii diagnostice si furnizeaza un
scor total care este semnificativ sau nu in functie de un prag anume ( cut-off point ) furnizat de
autorii interviului. Programul trebuie sa identific a “cazurile fals-pozitive” sau “pseudo-datele”
prin utilizarea algoritmului diagnostic si prin rec unoasterea criteriilor, evaluarea greutatii fiecaru i
criteriu si luarea in consideratie a criteriilor de excludere. Astfel programul poate furniza
raspunsuri precum: “nici o boala”, “o boala probabi la (subclinica)”, “o boala sigura”, “o boala
insotita de alta boala” (comorbiditate), etc.
6. Dezvoltarea unui program de antrenament pentru u tilizatori care sa cuprinda
materialele de studiat (interviul, manualul utiliza torului, modul/fisele de codificare si scorare,
programul de introducere a datalor, programul de an aliza a datelor, modul de prezentare a
rezultatelor, calitatile psihometrice precum notele de validitate si confidenta, versiuni de
cercetare sau epidemiologice, etc.) , timpul alocat stagiului de antrenament, modalitatea de

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
43 obtinere a deprinderilor de utilizare precum mock-i nterviu (simulare), video-tape, etc si modul de
absolvire si certificare.
7. Creearea unei versiuni computerizate prin conver sia formatului creion-hartie sau
video-tape in versiune computerizata care permite s ubiectului sa dialogheze direct cu
computerul, sa evite erori sau greseli in raspuns, inconsistente cu raspunsurile anterioare, etc.
Obtinerea aceasta versiune duce la cresterea consis tentei interne a interviului si la o nota mare de
confidenta.
Nu trebuie neglijat ca fiecare interviu este destin at unui anume scop, are un anume
"limbaj", corespunde unei criteriologii diagnostice specifice si presupune existenta unui anumit
personal care a parcurs un stagiu de antrenament cu instructori speciali si cu o anumita tehnica.
Numai parcurgerea acestor etape poate garanta ca ut ilizarea acestor instrumente duce la
formularea unui diagnostic de incredere.
Reiterez problemele discutate mai inainte citandu-l pe Page (1991) care sugereaza zece
intrebari care ar putea fi puse de un clinician atu nci cand doreste sa selectioneze un interviu
structurat de diagnostic pentru a-l folosi in pract ica sa:
1. Interviul acopera tulburarile mentale relevante sau sunt unele din ele omise?
2. Interviul acopera sistemele relevante de diagnostic ( de ex. CIB-10, RDC, DSM-IV)?
3. Cat de lung este interviul?
4. Interviul furnizeaza o evaluare suficient de detali ata?
5. Interviul este suficient de confident?
6. Cine poate administra interviul (clinicieni, neclin icieni, sunt ei disponibili)?
7. Procedurile de scorare sunt disponibile si aplicabi le (tipul de system de operare PC,
tipul de program, etc)
8. Cat de larg folosit este interviul (date disponibil e pentru comparare)?
9. Este suportul electronic sau “pe hartie” usor de ob tinut?
10. Interviul este aplicabil populatiei pe care vrem sa o evaluam?
In cele ce urmeaza se prezinta unele interviuri dia gnostice cu uz clinic sau epidemiologic,
selectate pe baza popularitatii lor printre utiliza tori sau in lumea stiintifica. Aceste interviuri nu
pot fi prezentate in extenso pentru ca astfel s-ar incalca dreptul de copyright al autorilor sau
institutiilor care-l detin.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
44 2.2. PROGRAMUL DE DIAGNOSTIC PENTRU TULBURARI AFEC TIVE SI
SCHIZOFRENIE ( Schedule for Affective Disorders and Schizophrenia – SADS )

Programul de diagnostic pentru tulburari afective s i schizofrenie (SADS)
este un interviu diagnostic semistructurat dezvolta t de Endicott si Spitzer (1978) pentru a evalua
simptomele tulburarilor mentale aaa cum sunt defini te de Criteriile Diagnostice de Cercetare
(Research Diagnosis Criteria-RDC) concepute de Spitzer si colab. (1978), criteriologi e care este
precursoarea DSM-III. RDC furnizeaza criterii pentr u 24 categorii nosologice. In figura Nr.4 se
prezinta un esantion din acest interviu.
Interviul este conceput sa fie aplicat de persoan e cu studii universitare si cu experienta
clinica si ia in jur de 2-3 ore pentru a fi complet at. SADS este impartit in doua parti: partea I-a
furnizeaza un tablou clinic al episodului curent (u ltima saptamana) sau in ultimul an, iar partea
II-a furnizeaza simptome pentru diagnosticul in dec ursul vietii (" lifetime "). Fiecarui simptom i s-
au prevazut o definitie sau explicatie pentru inter vievator, apoi cateva intrebari care evalueaza
persistenta, intensitatea si efectul asupra functio narii subiectului. Evaluarea se face conform unei
scale cu 7 puncte tip Likert (scor de la 0 la 6).
Organizarea interviului SADS permite un flux aprox imativ similar cu cel al unui interviu
in maniera libera. Intrebarile sunt de tip deschis iar intrebarile despre simptome sunt grupate
impreuna pentru a avea un sens clinic-sindromologic . Intrebarile pot fi formulat flexibil astfel ca
intervievatul sa le poata intelege si sa raspunda l a ele.
Un scor de 3 sau mai mare pentru un simptom este i n general considerat ca semnificativ
si clinicianul trebuie sa determine daca simptomele raportate impreuna sunt suficiente pentru a
constitui un sindrom pentru diagnostic. Daca clinic ianul se indoieste de prezenta unui numar
suficient de simptome, el poate face un diagnostic "probabil". Exista o metoda de a extrage
scorul pentru itemii care alcatuiesc Scala de Depre sie Hamilton si interviul SADS permite si
calcularea scorului pentru Scala de Evaluare Global a ( Global Assessment Scale) care furnizeaza
o masura a severitatii globale a tulburarii psihiat rice (Endicott si colab. 1976).
Pe baza regulelor ierarhice ale criteriologiei RDC , clinicianul poate pune inregistra si un
diagnostic de tulburare trecuta, prezenta sau in de cursul vietii (" lifetime ") pe o foaie separata de
scor dupa efectuarea interviului.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
45
SADS – ITEMII DE SCREENING PENTRU SINDROMUL MANIACA L

Urmatorii 5 itemi sunt cei ce caracterizeaza prezen ta comportamentului maniacal. Daca vreunul din item i este
prezent incearca sa determini in general cum a fost comportamentul in acel moment cu intrebari precum: Ce faceati
atunci? Cum va petreceati timpul? Cand a fost aceas ta? Nu includeti comportamentul care este clar explicab il prin
consumul de alcool sau droguri.
Daca subiectul descrie numai o stare disforica, int rebarile privind sindromul maniacal trebuie sa fie introduse cu
afirmatii precum: Eu stiu ca ati avut sentimente de tristete. Totusi, multi oameni au si alte sentimente amestecate cu
tristetea sau in perioade diferite si este importan t sa stiu si despre aceasta .

Dispozitie expansiva sau crescuta si/sau atitudine 0 Nici o informatie
optimista asupra viitorului care tine mai multe ore 1 Deloc, normal sau depresiv
si a fost incongruenta cu circumstantele in care 2 Put in, de ex. buna dispozitie, veselie mai multa decat
a aparut. la majoritatea oamenlor in circumstante obisnuite dar
numai cu o semnificatie clinica prob abila
V-ati simtit foarte bine dispus sau prea vesel 3 Usor, de ex. dispozitie expansiva sau evident cres-
fata de starea Dvs obisnuita? cuta si optimism exagerat care depaseste i n proportie
circumstantele in care a aparut
Daca este neclar: V-ati simtit ca sunteti stapanul
lucrurilor sau ca si cum nimic nu era ce nu 4 Moderat, de ex. dispozitia si viziunea depases c clar
ati fi putut face? in proportie circumstantele
(Ati simtit ca orice ati face merge cu ati dori?)
5 Sever, de ex. calitatea dispozitiei euforice
Daca oamenii care v-au vazut ar gandi ca ati fost
intr-o buna dispozitie sau ceva mai mult de at at? 6 Extrem, de ex. exuberanta clara, expresivitate exaltata
si spune ” Totul este minanat, ma simt asa de bine”
(S-a intamplat in ultima saptamana?) ULTIMA SAPTAMANA 0 1 2 3 4 5 6

Nevoie scazuta de somn decat deobicei pentru a 0 Nici o informatie
se simti odihnit (media pe mai multe zile) 1 Nici o schimbare sau nevoie mai mare de somn
2 Mai putin cu o ora decat normal
Ati dormit mai putin ca de obicei pentru a va 3 Mai putin cu 2 ore decat normal
simti odihnit? 4 Mai putin cu 3 ore decat normal
(Cat de mult dormiti in mod obisnuit?) 5 Mai putin cu 4 ore decat normal
(Cat de mult dormiti cand suntetiati fost vese l?) 6 Mai putin cu peste 4 ore decat normal
(S-a intamplat in ultima saptamana?) ULTIMA SAPTAMANA 0 1 2 3 4 5 6

Energie neobisnuit de multa (care tine mai mul te 0 Nici o informatie
zile), hiperactivitate cu infatigabilitate 1 Nici o diferenta sau mai putina energie
2 Vag mai multa energie
(Ati avut mai multe energie decat obisnuit?) 3 Slaba schimbare in nivelul activitatii dar mai putina
obosea la decat de obicei
4. Ceva mai activ decat deobicei si far a oboseala
5. Mult mai activ decat deobicei si far a oboseal
6. Neobisnuit de activ toata ziua si ne obosit
(S-a intamplat in ultima saptamana?) ULTIMA SAPTAMANA 0 1 2 3 4 5 6

Fig. 4: Pagina din interviul SADS

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
46 Endicott si Spitzer (1978) au gasit un coeficient de confidenta intra-clase mai mare de
0,60 pentru peste 90% din itemii SADS, iar Keller s i colab. (1981) au constatat un coeficient de
agreement bun la studiul de confidenta test-retest.
In afara de versiunea standard, mai exista versiun ea " lifetime " numita L-SADS, versiune
speciala pentru a furniza diagnostice pentru toata durata vietii si versiunea pentru copii intre 6-17
ani numita Kiddie-SADS (K-SADS) dezvoltata de Puig- Antich si colab. (1983) care evalueaza
atat copilul, cat si ce spun parintii despre proble mele lui.
In prezent, SADS este un interviu aproape abandon at fiind utilizat doar in unele
studii asupra tulburarilor depresive. Aplicarea lui este lunga si nu produce decat unele
diagnostice conform clasificarii DSM-III. Pentru ru tina clinica SADS nu mai este astazi un
interviu recomandat.

2.3. PROGRAMUL DE INTERVIU DIAGNOSTIC ( Diagnostic Interview Schedule –
DIS)

Programul de interviu diagnostic (Diagnostic Interv iew Schedule – DIS) a fost dezvoltat
de Robins si colab. (1981) la Universitatea Washing ton din St. Louis (SUA) ca raspuns la
cererea diviziei de biometrie si epidemiologie a In stitutului National de Sanatate Mentala
(NIMH) a SUA pentru a fi utilizat in studiul epidem iologic numit Epidemiologic Catchment
Area (ECA) Project (Eaton si colab. 1984; Regier si colab. 1988; Erdman si colab.1992) ceea ce
face ca uneori sa fie abreviat ca NIMH-DIS. Acest s tudiu a implicat 20.000 subiecti din cinci
comunitati din SUA, colectand date despre incidenta si prevalenta tulburarilor mentale din
populatia generala. Se poate spune ca DIS a fost de zvoltat pentru a detecta "ce este un caz" in
studiile epidemiologice, dar el poate fi folosit si ca instrument diagnostic pentru subiectii cu
tulburari psihice.
Interviul DIS produce diagnostice conform criteriol ogiei Feighner, RDC, DSM-III, DSM-
III-R si DSM-IV. Au existat mai multe versiuni ale interviului care sa tina pasul cu noile sisteme
de diagnostic si clasificare a tulburarilor mentale . DIS este un interviu structurat cu raspunsuri
alternative, codificate, si a fost construit pentru a fi aplicat de persoane laice, fara experienta
clinica.
Cand se administreaza interviul, intrebarile se cit esc subiectului exact aaa cum au fost
formulate in text si raspunsul subiectului nu trebu ie sa fie cercetat suplimentar, ci luat ca atare.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
47 Daca subiectul nu intelege intrebarea i se citeste din nou, dar nu este permisa reformularea/
refrazarea intrebarii. Raspunsurile sunt scorate di rect fara a decide daca ele raspund la un criteriu
diagnostic sau nu. Interviul include toate instruct iunile necesare astfel ca intervievatorul sa nu
actioneze automat si aproape fiecare intrebare folo seste o metoda de probare pentru a determina
daca un simptom este suficient de sever pentru a fi inregistrat si daca nu este datorat unor cauze
somatice/medicale.
Intrebarile sunt grupate impreuna in functie de cat egoriile diagnostice incat fiecare
sectiune permite punerea unui diagnostic. Multe sec tiuni au intrebari de screening ca sa permita
sarirea sectiunii daca subiectul nu prezinta tulbur area evaluata de sectiunea in cauza. Durata
interviului este in medie de o ora.
Diagnosticele pot fi puse pentru perioada curenta ( ultimele 2 saptamani, 6 luni sau un an)
sau pentru toata durata vietii. Pentru fiecare sim ptom intervievatorul intreaba varsta debutului,
varsta ultimei aparitii, cat de recent a fost, daca a necesitat ingrijire medicala si daca a fost
atribuit unor boli fizice, medicatiei sau alcoolulu i sau uzului altor substante. Exista un set de
intrebari standardizate si algoritmate pentru a sta bili toate acestea in cadrul unei probe numite
"proba diagramei" (" probe flowchart") pentru a stabili etiologia organica a unui simptom
psihiatric. DIS permite obtinerea de date demografi ce precum varsta, sexul, statutul marital, ruta
profesionala si educatia. Se poate aplica subiectil or de la 16 ani. Nu solicita un nivel educativ
special, dar persoanele afectate cognitiv s-ar pute a sa nu intelega intrebarile interviului si sa nu
poata raspunde corect. DIS include scala Mini-Menta l State pentru a evalua functia cognitiva
(Folstein si colab. 1975).
Exista si o versiune computerizata a interviului DI S care a trecut cu bine studiile de
validitate.
Pentru exemplificare, in figura Nr. 5 se reda o pag ina din interviul DIS.
Exista diferite versiuni “nationale” ale interviulu i DIS precum in Spaniola, Portugheza,
Franceza, Germana, Chineza, Koreeana, Araba, Greaca , Japoneza, etc.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
48

Figura 5: Pagina din interviul NIMH-DIS, versiunea III-a revizuita (Robins si colab.
1989)

Concordanta diagnosticelor furnizate de clinicieni cu cele date de DIS aplicate de
persoane laice este buna pentru toate diagnosticele Anthony si colab. 1985: Malgady si colab.
1992). Senzitivitatea si specificitatea este la fel buna in jur de 90% pentru toate diagnosticele
(Robins si colab. 1981).
In general, administrarea interviului DIS necesita un curs de antrenament care presupune
parcurgerea manualului de administrare, sedinte vid eo, antrenament de evaluare. Universitatea
Washington din St. Louis organizeaza de doua ori pe an un curs de antrenament de 5 zile (in mai E1 Acum o sa va intreb despre perioadele de cel putin o luna
sau mai mult cand ati fost ingrijorat sau t emator. Ati avut NU… (SARI LA F1)………1
vreodata o perioada de o luna sau mai mult cand in DA …………………………5
majoritatea timpului v-ati simtit ingrijora t sau temator
(anxios)

A. Care a fost cea mai lunga parioada de timp cand ati [__][__] luni
fost ingrijorat sau temator (anxios)

DACA SPUNE NU STIU INTREABA: A fost pentru 6 LUNI SAU MAI MULT…95
6 luni sau mai mult? MAI PUTIN DE 6 LUNI…..01
NU STIU……………………98
___________________________________________________ __________________________________

DACA E1-A 6 LUNI SAU MAI MULT, INTREABA E2
ALTFEL SARI LA E4.

E2 In timpul uneia din acele perioade ati fost in grijorat de lucruri NU… (INTREABA A)……1
care sunt putin probabil sa se intample? DA….(SARI LA E3)..……5

A. Ati fost ingrijorat de un numar mare de lucruri car e de fapt NU ………………………..1
nu sunt realmente serioase? DA ………………………..5
___________________________________________________ __________________________________

E3 In timpul acelor perioade ati avut mai multe i ngrijorari in NU… (SARI LA E4)………1
acelasi timp? DA …………………… ……5

A. Vre-una din aceste griji au fost despre ce ar face altii sau NU… (INTREABA B)……1
ce s-ar putea intampla cu altii? DA….(SARI LA E 4)………5

B. Despre ce fel de lucruri v-ati ingrijor at? NUMAI PROPRIILE
_______________________________ SIMPTOME* SAU
_______________________________ OBEZITATE ……………..1
ALTELE ………………….5

*NERVOZITATE, DEPRESIE, ABUZ DE ALCOOL, CONSUM DE DROGURI, ATACURI DE
PANICA, INSOMNII, GANDURI DE SUICID, OBEZITATE, FRICA

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
49 si octombrie) care costa in jur de 750$ de persoana si include toate materialele. Interviul DIS
costa 60$ iar versiunea computerizata pentru progra mul SAS costa 250$. Adresa la care se pot
cere informatii este: Judy Kultermann sau Susan Kea ting, Department of Psychiatry, Washington
University School of Medicine, 4940 Audobon Avenue, St. Louis MO 63110, USA.

2.4. INTERVIUL CLINIC STRUCTURAT PENTRU DSM ( Structured Clinical
Interview for DSM – SCID)

Interviul SCID a fost dezvoltat de Spitzer si colab . (1987) ca un interviu semistructurat de
diagnostic destinat sa furnizeze diagnostice pentru axa I-a conform DSM-III-R precum si pentru
axa II-a, a tulburarilor de personalitate; ulterior el a fost adus la zi pentru diversele versiuni ale
DSM-IV. Exista mai multe versiuni de baza ale inter viului SCID pentru evaluarea diagnosticelor
pe axa I-a la adulti, asa cum exista si versiuni pe ntru evaluarea tulburarilor de personalitate.
Versiunea SCID-P (versiunea pacient) este folosita pentru pacientii internati in sectii de
psihiatrie si genereaza un diagnostic clinic. Pentr u decelarea unei simptomatologii psihotice se
foloseste SCID-P w/screen.Versiunea SCID-OP ( outpatient version), este destinata pentru
pacientii ambulatori. Versiunea SCID-NP (normal population) poate fi folosita pentru scopuri
non-clinice, pentru respondentii din populatia gene rala, in studii familiale sau cercetari in reteaua
de ingrijire primara. Exista si versiuni pentru sco puri limitate precum pentru studiul tulburarilor
de panica (SCID-UP) sau pentru studiul tulburarii p osttraumatice de stress. O versiune SCID
pentru DSM-III-R a fost publicata de American psych iatric press in Mai 1990, apoi in 1993 a
fost publicata o versiune SCID preliminara pentru D SM-IV ca in februarie 1997, sub conducerea
Prof. First de la Institutul de Psihiatrie de la Ne w York sa se publice versiunea finala a interviului
SCID pentru DSM-IV. Aceasta versiune a fost revizui ta de mai multe ori ca in 2015 sa apara
versiune actuala a SCID-5 pentru DSM-5 (First si co lab. 2015a). Sunt disponibile petrui versiuni
ale SCID-5: versiunea pentru cercetare, versiunea p entru uz clinic, versiunea pentru studiile
clinice si versiunea pentru tulburarile de personal itate (First si colab. 2015b).
Aparitia interviului SCID a fost generata de limita rile interviului DIS sau SADS, care
necesita un clinician experimentat pentru un diagno stic confident si pentru a tine pasul cu
noutatile aduse de versiunile succesive ale clasifi carii si criteriologiei DSM. In interviul DIS sau
SADS algoritmul deciziei diagnostice este extrinsec structurii interviului si este efectuata cand
interviul este completat. Dezavantajele sunt ca int ervievatorul nu stie pe ce itemi sa se focalizeze

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
50 din cauza ca numai al sfarsitul lui se poate pune p roblema conturarii unei categorii diagnostice.
In opozitie cu aceasta, algoritmul diagnostic din S CID este integral inclus in structura interviului
si, astfel, variate ipoteze diagnostice sunt testat e succesiv. In cadrul fiecarui diagnostic, daca un
criteriu nu este intalnit, intervievatorul sare la alt criteriu si astfel diagnosticul este facut pe
masura progresului interviului (Spitzer si colab. 1 992).
Interviul SCID este compus din opt sau zece module, in functie de versiune. Modulele
reflecta categoriile diagnostice majore ale clasifi carii DSM III-R, DSM-IV sau DSM-5. Modulul
consta din intrebari care extrag criteriile diagnos tice pentru diferite clase diagnostice. Fiecare
modul este relativ independent fata de celalalt. Si mptomele sunt evaluate pe o scala cu ?, 1, 2
sau 3, in care "?" indica o informatie inadecvata p entru prezenta simptomului, "1" simptomul
este absent, "2" simptomul este sub pragul de sever itate si durata, iar "3" se refera la faptul ca
simptomul sau criteriul este clar prezent. Din cauz a independentei fiecarui modul, interviul SCID
poate fi aplicat in functie de cerinte specifice.
Asa cum se vede in fig. 6, interviul SCID are un fo rmat pe trei coloane: in coloana din
stanga se afla intrebarile corespunzatoare criterii lor diagnostice, in coloana din mijloc se afla
criteriile diagnostice, iar in coloana din dreapta sunt plasate scala de evaluare si algoritmul
diagnostic. Interviul contine in majoritate intreba ri inchise care invita la raspunsuri de "da" sau
"nu". Intervievatorul poate formula propriile sale intrebari. Principiul fundamental al SCID este
ca, desi intervievatorul pune intrebari mai mult sa u mai putin structurate pentru fiecare criteriu,
evaluarea se face pentru criteriu luat ca intreg. S pre deosebire de interviul DIS, interviul SCID
necesita o judecata clinica considerabila din parte a intervievatorului. Din acesta cauza SCID se
aplica numai de persoane cu experienta in domeniu ( de ex. psihiatrii sau psihologi clinicieni).
Interviul poate utiliza si surse aditionale de info rmatii: foi de observatie clinica, interviu cu
familia, observatii ale personalului de ingrijire, astfel ca raspunsurile subiectului sa poata fi
coroborate, evaluate si codificate conform experien tei clinice a intervievatorului.
Intervievatorul transcrie scorurile pe o foaie de s cor ducand la concluzia prezentei sau
absentei unei tulburari si, in unele cazuri, a unui subtip sau nivel de severitate. Tulburarile sunt
notate in doua cadre de timp: "curent" (ultima luna ) si pe durata vietii.
Timpul mediu de administrare a interviului este de 1 – 1½ ore.
Interviul SCID obtine si informatii despre caracte risticile demografice ale subiectului,
statutul sau marital, istoria scolara si profesiona la, etc. Prin intrebari specifice, permite

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
51 intervievatorului sa determine prezenta diagnostice lor de pe axa III a DSM, respectiv a bolilor
somatice ai evaluarea gradului general de functiona re, pe axa V a DSM, cuprinzand in structura
sa Scala de evaluare globala a functionarii ( Global Assessment of Functioning Scale – GAF ). Un
interviu separat, SCID-II, permite evaluarea tulbur arilor de personalitate (axa II) (Spitzer si
colab. 1994).
Caracteristicile psihometrice ale SCID au fost stud iate de Williams si colab. (1992) care
au condus un studiul de confidenta test-retest pe 5 92 subiecti in sase centre in SUA si unul in
Germania. Indicele de confidenta kappa pentru diagn osticul curent a fost de 0.61 si pentru
diagnosticul "lifetime" de 0,68, deci confidenta bu na. Confidenta satisfacatoare a fost obtinuta
doar pentru populatia non-clinica. Trei studii care au examinat senzitivitatea si specificitatea
interviului (Nussbuam and Rogers, 1992, Ekselius et . al, 1994, Jacobsberg et. al, 1995) au aratat
ca interviul furnizeaza putine cazuri “fals-negativ e”si prezinta un indice de confidenta foarte
bun. Un studiu de confidenta fac si Zanarini si Fra nkenburg (2001) pentru SCIDI versiunea
pentru DSM-IV care gasesc un indice de confidenta f oarte bun, intre 0,76 si 1,0 pentru 6 din cele
10 clase diagnostice si intre 0,57-0,65 pentru rest ul de patru clase diagnostice. Foarfte recent,
Drill si colab. (2015) compara validitatea interviu lui SCID cu Clinical Diagnostic Interview, care
este un interviu clinic sistematic care utilizeaza detaliat toate problemele pe care un psihiatru
clinician le voloseste liber in anamneza sa traditi onala. In acest studiu au fost folositi 255
pacienti care au fost evaluati cu ambele sintrument e si apoi liber de doi intervievatori
independenti. Ambele instrumente au aratat o buna v aliditate incomparatie cu standardul dat de
examinarea clinica traditionala.
SCID poate fi folosit atat pentru scopuri clinice c at si pentru cercetare. In domeniul
clinic, SCID-P poate fi folosit ca procedura clinic a de rutina pentru diagnostic. Poate fi
administrat in timpul si dupa tratament pentru a de termina evalutia, remisia sau vindecarea. El
trebuie sa faca parte din curriculumul tinerilor cl inicieni, permitand dobandirea tehnicii de
interviu si a judecatii diagnostice.
Despre interviul pentru tulburarile de personalitat e, SCID-II-PQ se poate spune ca este un
instrument robust de diagnostic desi se indica sa n u se foloseasca singur pentru a se obtine un
diagnostic confident.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
52

Fig. 6: Ilustrare a interviului SCID pentru DSM-II I (Spitzer si colab, 1990)

Se indica ca interviul SCID sa fie adminstrat de ps ihiatrii, psihologi, surori de psihiatrie
sau asistenti sociali. Ei trebuie sa faca in preala bil un curs de antrenament. New York Sate
Psychiatric Institute ofera un curs de antrenament, iar materialele video includ peste 8 ore de
instructiuni si numeroase exemple de interviuri. Ma nualul ( User's Guide ) este la fel disponibil de
cumparat si cuprinde mai multe vignette de cazuri. Pentru comanda instrumentelor si a
manualului folositi adresa: American Psychiatric Pr ess, Inc. 1400 K Street, NW, Washington DC
20005, USA. Organizatiile non-profit pot face foto copii, dar alte organizatii trebuie sa-l cumpere
inainte de a-l folosi.
Exista si o versiunea romaneasca a fost facuta la F acultatea de Psihologie a Universitatii
Babes-Bolyai din Cluj-Napoca de Prof. Dr. David. Ba nuiesc ca o copie se poate procura direct de Sindromul depresiv major Criteriile si ndromului depresiv
curent major

Acum o sa va intreb despre A. Cel put in 5 din urmatoarele
dispozitia dvs. psihica simptome, fiecare fiind prezent
in timpul aceleasi perioade de 2
saptamani (si reprezinta o
schimbare fata de functionarea
anterioara); cel putin unul din
simptome a fost fie (1) dispo-
zitia depresiva, fie (2) pierde-
rea intereselor sau a placerii.

In ultima luna…

… a existat o perioada de timp (1) dispozi tie depresiva in ? 1 2 3
cand v-ati simtit trist sau abatat majoritat ea timpului zilei,
aproape toata ziua si aproape in aproape in fiecare zi, indicata
fiecare zi? fie de spusele bolnavului, fie de
(Cum a fost aceasta?) observatia altora.
DACA DA: Cat a durat
aceasta? (Peste 2 saptamani?)

… ati fost mai putin interesat de (2) diminuarea ma rcata a intere- ? 1 2 3
majoritatea lucrurilor sau selor sau place rii in toate
incapabil de a va bucura de sau aproape toa te activitatile din
lucruri care va bucurau de obicei? majori tatea timpului zilei, Daca nici itemul 1
(Cum a fost aceasta?) aproape in fiecare z i (cum este si nici itemul 2 nu
DACA DA: A fost aproape afirmat de su biect sau prin este codificat "3"
In fiecare zi? Cat de mult a durat? obser vatia altora a apatiei mergi la "Sindromul
(Peste 2 saptamani?) subiectului in majori tatea timpului) depresiv major trecut"
A 4

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
53 la adresa: Departmentul de Psihologie Clinica si Ps ihoterapie, Universitatea Babes-Bolyai
No. 37 Republicii Street, 400015 Cluj-Napoca, E-mai l : danieldavid@psychology.ro ,
daniel.david@mssm.edu , www.clinicalpsychology.ro , www.psychotherapy.ro

2.5. INTERVIUL INTERNATIONAL COMPOZIT DE DIAGNOSTIC (Composite
International Diagnostic Interview -CIDI )
Dupa cum se stie, Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS/WHO) este responsabila
pentru generarea Clasificarii Internationale a Boli lor ( International Classification of Diseases –
ICD ) (WHO, 1990) a carui scop primordial este de a per mite raportarea nationala si
internationala a statisticilor de morbiditate si mo rtalitate. Aceasta clasificare este adoptata prin
consens de tarile membre ale OMS si a suferit reviz uiri succesive ajungandu-se astazi la
versiunea a 10-a, abreviata CIB-10 ( ICD-10 ) (Sartorius si colab. 1995). Capitolul V al aceste i
versiuni a fost dezvoltat de Divizia de sanatate me ntala a OMS si este destinat tulburarilor
mentale si comportamentale ai are la randul ei trei versiuni: pentru scopuri clinicie curente,
pentru cercetare (Okasha si colab. 1992) si pentru reteaua de ingrijire primara (medicina
generala). Aceste versiuni sunt compatibile una cu alta si difera doar in gradul de detalii si
specificitate pentru fiecare categorie diagnostica. Aceste versiuni au suferit un lung proces de
rafinare prin studii succesive de condifenta pentru fiecare categorie diagnostica in parte si astfel
CID-10 reprezinta astazi un cadru comun de referint a pentru utilizare internationala si nationala,
in esenta fiind vorba de construirea unui limbaj un ic in psihiatrie (Sartorius si colab. 1993).
Studii efectuate in diferite parti ale lumii arata ca exista o confidenta buna a diagnosticelor
produse de CIB-10 in cadrul unor spatii etnocultura le largi precum lumea araba sau cea anglo-
saxona (Robins si colab. 1988). Mai mult, Mellsop s i colab. (1991) arata o concordanta inalta
intre clasificarea CIB-10 si clasificarea folosita in Statele Unite in acea vreme, DSM-III-R sau
DSM-IV( Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorde rs, 3 rd ed. Revised ). Organizatia
Mondiala a Sanatatii are intr-un stadiu avansat de pregatire versiunea 11-a a clasificarii si aceasta
va avea un grad de apropiere cu DSM-5.
Paralel cu dezvoltarea CIB, Organizatia Mondiala a Sanatatii a generat instrumente
specifice si standardizate pentru diagnosticul tulb urarilor mentale iar Interviul International
Compozit de Diagnostic (CIDI) este instrumentul de diagnostic cel mai rafinat dezvoltat si
promovat de Divizia de sanatate mentala a OMS.
Interviul CIDI a fost produs in cadrul unui proiect colaborativ al Organiztei Mondiale a
Sanatati si fosta Administratie a Sanatatii Mentale si Abuzului de Alcool si Droguri a Statelor
Unite ( US Alcohol, Drug Abuse and Mental Health Administra tion – ADAMHA ) privind
clasificarea tulburarilor mentale si a problemelor date de alcool si droguri. Dezvoltarea CIDI

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
54 incepe in anul 1981 cand s-a decis explorarea confi dentei combinatiei dintre doua din cele mai
larg utilizate interviuri diagnostice din acei ani: DIS si PSE ( Present State Examination ) (Farmer
si colab. 1987). Au urmat trei faze de lucru, prima ducand la aparitia versiunii nucleare ( core
version ) a acestui instrument care a fost produsa de Lee R obins si colab. (1988) de la
Washington University din St. Louis, versiune care era compatibila cu CIB-9. Tot in aceasta faza
au fost intreprinse testele de confidenta test-rete st (Semler si colab. 1987) si cele de validitate
procedurala care au dat rezultate bune pentru ca in terviul sa fie considerat adecvat scopului.
Ulterior s-a adaugat noi intrebari pentru a raspund e la criteriile de diagnostic promovate de
DSM-III-R si de CIB-10. In faza a II-a a studiului WHO/ADAMHA interviul CIDI a fost folosit
pentru a explora acceptabilitatea cross-culturala s i confidenta lui in diferite tari si culturi. Au fo st
folosite 19 centre si 575 pacienti. Aceasta faza a aratat putine ambiguitati si diferente cross-
culturale in intelegerea intrebarilor si deci a gen erat putine schimbari a interviului (Wittchen si
colab., 1991). Faza a treia a inclus o serie de in truniri ale grupurilor de lucru pentru a finaliza
retusuri minore ale CIDI datorita aparitiei versiun ii de cercetare a CIB-10 si a DSM-IV. Tot
atunci s-au mai intreprins studii de validitate car e au aratat ca exista o buna concordanta intre
simptomele culese de CIDI si cele evaluate de clini cieni (Janca si colab. 1992) si un coeficient de
agrement bun intre diagnosticele CIDI si diagnostic ele clinice de rutina (Ustun si Sartorius,
1995).
Interviul international compozit de diagnostic este un interviu comprehensiv, complet
standardizat destinat sa furnizeze un diagnostic co nform definitiilor si criteriilor din CIB-10,
DSM-III-R si DSM-IV. El a fost elaborat in specia l pentru studii epidemiologice dar ulterior s-a
dovedit ca poate furniza diagnostice confidente si in activitatea clinica curenta sau in activitati de
cercetare. Interviul are mai multe avantaje printre care standardizarea si structurarea lui care
confera increderea ca diferite studii intreprinse s unt direct comparabile, interviul poate fi
administrat repetat in acelasi stil si poate fi adm inistrat si de persoane fara experienta clinica.
Interviul cuprinde 276 intrebari corespunzand la to t atatea simptome. Nu toate intrebarile
se administreaza subiectului datorita faptului ca u n raspuns negativ la o intrebare poate genera
sarirea urmatoarelor cateva intrebari ( skip rules ). Pentru multe intrebari sunt prevazute "probe"
care determina atribuire simptomului unei cauze org anice sau legate de consumul de alcool sau
droguri, relatia lui cu medicatia administrata sau cu diagnostice anterioare puse cu ocazia unor
examinari medicale. Aceasta se determina printr-un algoritm de intrebari suplimentare care sunt

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
55 cuprinse in proba diagramei ( probe flow chart-PRB ) similar cu cea din interviul DIS. Intrebarile
de proba, care primesc un raspuns pozitiv, sunt tre cute apoi prin algoritmul diagramei pentru a
evalua severitatea psihosociala a simptomelor, adic a in ce mod interfera cu functionalitatea, si
relevanta lor psihiatrica. Aceasta diagrama structu reaza si standardizeza intrebari potrivite pe
care trebuie sa o puna intervievatorul pentru a sti ce sa inregistreze si daca exista suficienta
informatie pentru a codifica simptomul. Codul PRB 1 indica ca simptomul este absent; PRB 2
indica ca simptomul este prezent dar nu suficient d e sever pentru a cauza afectarea subiectului
sau ajutor medical; PRB 3 indica ca simptomul a fos t cauzat de medicatie, alcool sau drog; PRB
4 indica ca simptomul a fost cauzat de boli fizice sau traumatisme/accidente iar PRB 5 indica
prezenta unui simptom psihiatric bine definit. Inte rviul mai furnizeaza debutul simptomului in
timp, varsta debutului, sau cat este de recenta apa ritia ultima a simptomului.
Administrarea interviului, versiunea nucleara 1.0 n ecesita un timp mediu de 90 minute.
Codificarea tuturor raspunsurilor la CIDI este stri ct categoriala cu "DA" sau "NU" si
interviul nu prevede nici o scala dimensionala (Lik ert, etc). Interviul este prevazut de un
program de stocare a datelor in computer ( data entry program ) care faciliteaza clasificarea
simptomelor in acord cu clasificarile international e actuale si un program de curatare a
interviului ( cleaning program ) care detecteaza erorile de codificare si consiste nta logica dintre
raspunsurile la diferite intrebari. In figura Nr. 7 se exemplifica modul de alcatuire a unei pagini
din interviul CIDI.
Interviul are o structura modulara cuprinzand 15 se ctiuni marcate cu o litera distincta, in
mare respectand categoriile CIB-10, de ex. Sectiune a C pentru tulburari de somatizare,
disociative si hipocondriace, sectiunea D pentru tu lburari depresive, etc. Fiecare modul poate fi
folosit si separat pentru a evalua strict o anumita tulburare mentala, de exemplu Sectiunea I
pentru alcool sau sectiunea L pentru droguri. Porni nd de la aceste module s-au dezvoltat versiuni
specializate precum interviul CIDI-SAM ( Substance Abuse Module ) dezvoltat de Cottler si
colab. (1991) pentru evaluarea diagnostica a tulbur arilor folosirii de substante sau alte module
pentru evaluarea tulburarilor posttraumatice de str ee, a tulburarilor de comportament sau a
comorbiditatii 16 .
Exista si o versiune computerizata integral numita CIDI-AUTO (Andrews, 1992), o alta
versiune numita UM-CIDI ( University of Michigan version ) care este destinata mai ales pentru
studiul epidemiologic al comorbiditatii, o versiune a pentru medicul de medicina generala numita

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
56 CIDI Primary Care version (CIDI-PMC) (Ustun si cola b. 1995) si o versiune care corespunde
diagnosticelor din DSM-IV (Witchen si colab. 1995).

Fig. 7: Ilustrare a structurii interviului CIDI (se ctiunea "I" – consumul de alcool)

Versiunea nucleara a fost tradusa oficial in peste 14 limbi. Comitetul editorial
international CIDI se ocupa de tinerea la zi a vers iunii oficiale fata de toate rafinamentele si
noutatile care apar in cadrul sistemului diagnostic al diferitelor categorii nosologice. Exista o
traducere oficiala Romaneasca numai a sectiunilor a lcool "I" si drog "K" ( vezi: Radu Vrasti:
Alcoolismul: Detectie, Diagnostic si Evaluare, Timp olis, Timisoara, 2001 sau www.vrasti.org ) I11 Ati constatat vreodata ca ati început sa aveti nevoie NU …(INTREABA A).. 1
sa beti mai mult decât înainte pentru a avea acelasi DA …………………… 5
efect?
A. Ati constatat ca aceeasi cantitate de bauturi are NU …(SARI LA I12)… 1
efect mai mic decât înainte? DA … ………………… 5
RECENT: Mai simtiti nevoia sa folositi mai mu lt decât RECENT: 1 2 3 4 5 6
înainte pentru a simti acel asi efect? VARSTA: __/__
DACA NU: Când ati încetat sa aveti nevoie
de mai mult?

I12 Ati simtit vreodata o dorinta sau un imbold atâ t de NU…(INTREABA A)…1
puternic de a bea încât nu i-ati putut rezist a? DA ……………………..5
A. Ati dorit vreodata o bautura atât de tare încât sa nu NU …(SARI LA I13)…..1
va puteti gandi la altceva? DA …… ………………. 5
RECENT: 1 2 3 4 5 6
VARSTA: __/__

I13 Adesea ati baut mai mult decât v-ati asteptat c ând ati NU…(INTREABA A)…1
început sau pentru o perioada de timp mai lun ga decât DA ……………………..5
intentionati?
A. Cât de des ati început sa beti si sa constatati ca este NU …(SARI LA I14)…..1
dificil de a va opri înainte de a va îmbata? DA ……………………. 5
RECENT: 1 2 3 4 5 6
VARSTA: __/__

I14 Ati dorit vreodata sa încetati sau sa reduceti din bautura NU …(SARI LA I15)… ..1
dar nu ati putut? DA ……………………..5
A. Ati încercat mai mult decât odata fara succes sa NU, NUMAI O DATA…1
opriti sau sa reduceti consumul de alcool? DA ……………………..5
RECENT: 1 2 3 4 5 6
VARSTA: __/__

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
57 care au fost facute in departamentul de cercetare d in Spitalul de Psihiatrie Jebel in calitate de
centru colaborativ la studiul OMS/ADAMHA.
Intregul pachet CIDI cuprinde: Interviul CIDI, vers iunea clinica, Manualul de folosinta,
Manualul de antrenament, Programul de computer, la cerere cuprinde si versiunea pentru
cercetare.
Aplicarea intregului interviu CIDI necesita un curs de antrenament de 14 zile furnizat de
mai multe centre colaborative CIDI din Europa (de e xemplu la Louxemburg, Munchen, Atena,
Amsterdasm, etc), Statele Unite sau Australia.
Personal am facut acest curs de antrenament cu Prof . Lyketsos la Athena, platit integral
de OMS, inainte de a putea participa la cercetarile cross-culturale ulterioare ca principal
investigator.

2.6. PROGRAMUL DE EVALUARE CLINICA IN NEUROPSIHIATR IE
(Schedules for Clinical Assessment in Neuropsychiatr y – SCAN )

Interviul SCAN (WHO, 1994) este un alt instrument d e diagnostic dezvoltat de OMS in
cadrul proiectului colaborativ de cercetare OMS/ADA MHA privind diagnosticul si clasificarea
tulburarilor mentale si a celor date de uzul de sub stante (alcool si droguri). Precursorul acestui
instrument a fost interviul "Examinarea Starii Prez ente" versiunea 9-a ( Present Sate Examination
-PSE-9 ) dezvoltat de Wing si colab. (1974). Acest instru ment isi are originirea in cercetarile
intreprinse de unitul de cercetare in psihiatrie so ciala a Comitetului de Cercetare Medicala a
Marii Britanii intre anii '50 care a solicitat o me toda confidenta si detaliata de descriere a
simptomelor psihotice (Wing, 1996a). Prima versiune a cuprins numai simptomele pentru
schizofrenie, precum aplatizare afectiva, saracirea vorbirii, incoerenta vorbirii, delirul si
halucinatiile. Ulterior, in versiunea a 3-a s-a ada ugat o sectiune pentru simptomele nevrotice ca
ulterior sa se completeze cu alte completari genera te printre altele de studiul de diagnostic "US-
UK" sau de Studiul pilot OMS internatioanl asupra s chizofreniei. Astfel, pentru versiunea 8-a a
aparut necesitatea unui glosar de termeni cu defini tiile operationale ale fiecarui simptom
mentionat in interviu, a evaluarii simptomelor in d oua axe temporale ("actual" si "in timpul
vietii") si a unui algoritm pentru clasificarea ite milor PSE conform diagnosticelor Clasificarii
Internationale a Bolilor, versiunea 8-a. Toate aces te caracteristici au fost incorporate in PSE-9
care a devenit o versiune mai scurta cu doar 140 it emi (de la 500 itemi din versiunea anterioara)
la care se adauga un glosar cu definitiile termenil or, un "checklist" de sindroame, un program de
stabilire a etiologiei si un program pentru compute r numit CATEGO 4. Aceasta versiune, care a
fost rezultatul a 15 ani de continue imbunatatiri, a fost folosita in multe studii si a fost tradusa i n
mai multe limbi (Wing, 1996b).

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
58 Folosirea versiunilor succesive ale interviului PSE si mai ales a PSE-9 a generat o suita
de sugestii pentru imbunatatiri si ele au incepute odata cu aparitia nevoia de adaptare la noua
clasificare internationala a bolilor, CIB-10; noua versiune ar fi fost PSE-10 care a devenit insa
parte integranta din interviul SCAN. In prima versi une a acest interviu au fost implinite
principalele cerinte aparute in utilizarea PSE pri ntre care aparitia unor noi sectiuni pentru
tulburarile de somatizare, disociative, a tulburari lor de alimentatie, de folosire a alcoolului si
drogurilor si a afectarii cognitive sau extrinderea scalei de severitate la toti itemii interviului.
Perfectionarea si tinerea la zi a interviului SCAN este preluata de studiul WHO/ADAMHA si
astfel apare in 1988 versiunea 0 folosita in primel e faze ale acestui studiul multicentru (Wing si
coalb. 1990). In functie de rezultatele trialurilor succesive la care interviul SCAN a fost supus in
acest studiu si a recomandarilor comitetului editor ial international, apare in 1992 versiunea
SCAN 1.0 care incorporeza clasificarea si criteriil e de diagnostic din RDC, DSM-II-R si ICD-10.
Versiunea SCAN 2.0 a fost prezentata in 1994 la Con gresul Asociatiei Europene de Psihiatrie si
incorporeaza si diagnosticele din DSM-IV.
Asa cum spunea parintele lui, scopul major al inter viului SCAN este " de a furniza un
mijloc comprehensiv, acurat si specific de descrier e si clasificare a fenomenelor clinice cu
scopul de a le compara" (Wing, 1996).
Interviul SCAN este un interviu clinic diagnostic semi-structurat care contine mai multe
componente care vor fi descrise pe larg in cele ce urmeaza: 1) manualul SCAN care contine la
randul lui programul de examinare PSE-10, programul de evaluare a istoriei clinice ( Clinical
History Schedule) sau asa-zisa sectiune 26, lista grupurilor de item i ( Item Group Checklist ) sau
sectiunea 27 si caietul de inregistrare ( recording booklets ); 2) glosarul SCAN; 3) programul de
computer; 4) materialele de invatare-antrenament.
Examinarea Starii Prezente-10 ( PSE-10 ) este inima acestui interviu si cuprinde 25
sectiuni reprezentand simptome grupate in functie d e semnificatia lor psihopatologica. Fiecare
sectiune contine o serie de simptome care sunt nume rotate. Simptomul contine o "proba" care
este o intrebare pentru a fi pusa de catre intervie vator. Sunt furnizate si probe optionale, respectiv
intrebari care sunt sugerate a fi puse subiectului examinat. Intervievatorul poate fraza si altfel
intrebarile in functie de definitia simptomului fur nizata in glosar. PSE-10 are o anumita
conventie de utilizare care trebuie urmata intocmai . Astfel, dupa punerea intrebarii/intrebarilor
urmeaza o cotare a severitatii fiecarui simptom dup a scorarea din scala de evaluare prevazuta a fi
utilizata in sectiunea respectiva. In dreptul fieca rui simptom se afla o casuta in care se va trece
numarul corespunzator. In final se utilizeaza "scor ul prag" ( cut-off point ), care reprezinta scorul
de la care se considera ca severitatea simptomului are semnificatie clinica.
Lista grupurilor de itemi furnizeaza posibilitatea de a evalua informatii obtinute de la
inscrisuri medicale si/sau de la informanti altii d ecat respondentul. Itemii nu sunt grupati dupa

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
59 criterii sindromologice si nu contin toti itemi car e sunt necesari pentru un diagnostic clinic. Rolul
acestui modul este de a furniza informatii atunci c and PSE-10 nu se poate administra in totalitate
sau cand avem nevoie de date despre evolutia anteri oara a bolii sau despre episoade anterioare de
boala.
Programul de istorie clinica este un instrument ind ependent de evaluare a copilariei si
educatiei respondentului, a tulburarilor de dezvolt are, a rolurilor si performantei sociale si a
tulburarilor de personalitate.
Glosarul SCAN este placa turnanta a sistemului de e valuare. El contine definitiile
diferentiale ale fiecarui item cu genul proxim si d iferenta specifica a fiecarui element. Glosarul
furnizeaza un limbaj clinic adecvat, relevant inter national, care permite clinicianului sa se
ancoreze teoretic atunci cand evalueaza respondentu l si sa cuantifice exact prezenta
psihopatologiei. Cu ajutorul glosarului si a progra mului de evaluare PSE-10, interviul SCAN este
destinat sa permita o comparare a experientelor si comportamentului subiectului cu conceptele
clinice ale examinatului, definite in glosar, print r-un proces controlat de examinare incrucisata
(cross-examination ). De aici rezulta un profil simptomatologic ce poa te fi folosit in
monitorizarea clinica a respondentului.
Interviul SCAN a fost testat in 20 centre din 14 ta ri prin cercetari de teren organizate de
OMS. Aceste cercetari au demonstrat o buna confiden ta si validitate cu instrumente comparabile
(Wing si colab. 1990).
Obtinerea unei competente de a utiliza interviul SC AN se poate face doar printr-un curs
de antrenament si formare intr-unul din centrele de formare avizate de OMS printre care
mentionez Atena, Ankara, Groningen, Londra, Lubeck, Luxemburg, Mannheim, Santander,
Bangalore, Farmington, Sydney.
Informatii suplimentare se pot obtine de la Organiz atia Mondiala a Sanatatii, Divizia de
Sanatate Mentala, Via Appia 27, CH-1211 Geneva, Swi tzerland.

Bibliografie:

American Psychiatric Association (1995): Practice G uideline for Psychiatric Evaluation of Adults, Am.J .Psychiatry,
152, Supplement

Andrews G, Morris-Yates A, Peters L, Teesson M : CI DI-Auto. Administrator's guide and reference, Versi on 1.1.
Sydney: Training and Reference Center for WHO CIDI

Anthony JC, Folstein M, Romanoski AJ et al (1985): Comparison of the lay Diagnostic Interview Schedule and a
standardized psychiatric diagnosis: experience in e astern Baltimore, Arch.Gen.Psychiatry, 42: 667-675 .

Cooper JE, Kendell RE, Gurland BJ et al (1972): Psy chiatric Diagnosis in New York and London, Maudsley
Monograph No.20, London: Oxford University Press.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
60 Cottler LB, Robins LN, Helzer JE (1989): The reliab ility of the CIDI-SAM: a comprehensive substance ab use
interview, Brit.J.Addicition, 84: 801-814.

Drill R, Nakash O, DeFife JA, Westen D (2015): Comp arison of the validity of a Structured Clinical Int erview (the
SCID) and the Clinical Diagnostic Interview, Journa l of Nervous and Mental Disorder, 203: 459-462.

Eaton WW, Holzer CE, Von Korff M, Anthony JC et al (1984): The design of the Epidemiologic Catchment Area
surveys. The control and measurement of error, Arch Gen Psychiatry . 41(10): 942–948.

Ekselius L, Lindstrom E, von Knorring L, Bodlund O, Kullgren G (1994): SCID II interviews and the SCID Screen
questionnaire as diagnostic tools for personality d isorders in DSM-III-R. Acta Psychiatr. Scand., 90: 120-123

Endicott J, Spitzer RL, Fleiss JL et al (1976): The Global Assessment Scale: a procedure for measuring overall
severity of psychiatric disturbance, Arch.Gen.Psych iatry, 33: 766-771.

Endicott J, Spitzer RL (1978): A diagnostic intervi ew: the Schedule for Affective Disorders and Schizo phrenia,
Arch.Gen.Psychiatry, 35: 837-844.

Erdman HP, Klein MH, Greist JH et al (1992): A comp arison of two computer-administered version of the NIMH
Diagnostic Interview Schedule, J.Psychiatr.Res., 26 : 85-95.

Farmer AE, Katz R, McGriffin P, Bebbington P (1987) : A comparison between the Present Satte Examinatio n and
the Composite International Diagnostic Interview, A rch.Gen.Psychiatry, 44: 1064-1068.

Feighner JP, Robins E, Guze SB et al (1972): Diagno stic criteria for use in psychiatric research, Arch . Gen.
Psychiatry, 26: 57-62.

First MB, Spitzer RL, Gibbon M, Williams JBW (1997) : Structured Clinical Interview for DSM-IVAxis I
Disorders—Clinician Version (SCID-CV). NewYork:Biom etrics Research, New York State Psychiatric Institu te.

First MB, Williams JBW, Karg RS, Spitzer RL (2015): Structured Clinical Interview for DSM-5—Research V ersion
(SCID-5 for DSM-5, Research Version; SCID-5-RV). Ar lington, VA, American Psychiatric Association.

First MB, Williams JBW, Benjamin LS, Spitzer RL (20 15): User’s Guide for the SCID-5-PD (Structured Cli nical
Interview for DSM-5 Personality Disorder). Arlingto n, VA, American Psychiatric Association.

Folstein MF, Romanoski AJ, Nestadt G et al (1985): Brief report on the clinical reappraisal of the Dia gnostic
Interview Schedule carried out at the John Hopkins sith of the Epidemiological Catchment Area Program of the
NIMH, Psychol.Med., 15: 809-814.

Folstein MF, Folstein SE, McHugh PR (1975): "Mini-M ental State": a practical method for grading the co gnitive
state of patients for the clinician, J.Psychiatr.Re s., 12: 189-198.

Jacobsberg L, Perry S, Frances A (1995): Diagnostic agreement between the SCID-II screening questionna ire and
the Personality Disorder Examination. J. Pers. Asse ss., 65: 428-433.

Janca A, Robin LN, Bucholz KK et al (1992): Compari son of Composite International Diagnostic Interview and
clinical DSM-III-R criteria checklist diagnoses, Ac ta Psychiatr.Scand., 85: 440-443.

Jensen PS, Hoagwood K (1997): The book of names: DS M-IV in context, Development and Psychopathology,
9:231-249.

Keller MB, Lavori PW, Andrease NC et al (1981): Tes t-retest reliability of assessing psychiatrically i ll patients in a
multicenter design, J.Psychiatric Research, 16: 21 3-227

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
61 Kendell RE, Everitt B, Cooper JE et al (1968): The reliability of the Present State Examination, Socia l Psychiatry,
3: 123-129.

Kendell RE, Sharpe L, Cooper JE et al (1971): Diagn ostic criteria of American and British psychiatrist s,
Arch.Gen.Psychiatry, 25: 123-130.

Kreitman N (1961): The reliability of psychiatric d iagnosis, J.Ment.Sci.,107: 876-886.

Leff J (1977): International variations in the diag nosis of psychiatric illness, Brit.J.Psychiatry, 13 1: 329-338.

Malgady RG, Rogler LH, Tyron WW (1992): Issues of v alidity in the Diagnostic Interview Schedule, J. Ps ychiatr.
Res., 26: 59-67.

Mellsop GW, Thomas CS, Ellis PM et al (1991): Relia bility of the draft diagnostic criteria for researc h of ICD-10 in
comparisons with ICD-10 and DSM-III-R, Acta Psychia tr.Scand., 84: 332-335.

Nussbaum D, Rogers R (1992): Screening Psychiatric Patients for Axis II Disorder s. Can. J. Psychiatry, 37: 658-
660.

Okasha A, Sief El Dawla A (1992): Reliability of IC D research criteria: an Arab perspective, Acta Psyc hiatr. Scand.,
86: 484-488.

Okasha A, Sadek A, Al-Haddad MK, Abdel-Mawgoud A (1 993): Diagnostic agreement in psychiatry. A
comparative study between ICD-9, ICD-10 and DSM-III -R, Brit.J.Psychiatry,162: 621-626

Page AC (1991): An assessment of structured diagnos tic interviews for adult anxiety disorders, Intl.Re v.Psychiatry,
3: 265-278.

Puig-Antich J, Chambers WJ, Tambrizi MA (1983): The clinical assessment of current depressive episodes in
children and adolescents: Interviews with parents a nd children, in Affective Disorders in Childhood an d
Adolescence: An Update, DP Cantwell, GA Carlson (Ed s.), New York: SP Medical & Scientific Books.

Regier DA, Boyd JH, Burke JD, Jr, Rae DS et al (198 8): One-month prevalence of mental disorders in the United
States. Based on five Epidemiologic Catchment Area sites . Arch Gen Psychiatry , 45(11): 977–986

Regier DA, Kaebler CT, Roper MT et al (1994): The I CCD-10 clinical field trial for mental and behavior al
disorders: results in Canada and the United States, Am.J.Psychiatry, 151: 1340-1350.

Robins LN, Heltzer JE, Croughan J et al (1981): Nat ional Institute of Mental Health Diagnostic Intervi ew Schedule:
its history, characteristics, and validity, Arch.Ge n.Psychiatry, 38: 381-389.

Robins LN, Wing J, Wittchen HU et al (1988): The Co mposite International Diagnostic Interview: an epid emiologic
instrument suitable for use in conjunction with dif ferent diagnostic systems and in different cultures ,
Arch.Gen.Psychiatry, 45: 1069-1077.

Robins L, Helzer J, Cottler L, Goldring E (1989): N IMH Diagnostic Interview Schedule, version III revi sed,
November 1989, Washington University School of Medi cine, St. Louis.

Robins LN, Cotler L (2004): Making a Structured Psy chiatric Diagnostic Interview Faithful to the Nomen clature,
American Journal of Epidemiology, 160: 808-813

Sartorius N, Kaelber CT, Cooper JE et al (1993): Pr ogress toward achieving a common language in psychi atry,
results from the international field trials of the clinical guidelines accompanying the WHO classifica tion of mental
and behavioral disorders in ICD-10, Arch.Gen.Psychi atry, 50: 115-124.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
62 Sartorius N, Ustun TB, Korten A et al (1995): Progr ess toward achieving a common language in psychiatr y, II:
Results from the international field trials of the ICD-10 Diagnostic Criteria for Research for mental and Behavioral
disorders, Am. J.Psychiatry, 152 :1427-1437.

Semler G, Wittchen HU, Joschke K et al (1987): Test -retest reliability of a standardized psychiatric i nterview
(DIS/CIDI), Eur.Arch.Psychiat.Neurol.Sci., 236: 214 -222.

Shepherd M, Brooke EM, Cooper JE, Lin T (1968): An experimental approach to psychiatric diagnosis, Act a
Psychiatrica Scandinavica, Suppl.201.

Spitzer RL, Endicott J, Robins E (1978): Research D iagnostic Criteria: rational and reliability, Arch. Gen
Psychiatry, 35: 773-782.

Spitzer RL, Williams JBW, Gibbon M (1987): Instruct ion Manual for the Structured Clinical Interview fo r DSM-III-
R (SCID, 4/1/87 revision), New York, Biometrics Res earch Department, New York Psychiatric Institute.

Spitzer RL, Williams JBW, Gibbon M, First MB (1990) : Structured Clinical Intervie for DSM-III-R, Washi ngton,
DC: American Psychiatric Press.

Spitzer RL, Williams JBW, Gibbon M, First MB (1992) : The Structures Clinical Intervies for DSM-III-R ( SCID): I:
History, rationale, and description, Arch.Gen.Psych iatry, 49: 624-629.

Spitzer RL, Williams JWB, Gibbon M (1994): Structur ed Clinical Interview for DSM-IV Personality Disord ers,
Washington DC: American Psychiatric Press.

Ustun TB, Sartorius N (1995): The background and ra tionale of the WHO collaborative study on psycholog ical
problems in general health care, Chichester: Wiley

Ustun TB, Goldberg DP, Cooper JE et al (1995): A ne w classification for mental disorders with manageme nt
guidelines for use in primary care: The ICD-10 PHC, Brit.J.Gen.Pract., 45: 211-215.

Wing JK, Cooper JE, Sartorius N (1974): Measurement and Clasification of Psychiatric Symptoms: An Inst ruction
Manual for the PSE and Catego Program, London: Camb ridge University Press.

Williams JBW, Gibbon M, First MB et al (1992): The Structured Clinical Interview for DSM-III-R (SCID), II:
Multisite test-retest reliability, Arch.Gen.Psychia try, 49: 630-636.

Wing JK, Babor T, Brugha T et al (1990): SCAN: Sche dules for Clinical Assessment in Neuropsychiatry,
Arch.Gen.Psychiatry, 47: 589-593.

Wing JK (1994): SCAN: Schedules for Clinical Assess ment in Neurpsychiatry, ICD-10 Postgradulate traini ng
course, European Psychiatry, 9, suppl.1.

Wing J (1996a): SCAN and PSE tradition, Soc.Psychia try Psychiatr.Epidemiol., 31: 50-54.

Wing J: (1996b) SCAN (Schedules for Clinical Assess ment in Neuropsychiatry) and PSE (Present State
Examination) tradition, in Mental Health Outcome M easures, G Thornicroft & M Tansella (Eds.), Berlin: Springer.

Wittchen HU, Robins LN, Cottler LB et al (1991): Cr oss-cultural feasibility, reliability and sources o f variance of
the Composite International Diagnostic Interview (C IDI), Brit.J.Psychiatry, 159: 57-84.

Wittchen HU (1994): Reliability and validity of the WHO-Composite International Diagnostic Interview ( CIDI): A
critical review, J.Psychiat.Res., 28 :57-84.

Wittchen HU, Beloch E, Garzcynski E et al (1995): M unchener Composite International Diagnostic Intervi ew (M-
CIDI, paper-pencil 2.2, 2/95), Max-Plank Institute fur Psychiatrie, Klinisches Institute, Munchen.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
63
Wittchen HU, Nelson CB (1996): The Composite Inter national Diagnostic Interview: An instrument for me asuring
mental health outcome? In Mental Health Outcome Mea sures, G Thornicroft & M Tansella (Eds.), Berlin: S pringer.

World Health Organization (1970): The International Pilot Study of Schizophrenia, vol. 1, Geneva: WHO

World Health Organization (1990): Composite Interna tional Diagnostic Interview (CIDI): a) CIDI-intervi ew
(version 1.0), b) CIDI-user manual, c) CIDI trainin g manual, d) CIDI-computer programs, Geneva.

World health Orhanization (1992) International Stat istical Classification of Diseases and Related Heal th Problems,
10 th revision (ICD-10), Geneva, World Health Organi zation.

World Health Organization (1992) The ICD-10 Classif ication of Mental and Behavioral Disorders: Clinica l
Descriptions and Diagnostic Guidelines, Geneva, Wor ld Health Organization.

World Health Organization (1993) The ICD-10 Classif ication of Mental and Behavioral Disorders: Diagnos tic
Criteria for Research, Geneva, World Health Organiz ation

World Health Organization (1994): Schedules for Cli nical Assessment in Neuropsychiatry (SCAN), America l
psychiatric Press, Washington, DC.

Zanarini MC, Frankenburg FR (2001): Attainment and maintenance of reliability of Axis I and Axis II di sorders
over the course of a longitudinal study, Comprehens ive Psychiatry, 42: 369–374.

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
64
3. SCALELE DE EVALUARE GLOBALA A SIMPTOMELOR PSIHI CE

In aceasta sectiune este vorba de instrumente care ajuta la identificarea simptomelor
psihice dintr-un amalgam de simptome cu care un pac ient se poate prezenta la un medic sau
psiholog clinician. In acest sens, ultimele versiun i ale DSM-ului a stabilit un " prag de
semnificatie clinica " dincolo de care un simptom sau un sindrom are o v aloare sau severitate care
trebuie luata in considerare de profesionistii ingr ijirii sanatatii. O alta problema care se ridica ai ci
este si distinctia care trebuie facuta intre simpto mele clinice si dizabilitatea pe care acestea o
genereaza.
Problema relatiei dintre dizabilitate si boala men tala este reluata in DSM-5 cand se
vorbeste de stabilirea unui prag intre sanatate si boala, dintre normal si patologic. Astfel, DSM-5
reformuleaza “criteriu de semnificatie clinica” din colo de care o boala exista si postuleaza:
“OMS separa conceptul de bola mentala si cel de diza bilitate (afectare in functionarea sociala,
ocupationala sau in alte arii importante ale functi onarii). OMS foloseste Clasificarea
Internationala a Bolilor ca sa acopere toate bolile si tulburarile, iar Clasificarea internationala
a functionarii, dizabilitatii si sanatatii (Interna tional Classification of Functioning – ICF) pentru
o clasificare separata a dizabilitatilor. Totusi, i n absenta unor markeri biologici sau clinici,
clari, care sa sustina bolile mentale, nu este posi bil sa se separe complet normalul de
simptomele patologice ce sunt considerate criterii diagnostice. Cu toate acestea, s-a stabilit un
prag de distress sau de dizabilitate dincolo de car e se poate considera ca exista o boala mentala,
in mod obisnuit utilizandu-se definitia: “tulburare ce cauzeaza distress sau afectarea
semnificativa in aria de functionare sociala, ocupa tionala sau alte arii importante ale
functionarii ”.
Pentru a identifica acest prag de semnificatie cli nica, instrumentele de masura prezentate
mai jos, ofera o plaja dimensionala de frecventa si severitate a simptomelor, pe care un subiect
evaluat se poate plasa intr-o anume perioada de tim p, si, astfel, se deschide poarta pentru o
evaluare specifica a problemelor dezvaluite in acel moment de evaluare.

3.1. SISTEMUL AMDP
Arbeitsgemeinschaft für Methodik und Dokumentation in der Psychiatrie (AMDP) sau
Asociatia de Metodologie si Documentare in Psihiatr ie este un instrument de masurare a

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
65 simptomelor psihice care s-a nascut din dorinta de standardizare necesara in evaluarile
psihofarmacologice, dorinta exprimata de 5 clinici psihiatrice din Germania si alte cinci din
Elvetia si una din Wiena (Bobon, 1978). S-a dorit s a se obtina un sistem de documentare
psihiatrica care sa includa date demografice, anamn estice, somatice si psihopatologice ale
subiectilor cuprinsi in studii privind efectele med icamentelor psihotrope. Prima versiune a fost
publicata de Angst si colab. (1969) ca apoi sa apar a imbunatatiri succesive la versiunile
ulterioare. sub egida Collegium Internaationale Psy chiatriae Scalarum.
Sistemul AMDP este mai mult folosit in tarile de li mba germana
Sistemul AMDP este constituit din 5 fise:
– Fisa AMDP-1 este fisa anamnezei generale (date demo grafice, familia, educatie, etc);
– Fisa AMDP-2 este fisa care evalueaza evenimentele s tresante anterioare;
– Fisa AMDP-3 este destinata antecedentelor patologic e:
– Fisa AMDP-4 este o scala de evaluare pentru cuanti ficarea simptomelor psihice
actuale cu o scalare in mai multe trepte (de la 0 l a 3 pentru versiunea germana si de la
0 la 4 pentru cea franceza); cuprinde 100 itemi ce acopera tot atatea simptome
psihice;
– Fisa AMDP-5 este scala de evaluare a simptomelor so matice cu 40 itemi.
Evaluarea simptomelor prin sistemul AMDP se face pe baza observatiei si la aprecierea
acestora pot participa si alte surse de informatie. Prin coroborarea tuturor acestor informatii se
evalueaza in final intensitatea, durata si frecvent a simptomelor conform descriptiei din manualul
de utilizare.
Prin selectarea anumitor simptome din fisa AMDP-4 s i fisa AMDP-5 s-au dezvoltat scale
de evaluare cu o utilitate specifica: scala manie-d epresie cu 27 itemi sau scala de schizofrenie cu
19 itemi (Woggon si Dittrich, 1979). Prin analiza f actoriala, sistemului AMDP i s-au descris
noua dimensiuni corespunzand sindroamelor Paranoid- halucinator, maniacal, ostilitate, depresiv,
apatie, vegetativ si obsesiv (Moller, 2009).
Aplicarea sistemului AMDP cere un antrenament speci fic care presupune cunoasterea
manualului de administrare, asimilarea definitiilor operationale si modul de completare a fiselor
in functie de datele pacientului sau a altor inform anti. Acest antrenament se poate obtine in
centrele abilitate de secretariatul international A MDP.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
66 Administrarea scalelor AMDP necesita aproximativ 40 -60 minute, in functie de abilitatea
intervievatorului si de disponibilitatea datelor ne cesare.
Exista un program de stocare computerizata a datelo r obtinute din sistemul AMDP care
foloseste pachetul statistic SPSS.
Mai multe studii au aratat o buna validitate si con fidenta a scalelor de psihopatologie si
somatica (Pietzcker si Gebhardt, 1983; Bobon, 1981, Renfordt si colab. 1983) ceea ce confera o
utilizare robusta acestui sistem in activitati clin ice diverse.
Programul AMDP este utilizat cu succes mai ales in studiile psihofarmacologice, in
practica clinica, pentru a urmari eficacitatea unui program terapeutic sau atunci cand se doreste
stocarea si documentarea exacta a simptomelor la un grup de pacienti cu acelasi diagnostic.
Exista versiuni si manuale oficiale in engleza, fra nceza si germana. Deasemeni, sistemul
AMDP este tradus in multe alte limbi ca japoneza, spaniola, portugheza, croata, daneza,
olandeza, italiana, greaca, estoniana si rusa. Exis ta si o versiune romana facuta de Prof. dr.
Pompilia Dehelean de la Clinica Psihiatrie din Timi soara.
Numarul crescut de traduceri si utilizatori ai sist emului AMDP a impus crearea unui
secretariat international insarcinat cu coordonarea activitatilor de diseminare a acestui sistem, a
reuniunilor internationale si a grupelor anglofon, germanoforn, francofon si hispanic.

3.2. SCALA DE EVALUARE COMPREHENSIVA A PSIHOPATOLOG IEI
(Comprehensive Psychopathological Rating Scale – CP RS)

Aceasta scala a fost construita in mod explicit pen tru a masura schimbarile in
psihopatologie in timpul diferitelor interventii pr ecum tratamente medicamentoase si
nemedicamentoase (Asberg si colab. 1978).
Introducerea unei multitudini de tehnici de inter ventii in domeniul sanatatatii mentale a
creat nevoia unor metode de evaluare a schimbarilor ce sunt generate de acestea, respectiv de
masurare a “efectivitatii” acestora. Multe din scal e au fost construite mai mult pentru
diagnosticul si clasificarea tulburarilor mentale s i s-a trecut cu vederea daca ele sunt suficient de
“sensibile” pentru a masura schimbarile genereate d e interventiile terapeutice (“sensibilitatea la
schimbare”).
In 1971 un grup interdisciplinar de 15 psihiatrii, psihologi si farmacologi clinicieni au
format un grup de studiu asupra modalitatii standar dizate de evaluare a schimbarilor clinice sub

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
67 tratament. Din cauza ca nici una din scalele vechi examinate nu indeplinea pe deplin criteriile
cerute, s-a decis construirea unei noi scale care s a acopere variabilele psihopatologice care sunt
predispuse cel mai ades la schimbare sub tratament. Activitatea de constructie a noii scale de
evaluare a inceput cu extragerea unui numar mare de itemi din literatura stiintifica si din
experienta clinica practica in functie de relevanta lor pentru tulburtrile psihiatrice si pentru
capacitatea lor de a varia sub influenta proceduril or terapeutice. Din acest motiv au fost evitate
trasaturile de personalitate sau mecanismele de def ensa precum si variabilele influentate de
diferentele socio-culturale. Acest grup de cercetat ori a recunoscut ambiguitatea multor termeni
psihiatrici si din acest motiv a furnizat o descrie re pentru fiecare din ei. Aceste descrieri pot fi
considerate “ definitii operationale ” care sa ingusteze si sa dea incredere modalitatii de
recunoastere si culegere simptomelor incriminate. Asa s-a nascut Scala de evaluare
comprehensive a psihopatologiei ( Comprehensive Psychopathological Rating Scale – CPRS)
(Asberg si Schalling, 1979).
Aceasta scala este un interviu semistructurat. Cad rul temporal la care se refera evaluarea
subiectului depinde de obiectivele urmarite putand fi ultima saptamana, luna sau ultimul an, de
exemplu.
Scala cuprinde 67 itemi dintre care 40 sunt raport ati de subiect, 25 observati de
examinator, unul pentru o apreciere globala a sever itatii si unul pentru evaluarea confidentei
procesului de examinare. In acest fel scala CPRS es te ata o scala de auto-raportare, cat si una de
observatie.
Fiecare item este scorat de la 0 la 6. Este furniz ata o scurta descriere a fiecarui scor de 0,
2, 4 si 6 (puncte de ancorare). In tabelul Nr. 4 se prezinta itemii scalei CPRS, iar in anexa Nr. 1 a
acestui capitol este prezentata versiunea integrala a scalei CPRS.
Pentru cele 25 de itemi care sunt de observatie, e ste posibil ca sa se utilizeze aceasta parte
a scalei ca un chestionar, dar multe informatii ar fi pierdute. De aceia se recomanda ca pe langa
chestionarea subiectului sa se foloseasca si alti i nformanti sau inscrisuri clinice.
Scorul total se face prin adunarea scorului indivi dual al fiecarui item iar scorul total scalei
da o privire de ansamblu asupra incarcarii psihopat ologice a subiectului corespunzator axei I din
DSM.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
68 Studiul de confidenta facut de Amati si colab. (19 78) arata o nota foarte buna obtinuta la
analiza inter-cotatorti si, la fel, o buina confide nta atunci cand scala este administrata de catre
cotatori laici.
Itemi auto-raportati Itemi de obsertare
1. Tristete 41. Tristete aparenta
2. Exaltare 42. Dispozitie exaltata
3. Tensiune interioara 43. Ostilitate
4. Sentimente ostile 44. Raspunsuri emotionale labile
5. Incapacitatea de a simtii 45. Lipsa emotiei adecvate
6. Ganduri pesimiste 46. Perturbari vegetative
7. Ganduri suicidare 47. Somnolenta
8. Hipocondrie 48. Distractibilitate
9. Ingrijorare pentru lucruri minore 49. Izolare, retragere sociala
10. Ganduri compulsive 50. Perplexitate
11. Fobii 51. Blocajul vorbirii
12. Ritualuri 52. Dezorientare
13. Indecizie 53. Presiunea vorbirii
14. Apatie 54. Reducerea vorbirii
15. Fatigabilitate 55. Defecte specifice vorbirii
16. Dificultati de concentrare 56. Fuga de idei
17. Scaderea memoriei 57. Vorbire incoerenta
18. Scaderea apetitului 58. Perseverare
19. Reducerea somnului 59. Activitate crescuta
20. Cresterea somnului 60. Incetineala in miscari
21. Reducerea interersului sexual 61. Agitatie
22. Cresterea interesului sexual 62. Miscari involuntare
23. Tulburari vegetative 63. Tensiune musculara
24. Dureri 64. Manierisme si posturi
25. Tensiune musculara 65. Comportament halucinatori
26. Pierderea senzatiei sau miscarii
27. Derealizare Itemi generali de evaluare
28. Depersonalizare 66. Aprecierea globala a bolii
29. Sentimentul de a fi controlat 67. Increderea conferita evaluarii (confidenta)
30. Perturbarea gandirii
31. Idei de persecutie
32. Idei de grandoare
33. Dispozitie deliranta
34. Trairi extatice
35. Gelozie morbida
36. Alte deliruri
37. Voci comentative
38. Alte halucinatii auditive
39. Halucinatii vizuale
40. Alte halucinatii

Tabelul Nr. 4: Itemii de auto-evaluare si de observare a scalei CPRS

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
69 Analiza factoriala a intregii scale arata ca se pot distinge factori pentru anxietate-depresie-astenie
si pentru schizofrennie (Denecker si colab. 1980; M artinsen si colab. 1989). Administrarea
concurentiala cu alte scale a aratat o buna validit ate a scalei CPRS (Knorring si Strandman,
1978). Confidenta si robustetea acestei scale, ata t pentru depresie cat si pentru schizofrenie, este
foarte buna dupa cum demonstreaza studiile de conco rdanta inter-cotatori (Montgomery si colab.
1978; Jacobson si colab., 1978). Cum am spus mai su s, exista subscale pentru depresie,
schizofrenie, dar si pentru neurastenie sau anxieta te. Ele se pot administra separat pentru
evaluarea standardizata a pacientilor cu astfel de afectiuni. Exista si o versiune scurta cu 50 itemi
a scalei numita CPRS-50, cu 16 itemi auto-raportati si 23 itemi de observatie si un item de
evaluare generala. Si aceasta scala scurta are prop rietati psihometrice bune: confidenta inter-
cotatori intre 0,89-0,99 si validitate concurential a de 0,48 (Johnson, 2010).
Tyrer si colab. (1984) construiesc o subscala de an xietate din itemii CPRS, scala care contine 10
simptome cotati pe o scala Likert cu 7 ancore, de l a 0 la 6.
Utilizarea cea mai frecventa a scalei CPRS este in cazul pacientilor cu afectiuni
psihiatrice severe, precum psihozele.
Aplicarea scalei CPRS necesita un antrenament si e xperienta in intervievarea pacientilor
psihiatrici. Scala poate fi utilizata de toti cei c u experienta clinica precum psihiatrii, psihologi s au
surori. Este recomandat ca inainte de a utiliza ace asta scala sa existe cateva sedinte de
antrenament si evaluare ( "supervision" ).

3.3. SCALA SCURTA DE EVALUARE PSIHIATRICA (Brief Psychiatric Rating
Scale – BPRS)

Aceasta scala a fost dezvoltata de Overall si Gorha m (1963) cu scopul de a masura
schimbarea in severitatea simptomelor psihiatrice i n conditiile diferitelor interventii terapeutice.
Ea a fost dezvoltata pornind de la Scala de evaluar e multidimensionala a lui Lorr (1953) si
cuprinde 16 sau 18 itemi, in functie de versiune, e valuate pe o scala cu 7 ancore (absent, foarte
usor, usor, moderat, moderat sever, sever si extrem de sever). Itemii au fost selectionati din trei
surse, din scala lui Lorr, dintr-o analiza multivar iata a unei colectii extinse de date psihiatrice
obtinute de o cercetare condusa de " Veterans Administration Cooperative Studies in Psyc hiatry "
si dupa consensul a 12 psihiatrii si psihologi clin icieni urmare a sesiuni de evaluare in grup a
bolnavilor psihici (NIHM, 1978). Pentru versiunea originala au fost selectati 16 itemi iar ulterior

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
70 sau mai adaugat doi, asa ca a doua generatie a scal ei BPRS are 18 itemii si, in general, se
recomanda folosirea acestei versiuni (vezi anexa Nr . 2 unde se prezinta versiunea BPRS
actualizata de Bech (1993). Itemii acopera o plaja larga de simptome care sunt intalniti in mod
curent in recaderile psihotice, incluzand halucinat iile, delirurile si dezorganizarea, ca si
ostilitatea, anxietatea sau depresia (Overall si Gr oham, 1988) Lukoff si coloab. (1986) au
expandat scala cu alti itemi si astfel ei au promov at o scala BPRS cu 24 itemi pe care o considera
mult mai adecvata pentru evaluarea bolnavilor cu sc hizofrenie.
Scala BPRS este o scala de observatie, semistructur ata, si poate fi consideraca si un ghid
de interviu cu subiectul. Unii dintre itemi se refe ra la timpul prezent al evaluarii, respectiv "aici
si acum" iar alti itemi acopera ultimele 72 ore (re spectiv itemii: 2 – anxietate psihica, 10-
ostilitate, 11-suspiciozitate, 12-comportament halu cinator, 15-continut neobisnuit al gandirii si
16-afectivitate neadecvata sau tocita).
Itemii au o definitie destul de sumara, fara crite rii operationale. Cu toate acestea, ei
corespund consensului semiologic si diagnostic larg acceptat international. Ei sunt: preocupari
somatice, anxietate, retragere emotionala, dezorgan izare conceptuala, sentimente de vinovatie,
tensiune, manierisme si posturi, grandiozitate, dis pozitie depresiva, ostilitate, suspiciozitate,
comportament halucinator, incetinire motorie, necoo perare, gandire conceptuala neuzuala, tocire
afectiva, excitatie si dezorientare.
Dupa cum se poate constata, scala BPRS este o scal a de observatie si se completeaza usor
dupa un interviu clinic psihiatric. Completarea ei nu ia mai mult de 30 minute. Completarea ei se
face de catre clinician dupa ce a facut un interviu complet cu pacientul. Scala este folosita mai
ales sa masoare simptomele psihotice si un scor mar e indica severitatea psihozei. Este foarte
potrivita pentru evaluarea severitatii schizofrenie i. Daca se foloseste versiunea cu 18 itemi pentru
a evalua severitatea, un scor de 0-9 indica "nici u n sindrom", 10-20 un "sindrom minor" si un
scor de 21 si peste un "sindrom major" (Beck, 1993) .
Prin analiza factoriala s-au conturat cinci factor i (Hedlund si Vieweg, 1980): tulburari de
gandire (itemii dezorganizare conceptuala, comporta ment halucinator si continut neobisnuit al
gandirii), retragere emotionala (itemii retragere e motionala si retardare motorie),
ostilitate/suspiciozitate (itemii ostilitate, suspi ciozitate, necooperare), anxietate/depresie (itemii
anxietate, vinovatie, depresie). Gurr si colab (199 1) grupeaza itemii in doua clase: 1) clasa

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
71 schizofreniei si clasa simptomelor generale (preocu pari somatice, anxietate, vinovatie, tensiune,
depresie, ostilitate, retardare motorie, necooperar e, excitatie, dezorientare).
Analiza de confidenta intercotatori a dat un indic e kappa de peste 0,80 ceea ce inseamna
o nota excelenta. Hedlund si Vieweg (1980) arata o validitate foarte buna cand BPRS s-a
comparat cu evaluarile clinice pentru a detecta sch imbarile clinice sub tratament. Indicele de
agreement intre cotatori a fost foarte bun de 0,72 (Gabbard si colab. 1987). Cat priveste
validitatea scalei BPRS, ea a obtinut note foarte b une cand scala a fost comparata cu Scala pentru
evaluarea simptomelor pozitive si cu Scala pentru e valuarea simptomelor negative (Gur si colab.
1991) sau cu scala PANSS (Bell si colab. 1992).
Cum am spus mai sus, utilitatea principala a scale i BPRS este in cazul evaluarii
pacientilor cu schizofrenie. Ea continua sa ramana o scala populara in ciuda "vechimii" ei pentru
ca este usor de administrat, ia timp putin si este robusta. Ea insa este mai putin sensibila atunci
cand se evalueaza pacienti cu un nivel de psihopato logie mai scazut (Rush, APA, 2000).

3.4. LISTA DE SIMPTOME – 90 (Symptom Check List – 90; SCL-90)
SCL-90 este un inventar multidimensional de autoeva luare a simptomelor dezvoltat de
Derogatis (1977). Din punct de vedere istoric, SCL- 90 a derivat din Hopkins Symptom Checklist
(HSCL), scala care fusese destinata sa masoare disc onfortul si bunastarea psihologica ca un
criteriu de eficacitate a psihoterapiei. Astfel, s cala serveste mai mult pentru masurarea
rezultatului unei terapii si nu este un instrument diagnostic (Bech, 1993) si de aceea a fost
utilizata la inceput pentru evaluarea severitatii s imptomelor in trialurile de psihofarmacologie. Ea
a fost revizuita fata de prototipul originalul cu s copul de a fi folosita si pentru evaluarea
descriptica a psihopatologiei in diferite grupuri p opulationale (Desogatis, 1983. Aeasta versiune
poarta indicativul SCL-90-R. Aceasta versiune a sca lei este prezentata in anexa 4.
Scopul principal al versiunii actuale a scalei SCL- 90-R este de a fi folosita ca un
instrument de screening pentru determinarea tipului si severitatii unor variate simptome mentale.
Ea poate fi utilizata si pentru aprecierea evolutie i simptomelor in timp sub o interventie
terapeutica sau recuperatorie.
Scala se administreaza subiectului ca un auto-ches tionar si completarea ei ia in jur de 15
minute. Ea poate fi si citita subiectului care furn izeaza raspunsurile conform unei planse care
infatiseaza variantele de raspuns. Scala poate fi a dministrata atat de un clinician experimentat cat

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
72 si de un novice, ea nu necesita antrenament special di doar experienta de a relationa si a conversa
cu un pacient.
Scala SCL-90-R cuprinde 90 itemi alesi in special din scala Cornell Medical Index si din
alte scale, itemi care acopera 9 arii simptomatolog ice: somatizare ci 12 itemi, obsesie-compulsie
cu 10 itemi, senzitivitate interpersonala cu 9 item i, depresie cu 13 itemi, anxietate cu 19 itemi,
ostilitate cu 6 itemi, fobie cu 7 itemi, ideatie pa ranoida cu 6 itemi si psihoticism cu 7 itemi si 3
indici globali ai suferintei psihologice. Fiecare i tem se coteaza pe o scala Likert cu 5 puncte de la
deloc = 0, la extrem = 4 si se refera la ultimele 7 zile (o saptamana) din viata subiectului.
Scala furnizeaza trei indici globali:
– Indicele general de severitate care reflecta atat n umarul cat si intensitatea
simptomelor;
– Totalul simptomelor pozitive, un total al simptomel or cotate ca prezente;
– Indexul suferintei simptomelor pozitive, o masura a intensitatii simptomelor in
functie de numarul simptomelor prezente.
Cotarea itemilor poate duce si la constructia unor profile simptomatologice.
Scala SCL-90-R are o farte buna confidenta test-ret est (0,78 – 0,90) si o buna consistenta
interna (Derogatis, 1977a; Derogatis, 1983; Derogat is, 2000) si validitate constructive
(Derogatis, 1977b). La fel, senzitivitatea clinica, respectiv abilitatea de a detecta simptome este
foarte buna (Weissman si colab. 1977). Scala mai pr ezinta si o buna validitate (Peveler si
Fairburn,1990: Koeter, 1992)
SCL-90-R a fost utilizata intr-un larg evantai de c ontexte. Exista norme publicate pentru
pacientii internati sau ambulatorii sau pentru popu latia generala, adulti, adolescenti sau varstnici.
Sunt disponibile, la fel, profile pentru un numar m are de grupe clinice. Aceste norne sunt
prezentate in manualul testului publicat de Derogat is. Un scor total intre 40 si 60 reprezinta
pragul dincolo de care se poate vorbi de o suferint a globala psihopatologica. Totusi, scorurile
trebuie judecate mai mult in functie de raspandirea raspunrurilor pe diferite subscale ale SCL-90-
R. Cea mai comuna utilizare este cea de evaluare a sebveritatii simptomelor cand scala este
administrata in diferite momente in timp si se jude ca evaluatia temporala a scorurilor si astfel
utilitatea programului terapeutic pe care pacientul il urmeaza.
Scala SCL-90-R mai poate fi folosita si pentru eval uarea rezultatului final ("outcome")
unui program sau interventie terapeutica sau ca o m asura imediata a statutului sananatii mentale

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
73 intr-un program de interventie in criza. Nu se reco manda insa ca scala sa fie utilizata in studii
epidemiologice. (Holi, 1993).
Exista si o versiune scurta de numai 53 itemi numi ta Inventarul scurt de simptome ( Brief
Symptom Inventory) sau subscale pentru starile anxioase (Harvard Subscale for Anxiety), pentru
depresie (Harvard Subscale for Depression) , fobie sau discomfort (Bech, 1993 .

3.5. SCALA DE OBSERVATIE A SURORILOR PENTRU EVALUAR EA
PACIENTILOR INTERNATI (Nurses’ Observation Scale for Inpatient Evaluation –
NOSIE-30)
Scala NOSIE-30 este o scala pentru evaluarea simpto melor si comportamentelor din
timpul spitalizarii bazata pe simptomele raportate de subiect si pe observatia directa a
evaluatorului dezvoltata de Honigfeld si colab. (19 66) si cu o larga raspandire in sectiile clinice
de psihiatrie pentru monitorizarea standardizata a pacientilor aflati sub interventii terapeutice.
Dintr-un grup initial de 100 de itemi apartinand ma i multor scale clinice, prin studii de
confidenta si de analiza factoriala s-au ales 80 it emi ca mai apoi sa se selectioneze numai 30
itemi care constituie versiunea actuala a scalei. I temii se coteaza conform observarii pacientului
in ultimele 3 zile si nu cere nici o deductie sau i nterpretare din partea evaluatorului. Itemii sunt
cotati pe o scala Likert cu 5 puncte: 0 – niciodata , 1 – uneori, 2 – adesea, 3 – uzual, 4 –
totdeauna, in functie de frecventa de aparitie a s imptomului sau comportamentului. Scala si
foaia de scor sunt prezentata in anexa Nr. 4.
Cadrul de timp la care se refera evaluarea este de “ultimele trei zile”.
Pe baza scorarii itemilor se pot calcula 7 factorii impartiti in doua grupe: i) factorii
pozitivi precum competenta sociala, interesul socia l sau igiena personala, si ii) factorii negativi
precum iritabilitate, lentoare psihomotorie, psihoz a manifesta sau depresie. Exista o subscala de
agresivitate constituita din itemii: 2, 6, 11, 12, 29.
Un scor total al pacientului poate fi obtinut din a dunarea scorurilor de la cei 7 factori.
Scala poate fi administrata de surori si infirmiere cu experienta clinica si antrenament de
evaluare standardizata a pacientilor (administrare de scale si chestionare).
Scala demonstreaza o rezonabila validitate predicti ve (Philip, 1979). Confidenta
intercotatori arata un indice de confidenta de bun la foarte bun, atunci cand scala este folosita de
un personal foarte bine antrenat (Hafkenscheid, 199 1; Bech, 1993). Aceasta confidenta

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
74 intercotatori este insa mica pentru unele subscale precum cea de iritabilitate, psihoza sau depresie
(Hafkenscgeid, 1991).
Prin analiza factoriala scalei NODSI i s-au descris 7 factori sau subscale precum i)
competenta sociala (itemii 1, 8,9,13, 14, 16, 21, – 22, 24, 25, 26, 30), ii) interes social (itemii 4, 9,
14, 15, 17, 19, -22), iii) iritabilitate (itemii 2, 6, -9, 10, 11, 12, -24, 26, 28, 29), iv) psihoza ( itemii
7, 20, 26, 28), v) retardare motorie (itemii 5, 11, 22, 17) si vi) (itemii 3, 10, 18, 23) (Dingemans
si colab., 1986)
Utilizarea cea mai indicata a scalei NOSIE-30 este pentru evaluarea pacientilor cu
schizofrenie internati in sectii de terapie psihofa rmacologica sau in programe de recuperare. O
alta utilizare curenta este pentru evaluarea probab ilitatii violentei pacientilor internati asupra
personalului de ingrijire (Swett si Mills, 1997).

Bibliografie:

Amati A, Del Vecchio M, Kemali D et al (1978): THe Comprehensive psychopathological Rating Scale (CPRS ) :
communicability to, and inter-rater reliability amo ng untrained raters, Acta Psychiatrica Scandinavica , Supp.271.

Angst J, Battegay R, Bente D et al (1969): Das Doku mentations-System der Arbeitsgemeinschaft fur Metod ik und
Dokumentation in der Psychiatrie (AMP), Arzneimitte l-Forsch, 19: 399-405.

Asberg M, Montgomery SA, Perris C et a (1978): A Co mprehensive Psychopathological Rating Scale, Acta
Psychiatrica Scandinavica, suppl.271: 5-9.

Asberg M, Schalling D (1979): Construction of a new psychiatric rating instrument, The Comprehensive
psychopathological Rating Scale (CPRS), Prog. Neuro -Psychopharmacol. 3: 405-412.

Bech P (1993): Rating Scales for Psychopathology, H ealth Status and Quality of Life, Berlin: Springer- Verlag

Bell M, Milstein R, Beam-Goulet J, et al (1992): Th e Positive and Negative Syndrome Scale and the
Brief Psychiatric Rating Scale: reliability, compar ability, and predictive validity. J Nerv Ment
Dis., 180:723–728.

Bobon DP (1978): Comparaison du systeme AMDP a d'au tre dossier psychiatriques standardises et echelles
multifactorielles d'evaluation de la psychopatholog ie, Acta Psychiat.Belg., 78: 559-572.

Bobon DP (1981): Le Systeme AMDP, Bruxelles: Pierre Mardaga Ed.

Dencker SJ, Frankenberg J, Hansen V, Malt U (1980): Clopenthixol and flupenthixol depot preparations i n
outpatient schizophrenics: II: Factor analysis of t he CPRS subscale for schizophrenia, Acta Psychiatri ca
Scandinavica, 61, suppl 279: 29-40.

Derogatis LR (1977a): The SCL-90 Manual I;Scoring, administration and procedures for the SCL-90, Balti more:
John Hopkins University School of Medicine, Clinica l Psychometrics Unit.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
75 Derogatis LR, Cleary PA (1977b): Conformation of th e dimensional structure of the SCL-90: A study in c onstruct
validity, J.Clin.Psychology, 33: 981-989.

Derogatis LR (1983): SCL-90-R Administration, Scori ng & Procedures Manual-II. Towson, MD: Clinical
Psychometric Research, 3: 14–15.

Derogatis LR (2000). Symptom Checklist-90-Revised. in Ruch AJ (Eds.): Handbook of psychiatric measure s.
American Psychiatric Association.

Dingemans PM, Strobberingh R, Smit B (1986); A cros s-cultural study of the factorial dimensions of the NOSIE: a
follow-up note, Journal of Clinical Psychology, 42( 3): 479-482.

Gur RE, Mozley PD, Resnick SM, et al (1991): Relati ons among clinical scales in schizophrenia. Am J
Psychiatry, 148: 472–478.

Hafkenscheid A (1991) Psychometric evaluation of th e NOSIE for inpatient evaluation in the Netherlands , Acta
psychiatrica Scaninavia, 83: 46-52.

Hedlund JL, Vieweg BW (1980): The Brief Psychiatric Rating Scale (BPRS): a comprehensive review.
Journal of Operational Psychiatry, 11:48–65.

Heglund JL, Vieweg BW (1980): The Brief Psychiatric Rating Scale (BPRS): A comprehensive review,
J.Operational Psychiatry, 11: 48-65.

Holi M (2003): Assessment of psychiatric symptoms u sing the SCL-90, academic dissertation, University of
helsinki, Finland.

Honigfeld G, Gillis RD, Klett JC: NOSIE-30 (1966): A treatment-sensitive ward behavior scale, Psycholo gical
Reports, 19:180-182.

Jacobsson L, Knorring L von, Mattsson B et al (1978 ): The Comprehensive Psychopathological Rating Scal e –
CPRS – in patients with schizophrenic syndromes, Ac ta Psychiatrica Scandinavica, suppl.271: 39-44.

Johnson DL (2010): A Compendoum of Psychosocial Me asures: Assessment of People with Serious Mental Il lness
in the Community, New York: Springer

Koeter MW (1992): Validity of the GHQ and SCL anxie ty and depression scales: A comparative study. J
Affect Disord., 24: 271–279.

Knorring L von, Strandman E (1978): A comparison be tween "Cronholm-Ottoson Depression Rating Scale" an d
variables concerned with depressive psychopathology in the CPRS, Acta Psychiatrica Scandinavica, supp l.271: 45-
51.

Lorr M (1953): Multidimensional scale for rating ps ychiatric patients, Veterans Administration Technic al Bulletin,
10: 507.

Lukoff D, Nuechterlein KH, Ventura J (1986): Append ix A. Manual for Expanded Brief Rating Scale (BPRS) .
Schizophrenia Bulletin, 12: 594–602

Martinsen EW, Friis S, Hoffart A (1989): A factor a nalytical study of the Comprehensive Psychopatholog ical Rating
Scale among patients with anxiety and depressive di sorders, Acta Psychiatrica Scandinavica, 80: 492-4 98

Moller HJ (2009): Standardised rating scales in Psy chiatry: Methodological basis, their possibilities and limitations
and descriptions of important rating scales, World Journal of Biological Psychiatry, 10(1); 6-26

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
76 Montgomery S, Asberg M, Jornested L et al (1978): R eliability of the CPRS between the disciplines of p sychiatry,
general practice, nursing and psychology in depress ed patients, Acta Psychiatrica Scandinavica, suppl. 271: 29-32.

National Institute of Mental Health (1978): Handboo k of Psychiatric Rating Scales, 2 nd ed. NIMH, Rockville,
Maryland, 1978

Overall JE, Gorham DR (1962): The brief psychiatric rating scale, Psychological Reports, 10: 799-812.

Overall JE (1974): The Brief Psychiatric Rating Sca le in pharmacological research, in M. Pichot ed. Mo dern
Problems of Pharmacopsychiatry, Basel, Karger.

Overall JE, Gorham DR (1988): The Brief Psychiatric Rating Scale (BPRS): recent developments in
ascertainment and scaling. Psychopharmacol Bull 24: 97–99.

Peveler RC, Fairburn CG (1990): Measurement of neur otic symptoms by self-report questionnaire: validit y
of the SCL-90R, Psychol Med., 20(4): 873-879.

Philip A (1979): Prediction of successful rehabilit ation by nurse rating scale, Brit.J.Psychiatry, 134 : 422-426

Pietzcker A, Gebhardt R (1983): Depressive syndrome s and scales in the AMDP-system, Ascta Psychiatr.Sc and.,
68, suppl.310 : 65-84.

Rush AJ, American Psychiatric Association Task Forc e (2000): Handbook of Psychiatric Measures, Washing ton,
DC: Americal Psychiatric Association Publ.

Renfordt E, Busch H, Cranach M, Gulbinat W, Tegeler J (1983): Special aspects of interrater reliabilit y in the
AMDP psychopathological version. in D Bobon, U Ba umann et al (Eds.): AMDP-System in pharmacopsychia try,
Basel: Karger.

Swett C, Mills T (1997): Use of the NOSIE to predic t assaults among acute psychiatric patients, Psychi atric
Services, 48: 1177-1180.

Tyrer P, Owen RT, Cicchetti DV (1985): The brief ca le for anxiety: a subdivision of the comprehensive
psychopathological rating scale, Journal of Neurolo gy, Neurosurgery and psychiatry, 47: 970-975.

Weissman MM, Sholomskas D, Pottenger M et al (1977) : Assessing depressive symptoms in five psychiatric
populations: A validation study, Am.J.Epidemiol., 1 06: 203-214.

Woggon B, Dittrich A (1979): Konstruktion ubergeord neter AMP-Skalen: "minisch-depressives" und
"schizophrenes Syndrom", Int.Pharmacopsychiat., 14: 325-337.

– oo 0 oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
77
Anexa Nr. 1

SCALA DE EVALUARE COMPREHENSIVA A PSIHOPATOLOGIEI
(THE COMPREHENSIVE PSYCHOPATHOLOGICAL
RATING SCALE – CPRS )

Instructiuni pentru evaluator:
Evaluarea trebuie sa se bazeze pe un interviu clini c flexibil cand subiectul este incurajat mai intai sa descrie in
cuvinte proprii si cu cat mai multe detalii simptom ele sale. Intervievatorul trebuie sa decida care it em din scala nu
este pe deplin acoperit si sa puna intrebari largi si neutre astfel incat subiectul sa abordeze acele domenii. Daca
aceasta nu este suficient pentru evaluare, se pot p une si intrebari specifice. Primul interviu dintr-o serie destinata sa
masoare schimbarea este, intr-o anumita privinta, u n interviu de antrenament, atat pentru intervievato r, cat si pentru
intervievat. Poate fi folositor sa se lase interviu l sa tina cat mai mult timp pentru ca sa fim siguri ca subiectul a
inteles pe deplin intrebarile si ca evaluatorul sa se familiarizeze cu istoria subiectului. Aceasta va permite
evaluatorului sa puna intrebari mai pertinente in i nterviurile ulterioare. Noi recomandam ca o foaie d e scor separata
sa fie utilizata pentru fiecare noua evaluare.

PSIHOPATOLOGIA RAPORTATA DE SUBIECT

1. Tristete
Reprezinta o dispozitie traita subiectiv, indiferen t daca este reflectata obiectiv sau nu. Include dis pozitia depresiva,
indispozitie, descurajare si sentimentul de a fi fa ra ajutor sau speranta.
Evaluati in functie de intensitate, durata si masur a in care dispozitia este influentata de evenimente .
Dispozitia exaltata este evaluata 0 la acest item.
0 Tristete ocazionala ce poate apare in diverse circu mstante
2 Sentimente predominente de tristete dar apar ii momente mai luminoase
4 Sentimente generale de tristete sau mahnire. Dispoz itia este cu greu influentata de circumstantele
exterioare
6 Traire continua de suferinta sau indispozitie extrema.

2. Exaltare
Reprezinta o dispozitie traita subiectiv, indiferen t daca este reflectata in comportare sau nu. Includ e relatari despre
bunastare, buna dispozitie sau exuberanta invariabi la.
Evaluati in functie de intensitate, durata si masur a in care dispozitia este influentata de circumstan tele exterioare.
Deosebiti-o de trairile extatice (34).
Dispozitia depresiva este cotata 0.
0 Veselie ocazionala care poate apare in diferite cir cumstante
2 Sentimente predominente de bunastare si buna dispozitie dar pot aparea si proaste dispozitii
4 Sentimente generale de bunastare si buna dis pozitie. Dispozitia este cu greu influentata de
circumstante. Lungi perioade de umor abundent.
6 Exuberanta invariabila, bunastare suprema, veselie intensa

3 Tensiune interioara
Reprezinta sentimente de discomfort maladiv, nervoz itate, tensiune iritabila, dezordine interioara, pa nica, teama si
chin.
Evaluati in functie de intensitate, frecventa si in tinderea perioadei de linistire necesara.
Deosebiti-o de tristete (1), ingrijorare (9) si ten siune musculara (25).
0 Placid. Numai tensiune interioara trecatoare
2 Sentimente ocazionale de nervozitate si disco nfort rau definit

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
78 4 Sentimente continue de tensiune interioara sa u panica intermitenta pe care pacientul le poate st apani
numai cu oarecare dificultate
6 Spaima nestapanita sau chin. Panica coplesito are.

4 Sentiment de ostilitate si manie
Reprezinta sentimente de manie, ostilitate si agres ivitate indiferent daca se regasesc in comportament sau nu.
Evalueaza in functie de intensitate, frecventa si m asura in care provocarea este tolerata.
Incapacitatea de a se mania este evaluata cu zero l a acest item.
0 Nu se supara usor
2 Usor de suparat. Raporteaza sentimente ostil e care sunt usor de risipit.
4 Reactioneaza la provocare cu manie sau ostil itate excesiva.
6 Manie persistenta, furie sau ura intensa car e este dificil sau imposibil de controlat.

5. Incapacitatea de a simtii
Reprezinta experienta subiectiva a interesului redu s fata de ambianta sau activitati care in mod norma l si furnizau
placere. Capacitatea de a reactiona cu emotie adecv ata la circumstante sau oameni este redusa.
Deosebiti-o de apatie (14)
0 Interes normal fata de ambianta sau fata de al ti oameni.
2 Capacitatea redusa de a se bucura de interesele uzuale. Capacitatea redusa de a simti supararea.
4 Pierderea interesului pentru ambianta. Pierde rea sentimentelor pentru prieteni si cunostinte.
6 Sentimentul de a fi paralizat emotional, inab ilitatea de a simti supararea sau suferinta si o
imposibilitate completa sau chiar dureroasa de a a vea sentimente pentru rude apropiate sau prieten i.

6. Ganduri pesimiste
Reprezinta ganduri de vinovatie, inferioritate, aut orepros, pacatuire, remuscari si ruina.
0 Fara ganduri pesimiste
2 Idei fluctuante de insuficienta, autorepros si autodepreciere.
4 Autoacuzari persistente sau idei definite dar i nca rationale de vinovatie sau pacat. Pesimism crescut
referitor la viitor.
6 Deliruri de ruina, remuscari si pacat de ne reparat. Autoacuzarii absurde.

7. Ganduri suicidare
Reprezinta sentimentul ca viata nu este demna de a fi traita, ca o moarte naturala ar fi de dorit, gan duri de sinucidere
si pregatiri de sinucidere.
Incercarile de sinucidere nu trebuie prin ele inse le sa influenteze evaluarea.
0 Se bucura de viata si o ia ca atare.
2 Plictisit de viata. Doar ganduri suicidare tre catoare.
4 Mai bine moartea. Gandurile suicidare sunt comu ne si sinuciderea este considerata o solutie posib ila, dar
fara planuri sau intentii anume.
6 Planuri explicite de sinucidere cand se iveste vreo ocazie. Pregatiri active de sinucidere.

8. Hipocondrie
Reprezinta preocupari exagerate sau ingrijorare ner ealista referitoare la sanatate sau boala.
Deosebiti-o de ingrijorarea in legatura cu lucruri mici (9), durerea (24) si pierderea senzatiilor sau miscarii (26).
0 Nici o preocupare speciala pentru s anatate
2 Reactioneaza la disfunctii corporale minore c u presimtiri rele. Frica exagerata fara de boli
4 Convingerea ca are o boala dar poate fi linis tit dar numai pentru putin timp.
6 Convingeri hipocondriace absurde si incapacit ante (organism descompus, intestine care nu au
functionat luni de zile, etc).

9. Ingrijorare pentru lucruri minore
Reprezinta grija si preocuparea excesiva in legatur a cu lucruri minore care este dificil de oprit si d isproportionata
fata de circumstante.
Deosebiti-o de tensiunea interioara (3), ganduri pe simiste (6), hipocondrie (8), ganduri compulsive (1 0), fobie (11) si
indecizie (13).
0 Nu exista ingrijorari deosebite.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
79 2 Preocupare excesiva, griji ce pot fi inlatura te.
4 Ingrijorat si agasat de fleacuri sau lucruri rutinirere minore.
6 Ingrijorare adesea dureroasa si neimpacata. L inistirea nu este eficienta.

10. Ganduri compulsive
Reprezinta ganduri tulburatoare sau infricosatoare sau dubii care sunt traite ca absurde sau irational e dar care se
desfasoara impotriva vointei proprii.
Distingeti-o de hipocondrie (8), ingrijorare pentru lucruri marunte (9) si perturbarea gandirii (30).
0 Nu exista ganduri repetitive.
2 Ganduri compulsive ocazionale care nu sunt de ranjante.
4 Ganduri compulsive frecvente care sunt deranj ante.
6 Obsesii incapacitante sau respingatoare ce oc upa intreagul camp al gandirii.

11. Fobii
Reprezinta sentimente de frica irationala in situat ii specifice (precum in autobuze, magazine, aglomer ari, in spatii
inchise, cand este singur) care sunt evitate daca e ste posibil.
0 Nici o fobie
2 Sentimente de discomfort vag in situatii part iculare care pot fi invinse fara ajutor sau in luar ea unor
precautii simple precum evitarea orelor de aglomera re cand este posibil.
4 Anumite situatii provoaca constant discomfort marcat si sunt evitate fara a deteriora performanta sociala.
6 Fobie incapacitanta cu restrangerea severa a s ferei activitatilor, de ex. neputinta totala de a i esii din casa.

12 Ritualuri
Reprezinta o repetare compulasiva a unor acte speci ale sau ritualuri care sunt considerate ca nefiind necesare sau
absurde si rezistente dar care nu pot fi reprimate fara discomfort.
Evaluarea este bazata pe timpul petrecut cu aceste ritualuri si pe baza gradului de incapacitate socia la.
0 Nici un comportament compulsiv.
2 Verificare compulsiva ocazionala sau usoara.
4 Ritualuri compulsive clare care nu interfera cu performanta sociala.
6 Ritualuri extinse sau obiceiuri de verificare care sunt consumatoare de timp si incapacitante.

13. Indecizie
Reprezinta oscilatia si dificultatea in alegere int re alternative simple.
Deosebiti-o de ingrijorarea pentru lucruri mici (9) si ganduri compulsive (10).
0 Nici un fel de indecizie
2 O oarecare oscilatie, dar totusi poate lua o d ecizie cand este necesar.
4 Indecizie sau oscilatie care restrange sau imp iedica actiuni, care face dificil sa se raspunda la intrebari
simple sau sa se faca alegeri simple.
6 Indecizie extrema chiar in situatiile in care hotararea constienta nu este in mod normal ceruta, precum
daca sa stea sau sa plece, sa intre sau sa ramana a fara.

14. Apatie
Reprezinta o dificultate in a porni sau incetineala in a initia si a face activitati cotidiene.
Deosebiti-o de indecizie (13) si fatigabilitate (15 ).
0 Vaga dificultate in a porni activitatea. Nu ex ista apatie sau indolenta.
2 Dificultati in demararea activitatilor.
4 Dificultati in demararea activitatilor simple de rutina care sunt efectuate numai cu efort.
6 Inertie completa. Incapacitate de a incepe act ivitatea fara ajutor.

15. Fatigabilitate
Reprezinta experienta de oboseala ce se instaleaza mai uaor decat de obicei. Cand apatia (14) este ext rema, acest
item este dificil de evaluat. Daca este imposibil, nu-l evaluati.
Deosebiti-l de apatir (14).
0 Are puterea obisnuita. Nu oboseste repede.
2 Oboseste usor dar nu trebuie sa intrerupa mai des decat de obicei.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
80 4 Se epuizeaza usor. Adesea obligat de a face o pauza pentru a se odihni.
6 Puizarea intrerupe aproape toate activitatile sau le face imposibile.

16. Dificultati de concentrare
Reprezinta dificultatea de a-si aduna gandurile cul minand cu pierderea capacitatii de concentrare care incapaciteaza
subiectul.
Evaluati in functie de intensitate, frecventa si gr adul de incapacitate produs.
Deosebiti-le de scaderea memoriei (17) si perturbar ea gandirii (30).
0 Nici o dificultate de concentrare.
2 Dificultati ocazionale in a-si aduna gandurile .
4 Dificultati in concentrare si in sustinerea ju decatii ce interfera cu lectura si conversatia.
6 Lipsa de concentrare incapacitanta.

17. Scaderea memoriei

Reprezinta perturbari subiective ale amintirii comp arativ cu capacitatea anterioara.
Deosebiti-o de dificultatile de concentrare (16).
0 Memorie ca deobicei.
2 Ocazional cresc lapsirile memoriei.
4 Relatari despre inconvenientele sociale sau al te tulburari din cauza scaderii memoriei.
6 Plangeri despre incapacitatea completa de reme morare.

18. Reducerea apetitului
Reprezinta sentimentul de pierdere a apetitului com parativ cu cel cand era bine.
0 Apetit normal.
2 Apetit usor redus
4 Fara apetit. Mancarea este lipsita de gust. Tr ebuie sa se forteze sa manance.
6 Trebuie sa fie fortat ca sa manance. Refuza ma ncarea.

19. Reducerea somnului
Reprezinta experienta subiectiva de somn redus ca d urata sau adancime comparativ cu modelul normal pro priu
subiectului cand era bine.
0 Somn ca de obicei.
2 Usoara dificultate de a dormi sau somn usor re dus sau superficial.
4 Somn redus sau intrerupt pentru cel putin 2 or e.
6 Mai putin de 2 sau 3 ore de somn.

20. Cresterea somnului
Reprezinta o experienta subiectiva de crestere a du ratei si adancimii somnului comparativ cu modelul n ormal ale
subiectului cand era bine.
0 Nici un somn suplimentar
2 Doarme mai adanc sau mai mult decat deobicei.
4 Mai multe ore de somn suplimentar.
6 Petrece o mare parte a zilei dormind in ciuda somnului normal sau prelungit de noapte.

21. Reducerea interesului sexual
Reprezinta descrierea unui interes sexual redus sau a reducerii activitatii sexuale (aceasta trebuie j udecata
intotdeauna fata de obiceiurile sexuale obisnuite c and subiectul era bine).
Impotenta obisnuita sau frigiditatea trebuie ignora te cand evaluam interesul sexual.
Interesul sexual crescut este cotat cu 0.
0 Nici o reducere a interesului sexual.
2 Admite ca interesul sexual este redus dar acti vitatea nu este stanjenita.
4 Reducerea definita a interesului sexual. Activi tatile sexuale obisnuite sunt reduse sau inexistent e.
6 Indiferenta sexuala completa.

22. Cresterea interesului sexual

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
81 Reprezinta descrierea unui interes sexual mai puter nic dacat in mod obisnuit care poate fi reflectat
intr-o crestere a activitatilor sau fantasmelor sex uale (Aceasta trebuie intotdeauna sa fie judecata d upa obisnuintele
sexuale ale subiectului cand era bine).
0 Nici o reducere a interesului sexual
2 Cresterea interesului sexual sau fantasmelor c e nu se reflecta in activitatea sexuala.
4 Cresterea definita a interesului sau activitat ilor sexuale sau fantasmelor sexuale deranjante.
6 Total preocupat de fantasme sexuale. Cresterea foarte marcata a activitatilor sexuale.

23. Tulburari vegetative
Reprezinta descrierea de palpitatii, dificultati de respiratie, ameteli, transpiratii crescute, maini si picioare reci, gura
uscata, indigestii, diaree, mictiuni frecvente.
Deosebiti-le de tensiunea intersioara (3), dureri ( 24) si pierderea senzatiilor si miscarii (26).
0 Nici un fel de perturbari vegetative
2 Sim,ptome vegetative ocazionale care apar dupa stressuri emotionale.
4 Perturbari frecvente sau intense vegetative car e sunt traite ca deranjante sau ca inconvenient soc ial.
6 Foarte freecvente tulburari vegetative care in trerup alte activitati sau sunt incapacitante.

24. Dureri
Reprezinta relatari despre discomfortul corporal, d ureri si suferinte.
Evaluati in functie de intensitate, frecventa si du rata si in functie de cerintele necesare ameliorari i. Sa nu se ia in
seama opinia despre cauza organica.
Deosebiti-le de hipocondrie (8), tulburari vegetati ve (23) si tensiune musculara (25).
0 Dureri absente sau trecatoare
2 Definite dureri si sufewrinte ocazionale.
4 Dureri si suferinte prelungite si suparatoare. Cereri de analgezice.
6 Dureri severe sau invalidante.

25. Tensiune musculara
Reprezinta descrierea cresterii tensiunii in muschi si o dificultate in relaxarea fizica.
Deosebiti-le de dureri (24).
0 Nici o crestere a tensiunii musculare.
2 Crestere ocazionala a tensiunii musculare, mai evidenta in situatii de solicitare.
4 Dificultate considerabila in gasirea unei pozit ii comfortabile cand sta jos sau culcat. Tensiune m usculara
deranjanta.
6 Tensiune musculara dureroasa. Complet incapabi l de relaxare fizica.

26. Pierderea senzatiilor si miscarii
Reprezinta deteriorarea sau pierderea functiilor sp ecifice motorii sau senzoriale.
Neglijati orice fond organic.
Deosebiti-o de hipocondrie (8), tulburari vegetativ e (23) si dureri (24).
0 Nici o deteriorare afunctiilor senzoriale sau motorii.
2 Usoara si tranzitorie deteriorare care nu tulb ura activitatile uzuale.
4 Deteriorare clara sau pierdere a unor functii, dar efectueaza activitatile zilnice fara nici un f el de ajutor.
6 Pierdere senzorio-motorie persistenta si sever incapacitanta care necesita
ajutor, cum ar fi orbirea,
incapacitatea de a vorbi sau de a merge.

27. Derealizarea
Reprezinta o schimbare in calitatea perceperii medi ului, care poate apare artificial. Se include la fe l "deja-vu", deja-
vecu" si schimbarea intensitatii perceptiilor.
Deosebiti-o de depersonalizare (28).
0 Nici o schimbare in perceptie.
2 Episoade ocazionale de fenomene de deja-vu sau derealizare.
4 Frecvente episoade de derealizare.
6 Foarte frecventa si persistenta derealizare.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
82 28. Depersonalizare
Reprezinta o schimbare in propria cunoastere combin ata cu sentimente de ireal, schimbare corporala, de tasare sau
schimbare radicala a persoanei.
Distingeti-o de incapacitatea de a simtii (5), dere alizare (27), sentimentul de a fi controlat (29).
0 Nici o experienta de schimbare.
2 Sentimente vagi si ocazionale de schimbare a p ropriei persoane.
4 Sentimente deranjante de schimbare a persoanei .
6 Experienta continua a schimbarii radicale a pr opriei persoane.

29. Sentimentul de a fi controlat
Reprezinta experienta influentarii sau controlarii din afara si experienta ca sentimentele, impulsuril e sau vointa sunt
impuse din afara.
Se noteaza tot aici experienta de a fi capabil de c ontrola pe altii in acelasi mod.
0 Influenta obisnuita din parte fortelor sociale .
2 Vaga sau neconvingatoare relatare ca ar fi con trolat, influentat nenatural din afara.
4 Experiente ocazionale dar clare de a fi contro lat dinafara, de ex. prin hipnoza
6 Experiente continue ca sentimentele sau impuls urile nu deriva din propria persoana ci sunt introd use fortat
precum prin intermediul radiatiilor.

30. Perturbarea gandirii
Reprezinta experienta unei opriri bruste a ganduril or (blocarea gandirii) sau ganduri care au fost in serate in cap
(insertia gandirii) sau care au fost luate (furtul gandirii) sau ascultate sau difuzate.
Deosebiti-o de gandurile compulsive (10) sau de dif icultatile de concentrare (16).
0 Nu exista intreruperi.
2 Relatari vagi sau neconvingatoare de episoade de intreruperea gandurilor.
4 Ganduri blocate ocazional dar clar sau episoad e ocazionale de ganduri inserate sau extrase. Senti mentul ca
gandurile sunt citite.
6 Intreruperea perturbanta sau dizabilitanta a g andurilor. Transmiterea gandurilor.

31. Idei de persecutie
Reprezinta suspiciozitatea, exagerarea constiintei proprii, convingerea ca se vorbeste rau despre sine , ca este urmarit
sau persecutat cu intentii rautacioase.
0 Nici o suspiciune sau constiinta de sine nepot rivita.
2 Vagi sentimente de a fi observat. Suspiciuni o cazionale de rautate.
4 Sentimente generale ca este discutat, amenint at sau persecutat.
6 Convingerea nealterata ca este victima unei pe rsecutii sistematice. Interpretari delirante ale in tamplarilor
obisnuite sau a "semnelor". Convingerea ca se refer a la persoana sa dincolo de domeniul verosimilului (
de ex. la televiziune sau in ziare).

32. Idei de grandoare
Reprezinta opinia exagerata asupra propriei importa nte, asupra capacitatilor sau sanatatii bune.
Deosebiti-le de exaltare (2) si trairi extatice (34 ).
0 Nici o ideie de grandoare.
2 Incredere in sine cu o ingamfare asupra propri ei importante.
4 Opinie clar exagerata asupra propriei importan te si capacitati. Planuri de viitor marete, facile, nerealiste.
6 Idei de grandoare delirante, absurde.

33. Dispozitie deliranta
Reprezinta premonitii nerealiste, puternice, sentim ente sau brusca convingere ca evenimentele obisnuit e sau lucruri
obisnuite au o profunda si bizara semnificatie.
Deosebiti-o de derealizare (27) si trairi extatice (34).
0 Numai superstitii obisnuite. Nu dispozitie del iranta.
2 Vagi presentimente ca ceva personal si necunos cut trebuie sa i se intample.
4 Un puternic sentiment ca evenimente obisnuite in general au o semnificatie speciala (dispozitie d eliranta).
6 Convingerea brusca si de nezdruncinat, ivita d in senin, ca o serie de evenimente au o profunda si adesea
bizara semnificatie (delire autohtone).

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
83
34. Trairi extatice
Reprezinta experienta de natura mistica, bucurie sa u fericire extatica ce poate implica o brusca ilumi nare, percepere
in probleme religioase sau unuine cu Dumnezeu.
Distingeti de exaltare (2) si idei de grandoare (32 ).
0 Nici un fel de experienta extatica
2 Ocazional sentimente inexplicabile de fericire cu tonalitati metafizice.
4 Frecvente experiente de incantare extatica in legatura cu sentimente de brusca patrundere in prob leme
metafizice.
6 Sentimente marcate sau continue de incantare s au extaz metafizic, uniune mistica cu Dumnezeu.

35. Gelozie patologica
Reprezinta o preocupare absorbanta despre posibila neloialitate a partenerului sexual.
0 Nici o suspiciune nefondata fata de partener.
2 Sentimente vagi de insecuritate si suspiciune despre fidelitatea partenerului.
4 Cauta si interpreteaza eronat "dovezi" de infi dalitate.
6 Idei morbide de gelozie domina viat si actiuni le. Ameninta partenerul si incearca sa obtina "conf esiuni".

36. Alte deliruri
Reprezinta alte deliruri fata de cele de mai sus [g anduri pesimiste (6), hipocondria (8), sentimentul de a fi controlat
(29), idei de persecutie (31), idei de grandoare (3 2), dispozitie deliranta (33), gelozie morbida (35) ].
0 Nici un fel de alte deliruri.
2 Descrieri vagi si neconvingatoare.
4 Idei hotarat patologice atingand forta deliran ta.
6 Deliruri absurde care pot fi reflectate in com portament.

37. Voci comentative
Reprezinta experienta auzirii propriilor ganduri vo rbite sau reprezentate cu glas tare sau auzirea uno r voci
comentand sau argumentand despre sine la persoana a treia.
Distingeti-le de alte halucinatii auditive (38).
0 Nici un fel de voci halucinatorii comentative.
2 Vagi sau neconvingatoare relatari despre voci care comenteaza.
4 Voci halucinatorii definite dar care nu dizabi liteaza pacientul.
6 Voci halucinatorii frecvente care dizabilitea za pacientul.

38. Alte halucinatii auditive
Reprezinta toate sunetele halucinatorii sau voci cu exceptia vocilor comentative (37). Includeti dease menea
halucinatiile auditive legate de dispozitia psihica predominenta, precum depresia sau exuberanta.
0 Nici un fel de halucinatii auditive cu excepti a fenomenului hipnagogic.
2 Interpretarea eronata a unor stimuli auditivi, relatari vagi si neconvingatoare despre halucinati i auditive.
4 Halucinatii definite care pot fi persistente d ar nu intrusive.
6 Halucinatii puternice si neplacute. Comenzi im perative.

39. Halucinatii vizuale
Reprezinta o interpretare eronata a stimulilor vizu ali (iluzii) sau o falsa perceptie vizuala fara vre -un stimul anume
din afara (halucinatie).
0 Nici o falsa experienta vizuala cu exceptia po sibilelor fenomene hipnagogice.
2 Iluzii ocazionale.
4 Frecvente iluzii sau halucinatii vizuale ocazi onale.
6 Halucinatii persistente, frecvente sau clare.

40. Alte halucinatii
Reprezinta halucinatii ale gustului, mirosului sau senzatiilor corporale. Specificati tipul simtului s i bazati evaluarea
pe simtul care da halucinatiile cele mai preganante .
0 Nici un fel de halucinatie.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
84 2 Raportari vagi sau neconvingatoare de halucina tii.
4 Halucinatii ocazionale dar definite.
6 Halucinatii clare, frecvente sau persistente.

PSIHOPATOLOGIA OBSERVATA

41. Tristete aparenta
Reprezinta indispozitia, desnadejdia si disperarea (mai mult decat o indispozitie trecatoare) reflecta ta in vorbire,
expresia fetei si postura. Evaluati pe baza adancim ii si incapacitatii de a invinge aceasta stare.
0 Nici un fel de tristete.
2 Pare indispus dar se insenineaza ocazional.
4 Apare trist si nefericit tot timpul.
6 Desnadejdie si mahnire continua si extrema.

42 Dispoztia expansiva
Reprezinta o stare de buna dispozitie si exuberanta (excludeti buna dispozitie obisnuits si trecatoare ).
Include cresterea evidenta a bunei dispozitii, incr ederii de sine, exapnsivitatii, umorului ,si exube rantei din vorbire,
alegeri, expresia fetei, postura si acvititate. Eva lueaza in functie de intensitatea si inabilitatea d e a raspunde serios
atunci cand este cerut.
0 Veselie normala
2 Increzator in sine si oarecum expansiv dar seri os cand se cere.
4 Ilaritate expansiva cu increderea in sine exage rata si veselie care nu cedeaza.
6 Arata o exuberanta extrema si persistenta, vese lie si ilaritate absurda.

43. Ostilitate
Reprezinta iritabilitatea si priviri, cuvinte sau a ctiuni maniate. Evaluati in functie de intensitate si frecventa si de
faptul ca o mica provocare scoate la iveala raspuns ul manios si in functie de timpul cerut pentru a se calma.
0 Nici o ostilitate evidenta.
2 Protestatat, iritabil, susceptibil la provocari . Ocazional priviri suparate.
4 Gesturi foarte agresive, certaret, sicanator, d ar poate fi calmat.
6 Comportament amenintator sau chiar violenta fiz ica.

44. Raspunsuri emotionale labile
Resprezinta schimbarea rapida a dispozitiei precum brusca exaltare sau tristete cu o tendinta de a eta la raspunsuri
emotionale intense. Nu trebuie confundata cu starea preponderenta a dispozitiei.
Evaluati in functie de viteza si frecventa schimbar ii.
0 Nu exista schimbari bruste de dispozitie.
2 Schimbari de dispozitie rapide ocazionale si de inteles.
4 Schimbari de dispozitie exagerate sau frecvente si bruste.
6 Schimbari foarte rapide intre dispozitii opuse intense.

45. Lipsa emotiei adecvate
Reprezinta tocirea sentimentelor (afectelor) exprim ata prin lipsa expresiei emotionale sau prin aparit ia unor trairi
emotionale incongruente cxare sunt evident neadecva te situatiei.
Deosebiti-o de tristetea evidenta (41) si dispoziti e exuberanta (42).
0 Afect adecvat in concordanta cu dispozitia.
2 Lipsa aparenta de interes, etalare usor ciudata a emotiilor.
4 Raspunde in mod clar neadecvat la probleme sens ibile sau apare sa nu raspunda la toate.
6 Numai raspunsuri emotionale clar bizare sau ind iferenta emotionala totala.

46. Tulburari vegetative
Reprezinta semne de disfunctie vegetativa, hiperven tilatie sau oftat frecvent, roseata, transpiratii, maini reci, pupile
marite, gura uscata, ameteli.
0 Nici o perturbare vegetativa observata.
2 Tulburari vegetative usoare sau ocazionale prec um roseata, paliditate sau transpiratii in conditi de stress.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
85 4 Perturbari vegetative clare in diferite ocazii chiar fara stress.
6 Perturbari vegetative care intrerup interviul.

47. Somnolenta
Reprezinta abilitatea evident diminuata de a sta tr eaz ce poate fi observata din expresia fetei, vorbi re, postura.
Deosebiti-o de izolare (49), perplexitate (50) sau incetineala in miscare (60).
0 Complet treaz.
2 Pare somnoros. Casca ocazional.
4 Tinde sa adoarma daca este lasat in pace.
6 Adoarme in timpul interviului sau este dificil de trezit.

48. Distractibilitate
Reprezinta atentia usor de distras de stimul extern i irelevanti. Deosebiti-o de izolare (49), perplexi tate (50), blocarea
vorbirii (51), fuga ideilor (56) sau comportamentul halucinator (65).
0 Atentie adecvat sustinuta
2 Atentie ocazional distrasa de stimuli irelevant i (cu ar fi zgomote din fundal).
4 Usor de distras.
6 Distras continuu de evenimente incidentale si o biecte care fac intervievarea dificila sau imposibi la.

49. Izolare, retragere din mediu
Reprezinta atentia evident redusa si aparenta nebag are in seama a oamenilor si ambiantei. Deosebiti-o de
somnolenta (47), perplexitate (50), blocajul vorbir ii (51) si vorbire redusa (54).
0 Evident bine integrat in mediu.
2 Retragere ocazionala dar atentia poate fi read usa fara dificultate.
4 Pare absent si izolat si doar cu greu poate fi readus la situatia interviului.
6 Complet retras. Pare sa nu reactioneze la cuvin te sau atingere.

50. Perplexitate
Reprezinta consternarea, o mare dificultate de a in telege orice situatie si de a interpreta contextul. Deosebiti-o de
somnolenta (47), distractibilitate (48) si izolare (49).
0 Nici o perplexitate.
2 Incurcat. Ocazional dificultate de a intelege c eea ce ar trebui sa reprezinte intrebari simple.
4 Pare consternat. Chestiuni simple trebuie repet ate pentru a fi intelese. Ocazional raspunsurile nu sunt
corelate cu intrebarea.
6 Evident perplex si consternat. Vorbirea si comp ortamentul evident nepotrivite ca si cum ar fi in v is.

51. Blocarea vorbirii
Reprezinta stopari bruste si neatentie in timpul vo rbirii care dureaza cateva secunde sau mai mult. Ad esea este
insotita de imobilitate si blocarea evidenta a gan dirii.
Deosebiti-o de reducerea vorbirii (54), defecte spe cifice de vorbire (55), vorbire incoerenta (47).
0 Nici un fel de blocaj al vorbirii.
2 Lapsusurile ocazionale care ar putea fi interpr etate ca devieri ale ideilor.
4 Blocaj evident ale vorbirii chiar daca nu se af la sub influenta unui stress special.
6 Blocaj al vorbirii frecvent si indelungat care interfereaza cu conversatia.

52. Dezorientare
Reprezinta deficienta orientarii in timp si spatiu.
0 Complet orientat.
2 Dezorientare minima in ceea ce priveste ziua si data.
4 Marcata dezorientare pentru data sau orice dezo rientare in timp.
6 Marcat dezorientat in timp si spatiu.

53. Presiunea vorbirii
Reprezinta presiunea de a vorbi, cresterea fluxului vorbirii si locvacitate inoportuna. Reducerea vorb irii este cotata 0
la acest item.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
86 0 Vorbire comuna fara locvacitate inoportuna.
2 Vorbire rapida – guraliva. Raspunde detaliat la intrebari.
4 Sporovaiala, dificil de intrerupt.
6 Conduce interviul. Cuvintele se rostogolesc din el. Nu poate fi intrerupt.

54. Vorbire redusa
Reprezinta vorbirea retinuta sau incetinita, cu mul te pauze si intreruperi. Presiunea vorbirii este co tata 0 la acest
item. Deosebiti-o de izolare (49), perplexitate (50 ), blocajul vorbirii (51), defecte specifice de vor bire (55).
0 In mod obisnuit vorbeste fara pauze inoportuire
2 Necesita timp pentru a da raspunsuri scurte.
4 Raspunsuri scurte extrem de monosilabice, cu lu ngi intarzieri. Cu greu apare vreun comentariu si atunci
cand apare, el este foarte lent.
6 Raspunsurile monosilabice sunt date doar cu efo rt mare. Aproape sau complet mut.

55. Defecte specifice de vorbire
Reprezinta de ex. balbaiala, dizartria si afazia – specificati tipul si oricare motiv evident.
0 Nici o dificultate de vorbire.
2 Defecte ocazionale de verbire, mai ales cand e suparat.
4 Defecte de vorbire foarte evidente care sunt de ranjante dar nu interfera cu comunicarea.
6 Defecte de vorbire persistente si deranjante ca re interfera marcat cu comunicarea.

56. Fuga de idei
Reprezinta un flux rapid de idei exprimat prin vorb ire. Exista o continuitate a ideilor, chiar daca es te foarte dificil
sau chiar imposibil de a le prinde, in contrast cu vorbirea incoerenta (57).
0 Flux obisnuit al ideilor.
2 Asociatii libere si vii cu tendinta de a intra in discutie.
4 Flux rapid al ideilor care poate fi urmarit. Fr ecvente schimbari ale subiectului care interfera cu
conversatia.
6 Schimbari rapide ale subiectului si bogatia si viteza asociatiilor fac conversatia extrem de dific ila sau
imposibila.

57. Vorbirea incoerenta
Reprezinta vorbirea evident ilogica sau dezorganiza ta cu digresiuni, trecerea inexplicabila de la un s ubiect la altul,
distorsiuni si fragmentari ale cuvintelor si sintax ei.
Deosebiti-o de fuga de idei (56).
0 Vorbire coerenta si comprehensiva.
2 Vorbire pedanta si discret digresiva. Folosirea idiosincretica dar comprehensiva a cuvintelor sau
frazelor, mai ales la stress.
4 Asociatii ilogice intre cuvinte sau fraze, chia r fara stress.
6 Vorbire evident disjunctiva si ilogica. Fragmen tarea frazelor sau cuvintelor sau neologisme bizare care
interfera serios comunicarea.

58. Perseverare
Reprezinta tendinta de a se opri, de a repeta propo zitii sau actiuni astfel incat sa se repete raspuns ul de la o intrebare
anterioara si sa se intoarca constant la acelasi su biect sau sa nu fie capabil sa intrerupa un gand s au actiune.
0 Nici o perseverare.
2 Aceiasi fraza este repetata ocazional. Se rein toarce la aceiasi intrebarea de mai multe ori.
4 Repeta aceiasi fraza dar poate fi constrans sa dea raspunsuri mai adecvate. Dificultati in intrer uperea
unui sir de idei sau a unei actiuni odata pornita.
6 Fraze sau comportament perseveratoriu ce face comunicare dificila sau imposibila.

59. Activitate crescuta
Reprezinta o crestere in frecventa si marimea misca rilor voluntare (miscari faciale, mers, miscari aco mpaniatoare
sau gesturi) si o crestere a vitezei in initierea s i efectuarea lor.
Deosebiti-o de agitatie (61) si miscari involuntare (62).
0 Schimbare normala intre activitate si odihna.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
87 2 Gesturi vii si mers grabit dar poate sa se opr easca.
4 Miscari sau gesturi evident expansive si rapid e. Reactii bruste. Paraseste ocazional scaunul in t impul
interviului.
6 Activitate motorie exagerata continua. Nu poat e sa fie constrans sa se aseze sau sa stea intins.

60. Incetinirea miscarilor
Reprezinta o descrestere in frecventa si extinderea miscarilor voluntare. Miscarile faciale, mersul, m iscarile
acompaniatoare sau gesturile sunt lente, incetinite .
0 Schimbarea normala intre activitate si repaus.
2 Gesturi si miscari faciale minime.
4 Aproape nici o activitate motorie spontana. Mi scari incete si efectuate cu greutate.
6 Trebuie sa fie condus la interviu. Nici o misc are spontana. Fata imobila. Stupoare.

61. Agitatie
Reprezinta activitatea motorie ”fara scop", cum ar fi miscarea mainilor, tragerea de obiecte sau haine , incapacitatea
de a sta linistit.
Deosebiti-o de cresterea activitatii (59), miscari involuntare (62), si manierisme (64).
0 Nici o agitatie.
2 Dificultatea de a tine mainile linistite. Schim ba de cateva ori pozitia in timpul interviului. Tra ge de
obiecte, le aranjeaza.
4 Evident nelinistit. Tragere inoportuna si abse nta de obiecte. Ocazional se ridica pe jumatate.
6 Nu poate fi convins sa stea cu exceptia unor s curte perioade. Deambulare neincetata fara scop.

62. Miscari involuntare
Reprezinta urmatoarele miscari involuntare: ticuri, tremuraturi, miscari coreo-atetozice, dischinezii, distonii si
torticolis. Specificati tipul.
Deosebiti-le de cresterea activitatii activitatii ( 59), agitatie (61), si manierisme (64).
0 Nici o miscare involuntara.
2 Ocazional miscari involuntare sub stress.
4 Miscari involuntare frecvente si evident accent uate sunt stress. Reuseste sa nu le lase sa impiedi ce
activitatea motire obisnuita.
6 Miscari involuntare continue care interfera se rios cu activitatile obisnuite.

63. Tensiunea musculara
Reprezinta tensiunea musculara observabila evidenti ata prin expresia faciala, postura si miscari.
0 Apare relaxat.
2 Facies si postura usor tensionate.
4 Tensiune moderata la fata si postura (usor de urmarit la muschii fetei si gatului). Nu pare sa ga seasca o
pozitie relaxata cand sta. Miscari rigide si greoai e.
6 Foarte incordat. Adesea sta cocotat si ghemuit sau incordat si rigid, drept la marginea scaunului .

64. Manierisme si posturi
Reprezinta miscari complexe sau posturi repetate sa u stereotipe precum grimaserii, miscari stilizate, posturi
curioase, catalepsie. Aprecierea se face pe baza fr ecventei si gradului de interferenta cu alte activi tati.
Deosebiti-le de perseverare (58), agitatie (61), si miscari involuntare (62), in special de ticuri.
0 Nici un manierism.
2 Miscari stilizate sau grimase ocazionale sau c u dubiu.
4 Manierisme sau posturi pronuntate care sunt ev idente dar nu interfera cu alte activitati.
6 Manierisme sau posturi pronuntate care trec di ncolo de aspectul activitatii motorii obisnuite.

65. Comportament halucinator
Reprezinta comportamentrul bizar sugestiv pentru ha lucinatii, de ex. intoarcerea brusca, strigate sau raspunsuri ca
pentru a raspunde sau auzi voci, retragerea din fat a unor presupuse halucinatii vizuale. Trebuie inter pretate
indiferent daca halucinatiile sunt admise sau nu de bolnav.
Deosebiti-le de miscarile involuntare (62), manieri sme si posturi (64).

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
88 0 Nici un comportament halucinator.
2 Comportament ciudat ca si cum ar vorbi cu sine insusi care poate reprezenta un comportament
halucinator dar nu este considerat ca atare.
4 Comportament halucinator convingator.
6 Comportament halucinator frecvent sau bizar ca re interfera cu interviul.

66. Aprecierea globala a bolii
0 Nimic. Absenta bolii.
2 Boala indoielnica sau minima care nu deranjeaz a.
4 Boala definita sau moderata.
6 Boala severa sau incapacitanta.

67. Increderea conferita evaluarii
0 Foarte slaba
2 Satisfacatoare
4 Buna
6 Foarte buna

– oo 0 oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
89 Anexa Nr. 2

SCALA SCURTA DE EVALUARE PSIHIATRICA
(BRIEF PSYCHIATRIC RATING SCALE – BPRS)

Numele si pronumele pacientului____________________ __ Varsta_________
Diagnosticul_______________________________________ _______________
Data evaluarii______________________
Numele evaluatorului __________________________

1. PREOCUPARI SOMATICE – interes pentru sanatatea ? ? ? ? ? ? ?
fizica, frica de boli fizice, hipocondrie

2. ANXIETATE – ingrijorare, interes crescut pentru ? ? ? ? ? ? ?
prezent si viitor, neliniste

3. RETRAGERE AFECTIVA – lipsa de interactiune ? ? ? ? ? ? ?
spontana, izolare in relatie cu altii

4. DEZORGANIZARE CONCEPTUALA ? ? ? ? ? ? ?
tulburare formala a gandirii (de ex. pierdere a asociatiilor,
incoerenta, fuga de idei, neologisme)

5. SENTIMENTE DE VINA – culpabilizare, rusine, ? ? ? ? ? ? ?
reprosuri pentru comportamentul trecut

6. TENSIUNE – manifestari fizice si motorii ale ? ? ? ? ? ? ?
nervozitatii, activitate crescuta

7. MANIERISME SI POSTURI – comportament motor ? ? ? ? ? ? ?
bizar, particular (nu se include ticurile)

8. GRANDIOZITATE – parere foarte buna despre sine, ? ? ? ? ? ? ?
aroganta, convingerea despre puteri sau abilitati
neobisnuite

9. DISPOZITIE DEPRESIVA – tristete, deceptie, pesimism ? ? ? ? ? ? ?

Absent
Foarte usor Usor Moderat Moderat sever

Sever Extrem de sever

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
90 10. OSTILITATE – animozitate, desconsiderare, beligeranta, ? ? ? ? ? ? ?
dispret fata de altii

11. SUSPICIOZITATE – neincredere, credinta ca altii au ? ? ? ? ? ? ?
intentii malitioase sau discriminatorii

12. COMPORTAMENT HALUCINATOR – perceptii fara un ? ? ? ? ? ? ?
stimul normal corespunzator

13. LENTOARE MOTORIE – incetinirea si lentoarea ? ? ? ? ? ? ?
miscarii sau vorbirii, reducerea tonusului

14. NECOOPERARE – rezistenta, dusmanie, resentimente ? ? ? ? ? ? ?
rejectia autoritati

15. GANDURI NEOBISNUITE – ganduri bizare, neobisnuite, ? ? ? ? ? ? ?
stranii, insolite

16. TOCIRE AFECTIVA – reducerea tonului emotional, ? ? ? ? ? ? ?
reducerea intensitatii sentimentelor, aplati zare

17. EXCITARE – cresterea tonalitatii emotionale, agitatie, ? ? ? ? ? ? ?
cresterea reactivitatii

18. DEZORIENTARE – confuzie sau lipsa asociatiei corecte ? ? ? ? ? ? ?
referitor la persoana, loc si timp.

– oo 0 oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
91 Anexa Nr. 3

SCALA SCURTA DE EVALUARE PSIHIATRICA
(BRIEF PSYCHIATRIC RATING SCALE – ANCHORED)

Margaret G. Woerner, Salvatore Manuzza, John M. Kan e (1988)
folosita de Spitalul Hillside (Glen Oaks)
Departamentul de Cercetare

Numele pacientului ___________________________ Data __________________
Evaluator ___________________________________

Introduce-ti toate intrebarile cu “In ultima saptam ana ati avut…”

1. PREOCUPARI SOMATICE: Interes crescut fata de sanatatea fizica. Evalueaza gradul in care sanatatea fizica
este perceputa ca o problema pentru pacient, daca p langerile lui au o baza reala sau nu. Nu evalua num ai
simptopmele somatice. Evalueaza numai interesul pen tru sau grija fata de problemele fizice (reale sau
imaginare). Evalueaza pe baza informatiilor raportate (de ex. s ubiective) privitor la ultima saptamana.
1. Nici o raportare
2. Foarte usor: ocazional exista o preocupare usoara a supra corpului sau sanatatii fizice
3. Usoara: ocazional exista un interes moderat sau ade sea oarecare interes.
4. Moderat: ocazional este foarte interesat sau adesea este moderat interesat.
5. Moderat sever: adesea este foarte interesat.
6. Sever: este foarte interesat majoritatea timpului
7. Foarte sever: este foarte interesat aproape tot tim pul
9. Nu poate fi evaluat adecvat din cauza tulburarilor de gandire, necooperarii sau pentru
evavizitate/defensivitate marcata .

2. ANXIETATE: Ingrijorare, teama sau interes crescut pentru preze nt sau viitor. Evalueaza numai pe baza
raportarii verebale a propriei experiente subiectiv e a pacientului din ultima saptamana. Nu deduce
anxietatea din semne fizice sau mecanisme de defens a nevrotica.
1. Nimic raportat
2. Foarte usor: ocazional simte ceva anxietate.
3. Usor: ocazional simte anxietate moderata sau adesea simte oarecare anxietate
4. Moderat: ocazional se simte foarte anxios sau adese a se simte moderat anxios
5. Moderat sever: adesea se simte foarte anxios
6. Sever: se simte foarte anxios majoritatea timpului
7. Foarte sever: se simte foarte anxios aproape tot ti mpul
9. Nu poate fi evaluat adecvat din cauza tulburarilor formale de gandire, necooperarii sau pentru
evazitate/defensivitate marcata.

3. RETRAGERE AFECTIVA: Deficienta in relatie cu intervievatorul si cu situ atia de interviu. Manifestarile
deschise ale acestei deficiente include contactul v izual prost sau absent, incapacitate de a se orient a corporal
spre itervievator si o lipsa generala a implicarii sau angajarii in interviu. A se deosebi de APLATIZA REA
AFECTIVA in care deficitele din expresia faciala, g esualitatea corporala si voce sunt cotate. Evalueaza pe
baza observatiei din timpul interviului.
1. Nimic observat
2. Foarte usor: de ex. arata ocazional contact vizual defectuos
3. Usor: de ex. ca mai sus dar mai frecvent
4. Moderat: de ex. evidentiaza slab contact vizual dar inca pare angajat in interviu si raspunde adecvat la toate
intrebarile

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
92 5. Moderat sever: de ex. se uita fix in podea si se or ienteaza departe de intervievator dar inca pare mod erat
angajat in interviu
6. Sever: de ex. ca mai sus dar mai persistent si gene ralizat
7. Foarte sever: de ex. apare ca cazut din cer (absen ta totala a incetinirii emotionale) si este neimpli cat si
neangajat cu totul in interviu. (SA NU SE COTEZE DA CA SE EXPLICA PRIN DEZORIENTARE)

4. DEZORGANIZARE CONCEPTUALA: Gradul incomprehensivitatii vorbirii. Include orice tip de tulburare
formala a gandirii (de ex. pierderea asociatiilor, incoerenta, fuga de idei, neologisme). NU include p resiunea sau
circumstantialitatea vorbirii, chiar daca este marc ata. NU evalua pe baza impresiei subiective a pacie ntului (de
ex. “gandurile mele curg repede, nu pot sa tin un g and”, “gandurile mi se amesteca”). Evalueaza NUMAI pe
baza observatiei din timpul interviului.
1. Nimic observat
2. Foarte usor: de ex. oarecum vag dar fara semnificat iei clinica
3. Usor: frecvent vag dar interviul progreseaza fluent ; pierderea asociatiilor ocazional
4. Moderat: de ex. afirmatii irelevante ocazional, fol oseste rar neologisme, pierderea moderata a asociat iilor
5. Moderat sever: ca mai sus dar mai frecvent
6. Sever: tulburari formale de gandire prezente in maj oritatea timpului interviului si interviul este sev er
perturbat
7. Foarte sever: foarte putina informatie coerenta poa te fi obtinuta.

5. SENTIMENTE DE VINOVATIE: Interes crescut sau remuscari pentru comportamentul trecut. Evalueaza pe
baza experientelor subiective ale pacientului evide ntiate prin spusele lui despre ultima saptamana. Nu
deduce sentimentele de vina din depresie, anxietate sau defense nevrotice.
1. Nimic raportat
2. Foarte usor: ocazional ceva sentimente de vina
3. Usor: ocazional sentimente moderate de vina sau ade sea ceva sentimente de vina
4. Moderat: ocazional sentimente puternice de vina sau adesea sentimente moderate de vina
5. Moderat sever: adesea ssentimente puternice de vina
6. Sever: sentimente puternice de vina majoritatea tim pului sau delir de vinovatie incapsulat
7. Foarte sever: constante sentimente chinuitoare de v ina sau delir incapsulat de vina
9. Nu poate fi evaluat adecvat din cauza tulburarilor formale de gandire, necooperarii sau pentru
evazitate/defensivitate marcata.

6. TENSIUNE: Coteaza nelinistea motorie (agitatie) obs ervata in timpul interviului. NU evalua pe baza
experientei subiective raportate de subiect. Nu ia in consideraie patogeneza suspectata (de ex. diskin ezia
tardiva).
1. Nimic observabil
2. Foarte usor: ocazional neliniste
3. Usor: neliniste frecventa
4. Moderat: neliniste constanta sau frecventa nelinist e, frecare a mainilor sau trasul de haine
5. Moderat sever: constanta neliniste, freecatul maini lor si trasul hainelor
6. Sever: nu poate ramane locului (de ex. trebuie sa s e plimbe)
7. Foarte sever: se plimba in mod frenetic.

7. MANIERISME SI POSTURI: Comportament motor anormal si nenatural. Evalueaza numai anormalitatile
miscarii. Nu cota simpla crestere a activitatii motorii. Ia i n consideratie frecventa, durata si gradul bizareri ilor.
Nu tine seama de patogeneza suspectata.
1. Nimic observabil
2. Foarte usor: comportament straniu dar fara semnific atie clinica evidenta, de ex. ocazional zambet
neadecvat, rare miscari ale buzelor
3. Usor: comportament ciudat dar nu bizar in mod evide nt, de ex. rare balansari ale capului in mod ritmic ,
miscari intermitente anormale ale degetelor
4. Moderat: ia pozitii nenaturale pentru scurte perioa de de timp, rare protruzii ale limbii, grimase fac iale,
balansari
5. Moderat sever: isi mentine pozitii nenaturale in ti mpul interviului, miscari neobisnuite in mai multe arii ale
corpului

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
93 6. Sever: ca mai sus dar mai frecvent, intens sau gene ralizat
7. Foarte sever : posturi bizare majoritatea timpului interviului, continue miscari anormale in mai multe arii
ale corpului.

8. GRANDIOZITATE: Stima de sine crescuta (increderea in sine) sau val orizare crescuta a propriilor talente,
puterii, abilitati, realizari, cunostinte, importan ta sau identitate. Coteaza numai calitatea grandioa sa a clamarii
(de ex. Nu coteaza astfel de afirmatii: "Eu sunt ce l mai mare ghinionist din lume", "Intreaga tara inc earca sa ma
omoare") in afara de cazul ca vina/persecutia este legata de unele exagerari speciale ale atributelor individului.
La fel, pacientul trebuie sa clameze atribute exage rate: de ex. daca pacientul neaga talente, puteri, etc. chiar
daca el spune ca altii arata ca el are aceste atrib ute, acest item nu trebuie sa fie cotat. Coteaza pe baza
raportarii (subiective) din ultima saptamana.
1. Nici o raportare
2. Foarte usor: este mai increzator decat majoritatea oamenilor dar nu are o semnificatie clinica definit a
3. Usor: crestere definite a stimei de sine sau exager area talentelor oarecum disproportionata fata de
circumstante
4. Moderat: stima de sine crescuta clar disproportiona ta fata de circumstante sau suspiciune de delir gra ndios
5. Moderat sever: un singur delir grandios definit si incapsulat sau multiple delire grandioase definite dar
fragmentate
6. Sever: un singur delir grandios definit sau un sis tem delirant sau multiple definite deliruri grandio ase de
care pacientul pare preocupat
7. Foarte sever: ca mai sus dar aproape toata conversa tia este directionata catre delirul/delirurile gran dioase
ale pacientului
9. Nu poate fi evaluat adecvat din cauza tulburar ilor formale de gandire, necooperarii sau pentru
evazitate/defensivitate marcata.

9. DISPOZITIA DEPRESIVA: Raportarea subiectiva a trairii depresive, tristete , mahnire, etc. Evalueaza nu pe
baza deductiilor privind depresia conform lentoarei generale si plangerilor somatice. Evalueaza pe baza
informatiilor raportate (subiective) referitor la u ltima saptamana.
1. Nimic raportat
2. Foarte usor: ocazional trairi oarecum depresive
3. Uaor: ocazional trairi moderat depresive sau adesea trairi oarecum depresive
4. Moderat: ocazional trairi foarte depresive sau ades ea trairi moderat depresive
5. Moderat sever: adesea trairi foarte depresive
6. Foarte sever: trairi foarte depresive majoritatea t impului
7. Foarte sever: trairi foarte depresive aproape tot t impul
9. Nu poate fi evaluat adecvat din cauza tulburarilor formale de gandire, necooperarii sau pentru
evazitate/defensivitate marcata.

10. OSTILITATE: Animozitate, dispret, beligeranta, desconsiderare a altor oameni din afara situatiei de interviu.
Coteaza numai pe baza raportului verbal al sentimen telor si actiunilor pacientului fata de altii in ti mpul
ultimei saptamani.
Nu deduce ostilitatea din defensele nevrotic e, anxietate sau pl ngeri somatice.
1. Nimic raportat
2. Foarte usor: ocazional simte ceva manie
3. Usor: adesea simte ceva manie sau ocazional simte m anie moderata
4. Moderata: ocazional simte multa manie sau adesea si mte manie moderata
5. Moderat sever: adesea simte multa manie
6. Sever: a actionat pe baza maniei devenind verbal sa u fizic abuziv in una sau mai multe ocazii
7. Foarte sever: a actionat in baza maniei in mai mult e ocazii
9. Nu poate fi evaluat adecvat din cauza tulburar ilor formale de gandire, necooperarii sau pentru
evazitate/defensivitate marcata.

11. SUSPICIOZITATE: Credinta (deliranta sau altcumva) ca altii au in pr ezent sau au avut in trecut intentii rele
sau discriminatorii fata de pacient. Pe baza raport arii verbale evaluati numai acele suspiciuni care s unt in mod

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
94 curent active si privesc circumstante trecute sau p rezente. Coteaza pe baza raportarii (de ex. subiective)
informatiei privind ultima saptamana.
1. Nimic raportat
2. Foarte usor: rare momente de neincredere care pot s au nu sa fie eplicate de situatie
3. Usor: ocazional momente de suspiciozitate care sunt in mod sigur nelegate de situatie
4. Moderat: mai frecvent suspiciozitate sau tranzitori i idei de referinta
5. Moderat sever: suspiciozitate generala, frecvente i dei de referinta sau un delir incapsulat
6. Sever: delir/deliruri definite de referinta sau per secutie care nu sunt pe de-a'ntregul generalizate ( de ex. un
delir incapsulat)
7. Foarte sever: ca mai sus dar mai raspandit, frecven t si intens
9. Nu poate fi evaluat adecvat din cauza tulbura rilor formale de gandire, necooperarii sau pentru
evazitate/defensivitate marcata.

12. COMPORTAMENT HALUCINATOR: Perceptii (in oricare modalitate senzoriala) in abs enta unui stimul
extern identificabil. Evalueaza numai acele experiente care s-au petrecut in timpul ultimei saptamani.
Evaluati "vocile din capul meu" sau "viziuni in min tea mea" numai daca pacientul le poate deosebi pe a cestea
de gandurile sale.
1. Nimic raportat
2. Foarte usor: numai suspiciune de halucinatii
3. Usor: halucinatii definite dar nesemnificative, rar e sau tranzitorii (de ex. ocazionale halucinatii vi zuale fara
forma, o voce strigandu-i pe nume pe pacient)
4. Moderat: ca mai sus dar mai frecvente sau intense (de ex. frecvent vede diavolul, doua voci conversea za)
5. Moderat sever: halucinatiile sunt traite aproape in fiecare zi sau sunt o sursa de suferinta extrema
6. Sever: ca mai sus si au avut un impact moderat asup ra comportamentului pacientului (de ex. dificultati de
concentrare cu interferente asupra capacitatii de f unctionare in munca)
7. Foarte sever: ca mai sus si a avut un impact sever (de ex. tentative de suicid ca urmare a comenzilor
halucinatorii)
9. Nu poate fi evaluat adecvat din cauza tulburar ilor formale de gandire, necooperarii sau pentru
evazitate/defensivitate marcata.
13. LENTOARE MOTORIE: Reducerea nivelului energiei evidentiata in lentoar ea miscarilor. Evalueati numai
pe baza comportamentului pacientului. Nu evaluati pe baza impresiei subiective a pacientl ui asupra
nivelului energiei lui.
1. Nimic observabil
2. Foarte usor si fara semnificatie clinica evidenta
3. Usor: de ex. conversatia este oarecum incetimita, m iscarile oarecum lente
4. Moderat: de ex. conversatia este evident incetinita dar nu fortata
5. Moderat severa: de ex. conversatia este fortata, mi scarile sunt foarte lente
6. Sever: de ex. conversatia este dificil de mentinut, miscari foarte grele
7. Foarte sever: de ex. conversatia este aproape impos ibila, nu se misca de loc

14. NECOOPERARE: Evidenta rezistentei, neprieteniei, resentimentului si lipsei de cooperare cu intervievatorul.
Evalueaza numai pe baza atitudinii pacientului si r aspunsurilor la intervievator si a situatiei din ti mpul
interviului. Nu cota pe baza resentimentului raportat sau necoop erarii din afara situatiei de interviu.
1. Nimic observat
2. Foarte usor: de.ex. nu pare motivat
3. Usor: de ex. Pare evaziv in anumite arii
4. Moderat: de ex. Este monosilabic, nu poate elabora ceva spontan, oarecum neprietenos
5. Moderat sever: de ex. Exprima resentimente si este neprietenos in timpul interviului
6. Sever: de ex. Refuza sa raspunda la un numar de int rebari
7. Foarte sever: de ex. Refuza sa raspunda la majorita tea intrebarilor

15. GANDURI NEOBISNUITE: Severitatea delirurilor de orice tip – ia in consid eratie convingerea si efectul
asupra actiunilor. Evaluati pe baza informatiilor raportate (de ex. su biective) referitor la ultima
saptamana.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
95 1. Nimic raportat
2. Foarte usor: deliruri suspectate s au probabile
3. Usor: pe moment, deliruri partiale sau frag mentate, pacientul intreba despre credintele lui
4. Moderat: convingeri delirante dar delirul/del irurile nu au influenta asupra comportamentului
5. Moderat sever: convingeri delirante ferme dar au numai un impact ocazional asupra comportamentul ui
6. Sever: delirurile au un efect semnificativ, d e ex. ignorarea responsabilitatilor din cauza preoc uparilor cu
credinta ca este el este in legatura cu Dumnezeu.
7. Foarte sever: delirurile au un im pact major, de ex. nu mai mananca pentru ca crede c a mancarea este
otravita
9. Nu poate fi evaluat adecvat din cauza tu lburarilor formale de ga ndire, necooperarii sau pentru
evazitate/defensivitate marcata.

16. TOCIRE AFECTIVA: Diminuarea raspunsului afectiv caracterizat prin de ficit in expresia fetii, gestualitate
sau inflexiune a vocii. Deosebiti-o de RETRAGEREA E MOTIONALA in care este vorba mai mult de o
afectare interpersonala decat de afect. Luati in co nsiderare si consistenta afectarii. Cotati pe baza observatiei
facute in timpul interviului.
1. Nimic observat
2. Foarte usor: de ex. ocazional pare indiferent la lucrurile care in mod obisnuit sunt acompaniate de
oarecare emotie
3. Usor: de ex. expresie faciala oarecum diminua ta sau voce oarecum monotona sau gestica oarecum re dusa
4. Moderat: de ex. ca mai sus dar mai intensa, p relungita sau frecventa
5. Moderat sever: de ex. aplatizarea afectivitat ii incluzand cel putin doua din trei caracteristici : pierderea
severa a expresiei faciale, voce monotona sau reduc erea gestualitatii.
6. Sever: de ex. aplatizare profunda a afectivit atii
7. Foarte sever: de ex. voce total monotona si l ipsa totala a expresivitatii gestuale din timpul ev aluarii.

17. EXCITATIE: Cresterea tonului emotional incluzand iritabilitate si expansivitate (afectivitate hipomanica).
Nu deduceti afectivitatea din declaratiile delirurilor grandioase. Evaluati bazati pe observatiile facute in
timpul interviului.
1. Nimic observat
2. Foarte usor si dubiu despre semnificatia clinica
3. Usor: de ex. momente de iritabilitate sau expansivi tate
4. Moderat: de ex. frecvent iritabil sau expansiv
5. Moderat sever: constant iritabil sau expansiv sau m omente de furie sau euforie
6. Sever: de ex. furie sau euforie in cea mai mare par te a interviului
7. Foarte sever: de ex. ca mai sus dar la un grad asa de mare incat interviul s-a terminat prematur

18. DEZORIENTARE: Confuzia sau lipsa asociatiilor corecte privind per soana, locul sau timpul. Evaluati
bazati pe observatiile facute in timpul interviului .
1. Nimic observat
2. Foarte usor: de ex. pare oarecum confuz
3. Usor: de ex. indica usor gresit anul (in loc de 200 7 spune 2008)
4. Moderat: de ex. indica foarte gresit anul (de ex. spune 1978)
5. Moderat sever: de ex. este nesigur unde se afla
6. Sever: de ex. nu are ideie unde se afla
7. Foarte sever: de ex. nu cunoaste cine este
9. Nu poate fi evaluat adecvat din cauza tulburar ilor formale de gandire, necooperarii sau pentr u
evazitate/defensivitate marcata.

– oo 0 oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
96 Anexa Nr. 4

LISTA A SIMPTOMELOR – 90 – R
(SYMPTOMS CHECKLIST – 90 – R)
Leonard DEROGATIS, PhD
Clinical Psychometric Research, Inc.
Riderwood MD 21139
USA

NOTA: Aveti in fata o lista de probleme si simptome pe care oamenii le au cateodata.
Va rugam sa citit atent fiecare din ele. Apoi bifat i numarul care corespunde sau
descrie cel mai bine CAT DE MULT SIMPTOMUL SAU PROB LEMA
RESPECTIVA V-A SUPARAT IN ULTIMA SAPTAMANA INCLUSIV ZIUA
DE AZI.

Cat de mult ati fost suparat de:

Deloc Putin Moderat Tare Extre m

1. Dureri de cap 0 1 2 3 4

2. Nervozitate sau tremor interio 0 1 2 3 4

3. Ganduri nedorite, cuvinte sau idei ce nu
vor sa paraseasca mintea 0 1 2 3 4

4. Senzatie de lesin sau ameteala 0 1 2 3 4

5. Pierderea interesului sau a placerii sexuale 0 1 2 3 4

6. Sentimentul ca altii sunt primejdiosi 0 1 2 3 4

7. Ideia ca cineva va controleaza gandurile 0 1 2 3 4

8. Sentimentul ca altii v-au cauzat majoritatea
problemelor dumneavoastra 0 1 2 3 4

9. Probleme de memorie 0 1 2 3 4

10. Grija legata de murdarie sau delasare 0 1 2 3 4

11. Sentimentul de a fi usor de suparat sau
iritat 0 1 2 3 4

12. Dureri de inima sau in piept 0 1 2 3 4

13. Senzatie de frica in locuri largi sau pe strada 0 1 2 3 4

14. Senzatie de lipsa de energie si incetineala 0 1 2 3 4

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
97 15. Idei de a sfarsi cu viata 0 1 2 3 4

16. Auzul de voci pe care altii nu le aud 0 1 2 3 4

17. Tremurtturi 0 1 2 3 4

18. Neincredere in majoritatea oamenilor 0 1 2 3 4

19. Pofta de mancare scazuta 0 1 2 3 4

20. Plangeti usor 0 1 2 3 4

21. Timiditate si neliniste fata de persoane de sex opus 0 1 2 3 4

22. Sentimentul ca ati fost prin in cursa 0 1 2 3 4

23. Spaima brusca fara motiv 0 1 2 3 4

24. Explozii de nervi necontrolate 0 1 2 3 4

25. Frica de a iesi singur din casa 0 1 2 3 4

26. Faptul de a va invinovatii singur 0 1 2 3 4

27. Dureri de spate 0 1 2 3 4

28. Imposibilitatea de a face ceva 0 1 2 3 4

29. Sentimentul de singuratate 0 1 2 3 4

30. Sentimentul de tristete 0 1 2 3 4

31. Ingrijorare exagerata 0 1 2 3 4

32. Lipsa de interes 0 1 2 3 4

33. Sentimentul de frica 0 1 2 3 4

34. Sentimentele Dvs. sunt usor de ranit 0 1 2 3 4

35. Sentimentul ca altii va cunosc g ndurile 0 1 2 3 4

36. Sentimentul ca altii nu va inteleg si nu va
sunt simpatici 0 1 2 3 4

37. Sentimentul ca oamenii sunt neprietenosi
sau va antipatizeaza 0 1 2 3 4

38. Necesitatea de a face lucrurile incet pentru a
fi sigur de corectitudine 0 1 2 3 4

39. Batai rapide sau tari de inimi 0 1 2 3 4

40. Greturi sau varsaturi 0 1 2 3 4

41. Sentiment de inferioritate fara de altii 0 1 2 3 4

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
98
42. Dureri musculare 0 1 2 3 4

43. Sentimentul ca sunteti urmarit sau vorbit de al tii 0 1 2 3 4

44. Greutate la adormire 0 1 2 3 4

45. Nevoia de a verifica si reverifica ceea ce
ati facut 0 1 2 3 4

46. Dificultatea de a hotara 0 1 2 3 4

47. Frica de a calatori cu autobuzul, tramvaiul sau trenul 0 1 2 3 4

48. Greutatea de a respira 0 1 2 3 4

49. Valuri de caldura sau frig 0 1 2 3 4

50. Nevoia de a ocoli anumite locuri, obiecte
sau activitati pentru ca va infricoseaza 0 1 2 3 4

51. Senzatia ca mintea functioneaza in gol 0 1 2 3 4

52. Amorteli si furnicaturi in parti ale corpului 0 1 2 3 4

53. Senzatia de nod in gat 0 1 2 3 4

54. Lipsa de speranta in viitor 0 1 2 3 4

55. Tulburari de concentrare 0 1 2 3 4

56. Senzatii de slabiciune in diferite parti ale co rpului 0 1 2 3 4

57. Senzatia de tensiune sau apasare 0 1 2 3 4

58. Greutate in maini si picioare 0 1 2 3 4

59. Ganduri de sinucidere 0 1 2 3 4

60. Apetit exagerat 0 1 2 3 4

61. Senzatie de tulburare cand altii va privesc
sau discuta despre dumneavoastra 0 1 2 3 4

62. Faptul de a avea ganduri care nu sunt ale
dumneavoastra 0 1 2 3 4

63. Nevoia de a bate, injura sau rani pe cineva 0 1 2 3 4

64. Trezitul devreme dimineata 0 1 2 3 4

65. Nevoie de a repeta actiuni ca atinsul,
numaratul, spalatul 0 1 2 3 4

66. Somn care este neodihnitor sau tulburat 0 1 2 3 4

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
99
67. Nevoia de a sparge sau sfarama obiecte 0 1 2 3 4

68. Idei sau convingeri pe care altii nu le imparta sesc 0 1 2 3 4

69. Sentimentul ca sunteti foarte constiincios
si corect cu altii 0 1 2 3 4

70. Sentimentul de neliniste in multime, ca de ex.
la cinematograf sau in magazine 0 1 2 3 4

71. Sentimentul ca orice este un efort 0 1 2 3 4

72. Perioade de teroare sau panica 0 1 2 3 4

73. Sentimentul de inconfort cand mancati sau
beti in public 0 1 2 3 4

74. Faptul ca va certati frecvent 0 1 2 3 4

75. Sentimentul de nervozitate cand ramaneti singur 0 1 2 3 4

76. Altii nu va dau credit pentru a obtine
ceea ce doriti 0 1 2 3 4

77. Sentimentul de singuratate chiar cand
sunteti intre oameni 0 1 2 3 4

78. Neliniste asa de mare ca nu puteti sta
locului 0 1 2 3 4

79. Sentimente de lipsa de valoare, inutilitate 0 1 2 3 4

80. Sentimentul ca lucruri familiare va sunt
straine si ireale 0 1 2 3 4

81. Faptul ca strigati si aruncati cu lucruri 0 1 2 3 4

82. Frica de a lesina in public 0 1 2 3 4

83. Sentimentul ca oamenii vor profita daca ii lasa ti 0 1 2 3 4

84. Gandurile despre sex 0 1 2 3 4

85. Ideia ca ati putea fi pedepsit pentru pacatele Dvs. 0 1 2 3 4

86. Sentimentul de a fi impins sa faceti ceva 0 1 2 3 4

87. Ideia ca ceva grav este in organismul Dvs. 0 1 2 3 4

88. Faptul ca niciodata nu v-ati simtit apropiat
de o alta persoana 0 1 2 3 4

89. Idei de vinovatie 0 1 2 3 4

90. Ideia ca ceva este rau cu mintea Dvs. 0 1 2 3 4

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
100

SCALELE SCL-90-R:
SOMATIZARE: 1, 4, 12, 27, 40, 42, 48, 49, 52, 53, 5 6, 58
OBSESIV-COMPULSIV: 3, 9, 10, 28, 38, 45, 46, 51, 5 5, 65
SENZITIVITATE INTERPERSONALA: 6, 21, 34, 36, 37, 41 , 61, 69, 73
DEPRESIE: 5, 14, 15, 20, 22, 26, 29, 30, 31, 32, 54 , 71, 79
ANXIETATE: 1, 17, 23, 33, 39, 57, 72, 78, 80, 86
MANIE-OSTILITATE: 11, 24, 63, 67, 74, 81
ANXIETATE FOBICA: 13, 25, 47, 50, 70, 75, 82
IDEATIE PARANOIDA: 8, 18, 43, 68, 76, 83
PSIHOTICISM: 7, 16, 35, 62, 77, 84, 85, 87, 88, 90
ALTE SCALE DERIVATE DIN SCL-90:
Starile anxioare ( Bech si colab. 1992): 2, 11, 17, 23, 31, 33, 39, 57 , 72, 78.
Fobia (Bech si colab. 1992): 4, 13, 23, 25, 29, 33, 47, 5 0, 70, 71, 72, 75, 82.
Discomfort (Bech, 1990): 5, 6, 9, 11, 14, 15, 24, 26, 29, 30, 34, 38, 44, 46, 51, 54, 55.
Subscala Harvard pentru anxietate (Mollica si colab. 1992): 1, 2, 4, 17, 23, 33, 39, 57, 72, 78.
Subscala Harvard pentru depresie (Mollica si colab. 1992): 5, 14, 19, 20, 22, 26, 29 , 30, 31, 32, 44, 54, 59, 71,
79.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
101
Anexa Nr. 5

Scala NOSIE-30

0-niciodata; 1-uneori; 2-adesea; 3-obinui t; 4-totdeauna

Nr. Item Subscala Scorul
1 Este neingrijit
2 Este nerabdator
3 Striga x
4 Prezinta interes fata de activitatile din jurul l ui
5 Sta daca nu este impins la activitate
6 Se enerveaza sau supara usor x
7 Aude lucruri care nu sunt
8 Pastreaza hainele curate

9 Incearca sa fie prietenos cu ceilalti
10 Se indispune usor daca ceva nu-i convine x
11 Refuza sa faca lucrurile obisnuite ce se asteapt a de la el
12 Este iritabil si ursuz (morocanos) x
13 Are tulburari de memorie
14 Refuza sa vorbeasca
15 Rade sau zambeste la comentarii sau intamplari v esele
16 Mananca urat
17 Porneste o conversatie cu altii
18 Spune ca este trist si amarat
19 Vorbeste de interesele lui
20 Vede lucruri care nu sunt
21 Trebuie sa i se reaminteasca ce are de facut
22 Doarme daca nu este impins la activitate
23 Spune ca nu este bun
24 Trebuie sa i se spuna sa respecte regulile spita lului x
25 Are dificultati sa faca singur chiar lucruri sim ple
26 Vorbeste, borboroseste, mormaie de unul singur
27 Se misca incet si e lenes
28 Rade si zambeste singur fara motiv
29 Isi pierde calmul repede x
30 Se pastreaza curat
Subscala de agresivitate (itemii notati cu x )
SCORUL TOTAL

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
102

4. SCALELE DE EVALUARE A DEPRESIEI

Depresia este domeniul unde evaluarea psihometrica s-a dezvoltat cel mai mult.
Numeroase scale de autoevaluare, scale de observare sau interviuri diagnostice au fost produse si
este deja destul de greu de a alege intr-un spatiu limitat care din acestea trebuie prezentate. In
tabelul Nr. 5 se prezinta cele mai populare instrum ente de diagnostic a tulburarilor depresive si
de evaluare a simptomelor depresive intr-o ierarhie conform de numarul de citari pe an in studii
internetionale si reviste de specialitate (primele sapte locuri) (Tyrer si Mathuen, 2007) si apoi
alte instrumente conform listei lui Rabkin si Klein (1987) .

Nume Tip Autor
Hamilton Rating Scale for Depression (HRSD) OB Ha milton 1960
Beck Depression Inventary AE Beck et al. 1961
Hospital Anxiety and Depression Scale (HAD) AE Zi gmond si Snaith 1983
Montgomery-Asberg Depression Rating Scale OB Mont gomery & Asberg, 1979
Zung Self-Rating Depression Scale AE Zung 1965
Hopelessness Scale AE Beck si colab. (1974)
Edinburegh Postnatal Depression Scale (EPDS) AE C ox si colab. 1987
Center for Epidemioliogical Studies Depression Scal e AE Radlof, 1977
Carroll Rating Scale for Depression AE Carroll et al 1981
Inventory to Diagnose Depression – IDD AE Zimmer man et al. 1986
A Structured Interview Guide for the Hamilton
Depression Rating Scale (SIGH-D) IS Williams 19 88
A Structured Interview version of the Hamilton
Depression Rating Scale (SI-HDRS) IS Potts et al . 1990
WHO Schedule for a Standardized Assessment
of Depressive Disorders (WHO-SADD) IS WHO 1983
Calgary Depression Rating Scale OB Addington si colab. 1990
Melancholia Scale Bech-Rafaelsen OB Bech-Rafae lsen 1978
Newcastle Depression Scale OB Carney et al. 196 5
Zimmerman Inventory to Diagnose Depression – IDD A E Zimmerman si colab. 1986
AE = autoevaluaret OB = observatie IS = interviu structurat

Tabelul Nr. 5: Cele mai populare instrumente de dia gnostic si evaluare a tulburarilor depresive
(modificat dupa Rabkin si Klein, 1987 si Tyrer si M athusen, 2007).

In aceast capitol se prezinta doar instrumentele de evaluare a severitatii simptomelor
depresive, a schimbarilor ei sub interventii terape utice si nu sunt infatisate instrumentele de
diagnostic ale depresiei, instrumente care in mare parte au fost discutate in sectiunle anterioare
ale acestei carti.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
103 Identificarea subiectilor cu depresie clinica insea mna decelarea cazurilor de depresie
semnificativa din populatia generala sau diferentie rea pacientilor cu depresie clinica de pacientii
cu alte tulburari clinice. Aceasta diferentiere est e una de natura categoriala sau tipologica in care
evaluatorul trebuie sa afle daca subiectul implines te criteriile de includere intr-una sau alta din
categoriile nosologice stabilite dinainte (Wetzler si Van Praag, 1989) i. Abordarea dimensionala
sau functionala este diferita, in sensul ca aici se cauta sa se determine acele dimensiuni sau
trasaturi psihopatologice fundamentale din care o c ategorie nosologica este compusa. Pentru a fi
confidenta, o dimensiune trebuie sa se deosebeasca de alta. Aceiasi dimensiune (simptom) poate
fi intalnita in mai multe categorii si ele nu sunt specificie unui cadru nosologic dat. Dimensiunile
psihopatologice se amesteca in diferite proportii i n diferite categorii nosologice si foarte rar se
intalnesc tipuri categoriale pure din punct de vede re dimensional. In sectiunea de fata se pune
intrebarea daca depresia poate fi disecata in dimen siuni caracteristice precum tristetea, pierderea
sperantei, neajutorarea, etc. si daca ele sunt coer ente si bine definite ca dimensiuni independente
ale depresiei si care sunt acele instrumente de eva luare care le poate distinge si masura.

4.1. SCALA DE EVALUARE A DEPRESIEI HAMILTON (Hamilton Depression
Rating Scale – HDRS)

Scala HRSD a fost introdusa in 1960 de Hamilton ii si ea a devenit cea mai folosita scala
in domeniu. Desi a aparut in acelasi an cu scala de depresie Cronholm-Ottoson (1960) iii , scala
Hamilton a devenit pe departe cea mai utilizata sca la si un instrument international de
comunicare intre investigatori. Ea este folosita ma i ales in studii psihofarmacologice intr-o
baterie standard de evaluare a severitatii simptome lor si a sensibilitatii la schimbare si a generat
un urias “data-base” pentru studii analitice sau co mparative (Rhoades si Overall, 1983) iv . Scala
Hamilton este foarte mult folosita si pentru valoar ea ei instructiva in procesul de formare a noilor
psihiatrii sau psihologi clinicieni.
Scala originala a fost construita sa cuantifice sev eritatea depresiei la pacientii deja
diagnosticati ca avand depresie si nu ca un instrum ent de identificare a depresiei.
Desi Hamilton a identificat 21 de itemii de evaluar e in lucrarea sa din 1960, el s-a oprit
numai la primii 17. Ceilalti 4 itemi, variatia diur na a dispozitiei, derealizarea, simptomele
paranoide si cele obsesionale au fost excluse, fie din cauza ca ele nu masoara depresia sau
intensitatea ei, fie ca ele apar prea rar in sindro mul depresiv. Itemii au fost selectionati din

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
104 experienta interviurilor clinice cu pacientii depre sivi si din descrierile clinice din tratatele de
specialitate. Din nefericire, scala a fost utilizat a in mai multe variante, cu 17 itemi, 21 itemi sau
cu 24 itemi (itemii aditionali au fost: lisa de aju tor, lipsa de speranta si lipsa de valoare).
Treptat, s-a folosit versiunea cu 21 itemi care a devenit astfel versiunea “standard” pentru
trialurile clinice sau de cercetare. Unsprezece ite mi sunt evaluati pe o scala 0-4 si restul itemilor
pe o scala 0-2. In activitatea clinica se foloseste adesea versiunea cu 17 itemi pentru ca Hamilton
a spus ca ultimii patru itemi (variatia diurna, dep ersonalizare/derealizare, simptome paranoide si
simptome obsesiv-compulsive) sa nu fie adaugati la scorul total din cauza ca aceste simptome nu
reflecta severitatea depresiei (Hamilton, 1960).
Hamilton a construit scala pentru a cunatifica info rmatiile de la pacient luate de un
clinician cu experienta pe baza unui interviu nestr ucturat (fara specificarea intrebarilor sau a
probelor). El recomanda sa se foloseasca si datele obtinute din alte surse precum informatii de la
familie, prieteni, surori medicale, etc. Pe de al ta parte Hamilton preconiza ca evaluarea
pacientului sa fie facut de doi clinicieni, unul ca re sa conduca interviul si altul care pune intrebar i
suplimentare la sfarsitul lui. Scorul final al HDR S consta din suma scorurilor celor doi
evaluatori. Aceasta recomandare nu a fost aplicata niciodata in practica.
Scorul fiecarui item sintetizeaza frecventa si seve ritatea simptomelor. Evaluatorul este
invitat sa “ coteze atat frecventa cat si ponderea atunci cand j udeca ” (Hamilton, 1960). Pe baza
scorului fiecarui item se calculeaza scorul general al scalei si scorul factorilor scalei. Cel mai
frecvent raportat in lucrari stiintifice este scoru l total. Pentru scala cu 17 itemi scorul total se
poate intinde de la 0 la 50, iar pentru scala cu 21 itemi scorul poate fi in plaja de la 0 la 62. Scal a
Hamilton nu furnizeaza “scoruri prag” ( cut-off points) dar in practica este in general agreat ca un
scor de 7-17 semnifica o depresie usoara, 18-24 rep rezinta o depresie de severitate medie, iar
peste 25 o depresie de severitate mare (Endicott si colab. 1981) v. Hoojer si colab. (1991) prezinta
o versiune mai noua si o metoda de scorare in funct ie de antrenamentul cotatorului si de
versiunea folosita vi . In versiunea HDRS-17, un scor mai mic sau egal cu 7 este considerat un
criteriu pentru a externa din spital un pacient ca re a fost internet pentru depresie (Rush si colab.
2006).
Exista si doua versiuni de interviu structurat pe b aza scalei Hamilton, unde itemi de
observare sunt transformati in intrebari la care su biectul trebuie sa raspunda: Ghidul structurat de
interviu pentru scala HDRS (Structured Interview Guide for the HDRS – SIGH-D) dezvoltatm de

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
105 Williams (1988) vii (vezi anexa Nr. 2) si Interviul Structurat pentru scala HDRS (A structured
interview version of the Hamilton Depression Rating Scale – SI-HDRS) dezvoltat de Potts si
colab. (1990) viii .
Prin analiza factoriala s-au conturat mai multi fac tori ai scalei HDRS. Guy (1976) ix
prezinta 6 factori: anxietate/somatizare, greutate, tulburari cognitive (vinovatie, agitatie, idei
suicidare, derealizare, simptome paranoide si simpt ome obsesionale), variatie diurna a
dispozitiei, retardare si tulburari de somn. Hedlun d si Vieweg (1979) x trece in revista 6 studii si
constata ca exista cel putin doi factori relativ st abili: un factor legat de severitatea simptomelor s i
altul cu o variabilitate bipolara (anxietate, depre sie agitata si depresia retardata). In 1983
Rhoades si Overall 5 fac o analiza factoriala care contureaza 7 factori ca prin intercorelarea lor sa
obtina numai doi factori de ordinul doi: depresia v egetativa si depresia cognitiva. Prin ”analiza
in clustere" (cluster analysis) a scorurilor obtinute la 240 pacienti evaluati cu H DRS, acesti
autori identifica cinci subtipuri de depresie: anxi os, suicidar, somatizant, vegetativ si paranoid.
Toate studiile au aratat ca cei mai importanti fact ori sunt: factorul somn (itemii 4, 5, 6), factorul
anxietate (itemii 9, 10, 11) si factorul severitate a depresiei (itemii 1, 2, 7, 8, 10, 13) (O'Brien si
Glaudin, 1988). xi .
Indicii de calitate a scalei HDRS sunt foarte inalt i. Coeficientii de confidenta interna in
mai multe studii au fost gasiti ca fiind foarte bun i in trei studii din patru (Potts si colab. 1984) 8.
Cicchetti si Prusoff (1983) xii au studiat confidenta intercotatori pentru fiecare item al scalei si au
gasit un indice de confidenta bun la 8 itemi. Anali zele succesive ale confidentei au aratat indici
intre 0,76 si 0,92 (Rhem si O'Hara, 1985; Gaspar si Gilsdorf, 1990; Reynolds si Kobak, 1995).
Cusin si colab. (2010) inventariaza peste 70 public atii asupra confidentei scalei HRSD care in
majoritatea covarsitoare gasesc o confidenta foarte buna. Cit priveste validitatea, scala HRSD a
fost administrata concomitent cu o scala globala de evaluare a severitatii si mai multi autori
gasesc un indice de corelatie cuprins intre 0,48 si 0,73 (Bech si colab. 1981) xiii sau un indice mai
mare de 0,80 (Hamilton, 2000)
In ciuda raspandirii sale scala Hamilton a fost cri ticata pentru introducerea de prea multe
simptome somatice (Bech si colab. 1993) xiv . Ea nu prevede definitii operationale pentru fieca re
item si de aceea administrarea ei necesita un grad anume de expertiza clinica. Insusi Hamilton
(1960) 3 spunea ca valoarea scalei depinde " in intregime de abilitatea intervievatorului de a
extrage informatia necesara ". Bech si colab. (1986) xv impreuna cu Hamilton realizeaza o

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
106 versiune in care se modifica unele definitii ale sc alei itemilor. In anexa 1 se prezinta scala HDRS
versiunea Bech si colab. cu 23 itemi, traducere rom aneasca prezentata pentru prima oara in 1996
(Bech, 1996 xvi ) publicata in lucrarea Depresii – Noi Perspective, Vrasti & Eisemann (1996)
publicata in Editura All Bucuresti xvii . Din aceasta scala se poate deduce scala HRSD-17 c are are
itemii care contine primii 17 itemi ai scalei preze ntate de Bech. Scala HRSD-21 mai prezinta
patru itemi in plus fata de cei 17 itemi: variatia diurna, depresonalizare si derealizare, simptome
paranoide si simptome obsesive si compulsive. In an exa 2 se prezinta interviul structurat pentru
HDRS realizat de Williams.

4.2. SCALA DE MELANCOLIE BECH SI RAFAELSEN ( Melancholia Scale
Bech si Rafaelsen– MES)

Scala de melancolie este o scala de simptome dezvol tata de Bech si Rafaelsen in 1980 xviii
pe baza analizei constructiei scalei Hamilton si a analizei structurii latentea ei. Astfel s-a
constatat ca din cei 17 itemi originari ai scalei H amilton, doar 6 din ei au o mare validitate de
constructie pentru evaluarea unei melancolii: dispo zitia depresiva (item 1), dispozitia anxioasa
(item 10), lentoarea motorie (item 8), sentimentele de vinovatie (item 2), interese sociale (item 7)
si simptome vegetative (item 13). La acesti itemi a utorii au adaugat 4 altii itemi ce au legatura cu
lentoarea psihomotorie: retardarea emotionala, inte lectuala, verbala si motorie si un item privind
oboseala si durerile (Bech ei colab. 1993, Bech si colab. 1986) 14,15 . Acesti itemi adaugati de
Bech sunt exact acei itemi pe care Bech i-a adaugat la HDRS-17 pentru a face versiunea lui de
HDRS-23 (Bech si colab. 1986), prezenetata in anexa Nr. 1. Astfel versiunea definitiva a scalei
de melancolie are 11 itemi.
Itemi scalei sunt evaluati pe o scala Likert cu 5 a ncore, de la 0 la 4. In anexa 3 se prezinta
itemii scalei HDRS si MES si foaia de scor in cazul aplicarii scalei HDRS/MES.
Scala de melancolie a demonstrat a avea o buna val iditate de constructie in diverse
populatii, cu alte cuvinte, scorul total al MES rep rezinta un "suficient statistic" (Maier si Philipp,
1985 si 1988) xix,xx . Cand a fost utilizata la batrani, analiza factori ala a confirmat ca MES
reprezinta un singur factor (Marcos si Salamero, 19 90) xxi . Cat priveste confidenta, corelatia
interclase a aratat o foarte solida incredere intre cotatori (Chambon si colab. 1990; Komer si
colab. 1990) xxii,xxiii .

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
107 Scala MES s-a dovedit mult mai senzitiva la schimba rea tabolului depresiv sub interventii
terapeutice decat scala Hamilton sau scala Montgome ry-Asberg (Marcos si Salamero, 1990). 21 .
Un scor MES de 29 sau mai mult este congruent cu di agnosticul de depresie majora din
DSM-III, iar scorul de 10-14 reprezinta “mai putin decat depresie” si este echivalent cu scorul de
sub 13 la HDRS (Bech, 1993) xxiv . Un scor de 15-20 indica o depresie usoara si un s cor de 21-28
o depresie medie (Lam si colab. 2005).

4.3. SCALA DE DEPRESIE MONTGOMERY-ASBERG ( Montgomery-Asberg
Depression Rating Scale – MADRS)

In anii '70 cand trialurile farmacologice au incepu t sa fie la moda, s-a constatat ca multe
scale de evaluare a depresiei sunt de fapt scale di agnostice sau simptometologice si nu sunt
suficient de sensibile la schimbare pentru a decela cele mai mici modificari clinice ce s-ar putea
petrece atunci cand un depresiv foloseste medicamen te antidepresive. Scala MADRS a fost
conceputa cu scopul de a avea senzitivitatea si acu ratetea necesara studiilor psihofarmacologice.
Ea a fost dezvoltata de Montgomery si Asberg (1979)xxv pornind de la itemii scalei
Comprehensive Psychopathological Rating Scale -CPRS (Asberg si colab, 1978) xxvi .
Selectia itemilor s-a bazat pe evaluarea cu scala C PRS a 106 depresivi ce implineau
criteriile diagnostice a lui Feighner in timpul unu i tratament de 4 saptamani cu variate
antidepresive, evaluare care s-a facut de catre 2 c linicieni. In doua sedinte de selectare a itemilor
s-au alers la inceput 17 itemi in functie de senzit ivitatea lor (corelatia dintre schimbarea scorului
la fiecare item si scorul general) ca mai apoi sa s e selecteze doar 10 itemi cei mai sensibili care
reprezinta structura finala a scalei MADRS: tristet ea aparenta, tristetea raportata, tensiunea
interna, reducerea somnului, reducerea apetitului, dificultatile de concentrare, lentoarea,
incapacitatea de a simti, gandurile pesimiste si ga ndurile suicidare.
Scala Montgomery-Asberg este deci o scala de observ atie care se refera la evaluarea
simptomelor depresive cu trei zile in urma sau intr -un alt cadru de timp pe care investigatorul si-l
poate stabili. . Fiecare item are o definitie opera tionala si este scorat pe o scala Likert cu 7 punct e
in care “0” reprezinta absenta simptomului si “6” r eprezinta frecventa si intensitatea cea mai
mare a simptomului.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
108 Snaith si colab. (1986) xxvii au prezentat urmatoarele plaje de scor pentru dife rite severitati
ale depresiei: 0-6 = absenta depresiei; 7-19 = depr esie minora; 20-34 = depresie moderata si 35-
60 = depresie severa. Scala MADRS este prezentata i n anexa Nr. 4.
Scala prezinta o foarte buna confidenta intercotat ori atat cand se ia in consideratie scorul
total, cat si pentru fiecare item in parte si o bun a validitate atunci cand a fost administrata
concurent cu scala Hamilton de evaluare a depresiei , mai ales pentru depresia endogena
(Davidson si colab. 1986) xxviii . Scoruri mai mari se obtin atunci cand scala este administrata de
clinicieni comparativ cu persoane cu mai putin expe rimenta (Bech si colab. 1993) 15 . Atunci cand
scala MADRS este aplicata in concurenta cu scala HD RS, scala Montgomery-Asberg prezinta o
mai mare senzitivitate in identificarea cazurilor d e depresie decat scala Hamilton.
Scala MADSR se foloseste mai ales pentru ca fiind mai scurta decat HDRS este mai
simplu de administrat, iar pentru ca se bazeaza mai mult pe simptome psihice este utilizabila in
tulburarile psihosomatice cand se doreste evaluarea comorbiditasii depresiei.

4.4. SCALA SPITALICEASCA DE ANXIETATE SI DEPRESIE (Hospital Anxiety
and Depression Scale – HADS )

Scala de anzxietate si depresie spitaliceasca a fo st dezvoltata de Zigmond si Snaith
(1983) dupe un studiu facut pe pacientii ambulatori pendinte de un spital general. Aceasta scala
este foarte simpla si a devenit extrem de populara in sectiile spitalicesti aplicata la pacienti cu
diferite afectiuni. In 2014, o cautare pe internet pe site-ul PubMed a dat 1961 de articole
stiintifice care utilizeaza aceasta scala (Stern, 2 014).
Scala HADS este o scala de auto-evaluare si cuprin de 14 intrebari privind intensitatea
trairilor depresive si anxioase. Fiecare item este evaluat pe o scala likert cu 4 ancore, de la 0 = ,
la 3 = totdeauna. Un scor de 8-10 indica prezenta d e usoare depresie/anxietate, 11-14 intensitate
medie si un scor de la 15 la 21 indica o intensitat e severa a depresiei/anxietatii. Scala se prezinta
in Anexa nr. 5. In constructia scalei, in amestecul de itemi pentru depresie si anxietate, autorii au
pornit de la ideea ca anxietatea si depresiea sunt tulburari foarte frecvent asociate, aproape
imposibil de distins una de alta.
Administrarea scalei ia in jude de 4-5 minute. Se recomanda ca subiectul sa citeasca cu
glas tare fiecare intrebare si sa raspunda in funct ie de cum s-a simtit in ultima saptamana.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
109 Scala s-a tradus in mai multe limbi si in toate st udiile cross-culturale a produs un scor de
validitate foarte bun (Bjelland si colab. 2002) la fel ca si notele de validitate (Herrman, 1997).
De exmplu, in Norvegia, pe un lot de 17.384 de indi vizi, scala s-a comportat expemplar in
identificarea experientelor de depresie/anxietate ( Sane si colab. 2003).
Datorita usurintei aplicarii ei si a confidentei i n decelarea anxietatii/depresiei, scala
HADS se recomanda a fi folosita in sectiile clinice ale spitalului general, pentru a decela cu caz
ce necesita de depresie/anxietate ce necesita inves tigatii suplimentare, pentru a decela
comorbiditatea afectiva din bolile generale, sau in practica curenta din cabinetele de medicina
generala, psihiatrie sau psihologie clinica. Un sco r de la 0 la 7 semnifica ca nu este vorba de nici
o problema de depresie/anxietate, un scor de 8-10 i ndica un caz la limita iar un scor peste 11
indica prezenta unui caz ce necesita atentie suplim entara.

4.5. SCALELE DE DEPRESIE NEWCASTLE (Newcastle Depression Scales)
Aceste scale de observare sunt destinate sa deosebe asca depresia endogena/autonoma de
depresia nevrotica/reactiva cu scopul de a identifi ca subiectii care raspund cel mai probabil la
tratamentul somatic si mai ales la tratamentul elec troconvulsiv (ECT) (Rabkin si Klein, 1987) 1.
Carney si colab. (1965) xxix au selectat 35 itemi considerati capabili sa disti nga intre cele doua
entitati, incluzand istoria bolii, istoria familial a, personalitatea si simptomatologia. Acesti itermi
au fost evaluati la 129 pacienti depresivi inainte de de ECT si la 3 si 6 luni interval. Au fost alesi
10 itemi care au corelat cel mai inalt cu diagnosti cul si acestia au constituit scala Newcastle
versiunea 1968: personalitatea devianta, calitatea depresiei, scaderea in greutate, episoadele
depresive anterioare, activitatea motorie, anxietat ea, delirurile nihilistice, acuzarea altora si
sentimentele de vinovatie. Fiecare item prezinta o definitie operationala si este evaluat pe o scala
mergand de la 2 = item clar prezent, la 0 = item ab sent, iar ponderea fiecarui item este in functie
de puterea discriminativa independenta a lui, si nu in functie de severitatea sau frecventa
simptomului ca in cazul celorlalte scale de evaluar e a depresiei.
Scorul total al scalei este dat de suma algebrica a "greutatii" fiecarui item. Un scor mai
mare de +6 indica depresia endogena iar sub +5 depr esia nevrotica sau reactiva (Carney &
Sheffield, 1972) xxx . In anexa Nr. 6 se prezinta foaia de scor a scalei Newcastle-I.
In 1971 Gurney xxxi dezvolta a noua versiune (Newcastle-II) in care su nt introdusi noi
itemi: debutul brusc, durata episodului prezent, st resorii psihologici, fobia, persistenta depresiei,

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
110 simptomele reactive, variatia diurna, insomnia de t rezire, inhibitia motorie si delirurile. Scorarea
itemilor se face la fel, iar greutatea lor in funct ie de ponderea lor discriminativa, dar plaja
valorilor este diferita de la item la item, avand v alori mai mari ca in cazul versiunii anterioare.
Scala Newcastle-I si II prezinta un indice de confi denta foarte bun (Gurney, 1971; Gjerris
si colab. 1984) xxxii ,34 si o validitate predictiva adecvata pentru diagnos ticul de depresie endogena
(Bech si colab. 1983) xxxiii .
Utilizarea scalelor Newcastle I si II este oarecum restransa in spatiul anglo-saxon, dar
valoarea lor stiintifica ramane intreaga.

4.6. INVENTARUL DE DEPRESIE BECK (Beck's Depression Inventory – BDI)
Ca si scala Hamilton, inventarul de depresie Beck e ste un prototip al scalelor de auto-
evaluare ( self-rating ). Scala BDI a fost dezvoltata de Aaron Beck si co lab. (1961) xxxiv ca un
chestionar care este destinat sa evalueze severitat ea simptomelor depresive.
Acest chestionar este compus din 21 de simptome (it emi), fiecare fiind evaluat dupa patru
grade de severitate, de la 0 absent la 3 foarte sev er. Fiecarui grad de severitate ii corespunzande o
intrebare iar subiectul este invitat sa aleaga acea intrebare a carui raspuns i se potriveste cel mai
bine. Aceasta inseamna ca inventarul Beck contine u n total de 84 intrebari. Cele 21
simptome au fost alese din simptomatologia comuna a tulburarilor depresive si din literatura
psihiatrica: dispozitia depresiva, pesimism, sentim entul esecului, lipsa de satisfactie, sentimente
de vinovatie, sentimentul pedepsei, auto-dezgust, a utoacuzare, dorinte auto-punitive, plans,
iritabilitate, retragere sociala, nehotarare, modif icarea imaginii de sine, dificultati in munca,
tulburari de somn, fatigabilitate, pierderea apetit ului, pierderea in greutate, preocupari somatice,
pierderea libidoului. Cu privire la felul cum a al es simptomele Aaron Beck spunea in 1967 xxxv :
"In cursul psihoterapiei pacientilor depresivi am fa cut observatii sistematice si am inregistrat
simptomele si atitudinile lor caracteristice. Am se lectat un grup din aceste atitudini si simptome
care par a fi specifice pacientilor depresivi si ca re au fost consistente cu descriptiile depresiei
din literatura psihiatrica ".
Aceasta veresiune originala, numita si BDI-I a fost amendata prin adaugarea de patru noi
itemi (agitatie, lipsa de valoare, dificultati de c oncentrare si scaderea energiei) pentru a
corespunde criteriilor de diagnostic pentru episodu l depresiv major din DSM-IV si versiunea s-a

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
111 numit BDI-II iar cadrul de timp pentru care subiect ul este chemat sa evalueze a crescut de la
ultima saptamana, la ultimele doua saptamani (Beck si colab. 1996; Steer si colab. 1999).
In anexa Nr. 7 se prezinta Inventarul de depresie B eck-I, iar in anexa Nr. 8 foaia de scor
pentru BDI.
Scorul total al scalei se poate intinde de la 0 la 63. Cat priveste pragurile de scor, Beck
recomanda un scor de 13 peste care se poate conside ra ca subiectul precinta o stare depresiva.
Mai tarziu, Beck si Baumesderfer (1974) xxxvi recomanda un scor de 21 pentru a se obtine o
populatie depresiva pura necesara in studii stiinti fice, dar trebuie sa recunoastem ca aceste
praguri au fost stabilite arbitrar, fara o metoda s tiintifica. Dupa Beck si colab. (1988) scorul intre
0-16 indica depresie minima, intre 14-19 depresie u soara, intre 20-28 depresie moderata si intre
29-63 depresie severa.
In forma originala, BDI a fost administrata subiect ului de un intervievator cu
experienta clinica care citea cu glas tare fiecare intrebare, iar subiectul alegea ceea ce i se
potrivea. Ulterior subiectului il citeste singur si coteaza singur alegerile sale, fiind o scala de
auto-administrare. Bech si colab. (1981) gaseste ca procentajul de raspuns la toate intrebarile
BDI este in medie de 96% 14 . Din experienta practica se constata ca motivatia pacientului de a
completa chestionarul depinde de motivatia investig atorului de a explica valoarea instrumentului,
scopul si de a obtine cooperarea lui.
Comparativ cu scala Hamilton, inventarul Beck cont ine mai multe simptome depresive
si doar 6 simptome somatice, si spre deosebire de a lte scale de evaluare a depresiei contine multe
aspecte cognitive ale depresiei ceea ce face ca ace asta scala sa fie predilecta pentru evaluarea
schimbarilor sub interventia psihoterapiilor cognit iv-comportamentale in tulburarile depresive.
Validitatea convergenta cu alte scale de auto-evalu are este relativ buna, astfel corelatia cu
scala de depresie Zung este de 0,72 (Hautzinger si colab. 1995), inca corelatia dintre scalele de
auto-evaluare ale depresiei si scalele de observati e ale depresiei este scazuta ceea ce iridica
problema senzitivitatii si specificitatii scalelor de auto-evaluare!
Beck si colab. (1981) si Bech si colab. (1988) xxxvii au demonstrat scoruri inalte ale
consistentei interne prin corelatiile dintre scorul fiecarui item si scorul total sau corelatia dintre
scorurile jumatatiilor scalei sau prin metoda test- retest. Validitatea concurenta facuta prin
administrarea BDI impreuna cu scale de evaluare cli nica globala sau cu scala Hamilton au aratat
scoruri moderate (Rabkin si Klein, 1987; Bech si co lab. 1993; Richter si colab. 1998) 1,15 .

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
112 Pornind de la intreaga scala DBI, Bech a construit o subscala cu 12 itemi care a
demonstrat o validitate mai mare decat scala cu 21 itemi (Bech 1981) 14 . Itemii ei sunt prezentati
in foaia de scor de la anexa Nr. 8.
Cu toate limitarile ei, scala BDI ramane una din ce le mai uzitate scale de autoevaluare in
depresie si scala de predilactie din evaluarea rezu ltatelor terapiilor cognitive din tulburarile
depresive.
4. 7. SCALA ZUNG DE AUTO-EVALUARE A DEPRESIEI
(Zung Self-Rating Depression Scale – SDS)

Acest instrument a fost dezvoltat de Zung (1965) xxxviii cu scopul de a fi un instrument de
auto-evaluare rapida a pacientilor cu depresie prim ara (vezi anexa Nr. 9). Este vorba o scala de
apreciere a severitatii depresiei.
Scala SDS contine 20 itemi selectati conform exper ientei clinica a autorului si a literaturii
de specialitate, itemi ce acopera trei domenii: afe ctivitate (2 itemi: 1, 17), simptome somatice (8
itemi: 4, 5, 7, 8, 9, 10, 12, 13 ) si simptome psih ologice (10 itemi: 2, 3, 6, 11, 14, 15, 16, 18, 19,
20). Subiectul este invitat sa evalueze fiecare ite m pe o scala Likert cu 4 ancore in functie de
frecventa simptomului (1 = niciodata sau rar, 2 = u neori, 3 = o buna parte din timp, 4 =
majoritatea timpului) in ultima saptamana. Scorul t otal este obtinut prin adunarea scorului
fiecarui item si impartirea acestuia lui la scorul maxim posibil, respectiv 80, si inmultirea cu 100.
Scorul obtinut se poate intinde de la 25 la 100.
Zung (1974) xxxix a furnizat pragurile scor ( cut-off points ) pentru mai mult nivele de
severitate a depresiei: sub 50 = nu exista depresie ; 50-59 = depresie minima sau usoara; 60-69 =
depresie moderata; 70-99 = depresie severa.
Scala SDS este o scala de autoevaluare a severitat ii depresiei dar poate fi folosita si in
studiile epidemiologice din populatia generala pent ru detectarea simptomelor depresive sau a
“cazurilor” de depresie.
Conform studiilor intreprinse de Zung (1974 si 199 0) 40 , scorul mai mare de 50 la scala
SDS identifica corect 88% din subiectii depresivi (senzitivitate = 0,88) si 88% din subiectii
normali (specificitate = 0,88). In schimb, scala Zu ng nu poate distinge cu acuratete depresia
psihotica sau depresia majora de depresia de severi tate medie (Zung, 1974) xl . La fel, scala
dovedeste o slaba sensibilitate la schimbare si dec i nu se preteaza pentru a fi folosita in studii
psihofarmacologice (Carroll si colab. 1973) xli . Validitatea scalei s-a studiat prin corelarea

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
113 scorurilor scalei Zung cu cele ale scalei Hamilton si indicii de corelatie au fost intre 0,68 si 0,76
(Biggs si colab. 1978).
Scala se administreaza subiectului sub forma unui chestionar care nu ia mai mult de 5
minute pentru completare. Instructajul pentru compl etarea scale este minim, dar totusi unii
pacienti nu reusesc sa completeze corect scala fara ajutor. Indecizia, lentoarea sau dificultatile de
concentrare ale subiectilor interfera semnificativ cu gradul de precizie a scalei SDS.

4.8. SCALA CARROLL DE EVALUARE A DEPRESIEI (Carroll Rating
Scale for Depression – CRS)

Scala Carroll (1981) xlii este o adaptare a scalei de observatie Hamilton (H DRS) cu 17
itemi si transformarea ei intr-o scala de autoevalu are a depresiei. Itemii din HDRS care sunt
scorati 0-4 sunt aici prezentati sub forma a patru afirmatii ce evidentiaza cresterea progresiva a
depresiei, iar itemii scorati cu 0-2 din HDRS sunt reprezentati prin doua afirmatii, astfel ca
intreaga scala CRS contine 52 afirmatii si scorul t otal maxim va fi de 52. Scala este prezentata in
anexa Nr. 10). Pentru 40 afirmatii raspunsul pentru depresie va fi “da”, iar pentru 12 afirmatii
raspunsul caracteristic pentru depresie va fi “nu”, subiectul fiind invitat sa evaluaze in functie de
cum s-a simtit in ultima saptamana.
Exista si varianta lunga,cu 61 intrebari, "Caroll Depression Scales – Revised" care
incearca sa raspunda la criteriile diagnostice DSM- IV si poate identifica depresia majora,
tulburarea distimica, depresia cu trasaturi melanco liforme si depresia cu trasaturi atipice, precum
exista si o versiune scurta doar cu 12 itemi.
Validitatea concurenta a scalei Carroll a fost eva luata in mai multe studii, prin corelarea
scorului total CRS cu scorul altor scale de depres ie, administrate in aceiasi sedinta de evaluare.
Coreland scorurile la CRS si HDRS la 46 depresivi e ndogeni, Carroll si colab. (1973) 41 au gasit
un indice de 0,85, iar cu alta ocazie, comparand sc orurile la cele doua scale la 97 depresivi
endogeni, Carroll si colab. (1981) 43 gasesc un indice de 0,80. Cand s-a comparat cu sca la Beck
indicele de validitate a fost de 0,86 (Beck si cola b. 1996b).
Consistenta interna a fost evaluata prin corelarea scorurilor individuale ale itemilor cu
scorul total si a fost gasita foarte satisfacatoare ceea ce subliniaza ca scala este consistenta cu
scopul pentru care a fost construita 43 . Administrata impreuna cu alte scale la diferiti p acienti,
Feinberg si colab. (1981) xliii gasesc ca CRS discrimineaza bine intre diversele g rade de severitate

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
114 ale depresiei comparabil cu HDRS. Carlson si colab (2011) gasesc ca scala CES-D are o foarte
buna consistenta interna (scor intre 0,73 si 0,88).
Scala Carroll este indicata in studii psihofarmaco logice sau in evaluarea eficacitatii unei
intervantii terapeutice si a fost construita tocmai pentru a suplini unele lipsuri care scala Zung le
are datorita modului de constructie a ei.
Administrarea ei se poate face de catre un persona l cu experienta clinica minima dupa un
instructaj adecvat. Cu toate avantajele ei, scala C arroll nu este tot asa de des folosita astazi, lucr u
mai putin explicabil.

4.9. SCALA DE DEPRESIE A CENTRULUI STUDII EPIDEMIOLOG ICE
(Center for Epidemiologic Studies Depression Scale – CES-D)

Spre deosebire de celelalte scale prezentat pana ac um, care erau destinate masurarii
severitatii simptomelor depresive si chiar pentru s cop diagnostic, scala CES-D a fost dezvoltata
pentru a fi folosita in studii epidemiologice in po pulatia generala de Centru de Studii
Epidemiologice a Institutului National de Sanatate Mentala SUA (Radloff, 1977) xliv . Evaluarea
unei tulburari psihopatologice in populatia general a pune probleme specifice dintre care
problema centrala este de a determina nivelul de af ectare dincolo de care se poate considera ca s-
a identificat un “caz” si ce grup de simptome este caracteristic acestuia. Scala CES-D masoara
nivelul simptomatologiei depresive, in special a co mponentei afective, respectiv dispozitia
depresiva, si astfel este capabila sa deceleze “caz ul” de depresie din populatia generala.
Scala CES-D este o scala de auto-evaluare ce cupri nde 20 afirmatii referitor la felul cum
un subiect se poate simti in ultimele 7 zile. Acest i 20 itemi au fost selectati din “pool-ul” itemilor
depresivi care au fost validati ca atare de mai mul te studii. Principalele componente sunt
dispozitia depresiva, sentimentele de vinovatie si lipsa de valoare, sentimentele de neajutorare si
pierderea sperantei, lentoarea psihomotorie, pierde rea apetitului si tulburarile de somn. Numai
patru itemi au fost frazati in directie pozitiva pe ntru a impiedica tendinta de a raspunde stereotip
la intrebari. Scala CES-D este prezentata in anexa Nr. 11.
Fiecare item/raspuns este scorat pe o scara de la 0 la 3, in functie de frecventa de aparitie
a simptomului: 0 = rar sau deloc (mai putin decat o zi), 1 = uneori sau putin timp (1-2 zile),
ocazional sau un timp moderat (3-4 zile), majoritat ea sau tot timpul (5-7 zile). Scorul total se
obtine prin adunarea scorurilor itemilor individual i. Scorul total al scalei CES-D se poate

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
115 intinde de la 0 la 60, scorurile ridicate indicand prezenta de simptome mai multe sau frecventa
mai mare de aparitie a lor. O problema majora este scorul prag dincolo de care se poate considera
un respondent ca fiind “un caz de depresie”. Majori tatea intervievatorilor au folosit scorul prag
de 16. Comparand cu alte scale, Boyd si colab. (198 2) xlv gasesc ca scorul de peste16 reuseste sa
deceleze peste 99% din subiectii depresivi dintr-un esantion. Un scor de 16 este echivalent cu 6
simptome raportate ca aparand cea mai mare parte di ntr-o saptamana sau peste jumatate din
simptome pentru cateva zile (Rabkin si Klein, 1987)1.
Cum am spus mai sus, scala a fost desemnata sa fie folosita in studii populationale, ca o
scala de auto-evaluare. Ea se poate folosi si sub f orma de chestionar. Administrarea ei se poate
face de un operator fara experienta clinica si nu e ste influentata substantial de conditiile in care
se desfasoara interviul. Scala este utilizabila in studiile privind relatia dintre depresie si alte
variabile in diverse subgrupuri populationale, asa cum s-a folosit oamenii in varsta de catre
Lyness si colab. 1997 sau la adolescenti de catre S antor si colab. 1995. .
Privitor la caracteristicile psihometrice de calit ate ale scalei CES-D, Roberts si Veron
(1983) xlvi au aratat ca scala are o buna consistenta interna si a buna confidenta test-retest.
Comparand sensibilitatea de decelare a “cazului” de depresie intre CES-D si SADS (Schedule of
Affective Disorders and Schizophrenia), Myers si We issman (1980) xlvii gasesc ca scala CES-D
este superioara. Pe un lot de 482 de subiecti, senz itivitate scalei a fost de 64% (din 100 depresivi
64 au fost identificati corect) iar specificitatea de 94% (din 100 non-depresivii scala CES-D a
decelat corect 94) 46 .
Zimmerman (1983) face o critica a scalei CES-D spu nand ca i) itemii scalei nu sunt
extrasi din simptomele esentiale ale depresiei si sunt prezenti si in alte sindroame
psihopatologice (de ex. singuratatea, frica, senzit ivitatea); ii) itemii nu acopera criteriile de
diagnostic ale depresiei (de ex. lipseste ideatia s uicidara, vinovatia, lipsa de interes, etc); iii)
modalitatea de scorare nu este adecvata, la scorul total participand simptomele in functie de
frecventa, dar nu se specifica severitatea lor, cee a ce este mult mai important in conturarea
diagnosticului de depresie (Zimmerman, 1983) xlviii .
In concluzie, CES-D poate fi considerara doar un i ndicator general al prezentei depresiei
clinice in comunitate si ar fi o pretentie prea mar e de a crede ca poate diferentia diferitele forme
de depresie clinica. Personal, am folosit scala CES -D intr-un studiu asupra prevalentei depresiei
intr-o sectie de medicina interna xlix evidentiind o buna fezabilitate si acceptabilitate .

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
116
4.10. INVENTARUL LUI ZIMMERMAN DE DIAGNOSTIC AL DEPRE SIEI
(Zimmerman Inventory to Diagnose Depression – IDD)

Dupa cum se vede, majoritatea scalelor de evaluare a simptomelor depresive au fost
dezvoltate inainte de aparitia criteriilor operatio nale de diagnostic unanim recunoscute, precum
cele din Clasificarea Internationala a Bolilor -9 s au DSM-III, manuale actuale la vremea cand
majoritatea scalelor au fost concepute. Aceste scal e au fost construite in special pentru a
cunatifica severitatea depresiei si mai putin pentr u diagnosticul ei. Aceasta a generat rezultate
conflictuale intre studiile care folosesc scale de evaluare a depresiei si cele care folosesc criterii le
operationale de diagnostic (Boyd si colab. 1982) 46 .
Pentru a suplini aceste carente, Zimmerman si cola b. (1986) l construiesc o scala de auto-
evaluare cu scopul de a furniza diagnosticul depres iei majore conform criteriilor operationale din
DSM-IV: Inventarul de Diagnostic al Depresiei – IDD . Acest inventar difera de instrumentele
existente de pana atunci prin trei caracteristici: i) IDD acopera intreaga plaja de simptome
folosite la diagnosticul depresiei majore; II) fiec are simptom este judecat in functie de severitatea
lui si participa la scorul scalei in functie de ea, si iii) inventarul ia in consideratiei durata fiec arui
simptom, pentru perioada ultimelor doua saptamani.
Inventarul cuprinde 22 de grupe a cinci afirmatii, fiecare grupa acoperind un simptom, iar
cele cinci afirmatii fiind cinci grade de severitat e a simptomului (de la 0 la 4). Formularul scalei
este oferit subiectului evaluat si completarea ei i a aproximativ 10-15 minute. Calcurarea scorului
de catre evaluator ia in jur de 5 minute. Autorii p rezinta si o versiune computerizata a IDD care
se bazeaza pe programul SPSS ( Statistical Package for Social Sciences) . Exista trei versiuni ale
scalei IDD: 1) versiunea “ past week” care este versiunea pentru diagnosticul depresiei c onform
DSM-IV si RDC si care contine intrebari privitor la durata simptomelor, 2) versiunea” lifetime”
si 3) versiunea pentru monitorizarea raspunsului la tratament. In anexa nr. 12 se prezinta
versiunea “ past week”.
Modul de scorare al scalei este destul de complicat datorita faptului ca trebuie sa se tina
seama la fiecare item de severitatea lui, ce criter iu diagnostic acopera si durata lui. Astfel, un
scor de 0 semnifica nici o tulburare, scorul de 1 s ugereaza o severitate subclinica a simptomelor,
iar scorul de peste 2 indica ca simptomul este prez ent. Pentru ca diagnosticul de depresie majora
sa fie pus trebuie ca scorul sa fie minimum 2 la it emii 1 (dispozitie scazuta), 5 (scaderea

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
117 intereselor), 6 (scaderea placerii), 20 (pierderea sperantei) si 21 (iritabilitate) care acopera
criteriul DSM-IV: “dispozitia disforica sau pierder ea intereselor sau placerii in majoritatea sau
toate activitatile uzuale” si scorul de peste 2 la minimul patru criterii din urmatoarele simptome
(care sa dureze cel putin 2 saptamani): scaderea/cr esterea apetitului sau greutatii (itemii 13, 14,
15 si 16); insomnie/hipersomnie (itemii 17,18); agi tatie/lentoare psihomotorie (itemii 3,4);
pierderea intereselor/placerii sau scaderea interes ului sexual (itemii 5, 6 si 7); scaderea energiei,
oboseala (itemul 2); sentimente de inferioritate, a utoreprosuri, vinovatie (itemii 8 si 9);
diminuarea concentrarii, lentoare ideativa, nehotar are (itemii 11 si 12) si ganduri recurente de
moarte si ideatie suicidara (itemul 10).
Scala IDD a prezentat un inalt grad de validitate atunci cand a fost administrata la 630
subiecti impreuna cu Diagnostic Interview Schedule (DIS). Confidenta la administrarea test-
retest a fost la fel foarte buna (Zimmerman si Cory ell, 1988) li . In alt studiu, IDD a prezentat o
senzitivitatea (procentul de recunoastere a cazuril or) de 80% si o specificitate (procentul de
recunoastere a non-cazurilor) de 98,5% (Zimmerman s i Coryell, 1987) lii .
Desi scala IDD a fost construita pentru a furniza rapid un diagnostic, autorii recomanda
ca ea poate fi folosita si in studii in populatia g enerala ca instrument de screening.

4.11. SCALA CALGARY DE EVALUARE A DEPRESIEI DIN SC HIZOFRENIE
(Calgary Depression Scale for Schizophrenia – CDSS)

Evaluarea depresiei in schizofrenie este o problema delicata, depresia fiind comuna atat
in forma acuta cat si in cea cronica de schizophren ie, coexistand alaturi de cele trei dimensiuni
definitorii ale schizofreniei: simptomele positive, negative si de dezorganizare. Depresia din
schizofrenie ar aparea printr-un mecanism psihologi c in conditiile in care subiectul are
experienta subiectiva a deficitului de functionare mentala normala sau printr-un mecanism
neuronal, depresia putand avea originea in insasi p erturbarile neurobiologice bazale ale
schizophreniei (Liddle si colab. 1993) liii .
Simptomele depressive pot fi bine explorate prin s cale "Calgary Depression Scale for
Schizophrenia" – CDSS, scala dezvoltata de Addingto n si colab. (1992) liv . Scala este desemnata
sa identifice prezenta depresiei si sa o deosebeasc a de alte conditii psihopatologice cu care s-ar
putea confunda, precum simptomele negative sau simp tomele extrapiramidale. Acest instrument
se bazeaza pe un interviu semi-structurat si pe obs ervatia intervievatorului. Scala cuprinde 8

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
118 itemi de explorat (depresia, lipsa de speranta, lip sa de valoare, vinovatia, depresia de dimineata,
insomnia de dimineata si suicidul) si un item cotat exclusive de observator (depresia observata).
Fiecare intem este cotat pe o scara Likert cu 4 anc ore, cu o plaja de la 0 (absent) la 3 (sever).
Cotatorului i se sugereaza pentru fiecare item o se rie de intrebari din care doar prima trebuie
frazata ca atare, restul putand fi modificate dupa dorinta si experienta intervievatorului. Un scor
peste 6 ar indica prezenta semnificativa clinica a depresiei la subiectul testat. Scale este
prezentata in anexa Nr. 13.
Analiza factoriala a scorurile realizate cu CDSS a evidentiat trei factori: depresie
generala, factorul cognitive si trezirea de diminea ta (Addington si colab. 1996) lv . Cercetari
recente au confirmat acesti factori si au evidentia t ca cel putin doua dimensiuni sunt
caracteristice depresiei la schizofreni: i) depresi a cu lipsa de speranta si ii) ideile de vinovatie
adesea legate de ideile de referinta (Maggini si Ra ballo, 2006) lvi .
Scala Calgary de depresie s-a dovedit superioara i n decelarea si evaluarea severitatii
depresiei al schizofreni atunci cand a fost compara ta cu alte scale traditionale. Astfel. Kim si
colab. (2006) lvii compara validitatea diagnostica a scalei Calgary c u a scalelor de depresie Beck,
Hamilton si a subscalei de depresie din PANSS. Stud iul a comparat curbele ROC (Receiver
Operating Characteristic) ale celor patru scale si a reiesit fara tagada ca suprafata de sub curba
ROC a scalei de depresie Calgary este mai mare deca t in cazul celorlalte instrumente, deci
validitatea diagnostica a scalei Calgary este mai m are. Curba ROC integreaza senzitivitatea si
sensibilitatea unei scalei in decelarea cazurilor f als positive si fals negative comparative cu cele
fals negative si fals positive. Aceste rezultate c onforma studiul mai vechi a lui Collins si colab
(1996) lviii care arata ca doar scale Calgary, comparative cu a lte instrumente, era capabila sa
deosebeasca depresia din schizofrenie de simptomele negative.
Ca o pretuire a scalei Calgary, mai multe articole prezinta studii de validitate a
versiunilor nationale ale scalei, precum cea france za (La con si colab., 1999) lix , germana (Muller
si colab. 1999) lx , spaniola (Sarro si colab. 2004) lxi sau greaca (Kontaxakis si colab. 2000) lxii .
4.12. SCALA EDINBURGH DE DEPRESIE POSTNATALA (Edinburgh Postnatal
Depression Scale-EPDS)
Depresia este cea mai comuna complicatie de dupa na stere si se intalneste in aproximativ
13% din femeile care au nascut (O'Hara si Swain, 19 96) lxiii . Daca nu este correct identificata si

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
119 tratata depresia postpartum are cele mai mari sanse sa evolueze cronic. Cea mai frecventa cauza
incriminata in aparitia depresiei postpartum este d eclinul rapid al hormonilor gonadici de dupa
nastere. Alaturi de aceste modificari hormonale, ev enimentele stressante, discordia familiala si
istoria familiala de tulburari afective sunt factor i care cresc probabilitatea aparitiei depresiei
postpartum (Wisner si colab. 2002) lxiv . Un studiu care a cuprins un lot de 5.262 femei, a conturat
si alti factori de risc precum istoria familiala de tulburari psihiatrice, nivelul crescut de stress i n
ultimul trimestru de sarcina si izolarea sociale (F orman si colab. 2000) lxv .
Scala Edinburgh de depresie postnatala (Edinburgh P ostnatal Depression Scale-EPDS) a
fost dezvoltata de Cox si colab. (1987) lxvi pentru a ajuta medicii de medicina generala de a
detecta femeile suferind de depresie postpartum. Sc ala a fost conceputa si testata in centrele de
sanatate din Livingston si Edinburg si consta in 10 intrebari iar femeia testata trebuie sa aleaga
un raspuns din patru eventualitati furnizate de sca la referitor la felul cum s-a simtit in ultima
saptamana. Scorul maxim este de 30 iar un scor pest e 10 tradeaza o posibila depresie; un scor
peste 13 sugereaza o depresie de severitate moderat spre sever. Evaluatorul este invitat sa se uite
totdeauna la intrebarea 10-a, despre gandurile suic idare, pentru a decela din timp un posibil risc.
Studiile de validitate arata ca scala identifica co rrect 92,3% din femeile care sufera de
depresie postpartum. Scala reuseste sa discearna ac este cazuri de tulburari anxieoase, fobice sau
de tulburarile de personalitate.
Scala EPDS s-a dovedit un instrument foarte robust pentru decelarea femeilor cu risc de
depresie postpartum si este folosita pe larg in act ivitatile de screening. Ea a fost folosita in
diferite spatii culturale si a dovedit o buna sensi tivitate (86%), specificitate (78%) si valoare
predictive (73%) (Rowley, 2002) lxvii . Totusi ea nu se poate substitui unui examen clini c
competent. Un studiu care compara trei scale de dec elare timpurie de depresiei postpartum, Scala
Edinburgh, Inventarul de predictie a depresiei post partum (Postpartum Depression Prediction
Inventory) si Scala de screening a depresiei (Postp artum Depression Screening Scale) a aratat ca
rezultatele la EPDS coreleaza semnificative cu cele obtinute la inventarul de predictie a depresiei
postpartum, un instrument mai recent si mai sofisti cat (Hanna si colab. 2004) lxviii . In plus, scala
EPDS s-a dovedit a furniza rezultate stabile atunci cand evaluarile sunt repetate si prezinta trei
factori de structura: factorul “depresie” cu intreb arile 1,2 si 8, factorul “anxietate” cu intrebarile
3,4 si 5 si factorul “suicid” cu intrebarea 10 (Bro uwers si colab. 2001) lxix . Scala Edinburgh de
depresie postnatala este prezentata in anexa Nr. 14 .

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
120 4.13. SCALA LIPSEI DE SPERANTA BECK (Beck Hopelessn ess Scale – BHS)
Scala lipsei de speranta a lui Beck (Beck Hopeles sness Scale – BHS) a fost dezvoltata de
Beck si colab. (1974) ca un instrument de auto-eval uare pentru a masura sentimentele de lipsa de
speranta, respectiv sentimentele de pesimism, de vi itor sumbru si de pierderea motivatiei. Beck a
denumit lipsa de speranta ca o asteptare negativa g eneralizata asupra viitorului. Avceasta
asteptare negativa este cel mai important factor de risc pe termen lung al suicidului (Joiner si
colab. 2005).
Manualul scalei a fost publicate de Back si Steer in 1988. Scala BHS este prezentata in
Anexa nr. 15.
Scala BHS este o scala de auto-evaluare cu 20 item i si completarea ei ia intre 5 si 10
minute. Prin fiecare item subiectul se evalueaza pe simismul si rejeteaza optimismul cotand
intrebaile cu "adevarat' sau "fals" referitor la tr airile din timpul ultimei saptamani. Itemii sunt
astfel cotati fie cu 1, fie cu O si astfel scorul t otal se poate intinde de la 0 la 20. Un scor de 0-3
este considerat ca indicand absenta total a lipsei de speranta, scorul de 4-8 indica o lipsa de
speranta usoara, 9-14 nivel mediu si peste 14 lipsa severa de speranta.
Beck si Streer (1988) au raportat o confidenta int erna inalta in diferite populatii clinice
sau nu, indicele mergend de la 0,87 la 0,93. La fel s-a obtinut si un foarte bun scor la confidenta
test-retest.
Rush si colab. (1982) au constata ca scala are o b una sensibilitate la schimbare si astfel
scorurile scad odata cu imbunatatirile ce se obtin la pacientii implicati intr-un program de terapie
cognitiv-comportamentala.
Prin analiza factoriala, Back si colab. (1974) au decelat trei factori: sentimente asupra
viitorului, lipsa de motivatie si asteptarile fata de viitor. Steer si colab. (1997) recomanda totusi
ca scala sa fie considerata ca unifactoriala. La ac eeasi concluzie ajunge si Aish si Wasserman
(2001) care au aratat ca o structura mai simpla a f ost suficienta pentru a realiza corelatiile dintre
itemi si chiar ca este posibil de a reduce numarul de itemi pentrua evalua lipsa de speranta.
Analiza de validitate arata o corelatie cu scalele de depresie, ideatie suicidara si intentia
de suicid (Beck si colab. 1990; Streer, 2001). Din aceasta cauza scala BHS poate fi folosita ca o
indicatie confidenta aasupra suicidalitati subiectu lui testat. McMillan si colab (2007) intreprind o
meta-analiza a 1600 de studiilor despre suicid si c omportament auto-daunator si gasesc din care
68 mentioneaza lipsa de speranta ca si factor expli cit in comportamentul suicidar sau de auto-

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
121 vatamare corporala.Pe acest esantion autorii calcul eaza specificitatea si senzitivitatea factorului
de lipsa de speranta in predictarea comportamentulu i suicidar sau "self-harm" si gasesc ca pragul
de scord de 9 al scalei BHS este corect pentru a in dica prezenta acestui risc. Aceste rezultate
releva importanta scalei acesteia atat in decelarea depresiei lagate de lipsa de speranta, dar si a
intentiilor suicidare sau de auto-vatamare.

Bibliografie:

Addington D, Addington J, Matincka-Tyndale E. (1992 ): Reliability and validity of a depression rating scale for
schizophrenics. Schizophr Res, 6: 201–208.

Addington D, Addington J, Atkinson M. (1996): A psy chometric comparison of the Calgary depression scal e for
schizophrenia and the Hamilton depression rating sc ale. Schizophr Res: 9: 205–212.

Aish AM, Wasserman D (2001): Does Beck's Hoplessnes s Scale relly measure several components? Psycholog ical
Medicine, 31: 367-372.

Asberg M, Montgomery SA, Perris C et al (1978): A C omprehensive Psychopathological Rating Scale, Acta
Psychiatrica Scandinavica, Suppl. 272.

Bech P, Rafaelsen OJ (1980): The use of rating scal es exemplified by a comparison of the Hamilton and the Bech-
Rafaelsen Melancholia Scale, Acta Psychiatrica Scan dinavica, 62, suppl.285: 128-131

Bech P (1981): Rating Scales for Affective Disorder s: Their Validity and Consistency, Acta Psychiatric a
Scandinavica, 64, suppl. 295.

Bech P, Gjeris A, Andersen J et al (1983): The Mela ncholia Scale and the Newcastle Scales, Brit.J.Psyc hiatry, 143:
58-63.

Bech P, Kastrup M, Rafaelsen OJ (1986): Mini-compen dium of rating scales for anxiety, depression, mani a,
schizophrenia with coresponding DSM-III syndromes, Acta Psychiatrica Scandinavica, 73, Suppl.326.

Bech P (1993): Rating Scales for Psychopathology, H ealth Status and Quality of Life, Heidelberg: Sprin ger Verlag.

Bech P, Malt UF, Dencker SJ et al (1993): Scales fo r Assessment of Diagnosis and Sevewrity of Mental D isorders,
Acta Psychiatrica Scandinavica, 87, suppl. 372.

Bech P (1996): Utilizarea corecta a scalelor de eva luare in depresie, in Depresii – Noi Perspective, R Vrasti & M
Eisemann (Eds.) Bucuresti: All Publ.

Beck AT, Ward CH, Mendelson M et al (1961): An inve ntory for measuring depression, Arch.Gen.Psychiatry , 4:
561-571

Beck AT (1967): Depression: Clinical Experimental a nd Theoretical Aspects, Philadelphia: University of
Pennsylvania Press.

Beck AT, Beamesderfer A (1974): Assessment of depre ssion: The Depression Inventory, in Psychological
Measurement in Psychopharmacology, P Pichot (Ed.), Basel: Karger.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
122 Beck AT, Weissman A, Lester D, Trexler L (1974): Th e measurement of pessimism: The Hopelessness Scale.
Journal of Consulting and Clinical Psychology , 42: 861–865.

Beck AT, Steer RA, Garbin MG (1988): Psychometric p roperties of the Beck Depression Inventory: Twenty- five
years of evaluation, Clinical Psychology Review , 8(1): 77-100

Beck AT, Steer RA (1988): Manual for the Beck Hopel essness Scale. San Antonio, Tex: Psychological Corp oration.

Beck AT, Brown G, Berchick RJ, et al (1990): Relati onship between hopelessness and ultimate
suicide: a replication with psychiatric outpatients , Am J Psychiatry, 147(2): 190–195.

Beck AT, Steer RA, Ball R, Ranieri W (1996a): Compa rison of Beck Depression Inventories -IA and -II in
psychiatric outpatients. J Pers Assess., 67: 588–5 97.

Beck, A. T., Steer, R. A., & Brown, G. K. (1996b). Manual for the Beck Depression Inventory
(2nd ed.). San Antonio, TX: Psychological Corporati on.

Biggs JT, Wylie LT, Ziegler VE (1978): Validity of the Zung Self-rating Depression Scale. Br J Psychia try,
132: 381–385

Bjelland I, Dahl AA, Haug TT, Neckelmann D (2002): The validity of the Hospital Anxiety and Depression Scale.
An updated literature review, J Psychosom Res., 52 : 69–77.

Boys JH, Weissman M, Thompson W, Myers JK (1982): S creening for depression in a community sample:
Understanding the discrepancies between depression symptom and diagnostic scales, Arch.Gen. Psychiatry , 39:
1195-1200.

Brouwers EP, Van Baar AL & Pop VJ (2001): Does the Edinburgh Postnatal Depression Scale measure anxiet y?
Journal of Psychosomatic Research , 51: 659–663.

Carney MW, Roth M, Garside RF (1965): The diagnosis of depressive syndromes and production of ECT resp onse,
Brit.J.Psychiatry, 111: 659-674.

Carney MW, Sheffield PB (1972): Depression and the Newcastle scales: Their relation to Hamilton's scal e,
Brit.J.Psychiatry, 121: 35-40.

Carlson M, Wilcox R, Chou C et al (2011): Psychomet ric properties of reverse-scored items on the CES-D in a
sample of ethnically diverse older adults, Psycholo gical Assessment, 23: 558–562.

Carroll B, Fielding J, Blashki T (1973): Depression rating scales: A critical review, Arch.Gen.Psychia try, 28: 361-
366.

Carroll BJ, Feinberg M, Smouse PE et al (1981): The Carroll Rating Scale for Depression, 1. Developmen t,
reliability and validation, Brit.J.Psychiatry, 138: 194-200.

Chambon O, Cialdella P, Kiss L, Poncet F (1990): St udy of unidimensionality of the Bech-Rafaelsen Mela ncholia
Scale (MES) using Rasch analysis in a French sample of major depressive disorders, Pharmacopsychiat., 23: 243-
245.

Cicchetti D, Prusoff B (1983): Reliability of depre ssion and associated clinical symptoms, Arch.Gen.Ps ychiatry, 40:
987-990.

Collins AA, Remington G, Coutler K, Birkett K (1996 ): Depression in schizophrenia: a comparison of thr ee
measures, Schizophrenia Research, 20: 205-209.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
123 Cox JL, Holden JM, Sagovsky R, (1987): Detection of postnatal depression: Development of the 10-item E dinburgh
Postnatal Depression Scale, Britich Journal of Psyc hiatry, 150:782-786.

Cronholm B, Ottoson JO (1960): Experimental studies of the therapeutic action of electroconvulsive the rapy in
endogenous depression, in Experimental studies of t he mode of action of electroconvulsive treatment, J O Ottoson
ed. Acta Psychiat. Neurol. Scand., 145:69-97

Cusin C, Yang H, Yeung A, Fava M (2010): Rating sca le for depression, in L Baer, MA Blais (Eds.): Hand book of
Clinical Rating Scales and Assessment in Psychiatry and Mental Health, New York: Humana Press.

Davidson J, Turnbull CD, Strickland R et al (1986): The Montgomery-Asberg Depression Scale: reliabilit y and
validity, Acta Psychiatrica Scandinavica, 73: 544-5 48

Endicott J, Cohen J, Nee J et al (1981): Hamilton D epression Rating Scale, Arch.Gen.Psychiatry, 38: 98 -103.

Feinberg M, Carroll BJ, Smouse PE, Rawson SG (1981) : The Carroll Rating Scale for Depression. III. Com parison
with other rating instruments, Brit.J.Psychiatry, 1 38:2 05-209

Forman DN, Videbech TP, Hedegaard M, Salvig JD , Secher NJ (2000): Postpartum depression: Identifi cation of
women at risk, British Journal of Obstetrics and Gy necology, 107: 1210-1217

Gastpar M, Gilsdorf U (1990): The Hamilton Depressi on Rating Scale in a WHO collaborative program, in The
Hamilton Scales (Psychopharmacology Series 9). Edit ed by Bech P, Coppen A. Berlin, Springer-Verlag.

Gjerris A, Beck P, Bojholm S et al (1984): The Mela ncholia Scale, the Newcastle Scales, and the Eight International
Classification of Disease: inter-observer reliabili ty and diagnostic validity, in Biological psychiatr y, Recent Studies,
Depressive Illness. G Burrows et al (Eds.), London: J Libbey Co.

Gurney C (1971): Diagnostic scales for affective di sorders, Proc.5 th Wld Congr.Psychiat. p.330, Mexico City.

Guy W (1976): ECDEU Assessment Manual for Psychopat hology, DHEW Publication N0.76-338, Washingtion
DC; Government Printing Office.

Hamilton M (1960): A rating scale for depression, J .Neurol.Neurosurg.Psychiat., 23:56-62

Hamilton M (2000): Hamilton rating scale for Depres sion (Ham-D), in Rush AJ (Ed.): Handbook of
psychiatric
measures. Washington DC, APA.

Hanna B, Jarman H, Savage S (2004): The clinical ap plication of three screening tools for recognizing post-partum
depression, International Journal of Nursing Practi ce, 10: 72–79.

Hautzinger M, Beiler M, Worall H, et al (1995): Bec k-Depressions-Inventar (BDI) Testhandbuch. 2nd ed. Bern:
Huber.

Hedlund JL, Vieweg BW (1979): The Hamilton Rating S cale for Depression: A comprehensive review, Journa l of
Operational Psychiatry, 10: 149-165.

Hedlund JL, Vieweg BW (1979): The Zung self-rating depression scale: A comprehensive review, Journal o f
Operational Psychiatry, 10: 51-64.

Herrmann C (1997): International experiences with t he Hospital Anxiety and Depression Scale—a review o f
validation data and clinical results, J Psychosom Res., 42 : 17–41.

Hoojer C, Zitman FG, Griez E et al (1991): The Hami lton Depression Rating Scale (HDRS): Changes in sco res as a
function of training and version used, J.Affective Disord. 22: 21-29.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
124
Joiner TE, Brown JS, Wingate LR (2005): The psychol ogy and neurobiology of suicidal behavior. Annual R eview
of Psychology,56: 287–314.

Korner A, Nielsen BM, Eschen F et al (1990): Quanti fying depressive symptomatology: intrer-rater relia bility and
inter-item correlation, J.Affect.Dis, 20: 143-149.

KontaxakisU VP, Havaki-Kontaxaki BJ, Margariti MM e t al (2000): The Greek version of the Calgary Depre ssion
Scale for Schizophrenia, Psychiatry Research 94: 16 3-171

Lam RW, Michalak EE, Swinson RP (2005): Assessment Scales in Depression, Maia and Anxiety, London: Tay lor
& Francis.

Lancon C, Auquierb P, Reinea G, et al (1999): Evalu ation of depression in schizophrenia: psychometric properties
of a French version of the Calgary Depression Scale , Psychiatry Research, 89: 123-132.

Liddle PF, Barnes TRE, Curson DA. (1993): Depressio n and the experience of psychological deficits in
schizophrenia. Acta Psych Scand, 88: 243–7.

Lyness JM, Noel TK, Cox C et al (1997): Screening f or depression in elderly primary care patients. A c omparison of
the Center for Epidemiologic Studies-Depression Sca le and the Geriatric Depression Scale. Arch Intern Med.,
157(4): 449–454 .

Maggini C, Raballo A (2006): Exploring depression i n schizophrenia, European Psychiatry, 21: 227-232.

Maier W, Philipp M (1985): Comparative analysis of observer depression scales, Acta Psychiatrica Scand inavica,
72: 239-245 .

Maier W, Philipp M, Heuser I et al (1988): Improvin g depression severity assessment. Reliability, inte rnal validity
and sensitivity to change of three observer depress ion scales, J.Psychiatr.Res., 22: 3-12.

Marcos T, Salamero M (1990): Factor study of the Ha milton Rating Scale for Depression and the Bech Mel ancholia
Scale, Acta Psychiatrica Scandinavica, 82: 178-181.

McMillan D, Gilbody S, Beresford E, Neilly L (2007) : Can we predict suicide and non-fatal self-harm wi th the Beck
Hopelessness Scale? A meta-analisis, Psychological Medicine, 37: 769-778.

Montgomery SA, Asberg M (1979): A nre depression sc ale designed to be sensitive to change, Brit. J. Ps ychiatry,
134: 382-389.

Muller MJ, Marx-Dannigkeitb P, Schlosser R, et al ( 1999): The Calgary Depression Rating Scale for Schi zophrenia:
development and interrater reliability of a German version (CDSS-G), Journal of Psychiatric Research 3 3: 433-443.

Myers J, Weissman M (1980): Use a self-report sympt om scale to detect depression in a community sample ,
Am.J.Psychiatry, 137: 1081-1084

O'Brien KP, Glaudin V (1988): Factorial structure a nd factor reliability of the Hamilton Rating Scale for
Depression, Acta Psychiatrica Scandinavica, 78:113- 120.

O’Hara MW, Swain AM. (1996): Rates and risk of post partum depression: a meta analysis. Int Rev Psychia try 8:37-
54.

Potts MK, Daniels M, Burnam MA, Wells KB: A structu res interview version of the Hamilton Depression Ra ting
Scale: Evidence of reliability and versatility of a dministration

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
125 Rabkin JG, Klein DF (1987): The clinical measuremen t of depressive disorders, in The Measurement of De pression:
Clinical, Biological, Psychological and Psychosocia l Perspectives, A Marsella, R Hirschfeld & M Katz ( Eds.), New
York: Guilford Press.

Radloff LS (1977): The CES-D Scale: A self-report d epression scale for research in the general populat ion, Aplied
Psychological Measurement, 1: 385-401.

Rehm L, O’Hara M (1985): Item characteristics of th e Hamilton Rating Scale for Depression. J Psychiatr Res 19:
31–41.

Reynolds WM, Kobak KA (1995): Reliability and valid ity of the Hamilton Depression Inventory: a paper- and-
pencil version of the Hamilton Rating Scale Clinica l Interview. Psychological Assessment 7:472–483.

Rhoades HM, Overall JE (1983): The Hamilton Depress ion Scale: Factor scoring and profile classificatio n,
Psychopharmacology Bulletin, 19: 91-96.

Richter P, Werner J, Heerlein A et al (1998): On th e validity of the Beck Depression Inventory. A
review. Psychopathology, 31(3): 160–168.

Roberts RE, Veron SW (1983): The Center for Epidemi ologic Studies Depression Scale: its use in a commu nity
sample. Am.J.Psychiatry, 140: 41-46.

Rowley C. (2002): The utility of the EPDS for healt h visiting practice. Community Practitioner, 75: 38 5–389.

Rush AJ, Beck AT, Kovacs J, et al (1982): Compariso n of the effects of cognitive therapy and pharmacot herapy on
hopelessness and selfconcept, American Journal of P sychiatry, 130: 862-866

Rush AJ, Kraemer HC, Sackeim HA et al (2006): Repo rt by the ACNP Task Force on response
and remission in major depressive disorder, Neurops ychopharmacology, 31: 1841-1853 .

Sanne B, Mykletun A, Dahl AA, Moen BE, Tell GS (200 3): Hordaland Health Study. Occupational differenc es in
levels of anxiety and depression: the Hordaland Hea lth Study, J Occup Environ Med., 45 : 628–638.

Santor DA, Zuroff DC, Ramsay JO et al (1995): Exami ning scale discriminability in the BDI and CES-D as a
function of depressive severity. Psychological Asse ssment, 7: 131–139.

Sarro S, Duenas RM, Ramırez N, et al (2004): Cross- cultural adaptation and validation of the Spanish v ersion of the
Calgary Depression Scale for Schizophrenia, Schizop hrenia Research 68: 349– 356.

Snaith RP, Harrop FM, Newby DA, Teale C (1986): Gra de scores of the Montgomery-Asberg Depression and t he
Clinical Anxiety Scales, Brit.J.Psychiatry, 148: 59 9-601.

Steer L (2001): Further validity and reliability ev idence for Beck Hopelessness Scale scores in a nonc linical sample,
Educational and Psychological Measurement, 61: 303– 316.
Steer RA, Beck AT, Brown GK (1997): Factors of the Beck Hopelessness Scale: fact or artifact? Multivar iate
Experimental Clinical Research, 11(3): 131-144.

Steer RA, Clark DA, Beck AT, Ranieri WF (1999): Com mon and specific dimensions of self-reported
anxiety and depression: the BDI-II versus the BDI-I A. Behav Res Ther., 37: 183–190.

Stern AF (2014): The Hospital Anxiety and Depressio n Scale, Occupational Medicine, 64:393-394

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
126 Sung-Wan Kim, Su-Jung Kim, Bo-Hyun Yoon, et al (200 6): Diagnostic validity of assessment scales for de pression
in patients with schizophrenia, Psychiatry Research 144: 57– 63.

Tyrer P, Methuen C (2007): Rating Scales in Psychia try, London, RCPsych Publication.

Vrasti R, Eisemann M (1996): Depresii – Noi Perspec tive, Bucuresti: All Publ.

Wetzler S,. Van Praag HM (1989): Assessment of depr ession, in: Measuring Mental Illness: Psychometric
Assessment for Clinicians, S Wetzler (ed.), Washing ton DC: American Psychiatric Press Inc.

Williams JBW (1988): A Structured Interview Guide f or the Hamilton Depression Rating Scale,
Arch.Gen.Psychiatry, 45: 742-747.

Wisner KL, Parry BL, Piontek CM (2002): Postpartum depression, New England Journal of Medicine, 347: 1 94-
199.

Zigmond AS, Snaith RP (1983): The Hospital Anxiety and Depression Scale, Acta Psychiatr Scand; 67: 361–370.

Zimmerman M (1983): Self-report depression scales ( letter), Arch.Gen.Psychiatry, 40: 1035

Zimmerman M, Coryell W, Corenthal C, Wilson S (1986 ): A self-report scale to diagnose major depressive
disorder, Arch.Gen.Psychiatry, 43: 1076-1080.

Zimmerman M, Coryell W (1988): The validity of a se lf-report questionnaire for diagnosing major depres sive
disorder, Arch.Gen.Psychiatry, 45: 738-740.

Zimmerman M, Coryell W (1987): The Inventory to Dia gnose Depression (IDD): A self-report scale to diag nose
major depressive disorder, J.Consult.Clin.Psychol., 55: 55-59.

Zung W (1965): A self-rating depression scale, Arch .Gen.Psychiatry, 12: 63-70.

Zung W (1974): The measurement of affect: Depressio n and anxiety, in P. Pichot (Ed.): Psychological Me asurement
in Psychopathology, Basel: Krager.

Zung WW (1990). The role of rating scales in the id entification and management of the depressed patien t
in the primary care setting, J Clin Psychiatry, 51 , Suppl:72–6.

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
127

Anexa Nr. 1

SCALA HAMILTON DE EVALUARE A DEPRESIEI
(HAMILTON DEPRESSION RATING SCALE – HHDDRRSS))

(versiunea Per Bech, 1986)

Din “ Depresii – Noi Perspective”
Radu Vrasti & Martin Eisemann (editori)
Editura All, Bucuresti, 1993

Numele subiectului: _______________________________ ___________
Data evaluarii: __________________________________ ____________
Evaluator: ________________________________________ __________
BIFEAZA RASPUNSUL POTRIVIT PENTRU FIECARE ITEM

1. Dispozitia depresiva
Acest item acopera atat comunicarea verbala cat si cea nonverbala privind tristetea, pierderea speran tei,
disperarea si neajutorarea

0 Dispozitie neutra
1 Atunci cand nu este sigur daca pacientul este mai n efericit sau depresiv ca deobicei. De ex. pacientul
indica vag ca este mai depresiv ca deobicei
2 Atunci cand pacientul este mai preocupat de experie ntele neplacute desi nu se simte deznadajduit sau
neajutorat
3 Pacientul prezinta in mod evident semne nonverbale de depresie si/sau in anumite momente este coplesit
de neajutorare si deznadejdie
4 Interviul este dominat de remarcile pacientului pri vind nenorocirea sau neajutorarea sa sau semne
nonverbale ce dovedesc aceasta, fara a i se putea d istrage atentia de la acestea.

2. Autodeprecierea sau sentimentul de vinovatie
Acest item acopera scaderea stimei de sine si senti mentul de vinovatie.

0 Nu exista autodepreciere si sentimente de vinovatie
1 Nu se poate preciza daca sunt prezente mentimente d e culpa din cauza ca pacientul este preocupat doar de
faptul ca in cursul actualului episod a fost o pova ra pentru familie si colegi
2 Autodepreciere sau sentiment de vinovatie ce sunt p rezente in mod mai pregnant pentru ca pacientul est e
preocupat de evenimente ce au avut loc in trecut
3 Pacientul sufera de sentimente de culpamai pronunta te. Poate exprima sentimentul ca suferinta actuala este
in oarecare masura o pedeapsa. Se poate cota 3 atat a timp cat pacientul poate constientiza faptul ca o pinia
sa este nefondata
4 Sentimentele de culpa sunt sustinute cu fermitate s i rezista la orica contraargumente astfel incat au devenit
idei paranoide.

3. Impulsuri suicidare
0 Nu exista impulsuri suicidare

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
128 1 Pacientul considera ca viata nu are nici o valoare insa nu exprima dorinta de a muri
2 Pacientul doreste sa moara dar nu are planuri sa-si ia viata
3 Este probabil ca pacientul mediteaza sa-si ia viata
4 Daca pe parcursul zilei de dinaintea interviului pa cientul a incercat sq comitq suicidul sau dacq paci entul
este internat si in supraveghere din cauza riscului suicidar.

4. Insomnia de adormire

0 Absent
1 Cand pacientul a fost nevoit sa stea de 1-2 ori in ultimele 3 nopti mai mult de 30 minute culcat in p at ca sa
adoarma
2 Cand pacientul a stat toate cele 3 nopti mai mult de 30 minute in pat ca sa adoarma

5. Treziri nocturne
Pacientul se trezeste o data sau de mai multe ori i n timpul noptii.

0 Absent
1 O data sau de doua ori in timpul ultimelor trei nop tI
2 Cel putin in fiecare noapte

6. Insomnie de trezire – trezire prematura
Pacientul se trezeste inainte de ora planificata sa u de cea obisnuita.

0 Absent
1 Cel putin cu o ora inainte si poate readormi
2 Constant cu mai mult de o ora inainte sn fiecare di mineata

7. Munca si interese
Acest item include atat munca prestata cat si motiv atia. A se nota ca evaluarea oboselii si a fatigabi litatii si a
manifestarilor lor psihice sunt incluse in itemul 1 3 (simptome somatice generale) si in itemul 23 (obo seala si
durere).

A. La prima evaluare a pacientului

0 Activitate normala de munca
1 Atunci cand pacientul exprima insuficienta din cauz a absentei motivatiei si/sau tulburari in indeplini rea
uzuala a muncii cotidiene pe care pacientul o indep lineste, de altfel, fara a o reduce.
2 O pronuntata insuficienta datorata lipsei motivatie i si/sau deficit in indeplinirea muncii uzuale. Pac ientul si-
a redus capacitatea de munca, nu poate sustine ritm ul normal, se descurca mai putin bine la serviciu s i
acasa. Pacientul poate, uneori, sa stea acasa in ti mpul serviciului sau
poate pleca acasa mai devreme.

3 Atunci cand pacientul a fost catalogat "bolnav" sau daca pacientul a fost spitalizat dar poate partici pa
cateva ore pe zi la activitatile spitalului
4 Atunci cand pacientul este complet spitalizat si in general nu participa la activitatile din spital.

B. La evaluarile saptamanale

0 Activitati normale de munca
a) Pacientul se rezuma la nivelul sau normal de activi tate
b) Cand pacientul nu are probleme in a se rezuma la mu nca obisnuita

1
a) Pacientul lucreaza dar la un nivel redus de activit ate, fie din lipsa de motivatie, fie din incapacit atea de a-si
atinge nivelul normal de functionare in activitate
b) Pacientul nu lucreaza si este dificil de apreciat d aca poate face munca fara dificultate

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
129
2
a) Pacientul lucreaza dar la un nivel evident scazut d in cauza unor episoade de lipsa de concentrare, fie din
cauza reducerii timpului de lucru
b) Pacientul este inca spitalizat sau considerat bolna v, participa mai mult de 3-4 ore pe zi la activitat ile din
spital sau domestice si poate sa indeplineasca munc a normala doar la un nivel redus

3 Pacientul este incapabil sa indeplineasca o activit ate normala dar participaa pentru 3-4 ore in activi tatile
spitalului. Se poate schimba statutul de internat c u cei din stationarul de zi dar externarea nu este
recomandata
4 Pacientul este spitalizat sI in general incapabil d e a participa la activitatile din spital.

8. Lentoare generala

0 Activitate motorie si verbala normale cu expresie f aciala adecvata
1 Viteza conversationala indoielnic sau usor redusa s i expresia faciala usor imobila
2 Viteza conversationala clar redusa cu intermitenta; reducerea gesturilor si miscarilor
3 Interviul este clar prelungit datorita latentelor l ungi si a raspunsurilor scurte; toate miscarile sun t foarte
lente
4 Interviul nu poate fi complet; incetinirea este apr oape de stupor.

9. Agitatie

0 Activitate motorie normala cu expresie faciala adec vata
1 Agitatie indoielnica sau usoara. De ex. tendinta la schimbarea pozitiei in scaun sau momente de scarpi nare
a capului
2 Framantarea mainilor sau batairea piciarelor, schim barea frecventa a pozitiei in scaun, nelinistit in spital
plimbandu-se un pic.
3 Pacientul nu poate sta pe scaun in timpul interviul ui si/sau se plimba in spital
4 Interviul trebuie facut "din mers", merge aproape c ontinuu. Isi trage hainele si parul

10. Anxietate psihica
Acest item include tensiune, iritabilitate, ingrijo rare, insecuritate, teama s i aprehensiune anticipatorie.
Deseori este deficil sa distingem intre trairea anx ietatii (anxietatea "psihica" sau "centrala") si ma nifestarile
fiziologice ale anxietatii ("periferice") care pot fi observabile, precum tremorul mainilor sau transp iratii. Cel
mai important este afirmatia pacientului despre ing rijorarea, insecuritatea, nesiguranta sau spaima lu i.

0 Pacientul nu este nici iritabil, nici mai nesigur c a de obicei
1 Este indoielnic daca pacientul se simte in nesigura nta sau iritabil mai mult decat obisnuit
2 Pacientul exprima mai explicit ca se afla intr-o st are de anxietate, aprehensiune sau iritabilitate, c are este
dificil de controlat. Aceasta este fara influenta a supra vietii de zi cu zi a pacientului deoarece ing rijorarea se
refera la problemele minore ale vietii.
3 Anxietatea sau insecuritatea este uneori mai difici l de controlat deoarece ingrijorarea se refera la a ccidente
sau daune majore care ar putea surveni in viitor, astfel anxietatea poate fi traita ca panica, de ex . o spaima
coplesitoare. Aceasta interfera ocazional cu viata de zi cu zi a pacientului.
4 Sentimentul de spaima este prezent atat de des inca t interfera semnificativ cu viata cotidiana a pacie ntului.

11. Anxietatea somatica
Acest item include toate concomitentele fiziologice ale anxietatii. Toate sentimentele trebuie cotate la itemul 10.

0 Cand pacientul nu este mai inclinat ca deobicei sa traiasca corporal starile anxioase
1 Cand pacientul traieste ocazional usoare manifestar i precum simptome abdominale, transpiratii sau trem or;
totusi descrierea lor este vaga si lipsita de incre dere.
2 Cand pacientul traieste din timp in timp dureri abd ominale, transpiratii tremor, etc. Simptomale si se mnele
sunt clar descrise dar nu sunt marcate sau incapaci tante, de ex. nu influenteaza viata de zi cu zi a
pacientului.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
130 3 Concomitentele fiziologice ale anxietatii psihice s unt marcate si adesea foarte ingrijoratoare interfe rand
ocazional viaaa de zi cu zi a pacientului
4 Concomitentele fiziologice ale anxietatii psihice s unt numeroase, persistente si adesea incapacitante.
Interfera marcat viata de zi cu zi a pacientului.

12. Simptome gastro-intestinale
Simptomele pot aparea in intreg tractul gastro-inte stinal. Gura uscata, pierderea apetitului si consti patia sunt
mai frecvente decat crampele si durerile intestinal e. Ele trebuiesc deosebite de simptomele gastrointe stinale ale
anxietatii (miscari de evacuare ale intestinului, f ramantari ale stomacului) sau de ideile nihiliste ( “nici o
miscare a intestinului de saptamani sau luni, intes tinele au fost scoase”) care trebuiesc cotate la it emul 15 –
hipocondria.

0 Fara acuze gastrointestinale (sau simptome neschimb ate de la debutul depresiei)
1 Mananca fara incurajari din partea personalului si ingestia alimentelor este aproape normala dar fara
pl
cere (mancarea nu are gust, etc). Uneori este const ipat.
2 Ingestia de alimente este redusa; pacientul trebuie indemnat sa manance. De regula este constipat.
Laxativele sunt deseori incercate dar fara efect.

13. Simptome somatice generale
Simptomele centrale sunt oboseala si extenuarea, pi erderea energiei. De asemenea, apar dureri muscular e
difuze si dureri in ceafa, spate sau membre.

0 Pacientul nu este mai obosit sau deranjat de tulbur ari corporale mai mult ca de obicei.
1 Sentimente foarte vagi sau indoielnice de fatigabil itate sau alt discomfort somatic.
2 Oboseala si extenuare clara si constanta si/sau tul burari corporale, de ex. dureri musculare.

14. Interes sexual (libidou)
Acest subiect este dificil de abordat, mai ales la pacientii in varsta. La barbati incearca sa intrebi despre
preocuparile si impulsurile sexuale iar la femei de spre responsivitatea la sugestiile sexuale (atat de spre
angajarea sexuala cat si despre satisfactia obtinut a prin actul sexual).

0 Activitatea si interesul sexual este ca de obicei
1 Reducerea usoara sau indoielnica a interesului si p lacerii sexuale
2 Pierderea clara a apatitului sexual. Deseori impote nta functionala la barbati sau lipsa libidou ssau d ezgust
total la femei.

15. Hipocondria
Preocupari fata de simptome sau functii corporale i n absenta bolilor somatice.

0 Pacientul nu se preocupa mai mult decat de obicei d e usoarele simptome somatice sau de functiile
corporale
1 Usor sau incert preocupat cu simptomele uzuale soma tice usoare sau cu functiile corporale
2 Aproape ingrijorat de sanatatea fizica. Pacientul i nfatiseaza ganduri cu privire la boli organice cu o
tendinta de "somatizare" a prezentarii clinice.
3 Pacientul este convins ca sufera de o boala fizica care poate explica toate simptomele sale (tumora
cerebrala, cancer abdominal, etc), dar pacientul po ate fi convins pentru scurt timp ca aceasta nu este cazul
lui.
4 Preocuparea pentru disfunctiile corporale ating dim ensiuni paranoide. Delirul hipocondriac are adesea o
calitate nihilista sau idei de culpabilitate: este ros pe dinauntru, insecte si devoreaza carnea; inte stinele sunt
blocate; alti pacienti sunt infectati de sifilis sa u au miros oribil. Contraargumentele nu au efect.

16. Pierderea constiintei bolii
Itemul are inteles numai daca observatorul este con vins ca pacientul se afla inca in stare depresiva i n perioada
interviului

0 Pacientul accepta ca are simptome depresive sau o b oala "nervoasa"

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
131 1 Pacientul accepta inca ca este bolnav, dar consider a ca aceasta este secundara unei situatii necorelat e cu
boala, cum ar fi malnutritia, climatul, suprasolici tarea
2 Neaga ca ar fi bolnav. Pacientii deliranti sunt pri n definitie fara conttiina bolii. Interviul trebuie totusi
directionat pe atitudinea pacientului asupra simpto melor lui de vinovatie (itemul 2) sau hipocondrie ( itemul
15), dar alte simptome delirante trebuie la fel lua te in seama.

17. Scaderea ponderala
Incercati sa obtinesi informatii obiective. Daca ac est lucru nu este posibil fiti conservativi in esti mare.

A. La primul interviu acest item acopera intreaga peri oada actuala de boala
0 Fara pierdere ponderala
1 1 – 2,5 kg pierdere ponderala
2 Pierdere ponderala de peste 3 kg

B. La interviurile saptamanale
0 Fara pierdere pondenrala
1 0,5 kg slabire pe saptamana
2 1 kg sau mai mult slabire pe saptamana

18. Insomnia (in general)
Acest item acopera doar trairea subiectiva a pacien tului privind durata somnului (ore de somn pentru 2 4 ore)
si profunzimea somnului (somn superficial si intrer upt de somn constant si profund). Evaluarea se baze aza pe
trei nopti precedente, independent de administrarea de hipnotice sau sedative.

0 Somn de profunzime si durata obitnuita
1 Durata somnului este indoielnica sau putin redusa ( de ex. prin dificultatea de a adormi, dar nu este a fectata
profunzimea somnului)
2 Profunzimea somnului este, de asemenea, redusa, som nul fiind mai superficial. In totalitate somnul est e
perturbat.
3 Durata somnului ca si profunzimea lui sunt schimbat e in mod evident. Perioadele de insomnie dureaza in
totalitate doar cateva ore in 24h.
4 Este dificil de stabilit durata somnului in privint a marimii lui, pacientul vorbind doar de scurte ati piri dar nu
de somn efectiv.

19. Lentoare motorie
0 Activitate motorie normala, expresie faciala adecva ta
1 Activitate motorie probabil scazuta. De ex. expresi a faciala usor sau indoielnic redusa.
2 Lentoare motorie evidenta (de ex. gesturi incetinit e, pasi lenti).
3 Toate miscarile sunt foarte lente
4 Lentoare motorie sau chiar stupor.

20. Lentoare verbala
Acest item include schimbari in fluxul vorbirii si a capacitatii de a verbaliza gandurile si emotiile pacientului.

0 Vorbire si ideatie normale
1 Lentoare usoara sau incerta in cursul dialogului
2 Inhibitie mai clara in cursul dialogului
3 Dialog dificil, vorbire foarte lenta
4 Inhibitia vorbirii sau stupor.

21. Lentoare intelectuala
Acest item acopera dificultatile de concentrare, in luarea deciziilor in problemele curente sI de memo rie (de ex.
in afectarea intelectuala)

0 Pacientul nu prezinta dificultati mai mici sau mai mari decat de obicei in concentrare si/sau memorie

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
132 1 Este indoielnic daca pacientul are dificultatI in c oncentrare si/sau memorie.
2 Chiar cu un efort major este dificil pentru pacient sa se concentreze asupra muncii lui, dar inca fara
influenta asupra vietii de zi cu zi a subiectului.
3 Dificultate mai pronuntata in concentrare, memorie sau decizie. De ex. are dificultati de a citi un ar ticol de
ziar sau de a urmari emisiunile la televizor. (Cote aza 3 atata timp cat pierderea concentrarii sau tul burarile
de memorie nu au fost clar influentate de interviu) .
4 Cand pacientul dovedeate dificultati de concentrare si/sau memorie pe parcursul interviului si/sau can d
deciziile sunt luate cu o considerabila intarziere.

22. Lentoare emotionala
Acest item acopera reducerea interesului si contact ului emotional cu ceilalsi oameni. Reducerea dorint ei sau a
abilitatii de a comunica propriile sentimente si op inii si de a impsrtasi durerile si bucuriile este t raite de
pacient ca dureroasa si alienanta.

0 Pacientul nu este mai mult sau mai putin interesat emotional in contactul cu alte persoane
1 Pacientul pare probabil mai introvertit emotional c a de obicei
2 Pacientul si-a pierdut in mod evident dorinta sau a bilitatea de a fi impreuna cu cunoscuti sau persoan e noi
3 Pacientul se izoleaza in anume grad. Nu are abilita tea de a stabili contacte stranse cu oamenii pe car e-i
intalneste in afara casei (colegi de serviciu, paci enti, personal din spital)
4 Pacientul se izoleaza si in relasiile cu familia sa . Se simte indiferent chiar langa prieteni aporopia ti sau
familie.

23. Oboseala si dureri
Acest item include slabiciune, tendinta de a lesina , oboseala, dureri mai mult sau mai putin localizat e in muschi
sau organe interne. Oboseala musculara este obisnui t localizata in extremitati. Pacientul poate lua ac est motiv
pentru dificultatile sale din munca pe masura ce ar e sentimentul de oboseala si greutate in membre.
Durerile musculare sunt adesea localizate in spate, ceafa sau umeri si sunt percepute ca tensiune sau durere.
Sentimentul de greutate sau plinatate crette pana l a senzatia reala de durere ce este des localizata c a
"disconfort toracic" (diferit de durerile cardiace) , dureri abdominale sau dureri de cap.
Este dificil de a deosebi durerile "psihice" de cel e "fizice". O nota speciala trebuie data durerilor "psihice"
vagi.

0 Pacientul nu este mai mult sau mai putin obosit sau deranjat de disconfortul corporal decat de obicei.
1 Sentiment vag sau incert de oboseala musculara sau disconfort somatic.
2 Sentimentele de oboseala musculara sau disconfort s omatic sunt mai pronuntate. Apar senzatii dureroase ca
migrena dar care nu influenteaza viata de zi cu zi
3 Fatigabilitatea musculara sau durerea difuza este p rezentata in mod evident ca interferand ocazional c u
viata cotidiana a pacientului
4 Oboseala musculara si durerile difuze sunt constant e si determina o suferinta severa astfel incat inte rfera
marcat cu viata cotidiana a pacientului.
– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
133 Anexa Nr. 2

GHIDUL DE INTERVIU STRUCTURAT PENTRU SCALA HAMILTON DE
EVALUARE A DEPRESIEI
(STRUCTURED INTERVIEW GUIDE FOR THE HAMILTON DEPRESS ION RATING SCALE –
SSIIGGHH – DD))

Janet B.W. Williams (1988)
Biometrics Research Department
New York State Psychiatric Institute
New York

INTERVIEVATOR :
Prima intrebare a fiecarui item trebuie sa fie pusa exact cum este scrisa. Adesea aceasta intrebare va extrage
suficienta informatie despre severitatea si frecven ta simptomului pe care vreai sa-l evaluezi cu sigur anta. Urmaza
apoi intrebarile asa cum ele sunt puse cand este ne voie de clarificari sau explorari aditonale. Intreb arile specificate
trebuiesc puse pana cand ai suficiente informatii p entru a evalua adecvat itemul. In unele cazuri va t rebui sa adaugi
propriile tale intrebari pentru a obyine informatia necesara .

NOTA :
Perioada de timp. Desi intrebarile interviului se refera la conditia pacientului in ultima saptamana, unii
investigatori folosesc acest instrument ca o masura a schimbarii cand se doreate sa se evalueze starea clinica din
ultimele 2-3 zile. In acest caz fiecare intrebare t rebuie sa fie precedata de: "In ultimele doua-trei zile…"

Itemul slabirea in greutate. Este recomandat ca acest item sa fie evaluat pozi tiv oricand pacientul a pierdut
din greutatea de baza (de ex. inainte de episodul d epresiv curent). Chiar daca pacientul a inceput sa ia in greutate dar
ea este sub greutatea de baza, itemul se coteaza po zitiv.

Conditia "uzuala" sau "normala" a subiectului . Mai multe intrebari se refera la functionarea no rmala sau
uzuala a pacientului. In unele cazuri, precum cand pacientul are distimie sau tulburare afectiva sezon iera, trebuie sa
ne referim la ultima oara cand pacientul s-a simtit bine ( de ex. nu depresiv sau vesel) pentru mai mu lt de doua
saptamani.

NUMELE PACIENTULUI____________________________
Numar de identitate ______________________
Intervievator _____________________________________ __
Data _________________________

Va rog sa raspundeti la unele intrebari despre ulti ma saptamana.
Cum v-ati simtit?
(DACA LUCREAZA) Ati fost la lucru?
DACA NU: De ce?

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
134 Care a fost dispozitia Dvs in ultima DISPOZITIE DEPRESIVA (tristete, lipsa
saptamana? de speranta, neajutorare, fara valoare)

V-ati simtit abatut sau trist? 0 absent
1 indica numai daca este chestionat
Depresiv? Neajutorat? 2 spontan raporteaza verbal
3 exprima nonverbal (de ex. expresia faciala,
postura, vocea, etc.)
In ultima saptamana cat de des v-ati 4 exprima spontan verbal si non-verbal
simtit asa (PUNE CE SE POTRIVESTE)
In fiecare zi? In toate zilele?

V-ati plans tot timpul?

DACA SCORUL A FOST 1-4 INTREABA:
De cat timp va simtiti asa?

Cum v-ati petrecut timpul cand nu MUNCA SI ACTIVITATE
ati fost la lucru?
0 nici o dificultate
V-a placut sa faceti aceste lucruri sau 1 ganduri si sentimente de incapa-
a trebuit sa va fortati st le faceti? citate, oboseala sau delasare fata
de activitati, munca sau hobiuri.
Nu mai faceti ceea ce obisnuiati sa faceti? 2 pierderea intereselor in activita-
DACA DA: De ce? te, munca sau hobiuri prin spu-
sele directe ale pacientului sau
Exista ceva care asteptati cu placere? indi rect prin nepasare, indecizie
sau ezitare (simte ca trebuie sa
(URMEAZA: V-ar placea sa reveniti la normal? ) se forteze la munca sau activita-
te)

Ati fost interesat de sex in ultima saptamana? SIMPTOME GENITALE (precum
(Nu va intreb despre performanta ci despre pierder ea libidoului, tulburari men-
interesul sexual, cat de mult va ganditi la strual e)
aceasta problema)
0 absent
1 usor
2 sever
Au existat schimbari in interesul Dvs sexual
fata de cand nu erati depresiv?

Uneori v-ati gandit mult la aceasta?
DACA NU: Este aceasta neobisnuit pentru Dvs.?

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
135
Cum a fost pofta de mancare in ultima SIMPTOME GASTROINTESTINALE
saptamana? (Cum este comparativ cu ultima 0 nimic
saptamana? ) 1 scaderea apetitului dar mananca
incurajat
V-ati fortat sa mancati ? 2 mancat dificil fara indemn

Alti oameni trebuie sa va indemne ca sa
mancati?

Ati slabit de cand sunteti depresiv? PIERDERE IN GREUTATE (evalueaza
DACA DA: Cat de mult? fie A fie B)
A. Cand evaluati in trecut
DACA NU E SIGUR: Credeti ca hainele v-au 0 nici o pierdere in greutate
devenit largi? 1 pierdere probabila in greutate
asociata cu tulburarea prezenta
URMEAZA: Ati luat ceva in greutate inapoi? 2 pierdere sigura in greutate

Cum ati dormit in ultima saptamana? INSOMNIA DE ADORMIRE:

Ati avut vreo problema sa adormiti? 0 nici o dificultate
(Dupa ce v-ati bagat in pat cat timp va trebuie 1 ocazional, nu mai mult de
pana ce adormiti ?) ½ h pana la adormire
2 mari dificultati la adormire

In timpul ultimei saptamani s-a intamplat sa INSOMNIA DE MIJLOCUL NOPTII
va treziti in timpul noptii?
DACA DA: V-ati sculat din pat? Ce ati facut? 0 nici o dificultate
(Ati mers numai la toaleta ?) 1 plangeri de a fi nelinittit si perturbat
in timpul noptii
Cand mergeti inapoi in pat puteti sa adormiti? 2 se plimba in timpul noptii – se scoala
din pat
Ati simtit ca somnul Dvs a fost neliniatit sau
perturbat in unele nopti?

La ce ora va treziti dimineata in ultimul timp INSOMNIA DE TREZIRE
(in ultima saptamana)?
DACA DEVREME: Va trezeste ceasul sau va 0 nici o dificultate
treziti singur? 1 se trezeste devreme dar adoarme la
Ca ce ora va trezeati deobicei? (inainte de a fi loc

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
136 depresiv) 2 incapabil de a mai adormi
daca se trezeste devreme

Ati avut energie in ultima saptamana? SIMPTOME GENERALE SOMATICE

Ati fost obosit tot timpul? 0 deloc
1 greutate in picioare, spate, cap,
Ati avut in ultima saptamana dureri de spate dureri de cap, dureri musculare, dureri
de de cap sau de muschi? cap, pierderea energiei, oboseala
2 ori care alt simptom bine definit
Ati simtit greutate in picioare, spate sau cap?

In ultima saptamana v-ati invinovatit de ceva SENTIMENTE DE VINOVATIE
simtind ca ati facut ceva rau sau i-ati deceptio-
nat pe altii? DACA DA: Ce ati gandit? 0 absent
1 auto-reprosuri simtind ca ati
deceptionat pe altii
V-ati simtit vinovat de ceva ce ati facut sau 2 idei de vinovatie sau ruminatii
ce nu ati facut? despre greseli sau pacate trecute
3. boala actuala este o pedeapsa.
V-ati gandit ca in anume fel v-ati cauzat (Delir de vinovatie).
singur aceasta boala (DEPRESIE)?
Ati simtit ca ati fost pedepsit prin faptul ca
v-ati imbolnavit ?

Ati avut in ultima saptamana vre-un gand ca SUICID
viata nu merita sa fie traita ori ca mai bine ar
fi sa muriti? Ati avut ganduri sa va omorati 0 absent
singur? 1 ganduri ca viata nu merita traita
2 doreste sa fi fost mort sau ceva
DACA DA: Ce ati gandit? Intr-adevar v-ati ganduri sa-si provoace moartea
provoca moartea? 3 idei sau gesturi suicidare
4. incercare de suicid

In ultima saptamana v-ati simtit tensionat si ANXIETATE PSIHICA
iritabil?
0 nici o dificultate
Ati fost mult ingrijorat de lucruri mici, de care 1 tensiune si iritabilitate subiectiva
nu ar trebui sa va ingrijorati? 2 griji fata lucruri marunte
3 atitudine teamatoare ce se vede pe

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
137 fata sau in vorbire
4 exprima teama fara sa fie intrebat

In ultima saptamana ati avut vreunul din ANXIETATE SOMATICA (concomi-
aceste simptome fizice (CITESTE RAR LISTA) tentele somatice ale anxi etatii precum:
gura uscata, gaze, indigestie, diaree,
Cat de tare aceste simptome v-au deranjat crampe, varsaturi, palpitatii, dureri de
in ultima saptamana? (Cat de intense sau cap, gafaieli, oftaturi, transpitratii, sau
dese le-ati avut?) urinari frecvente)

0 absent
1 usor
NOTA: NU LE EVALUA DACA SUNT 2 moderat
DIN CAUZA MEDICATIEI 3 sever
5 incapacitant

In ultima saptamana v-ati gandit mai mult la HIPOCONDRIE
sanatatea Dvs sau la cum functioneaza corpul
(comparativ cu modul obisnuit) ? 0 absent
1 se gandeste ocazional
Aveti multe plangeri de cum va simtiti fizic? 2 preocupari cu sanatatea
3 frecvente plangeri, solicitari de
Ati constatat ca cereti ajutor pentru probleme ajutor
de sanatate pe care le-ati putea rezolva singur ? 4 deliruri hipocondriace
DACA DA: Dati un exemplu? Cat de des se
intampla?

EVALUARE BAZATA PE OBSERVATIE CONSTIINTA BOLII

0 recunoaste ca este depresiv sau ca
nu mai este depresiv in present
1 recunoaste boala dar o atribuie altor
cauze: proasta alimentatie, climat,
suprasoliciatare, virus, lipsa de odihna
2 neaga boala cu totul

EVALUARE BAZATA PE OBSERVAREA LENTOARE (Incetinirea gandirii si a
DIN TIMPUL INTERVIULUI vorbirii; afectarea abilit atii de a se con-
centra; scaderea activitatii motorii)

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
138
0 vorbire si ideatie normala
1 usoare lentoare in timpul interviului
2 lentoare evidenta in timpul interviului
3 interviu dificil
4 stupor complet

EVALUARE BAZATA PE OBSERVAREA AGITATIE
DIN TIMPUL INTERVIULUI
0 deloc
1 frecarea mainilor
2 se joaca cu mainile, parul, etc
3 se misaca mereu, nu poate sta locului
4 se bataie, isi musca unchiile, se trage de
par, isi musca buzele, etc.

SCORUL TOTAL SCALA HAMILTON 17 ITEMI: ___/___/

In aceasta ultima saptamana v-ati simtit VARIATIA DIURNA
mai bine sau mai rau dimineata sau seara? A. Noteaza daca simptomele sunt mai rele
dimineata sau seara. DACA NU exista
variatie diurna pune 0:
0 nici o variatie sau depresie
1 mai rau dimineata
2 mai rau dupa amiaza

DACA EXISTA VARIATIE: Cat de rau va B. Cand este prezenta marcheaza
simtit? (DIMINEATA SAU SEARA) severitatea variatiei:
0 nici o variatie
1 usoara
2 severa

In ultima saptamana ati simtit vreodata brusc ca DEPERSONALIZARE-DEREALIZARE
totul devine ireal sau ca in vis sau strain? (precum sentimente de irealitate sau
DACA DA: Cat de rau a fost? Cat de des s-a nihilistice)
intamplat? 0 absent
4 usor
5 moderat

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
139 6 sever
7 incapacitant

In saptamana trecuta ati simtit ca toti vor sa va SIMPTOME PARANOIDE
raneasca sau sa va faca rau?
0 niciuna
DACA NU: Lumea va barfeste pe la spate? 1 suspicios
2 idei de referinta
DACA DA: Spuneti-mi despre ce? 3 deliruri de referinta si persecutie

In ultima saptamana au existat lucruri pe care SIMPTOME OBSESIONALE SI
a trebuit sa le faceti mereu, precum sa COMPULSII
verificati daca ati inchis usa de mai multe ori ?
DACA DA: Puteti sa dati un exemplu? 0 absent
1 usor
2 sever

Ati avut ganduri care nu aveau nici un sens dar
care va veneau mereu in minte fara incetare?
DACA DA: Puteti sa dati un exemplu?

SCORUL TOTAL LA SCALA HAMILTON 21 ITEMI ___/___/

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
140 Anexa Nr. 3

FOAIA DE SCOR PENTRU SCALELE HDRS si MES

Nr. Item scor HDRS MES
1 Dispozitie depresiv (0-4) x x
2 Autodepreciere, sentimente de vinovatie (0-4) x x
3 Impulsuri suicidare (0-4) x x
4 Insomnia de adormire (0-2) x
5 Treziri nocturne (0-2) x
6 Insomnia de trezire (0-2) x
7 Munca si interese (0-4) x x
8 Lentoare generala (0-4) x
9 Agitatie (0-4) x
10 Anxietate psihica (0-4) x x
11 Anxietate somatica (0-4) x
12 Simptome gastro-intestinale (0-2) x
13 Simptome somatice generale (0-2) x
14 Interes sexual (0-2) x
15 Hipocondria (0-4) x
16 Pierderea constiintei bolii (0-2) x
17 Scaderea ponderala (0-2) x
18 Insomnia generala (0-4) x x
19 Lentoare motorie (0-4) x x
20 Lentoare verbala (0-4) x x
21 Lentoare intelectuala (0-4) x x
22 Lentoare emotionala (0-4) x x
23 Oboseala si dureri (0-4) x x
TOTAL

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
141
Anexa Nr. 4

SCALA DE DEPRESIE MONTGOMERY-ASBERG
(THE MONTGOMERY-ASBERG DEPRESSION RATING SCALE – MAD RS)

Instructiuni pentru evaluator:
Evaluarea trebuie sa se bazeze pe un interviu clini c flexibil cand subiectul este incurajat mai intai sa descrie in
cuvinte proprii si cu cat mai multe detalii simptom ele sale. Intervievatorul trebuie sa decida care it em din scala nu
este pe deplin acoperit si sa puna intrebari largi si neutre astfel incat subiectul sa abordeze acele domenii. Daca
aceasta nu este suficient pentru evaluare, se pot p une si intrebari specifice. Primul interviu dintr-o serie destinata sa
masoare schimbarea este, intr-o anumita privinta, u n interviu de antrenament, atat pentru intervievato r, cat si pentru
intervievat. Poate fi folositor sa se lase interviu l sa tina cat mai mult timp pentru ca sa fim siguri ca subiectul a
inaeles pe deplin intrebarile si ca evaluatorul sa se familiarizeze cu istoria subiectului. Aceasta va permite
evaluatorului sa puna intrebari mai pertinente in i nterviurile ulterioare. Noi recomandam ca o foaie d e scor separata
sa fie utilizata pentru fiecare noua evaluare.

1. Tristete raportata
Reprezinta o dispozitie traita subiectiv, indiferen t daca este reflectata obiectiv sau nu. Include dis pozitia depresiva,
indispozitie, descurajare si sentimentul de a fi fa ra ajutor sau speranta.
Evaluati in functie de intensitate, durata si masur a in care dispozitia este influentata de evenimente .
Dispozitia exaltata este evaluata 0 la acest item.
1 Tristete ocazionala ce poate apare in diverse circu mstante
2 Sentimente predominente de tristete dar apar si momente mai luminoase
5 Sentimente generale de tristete sau mahnire. Dispoz itia este cu greu influentata de circumstantele
exterioare
6 Traire continua de suferinta sau indispozitie extrema

2. Tristete aparenta
Reprezinta indispozitia, desnadejdia si disperarea (mai mult decat o indispozitie trecatoare) reflecta ta in vorbire,
expresia fetei si postura. Evaluati pe baza adancim ii si incapacitatii de a invinge aceasta stare.
0 Nici un fel de tristete.
2 Pare indispus dar se insenineaza ocazional.
4 Apare trist si nefericit tot timpul.
6 Desnadejdie si mahnire continua si extrema.

3. Tensiune interioara
Reprezinta sentimente de discomfort maladiv, nervoz itate, tensiune iritabila, dezordine interioara, pa nica, teama si
chin.
Evaluati in functie de intensitate, frecventa si in tinderea perioadei de linistire necesara.
Deosebiti-o de tristete, ingrijorare si tensiune mu sculara.
1 Placid. Numai tensiune interioara trecatoare
2 Sentimente ocazionale de nervozitate si disco nfort rau definit
4 Sentimente continue de tensiune interioara sa u panica intermitenta pe care pacientul le poate st apani
numai cu oarecare dificultate

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
142 6 Spaima nestapanita sau chin. Panica coplesito are.

4. Reducerea somnului
Reprezinta experienta subiectiva de somn redus ca d urata sau adancime comparativ cu modelul normal pro priu
subiectului cand era bine.
0 Somn ca de obicei.
2 Usoara dificultate de a dormi sau somn usor re dus sau superficial.
4 Somn redus sau intrerupt pentru cel putin 2 or e.
6 Mai putin de 2 sau 3 ore de somn.

5. Reducerea apetitului
Reprezinta sentimentul de pierdere a apetitului com parativ cu cel cand era bine.
0 Apetit normal.
2 Apetit usor redus
4 Fara apetit. Mancarea este lipsita de gust. Tr ebuie sa se forteze sa manance.
6 Trebuie sa fie fortat ca sa manance. Refuza ma ncarea.

6. Dificultati de concentrare
Reprezinta dificultatea de a-si aduna gandurile cul minand cu pierderea capacitatii de concentrare care incapaciteaza
subiectul.
Evaluati in functie de intensitate, frecventa si gr adul de incapacitate produs.
Deosebiti-le de scaderea memoriei si perturbarea ga ndirii.
0 Nici o dificultate de concentrare.
2 Dificultati ocazionale in a-si aduna gandurile .
4 Dificultati in concentrare si in sustinerea ju decatii ce interfera cu lectura si conversatia.
6 Lipsa de concentrare incapacitanta.

7. Lentoare
Reprezinta o dificultate in a porni sau incetineala in a initia si a face activitati cotidiene.
Deosebiti-o de indecizie si fatigabilitate.
0 Vaga dificultate in a porni activitatea. Nu ex ista apatie sau indolenta.
2 Dificultati in demararea activitatilor.
4 Dificultati in demararea activitatilor simple de rutina care sunt efectuate numai cu efort.
6 Inertie completa. Incapacitate de a incepe act ivitatea fara ajutor.

8. Incapacitatea de a simti sau bucura
Reprezinta experienta subiectiva a interesului redu s fata de ambianta sau activitati care in mod norma l ii furnizau
placere. Capacitatea de a reactiona cu emotie adecv ata la circumstante sau oameni este redusa.
Deosebiti-o de apatie
0 Interes normal fata de ambianta sau fata de al tI oameni.
2 Capacitatea redusa de a se bucura de interesele uzuale. Capacitatea redusa de a simti supararea.
4 Pierderea interesului pentru ambianta. Pierde rea sentimentelor pentru prieteni si cunostinte.
6 Sentimentul de a fi paralizat emotional, inab ilitatea de a simti supararea sau suferinta si o
imposibilitate completa sau chiar dureroasa de a a vea sentimente pentru rude apropiate sau prieten i.

9. Ganduri pesimiste
Reprezinta ganduri de vinovatie, inferioritate, aut orepros, remuscari si ruina.
0 Fara ganduri pesimiste
2 Idei fluctuante de insuficienta, autorepros si autodepreciere.
4 Autoacuzatii persistente sau idei definite dar inca rationale de vinovatie sau pacat. Pesimism crescut
referitor la viitor.
6 Deliruri de ruina, remuscari si pacat de n ereparat. Autoacuzatii absurde.

10. Ganduri suicidare

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
143 Reprezinta sentimentul ca viata nu este demna de a fi traita, ca o moarte naturala ar fi de dorit, gan duri de sinucidere
si pregatiri de sinucidere.
Incercarile de sinucidere nu trebuie prin ele inse le sa influenteze evaluarea.
0 Se bucura de viata si o ia ca atare.
2 Plictisit de viata. Doar ganduri suicidare tre catoare.
4 Mai bine moartea. Gandurile suicidare sunt comu ne si sinuciderea este considerata o solutie posib ila, dar
fara planuri sau intentii anume.
6 Planuri explicite de sinucidere cand se iveste vreo ocazie. Pregatiri active de sinucidere.

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
144
Anexa Nr. 5

SCALA SPITALICEASCA DE ANXIETATE SI DEPRESIE
(Hospital Anxiety and Depression Scale – HADS)

Itemul Deloc Sporadic Deseori Intotdeauna
1. Ma simt tensionat(a) si iritat(a) 0 1 2 3
2. Inca ma bucur de lucrurile care imi faceau place re 3 2 1 0
3. Ma simt anxios/anxioasa ca si cand ceva rau o sa se
intample 0 1 2 3
4. Pot sa rad si sa vad partea frumoasa a lucruril or 3 2 1 0
5. Sunt mereu ingrijorat(a) 0 1 2 3
6. Ma simt bucuros/bucuroasa 3 2 1 0
7. Pot sa stau calm si sa ma simt relaxat 3 2 1 0
8 Ma simt ca si cum as fi inhibat 0 1 2 3
9. Am palpitatii sau senzatii de "fluturari' in sto mac sau piept 0 1 2 3
10. Mi-am pierdut interesul in felul cumarat 3 2 1 0
11. Sunt nelinistit(a) si nu pot sta locului 0 1 2 3
12. Astept lucruri placute 3 2 1 0
13. Brusc am emotii de panica 0 1 2 3
14. Ma bucur de o carte buna sau de un program TV 3 2 1 0

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
145
Anexa Nr. 6:

FOAIA DE SCOR A SCALEI DE DEPRESIE NEWCASTLE I
(versiunea 1965)

Nr. Item Scor Valoare
1 Personalitate devianta 2
1
0 0
+½
+1
2 Stresori psihologici 2
1
0 0
+1
+2
3 Calitatea depresiei 2
1
0 +1
+½
+2
4 Slabire in greutate 2
1
0 +2
+1
0
5
Episoadele anterioare 2
1
0 +1
+½
0
6 Activitatea motorie 2
1
0 +2
+1
0
7 Anxietatea 2
1
0 -1
-½
0
8 Deliruri nihilistice 2
1
0 +2
+1
0
9 Altii sunt acuzati 2
1
0 -1
-½
0
10 Sentimente de vinovatie 2
1
0 +1
+½
0

Depresia endogena: +6 sau mai mult
Depresia probabila: +5½
Depresia reactiva: +5 sau mai putin

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
146 Anexa Nr. 7

INVENTARUL DE DEPRESIE BECH
(BECH DEPRESSION INVENTORY – BDI)

BECH si colab. (1961)

Instructiuni: Aceasta este un chestionar. Acest chestionar este f ormat din grupuri de afirmatii. Va rug sa cititi cu
atentie intregul grup de afirmatii din fiecare cate gorie de la nr. 1 la nr. 42. Apoi va rog sa alegeti din fiecare
categorie acea afirmatie care descrie cel mai bine starea Dvs din acest moment. Incercuiti cifra cores punzatoare.
Daca mai multe afirmatii dintr-un grup par sa se po triveasca, alegeti numai una. Inainte de a alege, a sigurati-va ca
ati citit fiecare afirmatie.

1___________________
0 Nu ma simt trist
1 Ma simt trist
2 Sunt trist tot timpul si nu pot scapa de tristete
3 Sunt atat de trist si nefericit incat nu mai pot su porta

2 ___________________
0 Viitorul nu ma deranjeaza
1 Ma simt descurajat cand ma gandesc la viitor
2 Simt ca nu am ce astepta de la viitor
3 Simt ca viitorul e fara speranta si nu mai e nimic de facut

3 __________________
0 Nu am sentimentul esecului sau ratarii
1 Simt ca am avut mai multe esecuri decat majoritatea oamenilor
2 Daca ma uit in spate la viata mea vad o multime de esecuri
3 Ma simt complet ratat ca persoana

4 __________________
0 Lucrurile imi fac aceiasi placere ca deobicei
1 Nu ma mai bucur de lucruri ca inainte
2 Greu mai obtin o satisfactie reala
3 Nu am mai trait nici o satisfactie

5 __________________
0 Nu ma simt in mod special vinovat de ceva
1 Ma simt rau si nemeritos in cea mai mare parte a ti mpului
2 Ma simt aproape vinovat
3 Ma simt tot timpul vinovat si inutil

6 __________________
0 Nu ma simt pedepsit cu ceva
1 Ma gandesc ca s-ar putea sa fiu pedepsit pentru cev a
2 Simt ca voi fi pedepsit
3 Simt ca sunt pedepsit

7 __________________

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
147 0 Nu sunt dezamagit de mine
1 Ma simt dezamagit de mine
2 Sunt dezgustat de mine insumi
3 Ma urasc

8 __________________
0 Nu ma simt sa fiu mai rau decat altii
1 Ma critic pentru slabiciunile si greselile mele
2 Ma acuz tot timpul pentru greselile mele
3 Ma acuz pentru tot ce se intampla rau

9 __________________
0 Nu am nici o ideie de a ma sinucide
1 Simt ca ar fi mai bine daca as muri
2 Am ideia de a ma sinucide
3 As dori sa ma sinucid daca as avea ocazia

10 __________________
0 Nu plang mai mult decat de obicei
1 Acum plang mai mult ce de obicei
2 Plang tot timpul
3 Obisnuiam sa plang dar acum nu mai pot chiar daca a s vrea

11 __________________
0 Nu sunt mai nervos ca inainte
1 Acum sunt mai nervos si iritabil ca inainte
2 Sunt nervos tot timpul
3 Nu mai sunt nervos de lucrurile care ma enervau ina inte

12 __________________
0 Nu mi-am pierdut interesul fata de oamenii din jur
1 Am mai putin interes fata de oameni ca inainte
2 Mi-am pierdut cea mai mare parte a interesului fata de oameni si am putine sentimente fata de ei
3 Mi-a pierdut total interesul fata de ceilalti si nu -mi pasa deloc de ei

13 ____________________
0 Iau decizii la fel ca inainte
1 Incerc sa aman cand trebuie sa hotarasc
2 Am mari greutati cand trebuie sa hotarasc
3 Nu mai put lua nici o decizie

14 ____________________
0 Cred ca nu arat mai rau ca inainte
1 Sunt suparat ca am inceput sa arat mai batran sau n eatractiv
2 Simt ca sunt schimbari permanente in rau in aspectu l meu
3 Cred ca sunt urat si respingator

15 ____________________
0 Pot lucra la fel de bine ca înainte
1 Trebuie sa fac un efort suplimentar când încep sa l ucrez ceva
2 Trebuie sa ma straduiec din greu ca sa fac ceva
3 Nu pot lucra nimic

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
148 16 ____________________
0 Dorm tot atât de bine ca deobicei
1 Ma trezesc mai obosit dimineata ca înainte
2 Ma trezesc cu 1-2 ore mai devreme decât înainte si nu mai pot adormi
3 Ma trezesc foarte devreme dimineata si nu pot sa do rm mai mult de 5 ore pe noapte

17 ____________________
0 Nu sunt mai obosit ca de obicei
1 Obosesc mai repede decat inainte
2 Obosesc facand orice
3 Sunt prea obosit sa mai pot face ceva

18 ____________________
0 Pofta mea de mancare este la fel ca inainte
1 Nu mai am asa pofta de mancare ca inainte
2 Acum pofta de mancare este mai proasta
3 Mi-am pierdut pofta de m ncare

19 ____________________
0 Nu am slabit in ultimul timp
1 Am slabit peste 1 kg in ultima luna
2 Am slabit peste 2 kg in ultima luna
3 Am slabit peste 5 kg in ultima luna

20 ____________________
0 Nu sunt mai preocupat de sanatatea mea decat inaint e
1 Sunt preocupat de dureri, constipatie, tulburari al e stomacului
2 Sunt foarte preocupat de starea mea de sanatate si nu pot sa ma gandesc la altceva
3 Sunt atat de angrijorat de starea mea de sanatate i ncat nu pot sa ma gandesc la nimic altceva

21 ____________________
0 Nu am observat schimbari recente ale interesului me u fata de sex
1 Am un interes mai mic fata de sexul opus ca inainte
2 Sexul opus ma intereseaza mult mai putin ca inainte
3 Am pierdut complet interesul fata de sexul opus

– oo 0 oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
149 Anexa Nr. 8:

FOAIA DE SCOR PENTRU INVENTARUL DE DEPRESIE BECK

Nr Item scor BDI-21
Beck DBI-12
Bech
1 Dispozitia depresiva 0-3 x x
2 Pesimism 0-3 x x
3 Sentimentul esecului 0-3 x x
4 Lipsa de satisfactie 0-3 x x
5 Sentimente de vinovatie 0-3 x x
6 Sentimentul pedepsei 0-3 x x
7 Auto-dezgust 0-3 x
8 Auto-acuzare 0-3 x
9 Dorinte auto-punitive 0-3 x
10 Plans 0-3 x
11 Iritabilitate 0-3 x x
12 Retragere sociala 0-3 x
13 Nehotarare 0-3 x x
14 Modificarea imaginii de sine 0-3 x x
15 Dificultati in munca 0-3 x x
16 Tulburari de somn 0-3 x
17 Fatigabilitate 0-3 x x
18 Pierderea apetitului 0-3 x
19 Pierderea in greutate 0-3 x
20 Preocupari somatice 0-3 x x
21 Pierderea libidoului 0-3 x
TOTAL 0-63

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
150 Anexa Nr. 9:

SCALA ZUNG DE AUTO-EVALUARE A DEPRESIEI
(ZUNG SELF-RATING DEPRESSION SCALE – SDS)

(Zung, 1965)
__________________________________________________
______________________
rareori uneori adesea totdeauna
___________________________________________________ ______________________

1. Ma simt abatut si trist 1 2 3 4
2. Dimineata ma simt mai bine 4 3 2 1
3. Plang sau imi vine sa plang usor 1 2 3 4
4. Dorm rau 1 2 3 4
5. Mananc tot atat de mult ca si inainte 4 3 2 1
6. Ma bucur privind, vorbind sau fiind in compania 4 3 2 1
unui barbat/femei atractiv(e)
7. Am slabit 1 2 3 4
8. Sunt constipat 1 2 3 4
9. Inima mea bate mai repede ca deobicei 1 2 3 4
10. Ma simt obosit fara motiv 1 2 3 4
11. Mintea mea este tot atat de limpede ca deobicei 4 3 2 1
12. Gasesc ca esteusor sa fac lucrurile ca deobicei 4 3 2 1
13. Sunt agitat si nu pot sta linistit 1 2 3 4
14. Am incredere in viitor 4 3 2 1
15. Sunt mai iritabil decat deobicei 1 2 3 4
16. Imi este usor sa hotarassc 4 3 2 1
17. Am sentimentul ca sunt util si necesar 4 3 2 1
18. Viata mea este suficient de implinita 4 3 2 1
19. Am sentimentul ca ar fi mai bine sa fi fost mor t 1 2 3 4
20. Eu ma bucur de lucruri ca mai inainte 4 3 2 1
___________________________________________________ ___________________

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
151 Anexa Nr. 10

SCALA CARROLL DE EVALUARE A DEPRESIEI
(CARROLL RATING SCALE FOR DEPRESSION – CRS)

(CARROLL et al. 1981 )

Numele si prenumele ________________________ Varst a ____ Sex M/F
Data evaluarii ________________

1. Depresia
1. Nu ma simt bine dispus
2. Ma simt trist sau adesea plang
3. Cred ca nu pot fi ajutat
4. Exista numai nefericire in viitorul meu

2. Vinovatie
1. Nu cred ca sunt o persoana buna ca oricare alt a
2. Ma simt nefolositor si rusinat
3. Ma deranjeaza o multime de regrete din viata m ea
4. Voi fi pedepsit pentru ce am facut rau mai dem ult

3. Suicid
1. Nu simt ca viata inca merita traita
2. Adesea as vrea sa fi fost mort
3. Am gandit sa incerc sa ma omor
4. Sa mor as fi cea mai buna solutie pentru mine

4. Insomnia de adormire
1. Imi ia mai mult timp ca deobicei ca sa adorm
2. Trebuie sa stau mai mult de jumatate de ora pa na sa adorm

5. Insomnia de mijlocul noptii
1. Somnul meu este nelinistit si perturbat
2. Ma trezesc adesea in mijlocul noptii

6. Insomnia de trezire
1. Ma trezesc dimineata mai devreme ca deobicei
2. Ma trezesc dimineata mult mai devreme decat ne cesar

7. Munca si interese
1. Nu mai am placere si satisfactii din ceea ce f ac
2. Nu imi face placere sa ies si sa intalnesc alt i oameni
3. Am renuntat la multe din interesele si activit atile mele
4. Nu mai sunt capabil sa fac activitati care le faceam inainte

8. Lentoare
1. Mintea mea nu mai este asa de rapida si vigila c a inainte
2. Vocea mea este lenta si fara viata
3. Orice fac foarte lent
4. Sunt asa de lent incat am nevoie de ajutor pen tru spalat si imbracat

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
152
9. Agitatie
1. Nu cred ca par un om calm
2. Sunt nelinistit si mereu in miscare
3. Trebuie sa fie evident ca sunt agitat
4. Trebuie sa umbru majoritatea timpului

10. Anxietate psihologica
1. Nu ma pot concentra usor cand citesc ziare
2. Ma simt iritat sau fara astampar
3. Majoritatea timpului mi-e frica fara motiv
4. Ma simt inspaimantat si aproape de panica

11. Anxietate somatica
1. Am probleme cu digestia
2. Uneori, inima mea bate mai repede
3. Am o multime de probleme cu ametelile si slabi ciuni
4. Imi tremura mainile de vede toata lumea

12. Tulburari gastrointestinale
1. Nu ma mai bucur de mancare ca inainte
2. Trebuie sa ma fortez ca sa mananc ceva

13. Tulburari somatice generale
1. Nu ma mai simt tot atat de puternic ca inainte
2. Sunt obosit majoritatea timpului

14. Libido
1. Interesul meu sexual nu mai este ca inainte
2. De cand sunt bolnav, mi-am pierdut complet int eresul pentru sex

15. Hipocondria
1. Ma ingrijoreaza mult simptomele mele
2. Sunt tare preocupat de cum functioneaza corpul meu
3. Problemele mele sunt date de boli somatice gra ve
4. Corpul meu este rau si stricat pe dinauntru

16. Pierderea “insight-ului” (sensului bolii)
1. Tot ce am nevoie este o odihna buna
2. M-am imbolnavit din cauza vremii proaste ce am avut-o

17. Pierderea greutatii
1. Am slabit
2. Pot sa spun ca am slabit mult

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
153

Anexa Nr. 11

SCALA DE DEPRESIE A CENTRULUI DE STUDII EPIDEMIOLOG ICE
(CENTER FOR EPIDEMIOLOGIC STUDIES DEPRESSION SCALE – CES-D)

(Lenore Sawyer RADLOFF, 1977)

INSTRUCTIUNI: Mai jos este o lista a modurilor in c are Dvs va puteti simti
sau comporta. Spuneti-mi cat de des v-ati simtit a stfel in ultima saptamana.
0 = Rar sau deloc (mai putin de 1 zi)
1 = Uneori sau putin timp (1-2 zile)
2 = Ocazional sau moderat (3-4 zile)
3 = Deseori sau tot timpul (5-7 zile)

In ultima saptamana:
1. Am fost deranjat de lucruri care in mod obisnui t nu ma deranjau.
2. Nu mi-a fost foame; apetitul meu a fost slab.
3. Am simtit ca nu pot scapa de mahnire chiar cu a jutorul familiei sau prietenilor.
4. M-am simtit tot atat de bun ca si alti oameni.
5. Am avut greutati sa tin minte ce am facut.
6. M-am simtit trist.
7. Am simtit ca orice necesita un efort.
8. M-am simtit fara speranta in viitor.
9. Viata mea a fost un esec.
10. M-am simtit infricosat.
11. Somnul a fost nelinistit.
12. Am fost fericit.
13. Am vorbit mai putin ca deobicei.
14. M-am simtit singur.
15. Oamenii au fost neprietenosi.
16. M-am bucurat de viata.
17. Am plans.
18. M-am simtit abatut.
19. Am simtit ca oamenii nu ma plac.
20. Nu am putut sa actionez.
___________________________________________ ____________________________

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
154

Anexa Nr. 12:

INVENTARUL ZIMMERMAN DE DIAGNOSTIC AL DEPRESIEI – u ltima saptamana
(ZIMMERMAN INVENTORY TO DIAGNOSE DEPRESSION – IDD – past week)

(Mark Zimmerman et al. 1986)

Nume si prenume ___________________ Varsta ________ Sex M/F
Data administrarii _________________

INSTRUCTIUNI:
1) Este vorba de un chestionar care cuprinde 22 de grupuri a 5 afirmatii.
2) Cititi cu atentie fiecare grup de afirmatii, apo i alegeti acea afirmatie care se potriveste cel mai bine cu
felul cum v-ati simtit in ULTIMA SAPTAMANA. Incercu iti numarul corespunzator.
3) Dupa fiecare grup in care ati incercuit 1,2, 3 sau 4 raspundeti daca v-ati simtit asa pentru mai
mult sau mai putin de 2 saptamani .
__________________________________________________ ______________

1. 0 Nu ma simt trist sau depresiv.
1 Ocazional ma simt trist sau abatut.
2 Ma simt trist majoritatea timpului dar pot sa- mi revin.
3 Ma simt trist tot timpul si nu pot scapa de tr istete.
4 Sunt asa de trist si nefericit ca nu mai pot r ezista.

daca ati incercuit #1, 2, 3, 4: v-ati timtit trist sau abatut pentru mai mult sau mai putin
de 2 saptamani? mai mult mai putin
__________________________________________________ ______________

2. 0 Energia mea este normala.
1 Ocazional am mai putina energie decat normal.
2 Obosesc mai usor sau am mai putina energie dec at in mod obisnuit.
3 Obosesc facand aproape orice.
4 Ma simt obosit sau epuizat aproape tot timpul.

daca ati incercuit #1, 2, 3, 4: ati avut mai putina energie decat de obicei pentru mai
mult sau mai putin de 2 saptamani? mai mult mai putin
__________________________________________________ ______________

3. 0 Nu am fost mai nelinistit si fara astampar ca d eobicei.
1 M-am simtit mai nelinistit sau fara astampar d ecat obisnuit
2 Am fost foarte agitat si am avut dificultati d e a sta locului pe scaun.
3 Am fost extrem de agitat si am umblat aproape toata ziua.
4 Am umblat mai mult de o ora pe zi si nu am put ut sta locului.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
155 daca ati incercuit #1, 2, 3, 4: ati fost mai nelini stit si fara astampar pentru mai
mult sau mai putin de 2 saptamani? mai mult mai putin
__________________________________________________ ______________

4. 0 Nu am vorbit sau miscat mai lent ca deobicei.
1 Am vorbit putin mai lent decat deobicei.
2 Am vorbit mai lent ca deobicei si mi-a luat ma i mult ca sa raspund
la intrebari, dar pot intretine o conversatie normala.
3 Conversatiile normale sunt dificile din cauza ca este greu sa pornesc.
4 Ma simt extrem de lent fizic de parca a-si fi bagat in noroi.

daca ati incercuit #1, 2, 3, 4: v-ati simtit lent p entru mai mult sau mai putin de 2
saptamani? mai mult mai putin
__________________________________________________ ______________

5. 0 Nu mi-am pierdut interesul pentru activitatile m ele obisnuite.
1 Sunt mai putin interesat pentru 1-2 din activi tatile mele obisnuite.
2 Sunt mai putin interesat de mai multe din acti vitatile mele uzuale.
3 Ammult mai putin interes in majoritatea din ac tivitatile mele uzuale.
4 Am pierdut orice interes pentru activitatile m ele obisnuite.

daca ati incercuit #1, 2, 3, 4: interesul dvs.pentr u activitatile curente a fost mai redus
pentru mai mult sau mai putin de 2 saptamani? mai mult mai putin
__________________________________________________ ______________

6. 0 Am aceeasi placere din activitatile mele curent e ca inainte.
1 Am mai putina placere din 1-2 din activitatile mele curente.
2 Am mai putina placere din mai multe din activi tatile mele curente.
3 Aproape nu am nici o placere din activitatile mele curente care inainte
ma bucurau.
4 Nu am nici o placere din nici o activitate car e inainte ma bucura.

daca ati incercuit #1, 2, 3, 4: v-ati bucurat mai p utin de activitatile obisnuite care
inainte va faceau placere pentru mai mult sau mai putin de 2 saptamani?
mai mult mai putin
__________________________________________________ ______________

7. 0 Nu am observat nici o schimbare recenta in inter esul meu pentru sex.
1 Am observat o usoara scadere a interesului meu pentru sex.
2 Exista o scadere evidenta a interesului meu pe ntru sex.
3 Acum am mult mai putin interes pentru sex.
4 Mi-am pierdut complet interesul pentru sex.

daca ati incercuit #1, 2, 3, 4: interesul dvs. pent ru sex a scazut pentru mai mult sau
mai putin de 2 saptamani? mai mult mai putin

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
156 __________________________________________________ ________________

9. 0 Nu ma simt inferior.
1 Ocazional, opinia mea despre mine este un pic mai proasta.
2 Ma simt mai inferior ca multi alti oameni.
3 Ma simt ca am esuat.
4 Ma simt ca o persoana total lipsita de valoare (nemeritorie).

daca ati incercuit #1, 2, 3, 4: v-ati considerat in ferior pentru mai mult sau mai putin
de 2 saptamani? mai mult mai putin
__________________________________________________ ________________

10. 0 Nu am avut nici un gand de moarte sau sinucidere .
1 Ocazional, ma gandesc ca viata nu merita trait a.
2 Frecvent ma gandesc la moarate in mod pasiv (p recum ca ar fi mai bine
sa ma culc si sa nu ma mai trezesc) sau ca ar fi mai bine sa fi fost mort.
3 Frecvent ma gandesc sa ma omor, dar nu as pute a-o face.
4 As vrea sa ma omor daca as avea sansa.

daca ati incercuit #1, 2, 3, 4: v-ati gandit la moa rte sau la sinucidere pentru mai mult
sau mai putin de 2 saptamani? mai mult mai putin
__________________________________________________ ________________

11. 0 Ma pot concentra ca deobicei.
1 Ma concentrez putin mai greu ca inainte.
2 Atentia mea nu este asa de buna ca inainte si am dificultati in a-mi aduna
gandurile, dar nu-mi cauzeaza probleme.
3 Capacitatea de a citi sau tine o conversatie n u este asa de buna ca
deobicei.
4 Nu pot citi, urmari o emisiune la TV sau avea o conversatie decat cu
greutate.

daca ati incercuit #1, 2, 3, 4: ati avut probleme d e concentrare pentru mai mult sau
mai putin de 2 saptamani? mai mult mai putin
__________________________________________________ ________________

12. 0 Hotarasc tot asa de usor ca inainte.
1 Iau decizii un pic mai greu ca inainte.
2 Mi-e greu si-mi ia timp mai lung sa ma decid, dar in final o fac.
3 Nu sunt capabil sa iau unele decizii.
4 Nu pot lua decizii de nici un fel.

daca ati incercuit #1, 2, 3, 4: ati avut dificultat i in a lua decizii pentru mai mult sau
mai putin de 2 saptamani? mai mult mai putin
___________________________________________________ ______________

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
157 13. 0 Pofta de mancare este la fel ca inainte.
1 Pofta de mancare mi-a scazut usor.
2 Porta de mancare este mai rea ca inainte, dat pot sa mananc.
3 Nu mai mi-e pofta sa mananc aproape de loc.
4 Nu mai am deloc pofta de mancare si trebuie sa ma fortez sa mananc
chiar o bucatica de mancare.

daca ati incercuit #1, 2, 3, 4: v-a scazut pofta de mancare pentru mai mult sau mai
putin de 2 saptamani? mai mult mai putin
__________________________________________________ _______________

14. 0 Nu am slabit nici un pic.
1 Am slabit mai putin de 2,5 kg.
2 Am slabit intre 2,5 si 5 kg.
3 Am slabit intre 5 si 12,5 kg
4 Am slabit mai mult de 12,5 kg.

daca ati incercuit #1, 2, 3, 4:ati tinut un regim special sau atidorit sa slabiti? Da/Nu

daca ati incercuit #1, 2, 3, 4: ati pierdut din gre utate pentru mai mult sau mai putin
de 2 saptamani? mai mult mai putin
__________________________________________________ ________________

15. 0 Pofta mea de mancare nu este mai mare ca deobice i.
1 Pofta mea de mancare este un pic crescuta.
2 Pofta mea de mancare este evident mai mare dec at deobicei.
3 Pofta mea de mancare este mult mai mare.
4 Mi-e foame tot timpul.

daca ati incercuit #1, 2, 3, 4: ati avut pofta de m ancare mai mare pentru mai mult
sau mai putin de 2 saptamani? mai mult mai putin
__________________________________________________ ________________

16. 0 Nu am crescut in greutate.
1 Am luat mai putin de 2,5 kg in greutate.
2 M-am ingrasat intre 2,5 – 5kg.
3 M-am ingrasat intre 5 – 12,5 kg.
4 M-am ingrasat cu mai bine de 12,5kg.

daca ati incercuit #1, 2, 3, 4: ati luat in greutat e pentru mai mult sau mai putin de 2
saptamani? mai mult mai putin
__________________________________________________ ________________

17. 0 Nu dorm mai putin si mai prost ca deobicei.
1 Uneori dorm mai putin.
2 Evident nu mai dorm ca inainte.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
158 3 Dorm aproape jumatate din timpul cat dormeam i nainte.
4 Dorm mai putin de 2 ore pe noapte.

daca ati incercuit #1, 2, 3, 4: ce fel de probleme ati avut:
1. dificultati la adormire
2. va treziti in mijlocul noptii
3. va treziti prea de dimineata

daca ati incercuit #1, 2, 3, 4: ati avut probleme c u somnul pentru mai mult sau mai
putin de 2 saptamani? mai mult mai putin
__________________________________________________ ________________

18. 0 Nu dorm mai mult ca deobicei.
1 Uneori dorm mai mult ca deobicei.
2 Frecvent dorm cel putin 1 ora mai mult ca deob icei.
3 Frecvent dorm cel putin 2 ore mai mult ca deob icei.
4 Frecvent dorm cel putin 3 ore mai mult ca deob icei.

daca ati incercuit #1, 2, 3, 4: ati avut probleme s a dormiti mai mult ca deobicei pentru
mai mult sau mai putin de 2 saptamani? mai mult mai putin
__________________________________________________ ________________

19. 0 Nu ma simt anxios (ingrijorat), nervos sau tensi onat.
1 Uneori ma simt putin anxios.
2 Adesea ma simt anxios.
3 Sunt foarte anxios majoritatea timpului.
4 Ma simt infricosat si panicat.

daca ati incercuit #1, 2, 3, 4: ati fost anxios, ne rvos sau tensionat pentru mai mult
sau mai putin de 2 saptamani? mai mult mai putin
__________________________________________________ ________________

20. 0 Nu ma simt descurajat de viitor.
1 Uneori sunt putin descurajat cu privire la viit or.
2 Adesea sunt descurajat cu privire la viitor.
3 Ma simt foarte descurajat cu privire la viitor majoritatea timpului.
4 Simt ca viitorul este fara speranta si ca nu s e va imbunatatii.

daca ati incercuit #1, 2, 3, 4: v-ati simtit descur ajat cu privire la viitor pentru mai
mult sau mai putin de 2 saptamani? mai mult mai putin
__________________________________________________ ________________

21. 0 Nu ma simt iritat sau suparat.
1 Uneori sunt putin mai iritat decat deobicei.
2 Ma irita sau supara lucruri care uzual nu ma d eranjau.
3 Ma simt iritat sau suparat majoritatea timpulu i.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
159 4 Sunt asa de trist ca nu ma mai irita deloc luc ruri care obisnuiau sa ma
deranjeze.

daca ati incercuit #1, 2, 3, 4: v-ati simtit mai ir itat sau suparat decat in mod
obisnuit pentru mai mult sau mai putin de 2 saptam ani? mai mult mai putin
__________________________________________________ ________________

22. 0 Nu sunt ingrijorat de sanatatea mea fizica.
1 Uneori sunt ingrijorat de durerile din corp.
2 Ma ingrijoreaza sanatatea fizica.
3 Sunt foarte ingrijorat de sanatatea fizica.
4 Sunt asa de ingrijorat de sanatatea mea fizica ca nu ma pot gandi la
altceva.

daca ati incercuit #1, 2, 3, 4: ati fost ingrijorat de sanatatea fizica pentru mai mult
sau mai putin de 2 saptamani? mai mult mai putin
__________________________________________________ ________________

23. Incercuiti afirmatia care descrie cel mai bine cum dispozitia psihica variaza
in cursul unei zile:
0 Evident ma simt mai depresiv dimineata.
1 Evident ma simt mai depresiv dupamiaza.
2 Evident ma simt mai depresiv seara.
3 Ma simt la fel de depresiv toata ziua.
__________________________________________________ ________________

24. Ati simtit vre-o imbunatatire cand ceva placut se intampla sau cand cineva
incearca sa va inveseleasca?
0 Da. Ma simt aproape normal pentru o perioada s curta de timp.
1 Ma simt putin mai bine, dar sunt totusi depres iv.
2 Nu simt nici o imbunatatire.
__________________________________________________ ________________

25. Cum comparati sentimentul de depresie sau tristete cu depresia pe care ati
simti-o daca cineva drag ar muri?
0 Nu exista nici o diferenta intre cele doua fel uri de depresie.
1 Exista o diferenta certa intre cele doua depre sii.
__________________________________________________ ________________

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
160 Anexa Nr. 13:

SCALA DE DEPRESIE PENTRU SCHIZOFRENIE CALGARY
(The Calgary Depression Scalse fopr Schizophrenia – CDSS)
(Addington si colab. 1992)

Pentru intervievator : Pentru fiecare item pune prima intrebare asa cum este formulata in scris. Apoi poti sa
schimbi restul intrebarilor dupa cum doresti ca sa obtii maximul de informatie. La fel, poti sa schimb i perioada de
timp pentru care evaluezi depresia, de ex. ultima s aptamana, ultimele doua saptamani, etc. Cotarea ult imului item,
Nr. 9, sa face pe baza observatiei de-a lungul intr egului interviu .

1. Depresia: Cum ati putea descrie dispozitia Dvs psi hica din ultimele doua saptamani? Ati fost
destul de bucuros sau ati fost trist si abatut? In ultimele doua saptamani cat de des ati fost
…(foloseste cuvantul utilizat
de respondent)? In fiecare zi? In toate zilele?

0 – absent
1 – usor: exprima tristete sau discurajare
2 – moderat: depresie bine conturata persistand pan a la jumatate din timpul ultimelor doua saptamani
3 – sever: depresie marcata in mai mult de jumatate din zilele ultimelor doua saptamani si care
interfera cu functionarea motorie sau sociala a sub iectului.

2. Lipsa de speranta: Cum va vedeti viitorul? Put eti sa vorbiti despre viitor sau considerati ca nu
aveti nici un viitor? Ati abandonat sa va conturati viitorul sau considerati ca inca merita sa va
luptati pentru el?

0 – absent
1 – usor: prezinta perioade in care se simte fara s peranta dar inca are ceva incredere in viitor
2 – moderat: sentiment moderat de lipsa de speranta in ultima saptamana. Chestionat recunoaste
posibilitatea de a gandi pozitiv despre viitor.
3 – sever: persistent si suparator sentiment de lip sa de speranta.

3. Lipsa de valoare: Care este opinia Dvs despre Dumneavoastra insiva comparative cu alti
oameni? Va considerati mai bun sau nu asa de bun ca majoritatea? Va simtiti inferior sau chiar
lipsit de valoare?

0 – absent
1 – usor: ceva sentiment de inferioritate dar fara sa fie vorba de lipsa de valoare
2 – moderat: se simte fara valoare dar mai putin de jumatate din perioada chestionata
3 – sever: subiectul se simte fara valoare si infer ior in majoritatea timpului. Poate fi provocat sa
recunoasca altceva

4. Idei de vinovatie: Aveti sentimente ca sunteti acuz at de ceva sau chiar acuzat pe nedrept? Pentru
ce anume? (nu include acuzatii justificabile; exclu de delirul de vinovatie)

0 – absent
1 – usor: subiectul se simte blamat dar nu acuzat i n mai putin de jumatate de timp
2 – moderat: persistent simtamant de a fi blamat si /sau acuzat ocazional
3 – sever: persistent sentiment de a fi acuzat. Can d este provocat recunoaste ca aceasta nu este chiar
asa.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
161 5. Vinovatie patologica: Aveti tendinta sa va criticat i chiar pentru lucruri mici pe care le-ati facut
in trecut? Credeti ca meritati aceste critici?

0 – absent
1 – usor: uneori subiectul se simte vinovat pentru lucruri mici dar mai putin de 50% din timp
2 – moderat: peste 50% din timp subiectul se simte vinovat de actiunui trecute pe care le exagereaza c a
importanta
3 – sever: in mod obisnuit subiectul se blameaza pe ntru orice lucru care merge rau chiar daca nu a fos t
vorba de greselile lui.

6. Depresia de dimineata: Cand v-ati simtit depre siv, in ultimele doua saptamani, ati constatat ca
depresia este mai mare in anumita perioada a zilei?

0 – absent
1 – usor: depresia nu prezinta variatii diurne
2 – moderat: subiectul mentioneaza spontan ca depre sia este mai rea dimineata
3 – sever: depresie marcat severa dimineata cu afec tarea functionarii si care se amelioreaza
semnificativ dupamasa

7. Trezire de dimineata: Ati constatat ca va treziti f oarte devreme? Cat de des se petrece aceasta?

0 – absent
1 – usor: ocazional se trezeste mai devreme cu o or a sau mai mult
2 – moderat: deseori se trezeste mai devreme decat e necesar
3 – sever: in fiecare zi se trezeste mai devreme cu mai mult de o ora

8. Suicid: Ati constatat ca viata nu merita traita? Va ganditi ca mai bine nu ati trai? Va ganditi ca
mai bine v-ati omora? Ati vrea sa incercati?

0 – absent
1 – usor: frecvente ganduri ca mai bine ar fi mort sau ocazional ganduri de suicid
2 – moderat: ia in consideratie suicidal dar nu a f acut nicio incercare
3 – sever: are un plan desemnat sa se sinucida cu a devarat

9. Depresie observata: bazata pe observatia din timpul interviului

0 – absent
1 – usor: subiectul apare trist si abatut in timp ul discutarii subiectelor neutre
2 – moderat: subiectul apare trist si abatut in tim pul interviului, cu voce monotona si joasa, cu lacr imi
in ochi sau chiar plangand
3 – sever: subiectul devine foarte trist si se bloc heaza in timpul interviului cand se discuta subiect e ce-l
afecteaza, ofteaza adanc, plange persistent, apare realmente daramat/distrus.

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
162 Anexa Nr. 14:
SCALA EDINBURGH DE DEPRESIE POSTPARTUM
(Edinburgh Postnatal Depression Scale )
Cox si colab. (1987)

Instructiuni:
1. Respondenta este rugata sa sublinieze raspunsul car e este cel mai aproape de felul cum s-a simtit in
ultimele 7 zile.
2. Trebuie sa se raspunda la toate cele 10 intrebari.
3. Trebuie sa se evite ca respondenta sa discute cu al ti cum sa raspunda la intrebari
4. Respondenta trebuie sa raspunda ea insasi la intreb ari chiar daca are dificultati in citirea si intele gerea
textului.
5. Scala EPDS poate fi utilizata pentru screeningul fe meilor la 6-8 saptamani dupa nastere 6-8 weeks to
screen postnatal women. The child health clinic, postnatal check-up or a home visit may provide
suitable opportunities for its completion.

Nume: _______________________________
Adresa: ___________________________________________ ________
Varsta copilului: __________________
Noi am vrea sa stim cum va simtiti acum cant tocmai aveti un copil. Va rog sa subliniati rapunsul
cel mai potrivit cu starea Dvs DIN ULTIMELE 7 ZILE, nu numai cum va simtiti in acest
moment.
1. Am fost capabila sa rad si sa vad partea hazlie a l ucrurilor.
Tot atat de mult ca si altadata
Nu chiar asa de mult
Evident mai putin
Deloc
2. Am cautat sa ma bucur de toate.
Tot atat de mult ca si altadata
Nu chiar asa de mult
Evident mai putin
Deloc
3. * M-am acuzat pe nedrept atunci cand lucrurile merg eau rau.
Da, majoritatea timpului
Da, destul de mult
Nu foarte des
Niciodata
4. Am fost anxioasa si ingrijorata fara motive temeini ce.
Deloc
Foarte rar

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
163 Da, uneori
Da, foarte des
5. * Am fost infricosata si panicata pentru lucruri mi ci.
Da, mult
Da, uneori
Nu, rar
Nu, deloc
6. * Lucrurile m-au depasit.
Da, majoritatea timpului am fost capabila sa depase sc problemele
Da, uneori nu m-am descurcat asa de bine ca inainte
Nu, majoritatea timpului m-a descurcat destul de bi ne
Nu, am fost capabila sa depasesc problemele
7. * Am fost asa de nefericita ca am avut probleme sa dorm.
Da, majoritatea timpului
Da, uneori
Nu foarte des
Nu, deloc
8. * M-am simtit trista, suparata si nefericita.
Da, majoritatea timpului
Da, uneori
Nu foarte des
Nu, deloc
9. * Am fost asa de nefericita ca am plans.
Da, majoritatea timpului
Da, destul de des
numai ocazional
Nu, niciodata
10. * Mi s-a intamplat sa ma gandesc sa-mi fac ceva rau .
Da, destul de des
Uneori
Foarte rar
Niciodata
Raspunsurile sunt evaluate cu 0, 1, 2 si 3 in funct ie de cresterea severitatii simptomului. Intrebaril e marcate cu
asterix sunt cotate in ordine inversa (de ex. 3, 2, 1 si 0). Scorul total este calculate prin adunarea scorurilor tuturor
intrebarilor.
– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
164 Anexa Nr. 15:

SCALA DE LIPSA DE SPERANTA BECK
(BECH HOPELESSNESS SCALE – SHP )

Nr.
item Item Adevarat Fals
1 Astept viitorul cu speranta si entuziasm
2 Ar trebuie sa renunt din cauza ca lucrurile nu me rg cum ar trebui
3 Cand lucrurile nu merg bine eu stiu ca asta nu se va intampla mereu
4 Nu pot sa-mi imaginez viata mea peste 10 ani
5 Am timp destul pentru lucrurile care le vreau cel mai mult
6 Astept ca in viitor sa am success in ceea ce ma intereseaza cel mai mult
7 Viitorul meu mi se pare sumbru
8 Ma astept ca obtin mai mult de la viata decat oam enii obisnuiti
9 Nu am esuat si nu sunt motive sa cred ca voi esua in viitor
10 Experientele trecute ma ajuta in viitor
11 Tot ce vad inainte sunt mai curand lucruri nepla cute decat placute
12 Nu ma astept sa obtin ceea ce doresc
13 Cand ma gandesc la viitor eu cred ca voi fi mai fericit decat in present
14 Lucrurile nu merg cu as vrea sa mearga
15 Am o mare incredere in viitor
16 Niciodata nu am avut ce am dorit asa ca este sup id sa doresc ceva
17 Este foarte improbabil sa obtin vreo bucurie in viitor
18 Viitorul mi se pare vag si incert
19 Ma astept la mai multe lucruri proaste decat bun e
20 Nu are sens sa incerc ceva din cauza ca probabil nu voi reusi

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
165
5. MASURAREA MANIEI

In fata profesionistilor sanatatii mentale sindromu l maniacal este o conditie clinica foarte
frecvent intalnita. La prima vedere diagnosticul ac estei entitati clinice este foarte usor fiind bazat
doar pe patru criterii clasice: euforie patologice, hiperactivitate, grandiozitate si iritabilitate
(Cassidy si colab.1998). Lucrurile nu stau chiar a sa pentru ca, pe de-o parte bolnavii cu manie
de cele mai multe ori nu au “insight” sau constiint a bolii lor si raporteaza cu greutate simptomele
pe care le au, iar pe de alta parte exista inca in dezbatere fenomenologia maniei. Destul de des
mania se suprapune cu trasaturile de psihoza si ace asta tendinta se manifesta atat cand aceste
entitati sunt evident clinic cat si atunci cand ele sunt de intensitate subclinica si aceasta tendinta
subliniaza continuumul care exista intre situatia d in populatia clinica si cea din populatia
generala (Kaymaz si coalb. 2007). Existenta starilo r mixte in care depresia se amesteca cu mania
este o alta situatie care a complicat si mai mult l ucrurile cand e vorba de fenomenologia maniei.
Dincolo de limbajul folosit de diferiti autori, s-a constat ca “mania” este o entitate care
poate acoperi mai multe intelesuri si nu este pur s i simplu ceea ce “bipolaritatea” ar presupune,
adica opusul pur si simplu al starii depresive.
O alta problema dificila este instabilitatea intri nseca a tabloului clinic de manie fiind de
larga notorietate volatilitatea acestei stari psiho patologice. Labilitatea simptomelor, a dispozitiei
psihice si a comportamentelor contigente face ca ev aluarea acestei stari sa duce la rezultate
diferite de la o zi la alta. Aceasta a creeat probl eme in a defini remisia clinica cat si evaluarea
eficacitatii tratamentului (Baldessarini, 2003). To ate aceste probleme expuse aici pe scurt arata
cat de important este sa evaluam corect si standard izat sindromul maniacal In acest capitol voi
prezenta cele mai Utilizate metode de masurare si i dentificare a "maniei". Intr-un clasament in
functie de frecventa citatrilor intr-un an, Tyrer s i Methuen (2009) gasesc ca Young Mania Rating
scale are o citatre medie de 21, 5 ori, Bech-rafael sen Mania Rating Scale se claseaza pe locul doi
cu 3,6 citari si Clinician-Administered Rating Scal e for Mania cu 3,5.ori.

5.1. SCALELE DE AUTO-EVALUARE
Heterogenitatea simptomatica si sindromologica a co nceptului clinic de manie ca si
confidenta scazuta a raportarilor facute de acesti pacienti a facut ca instrumentele de evaluare
psihopatologica a maniei sa aiba o importanta deose bita. In acest context se poate pune

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
166 intrebarea daca scalele de auto-evaluare ale maniei sunt confidente. Aceasta intrebare a persistat
mult timp din cauza evidentei ca pacientii maniacal i sunt prea agitati, necooperanti si lipsiti de
constiinta tafdectivitatii lor ca sa furnizeze prop riile rapunsuri pe o astfel de scala. Bauer si
colab. (1991) construiesc o scala cu 17 intrebari, numita " Internal State Scale " iar subiectul
maniacal trebuie sa se evalueaze singur plasandu-si rapunsurile pe o scala analogica de la 1 la 10.
Autorii au gasit o buna corelatie intre scorurile a cestei scale si cea obtinuta prin observatie cu
scala de manie a lui Young, desi la o analiza mai a tenta a lui Altman (1998) lucrurile nu au
aparut tot atat de clare.
O alta scala de auto-evaluare a maniei a fost dezvo ltata de Shugar si colab. (1992)
denumita " Self-Report Manic Inventory ", destinata sa evalueze prezenta simptomelor mania cale
si a severitatii lor. Aceasta scala cuprinde 48 int rebari la care subiectul poate raspunde cu
“adevarat” sau “fals”. Surprinzator a fost ca auto rii au constatat ca subiectii maniacali fara
constiinta bolii, adica insight, au cotat la fel ca si cei cu insight. Ulterior s-a constatat ca aceas ta
scala prezinta si o buna corelatie cu Intenal State Scale (Cook si colab. 1996).

5. 1.1. SCALA DE AUTOEVALUARE A MANIEI ALTMAN (Alt man Self-Rating
Mania Scale)

Cea mai cunoscuta si utilizata scale de auto-evalua re a maniei a fost construita de Altman
si colab. (1997). Aceasta scala cunoscuta ca si " Altman Self-Rating Mania Scale – ASRMS "
contine cinci grupe de intrebari, fiecare destinata sa masoare un simptom cardinal al maniei
precum dispozitia psihica crescuta, grandiozitate, scaderea nevoii de somn, presiunea vorbirii si
agitatia psihomotorie (vezi Anexa Nr 1). Aceasta s cala prezinta o buna corelatie cu " Young
Mania Rating Scale " si cu scala " Clinician-Administered Rating Scale for Mania – CAR S-M"
(Altman si colab. 1994) si un scor adecvat de confi denta la proba test-retest. Important este ca si
aceasts scala reuseste sa deceleze simptomele de ma nie si severitatea lor atat la subiectii cu
insight cat si la cei fara insight. Mai mult, chiar si pacientii cu manie si trasaturi psihotice reuse sc
sa completeze corect aceasta scala. Autorii au arat at ca un scor de 6 sau mai mare
diagnosticheaza mania cu o senzitivitate de 85,5% s i o specificitate de 87,3%. Scala prezinta si o
buna sensibilitate la schimbare, deci poate fi folo sita sa evalueze longitudinal progresul sub
tratament al pacientilor maniacali.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
167 Ulterior, Altman si colab. (2001) fac o comparatie intre cele trei scale de autoevaluare a
maniei, Internal State Scale (ISS), Self-Report Man ic Inventory (SRMI) si Altman Self-Rating
Mania Scale (ASRM) si folosesc " Clinician-Administered Rating Scale for Mania " ca un “gold
standard”. Senzitivitatea pentru fiecare scala in i dentificarea pacientilor cu simptome maniacale a
fost de 45% pentru ISS, 86% pentru SRMI si 93% pent ru ASRM. Diferentele dintre aceste
instrumente s-ar explica, dupa acesti autori, prin faptul ca fiecare din ele a fost construita in
altfel. Astfel, SRMI a fost construita sa masoare s imptomele psihiatrice asa cum ele se regasesc
in DSM-III-R, ASRM este derivata din factorii decel ati la analiza factoriala a simptomelor
maniacale, iar ISS este focalizata mai mult pe trai rile subiectului maniacal.

5.1.2. CHESTIONARUL TULBURARILOR DISPOZITIEI ( Mood Disorders
Questionnaire)

Un alt instrument de autoevaluare a maniei a fost d ezvoltat de Hirschfeld si colab.
(2000): Chestionarul tulburarilor dispozitiei (Mood Disorders Questionnaire-MDQ). Este vorba
de un instrument de screening pentru tulburarile di n spectrumul bipolar, adica tulburarile
bipolare tip I si II si tulburarea ciclotimica.
Chestionarul se prezinta sub forma unei singure pag ini cu 13 intrebari la care subiectul
trebuie sa raspunda cu DA sau NU (vezi Anexa Nr. 2) . Mai sunt doua intrebari prin care
subiectul evalueaza cat de dizabilitante sunt simpt omele care le are. Intrebarile sunt congruente
cu criteriile DSM-IV pentru manie si hipomanie. Pen tru cele 13 intrebari raspunsul DA se
coteaza cu 1 si scorul maxim poate fi 13. Autori au stabilit un prag de 7 pentru ca raspunsul sa
fie pozitiv pentru prezenta unei tulburari in spect rul bipolar. Mai mult, chestionarul evalueaza si
daca simptomele au aparatu impreuna si cat de sever e au fost. MDQ poate fi administrat de un
medic, o sora sau alta persoana cu experienta clini ca.
Toate rezultatele converg ca atunci cand se vrea ut ilizarea unei scale de autoevaluare
pentru a masura severitatea sau pentru a face un sc reening al simptomelor maniacale sau pentru a
masura rezultatul tratamentului (Hirshfeld si coloa b. 2003; Isomesta si colab. 2003).
Din aceasta scurta trecere in revista a scalelor de auto evaluare a maniei se poate constata
ca nu trebuie sa existe nici o reticenta de a lasa bolnavul maniacal sa se evalueze singur si ca
evaluarile lui sunt confidente, atat in ce priveste acuratetea simptomelor, cat si a severitatii lor.
Se indica cu predilectie ca aceste scale sa fi folo site la pacientii cu manie usoara sau medie,

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
168 indiferent de insight, atat ca screening cat si ca instrument de evaluare a severitatii sau a
raspunsului la tratament; mai mult, ele pot fi folo site si in tandem cu scalele de observatie a
maniei (Altman, 1998).

5.2. SCALELE DE OBSERVATIE
Scalele de observatie ale manie sunt pe departe cel e mai folosite in clinica, atat ca adjuvat
diagnostic, cat mai ales pentru evaluarea severitat ii simptomelor si pentru monitorizarea
longitudinala a eficacitatii tratamentului. Aceste instrumente prezinta caracteristici psihometrice
foarte bune, respectiv scoruri bune la testele de v aliditate si confidenta, ceea ce le-a impus si
atunci cand se efectueaza trialuri psihofarmacologi ce.
Aceste scale se aplica de catre un observator cu ex perienta clinica, de obicei un medic sau
psiholog, dar exista si scale destinate a fi aplica te de surori. In aplicarea acestor instrumente
trebuie avut in vedere starea de constiinta/vigilit ate a subiectului si se recomanda prudenta in
interpretarea scorurilor atunci cand subiectii mani acali sunt sub influenta drogurilor si mai ales a
alcoolului (Salloum si colab. 2002).
Aceste scale permit si evaluarea deznodamantului tr atamentului sau a evolutiei clinice,
respectiv scorurile obtinute putand fi incorporate in criteriile de remisie ale unui episod maniacal
(Berk si colab. 2008).

5.2.1. SCALA BEIGEL DE EVALUARE A MANIEI ( Beigel Manic-State Rating
Scale-MSR) )

Aceasta a fost prima scala de manie publicata de B eigel si colab. (1971) in cadrul unui
program dezvoltat de National Institute of Mental H ealth in Bethesda, Maryland, SUA (vezi
anexa Nr. 3).
Scala este destinata sa monitorizeze comportamentu l bolnavului internat si raspunsul lui
la tratamentul primit.
Scala cuprinde 26 itemi care reprezinta tot atatea comportamente observabile care sunt
cotate in functie de frecventa si de severitate, fi ecare item primind o nota pe o scala de la 0 la 5.
Scorul fiecarui item se calculeaza prin inmultirea notei de frecventa cu cea de severitate si astfel
pentru fiecare item scorul poate fi de la 0 la 25.
Evaluarea se face de catre surori pe durata schimb ului de lucru, adica pentru 8 ore.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
169 Scala prezinta calitati psihometrice bune de valid itate si confidenta si este capabila sa
distinga modificarile in starea clinica si severita tea simptomelor.
Critica scalei este legata de faptul ca i) itemii nu sunt definiti, ceea ce ar putea lasa loc la
interpretati intre cotatori, ii) scorul scalei se c alculeaza greu si iii) unii itemi importanti nu sun t
cumprinsi precum scaderea nevoii de somn si instabi litatea emotionala.

5.2.2. SCALA YOUNG DE EVALUARE A MANIEI ( Young Mania Rating Scale-
YMRS)

Daca scala lui Beigel (BSMR) este cea mai veche, sc ala lui Young este cea mai utilizata
scala de evaluare a simptomelor maniacale. Dupa uni i autori, scala este considerata a fi "gold
standared" in evaluarea maniei (Perlis, 2010). Ea a fost publicata de Young si colab.in 1978 cu
intentia de a oferi o scala de observatie pentru ma nie asa cum exista o scala de observatie pentru
depresie si astfel constructia sclei urmareste cons tructia scalei HDRS (Moller, 2009).
Scala YMRS este construita pentru a evalua severit atea simptomelor si a evalua
eficacitatea tratamentului antimaniacal. Itemii sca lei au fost selectati pe baze descriptiilor clinice
ale maniei si reflecta simptomele existente, atat i n formele usoare, cat si in cele severe de manie
(Young si colab. 2000).
Scala cuprinde 11 itemi, sapte dintre ei sunt cota ti de la 0 la 4, in functie de severitate, si
patru itemi (iritabilitatea, presiunea vorbirii, co ntinutul vorbirii si comportamentul destructurat-
agresiv) sunt cotati de la 0 la 8, in functie de de scrierea fiecare trepte de evaluare. Scorul de
poate intinde de la 1 al 60. Scala este prezentata in anexa Nr. 4.
Se recomanda ca YMRS sa fie completata de medici s au surori de psihiatrie cu experienta
clinica adecvata. Completarea scale ia in jur de 15 -20 minute. Fiind o scala de observatie, cotarea
se face in functie de starea in timp real a pacient ului si nu dupa cum el s-a prezentat intr-un alt
cadru de timp.
Scala prezinta calitati psihometrice foarte bune a tat pentru validitate (Spearman r= 0,67-
0,95, p<0,001) cat si pentru confidenta determinata prin corelatia cu alte trei scale de manie
(Poolsup si colab. 1999).
Prin analiza factoriala s-a demonstrat ca scala ge nereaza trei factori: tulburari de gandire,
comportament hipereactiv si destructurat si dispozi tie crescuta.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
170 Autorii recomanda, cu precautia necesara, diferite scoruri prag pentru evaluarea
severitatii: manie minima scor 13, manie usoara sco r 20, manie moderata scor 26 si manie severa
scor 38 si peste. Azorin si colab. (2007) fac o ana liza mult mai sofisticata (metoda ROC curve)
pe un esantion de 1.090 subiecti pentru a gasi un s cor prag care sa deosebeasca mania severea de
celelalte forme si gasesc ca la scorul de 39 scala YMRS prezinta cel mai favorabil raport intre
senzitivitate si specificitate cu care deceleaza ca zurile de manie severa. Ca o recunoastere a
robustetii sale psihometrice, scala YMRS este folos ita pentru evaluarea remisiei clinice a
episodului maniacal, un scor mai mic de 4 (Berk si colab. 2008) sau 5 (Baldessarini, 2003)
evidentiind revenirea la eutimie a unui pacient man iacal. Un scor mai mic de 12 poate fi
considerat ca remisiune si poate fi inclus in crite riile de externare dintr-un program de tratament.
Exista si o versiune a YMRS pentru evaluarea mani ei la copii, care este de fapt un
chestionar pentru parintele copilului presupus a fi maniacal. Aceasta scala numita P-YMRS
contine tot 11 itemi sunt forma de intrebare si par intele trebuie sa aleaga pentru fiecare intrebare
un raspuns preformat cotat pentru 7 itemi cu 0-4 si pentru 4 itemi cu 0-8. Aceasts scale este mai
mult folosita cu scopuri de cercetare decat in ruti na clinica de zi cu zi (Gracious si colab. 2002).
O alta scala pentru evaluarea maniei la copii prin chestionarea parintelui a fost dezvoltata de
Pavaluri si colab. (2006) Child Mania rating Scale- Parent Version si care cuprinde 21 itemi iar
ulterior Henry si colab. (2008) construeste o scala mai scurta doar cu 10 itemi bazati pe scala
anterioara.

5.2.3. SCALA DE MANIE BECH-RAFAELSON ( Bech-Rafaelsen Mania Scale-
BRMS )

Scala Beck Rafaelsen (Beck si colab. 1978) este cea mai validata scAla utilizata pentru
evaluarea maniei (Licht si Jensen, 1997). Ea a fost folosita mai ales in formele medii de manie
pentru a evalua severitatea simptomelor in timpul s tudiilor clinice cu litiu sau anticonvulsivate.
Scala BRMS a fost construita sa monitorizeze simpto mele maniacale in timpul
tratamentului.
Aceasta scala cuprinde 11 itemi care au fost extras i din scala lui Beigel si din scala
"Petterson mania scale " (Patterson si colab. 1973) si itemii au fost dist ribuiti conform
componentelor maniei dupa Kraepelin. Fiecare item e ste evaluat pentru o perioada de timp de
trei zile anterioare evaluarii si se coteaza pe o s cala Likert de 5 puncte (de la 0 la 4), scotul tota l

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
171 putanduse intinde de la 0 la 44 (vezi anexa Nr. 5). Un scor de la 0 la 5 indica absenta maniei, un
scor de 6-9 este dubitativ pentru manie, 10-14 indi ca hipomania, 15-20 indica o manie usoara,
21-28 o manie moderata si 29-44 indica o manie seve ra, chiar de intensitate psihotica.
Se recomanda ca aceasta scala sa fie aplicata de un medic si administrarea ei ia in jur de
15-30 minute. Medicul coteaza fiecare item pe baza observatiei clinice proprii si pe baza
intrebarilor pe care le pune pentru a acoperi anumi ti itemi.
Bech insusi gaseste ca scala are un indice de confi denta de 0,98 si o sensibilitate la
schimbare mai mare decat pentru BPRS (Beck, 1993). Mai recent Bech si colab. (2001) studiaza
responsivitatea, respectiv sensibilitatea la schimb are sub tratament, a scalei BRMS concurent cu
aplicarea scalei " Clinical Global Impression Scale – CGI ", scala totdeauna utilizata pentru a
evalua responsivitatea in studiile clinice. Ei gase sc ca dupa 6 zile de tratament cu zuclopentixol,
53% din pacientii maniacali au raspuns la tratament dupa scorurile la BRMS si doar 30%
conform scorurilor la CGI; diferenta este semnifica tiv statistica pentru a afirma ca scala BRMS
prezinta o buna validitate in masurarea severitatii maniei. Scala BRMS este folosita si pentru
evaluarea starilor mixte atunci cand se aplica impr euna cu scala pentru melancolie a lui Bech si
Rafaelsen (Rosi si colab. 2001).

5.2.4. SCALA DE EVALUARE A MANIEI ADMINISTRATA DE C LINICIAN
( The Clinician-Administered Rating Scale for Mania – CARS-M )

Aceasta scala a fost construita de Altman si colab (1994) pe baza criteriile inglobate in
"Schedule for Affective Disorders and Schizophrenia – SADS " (Spitzer si colab. 1978) si in
DSM-IVII-R, cu dorinta explicita de a face o scala capabila sa discearna trasaturile nucleare ale
maniei si sa urmareasca evolutia simptomelor maniac ale in timp, fie ele chiar psihotice ( vezi
Anexa Nr. 6).
Scala contine 15 itemi care sunt evaluati pe o scal a Likert cu 6 ancore, cu exceptia
itemului despre “insight” care e cotat de la 0 la 4 . Fiecare item prezinta o definitie si unele
intrebari care ajuta clinicianul la evaluarea lui c u acuratete. In evaluarea itemilor clinicianul mai
poate folosi si informatii din alte surse precum su rori, membrii de familie sau inscrisuri medicale
(bilete de iesire din spital, scrisori medicale, et c.). Cadrul de timp la care se refera evaluarea est e
ultimele 7 zile.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
172 CARS-M contine doua subscale, una pentru simptomele afective manicale si care
cuprinde 10 itemi si alta pentru cele psihotice cu cinci itemi. Scorul fiecarui item poate sa se
intinda de la 0 la 5 si astfel scorul general al sc alei poate fi de la 0 la 74, itemul despre insight
fiind cotat diferit.
Autorii au furnizat urmatoarele praguri pentru seve ritatea maniei: 8-15 = manie usoara,
16-25 = manie moderata, peste 26 manie severa.
Se recomanda ca scala CARS-M sa fie administrata de catre un clinician cu experienta si
cu un antrenament de familiarizare cu definitile si ancorele scalei.
Altman si colab. (1994) au efectuat un studiu de va lidare a scalei comparativ cu scala de
manie Young si au gasit o corelatie inalta de 0,94. Confidenta evaluata inter-cotatori a fost de
0,93 pentru scorul total al scalei si de 0,83 cand s-a luat in considerare doar scorul individual al
fiecarui item. Scala prezinta si o buna sensibilita te la schimbare ceea ce o face adecvata pentru
urmarirea evolutiei subiectilor sub tratamentul ant imaniacal. Totusi scala se utilizeaza cel mai
mult pentru evaluarea severitatii formei de manie s i pentru urmarirea simptomatologiei
maniacale.

5.2.5. GHIDUL DE EVALUATRE A MANIEI ( Mania Rating Guide )
Examinarea si diagnosticarea pacientilor dupa un i nterviu clinic nestructurat, desi are
avantajul flexibilitatii, nu prezinta o confidenta suficienta pentru a fi considerat o metoda
infailibila de culegere a datelor (Steiner si colab . 1995). Astfel, daca se compara interpretarea si
cotarea diferitilor clinicieni dupe ce au vazut o i nregistrare video a unui interviul clinic
nestructurat a unui pacient, se constata ca rezulta tele sunt surprinzator de diferite. Mai mult,
fiecare clinician are propriul stil si preferinte a tunci cand intervieveaza un subiect in vederea
culegerii simptomelor si nu agreeaza de loc un stil diferit de cel propriu. In schimb instrumentele
standardizate sau semistandardizate, desi nu lasa p rea multa libertate intervievatorului, au
avantajul unei confidente ridicate atat cand se eva lueaza cotatori diferitie sau la acelasi cotator in
doua momente diferite de timp. In acest fel s-a co nstruit si adoptat modulele de manie din
instrumentele promovate de Organizatia Mondiala a S anatatii: Composite Internatioanl
Diagnostic Interview – CIDI (WHO, 1990) si Schedule s for Clinical Assessment in
Neuropsychiatry – SCAN (WHO, 1994) corespunzatoare Clasificarii Interbationale a Bolilor
versiunea 10-a (ICD-10) sau interviul Structured Cl inical Interview for DSM – SCID

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
173 corespunzand criteriilor din DSM-IV (Spitzer si col ab. 1992). Aceste module pot fi aplicate ca
atare atunci cand clinicianul suspecteaza existenta unei stari maniacale. Aceste module cuprind
intrebari construite in asa fel incat se evidentiez e existenta sau absenta unui criteriu de diagnostic
asa cum aceste criterii sunt formulate in ICD-10 sa u DSM-IV. Aceste module nu pot fi
considerate instrumente care sa culeaga simptomele maniei sau se evalueze severitatea lor asa
cum o fac scalele prezentate pana acum; ele sunt do ar instrumente de diagnostic.
O foarte interesanta contributie la instrumentele structurate de evaluare a maniei o aduce
o echipa din Brazilia care face un “colaj” din intr ebarile si itemii a trei scale: Young Mania
Rating Scale (YMRS), Bech-Rafaelsen Mania Scale (BR MS) si Clinician Administered Rating
Scale for Mania (CARS-M) si astfel construiesc un g hid de interviu pentru manie denumit de ei
Mania Rating Guide – MRG (Shansis si colab. 2003). Acest ghid cuprinde 21 de itemi si fiecare
din ei este acoperit de mai multe intrebari care po t fi puse ca atare sau usor refrazate, dupa gustul
intervievatorului, insa acest ghid furnizeaza struc tura necesara si siguranta ca nici unul din
simptomele cardinale ale maniei nu a fost trecut c u vederea sau “obturat” de prezenta mai mult
decat evidenta a altui simptom (vezi Anexa Nr. 7). Raspunsurile la intrebari nu se coteaza cu
unume scor, ci doar calitativ, prezent sau absent, sau in grade de severitate (usor, moderat, sever,
etc.). Fiecare item furnizeaza si indicatia privind corespondenta sa cu itemul originar din una sau
mai multe din cele trei scale.

5.2.6. LISTA COGNITIILOR DIN MANIE ( Cognition Checklist for Mania—
Revised )

De interes particular, mai ales pentru clinicienii implicate in terpapii nemedicamentoase,
ar fi scala lui Beck si colab. (2006) destinata sa masoare gandurile automate si credintele
disfunctionale nucleare ale subiectilor cu manie, c a un prim pas in declansarea unei terapii
cognitive comportamentale.
Conform modelului cognitivist dezvoltat de Beck, ex ista o diferenta semnificativa intre
schemele cognitive, atitudinile disfunctionale, cre dintele nucleare maladaptative si gandurile
automate ale subiectilor cu diferite tulburari psih ice datoria particularitatilor specifice ale
sistemului propriu de filtrare si prelucrare a info rmatiilor. Pentru Goldberg si colab (2005) este
evident ca cele mai importante distorsiuni cognitiv e la maniacali sunt: credinta exagerata in

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
174 propriile puteri, valoare si relatii, cresterea pla cerii si excitatiei cu ignorarea riscurilor si
inadecvarea in managementul propriei energii cu cre dinta in infatigabilitate.
Pentru a evalua cu mai multa acuratete structura co gnitiva a maniacalilor Beck
construieste un instrument numit "Cognition Checkli st for Mania – CCL-M" pe care subiectul
evaluat il completeaza singur si care cuprinde 61 i ntrebari ce acopera credintele si cognitiile
reprezentative pentru manie. Ulterior, Beck si cola b. (2006) decid sa faca o versiune scurta si
astfel apare o versiune revizuita (CCL-M-R) cu doar 29 itemi, grupati in patru subscale: sub-
scala “relatii” cu 7 itemi, sub-scala “eu insumi” cu 7 itemi, sub-scala “placere/excitatie” cu 9
itemi si sub-scala “activitate” cu 6 itemi (vezi An exa Nr. 8). Subiectul se evalueaza singur de-
alungul itemilor si clinicianul face scorul pentru fiecare subscala prin adunarea valorii
corespunzatoare fiecarui itemi in parte.
Instrumentul prezinta proprietati psihometrice ce-l recomanda pentru utilizare, precum o
consistenta interna pentru scorul total al scalei d e 0,93 si un indice de validitate de 0,59 atunci
cand scala e comparata cu YMRS. Scala reuseste sa d iscrimineze semnificativ episodul maniacal
de cel mixt si de cel depresive ceea ce subliniaza ca scala citeste cu adevarat cognitiile acestui tip
de tulburare psihica.
Parintii instrumentul CCL-M-R nu furnizeaza scoruri prag pentru “normal” sau
"patologic"; se recomanda ca instrumentul sa fie ut ilizat pentru a determina schimbarile produse
in timpul terapiei cognitive sau chiar a celei medi camentoase, el avand o buna sensibilitate la
schimbare.

Bibliografie:

Altman EG, Hedeker DR, Janicak PG et al (1994): The Clinician – Administered Rating Scale for Mania (C ARS-
M): Development, reliability, and validity. Biologi cal psychiatry, 36:124-134.

Altman EG, Hedeker D, Peterson JL, Davis JM (1997): The Altman Self-Rating Mania Scale, Biological Psy chiatry,
42:948-955.

Altman EG (1998): Rating scales for mania: is self- rating reliable? Journal of Affective Disorders, 50 :283-286

Altman EG, Hedeker D, Peterson JL, Davis JM (2001): A Comparative Evaluation of Three Self-Rating Scal es for
Acute Mania. Biological Psychiatry, 50:468–471.

Azorin JM, Hantouche EG (2001): Evaluation de la ma nie: de la recherché a la practique. Annalles Medic o-
Psychologique, 159:415-423.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
175 Azorin JM, Kaladjian A, Akiskal HS et al (2007): Va lidation of a severity threshold for the Mania Rati ng Scale: A
receiver-operating characteristic analysis, Psychop athology, 40: 453-560.

Bauer M, Crits-Cristoph P, Ball W et al. (1991): In dependent assessment of manic and depressive sympto ms by self-
rating. Arch. Gen. Psychiatry 48, 807–812.

Bech P (1993): Rating Scales for psychopathology, H ealth Status and Quality of Life, Berlin, Springer.

Bech P, Baastrup PC, de Bleeker E et al (2001): Dim ensionality, responsiveness and standardization of the Bech-
Rafaelsen Mania Scale in the ultra-short therapy wi th antipsychotics in patients with severe manic epi sodes, Acta
Psychiatrica Scaninavica, 104:25-30.

Bech P, Rafaelsen OJ, Kramp R et al (1978): The man ia rating scale: scale construction and inter-obser ver
agreement, Neuropharmacology, 17:430-431.

Beck AT, Colis MJ, Steer RA et al (2006): Cognition Checklist for Mania—Revised, Psychiatry Research 1 45: 233–
240.

Beigel A, Murphy DL, Bunney WE Jr. (1971) The Manic -State Rating Scale. Scale construction, reliabilit y, and
validity. Archives of General Psychiatry, 25: 256–2 62.

Berk M, Ng F, Wang WV et al (2008): The empirical r edefinition of the psychometric criteria for remiss ion in
bipolar disorder. Journal of Affective Disorders 10 6: 153–158.

Cassidy F, Forest K, Murry E, Carrol BJ (1998): A f actor analysis of the signs and symptoms of mania. Arch. Gen.
Psychiatry 55, 27–32.

Cook RG, Kruger S, Shugar G (1996): Comparative eva luation of two self-report mania rating scales. Bio logical
Psychiatry, 40:279-283.

Goldberg JF, Wenze SJ, Welker TM et al (2005): Cont ent-specificity of dysfunctional cognitions for pat ients with
bipolar mania versus unipolar disorder: a prelimina ry study.
Bipolar Disorders 7: 49–56.

Gonzalez-Pinto A, Ballesteros J, Aldama A et al. (2 003): Principal components of mania. Journal of Aff ective
Disorders 76: 95–102.

Gracious BL, Youngstrom EA, Findling RL et al (2002 ): Discriminative validity of a parent version of t he Young
Mania Rating Scale. Journal of the American Academy of Child and Adolescent psychiatry, 41: 1350-1356.

Henry DB, Pavaluri MN, Youngstron E, Birmaher B (20 08): Accuracy of Brief and Full Forms of the Child Mania
Rating Scale. Journal of Clinical Psychology, 64: 3 68–381.

Hirschfeld RM, Williams JB, Spitzer RL et al (2000) : Development and validation of a screening instrum ent for
Bipolar Spectrum Disorder: The Mood Questionnaire. American Journal of Psychiatry, 157:1873-1875.

Hirschfeld RM, Calabrese JR, Weissman MM et al (200 3): Screening for bipolar disorder in the community . J Clin
Psychiatry, 64(1): 53–59.

Isometsa E, Suominen K, Mantere O et al (2003): The mood disorder questionnaire improves recognition o f bipolar
disorder in psychiatric care. BMC Psychiatry, 3(1): 8.

Kaymaz N, van Os J, de Graaf R et al (2007): The im pact of subclinical psychosis on the transition fro m subclinicial
mania to bipolar disorder. Journal of Affective Dis orders 98: 55–64.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
176 Licht RW, Jensen V (1997): Validation of the Beck-R afaelsen Mania Scale using latent structure analysi s. Acta
Psychiatrica Scandinavica, 96:367-372.

Moller HJ (2009): Standardized rating scales in psy chiatry: methodological basis, their possibilities and limitations
and descriptions of important rating scales, World Journal of Biological Psychiatry, 10(1): 6-26.

Patterson U, Fyro B, Sedvall G (1973): A new scale for the longitudinal rating of manic states, Acta P sychiatrica
Scandinavica, 49:248-256.

Pavuluri MN, Henry DB, Devineni B et al (2006): Chi ld Mania Rating Scale: Development, reliability, an d validity.
Journal of the American Academy of
Child and Adolescent Psychiatry, 45: 550–560.

Poolsup N, Li Wan Po A, Oyebode F (1999): Measuring mania and critical appraisal of rating scales, Jou rnal of
clinical Pharmacy and therapeutics, 24: 433-443.

Perlis RH (2010): Rating scales for bipolar disorde r, in L Baer, M Blais (Eds.): Handbook of Clinical Rating Scales
and Assessment in psychiatry and Mental Health, New York: Humana Press.

Rossi A, Daneluzzo E, Arduini L et al (2001): A fac tor analysis of signs and symptoms of the manic epi sode with
Bech-Rafaelsen Mania and Melancholia Scales, Journa l of Affective Disroders, 64:267-270.

Salloum IM, Cornelius JR, Mezzich JE, Kirisci L (20 02): Impact of concurrent alcohol misuse on symptom
presentation of acute mania at initial evaluation. Bipolar Disorders, 4: 418–421.

Spitzer RL, Endicott J (1978): Schedule for Affecti ve Disorders and Schizophrenia – Change Version, 3 rd Ed. New
York: Biometrics Research.

Spitzer RL, Williams JBW, Gibbon M, First MB: The S tructures Clinical Interviews for DSM-III-R (SCID)( 1992):
I: History, rationale, and description, Arch.Gen.Ps ychiatry, 49:624-629.

Steiner JL, Tebes JK, Sledge WH, Walker ML (1995): A comparison of the structured clinical interview f or DSM-
III-R and clinical diagnoses. Journal of Nervous an d Mental Disorders,183:365-9.

Tyrer P, Methuen C (2007): Rating Scales in Psychia try, London, RCPsych Publication

World Health Organization (1990): Composite Interna tional Diagnostic Interview (CIDI): a) CIDI-intervi ew
(version1.0), b) CIDI-user manual, c) CIDI training manual, d) CIDI-computer programs, Geneva.

World Health Organization (1994): Schedules for Cli nical Assessment in Neuropsychiatry (SCAN), America n
Psychiatric Press, Washington, DC.

Young RC, Biggs JT, Ziegler VE, Meyer DA (1978): A rating scale for mania: reliability, validity and s ensitivity.
British Hournal of psychiatry, 133:429-435.

Young RC, Biggs JT, Ziegler VE, Meyer DA (2000): Yo ung Mania Rating Scale, in AL Rush et al (Eds.):
Handbook of Psychiatric Measures, Washington, DC: A merican Psychiatric Association.

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
177

Anexa Nr. 1:

SCALA DE AUTO-EVALUARE A MANIEI A LUI ALTMAN
(The Altman Self-Rating Mania Scale – ASRMS)

INSTRUCTIUNI:
1. Acest chestionar cuprinde 5 grupe de propozitii; ci titi cu atentie fiecare propozitie.
2. Alegeti o singura propozitie din fiecare grupa, pro pozitie care descrie cel mai bine
sentimentele pe care le-ati avut in ultima saptaman a.
3. Incerecuiti numarul corespunzator propozitiei alese .
4. Luati nota ca “ocazional” inseamna o frecventa de 1 -2 pe saptamana, “adesea” inseamna o
frecventa de 3-4 ori pe saptamana si “frecvent” ins emna de 5-6 ori pe saptamana.

1) 0 Nu ma simt mai bucuros sau fericit ca deobicei
1 Ocazional ma simt mai bucuros sau fericit de cat deobicei
2 Adesea ma simt mai bucuros sau fericit decat deo bicei
3 Frecvent ma simt mai bucuros sau fericit decat d eobicei
4 Tot timpul sa simt mai bucuros sau fericit decat deobicei

2) 0 Nu ma simt mai increzator decat deobicei
1 Ocazional ma simt mai increzator decat deobicei
2 Adesea ma simt mai increzator decat deobicei
3 Frecvent ma simt mai increzator decat deobicei
4 Majoritatea timpului ma simt extrem de increzat or

3) 0 Eu dorm ca deobicei
1 Ocazional am nevoie de somn mai putin decat d eobicei
2 Adesea am nevoie de somn mai putin decat deobice i
3 Frecvent am nevoie de somn mai putin decat deobi cei
4 Nu dorm ziua si noaptea si nu sunt obosit

4) 0 Eu nu vorbesc mai mult ca deobicei
1 Ocazional vorbesc mai mult ca deobicei
2 Adesea vorbesc mai mult ca deobicei
3 Frecvent vorbesc mai mult ca deobicei
4 Vorbesc mult si nu pot fi intrerupt

5) 0 Nu sunt mai activ (la lucru, acasa, sexual sau la distractii) decat deobicei
1 Ocazional sunt mai activ decat deobicei
2 Adesea sunt mai activ decat deobicei
3 Frecvent sunt mai activ decat deobicei
4 Sunt constant activ tot timpul

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
178
– oo O oo –

Anexa Nr. 2:

CHESTIONARUL TULBURARILOR DISPOZITIEI
(Mood Disorders Questionnaire)
1. A exista o perioada de timp cand nu ai fost ca deob icei si…
…te-ai simtit asa de bine sau super ca alti oamen i au crezut ca nu esti DA NU
tu acela sau ca o sa ai necazuri?

…ai fost asa de iritat ca ai strigat la oameni sa u te-ai certat sau DA NU
batut?

…te-ai simtit mult mai increzator decat deobicei? DA NU

…ai avut nevoie de mai putin somn si nu ai fost s omnoros? DA NU

…ai fost mai vorbaret si ai vorbit mai repede ca deobicei? DA NU

…gandurile au mers mai repede si nu ai putu sa le incetinesti? DA NU

…atentia ti-a fost usor de distras de lucruri din jur si ai avut probleme DA NU
sa te concentrezi?

…ai avut mult mai multa energie ca deobicei? DA NU

…ai fost mult mai activ si ai facut mult mai mult e lucruri ca deobicei? DA NU

…ai fost mult mai social si mai prietenos decat d eobicei, de ex. ai DA NU
telefont unui prieten in timpul noptii?

…ai fost mult mai interesat de sex ca deobicei? D A NU

…ai facut lucruri care deobicei pentru tine sau pentru altii par a fi DA NU
excesive, nebunesti sau riscante?

…ai cheltuit multi bani si ai avut probleme din c auza asta? DA NU

2. Daca ai raspuns cu DA la mai mult de o intrebare , s-au intamplat DA NU
aceste lucruri impreuna in aceiasi perioada de t imp?

3. Cat de mult aceste lucruri au fost o problema pe ntru tine, precum sa nu mergi la
serviciu, sa ai probleme familiale, financiare sau legale, sa te certi sua sa te bati?

Nicio Problema Problema Problema
problema minora moderata serioasa

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
179
Anexa Nr. 3:

SCALA BEIGEL DE EVALUARE A MANIEI
(BEIGEL MANIC-STATE RRATING SCALE )

Frecventa Severitatea Niciodata Foarte rar Cateodata Destul de des Frecvent Totdeauna
Foate putin Putin Moderat Puternic Foarte puternic 0 1 2 3 4 5 Pacientul: 1 2 3 4 5
1. Arata depresiv
2. Este vorbaret
3. Se misca dintr-un loc in altul
4. Ameninta
5. Prezinta judecati inadecvate
6. Este imbracat nepotrivit
7. Arata fericit si vesel
8. Cauta tovarasia altora
9. Este distractibil
10. Are idei grandioase
11. Este iritabil
12. Este combativ si destructiv
13. Este delirant
14. Verbalizeaza sentimente depresive
15. Este activ
16. Este certaret
17. Vorbeste despre sex
18. Este manios
19. Este nepasator la felul cum e imbracat sa u arata
20. Prezinta o diminuare a controlului imp ulsurilor
21. Verbalizeaza sentimente de bunastare
22. Este suspicios
23. Isi face planuri nerealiste
24. Simte nevoie contactului cu altii
25. Este preocupat de sex
26. Sare de la un subiect la altul

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
180

Anexa Nr. 4:

SCALA YOUNG DE EVALUARE A MANIEI
( Young Mania Rating Scale-YMRS)

Ghid pentru evaluarea itemilor:
Scopul fiecarui item este sa evalueze severitatea s imptomelor pacientului. Pentru fiecare item sunt fu rnizate mai
multe grade de severitate si este necesar sa fie al eas un anume grad pentru ca itemul respectiv sa fie evaluat. Astfel,
alegeti un grad de severitate in acord cu perceptia fata de starea pacientului. Fiecarui grad de sever itate ii corespunde
un scor, pentru unii itemi puteti alege si un scor intre treptele de severitate furinizate.

1. Dispozitie crescuta
0 Absent
1 Posibila sau usoara crestere a dispozitiei cand es te intrebat
2 Crestere subiectiva bine definita: optimistic, con fident, bucuros, conform cu contextul
3 Crescuta; veselie; neconform cu contextul
4 Euforic; ras nepotrivit; canta

2. Cresterea energiei – activitatii motorii
0 Absent
1 Crestere afirmata
2 Animat, gesticulatie
3 Eneregie excesiva; perioade de hiperactivitate; se misca continuu (poate fi calmat)
4 Excitatie motorie; hiperactivitate continua (nu poa te fi calmat)

3. Interesul sexual
0 Normal; nu este crescut deloc
1 Posibil sau usor crescut
2 Afirmativ crescut
3 Continut sexual spontan; discuta subiecte sexuale; raporteaza hipersexualism
4 Actiuni sexuale deschise (fata de personal, alti pa cienti, etc.)

4. Somn
0 Nu raporteaza descresterea nevoii de somn
1 Doarme mai putin decat normal pana la o ora
2 Doarme mai putin decat normal (mai mult decat o ora )
3 Raporteaza descresterea nevoii de somn
4 Neaga nevoia de somn

5. Iritabilitate
0 Absent
2 Afirmativ crescut
4 Iritabil in timpul interviului; recente episoade de minie sau cearta in spital
6 Frecvent iritabil in timpul interviului; comportame nt necivilizat, vulgar
8 Ostil, necooperant; interviul este imposibil

6. Vorbire (frecventa si cantitate)
0 Necrescuta
2 Crede ca este vorbaret
4 Perioade de c restere a frecventei si a cantitatii; vorbaret in t impul interviului
6 Crestere evidenta a frecventei si cantitatii vorbir ii, nu poate fi oprit
8 Nu poate fi intrerupt, vorbeste incontinuu

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
181 7. Tulburarea gandirii – limbajului
0 Absent
1 Circumstantial, usoara distractibilitate, gandire r apida
2 Distractibil, pierde firul gandirii, schimba subiec tul des, gandurile zboara,
3 Fuga de idei, tangentialitate, dificil de urmarit, echolalie
4 Incoerent, comunicatie imposibila

8. Continut
0 Normal
2 Planuri vagi, noi interese
4 Proiecte speciale; hiper-religios
6 Grandios sau paranoid; idei de referinta
8 Delirant; halucinatii

9. Comportament destructurat – agresiv
0 Absent; cooperant
2 Sarcastic, circumspect
4 Solicitant, amenintator
6 Ameninta intervievatorul, imbranceste, interviu dif icil
8 Agresiv, distructiv, interviu imposibil

10. Aparenta
0 Imbracaminte si aparenta corespunzatoare
1 Usoara dezordine in imbracaminte si aparenta
2 Moderata dezordine, murdarie, imbracaminte neadecva ta
3 Dezmatat; partial imbracat; impopotonat, machiat ne portivit
4 Complet murdar si dezmatat, imbracat bizar, machiat strident; poata decoratii si insigne

11. Insight (constiinta bolii)
0 Prezent; adminte existenta bolii; de acord cu trata mentul
1 Admite ca posibila boala
2 Admite modificarile comportamentale dar neaga exist enta bolii
3 Admite unele modificari comportamentale dar neaga e xistenta bolii
4 Neaga orice schimbare comportamentala

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
182

Anexa Nr. 5

SCALA DE MANIE BECK-RAFAELSEN
(Beck-Rafaelsen Mania Rating Scale – BRMRS)

1. Activitate motorie
0 Activitate motorize normala, expresie faciala ad ecvata
1 Usoara crestere a activitatii motorii, expresie faciala vivace
2 Activitate motorize crescuta, gesticulatie
3 Activitate motorize excesiva, se mica tot timpul , se ridica de una sau mai multe ori in timpul
interviului
4 Activ tot timpul, se mica energic fara intrerupe re, nu pote sta locului chiar daca i se cere

2. Activitate verbala
0 Activitate verbala normala
1 Usor vorbaret
2 Evident vorbaret, nu face pauze atunci cand vor beste
3 Dificil de intrerupt
4 Imposibil de interupt, domina complet conversat ia

3. Viteza/fuga gandurilor
0 Vorbire coerenta,
1 Furnizeaza descrieri, explicatii si elaborari v ii fara insa a pierde legatura cu subiectul
2 Dificil pentru subiect sa ramana la subiect, pr ezinta divagatii si distractibilitate prin asociati i de idei
(precum rime, jocuri de cuvinte, sunet, muzicalitat e)
3 Continuitatea gandirii este frecvent intrerupta de divagatii si asociatii intamplatoare
4 Este dificil si chiar imposibil de urmarit fluxul g andirii, subiectul sare evident de la un subiect la
altul

4. Nivelul sonor al vorbirii
0 Volum normal al vorbirii
1 Vorbeste tare dar nu face zgomot
2 Voce auzibila de la distanta si face ceva zgomo t
3 Vocifereaza, voce auzibila de la distanta, cant a, face zgomot
4 Striga, zbiara sau foloseste alte surse de a fa ce zgomot

5. Ostilitate
0 Fara semen de nerabdare sau ostilitate
1 Ceva nerabdare si iritabilitate dar isi mentine controlul
2 Evidenta nerabdare si iritabilitate, tolereaza greu provocarile
3 Provocator, amenintator dar poate fi calmat
4 Violenta fizica evidenta, destructiv fizic

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
183 6. Dispozitie psihica (sentimente de bunastare)
0 Dispozitie neutra
1 Usoara crestere a dispozitiei psihice dar inca adaptat situatiei
2 Dispozitie moderat crescuta, face glume , rade
3 Dispozitie marcat crescuta, exuberanta exprimat a in vorbire si miscare
4 Dispozitie extreme de crescuta, inadecvat situa tiei

7. Stima de sine
0 Stima de sine normala
1 Crestere usoara a stimei de sine, usoara bravad a
2 Moderata crestere a stimei de sine, bravada, ut ilizeaza frecvent superlative
3 Ostentativ, idei nerealiste despre sine
4 Idei grandioase care nu pot fi corectate

8. Contactul cu ceilalti
0 Contact normal
1 Usoara tendinta de a interfera si intrerupe pe altii,
2 Evident ca interfera sau intrerupe pe altii sau se contrazice
3 Dominator, da ordine, schimba aranjamentele dar inca in legatura cu contextul
4 Extrem de dominator si manipulative dar fara le gatura cu contextul

9. Somnul ( in ultimele trei zile )
0 Dura obisnuita de somn
1 Durata redusa de somn cu pana la 25%
2 Durata redusa de somn cu pana la 50%
3 Durata redusa de somn cu pana la 75%
4 Nu doarme de loc

10. Intresesul sexual
0 Interes si activitate sexuala normala
1 Usoara crestere a interesului si activitatii se xuale
2 Moderata crestere a interesului si activitatii sexuale
3 Marcata crestere a interesului si activitatii s exuale evidenta in comportament si vorbire
4 Preocupare sexuala totala si inadecvata

11. Munca
A. La prima evaluare
0 Activitate normala
1 Usoara crestere a impulsului de a lucra dar cal itatea muncii este usor redusa din cauza modificari i
motivatiei si a distractibilitatii
2 Crestere a impulsului dar motivatia fluctueaza evid ent. Pacientul are dificultati in asi aprecia
calitatea muncii care este evident scazuta. Dispute la serviciu
3 Capacitate de munca evident scazuta si momente de p ierdere a controlului; a trebuie sa lipseasca sau
sa opreasca serviciu sau a fost spitalizat dar a fo st capabil sa participe la activitatile din sectia de
psihiatrie
4 Pacientul este spitalizat sau ar trebuie sa fie si este incapabil sa participle la activitatile organi zate de
sectia de psihiatrie

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
184 B. Evaluarea la o saptamana

0 a) Pacientul si-a reluat munca la nivelul normal de activitate
b) Pacientul nu are probleme de a-si relua mu nca normala
1 a) Pacientul lucreaza dar efortul este oarecum redu s datorita schimbarii motivatiei
b) Este indoielnic daca pacientul poate sa-si reia activitatea normala datorita distractibilitatii si
modificarii motivatiei
2 a) Pacientul lucreaza dar capacitatii de munca este evident redusa (de ex. datorita absentelor)
b) Pacientul este inca spitalizat sau in concediu m edical. Este capabil sa-si reia munca numai cu
precautii speciale (supraveghere, timp de lucru red us)
3 Pacientul este inca spitalizat sau in concediu medi cal si este incapabil de a-si relua munca. In spita l
participa la unele activitati
4 Pacientul este spitalizat si incapabil de a partici pa la vre-o activitate in spital

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
185

Anexa Nr. 6

Scala de evaluare a maniei administrata de clinicia n
(The Clinician-Administered Rating Scale for Mania – CARS-M )

1. Dispozitie euforica (Optimism exagerat despre present sau viitor care dureaza cel putin cateva ore si care este
neadecvat cu circumstantele exterioare)

0 Absent
1 Schitat; de exmplu: este bine dispus, mai vesel dec at altii dar semnificatia clinica este sub semnul i ntrebarii
2 Usor; dispozitia expansiva este bine definita, opti mism evident si oarecum neadecvata circumstantelor
3 Moderat; dispozitia si scopurile subiectului sunt c lar neadecvate si nerealiste
4 Sever; dispozitia euforica este foarte pregnanta
5 Extrem; sentimente extreme de bunastare afirmate de schis; ras si cantat nepotrivit.

Intrebari:
• A existat momente in ultima saptamana/luna in care te-ai simtit neobisnuit de bine, vesel sau
fericit?
• Te simti ca si cum toate sunt asa cum ai vrut?
• Este o diferenta fata de dispozitia ta normala? De cat timp dureaza?

2. Iritabilitate/Agresivitate (Evidentiata recent, demonstrata in afara sau in t impul interviului, exprima deschis
mânia, iritabilitatea sau supararea. Sa nu se inclu da expresia subiectiva a mâniei/supararii daca nu e xista si expresia
exterioara)

0 Absent
1 Foarte putin; ocazionala suparare dar semnificatia clinica este sub semnul intrebarii
2 Usoara; certaret, opozitionist, repede exprima supa rare fata de altii, uneori iritabil in timpul inter viului
3 Moderata; adesea injura, isi pierde cumpatul, ameni nta, iritare excesiva fata de unele subiecte, frecv ent
iritabil in timpul interviului, uneori este necesar a punerea pacientului intr-o sectie inchisa
4 Severa; uneori agresiv, arunca cu obiecte, distruge , excesiva iritare, folosirea fortei pentru a-l lin isti este
uneori necesara, interviul a fost oprit din cauza i ritabilitatii excesive
5 Extrema; episoade de violenta impotriva persoanelor si obiectelor, folosirea fortei este necesara (leg area,
camasa de forta, etc.)

Intrebari:
• Cum te intelegi cu alti oameni in general?
• Te-ai simtit iritabil si mânios? Cat de mult timp?
• Ai fost implicat in certuri sau confruntari fizice cu altii? Cat de des?

3. Hiperactivitate motorie (demonstrata recent, in afara si in timpul interviu lui, hiperactivitate motorie manifestata
vizibil si generalizata. A nu se include nelinistea traita subiectiv sau legata de tratamentul urmat)

0 Absent
1 Foarte usor crescuta si cu o semnificatie clinica i ndoielnica
2 Usoara; uneori umbla mai mult, incapabil sa stea li nistit pe scaun
3 Moderata; umbla frecvet prin sectie, incapabil sa s tea pe scaun
4 Marcata: aproape constant se misca si umbla
5 Extrem; sesmne continue de hiperactivitate motorie si pacientul trebuie linistit cu forta pentru a evi ta
extenuarea fizica

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
186 Intrebari:
• Au existat perioade cad ai fost incapabil sa stai l inistit sau cand a trebuit sa umblii si sa te misti
incolo si incoace?

4. Presiunea vorbirii (vorbire accelerata, presiune de a vorbii sau crest erea cantitatii si vitezei vorbirii, in afara sau
in timpul interviului)
0 Absent
1 Foarte usor crescuta sau cu o semnificatie cli nica indoielnica
2 Usoara; vorbaret mai mult decat de obicei dar conversatia nu este afectata
3 Moderata; asa de vorbaret incat conversatia es te influentata; unele dificultati de a intrerupe di scursul
pacientului
4 Marcata; vorbirea pacientului este asa de rapi da ca este dificil de a mentine conversatia si este foarte dificil
de a intrerupe pacientul
5 Extrema; vorbirea este asa de rapida si contin ua ca pacientul nu poate fi intrerupt

5. Fuga de idei (vorbire accelerata cu schimbarea abrupta a subiect ului in mod obisnuit bazata pe asociatia de idei,
stimuli distractivi sau jocuri de cuvinte. Cand e s evera, asociatiile pot fi dificil de inteles si dev ine evidenta o
relaxare a asociatiilor de idei sau incoerenta idei lor; fuga de idei se refera si la experienta subiec tiva a pacientului de
a avea ganduri care-i zboara sau alearga prin minte )
0 Absent
1 Foarte usoara; momente ocazionale fare semnifi catie clinica
2 Usoara; ocazional prezinta momente de schimbar e brusca a subiectului cu usoara afectare a intel egerii a
ceea ce vorbeste pacientul sau pacientul raporteaza ocazional fuga ideilor
3 Moderata; momente frecvente cu afectarea intel egerii vorbirii pacientului sau pacientul raporteaz a fuga
ideilor care devine suparatoare pentru pacient
4 Severa; foarte frecventa fuga de idei cu afect are definita a intelegerii spuselor pacientului
5 Extrema; vorbirea consta in schimbari rapide a le subiectului care este dificil de urmarit

Intrebari:
• Ai fost deranjat de faptul ca ai prea multe idei in acelasi timp?
• Se intampla sa ai ganduri care-ti zboara prin minte ? Cat de des? Te afecteaza?

6. Distractibilitatea ( Atentia este usor de distras de lucruri irelevant e sau neimportante; de ex. zgomot in camera
vecina, carti de pe un raft, imbracamintea intervie vatorului, etc. A se exlude distractibilitatea dato rita halucinatiilor
vizuale si/sau auditive sau delirurilor; evalueaza numai pe baza observatiei)
0 Absent
1 Foarte usora sau semnificatie clinica indoiesl nica
2 Usoara; prezenta dar nu interfera cu conversat ia sau cu sarcina de executat
3 Moderata; ceva interferenta cu conversatia si sarcina
4 Severa; frecventa interferenta cu conversatia si sarcina de executat
5 Extrema; pacientul este incapabil de a-si sust ine atentia la conversatie sau sarcina lui

7. Grandiozitatea (cresterea stimei de sine si apreciere nerealista s au nepotrivita a valorii, bogatiei, puterii,
cunoasterii sau abilitatilor proprii)
0 Absent
1 Stima de sine si increderea in sine foarte uso r crescuta dar cu semnificatie clinica indoielnica
2 Usoara; stima de sine crescuta sau exagerarea abilitatilor oarecum disproportionata fata de circu mstante
3 Moderata; stima de sine crescuta clar dispropo rtionata fata de circumstante, intensitate la margi nea delirului
4 Severa; clar delir de grandoare
5 Extrema; preocupari si/sau acte pe baza deliru lui de grandoare

Intrebari:
• Te-ai simtit mai increzator in tine decat deobicei?
• Ai simtit ca esti o persoana importanta sau ca ai o putere, cunostinte sau abilitati care nu sunt
intalnite la altii asa de des?

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
187 • Ai o misiune sau un scop special in viata?
• Ai o relatie speciala cu Dumnezeu?

8. Descresterea nevoii de somn (nevoie mai mica de somn pentru a fi odihnit; a nu se confunda cu insomnia de
adormire sau trezirea devreme)
0 Absent
1 Pana la o ora mai putin somn decat obisnuit
2 Pana la 2 ore mai putin somn decat obisnuit
3 Pana la 3 ore mai putin somn decat obisnuit
4 Pana la 4 ore mai putin somn decat obisnuit
5 Mai mult de 4 ore

Intrebari:
• De cat de mult somn ai nevoie in mod obisnuit?
• Ti-a scazut nevoia de somn fata de trecut?
• Cat de putin dormi sau ai nevoie sa dormi?

9. Energie excesiva (Neobisnuit de energic si mult mai activ decat de o bicei, fara sa fie obosit, ce dureaza de mai
multe zile)
0 Absent
1 Putin mai multa energie dar cu semnificatie c linica indoielnica
2 Crestere certa a nivelului de energie si mai putina oboseala ca deobicei dar nu afecteaza funct ionarea
3 Clar mai activ decat uzual cu putina oboseala sau deloc, ocazional interfera cu functionarea
4 Mult mai activ decat obisnuit cu putina oboseala si clara interferenta cu functionarea
5 Extrema; activ toata ziua, cu putina oboseala sau deloc, fara nevoie de somn.

Intrebari
• Ai mai multa energie decat de obicei?
• Esti mai activ decat de obicei sau simti ca poti fa ce orice fara sa fi obosit?

10. Probleme de judecata (implicare excesiva in activitati fara sa recunoasc a riscurile si consecintele; perturbant,
atrage atentia celorlalti)
0 Absent
1 Foarte usor dar cu semnificatie clinical indoi elnica (de ex. cresterea numarului de convorbiri te lefonice,
deranjant)
2 Usor dar definite probleme de judecata (de ex. pe rturbant, provocator sexual, cânta nepotrivit)
3 Moderat; isi asuma sarcini sau responsabilitati f ara sa aiba abilitatile necesare, face indiscretii financiare,
cumparaturi peste limita, frecventa perturbare a al tora
4 Sever; promiscuitate sexuala, hipersexualitate, c omportament extrem de deranjant, se pune in dificul tati
economice
5 Extrem; comportament perturbant continuu nerespec tand limitele si regulile stabilite, telefoneaza la toate
orele, comportament antisocial, implicare excesiva in situatii de risc fara sa ia in calcul consecinte le

Intrebari:
• Cand te simti vesel sau iritabil faci lucruri care sa faca probleme tie sau familiei tale?
• Faci cheltuieli nesabuite?
• Iti iei responsabilitati pentru care nu esti pregat it/calificat?

11. Tulburari de gandire (Afectarea intelegerii gandirii pacientului manifes tata prin tulburarile de vorbire. Aceasta
se poate traduce prin prin diferite combinatii intr e incoerenta, relaxarea asociatiilor de idei, neolo gisme, gandire
ilogica. Nu se evalueaza aici simpla fuga a ideilor daca nu este severa.)
0 Absent

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
188 1 Ocazional asemenea momente dar cu semnificatie clinica indoielnica
2 Putine dar bine definite astfel de situatii da r care impiedeca foarte putin sau deloc intelegerea gandirii
subiectului
3 Frecvente situatii de acest gen cu ceva afecta re a intelegerii vorbirii pacientului
4 Sever; frecvente situatii in care intelegerea vorbirii pacientului este marcata
5 Extrema; foarte mult sau completa dezorganizar e a vorbirii facand imposibila intelegerea a ceea c e spune
pacientul

12. Deliruri (false si stabile credinte mergand de la idei delir ante la deliruri bine conturate – inclusiv delirul de
grandoare)
Specifica tipul:___________________________________ ___________________
Determina daca el este congruent cu dispozitia_____ ________________________
sau incongruent cu dispozitia _____________________ _____________________
0 Absent
1 Suspect sau probabil
2 Prezente; subiectul nu este convins cu totul; inclu de idei de referinta sau de persecutie fara a antre na totala
convingerea a subiectului
3 Prezente si convingatoare dar influenteaza putin co mportamentul subiectului
4 Delirurile interfera semnificativ cu gandurile, sen timentele sau comportamentul subiectului (de ex.
preocupayt cu credinta ca altii ii vor raul)
5 Actiuni bazate pe tema delirului cu impact major as upra subiectului sau a altora (de ex. nu mai mananc a
pentru ca crede ca e otravit, loveste pe altii din credinta ca vor sa-i faca rau)

Intrebari:
• Ai avut sentimentul ca cineva incearca sa-ti faca r au fara sa aibe vre-un motiv? Poti sa-mi dai un
exemplu?
• Ai simtit ceva ca si cum ai fi controlat de forte s au puteri exterioare? (Exemple?)
• Ai simtit ca la radio sau TV se vorbeste despre tin e sau comunica cu tine intr-un mod special?
• Ai idei sau credinte neobisnuite pentru altii?
• Aceste idei interfera cu viata si munca ta in vreun fel?

13. Halucinatii (O perceptie senzoriala fara stimularea exterioara a organului senzorial) Specifica tipul:
__________________Determina daca este congruent cu dispozitia___________________sau incongruent cu
dispozitia_________________
0 Absent
1 Suspect sau probabil
2 Prezente dar subiectul este in general constie nt ca ar fi vorba de imaginatia sa si poate sa le i gnore
3 Prezente in mod bine definit si antreneaza con vingerea subiectului si exista doar o mica interfer enta cu viata
subiectului
4 Halucinatiile au un impact puternic asupra gan durilor, sentimentelor sau comportamentului subiect ului (de
ex. incuie usa de frica urmaritorilor lui)
5 Actiuni bazate pe halucinatii cu impact major asupra pacientului sau a altora (de ex. pacientul c onverseaza
cu vocile pe care le aude incat aceasta influenteaz a activitatea lui)

Intrebari:
• Auzi voci sau sunete fara ca nimeni sa fie in jur?
• Ai avut ceva viziuni sau ai simtit unele mirosuri p e care altii nu le-au vazut sau simtit?
• Ai avut alte perceptii ciudate? (de exemplu?)
• Aceste experiente te-au influentat in vre-un fel?

14. Orientarea (afectarea memoriei de scurta sau de lunga durata s au dezorietarea fata de persoana, loc si timp)
0 Absent
1 Foarte usoara afectare dar de semnificatie cli nica indoielnica (de ex. Nu stie data de astazi)

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
189 2 Usoara dar definita (de ex. nesigur fata de lo c si timp, ceva afectare in unele aspecte are memo riei de scurta
si lunga durata)
3 Moderata (de ex. confuz asupra locului sau nu- si poate aminti unele evenimente
importante din viata lui)
4 Severa (dezorientare sau afectare marcata a me moriei)
5 Extrema (de ex. evidenta dezorientare in timp, spatiu si la persoana si probelme numeroase de mem orie)

Intrebari:
• Ai avut recent probleme sa-ti amintesti cine esti, data sau evenimentele curente?
• Sti in ce zi a saptamanii suntem, luna, anul sau nu mele locului unde esti acum?

15. Insight (constiinta bolii) (cat de mult pacientul demonstreaza ca isi da seama sau intelege problemele lui
emotionale si comportamentale si/sau nevoia de trat ament)
0 Prezent (de ex. pacientul admite existenta bol ii, a modificarilor comportamentale si a nevoii de tratament)
1 Insight partial prezent (de ex. pacientul acce pta posibilitatea de a fi bolnav si a avea nevoie d e tratament dar este
nesigur)
2 Pacientul admite modificarile comportamentale, boala sau nevoia de tratament si le atribuie facto rilor externi
plauzibili (de ex. conflicte familiale, dificultati la serviciu, stress, etc.)
3 Pacientul admite tulburarile comportamentale, boala si nevoia de tratament dar le da atributii ne realiste, delirante
(de ex. este controlat de forte externe, etc.)
4 Lipsa totala de insight, pacientul neaga exist enta oricarei tulburari comportamentale, boala sau nevoie de
tratament

Intrebari:
• Crezi ca ai o problema emotionala sau psihologica d e vreun fel?
• Cum iti explici comportamentul si simptomele tale?
• Crezi ca actualmente ai nevoie de un tratament psih iatric?

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
190 Anexa Nr. 7

GHIDUL DE EVALUARE A MANIEI
Mania Rating Guide (MRG)

Abrevierea scalelor originale din care s-au extras itemii cu numarul corespunzator:

• MRS – Young Mania Rating Scale
• CARS/M – Clinician-Administered Rating Scale for Mania
• BRMS – Bech-Rafaelsen Mania Scale

1. DISPOZITIE AFECTIVA (MRS-1, CARS/M -2, BRMS-6)
• Cum a fost dispozitia ta psihica in ultimele doua saptamani?
• Ai avut momemnte in ultimele saptamani cand te-ai simtit mult mai bine, vessel sau fericit? Daca da, da-mi un
exemplu.
• Aceasta este diferita de dispozitia ta obisnuita? Cat de mult tine?
• Te-ai simtit au te simti mult mai excitat sau fer icit decat alti oameni?
• Aceasta excitatie psihica a fost sau este disprop ortionate fata de circumstante? Daca da, de-mi un e xemplu.
• Ai fost sau esti mult mai euforic sau mai optimis t decat in mod obisnuit? Daca da, da-mi un exe mplu.
• Ai simtit sau te simti extenuate din cauza ca est i asa de excitat?
• Ai avut vreo izbucnire de ras intr-un moment nepo trivit? Dca da, da-mi un exemplu.
• Iti vine sa te joci mai mult decat de obicei? Dac a da, da-mi un exemplu.

2. ENERGIA (MRS-2, CARS/M-9)
• Cum a fost eneregia ta in ultimele doua saptamani ?
• Ai avut mai multe energie decat de obicei?
• Ai fost mult mai activ decat de obicei sau ai avu t senzatia ca poti lucra toata ziua fara sa fi obos it?
• Esti sau ai fost mai putin obisit decat in mod ob isnuit?
• A influentat aceasta activitatea ta de zi cu zi? Daca da, da-mi un exemplu.
• Esti mai agitate decat in mod obisnuit?

3. ACTIVITATEA (MRS-2, CARS/M -3, BRMS-1)
• Ai fost mult mai activ in ultimele doua saptamani ?
• Te-ai miscat mai mult decat de obicei?
• Ai gesticulat mai mult decat de obicei?
• Au fost momente in care nu ai putut sta locului?
• Au fost momente in care te-ai miscat si ai umblat neintrerupt?
• Obosesti pentru ca te misti sau umblii asa de mul t?
• A trebuit cineva sa te tina ca san u mai te misti sau umblii atat?

4. INTERESUL SEXUAL (MRS-3, CARS/M-10, BRMS-10)
• Cum a fost dorinta ta sexuala in ultimele doua sa ptamani?
• Te-ai gandit sau ai vorbit mai mult despre sex da cat de obicei?
• Ai avut mai multe relatii sexuale ca de obicei?
• Ai avut mai multi pareteneri sexuali decat de obi cei?

5. NEVOIA DE SOMN (MRS-4, CARS/M-8, BRMS-9)
• Cum ai dormit in ultimele doua saptamani?
• De cat de mult somn ai nevoie in mod obisnuit?
• Ai nevoie mai putin de somn decat in mod obisnuit ca sa te simti odihnit?
• Cat de putin somn ai nevoie ca sa te simti odihni t? (Converteste in ore sau procente)
• Cum a fost somnul tau in ultimele trei zile?

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
191
6. IRITABILITATEA (MRS-5, CARS/M-2, BRMS-5)
• Cum este relatia ta cu alti oameni?
• Ai fost mai iritabil sau suparat decat de obicei? Daca da, da-mi un exemplu.
• S-a intamplat sa-ti pierzi cumpatul sau sa fi mai nerabdator ca deobicei? Daca da, da-mi un exemplu.
• Ai fost mai suparat pe altii ca de obicei? Daca d a, da-mi un exemplu.
• Exista subiecte care te irita sau te fac nevros? Daca da, da-mi un exemplu.
• Ai ajuns sa arunci cu lucruri sau sa le distrugi? Daca da, da-mi un exemplu.
• Esti mai implicat in scandaluri sau batai decat d eobicei?
• Ai ajuns sa te legi unii oameni si sa-i agrsezi? Daca da, de ce?

7. VORBIREA (MRS-6, CARS/M-4, BRMS-2)
• Ai fost mai vorbaret decat de obicei?
• Simti uneori ca nut e poti opri vorbind?
• Crezi ca ai vorbit sau vorbesti mai mult decat de obicei?
• Oamenii spun ca este mai dificil sa vorbeasca cu tine decat de obicei? Din ce cauza?
• Obiectiv: Observa vorbirea pacientului: daca paci entul poate fi interrupt sau nu si daca domina conv ersatia sau nu.

8. FUGA DE IDEI (MRS-7, CARS/M-5, BRMS-3)
• Ai fost deranjat sa ai mai multe ganduri in acela si timp in minte?
• Ai avut momente in care gandurile tale au fost ma i rapide decat de obicei?
• S-a intamplat ca aceste ganduri rapide sa-ti infl uenteze viata ta de zi cu zi? Daca da, da-mi un exe mplu.
• Ai greutati sa duci un gand pana la capat?

9. GRANDIOZITATEA (MRS-8, CARS/M-7, BRMS-7)
• Ai fost mai increzator in tine decat de obicei? C at de mult (putin, usor, moderat, etc.)?
• Ai simtit ca esti o persoana importanta, ca ai pu teri speciale, calitati si abilitati mai mult decat normal? Daca da,
da-mi un exemplu.
• Ai vreun scop sau misiune speciala in viata ta? D aca da, care?
• Ai vreo relatie speciala cu Dumnezeu? Daca da, ca re?
• Ai auzit/vazut lucruri pe care numai tu le-ai auz it/vazut? Daca da, da-mi un exemplu.
• Ai fost sau esti mai suspicios decat alti oameni sau decat de obicei? Daca da, da-mi un exemplu.
• Ai simtit ca lucrurile din jur au legatura cu tin e? Daca da, da-mi un exemplu.
• Ai sentimente ca esti controlat de altii sau de f orte exterioare? Daca da, da-mi un exemplu.

10. INSIGHT/CONSTIINTA BOLII (MRS-11, CARS/M-15)
• Crezi ca comportamentul tau este diferit decat de obicei?
• Crezi ca esti bolnav?
• Crezi ca ai nevoie de tratament?

11. JUDECATA (CARS/M-10)
• Cand ai fost euphoric sau iritabil ai facut lucru ri care ti-au cauzat tie sau familiei tale neplacer i? Daca da, da-mi un
exemplu.
• Ai cheltuit nesabuit, fara sa te gandesti la cons ecinte? Daca da, da-mi un exemplu.
• ai fost implicat in petreceri nebunesti sau orgii ? Daca da, da-mi un exemplu.
• Ti-ai luat sarcini sau responsabilitati pentru ca re nu erai pregatit sau calificat? Daca da, da-mi u n exemplu.
• Ai fost in situatii care implica riscuri? Daca da , da-mi un exemplu.
• Ai telefonat mai mult ca de obicei?

12. DISTRACTIBILITATEA (MRS-7, CARS/M-6)
• Ai fost mai neatent ca de obicei?
• Aceasta lipsa de atentie te deranjeaza in timpul conversatiilor si/sau interfera cu viata ta de zi c u zi?
• Poti sa termini lucruri pe care le-ai inceput sau incepi altele?
• Obiectiv: Observa nivelul de atentie pacientului .

13. MUNCA (BRMS-11)

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
192 • Ai fost capabil sa lucrezi in ultimele doua luni?
• Cum este motivatia ta sa lucrezi?
• Care este performanta ta la lucru?
• Te intelegi cu colegi ca de obicei?
• Ti-ai pierdut cumpatul/ai avut iesiri nervoase la serviciu?
• In caz ca pacientul nu lucreaza: Crezi ca te poti intoarce la serviciu?
• In caz ca pacientul este evaluat saptamanal: In u ltima saptamana ti-ai reluat serviciu pe care-l fac eai de obicei? Ai
avut dificultati sa reincepi lucru din cauza proble melor de atentie pe care le ai sau din cauza ca mot ivatia ta oscileaza
prea mult? Ai absentat de la serviciu foarte des? A i fost concediat recent? Nu mai lucrezi din cauza c a ai fost in
spital?
• In caz ca pacientul este spitalizat: Participi la activitatile in sectia de spital?

14. DELIRUL (CARS/M-12)
• Ai simtit ca esti controlat de o forta sau putere exterioara? Daca da, da-mi un exemplu.
• Ai simtita ca oamenii de la radio sau TV vorbesc cu tine, despre tine sau comunica cu tine intr-un m od special?
Daca da, da-mi un exemplu.
• Ai avut si alte idei sau credinte ciudate sau ne obisnuite?
• Acestea interfera in vreun fel cu viata ta de zi cu zi?

15. HALUCINATIILE (CARS/M-13)
• Ai auzit sunete sau voci cand nu era nimeni in ju r? Daca da, da-mi un exemplu.
• Ai vazut sau ai simtit mirosuri pe care alti oame ni nu le-au perceptu? Daca da, da-mi un exemplu.
• Ai avut unele perceptii stranii san neobisnuite?
• Au influentat aceste experiente in vreun fel viat a ta?

16. ORIENTAREA (CARS/M-14)
• Ai avut recent probleme sa-ti amintesti cine esti , date sau evenimente curente?
• Sti ce zi e astazi, ce zi a saptamanii sau lunii, anul si numele locului unde te afli?

17. COMPORTAMENTUL AGRESIV (MRS-9, CARS/M-2)
• Obiectiv: Observa semnele de iritare si/sau agres ivitate ale pacientului.

18. APARENTA (MRS-10)
• Obiectiv: Observa cum este imbracat pacientul (de ex. care este tinuta generala) si daca hainele sun t adecvate
circumstantelor.

19. VOLUMUL VOCII (BRMS-4)
• Obiectiv: Observa volumul vocii pacientului.

20. CONTACTUL (BRMS-8)
• Obiectiv: Observa daca pacientul este perturbant, intreba mult, comenteaza, este emfatic sau arogant si daca acest
comportament este adecvat contextului.

21. GANDIREA (CARS/M-11)
• Obiectiv: Observa capacitatea subiectului de a in telege, incoerenta in vorbire, relaxarea asociatiil or de idei,
neologisme, si alte tulburari ale gandirii. A nu s e cota aici fuga de idei.

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
193
Anexa Nr. 8

LISTA COGNITIILOR DIN MANIE
(Cognition Checklist for Mania —Revised – CCL-M-R)

Sunt de acord: Nr.
item Itemul
Deloc Uneori Mult Foarte
mult
Subscala “EU INSUMI”
1 Oamenii trebuie sa auda ce spun 0 1 2 3
2 Sunt puternic 0 1 2 3
3 Am o misiune speciala 0 1 2 3
4 Am a multime de idei 0 1 2 3
5 Sunt cel mai bun 0 1 2 3
6 Tot ce fac fac foarte bine 0 1 2 3
7 Imi sunt destinate multe lucruri bune
Subscala “RELATII”
8 Toata lumea ma iubeste 0 1 2 3
9 Eu ii iubesc pe toti 0 1 2 3
10 Oamenii nu-mi recunosc superioritatea mea 0 1 2 3
11 Oamenii ma trateaza ca si cum as fi bolnav 0 1 2 3
12 Oamenii nu ma inteleg 0 1 2 3
13 Altii stau in calea realizarilor mele 0 1 2 3
14 As face multe lucruri daca oamenii nu m-ar impie dica 0 1 2 3
Subscala “PLACERE/EXCITATIE”
15 Ar trebuie sa ma bucur cand pot 0 1 2 3
16 Eu trebuie sa traiesc clipa 0 1 2 3
17 Cu cat realizez mai mult cu atat ma bucur mai ta re 0 1 2 3
18 Este bine sa-ti asumi riscuri 0 1 2 3
19 Viata e searbada fara excitatie 0 1 2 3
20 Cand sunt excitat simt ca traiesc 0 1 2 3
21 Daca exista o sansa de succes atunci trebuie sa o folosesc cu orice risc 0 1 2 3
22 Pericolul ma excita 0 1 2 3
23 Sunt predestinat sa folosesc toate oportunitatil e 0 1 2 3
Subscala “ACTIVITATE”
24 Am atata energie sa fac ce vreau 0 1 2 3
25 Am obtinut ce am vrut cand am vrut 0 1 2 3
26 Cand obtii este asa de bine incat nu te opresti 0 1 2 3
27 Am scopuri noi 0 1 2 3
28 A fi victorios este totul 0 1 2 3
29 Am realizat mai multe decat altii 0 1 2 3

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
194

6. MASURAREA ANXIETATII

Interesul pentru masurarea anxietatii este enorm da torita raspandirii ei in populatia
generala cat si a heterogenitatii si neclaritatilor conceptuale ale formelor clinice.
Anxietatea este un fenomen care a fost descris de m ii de ani si este adanc inradacinat in
natura noastra umana. Dupa H. Lindell (citat de Bar low, 2000) anxietatea este umbra
inteligentei: “ Doar omul poate fi fericit, dar numai omul poate fi anxios si ingrijorat. Imi vine sa
cred ca anxietatea acompaniaza intelectul ca si umb ra corpul si cu cat cunoastem mai mult
natura anxietatii cu atat cunoastem mai mult despre intelect ”. In fapt, anxietatea reflecta
capabilitatea noastra de a ne adapta si a planifica viitorul (Barlow, 1988)..
Nu toata comunitatea stiintifica este de acord cu c lasificare tulburarilor anxioase si
depresive in categoriile actuale. Partizanii aceste i teorii se bazeaza pe faptul ca tulburarile
depresive si cele anxioase au la baza cele cinci em otii fundamentale: mânia, tristetea, dezgustul,
frica si fericirea si privite din acest punct acest e tulburari de aseaza in alta formatie. Watson si
coalb (2008) afirma cu tarie ca: “ a sosit timpul de a termina cu separarea artificial a dintre
tulburarile depresive si cele anxioase si sa recuno astem puternica legatura dintre ele . Cea mai
usoara cale ar fi sa se creieze in DSM-V si Interna tional Classification of Diseases-11 o
‘superclasa’ care sa subsumeze tulburarile curente depresive si anxioase in ‘tulburarile
emotionale’…si s-ar recunoaste ca aici se subsume aza tulburari bazate pe diferite tipuri de afect
negativ ”. Problema asta izvoraste de cand Barlow (1988, 20 00) a propus ca tulburarile anxioase
si depresive sa fie intelese ca tulburari emotional e ce isi au originea in emotiile fundamentale ale
omului si simptomele acestor tulburari precum trist etea, frica, lipsa de speranta, ingrijorarea,
pierderea placerii, etc. nu sunt altceva decat expr esia ecloziunii emotiilor fundamentale in
diferite combinatii care la randul lor activeaza di ferite cascade cognitive si mecanisme
neuroendocrine care drapeaza tabloul cu diferite al te simptome. In lumina acestei conceptii, a
emotiilor bazale, Clark si Watson (2006) propun o n oua clasificare care cuprinde: “tulburarile de
suferinta/dezolare psihica” ( distress disorders ) care sa cuprinda depresia unipolara, tulburarea
distimica si tulburarea anxioasa generalizata, “tul burarile de frica” ( fear disorders ) care ar
cuprinde tulburarea de panica, agorafobia, fobia so ciala si fobia specifica si a treia clasa ar fi cea

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
195 a bulburarilor bipolare. In ceea ce priveste tulbur area obsesiv-compulsiva, ea ar fi lasata afara din
clasa mare a tulburarilor emotionale urmand a alcat ui impreuna cu tulburarile de spectrum o
clasa separata.
Am considerat sa pun in frunctea acestui capitol un a din problemele arzatoare asle
nosologiei bolilor anxioase pentru a sublinia impor tanta instrumentelor de screening si de
evaluare a diferitelor tulburari anxioase dar si vo latilitatea conceptelor pe care aceste instrumente
se sprijina.
Mai jos se prezinta un algoritm simplificat de diag nostic al tulburarilor anxioase si care ar
fi cele mai adecvate instrumente de evaluare utiliz ate pentru fiecare din formele clinice de
tulburare anxioasa. Se poate observa care ar fi mom entul adecvat cand o scala de evaluare
standardizata ar trebui sa fie aplicata. Cu toate a cestea, trebuie evidentiat ca multe din aceste
instrumentele ce vor fi prezentate aici pot fi apli cate inca de la inceputul demersului diagnostic
ca si instrumente de screening, cat si ulterior, in timpul administrarii tratamentului, ca si
instrumente de evaluare a evolutiei severitatii cli nice si determinarii remisiei clinice.
Din considerente de simplificare si sistemtatizare a unui urias material care ar trebui
prezentat aici, in acest capitol se va vorbii numai de instrumentele de evaluare a tulburarii
anxioase generalizate, tulburarii de panica si atac ului de panica, agorafobiei si fobiei sociale.
Daca utilizam clasificarea frecventei citarilor si comentariilor din literatura, clasificare
fcuta de Tyler si Mathuen (2007), scala Hospital An xiety and Drepression scale (HADS) se afla
pe primul loc cu 133 citatii si comentarii pe an (s cala de care am vorbit in capitolul referitor la
masurarea depresiei), apoi scala "Spielberger State -Trait Anxiety Inventory (STAI) cu 121,4
citatii si comentarii pe an, urmata de Beck Anxiety Inventory (BAI) cu 49,8 si Hamilton Anxiety
Scale (HAS) cu 45,6.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
196 6.1. ALGORITMUL EVALUARII ANXIETATII :

6.1.1. Cautarea si culegerea semnelor si simptomelo r anxietatii in general
( interviul clinic general, CIDI, SCAN, SCID, Intervi ul pentru anxietate Nardi-Barlow ):
Semnele si simptomele anxietatii (cele patru module ale anxietatii):
AFECTIVE COGNITIVE FIZICE COMPORTAMENTALE Anxietate Teama de a-si pierde controlul Cefalee Ev itare
Depresie Grija excesiva Dureri musculare Dorinta de scapare
Panica Anticiparea de lucruri rele Oboseala Verific are
Frica Prezicerea de lucruri rele Tremor Inhibitie Manie Credinta intr-o soarta rea Gura uscata Hiperv igilenta
Iritabilitate Auto-acuzare Transpiratii Agitatie Depresonalizare Catastrofizarea evenimentelor Tulbu rari de respiratie Neliniste
Derealizare Concluzionarea negativa Hiperventilatie Plans
Obnubilare Tulburari de memorie Dureri in piept Pre cipitare
Apatie Tulburari de concentrare Palpitatii Precaut ie
Tulburari de atentie Raceala extremitatilor C onsum de alcool si droguri
Ameteala Reticenta
Tulburari de somn Izolare
Tulburari de apetit

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
197 6.1.2. Determinarea felului in care semnele si simp tomele prezente se
aduna unele cu altele si formularea unei ipoteze di agnostice:

DA

NU
DA
NU
DA
NU Anxietatea si grija excesiva si incontrolabila pentru fiecare lucru ce tine de mai mult de 6 luni interferand cu functionarea normala a subiectului
Ia in consideratie Tulburarea Anxioasa Generalizata
Acste simptome urmeaza unui eveniment tragic, traumatism emotional sau stress puternic Ia in consideratie o tulburare legata de stress (de ex. Tulburare de adaptare, Tulburarea posttraumatica de stress)
Subiectul prezinta simptome precum aparitia brusca de transpiratie, tremor, ameteli, palpitatie insotite de frica intensa (frica de moarte, de pierderea controlului, etc.) Ia in consideratie Tulburarea de Panica dar si Fobiile precum Agorafobia sau Fobia Sociala

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
198
DA
NU
DA
NU
DA
NU

DA

Anxietatea este asociata cu ganduri si comportament repetitiv (de ex. verificare, Curatenie, numarare, etc.) Ia in consideratie Tulburarea Obsesiv -Compulsiva
Individul incearca ca evite frica intense ce o are sau obicete si situatii specifice Ia in consideratie Tulburarea Fobica (sociala sau specifica)
Simptomele au debutat recent (de ex. In ultima saptamana) datorita unei probleme specifice sau ingrijatori justificabile Ajuta subiectul prin consiliere in rezolvarea problemelor si furnizeaza ajutor in pentru imbunatatirea copingului cu astfel de situatii
Individul este trist, abatut, fara speranta Ia in consideratie Tulburarea Depresiva

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
199

6.1.3. Etapa de evaluare formala a formei clinice d in grupa tulburarilor anxioase ( alegerea unui
instrument potrivit de evaluare) si calibrarea si monitorizarea simptomelor:
3.1. Instrumente pentru evaluarea globala a anxiet atii sau a severitatii simptomelor de anxietate
– Scala Hamilton de evaluare a anxietatii ( Hamilton Anxiety Rating Scale: HAM-A )
– Interviul Structurat al Scalei Hamilton de Anxie tate ( Structured Interview Guide for the Hamilton Anxiety Scale (SIGH-A )
– Inventarul Stare-Trasatura de Anxietate a lui Sp ielberg ( The State-Trait Anxiety Inventory Spielberger-STAI )
– Inventarul Beck de Anxietate ( Beck Anxiety Inventory )
– Scala de autoevaluare a anxietatii a lui Zung ( The Self-Rating Anxiety Scale Zung-SAS )
– Scala de anxietate “Mintea inaintea Emotiilor” ( Mind over Mood Anxiety Inventory –MOM-A)
– Inventarul de anxietate a lui Burns ( Burns Anxiety Inventory )
– Scala de Anxietate Covi ( Covi Anxiety Scale-COVI)
– Scala de depresie, anxietate si stress ( The Depression Anxiety Stress Scale-DASS)
3. 2. Evaluarea Tulburarii Anxioase Generalizate:
– Chestionarul Penn State de evaluare a ingrijorar ii ( Penn State Worry Questionnaire-PSWQ )
– Chestionarul Tulburarii Anxioase Generalizate – IV ( Generalized Anxiety DisorderQuestionnaire-IV)
– Scala de Severitate a Tulburarii Anxioase Generaliz ate ( Generalized Anxiety Disorder Severity Scale –GADSS )
3.3. Evaluarea Tulburarii de Panica si a Atacului de Panica cu sau fara Agorafobie
– Scala Sheehan de auto-evaluare a anxietatii (Sheehan Patient-Rated Anxiety Scale – SPRAS)
– Scala de severitate a tulburarii de panica ( Panic Disorder Severity Scale –PDSS)
– Scala de auto-evaluare a tulburarii de panica ( Panic Disorder Self-report – PDSR)
– Inventarul de Mobilitate pentru Agorafobie ( Mobility Inventory for Agoraphobia – MI)
3.4 Evaluarea Claustrofobiei – Scala de claustrofobie a lui Ost ( The Ost Claustrophobia Scale-CS )
– Chestionarul de claustrofobie ( The Claustriphobia Questionnaire-CLQ)
3.5 Evaluarea Fobiei Sociale
– Scala anxietatii sociale a lui Liebowitz ( The Liebowitz Social Anxiety Scale-LSAS )
– Inventarul de fobie sociala ( The Connors Social Phobia Inventory-SPIN)
– Inventarul de anxietate si fobie sociala ( The Social Phobia and Anxiety Inventory-SPAI))
3.6 Evaluarea structurii cognitive a tulburarilor anxioase
– Indexul senzitivitatii anxioase ( The Anxiety Sensitivity Index – ASI-3 )
– Scala scurta a fricii de evaluare negativa ( The Brief Fear of Negative Evaluation Scale – Brief -FNE )
– Scala Gandurilor si Credintelor Sociale ( The Social Thoughts and Beliefs Scale-STABS )

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
200 6.2. CAND SI DE CE UTILIZAM INSTRUMENTELE DE EVALUARE A
ANXIETATII:

Tulburarile anxioase alcatuiesc un grup heterogen d e entitati clinica care se
suprapun partial sau de deosebesc uneori cu dificul tate si clinicianul are probleme mai ales
cu formele de anxietate subclinica care insotesc al te tulburari mentale sau somatice.
Utilizarea instrumentelor standardizate este de nat ura sa clarifice in mare masura aceste
dificultati intalnite in practica clinica si sa cal ibreze si monitorizeze evolutia simptomelor
odata ce ele au fost detectate.
Shear si colab. (2000) identifica scopurile pentru care utilizam aceste instrumente:
1. Detectarea simptomatologie anxioase in populatia cl inca sau la risc;
2. Identificarea prevalentei anxietatii intr-un esant ion populational;
3. Calibrarea severitatii simptomelor la pacientii oda ta diagnosticati cu o forma
specifica de tulburare anxioasa;
4. Identificarea prezentei si tipului de simptome de a nxietate la pacientii cu alte
diagnostice psihiatrice sau somatice;
5. Evaluarea deznodamantului la pacientii sub tratamen t;
6. Detectarea recaderii la pacientii sub tratament.
Trebuie mentionat ca aceste instrumente nu sunt ins trumente diagnostice si nu
inlocuiesc in nici un fel gandirea clinica a practi cianului insa in afara situatiilor prezentate
mai sus exista si cazuri in care clinicianul nu are suficient timp pentru a efectua un interviu
clinic complet, de ex. in urgenta la camera de gard a, si atunci aplicarea unui instrumentre
de screening a anxietatii poate ajuta la identifica rea si indreptarea atentiei care un domaniu
sau altul.
Principalul beneficiu al utilizarii instrumentelor de acest fel este confidenta
evaluarii, respectiv increderea ca de fiecare data cand evaluam o facem cu aceiasi metoda
fara ca subiectivitatea cotatorului sa interfere ma surarea, asa cum se intampla atunci cand
evaluarea o face clinicianul in mod liberal traditi onal.
Alte instrumente prezentate aici se recomanda a fi utilizate cu precadere de
clinicienii implicati in terapia cognitiv-comportam entala a anxietatii si ajuta la identificarea

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
201 distorsiunilor cognitive care sustin simptomatologi a si care monitorizate de-a lungul terapie
arata progresul pacientului si eficacitatea metodei aplicate.

6.3. SCALA HAMILTON DE EVALUARE A ANXIETATII ( Hamilton
Anxiety Rating Scale – HARS )

Aceasta scala este una din primele instrumente de m asurare a anxietatii aparuta in
acest domeniu. Ea fost dezvoltata de Hamilton (1959 ) pentru a masura severitatea nevrozei
anxioase, diagnostic la moda in acel timp. Scala fu rnizeaza o evaluare globala a anxietatii si
identifica atat simptome psihice cat si cele somati ce ale anxietatii.
Scala si-a dovedit utilitatea si valoare de-a lungu l timpului si ea a supravietuit desi
conceptele utilizate in clasa tulburarilor anxioase au evoluat mult de cand scala a fost
construita. Scala nu masoara o anumite entitate cli nica, ci mai degraba poate fi folosita
pentru a detecta simptomele de anxietate sau de a e valua severitatea lor.
Scala HARS este o scala de observatie si se recoman da a fi completata de un
clinician cu experienta. Un clinician neexperiemnta t va fi tentat sa interpreteze simptomele
conform viziunii proprii si confidenta va avea de s uferit. Completarea scalei nu dureaza
mai mult de 15-20 minute.
Scala contine 14 itemi care evalueaza dispozitia an xioasa, frica, insomnia,
simptomele cognitive, depresia, comportamentul si s imptomele gastrointestinale,
cardiovasculare, genitourinare, vegetative si tensi unea musculara (Vezi anexa Nr. 1).
Fiecare item este evaluat pe o scala cu 5 ancore, d e la 0 = niciun simptom pana la 4 =
simptome severe si dizabilitante. Scorul total se i ntinde de la 0 la 56. Un scor peste 14
indica o anxietate cu semnificatie clinica, subiect ii sanatosi generand scoruri in jurul valorii
de 5. (Hamilton, 2000). Exista un consens prin care scorurile de 14-17 semnifica o
anxietate usoara, scorurile 18-24 o anxietate moder ata, iar scorurile de 25-30 o anxietate
severa.
Scala Hamilton are o buna confidenta, validitate si senzitivitate la schimbare (
Maier si colab., 1988). Scala prezinta si o buna va liditate, coreland semnificativ pozitiv cu
alte scale de anxietate precum scala Beck sau Covi. Totusi prezenta itemului de depresie

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
202 face ca aceasta scala sa discrimineze slab intre su biectii cu anxietate si cu depresie. Daca se
inlatura acest item, scala prezinta o putere discri minativa mai mare (Clark si colab. 1994).
Scala reuseste se identifica foarte bine subiectii anxiosi dintr-un esantion populational
divers (Kobak si colab. 1993). Foarte de curand, B eida si colab. (2015), pe baza consultarii
quasi-exhaustive a literaturii, trec in revista 49 instrumentele de masura folosite in practica
psihiatrica (29 pentru adulti si 20 pentru tineri), care sunt scurte, utilizabile fara costuri
legate de copyright si care sunt valide si gasesc c a Scala de anxietate Hamilton poate fi
folosita in practica bazata pe dovezi datorita capa citatii ei de sensibilitate la schimbare, de
screening, de diagnostic si de monitorizare a simpt omelor anxioase.
Limitarile acestei scale sunt legate de faptul ca s imptomele somatice sunt vag
conturate si se pot confunda in trialurile medicame ntoase cu simptomele secundare
administratii medicamentelor, discrimineaza destul de prost intre depresie si anxietate si
simptomele cognitive sunt inconsistent definite pre cum grija, simptom cardinal in
tulburarea anxioasa generalizata. Mai mult, scala s e preteaza la confuzii cand se aplica la
oameni invarsta la care simptomele depresive si anx ioase sunt greu de decelat. Pentru a
corecta aceste neajunsuri Raskind si colab. (1987) revizuieste versiunea originala a HRS-A
adaugand patru noi itemi: anxietatea somatica, hipo condria, depersonalizarea/derealizarea
si agitatia. Aceasta scala Hamilton revizuita reuse ste sa discrimineze mai bine anxietatea la
batrani (Beck si colab. 1999).
O alta critica este ca scala originala de anxietate Hamilton nu furnizeaza indicatii
cum sa se culeaga simptomele pe care le cuprinde si astfel confidenta ei in studii multi-
centru sau cross-culturale este indoielnica (Bruss si colab. 1994).
Studiile dublu-orb sponsorizate de industria farmac eutica cer instrumente de
evaluare foarte confidente. Pentru a corecta aceste deficiente si bazati pe succesul
transformarii scalei de depresie Hamilton intr-un i nterviu (vezi capitolul de masurare a
depresiei din aceasts carte), Shear si colab. (2001 ) propun un interviu bazat pe aceiasi itemi
ai scalei Hamilton care sa furnizeze un ghid struct urat de culegere a simptomelor din
anxietate (vezi Anexa Nr. 2). Interviul inbunatates te considerabil consistenta scalei
Hamilton de anxietate prin furnizarea de instructiu ni specifice pentru administrare, intrebari

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
203 structurate pentru fiecare item, criterii pentru sc orare, un cadru de timp uniform pentru
fiecare item care este evaluat si o buna validitate si confidenta. Intrebarile interviului si
ancorele respective furnizeaza un cadru strict de e valuare clinica astfel incat dupa ce un
simptom este identificat el este imediat evaluat in ceea ce priveste severitatea. Severitatea
este definita prin frecventa cu care simptomul apar e si cum el se reflecta in viata
subiectului in ultima saptamana.

6.4. INVENTARUL STARE-TRASATURA DE ANXIETATE
SPIELBERGER ( The State-Trait Anxiety Inventory Spielberger- STAI )

Aceast inventar dezvoltat de Spielberger si colab. (1970) este unul din cele mai
utilizate instrumente de evaluare a anxietatii, mai ales la pacientii din alte facilitati
medicale decat cele psihiatrice. Din 1989 si pana i n zilele noastre mai mult de 3000 de
studii au fost publicate referitor la aceasta scala care contrinua sa fie foarte populara in
studiile psihologice (Kennedy si colab. 2001).
Spielberger defineste starea de anxietate ca un ras puns tranzitoriu la o situatie
stressanta, raspuns ce implica senzatii de tensiune , frica si diferite modificari fiziologice.
Spre deosebire de starea de anxietate, trasatura de anxietate este o caracteristica stabila a
personalitatii care predispune persoana la starea d e anxietate atunci cand este sub stress.
Aceasta distinctie a facea insasi Cicero (citat de Lewis, 1970), cu peste 2000 ani in urma
cand vorbea de anxietas ca de predispozitia catre anxietate si de angor ca o stare
emotionala tranzitorie.
Ambele ipostaze ale anxietatii sunt multidimensiona le si astfel trasatura de anxietate
se poate infatisa in domeniul evaluarii sociale, a pericolului fizic, ambiguitatii si in viata de
zi cu zi, pe cand starea de anxietate are doar doua fatete: ingrijorarea si aspectul emotional
si vegetativ (Endler si Kocovski, 2001).
Scala Spielberger masoara starea si trasatura de an xietate doar ca dimensiuni
unifatetate. In modelul Spilberger starea de anxiet ate este caracterizata de hipertonie
vegetativa si de grija si este initiata de stressor i interni sau externi sau de triggeri interni
somatici. Daca acesti stimuli interni sau externi s unt perceputi ca amenintatori, se
declanseaza o cascada de mecanisme defensive cognit ive si comportamentale cu scopul de

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
204 a combate anxietatea. Trasatura anxioasa este descr isa ca o inclinatie individuala sau
senzitivitate personala de a experimenta stari anxi oase atunci cand sunt perceptui
stimuli/triggeri interni sau externi.
Scala STAI prezinta excelente calitati psihometrice si Barnes si colab. (2002) fac o
analiza a 816 studii publicate intre 1990 si 2000 d emonstreaza ca scala prezinta scoruri
inalte pentru consistenta interna si confidenta tes t-retest. Cu toate acestea scala a fost
criticata pentru ca nu discrimineaza bine intre sub iectii su anxietate si depresie dar foarte
confident intre normali si anxiosi (Kennedy si cola b. 2001).
Scala cuprinde 40 itemi care sunt evaluati pe o sca le Likert cu patru ancore. Ea are
doua subscale, una pentru Starea de anxietate cu 20 de afirmatii care evalueaza cum se
simte subiectul “acum, in acest moment” si subscala Trasatura de anxiuetate care contine
20 afirmatii despre cum se simte individul “in gene ral”. Scala furnizeaza un scor pentru
fiecare din cele doua subscale.
Scala este aparata de legea drepturilor de autor si nu poate fi reprodusa in aceasta
carte. Ea se poate obtine insa contra cost de la au tor: Charles D. Spielberger, PhD, Mind
Garden, Inc. 1690 Woodside Road #202, Redwood City, CA 94061, USA.
Pentru a corecta unele neajunsuri ale scalei STAI, Gros si colab (2007) construiesc
o alta scala stare-trasatura de masurare a anxietat ii numita The State-Trait Inventory for
Cognition and Somatic Anxiety (STICSA), scala care cuprinde pentru fiecare domeniu 21
itemi si care s-a dovedit mai puternica pentru a de osebi anxietatea de deprsie si de alte
tulburari din categoria tulburarilor anxioase precu m tulburarea obsesiva compulsiva.

6.5. INVENTARUL BECK DE ANXIETATE ( Beck Anxiety Inventory – BAI )

Beck si colab. (1988) au dezvoltat acest inventar p ornind de la faptul ca scalele
existente pana la acel moment nu reuseau sa deosebe asca anxietate de depresie, respectiv
prezentau o slaba validitate discriminativa. Aceast a situatie se datora mai ales faptului ca
scalele de anxietate contineau itemi corespunzand s i simptomelor depresiei. Pentru a
preveni aceasta situatie, Beck si echipa lui au int reprins o analiza secventiala a itemilor
pasibili sa fie inclusi in acest instrument dintr- o “masa” de 86 itemi. Astfel, la prima

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
205 analiza au fost eliminati primii 20 itemi care erau fie identici, fie foarte asemanatori. Prin
analize succesive au mai fost eliminati 19 itemi, i ar cei 37 itemi ramasi au alcatuit
versiunea preliminara a inventarului de anxietate c are a fost aplicat pe un esantion de 116
pacienti. Prin analiza validitatii si confidentei f iecarui item in parte, au mai fost eliminati
catva itemi si au ramas doar 21 itemi care alcatuie sc versiunea finala a Inventatului de
Anxietate Beck (Vezi Anexa Nr. 3).
Fiecare item al scalei Beck descrie un simptom car acteristic anxietatii si subiectul
trebuie sa evalueze cat de tare este deranjat de ac este simptome pe o scala de la 0 (deloc) la
3 (foarte tare). Scorul total al scalei se poate in tinde de la 0 la 63 iar autorii furnizeaza
anumite scoruri prag pentru a evalua severitatea an xietatii (Beck si colab. 2000): 0-9
normal sau lipsa anxietatii; 10-18 anxietate usoara spre moderata; 19-29 anxietate moderata
spre severa, 30-63 anxietate severa.
Comparativ cu scalele de anxietate precedente, aces t inventar include mai multe
semne somatice ale anxietatii, iar prin analiza fac toriala s-a demonstrat existenta a mai
multor factori precum un factor cognitiv si altul s omatic (Hewitt si Norton, 1993) sau patru
factori precum: cognitiv, vegetativ, psihomotor si panica (Wetherell si Arean, 1997).
Inventarul Beck de anxietate prezinta bune propriet ati psihometrice coreland pozitiv
cu alte scale de anxietate precum Scala de Anxietat e Stare-Trasatura a lui Spilberger si
colab. (1970) sau Scala de Anxietate a lui Hamilton si discrimineaza anxietatea de depresie
mult mai bine decat alte scale (Enns si colab. 1998 ). Consistenta interna a scalei, indice ce
masoara confidenta unei scale, este foarte mare, cu scoruri intanzandu-se de la 0,90 al 0,94
(Beck si colab. 2000).
Ayala si colab (2005) inventariaza intreaga literat ura despre scala Beck de anxietate
si gasesc ca intre 1988 si 2002 s-au publicat 172 d e articole in reviste de specialitate, 58 de
disertatii, 8 capitole de carti si un manual. Ei fa c o meta-analiza a lucrarilor care publica
studii despre scalei Beck si gasesc ca in 47 studii valabile consistenta interna se situeaza in
medie peste 0,83 iar confidenta exprimata prin rapo rtul test-retest se situeaza intre 0,35 si
0,83 (< 0,50 = confidenta buna).

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
206 Administrarea scalei Beck nu dureaza mai mult de 5 minute. Ea se recomanda a fi
utilizata pentru screeningul anxietatii in cabinete le de medicina generala sau poate
monitoriza progresul in tratamentul anxietatii. Tre buie sa se aiba in vedere ca in corpul
scalei nu sunt prezente simptome care sunt caracter istice tulburarii anxioase generale (grija,
dificultatile de concentrare, iritabilitatea si tul burarile de somn) in schimb sunt simptome
care sunt caracteristice tulburarii de panica. Cu t oate acestea scala acopera unele criterii de
diagnostic pentru agorafobie, fobie sociala, tulbur are de panica si anxietate generala.
Manualul de utilizare a scalei Beck (Beck si Steer, 1991) recomanda ca scala sa se
foloseasca mai ales in ambulator.

6.6. SCALA DE AUTOEVALUARE A ANXIETATII ZUNG ( The Self-
Rating Anxiety Scale Zung-SAS )

Aceasta scala este perechea scalei Zung de evaluare a depresiei si a fost dezvoltata
de Zung in 1971 pentru decelarea simptomelor anxiet atii si a severitatii lor (vezi Anexa Nr.
4). Scala contine 20 itemi care acopera cele mai f recvente simptome ale anxietatii, cu
un raport intre simptomele afective si somatice de 5/15. Scala Zung este una din cele mai
bune scale care citeste simptomele somatice ale anx ietatii.
Fiecare simptom se evalueaza de catre subiect pe o scala Likert cu 4 ancore in
functie de severitate pentru o durata de o saptaman a. Pentru cinci simptome (intrebarile 5,
9, 13, 17 si 19) scorul se inverseaza si scorul de 4 devine 1, scorul 3 devine 2 si asa mai
departe. Prin analiza factoriala, s-a conturat ca e xista patru factori care pot acoperi mai mult
de 43% din varianta rapunsurilor dintr-un esantion de anxiosi: anxietate si panica, senzatii
vestibulare, control corporal si probleme gastro-in testinale si musculare. Acesti factori
coreleaza la randul lor pozitiv cu alte scale de ma surare a simptomelor anxioase (Olatunji si
colab. 2006).
Scala prezinta o buna validitate dar este destul de instabila in timp, asa cum a aratat
proba test-retest.
Scorul scalei se calculeaza adunandu-se scorul indi vidual al fiecarui item. Un scor
de peste 50 indica prezenta anxietatii. Scala reuse ste sa deosebeasca cu confidenta subiectii

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
207 cu anxietate de cei fara anxietate si de cei cu alt e tulburari psihiatrice precum tulburarile de
somatizare.

6.7. SCALA DE ANXIETATE “MINTEA INAINTEA INIMII” ( Mind over
Mood Anxiety Inventory –MOM-A)

Scala de anxietate “Mintea inaintea Inimii” este o scala de autoraportare a
simptomelor de anxietate dezvoltata de Greenberger si Padeski (1995), unele din cele mai
apropiate colaboratoare ale lui Aaron Beck, parinte le terapiei cognitive a depresiei si
anxietatii.
Scala este incorporata in celebrul manual de terapi e cognitive “ Mind over Mood ”,
veriunea pentru pacient. Aceasta scala consta in 24 itemi ce evalueaza trei dimensiuni ale
anxietatii: sentimentele de anxietate, gandurile an xioase si simptomele fizice (vezi Anexa
Nr. 5). Subiectul trebuie sa se pozitioneze fata de fiecare item pe o scala cu patru ancore.
Scorul scalei se face prin insumarea scorurilor ind ividuale ale itemilor si se poate intinde de
la 0 la 72.
Autorii nu furnizeaza valori de prag care sa identi fice “cazul” de anxietate pentru ca
scala a fost construita doar pentru evaluarea sever itatii anxietatii si care permite urmarirea
evolutiei scorului de-a lungul terapiei cognitiv-co mportamentale a anxietatii.
Scala de anxeitate “Mintea inaintea Emotiilor” prez inta un scor bun de validitate
concurentiala atunci cand s-a corelat cu alte doua scale de anxietate: Beck Anxiety
Inventory and Burns Anxiety Inventory (Cox si colab . 2000) ceea ce insemana ca ea
masoara cu acuratete ceea ce este de presupus sa ma soare: anxietatea.

6.8. INVENTARUL DE ANXIETATE BURNS ( Burns Anxiety Inventory )

Acest inventar de anxietate este foarte prietenesc si a fost dezvoltat de Dr. David
Burns si publicat intr-o carte de "self-help" de ma re succes “ The Feeling Good ” care in
editii succesive in 1980 si 1990 a adunat mai mult de 3 milioane de exemplare vandute.
Scala este prezentata in Anexa Nr. 6. Astfel de car ti de “ self-help ” fac parte din conceptul

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
208 terapeutic de “biblioterapie”, iar cartea "The Feel ing Good" poate fi considerata un
adjuvant valoros in psihoterapia cognitiv-comportam entala a depresiei si/sau anxietatii.
Scala cuprinde 33 intrebari grupate in trei sectiun i: dispozitie anxioasa (6 itemi),
ganduri anxioase (11 itemi) si simptome fizice (16 itemi). Din aceasta distributie a itemilor
se poate vedea ce structura echilibrata are aceasta scala. Fiecare item primeste un scor pe o
scala Likert cu patru ancore: niciodata=0, uneori=1 , moderat=2 si totdeauna=3. Scorul total
se poate intinde de la 0 la 99 so autorul propune u rmatoarele praguri de severitate: 0-4 nici
o anxietate sau anxietate minima; 5-10 anxietate la limita; 11-20 anxietate usoara; 21-30
anxietate moderata; 31-50 anxietate severa si 51-99 = anxietate severa sau panica.
Eu folosesc aceasts scala atat in evaluarea bolnavi lor in context de urgenta (camera
de garda, program de interventie in criza, etc.), l a primul contact cu bolnavul in ambulator
sau pe parcursul terapiei cogntiv-comportamentale, pentru monitorizarea progresului.
Scala prezinta o foarte buna sensitivitate si sensi bilitate si deosebeste foarte bine
bolnavii anxiosi de cei depresivi sau alte boli psi hice (tulburari de somatifare, tulburarea
posttraumatica de stress, hipocondria).

6.9. SCALA DE ANXIETATE COVI ( Covi Anxiety Scale-COVI)
Aceasta scala pare similara cu scala Clinical Global Impression ultilizata atat de
mult in studiile clinice, pentru ca ea are numai tr ei ttem: raportarea verbala a anxietatii,
comportamentul si simptomele fizice si, astfel, fur nizeaza rapid un scor sintetic asupra
acestor trei fatete ale anxietatii.
Scala a fost dezvoltata de Covi si colab. (1979) si este mult utilizata in studiile
psihofarmacologice pentru ca este usor de aplicat s i este sensibila la schimbare, deci
urmreste corect evolutia clinica (vezi Anexa Nr. 7) .
Scale Covi este o scala de observatieeste aplicata de clinician pentru ca completarea
ei se bazeaza pe interviul cu pacientul si pe urmar irea lui; completarea ei nu ia mai mult de
5 minute.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
209 6.10. SCALA DE DEPRESIE, ANXIETATE SI STRESS ( The Depression
Anxiety Stress Scale- DASS)

Dupa cum s-a mai spus pana acum, scalele de anxieta te nu pot deosebi destul de
bine anxietatea de depresie. Daca statutul viitor a l acestor doua entitati clinice este incert,
este bine ca din punct de vedere practic ele sa poa te fi masurate in mod distinct. Scalele
cele mai utilizate in clinica, precum scala STAI, s cala Beck sau scala Hamilton, nu reusesc
se faca acest lucru, mai ales pentru ca ele contin itemi care sunt comuni celor doua
categorii clinice (Beuke si colab. 2003). Pentru a rezolva aceasta situatie Lovibond si
Lovibond (1995 si 1995b) construiesc "Scala de depr esie, anxietate si stress" cu scopul de a
discrimina anxietatea de depresie si de expresia so matica a stressului.
Scala contine 42 itemi grupati in trei scale a 14 i temi fiecare, cate una pentru
depresie, anxietate si stress. Scala de depresie a copera simptome precum disforia, lipsa de
speranta, pierderea valorii personale si a stimei d e sine, pierderea interesului, pierderea
placerii si pierderea motivatiei. Scala de anxieta te evalueaza hipertonia vegetativa,
simptomele musculare, situatiile anxiogene si modul de percepere a fricii iar scala de stress
evalueaza iritabilitate, reactivitatea si activitat e motorie a individului sub stress. Fiecare
item este evaluat pe o scala cu patru puncte de sev eritate, de la 0 la 3, si scorul se
calculeaza prin adunarea scorurilor fiecarei item.
Exista si o versiune scurta a scalei cu doar 21 ite mi (vezi Anexa Nr. 8). Scala
DASS-21 este o scala de aut-evaluare si cuprinde tr ei subscale cu cate 7 itemi fiecare.
Fiecare item este evaluat pe o scala Likert cu 4 an core si scorul total se face prin adunare
scorurilor individual al fiecarui item si apoi inmu ltit cu 2, pentru cele trei subscale separat.
Autorii (Lovibond si Lovibond, 1995a) ofera urmatoa rele scoruri prag: 1. pentru depresiei,
0-9 normal, 10-13 depresie usoara, 14-90 despresie moderata, 21-27 depresie severa si
peste 28 depresie extrem de severa: 2. pentru anxie tate: 0-7 normal, 8-9 anxietate usoara,
10-14 anxietate moderata, 15-19 anxietate severa si peste 20 anxietate extrema; 3. pentru
stress: 0-14 normal, 15-18 stress usor, 19-25 stres s moderat, 26-33 stress sever.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
210 Scala cu 42 itemi si manualul de utilizare pot fi o btinute prin solicitare directa si
contra cost de la adresa: Linda Camilleri, DASS Ord ers, PO Box 6780, UNSW Sydney,
NSW 1466, Australia.

6.11. CHESTIONARUL PENN STATE DE EVALUARE A GRIJEI ( Penn
State Worry Questionnaire – PSWQ )

Problema centrala in evaluarea tulburarii anxioase generalizate este cea a masurarii
simptomului “ingrijorare”. Din punct de vedere al t eoriei cognitiviste, grija reprezinta o
privire negativa asupra evenimentelor viitoare, est e vorba de o intoleranta individuala a
incertitudinii (Dugas si colab. 1998). Subiectul pi erde sau nu are incredere in capacitatea
proprie de a rezolva problemele presupuse a le avea , precum situatii neprevazute si
amenintatoare, cazuri in care grija sau ingrijoarea ii ajuta sa evite descurajarea si sa
protejeze pe plan mental persoanele iubite fata de care este ingrijorat. De fapt grija este un
mecanism de coping care are ca scop “stapanirea” pe plan ideatic a evenimentelor
anxiogene, evitarea incertitudinii si prevenirea/an ticiparea lucrurilor negative (Wells si
Carter, 1999). Grija si grija patologica, cea de in tensitate clinica, se reveleaza pe plan
afectiv, fiziologic si in comportamentul de relatie interpersonala si se poate defini ca “ o
inlantuire de ganduri si imagini negative si relati v necontrolabile; ea reprezinta o
incercare de angajare in rezolvarea problemelor pe plan mental, probleme care ar avea un
deznodamant incert ” (Berkovec si colab. 1998).
Grija patologica este criteriul esential al diagno sticului tulburarii anxioase
generalizate, desi ea se gaseste in foarte multe al te entitati clinice, mai ales in tulburarile
depresive. Unii autori considera grija ca o vulnera bilitate individual non-specifica pentru
tulburari anxioase si depresive (Barlow si Wincze, 1998). Prevalenta ei in populatia
generala este destul de mare, in jur de 5,1% (" lifetime prevalence ") iar la nivelul
cabinetelor de medicina generala este intre 8 si 10 %.
Chestionarul Penn State de evaluare a grijii ( Penn State Worry Questionnaire –
PSWQ) este un instrument cu 16 itemi dezvoltat de Meyer si colab. (1990) pentru a masura
caracteristicile patologice ale grijei, precum ingr ijorarea excesiva si caracterul generalizat
si incontrolabil al ingrijorarii (vezi Anexa Nr. 9) .

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
211 Chestionarul PSWQ are bune proprietati psihometric e (validitate si confidenta) si
este sensibil sa deceleze schimbarile sub intervent ii terapeutice si sa identifica indivizii cu
tulburare anxioasa generalizata.
Fiecare item, din cei 16 al scalei, este cotat pe o scala cu 5 trepte de la 1 = nu este
tipic pentru mine pana la 5 = este foarte tipic pen tru mine. Astfel scala poate da un scor de
la 0 la 80. Prin metoda Receiver Operating Characte ristic Analysis, Fresco si colab. (2003)
gasesc ca scorul de 65 reprezinta un punct in care PSWQ are cea mai mare sensitivitate la
cea mai mare specificitate, deci este un bun scor-p rag pentru a identifica un “caz” de
tulburare anxioasa generalizata.
Prin testarea mai multor modele factoriale, Olatunj i si colab. (2007) gasesc ca scala
prezinta doi factori: grija excesiva si absenta ing rijorarii si ca factorul grija excesiva (itemii
cu nr. 2, 4-7, 9, 12-16) coreleaza puternic cu fact ori precum afect negativ si pesimism din
alte instrumente de evaluare. Interesant este ca in ainte cu un an de fi publicate aceste
cercetari, Crittendon si Hopko (2006) publica o sca la PSWQ abreviata cu doar 8 itemi si ca
acesti itemi sunt cuprinsi in factorul grija excesi va decelat prin analiza factoriala.
Dupa experienta mea din ultimiii ani, pentru a ave a un diagnostic confident sau
pentru a urmari progresul terapeutic in cazul tulbu rarii anxioase generalizate, este imperios
necesara evaluarea subiectilor cu acest instrument.

6.12. CHESTIONARUL TULBURARII ANXIOASE GENERALIZAT E – IV
( Generalized Anxiety Disorder Questionnaire-IV)

Pornind de la constatarea ca aproape toate instrum entele folosite pentru evaluarea
Tulburarii Anxioase Generalizate se focalizeaza doa r pe unele aspecte ale acestei categorii
clinice, Newman si colab. (2002) construesc un nou instrument de autoevaluare care are
pretentia sa acopere toate fatetele acesteia (Anexa Nr. 10). Aceasta scala reflecta
modificarile facute de la nasterea acestei entitati in DSM-III pana la ultima versiune din
DSM-IV-TR. De exemplu, in DSM-III se cerea ca grija sa fie patologica (excesiva si
nerealista) si sa existe cel putin 6 simptome din 1 8, in DSM-IV grija poate fi doar excesiva
in modul in care cuprinde mai multe domenii iar sim ptomele cerute sunt doar 3 din 6.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
212 Scala foloseste interviul clinic pentru anxietate a lui Di Nardo si Barlow (1988) si
cuprinde 9 simptome scorate pe o scala cu 8 ancore: 0 = deloc; 2 = usor; 4 = moderat; 6 =
sever; 8 = foarte sever. Pentru intrebarile 1-4 si 6, care exploreaza grija, scorul este intre 1
pentru DA si 0 pentru NU. In cazul intrebarii 5, ca re exploreaza domeniile pentru care
individul este ingrijorat, fiecare domeniu scorat p ozitiv capata scorul 1 si totalul este
impartit la 3. In cazul intrebarii 7 fiecare simpto m cu o severitate peste 6 capata scorul 1 si
scorul total al simptomelor se divide la 3. Pentru intrebarile 8 si 9 valorile incerecuite de
subiect vor fi divizate la 4. Scorul total al scale i se intinde de la 0 la 12. Aceasta metode de
scor, la prima vedere complicata, nu face altceva d ecat sa confere o mai mare pondere
simptomelor care evalueaza grija (primele 6 itemi) care pot contribui cu maximum 7 puncte
la valoare totala a scorului scalei. Scala prezinta o buna validitate si confidenta si scorul la
care senzitivitatea maxima se intalneste cu sensibi litatea maxima a scalei este de 5,70, deci
dincolo de aceasta valoare subiectii sunt categoric afectati de tulburarea anxioasa
generalizata.

6.13. SCALA DE SEVERITATE A TULBURARII ANXIOASE
GENERALIZATE ( Generalized Anxiety Disorder Severity Scale –GADSS )

Scala de severitate a tulburarii anxioase e o scal a simpla cu doar 6 itemi care
evalueaza severitatea fiecarui simptom stipulat in DSM-IV. Ea a fost dezvoltata de Shear si
colab. (2006) cu scopul de a monitoriza evolutia si mptomelor din timpul tratamentului, atat
din punct de vedere a severitatii, cat si a frecven tei si interferentei cu functionarea
subiectului (Anexa Nr.11). Fiecare item este eval uat pe o scala cu 5 puncte de la 0 = deloc
la 4 = foarte sever. Scala este recomandata sa fie utilizata la nivelul medicului de medicina
generala. Ea prezinta un scor bun la validitate, da r autorii nu au intreprins nici un studiu
asupra confidentei.

6.14. SCALA SHEEHAN DE AUTO-EVALUARE A ANXIETATII (Sheehan
Patient-Rated Anxiety Scale – SPRAS)

Istoric, conceptual de panica a fost definit la niv el individual de prezenta unei
anxietati extreme iar la nivel colectiv de prezenta in masa a unei stari de soc sau surpriza

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
213 care se intretine prin contagiune. In ani ’80 ai se colului trecut a existat o perioada de
dezacord privind termenul de panica, unii intelegan d prin aceasta doar frica si/sau teroarea,
altii ecloziunea brusca a unei stari de frica, iar altii ca o interpretare catastrofica a
evenimentelor exterioare sau simptomelor corporale. DSM-IV introduce o ordine in
delimitarea conceptului. Pentru aceste considerente scalele confidente de evaluare a panicii
au aparut tarziu, dupa rezolvarea acestei perioade de incertitudine.
Backer si colab. (2004) demonstreaza ca ce caracter izeaza indivizii cu panica este
faptul ca ei au anumite particularitati emotionale precum tendinta marcata de a controla
sentimentele de manie, anxietate si nefericire (dor inta de a suprima sau incapsula astfel de
emotii), perceptie accentuate a emotiilor si dificu ltati de a identifica si denumi emotiile
resimtite. Toate acestea duc rapid la un raspuns ve getativ supradimensionat si la
hipervigilenta, care la randul lor tind sa intretin a hiperemotionalitatea primordiala.
Scala Sheehan (1999) este un instrument cu 35 itemi care evalueaza severitatea
simptomelor de panica, itemi pe care subiectul insu si trebuie sa le coteze pe o scala de la
0=deloc la 4=extrem. Scala cuprinde intregul corteg iu de simptome somatice pe care le
experimenteaza un subiect in timpul atacului de pan ica (vezi Anexa Nr. 12). Scala
evalueaza si patru ipostaze in care panica poate ap are: i) ca urmare a unei situatii/trigger
anxiogene, ii) apare neasteptat, fara trigger, iii) apare ca anticipare a unei situatii anxiogene
si iv) apare cu simptome limitate, intr-un cadru de timp bine definit, de exemplu, in ultima
saptamana. Scala reuseste sa identifice subiectii c u panica si sa-i deosebeasca de cei cu alte
forme de tulburari anxioase. Ca o ciudatenie a aces tei scale este existenta a doi itemi care
sunt caracteristici tulburarii obsesiv-compulsive.

6.15. SCALA DE SEVERITATE A TULBURARII DE PANICA ( Panic
Disorder Severity Scale –PDSS)

Aceasts scala a fost dezvoltata de Shear si colab. (1997) ca o scala care sa masoare
severitate tulburarii de panica asa cum este descri sa in DSM-IV-TR. La fel, ea poate
monitoriza evolutia simptomelor de-al lungul tratam entului.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
214 Scala este construita dupa acelasi model ca si scal a Yale-Brown Obsessive
Compulsive Scale, scala care va fi prezentata in ca pitolul dedicate evaluarii tulburarii
obsesiv compulsive.
Scala contine sapte itemi care se evalueaza de catr e clinician pe baza intrebarilor pe
care scala le furnizeaza. Fiecare item acopera un c riteriu diagnotic care este scorat pe o
scala Likert cu 5 puncte si evalueaza frecventa ata curilor de panica, severitatea lor,
anxietatea anticipatorie, comportamentul de evitare si tulburarile de functionare ale
subiectului (vezi Anexa Nr. 13).
Scala prezinta proprietati psihometrice ce o recoma nda uzului clinic. Validitatea ei a
fost demonstrata concurent cu interviuri special de stinate pentru diagnosticul tulburarii de
panica. Se recomanda ca scala sa fie utilizata pent ru a vedea profilul severitatii panicii la un
subiect si ca sa monitorizeze schimbarile acestuia de-a lungul tratamentului; ea nu este
recomandata pentru screening.

6.16. SCALA DE AUTO-EVALUARE A TULBURARII DE PANICA ( Panic
Disorder Self-report – PDSR)

Newman si colab. (2006) pornesc la constructia aces tui instrument de la
constatarea ca exista doar doua interviuri diagnost ice confidente pentru diagnosticarea
tulburarii de panica ( Anxiety Disorders Interview Schedule for DSM-IV – A DIS-IV si The
Structured Clinical Interview for DSM-IV – SCID ) si evaluarea tulburarii de panica cu
aceste interviuri diagnostice este costisitoare si ia timp. In schimb, scalele de autoevaluare
sunt usor de administrat si destul de confidente pe ntru a furniza date necesare clinicienilor.
Instrumentul dezvoltat de acesti autori urmeaza mo dulul de panica a interviul
ADIS-IV si raspunde la criteriile diagnostice ale D SM-IV. Structura scalei PDSR este
ierarhica. Astfel, primii 4 itemi exploreaza daca s ubiectul a avut atacuri recurente si
neasteptate de panica, urmatorii trei itemi evaluea za raspunsul subiectului la atacul de
panica, iar ultimii 12 itemi evalueaza simptomele a sociate atacului de panica. Ultimii itemi
evaleaza cat de mult atacurile de panica afecteaza subiectul si cat de mult interfera cu
functionarea lui (vezi Anexa Nr. 14).

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
215 Scorul pentru itemii 1, 2, 3, 5-19 si 22 este de 1 pentru DA si 0 pentru NU, itemii 4,
23 si 24 nu se coteaza, iar scorul itemilor 20 si 2 1 se divide la 2; scorul total se poate
intinde de la 0 la 24.
Analiza de validitate si confidenta a relevat scoru ri inalte si un kappa agreement de
0,93 cand a fost comparat cu un interviu diagnostic nestructurat. Prin analiza Receiver
Operating Characteristic Curve s-a identificat ca scorul de 8,75 poate fi conside rat ca scor
prag dincolo de care un caz de atac de panic poate fi considerat ca identificat.

6.17. INVENTARUL DE MOBILITATE PENTRU AGORAFOBIE ( Mobility
Inventory for Agoraphobia – MI)

Inventarul de Mobilitate pentru Agorafobie este o s cala de autoevaluare destinata sa
masoare comportamentul de evitare (agorafobic) al s ubiectilor anxiosi (Chambless si colab.
1985 si 2000).
Comportamentul de evitare este identificat pentru 2 6 situatii tipice pe care
agorafobicul le ia in considerare si subiectul este evaluat atat pentru situatia cand este
singur, cat si pentru situatia cand este cu cineva, scala furnizand doua scoruri separate.
Fiecare item este evaluat cu o scala cu 5 puncte. I n final subiectul trebuie sa indice
daca are o zona de siguranta si cat de departe este ea de casa proprie (vezi anexa Nr. 15)
Scala are o buna confidenta si validitate si furniz eaza scoruri stabile in timp. Scala
este utila clinicianulul pentru ca furnizeza inform atii despre severitatea agorafobiei si
ierarhizearea situatiilor fobogene.

6.18. SCALA DE CLAUSTROFOBIE OST ( The Ost Claustrophobia Scale –
CS )

Aceasta scala a fost construita de Ost in 1979 dar studiul de psihometrie a fost facut
abia mai tarziu (Ost, 2006).
Autorul a ales 20 itemi dintre mai multe situatii pe care indivizii claustrofobici le-au
raportat ca fiind generatoare de anxietate. Scala f urnizeaza pentru fiecare item doua
categorii de raspunsuri, cat de multa anxietate are in diferite situatii (evaluata pe o scala cu

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
216 5 puncte) si cat de mult evita subiectul astfel de situatii (pe o scala cu 3 puncte). Astfel
fiecare subiect va avea doua scoruri, unul pentru a nxietatea claustrofobica si altul pentru
comportamentul de evitare claustrofobic (Anexa Nr. 16).
Autorul a luat un esantion din populatia generala si a constatat ca subiectii
claustrofobici au dat in medie un scor de 28,90 la anxietate si 19,91 la evitare fata de lotul
de control cu 6,60 la anxietate si 3,60 la evitare. Autorul recomanda un scor prag de 24
pentru nota de anxietate si de 9 pentru nota de evi tare.
A se nota ca nu se evalueaza ultimii doi itemi in cazul subscalei de evitare.
Scala a prezintat bune proprietati psihometrica la o analiza de validitate-confidenta.

6.19. CHESTIONARUL DE CLAUSTROFOBIE ( The Claustriphobia
Questionnaire-CLQ)

Acest chestionar a fost dezvoltat de Rachman (1993 ) iar studiul de validitate si
confidenta a fost facut de Radomsky si colab. (2001 ).
La constructia acestui instrument Rachman porneste de la considerentul ca exista
doi factori ai claustrofiei: frica de sufocare si f rica de a fi restrans intr-un un spatiu mic,
ambele generand anxietatea claustrofobica. Frica de a fi restrans este o frica ancestrala care
se intalneste si la animale si care are legatura cu incapacitatea individului de a avea
libertatea de miscare si alegere.
Autorul face o colectie de 36 situatii in care un claustrofobic ar putea trai anxietatea
si grupeaza acesti itemi in doua scale, de sufocare si restrictie. Subiectul este invitat sa
aleaga un scor pentru fiecare item dintre cinci var iante: 1= fara nici o anxietate, 2 = usor
anxios, 3 = moderat anxios, 4 = foarte anxios si 5 = extrem de anxios. Autorul face o
analiza a componentelor principale cu rotatie oblic a si compara solutia cu unul sau mai
multi fatori si gaseste ca solutia cu doi factori r eprezinta varianta cea mai simpla pentru
solutia multifactor si acopera cel mai bine variant a raspunsurilor din esantionul de studiu.
Deci Chestionarul de claustrofobie va furiniza doua scoruri, unul pentru suficare si altul
pentru restrictie.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
217 Radomski si colab. (2001) reanalizeaza scala in in tregime si incearca sa produca o
versiune usor mai scurta, sa faca scoruri normative si sa vada daca scala are o validitate
predictiva si discriminativa in a identifica cazul de claustrofobie, ca si consistenta interna si
confidenta test-retest. Astfel a rezultat o scala n umai cu 26 itemi, cu aceeasi doi factori
(sufocare cu 14 itemi si restrictie cu 12 itemi) ia r proprietatile psihometrice sunt dincolo de
orice dubiu in privinta folosirii cu incredere a ac estui instrument (vezi Anexa Nr. 17).

6.20. SCALA ANXIETATII SOCIALE LIEBOWITZ ( The Liebowitz Social
Anxiety Scale- LSAS )

Fobia sociala a starnit un interes crescut in ultim ele doua decenii, probabil legat de
o mai buna conceptualizare a domeniului ca si de pr evalenta deosebit de ridicata din
populatia generala (Lampe, 2000). Progresele cele m ai importante din ultimul timp sunt
legate de subdivizarea ei in doua clase: fobia soci ala generalizata (complexa) si fobia
sociala circumscrisa (limitata la doar la putine si tuatii sociale), legatura cu tulburarea de
personalitate evitanta si evidentierea factorilor c ognitivi care sustin tulburarea, in principal
a evaluarii negative a persoanei. Masurarea cu acur atete a tabloului clinic, a
simptomatologiei si a situatiilor generatoare de fo bie sociala este un obiectiv care
intereseaza clinicianul pentru a evalua progresul s i deznodamantul tratamentului
medicamentos si/sau psihoterapic.
Scala anxietatii sociale a lui Liebowitz evalueaza frica si evitarea in 24 situatii care
sunt probabile a genera anxietate sociala (Liebowit z, 1987). Scala este compusa din 13
activitati care genereaza anxietate sociala si 11 i nteractiuni care genereaza anxietate
sociala. Fiecare situatie este evaluata pe o scala cu patru puncte, de la 0 la 3.
Exista mai multe versiuni ale scalei, una de autoev aluare a subiectului (LASA- Self-
Reported ), o versiune pentru clinician (LASA- Clinician-Administered ) si o alta pentru
copii si adolescent (LSAS- Children and Adolesncents ). Exista putin diferente intre cele
doua versiuni pentru adulti.
In Anexa Nr. 18 este prezentata versiunea pentru cl inician. Ambele versiuni au o
foarte buna consistenta interna (coeficient Cronbac h peste 0,90) si corelatia dintre cel doua
versiuni ale scalei este foarte buna; la fel, studi ile arata o validitate convergenta si

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
218 discriminativa puternica (Balon,2005). Scala furni zeaza 6 scoruri: unul pentru frica de
interactiune sociala, altul pentru frica de actiune in context social, un scor pentru evitarea
interactiunii sociale, un scor pentru evitarea acti unii, un scor subtotal pentru actiune si un
scor subtotal pentru evitare.
Combinand socurile itemilor scala poate da un scor totl maximum de 144. Pentru
acest scor, care combina socurile la cele doua subs cale mari, de anxietate si de evitare, s-au
construit scoruri prag: pana la 30 nici o anxietate , de la 30 la 60 anxietate sociala probabila
si de la 60-90 anxietate sociala foarte probabila; un scor peste 90 indica anxietate sociala
certa.
Foarte interesant este ca la o analiza factoriala s cala Liebowitz nu rapunde la solutia
cu doi factori, frica de actiune si interactiune, a sa cum ne-am fi asteptat (Safren si colab.
1999), ci evidentiaza existenta a patru factori: fr ica de interactiune sociala, frica de a vorbi
in public, frica de a fi observati in public si fri ca de a manca si bea in public care ar putea
reprezenta forme distincte de fobie sociala.

6.21. INVENTARUL DE FOBIE SOCIALA ( The Connors Social Phobia
Inventory-SPIN)

Connors si coalb. (2000), pornind de la limitarile cunoscute ale scalelor deja
existente, dezvolta un inventar scurt care sa cupri nda spectrul tulburarii de fobie sociala,
precum anxietatea in situatii sociale, comportament ul de evitare si concomitentele somatice
ale acestora (vezi Anexa Nr. 19).
Instrumentul SPIN este de fapt o scala de autoevalu are construita cu scopul de a
distinge subiectii cu fobie sociala de cei fara, de a evalua severitatea simptomelor, de a fi
sensibila la schimbarile sub tratament si de a furn iza un scor prag dincolo de care un caz sa
poate fi identificat.
Scala contine intrebari care evalueaza frica (de oa meni importanti sau cu autoritate,
de petreceri sau evenimente sociale, de a fi critic at, de a vorbi cu straini sau de a face
lucruri cand este observat), evitarea (de a vorbi c u oameni straini, de a aparea jenat in fata
altora, de a merge la pertreceri, de a fi in centru l atentiei, de a tine discursuri, de a fi

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
219 criticat) si despre simtomele fizice insotitoare (r oseata, transpiratii, palpitatii, tremuraturi
sau neliniste in fata altora).
Cele 17 intrebari sunt evaluate pe o scala de la 0 la 4 si scorul intreg se poate intinde
de la 0 la 64. Scala prezinta o nota buna de confid enta la test-retest si o validitate
satisfacatoare; consistenta interna este intre coef icient Chronbach 0,87 si 0,94. Scorul prag
la care deceleaza un caz de fobie sociala fata de p opulatia generala sau de alte cazuri de
tulburari psihiatrice este de 19.

6.22. INVENTARUL DE ANXIETATE SI FOBIE SOCIALA ( The Social
Phobia and Anxiety Inventory-SPAI)

Inventarul de anxietate si fobie sociala este un in strument de autoevaluare a fobiei
sociale asa cum este definita in DSM. El a fost dez voltat de Tuner si colab. (1989 si 1995)
ca se evalueze simptomele somatice si cele cognitiv e ale fobieici sociale. Scala cuprinde
doua subscale, una cu 32 itemi pentru fobia sociala si alta cu 13 itemi pentru agorafobie.
Itemii au fost extrasi din experienta clinica a aut orilor si sunt evaluati pe o scala cu 7
puncte.
Subscala de fobie sociala evalueaza gradul de teama si frecventa ei in situatia in
care subiectul intalneste persoane cu autoritate, s traini, persoane de sex opus sau oameni in
general si gradul in care subiectul prezinta simpto me somatice si cognitive legate de
aceasta teama. Subscala de agorafobie este inclusa doar ca sa se determine in prealabil daca
aceste simptome sunt datorate fricii de a avea un a tac de panica sau sunt parte a fricii de
evaluare negativa.
Scala prezinta bune proprietati psihometrice si reu seste sa discrimineze fobia
sociala de alte tulburari anxioase.
Scorul scalei poate fi de la 0 la 192 pentru scala de fobie sociala si de la 0 la 78
pentru scala de agorafobie. Modul de scorare a fiec arui item este destul de complex pentru
ca sunt itemi cu mai multe elemente ce trebuie eval uate si scorul se stabileste facand o
medie. Daca se scade din scorul de fobie sociala sc orul la scala de agorafobie atunci se
considera ca rezultatul este cel adevarat pentru fo bia sociala si astfel un scor de peste 60

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
220 reprezinta un semnal de alarma iar un scor diferent ial de peste 80 reprezinta o siguranta ca
este vorba de un caz de fobie sociala.
Scala este aparata de drepturi de autor si nu poate fi reprodusa aici. Se poate obtine
un kit ce include manualul de utilizare si 25 formu lare de scor pentru 55$ de la Multi-
Health Systems, Inc, 908 Niagara Falls Blvd, North Tonawanda, NY 14120-2060.

6.23. INDEXUL SENZITIVITATII ANXIOASE ( The Anxiety Sensitivity Index-
ASI-3 )

Din punct de vedere etologic anxietatea se bazeaza pe doua posibile moduri prin
care mamiferele, in general, reactioneaza la primej die: orientarea si apararea. In timpul
orientarii individul scaneaza mediul cautand posibi lele amenintari si el poate fi confident
referitor la capacitatea proprie de a rezolva peric olele sau poate fi senzitiv si hipervigilent
la semnalele de pericol. Cand se apara, individul e ste gata de a declansa o cascada de reactii
care sa asigure securitatea organismului. Indivizii anxiosi, indiferent de “haina” care o
imbraca, prezinta o atentie exagerata si o hipervig ilenta fata de pericole sau sugestii care
amintesc pericolul si care sunt autointretinute de scheme cognitive distorsionate precum
trairile pe care le are cand este anxios (Mansell, 2004). Reiss si colab. (1986) considera ca
orice forma de anxietate se dezvolta dintr-una din cele trei forme de senzitivitati pe care un
individ anxios le-ar avea: frica de evaluare negati va, senzitivitatea anxioasa si senzitivitatea
pentru boli si traumatisme. Senzitivitatea anxioasa este frica de simptomele pe care le
traieste un subiect anxios (de ex. palpitatile, sen zatia de sufocare, durerile in piept,
ametelile, etc) si care nu le pune pe seama anxieta tii, ci le considera ca ar fi expresia unui
risc iminent pentru o afectiune amenintatoare de vi ata. Senzitivitatea anxioasa este
considerata a fi o trasatura neuro-cognitiva care a mplifica frica si alte reactii anxioase si
plaseaza individul la riscul de a dezvolta tulburar i anxioase, mai ales tulburarea anxioasa
generalizata sau tulburarea de panica (Reiss, 1991) .
Luand in considerare acest construct, Reiss si col ab. (1986) construiesc o scala de
evaluare a senzitivitatii anxioase cu 16 itemi numi t Scala de evaluare a sensitivitatii
anxioase ( Anxiety Sensivitity Index-ASI ). Itemi originari sunt cei care amintesc de

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
221 simptomele somatice ale anxietatii. Taylor si Cox ( 1998) revizuiesc aceasta scala si adauga
alti itemi si astfel apare o versiune revizuita car e contine 36 itemi si ne numeste Anxiety
Sensitivity Index-Revised – ASI-R . Aceasts scala incearca sa inlocuiasca un construc t mono-
dimensional cu altul multidimensional care prezinta patru factori: frica de simptome fizice
(simptomele cardiace vor conduce la un atac de inim a), frica congitiva (frica ca isi va
pierde controlul si va inebuni) si frica sociala (o amenii vor observa dificultatile pe care le
intampina) si frica de simptome fizice fara o expli catie plauzibila (Deacon si colab. 2003).
Recent, Taylor si colab. (2007) isi reconstruiesc scala si fac o versiune mai scurta cu
doar 18 itemi ( ASI-3 ) pe baze unui esantion de 2361 subiecti si ii gase sc o structura cu trei
factori: frica somatica, frica cognitiva si frica s ociala. Subiectul evaluat trebuie sa aleaga
cat de mult este de acord cu fiecare asertiune a te stului intre 1 = foarte putin si 4 = foarte
mult. Studiul de validitate si confidenta a fost u n studiu cross-cultural care a cuprins
esantioane din SUA, Canada, Spania, Franta, Mexic s i Olanda si a aratat o perfomanta
psihometrica remarcabila.
Aceasta scala este prezentata in Anexa Nr. 20.

6.24. SCALA SCURTA A FRICII DE EVALUARE NEGATIVA ( The Brief
Fear of Negative Evaluation Scale-Brief FNES )

Aceasta scala a fost facuta de Leary (1984) pe baza unui din cele mai vechi
chestionare de evaluare a fobiei sociale, cel al lu i Watron si Friend (1969).
Scala evalueaza un aspect particular al aneixtatii sociale legata de o particularitate
cognitiva precum asteptarea de a fi evaluat negativ .
Versiunea integrala avea 30 intrebari care erau cot ate cu adevarat sau fals, cu scopul
de a masura frica de a fi evaluat de altii, astepta rea de a fi evaluat negativ de altii si necazul
generat de acestea. Versiunea scurta are doar 12 in trebari si raspunsurile pot fi etalate pe o
scala de la 1 la 5. Scorurile de la itemii2, 4, 7 s i 10 trebuie inversate, 5 devenind 1 si 1
devenind 5 (vezi Anexa Nr. 21).
Scala intreaga FNSE cat si cea scurta au o buna val iditate si confidenta si sunt pe
larg folosite in studii clinice si munca de zi cu z i cu pacientul.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
222
6.25. SCALA GANDURILOR SI CREDINTELOR SOCIALE ( The Social
Thoughts and Beliefs Scale )

Aceasta scala evalueaza structura cognitiva si por neste de la considerentul ca fobia
sociala este o entitate clinica in care simptomele cognitive sunt dominante, spre deosebire
de tulburarea de panica in care plangerile somatice apar pe primul plan. Individul cu fobie
sociala prezinta distorsiuni cognitive care il cond uc la prelucrarea neadecvata a sugestiilor
primite din ambianta sociala, precum sugestiile con versationale, de acceptare sau de
confort; el le percepe printr-o lentila negativa si le deturneaza sensul spre rejectie, jena,
inadaptare, disconfort.
Turner si colab. (2003) dezvolta un instrument cu 21 itemi formulati empiric pe
baza literaturii si experientei autorilor cu scopul de a evalua cognitiile negative din fobia
sociala. Initial autorii au ales un numar de 45 ite mi iar apoi pe baza raspunsurilor unui
numar de psihiatrii si psihologici clinicieni pe de -o parte si a unui lot de bolnavii cu fobie
sociala au exclus 14 itemi iar pe baza unei analize “ post hoc ” au fost inlaturati alti itemi
ramanand doar 21 de itemi. Fiecare item este evalu at pe o scala Likert cu 5 puncte (1 =
deloc caracteristic pana la 5 = totdeauna caracteri stic). Scala este prezentata in Anexa nr.
22.
Analiza de confidenta si validitate a aratat calit ati psihometrice robuste (coeficient
Cronbach = 0,96, indice test-retest = 0,94) iar ana liza factoriala a evidentiat structura cu doi
factori (comparare sociala si inaptitudine sociala) .
Scala are capacitatea de a distinge subiecti cu fo bie sociala de alti subiecti cu
tulburari anxioase si este destinata mai ales sa ev alueze subiectul de-a lungul terapiei
cognitiv-comportamentale.

Bibliografie:

Backer R, Holloway J, Thomas PW (2004): Emotional processing and panic, Behaviour Research and
Therapy, 42: 1271-1287.

Balon R (2005): Masuring anxiety: Are we getting wh at we need? Depression and Anxiety, 22:1-10.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
223 Barlow DH (2000): Unraveling the mystery of anxiety and its disorders from the perspective of emotion
theory, American Psychologist, 2000: 1247-1263.

Barlow DH (1988); Anxiety and its disorders: The na ture and treatment of anxiety and panic, New York:
Guilford Press.

Barlow DH, Wincze J (1998): DSM-IV and beyond: what is generalized anxiety
disorder. Acta Psychiatr Scand, 98 (Suppl 393):23-2 9.
Barnes LLB (2002): Reliability Generalization of Sc ores on the Spielberger State-Trait Anxiety Invento ry,
Educational and Psychological Measurement, 62: 603- 618.
Beck AT, Epstein N, Brown G, Steer RA (1988): An I nventory for measuring clinical anxiety: Psychometr ic
proprieties, Journal of Consulting and Clinical Psy chology, 6: 893-897.

Beck AT, Epstein N, Brown G, Steer RA (2000): Beck Anxiety Inventory, Handbook of Psychiatric
Measures, AJ Rush (Ed.), American Psychiatric Assoc iation.

Beck AT, Steer RA (1991): Beck Anxiety Inventory Ma nual. San Antonio, TX: Psychological Corporation.

Beck JG, Stanley MA, Zebb BJ (1999): Effectiveness of the Hamilton Anxiety Rating Scale with Older
Generalized Anxiety Disorder Patients, Journal of C linical Geropsychology, 5:281-290.

Beidas RS, Stewart RE, Walsh L et al (2015): Free, brief and validated: Standardized instruments for l ow-
resources menta;l health settings, Cognitive Behavi oral Practice, 22(1) :5-19.

Borkovec TD, Ray WJ, Stoeber J (1998): Worry: a cog nitive phenomenon intimately linked to affective,
physiological, and interpersonal behavioral process es. Cognitive Therapy Research, 22:561-576.

Bruss GS, Gruenberg AM, Goldstein RD, Barber JP (19 94): Hamilton anxiety rating scale interview guide:
joint interview and testretest methods for interrat er reliability. Psychiatry Research, 53: 191–202.

Burns DD (1990): The Feeling Good, Plume by Penguin Group, New York.

Chambless DL, Caputo GC, Jasin SE, et al (1985): Th e Mobility Inventory for Agoraphobia. Behavioral
Research and Therapy, 23:33–44.

Chambless DL, Caputo GC, Jasin SE et al (2000): The Mobility Inventory for Agoraphobia (MI), Handbook
of Psychiatric Measures, AJ Rush (Ed.), American Ps ychiatric Association.

Clark DA, Steer RA, Beck AT: Common and specific di mensions of self-report anxiety and depression:
implications for the cognitive and tripartite model s, Journal of Abnormal Psychology, 103:645-654.

Clark LA,Watson D (2006): Distress and fear disorde rs: an alternative empirically based taxonomy of th e
‘‘mood’’ and ‘‘anxiety’’ disorders. British Journal of Psychiatry, 189:481–483.

Connor KM, Davidson JRT, Churchill LE et al (2000): Psychometric proprieties of the Social Phobia
Inventory (SPIN), British Journal of Psychiatry, 17 6:379-386.

Covi L, Lipman MC, Nair DM, Crezlinsky T (1979): Sy mptomatic volunteers in multicenter drug trials.
Progress in Neuropsychopharmacology and Biological Psychiatry 3: 521-528.

Cox T, Beal D, Brittain S (2000): The concurrent va lidity of the Mind over Mood Anxiety Inventory, Eas tern
Kentucky University, unpublished manuscript.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
224 Crittendon J, Hopko DR (2006): Assessing worry in o lder and younger adults: Psychometric properties of an
abbreviated Penn State Worry Questionnaire (PSWQ-A) , Anxiety Disorders, 20: 1036-1054.

Deacon, BJ, Abramowitz JS, Woods CM, Tolin DF (2003 ): The Anxiety Sensitivity Index – Revised:
psychometric properties and factor structure in two nonclinical samples, Behaviour Research and Therap y,
41: 1427-1449.

Di Nardo RA, Barlow D H (1988): Anxiety Disorders I nterview Schedule-Revised
(ADIS-R ). Albany: Center for Stress and Anxiety Disorders.

Dugas MJ, Gosselin P, Ladouceur R (2001): Intoleran ce of uncertainty and worry: Investigating narrow
specificity in a non-clinical sample. Cognitive and Therapy Research, 25:551–558.

Endler NS, Kocovski NL (2001): State and trait anx iety revisited, Anxiety Disorder, 15:231-245.

Enns MW, Cox BJ, Parker JDA, Gurertin JE (1998): Co nfirmatory factor analysis of the Beck Anxiety and
Depression Inventories in patients with major depre ssion, Journal of Affective Disorders, 46: 195-200.

Fresco DM, Mennin DS, Heimberg RG, Turk CL (2003): Using the Penn State Worry Questionnaire to
identify individuals with generalized anxiety disor der: a receiver operating characteristic analysis, Journal of
Behavior Therapy and Experimental Psychiatry, 34: 2 83–291.

Greenberger D, Padesky CA (1995): Mind Over Mood: A Cognitive Therapy Treatment Manual for Clients.
New York: Guilford Press.

Gros DF, Antony MM, Simms LJ, McCabe RE (2007): Psy chometric Properties of the State–Trait Inventory
for Cognitive and Somatic Anxiety (STICSA): Compari son to the State–Trait Anxiety Inventory (STAI),
Psychological Assessment, 19: 269-381.

Hamilton M (2000): Hamilton Anxiety Rating Scale (H ARS), Handbook of Psychiatric Measures, AJ Rush
(Ed.), American Psychiatric Association.

Haslam N (2003): Categorical versus dimensional mod els of mental disorder: the taxometric evidence,
Australian and New Zealand Journal of Psychiatry, 3 7:696-704.

Hettema JM (2008): The nosologic relationship betwe en generalized anxiety disorder and major depressio n,
Depression and Anxiety, 25:300-316.

Hewitt PL, Norton GR (1993): The Beck Anxiety Inven tory: A psychometric analysis, Psychological
Assessment, 5: 408-412.

Kennedy BL, Schwab JJ, Morris RL, Belida G (2001): Assessment of state and trait of anxiety in subject s
with anxiety and depressive disorders, Psychiatric Quarterly, 72: 263-276.

Kessler D, Bennewith O, Lewis G, Sharp D. (2002): D etection of depression and anxiety in primary care:
Follow up study. British Medical Journal, 325:1016-1017.

Kobak KA, Reynolds WM, Greist JH: Development and v alidation of a computer-administered version of the
Hamilton Anxiety Scale, Psychological Assessment, 5 :487-492.

Lampe LA (2000): Social phobia: a review of recent research trends, Current Opinion in Psychiatry,
13:149-155.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
225 Leary MR (1983): A Brief Version of the Fear of Neg ative Evaluation Scale, Personality and Social
Psychiatry, 9:371-375.

Lewis A (1970): The ambiguous word “anxiety”, Inter national Journal of Psychiatry, 9:62-79.

Liebowitz, M. R. (1987): Social phobia, Modern Prob lems of Pharmacopsychiatry (DF Klein Ed.) 22: 141-
173.
Lovibond, S.H. & Lovibond, P.F. (1995a): Manual for the Depression Anxiety Stress Scales. (2nd. Ed.)
Sydney: Psychology Foundation.
Lovibond, P.F. & Lovibond, S.H. (1995b): The struct ure of negative emotional states: Comparison of the
Depression Anxiety Stress Scales (DASS) with the Be ck Depression and Anxiety Inventories. Behaviour
Research and Therapy, 33: 335-343.
Maier W, Buller R, Philipp M, Heuser I (1988): The Hamilton Anxiety Scale: reliability, validity and
sensitivity to change in anxiety and depressive dis orders. J. Affect. Disord., 14(1) :61–68.
Mansell W (2004): Cognitive psychology and anxiety, Psychiatry, 3: 6-10.
Meyer T J, Miller ML, Metzger RL, Borkovec TD (1990 ): Development and validation of the Penn State
Worry Questionnaire. Behaviour Research and Therapy , 28: 487–495.

Newman MG, Holmes M, Zuellig AR et al (2006): The R eliability and Validity of the Panic Disorder Self-
Report: A New Diagnostic Screening Measure of Panic Disorder, Psychological Assessment, 18: 49–61.

Newman MG, Zuellig AR, Kachin KE et al (2002): Preliminary Reliability and Validity of the General ized
Anxiety Disorder Questionnaire-IV: A Revised Self-R eport Diagnostic Measure of Generalized Anxiety
Disorder, Behavior Therapy, 33:215-233.

Olatunji BO, Deacon BJ, Abramowitz JS, Tolin DF (20 06): Dimensionality of somatic complaints: Factor
structure and psychometric proprieties of the Self- Rating Anxiety Scale, Anxiety Disorders, 20: 543-56 1.

Olatunji BO, Schottenbauer MA, Rodriguez BF et al ( 2007): The structure of worry: Relations between
positive/negative personality characteristics and t he Penn State Worry Questionnaire, Journal of Anxie ty
Disorders, 21:540-553.

Ost LG (2006): The claustrophobia scale: a psychome tric evaluation, Behaviour Research and Therapy, 45 :
1053-1064.

Plehn K, Peterson RA (2002): Anxiety sensitivity as a predictor of the development of panic symptoms, panic
attacks, and panic disorder: A prospective study. J ournal of Anxiety Disorder, 16:455–474.

Rachman S (1993): Analyses of Claustrophobia, Journ al of Anxiety Disorder, 7: 281-291.

Radomsky AS, Rachman S, Thordarson et al (2001): Th e Caustrophobia Questionnaire, Journal of Anxiety
Disorders, 15: 287-297.

Reiss, S. (1991). Expectancy model of fear, anxiety , and panic. Clinical Psychology Review, 11: 141–15 3.

Riskind JH., Beck AT, Brown G, Steer RA (1987): Tak ing the measure of anxiety and depression: Validity of
the reconstructed Hamilton scales. Journal of Nervo us and Mental Disorders, 175: 474-479.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
226
Safren SA, Heimberg RG, HornerKJ et al (1999): Fact or structure of social fear: The Liebowitz Social
Anxiety Scale, Journal of Anxiety Disorders, 3: 253 -270.

Sheehan DV (1999): Appendix 2. The Sheehan Patient Rated Anxiety Scale, Journal of Clinical Psychiatry ,
60 (Suppl. 18): 63-64.

Schmidt NB, Lerew DR, Jackson RJ (1997): The role o f anxiety sensitivity in the pathogenesis of panic:
Prospective evaluation of spontaneous panic attacks during acute stress. Journal of Abnormal Psycholgy ,
106:355–364.

Shear KM, Belnap BH, Mazumdar S et al (2006): Gener alized Anxiety Disorder Severity Scale (ADSS): A
preliminary validity study, Depression and Anxiety, 23: 77-82.

Shear MK, Bilt JV, Rucci P et al (2001): Reliabilit y and validity of a structured interview guide for the
Hamilton Anxiety Rating Scale (SIGH-A), Depression and Anxiety, 13: 166-178.

Shear MK, Bjelland I, Beesdo K, Gloster AT, Wittche n H-U (2007): Supplementary dimensional assessment
in anxiety disorders, International Journal of Meth ods in Psychiatric Research, 16(S1): S52–S64.

Shear MK, Brown TA, Barlow DH et al (1997): Multice nter collaborative Panic Disorder Severity Scale,
American Journal of Psychiatry, 154:1571-1575.

Shear MK, Feske U, Brown C et al (2000): Handbook o f Psychiatric Measures, AJ Rush (Ed.), American
Psychiatric Association.

Spielberger CD, Gorsuch RR, Luchene RE (1970): Manu al for the State-Trait Anxiety Inventory, Palo Alto ,
CA, Consulting Psychologist Press.

Stanley MA, Beck JG (2000): Anxiety disorder, Clini cal Psychology Review, 20: 731–754.

Taylor S, Cox BJ (1998): An expanded Anxiety Sensit ivity Index: Evidence for a hierarchic structure in a
clinical sample. Journal of Anxiety Disorders, 12: 463–483.

Turner SM, Beidel DC, Dancu CV, Stanley MA (1989): An empirically derived inventory to measure social
fears and anxiety: The Social Phobia and Anxiety In ventory, Psychological Assessment 1:35–40.

Turner SM, Beidel DC, Dancu CV (1995): Social Phobi a and Anxiety Inventory Manual, North Tonawanda,
NY, MHS.

Turner SM, Johnson MR, Beidel DC et al (2003): The Social Thoughts and Beliefs Scale: A new inventory
for assessing cognitions in social phobia, Psycholo gical Assessment, 15: 384-391.

Tyrer P, Methuen C (2007): Rating Scales in Psychia try, London, RCPsych Publication

Watson D, Friend R (1969): Measurement of social-ev aluative anxiety, Journal of Consulting and Clinica l
Psychology, 33:448–457.

Watson D, O’Hara MA, Stuart S (2008): Hierarchical structures of affect and psychopathology and their
implications for the classification of emotional di sorders, Depression and Anxiety, 25:282-288.

Wells A, Carter K (1999): Preliminary tests of a co gnitive model of generalized anxiety disorder. Beha vioral
Research and Therapy, 37:585-594.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
227
Wetherell LJ, Arean PA (1997): psychometric evaluat ion of the Beck Anxiety Inventory with older medica l
patients, Psychological Assessment, 9: 136-144.

Zung WK (1971): A rating instrument for anxiety dis orders, Psychosomatics, 12: 371-379.

– oo O 00 –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
228

Anexa Nr. 1

SCALA HAMILTON DE EVALUARE A ANXIETATII
(Hamilton Anxiety Rating Scale – HMA-A)

Mai jos este o lista care descrie unele sentimente pe care oamenii le pot avea. Evalueaza pacientul pr in
potrivirea simptomelor lui cu fraza care descrie ce l mai bine marimea acestor sentimente. Selecteaza n umai
unul din cele cinci raspunsuri pentru cele 14 intem i:
0 = absent; 1=usor; 2=moderat; 3=sever; 4=f oarte sever.

1. Dispozitie anxioasa 0 1 2 3 4
Grija, anticiparea a ceea ce e mai rau, anticiparea fricii, iritabilitate

2. Tensiune 0 1 2 3 4
Sentimentul de a fi tensionat, alarmat, obosit, nel inistit, incapabil de a se relaxa, plans usor,

3. Frica 0 1 2 3 4
Frica de intuneric, de straini, de a ramane singur, de animale, de trafic sau de aglomeratie

4. Insomnie 0 1 2 3 4
Dificultatate in a adormi, somn intrerupt, somn neo dihnitor, oboseala la trezire, cosmaruri,

5. Tulburari intelectuale 0 1 2 3 4
Dificultati in concentrare, tulburari de memorie

6. Dispozitie depresiva 0 1 2 3 4
Pierderea intereselor, pierderea placerii din activ itatile altadata placute, tristete, trezire devreme ,
schimbari diurne ale dispozitiei

7. Tulburari musculare 0 1 2 3 4
Dureri, contracturi, spasme, inclestarea dintilor, schimbarea tonului vocii, hipertonie musculara

8. Tulburari senzoriale 0 1 2 3 4
Tiuituri in urechi, vedere incetosata, valuri de ca ldura sau frig, slabiciune, intepaturi

9. Simptome cardiovasculare 0 1 2 3 4
Tahicardie, palpitatii, dureri in piept, puls erect il, senzatie de lesin, extrasistole

10. Simptome respiratorii 0 1 2 3 4
Senzatie de presiune si constructie in piept, lipsa de aer, dispnee, oftat

11. Simptome gastrointestinale 0 1 2 3 4
Dificultati in inghitit, dureri abdominale, senzati i de arsura, de balonare, greata, voma, garguisment e,
diaree sau constipatie, pierdere in greutate

12. Simptome genitourinare 0 1 2 3 4

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
229 Urinari frecvente, senzatie de urinare imperioasa, amenoree, menoragie, frigiditate, ejaculare prematu ra,
pierderea libidoului, impotenta

13. Simptome vegetative 0 1 2 3 4
Senzatie de gura uscata, valuri de caldura si rosea ta, paloare, tendinta de transpiratie, presiune cef alica,
piloerectie, vertij

14. Comportamentul in timpul interviului 0 1 2 3 4
Nervozitate, neliniste, tremorul mainilor, incrunta rea fetii, aspect tensionat, respiratie rapida si
zgomotoasa, paloare, inghitituri frecvente, etc.

– oo O 00 –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
230

Anexa Nr. 2:

INTERVIUL STRUCTURAT AL SCALEI HAMILTON DE
EVALUARE A ANXIETATII
(Structured Interview Guide for the Hamilton Anxiety Scale (SIGH-A)

1. Care a fost dispozitia ta in ultima saptamana?
Ai fost anxios, nervos?
Ai fost ingrijorat?
Ai avut sentimentul ca ceva rau s-ar putea intamp la?
Te-ai simtit iritat?

0 – Fara dispozitie anxioasa
1 – Anxietate sau grija usoara indicata numai daca este intrebat; nici o schimbare in functionare
2 – Preocupare fata de evenimente minore, anxietate doar in unele zile
3 – Anxietate/ingrijorare aproape zilnic cu afectar ea activitati zilnice; zilnic preocupat de aceste
simptome
4 – Anxietate aproape constanta; perturbarea functi onarii de rol

2. Te-ai simtit tensionat?
Te sperii/tresari repede?
Plangi usor?
Obosesti repede?
Ai fost nelinistit sau agitat sau tensionat/incapab il sa te relaxezi?

0 – Nici o tensiune
1 – Usoara tensiune ocazional sau in unele zile (1 -2 zile), momente de teama exagerata sau dispozitie
labila
2 – Tensiune sau oboseala musculara 50% din timp sa u repetate (mai mult de doua) episoade de
neliniste si teama
3 – Aproape zilnic tensiune musculara, oboseala si/ sau neliniste (mai mult de 75% din timp sau
persistent), simptomele interfera cu functionarea
4 – Tensiune, neliniste si agitatie constanta, inab ilitate de a se relaxa in timpul interviului

3. Te-ai simtit infricosat de situatii sau evenimente?
Ti-a fost frica de intuneric?
De straini?
Sa fi singur?
De animale?
Sa fi prins in trafic?
De aglomeratie?
Alte frici?

0 – Nici o frica
1 – Frica usoara dar necauzand deranj sau probleme
2 – Frica duce la evitarea situatiilor sau cauzeaz a probleme intr-una sau mai multe ocazii

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
231 3 – Frica este un lucru care necajeste subiectul ap roape in fiecare zi (75%); subiectul ar putea avea
nevoie de a fi cu cinevain situatiile de frica
4 – Frica si evitare care perturba puternic functio narea. Subiectul poate evita multiple situatii chia r
daca este acompaniat; agorafobie marcata

4. Cum ai dormit in ultima saptamana?
Ai vreo dificultate in a adormi?
Te trezesti noaptea?
Te trezesti devreme si nu mai poti adormi?
Te simti nelinistiti dimineata?

0 – Nici o problema cu somnul
1 – Probleme usoare cu somnul (de ex. 1-2 nopti cu dificultati de adormire sau cosmaruri)
2 – Mai multe nopti cu probleme de som dar nu persi stente (de ex. Mai mult de ½ ora pana adoarme,
cosmaruri sau oboseala excesiva la trezire)
3 – Probleme persistente cu somnul (mai multe zile) caracterizate de dificultati de adormire (mai
mult de o ora pana adoarme) sau sta treaz, nelinist it, frecvente cosmaruri, somn nesatisfacator,
oboseala
4 – Dificultati in fiecare noapte cu adormirea sau mentinerea somnului sau oboseala severa la trezire

5. Ai avut probleme de concentrare sau de rememorare?

0 – Nici o dificultate
1 – Rare episoade de uitare sau de lipsa de concent rare care nu perturba subiectul
2 – Episoade recurente de uitare sau dificultati de concentrare care cauzeaza subiectului destule
probleme
3 – Persistente probleme de memorie si concentrare care interfera cu sarcinile zilnice
4 – Probleme serioase datorita tulburarilor de conc entrare

6. Te-ai simtit depresiv?
Ai pierdut interesul/motivatia fata de diferite luc ruri?
Ti-ai pierdut placerea de a te intalnii cu prieteni i sau pentru hobbiurile tale?

0 – Nici o depresie
1 – Ocazional sau usoara tristete sau raposteaza s caderea placerii in viata
2 – Trist sau dezinteresat 50% din timp dar nu inf luenteaza functionarea
3 – Persistenta tristete sau pierdere a placerii, semnificativ influenteaza viata subiectului si este
evidenta pentru altii
4 – Depresie severa zilnica cu semnificativa pertur bare a functionarii

7. Ai simtit dureri sau tensiuni musculare
Ai simtit spasme sau contractii musculare?
Ai avut inclestarii ale maxilarelor (scrasnit din d inti)
Ti-ai pierdut tonul vocii?

0 – Nici un simptom muscular
1 – Prezenta sporadica a 1-2 simptome dar fara sa necajeasca pe subiectul
2 – Mai multe simptome usoare sau unul care-l neca jeste tare
3 – Simptomele in mai multe zile care-l necajesc p e subiect si care-l determina sa-si limiteze
activitatea sau sa ia medicamente
4 – Zilnic sau aproape zilnic simptome care deranje aza tare subiectul si care-l face sa isi restranga
activitatea sau sa caute ajutor medical

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
232 8. Ai avut tiuituri in urechi, vedere incetosata, valu ri de caldura sau de frig, senzatii de intepaturi
sau arsuri, oboseala ( nu in timpul unui atac de panica)

0 – Nici un simptom
1 – Rar prezenta a 1-2 simptome dar fara sa necajea sca subiectul
2 – Probleme usoare cu cateva simptome sau un simpt om il necajeste mai tare
3 – Simptomele apar in mai multe zile si necajesc s ubiectul mai tare si/sau subiectul incearca sa
controleze simptomele prin limitarea activitatii sa u luarea de medicamente
4 – Zilnic sau aproape zilnic simptome care perturb a semnificativ subiectul si il fac sa reduca
activitatea sau sa se duca la medic

9. Ai avut perioade cand inima a batut repede sau nere gulat ( nu in timpul unui atac de panica)
Ai avut dureri in piept sau senzatii de slabiciune de la inima?

0 – Nici un simptom
1 – Rar prezenta a 1-2 simptome dar fara sa necajea sca subiectul
2 – Probleme usoare cu cateva simptome sau un simpt om il necajeste mai tare
3 – Simptomele apar in mai multe zile si necajesc s ubiectul mai tare si/sau subiectul incearca sa
controleze simptomele prin limitarea activitatii sa u luarea de medicamente
4 – Zilnic sau aproape zilnic simptome care perturb a semnificativ subiectul si il fac sa reduca
activitatea sau sa se duca la medic

10. Ai avut probleme cu respiratia? De exemplu senzatie de presiune sau constrictie in piept, de
greutate in respiratie sau lipsa de aer? ( nu in timpul unui atac de panica)

0 – Nici un simptom
1 – Rar prezenta a 1-2 simptome dar fara sa necajea sca subiectul
2 – Probleme usoare cu cateva simptome sau un simpt om il necajeste mai tare
3 – Simptomele apar in mai multe zile si necajesc s ubiectul mai tare si/sau subiectul incearca sa
controleze simptomele prin limitarea activitatii sa u luarea de medicamente
4 – Zilnic sau aproape zilnic simptome care perturb a semnificativ subiectul si il fac sa reduca
activitatea sau sa se duca la medic

11. Ai avut probleme sau dureri de burta? (nu in timpul unui atac de panica)
Greata sau voma?
Arsuri sau crampe la stomac?
Arsuri pe esofag/pirozis?
Diaree sau constipatie?
Balonari?

0 – Nici un simptom
1 – Rar prezenta a 1-2 simptome dar fara sa necajea sca subiectul
2 – Probleme usoare cu cateva simptome sau un simpt om il necajeste mai tare
3 – Simptomele apar in mai multe zile si necajesc s ubiectul mai tare si/sau subiectul incearca sa
controleze simptomele prin limitarea activitatii sa u luarea de medicamente
4 – Zilnic sau aproape zilnic simptome care perturb a semnificativ subiectul si il fac sa reduca
activitatea sau sa se duca la medic

12. Ai avut probleme cu urinatul? De exemplu ai urinat mai frecvent decat deobicei?
Simti nevoia sa urinezi urgent? Nu poti sa te tii?
Ti-a scazut interesul pentru sex?
Pentru femei: Iti vine menstruatia la timp?
Ai probleme in obtinerea org asmului?

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
233 Pentru barbati: Ai probleme in mentinerea erectiei?
Ejaculezi prea repede?

0 – Nici un simptom
1 – Rare sau minore simptome urinare sau sexuale
2 – Simptome urinare mai multe zile pe saptamana, ocazional probleme sexuale
3 – Simptome sexuale si urinare majoritatea zilelo r, amenoree
4 – Zilnic simptome urinare si sexuale care necaje sc subiectul si-l fac sa caute tratament medical

13. Ai simtit ca iti arde fata sau ai fost palid sau za pacit de cap? ( nu in timpul unui atac de panica)
Ai avut senzatie de durere si presiune in cap/migre na?
Te-ai infiorat si ti s-a ridicat parul pe maini sau pe spate cand ti-a fost frica?

0 – Nici un simptom
1 – Simptome usoare si rare
2 – Simptomele apar de mai multe ori pe saptamana si au fost suparatoare
3 – Simptome suparatoare si jenante aproape zilnic ,
4 – Simptomele sunt zilnice, suparatoare si produc probleme de functionare (de ex. migrenele zilnice
sau senzatia de zapaceala/obtuzie conduce la limita rea activitatii)

14. Evalueaza comportamentul din timpul interviului
Neliniste, nu poate sta linistit, tremor al mainilo r, incruntarea fruntii, paloarea fetii sau pete
pe fata, respiratie rapida, frecvente inghitituri

0 – Nici un simptom aparent
1 – Prezenta a 1-2 simptome de mica intensitate
2 – Prezenta a mai multor simptome de mica intensit ate sau unul de mai mare intensitate
3 – Persistenta simptomelor in timpul interviului
4 – Agitatie, hiperventilatie, dificultati in term inarea interviului.

– oo O 00 –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
234

Anexa Nr. 3

INVENTARUL BECK DE ANXIETATE
(Beck Anxiery Inventory)

Mai jos se afla o lista cu simptomele anxietatii. V a rog cititi cu atentie fiecare simptom al listei.
Indicati cat de mult v-a deranjat acest simptom in ultima luna, inclusiv astazi, incercuind numarul di n
spatiul corespunzator din dreptul simptomului.

Item Deloc Usor
nu m-a
deranjat
prea mult
Moderat
m-a
deranjat
uneori Sever
m-a
suparat
tare de tot

Amorteli sau furnicaturi
0 1 2 3

Calduri
0 1 2 3

Dat din picioare (bataieli)
0 1 2 3

Incapabil de a te relaxa
0 1 2 3

Frica ca ceva rau se va petrece
0 1 2 3

Ametit sau zapacit de cap
0 1 2 3

Batai rapide de inima
0 1 2 3

Nelinistit
0 1 2 3

Temator sau infricosat
0 1 2 3

Nervos
0 1 2 3

Senzatie ca te strange ceva de gat 0 1 2 3

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
235

Tramuraturi de maini
0 1 2 3

Incapabil sa stai locului, agitatie
0 1 2 3

Frica de a-ti pierde controlul
0 1 2 3

Dificultati in respiratie
0 1 2 3

Frica de moarte
0 1 2 3

Speriat
0 1 2 3

Indigestie sau alte simptome in abdomen
0 1 2 3

Slabiciuni
0 1 2 3

Fata congestionata
0 1 2 3

Transpiratii (nu din cauza caldurii)
0 1 2 3

Column Sum

– oo O 00 –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
236

Anexa Nr. 4

Scala de autoevaluare a anxietatii Zung
(The Self-Rating Anxiety Scale Zung-SAS)

Mai jos sunt 20 afirmatii. Va rog sa evaluati fieca re afirmatie cu scala de mai jos:

1 = Deloc sau foarte putin timp
2 = Ceva timp
3 = Mare parte din timp
4 = Cea mai mare parte din timp

1. Ma simt mai nervos and anxios decat obisnuit
2. Ma simt temator fara nici un motiv
3. Ma necajesc usor sau ma simt in panica
4. Ma simt ca si cum mi-am pierdut mintile sau control ul
5. Simt ca totul este bine si nimic rau nu se va intam pla
6. Bratele si picioarele imi tremura si se misca intr- una
7. Am dureri de cap, de ceafa si spate
8. Ma simt slabit si obosesc repede
9. Ma simt calm si pot sa stau nemiscat fara greutate
10. Imi bate inima repede
11. Am perioade cand ma simt zapacit si confuz
12. Am perioade de slabiciune si lesin
13. Pot inspira si expira usor
14. Am senzatii de amorteala si furnicaturi in degetele de la maini si picioare
15. Am dureri la stomac sau indigestii
16. Trebuie sa ma duc des sa urinez
17. Palmele imi sunt in mod obisnuit uscate si calde
18. Ma inrosesc si imi arde fata
19. Adorm repede si ma odihnesc bine
20. Am vise urate

– oo O 00 –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
237

Anexa Nr. 5

Inventarul de anxietate “Mintea inaintea Inimii”
(Mind Over Mood Anxiety Inventory)

Indica numarul care descrie cel mai bine cat de mu lt ai trait sau ai fost suparat in ultima saptamana
de fiecare din simptomele de mai jos.

Deloc Uneori Frecvent Cea mai mare
parte a timpului

1. Sa ma simt nervos 0 1 2 3

2. Sa ma simt ingrijorat 0 1 2 3

3. Sa tremur 0 1 2 3

4. Sa simt tensiune si /sau durere in muschi 0 1 2 3

5. Sa fiu nelinistit 0 1 2 3

6. Sa obosesc repede 0 1 2 3

7. Sa gafai si sa respir repede 0 1 2 3

8. Sa-mi bata inima repede 0 1 2 3

9. Sa transpir fara sa fie cald afara 0 1 2 3

10. Sa mi se usuce gura 0 1 2 3

11. Sa fiu zapacit sau confuz 0 1 2 3

12. Sa am greata, diaree sau probleme la
stomac 0 1 2 3

13. Sa urinez frecvent 0 1 2 3

14. Sa am valuri de caldura sau de frig 0 1 2 3

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
238 15. Sa simt nod in gat sau sa inghit cu greu 0 1 2 3

16. Sa simt ca imi pierd controlul 0 1 2 3

17. Sa ma sperii usor 0 1 2 3

18. Sa am dificultati de concentrare 0 1 2 3

19. Sa adorm greu sau sa am insomnii 0 1 2 3

20. Sa fiu iritabil 0 1 2 3

21. Sa evit locuri care ma fac anxios 0 1 2 3

22. Sa am frecvente ganduri de frica 0 1 2 3

23. Sa ma simt incapabil de a depasi situatiile 0 1 2 3

24. Sa am frecvente ganduri ca ceva rau
se va petrece 0 1 2 3

– oo O 00 –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
239

Anexa Nr. 6

Inventarul de anxietate Burns
(The Burns Anxiety Inventory)

Instructiuni: Mai jos este o lista cu simptome pe care oameni le au uneori. Al ege un numar care descrie cel
mai bine cat de mult acest simptom te-a deranjat in ultima saptamana.

CATEGORIA I: DISPOZITIE ANXIEOASA
Nr.
item Simptom Niciodata Uneori Deseori Totdeauna
1 Anxietate, nervozitate, ingrijorare sau frica 0 1 2 3
2 Senzatia ca lucrurile din jur sunt stranii sau
ireale 0 1
2 3
3 Senzatia ca parti din corp sunt detasate 0 1 2 3
4 Aparitia neasteptata a senzatiei de panica 0 1 2 3
5 Frica sau senzatia ca ceva rau te asteapta 0 1 2 3
6 Senzatia de a fi tensionat, stressat, nervos 0 1 2 3
CATEGORIA II: GANDURI ANXIOASE
7 Difcultati de concentrare 0 1 2 3
8 Gandurile mereg repede sau sar de la un
lucru la altul 0 1 2 3
9 Imagini infricosatoare sau cosmaruri 0 1 2 3
10 Senzatia ca esti pe cale sa-ti pierzi controlul 0 1 2 3
11 Frica de a inebuni sau a-ti pierde mintile 0 1 2 3
12 Frica de a-ti pierde constiinta sau de a lesina 0 1 2 3
13 Frica de a te imbolnavi, de a avea un atac de
inima sau de a muri 0 1 2 3
14 Grija de a nu aparea ciudat sau neadecvat in
public 0 1 2 3
15 Frica de a fi singur, izolat sau abandonat 0 1 2 3
16 Frica de critica si dezaprobare 0 1 2 3
17 Frica ce ceva teribil este pe cale sa se
intample 0 1 2 3
CATEGORIA III. SIMPTOME FIZICE
18 Batai rapide sau neregulate ale inimii
(palpitatii) 0 1 2 3

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
240 19 Dureri, presiune sau inclestare in piept 0 1 2 3
20 Intepaturi sau furnicaturi in degetele de la
maini sau picioare 0 1 2 3
21 Nervi sau tulburari la stomac 0 1 2 3
22 Constipatie sau diaree 0 1 2 3
23 Neliniste si incapacitate de a sta locului 0 1 2 3
24 Tensiune musculara 0 1 2 3
25 Transpiratii (care nu sunt date de caldura) 0 1 2 3
26 Nod in gat 0 1 2 3
27 Tremuraturi si bataieli 0 1 2 3
28 Slabiciune in picioare 0 1 2 3
29 Senzatie de zapaceala, confuzie, ameteala 0 1 2 3
30 Lipsa de aer, dificultati de respiratie 0 1 2 3
31 Dureri de cap sau de ceafa sau spate 0 1 2 3
32 Valuri de caldura sau de frig 0 1 2 3
33 Senzatie de oboseala, slabiciune, expuizare 0 1 2 3

*Copyright @ 1984 by David D. Burns, M.D., from The Feeling Good Handbook, copyright @ 1989

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
241

Anexa Nr. 7

Scala de Anxietate Covi
(Covi Anxiety Scale-COVI)

Evalueaza fiecare din urmatoarele domenii conform g radelor de severitate de mai jos:

1 = Deloc
2 = Usor
3 = Moderat
4 = Considerabil
5 = Foarte mult

I. ___________ Raportarea verbala a anxietatii : Senzatie de nervozitate, tremor, neliniste, frica
brusca fara motiv, teniune, evitare a anumitor situ atii, locuri sau lucruri din
cauza fricii, dificultati in concentrare;

II ____________ Comportament : Apare infricosat, nelinistit, evitant, mereu in miscare sau
tremurand;

III ____________ Simptome somatice : Tremuraturi, transpiratii, palpitatii, probleme d e respiratie,
valuri de caldura sau de frig, somn nelinistit, nod in gat, probleme gastrice,
mictiuni frecvente;

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
242 Anexa Nr. 8

Scala de depresie, anxietate si stress -21
(The Depression Anxiety Stress Scale 21 items – DASS -21)

Nr. item aparteneta Itemul
Niciodata Uneori Frecvent Totdeauna 1 S Imi este greu sa ma calmez 0 1 2 3
2 A Am avut gura uscata 0 1 2 3
3 D Nu pot sa ma bucur 0 1 2 3
4 A Am avut dificultati de respiratie (gafai sau am senzatie de lipsa
de aer fasra sa fi facut efort) 0 1 2 3
5 D Imi este greu sa am initiativa sa fac ceva 0 1 2 3
6 S Am tendinta sa reactionez disproportionat fata de situatie 0 1 2 3
7 A Am avut tremuraturi (de ex. la maini) 0 1 2 3
8 S Am vazut ca folosesc o mare energie nervoasa 0 1 2 3
9 A Am fost ingrijorat de situatii in care am fost panicat sau mi-am
pierdut controlul 0 1 2 3
10 D Am constatat ca nu astept nimic de la viitor 0 1 2 3
11 S Am fost agitat 0 1 2 3
12 S Mi-a fost dificil sa ma relaxez 0 1 2 3
13 D M-am simtit trist si abatut 0 1 2 3
14 S Am fost deranjat si frustrat de orisice lucru care ma pereturba de
la ceea ce fac 0 1 2 3
15 A Am fost aproape de panica 0 1 2 3
16 D Am fost incapabil sa ma entuziasmez de ceva 0 1 2 3
17 D Am gandit ca nu sunt o persoana valoroasa 0 1 2 3
18 S Am simtit ca sunt o persoana usor de ofensat 0 1 2 3
19 A Am avut palpitatii si alte senzatii la inima f ara sa fi facut efort 0 1 2 3
20 A M-am simtit infricosat fara o cauza anume 0 1 2 3
21 D Am gandit ca viata nu are nici un sens 0 1 2 3

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
243 Anexa Nr. 9

Chestionarul Penn State de evaluare a ingrijorarii
(Penn State Worry Questionnaire – PSWQ)

Modul de scorare: 1 = nu e tipic pentru mine
2 = mi se intampla foarte rar
3 = mi se intampa rar
4 = mi se intampla des
5 = este foarte tipic pentru mine

Nr.
item Item Scor
1 Nu ma simt ingrijorat daca nu am timp suficient s a fac totul, 1 2 3 4 5
2 Grijime ma coplesesc 1 2 3 4 5
3 Nu am tendinta sa ma ingrijorez 5 4 3 2 1
4 Imi fac griji pentru multe situatii 1 2 3 4 5
5 Stiu ca nu ar trebui sa-mi fac griji dar nu pot a ltfel 1 2 3 4 5
6 Imi fac o multime de griji cand sunt sub presiune 1 2 3 4 5
7 Sunt totdeauna ingrijorat de ceva 1 2 3 4 5
8 Imi este usor sa scap de griji 5 4 3 2 1
9 Imediat ce termin un lucru incept sa ma ingrijorez de ceea ce trebuie sa fac mai
departe 1 2 3 4 5
10 Niciodata nu imi fac griji de nimic 5 4 3 2 1
11 Cand nu mai este nimic de facut eu nu ma mai sim t ingrijorat 5 4 3 2 1
12 Am fost o persoana ingrijorata toata viata mea 1 2 3 4 5
13 Am constatat ca sunt ingrijorat pentru orice 1 2 3 4 5
14 Odata ce am devenit ingrijorat nu ma mai pot opr i 1 2 3 4 5
15 Sunt ingrijorat tot timpul 1 2 3 4 5
16 Sunt ingrijorat pana cand toate sunt facute/real izate 1 2 3 4 5

– oo O oo-

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
244

Anexa Nr. 10:

Chestionarul Tulburarii Anxioase Generalizate – IV
(Generalized Anxiety Disorder Questionnaire-IV)

1. Ai simtit ca ai o grija excesiva? DA NU

2. Grija ta este excesiva din cauza intensitatii, f recventei,
si de cat de tare te supara? DA NU

3. Ai constatat ca este dificil sa-ti controlezi sa u stopezi grija ta
odata ca s-a pornit? DA NU

4. Te ingrijorezi excesiv sau dincolo de cat ai vre a de lucruri minore
precum sa intarzii la o intalnire, reparatii minore , sarcini mici, etc.? DA NU

5. Fa o lista de cele mai frecvente domenii pentru care te ingrijorezi peste masura
si incontrolabil
a. ___________________________ d. _________________ __________

b. ___________________________ e. _________________ __________

c. ___________________________ f. ________________ ___________

6. In timpul ultimelor sase luni grija excesiva si necontrolabila
te-a suparat multe zile? DA NU

DACA DA CONTINUA, DACA NU SARI PESTE INTREBARILE DE MAI JOS.

7. In timpul ultimelor sase luni te-a suparat vreun ul din simptomele urmatoare?

Bifeaza fiecare simptom pe care l-ai avut:

__ Neliniste, iritabilitate sau nervozitate

__ Dificultate de a adormi sau de a dormi si somn neli nistit si neodihnitor

__ Dificultate de concentrare

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
245 __ Iritabilitate

__ Oboseala

__ Tensiune musculara

8. Cat de mult grija sau simptomele fizice au inter ferat cu viata ta, munca, activitatile sociale sau familiale,
etc.? Incercuieste un numar:

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Deloc Usor Moderat Sever Foarte
sever

9. Cat de tare te-a suparat grija si simptomele fiz ice (cat de mult te-a afectat)? Incercuieste un num ar:

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Deloc Usor Moderat Sever Foarte
sever

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
246

Anexa Nr. 11:

Scala de Severitate a Tulburarii Anxioase Generaliz ate
(Generalized Anxiety Disorder Severity Scale –GADSS )

Lista grijilor:
• Viitor
• Propria sanatate
• Sanatatea altora
• Bunastarea familiei
• Finantele
• Relatiile sociale
• Relatiile intime
• Munca si activitatea
• Scoala
• Activitatile zilnice
• Altele

1. Evalueaza cu DA sau NU,

2. DACA DA specifica grija
care este in lista alaturata

3. Evalueaza doar unul sau
doua din
grijile subiectului

Foloseste la scorare doar grijile
principale ale subiectului
Nr.
Item Item Intrebari Ancorele scorului
1 Frecventa grijilor
Cat de des ai griji (prezinta lista
cu grijile)? Ai griji toate ziua?
Te ingrijorezi in fiecare zi? In
medie, cat de mult timp esti
ocupat cu griji excesive si
nerealiste in fiecare zi? 0 = nici o grija
1 = usor; grijile ocupa mai putin
de o ora pe zi
2 = moderat; griji pentru 1-3 ore
pe zi
3 = sever = grijile ocupa 3-8 ore
pe zi
4 = mai mult de 8 ore pe zi

2 Cat de suparatoare sunt
grijile
Cat de mult te-a suparat grijile
tale? Cat de necajit si
inconfortabil te-ai simtit cand
esti ingrijorat? 0 = deloc
1 = usor, nu este perturbat de griji
2 = moderat, usoare suparari dar
suportabil
3 = sever, este sever perturbat
4 = foarte sever, grijile il fac sa fie
incapabil de altceva

3 Frecventa simptomelor
asociate
(neliniste, iritabilitate,
incordare, tensiune
musculara, dificultate de
concentrare, zapaceala, In ultima saptamana, cat de des
ai trait astfel de simptome? Ai
avut astfel de simptome in
fiecare zi? In medie, cat timp ai
avut unul sau mai multe
simptome in fiecare zi? 0 = deloc
1 = usor, simptome mai putin de o
ora pe zi
2 = moderat, simptome 1-3 ore pe
zi
3 = sever, simptome 3-8 ore pe zi

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
247 oboseala, probleme cu
somnul) 4 = foarte sever, simptome
prezente mai mult de
8 ore pe zi

4 Severitatea sau necazul
datorat simptomelor
asociate
In ultima saptamana, in medie,
cad ai avut astfel de simptome,
cat de intense au fost? Cat de
multe necazuri ti-au cauzat? Cat
de tare ai fost suparat si
perturbat de astfel de simptome? 0 = deloc
1 = usor dar nu intens sau
perturbant
2 = moderat, evident perturbant
dar inca controlabil
3 = sever, foarte interes si
perturbator
4 = foarte sever, dizabilitant

5 Afectarea/interferenta cu
functionarea ocupationala
Cat de mult aceste simptome
interfera cu abilitatea ta de a
munci sau de a face fata
responsabilitatilor gospodaresti
in mod adecvat? Raman aceste
sarcini nefacut din cauza
anxietatii tale? S-a intamplat ca
din cauza anxietatii sa faci
lucrurile pe jumatate sau sa ceri
ajutor? 0 = deloc
1 = usor, usoara interferenta dar
pereformanta generala nu este
afectata
2 = moderat, interferent evidenta
dar inca controlabila
3 = sever, cauzeaza afectare
evidenta
4 = foarte sever, dizabilitant

6 Afectarea/interferenta cu
functionarea sociala
Cat de mult aceste simptome
interfera cu viata ta sociala? Ai
petrecut mai pujtin timp cu
prietenii sau cu familia din
cauza aceasta? Ai refuzat
invitatii sau situatii de a te
socializa? Simti ca ai unele
restrictii in viata sociala referitor
la unde te duci si cat stai din
cauza acestor simptome?
0 = deloc
1 = usor, usoara interferenta dar
pereformanta generala nu este
afectata
2 = moderat, interferent evidenta
dar inca controlabila
3 = sever, cauzeaza afectare
evidenta
4 = foarte sever, dizabilitant

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
248
Anexa Nr. 12:
Scala Sheehan de auto-evaluare a anxietatii
(Sheehan Patient-Rated Anxiety Scale – SPRAS)

Mai jos sunt probleme sau simptome pe care oamenii le au uneori. Aceasta scala evalueaza cat de frecve nt le-ai
avut in ULTIMA SAPTAMANA. Marcheaza numai intr-o ca suta cat de tare te-a suparat fiecare simptom.

Nr.
Item
Deloc Usor Moderat Sever Extrem
1 Dificultati de respiratie, precu sufocare, gafaia la 0 1 2 3 4
2 Senzatie de nod in gat 0 1 2 3 4
3 Palpitatii si batai negerulate ale inimii 0 1 2 3 4
4 Presiune si/sau dureri in piept 0 1 2 3 4
5 Valuri de transpiratie 0 1 2 3 4
6 Ameteli, senzatie de zapaceala, lesin 0 1 2 3 4
7 Slabiciune in picioare 0 1 2 3 4
8 Nesiguranta in mers si stat in picioare 0 1 2 3 4
9 Greata si probleme la stomac 0 1 2 3 4
10 Senzatie ca esti detasat de lumea din jur care e stranie,
ireala, sau neclara 0 1 2 3 4
11 Senzatie ca plutesti sau ca parti din tine
sunt aparte sau straine 0 1 2 3 4
12 Amertile si furnizaturi 0 1 2 3 4
13 Valuri de caldura sau de frig 0 1 2 3 4
14 Scuturaturi sau tremuraturi 0 1 2 3 4
15 Frica de moarte sau ca ceva teribil se va petrec e 0 1 2 3 4
16 Frica ca iti vei pierde controlul sau ca iti vei pierde mintile 0 1 2 3 4
17 ATAC DE ANXIETATE SITUATIONALA:
Atac neasteptat de anxietate cu 4 sau mai multe din
simptomele de mai sus care apare intr-o situatie ca nd ai mai
avut asemenea anxietate sau cand esti pe cale sa aj ungi intr-
o astfel de situatie 0 1 2 3 4
18 ATAC NEASTEPTAT DE ANXIETATE:
Atac neasteptat de anxietate cu 4 sau mai multe din
simptomele de mai sus care apare fara a parea sa fi e
provocat de nimc evident sau special 0 1 2 3 4
19 ATAC LIMITAT SI NEASTEPTAT DE ANXIETATE:
Atac neasteptat de anxietate cu doar 1-2 din simpto mele de
mai sus care apare fara a parea sa fie provocat de nimc
evident sau special 0 1 2 3 4
20 ATAC DE ANXIETATE ANTICIPATA:
Episoade de anxietate care apar cand anticipezi sit uatii care
te-au condus in trecut la anxietate si care sunt ma i intense
decat la majoritatea oamenilor 0 1 2 3 4
21 Evitarea situatiile care iti fac frica 0 1 2 3 4
22 Esti dependent de altii ca sa le depasesti 0 1 2 3 4
23 Tensiune si incapacitate de a te relaxa 0 1 2 3 4
24 Anxietate, nervozitate, neliniste 0 1 2 3 4
25 Momente de intoleranta la zgomot, lumina sau ati ngere 0 1 2 3 4

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
249 26 Perioade de diaree 0 1 2 3 4
27 Ingrijorare fata de propria sanatate 0 1 2 3 4
28 Obosesti repede 0 1 2 3 4
29 Dureri de cap, ceafa sau spate 0 1 2 3 4
30 Dificultati de a adormi 0 1 2 3 4
31 Trezire in timpul noptii si somn nelinistit 0 1 2 3 4
32 Neasteptate perioade de tristete fara o cauza de finita 0 1 2 3 4
33 Schimbari de dispozitie si emotie fara legatura cu
evenimentele de jur 0 1 2 3 4
34 Aparitia frecventa de imagini, idei, ganduri, im pulsuri ce
sunt nedorite, suparatoare, straine sau respingatoa re 0 1 2 3 4
35 Repetarea frecventa a acelorasi actiuni ca intr- un ritual fara
sa fie nevoie de ele (de ex. verificare, spalare, n umarare) 0 1 2 3 4

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
250

Anexa Nr. 13:

Scala de Severitate a Tulburarii de Panica
(The Panic Disorder Severity Scale-PDSS)

Introducere :
PDSS este un interviu clinic de evaluare care decel eaza trasaturile esentiale ale tulburarii de panica . Fiecare item
evalueaza frecventa atacurilor de panica, severitat ea simptomelor, anxietatea anticipatorie, comportam entul de
evitare si ecoul asupra functionarii individului. Administrarea scalei dureaza 10-15 minute. Ea poate fi
administrata de psihiatrii, psihologi sau alti prof esionisti familiarizati cu simptomatologia tulburar ii de panica.
Scala a fost dezvoltata pentru a evalua severitatea simptomatologiei la indivizii care au fost deja di agnosticati cu
tulburarea de panica.

Instructiuni generale :
Scopul scalei este de a se obtine o nota de severit ate globala a tulburarii de panica cu sau fara agor afobie.
Evaluarea este facut in general pentru luna trecuta dar clinicianul poate alege si o alte parioada de timp.
Fiecare item este cotat de la 0-4, 0=absent sau del oc; 1=simptome usoare sau ocazionale cu foarte mica
interferenta asupra functionarii; 2=simptome modera te, ceva interferenta a functionarii; 3= simptome s evere,
frecvente, cu interferenta notabila dar controlabil a a functionarii; 4=simptome extreme, constante duc and la
dizabilitatea/incapacitatea subiectului.
Un ghid de intereviu este sugerat pentru fiecare it em dar nu este obligatoriu. Intrebarile ar trebui u tilizate pentru ca
evaluarea sa fie confidenta si clara. Pentru a clar ifica diferenta dintre fiecare treapta de severitat e este bine sa se
utilizeze descrierea de mai sus. De aceea interviev atorul va trebui sa intrebe subiectul cum evalueaza simptomul:
frecvent cu interferenta notabila si controlabila a functionarii sau frecvent cu intereferenta puterni ca sau sever,
constant si incapacitant. Nu este acceptabil ca sa se foloseasca doar descriptorii simpli precum usor , moderat,
sever.
La evaluarea itemilor 6 si 7 se poate intampla ca s ubiectul sa evalueze simptomele in general mai puti n sever cu a
facut-o pentru ceilalti itemi de la 1-5. In acest c az este nevoie ca intervievatorul sa ceara lamuriri suplimentare.
Acest instrument nu evalueaza simptome sau situatii specifice fobiei specifice sau sociale sau grija p atologica
specifica tulburarii anxioase generale.

1. FRECVENTA ATACULUI DE PANICA, INCLUSIV A CELUI CU S IMPTOME LIMITATE
Incepe prin a explica pacientului ce se intelege pr in Atacul de Panica ca un sentiment de frica sau te ama
care incepe brusc si creste rapid in intensitate aj ungand in aproximativ 10’ la apogeu. Acest sentimen t
este insotit de senzatii fizice precum palpitatii, sufocare sau lipsa de aer, tremuraturi, ameteala,
transpiratii si agitatie. Adesea aceste simptome su nt insotite de sentimentul de catastrofa precum fri ca de
a pierde controlul sau de a face un atac de inima s i a muri. Un atac de panica tipic are cel putin pat ru
simptome din cele descrise mai sus. Sunt si episoad e cu simptome limitate, cu mai putin de patru
simptome.
Apoi roaga subiectul sa-ti raspunda la…

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
251 Intrebari : In luna care a trecut cat de mult atacuri de pani ca ai avut, din acele care au mai mult de 4
simptome? Cat de multe din cele cu simptome limitat e?. In medie, ai avut cel putin unul cu simptome
limitate pe zi?

0 = nici o panica sau episoade cu simptome limitate;
1 = usor, mai putin de un atac complet de panica pe saptamana si nu mai mult de un atac cu simptome
limitate pe zi;
2 = moderat, unul sau doua atacuri complete de panic a si/sau multiple atacuri de panica cu simptome
limitate pe zi;
3 – sever, mai mult de 2 atacuri complete de panica pe saptamana dar nu mai mult de unul pe zi in medie ;
4 = extrem, atacurile complete de panica se petrec m ai mult de unul pe zi.

2. CAT DE SUPARATOR A FOST ATACUL DE PANICA, INCLUDE S I EPISOADELE CU
SIMPTOME LIMITATE
(Acest item evalueaza gradul de severitate si disco mfort pe care subiectul l-a experiemntat in timpul
atacului de panica. Atacul cu simptome limitate tre buie evaluat numai daca cauzeaza mai multe suparari
decat atacul tipic. Fa distinctia intre supararea/s uferinta din timpul panicii si frica ca un atac de panica
ar putea sa apara)

Intrebari: In ultima luna, cand ai avut un atac de panica (int reg sau cu simptome limitate) cat de mult te-
a suparat? Cat de mult ai fost afectat/suferit in t impul atacului? Ai fost capabil sa continui ce face ai cand
te-a lovit atacul de panica? Ti-ai pierdut concentr area? Ai putut sa ramai acolo unde erai sau a trebu ie sa
pleci?

0 = Niciun atac de panica sau episod cu simptome li mitate, capabil sa-si continue/mentine activitatea;
1 = Suferinta usoara dar e capabil sa-si continue a ctivitatea cu usoara interferenta sau deloc;
2 = Suferinta moderata dar capabil de a o depasi, c apabil de a contina activitatea si/sau sa-si mantin a
concentrarea dar o face cu oarecare dificultate;
3 = Suferinta marcata, severa si interferenta cu fu nctionarea, pierde concentrarea si/sau opreste acti vitatea
dac capabil sa ramana acolo unde era sau in situati a unde era;
4 = Suferinta extrema si dizabilitanta, trebuie sa- si opreasca activitatea, sa paraseasca locul sau si tuatia,
incapabil sa se concentreze.

3. SEVERITATEA ANXIETATII ANTICIPATORII (frica sau ingrijorarea de a face un atac de
panica)
(Anxietatea anticipatorie trebuie sa fie legata mai mult de ce inseamna un atac de panica decat de fap tul
de a avea unul, astfel ca poate exista frica de a a vea un atac de panica fara ca sa existe prea multa
suferinta in timpul atacului. Aminteste ca uneori u n pacient nu este ingrijorat de cand va aparea
urmatorul atac de panica ci de ce inseamna pentru e l, pentru sanatatea si viata lui un astfel de atac- frica
de moarte, de a-si pierde mintile, etc.)

Intrebari: In ultima luna cat de mult ai fost ingrijorat sau i nfricosat in medie de eventualitatea unui nou
atac de panica si de ce inseamna el pentru viata si sanatatea ta? Te intreb despre atunci cand nu esti sub
atacul de panica. Cat de intesa este frica sau ingr ijorarea ta? Cat de des? Aceasta interfera cu viata ta? Cat
de mult?

0 = Nici o grija pentru un atac de panica
1 = Usoara, ocazionalafrica sau grija despre un atac de panica
2 = Moderata, adesea ingrijorare sau teama dar are si p erioade fara. Exista o modificare notabila a
stilului de viata dar anxietatea este inca stapanit a si functionarea nu este afectata
3 = Severa, frica si teama preocupanta despre panica, i nterfera substantial capacitatea de concentrare
si/sau abilitatea de a functiona efectiv
4 = Extrema, anxietate si ingrijorarea aproape constant a, incapabil de a face activitati importante de fri ca
sau ingrijorarea de a face un atac de panica

4. EVITAREA/AGORAFOBIA

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
252 Intrebari: In ultima luna au fost locuri/situatii de care ti-a fost frica, pe care le-ai evitat din cauza ca te-a i
gandit ca daca ai un atac de panica este greu sa ga sesti ajutor sau sa pleci de acolo? Situatii precum sa fi
intr-un mijloc de transport in comun, sa conduci un automobil, sa fi intr-un tunel sau pe un pod, sa m ergi
la cinema sau intr-un mall sau magazin mare sau sa fi intr-un loc aglomerat? Altundeva? Tie frica sa f i
singur acasa sau singur in altre locuri? Cat de des ai trait astfel de frici in astfel de situatii? Ca t de mare a
fost frica? Ai evitat astfel de situatii? Daca ai p e cineva langa tine te simti mai bine? Exista lucru ri pe
care le poti face cand este cineva langa tine si pe care nu le poti face cand esti singur? Cat de mult frica si
evitarea afecteaza viata ta? A trebuit sa-ti schimb i felul de viata ca sa poti stapani astfel de frici ?

0 = Nici o frica sau evitare
1 = Usoara sau ocazionala frica si/sau evitare dar i n mod obisnuit se confrunta cu situatia sau o indur a.
Nu exista sau foarte putina modificare a felului de viata
2 = Moderata si notabila frica si/sau evitare dar in ca de stapanit, evita situatiile care-i provoaca fr ica dar
poate sa le infrunte alaturi de o alta persoana. Ex ista unele modificari ale felului de viata dar func tionarea
globala nu este afectata
3 = Severa si extensiva evitare, modificare semnific ativa a felului de viata ceruta de acomodarea cu fr ica
ceea ce face dificila indeplinirea activitatilor uz uale
4 = Frica/evitare extrema si dizabilitanta. Modifica re extensiva a felului de viata pentru ca sarcini
importante nu pot fi duse la indeplinire

5. FRICA SI EVITARE SENZATIILOR LEGATE DE PANICA

Intrebari: Uneori oamenii cu tulburari de panica traiesc senza tii fizice care le raman in minte si le
cauzeaza frica de a le mai trai odata. In ultima lu na ai evitat sa faci ceva din cauza ca ai gandit ca poate
sa-ti produca acele senzatii fizice ale panicii? De exemplu, ca sa nu ai batai rapide ale inimii ai ev itat sa
faci sport, sa te plimbi, sa lucrezi in gradina? Sa u ai evitat sa mergi la evenimente excitante, la fi lme
dramatice sau sa te certi cu cineva? Sau sa faci se x sau sa ai orgasm? Ti-a fost frica sau ai evitat s enzatii
precum sa-ti fie cald sau sa ai furnicaturi? Senzat ii de a fi ametit sau sa ai nevoie de aer? Ai evita t sau ti-a
fost frica de unele mancaruri sau bauturi sau alte substante precum cafeaua sau alcoolul pentru ca sa nu-ti
provoace astfel de senzatii? Cat de mult frica si e vitarea de acest fel ti-a afectat viata ta? Ai avut nevoie
sa-ti schimbi felul de viata ca sa te acomodezi cu frica ta?

0 = Nici o frica sau evitare a situatiilor sau activ itatiloR ce provoaca senzatii fizice asemanatoare p anicii
1 = Usoara, ocazionala frica/evitare dar poate infru nta sau indura cu putina suferinta acele activitati care
produc senzatii fizice asemanatoare panicii. Exista putin modificari ale stilului de viata
2 = Moderata dar notabila evitare dar inca capabil s a o stapaneasca, exista oarecare modificare a felul ui
de viata dar functionarea flobala nu este afectata
3 = Severa si extensiva evitare ce cauzeaza modifica ri substantiale modificari ale felului de viata sau
interferenta cu functionarea
4 = Evitare extrema, generala si dizabilitanta. Modi ficare marcata a stilului de viata si importante sa rcini
sau activitati nu pot fi facute

6. AFECTARE/INTERFERENTA IN FUNCTIONAREA LA LOCUL DE M UNCA DATORITA
TULBURARII DE PANICA
(Nota pentru cotator : Acest item se refera la munca. Daca persoana nu l ucreaza, intreaba despre
scoala sau despre responsabilitatile casnice)

Intrebari: In ultima luna, lund in considerare toate simptomel e, atacurile de panica, episoadele cu
simptome limitate, anxietate anticipatorie sau simp tomele de frica, cat de mult tulburarea ta de panic a
interefera cu abilitatea ta de a muncii (de la inva ta sau de a face activitatii casnice)? Simptomele t ale au
afectat calitatea muncii tale? Ai fost capabil sa f aci lucrurile tot asa de bine si de repede ca si in ainte? Ai
gasit ca sunt lucruri pe care nu le poti face din c auza anxietatii sau lucruri pe care nu le poti face defel?
Ai cerut ajutor pentru a face aceste lucruri? Au va zut alti oamenii ca randamentul tau s-a schimbat? A i
primit avertismente de la locul de munca? Ai avut c omentarii de la colegi sau de la familie despre mun ca
ta?

0 = Nici o afectare

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
253 1 = Usoara interferenta, percepe ca munca este mai g rea dar poate sa o faca inca bine
2 = Moderata, simptomele produc o interferenta evide nta si regulata dar problema este inca stapanita.
Randamentul muncii a avut de suferit dar altii ar s pune ca este inca bine
3 = Severea, semnificativa interferenta in performan ta ocupationala pe care si alti au observat-o, lips este
de la serviciu sau este incapabil in unele zile sa lucreze
4 = Extrema, prezinta simptome dizabilitante, incapa bil sa lucreze sau sa mearga la scoala sau sa faca
activitati casnice

7. AFECTARE/INTERFERENTA IN FUNCTIONAREA SOCIALA DATOR ITA TULBURARII DE
PANICA

Intrebari: In ultima luna, luand in considerare toate simptome le impreuna, cat de mult au interferat cu
viata sociala? Petreci ma putin timp cu familia sau cu alte rude decat inainte? Petreci mai putin timp cu
prietenii? Ai pierdut oportunitati de a te socializ a din cauza tulburarii de panica? Ai simtit restric tii in
timp si loc in a te socializa din cauza tulburarii de panica? Simptomele de panica afecteaza relatiile tale
cu familia sau prietenii?

0 = Nici o afectare
1 = Afectare usoara, simte o afectare a calitatii r elatiilor dar functionarea este inca buna
2 = Afectare moderata, interferenta este inca contr olabila. Exista ceva reducere a frecventei relatiil or
sociale si/sau in calitatea interactiunilor interpe rsonale dar este inca capabil sa se angajeze in act ivitati
sociale uzuale
3 = Afecare severa cauzand o deteriorare a performa nte sociale. Exista o descrestere marcata a
activitatilor sociale si/sau dificultati mari in in teractiunea cu altii, se forteaza sa interactioneze cu altii dar
nu se bucura sau nu functioneaza adecvat in cele ma i multe situatii sociale
4 = Afectare extrema data de simptome dizabilitante , rar merge afara sau interactioneaza cu altii, a
pierdut relatii sociale din cauza tulburarii de pan ica

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
254

Anexa Nr. 14 :

Scala de auto-evaluare a tulburarii de panica
(Panic Disorder Self-Report – PDSR)

Atacurile de panica sunt episoade distincte de fric a si teroare care sunt acompaniate de un numare sim ptom fixice.
Atacurile de panica pot aparea fie fara o cauza apa renta (spontan) fie cand individul este intr-o situ atie care este
asociata in interpretarea lui cu panica (mijloace d e transport in comun, spatii inchise, pasajul peste poduri, etc.)
Nu lua in considerare frica care tine mai multe ore sau chiar o zi.

1) In ultimele 6 luni ai avut atacuri de panica sau episoade de frica sau anxietate intensa?
(Inceercuieste raspunsul tau) NU DA

Cand s-a intamplat ultima data? Data: ______ ___

Daca NU (nu ai avut atacuri de panica), nu complet a acest chestionar
Daca DA, continua.

2) Ai avut vre-un atac de panica neasteptat, care a venit ca din senin ? NU DA

3) S-a intamplat mai mult decat o data? NU DA

4) Daca DA la intrebarea 3 , aproximativ cam cate atacuri de panica ai avut in viata ta _____________

Daca NU la intrebarile 1-3 nu mai completa chestion arul, altfel continua

5) Ai fost vreodata tare ingrijorat (cel putin o lu na) de posibilitatea de a avea
un alt atac de panica? NU DA

6) Ai fost vreodata tare ingrijorat (cel putin o luna) ca daca vei avea un atac de panica
o sa-ti pierzi controlul, vei inebuni, vei avea un atac de inima sau o vei pati rau de tot? NU DA

7) Ti-ai schimbat vreodata comportamentul sau sa fa ci ceva diferit
(pentru cel putin o luna) din cauza atacurilor de panica? NU DA

Daca DA la intrebarile 5, 6 sau 7 te rog sa raspu nzi la intrebarile de mai jos:
Gandeste-te la cel mai recent atac de panica. Ai si mtit vre-unul din simptomele de mai jos?

8) Senzatie de lipsa de aer sau sufocare? NU DA

9) Senzatii de ameteala, lipsa de echilibru, zapace ala sau slabiciune? NU DA

10) Palpitatii, batai rapide sau neregulate ale ini mii? NU DA

11) Tremuraturi sau scuturaturi? NU DA

12) Transpiratii? NU DA

13) Senzatie ca nu poti respira/constrictie in piep t? NU DA

14) Greata sau tulburari abdominale? NU DA

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
255 15) Furnicaturi si amorteli? NU DA

16) Valuri de caldura sau de frig NU DA

17) Dureri sau intepaturi in piept? NU DA

18) Frica de moarte? NU DA

19) Frica de a nu inebuni sau de a face ceva incont rolabil? NU DA

20) Cat de mult aceste simptome interfera cu functi onarea ta zilnica? (Incercuieste o cifra)

0 1 2 3 4

Deloc Usor Moderat Sever Foarte sever
Diz abilitant

21) Cat de suparator este pentru tine sa ai aceste simptome? (Incercuieste o cifra)

0 1 2 3 4

Deloc Usor Moderat Se ver Foarte sever

22) Cand ai un atac rau de panica adesea acesta tine 10 minute
de cand a inceput si pana a ajuns in punctul cel mai intens ? NU DA

23) Inainte de a avea atacuri de panica tu ai folos it multa cafea, coca-cola,
ceai sau alte bauturi stimulante? NU DA

a) Daca DA, care a fost bautura pe care ai folosit- o? __________

b) Cat de mult foloseai? __________

24) Ai fost diagnosticat cu o problema medicala
(hipertiroidism, convulsii sau boala cardiaca, etc. )
care ar putea sa-ti cauzeze simptome de panica? NU DA

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
256

Anexa Nr. 15 :

Inventarul de Mobilitate pentru Agorafobie
(Mobility Inventory for Agoraphobia – MI)
– versiune usor modificata

1. Te rog sa indici gradul cu care eviti urmatoarel e locuri sau situatii din cauza anxietatii sau fric ii. Evalueaza
gradul de evitare cand esti in compania unei persoa ne de incredere si cand esti singur. Te rog sa folo sesti
urmatoarea scala in functie de cat de des eviti:

1 2 3 4 5
Niciodata Rar Jumatate Majoritatea Totdeauna
din timp timpului

Incercuieste numarul corespunzator pentru fiecare s ituatie in ambele conditii: acompania sau singur. L asa
necompletate situatiile care nu se aplica.

Locuri Acompaniat
Singur

Teatru 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
Supermarket 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
Mall 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
Clasa de scoala 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
Magazine 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
Restaurante 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
Muzee 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
Ascensoare 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
Sala de sport sau amfiteatru 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
Garaje 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
Locuri inalte 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
Locuri inchise 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
Alte spatii Acompaniat
Singur

Afara (de ex. pe camp, strazi largi, terenuri de sp ort) 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
Unauntru (de ex. camere mari, holuri) 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5

Calatorii cu
Acompaniat
Singur

Autobuze 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
Trenuri 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
Metrou 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
Avioane 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
Vapoare 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
257
A conduce un autovehicul Acompaniat Singur

Oriunde 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
Pe autostrada 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5

Situatii
Acompaniat
Singur

Stand la coada 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
Traversand poduri 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
Petreceri 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
Plimband pe strada 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
Stand acasa singur 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
Fiind departe de casa 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5

21. Dupa ce ai completat scorul pentru fiecare situatie ce ti se potriveste incerecuieste 5 situatii de ca re
esti cel mai infricosat sau pe care le eviti cel ma i tare si din care cauza esti afectat cel mai mult.

3. Multi oamenii sunt capabili sa mearga singuri intr-un loc considerat ca zona sigura. Tu ai o ast fel
de zona? Spune unde este si cat de departe e de ca sa ta.

a. unde este (descrie)________________________________ __________________

b. cat de departe de casa _______________________ _______________________

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
258
Anexa Nr. 16:

Scala de Claustrofobie a lui Ost
(The Ost Claustrophobia Scale )

Te rog sa evaluezi pe baza situatiilor de mai jos i n ce imprejurare ai frica de a sta in spatii ingust e sau inchise.
Alege numai o cifra pentru fiecare situatie.

Anxietate Evitare
Nr.
item Item Deloc Putin Uneori Mult Foarte mult Nicio evitare Evitare daca este
posibil Evitare totdeauna
1 Sa stai intr-o aglomeratie de sa nu te poti misca 1 2 3 4 5 1 2 3
2 Sa fi intr-o camera ingusta fara ferestre 1 2 3 4 5 1 2 3
3 Sa probezi niste haine intr-o camera mica de proba
cu usa inchisa 1 2 3 4 5 1 2 3
4 Sa stai la fereastra in mijlocul unui avion 1 2 3 4 5 1 2 3
5 Sa te urci singur cu un ascensor mic 1 2 3 4 5 1 2 3
6 Sa probezi haine care sunt inguste la gat 1 2 3 4 5 1 2 3
7 Sa stai pe un scaun in mijlocul unei sali de cinema 1 2 3 4 5 1 2 3
8 Sa stai la fereastra intr-un autobuz aglomerat cu
scaunul de alaturi ocupat 1 2 3 4 5 1 2 3
9 Sa fi intr-o camera la subsol care nu are ferestre 1 2 3 4 5 1 2 3
10 Sa meregi pe scaunul din spate al unei masini cu
doua usi 1 2 3 4 5 1 2 3
11 Sa mergi printr-un coridor ingust 1 2 3 4 5 1 2 3
12 Sa mergi pe scaunul din spate ale unei masini mici
cu alti doi oameni pe canapea 1 2 3 4 5 1 2 3
13 Sa urci cu un ascensor mic plin de oameni 1 2 3 4 5 1 2 3
14 Sa stai intr-un autobz aglomerat care a oprit la
culoarea rosie a semaforului 1 2 3 4 5 1 2 3
15 Sa fi afara in ceata cand vad numai la doi pasi in
fata 1 2 3 4 5 1 2 3
16 Sa intri intr-un closet fara ferestre si sa trebuia sca sa
incui usa 1 2 3 4 5 1 2 3
17 Sa dormi intr-o cuseta in tren cu inca doi oameni 1 2 3 4 5 1 2 3
18 Sa intri intr-un closet fara ferestre si sa inchizi usa
in spatele tau 1 2 3 4 5 1 2 3
19 Sa stai intr-un lift care s-a oprint intre etaje 1 2 3 4 5 0 0 0
20 Incuietoarea usii unui closet fara ferestre s-a blo cat 1 2 3 4 5 0 0 0

– oo 0 oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
259
Anexa Nr. 17 :

Chestionarul de claustrofobie
The Claustriphobia Questionnaire)

Cat de anxios te-ai simtit in locurile sau situatii le de mai jos. Incercuieste raspunsul cel mai bun.

Cat de anxios esti cand: Nr.
Item Item
Deloc Usor Moderat Foarte Extrem

Scala de sufocare

1 Innoti fiind cu nasul infundat 1 2 3 4 5
2 Muncesti la adancime 15 minute 1 2 3 4 5
3 Stai in ascensor la parter dar usile nu se deschi d 1 2 3 4 5
4 Incerci sa-ti tii respiratia dupa ce ai facut mul te exercitii 1 2 3 4 5
5 Ai o raceala si simti ca e greu sa respiri pe nas 1 2 3 4 5
6 Respiri printr-un tub de respiratie subacvativa 1 5 minute
intr-un bazin 1 2 3 4 5
7 Folosesti o masca de oxigen 1 2 3 4 5
8 Stai culcat in patul de jos intr-o cuseta mica 1 2 3 4 5
9 Stai in mijlocul randului la un conceret aglomera t si nu poti
iesi pana cand nu se termina 1 2 3 4 5
10 Stai in mijlocul randului la cinema 1 2 3 4 5
11 Lucrezi sub masina 15 minute 1 2 3 4 5
12 Esti in cel mai indepartat punct de iesire cand vizitezi un
tunel sau o mina 1 2 3 4 5
13 Stai intr-o sauna 15 minute 1 2 3 4 5
14 Astepti 15 minute intr-un avion la sol cu usile inchise 1 2 3 4 5

Scala de restrangere

1 Inchis intr-o incapere mica si intunecata fara fe restre 15
minute 1 2 3 4 5
2 Inchis intr-o camera mica dar bine luminata fara ferestre 15
minute 1 2 3 4 5
3 Esti in catuse 15 minute 1 2 3 4 5
4 Stai cu mainile legate la spate 15 minute 1 2 3 4 5
5 Prins in haine strampte si incapabil sa le dai jo s 1 2 3 4 5
6 Stai in camasa de forta 15 minute 1 2 3 4 5
7 Stai intr-un sac de dormit inchis pana la gat inc apabil sa iesi
15 minute 1 2 3 4 5
8 Iti bagi si capul intr-un sac de dormit si tragi fermoarul dar
capabil sa iesi cand vrei 1 2 3 4 5
9 Stai 15 minute in portbagajul unei masini in care intra aer 1 2 3 4 5
10 Ai picioarele legate de un scaun fixat in podea 1 2 3 4 5
11 Esti intr-un closet public inchis pe dinauntru 1 2 3 4 5
12 Esti intr-un tren aglomerat care a oprit intre s tatii 1 2 3 4 5

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
260

Anexa Nr. 18:

Scala anxietatii sociale a lui Liebowitz – clinicia n
(The Liebowitz Social Anxiety Scale-Clinician Admini stered )

0=deloc 0=niciodata
1=usor 1=ocazional
2=moderat 2=adesea
3=sever 3=obisnuit

Frica sau
anxietate Evitare
Nr.
Item Item activitate interactiune activitate interactiune
1 A telefona in public
2 A fi intr-un grup mic
3 A manca in locuri publice
4 A bea cu altii in locuri publice
5 A vorbi cu oameni suspusi
6 A actiona sau a vorbi in fata unui auditoriu/alto ra
7 A merge la o petrecere
8 A lucra cand esti observat
9 A scrie cand esti observat
10 A telefona pe cineva pe care nu-l cunosti
11 A vorbi cu oameni pe care nu-i cunosti bine
12 A te intalni cu oameni pe care nu-i cunosti
13 A urina intr-un WC public
14 A intra intr-o camera unde altii deja s-au aseza t pe scaune
15 A fi in centrul atentiei
16 A lua cuvantul la un miting
17 A da un test
18 A exprima dezacordul fata de oameni pe care nu-i cunosti
19 A privi in ochii oamenilor pe care nu-i cunosti
20 A da un raport in fata unui grup
21 A incerca sa iei pe cineva cu tine
22 A returna la magazin lucruri pe care le-ai cumpa rat
23 A organiza o petrecere
24 A rezista la insistentele cuiva
Scorul total activitate
Scorul total interactiune
Scorul total

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
261

Anexa Nr. 19:

Scala de eficienta in situatiile sociale
(Self-Efficacy for Social Situation Scale)

Item De
loc Putin Moderat Mult Extrem

1. Mi-e frica de oamenii cu autoritate sau importan ti 0 1 2 3 4

2. Ma deranjeaza ca rosesc in fata oamenilor 0 1 2 3 4

3. Petrecerile si evenimentele sociale ma infricose aza 0 1 2 3 4

4. Evit sa vorbesc cu oamenii pe care nu-i cunosc 0 1 2 3 4

5. Mi-e frica ca o sa fiu criticat 0 1 2 3 4

6. Frica de a ma simti jenat ma face sa evit sa fac lucruri sau sa vorbesc in
fata altor oameni 0 1 2 3 4

7. Mi-e jena ca transpir in fata altora 0 1 2 3 4

8. Evit sa merg la petreceri 0 1 2 3 4

9. Evit activitati in care sunt in centrul atentiei 0 1 2 3 4

10. Mi-e frica sa vorbesc cu oameni straini 0 1 2 3 4

11. Evit sa vorbesc in fata altora 0 1 2 3 4

12. As face orice sa evit sa fiu criticat 0 1 2 3 4

13. Cand am in jur oameni staini am paalpitatii 0 1 2 3 4

14. Mi-e teama sa fac ceva cand oamenii se uita la mine 0 1 2 3 4

15. Teama ca arat stupid ma infioreaza 0 1 2 3 4

16. Evit sa vorbesc cu cineva care are autoritate 0 1 2 3 4

17. Mi-e rusine sa tremur sau sa fiu nelinistiti in fata altora 0 1 2 3 4

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
262

Anexa Nr. 20:

Indexul senzitivitatii anxioase-versiunea 3-a
(The Anxiety Sensitivity Index-ASI-3 )

Citeste cu grija propozitiile de mai jos si indica cat de mult esti de acord cu afirmatiile de mai jos . Incercuieste
numai o cifra care se potriveste:
1 = foarte putin
2 = putin
3 = mult
4 = foarte mult

Cat de mult esti de acord Nr.
Item Item Foarte
putin Putin Mult Foarte
mult
1 Este important pentru mine sa nu apar nervos sau ag itat 1 2 3 4
2 Cand eu nu pot sa ma concentrez pe un lucru mi-e fr ica sa nu o iau
razna (inebunesc) 1 2 3 4
3 Ma speri cand inima imi bate tare 1 2 3 4
4 Cand am probleme la stomac sunt ingrijorat ca as pu tea fi grav
bolnav 1 2 3 4
5 Ma speri cand nu pot sa tin focusul pe o sarcina 1 2 3 4
6 Cand tremur in prezenta altora ma ingrijorez ce alt i or sa zica
despre mine 1 2 3 4
7 Cand ma strange in piept ma sperii ca nu o sa pot r espira normal 1 2 3 4
8 Cand ma doare in piept mi-e frica ca o sa fac un at ac de cord 1 2 3 4
9 Ma ingrijoreaza faptul ca alti oameni o sa afle ca sunt anxios 1 2 3 4
10 Cand ma simt confuz mi-e frica ca o sa ma imbolnave sc de nervi 1 2 3 4
11 Ma sperie ca o sa rosesc in public 1 2 3 4
12 Cand simt ca inima imi bate neregulat imi fac griji ca ceva in
neregula este cu mine 1 2 3 4
13 Cand incep sa transpir in public mi-e frica ca oame nii vor gandi
rau despre mine 1 2 3 4
14 Cand gandurile imi zboara repede ma gandesc ca o sa inebunesc 1 2 3 4
15 Cand am senzatie de strangulare mi-e frica ca o sa mor 1 2 3 4
16 Cand am probleme sa gandesc clar mi-e frica ca ceva rau sa
intampla cu mine 1 2 3 4
17 Cred ca ar fi teribil pentru mine sa lesin in publi c 1 2 3 4
18 Cand mintea mea o simt goala ma ingrijorez ca ceva rau este cu
mine 1 2 3 4

– oo O oo-

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
263

Anexa Nr. 21:

Scala scurta a fricii de evaluare negativa
(The Brief Fear of Negative Evaluation Scale-Brief F NES )1

Citeste cu grija propozitiile de mai jos si indica cat de caracteristic este pentru tine sunt astfel d e situatii utilizand
scala de mai jos:

1 = nu e caracteristic de loc
2 = foarte putin caracteristic
3 = moderat caracteristic
4 = foarte caracteristic
5 = extrem de caracteristic

1. Sunt ingrijorat de ce altii gandesc despre mine chi ar daca asta nu are nici un efect
2. Sunt relaxat chiar daca stiu ca oamenii si-au facut o parere proasta despre mine (R)
3. Adesea mi-e teama ca oameni cunosc greselile mele
4. Rar mi se intampla sa fiu ingrijorat de ce impresie am facut cuiva (R)
5. Mi-e teama ca altii nu ma vor aproba
6. Mi-e teama ca altii imi vor gasi defectele
7. Opiniile altora despre mine nu ma supara (R)
8. Cand vorbesc cu cineva sunt ingrijorat ce va gandi despre mine
9. Sunt ingrijorat despre ce impresie am lasat
10. Daca cineva ma judeca aceasta nu ma afecteaza prea mult (R)
11. Uneori mi se pare ca sunt prea ingrijorat de ce alt i oameni gandesc despre mine
12. Adesea mi-e teama ca voi spune sau face ceva gresit

– oo O oo –

1 Inverseaza scorul itemilor marcati cu R

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
264 Anexa Nr. 22:

Scala Gandurilor si Credintelor Sociale
(The Social Thoughts and Beliefs Scale – STABS )
Citeste cu grija propozitiile de mai jos si indica cat de caracteristic este pentru tine sunt astfel d e situatii utilizand
scala de mai jos:
1 = nu e caracteristic de loc
2 = foarte putin caracteristic
3 = moderat caracteristic
4 = foarte caracteristic
5 = extrem de caracteristic

Cat de caracteristic este pentru tine Nr.
Item Item
Deloc Foarte
putin Moderat Foarte
mult Extrem
1 Cand sunt intr-o situatie sociala apar in ochii a ltora
ca fiind incompetent 1 2 3 4 5
2 Cand sunt intr-un grup si am o opinie prefer sa t ac si
sa nu spun ce cred 1 2 3 4 5
3 Ma simt ca si cum altii ar fi mult mai inteligent i ca
mine 1 2 3 4 5
4 Cand sunt cu altii nu ma simt la largul meu 1 2 3 4 5
5 Sunt un las cand trebuie sa interactionez cu alti
oameni 1 2 3 4 5
6 Ma simt lipsit de farmec cand sunt cu alti oameni 1 2 3 4 5
7 Nu as fi capabil sa vorbesc in public 1 2 3 4 5
8 Alti oameni se simt mai confortabil in situatii
sociale decat mine 1 2 3 4 5
9 Alti oameni sunt mai capabili social decat mine . 1 2 3 4 5
10 Indiferent ce fac eu ma voi simti totdeauna stin gher
in situatii sociale 1 2 3 4 5
11 Mi se opreste minte in loc cand trebuie sa vorbe sc in
situatii sociale 1 2 3 4 5
12 Nu sunt bun sa tin un mic discurs 1 2 3 4 5
13 Oamenii se plictisesc cu mine 1 2 3 4 5
14 Cand vorbesc intr-un grup ceilalti vor gandi ca ce
spun sunt numai prostii 1 2 3 4 5
15 Cand sunt interesat de cineva devin panicat si m a
simt jenat 1 2 3 4 5
16 Nu stiu cum sa ma port cand sunt in compania
altora 1 2 3 4 5
17 Daca ceva merge rau intr-o situati sociala nu su nt
capabil sa o rezolv 1 2 3 4 5
18 Cand sunt cu altii oamenii nu cred ca sunt deste pt 1 2 3 4 5
19 Cand alti rad ma simt ca si cum ar rade de mine 1 2 3 4 5
20 Oamenii realizeaza usar ca eu sunt un individ ti mid 1 2 3 4 5
21 Daca este o pauza in timpul conversatiei ma simt ca
si cum ceva rau s-a intamplat 1 2 3 4 5

– oo O oo-

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
265

7. MASURAREA OBSESIILOR

Desi la prima vedere identificarea si masurarea ob sesiilor ar parea simpla, persoanele cu astfel de
probleme avand un foarte bun “insight”, problema es te destul de complicata din mai multe motive:
i) in ciuda prevalentei destul de ridicate in populati a generale nu toti indivizii cu obsesii se prezinta la
psihiatru sau la medicul de medicina generala pentr u acest tip de probleme,
ii) ii) este destul de dificil de a deosebi obsesiile “ normale” de cele “patologice”;
iii) obsesiile prezinta un spectru larg de comorbiditate , putandu-se asocia aproape cu toate tipurile de
tulburarii psihice,
iv) dificultatea evaluarii distorsiunilor cognitive car e sustin tabloul clinic, lucru important pentru
abordarea psihoterapeutica ulterioara a cazului.
Pana in 1984 tulburarea obsesiv compulsiva (TOC), pe atunci nevroza obsesiva, era considerata o boala
rara si prevalenta ei in populatie era estimata in jurul valorii de 0,05% (Sason si colab. 1997). Dupa acel an,
studiile populationale din SUA releva o prevalenta de 1.9-2.5% in populatia generala. Aceeasi valoare a
prevalentei a fost gasita si intr-un studiu cross-n ational pe patru continente (Weissman si colab, 199 4).
Daca in prima jumatate a secolului XX boala era con siderata ca netratabila, a doua parte a secolului a
relevat existanta unor tratamente eficace, atat med icamentoase cat si nemedicamentoase. Problema care apare a fi
foarte interesanta este ca indivizii cu tulburari o bsesionale cauta foarte tarziu ajutorul medical. As tfel, desi debutul
tulburarii este in general la varsta tanara, cautar ea ajutorului medical se face dupa multi ani de la debut, in medie
dupa aproximativ 10 ani, ca apoi sa mai fie un rast imp de 6 ani intre prezentarea la medic si diagnost icul corect
(Hollander si colab. 1996). Cu toate acestea, din totalul obsesivilor numai 34% din bolnavii se adres eaza la medic
(Robins si colab. 1991) si doar unul din cinci a ca utat ajutor la un medic specialist (Leon si colab. 1995). Intr-un
studiu populational care a cuprins un numar de 2400 bolnavi cu TOC, carora li s-a trimis un chestionar privind
evolutia si dizabilitatea bolii lor, s-a relevat ca doar 28% au cautat ajutor calificat. Din acestia 8 6% au primit
psihoterapie, 81% terapie medicamentoasa cu inhibit ori de recaptare a serotoninei, 38% consiliere, 29 % tehnici
de relaxare, 22% tratament medicamentos cu alti age nti precum antidepresive triciclice, benzodiazepine sau
neuroleptice, 13% psihanaliza si 11% hipnoza (Holla nder, 1995).
In situatia de astazi, cand se considera ca gandur ile obsesive sunt o experienta universala, separare a
obsesiilor normale de cele patologice este un alt t ip de problema pe care clinicianul trebuie sa o rez olve pentru
face un diagnostic de calitate. Atat obsesiile “nor male” cat si cele patologice impartasesc majoritate a criteriilor din
definitia obsesiilor: “ ganduri invasive, parazitare, repetitive, imagini s au impulsuri care sunt inacceptabile si/sau
nedorite in fata carora individul cauta sa reziste …” (Rachman si Hodgson, 1980). In studiul de refe rinta a lui
Rachman si Da Silva (1978), pe baza unui anchete fa cute pe 6 profesionisti, se arata ca acestia sunt c apabili sa
deceleze obsesiile in general dar nu tot atat de bi ne pot deosebi obsesiile patologice de cele ale ind ivizilor normali.
Ulterior s-a considerat ca problema este datorita f aptului ca atat obsesile normale cat si cele patolo gice

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
266 impartasesc acelasi continut si doar intensitatea, frecventa si interferenta cu functionarea individul ui le poate
diferentia (Muris si colab. 1997) de unde si scorul mai mare a acestora din urma la instrumentele de m asura. In
studii mai noi, care au folosit un esantion mai mar e de specialisti, Rassin si Muris (2007) si Rassin si colab (2007)
arata ca acestia pot deosebi cu destul de mare conf identa obsesile normale de cele patologice dar nu a u putut
identifica exact cum (!): “diferentele dintre obsesiile normal si cele patolo gice au ceva mistic ”. Astfel desi
majoritatea indivizilor vor descrie gandurile, imag inile sau impulsurile lor ca fiind imorale, dezgust atoare,
periculoase, amenintatoare, alarmante, inacceptabil e si patologice si principalele teme ale acestora s unt
agresiunea, sexul si blasfemia, exista o diferenta calitativa intre obsesiile normale si cele patologi ce in felul cum
acestea sunt reprimate si interpretate. Se pare ca adevarul este in ceea ce Rachman (1997) spunea ca numai in
cazul obsesiilor patologice individul face interpre tari eronate si bizare asupra gandurilor invasive c arora la da o
semnificatie amenintatoare, uneori catastrofica car e face ca un lucru comun sa se transforme intr-un p ericol
deosebit. Obsesiile vor trai atata timp cat individ ul va da gandurilor lui o interpretare eronata, exa gerata si
amenintatoare.
O alta caracteristica care deosebeste obsesivii “no rmali” de cei patologici este ceea ce se numeste
“fuziunea gand-actiune ” (Shafran si colab. 1996): credinta ca gandul poa te influenta probabilitatea cu care
evenimentul negativ apare sau credinta ca avand un gand inacceptabil, repugnant este echivalent moral cu
transpunerea lui in practica. Acest proces de fuziu ne se bazeaza pe distorsiunile cognitive pe care ob sesivul le are,
printre care si sentimentul exagerat al responsabil itatii descris de Salkovskis (1985), sau altfel spu s, a avea ganduri
imorale este egal cu a fi imoral. In general se po ate spune ca cu cat gandurile nedorite si intrusive se distanteaza
de valorole morale acceptate de subiect, precum gan duri blasfemice sau cu caracter sexual aberant, cu atat mai
repede duc la parazitarea masiva a individului cu t ulburari secundare de functionare. Intelesul si val oarea pe care o
da fiecare individ temelor gandurilor sale obsesion ale fac ca ele sa treaca pragul de la normal la pat ologic
(Corcoran si Woody, 2008). (vezi fig. Nr. 8)

NORMALE – preocupante – stress – fara interferenta cu
– jenante – oboseala functionarea normala

PATOLOGICE – dezgustratoare – imorale – incercari esuate de a
– amenintato are – cum gandesc asa se rezista
– anormale va intampla – comportament evitant
sau compulsii, ritual uri
– interfera functionare a
nornala
Fig. 8: Caracteristicile gandurilor obsesionale nor male si patologice

Ritualurile sunt alta componenta a TOC si implica r epetarea actelor obsesive efectuate in aceiasi secv enta
de fiecare data. Efectuarea acestor ritualuri reduc e anxietatea doar pe termen scurt. Ele se datoresc scaderii
frenajului actelor normal motivate, precum spalatul pe maini, curatatul sau aranjatul si ordinea, inhi bitie care in Ganduri
obsesionale Descriere Interpretare Consecinte

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
267 mod normal se asigura de circuitul cortico-striatal -palido-talamic (Rauch, 2007). Ritualurile ca si ga ndurile
obsesionale pot si ele normale si patologice si sun t sustinute de disfunctionalitatile sistemului de p recautie-
vigilitate care se activeaza cand individul trebuie sa faca fata unor amenintari adevarate sau ipoteti ce (Bayer si
Lienard, 2008). Comportamentul ritualic este opus c omportamentului rutinier din viata obismuita care e ste
efectuat fara ca individul sa se gandeasca. Comport amentul ritualic este foarte controlat, rigid si or ice inacuratete
sau incompletitudine duce la anxietate. Copii intre 2 si 7 ani care dezvolta ritualuri de ordine sau d e spalat sau tatii
care dupa nasterea copilului dezvolta ritualuri de evitare a ranirii noului nascut sunt exemple de com portamente
ritualice care sunt considerate normale, nepatologi ce. Alte comportamente ritualice sunt cele legate d e credinte si
stereotipuri culturale precum cele religioase sau a lte ceremonialuri transmise de-alungul generatiilor . Acest tip de
ritualuri normale sunt secvente scurte care au ca s cop scaderea anxietatii si descarcarea unei secvent e
motivationale automate, pe cand ritualurile din pat ologia obsesiva sunt sustinute si intretinute de ne cesitatea
supresiei circularitatii gandurilor invazive si evi tare a unui scenariu periculos.
Am prezentat aceste considerente ca o justificare in plus la necesitatea identificarii si masurarii o bsesiilor
cu instrumente standardizate, instrumente care le v oi prezenta mai jos

7. 1. SCALA DE OBSESIE COMPULSIE YALE-BROWN ( Yale-Brown Obsessive-
Compulsive Scale – Y-BOCS )

Scala Y-BOCS a fost dezvoltata de Goodman si colab . (1989) pentru a masura severitatea simptomelor la
pacientii diagnosticati cu TOC. Ea este un instrume nt destinat sa fie aplicat de un clinician cu exper ienta pentru
ca, desi scala se bazeaza pe raportarea subiectului , evaluarea finala se sprijina pe judecata clinica a
intervievatorului. Autori recomanda ca evaluare sim ptomelor sa se faca pentru ultima saptamana dar
intervievatorul este liber sa aleaga si alt interva l de timp.
Scala Y-BOCS este de fapt un interviu semi-structu rat ce prevede pentru fiecare item diferite intreba ri
care sa culeaga simptomul si un mod de scorare in c inci trepte (de la 0 la 4). Intervievatorul trebuie sa evalueze
itemii in ordinea propuse de autori, dar este liber sa puna si alte intrebrari pe care le crede de cuv iinta. Scala este
impartita in doua parti: itemii de la 1 la 5 sunt p entru obsesii, cei de la 6 la 10 sunt itemii pentru compulsii, itemul
11 furnizeaza informatii despre “insight” (constiin ta suferintei sau a bolii), itemii 12 – 16 evalueaz a raspunsul
subiectului la obsesii si compulsii iar itemii 17 s i 18 sint imprumutati din Clinical Global Impression Scale si
furnizeaza o nota globala asupra severitatii si a a meliorarii. Ultimul item, 19 vizeaza gradul de conf identa a
datelor obtinute prin aplicarea acestui instrument.
Scorul scalei Y-BOCS se calculeaza separat pentru fiecare subscala, pentru obsesii si pentru compulsi i si
un scor total care cumuleaza scorul subscalelor. Sc orul total se poate intinde de la 0 la 40 iar pentr u fiecare
subscala de la 0 la 20. Un scor sub 8 este consider at normal, un scor peste 16 este luat ca si criteri u de includere in
studiile psihofarmacologice iar un scor peste 25 es te considerat a indica o tulburare obsesional-compu lsiva
serioasa (Goodman si colab.2000).
Inainte de administrarea scalei intervievatorul va prezenta subiectului modul de definire a obsesiilo r si
compulsiilor, da exemple de obsesii si compulsii si se va asigura ca subiectul are o viziune clara asu pra celor ce va

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
268 fi intrebat. Autorii recomanda ca subiectul sa int eleaga modul de definire a obsesiilor astfel incat sa nu se preteze
la confuzii cu simptome asemanatoare din fobia soci ala sau din tulburarile de impuls.
In medie, administrarea scalei dureaza intre15-20 m inute.
Autorii recomanda ca inainte de aplicarea scalei Y -BOCS sa se aplice Lista de Simptome Y-BOCs ( Y-
BOCS Symptom Checklist ). Aceasta lista identifica obsesiile si compulsiil e curente si odata identificate ele se trec
pe lista simptomelor tinta ( Y-BOCS Target Symptoms ) si astfel, atunci cand se va aplica scala, ea va tinti obsesiile
si compulsiile curente.
Checklist-ul de simptome, Lista simptomelor tinta si Scala Y-BOCS (versiunea 9-a din 1989) sunt
prezentate in Anexale Nr. 1, 2 si 3.
Scala Y-BOCS prezinta o buna validitate atunci can d este comparata cu alte instrumente de evaluare a
obsesiilor (Maudsley Obsessional Compulsive Invent ory, Leyton Obsessional Inventory, Obsessive Though t
Questionnaire, etc.) dar validitatea divergenta cu depresia nu este la fel de buna, deci nu discrimine aza bine
indivizii care prezinta depresie, in schimb, confid enta test-retest si cea intercotatori a fost excele nta (Woody si
colab. 1995).
Este mai mult decat necesar sa ne intrebam daca ob sesile si compulsiile contribuie separat sau deopot riva
la severitatea TOC. McKay si colab. (1998) au intre prins un studiu pentru a determina structura factor iala a scalei
Y-BOCS si au testat varianta cu un singur factor si cel cu doi, obsesii si compulsii separat. Ei au co nstatat ca
modelul cu un singur factor, cand obsesiile si comp ulsiile sunt luate impreuna, evidentiaza bine sever itate
tulburarii, dar numai modelul cu doi factori separa tulburarea de depresie si/sau anxietate. O anali za mai detaliata
intreprind Deacon si Abramowitz (2005) care gasesc ca desi modelul cu doi factori se verifica, structu ra itemilor
scalei ar trebuie revizuita din cauza itemii care e valueaza rezistenta fata de obsesii si fata de comp ulsii nu
coreleaza cu scorul total al scalei. Autorii conchi d ca structura scalei ar trebuie revizuita desi sca la este
considerata ca fiind “standardul de aur” in masurar ea tulburarii obsesiv-compulsive.
Exista si o forma a Y-BOCS pentru copii si una in care subiectul isi evalueaza singur severitatea
obsesiilor (“ self-rating scale ”).

7.2. INVENTARUL PADUA ( Padua Inventory – PI)

Inventarul Padua a fost dezvoltat de Sanavio (1988) pe un esantion din populatia generala. El este un
instrument de autoraportare a severitatii simptomel or obsesive si compulsive. In forma originala, inve ntarul are 60
intrebari dar pentru a fi utilizat cu succes in cli nica el a suferit unele modificari de-a lungul a do ua vresiuni,
versiunea cu 41 intrebari a lui van Oppen si colab. (1995) si cea cu 39 intrebari a lui Burns si colab (1996), numita
si Padua Inventory-Washington State University Revi sion (PI-WSUR). Itemii au fost selectati din 200 de afirmatii
care descriu plangerile bolnavilor cu tulburare obs esiv-compulsiva dupa criteriile din DSM-III.
In lucrarea de fata se va prezenta versiunea cu 39 intrebari pentru ca ea are calitati psihometrice bu ne si
este usor de aplicat (vezi Anexa Nr. 4). Prin anali za factoriala s-a evidentiat ca scala deceleaza obs esiile de
contaminare, ruminatiile, verificarile si obsesiile de a pierde controlul asupra actiunilor proprii.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
269 Cand se ap.lica scala, subiectul este invitat sa r aspunda la intrebari evaluand perturbarea asociata fiecarui
simptom obsesiv-compulsiv pe o scala cu 5 ancore, d e la 0 la 4. Scorul scalei se calculeaza adunand la olalta
valoare data fiecarei intrebari. Pe un numar de 297 0 subiecti Burns si colab (1996) gasesc un scor med iu de 54,93
cu o deviatie standard de 16,72.
Compozitia factoriala a PI-WSUR arata ca intrebari le se grupeaza in cinci factori care au generat tot
atatea subscale pe care autorii le-au denumit: subs cala obsesiilor de contaminare si compulsiile de sp alare,
subscala compulsiilor de imbrcare si aranjare, subs cala compulsiilor de verificare, subscala gandurilo r obsesionale
de ranire a propriei persoane sau a altora si subsc ala impulsurilor de ranie a propriei persoane sau a altora.
Analiza de validitate discriminativa facuta concur ent cu Penn State Worry Questionnaire arata ca scal a
reuseste sa discrimineze obsesiile de ingrijorarea patologica. La fel scala prezinta o buna confidenta test-retest
ceea ce tradeaza stabilitatea instrumentului de-alu ngul evaluarilor repetate.
PI-WSUR nu este un instrument diagnostic ci doar u n mod de evaluare a prezentei si severitatii
simptomelor obsesive-compulsive. Instrumentul are s uficienta sensitivitate la schimbare incat sa poata fi folosit cu
succes si la evaluarea progresului in terapie. El e ste mai apreciat in clinica decat Maudsley Obsessio nal-
Compulsive Questionnare (Hodgson si Rachman, 1977) care nu poate furniza un scor al severitatii, simpt omele
fiind evaluate doar calitativ, cu DA sau NU.

7.3. INVENTARUL DE OBSESII SI COMPULSII FOA ( Foa Obsessive-
Compulsive Inventory )

Foa si colab. (1998) de la Universitatea din Pennsy lvania, fac o trecere in revista a instrumentelor d eja
existente de evaluare a simptomelor obsesive si com pulsive si constata ca acestea prezinta unele limit ari care
impun aparitia unui nou instrument. Ei considera c a scala de obsesii Yale-Brown (Y-BOCS) contine doar un
nucleu de 10 simptome pe baza carora se calculeaza timpul consumat cu simptomele, rezistenta fata de e le,
interferenta cu viata subiectului, controlul si cat de suparatoare sunt. In ciuda bunelor proprietati psihometrice pe
care le are scala, ea este greu de aplicat si neces ita un personal calificat, informatia neputand fi o btinuta decat
aplicand ckecklist-ul Y-BOCS.
Redau mai jos cateva din instrumentele de masura al e obsesiilor, care au facut obiectul analizie lui F oa si
colab. (1998) si care i-au convins sa construiasca un instrument nou.
Inventarul Leyton pentru obsesii ( Leyton Obsessional Inventory , Cooper, 1970) prezinta o buna validitate
discriminativa si confidenta test-retest dar itemii au fost dezvoltati pe baza intervievarii unei popu latii non-clinice
iar procedura de aplicare este destul de greoaie in cumband selectarea de mai multe ori a intrebarilor care sunt
plasate pe niste cartonase si punerea lor in diferi te teancuri.
Compulsive Activity Interview Checklist a fost dezvoltat de Marks si colab. (1977) si prez inta mai multe
variante din care una sub forma de chetionar cu 38 intrebrari dar instrumentul se adreseaza mai mult c ompulsiilor
dacat obsesiilor.
Maudsley Obsessive-Compulsive Inventory creat de Hodgson si Rachman (1977) nu furnizeaza d ecat o
apreciere calitativa a prezentei obsesiilor si comp ulsiilor pe baza evaluarii prezentei acestora dintr -o colectie de 30

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
270 simptome. Cu toate acestea simptomele sunt grupate in patru scale si astfel se poate decela obsesiile si compulsiile
de spalare, verificare, lentoare si dubiu.
Inventarul Padua (Sanavio, 1988), prezentat mai sus , reuseste sa deceleze obsesiv-compulsivii de
indivizii cu alte afectiuni anxioase sau cu depresi e, dar inventarul nu contine alte obsesii si compul sii importante
precum neutralizarea sau colectionarismul.
Obsessive Thought Checklist (Cottraux, 1989) este doar un inventar cu 28 itemi privind doar obsesiile
care sunt grupate in doi factori: perfectionism si responsabilitate exagerata; toate acestea arata lim itarile acestui
instrument.
Pe baza acestei analize, Foa si colab (1998) incear ca sa construiasca un alt instrument care sa raspun de la
urmatoarele cerinte: i) sa fie un instrument compre hensiv, general si detaliat, ii) sa cuprinda heter ogenitatea
obsesiilor si compulsiilor, iii) sa permita cotarea severitatii pe o plaja mai larga decat la alte ins trumente, iv) sa
poate sa fie aplicat atat pe populatia clinica cat si pe populatia generala.
Instrumentul cuprinde 42 itemi ce reflecta simptome le tulburarii obsesiv compulsive din DSM-IV, itemi
grupati in 7 subscale: subscala spalare cu 8 itemi, subscala verificare cu 9 itemi, subscala dubiu cu 3 itemi,
subscala ordine cu 5 itemi, subscala obsesii cu 8 i temi, subscala colectare cu 3 itemi si subscala neu tralizare
mentala cu 6 itemi. Fiecare item este evaluat pe o scara Likert cu 5 ancore (de la 0 la 4) referitor l a frecventa
aparitiei obsesiilor si compulsiilor si la necazul provocat de acestea. Evaluarea lor separata se baze aza pe
presupunerea ca aceste dimensiuni sunt complimentar e si nu coreleaza una cu alta.
Autorii au prezentat rezultate care atesta o buna v aliditate discriminativa intre grupe de pacienti cu
diagnostice diferite sau intre diferite instrumente de evaluare si o buna stabilitate test-retest la 4 saptamani
interval. Simonds si colab (2002) verifica propriet atile scalei pe un grup de studenti si constata din nou excelentele
calitati psihometrice ale ei. Dupa Foa si colab. (2 002) scala este reprezinta un progres substantial f ata de alte scale
de auto-evaluare pentru ca cuprinde un larg evantai de simptome, permite evaluarea nuantata a severita tii si poate
fi administrata oricarui grup populational. Cu toat e acestea autori au incercat sa o rafineze, au elim inat unele
intrebari redundante si au facut o versiune scurta, cu 18 itemi, iar dupa o analiza factoriala repetat a autorii au ales
doar trei itemi pentru fiecare subscala. Apoi ei au facut o analiza ROC ( receiving operating characteristics ) care a
generat un scor prag care reprezinta punctul in car e senzitivitatea cea mai mare se intalneste cu sens ibilitatea cea
mai ridicata. Severitatea ramane sa fie evaluata pe aceeasi scala Likert ca la versiunea lunga. Versiu ne scurta este
cea care va fi prezentata in aceasta lucrare (vezi Anexa Nr. 5).
Pentru scala cu 18 itemi studiul de validitate si c onfidenta realizat pe un esantion de 215 pacienti c u
TOC, 243 pacienti cu alte tulburari anxioase si 677 indivizi indemni a arata caracteristici psihometri ce excelente
care o impun pentru uzul curent (Foa si colab. 2002 ). Scorul prag pentru intreaga scala este de 18 (pe ntru o
senzitivitate de 74% care se intalneste cu o specif icitate de 75,2%), iar pentru subscala de obsesie s corul prag este
de 5.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
271 7.4. INVENTARUL PEN N DE SCRUPULOZITATE ( Penn Inventory of
Scrupulosity-PIOS )

In cercetarea de teren care a stat la baza versiuni i DSM-IV, obsesiile cu tema religioasa, precum dubi ul
peresistent asupra pacatului, sacrilegiului si devo tiunii si dorinta irezistibila de a face o activita te religioasa de
izbavire (rugaciune, facerea de semne si ritualuri religioase, etc.) au reprezentat cea de a cincea te ma de obsesii in
ordinea frecventei dupa obsesiile de contaminare, a gresiune, simetrie si preocupari somatice (Foa si c olab. 1995).
Summerfeldt si colab. (1998) gasesc o prevalente de 24,2% a obsesiilor cu caracter religios.
Conform teoriei cognitive a obsesiilor, persoanele cu scrupulozitate religioasa/morala sunt inclinate de a
avea ganduri intrusive cu tematica religioasa/moral a, ganduri care sunt interpretate inadecvat ca avan d consecinte
catastrofice pentru subiect sau pentru persoanele d ragi lui ducand astfel la anxietate si distres. Sub iectul cauta sa
reduca distresul si se angajeaza in diferite actiun i care sa neutralizeze gandul intrusiv religios des pre pacat si
actiuni lipsite de moralitate. Efortul de a neutral iza gandurile intrusive are un efect paradoxal pent ru ca in loc sa
usureze subiectul nu face altceva decat sa creasca frecventa gandului obsedant intensificand gradul de anxietate.
Astfel de persoane “scrupuloase” traiesc un sentime nt de vinovatie si ingrijorare morala care se elibe reaza
temporar facand diferite acte sau ritualiri cu cara cter religios.
Abramowitz si colab. (2002) construiesc o scala de evaluare a obsesiilor persoanelor scrupuloase numi ta
Inventarul Penn al scrupulozitatii. Ei au general u n “ pool ”de 77 idei obsesionale cu caracter religios pe baz a
intervievarii mai multor pacienti. Apoi au facut o prima versiune a unui chiestionar si l-au aplicat l a un lot de 215
subiecti. Dupa o prima analiza a distributiei raspu nsurilor au ramas doar 43 intrebari iar dupa calcul area
consistentei interne a scalei au ramas 19 itemi. An aliza factoriala a dat o solutie cu doi factori uso r interpretabili si
care justifica varianta raspunsurilor: i) frica de pacat (12 itemi) si ii) frica de Dumnezeu si de pe deapsa (7 itemi).
Aceste doua subscale prezinta o buna consistenta in terna si corelatie intre itemi. Prin evaluarea a 19 7 subiecti cu
instrumente concurente, scala PIOS a aratat o valid itate convergenta si discriminanta foarte buna ceea ce arata ca
ea masoara intradevar obsesiile religoase si discri mineaza subiectii anxiosi sau depresivi de cei obse sivi. Recent,
Olatunji si colab. (2007) confirma solutia cu doi f actori ai scalei PIOS si gasesc patru itemi redunda nti care ar
putea fi eliminati si ar rezulta o scala cu 15 item i. Ei gasesc si o corelatie puternica intre obsesii le religioase si
obsesiile in general, precum obsesiile de spalat si ordine sau colectionarism.
In anexa Nr. 6 este prezentata versiunea PIOS cu 19 itemi. Scala furnizeaza un scor total format din s uma
scorului itemilor pe o scala Likert cu 5 trepte si un scor pentru fiecare subscala. In studiul initia l al autorilor
scorul mediu total pentru scala PIOS a fost de 18.9 8 ± 11,66 iar la scala frica de pacat 12,85 ± 7,62 si la scala frica
de Dumnezeu 6,12 ± 4,89.

7.5. CHESTIONARUL INTERPRFTARII RESPONSABILITATII ( Responsibility
Interpretations Questionnaire -RIQ ) si SCALA ATITUDINII DE
RESPONSABILITATE ( Responsibility Attitude Scale -RAS )

Conform teoriei cognitive a obesiilor, gandurile i ntrusive sunt nocive in masura in care acestea sunt
interpretate ca inacceptabile antrenand negarea val orilor morale sau religioase sau protectia personal a sau a celor

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
272 dragi. Important nu este cum aceste ganduri sunt co nceptualizate, ci felul in care acestea sunt interp retate si
evaluate, respectiv valoarea pe care individual o d a acestor ganduri. In functie de aceasta interpreta re/evaluare
individul va cauta sau nu sa le supravegheze si neu ralizeze si astfel va declansa sistemul de permanen tizare a lui,
gandurile devenind obsesionale in masura in care el e sunt din ce in ce mai “monitorizate” (Freeston si
colab.1996). In acest context devine evident ca cre dintele subiectului, deja setate cu multi ani inain te, reprezinta
vulnerabilitatea pe care se aseaza tulburarea obses iv-compulsiva, credintele subiectului fiind filtrul dupa care
gandurile intrusive sunt interpretate si evaluate. Individul ce prezinta aceasta vulnerabilitate cogni tiva se va face
responsabil de aparitia acestor ganduri care reprez inta tot atatea pericole fizice sau morale si din c auza procesului
de fuziune gand-realitate crede aa gandi este tot u na cu a se intampla.
Originea acestor evaluari negative se afla in proc esul de invatare a unor presupozitii
in conditiilor efortului de adaptare la unele eveni mente de viata din anii formarii schemelor cognitiv e. Pe baza
acestor presupozitii individul cauta sa interpretez e, atat realitatea, cat si gandurile proprii. Indiv izii vulnerabili la
obsesii prezinta o “ hiperinflatie a propriei responsabilitati ” ca presupozitie cognitiva de baza, comparativ cu
oamenii obisnuiti (Freeston si colab. 1993).
Asumarea responsabilitatii gandurilor proprii nedo rite si a riscului incumbat de aceasta se etaleaza pe
doua nivele: presupozitiile responsabilitatii, resp ectiv atitudinea responsabila a subietului fata de actele sale si
interpretarea responsabilitatii, respectiv cat de s ever si daunatoare ar fi actele si pacatele sale si asumarea
responsabilitatii proprii fata probabilitatea, infl uenta si severitatea consecintelor si daunelor.
Salkovskis si colab. (2000) dezvolta aceasta teorie si incearca sa identifice cele doua paliere prin
construirea a doua instrumente separate: unul pentr u evaluarea responsabilitatii, respectiv a identifi carii
interpretarilor pe care un individ le da ganduruilo r lui intrusive, si altul pentru evaluare atitudini lor, presupozitiile
individuale care duc la tendinta de asumare a respo nsabilitatii intr-o situatie data, de exemplu. intr -o situatie ce
implica dubiul. Aceste doua instrumente au fost con struite pa baza testarii a 83 indivizi cu TOC, 48 c u alte
tulburari anxioase si 218 subiecti indemni.
Scala atitudinii de responsabilitate ( Responsibility Attitude Scale – RAS) este un chestionar cu 26
intrebari care evalueaza credintele generale relati v la responsabilitate si care reflecta atitudinile si credintele
generale caracteristice indivizilor predispusi in a -si asuma responsabilitatea pentru daunele provocat e altora. Prin
constructie ea se aseamana cu Dysfunctional Attitude Scale construita de Weissman si Beck pentru evaluarea
schemelor cognitive in depresie (Beck si colab. 199 1) si subiectul este rugat sa decida cat de caracte ristic este o
atitudine oarecare pentru felul in care el vede luc rurile in majoritatea timpului. Evaluarea fiecarei atitudini este
facuta pe o scala Likert cu 7 ancore de la “acord t otal” la “dezacord total” (vezi anexa Nr. 7)
Chestionarul interpretarii responsabilitatii ( Responsibility Interpretations Questionnaire – RIQ)
este un instrument cu 22 intrebari care evalueaza f recventa credintelor in cazul unei interpretari spe cifice
gandurilor intrusive despre o posibila dauna. Const ructia scalei este imprumutata din chestionarul Chambless
Agoraphobic Cognitions Scale (Chambless si colab. 1984) evaluand felul cum indiv idul reactioneaza la gandurile
intrusive avute in ultimele doua saptamani. Este ev aluata mai intai frecventa gandurilor intrusive si felul cum
interpreteaza gandurile avute cel mai frecvent iar in partea doua sunt evaluate credintele despre resp onsabilitatea
individuala fata de continutul acestor ganduri intr usive (vezi Anexa Nr. 8).

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
273 Analiza de validitate concurentiala si de confiden ta test-retest arata ca ambele instrumente au cali tati
psihometrice care sa le faca valabile pentru practi ca clinica; instrumentele prezinta si o buna specif icitate pentru
decelarea subiectilor cu tulburare obsesiv-compulsi va.

Bibliografie:
Abramowitz JS, Huppert JD, Cohen AB ey al (2002): R eligious obsessions and compulsions in a non-clinic al
sample: the Penn Inventory of Scrupulosity (PIOS). Behaviour Research and Therapy, 40: 825–838.

Bayer P, Lienard P (2008): Ritual Behavior in obses sive and normal individuals, Current Directions in
Psychological Science, 17:291-294.

Beck AT, Brown G, Steer RA, Weissman AN (1991): Fac tor analysis of the Dysfunctional Attitude Scale in a
clinical population. Psychological Assessment, 3: 4 78-483.

Burns GL, Keortge SG, Formea GM, Sternberger L (199 6): Revision of the Padua inventory of obsessive
compulsive disorder symptoms: distinctions between worry, obsession and compulsions, Behaviour Researc h and
Therapy, 34:163-173.

Chambless DL, Caputo GC, Bright P, Gallagher R (198 4): Assessment of fear in agoraphobics: the body
sensations questionnaire and the agoraphobic cognit ions questionnaire. Journal of Consulting and Clini cial
Psychology, 52: 1090-1097.

Cooper J (1970): The Leyton Obsessional Inventory, Psychological Medicine, 1:48-64.

Corcoran KM, Woody SR (2008): Appraisals of obsessi onal thoughts in normal samples, Behaviour Research and
Therapy, 46:71-83.

Cottraux J (1989): Behavioural psychotherapy for ob sessive-compulsive disorder, International Review o f
Psychiatry, 1:227-234.

Deacon BJ, Abramowitz JS (2005): The Yale-Brown Obs essive Compulsive Scale:
factor analysis, construct validity, and suggestion s for refinement, Journal of Anxiety Disorders, 19: 573-585.

Foa EB, Kozak MJ, Goodman WK et al (1995): DSM-IV f ield trial: obsessive–compulsive disorder. American
Journal of Psychiatry, 152: 90–96.

Foa EB, Kozak MJ, Salkovskis P, Coles M E, Amir N ( 1998): The validation of a new obsessive– compulsiv e
disorder scale: The Obsessive–Compulsive Inventory. Psychological Assessment , 10: 206–214.

Foa EB, Huppert JD, Leiberg S et al (2002): The Obs essive-Compulsive Inventory: Development and valida tion
of a short version, Psychological Assessment, 14: 4 85-496.

Freeston MH, Ladouceur R, Gagnon F, Thibodeau N (19 93): Beliefs about obsessional thoughts. Journal of
Psychopathology and Behavioral Assessment, 15: 1-21 .

Freeston MH, Rheaume J, Ladouceur R (1996): Correct ing faulty appraisals of obsessional thoughts, Beha viour
Research and Therapy, 34: 433-446.

Goodman WK, Price LH, Rasmussen SA et al (1989a): T he Yale-Brown Obsessive Compulsive Scale: I.
Development, use and reliability, Archives of Gener al Psychiatry, 46:1006-1011.

Goodman WK, Price LH, Rasmussen SA et al (1989a): T he Yale-Brown Obsessive Compulsive Scale: I. Validi ty,
Archives of General Psychiatry, 46:1012-1016.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
274 Goodman WK, Rasmussen SA, Price LH et al (2000): Ya le-Brown Obsession Compulsive Scale (Y-BOCS), in
AL Rush (Ed.): Handbook of Psychiatric Measures, Am erican Psychiatric Association Press.

Hodgson RJ, Rachman S (1977): Obsessional-compulsiv e complaints. Behaviour Research and Therapy, 15:38 9-
395.
Hollander, E (1993): Obsessive Compulsive Related D isorder, Washington DC: American Psychiatric Press

Leon CL, Portera L, Weissman MM (1995): The social costs of anxiety disorders. British Journal of
Psychiatry,166:19-22.

Marks IM, Hallam RS, Connolly J, Philpott R (1977): Nursing in behavioural psychotherapy, London, Unit ed
Kingdom: Royal College of Nursing.

McKay D, Neziroglu F, Stevens K, Yaryura-Tobias JA (1998): The Yale-Brown Obsessive-Compulsive Scale:
Confirmatory Factor Analytic Findings, Journal of P sychopathology and Behavioral Assessment, 20: 265-2 74.

Muris P, Merckelbach H, Clavan M (1997): Abnormal a nd normal compulsions, Behavioural Research and
Therapy, 35:249-252.

Obsessive Compulsive Cognition Working Group (1997) : Cognitive assessment of obsessive-compulsive
disorder, Behavioural Research and Therapy, 35:667- 681.

Rachman S (1997): A cognitive theory of obsession, Behavioural Research and Therapy, 35: 793-802.

Rachman S and De Silva P. (1978): Abnormal and norm al obsessions. Behaviour Research and Therapy, 16: 233–
248.

Rachman S and Hodgson R (1980): Obsession and Compu lsion, Hillsdale, NJ: Prentice-Hall.

Rassin E, Cougle JR, Muris P (2007): Content differ ence between normal and abnormal obsession, Behavio ural
Researhc and Therapy, 45:2800-2803.

Rassin E and Muris P (2007): Abnormal and normal ob sessions: A reconsideration. Behaviour Research and
Therapy, 45: 1065–1070.

Rauch SL, Wedig MM, Wright CI et al. (2007): Functi onal magnetic resonance imaging study of regional b rain
activation during implicit sequence learning in obs essive-compulsive disorder. Biological Psychiatry, 61:330–336.

Robins LN, Locke BZ, Regier DA (1991): An overview of psychiatric disorders in America. In: Robins LN,
Regier DA (Eds). Psychiatric Disorders in America: The Epidemiologic Catchment Area Study. New York, N Y:
The Free Press.

Sanavio E (1988): Obsessions and compulsions: the P adua Inventory, Behaviour Research and Therapy, 26: 169-
177.

Shafran R, Thordarson DS, Rachman S (1996): Thought -action fusion in obsessive-compulsive disorder, Jo urnal
of Anxiety Disorders, 10:379-391.

Simonds LM, Thorpe SJ, Elliott SA (2000): The Obses sive–Compulsive Inventory: Psychometric properties in a
nonclinical student sample. Behavioural and Cogniti ve Psychotherapy, 28:153–159.

Summerfeldt L, Antony M, Downie F et al (1998): Pre valence of particular obsessions and
compulsions in a clinic sample. Unpublished manuscr ipt.

Van Oppen P, Hoekstra RJ, Emmelkamp PMG (1995): The structure of obsessive compulsive symptoms,
Behaviour Research and Therapy, 33:15-23.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
275
Weissman MM, Bland RC, Canino GJ et al (1994): The cross national epidemiology of obsessive compulsive
disorder, Journal of Clinical Psychiatry, 55 (Suppl . 3):5-10.

Woody SR, Stekette G, Chambless DL (1995): Reliabil ity and validity of the Yale-Brown Obsessive Compul sion
Scale, Behaviour Research and Therapy, 33:597-605.

– oo O 00 –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
276

Anexa Nr. 1:

Lista de simptome Y-BOCS
(Y-BOCS Symptom Checklist ) versiunea 9/89

Evaluatorul trebuie sa ia in consideratie numai sim ptomele TOC si nu simptomele altor tulburari psihia trice
precum Fobia simpla sau hipocondria. Itemii marcati cu “*” pot sau nu sa apartine TOC.

In present In trecut

Obsesii agresive
___ ___ Teama ca ar putea sa-si produca singur rani
___ ___ Teama de a nu rani pe altii
___ ___ Imagini violente sau terifiante
___ ___ Teama ca ar putea s ă-i scape obscenitati sau insulte
___ ___ Teama ca ar putea face ceva jenant sau penibil *
___ ___ Teama ca va da curs unor impulsuri nedorite (ex.: ca-si va injunghia prietenul)
___ ___ Teama ca va fura lucruri
___ ___ Teama ca-i va rani pe altii pentru c ă nu are suficienta grija (ex.: ca va comite un
accident rutier si va fugi de la locul faptei)
___ ___ Teama ca va fi raspunzator pentru u n fapt cu consecinte dramatice (ex.: incendiere,
talharie)
___ ___ Altele_____________________________ _____________

Obsesii de contaminare
___ ___ Ingrijorare sau dezgust în legatura cu excretii sau secretii corporale (ex.: urina, fe cale,
saliva)
___ ___ Ingrijorare legata de murdarie sau microbi
___ ___ Ingrijorare excesiva în legatura cu contaminari din mediu (ex.: azbest, radia ții, scurgeri
de reziduuri toxice)
___ ___ Preocupare/ingrijorare excesiva leg ata de articole din gospodarie (ex.: substante de
curatat, detergen ți)
___ ___ Preocupare/îngrijorare excesiva legata de a nimale (ex.: insecte)
___ ___ Deranjat de substante adezive sau reziduri le lor
___ ___ Preocupare/îngrijorare ca se va contamina s i imbolnavi
___ ___ Ingrijorare c ă ceilalti se vor îmbolnavi prin raspandirea contami narii (preocupare
agresiva)
___ ___ Nici o ingrijorare despre consecintele cont aminarii altele decat felul cum ar putea sa se
simta
___ ___ Altele_____________________________________ ___

Obsesii sexuale
___ ___ Ganduri, imagini sau impulsuri perverse sau nepermise
___ ___ Con ținut sexual implicând copii sau incest
___ ___ Con ținut implicand homosexualitate *
___ ___ Comportament sexual indreptat spre ceilal ți (agresiv)*

Obsesii de colec ționare/adunare
(deosebeste de hobby-uri și de preocuparea legata de obiecte având valoare
sentimentala sau materiala)
___ ___ ___________________________________________ __

Obsesii religioase (Scrupulozitate )

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
277 ___ ___ Preocupat de blasfemie si sacrilegiu
___ ___ Excesiva preocupare privind ce e drept/gres it sau cu valorile morale
___ ___ Altele_____________________________________ ___

Obsesiile nevoii de simetrie sau exactitate
___ ___ Acompaniate de gandire magica (de ex. Gandu l ca mama va avea un accident daca
lucrurile nu stau intr-un anume fel)
___ ___ Neacompaniate de gandire magica

Obsesii diverse
___ ___ Nevoia de a cunoaste sau rememora
___ ___ Teama de a spune anumite lucruri
___ ___ Teama de a nu spune tocmai ce trebuie
___ ___ Teama de a pierde lucruri
___ ___ Imagini intrusive (neviolente)
___ ___ Sunete, cuvinte sau muzica cu caracter intr usiv si fara sens
___ ___ Deranjat de anumite sunete/zgomote*
___ ___ Numere norocoase/nenorocoase
___ ___ Culori cu anumita semnificatie
___ ___ Temeri superstitioase
___ ___ Altele_____________________________________ _____

Obsesii somatice
___ ___ Preocupare cu boli si suferinte
___ ___ Preocupare excesiva in legatura cu aspectu l unor parti ale
corpului (de ex. dismorfofobia)
___ ___ Altele_____________________________________ ___

Compulsii de spalare/curatare
___ ___ Spalat pe maini exagerat sau ritualizat
___ ___ Dus sau baie sau spalat pe dinti sau toalet a generala excesiva sau ritualizata
___ ___ Implica curatirea articolelor de gospodarie sau a altor obiecte casnice (având caracter
excesiv sau repetitiv)
___ ___ Alte masuri deprevenire sau indepartare a c ontactului
cu contaminanti
___ ___ Altele_____________________________________ ____

Compulsiile de verificare
___ ___ Verificarea incuietorii, a aragazului, a ap aratelor casnice, etc.
___ ___ Verificarea ca ceilal ți s ă nu fi fost/sa nu fie raniti/afectati
___ ___ Verificarea ca subiectul sa nu fi fost /s ă nu fie ranit/afectat
___ ___ Verificarea sa nu se fi intamplat/sa nu urm eze sa se intample o nenorocire
___ ___ Verificarea de a nu se fi comis o gresala
___ ___ Verificari legate de obsesii somatice
___ ___ Altele ____________________________________ _____

Ritualuri de repetare
___ ___ Recitirea si rescrierea
___ ___ Nevoia de a repeta activitati rutiniere (de ex. inchide /deschide usa, se scoala/se aseaza
pe scaun)
___ ___ Altele ____________________________________ ____

Compulsiile de numarare
___ ___ ___________________________________________ ____

Compulsiile de aranjare/ordine

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
278 ___ ___ ___________________________________________ ____

Compulsiile de colectionare/strangere
(deosebeste de hobby-uri și de preocuparea legat ă de obiecte având valoare
sentimental ă sau pecuniar ă, de ex. scrisori vechi, teancuri de ziare vechi, o biecte fara
utilitate, cautarea prin gunoaie)
___ ___ ___________________________________________ ____

Compulsii diverse
___ ___ Ritualuri mentale (altele decat verificarea /numararea)
___ ___ Efectuarea excesiva de liste
___ ___ Nevoia de a vorbi, intreba sau confesa
___ ___ Nevoia de a atinge, de a lovi repetat sau d e a curata ceva*
___ ___ Ritualuri implicand clipitul sau privitul f ix*
___ ___ Masuri pentru a preveni vatamarea proprie__ __ sau
a altora____ sau a consecintelor teribile_____
___ ___ Ritualizarea comportamentului alimentar*
___ ___ Comportamente superstitioase
___ ___ Trichotilomania*
___ ___ Alte comportamente autovatamatoare sau auto mutilante
___ ___ Altele_____________________________________ _____

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
279

Anexa Nr. 2

Lista simptomelor tinta Y-BOCS
(Y-BOCS Target Symptom List )

OBSESII:

1. ___________________________________________________ ______
___________________________________________________ ______
2. ___________________________________________________ ______
______________________________________________ ___________
3. ___________________________________________________ ______
_________________________________________ ________________

COMPULSII:

1. ___________________________________________________ _________________________________
______________________________
2. ___________________________________________________ ______
___________________________________________________ ______
3. ___________________________________________________ ______
___________________________________________________ ______

EVITARE:

1. ___________________________________________________ _________________________________
______________________________
2. ___________________________________________________ _________________________________
______________________________
3. ___________________________________________________ _________________________________
______________________________

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
280 Anexa Nr. 3

Scala de obsesii si compulsii Yale-Brown
(Yale-Brown Obsessive-Compulsive Scale – Y-BOCS)

Instructiuni pentru pacient :

Inainte de a aplica aceste instrument este necesar sa se explice subiectului ce intelegem prin termeni i de
“obsesii” si “compulsii”:
OBSESIILE sunt idei, ganduri, imagini sau impulsuri nedorite si suparatoare care apar repetat in minte a omului.
Ele pot apare impotriva vointei lui. Ele pot fi dez agreabile, respingatoare, fara sens si pot fi contr are
personalitatii individului.
COMPULSIILE sunt comportamente sau acte la care ind ividul se simte impins desi recunoaste ca ele sunt fara
sens si impotriva vointei lui. Desi individul incea rca sa reziste, el nu are succes impotriva acestui impuls.
Individul traieste anxietate si neliniste care nu d iminua decat cand efectueaza aceste actiuni.
Dupa clarificarea termenilor Intervievatorul trebue sa dea exemple de obsesii si compulsii pentru a se asigura ca
subiectul a inteles.
Exemplu de obsesie: gandul repetat ca ai putea sa r anesti propriul copil desi nu doresti asta.
Exemplu de compulsie: nevoia de a verifica in mod r epetat daca robinetele sunt bine inchise, daca ai i nchis usa
de la intrare, daca ai inchis aragazul sau curentul electric.

Sa intreaba subiectul daca a inteles si daca are in trebari. Apoi se trece la aplicarea scalei propriu- zise.

1. TIMPUL OCUPAT CU GANDURI OBSESIVE
Intrebare : Cat de mult timp esti ocupat cu gandurile obsesiv e? ( Cand obsesiile sunt scurte, intermitente,
poate fi dificil de estimat timpul ocupat de obsesi i. In astfel de cazuri estimeaza timpul prin determ inarea
frecventei acestor obsesii scurte. Ia in considerat ie atat frecventa cat si cate ore din zi sunt afect ate de
obsesii .) Intreaba: Cat de frecvent apar obsesiile? ( Asigura-te ca se exlud ruminatiile si preocuparile
care sunt ego-sintone si rationale, fara a fi exage rate ).
0 = deloc
1 = usor, mai putin de 1h/zi sau ocazional
2 = moderat, 1-3h/zi sau frecvent
3 = sever, intre 3 si 8h/zi sau foarte frecvente ob sesii
4 = extrem, mai mult de 8h/zi sau aproape constant obsesii

1b. INTERVALUL DE TIMP FARA OBSESII (nu se includ in scorul total)
Intrebare : In medie cat de multe ore la rand nu ai obsesii i ntr-o zi ( daca este necesar intreaba ) Cat de
mare este cea mai lunga perioada in care nu ai obse sii?
0 = nici un simptom
1 = perioada lunga, mai mult de 8 ore la rand fara obsesii
2 = moderat, intre 3 si 8 ore la rand fara obsesii intr-o zi
3 = perioada scurta, intre 1 si 3 ore fara obsesii intr-o zi
4 = extrem de scurt, mai putin de o ora pe zi obse sii.

2. INTREFERENTA OBSESIILOR CU ACTIVITATEA ZILNICA
Intrebare: Cat de mult gandurile tale obsesive interfera cu v iata sociala sau munca ta? Exista ceva ce nu
puti face din cauza obsesiilor? ( Daca nu lucreaza determina cat de mult activitatea lui ar fi afectata daca
pacientul ar lucra )
0 = deloc
1 = usor, usoara interferenta cu activitatea social a si ocupationala dar performanta generala nu este
afectata
2 = moderat, evidenta interferenta cu performanta s ociala si ocupationala dar inca controlabila

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
281 3 = severa, cauzeaza o interferenta importanta a pe rformantei sociale si ocupationale
4 = extrema, ducand la incapacitate; dizabilitanta

3. NECAZUL CAUZAT DE GANDURILE OBSESIVE
Intrebare : cat de mult te nacajesc obsesiile? ( In cele mai multe cazuri distresul este dat de anxi etate, cu
toate acestea pacientii pot raporta ca obsesiile lo r sunt “perturbatoare/deranjante” dar neaga
anxietatea. Coteaza numai anxietatea care este data de obsesii si nu anxietatea generala sau anxietate a
asociata cu alte conditii )
0 = deloc
1 = usor, dar fara a fi perturbatoare
2 = moderat, perturbatoare/deranjante dar inca cont rolabile
3 = sever, foarte perturbatoare/deranjante
4 = extrem, deranjante tot timpul si dizabilitante

4. REZISTENTA FATA DE OBSESII
Intrebare : Cat de mare este efortul care-l faci ca sa rezist i la obsesiile tale? Cat de des incerci sa nu fi
atent sau sa le ignori? ( Evalueaza numai efortul de a rezista, nu succesul s au esecul de a controla
obsesiile. Tine cont ca acest item nu masoara direc t severitatea gandurilor intrusive, mai curand el
masoara sanatatea individului, de ex. Efortul pe ca re-l face pacientul de a contracara obsesiile prin alte
mijloace dacat prin evitare sau prin compulsii. Ast fel, cu cat pacientul incearca sa reziste cu atat m ai
putin este afectata functionarea lui. Exista forme “active” si “pasive” de rezistenta. In terapia
comportamentala subiectul poate fi incurajat sa nu se lupte cu simptomele obsesive, de ex. “lasa-ti
gandurile sa vina”; opozitie pasiva sau prin focali zarea pe gandurile perturbatoare. Daca obsesiile su nt
minore pacientul nu va simti nevoia sa le reziste s i atunci coteaza cu 0 )
0 = face eforturi marcare de a rezista sau simptome le sunt minime si nu are nevoie sa le reziste activ
1 = incearca sa le reziste majoritatea timpului
2 = face unele eforturi pentru a rezista
3 = permite toate obsesiile fara incercarea de a le controla, dar face asta cu oarecare opozitie/capit uleaza
partial
4 = permite complet si constient toate obsesiile p e care le are/capituleaza total

5. GRADUL DE CONTROL AL GANDURILOR OBSESIVE
Intrebare : Cat de mult control ai asupra gandurilor obsesive ? Cat de mult succes ai sa le opresti sau sa te
gandesti la altceva? Poti sa le neutralizezi? ( In contrast cu itemul precedent despre rezistenta, abilitatea
pacientului de a controla obsesiile lui este aici m ai strans legata de severitatea gandurilor intrusiv e )
0 = control complet
1 = control mult, in mod obisnuit capabil sa le opr easca sau sa le schimbe cu ceva efort si concentrar e
2 = control moderat, uneori capabil sa le opreasca sau sa le schimbe
3 = putin control, rar succes in oprirea sau schimb area obsesiilor, poate sa schimbe gandurile doar cu
dificultate
4 = nici un control, le traieste ca total independe nte de vointa lui, rar capabil sa le schimbe pentru putina
vreme.

6. TIMPUL CONSUMAT CU COMPORTAMENTE COMPULSIVE
Intrebare: Cat de mult timp consumi cu compulsiile tale? ( Cand ritualurile implica activitati ale vietii
cotidiene intreaba ): Cat de mult timp consumi sa faci activitatile ta le domestice comparativ cu oamenii
obisnuiti din cauza ritualurilor tale? ( Cand compulsiile sunt scurte, intermitente, este di ficil sa determini
timpul consumat cu efectuarea lor. Ia in considerat ie atat frecventa cu care sunt facute cat si timpul cat
ele sunt efectuate. Numara numai de cate ori compul sia este facuta nu numarul de repetitii, de ex. Dac a
un subiect merge la baie de 20 ori sa se spele pe m ani si isi freaca mainile de cinci ori de fiecare data,
ia in consideratie numai frecventa de 20 si nu si c ele cinci spalari facute de fiecare data. Intreaab a ): Cat
de frecvent efectuezi astfel de compulsii? ( In majoritatea cazurilor compulsiile sunt comportam ente
observabile, de ce ex. spalatul pe maini, dar in un ele cazuri compulsiile sunt mascate, de ex, verific area
pe furis ).
0 = deloc
1 = usor (pierde mai putin de 1h/zi efectuaind comp ulsii) sau le face doar ocazional
2 = moderat (consuma de la 1h la 3h/zi cu compulsii le) sau le face frecvent

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
282 3 = sever (pierde intre 3 si 8h/zi cu compulsiile) sau le face foarte frecvent
4 = extrem (consuma mai mult de 8h/zi cu compulsiil e) sau le face aproape constant (prea numeroase
pentru a fi numarate)

6b. INTERVALUL DE TIMP FARA COMPULSII
Intrebare : In medie, cate ore la rand intr-o zi se intampla sa nu ai compulsii? ( Daca este necesar
intreaba ): Care este cea mai lunga perioada de timp cand nu ai compulsii?
0 = fara compulsii
1 = perioada lunga fara compulsii, mai mult de 8h/ zi
2 = perioada moderat de lunga fara compulsii, intr e 3 si 8h/zi
3 = perioada scurta, de la 1 la 3h/zi fara compuls ii
4 = extrem de scurt interval fara compulsii, mai p utin de o ora pe zi

7. INTRFERENTA COMPULSIILOR CU ACTIVITATEA ZILNICA
Intrebare: Cat de mult compulsiile tale interfera cu viata soc iala sau munca ta? Exista ceva ce nu puti
face din cauza compulsiilor? ( Daca nu lucreaza determina cat de mult activitatea lui ar fi afectata daca
pacientul ar lucra )
0 = deloc
1 = usor, usoara interferenta cu activitatea social a si ocupationala dar performanta generala nu este
afectata
2 = moderat, evidenta interferenta cu performanta s ociala si ocupationala dar inca controlabila
3 = severa, cauzeaza o interferenta importanta a pe rformantei sociale si ocupationala
4 = extrema, ducand la incapacitate; dizabilitanta

8. NECAZUL DATORAT COMPULSIILOR
Intrebare: Cum te-ai simti daca ceva te-ar opri sa faci aceste compulsii? Cat de anxios ai fi? ( Coteaza
gradul de neplacere pe care pacientul o traieste d aca compulsia este brusc intrerupta. In cele mai mu lte
cazuri, dar nu in toate, facerea compulsiei reduce anxietatea. Daca intervievatorul considera ca
anxietatea se reduce prin stoparea compulsiei atunc i intreba ): Cat de anxios esti in timpul efectuarii
compulsiei pana cand reusesti sa o duci la capat?
0 = deloc
1 = foarte usoare anxietate daca compulsia este sto pata sau usoara anxietate in timpul efectuarii
compulsiei
2 = moderat, raporteaza ca anxietatea ar creste dar este inca stapanita daca compulsia este oprita sau ca
anxietatea creste dar ramane controlabila in timpul executarii compulsiei
3 = sever, anxietate marcata si pereturbatoare daca compulsia este stopata sau in timpul efectuarii
compulsiei
4 = extrem, anxietate dizabilitanta de frica oricar ei interventii care ar modifica facerea compulsiei sau
anxietate dizabilitanta care se dezvolta in timpul efectuarii compulsiei

9. REZISTENTA FATA DE COMPULSII
Intrebare: Cat de tare trebuie sa te tii ca sa rezisti la comp ulsiile tale? ( Coteaza numai efortul facut
pentru a rezista, nu succesul sau esecul in control area compulsiilor. Cat de mult pacientul resita la
compulsii poate varia in functie de abilitatea lui de a controla aceste compulsii. Noteaza ca acesti i tem
nu masoara direct severitatea compulsiilor, mai cur and masoara sanatatea lui, de ex. efortul pe care-l
face de a contracara compulsiile. Astfel, cu cat pa cientul incearca sa reziste cu atat mai putin
functionarea lui va fi afectata. Daca compulsiile s unt minime, pacientul poate sa nu simta necesitatea de
a rezista la ele. In acest caz coteaza cu “0” )
0 = face totdeauna eforturi de a rezista sau compul siile sunt asa de slabe ca nu necesita sa reziste a ctiv
1 = incearca sa reziste mai tot timpul
2 = face ceva eforturi sa reziste
3 = accepta aproape toate compulsiile fara sa incer ce sa le controleze dar o face cu ceva rezistenta
4 = permite complet si voluntar toate compulsiile

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
283 10. GRADUL DE CONTROL ASUPRA COMPULSIILOR
Intrebare: Cat de tare este impulsul pentru compulsie? Cat de mult control ai fata de compulsiile tale?
(Spre deosebire de itemul anterior despre rezistenta , abilitatea pacientului de a controla compulsiile sale
este mai mult bazata pe severitatea compulsiilor )
0 = control complet
1 = control mult, simte presiunea de a face compuls iile dar este capabil sa exercite un control volunt ar
asupra lor
2 = control moderat, presiune puternica de a face c ompulsiile, controlul este facut cu dificultate
3 = control putin, puternic impuls de a face compul siile, poate doar sa le amane cu dificultate
4 = nici un control, impulsul pentru compulsii este dincolo de puterea subiectului de a le controla si
compulsiile devin complet involuntare.

11. CONSTIENTIZAREA OBSESIILOR SI COMPULSIILOR
Intrebare: Crezi ca ingrijorarile si comportamentele tale comp ulsive sunt normale? Ce crezi ca se va
intampla daca nu vei face compulsiile? Esti convins ca ceva intr-adevar se va intampla? ( Evalueaza cat
de mult pacientul constientizeaza ca obsesiile si c ompulsiile sunt fara sens sau excesive bazat pe
credintele pe care pacientul le-a afirmat in timpul interviului )
0 = excelent insight, pe de-antregul rational
1 = insight bun, usor recunoaste absurditatea sau a mploarea gandurilor si comportamentelor dar nu pare
pe de-antregul convins ca ingrijorarile si anxietat ea este lipsita de justificare (de ex. dubiile)
2 = insight putin, ezitant admite ca gandurile si c omportamentele par excesive si absurde dar aceasta
interpretare fluctueaza. Poate avea unele temeri ne realiste dar nu prezinta covingeri fixate.
3 = Insight defectos, admite ca gandurile si compor tamentele sunt absurde si excesive dar este convins si
de contrariu (de ex. supraevalueaza ideile pe care le are)
4 = lipsa insight, delirant. Convingere ferma ca id eile si comportamentele lui sunt justificate, ratio nale,
nu este permiabil la rationamente contrarii.

12. EVITAREA
Intrebare: Se intampla sa eviti sa faci ceva sau sa mergi unde va sau sa fi cu cineva din cauza gandurilor
obsesive sau pentru ca asta te-ar impiedica sa faci compulsiile? ( Daca da, intreba ): Cat de mult eviti?
(Coteaza gradul cu care pacientul incearca sa evite in mod deliberat. Uneori compulsiile imping
subiectul sa evite contactul cu ceva care provoaca teama. De ex. pacientul are ritualul de a spala
hainele, aceasta este o compulsie si nu o evitare. Daca pacientul opreste spalatul hainelor aceasta
constituie o evitare )
0 = nici o evitare in mod deliberat
1 = usor, evitari minime
2 = moderat, ceva evitare, evitarea este clar prez enta
3 = sever, multa evitare, evitarea este foarte evi denta
4 = extrem, evitare extinsa la multe lucruri si si tuatii, pacientul evita apropape orice cu scopul de a evita
aparitia simptomelor

13. GRADUL DE DUBIU
Intrebare: Ai greutati in luarea deciziilor chiar pentru lucruri mici pentru care altii nu se g andesc de
doua ori, de ex. care haine sa porti, ce fel de man care sa maninci astazi? ( exclude dificultatile in luarea
deciziei care reflecta prezenta gandurilor ruminati ve; la fel exclude ambivalenta legata de dificultat ile in
a alege ceva in mod rational )
0 = nici unul
1 = usor, ceva probleme in luarea deciziilor pentr u lucruri mici
2 = moderat, raportarea spontana de probleme semni ficative in luarea deciziilor
3 = sever, continua evaluare a criteriilor pro si contra despre lucruri neesentiale
4 = extrem, uncapabil de a lua decizii, problema e ste dizabilitanta

14. SUPRAEVALUAREA RESPONSABILITATII PROPRII
Intrebare: Te simt responsabil pentru consecintele actiunilor tale? Te invinovatesti pent ru rezultatele
evenimentelor care nu le ai sub control? ( Distinge intre sentimentle normale de responsabilit ate si cele
de lipsa de valoare sau de vinovatie. O persoana do minata de vinovatie va crede ca ea insasi sau
actiunile sale sunt rele sau lipsite de morala )

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
284 0 = niciuna
1 = usor, mentionata numai daca este chestionat, us oara crestere a responsabilitatii
2 = moderat, spontan afirmate, clare prezente idei de hiperresponsabilitate in legatura cu evenimente in
afara controlului sau
3 = sever, idei proeminente si generalizate, ingrij orare ca este responsabil pentru evenimente care nu sunt
sub controlul lui, invinovatire si autoblamare, ade sea irationala
4 = extrema, idei de responsabilitate cu caracter d elirant (de ex. se simte reponsabil pentru un cutre mur la
3000 km distanta pentru ca nu a facut compulsiile c are puteau sa-l inlature)

15. INERTIE/LENTOARE GENERALA
Intrebare: Ai dificultati sa pornesti sau sa sfarsesti un lucr u? Iti ia mai mult decat normal sa faci
lucrurile zilnice? ( Deosebeste de incetinirea psihomotorie din depresie . Evalueaza cresterea timpului
necesar cu activitatile zilnice chiar atunci cand n u pot fi identificate obsesii specifice )
0 = deloc
1 = usor, rareori intarziere in inceperea sau duce rea la bun sfarsit a activitatii
2 = moderat, frecvente intarzieri dar sarcinile uz uale sunt totusi duse la bun sfarsit
3 = sever, dificultati marcate si generalizate cu initierea si facerea sarcinilor zilnice
4 = extrem, incapabil sa inceapa sau sa realizeze sarcinile zilnice fara a fi ajutat.

16. DUBITATIE PATOLOGICA
Intrebare: Dupa ce faci ceva te indoiesti daca ai facut aceast a corect? Te indoiesti daca ai facut-o
complet? Cand faci activitatile zilnice se intampla sa te indoiesti de simturile tale (de ex. de ce ve zi, auzi
sau atingi)?
0 = deloc
1 = usor, mentionat numai daca este intrebat, foart e usor dubiu patologic, exemplele pot fi considerat e in
spectrul normalului
2 = moderat, dubiu afirmat spontan, clar prezent: p acientul este deranjat de dubiul patologic. Exista ceva
interferenta cu pereformanta pacientului
3 = sever, incert asupra preceptiilor sau memoriei; dubiu patologic afecteaza frecvent performanta
4 = extrem, incertitudinea asupra perceptiilor este evidenta si constanta; dubiu patologic interfera
semnificativ aproape toate activitatile, intensitat ea lui este dizabilitanta. (de ex. Pacientul spune: “mintea
mea nu crede ce vad ochii mei”)

17. SEVERITATE GLOBALA : Evaluarea globala a severitatii facuta de evaluat or. Evalueaza de la 0 (nici o
boala) la 6 (boala cea mai severa) . Ia in consider are si gradul de distres, simptomele observate si
interferenta cu functionarea. In judecata clinica t rebuie sa intre si confidenta si acuratetea datelor
obtinute. Aceasta judecata se bazeaza pe datele obt inute in cursul interviului.
0 = nici o boala
1 = boala usoara, cu semnul intrebarii, tranzitorie , fara afectare functionala
2 = simptome usoare, putina afectare functionala
3 = simptome moderate, functionare cu efort
4 = simptome moderat-severe, functionare limitata
5 = simptome severe, functionare cu oarecare ajutor
6 = simptome extre de severe, functionare imposibil a fara ajutor

18. AMELIORARE GLOBALA : Evalueaza ameliorarea globala prezenta DE LA PRIM A EVALUARE
daca sau nu este datorata tratamentului medicamento s
0 = foarte rau
1 = mult rau
2 = minim rau
3 = nici o schimbare
4 = minima imbunatatire
5 = multa imbunatatire
6 = foarte multa imbunatatire/ameliorare

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
285 19. CONFIDENTA : Evalueaza confidenta/increderea generala asupra s corurilor obtinute. Printre factorii de
care depinde confidenta sunt cooperarea pacientului si abilitatea lui naturala de a comunica.Tipul si
severitatea simptomelor obsesiv-compulsive pot inte rfera cu concentrarea pacientului, atentia sau
capacitatea lui de a vorbi spontan (de ex. continut ul unor obsesii pot face ca pacientul sa-si aleaga greu
cuvintele).
0 = excelent
1 = bine, prezenta unor factori care pot afecta con fidenta
2 = putin, prezenta unor factori care afecteaza mul t confidenta
3 = proasta, confidenta foarte scazuta

FOAIE DE SCOR: Scala de obsesii si compulsii Yale-B rown
(Yale-Brown Obsessive-Compulsive Scale)

1.Timpul ocupat de
gândurile obsesive 0
deloc
1
usor 2
moderat 3
sever 4
extrem
2. Interferen ța obesiilor
cu activitatea zilnic ă 0
deloc 1
usor 2
moderat 3
sever 4
extrem

3. Necazul cauzat de
gândurile obsesive 0
deloc 1
ușor 2
moderat 3
sever 4
extrem

4. Rezisten ța la obsesii 0
rezista
intotdeauna 1
rezista
semnificativ 2
rezista
moderat 3
capituleaza
partial 4
capituleaza
total
5. Gradul de control a
gandurilor obsesive 0
complet 1
mult 2
moderat 3
putin 4
absent

Scor subscala obsesii________

6. Timpul consumat cu
efectuarea compulsiilor 0
deloc 1
usor 2
moderat
3
sever 4
Extrem
7. Interferen ța
compulsiilor cu
activitatea zilnica 0
deloc 1
usor 2
moderat 3
sever 4
extrem

8. Necazul cauzat de
compulsii 0
deloc 1
ușor 2
moderat 3
sever 4
extrem

9. Rezisten ța la compulsii 0
rezista
intotdeauna 1
resita
semnificativ 2
rezista
moderat 3
capituleaza
partial 4
capituleaza total
10. Gradul de control
al compulsiilor 0
complet 1
mult 2
moderat 3
putin 4
absent

Scor subscala compulsii_______
Scor total ______

– oo O oo

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
286

Anexa Nr. 4:

Inventarul Padova -versiunea revizuita a Universita tii Washington (Padua
Inventory-Washington State University Revision (PI- WSUR)

Urmatoarle afirmatii se refera ca gandurile si comp ortamentele pe care le poate avea orisicine in via ta de
fiecare zi. Pentru fiecare afirmatie incercuieste g radul de perturbare pe care fiecare gand sau compor tament iti
produce

deloc putin destul mult foarte
mult
1 Imi simt mainile murdare cand ating banii 0 1 2 3 4
2 Cred ca cel mai mic contact cu secretiile corpului (transpiratie,
urina, saliva, etc.) poate sa-mi contamineze hainel e sau sa-mi
produce ceva boli 0 1 2 3 4
3 Este dificil sa ating un obiect cad stiu ca a fo st atins de alti oameni 0 1 2 3 4
4 Este dificil sa ating gunoiul sau obiecte murdare 0 1 2 3 4
5 Evit folsirea closetelor publice din cauza fricii d e contaminare sau
de boli 0 1 2 3 4
6 Evit sa folosesc telefoanele publice din cauza ca
mi-e frica de contagiune si boli 0 1 2 3 4
7 Ma spal pe maini mai des si mai mult decat e nece sar 0 1 2 3 4
8 Uneori trebuie sa ma spal sau sa ma curat numai din cauza ca
gandesc ca s-ar putea sa fiu murdar sau contaminat 0 1 2 3 4
9 Daca ating ceva gandesc ca sunt contaminat si imedi at trebuie sa ma
spal sau sa ma curat 0 1 2 3 4
10 Daca ma atinge un animal ma simt murdar si imediat trebuie sa ma
spal sau sa-mi schimb hainele 0 1 2 3 4
11 Ma simt obligat sa urmez anumita ordine in imbraca t, dezbracat si
spalat 0 1 2 3 4
12 Inainte de a ma culca trebuie sa fac unele lucru ri in anume ordine 0 1 2 3 4
13 Inainte de a ma baga in pat trebuie sa aranjez h ainele in anume fel 0 1 2 3 4
14 Trebuie sa fac unele lucruri de mai multe ori inain te sa gandesc ca
sunt facute cu adevarat 0 1 2 3 4
15 Am tendinta de a controla daca am facut ceva de mai multe ori 0 1 2 3 4
16 Verific si reverific gazul, apa sau intrerupatoarel e dupa ce le-am
inchis odata 0 1 2 3 4
17 Ma intorc acasa sa verific usa, geamurile, dulapuri le, etc. ca sa fiu
sigur ca le-am inchis bine 0 1 2 3 4
18 Verific in detaliu hartii, documente, cecuri, etc. ca sa fiu sigur ca le-
am facut corect 0 1 2 3 4
19 Ma intorc inapoi sa verific daca am stins bine t igari, chibrituri, etc 0 1 2 3 4
20 Cand umblu cu bani, ii numar si renumar de ma mu lte ori 0 1 2 3 4
21 Controlez scrisorile cu grija de mai multe ori pana sa le pun la cutia
postala 0 1 2 3 4
22 Uneori nu sunt sigur ca am facut lucruri pe care de fapt stiu ca le-am
facut 0 1 2 3 4
23 Cand citesc am impresia ca am sarit ceva important si trebuie sa
recitesc pasajul de cel putin 2-3 ori 0 1 2 3 4
24 Imi imaginez consecinte catastrofice ca rezultat al lipsei mele de 0 1 2 3 4

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
287 atentie sau erorilor pe care le fac
25 Gandesc sau sunt ingrijorat ca as putea sa fi ranit pe cineva fara sa-
mi dau seama 0 1 2 3 4
26 Cand aud despre un dezastru gandesc ca intr-un f el este vina mea 0 1 2 3 4
27 Uneori ma ingrijorez fara motiv ca m-am ranit sa u am boli 0 1 2 3 4
28 Nu ma simt la largul meu sau ma ingrijorez cand ma uit la cutite sau
alte obiecte ascutite 0 1 2 3 4
29 Cand aud de o crima sau suicid ma gandesc mult la a sta si nu pot sa-
mi schimb gandul 0 1 2 3 4
30 Inventez griji fara sfarsit pentru microbi sau b oli 0 1 2 3 4
31 Cand ma uit in jos de pe un pod sau de la o fereast ra la inaltime am
impulsul sa ma arunc in jos 0 1 2 3 4
32 Cand vad un tren apropiindu-se, uneori ma gandesc s a ma arunc in
fata lui 0 1 2 3 4
33 In anumite momente sunt tentat sa ma dezbrac in public 0 1 2 3 4
34 Cand conduc am uneori impulsul sa indrept masina sp re ceva sau
cineva 0 1 2 3 4
35 Cand ma uit la arme ma gandesc la ceva violent 0 1 2 3 4
36 Uneori simt nevoia sa sparg sau sa stric lucruri fara nici un motiv 0 1 2 3 4
37 Uneori ma simt impins sa fur ceva, chiar daca nu ar e sens pentru
mine 0 1 2 3 4
38 Uneori ma simt irezistibil tentat sa fur ceva di ntr-un magazin 0 1 2 3 4
39 Uneori simt impulsul sa ranesc copii sau animale 0 1 2 3 4

Itemii subscalelor Inventarului Padova- versiunea r evizuita a Universitatii Washington

1. Subscala obsesii de contaminare sau compulsii de sp alare
Itemii: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10

2. Subscala compulsiilor de aranjare/imbracare
Itemii: 11, 12, 13

3. Subscala compulsiilor de verificare
Itemii: 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23

4. Subscala obsesiilor de ranire proprie sau a altora
Itemii: 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30

5. Subscala impulsurilor de ranire proprie sau a altor a
Itemii: 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
288

Anexa Nr. 5:

Inventarul de obsesii si compulsii a lui Foa-forma revizuita
(Foa Obsessive-Compulsive Inventory-Revised )

Urmatoarele afirmatii se refera la experientele pe care multi oameni le ;pot avea in decursul vietii lor.
Incercuieste numarul care descrie cel mai bine expe rintele tale si cat de mult te-au deranjat in ultima saptamana

deloc putin moderat mult foarte
mult
1 Am pastrat atatea lucruri incat acum ma impiedic de ele 3 0 1 2 3 4
2 Eu verific lucrurile ce le fac mai mult decat est e necesar 5 0 1 2 3 4
3 Sunt deranjat daca obiectele nu sunt aranjate cum trebuie 4 0 1 2 3 4
4 Ma simt impins sa numar atunci cand fac diferite lucruri 6 0 1 2 3 4
5 Este dificil pentru mine sa ating un obiect cand st iu ca a fost atins
de straini sau anumiti oameni 1 0 1 2 3 4
6 Este dificil sa-mi controlez gandurile 2 0 1 2 3 4
7 Strang lucruri de care nu am nevoie 3 0 1 2 3 4
8 In mod repetat verific daca am inchis usa, ferestre le, dulapurile,
etc. 5 0 1 2 3 4
9 Ma supara cand alti schimba felul in care am aran jat lucrurile 4 0 1 2 3 4
10 Simt ca trebuie sa repet anumite numere 6 0 1 2 3 4
11 Uneori trebuie sa ma spal sau sa ma curat pentru ca ma simt pur si
simplu contaminat 1 0 1 2 3 4
12 Ma simt deranjat de ganduri neplacute care imi vin in minte fara
voia mea 2 0 1 2 3 4
13 Evit sa arunc lucruri din cauza ca mi-e frica ca vo i avea nevoie de
ele mai tarziu 3 0 1 2 3 4
14 In mod repetat verific daca am inchis gazul, robine tele sau
intrerupatoarele desi le inchisesem mai inainte 5 0 1 2 3 4
15 Am nevoie ca lucrurile sa fie asezate intr-o anu mita ordine 4 0 1 2 3 4
16 Simt ca exista numere bune si altele rele 6 0 1 2 3 4
17 Ma spal pe maini ma des si mai mult decat este n ecesar 1 0 1 2 3 4
18 Frecvent am ganduri urate si am greutati sa le a lung din minte 2 0 1 2 3 4
1) itemii subscalei spalat;
2 ) itemii subscalei obsesii;
3 ) itemii subscalei colectionarism;
4) itemii subscalei ordine;
5 ) itemii subscalei verificare;
6) itemii subscalei neutralizare mentala

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
289

Anexa No. 6:

Inventarul Penn de Scrupulozitate
(Penn Inventory of Scrupulosity-PIOS )

Instructiuni : Urmatoarele afirmatii se refera la experientele pe care oamenii le au cateodata. Te rog sa indici cat
de des ai trait aceste experiente folosind urmatoar ea scala:
0=niciodata; 1 =aproape niciodata; 2 =uneori; 3 =adesea; 4 = constant.

niciodata aproape
niciodata uneori adesea constant
1 Ma ingrijoreaza faptul ca as putea avea ganduri l ipsite
de onestitate 1 0 1 2 3 4
2 Mi-e frica ca as putea fi o persoana malefica 2 0 1 2 3 4
3 Mi-e frica ca voi face ceva imoral 1 0 1 2 3 4
4 Ma simt impins sa vobesc mereu despre pacatele ce le-
am facut 1 0 1 2 3 4
5 Ma gandesc mereu la iad si rai 2 0 1 2 3 4
6 Ma gandesc mereu ca trebuie sa actionez totdeauna
moral sau ca voi fi pedepsit 1 0 1 2 3 4
7 Sentimentul de vinovatie ma face sa nu ma bucur a tat
cat as vrea 1 0 1 2 3 4
8 Ganduri imorale imi apar in minte si nu pot sa sc ap de
ele 1 0 1 2 3 4
9 Mi-e teama ca comportamentul meu este inacceptabi l
pentru Dumnezeu 2 0 1 2 3 4
10 Mi-e frica ca actionez gresit fara sa-mi dau sea ma 1 0 1 2 3 4
11 Trebuie sa ma straduiesc tare ca sa evit sa am g anduri
pacatoase 1 0 1 2 3 4
12 Sunt foarte ingrijorat ca gandurile pe care le-a m avut ar
fi putut fi pacatoase 1 0 1 2 3 4
13 Mi-e frica ca voi calca poruncile lui Dumnezeu 2 0 1 2 3 4
14 Mi-e frica ca am ganduri cu caracter sexual 1 0 1 2 3 4
15 Mi-e grija ca nu voi fi niciodata cum Dumnezeu a r vrea
sa fiu 2 0 1 2 3 4
16 Ma simt vinovat de gandurile mele pacatoase 1 0 1 2 3 4
17 Mi-e teama ca l-am suparat pe Dumnezeu 2 0 1 2 3 4
18 Mi-e frica de a avea ganduri imorale 1 0 1 2 3 4
19 Mi-e teama ca gandurile mele nu sunt bine primit e de
Dumnezeu 2 0 1 2 3 4

1 Subscala “Frica de pacat”;
2 Subscala “Frica de Dumnezeu si pedeapasa”

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
290

Anexa Nr. 7:

Scala atitudinii de responsabilitate
(Responsibility Attitude Scale -RAS )2

Acest chestionar ia in consideratie diferite atitud ini sau credinte pe care oamenii le au. Citeste ate nt fiecare
afirmatie si decide cat de mult esti de acord sau n u cu fiecare din ele.
Pentru fiecare atitudine alege raspunsul tau incerc uind cuvintele care descriu cel mai bine felul cum gandesti.
Oameni sunt diferiti si nu exista un raspuns bun sa u rau pentru fiecare din afirmatiile din chetionar. Deci decide
pentru fiecare atitudine cat de tipica este pentru felul in care vezi tu lucrurile tinand minte ca est e vorba de cum
gandesti cel mai des.

(Nota pentru intervievator : Scorul se calculeaza adunand valoarea fiecarui it em considerand ca: total de
acord=1; mult de acord=2; putin de acord=3; neutru= 4; putin dezacord=5; dezacord mult=6; dezacord tota l=7)

1. Adesea ma simt responsabil pentru ca lucrurile merg rau

total mult putin putin mult total
de acord de acord de acord neutru dezacord dezacor d dezacord

2. Daca nu prevad pericolele ma simt vinovat de consec intele ce apar

total mult putin putin mult total
de acord de acord de acord neutru dezacord dezacor d dezacord

3. Prea ma simt responsabil de lucrurile care merg rau

total mult putin putin mult total
de acord de acord de acord neutru dezacord dezacor d dezacord

4. Daca ma gandesc la un lucru rau atunci lucrul acela se intampla

total mult putin putin mult total
de acord de acord de acord neutru dezacord dezacor d dezacord

5. Ma preocupa mult consecintele lucrurilor pe care le fac sau nu le fac

total mult putin putin mult total
de acord de acord de acord neutru dezacord dezacor d dezacord

6. Pentru mine a nu prevedea un dezastru este tot atat de rau ca si a-l produce

total mult putin putin mult total
de acord de acord de acord neutru dezacord dezacor d dezacord

2 ©Wellcome Trust Obsessive Compulsive Disorder Group (Oxford) 1999

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
291 7. Totdeauna caut sa previn un pericol chiar daca este putin probabil sa se produca

total mult putin putin mult total
de acord de acord de acord neutru dezacord dezacor d dezacord

8. Chiar si dupa cele mai mici gesturi ma gandesc la c onsecinte

total mult putin putin mult total
de acord de acord de acord neutru dezacord dezacor d dezacord

9. Ma simt responsabil pentru lucruri pentru care alti i nu cred e gresala mea

total mult putin putin mult total
de acord de acord de acord neutru dezacord dezacor d dezacord

10. Totdeauna fac mari probleme

total mult putin putin mult total
de acord de acord de acord neutru dezacord dezacor d dezacord

11. Adesea sunt aproape de a face rau

total mult putin putin mult total
de acord de acord de acord neutru dezacord dezacor d dezacord

12. Trebuie sa-i protejez pe altii de lucruri rele

total mult putin putin mult total
de acord de acord de acord neutru dezacord dezacor d dezacord

13. Nu trebuie sa fac altora nici cel mai mic rau

total mult putin putin mult total
de acord de acord de acord neutru dezacord dezacor d dezacord

14. Voi fi condamnat pentru faptele mele

total mult putin putin mult total
de acord de acord de acord neutru dezacord dezacor d dezacord

15. Chiar daca am o mica influenta asupra lucrurilor ca re merg rau eu trebuie sa le previn

total mult putin putin mult total
de acord de acord de acord neutru dezacord dezacor d dezacord

16. Pentru mine a nu actiona cand un dezastru este posi bil este ca si cum l-as produce eu

total mult putin putin mult total
de acord de acord de acord neutru dezacord dezacor d dezacord

17. Pentru mine chiar si cea mai mica nepasare este de neiertat cand aceasta ar putea afecta pe altii

total mult putin putin mult total
de acord de acord de acord neutru dezacord dezacor d dezacord

18. Pasivitatea mea obisnuita ar putea cauza tot atata rau ca si cum l-as face inadins

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
292
total mult putin putin mult total
de acord de acord de acord neutru dezacord dezacor d dezacord

19. Chiar daca raul este foarte putin probabil eu ar tr ebui sa-l previn prin toate mijloacele

total mult putin putin mult total
de acord de acord de acord neutru dezacord dezacor d dezacord

20. Nu ma iert odata ce cred ca este posibil sa fi cauz at un rau

total mult putin putin mult total
de acord de acord de acord neutru dezacord dezacor d dezacord

21. Mult din ce am facut a avut doar ca scop sa previn raul ce l-as putea face altora

total mult putin putin mult total
de acord de acord de acord neutru dezacord dezacor d dezacord

22. Trebuie sa fiu sigur ca altii sunt protejati de con secintele faptelor mele rele

total mult putin putin mult total
de acord de acord de acord neutru dezacord dezacor d dezacord

23. Alti nu trebuie sa se bazeze pe mine

total mult putin putin mult total
de acord de acord de acord neutru dezacord dezacor d dezacord

24. Daca nu sunt sigur ca sunt fara pata e ca si cum as fi vinovat

total mult putin putin mult total
de acord de acord de acord neutru dezacord dezacor d dezacord

25. Daca sunt suficient de grijuliu pot sa prevad raul accidental

total mult putin putin mult total
de acord de acord de acord neutru dezacord dezacor d dezacord

26. Adesea cred ca lucruri rele se vor intampla daca nu am grija destul

total mult putin putin mult total
de acord de acord de acord neutru dezacord dezacor d dezacord

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
293 Anexa Nr. 8 :

Chestionarul interpretarii responsabilitatii
(Responsibility Interpretations Questionnaire -RIQ )3

Ne intereseaza reactia ta la gandurile care ti-au i nvadat si parazitat mintea si pe care le-ai avut in ultimele doua
saptamani. Gandurile invazive sunt cele care apar d eodata in mintea ta, intrerup ce gadeai sau faceai si tind sa se
repede fara voia ta. Ele pot sa apara sub forma de cuvinte, imagini sau impulsuri (o dorinta brusca de a face
anumit lucru). Ne intereseaza doar acele ganduri in vazive care te deranjeaza. Studiile arata ca toti o ameni la un
moment dat in viata au asemenea ganduri si nu este nimic neobisnuit in aceasta.

Exemple de ganduri invazive neplacute:
– imaginea repetata ca ataci pe cineva
– gandul aparut brusc ca esti murdar pe maini si ca e sti sau poti contamina pe altii
– brusc gandesti ca nu ai inchis gazul sau ca nu ai i ncuiat usa
– te persecuta gandul sau imaginile ca cineva drag ar e de suferit
– dorinta repetata de a ataca sau a produce rau cuiva (chiar daca nu ve face asta niciodata)

IMPORTANT
Gandeste-te numai la tipul de ganduri invazive desc rise mai sus pe care le-ai
avut in ultimele doua saptamani si raspunde la urma toarele intrebari.
Intrebarile nu se refera la alte ganduri decat la c ele invazive

A. Frecventa
Indica cat de des fiecare din ideile de mai jos apa r atunci cand esti afectat de ganduri, impulsuri sa u imagini
intrusive; incercuieste numarul care descrie cel ma i bine frecventa de aparitie a acestor idei despre gandurile
tale intrusive.

F1

niciodata rareori jumatate
din timp deseori totdeauna
Daca nu rezist acestor ganduri inseamna ca sunt
iresponsabil 0 1 2 3 4
As putea fi facut responsabil pentru daune 0 1 2 3 4
Daca nu voi actiona acum, atunci ceva rau se va int ampla si
va fi pacatul meu 0 1 2 3 4
Nu risc sa cred ca acest gand nu este adevarat 0 1 2 3 4
Am nevoie sa fiu sigur ca ceva rau nu se va intampl a 0 1 2 3 4
Nu ar trebui sa gandesc in acest fel 0 1 2 3 4
Ar insemna ca sunt iresponsabil daca ignor acest ga nd 0 1 2 3 4
Nu ma simt bine pana cand nu fac ceva in legatura c u acest
gand 0 1 2 3 4
Trebuie sa actionez preventiv pentru ca ma gandesc ca ceva
rau se va petrece 0 1 2 3 4
Atat timp cat ma gandesc la asta, asta si se va int ampla 0 1 2 3 4
Daca m-am gandit la ceva rau am responsabilitatea s a fiu
sigur ca nu se va intampla 0 1 2 3 4

3 ©Wellcome Trust Obsessive Compulsive Disorder Group (Oxford) 1999

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
294 Gandind s-ar putea intampla ce gandesc 0 1 2 3 4
Trebuie sa recastig controlul gandurilor mele 0 1 2 3 4
Aceasta poate fi o premonitie 0 1 2 3 4
Este gresit sa ignor aceaste ganduri 0 1 2 3 4
Pentru ca aceste ganduri vin in mintea mea eu trebu ie sa le
cred 0 1 2 3 4

F2
Acum evalueaza urmatorii itemi:

niciodata rareori jumatate
din timp deseori totdeauna
Gandurile nu pot face ca lucrurile sa se intample 0 1 2 3 4
Acesta este numai un gand si nu-i mare lucru 0 1 2 3 4
Gandindu-ma la ceva care se poate intampla nu insem na ca
sunt responsabil pentru aceasta 0 1 2 3 4
Nu este nimic rau ca sa las astfel de ganduri sa vi na si sa
plece din mintea mea 0 1 2 3 4
Fiecare poate avea uneori ganduri oribile asta nu i nseamna
ca trebuie sa ma ingrijorez 0 1 2 3 4
Avand astfel de ganduri nu inseamna ca voi face cev a ce
are legatura cu ele 0 1 2 3 4

B. Credinte
In ultimele doua luni, cand te-au suparat aceste ga nduri ingrijoratoare, cat de mult ai crezut ca aces te idei sunt
adevarate? Evalueaza aceasta credinta folosind scal a de mai jos marcand cu un punct gradul de increder e ca
aceste ganduri sunt adevarate atunci cand apar.

B1
Nu cred total
deloc convins
ca sunt ca sunt
adevarate adevarate

Daca nu rezist acestor ganduri 0 20 40 60 80 10 0
inseamna ca sunt iresponsabil

As putea fi facut responsabil
pentru daune 0 20 40 60 80 100

Daca nu voi actiona acum, atunci
ceva rau se va intampla si va fi
pacatul meu 0 20 40 60 80 100

Nu risc sa cred ca acest gand nu este
adevarat 0 20 40 60 80 100

Am nevoie sa fiu sigur ca ceva rau
nu se va intampla 0 20 40 60 80 100

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
295 Nu ar trebui sa gandesc in acest fel 0 20 40 60 80 100

Ar insemna ca sunt iresponsabil 0 20 40 60 80 100
daca ignor acest gand

Nu ma simt bine pana cand nu fac
ceva in legatura cu acest gand 0 20 40 60 80 100

Trebuie sa actionez preventiv pentru ca
ma gandesc ca ceva rau se va petrece 0 20 40 60 80 100

Atat timp cat ma gandesc la asta,
asta si se va intampla 0 20 40 60 80 100

Daca m-am gandit la ceva rau am
responsabilitatea sa fiu sigur ca nu
se va intampla 0 20 40 60 80 100

Gandind s-ar putea intampla ce
gandesc 0 20 40 60 80 100

Trebuie sa recastig controlul
gandurilor mele 0 20 40 60 80 100

Aceasta poate fi o premonitie 0 20 40 60 80 100

Este gresit sa ignor aceaste ganduri 0 20 40 60 80 100

Pentru ca aceste ganduri vin din
mintea mea eu trebuie sa le cred 0 20 40 60 80 100

B2
Acum evalueaza urmatorii itemi:

Gandurile nu pot face ca lucrurile 0 20 40 60 80 100
sa se intample

Acesta este numai un gand si nu-i 0 20 40 60 80 100
mare lucru

Gandindu-ma la ceva care se poate
intampla nu insemna ca sunt
responsabil pentru aceasta 0 20 40 60 80 100

Nu este nimic rau ca sa las astfel de
ganduri sa vina si sa plece din
mintea mea 0 20 40 60 80 100

Fiecare poate avea uneori ganduri
oribile asta nu inseamna ca trebuie
sa ma ingrijorez 0 20 40 60 80 100

Avand astfel de ganduri nu inseamna
ca voi face ceva ce are legatura cu ele 0 20 40 6 0 80 100

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
296

Interpretarea chestionarului :

Sectiunea F1: furnizeaza frecventa cu care individu l se considera mult responsabil pentru gandurile lui intrusive
Sectiunea F2: furnizeaza frecventa cu care individu l se considera putin responsabil pentru
gandurile lui intrusive
Sectiunea B1: furnizeaza procentajul care exprima c redinta ca este reponsabil pentru gandurile lui int rusive
Sectiunea B2: furnizeaza procentajul care exprima c redinta ca nu este responsabil pentru gandurile lui intrusive

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
297

8. MASURAREA TRAUMEI SI A TULBURARII POST-
TRAUMATICE DE STRESS

Problemele pe care le ridica evaluarea acestei cate gorii nosologie sunt profund
influentate de criteriile vagi sau discutabile de d iagnostic si de greutatea de a defini agentul
traumatizant ca si conditie prealabila de declansar e a unui rationament diagnostic. Toate aceste
probleme sunt de natura sa creasca interesul si nec esitatea de a avea instrumente reliabile de
evaluare, lucru ce incearca capitolul de fata. Mai jos vor fi prezentate punctual cateva din
aspectele controversate doar din dorinta de a trezi interesul cititorului pentru aceasta
problematica.
Anul 1980 reprezinta o schimbare radicala in modul cum era privita pana atunci trauma
psihica, respectiv ca o situatie care are reprecusi uni temporare care dispar in urma procesului
natural de recuperare. Odata cu aparitia DSM-III se recunoaste formal ca agentul traumatic
genereaza repercusiuni pe termen lung si tulburarea post-traumatica de stress este inclusa ca o
entitate aparte. Inainte de aparitia acestei entita ti clinice, individul era considerat responsabil de
aparitia si magnitudinea consecintelor unei traume psihice, iar acum acelasi individ este
absolvit de responsabilitatea simptomelor pe care l e prezinta.
Aparitia tulburarii post-traumatice de stress repr ezinta o schimbare culturala radicala
care muta accentul de pe caracteristicele morale al e subiectului pe carcteristicele agentului
traumatic, pe caracteristicile biografice ale indiv idului si pe vulnerabilitatea neurobiologica
(Jones si Wessely, 2007). Se poate spune ca nicio a lte categorie diagnostica cu exceptia
tulburarii disociative de identitate nu a generat a tatea discutii de la aparitia sa in DSM-III
(Spitzer si colab. 2007).
Pana sa se numeasca tulburarea postraumatica de str ess, tabloul clinic rezultat din
expunerea la un traumatism psihologic a fost denumi t ori soc comotional sau soc traumatic,
isteria de razboi sau socul de proiectil, ca mai ap oi, dupa cel de al II-lea Razboi Mondial sa
apara sub denumirea de reactie de stress sau nevroz a traumatica. Specialistii erau impartiti in
doua tabere, unii care sustineau ca tabloul posttra umatic poate fi intalnit si la cele mai stabile si

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
298 rezistente persone, daca sunt supuse la un stress e xtrem si, cealalta tabara, care credea ca
simptomele psihologice posttraumatice sunt apanajul structurilor psihopatice, constitutional
instabile sau fragile.
Sub presiunea patologiei din ce in ce mai frecvent intalnita la soldatii ce se intorceau
acasa din razboiul din Vietnam o noua entitate clin ica isi face loc, sindromul post-Vietman care
incerca sa dovedeasca ca consecintele post-traumati ce pot aparea chiar mult mai tarziu. Lumea
stiintifica si publicul larg a trebuit sa accepte c a acei oameni, care traumele razboiului la
aduceau tulburari psihice deosebite, nu erau nici l asi sau simulanti, nici vanatori de pensie, ci
suferinzi in adevaratul sens al cuvintului si tulbu rarea sau sindromul post-traumatic exista
realmente ca o entitate nosologica psihiatrica. Ace st rationament a fost extins si la alte situatii
traumatizante si la alte categorii de indivizi, mai ales la copii abuzati de parinti sau femeile
abuzate sexual. Problema tulburarii post-traumatice a reprezentat una dintre putinele situatii
cand considerente sociale si politice au impus o ca tegorie nosologica psihiatrica. Ea a ramas si
astazi o tulburare psihiatrica sensibila politic de si acceptarea ei este quasi-universala cu rezerva
discutiilor fara sfarsit.
Problema “beneficiului secundar”, a cautarii de com pensatii sociale si financiare este
un alt considerent care a facut ca acest diagnostic sa fie atat de dezbatut si sa apara asa de
tarziu. Problema dinstinctiei dintre un tablou clin ic adevarat si fals ramane destul de greu de
definit si unii autori au spus ca ajutorul financia r pe termen lung interfera cu procesul de
recuperare si fixeaza bolnavul in statut (Jones si colab. 2002). Alti autori au sustinut ca
tulburarea post-traumatica de stress nu este o ent itate clinica, ci este o entitate determinata
cultural pentru ca raspunsul la stress se aseaza di ferit in functie de spatiul cultural in care
subiectul in cauza vietuieste (Young, 1995).
Coyne si Thompson (2007) face un inventar al proble melor controversate pe care
tulburarea posttraumatica de stress trebuie sa le f aca fata pentru a justifica existanta sa cu
adevarat:
– autoritatile militare si medicale inca explica prel ungirea reactiilor psihologice la
evenimente traumatizante ca expresie a vulnerabilit atii preexistente, beneficiului
secundar si fraudei;
– simptomele acestei entitati sunt nespecifice, subie ctive si pot fi usor “invatate” si/sau
simulate de cei in cauza;

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
299 – multi din cei cu aceasta tulburare nu au dezvoltat in urmarile imediate ale
evenimentului traumatizant un tablou de tulburare a cuta de stress, ceea ce ar parea
justificat;
– cei care promoveaza tulburarea post-traumatica au p ermis intrusiunea factorilor sociali
si politici in judecata si practica clinica, au inc alcat rigorile general stabilite pentru a
valida o entitate clinica si refuza sa caute alte e xplicatii pentru pacientii care pretind sa
aibe astfel de simptome.
Spitzer si colab. (2007), unii din parintii acestei a, recunosc ca definitia si criteriile care
au stat la baze acestei entitati sunt vagi, mai ale s in versiunea DSM-IV si propun unele
amendamente care sa amelioreze situatia si sa creas ca validitatea acestei categorii si astfel sa o
salveze pentru versiunea DSM-V. Se propune astfel s a se trece de la interpretarea ca individual
“a trait, a vazut sau s-a confruntat ” cu agentul stresant, ceea ce facea loc la interpr etari vagi,
la formulare mai exacta ca “ individul a trait direct ” evenimentul stressant care s-a putut
intampla lui sau altcuiva.
Pe de alta parte, a fost destul de dificil sa se co ntureze care simptome sunt realmente ale
acestei categorii nosologice si care apartin tulbur arilor comorbide cu care sa acociaza atat de
frecvent. Aceasta problema aduce de fapt in discuti e relatia dintre simptome si diagnostic ceea
ce face foarte recent Borsboom (2008). Acesta dist inge trei modele prin care simptomele unei
boli psihice au fost atasate unei categorii diagnos tice:
– " modelul constructivist " in care tulburarea este conceptualizata arbitrar pe baza unor
atribute luate logic dar fara precautia ca ele sunt congruente sau coreleaza intre ele;
– " modelul diagnostic " in care simptomele sunt considerate a fi legate s tatistic si dau
masura unei categorii diagnostice si
– " modelul dimensional " in care simptomele se aseaza pe un continuum si d au masura
severitatii tulburarii sau tulburarilor pe care le determina.
Autorul propune " modelul cauzal " in care tulburarile psihice sunt determintate de
reteaua cauzala a atributelor/simptomelor care comp un tulburarea, diagnosticul reprezentand
un proces in doua etape, cel al determinarii daca s ubiectul a intrat intr-o retea cauzala si cel al
determinarii locului in care subiectul se plaseaza in aceasta retea. Acesta este si situatia
tulburarii postraumatice de stress, o tulburare emi namente cauzala, in care procesul diagnostic
trebuie sa determine atat pozitia si relatia subiec tului cat si a simptomelor fata de o ipotetica
retea cauzala.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
300 Era si normal ca aceste slabiciuni de ordin nosolog ic sa se reflecte in cautarile privind
constructia si utilizarea metodelor si instrumentel or de evaluare si masurare.
Dupa Shnurr si colab. (2002) primul pas in diagnos ticul tulburarii post-traumatice este
reprezentat de evaluarea traumei, respectiv determi narea daca individual a fost sau nu expus la
un eveniment traumatic si la natura acestui traumat ism: criteriul de diagnostic “A”: expunerea
la traumatism, tulburarea post-traumatica fiind una din putinele tulburari psihice careia i se
cunoaste etiologia. Cerinta este ca acest eveniment sa fie amenintator de viata pentru ca aici
este un teritoriu propice pentru exagerari si inter pretari eronate. Trebuie mentionat ca oamenii
au tendinta de a raporta diferit acelasi eveniment in diferite ocazii distincte ceea ce pune un
semn de intrebare validitatii raportarii evenimentu lui/evenimentelor traumatizante. Se
recomanda sa se chestioneze subiectul privitor la c el mai rau eveniment, la primul eveniment in
linie cronologica si la cel mai recent eveniment sa u despre o combinatie de evenimente
stressante.
Riscul de a face tulburate post-traumatica este in functie de natura traumei. Astfel,
conform International Consensus Group on Depression and Anxiety (Ballenger si colab. 2000),
cel mai mare risc pentru femei este dupa viol, amen intarea cu arma, atac fizic si accidente
severe; pentru barbati riscul cel mai mare este dup a viol, accidente severe si dezastre naturale.
Exista insa si cazuri in care aceasta apare fara sa urmeze un eveniment traumatic sau cand
evenimente peritraumatice contribuie la dezboltarea tulburarii mai mult decat evenimentul
traumatic in sine (Bodkin si colab, 2007).
Urmatorul pas este aprecirea in ce masura plangeril e subiectului acopera celalelte
criteriile de diagnostic: “B”: intrusiune, “C”: evi tare-raspuns emotional, “D”: vigilitate
crescuta, “E”: afectare functionarii si “F”: durata , lucru ce reprezinta diagnosticul formal al
tulburarii de stress (vezi Fig. Nr. 9).
Odata diagnosticul pus, clinicianului ii ramane de evaluat caracteristicile cognitive ale
individului cu TPTS, caracteristici care il fac ca rasunetul evenimentului traumatizant sa nu se
stinga prin procesul natural de recuperare a homeos atizei.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
301

Semne si simptome din
categoria tulburarilor anxioase
( interviu clinic nestructurat )

Istorie de trauma prezenta?
( aplicare chestionare & scale pentru
identificarea evenimenului traumatic )

DA

patru sau mai multe simptome pozitive pentru tulburarea
post-traumatica ( aplicare chestionare & interviuri de evaluare )

DA

Criterii pentru NU
diagn ostic

DA NU

Initierea Monitorizarea pacientul ui,
tratamentului furnizarea de suport,
( de ex. SSRI+ TCB ) tratament simptomatic

Exista comorbiditate?

DA NU

Tratamentul Continuarea
conditiilor tratamentului de
asociate baza pentru tulburarea port-traumat ica

Fig. Nr. 9: Algoritmul de diagnostic si tratament a l tulburarii postraumatice de stress
(modificat dupa Grinage, 2003) [SSRI= inhibitorii selectivi ai recaptarii
serotoninei; TCB = terapia cognitiv-comportamentala ]

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
302
Pentru Ehlers si Clark (2000) tulburarea post-traum atica de stress este un puzzle de
tulburari cognitive care insa pot fi subsumate unui mecanism cognitiv prin care indivizii
vulnerabili proceseaza trauma intr-un mod care ii f ace sa-si dezvolte un simt al pericolului,
simt care are doua consecinte principale: i) o eval uare negativa excesiva a traumei suferite si a
consecintelor ei si ii) o tulburare a memoriei care conduce la o elaborare si contextualizare
defectuasa a evenimentului trait ceea ce explica de ce exista o discrepanta intre greutatea
amintirii intentionale a evenimentului si reexperim entarea spontana si involuntara a lui. Dupa
Foa si Rothbaum (1998) indivizii cu tulburare post- traumatica au un model specific de
procesare a informatiei si de memoria operationala care duce la distorsiuni ale interpretarii
situatiilor periculoase (de ex. inregistrand distor sionat evenimentul trait), ale atributiilor si
semnificatiilor date acestora (de ex.schema defecto asa despre lume si capacitatea proprie) si ale
raspunsurilor verbale, fiziologice si comportamenta le ale subiectului expus (de ex. relatari si
reactii distorsionate despre eveniment si despre co nsecintele lui). Acestea conduc la scaderea
stimei de sine, autoblamare, sentimentul de neputin ta, rejectie si pierdere si la supraevaluarea
generala a gradului de periculozitate a lumii exter ioare (Foa si colab. 1999).
Cu toate acestea, tulburarea posttraumatica de stre ss este inca o categorie diagnostica
destul de prost identificata de medici si psihologi . Intr-un studiu despre cat de bine
profesionistii identifica aceasta tulburare, McKanz ie si Smith (2006) gasesc ca doar 68% din
medicii de medicina generala, 77% din psihologic si 79% din psihiatrii identifica corect TPTS.
O pletora de instrumente au au fost propuse pentru evaluarea tulburarii postraumatice
de stress ca o dovada a interesului cin ce in ce ma i mare fata de aceasta entitate clinica. Aceste
instrumente pot fi clasificate in functie de modul de aplicare in doua clase principale:
– instrumente aplicate de clinician;
– instrumente de auto-evaluare la care subiectul ra spunde singur.
In functie de scopul acestor instrumente ele pot f i impartite in:
– instrumente care evalueaza natura evenimentului t raumatic,
– instrumente care evalueaza simptomele postraumati ce si
– instrumente de diagnostic.
In fine, in functie de modul de constructie a instr umentelor de evaluare putem intalnii:
– scale de auto-evaluare,
– liste de simptome (check-list),

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
303 – chestionare, mai ales pentru decelarea simptomelo r si a severitatii lor si
– interviuri, folosite mai ales pentru diagnostic.
Elhai si colab. (2005) fac o ancheta printre 227 m embrii ai The International Society for
Traumatic Stress Studies cu privire la frecventa de utilizare atat in scopuri clinice cat si in
scopuri de cercetare a instrumentelor stocate pe o lista quasi-exhaustiva. Rezultatele acestei
anchete sunt prezentate in Tabelul Nr. 5 si clasifi ca instrumentele in functie de cati dintre
repondenti au utilizat un anume instrument din cei 227 profesionisti chestionati.

INSTRUMENT numar utilizatori (N=227):
in clinica in cercetare
Instrumente administrate de clinician
Clinician-Administered PTSD Scale 73 (32%) 52 (23%)
Structured Clinical Interview for DSM-IV -PTSD Module 20 (9%) 17 (7%)
Acute Stress Disorder Interview 12 (5%) 20 (9%)
Child Maltreatment Interview Schedule 12 (5%) 6 (3%)
Anxiety Disorders Interview Schedule Revised-PTSD M odule 9 (4%) 6 (3%)
Diagnostic Interview Schedule-PTSD Module 6 ( 3%) 2 (1%)
Composite International Diagnostic Interview-PTSD M odule 5 (2%) 7 (3%)
Mini International Neuropsychiatric Interview-PTSD Module 5 (2%) 4 (2%)
National Women’s Study PTSD Module 4 (2%) 4 (2%)
Structured Interview for PTSD 5 (2%) 2 (1%)

Instrumente de auto-evaluare
Trauma Symptom Inventory 53 (23%) 13 (6%)
PTSD Checklist 36 (16%) 37 (16%)
Posttraumatic Stress Diagnostic Scale 36 (16%) 25 (11%)
Minnesota Multiphasic Personality Inventory-2-Kean e PTSD Scale 34 (15%) 6 (3%)
Impact of Event Scale–Revised 30 (13%) 31 (1 4%)
Symptom Checklist-90 Revised-PTSD Scale (any versio n) 30 (13%) 18 (8%)
Impact of Event Scale 26 (11%) 18 (8%)
Life Events Checklist 22 (10%) 17 (7%)
Detailed Assessment of Posttraumatic Stress 21 (9%) 7 (3%)
Mississippi Combat PTSD Scale 20 (9%) 4 ( 2%)
Combat Exposure Scale (Keane et al.) 19 (8%) 10 (4%)
PTSD Symptom Scale 17 (7%) 13 (6%)
Conflict Tactics Scale (or 2nd version) 13 (6% ) 16 (7%)
Personality Assessment Inventory-PTSD Scale 13 (6%) 4 (2%)
Posttraumatic Cognitions Inventory 12 (5%) 1 5 (7%)
Trauma Symptom Checklist-40 12 (5%) 8 (4% )
Modified PTSD Symptom Scale-Self-Report 11 (5%) 7 (3%)
Davidson Trauma Scale (or Self-Rating Traumatic Str ess Scale) 11 (5%) 4 (2%)
Minnesota Multiphasic Personality Inventory-2-Schle nger PTSD Scale 11 (5%) 3 (1%)
Distressing Event Questionnaire 9 (4%) 7 (3%)
Trauma-Related Guilt Inventory 6 (3%) 7 (3%)
Life Stressor Checklist 6 (3%) 4 (2%)

Tabelul Nr. 5: Frecventa de utilizare in practica clinica si in cercetare a unora din cele mai
cunoscute intrumente de evaluare in tulburarea post traumatica de stress (Elhai si colab. 2005)

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
304 8.1. EVALUAREA EVENIMENTULUI TRAUMATIC
Ideia ca diferite evenimente negative de viata inf luenteaza homeostazia fiintei umane
este foarte veche. Inca de la mijlocul sec. XX, Hol mes si Rahe (1967) demonstreaza cum
evenimentele stressante de viata influenteaza sanat atea fizica si emotionala a celor expusi si
construiesc clasamentul binecunoscut al evenimentel or negative de viata. Ei au folosit un
experiment foarte interesant luand mai mult de 6000 marinari care au plecat pentru sase luni
intr-o aplicatie militara si nu au fost in acest ra stimp niciodata in contact cu familiile sau
evenimentele ulterioare de pe uscat. Acestora li s- a aplicat un chestionar asupra evenimentelor
negative ce le-au experimentat inainte de imbarcare si apoi periodic au raspuns la un chetionar
al sanatatii generale. Autorii au constatat ca acei indivizii care au fost supusi la un eveniment
de viata negativ au raportat si cele mai multe simp tome iar magnitudinea acestora a fost direct
proportionala cu importanta evenimentului de viata. Pe baza aceasta autorii au construit
binecunoscuta scala a evenimentelor negative de via ta.
Ulterior conceptul de eveniment negativ de viata a fost deosebit de evenimentul
traumatic si ultimele decenii au adus progrese in c onceptualizarea evenimentului traumatic, in
masurarea lui si in evaluarea rasunetului la subiec tul expus. A ramas totusi in dezbatere
problema definirii si masurarii acestuia. Spre deos ebire de evenimentul negativ de viata in care
individul are capacitatea de a se adapta si a-l dep asi, evenimentul traumatic este de regula cel
care lasa urme, care este privit ca o injurie cu c onsecinte indelungate (Monroe, 2008). Ramane
totusi o oarecare confuzie semantica pentru ca uneo ri se vorbeste de eveniment stressant iar
alteori de eveniment traumatic faca ca se existe pr ecautia de a se spune despre ce este vorba in
fond.
In studiul facut pe 6000 respondenti Kessler si col ab. (1995) gasesc ca 60% din barbati
si 51% din femei raporteaza ca au trait cel putin u n eveniment stressant in viata lor. Intr-un alt
studiu, Breslau si colab. (1998) gasesc ca 89% din adulti experimenteaza in decursul vietii lor
un eveniment stressant. Cu toate acestea doar un pr ocent mic dintre acestia fac tulburare
postraumatica de stress, prevalenta fiind intre 5 s i 10% in functie de sex (Kessler si colab.
1995). Femeile sunt de patru ori mai sensibile deca t barbatii sa dezvolte TPTS.
Evaluarea existentei unui eveniment traumatic care sa justifice din punct de vedere
etiologic simptomele TPTS este de importanta capita la pentru ca aceasta entitate clinica este
singura tulburare psihica care are o etiologie prec izata. Prezenta evenimentului traumatic si
legatura lui cu simptomele reprezinta un criteriu d e diagnostic obligatoriu. Pe de alta parte

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
305 clincianul trebuie sa evalueze cu ingrijire semnifi catia pe care subiectul o da evenimentului
traumatic pe care-l raporteaza, sa se asigure ca si mptomatologie este un raspuns la acesta si ca
evenimentul este/a fost real pentru ca este stiut c a exista o inconstanta in raportarea aceluiasi
eveniment de-a lungul mai multor examinari clinice.
Nosologia DSM face distinctia dintre un “eveniment traumatic” si alte
experiente stressante pe care un individ poate sa l e experimenteze de-a lungul vietii.
Evenimentul traumatic trebuie sa atinga un anume pr ag de intensitate ca sa poata fie considerat
amenintator de viata sau a integritatii fizice prop rii sau a altora iar subiectul trebuie sa-l fi trai t,
sa fi fost martor sau sa fi fost confruntat direct cu acesta. In plus, evenimentul traumatic trebuie
sa fie atat de puternic incat sa genereze un raspun s emotional ce implica frica, sentiment de
neajutorare si oroare. Cu toate acestea s-a demonst rat ca doar severitatea evenimentului nu
garanteaza aparitia tulburarii post-traumatice de s tress, ci doar rasunetul pe care il are in
experienta subiectiva a individului faca ca evenime tul sa fie cu adevarat traumatic (Bedard-
Gilligan si Zoellner, 2008). Van Hoof si colab. (2 009) fac o foarte interesanta analiza a
importantei criteriului A1 de diagnostic analizand o lista lunga de evenimente de viata
petrecute la 860 adulti Australieni, evenimente eva luate independent de trei profesionisti.
Acestia au ajuns la un consens referitor la natura traumatica a evenimentului doar in 79,4% din
cazuri. Mai mult, ei au constatat ca in majoritatea cazurilor tulburarea postraumatica de stress
nu a aparut dupa evenimente traumatice, deci nu au implinit criteriul A1! Concluzia pe care o
trag autorii este ca evaluarea criteriului A1 este influentata puternic atat de subiectivitatea
evaluatorului cat si de cea a subiectului in cauza.
In 2013 Asociatia Psihiatrilor Americani puiblica D SM-5 si in aceasta versiune
tulburarea post-traumatica de stress este mutata di n categoria tulburarilor anxioase intr-o noua
clasa, cea a tulburarilor legate de straum si de st ress. In plus s-auu mai facut unele modificari
ale criteriilor de diagnostic: criteriul A, prezent a stressorului este mai explicit conturat in felul
cum subiectul a trait evenimentul traumatic, criter iul A2, reactia subiectiva a fost eliminat, in
timp ce cele trei clustere simptomative din DSM-IV devin patru prin faptul ca clusterul
evitare/paralizie emotionala a fost impartit in dou a: evitare si alterari persistente negative ale
cognitiei si dispozitiei.
Nu s-a putut da o explicatie coerenta de ce un indi vid cu tulburare post-traumatica de
stress raporteaza un eveniment intr-o ocazie ca apo i sa-l uite cu alta ocazie (Schnurr si colab.
2002). Judecata clinica este de mare importanta in a determina daca simptomatologia este un

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
306 raspuns la trauma raportata de subiect. Problema es te cum sa se deceleze evenimentul
traumatic cu semnificatie etiologica, ce este mai b ine? sa se utilizeze interviuri sau
chestionare? Interviul poate decela mai bine situat ia cand subiectul exagereza sau
minimalizeaza evenimentul traumatic. Chestionarele au avantajul ca sunt neutre si nu
deceleaza evenimentul in contextul evaluarii simpto matologiei care ar face ca subiectul sa
“coloreze” trauma in favoarea unei explicatii neapa rat cauzale si care sa-i confere statutul de
bolnav. Un alt avantaj este ca acelasi chestionar p oate fi administrat in mai multe ocazii si
confidenta rapunsurilor obtinute creste.
In cele ce urmeaza se va prezenta cateva instrument e recunoscute international care
evalueaza evenimentul traumatic in mod structurat.
8.1.1. CHESTIONARUL EVENIMENTELOR DE VIATA ( Life Events
Questionnaire-LEQ ) a fost dezvoltat de Brugha si Cragg (1990) ca un i nstrument destinat sa
deceleze existenta unui eveniment traumatic cu rapi ditate si eficienta. Instrumentul cuprinde o
lista de 12 evenimente a caror prezenta este evalua t in ultimele 6 luni (vezi Anexa Nr. 1).
Autorii afirma ca acest chetionar are o buna validi tate si stabilitate test-retest si prezinta o
senzitivitate suficienta pentru decelarea cu acurat ete a evenimentului stressant. Autorii
recomanda ca dupa decelarea evenimentului stressant clinicianul se evaluaze pe o scala metrica
severitatea si impactul pe care acesta l-a avut asu pra subiectului.
8.1.2. INVENTARUL ISTORIEI TRAUMATICE (Trauma History Screen) a fost
dezvoltat de Eva Carlson si colab. (2005) de la Nat ional Center for PTSD, Menlo Park,
California, USA. Intrumentul are doua parti: in pri ma parte subiectul este invitat sa aleaga
evenimentul/evenimentele traumatice suferite de-a l ungul vietii dintr-o lista cu 14 evenimente,
de la asalturi sexuale la dezastre naturale sau ata curi armate si sa indice de cate ori s-a
intamplat, iar in a doua parte subiectul va evalua in ce masura expunerea la acel eveniment l-a
afectat. In felul acesta intervievatorul poate disc erne evenimentul pe care subiectul il considera
determinant pentru tulburarea pe care o acuza (vezi anexa Nr. 2).
8.1.3. LISTA EVENIMENTELOR DE VIATA ( Life Events Checklist-LEC ) este un
instrument dezvoltat de National Center for PTSD, i nstrument recomandat sa fie administrat
impreuna cu Scala pentru tulburarea post-traumatica de stress administrata de clinician
(Clinician-Administered PTSD Scale – CAPS ) cel mai utilizat si raspandit instrument de
diagnostic, considerata si standardul de aur in dia gnosticul acestei tulburari. Lista
Evenimentelor de Viata este destinata sa evalueze c are dintre cele 16 evenimente inventariate

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
307 in aceasta lista a fost experimentat de subiect si daca acest eveniment implineste criteriul A,
respectiv “expunerea” la trauma, din DSM-IV. Spre d eosebire de alte instrumente acest
checklist evalueaza modul cum a fost experimentat e venimentul de catre subiect, de exemplu: i
s-a intamplat subiectului, a fost martor sau doar a aflat de el (AnexaNr. 3). Verificand
proprietatile psihometrice ale acestu instrument Gr ay si colab. (2004) au gasit ca LEC prezinta
o foarte buna stabilitate in timp si o buna converg enta cu rezultatele obtinute prin interviu sau
prin chestionar.
8.1.4 . CHESTIONARUL EVENIMENTELOR STRESSANTE DE VIATA
(Stressful Life Events Screening Questionnaire-SLES Q) a fost dezvoltat de Goodman si
colab. (1998) dupa ce au constatat ca majoritatea instrumentelor evidentiaza doar criteriile de
re-experimentare a traumei (B), de evitare (C) si d e hipervigilenta si iritabilitate (D) si ca foarte
putine raspund la criteriul de expunere (criteriul A) din DSM-IV, ori fara sa existe epunerea la
traumatism, celelalte criterii sunt caduce. Pe de a lta parte sunt numeroase situatii cand un
individ este expus de-alungul timpului la mai multe situatii traumatice si tabloul clinic se
dezvolta sub influenta cumulativa a acestora. SLESQ este un instrument de autoraportare cu 13
itemi care evalueaza tot atatea situatii traumatice dar prin constructie evita raportarea
evenimentele aflate sub pragul necesar ca sa poate fi definite ca “traumatice” (criteriul A1).
Chestionarul mai evalueaza si cronologia evenimente lor si frecventa de aparitie a lor (vezi
Anexa Nr. 4). Studiul de confidenta arata ca chest ionarul are o buna stabilitate test-retest si
reuseste sa discrimineze adecvat indivizii cu crite riul A prezent fata de cei cu criteriul A
absent.

8.2. EVALUAREA/MASURAREA SIMPTOMELOR POST-TRAUMATIC E DE
STRESS
Poate ca nici cand instrumentele structurate de eva luare nu au foat mai importante ca in
situatia tulburarii post-traumatice de stress pentr u ca ele reusesc sa culeaga in mod confident
simptomele si criteriile de diagnostic intr-o situa tie recunoscuta ca fluida. Astfel, acest
diagnostic implica mai multe prezumtii de baza prin tre care cea mai importanta este ca o clasa
distincta de evenimente traumatice pot produce un a nume tablu clinic. Dupa cum observa
Spitzer si colab (2007): “ Nici o alta clasa nosologica, cu exceptia tulburari i disociative de
identitate, nu a generat atatea controverse ca tulb urarea posttraumatica de stress, cu privire la
granitele, criteriile de diagnostic, utilitatea cli nica si prevalenta in populatie ”. Aceasta entitate

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
308 nosologica nu prezinta suficiente simptome patognom onice, simptomele care sunt listate a fi
criterii de diagnostic sunt prezente inconstant la acelasi bolnav in diferite momente ale
evaluarii, tulburarea prezinta o comorbiditate exce siva cu foarte multe alte tulburarii
psihiatrice, iar raspunsul la terapie este aleatori u (Rosen si Lilienfeld, 2008).
In critica pe care o fac Spitzer, Rosen si Lilienfe ld (2008) privind raportul despre
validitatea tulburarii post-traumatice de stress al Institutului de Medicina al Academiei de
Stiinte, Washington, DC (2006), se arata ca inca nu este clar daca aceasta entitate exista
realmente sau de fapt nu este vorba decat de o senz itivitate exagerata la anxietate sau de o
diateza particulara la agentul traumatic.
In aceasta scurta introducere am dorit a fi o pledo arie in plus pentru necesitatea aplicarii
instrumentelor de diagnostic si de evaluare a simpt omelor in tulburarea posttraumatica de
stress, instrumente care vor fi descrise mai jos.
Dupa generarea empirica a simptomelor tulburarii po sttraumatice de stress, pasul
essential a fost sa se determine structura ierarhic a a simptomelor alese de versiunile succesive
ale DSM. Astfel au fost intreprinse diferite stud ii pentru a determina cel mai apropiat model .
Au fost propuse modele succesive cu unul, doi, trei si patru factori. Modelul cu doi factori a
promovat factori precum intruziune/evitare si hiper vigilenta/pralizie emotionala; modelul cu
trei factori a promovat solutia: intruziune/evitare activa, paralizie emotionala/evitare pasiva si
hipervigilenta, iar modelul cu patru factori a evid entiat: retrairea evenimentului, eforturi de
evitare, paralizie emotionala si hipervigilenta, fa ctori care intercoreleaza intre ei; acest din
urma model a arata cea mai buna potrivire cu diagno sticul. Scher si colab. (2008) au cautat sa
vada cand aceasta structura este corect identificat a, atunci cand se aplica un interviu diagnostic
precum Scala Administrata de Clinician pentru TPTS (Clinician-Administered PTSD Scale for
DSM-IV-CAPS) sau cand se aplica scalele de auto-eva luare. Studiul lor intreprins pe trei
esantioane clinice a aratat ca CAPS captureaza cel mai bine simptomele si structura lor
corelativa comparativ cu scalele de auto-evaluare s i acest interviu poate fi considerat “gold
standard” in masurarea TPTS. Pentru acest motiv vo i incepe cu prezentare interviurilor pentru
diagnostic, desi in alte capitole ale acestui trata t de evaluare a sanatatii mentale interviurile
diagnostice au fost lasate de-o parte in mod specia l.

8.2.1. INTERVIURILE DIAGNOSTICE PENTRU TULBURAREA P OST-
TRAUMATICA DE STRESS

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
309 Exista un numar destul de mare de interviuri struct urate specifice pentru diagnosticul
tulburarea post-traumatica de stress precum “Struct ured Interview for PTSD – SI-PTSD
(Davidsons colab. 1990), “PTSD Interview – PTSD-I” (Watson si colab. 1991), “PTSD
Symptom Scale Interview – PSS-I” (Foa si colab. 199 3) sau “Clinician-Administered PTSD
Scale for DSM-IV – CAPS” (Black si colab, 1990). Al aturui de acestea sunt modulele pentru
tulburarea posttraumatica de stress din interviuril e SCID (Spitzer si colab. 1990) sau din CIDI
(WHO, 1990). Frueh si colab. (2012) recomanda cu ta rie folosirea interviurilor diagnostice
structurate pentru ca permit stabilirea unui diagno stic in mod ferm si evita subiectivismele unei
anamneze lasate la indemana clinicianului.
8.2.1.1. SCALA ADMINISTRATA DE CLINICIAN PENTRU TULBURAREA
POST- TRAUMATICA DE STRESS (Clinician-Administered PTSD Scale –
CAPS )

Aceasta este interviul cel mai utilizat pentru diag nosticul acestei tulburari (vezi Anexa
Nr. 5) . Se pare ca acest interviu raspunde cel mai bine la criteriile unui bun instrument
diagnostic, adica sa acopere criteriile diagnostice postulate de nosologia actuala, sa furnizeze
date, atat in mod dichotomic (absent versus prezent ) cat si pe un continuu de severitate, despre
simptomele bolii si sa posede o buna validitate (sa faca distinctia dintre cei cu boala respective
si cei fara ea) si confidenta (sa furnizeze scoruri echivalente in diferite momente), criterii
introduse de Watson si colab. (1991). In plus fata de aceste criterii, interviul CAPS furnizeaza
intrebari concise si ancore precise pentru fiecare simptom al tulburarii post-traumatice de
stress..
Scala administrata de clinician pentru TPTS este un interviu diagnostic dezvoltat de
cercetatorii de la Veteran Affairs Medical Center pentru a decela aceasta tulburare conform
criteriilor de diagnostic din DSM-III-R (Blake si c olab. 1990). Acest interviu poarta si
denumirea de scala pentru ca este un instrument put ernic structurat care trebuie aplicat ca atare
fara a fi voie sa se aduca modificari atunci cand s e administreaza. Scala consta in 17 itemi care
acopera criteriile B, C si D din DSM si pe care int ervievatorul trebuie sa le evaluaze pe baza
unor intrebari furnizate de interviu. Pentru criter iul B interviul evalueaza urmatoarele
simptome: gandurile intrusive privind evenimentul, visele, flashback-urile si cat de suparatoare
au fost acestea. Pentru criteriul C se evalueaza: e vitarea peresistenta a gandurilor, activitatilor
si locurilor care ar putea aminti de evenimentul tr aumatizant, incapacitatea de a-si aminti
aspecte importante ale situatiei traumatizante, sca derea interesului pentru activitati, sentimente

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
310 de detasare, ingustarea afectului si pesimism. Crit eriul D cuprinde urmatoarele simptome de
evaluat: peresistenta hipervigilenta (hiper-arousal ): tulburari de somn, hiper-excitabilitate,
tulburari de concentrare si trasarire. Interevieva torul evalueaza frecvcenta si intensitatea
fiecarui simptom pe o scala de la 0 la 4. Pentru ev aluarea criteriului A intervievatorul
furnizeaza subiectului o lista care cuprinde o gama larga de evenimente iar subiectul trebuie sa
aleaga pana la trei evenimente pe care le-a trait i n ordinea severitarii. Pentru evaluarea
criteriului E subiectul este intrebat despre durat a tulburarii iar pentru criteriul F despre trairea
subiectiva a tulburarii (distress-ul subiectiv) si interferenta cu functionarea subiectului.
Exista mai mult reguli pentru interpretarea scoruri lor scalei (Weaters si colab. 1999): i)
un simptom este considerat prezent daca scorul la f recventa este mai mare de 1 si scorul la
intensitate este egal sau mai mare de 2; ii) simpto mul este considerat prezent daca intensitatea
este egala sau mai mare de 4; iii) regula de severi tate 65: daca scorul total de severitate
(frecventa + intensitatea pentru toate cele 17 simp tome) este mai egal sau mai mare de 65
atunci se poate considera ca exista diagnosticul de tulburare post-traumatica de stress conform
DSM-IV.
In afara celor 17 itemi pentru tot atatea simptome, interviul mai cuprinde cinci itemi
care masoara i) impactul simptomelor asupra functio narii ocupationala si sociale; ii)
ameliorarea simptomelor de la prima evaluare; iii) validitatea generala a raspunsurilor furnizate
de subiect si iv) severitatea generala a tabloului clinic.
Interviul permite atat diagnosticul tulburarii pent ru timpul prezent cat si pentru o
perioada anteriora (lifetime).
Cat priveste calitatile psihometrice, autorii instr umentului (Black si colab. 1995) gasesc
un indice de confidenta test-retest intre 0,77 si 0 ,96 si o consistenta interna pentru evaluarea
severitatii simptomelor de 0,85-0,87. Validitatea m asurata fata de Scala Mississippi si fata de
subscala de trauma din MMPI este intre 0,77-0,91 ia r sensitivitatea si specificitatea scalei
diagnostice intre 0,84 si 0,95. Analiza factoriala facuta pe un esantion de 524 indivizi care au
experimentat traume de razboi si care au fost evalu ati cu CAPS a aratat ca solutia cu patru
factori pe un singur nivel este cea care coreleaza cel mai bine si raspunde structurii
simptomatice a bolii si acesti factori ar fi: reexp eriemntarea evenimentului, efortul de evitare,
paralizia emotionala si hipervigilenta (King si col ab.1998). Acesti factori ar reprezenta
adevaratul sindrom postraumatic si o combinatie in diferite proportii a acestor factori face sa
existe o subtipologie a tulburarii post-traumatice de stress.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
311 Scala CAPS administrata de clinician este consider ata “standardul de aur” in evaluarea
tulburarii post-traumatice (Mueser si colab. 2001; Weathers si colab. 2001). Exista si o
versiune noua a acestui interviu diagnostic care se adapteaza la criteriile DSM-5, versiune
numita CAPS-5 (Weathers si colab. 2013). Aceasta ve rsiune cuprinde 30 intrebari care acopera
lista de simptome PTSD din DSM-5. Fiecare simptom e ste evaluat in functie numai de
severitate, si nu in functie de severitate si frecv enta, ca in versiunea anterioara pentru DSM-IV
pe care am prezentat-o in anexa. Versiunea CAPS-5 p oate fi obtinuta prin cerere directa la
adresa web < www.ptsd.va.gov >

8.2.1.2. INTERVIUL SCURT DE EVALUARE A TULBURARII P OST-
TRAUMATICE DE STRESS ( Short PTSD Rating Interview – SPRINT)

In general administrarea CAPS ia peste 35 minute (F oa si Tolin, 2000) si aceasta este
un impediment important in aplicarea curenta a aces tui interviu. Aceast lucru i-a facut pe
Connor si Davidson (2001) sa construiasca un interv iu scurt si usor de aplicat numit Interviul
Scurt de Evaluare a TPTS ( Short PTSD Rating Interview – SPRINT) . Ei au considerat ca
trebuie sa existe un interviu scurt care sa ofere r apiditate in aplicare similar cu scala Clinical
Global Impression dar care in plus sa aiba intrebar i exacte care sa acopere simptomele nucleare
ale TPTS (vezi Anexa Nr. 6) si care sa aibe o perfo rmanta comparabila cu interviurile mult mai
elaborate. Scala SPRINT cuprinde patru intrebari c orespunzand pentru cel patru simptome
nucleare ale tulburarii post-traumatice: intruziune , evitare, aplatizare emotionala, si
hipervigilenta, la care se mai adauga patru intreba ri despre simptomele somatice, perceperea
evenimentelor stressante, interferenta cu activitat ea si viata zilnica si cu relatiile cu familia si
prietenii. Fiecarae item este scorat pe o scala Lik ert cu cinci ancore, de la 0 la 4. Scorul maxim
poate fi de 32. Scala mai cuprinde doi itemi aditio nali care masoara ameliorarea globala sub
tratament.
Interviul SPRINT prezinta o buna confidenta test-re test si o buna validitate
concurentiala cu alte instrumente de evaluare. Un s cor de 14-17 a fost asociat cu o acuratete
diagnostica de 96% (specificitate) iar un scor de 1 1-13 prezinta cea mai buna sensitivitate si
eficienta. Vaishnavi si colab (2006) fac o comparat ie intre interviurile CAPS si SPRINT
evaluand un lot de 20 subiecti cu TPTS si gasesc ex ista o corelatie pozitiva semnificativa intre
scorurile obtinute la cele doua instrumente ceea ce semnifica ca ambele instrumente au o
performanta aproximativ egala in decelarea tulburar ii posttraumatice de stress.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
312 8.2.1.3. SCALA SIMPTOMELOR TULBURARII POST-TRAUMATI CE DE
STRESS pentru DSM-5 (PTSD Symptom Scale – Intervie w for DSM-5 – PSS-I-5)

Initial scala PSS-I a fost de fapt un interviu semi structurat pentru evaluare si
diagnosticul tulburarii post-traumatice de stress d ezvoltat de Foa si colab. in 1993). Acest
instrument lua in consideratie doar legatura cu ist oria unui singur eveniment traumatic si
evalua simptomele conform definitiilor din DSM-IV a paruta in ultimele daua saptamani.
Fiecare intem era evaluat pe scurt, printr-o singur a intrenare si nu existau probe sau intrebari de
"follow-up".
Ulterior, dupa aparitia DSM-5, PSS-I a fost moderni zat ca sa corespunda acestei ultime
clasificari nosologice si astfel a aparut interviul PSS-I-5 (Foa si Capaldi, 2013). Scala PSS-I-5
consta in 20 intrebari legate de tot atatea simptom e, care evalueaza prezenta si severitatea
acestora, si inca patru intrebari aditionale care e valeeaza distresul provocat de simptome (vezi
Anexa Nr. 7)

8.2.2. INSTRUMENTELE DE SCREENING
8.2.2.1 . SCALA DE EVALUARE A TRAUMATISMULUI ( Davidson Trauma
Scale- DTS )
Scala a fost dezvoltata de Davidson si colab (1998) si a ajuns sa fie destul de raspandita
atat pentru evaluarea severitatii si frecventei si mptomelor tulburarii post-traumatice de stress
cat si pentru screeningul acestei tulburarii in pop ulatii clinice sau neclinice (vezi Anexa Nr. 8).
Una din calitatile ei principale este ca este scurt a, sintetica, usor de manuit si bine construita
pentru screeningul simptomelor. Ea este si destul d e sensibila la schimbare si astfel pasibila de
a urmarii ameliorarea de pe parsursul tratmentului. Itemii sunt evaluati pe o scala de la 0 la 4 si
fiecare item este evaluat in functie de frecventa s i intensitate. Simptomele acoperite de aceasta
scala corespund celor trei mari criterii diagnostic e din DSM-IV: ganduri intrusive (criteriul B),
evitare (criteriul C) si hipervigilenta (criteriul D). O scala doar cu patru itemi, numita SPAN
(dupa denumirea engleza a celor patru simptome: Sta rtle, Physiological Arousal, Anxiety and
Numbness) a fost derivata din DTS pentru ca acopera bine simptomele din DSM-IV (Meltzer-
Brody si colab. 1999).

8.2.2.2. SCALA DE EVALUARE A IMPACTULUI EVENIMENTUL UI (Impact
of Event Scale – IES)

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
313 O alta scala de screening des folosita este Scala d e evaluare a impactului evenimentului
dezvoltata de Horowitz si colab (1979) si care este o scala cu 15 itemi care acopera simptome
precum gandurile intrusive si evitarea si care sunt evaluate pe o scala cu 4 ancore (vezi Anexa
Nr. 9). Autorii recomanda un scor de 19 ca prag pes te care un individ poate fi considerat ca are
simptome specifice. Una din criticile aduse acestei scale este ca nu are cuprins simptomul de
hipervigilenta, simptom care a fost introdus ca si criteriu diagnostic mult mai tarziu. Daca se
foloseste insa un scor mai mare, de exemplu scorul de 35 recomandat de Neal si colab. (1994)
sensitivitatea si specificitatea scalei creste cons iderabil peste 0,85 si atunci identifica mult mai
acurat un caz de TPTS. Sudin si Horowitz (2002) tre c in revista 12 studii care au avut ca tinta
verificarea structurii IES si gasesc ca 10 din aces tea au evidentiat structura cu doi factori
reflectand intruziunea si evitarea.
8.2.2.3. SCALA MISSISSIPPI PENTRU TULBURAREA POST-T RAUMATICA
DE STRESS – VERSIUNEA CIVILA (Mississippi Scale for Civilian-Related
Posttraumatic Stress Disorder)

Scala Mississippi pentru tulburarea posttraumatica de stress – versiunea civila este o
scala cu 35 itemi construita conform criteriilor DS M-IV de Vreven si colab. (1995). Scala a
fost construita dupa modelul scalei pentru militari i veterani ai razboiului din Vietnam si
ulterior validata pentru traumele suferite de milit ari in diferite alte teatre de razboi. Scala
pentru civili a schimbat intrebarile la 11 itemi di n totalul de 35 fata de versiunea militara.
Fiecare item este evaluat pe o scala de la 1 la 5 i n functie de cat de mult subiectul este
de acord cu prezenta simptomului respectiv (vezi An exa Nr. 10). Pentru 10 itemi scorul este
inveresat ceea ce s-a dovedit o problema, confident a generala a scalei scazand atunci cand
scala se aplica indivizilor care nu vorbesc engleza (Bourque si Shen, 2005). In general, aceasta
scala a fost putin studiata drept pentru care exist a putine date asupra proprietatilor ei
psihometrice. Intr-un studiu mai recent intreprins de Thatcher si Krikorian (2005) scale arata
un coeficient de confidenta de 0,88 si existenta un ei solutii cu trei factori si tot atatea subscale:
intruziune, evitare si hipervigilenta.
8.2.2.4. CHECKLISTUL PENTRU TULBURAREA POST-TRAUMA TICA DE
STRESS (PTSD Checklist – PCL).

Mult mai cunoscut si utilizat este checklistul PCL . Acest instrument a fost dezvoltat de
Frank Weathers si colegii de la National Center Pos ttraumatic Disorder in 1993 si a fost
raportat prima oara la intalnirea anuala a Societat ii Internationale pentru Studierea Stressului

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
314 Traumatic ce s-a tinut la San Antonio, Texas in 199 3 (Weathers si colab. 1993). La vremea
aceia acest instrument cu 17 itemi corespundea intr u totul cu simptomele cu care tulburarea
post-traumatica era descrisa in DSM-III-R si ulteri or celor din DSM-IV. Respondentii sunt
intrebati cat de mult au fost suparati in ultima lu na de fiecare simptom care este evaluat pe o
scala de severitate cu cinci puncte, identic cu cel e utilizate la scala SCL-90; scala este un
instrument de auto-evaluare.
Initial acest checklist a fost construit pentru a e valua veteranii razboiului din Vietnam
care se plangeau de consecintele traumelor suferite (versiunea PCL-M) ca mai apoi intrebarile
sa fie reformulate astfel incat sa se refere la rea ctiile la un eveniment specific (PCL-S) sau la
experientele din trecut ale oamenilor obisnuiti “ci vili” (PCL-C) (Norris & Hamblen, 2003).
Pentru esantionul pe care s-a construit scala, con fidenta test-retest a fost de 0,96,
consistenta interna de 0,97, scorul prag de identif icare a unui caz a fost de 50, iar senzitivitatea
de 0,82 si specificitatea de 0,83. Conform autorilo r, acest checklist este util mai ales pentru un
screening clinic ca mai apoi in functie de rezultat sa se vada daca este necesar sa se aplice si un
interviu diagnostic sau nu. In lucrarea de fata se va prezenta numai versiunea “civila” (PCL-C,
vezi Anexa Nr. 11). Aceasta versiune a fost testata pentru diferite feluri de trauame (de ex.
accidente de circulatie, Blanchard si colab. 1996 s au la femeile cu cancer de san (Andrykowski
si colab. 1998) si profilul psihometric s-a dovedit la fel de robust ca la versiunea initiala.
Unii autori au utilizat un scor prag de 44 in loc d e 50 si senzitivitatea a crescut dar in
dauna specificitatii, scor ce este folosit mai mult pentru populatia civila, in schimb scorul prag
de 50 este adecvat pentru militari (Brewin, 2005). Pentru a face scorul general acestei scale se
poate aduna scorul individual al fiecarui item. Da r se poate face si un scor compus din
scorurile itemilor ce satisfac un criteriu de diagn ostic. Astfel, pentru a avea un caz de TPTS
trebuie sa avem un scor de > 3 la cel putin un item care corespunde criteriului B (intrebarile 1-
5), un scor de > 3 la cel putin trei itemi care corespund criteriul ui C (intrebarile 6-12) si un scor
de > 3 la cel putin doi itemi care corespund criteriulu i D (intrebarile 13-17). Astfel un scor
minim de 18 construit dupa modul de mai sus ar cond uce la diagnosticul de tulburare post-
traumatica de stress. Cu toate acestea se recomanda ca scorul checklistului sa fie facut prin
ambele metode.

8.2.2.5. SCALA PENTRU SCREENINGUL TULBURARII POST-
TRAUMATICE DE STREES DSM-5 PENTRU INGRIJIRILE PRIM ARE
(Primary care PTSD for DSM-5 – PC-PTSD-5)

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
315 Aceasta scale este una cu 5 itemi si a fost dezvolt ata de Prins si colab. (2015) pentru a fi
utilizate de medicii de medicina generala pentru a evalua starea psihoogica a persoanelor care
au fost expuse la un eveniment traumatic. Daca subi ectul raspunde ca nu a experimentat nici un
eveniment traumatic scorul intrebarilor este 0, iar daca o experimentat unul atunci fiecarui
intrebari i se adauga alte cinci chestiuni aditiona le la care poate raspunde cu Da sau NU in
functie de cum evenimentul traumatic l-a influentat . Un individ este considerat "pozitiv"
(probabilitate de a suferii de PTSD) daca a raspuns DA la oricare trei intrebari aditionale legate
de cele cinci chestiuni principale. Timpul la care se refera intrebarile este "ultima luna".
Scala cuprinde intrebari generate de criteriile DSM -5 si poate identifica persoanele
probabil de a suferi de tulburarea post-traumatica de stress. Aceste persoane cu probabilitatea
de PTSD trebuie indrumate pentru o evaluare mai ama nuntata, de exemplu cu interviul CASP-
5. Scala este prezentata in Anexa Nr. 12. impreuna cu modalitatea de scorare si interpretare a
rezultatelor.
8.3. INSTRUMENTELE DE EVALUARE A STRUCTURII COGNITI VE:
INVENTARUL COGNITIILOR POST-TRAUMATICE ( Posttraumatic Cognition
Inventory – PTCI )

Exista un consens general ca indivizii care au fost expusi la un eveniment traumatic
sever au generat ulterior modificari cognitive care ar putea explica simptomatologia de lung
parcurs a tulburarii posttraumatice de stress. Dupa Epstein (1991) expunerea la un traumatism
modifica unele supozitii de baza ale individului pr ecum: credinta ca lumea e benigna, credinta
ca lumea are un scop, credinta in propria valoare s i credinta ca lumea prezinta incredere.
McCann si Pearlman (1990) s-au concentrat pe difere ntele cognitive intre indivizii care au fost
supusi la un traumatism semnificativ si ce care nu au trait un astfel de eveniment si considera
ca evenimentul traumatic cauzeaza o perturbare a cr edintelor individuale in siguranta,
incredere, putere, stima de sine si apropiere de al tii. Insa aceste teorii nu au fost suficient sa
explice de ce nu toti indivizii care au experimenta t un traumatism fac tulburare post-traumatica
de stress si de ce unii indivizii se recupereaza du pa un timp si altii nu.
Pentru a explica dezvoltarea si mentinerea TPTS, Fo a and Riggs (1993) promoveaza o
alta teorie precum TPTS este consecinta disruptiilo r din procesul natural al recuperarii datorita
a doua scheme cognitive dobandite dupa expunerea la traumatism: lumea este total periculoasa
si individul este complet incompetent sa se fereasc a sau sa depaseasca pericolele (Foa si
Rothbaum. 1998). Astfel, un individ avand persupozi tia ferma si rigida ca lumea este sigura si

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
316 el este competent, atunci cand este supus la un tra umatism, va avea greutati in asimilare
experientei traumatice si va reactiona in mod dispr oportionat, spre deosebire de individul care
are aceste credinte in mod gradual si flexibil si c are se va acomoda mai bine atunci cand cu
surprindere va fi expus la un agent traumatic. Indi vidul din prima categoria va forma scheme
cognitive extreme, dupa care lumea nu mai prezinta siguranta si el este total incompent sa le
depaseasca, scheme care vor intretine pe termen lun g simptomatologia post-traumatica.
Pentru Ehlers si Steil (1995) subiectii rezilienti fata de trauma sunt acei care considera
evenimentul ca limitat in timp, care genereaza un i nteles rational, care nu se rasfrange asupra
viitorului si care aduce anumite castiguri pentru d ezvoltarea individuala ulterioara. Indivizii
care dezvolta TPTS sunt cei care evalueaza atat eve nimentul cat si consecintele lui imediate
excesiv de negativ, care se autoblameaza pentru cee a ce s-a intamplat si care considera ca
nimic nu va mai fi ca inainte.
Foa si Ehlers isi unesc echipele si incearca sa con struiesca o scala de evaluare a
distoriunilor cognitive care sustin mentinerea simp tomelor si evaluarea negativa a
consecintelor evenimentului traumatic (Foa si colab . 1999). Ei folosesc un esantion de 600
voluntari din care 392 au experimentat un eveniment traumatic care indeplineste criteriul A din
DSM-IV. Pe de alta parte autorii au generat 140 ite mi care exprima experientele
postttraumatice, itemi care au fost revizuiti de 6 experti in TPTS si terapia cognitiv-
comportamentala a acestei afectiuni, experti care a u eliminat unii itemi iar pe alti i-au
reformulat. Aceasta prima versiune a Inventarului Cognitiilor Posttraumatice
(Posttraumatic Cognition Inventory – PTCI) a fost aplicata subiectilor concurent cu alte
scale de evaluare a simptomelor PTSD, depresiei, an xietatii si cognitiilor si prin analiza
factoriala, analiza de continut si corelatie inter- itemi s-au eliminat atatia itemi incat forma
finala a ramas doar cu 33 itemi: 21 itemi ( itemii: 2, 3, 4, 5, 6, 9, 12, 14, 16, 17, 20, 21, 24, 25,
26, 28, 29, 30, 33, 35, 36) pentru subscala care m asoara cognitile negative despre sine
(viziunea generala negativa despre sine, schimare p ermanenta, alientare, lisa de speranta,
increderea in sine, interpretarea negativa a simpto melor), 7 itemi (itemii: 7, 8, 10, 11, 18, 23.
27) pentru subscala de evaluare negativa a lumii ( neincredere in lume si oameni) si 5 itemi
(itemii: 1, 15, 19, 22, 31) care resprezinta subsc ala de auto-blamare. Scala si modul de scorare
este prezentat in Anexa nr. 13. La acesti itemi, au torii mai adauga trei itemi experimentali
(itemii 13, 32, 34). Ulterior scala a trecut cu bin e de analiza de stabilitate, consistenta interna si
validitate discriminativa si confidenta test-retest si astfel periplul unei scale robuste ce masoara

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
317 cognitiile distorsionate care sustin consecintele n egative ale traumatismului sau vulnerabilitatea
individuala s-a incheiat. Mai mult, conform studiul ui lui Emmerik si colab. (2006) aceasta
scala se preteaza si pentru a acompania tratamentul tulburarii post-traumatice de stress pentru
ca este sensibila la schimbare si poate masura prog resul sub tratament.

8.4. EVALUAREA SIMULARII IN CAZUL TULBURARII POST-
TRAUMATICE DE STRESS

Simularea este definita in DSM-IV ca “ producerea cu intentie de simptome fiziologice
si psihologice exagerate si false, data de motive s i tentatii externe ”. Simularea trebuie
deosebita de tulburarile false, nenaturale si de al te forme de disimulare, principala deosebire
fiind ca in primele individul este constient de nea devarul plangerilor sale cu dorinta de a obtine
un beneficiu secundar.
Exista trei feluri de simulari: i) simularea pura c are inseamna fabricarea intregii
simptomatoligii; ii) simularea partiala in care sim ptomele sunt exagerate de care subiect; iii)
“atribuirea falsa” in care simptomele sunt atribuit e in mod fals si intentionat evenimentului
traumatic (Resnik, 1997). Este posibil ca oricare d in aceste trei forme sa poata fi intalnita in
cursul examinarii indivizilor cu simptomatologie de tulburare post-traumatica de stress.
Simularea este frecventa intalnita in tulburarea po st-traumatica din cauza ca aceasta entitate
clinica are o cauza cunoscuta (evenimentul traumati c) si astfel subiectul poate sa se raporteze
la o cauza exterioara care-l exonereaza si pentru c are el poate lua statutul de bolnav si solicita
compentatii de la faptuitori sau benefici de la loc ul de munca sau societati de asigurare.
Prevalenta simularii in dorinta de a obtine un diag nostic de tulburare posttraumatica de
stress este greu de stabilit, oricum ea este in jur de 7% in cazurile intalnite in cazurile
psihiatrice obisnuite si de 15% in cazurile medico- judiciare (Guriel & Fremouw, 2003).
Nu exista un mod infailibil de a testa simularea. S -au folosit nenumarate instrumente
dar cele care s-au dovedit cele mai confidente au f ost scala MMPI-2 si Structured Interview of
Reported Symptoms – SIRS (Rogers, 1992). Aceste in strumente nu pot fi prezentate aici.
Greutatea identificarii simularii rezida din usurin ta cu care evenimentul traumatic poate
fi dramatizat de subiect, de usurinta ca care simpt omele psihiatrice pot fi “jucate” si de
comorbiditatea incarcata a tulburarii posttraumatic e de stress care se poate asocia cu multe
tulburari psihiatrice si mai ales cu tulburari de p ersonalitate. Cu toate acestea, conform

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
318 algoritmului prezentate de Knoll si Resnick (2006) clinicianul are la dispozitie judecata clinica
care trebuie sa se bazeze pe:
1. Obtinerea unor date colaterale privind istoria b olnavului si starea prezenta pentru a decela
chesiunile contradictorii; aceste date se refera la evenimentul traumatic si functionare
subiectului si se pot obtine de la politie, martori , informanti proximali (rude, cunoscuti, colegi
de munca), inscrisuri medicale, date de la institut iile juridiciare;
2. Adoptarea unui stil de interviu adecvat: atunci cand clinicianul are un dubiu asupra
simptomelor clamate de subiect el trebuie se refraz eze intrebarile fara ca sa lase impresia unei
suspiciuni iar comunicarea nonverbala trebuie sa fi e cat mai neutra; el trebuie sa renunta la
provocarea subiectul pentru ca altfel subiectul va incerca sa exagereze si mai mult simptomele;
clinicianul trebuie sa adopte un stil Socratic de d ialog si sa ofere subiectului spatiu sa-si expuna
plangerile, doar mai tarziu clinicianul poate insis ta asupra lucrurilor care i s-au parut neclare
sau indoielnice;
3. Idetificarea corecta a simptomelor clinice: clin icianul trebuie sa insiste ca subiectul sa
ilustreze cu cat mai multe cuvinte simptomele si ev enimentul traumatizant; subiectul simulant
va folosi un numar limitat de cuvinte pentru ca el va incerca sa recite mereu simptomele
propuse a fi clamate; clinicianul poate intreba si de existenta simptomelor rare ale tulburarii
post-traumatice de stress sau de simptome improbabi l sa existe sau o combinatie a acestora si
sa vada daca subiectul achieseaza in mod mecanic la acestea, el fiind incapabil sa spuna nu;
4. Evaluarea vulnerabilitatilor existente inaintea trairii evenimentului traumatizant: i) abuz in
copilarie, ii) provenienta dintr-o familie cu dific ultati economice; iii) familie instabila pe
timpul copilariei; iv) tulburari de comportament in copilarie; v) slaba confidenta inainte de 15
ani; vi) tulburari psihiatrice preexistente. vii) i ntroversie; viii) nivel de inteligenta scazut: ix)
semne neurologice “soft”; x) indice de neuroticism; xi) sexul feminin; xii) istorie familiala de
boli psihice la rudele de graul unu; xiii) evanimen t stressante inaintea traumei; xiv) episoade
anterioare de tulburari emotionale;
5. Interpretarea datelor: simulantul este un actor care joaca partitura bolii atat cat o intelege sau
o cunoaste si pe cat de dotat actoriceste este; ti pic este ca simulantul postuleaza putine
simptome pe care crede ca le stapaneste bine si evi ta sa prezinte simptome neobisnuite; stilul
lui este evaziv si evita sa faca declaratii definit ive, de ex.descrierea cosmarurilor; prezenta
trataturilor antisociale sau a unui context medico- juridic precum si o proasta functionare
ocupationala si sociala creste probabilitatea simul arii;

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
319 6. Indicatorii clinici pentru simulare: i) individ cu capacitate de a se recreea dar nu pentru a
lucra; ii) proasta adaptare sociala si ocupationala inainte de trauma; iii) cosmaruri repetate si
stereotipe; iv) trasaturi antisociala sau alte tulb urari de personalitate; v) stil evaziv si
raspunsuri repetate de “nu stiu”; vi) simptome prez entate inconsistent; vii) dramatizarea
simptomelor prezentate; viii) acepta simptome impro babile sau rare daca clinicianul intreaba
de ele.
Toate aceste date trebuie sa fie coroborate si fil trate prin experienta clinica. Cu toate
acestea nici o metoda nu este inafailibila in decel area simularii, poate doar examinarea repatata
de-alungul unei perioade indelungate de timp.
8.5. DEZVOLTAREA PERSONALA POST-TRAUMATICA: INVENTA RUL
CRESTERII POST- TRAUMATICE ( Posttraumatic Growth Inventory )

In ultimii ani exista o crestere a interesului pent ru deznodamantul positiv dupa
adversitati. Tot mai multi autori au demonstrat ca pentru unii indivizii trecerea printr-o
experienta traumatica este o modalitate de crester e si dezvoltare personala, un moment de
schimbare a filozofiei personale, de reformulare a drumului vietii si a intelesurilor ei, de
redefinirea selfului. Acest fenomen a fost definit ca “dezvoltarea/maturarea postraumatica”
(Tedeschi & Calhoun, 2004) si implica “ o schimbare psihologica pozitiva ca rezultat al
stradaniei de a depasi circumstante provocatoare al e vietii ”. Aceasta conceptie are radacini
vechi in traditia filozofica greaca sau in religia crestina sau buddhista care postula transcederea
suferintei in putere interioara. Mai recent, psihol ogia pozitivista se ocupa da aceast subiect cu
origine in lucrarile lui Viktor Frankl si in psihol ogia umanista a lui Rogers.
Tedeschi si Calhoun (1996) arata ca dezvoltarea pos t-trauma conduce la cresterea
modului in care viata este apreciata, la apropierea de altii, la descoperirea de noi oportunitati, la
otelirea a calitatilor personale si la afilierea la valori spirituale. Toate aceste astecte au fost
prinse de acesti autori in Inventarul cresterii pos t-traumatice (Posttraumatic Growth Inventory)
prezentat in Anexa Nr. 14. Acest inventar are 21 it emi evaluati pe o scala Likert cu sase puncte
de la 0 la 5 in functie de gradul schimbarilor perc epute dupa trauma. Analiza factoriala a
confirmat solutia cu cinci factori si scala prezint a buna stabilitate si validitate. Scala se
dovedeste utila pentru evaluarea succesului individ ual in depasirea traumei, a capacitatii de
coping cu trauma, in reconstructia calitatilor indi viduale si in reformularea selfului, a altora si a
intelesului vietii.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
320 Cadell si colab (2003) propune un alt model dupa ca re experienta traumei duce la
profunde schimbari ale schemelor cognitive, a credi ntelor si a abilitatilor de a controla
distressul emotional. Individul care se incadreaza in acest model poseda o capacitate de coping
fata de trauma, coping care consta in reducerea dis tressului emotional prin intermediul auto-
divulgarii trairilor si emotiilor precum prin scris , vorbit, rugaciuni care la randul lor conduc la
dezvoltarea naratiunilor legate de propiile trairi si dobandirea altor intelesuri de viata si
conectarea la un suport social.
Trasaturile de personalitate sunt puternic corelate cu cresterea postraumatica precum
extraversia, acceptarea si grija fata de altii, rob ustetea caracteriala si stima de sine. In alti
termeni, modul de perecepere a traumei si a pagubel or produse de ea este o alta variabila care
determina cresterea postraumatica.
Evidentierea acestui aspect particular a consecinte lor traumei pune o alta lumina asupra
vulnerabilitatii si rezilientei umane si conduce la un proces de deconstructie a conceptului de
tulburare posttraumatica de stress, concept care co ntinua sa bulverseze atat practicienii cat si
teoreticienii psihopatologiei clinice.

Bibliografie:
Andrykowski MA, Cordova MJ, Studts JL, Miller TW (1 998): Posttraumatic stress disorder after treatment for
breast cancer: Prevalence of diagnosis and use of t he PTSD Checklist—Civilian
Version (PCL-C) as a screening instrument. Journal of Consulting and Clinical Psychology, 66: 586–590.

Ballenger JC, Davidson JTR, Lecrubrier Y et al (200 0): Consensus statement on Posttraumatic Stress Dis order
from the International Consensus Group on Depressio n and Anxiety, Journal of Clinical Psychiatry, 61
(Suppl.5):60-66.

Bedard-Gilligan M, Zoellner LA (2008): The utility of the A1 and A2 criteria in the diagnosis of PTSD,
Behaviour Research and Therapy, 46:1062–1069.

Blake DD, Weathers FW, Nagy LM et al (1990): A Clin ician Rating Scale for Assessing Current and lifeti me
PTSD: The CAPS-1, Behavioural Therapist, 13:187-188 .

Blake DD, Weathers FW, Nagy LM et al (1995): The De velopment of a Clinician-Administered
PTSD Scale, Journal of Traumatic Stress, 8: 75-90.

Blanchard EB, Jones-Alexander J, Buckley TC, Forner is CA (1996): Psychometric properties of the PTSD
Checklist (PCL).Behaviour Research and Therapy, 34: 669–673.

Bodkin JA, Pope HG, Detke MJ, Hudson JI (2007): Is PTSD caused by traumatic stress? Journal of Anxiety
Disorders, 21:176-82.

Bourque LB, Shen H (2005): Psychometric proprieties of Spanish and English version of the Civilian Mis sissippi
Scale, Journal of Traumatic Stress, 18:719-729.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
321 Borsboom D (2008): Psychometric Perspectives on Dia gnostic Systems, Journal of Clinical Psychology, 64 :
1089-1108.

Breslau N, Kessler R, Chilcoat H. et al (1998): Tra uma and posttraumatic stress disorder in the commun ity: The
1996 Detroit Area Survey of Trauma. Archives of Gen eral Psychiatry, 55: 626-632.

Brewin CR (2005): Systematic review of screening in struments for adults at risk of PTSD, Journal of Tr aumatic
Stress, 18: 53-62.

Brugha TS, Cragg D (1990): The list of threatening experiences: The reliability and validity of a brie f Life Events
Questionnaire, Acta Psychiatrica Scandinavica, 82:7 7-81.

Cadell S, Regehr C, Hemsworth D (2003): Factors con tributing to posttraumatic growth:
A proposed structural equation model. American Jour nal of Orthopsychiatry, 73: 279–287.

Carlson, E., Palmieri, P., Kimerling, R., Ruzek, J. , & Burling, T. (under review). A brief self-report measure of
traumatic events: The Trauma History Screen. Nation al Center for PTSD
Menlo Park, CA 94025, USA.

Connor KM, Davidson JRT (2001): SPRINT: a brief glo bal assessment of post-traumatic stress disorder,
International Clinical Psychopharmacology, 16:279-2 84.

Davidson J, Kudler H, Smith R: (1990). The Structur ed Interview for PTSD (SI-PTSD),
Unpublished measure available from authors at Dept. of Psychiatry, Duke University Medical Center, Dur ham,
NC, USA

Davidson JR, Book SW, Colket JT et a; (1998): Asses sment of a new Self-rating scale for Post-traumatic Stress
Disorder, Psychological Medicine, 27:153-160.

Ehlers A, Clark DM (2000): A cognitive model of pos ttraumatic stress disorder, Behaviour Research and Therapy,
38:319-345.

Ehlers A, Steil R (1995): Maintenance of intrusive memories in posttraumatic stress disorder: A cognit ive
approach, Behavioural and Cognitive Psychotherapy, 23:217-249.

Elhai JD, Gray MJ, Kashdan TB, Franklin CL (2005): Which Instruments Are Most Commonly Used to Assess
Traumatic Event Exposure and Posttraumatic Effects? : A Survey of Traumatic Stress Professionals, Journ al of
Traumatic Stress, 18: 541-545.

Emmerik APP, Schoorl M, Emmelkamp PMG, Kamphuis JH (2006): Psychometric evaluation of the Dutch
version of the posttraumatic cognitions inventory ( PTCI), Behaviour Research and Therapy, 44: 1053–106 5.

Epstein S (1991): Impulse control and self-destruct ive behavior, in LP Lipsitt & LL Mitick (Eds.): Sel f-regulatory
behaviour and risk taking: Causes and consequences, Nordwood, NJ: Ablex.

Foa EB, Ehlers A, Clark DM, Tolin DF, Orsillo SM (1 999): The Posttraumatic Cognitions Inventory (PTCI) :
Development and validation. Psychological Assessmen t, 11: 303–314.

Foa ER, Riggs DS (1991): Post-traumatic stress diso rder in rape victims, in J.Oldham, MB Riba and A Ta sman
(Eds.): American Psychiatric Press review of Psychi atry, Vo. 12, Washington, DC: American Psychiatric Press.

Foa EB, Riggs DS, Dancu CV, Rothbaum BO (1993): Rel iability and validity of a brief instrument for ass essing
posttraumatic stress disorder. Journal of Traumatic Stress, 6: 459–473.

Foa EB, Rothbaum BO (1998): Treating the trauma rap e: Cognitive-behavioral therapy for PTSD, New York:
Guilford.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
322 Foa EB, Tolin DF (2000): Comparison of the PTSD Sym ptom Scale interview version and the Clinician-
Administered PTSD Scale. Journal of Traumatic Stres s 13 :181-192.

Foa EB, Capaldi S (2013): Manual for the Administra tion and Scoring of the PTSD
Symptom Scale-Interview for DSM-5 (PSS-I-5); https://div12.org/wp-content/uploads/2014/11/PSSI-5 –
Manual.pdf.

Frueh BC, Elhai JD, Grubaugh A, Ford JD (2012):. As sessment and treatment planning for PTSD, Hoboken, NJ:
John Wiley & Sons .

Goodman LA, Corcoran C, Turner K et al (1998): Asse ssing traumatic event exposure: General issues and
preliminary findings for the Stressful Life Events Screening Questionnaire, Journal of Traumatic Stres s, 11: 521-
542.

Gray MJ, Litz BT, Hsu JL, Lombardo TW (2004): Psych ometric proprieties of the Life Events Checklist,
Assessment, 11: 330-341.

Grinage BD (2003): Diagnosis and management of Post -traumatic Stress Disorder, American Family Physici an,
68:2401-2409.

Guriel J, Fremouw W (2003): Assessing malingering p osttraumatic stress disorder: A critical review, Cl inical
Psychological Review, 23: 881-904.

Holmes TH, Rahe RH (1967): "The Social Readjustment Rating Scale", Journal of Psychosomatics Research, 11:
213–218.

Horowitz MJ, Wilner N, Alvarez W (1979): Impact of Event Scale: A measure of subjective stress.
Psychosomatic Medicine, 41: 209–218.

Institute of Medicine of the National Academies (20 06): Posttraumatic Stress Disorder: Diagnosis and
Assessment, National Academies Press, http://www.nap.edu/catalog/1674.html

Jones E, Wessely S (2007): A paradigm shift in the conceptualization of psychological trauma in the 20 th century,
Journal of Anxiety Disorders, 21:164-175.

Jones E, Palmer I, Wessely S (2002): War pensions ( 1900–1945): changing models of psychological
understanding. British Journal of Psychiatry, 180: 374–379.

Kessler DC, Sonnega A, Bromet E et al (1995): Postt raumatic stress disorder in the national comorbidit y survey,
Archives of General Psychiatry, 52: 1048–1060.

King DW, Leskin GA, King LA, Weathers FW (1998): Co nfirmatory factor analysis of the Clinician-
Administered PTSD Scale: Evidence for dimensionalit y of Posttraumatic Stress Disorder, Psychological
Assessment, 10: 90-96.

Knoll J, Resnick PJ (2006): The detection of maling ered post-traumatic stress disorder, Psychiatric Cl inic of
North America, 29:629-647.

McCann IL, Pearlman LA (1990): Psychological trauma and the adult survivor: Theory, therapy, and
transformation, New York: Brunner/Mazel.

McKenzie KJ, Smith DI (2006): Posttraumatic stress disorder: Examination of what clinicians know, Clinical
Psychologist,10:78 – 85.

Meltzer-Brody S, Churchill E, Davidson JR (1999): D erivation of the SPAN, a brief diagnostic screening test for
posttraumatic stress disorder, Psychiatry Research, 88: 63-70.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
323 Monroe SM (2008): Modern Approaches to Conceptualizing and Measuring Human Life Stress, Annual Review
of Clinical Psychology, 4: 33-52.

Mueser KT, Rosenberg SD, Fox L, Salyers MP et al (2 001): Psychometric evaluation of trauma and posttra umatic
stress disorder assessments in persons with severe mental illness. Psychological Assessment 13:110–117 .

Neal LA, Busuttil W, Rollins J et al (1994): Conver gent validity of measures of post-traumatic stress disorder in a
mixed military and civilian population. Journal of Traumatic Stress, 7: 447–455.

Norris FH, Hamblen JL (2003): Standardized self-rep ort measures of civilian trauma and PTSD, in J. Wil son & T.
Keane (Eds.); Assessing psychological Trauma and PT SD: A Practitioner’s Handbook (2 nd Ed.), New York:
Guilford.

Prins A, Bovin MJ, Smolenski DJ et al (2016): The P rimary Care PTSD Screen for DSM-5: Development and
evaluation within a veteran primary care sample, Jo urnal of General Internal Medicine, 31(10): 1206 – 1211.

Resnick PJ (1997): Malingering of posttraumatic dis orders. In R. Rogers (Ed.), Clinical assessment of malingering
and deception (2nd ed.), New York: Guilford Press.

Rogers R (1992): Structured Interview of Reported S ymptoms. Odessa, FL: Psychological Assessment Resou rces.

Rosen GM, Lilienfeld SO (2008): Posttraumatic stres s disorder: An empirical evaluation of
core assumptions, Clinical Psychology Review, 28:83 7-868.

Scher CD, McCreary DR, Asmundson GJG, Resick PA (20 08): The structure of post-traumatic stress disorde r
symptoms in three female trauma samples: A comparis on of interview and self-report measures, Journal o f
Anxiety Disorders 22: 1137–1145.

Schnurr PP, Friedman MJ, Bernardy NC (2002): Resear ch on Posttraumatic Stress Disorder:
Epidemiology, Pathophysiology, and Assessment, JGLP /In Session: Psychotherapy in Practice, 58:877-889.

Smoller JW, Gardner-Schuster E, Misiaszek M (2008): Genetics of anxiety: would the genome recognized t he
DSM? Depression and Anxiety, 25:368-377.

Spitzer RL , Williams JB, Gibbon M, First MB (1990): Structural Clinical Interview
for DSM-III-R- Patient edition (With Psychotic Screen)- SCID-P. Washington, D.C.:
American Psychiatric Press, Inc.

Spitzer RL, First MB, Wakefield JC (2007): Saving P TSD from itself in DSM-V, Journal of Anxiety Disord ers,
21:233-241.

Spitzer RL, Rosen GM, Lilienfeld SO (2008): revisit ing the Institute of Medicine Report on the
Validity of posttraumatic stress disorder, Editoria l. Comprehensive Psychiatry, 49:319-320

Sundin EC, Horowitz MJ (2002): Impact of event scal e: psychometric properties. British
Journal of Psychiatry, 180: 205–209.

Tedeschi RG, Calhoun LG (2004): Posttraumatic growt h: Conceptual foundations and
empirical evidence. Psychology Inquiry, 15: 1–18.

Thatcher DL, Krikorian R (2005): Exploratory factor analysis of two measures of posttraumatic stress d isorder
(PTSD) symptoms in a non-clinical sample of college students, Anxiety Disorders, 19:904-914.

Vaishnavi S, Payne V, Connor K, Davidson JRT (2006) : A comparison of the SPRINT and CAPS assessment
scales for posttraumatic stress disorder, Depressio n and Anxiety, 23:437-440.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
324 Van Hoff, McFarlane AC, Baur J et al (2009): The st ressor Criterion-A1 and PTSD: A matter of opinion? Journal
of Anxiety Disorder, 23: 77-86.

Vreven DL, Gudanowski DM, King LA, King DW (1995): The Civilian Version of the
Mississippi PTSD Scale—a psychometric evaluation. J ournal of Traumatic Stress, 8: 91–109.

Watson CG, Juba MP, Manifold V et al (1991): The PT SD Interview: Rationale, description, reliability, and
concurrent validity of a DSM-111-based technique. J ournal of Clinic Psychology, 47: 179-188.

Weathers FW, Litz BT, Herman DS, Huska JA, Keane TM (1993): The PTSD checklist: Reliability, validity, &
diagnostic utility. Paper presented at the Annual M eeting of the
International Society for Traumatic Stress Studies, San Antonio, TX.

Weathers FW, Ruscio AM, Keane TM (1999): Psychometr ic proprieties of nine scoring rules of the Clinici an-
Administered Posttraumatic Stress Disorder Scale, P sychological Assessment, 11:124-133.

Weathers FW, Keane TM, Davidson JR. (2001): Clinici an-Administered PTSD Scale: A review of the first t en
years of research. Depression and Anxiety 13:132–1 56.

Weathers FW, Blake DD, Schnurr PP et al (2013): The Clinician-Administered PTSD Scale for DSM-5 (CAPS-
5). Interview available from the National Center fo r PTSD at < www.ptsd.va.gov >.

World Health Organization: Composite International Diagnostic Interview (CIDI): a. CIDI Interview Vers ion 1.0;
b. CIDI User Manual: c. CIDI Training Manual: d. CI DI Computer Program, WHO: Geneva.

Young A (1995): The harmony of illusions, inventing post-traumatic stress disorder. New Jersey: Prince ton
University Press.

-oo 0 oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
325
Anexa nr. 1

Chestionarul de evenimente de viata
(Brugha Life Events Questionnaire)

In ultimele sase lui ti s-a intamplat unul din even imentele sau problemele de viata?
Te rog sa bifezi casuta care se potriveste corespun zatoare pentru luna in care s-a intamplat in dreptu l
evenimentului respectiv.

In ce luna s-a intamplat Evenimentul
In ultima
luna 2 luni in
urma 3 luni in
urma 4 luni in
urma 5 luni
in
urma 6 luni in
urma
Ai suferit un accident, boala sau
traumatism grav
O persoana draga a suferit un accident,
boala sau traumatism grav
Un copil, partener sau parinte a murit
Un membru de familie sau prieten a murit
Separarea datorita dificultatilor maritale
O relatie stabila s-a destramat
Ai avut probleme serioase cu un membru
de familie, prieten sau un vecin
Ai devenit somer sau nu ai gasit de lucru
Ai fost dat afara de la serviciu
Ai mari probleme financiare
Ai probleme cu politia sau cu justitia
Ai pierdut lucruri valoroase sau ti-au fost
furate

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
326

Anexa Nr. 2

Inventarul istoriei traumatice
(Trauma History Screen)

Evenimentele de mai jos s-ar fi putut intampla si t ie. Incercuieste DA daca vreunul ti s-a intamplat. Daca s-a
intamplat si ai incercuit DA pune si un numar care sa reprezinte de cate
ori ti s-a intamplat de-a lungul vietii tale. Daca nu ti s-a intamplat, incercuieste NU

A. Un accident grav de circulatie, de tren, de avion sau pe mare NU DA _____
B. Un accident sever acasa sau la serviciu NU DA _____
C. O furtuna puternica, cutremur, inundatie, tornada , sau incendiu NU DA _____
D. Lovit sau batut destul de tare ca sa fi fost rani t – copil fiind NU DA _____
E. Lovit sau batut destul de tare ca sa fi fost rani t – ca adult NU DA _____
F. Fortat sa ai un contact sexual – copil fiind NU DA _____
G. Fortat sa ai un contact sexual – ca adult NU DA _____
H. Atacat cu o arma de foc, cutit sau alt fel de obi ect NU DA _____
I. In timpul armatei sa fi vazut ceva oribil sau sa fi fost ranit serios NU DA _____
J. Moartea neasteptata a unui membru de families au prieten NU DA _____
K. Sa fi fost martor cand cineva a murit sau a fost grav ranit sau omorat NU DA _____
L. Alte evenimente neasteptate care te-au infricosat foarte tare NU DA _____
M. Sa fi fost furat sau sa fie pierdut casa sau late lucruri foarte pretioase NU DA _____
N. Abandonat brusc de sot/sotie, partener, parinte s au familie NU DA _____
Daca unul sau mai multe din lucrurile de mai sus ti s-au intamplat
ai fost foarte necajit si suparat din aceasta cauza ? NU DA
Daca DA, completeaza o casuta de mai jos pentru fie care
eveniment care te-a afectat cu adevarat.

Litera corespunzatoare tipului de eveniment: ____ V arsta cand s-a intamplat: ____
Descrie ce s-a intamplat:
Cand s-a intamplat a fost cineva ranit sau omorat? NU DA
Atunci ti-a fost frica ca tu sau altcineva ar putea fi ranit sau omorat? NU DA
Cand s-a intamplat ti-a fost frica, ai fost terifia t, te-ai simtit neajutorat? NU DA
Cand s-a intamplat te-ai simtit confuz, dezorientat , straniu, ireal? NU DA
Cat de mult timp ai fost necajit de ce s-a intampla t?
deloc /o saptamana /2-3 saptamani /o luna sau mai mult
Cat de mult ai fost afectat emotional?
deloc / putin / oarecum / mult / foarte mult

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
327
Litera corespunzatoare tipului de eveniment: ____ V arsta cand s-a intamplat: ____
Descrie ce s-a intamplat:
Cand s-a intamplat a fost cineva ranit sau omorat? NU DA
Atunci ti-a fost frica ca tu sau altcineva ar putea fi ranit sau omorat? NU DA
Cand s-a intamplat ti-a fost frica, ai fost terifia t, te-ai simtit neajutorat? NU DA
Cand s-a intamplat te-ai simtit confuz, dezorientat , straniu, ireal? NU DA
Cat de mult timp ai fost necajit de ce s-a intampla t?
deloc /o saptamana /2-3 saptamani /o luna sau mai mult
Cat de mult ai fost afectat emotional?
deloc / putin / oarecum / mult / foarte mult

Litera corespunzatoare tipului de eveniment: ____ V arsta cand s-a intamplat: ____
Descrie ce s-a intamplat:
Cand s-a intamplat a fost cineva ranit sau omorat? NU DA
Atunci ti-a fost frica ca tu sau altcineva ar putea fi ranit sau omorat? NU DA
Cand s-a intamplat ti-a fost frica, ai fost terifia t, te-ai simtit neajutorat? NU DA
Cand s-a intamplat te-ai simtit confuz, dezorientat , straniu, ireal? NU DA
Cat de mult timp ai fost necajit de ce s-a intampla t?
deloc /o saptamana /2-3 saptamani /o luna sau mai mult
Cat de mult ai fost afectat emotional?
deloc / putin / oarecum / mult / foarte mult

Litera corespunzatoare tipului de eveniment: ____ V arsta cand s-a intamplat: ____
Descrie ce s-a intamplat:
Cand s-a intamplat a fost cineva ranit sau omorat? NU DA
Atunci ti-a fost frica ca tu sau altcineva ar putea fi ranit sau omorat? NU DA
Cand s-a intamplat ti-a fost frica, ai fost terifia t, te-ai simtit neajutorat? NU DA
Cand s-a intamplat te-ai simtit confuz, dezorientat , straniu, ireal? NU DA
Cat de mult timp ai fost necajit de ce s-a intampla t?
deloc /o saptamana /2-3 saptamani /o luna sau mai mult
Cat de mult ai fost afectat emotional?
deloc / putin / oarecum / mult / foarte mult

Litera corespunzatoare tipului de eveniment: ____ V arsta cand s-a intamplat: ____
Descrie ce s-a intamplat:
Cand s-a intamplat a fost cineva ranit sau omorat? NU DA
Atunci ti-a fost frica ca tu sau altcineva ar putea fi ranit sau omorat? NU DA
Cand s-a intamplat ti-a fost frica, ai fost terifia t, te-ai simtit neajutorat? NU DA
Cand s-a intamplat te-ai simtit confuz, dezorientat , straniu, ireal? NU DA
Cat de mult timp ai fost necajit de ce s-a intampla t?
deloc /o saptamana /2-3 saptamani /o luna sau mai mult
Cat de mult ai fost afectat emotional?
deloc / putin / oarecum / mult / foarte mult

Litera corespunzatoare tipului de eveniment: ____ V arsta cand s-a intamplat: ____
Descrie ce s-a intamplat:
Cand s-a intamplat a fost cineva ranit sau omorat? NU DA
Atunci ti-a fost frica ca tu sau altcineva ar putea fi ranit sau omorat? NU DA
Cand s-a intamplat ti-a fost frica, ai fost terifia t, te-ai simtit neajutorat? NU DA
Cand s-a intamplat te-ai simtit confuz, dezorientat , straniu, ireal? NU DA
Cat de mult timp ai fost necajit de ce s-a intampla t?
deloc /o saptamana /2-3 saptamani /o luna sau mai mult
Cat de mult ai fost afectat emotional?
deloc / putin / oarecum / mult / foarte mult

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
328

Litera corespunzatoare tipului de eveniment: ____ V arsta cand s-a intamplat: ____
Descrie ce s-a intamplat:
Cand s-a intamplat a fost cineva ranit sau omorat? NU DA
Atunci ti-a fost frica ca tu sau altcineva ar putea fi ranit sau omorat? NU DA
Cand s-a intamplat ti-a fost frica, ai fost terifia t, te-ai simtit neajutorat? NU DA
Cand s-a intamplat te-ai simtit confuz, dezorientat , straniu, ireal? NU DA
Cat de mult timp ai fost necajit de ce s-a intampla t?
deloc /o saptamana /2-3 saptamani /o luna sau mai mult
Cat de mult ai fost afectat emotional?
deloc / putin / oarecum / mult / foarte mult

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
329
Anexa Nr. 3

Lista Evenimentelor de Viata
(Life Events Checklist )

Mai jos este o lista cu lucruri stresante sau dific ile care se pot intampla uneori in viata oamenilor. Pentru fiecare
eveniment citeste atent rubricile din dreapta care indica: a. Ti s-a intamplat tie, b. Ai fost doar ma rtor cand s-a
intamplat altuia, c. Ai aflat ca i s-a intamplat cu iva apropiat tie, d. Nu esti sigur ca ti s-a intamp lat, e. Nu ti s-a
intamplat. Apoi alege pentru fiecare eveniment numa i un raspuns care se potriveste cel mai bine cu exp erientele
tale. Ia in consideratie intreaga ta viata.

Evenimentul Mi s-a
intamplat Am fost
martor Aflat
despre Nu sunt
sigur Nu s-a
intamplat
1. Dezastru natura (de ex. inundatie,
furtuna, tornada, cutremur)
2. Incendiu sau explozie

3. Accident de circulatie (de ex. accident de
masina, de trejn, de avion sau pe mare
4. Accident grav, de munca, acasa sau in
timpul concediului
5. Expunere la substante toxice (chimice sau
radioactive)
6. Atac fizic (de ex. sa fi batut, lovit,
palmuit)
7. Atac cu o arma de foc sau alba (de
ex. sa fi amenintat sau taiat cu cutitul, s a
fi amenintat cu o arma sau impuscat)
8. Atac sexual ( de ex. Tentativa de viol sau
viol, amenintare cu violul)
9. Alte experiente sexuale nedorite sau
inconfortabile
10. Participare sau expunere la o zona de
razboi (ca miliar sau civil)
11. Captivitate (de ex. luat ostatic, rapit,
prizonier)
12. Boli sau rani care ti-au pus viata in pericol

13. Suferinta umana severa

14. Moarte violenta, neasteptata (de ex. omor,
suicid)
15. Moarte neasteptata a cuiva drag sau
apropiat
16. Traumatism, afectare sau moarte a altcuiva
in care ai fost implicat
17. Alte evenimente sau experiente stressante

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
330
Anexa nr. 4

Chestionarul evenimentelor stressante de viata
(Stressful Life Events Screening Questionnaire)

Mai jos este o lista cu evenimente care pot avea lo c in viata unui om in orice moment al vietii lui, i nclusive in
copilarie. Daca un eveniment sau o situatie s-a int amplat mai mult decat odata te rogr sa furnizezi in formatii
despre aceasta pe ultima pagina a acestui chestiona r.

1. Ai avut vreodata o boala grava ?

Nu _______ Da_________ Daca da, la ce vars ta? _________

Durata bolii (in luni) _______________

Descrie boala _____________________________________ _____

2. Ai avut vreodata un accident grav in care puteai sa mori?

Nu _______ Da_________ Daca da, la ce v arsta? _________

Descrie accidental ________________________________ ______________

A murit cineva in accident? _____ Cine? (relatia cu tine) ________________

Ce rani sau probleme ai patit? ____________________ _________________

Ai fost in spital pentru acestea? Nu ___________ __ DA_______________

3. S-a intamplat sa fie folosita forta fizica sau o ar ma ca sa fi jefuit?

Nu __________ Da__________ Daca da, la ce varsta ? ___________

Cat oameni au fost? _______________

Descrie ce ti s-a intamplat (de ex. Sa fi legat, ba tut) sau ce arma s-a folosit impotriva ta

___________________________________________________ ____________

A murit cineva? ____________ Cine? ______________ ____

Ce rani/probleme ai capatat? _____________________ ___________________

Ti-a fost viata in pericol? _______________________ ______

4. S-a intamplat ca un membru apropiat de familie, par tener de viata sau un prieten sa moara ca
rezultat a unui accident, crima sau suicid?

Nu ________ Da ________ Daca da, cati ani aveai cand s-a intamplat? ___________

Cum a murit acea persoana? ________________________ ________________

Relatioa cu persoana care a murit _________________ ___________________

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
331
Cu un an inainte de accident cat de apropiat ai fos t de aceasta persoana care a murit?

___________________________________________________ _________

5. Cand ai fost copil sau mai recent s-a intamplat ca sa faci sex cineva care te-a fortat fizic sa faci
aceasta importiva vointei tale sau erai fara aparar e?

Nu _______ Da ________ Daca da, la ce varsta? ___ ___________

Daca da, de cate ori? 1___ 2-4___ 5-10____ sa u mai multe de 10 ori ____

Daca s-a repetat, cat timp s-a petrecut aceasta? 6 luni sau mai putin______
7 luni.-2 ani____ 2 – 5 ani ______ peste 5 ani _______

Cine ti-a facut aceasta? (specifica: stain, membru de familie, etc.) ____________________

Ti s-a intamplat asta si cu altcineva? Nu _______ Da___________

6. In afara experientei descrise la punctual 5, ti s-a intamplat ca cineva sa foloseasca forta sa te
ameninte (tentativa) ca sa faci sex impotriva voint ei tale sau erai fara aparare?

Nu _______ Da ________ Daca da, la ce varsta? ___ ___________

Daca da, de cate ori? 1___ 2-4___ 5-10____ sa u mai multe de 10 ori ____

Daca s-a repetat, cat timp s-a petrecut aceasta? 6 luni sau mai putin______
7 luni.-2 ani____ 2 – 5 ani ______ peste 5 ani _______

Cine ti-a facut aceasta? (specifica: stain, membru de familie, etc.) ____________________

Ti s-a intamplat asta si cu altcineva? Nu _______ Da___________

7. In afara de experientele mentionate la punctual 5 s i 6 s-a intamplat vreodata ca cineva sa te atinga
in partile intime ale corpului impotriva vointei ta le atunci cand erai fara aparare?

Nu _______ Da ________ Daca da, la ce varsta? ___ ___________

Daca da, de cate ori? 1___ 2-4___ 5-10____ sa u mai multe de 10 ori ____

Daca s-a repetat, cat timp s-a petrecut aceasta? 6 luni sau mai putin______
7 luni.-2 ani____ 2 – 5 ani ______ peste 5 ani _______

Cine ti-a facut aceasta? (specifica: stain, membru de familie, etc.) ____________________

Ti s-a intamplat asta si cu altcineva? Nu _______ Da___________

8. Cand ai fost copil s-a intamplat ca un parinte sau alta persoana sa te palmuiasca in mod repetat
sau sa te bata sau orice alt fel de atac sau trauma ?

Nu _______ Da ________ Daca da, la ce varsta? ___ ___________

Daca da, de cate ori? 1___ 2-4___ 5-10____ sa u mai multe de 10 ori ____

Daca s-a repetat, cat timp s-a petrecut aceasta? 6 luni sau mai putin______
7 luni.-2 ani____ 2 – 5 ani ______ peste 5 ani _______

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
332 Cine ti-a facut aceasta? (specifica relatia cu tine ) ____________________

Ti s-a intamplat asta si cu altcineva? Nu _______ Da___________

9. In afara de experienta descrisa la punctual 8, s-a intamplat vreodata ca sotul/sotia, partenerul,
frate/sora, membru de familie sau strain sa te palm uiasca, sa te bata sau alt fel de atac fizic?

Nu _______ Da ________ Daca da, la ce varsta? ___ ___________

Daca da, de cate ori? 1___ 2-4___ 5-10____ sa u mai multe de 10 ori ____

Daca s-a repetat, cat timp s-a petrecut aceasta? 6 luni sau mai putin______
7 luni.-2 ani____ 2 – 5 ani ______ peste 5 ani _______

Cine ti-a facut aceasta? (specifica relatia cu tine ) ____________________

Ti s-a intamplat asta si cu altcineva? Nu _______ Da___________

10. Ti s-a intamplat sa fi amenintat cu o arma alba (cu tit) sau o arma de foc in alte conditii decat cele
mentionate mai sus?

Nu _______ Da ________ Daca da, la ce varsta? ___ ___________

Daca da, de cate ori? 1___ 2-4___ 5-10____ sa u mai multe de 10 ori ____

Daca s-a repetat, cat timp s-a petrecut aceasta? 6 luni sau mai putin______
7 luni.-2 ani____ 2 – 5 ani ______ peste 5 ani _______

Cine ti-a facut aceasta? (specifica relatia cu tine ) ____________________

Ti s-a intamplat asta si cu altcineva? Nu _______ Da___________

11. Ai fost martor cand cineva a fost omorat sau serios accidentat sau agresat sexual?

Nu _______ Da ________ Daca da, la ce varsta? ___ ___________

Descrie la ce ai fost martor ______________________ _______________

A fost si viata ta in pericol? ____________________ ________________

12. Ai fost vreodata in alta situatie cand ai fost trau matizat serios sau cu viata in pericol (ed ex.
implicat intr-un conflict militar sau sa traiesti i ntr-o zona de razboi)?

Nu _______ Da ________ Daca da, la ce varsta? __ ____________

Te rog sa descrii__________________________________ ________________

13. Ai fost vreodata in oricare alta situatie extrem de periculoasa sau terifianta care nu a fost
mentionata mai sus?

Nu _______ Da ________ Daca da, la ce varsta? __ ____________

Te rog sa descrii__________________________________ ________________

14. DACA VREUNUL DIN EVENIMENTELE SAU SITUATIILE DEJA D ESCRISE TI S-A
INTAMPLAT MAI MULT DECAT O DATA (de ex. Doua jafuri , doua peresoane diferite
comitand acelsi act) TE ROG SA FOLOSESTI SPATIUL DE MAI JOS CA SA DESCRII

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
333 FIECARE EVENIMENT. FURNIZEAZA ACELEASI INFORMATII C ERUTE PENTRU
EVENIMENTUL PETRECUT PRIMA OARA SI MENTIONAT MAI S US.

Numarul intrebarii _________ Descriere____________ ________________________
___________________________________________________ __________________
___________________________________________________ __________________

Numarul intrebarii _________ Descriere____________ ________________________
___________________________________________________ __________________
___________________________________________________ __________________

Numarul intrebarii _________ Descriere____________ ________________________
___________________________________________________ __________________
___________________________________________________ __________________

15. CAND AI COMPLETAT ACEST CHESTIONAR S-A INTAMPLAT SA RAPORTEZI ACELASI
EVENIMENT SAU SITUATIE DE MAI MULTE ORI LA DIFERITE INTREBARI?

Nu________ Da__________

Daca Da, mentioneaza numarul ei la care ai raportat acelasi incident/eveniment ________

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
334
Anexa Nr. 5

Scala Administrata de Clinician pentru TPTS conform DSM-IV
(versiunea 1998)
(Clinician-Administered PTSD Scale for DSM-IV)

Criteriul A : Persoana a fost expusa la un eveniment traumatic si ambele din urmatoarele sunt prezente:
1. Persoana a trait, a fost martora sau a fost conf runtata cu un eveniment sau evenimente care au impl icat moartea
sau amenintarea cu moartea sau accidentare serioasa sau o amenintare serioasa la integritatea fizica a sa sau a
altora;
2. Raspunsul peresoanei implica a frica intensa, se ntimentul de neajutorare sau oroare. Noteaza: la co pii aceasta
poate sa apara sub forma unui comportament dezorgan izat sau agitatie.

Doresc sa te intreb despre unele dificultati sau ev enimente stressante care le se intampla uneori oame nilor. De
exemplu: sa suferi accidente serioase, uragane, cut remure sau sa fi fost batut, atacat sau amenintat c u arma sau sa
fi fost fortat sa faci sex impotriva vointei tale. Te rog sa te uiti pe o lista cu evenimente de acest tip si sa bifezi
ceea ce se potriveste cu ceea ce ai trait. Daca cev a din acestea ti s-a intamplat te rog sa descri pe scurt ce s-a
intamplat si cum te-ai simtit atunci.

Unele din aceste experiente pot fi greu de amintit sau pot sa-ti provoace amintiri sau sentimente nepl acute. Unii
oameni considera ca vorbind despre aceste eveniment e este o usurare dar tu decizi cat de mult vrei sa vorbesti
despre aceste evenimente. Pe parcurs daca constati ca devin nervos sau iritat te rog sa-mi spui si o s a ne oprim sa
vorbim despre asta. La fel, daca ai unele intrebari sau daca nu intelegi ceva te rog sa-mi spui. Inain te de a incepe
vrei sa ma intrebi ceva?

ADIMINISTREAZA LISTA CU EVENIMENTE APOI INTREBA DES PRE EVENIMENTELE PE CARE LE-A
BIFAT, DACA A BIFAT MAI MULT DE TREI EVENIMENTE ALE GE TREI EVENIMENTE DESPRE
CARE SA INTREBI IN FUNCTIE DE CE S-A INTAMPLAT MAI INTAI, SEVERITATE, CE ESTE MAI
RECENT, CARE AU FOST CELE MAI DIFICILE, ETC.

DACA NICI UN EVENIMENT NU A FOST BIFAT: ( A fost vre-un moment cand viata ta a fost in perico l sau
cand ai fost accidentat, ranit sau abuzat?)
DACA NU: ( Ai fost vreodata pe aproape sa mori sau sa suferi v reun traumatism serios, chiar daca nu ai fost
accidentat, ranit sau abuzat ?)
DACA NU: ( Ai fost vreodata martor la astfel de evenimente sau s-au intamplat cuiva apropiat tie?)
DACA NU: (Ce ai putea sa spui despre unele din cele mai stre ssante evenimente din viata ta?)

Evenimentul #1

Ce s-a intamplat ? (Ce varsta aveai? Cine altcineva a
fost implicat? De cate ori s-a intamplat? Te-ai sim tit
amenintat de moarte? Ai suferit o afectare serioasa ?
Descrie (de ex. tipul evenimentului, cine l-a generat,
varsta, frecventa)

Cum s-a reflectat emotional ? (Ai fost anxios sau
infricosat? Inspaimantat? Lipsit de ajutor? Ai fost
socat sau paralizat de nu ai putut sa mai faci sau sa
A(1)
– Amenintare cu moartea? DA NU (proprie alt uia)
– Afectare severea? DA NU (proprie altuia)

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
335 simti nimic?Cine altcineva a fost martor la ce ti s -a
intamplat? Ce emotii ai avut dupe ce evenimentul a
trecut?) – Amenintare la
integritatea fizica DA NU (prop rie altuia)

A(2)
Frica/oroare/neajutorare? DA NU (in timpul du pa)
Criteriul (A) implinit DA PROBABIL NU

Evenimentul #2

Ce s-a intamplat ? (Ce varsta aveai? Cine altcineva a
fost implicat? De cate ori s-a intamplat? Te-ai sim tit
amenintat de moarte? Ai suferit o afectare serioasa ?
Descrie (de ex. tipul evenimentului, cine l-a generat,
varsta, frecventa)

Cum s-a reflectat emotional ? (Ai fost anxios sau
infricosat? Inspaimantat? Lipsit de ajutor? Ai fost
socat sau paralizat de nu ai putut sa mai faci sau sa
simti nimic?Cine altcineva a fost martor la ce ti s -a
intamplat? Ce emotii ai avut dupe ce evenimentul a
trecut?)
A(1)
– Amenintare cu moartea? DA NU (proprie alt uia)
– Afectare severea? DA NU (proprie altuia)
– Amenintare la
integritatea fizica DA NU (prop rie altuia)

A(2)
Frica/oroare/neajutorare? DA NU (in timpul du pa)
Criteriul (A) implinit DA PROBABIL NU

Evenimentul #3

Ce s-a intamplat ? (Ce varsta aveai? Cine altcineva a
fost implicat? De cate ori s-a intamplat? Te-ai sim tit
amenintat de moarte? Ai suferit o afectare serioasa ?

Descrie (de ex. tipul evenimentului, cine l-a generat,
varsta, frecventa)

Cum s-a reflectat emotional ? (Ai fost anxios sau
infricosat? Inspaimantat? Lipsit de ajutor? Ai fost
socat sau paralizat de nu ai putut sa mai faci sau sa
simti nimic?Cine altcineva a fost martor la ce ti s -a
intamplat? Ce emotii ai avut dupe ce evenimentul a
trecut?)
A(1)
– Amenintare cu moartea? DA NU (proprie alt uia)
– Afectare severea? DA NU (proprie altuia)
– Amenintare la
integritatea fizica DA NU (prop rie altuia)

A(2)
Frica/oroare/neajutorare? DA NU (in timpul du pa)
Criteriul (A) implinit DA PROBABIL NU

Pentru restul interviului as vrea sa pastrezi in mi nte cum acest/aceste evenimente te-au afectat.
In continuare iti voi pune 25 intrebari. Multe din ele au doua parte: mai intai te voi intreba daca ai avut anume
problema si cat de frecvent ai avut-o in ultima lun a, apoi te voi intreba cat de mult te-a suparat sau te-a deranjat
aceasta problema.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
336 Criteriul B: Evenimentul traumatic este in mod pers istent retrait in una sau mai mult feluri:

1. (B-1): amintiri recurente si intrusive ale evenimentulu i incluzinf imagini, ganduri sau perceptii. Noteaza : La
copii poate sa apara jocuri repetitive in care teme le sau aspectele traumei sunt retraite.

Frecventa (F) :
Ai avut vreodata amintiri nedorite ale
evenimentului? Care au fost ele? ( Ce ti-ai
amintit? S-au intamplat cand erai treaz sau
in vis?) [ EXCLUDE DACA
AMINTIRILE SUNT NUMAI IN VIS]
Cat de des ai avut asemenea amintiri in
ultima luna?

0 = niciodata
1 = odata sau de doua ori
2 = 1-2 ori pe saptamana
3 = de mai multe ori pe saptamana
4 = zilnic sau aproape zilnic

Descriere/exemple :

Intensitatea (I):
Cat de mult te-au deranjat sau suparat aceste
amintiri? Ai fost capabil sa le stergi si sa te
gandesti la altceva?
(Cat de tare ai incercat ?) Cat de mult au
interferat cu viata ta?

0 = nici un pic
1 = putin, influenta minima aspra activitatii
2 = moderat, clar deranjat de prezenta
amnitirilor dar inca controlabile, ceva
influenta asupra activitatii
3 = sever, foarte suparator, dificultatii in
controlarea amintirilor, marcata perturbare a
activitatii
4 = extrem, incapacitant, nu poate alunga
amintirile, nu poate continua activitatea
Ultima
saptamana

F ________

I _________

Ultima luna

F ________

I ________

In intreaga viata

F ________

I _________

1. (B-2): frecvente vise suparatoare referitor la avenimen tul traumatic. Noteaza: la copii pot exista vize te rifiante
fara continut asemanator

Frecventa (F) :
Ai avut vreodata vise neplacute despre
eveniment? Descrie un vis tipic. ( Ce se
petrece in el?) Cat de des ai avut astfel
de vise in ultima luna?

0 = niciodata
1 = odata sau de doua ori
2 = 1-2 ori pe saptamana
3 = de mai multe ori pe saptamana
4 = zilnic sau aproape zilnic

Descriere/exemple :

Intensitatea (I):
Cat de mult te-au deranjat sau suparat aceste
vise? Te-au trezit totdeauna? [Daca DA] ( Ce
s-a intamplat dupa ce te-ai trezit? Aceste vise
au afectat si pa altcineva? Cum?) [De ex.
anxietatea, frica, tipete, activitati legate de
cosmar)

0 = nici un pic
1 = putin, nu se trezeste totdeauna
2 = moderat, se trezeste dar repede adoarme la
loc
3 = sever, foarte suparator, dificultatii in
adormire la loc
4 = extrem, incapacitant, nu se poate culca la
loc

Ultima
saptamana

F ________

I _________

Ultima luna

F ________

I ________

In intreaga viata

F ________

I _________

3. ( B-3): actioneaza sau simte ca si cum evenimentul traum atic s-ar petrce din nou (include de a retrai
evenimentul, iluzii, halucinatii sau episoade disoc iative de retraire a evenimentului – flashbacks, in clusiv cele care
se petrec cand se trezeste sau cand este sub influe nta substantelor). La copii se poate intalnii retra irea traumei
specifice

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
337

Frecventa (F) :
Ai simtit sau actionat vreodata ca si cum
evenimentul s-ar petrece din nou? ( Ai avut
vreodata flashback-uri despre eveniment?)
[DACA NU E CLAR] (Sa- intamplat sa
retraiest evenimentul cant esti treaz sau in
vis?) [EXCLUDE CAND SE INTAMPLA
IN VIS] Spune-mi despre aceasta. Cat de
des s-a intamplat in ultima luna?

0 = niciodata
1 = odata sau de doua ori
2 = 1-2 ori pe saptamana
3 = de mai multe ori pe saptamana
4 = zilnic sau aproape zilnic

Descriere/exemple :

Intensitatea (I):
Cat de mult a semanat cu ceea ce s-a petrecut
cu adevarat? (S-a intamplat sa fi confuz unde
esti si ce se intampla cu tine?) Cat de mult a
durat? Ce faceai cand s-a intamplat? (Alti
oameni au inteles ca s-a petrecut cu tine? Ce
au spus ei?)

0 = nici un pic
1 = putin, nu prea realistic, doar amintind
despre eveniment
2 = moderat, definit dar tranzitoriu disociativ,
constient asupra ambiantei si a ce se intampla
cu el
3 = sever, puternic disociativ (raporteaza
imagini, sunete sau mirosuri) , putin constient
asupra ambiantei
4 = extrem, complet disociativ (flashback),
fara a fi constient asupra ambiantei, posibila
amnezie asupra episodului

Ultima
saptamana

F ________

I _________

Ultima luna

F ________

I ________

In intreaga viata

F ________

I _________

4. ( B-4): intens distress psihologic la expunerea de stimu li interni sau externi care simbolizeaza sau aminte sc de
evenimentul traumatic

Frecventa (F) :
Ai fost vreodata tulburat emotional de ceva
care ti-a amintit de evenimentul traumatic?
(Ceva ce ti-a trezit sentimente legate de
eveniment ) Ce fel de lucruri te fac sa-ti
amintesti evenimentul? Cat de des s-a
petrecut in ultima luna?

0 = niciodata
1 = odata sau de doua ori
2 = 1-2 ori pe saptamana
3 = de mai multe ori pe saptamana
4 = zilnic sau aproape zilnic

Descriere/exemple :

Intensitatea (I):
Cat de mult discomfort sau suparare ti-au
produs lucrurile care iti amintesc de
eveniment? Cat de mult tine? Cat de tare
interfera cu viata ta?

0 = nici un pic
1 = putin, putina suparare sau perturbare a
activitatii
2 = moderat, distres prezent in mod clar dar
controlabil, ceva perturbare a activitatii
3 = sever, distress considerabil, marcata
perturbare a activitatii
4 = extrem, incapacitant, incapabil de a relua
activitatea

Ultima
saptamana

F ________

I _________

Ultima luna

F ________

I ________

In intreaga viata

F ________

I _________

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
338
5. ( B-5): reactivitate biologica la expunerea la sugestii interne sau externe ( triggers ) care simbolizeaza sau
amintesc de un aspect al agentului traumatic

Frecventa (F) :
Ai avute vreodata reactii fizice atunci cand
te-ai amintit de eveniment? ( S-a intamplat
ca corpul tau sa reactioneze in vre-un fel
cand ti-ai adus aminte de eveniment?) Da-
mi cateva exemple. (Sa-ti bata inima sau
sa respiri greu, sa transpiri sau sa te simti
tensionat sau sa tremuri) Ce te-a facut sa ai
astfel de reactii? Cat de des s-a intamplat in
ultima luna?

0 = niciodata
1 = odata sau de doua ori
2 = 1-2 ori pe saptamana
3 = de mai multe ori pe saptamana
4 = zilnic sau aproape zilnic

Descriere/exemple :

Intensitatea (I):
Cat de puternice au fost aceste reactii? Cat
timp au durat? Au durat si dupa ce ai parasit
situatia care le-a declansat?

0 = nici o reactie fizica
1 = putin, reactii fizice minime
2 = moderat, reactii fizice prezente, pot fi
mentinute de expunerea la trigger
3 = sever, reactivitate fizica marcata sustinuta
de prezenta trigger-ului
4 = extrem, chiar dupa ce agentul declansant a
disparut

Ultima
saptamana

F ________

I _________

Ultima luna

F ________

I ________

In intreaga viata

F ________

I _________

Criteriul C: Evitare persistenta a stimulilor asoci ati traumei si lipsa de raspuns/reactie generala (n u a fost
prezent inainte de traumatism), indicat de trei sau mai multe din urmatoarele:

6. ( C-1): eforturi de a evita gandurile, sentimentele sau conversatiile referitoare la trauma

Frecventa (F) :
Ai incercat vreodata sa eviti gandurile sau
Sentimentele referitoare la trauma? (Ce fel
de ganduri sau sentimente ai vrut sa eviti?)
Dar sa eviti sa vorbesti cu altii despre
trauma? (De ce?) Cat de des s-a intamplat
in ultima luna?

0 = niciodata
1 = odata sau de doua ori
2 = 1-2 ori pe saptamana
3 = de mai multe ori pe saptamana
4 = zilnic sau aproape zilnic

Descriere/exemple :

Intensitatea (I):
Cat de mult efort faci ca sa eviti
gandurile/sentimentele/conversatiile despre
trauma? ( Ce faci concret? Sau iei
medicamente sau consumi alcool sau
droguri?) Cat de mult aceasta interfera cu
viata ta?

0 = nici un pic
1 = putin, efort minim, putina sau de loc
influenta asupra activitatii
2 = moderat, ceva efort, evitare bine definita,
ceva perturbare a activitatii
3 = sever, efort considerabil, evitare marcata,
perturbare marcata a activitatii
4 = extrem, incercari nesfarsite de evitare ,
incapabil de a continua activitatea sau ocupat
tot timul de activitati de evitare

Ultima
saptamana

F ________

I _________

Ultima luna

F ________

I ________

In intreaga viata

F ________

I _________

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
339 7. ( C-2): Eforturi de evitare a activitatilor, locurilor s au oamenilor care ii aduc aminte de trauma

Frecventa (F) :
Ai incercat vreodata sa eviti anumite
activtati, locuri, oameni doar ca sa nu-ti
aminteasca de eveniment? ( Ce feluri de
lucruri eviti?? De ce?) Cat de des s-au
intamplat in ultima luna?

0 = niciodata
1 = odata sau de doua ori
2 = 1-2 ori pe saptamana
3 = de mai multe ori pe saptamana
4 = zilnic sau aproape zilnic

Descriere/exemple :

Intensitatea (I):
Cat de mult efort depui ca sa eviti oamenii,
locurile, activitatile pe care l-ai mentionat?
(Ce faci in schimb?) Cat de mult aceasta
interfera cu viata ta?

0 = nici un pic
1 = putin, efort minim, putina sau de loc
influenta asupra activitatii
2 = moderat, ceva efort, evitare bine definita,
ceva perturbare a activitatii
3 = sever, efort considerabil, evitare marcata,
perturbare marcata a activitatii
4 = extrem, incercari nesfarsite de evitare ,
incapabil de a continua activitatea sau ocupat
tot timul de activitati de evitare

Ultima
saptamana

F ________

I _________

Ultima luna

F ________

I ________

In intreaga viata

F ________

I _________

8. ( C-3): Inabilitatea de a-si aminti importante aspecte a le traumei

Frecventa (F) :
Ai avut dificultati sa-ti amintesti ceva
important despre eveniment? Spune-mi
mai multe despre aceasta. (Crezi ca ar
trebui sa-ti amintestiaceste lucruri? De ce
crezi ca nu-ti amintesti?) In ultima luna cat
de des s-a intamplat sa nu-ti amintesti
lucruri importante despre eveniment?

0 = niciodata
1 = odata sau de doua ori
2 = 1-2 ori pe saptamana
3 = de mai multe ori pe saptamana
4 = zilnic sau aproape zilnic

Descriere/exemple :

Intensitatea (I):
Cat de multe dificultati ai avut sa-ti amintesti
lucruri importante despre eveniment? (Ai fost
capabil sa-ti amintesti mai bine daca te
straduiesti?)

0 = nici un pic
1 = putin, dificultati minime
2 = moderat, ceva dificultati, isi poate aminti
cu efort
3 = sever, considerabile dificultati chiar dupa
efortul de a-si reaminti
4 = extrem, complet incapabil de a-si reaminti
aspecte importante despre eveniment

Ultima
saptamana

F ________

I _________

Ultima luna

F ________

I ________

In intreaga viata

F ________

I _________

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
340

9. ( C-4): diminuarea marcata a interesului sau participari i in activitati semnificative

Frecventa (F) :
Ai fost vreodata mai putin interesat de
activitati care iti placeau? (Ce fel de lucruri
de interesau? Exista lucruri pe care nu la
mai faci deloc? De ce?) In ultima luna in
cate activitati ai fost mai putin interesat?
(Ce lucruri te mai intereseaza?) Cand ai
inceput sa simti astfel? (Dupa eveniment?)

0 = niciodata
1 = odata sau de doua ori
2 = 1-2 ori pe saptamana
3 = de mai multe ori pe saptamana
4 = zilnic sau aproape zilnic

Descriere/exemple :

Intensitatea (I):
Cat de puternica a fost lipsa ta de interes? (Te
bucuri odata ce ai inceput o activitate ce-ti
placea?)

0 = nici un pic
1 = putin, usoara pierdere a interesului, se
bucura dupa ce incepe activitatea
2 = moderat, pierdere evidenta de interes dar
se mai bucura de ceva activitati
3 = sever, considerabila pierdere de interes
4 = extrem, complet fara interes, nu mai
participa in activitati

Este in legatura cu traumatismul?
1 definit 2 probabil 3 improbabil

Ultima
saptamana

F ________

I _________

Ultima luna

F ________

I ________

In intreaga viata

F ________

I _________

10. (C-5): sentimente de detasare sau instrainare fata de a ltii

Frecventa (F) :
Ai fost vreodata distant sau rupt de alti
oameni? Cum a fost? Cat de mult te-ai
simtit asa in ultima luna? Cand a inceput
asta? ( Dupa eveniment?)

0 = niciodata
1 = odata sau de doua ori
2 = 1-2 ori pe saptamana
3 = de mai multe ori pe saptamana
4 = zilnic sau aproape zilnic

Descriere/exemple :

Intensitatea (I):
Cat de puternice au fost sentimentele tale de a
fi detasat sau instrainat de altii? (Cu cine te
simti cel mai apropiat? Cu cat de multi
oameni te simti comfortabil sa vorbesti de
lucrurile tale personale?)

0 = nici un sentiment de detasare sau
instrainare
1 = putin, usoara desincronizare cu altii
2 = moderat, sentimente de detasare evidente
dar inca se simte conectat la altii
3 = sever, sentimente marcate de detasare sau
instrainare fata de cei mai multi oameni, mai
are 1-2 oameni apropiati
4 = extrem, se simte complet detasat sau
instrainat, nu are pe nimeni aproape

Este in legatura cu traumatismul?
1 definit 2 probabil 3 improbabil

Ultima
saptamana

F ________

I _________

Ultima luna

F ________

I ________

In intreaga viata

F ________

I _________

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
341

11. (C-6) : afect ingustat (de ex. incapabil sa aiba sentimen te de iubire)

Frecventa (F) :
Au existat momente cand te-ai simtit
insensibil emotional sau ai avut probleme
sa simti ca iubesti sau ca esti fericit? (Cu
ce sentimente ai avut probleme?) Cat de
mult timp ai simtit asta in ultima luna?
Cand ai inceput sa fi incapabil sa traiesti
sentimentele tale?

0 = niciodata
1 = odata sau de doua ori
2 = 1-2 ori pe saptamana
3 = de mai multe ori pe saptamana
4 = zilnic sau aproape zilnic

Descriere/exemple :

Intensitatea (I):
Cat de mult ai fost incapabil sa simti emotii?
(Ce fel de sentimente ai fost incapabil sa le
traiesti?)

0 = nici o reducere a capacitatii de a avea
sentimente
1 = putin, usoara reducere a capacitatii
emotionale
2 = moderat, reducere a capacitatii de a avea
sentimente dar este capabil sa exprime
emotiile bazale
3 = sever, marcata reducere a sentimentelor in
cel putin doua domenii importante (de ex.
iubire, fericire)
4 = extrem, lipsa completa de emotii

Este in legatura cu traumatismul?
1 definit 2 probabil 3 improbabil

Ultima
saptamana

F ________

I _________

Ultima luna

F ________

I ________

In intreaga viata

F ________

I _________

12. (C-7): sentiment de lipsa de viitor (de ex. Nu se asteapt a la nimic bun la lucru, familiar, de la copii si d e
la viata in general)

Frecventa (F) :
Au existat momente cand ai simtit ca nu
trebuie sa-ti faci planuri de viitor ca oricum
nu mai ai mult? Cum? [Intreaba despre
elimina riscurile rationale] Cat de mult
timp in ultima luna ai simtit in acest fel?
De cand ai inceput sa gandesti asa? ( Dupa
eveniment?)

0 = niciodata
1 = odata sau de doua ori
2 = 1-2 ori pe saptamana
3 = de mai multe ori pe saptamana
4 = zilnic sau aproape zilnic

Descriere/exemple :

Intensitatea (I):
Cat de pouternice sunt sentimentele tale ca
viitorul va fi sumbru? (Ct de mult crezi ca mai ai
de trait?Cat de convins esti ca vei muri
prematur?)

0 = nici un sentiment de lipsa de viitor
1 = putin, usor sentiment de ingustare a
viitorului
2 = moderat, sentiment bine conturat de lipsa de
viitor dar fara o predictie asupra longevitatii
3 = sever, maracat sens de reducere a viitorului
care s-ar putea repercuta asupra longevitatii
4 = extrem, sentiment coplesitor de lipsa de
viitor, convins de moarte prematura

Este in legatura cu traumatismul?
1 definit 2 probabil 3 improbabil

Ultima
saptamana

F ________

I _________

Ultima luna

F ________

I ________

In intreaga
viata

F ________

I _________

Criteriul D: Simptome persistente de crestere a exc itabilitatii si vigilentei (nu au fost prezente ina inte de
eveniment) indicate prin cel putin doua din urmatoa rele:

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
342

13. (D-1): dificultati de adormire sau de mentinere a somnului

Frecventa (F) :
Ai avut probleme sa adormi sau sa dormi?
Cat de des s-a intamplat in ultima luna?
Cand a inceput sa ai aceasta problema?
(Dupa eveniment?)

0 = niciodata
1 = odata sau de doua ori
2 = 1-2 ori pe saptamana
3 = de mai multe ori pe saptamana
4 = zilnic sau aproape zilnic

Probleme cu adormitul Da Nu
Trezitul in timpul somnului Da Nu
Trezitul foarte devreme Da Nu
Nr. total de ore dormite ______
Nr. de ore de somn normal ______
Intensitatea (I):
Cat de mari sunt problemele tale cu somnul? ( Cat
de greu adormi? Cat de des te trezesti noaptea?
Cat de des te trezesti mai devreme decat ai dorit?
Cat ore dormi in medie pe noapte?

0 = fara probleme cu somnul
1 = putin, usoare probleme cu adormitul sau cu
mentinerea somnului (pana la 30’ mai putin somn)
2 = moderat, probleme evidente cu somnul ,
adormire grea, 30-90”somn mai putin
3 = sever, marcate dificultati cu adormirea sau
mentinerea somnului, 90’-3 h somn mai putin
4 = extrem, lunga latenta in adormire, dificultati in
mentinerea somnului, peste 3h somn mai putin pe
zi

Este in legatura cu traumatismul?
1 definit 2 probabil 3 improbabil

Ultima
saptamana

F ________

I _________

Ultima luna

F ________

I ________

In intreaga
viata

F ________

I _________

14. (D-2): iritabilitate sau explozii de manie

Frecventa (F) :
Au fost momente cand te-ai simtit iritabil
sau manios? Poti sa-mi dai niste exemple?
Cat de des s-a intamplat in ultima luna?
Cand au inceput? ( Dupa eveniment?)

0 = niciodata
1 = odata sau de doua ori
2 = 1-2 ori pe saptamana
3 = de mai multe ori pe saptamana
4 = zilnic sau aproape zilnic

Descriere/exemple :

Intensitatea (I):
Cat de tare te-ai maniat? (Cum te-ai manifestat?
Cat de greu a fost sa-ti ascunzi mania?) Cat
timp ti-a luat sa-ti revii? Mania ta ti-a cauzat
ceva probleme?

0 = fara probleme cu mania
1 = putin, usoare iritabilitate, poate ridica vocea
cand este manios
2 = moderat, iritabilitate evidenta sau incercare
de a suprima mania, isi revine repede
3 = sever, marcata iritabilitate sau incercari
evidente de a tine sub control mania, poate fi
agresiv verbal
4 = extrem, manie pentru orice si incercari
drastice de a o tine sub control, episode de
violenta fizica

Este in legatura cu traumatismul?
1 definit 2 probabil 3 improbabil

Ultima
saptamana

F ________

I _________

Ultima luna

F ________

I ________

In intreaga
viata

F ________

I _________

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
343

15. (D-3 ): dificultati de concentrare

Frecventa (F) :
Ai constatat ca este dificil sa te concentrezi
la ceea ce aveai de facut or la ce se
intqampla in jur? Descrie? Cat de mult s-a
intamplat in ultima luna? Cand a inceput sa
se intample? ( Dupa eveniment?)

0 = niciodata
1 = odata sau de doua ori
2 = 1-2 ori pe saptamana
3 = de mai multe ori pe saptamana
4 = zilnic sau aproape zilnic

Descriere/exemple :

Intensitatea (I):
Cat de dificil a fost sa te concentrezi? [Include
observatiile din timpul interviului] Cat de mult
aceasta a afectat viata ta?

0 = fara probleme cu concentrarea
1 = putin, usoara nevoie de a se concentra, putina
sau de loc interferenta cu activitatea
2 = moderat, pierdere evidenta de concentrare dar
se poate concentra cu efort, usoara interferenta cu
activitatea
3 = sever, pierdere marcata de concentrare chiar
daca face efort, marcata afectare a activitatii
4 = extrem, incapacitate totala de a se concentra,
incapacitate de a se angaja in activitati

Este in legatura cu traumatismul?
1 definit 2 probabil 3 improbabil

Ultima
saptamana

F ________

I _________

Ultima luna

F ________

I ________

In intreaga
viata

F ________

I _________

16. (D-4 ): hipervigilenta

Frecventa (F) :
Te-ai simtit alert si in garda chiar atunci
cand nu aveai de ce? (Te-ai simtit constant
vigilent?) De ce? Cat de mult timp in
ultima luna? Cand ai inceput sa te simti
asa? (Dupa eveniment?)

0 = niciodata
1 = odata sau de doua ori
2 = 1-2 ori pe saptamana
3 = de mai multe ori pe saptamana
4 = zilnic sau aproape zilnic

Descriere/exemple :

Intensitatea (I):
Cat de tare ai incercat sa fi vigilent fata de
lucrurile ce se petrec in jur? [Include si observat ia
din timpul interviului] Ti-a cauzat aceasta ceva
neplaceri?

0 = fara hipervigilenta
1 = putin, vigilenta minima, usoara stare de alerta
2 = moderat, clara hipervigilenta, in garda cand e
in public (vrea sa fie in siguranta in locuri publi ca,
teatru, restrarante, etc)
3 = sever, marcata hipervigilenta, preocupare
exagerata fata de siguranta
4 = extrem, hipervigilenta extrema, consuma timp
si eneregie pentru siguranta, comportament
excesiv de alerta si siguranta

Este in legatura cu traumatismul?
1 definit 2 probabil 3 improbabil

Ultima
saptamana

F ________

I _________

Ultima luna

F ________

I ________

In intreaga
viata

F ________

I _________

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
344

17. (D-5 ): reactie de tresarire exagerata

Frecventa (F) :
Ai avut reactii exagerate de tresarire? Cand
se intampla? (Cce fel de lucruri te fac sa
tresari?) Cat de des s-a intamplat in ultima
luna? Cand a inceput sa se intample?
(Dupa eveniment?)

0 = niciodata
1 = odata sau de doua ori
2 = 1-2 ori pe saptamana
3 = de mai multe ori pe saptamana
4 = zilnic sau aproape zilnic

Descriere/exemple :

Intensitatea (I):
Cat de puternice sunt aceste reactii de tresarire?
(Cat de puternice sunt comparativ cu cele ale
majoritatii oamenilor?) Cat de mult au tinut?

0 = fara reactii de tresarire
1 = putin, reactie minima
2 = moderat, clara reactie de tresarire
3 = sever, marcata reactie de tresarire, urmata de
senzatie de vigilitate
4 = extrem, tresarire extrema, comportament
evidet de tresarire si sperietura

Este in legatura cu traumatismul?
1 definit 2 probabil 3 improbabil

Ultima
saptamana

F ________

I _________

Ultima luna

F ________

I ________

In intreaga
viata

F ________

I _________

Criteriul E: Durata tulburarii (simptomele de la cr iteriul B, C si D) este mai mare de o luna

18. Debutul simptomelor

[Daca nu este inca clar] Cand ai inceput sa ai simp tome
despre care tocmai am vorbit (simptome de TPTS) (La
cat timp dupa eveniment au aparut? Mai mult de 6
luni?)

_______ nr total de luni dupa eveniment cand au apa rut
simptomele

Intarziere de peste 6 luni Da Nu

19. durata simptomelor

Cat de mult timp ai avut
aceste simptome deodata
in ultimul timp?

Cat de mult timp ai avut
aceste simptome deodata
de-a lungul timpului?
Durata mai mult de 1
luna?
Nr. total de luni_____

Acut (< 3 luni)
Cronic (> 3 luni) Curent

NU DA

Acut Cronic Dealungul vietii

NU DA

Acut Cronic

Criteriul F: Tulburarea cauzeaza semnificativ distr ess psihologic si afectare a functionarii sociale,
ocupationale si in alte arii de functionare

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
345

20. Distressul psihologic

[CURENT] In ultimul timp cat de mult ai
fost suparat de aceste simptome care tocmai
mi le-ai spus?

[PENTRU TOATA VIATA] In general, de-a
lungul vietii cat de mult ai fost suparat de
aceste simptome care tocmai mi le-ai spus?

0 = deloc
1 = putin, distress minim
2 = moderat, distress clar prezent dar inca
controlabil
3 = sever, considerabil distress
4 = extrem, distress incapacitant
Ultima saptamana
______________

Ultima luna
______________

Pentru toata viata
_______________

21. Afectarea functionarii sociale

[CURENT] In ultimu timp aceste simptome
ti-au afectat relatiile cu alti oameni? Cum?

[PENTRU TOATA VIATA] In general, de-a
lungul vietii aceste simptome ti-au afectat
relatiile cu alti oameni? Cum?

0 = deloc
1 = putin, impact minim asupra
functionarii sociale
2 = moderat, impact evident dar multe
aspecte ale functionarii sociale raman
intacte
3 = sever, impact marcat si doar putine
aspecte ale functionarii raman neafectate
4 = extrem, functionare sociala slaba sau
total afectata

Ultima saptamana
______________

Ultima luna
______________

Pentru toata viata
_______________

22. Afectarea functionarii ocupationale sau a alto arii importante de functionare

[CURENT – DACA NU ESTE CLAR]
Lucrezi undeva?
DACA DA: Aceste simptome ti-au afectat
serviciul? Cum? ( Ia in considerare toate
aspectele incepand de la capacitatea de
munca pana la relatiile de munca) [PENTRU
COPII/ADOLESCENTI INTREABA DE
SCOALA]
DACA NU: Aceste simptome au afectat alte
domenii ale vietii tale? [IA IN
CONSIDERATIE ROLUL DE PARINTE,
ACTIVITATEA DOMESTICA, TIMUL
LIBER, ETC.] Cum?

[PENTRU TOATA VIATA] Ai lucrat
undeva?
DACA DA: Aceste simptome ti-au afectat
serviciul? Cum?
DACA NU: Aceste simptome au afectat alte
domenii ale vietii tale? Cum?

0 = nici un impact
1 = putin, impact minim asupra
functionarii ocupationale sau in alte
domenii
2 = moderat, impact evident dar multe
aspecte ale functionarii raman intacte
3 = sever, impact marcat si doar putine
aspecte ale functionarii raman neafectate
4 = extrem, functionare slaba sau total
afectata

Ultima saptamana
______________

Ultima luna
______________

Pentru toata viata
_______________

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
346 Evaluare globala :

23. Validitate globala

ESTIMEAZA INCREDEREA GLOBALA A
RASPUNSURILOR SI IA IN CONSIDERARE
COMPORTAMENTUL FATA DE INTERVIU,
STATUTUL MENTAL SI EFORTURILE DE A
MINIMALIZA SAU EXAGERA SIMPTOMELE

0 = excelent, nici o suspiciune privind autenticita tea
1 = bun, sunt prezenti factori care ar putea afecta
validitatea
2 = moderat, factori care in mod cert reduc increde rea
in simptomele clamate
3 = proasta, validitate marcat redusa
4 = raspunsuri lipsite de incredere, conditie menta la
severa sau deliberata exagerare sau minciuna

24. Severitate globala

EVALUEAZA SEVERITATEA GLOBALA
A SIMPTOMELOR, IA IN
CONSIDERATIE DISTRESSUL
PSIHOLOGIC, AFECTAREA
FUNCTIONARII, COMPORTAMENTUL
IN TIMPUL INTERVIULUI
0 = fara simptome clinice, fara distress
sau afectare a functionarii
1 = usor, minim distress sau probleme de
functionare
2 = moderat, evident distress si probleme
de functionare dar functionarea este
satisfacatoare
3 = sever, distress si probleme de
functionare considerabile, functioneaza
doar cu efort
4 = extrem, marcat distress si marcate
probleme de functionare in cel putin doua
arii de functionare

Ultima saptamana
______________

Ultima luna
______________

Pentru toata viata
_______________

25. Ameliorare globala

IA IN CONSIDERARE AMELIORAREA GLOBALA
DE LA EVALUAREA INITIALA. DACA NU EXISTA
O EVALUARE INITITALA IA IN CONSIDERATIE
EVOLUTIA SIMPTOMELOR IN ULTIMELE 6 LUNI.
IA IN CONSIDERARE SI DACA SCHIMBAREA S-A
DATORAT TRATAMENTULUI SAU NU

0 = asimptomatic
1 = ameliorare considerabila
2 = ameliorare moderata
3 = ameliorare usoara
4 = nici o ameliorare
5 = informatii insuficiente

Simptomele de TPTS, diagnostic episod curent

Criteriul A implinit (prezenta traumei)? DA NU
Criteriul B (> 1 simptom) DA NU
Criteriul C (> 3 simptome) DA NU
Criteriul D (> 2 simptome) DA NU
Criteriul E implinit (durata > o luna)? DA NU
Criteriul F implinit (distress/afectare) DA NU

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
347 ___________________________________________________ ______

TPTS, EPISOD CURENT (Criteriile A – F prezente) ? DA NU

DACA CRITERIILE PENTRU EPISODUL CURENT NU SUNT IMPL INITE EVALUEAZA PREZENTA
TPTS PENTRU “TOATA VIATA” ADICA IN ORICE ALTA PERI OADA A VIETII SUBIECTULUI SI
IDENTIFICA O PERIOADA DE CEL PUTIN O LUNA CU SIMPTO ME SPECIFICE CE AU APARUT DUPA
UN EVENIMENT TRAUMATIC

Intreaba:
De la producerea evenimentului, a exista o perioada
cand aceste simptome au fost mai severe decat in ul tima
luna? Cand a fost aceasta? Cat a tinut? ( Cel putin o luna?)

DACA AU FOST MAI MULTE PERIOADE IN TRECUT:
Cand ai fost cel mai tare suparat de aceste simptom e?

DACA A EXISTAT CEL PUTIN O PERIOADA EVALUEAZA ITEMI I 1-17 DAR MODIFICA EVALUAREA
FRECVENTEI FACAND REFERIRE DOAR LA PERIOADA CEA MAI REA
In acea perioada de timp ai avut (SIMPTOMUL)?
Cat de des?

Simptomele de TPTS, diagnostic “pentru toata viata”

Criteriul A implinit (prezenta traumei)? DA NU
Criteriul B (> 1 simptom) DA NU
Criteriul C (> 3 simptome) DA NU
Criteriul D (> 2 simptome) DA NU
Criteriul E implinit (durata > o luna)? DA NU
Criteriul F implinit (distress/afectare) DA NU

___________________________________________________ ______

TPTS, EPISOD TOATA VIATA (Criteriile A – F prezente) ? DA NU

Trasaturi asociate

26. Vinovatie fata de ceea ce a facut sau nu a facut in timpul evenimentului

Frecventa (F) :
Te-ai simtit vinovat de ceva care ai facut sa
nu ai facut in timpul evenimentului? Spune-
mi despre asta. (De ce te simti vinovat?) Cat
de mult te-ai simtit in acest fac in ultima
luna?

0 = niciodata
1 = odata sau de doua ori
2 = 1-2 ori pe saptamana
3 = de mai multe ori pe saptamana
4 = zilnic sau aproape zilnic

Descriere/exemple :

Intensitatea (I):
Cat de puternice au fost sentimentele de
vinovatie? Cat de mult te-au suparat?

0 = fara sentimente de vinovatie
1 = usor, minime sentimente de vinovatie
2 = moderat, evidenta vinovatie,
suparatoare dar inca controlabile
3 = sever, sentimente marcate de
vinovatie, foarte suparatoare
4 = extrem, sentimente generalizate de
vinovatie, dizabilitante

Ultima saptamana
______________

Ultima luna
______________

Pentru toata viata
_______________

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
348

27. Vinovatia supravietuirii

Frecventa (F) :
Te-ai simtit vinovat ca ai supravietuit
evenimentului in timp ce altii nu? Spune-mi
mai multe despre asta. (Ce teface sa te simti
vinovat?) Cat de mult timp te-ai simtit in
acest fel in ultima luna?

0 = niciodata
1 = odata sau de doua ori
2 = 1-2 ori pe saptamana
3 = de mai multe ori pe saptamana
4 = zilnic sau aproape zilnic

Descriere/exemple :

Intensitatea (I):
Cat de puternice sunt aceste sentimente
de vinovatie? Cat de mult de perturba sau
te supara?

0 = fara sentimente de vinovatie
1 = usor, minime sentimente de vinovatie
2 = moderat, evidenta vinovatie,
suparatoare dar inca controlabile
3 = sever, sentimente marcate de
vinovatie, foarte suparatoare
4 = extrem, sentimente generalizate de
vinovatie, dizabilitante

Ultima saptamana
______________

Ultima luna
______________

Pentru toata viata
_______________

28. Reducere a constientizarea ambiantei (de ex. a cade pe ganduri sau a fi ca in transa, a fi stupefiat)

Frecventa (F) :
Au existat momente cand ai pierdut contactul
cu lucrurile din jur ca si cum ai fi cazut pe
ganduri sau a fi in transa? Cum a fost?
[DEOSEBESTE-TE DE FLASHBACK] Cat
de des s-a intamplat in ultima luna? ( Aceasta
s-a petrecut datorita bolii sau din cauza
alcoolului/drogurilor?) Cand s-a intamplat
prima oara? ( Dupa eveniment?)

0 = niciodata
1 = odata sau de doua ori
2 = 1-2 ori pe saptamana
3 = de mai multe ori pe saptamana
4 = zilnic sau aproape zilnic

Descriere/exemple :

Intensitatea (I):
Cat de puternice au fost experientele de a
fi in transa sau de a pierde contactul cu
ambianta? (Ai fost confuz unde esti sau ce
faci?) Cat de mult a tinut? Ce ai facut
atunci? (Alti oameni si-au dat seama ce se
intampla cu tine? Ce au spus?)

0 = nici o reducere a constientei
1 = usoara reducere a constientei
2 = moderata, definita dar tranzitorie
reducere a constientizarii, unii raporteaza
sentimente de dezorientare
3 = sever, maracata reducere a
constientizarii ce poate dura cateva ore
4 = extrem, completa pierdere a
constientizarii anbiantei, cu lipsa de
raspuns fata de ambianta, posibila
amnezie a episodului (blackout)

Este in legatura cu traumatismul?
1 definit 2 probabil 3 improbabil
Curent____ Durata vietii_____

Ultima saptamana
______________

Ultima luna
______________

Pentru toata viata
_______________

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
349

29. Derealizare

Frecventa (F) :
Au existat momente ca lucrurile care se
petreceau in jurul tau pareau ireale sau foarte
stranii si necunoscute? [DACA NU]: (Dar
despre momente cand oamenii pe care ii
cunosteai au parut brusc straini?) Cum a
fost? Cat de des s-a intamplat in ultima luna?
[DACA NU E CLAR] Cand ai inceput sa ai
astfel de trairi? ( Dupa eveniment?)

0 = niciodata
1 = odata sau de doua ori
2 = 1-2 ori pe saptamana
3 = de mai multe ori pe saptamana
4 = zilnic sau aproape zilnic

Descriere/exemple :

Intensitatea (I):
Cat de puternica a fost aceasta traire
[DEREALIZAREA] Cat de mult a tinut?
Ce ai facut atunci cand a aparut? (Alti
oameni si-au dat seama ce se intampla cu
tine? Ce au spus?)

0 =nici o derealizare
1 = usor, minima derealizare
2 = moderata dar tranzitorie derealizare
3 = severa, marcata confuzie asupra a
ceea ce e real sau nu, poate dura cateva
ore
4 = extrem, derealizare profunda,
pierderea sensului realitatii si
familiaritatii

Este in legatura cu traumatismul?
1 definit 2 probabil 3 improbabil
Curent_____ Durata vietii_____

Ultima saptamana
______________

Ultima luna
______________

Pentru toata viata
_______________

30. Depersonalizare

Frecventa (F) :
Au fost mumente cand ai simtit ca si cum ai
fi inafara corpului privind la tine ca si cum ai
fi o alta persoana? [DACA NU]: ( Dar
momente cand corpul tau ti-a parut strain ca
si cum s-a schimbat intr-un fel?) Cum a fost?
[DACA NU E CLAR]: ( Aceasta s-a petrecut
datorita bolii sau din cauza alcoolulu sau
drogurilor?) Cand s-a intamplat prima oara?
(Dupa eveniment?)

0 = niciodata
1 = odata sau de doua ori
2 = 1-2 ori pe saptamana
3 = de mai multe ori pe saptamana
4 = zilnic sau aproape zilnic

Descriere/exemple :

Intensitatea (I):
Cat de puternica a fost aceasta traire
[DEPERSONALIZAREA] Cat de mult a
tinut? Ce ai facut atunci cand a aparut?
(Alti oameni si-au dat seama ce se
intampla cu tine? Ce au spus?)

0 =nici o depersonalizare
1 = usor, minima depersonalizare
2 = moderata dar tranzitorie
depersonalizare
3 = severa, marcata deperesonalizare,
marcata detasare de sine, poate dura
cateva ore
4 = extrem, depersonalizare profunda,
dramatic sentiment de detasare fata de
sine

Este in legatura cu traumatismul?
1 definit 2 probabil 3 improbabil
Curent_____ Durata vietii_____

Ultima saptamana
______________

Ultima luna
______________

Pentru toata viata
_______________

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
350

FOAIA DE SCOR PENTRU CAPS-1

Nume_______________________ Intervievator _________ ___________Data___________

A. Evenimentul traumatic

Ultima
saptamana Ultima
luna Toata
viata B. Retrairea evenimentului
F I F+I F I F+I F I F+I
1. Amintiri intrusive, nedorite
2. Vise terifiante
3. Actiuni sau sentimente ca si cum evenimentul se petrece din nou
4. Distress psihologic la expunerea la sugestii car e amintesc
evenimentul
5. Reactivitate fiziologica la sugestii care aminte sc evenimentul
B. SUBTOTAL
Numar de criterii B indeplinite ( este nevoie de unul )
(F = frecveta ; I = intensitate; F+I = severitate)

Ultima
saptamana Ultima
luna Toata
viata C. Detasare si insensibilitate emotionala
F I F+I F I F+I F I F+I
6. Evitarea gandurilor si sentimentelor
7. Evitarea activitatilor, locurilor si oamenilor
8. Inabilitatea de a-si aminti importante aspecte a le evenimentului
9. Diminuarea interesului pentru activitati
10. Detasare si instrainare
11. Afect ingustat
12. Sentimentul de lipsa de viitor
C. SUBTOTAL
Numar de criterii C indeplinite ( este nevoie de 3)

Ultima
saptamana Ultima
luna Toata
viata D. Simptome de hipervigilenta si hiperexcitabilitat e
F I F+I F I F+I F I F+I
13. Dificultati de a adormi sau a mentine somnul
14. Iritabilitate si explozii de manie
15. Dificultati de concentrare
16. Hipervigilenta
17. Reactie exagerata de tresarire
D. SUBTOTAL
Numar de criterii D indeplinite ( este nevoie de 2)

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
351

Ultima
saptamana Ultima
luna Toata
viata Total Frecventa, Intensitate si Severitate
F I F+I F I F+I F I F+I
Suma subtotalurilor (B + C + D)

E. Durata tulburarii Curent Durata vietii
19. Durata tulburarii cel putin o luna NU DA NU DA

F. Distress semnificativ si afectare a functionarii Ultima
saptamana Ultima
luna Toata
viata
20. Distress subiectiv
21. Afectarea functionarii sociale
22. Afectarea functionarii ocupationale
CEL PUTIN UNA > 2 NU
DA NU DA NU DA

curent toata viata Diagnosticul TPTS
TPTS prezenta? Toate criteriile A-F indeplinite? NU DA NU DA
18. cu debut intarziat (> de 6 luni intarziere) NU DA NU DA
19. acut (< 3 luni) sau cronic (> 3 luni) Acut Cronic Acut Cronic

Evaluarea globala Ultima
saptamana Ultima
luna Toata
viata
23. Validitate globala
24. Severitate globala
25. Ameliorare globala

Ultima
saptamana Ultima
luna Toata
viata Trasaturi asociate
F I F+I F I F+I F I F+I
26. Vinovatie fata de ce a facut si ce nu a facut
27. Vinovatia de a supravietui
28. Derealizare
30. Depersonalizare

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
352

Anexa Nr. 6

Interviul scurt de evaluare a TPTS
(Short PTSD Rating Interview – SPRINT)

___________________________________________________ ______________________’
I. Identifica evenimentul traumatic relevant:

II. Apoi intreaba: In ultima saptamana….

Nr Intrebare Deloc
0 Putin
1 Moderat
2 Mult
3 Foarte
mult
4
1 Cat de mult te-au suparat amintirile nedorite,
cosmarurile sau lucrurile care ti-au evocat
evenimentul?
2 Cat de mult efort a trebuit sa faci ca sa eviti sa
te gandesti sau sa vorbesti despre eveniment
sau se eviti lucrurile care ti-ar putea aminti de
el?
3 Cat de mult ai pierdut placerea sa faci anumite
lucruri izolandu-te de oameni sau avand
dificultati sa simti ceea ce altadata simteai?
4 Cat de tare te-au suparat problemele cu somnul,
lipsa de concentrare, frica, iritabilitatea sau sa
fi in garda?
5 Cat de mult te-a suparat durerea sau oboseala?
6 Catr de mult te-a suparat evenimentele
stresante sau dificultatile?
7 Cat de mult simptomele de mai sus au
interferat cu munca sau cu activitatile tale
zilnice?
8 Cat de mult simptomele de mai sus au
influentat relatiile de families au cu prietenii?
9 Cat de bine te simti de cand ai inceput sa iei
tratament? (in procente) 0% 50% 100%
____________________________________

10 Cat de mult simptomele de mai sus s-au
imbunatatit de cand ai inceput tratamentul? Mai rau
5 Nici o
schimbare
4 Minim
3 Mult
2 Foarte
mult
1

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
353

Anexa Nr. 7

Scala de simptome post-traumatice de stress – Inter viul pentru DSM-5
PTSD Symptom Scale – Interview for DSM-5 (PSS-I-5)
Past week Version

Foloseste urmatoarea introducere pentru a orienta s ubiectul in ceea ce are de facut si cadrul de timp la care ne
referim:
“Doresc a obtinem o imagine clara si reala a ceea c e s-a petrecut cu tine in ultima luna in ceea ce pr iveste
trauma si dificultatile ce ti le-a generat. Asa ca iti reamintesc ziua de astazi este….Hai sa mergem o luna in
urma… (spune data). Aceasta este perioada de timp pe care doresc sa o iei in considerare. In timpul interviului te
rog sa-ti amintesti de dificultatile pe care le-ai trait datorita traumei pe care ai avut-o (aminteste
trauma/evenimentul). Ai vre-o intrebare?"

SIMPTOME RE-TRAITE (se cere un simptom)

1) Ai avut amintiri nedorite si neplacute despre tr auma?

Intrebari care urmeaza in cazul raspunsului pozitiv :
Cat de des ai avut aceste amintiri in ultima luna?
Te gandesti la trauma in mod special sau aceste ami ntiri vin spontan, fara sa le doresti?
Poti sa te opresti sa te gandesti la aceste amintir i atunci cand vrei?
Cat de mult te supara aceste amintiri?
Aceasta intrebare se refera la ganduri intrusive ne dorite legate de trauma care sunt in mod curent nep lacute –
indiferent daca sunt sugerate de lucruri legate sau nu de trauma. Daca subiectul isi aminteste de trau ma in mod
voit, aceasta nu ar trebui luata in considerare.
Acest item trebui evaluat in concordanta cu frecven te simptomului, ca si in functie de intensitatea ac estor amintiri
(care includ grade de neplacere asociate si care ce r efort pentru a le opri si a schimba focusul gandu rilor).

2) Ai avut vise rele sau cosmaruri legate de trauma ?

Foloseste urmatoarele intrebari in caz de raspuns p ozitiv:
Cat de des ai avut aceste vise in ultima luna?
Cat de intense sunt visele?
Ce se intampla cand ai aceste vise?
Te scoala din somn aceste vise?
Poti sa mai adormi la loc dupa ce ai avut aceste vi se?
Visele rele sau cosmarurile nu sunt identice cu tra uma avuta. Ele pot fi in legatura cu alte pericole sau posibile
traume sau sa produca un afect similar cu cel pe ca re l-a produs trauma traita.
st item trebuie evaluat in functie de frecventa sim ptomului casi in functie de intensitatea viselor (c are includ
trairea necazului subiectului, indiferent daca subi ectul se trezeste sau daca poate adormi la loc).

3) Ai avut sentimentul ca si cum trauma s-ar petrec e din nou?

Foloseste urmatoarele intrebari in caz de raspuns p ozitiv:
Aceasta nu este ca atunci cand esti foarte suparat de gandurile despre trauma avuta.
Aceasta este cand simti ca si cum trauma s-ar petre ce din nou.
Ai avut acest sentiment in ultima saptamana?

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
354 Este la fel ca atunci cand ai o amintire vie (flash back)?
Devi confuz in timpujl acestei amintiri vii a traum ei (flashback)?
De cate ori ai avut flashback-uri in ultima saptama na?

Flashback-urile includ cel putin sentimentul ca tra uma se petrece din nou (de ex. "se petrece din nou" sau "Sunt
inapoi in timp"). Daca descrierea subiectului asupr a evanimentului se refera la o perceptie neplacuta sau la o
experienta emotionala care este similara cu cele tr aite in timpul traumei, si subiectul nu raporteaza nici o
disociatie, scoreaza experienta ca item 4 sau 5 de mai jos.
Acest item ar trebuie evaluat in functie de frecven ta simptomului ca si in functie de intensitatea rea mintirilor vii.

4) Ai fost foarte AFECTAT NEGATIV EMOTIONAL cand it i amintesti de trauma?

Foloseste urmatoarele intrebari in caz de raspuns p ozitiv:
Ce se petrece?
Ce fel de lucruri iti amintesc de trauma?
Cat de suparat esti atunci?
Altii isi dau seaman ca esti suparat?
Cat timp iti ia sa devi din nou calm apoi?
De cate ori ai avut amintiri care te-a facut sa fi afectat negativ emotional in ultima saptamana?
Aceasta problema se refera la necazul emotional ca raspuns la lucruri care ii reamintesc de trauma. Su pararea
emotionala nu este limitata la frica, ci implica si tristete, manie, vina, rusine sau ingrijorare. Dif icultatea trairii de
sentimente pozitive (itemul 14) si sentimentele neg ative intense neprovocate (itemul 11) nu trebuie in cluse aici.
Asigura-te ca amintirea traumei este o situatie car e din punct de vedere obiectiv nu este periculoasa si nu scora
aici reactiile emotionale la situatii obiectiv peri culoase. Acest item trebuie evaluat in functie de f recventa aparitiei
lui si de intensitatea necazului emotional pe care- l produce reamintirea traumei.

5) Ai avut reactii FIZICE cand iti amintesti de tra uma ( de ex. transpiratii, palpitatii)?

Foloseste urmatoarele intrebari in caz de raspuns p ozitiv:
Ce se petrece?
Ce fel de lucruri iti amintesc de trauma?
Ce fel de reactii fizice ai atunci?
Cat de intense sunt aceste reactii fizice?
Cat timp tin panca cand devi iarasi calm?
De cate ori aceste reamintiri au condus la reactii intense fizice in ultima saptamana?
Reactiile fizice ca raspuns la reamintirea traumei pot include palpitatii, tulburari de respiratie, gr eata, transpiratii,
tremuraturi si alte simptome fizice.
Acest item trebuie evaluat in functie de frecventa simptomelor ca si in functie de intensitatea acesto r reactii fizice
(care includ severitatea simptomelor si marimea sup ararii pe care o produc).

EVITARE (se cere un simptom)

6) Have you been making efforts to avoid thoughts o r feelings related to the trauma?

Foloseste urmatoarele intrebari in caz de raspuns p ozitiv:
Ce ganduri sau sentimente eviti?
Ce faci ca sa eviti aceste ganduri si sentimente?
Exista dati cand nu eviti aceste ganduri sau sentim ente legate de trauma?
De cate ori ai evitata aceste ganduri si sentimente legate de trauma in ultima saptamana?
In procente, cat de mult din gandurile si sentiment ele legate de trauma ai evitat?
Subiectii adevea vor spune despre strategiile lor p recum indepartarea gandurilor, vorbitul la telefon, implicarea in
ceva care sa-l tina ocupat, cantatul la un instrume nt. In cazurile in care evitarea cognitiva este nec lara (de ex. evita
gandurile legate de problemele legale legate de tra uma dar nu trauma in sine), evalueaza supararea sau frica ca
factor de motivare. Daca subiectul raporteaza frica sau alte emotii negative legate de ganduri, consid era aceste
cazuri ca evitare cognitiva.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
355 Acest item trebuie evaluat in legatura cu frecventa simptomului precum si cu intensitatea evitarii (ca t de mult efort
face ca sa evite ganduri sau sentimente). Daca eval uarea nu este clara, procentajul de timp consumat c u evitarea
gandurilor si sentimentelor poate fi de ajutor.

7) Ai facut eforturi de a evita activitati, situati i sau locuri care iti amintesc de trauma sau care l e-ai simtit
mai periculoase de cand ai suferit trauma?

Foloseste urmatoarele intrebari in caz de raspuns p ozitiv:
Ce activitati, situatii sau locui eviti?
Ce incerci sa faci cu scopul de a evita aceste lucr uri?
Cat de mult efort iti ia sa le eviti?
Ce efect are evitarea cestor activitati, situatii s au locuri asupra vietii tale?
Exista dati cand nu incerci sa eviti aceste activit ati, situatii sau locuri?
De cate ori le-ai evitat in ultima saptamana?
Scoreaza comportamentele ca evitante daca evitarea este motivata de faptul de a nu dori sa se confrunc te cu
amintirile traumei sau sa fie in situatii in care s e simte mai in pericol de cat cu evenimentul trauma tic. Fi sigur ca
evitarea situatiilor este in mod obiectiv eficienta . Nu scoreaza evitarile ale situatiilor intradevar periculoase pentru
toti oamenii.
Acest item trebuie evaluat in functie de frecventa simptomului ca si a intensitatii evitatii (care inc lude cantitatea
de efort ceruta pentru a evita situatiile).

SCHIMBARI IN COGNITIE SI DISPOZITIE PSIHICA (doua simptome sunt cerute)

8) Exista parti ale traumei pe care nu ti le aminte sti?

Foloseste urmatoarele intrebari in caz de raspuns p ozitiv:
Exista parti lipsa in memoria ta despre trauma?
Crezi ca ar TREBUI sa-ti amintesti aceste parti?
Ai avut lovituri la cap sau ai avut o perioada de i nconstienta in timpul traumei?
Ai fost sub influenta alcoolului sau a droguriloe i n acel moment?
Daca incerci sa-ti amintesti trauma, esti capabil s a o faci?
Amnezia disociativa este scorata cand subiectul ind ica ca memoriile sale asupra traumei prezinta lipsu ri sau
"gauri" de memorie. Acest simptom nu trebuie scorat daca pierderile de memorie sunt asociate cu pasaje de timp
sau sunt rezultatul pierderii de constiinta din tim pul traumei (de exemplu dupa traumatisme craniene s au sub
influenta alcoolului sau drugurilor). In aceste caz uri, in absenta unei evidente clare a amneziei psih ologice, asuma
ca amnezia este organica si nu o ia in considerare. Un exemplu de amnezie disociativa este daca subiec tul
raporteaza povesteste in detaliu trauma pana la un punct si apoi are o perioada lipsa de detalii (o ga ura de
memorie) ca mai apoi sa reia povestea detaliata a t raumei mai departe.
Acest item trebuie sa fie evaluat in functie de int ensitatea simptomului ( care include cantitatea de informatii lipsa
si de necazul provocat de aceasta pierdere de infor matii.

9) Te-ai vazut pe tine insuti, sau i-ai vazut pe al tii sau lumea in general, intr-o lumina negativa (d e ex. "nu
mai cred in oameni", "sunt o persoana slaba")?

Foloseste urmatoarele intrebari in caz de raspuns p ozitiv:
Da unele exemple in aceasta privinta?
Ce gandeai prespre aceste lucruri sau oameni inaint e de trauma?
Cat de des gandesti in acest fel in ultima saptaman a?
Cat de convins este ca acest fel de a gandi este ad evarat?
Asteptari negative persistente si exagerate despre sine, lume sau altii care pot include credinta ca c ineva este
"slab" pentru ca nu a fost capabil sa depaseasca tr auma sau gandul ca lumea este un loc periculos cu t otul sau
credinta ca nimeni nu trebuie crezut
Acest item trebuie scorat in functie de frecventa s imptomului in termen de procentaj de timp in care e xista aceste
viziuni negative precum si intensitatea lor (incl ude gradul de negativitate asociata gandurilor si c antitatea de
suparare pe care aceste ganduri o aduc subiectului) .

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
356 10) Te-ai blamat pentru faptul ca ai suferit aceast a trauma sau pentru ceea ce a urmat ei? Ai blamat p e altii
care nu au fost implicati direct in trauma sau pent ru ceea ce s-a petrecut dupa?

Foloseste urmatoarele intrebari in caz de raspuns p ozitiv:
Cat de mult te blamezi sau blamezi pe altii pentru ce s-a intamplat?
cat de mult s-a intamplat aceasta in ultima saptama na?
Blamare persistenta si distorsionata despre cauza s au consecintele traume, blamare care se plasesza pe pripria
persoana sau pe altii care nu sunt direct reponsabi li pentru eveniment. Subiectii pot spune ca "ar fi trebuie sa stie"
ca situatia este periculoasa sau altii ar fi trebui e sa ajute.
Acest item trebuie evaluat confirm frecventei simpt omului in termeni de procentaj de timp in care se p etrece
blamarea in ultima luna ca si a intensitatii blamar ii (care include cantitatea de suparare pe care ace asta balamare o
aduce subiectului).

11) Ai avut emotii negative intense precum frica, o roare, manie, vinovatie sau rusine?

Foloseste urmatoarele intrebari in caz de raspuns p ozitiv:
Ce fel de emotii ai avut?
Cat de intense au fost aceste emotii?
Esti capabil sa gestionazi aceste emotii? Daca da, cum?
Cat de des ai avut aceste emotii intense in ultima saptamana?
Emotiile negative persistente trebuie sa fie scorat e cand ele sunt patrunzatoare si nu sunt provocate de ceva ce
aminteste de trauma.
Acest item trebuie evaluat in functie de frecventa simptomului in termeni de procentaj de timp in care se petrece
in ultima luna ca si in functie de intensitatea em otiilor negative (cantitatea de necaz pe care acest e emotii le
provoaca subiectului).

12) Ti-ai pierdut interesul pentru activitati pe ca re in mod obisnuit le faceai?

Foloseste urmatoarele intrebari in caz de raspuns p ozitiv:
De ce lucruri obisnuiai sa te bucuri si de care acu m nu te ma bucuri?
De ce nu te mai bucuri de aceste activitati?
Ai pierdut interesul pentru aceste activitati de ca nd ai avut trauma?
Cat de mult timp erai implicat in aceste activitati ?
In ultima saptamana, in cat la suta din activitatil e tale ai pierdut interesul?
Exista inca activitati care iti fac placere? Daca d a, care?
Pierderea interesului trebuie scorat pe baza cantit atii activitatilor afectate ca si pe intensitatea p ierderii
interesului.Oricand este posibil, intervievatorul t rebuie sa stabileasca ca pierderea interesului9 est e o schimbare de
dupa trauma. Pierderea interesului nu trebuie confu ndata cu reducerea activitati legate de evitarea re amintiri
traumei. Intervievatorul trebuie sa intrebe despre ratiunea de a nu face fiecare activitate pe care su biectul a indicat-
o. Daca subiectul spune ca ii este teama sa faca o activitate ori ca nu se angajeaza intr-o activitate pentru ca ii
aminteste de trauma, aceasta ytrebuie cotata la ite mul 7.
Acest item trebuie evaluat pe baza frecventei simpt omului in termeni de procentajul activitatilor pe c are subiectul
le indica ca fiind mai putin interesat de ele, ca s i pe intensitatea pierderii interesului (care inclu de daca sau nu
subiectul s-ar bucura de activitate odata ce ar inc epe-o sau daca sau nu exista activtati de care inca subiectul se
bucura).

13) Te-ai simtit detasat sau rupt de altii?

Foloseste urmatoarele intrebari in caz de raspuns p ozitiv:
Cat de tari sunt sentimentele de a fi detasat de al tii?
Cat de des simt in acest fel?
Cat de mult te supara aceste sentimente?
Sunt oameni pe care ii simti aproape?
Detasarea de altii este adesea descrisa ca sentimen t de a fi rupt, deconectat, diferit sau incapabil d e a te simti
aproape sau de a avea incredere in altii.
Acest item trebuie evaluat in concordanta cu frecve nta simptomului in termeni de procentaj de timp in care
subiectul se simte deconectat ca si in functie de i ntensitatea sentimentului de detasare (care includ e necazul

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
357 subiectiv cauzat de simptom si daca sau nu exista o ameni de care subiectul se simte aproape). Oricand este
posibil, intervievatorul trebuie sa stabileasca dac a sentimentele de detasare sunt o schimbatre petrec uta dupa
trauma. .

14) Ai avut greutati in a trai sentimente pozitive?

Foloseste urmatoarele intrebari in caz de raspuns p ozitiv:
Ce fel de sentimente?
Cat de dificie este sa traiesti sentimente pozitive ?
Cat de des ai sintit asa in ultima saptamana?
Avcest item se refera la insensibilitatea emotional a ca si la dificultatile de a avea sentimente pozit ive. Evaluarile
trebuie sa captureze aplatizarea sau lipsa de respu ns la stimul pozitivi si la bucurii.
Acest item trebuie sa fie evaluat in functie de fre cventa simptomului in termeni de procentajul de tim p in care
subiectul a fost incapabil sa aibe sentimente pozit ive ca si conform intensitatii sentimentelor de ins ensibilitate,
amortire si indiferenta (care include necazul subie ctiv cauzat de simptom si daca sau nu exista moment e cand
subiectul poate trai emotii pozitive).

CRESTEREA VIGILITATII SI A REACTIVITATII (doua simptome sunt necesare)

15) Ai devenit mai iritabil sau agresiv?

Foloseste urmatoarele intrebari in caz de raspuns p ozitiv:
Poti sa-mi spui mai mult despre acest lucru?
Ce faci cand esti iritabil?
Cat de des te-ai simtit iritabil sau agresiv in ul tima saptamana?
Acest item se refera la iritabilitate si comportame nt agresiv. Intervievatorul trebuie sa distinga ace st item de itemul
#4. (reactii emotionale intense la lucruri care ami ntesc de trauma) prin intrebarea despre iritabilita te si
comportament agresiv si nu despre stari emotionale. Cand evaluezi acest item, asigura-te ca simptomul reprezinta
o schimbare de la felul de reactie dinaintea traume i.
Acest item trebuie evaluat in functie de frecventa simptomului ca si in functie de intensitatea iritab ilitatii sau
agresivitatii (care include necazul subiectiv cauza t de simptom si de gradul agresivitatii si iritabil itatii).

16) Ti-ai asumat mai multe riscuri sau ai facut luc ruri care pot cauza, tie sau altora, daune (de ex.
conducand riscant, luand droguri, facand sex neprot ejat)?

Foloseste urmatoarele intrebari in caz de raspuns p ozitiv:
Care sunt lucrurile cele mai riscante pe care le-ai facut in ultima luna?
Cat de riscante sunt aceste comportamente?
Cat de des ti-ai luat aceste riscuri in ultima sapt amana?
Nesabuinta, hazardul sau comportamentul auto-destr uctiv pot include promiscuitate, abuz de alcool si droguri,
comportament auto-vatamator si alte comportamente i mpulsive. Acestea trebuie sa reprezinte a chimbare in
functionarea normala de dupa trauma. In cazul in ca re functionarea anterioara traumei nu poate fi dete rminata se
intreaba subiectul daca crede ca acest comportament este legat de trauma.
Acest item trebuie evaluat in functie de frecventa simptomului ca si in functie de intensitatea acestu i
comportament (care include necazul subiectiv cauzat de simptom si de riscurile obiective implicate).

17) Te-ai simtit in alerta sau in garda (de ex. cau tand sa vezi cine este in jurul tau, etc.)?

Foloseste urmatoarele intrebari in caz de raspuns p ozitiv:
Ce fel de lucruri faci?
Ce cauzeaza astfel de reactie?
Alti oameni reactioneaza in acelasi fel?
Cat de des te-ai simtit in alerta sau in garda in ultima saptamana?
Cand subiectul utilizeaza termeni precum "ingrijora t", "suspicios", "paranoid", aceasta este probabil
hipervigilenta. Acest item trebuie evaluat in funct ie de frecventa simptomului conform procentajului d e timp in
care subiectul se simte in garda sau alert, precum si in functie de intensitatea sentimentelor (care i nclud necazul
subiectiv cauzat de simptom si cantitatea de efort de a ramane hipervigilent).

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
358
18) Te-ai speriat sau ai tresarit mai repede?

Foloseste urmatoarele intrebari in caz de raspuns p ozitiv:
Ce fel de lucruri te fac sa te sperii de sari in su s?
ca de puternica este aceasta reactie?
Alti oameni reactioneaza in acelasi fel?
Cat timp iti ia sa te calmezi la loc?
Cat de des te-ai speriat de a tresarit sau sarit in sus in ultima saptamana?
Ai grija sa diferentiezi aceasta reactie de o react ie normala de tresarise (de ex. o masina vine peste tine).
Acest item trebuie evaluat in functie de frecventa simptomului ca si de intensitatea reactiei de speri ere (include si
necazul subiectiv cauzat de simptom si de timpul lu ng de revenire la calm).

19) Ai avut dificultati de concentrare?

Foloseste urmatoarele intrebari in caz de raspuns p ozitiv:
Da unele expmple cu dificultatile tale de concentra re?
Este capabil de a te concentra daca te straduiesti?
Cat de des ai avut probleme de concetrare in ultim a saptamana?
Subiectul poate raporta inabilitatea de a urmari o conversatie, de a urmari si intelege o emisiune TV, sa
implineasca o sarcina de munca, sa citeasca si sa i nteleaga un paragraf, sau sa mentina o conversatie. Determina
daca subiectul este capabil sa se concentreze in or ice situatie.
Acest item trebuie evaluat in functie de frecventa simptomului si termeni de procentaj de timp in care subiectul
are dificultati de concentrare precum si in functie de intensitatea dificultatilor de concentrare (ce includ si necazul
subiectiv cauzat de simptome si daca sau nu subiect ul este capabil sa ses concentraze la vreo situatie ).

20) Ai avut dificultati de adormire sau de mentiner e a somnului?

Foloseste urmatoarele intrebari in caz de raspuns p ozitiv:
Ce fel de dificultati ai avut?
Cat timp iti ia pana adormi?
cat de des te trezesti din timpul somnului?
Cate ore dormipe noapte in mod obisnbuit?
Cat de des ai avut probleme cu somnul in ultima sap tamana?
Dificultatile de somn trebuie evaluate in functie d e cum subiectul doarme actualmente, indiferent daca ai
medicatie sau alte adjuvante. Intervievatorul nu tr ebuie sa speculeze asupra abilitatii subiectului de a dormi fara
acestea. Trebuie diferentiat intre dificultatile de somn si dificultatile cauzate de cosmaruri, simpto mul nu trebuie
cotat de doua ori.
Itemul trebuie cotat in functie de frfecventa simpt omului ca si de intensitatea tulburarilor de somn ( care includ
necazul subiectiv cauzat de simptom si cat de mult doarme subiectul pe noapte).

NECAZ/DISTRESS SI INTERFERENTA

21) Cat de mult aceste dificultati te-au suparat?

Ia in consideratie necazul subiectiv al pacientului raportat de-a lungul interviului.

22) Cat de mult aceste dificultati au interferat cu viata ta de toate zilele (de ex. relatii, munca, s au alte
activitati importante)?

Cerceteaza fiecare arie, incluzand munca, relatiile cu alti oameni, reponsabi;litatile familiale si al te roluri
importante din viata subiectului.

DEBUTUL SIMPTOMELOR SI DURATA

23) La cat timp dupa trauma aceste dificultati au a parut?

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
359 Noteaza daca simptomele au aparut inainte sau dupa 6 luni de la trauma.

24) cat de mult au tinut aceste dificultati legate de trauma?

Noteaza daca simptomele simptomele au persistat pen tru mai putin sau mai mult de 6 luni de cand trauma a
incetat.

– oo O oo –

Instructiuni pentru scor

Sarcina intervievatorului este:
1) sa determina daca un simptom este prezent si
2) sa evalueze severitate curenta a simptomului.
In final, evaluarea severitatii se bazeaza pe o com binatie a frecventei si intensitatii simptomului.

Severitatea este evaluata pe o scala cu cinci ancor e:
0 = de loc
1 = odata pe saptamana / putin
2 = 1 – 2 ori pe saptamana / ceva
3 = 3 – 5 ori pe saptamana / mult
4 = peste 6 ori pe saptamana / sever

Diagnosticul de PTSD este determinat de luarea in c onsiderare a numarului de simptome afirmate
de subiect (unul sau mai multe) pe grup de simptome . Sunt necesare pentru diagnostic urmatoarele
numere de simptome: un simptom pentru intruziune, u n simptom pentru evitare, trei pentru cognitie
si dispozitie psihica, trei pentru vigilitate si re activitate.

Diagnosticul de PTSD cere la fel durata simptomelor sa fie mai mare de o luna (Criteriul F) si sa
genereze necaz si afectare semnificativa (Criteriul G)

Severitatea PTSD este determinata de totalizarea ev aluarilor celor 20 simptome, scorul total
mergand de la 0 la 80.

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
360

Anexa Nr. 8

Scala Davidson de evaluare a traumei
(Davidson Trauma Scale )

Te rog sa identifici trauma care te-a suparat cel m ai mult:

Fiecare din intrebarile urmatoare deceleaza un simp tom specific. Pentru
fiecare intrebare ia in consideratie cat de des in ultima saptamana simptomul
respectiv te-a suparat si cat de sever a fost. In c asutele de mai jos evalueaza
pentru fiecare intrebare severitatea si frecventa a legand un numar de la 0-4.

2. Ai avut vre-o data imagini, amintiri sau ganduri ____ ____
negre despre un eveniment?

2. Ai avut cosmaruri despre un eveniment? ____ ____

3. Ai avut impresia ca retraiesti acest eveniment ?
ca si cum evenimentul s-ar repeta in gand? ____ ____

4. Te-a suparat ceva care ti-a reamintit evenimen tul? ____ ____

5. Ai avut simptome corporale cand ti-a amintit
evenimentul ca transpiratii, tremuraturi, pal pitatii,
respiratie rapida, greata sau diaree? ____ ____

6. S-a intamplat sa eviti orice gand sau emotie c are
sa-ti aduca aminte de eveniment? ____ __ __

– oo O oo –

FRECVENTA
0 = deloc
1 = doar odata
2 = 2-3 ori
3 = 4-6 ori
4 = in fiecare zi SEVERITATEA
0 = nu m-a deranjat
1 = m-a deranjat putin
2 = m-a deranjat moderat
3 = m-a deranjat mult
4 = m -a deranjat tare

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
361

Anexa Nr. 9

Scala de evaluare a impactului evenimentului
(Impact of Event Scale)

Instructiuni : Mai jos este o lista cu comentarii pe care oameni i le fac despre evenimentele stressante si cum se
reflecta ele asupra lor. Citest cu atentie fiecare propozitie si decide cat de frecvent ti s-a intampl at aceasta in
ultimele 7 zile privitor la evenimentul care ti s-a intamplat (inr egistreaza evenimentul stressant care ti s-a
intamplat mai demult___________________).
Pentru fiecare lucru alege o frecventa, daca nici u nul din lucrurile de mai jos nu te-a deranjat alege “deloc”.

Nr. Item
deloc rar putin uneori frecvent totdeauna
1 Ma gandesc la el cand ma astept mai putin 0 1 2 3 4 5
2 Am evitat sa ma supar cand mi-am adus aminte de e l 0 1 2 3 4 5
3 Am cautat sa-l sterg din memorie 0 1 2 3 4 5
4 Am probleme sa adorm sau sa dorm din cauza
imaginilor sau gandurilor care imi trec prin minte 0 1 2 3 4 5
5 Am momente cand am emotii puternice cu privire la
eveniment 0 1 2 3 4 5
6 Am vise cu el 0 1 2 3 4 5
7 Evit ceea ce imi aminteste de el 0 1 2 3 4 5
8 Am simtit ca si cum nu s-ar fi intamplat sau nu ar fi
fost real 0 1 2 3 4 5
9 Incerc sa nu vorbesc despre el 0 1 2 3 4 5
10 Imi apar in minte imagini cu el 0 1 2 3 4 5
11 Unele lucruri ma fac sa ma gandesc la el 0 1 2 3 4 5
12 Sunt constient ca am inca o multime de emotii despr e
eveniment dar nu ma pot opune 0 1 2 3 4 5
13 Incerec sa nu mai gandesc la el 0 1 2 3 4 5
14 Orice il evoca ma face sa traiesc emotiilor
evenimentului 0 1 2 3 4 5
15 Emotiile mele in legatura cu evenimentul sunt un fe l
de stupefactie, de paralizie si confuzie 0 1 2 3 4 5

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
362

Anexa Nr. 10

Scala Mississippi pentru tulburarea posttraumatica de stress –
versiunea civila
(Mississippi Scale for Civilian-Related Posttraumat ic Stress Disorder)

Nr Item Total
fals
(1) Partial
fals
(2) Neutru
(3) Partial
adevarat
(4) Total
adevarat
(5)
1 In trecut am avut mai multi prieteni dacat am
acum
2 Nu ma simt vinovat pentru lucruri care le-am
facut *
3 Daca cineva ma supara prea mult este posibil
sa devin violent
4 Tare ma supar si ma intristez daca se intampla
ceva care sa-mi aminteasca de trecut
5 Oamenilor care ma cunosc bine le e teama de
mine
6 Pot sa ma apropii emotional de altii*
7 Am cosmaruri ca traiesc aievea evenimente
neplacute din trecut
8 Cand ma gandesc la unele lucruri care le-am
facut in trecut simt ca mai bine as fi mort
9 Parca nu as simti nimic
10 De curand am simtit ca si cum as dori sa ma
omor
11 Adorm si nu ma trezesc decat cand suna
ceasul desteptator*
12 Ma intreb de ce sunt in viata cand altii au murit
13 Unele situatii ma fac sa ma simt ca si cum as fi
inapoi in trecut
14 Visele mele sunt asa de reala ca ma scol cu
transpiratii reci si nu mai vreau sa ma culc la
loc
15 Simt ca nu mai pot continua
16 Nu plang sau rad pentru aceleasi lucruri ca alti
oameni
17 Inca ma bucur de multe lucruri care ma
bucurau odata*
18 Visez cu ochii deschisi lucruri reale si
infricosatoare
19 Gasesc ca este usor sa pastrezi un serviciu*
20 Am probleme sa ma concentrez pe un lucru
21 Am plans fara motiv

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
363 22 Ma bucur in compania altora*
23 Ma sperie impulsurile pe care le am
24 Adorm usor seara*
25 Un zgomot neasteptat ma face sa tresar
26 Nimeni nu intelege ce simt, nici chiar familia
mea
27 Sunt relaxat si calm*
28 Cred ca sunt lucruri pe care le-am facut si pe
care nu le spun pentru ca nimeni nu le-ar
intelege
29 Au fost perioade cand am consumat alcool sau
droguri ca sa dorm si sa ma faca sa uit lucruri
care mi s-au intamplat
30 Ma simt confortabil cand sunt cu mai multi*
31 Imi pierd cumpatul si explodez la lucruri minore
de fiecare zi
32 Mi-e teama sa ma duc seara la culcare
33 Incerec sa stau deoparte de orice mi-ar aminti
de lucrurile care mi s-au intamplat in trecut
34 Memoria mi-e tot atat de buna ca si in trecut*
35 Mi-e greu sa-mi exprim sentimentele chiar fata
de oamenii fata de care ma simt apropiat

* scorul acestor itemi se inverseaza, 1 devine 5, 2 devine 3 si asa mai departe.

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
364

Anexa Nr. 11

Checklist-ul pentru TPTS
(Checklist for PTSD-civil version – PCL-C )

Instructiuni: Mai jos este o lista de problema si plangeri pe care oamenii le pot avea la un moment d at ca
raspuns la un eveniment de viata stressant. Te rog citeste atent fiecare intrebare si incercuieste num arul care se
potriveste cel mai bine cu cat de mult te-a suparat acel problema in ultima luna.

Nr Item Deloc
1 Putin
2 Moderat
3 Mult
4 Foarte
mult
5
1 Amintiri, ganduri si imagini repetate si suparato are a
experientei stressante traite
2 Vise repetate si suparatoare referitor la evenime ntul stressant
trait
3 Gesturi sau sentimente care au aparut brusc ca si cum
evenimentul s-ar petrece din nou sau ca si cum ai r etrai
evenimentul inca odata
4 Sa te simti foarte suparat cand ceva iti reaminte ste de
evenimentul stressant ce l-ai trait
5 Sa ai reactii fixice ( de exemplu palpitatii, tul burari de
respiratie, transpiratie) cand ceva iti reaminteste de
experienta stresanta prin care ai trecut
6 Sa eviti sa te gandesti sau vorbesti despre exper ienta
traumatica sau se eviti sa ai emotii legate de acea sta
7 Sa evitit activitati sau situatii din cauza ca el e ti-ar aminti de
evenimentul stresant pe care l-ai trait
8 Sa ai probleme sa-ti reamintesti parti importante din
evenimentul pe care l-ai trait
9 Pierderea interesului pentru activitati care iti faceau placere
10 Sa te simti la distanta sau deconectat de alti o ameni
11 Sa te simti insensibil emotional sau incapabil s a ai
sentimente de dragoste pentru cei apropiati tie
12 Sa simti ca sfarsitul e pe aproape
13 Sa ai probleme de adormi sau sa dormi
14 Sa te simti iritabil sau sa ai explozii de manie
15 Sa ai dificultati de concentrare
16 Sa fi hipervigilent, alert sau in garda
17 Sa tresari sau sa te sperii repede

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
365

Anexa Nr. 12

SCALA PENTRU SCREENINGUL TULBURARII POST-TRAUMATICE DE STREES
DSM-5 PENTRU INGRIJIRILE PRIMARE
(Primary Care PTSD Screen for DSM-5 (PC-PTSD-5)

SCALA :
Uneori li se intampla oamenilor lucruri neobisnuite , oribile, infricosatoare sau traumatice.
De exemplu:
– un accident serios sau un incendiu;
– un asalt sau abuz fizic sau sexual;
– un cutremur sau inundatie;
– un razboi;
– martor cand cineva a fost ucis sau accidentat fo arte serios;
– cineva drag a fost ucis sau s-a sinucis.

Ai trait vreodata un astfel de eveniment?
DA / NU
Daca NU, scorul total = 0. Opreste-te aici.
Daca DA, te rog raspunde la intrebarile urmatoare.

In ultima luna ai avut…
1. Cosmaruri despre eveniment sau ganduri despre ev eniment pe care nu ai dorit sa le ai?
DA / NU
2. Ai incercat tare sa nu te gandesti la eveniment sau ai incercat sa eviti situatii care sa-ti aminte asca de acesta?
DA / NU
3. Ai fost in mod constat in garda, vigilent si uso r de speriat?
DA / NU
4. Te-ai simtit nesimtitor sau detasat de oameni, a ctivitati sau de ceea ce te inconjoara?
DA / NU
5. Te-ai simtit vinovat sau incapabil de a te opri sa te acuzi sau sa acuzi pe altii de evenimentul tr aumatic sau de
problemele care le-a cauzat?
DA / NU

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
366

Anexa nr. 13:

Inventarului Cognitiilor Posttraumatice
(Posttraumatic Cognition Inventory – PTCI )

Suntem interesati de modul cum gandesti acum dupa c e ai suferit evenimentul traumatic. Mai jos sunt un numar
de afirmatii cu care poti sau nu fi de acord ca rep rezinta felul cum gandesti. Te rog sa citesti cu in grijire
afirmatiile de mai jos si sa alegi cat de mult esti de acord sau dezacord cu fiecare din ele. Oamenii reactioneaza
fata de eveniment in diferite feluri, nu esti nimic bun sau rau in felul cum vei raspunde.

Dezacord Acord Nr. Afirmatie
Total

Mult

Partial

Neutru

Partial

Mult

Total

SCOR 1 2 3 4 5 6 7
1 Evenimentul s-a intamplat din cauza felului cum
m-am comportat
2 Nu am incredere ca voi face lucrurile asa cum trebu ie
3 Sunt o persoana slaba
4 Nu sunt capabil sa-mi controlez nervii voi face cev a rau
5 Nu pot sa suport nici chiar suparari mici
6 Am fost o persoana fericita dar acum sunt o persoan a
nefericita
7 Oamenii nu pot fi crezuti
8 Tot timpul trebuie sa fiu in garda/vigilent
9 In mine ma simt ca si mort
10 Nu sti niciodata cine te va traumatiza
11 Trebuie sa fiu foarte atent pentru ca niciodata nu sti ce se va
intampla in secunda urmatoare
12 Sunt neadecvat si nepotrivit
13 Nu sunt capabil sa-mi controlez emotiile ci ceva te ribil se va
petrece
14 Daca ma gandesc la eveniment nu voi fi capabil sa-l
controlez
15 Evenimentul mi s-a intamplat din cauza felului i n care sunt
16 Reactiile mele dupa eveniment arata ca sunt pe cale sa
inebunesc
17 Nu voi fi capabil sa am din nou emotii normale
18 Lumea este un loc periculos
19 Altcineva ar fi putut preveni evenimentul
20 In mod constant ma indrept spre ceea ce e mai rau
21 Ma simt ca un obiect, nu ca o persoana
22 Altcineva nu ar fi ajuns in aceasta situatie
23 Nu ma pot baza pe altii
24 Ma simt izolat si departe de altii
25 Nu am viitor

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
367 26 Nu pot oprii lucrurile rele sa mi se intample
27 Oamenii nu sunt ceea ce par
28 Viata mi-a fost distrusa de eveniment
29 Este ceva rau cu mine ca persoana
30 Reactiile mele arata ca sunt o persoana care se dep aseste
greu dificultatile
31 Exista ceva in mine care a facut ca evenimentul sa se
intample
32 Nu sunt capabil sa tolerez gandurile despre evenime nt si imi
va merge rau
33 Simt ca nu ma mai recunosc
34 Niciodata nu sti cand ceva teribil ti se va intampl a
35 Nu pot sa ma bazez pe mine
36 Nimic bun nu mi se mai poate intampla

1. Scorul total (insumarea scorurilor individuale) =
2. Scorul subscalei cognitii negative despre self (scorul itemilor 2, 3, 4, 5, 6, 9, 12, 14, 16, 17, 20, 21, 24, 25, 26,
28, 29, 30, 33, 35 & 36) = scorul sumei itemilor im partit la 21 =
3. Scorul subscalei cognitii negative despre lume (itemii 7, 8, 10, 11, 18, 23 & 27) = scorul acesto r itemi
impartit la 7 =
4. Scorul subscalei autoblamare (itemi 1, 15, 19, 22 & 31) = suma acestor itemi im partita la 5 =

Scoruri medii obtinute de autorii Foa si colab. (19 99):

Nici o trauma Trauma dar nu PTSD Trauma cu PTSD Subscala
Media Deviata stat. Media Deviatia stat. Media Deviatia s tat
Negativ Self 1,08 0,76 1,05 0,63 3,60 1,48
Nevativ lume 2,07 1,43 2,43 1,42 5,00 1,24
Auto-blamare 1,00 1,45 1,00 1,02 3,20 1,74
TOTAL 45,50 34,76 49,00 23,52 133,00 44,17

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
368 Anexa Nr. 14

Inventarul cresterii post-traumatice
(Posttraumatic Growth Inventory )

Am jos este o lista cu schimbari pe care oamenii le experimenteaza uneori in viata. Te rog sa indici p entru fiecare
afirmatie de mai jos gradul cu care aceasta schimba re s-a petrecut in viata ta ca rezultat al traumei pe care ai trait-
o.

Nr. ITEM
Nu am experimentat aceasta schimbare ca rezultat al
traumei Intr-o foarte mica masura Intr-o mica masura Intr-o masura moderata Intr-o masura evidenta Am experimetnat cu adevarat aceasta schimbare ca rezultat al traumei Scor item 0 1 2 3 4 5
1 Sa descoper prioritatile mele despre ceea ce este
important in viata
2 Sa apreciez valoarea vietii mele
3 Sa dezvolt noi interese
4 Sa am un sentiment de autoincredere
5 Sa am mai buna intelegere a spiritualitatii
6 Sa aflu ca pot sa ma bazez pe oameni atunci cand su nt
in nevoie
7 Sa trasez un drum nou pentru viata mea
8 Sa am sentimentul aproprierii de altii
9 Sa am dispozitia de a exprima emotiile mele
10 Sa inteleg ca pot sa controlez dificultatile
11 Sa fiu capabil sa fac lucruri mai bune cu viata mea
12 Sa fiu capabil sa accept cum lucrurile merg
13 Sa apreciez fiecarei zile
14 Sa percep ca exista noi oportunitati disponibile
15 Sa am compasiune pentru altii
16 Sa pun efort pentru a mentine relatiile mele
17 Sa fiu mult mai disponibil sa schimb ceea ce est e de schimbat
18 Sa am o credinta religioasa puternica
19 Sa decopar ca sunt mai puternic decat am crezut
20 Sa aflu o multime de lucruri de cat de minunati sunt oamenii
21 Sa accept nevoile altora

Subscale:
1. Relatia cu altii: itemii 6, 8, 9, 15, 16, 20, 21
2. Noi posibilitati: itemii 3, 7, 11, 14, 17
3. Tarie personala: itemii 4, 10, 12, 19
4. Schimbare spirituala: itemii 5, 18
5. Apreciarea vietii: itemii 1, 2, 13

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
369

9. MASURAREA TULBURARILOR DE SOMATIZARE

Simptomele sunt ratiunea pentru care o persoana me rge la doctor, cu alte cuvinte, pacientii vin la do ctor
cu simptomele lor, in majoritate corporale. Simptom ele fizice, precum durerea de cap sau oboseala, sun t foarte
comune in populatia generala. Cand sunt intrebati, aproape doua treimi dintre barbati si patru cincimi dintre femei
acuza cel putin un simptom fizic in ultima saptaman a. Totusi, majoritatea oamenilor nu se duc la medic pentru
astfel de simptome, iar atunci cand se duc, 80% din tre ei o fac numai pentru o singura vizita, ceea ce sugereaza ca
astfel de simptome sunt tranzitorii (Olde Hartman, 2011).
Doctorii vor sa inteleaga simptomele prin cautarea unei explicatii medicale si prin facerea unui
diagnostic. Acest proces consta in conceptualizarea simptomelor corporale ca fiind bazate pe supozitia ca ele sunt
expresia unei patologii organice si ca cele care nu au la baza o astfel de patologie sunt simptome psi hice, iar cele
care nu au nici una nici alta, pot fi clasificate c a simptome neexplicate medical (Sarpe si colab., 20 06) Astfel,
simptomele fizice sau somatice sunt vazute ca simpt ome "reale", cand pacientii cu astfel de simptome a u o
patologie organica, in timp ce simptomele somatice la care nu exista o patologie organica subjacenta s unt
simptome "nereale", care sunt doar "in mintea" paci entului iar pacientii pot fi luati ca responsabili pentru acestea
(Hatcher si Arroll, 2008). Acest ultim fel de simpt ome au fost numite simptome de somatizare sau somat oforme,
fiind generate de un mecanism specific, numit "soma tizare". Aceste simptome au obtinut pentru prima oa ra un loc
intr-o clasificare nosologica in DSM-III (APA, 1980 ).
Tulburarile de somatizare reprezinta un grup circu mscris de tulburari mentale caracterizate prin mult iple
simptome somatice care sunt inca inexplicabile din punct de vedere medical (Hiller si Janca, 2003). Pr in
somatizare se intelege tendinta de a experimenta si comunica o plangere somatica ca raspuns la stressu l
psihosocial si a cauta un ajutor medical pentru ace asta plangere (Lipowski, 1988). Prezentarea acestor tulburari
somatice poate diferi de la o cultura la alta, dar conceptul a fost este unanim acceptat. Termenul de tulburari
somatice a fost considerat ca o "umbrela" pentru va riate conditii clinice, precum tulburarile de somat izare,
tulburarile somatoforme, tulburarile conversive sau hipocondria. Caracteristic acestor simptome este d istressul
subiectiv, nacazul celor care le traiesc.
O problema pe care o ridica aceste simptome este c a evaluarea lor poate diferi de la profesionist la
profesionist pentru ca insasi aceasta evaluare este in sine subiectiva. Aceasta problema ridica in mod imperios
nevoia unei masurari obiective ceea ce se reduce pa na la urma la utilizarea instrumentelor de masura s tandardizate
si cu proprietati psihometrice adecvate.
Pentru DSM-IV (APA, 1994) si pentru Clasificarea I nternationala a Bolilor, versiunea 10-a, a
Organizatiei Mondiale a Sanatatii (CIB-10, WHO, 199 3) diagnosticul de tulburare de somatizare inseamn a o
istorie de plangeri somatice inceputa inainte de va rsta de 30 ani, pe o perioada de mai multi ani si c are nu poate fi
explicata de o tulburare fiziopatologica. Mai exist a si termenul de "simptome inexplicabile medical", folosit mai

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
370 ales de medicii somaticieni, care se refera la simp tomele fizice fara cauze medicale, medicii avand gr eutati in a
identifica si descrie o patologie clara organica ac estor bolnavi (Henningsen si colab., 2011). Pentru Fink si colab.
(2002) , simptomele nexplicabile medical, numite si simptome functionale, pot fi definite ca " conditii cand
pacientul se plange de simptome fizice care cauzeaz a ingrijorare excesiva sau disconfort si care condu c pacientul
sa caute tratament, dar la care nici o patologie or ganica sau baza pato-fiziologica nu poate fi gasita ".
Pentru majoritatea covarsitoare a doctorilor, exis ta astazi simptome fizice corespunzatoare bolilor
organice si simptome psihice corespunzatoare bolilo r psihice si mai exista si o categorie reziduala, a flata pe " no-
man's land ", intre teritoriul medicinei si psihiatriei, boli numite generic, boli de somatizare. Exemple de astf el de
tulburari sunt sindromul de colon iritabil, fibromi algia, sindromul oboselii cronice, sindromul dureri i cronice,
pseudo-epilepsia, sindromul durerii precordiale far a origine cardiaca, sau simptome disparate precum d ureri de
ceafa sau spate, dureri de cap, oboseala, vertij, t initus, palpitatii, dureri musculare, etc.
Totusi cel mai bun termen pentru a descrie plangeri le somatice ale pacientilor cu etiologie neclara es te inca
subiect de controverse. S-au folosit nenumarati ter meni precum simptome somatice functionale, simptome de
somatizare, simptome psihosomatice, simptome vagi, plangeri subiective de sanatate, sau simptome inexp licabile
medical. Acest din urma termen, impreuna cu cel de somatizare sunt cele mai utilizate atat in clinica cat si in
literatura stiintifica cu toate ca exista voci care spun spun ca termenul de simptome inexplicabile me dical este
criticabil din cauza ambiguitatii sale sau pentru c a nu ofera informatii despre cauza, durata, severit ate si
semnificatia simptomelor (Marks and Hunder, 2015).
Astazi este inca folosita nomenclatura promovata d e CIB-10 si DSM-IV care vorbesc de tulburari de
somatizare, tulburari nediferentiate de somatizare, hipocondria, tulburari de conversie, tulburarea de durere si
tulburarea dismorfica.
In 2013, DSM-5 a inlocuit vechile etichete diagnos tice si le-a totpit pe toate intr-o singura entitat e numita
tulburarea cu simptome somatice (" Somatic symptom disorder "). Aceasta tulburare este definita de " unul sau mai
multe simptome somatice care provoaca necazuri si s uparari si care conduc la a perturbare semnificativ a a vetii
curente si la emotii, ganduri si comportamente exce sive legate de aceste simptome somatice ". Clasificarea DSM-5
este un pas inainte fata de DSM-IV din cauza ca dia gnosticul de tulburare cu simptome somatice nu mai ia in
considerare daca exista sau nu o explicatie medica la (Mayou, 2014), ci doar ca ele sa fie persistente , mai mult de
6 luni, sa fie suparatoare, sa conduca la perturbar ea semnificativa a vietii de zi cu zi, sa creieze o multime de
preocupari referitoare la gravitatea acestora, la u n nivel inalt de anxietate si sa duca la eforturi e xcesive pentru
diagnosticul si tratarea lor (Kurlansik and Maffei, 2016). Aceasta nou viziune este " o privire alternativa asupra
tuturor simptomelor somatice, atat explicabile cat si inexplicabile medical; aceste simptome nu sunt n ici
reflectarea patologiei corporale, nici manifestarea simplista a proceselor mentale, mai curand sunt re flectarea
output-ului cerebral al integrarii factorilor etiol ogici biologici, psihologici si sociali " (Sharpe, 2013).
Diagnosticul de tulburare cu simptome somatice poat e fi considerat ca un "trans-diagnostic" pentru var iate
simptome medicale si non-medicale care au in comun o expresivitate psihologica si comportamentala spec ifica.
Tot DSM-5 inclocuieste termenul de hipocondrie cu cel de tulburarea de anxietate fata de propria
sanatate (" Illness anxiety disorder ") in care anxietatea si preocuparea exagerata fata de posibile boli sunt

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
371 elementele esentiale. In DSM-IV hipocondria era cup rinsa in clasa mare a tulburarilor de somatizate si era
caracterizata de frica sau credinta de a avea o boa la serioasa bazata pe o interpretare gresita a senz atiilor corporale.
Aceasta definitie a fost criticata pentru ca se put ea confunda cu tulburarea deliranta de tip somatic si din acest
motiv a aparut termenul de anxietate fata de sanata te in care hipocondria reprezenta doar forma severa a acestie
forme de anxietate (Hart si Bjorgvinsson, 2010). Pe de alta parte, s-a constatat ca 75% din indivizii cu hipocondrie
erau preocupati excesiv de simptome somatice si 25% aproape ca nu aveau simptome somatice, dar in schi mb
aveau multa anxietate fata de o posibila boala. Atu nci, DSM-5 a varsat pe cei 75% in "tulburarea cu si mptome
somatice" iar ceilalti 25% au fost trecuti in cate goria tulburarilor anxioase sub eticheta de " health anxiety ". Aici
au intrat subiectii cu anxietate si preocuparea fat a de boli dar care nu prezenta neaparat simptome so matice
(Starcevici, 2013).
Viitoarea si mult asteptata versiune a 11-a Clasif icarii Internationale a Bolilor – OMS, va propune u n nou
termen pentru simptomele inexplicabile medical: tul burarea de distress corporal (" Bodily distress disorder ").
Aceasta tulburare este caracterizata de prezenta de simptome corporale care sunt suparatoare pentru in divid si care
capteaza excesiv atentia acestuia, ceea ce duce la repetate contacte cu sistemul medical. Gradul atent iei este clar
excesiv fata de natura si evolutia suferintei. Acea sta atentie excesiva nu este usurata de examinari s i investigatii
medicale adecvate, fiind constatata in majoritatea zilelor pentru mai multe luni si fiind asociata cu o afectare
semnificativa a ariilor de functionare familiala, s ociala, ocupationala si altele. Tipic, tulburarea i mplica multiple
simptome corporale care pot varia in timp (Gurje, 2 015 si Gureje and Reed, 2016).
Atat DSM-5, cat si viitorul CIB-11, doresc sa tran sforme tulburarile somatoforme dintr-o categorie
stufoasa si neomogena, intr-o singura entitate care sa aibe o defintie larga si astfel sa faca loc tul burarilor cu
simptome somatice daca carora nu li s-au gasit actu almente o relatie fiziopatologica cauzala si care a ntreneaza
distressul pacientilor si cautarea insistenta a unu i ajutor medical
In acest capitol voi prezenta mai multe instrument e care sunt adecvate atat pentru masurarea tulburar ilor
somatice, asa cum sunt prezentate in DSM-IV si CIB- 10, cat si pentru noua categorie promovata de DSM-5 .
Atat diagnosticul tulburarilor de somatizare, cum au fost ele in DSM-IV si CIB-10, cat si tulburarea cu
simptome somatice din DSM-5, beneficiaza de instrum ente de diagnostic structurate precum modulul din
"Structured Interview for DSM -IV or DSM-5" (interv iul SCID) sau modulul corespunzator din "Compozit
International Diagnostic Interview" (CIDI) de care am vorbit intr-un capitol anterior. O alternativa a l aceste
interviuri structurate ar fi "International Diagnos tic Checklist" (IDCL) care are versiuni separate pe ntru DSM-IV
si CIB-10 dezvoltat de Hiller si colab. (1996).
Dupa parerea mea, este inca important sa pastram a mbele nosologii, DSM-IV, CIB-10 si DSM-5, cu
criteriologia proprie, pentru tulburarile cu simpto me neexplicate medical, acestea aducandu-ne o preze ntare larga
a acestor tulburari atat de neglijate de somaticien i si chiar de psihiatrii.
Daca diagnosticul clinic poate fi facut cu destul succes si cu interviul clinic nestructurat, respect iv
evaluarea anamnestica a pacientului, in schimb dete ctarea rapida si precoce a simptomelor de somatizar e este un
deziderat curent in sectiile de medicina somatica s au in sectiile de psihiatrie la cazurile in care ex ista o
comorbiditate somatica la tulburarile depresive sau anxioase, in special. Acest screening se face cu d oua feluri de

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
372 instrumente, fie cu chestionare dedicate acestui sc op, fie cu liste de simptome, asa-zisele checklistu ri. Apoi mai
sunt instrumentele de evaluare a severitatii simpto melor, de fapt instrumentele cele mai importante pe ntru aceasta
entitate diagnostica. Aceste instrumente permit eva luarea severiattii simptomelor inainte de adoptarea unui plan de
tratament si evolutia lor in timp si pot stabili cr iteriile ameliorarii si externarii dintr-un program de tratament. Apoi
nu trebuie uitate instrumentele care evalueaza cogn itiile din spatele acestor simptome, cognitii care stabilesc
oportunitatea tratamentelor psihologice si urmaresc eficacitatea lor (Hiller si Janca, 2003).
Dupa Chaturvedi si Desai (2013) un instrument idea l pentru a masura simptomele somatice trebuie sa
indeplineasca mai multe calitati printre care o des criere a simptomelor, numarul simptomelor, frecvent a si durata,
severitatea lor, o descriere calitativa, interferen ta cu functionarea, distressul cauzat de simptome s au credintele
cognitive care sustin simptomul.
Mai jos voi prezenta mai multe instrumente utiliza te in masurarea simptomelor somatice fara o cauza
organica. Din pacate nici unul din aceste instrumen te nu indeplineste in totalitate criteriile de mai sus. De aceea,
uneori, este bine ca acelasi subiect sa fie evaluat cu mai multe din aceste instrumente.
Am incercat sa prezint scalele "de la vechi la nou ", in functie de anul de aparitie, pentru a permite astfel o
viziune istorica a felului cum aceste instrumente a u evoluat de-alungul timpului.

9.1. SCREENINGUL PENTRU SIMPTOMELE DE SOMATIZARE ( Screening for Somatoform
Symptoms – SOMS )

Scala SOMS a fost dezvoltat de Rief si colab. ( 19 95 si 1997). Ea este o lista cu 53 simptome pe care
subiectul trebuie sa le indice ca fiind prezente sa u absente in ultimii 2 ani. Aceasta este versiunea numita SOMS-
2. Exista si versiunea SOMS-7 unde fiecare simptome este evaluat pentru o perioada de 7 zile in urma p e o scala
Likert cu 5 ancore. Aceasta versiune poate fi folos ita atat pentru screening cat si pentru evaluarea s everitatii
simptomelor.
Scala SOMS include toate simptomele specificate in definitiile tulburarilor psihosomatice conform DSM- IV si
CIB-10. Se evalueaza numai simptomele pe care doct orul nu le gaseste legatura cu o tulburari fiziopat ologica
explicativa pentru prezenta lor, adica fara o cauza organica, celelalte sunt lasate de-o parte. Chesti onarul include si
intrebari legate de frecventa vizitelor la doctor, daca doctorul a acceptat existenta acestor simptome , influenta
simptomelor asupra bunastarii subiectului, debutul si durata acestor simptome.
Prin aplicarea acestui chestionar se poate vedea d aca exista evidente pentru prezenta unei tulburari de
somatizare, respectiv numarul de simptome pe care s ubiectul l-a notat ca prezente, chiar si in forma u soara.
Instrumentul furnizeaza un index de somatizare care este suma scorului itemilor prezenti la subiectul respectiv,
scor care arata severitatea tulburarii de somatizar e.
Conform autorilor care au dezvoltat chestionarul, SOMS-2 are un scor bun de confidenta la proba test-
retest si o nota de consistenta interna de 0,88. SO MS-7 prezinta si o buna validitate prin compararea lui cu alte
instrumente printre care Whiteley Index sau intervi ul SCID. Instrumentul este foarte senzitiv (98% sub iecti
identificati corect ca avand tulburarea) si moderat specific (63% subiecti identificati corect ca neav and tulburarea)
pentru a identifica pacientii cu tulburare de somat izare (Rief si Hiller, 2003).

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
373 Cele 53 de simptome ale checlistului sunt prezenta te in Anexa Nr. 1 ca si frecventa lor pe un esantio n de
populatie din Germania de 2050 persoane cu varsta c uprinse intre 14 si 92 ani.

9.2. SCREENERUL OMS PENTRU TULBURARILE SOMATOFORME (The Screener for
Somatoform Disorders)

Screenerul pentru tulburari somatoforme a fost dez voltat de Organizatia Mondiala a Sanatatii (Janca s i
colab. 1995a, 1995b) impreuna cu alt instrument, " The Somatoform Disorders Symptom Checklist " pentru
evalearea tulburarilor somatoforme de-alungul a dif eritelor culturi.
Screenerul pentru tulburari somatoforme este dedic at studiilor epidemiologice. El este constituit din tr-un
set de 12 intrebari care se coteaza cu Da sau NU in functie de prezenta sau absenta simptomului. Instr umentul este
unul de auto-evaluare, respondantul completandu-l s ingur, fara nici un ajutor din afara. Cotarea pozit iva a trei sau
mai multe intrebari pentru simptome care au persist at mai mult de trei luni conduce la suspiciunea pre zentei unei
tulburari de somatrizare si la necesitatea evaluari i subirectului cu un instrument de diagnostic.
Screenerul pentru tulburari somatoforme este preze ntat in anexa Nr. 2.

9.3. CHESTIONARUL COMPORTAMENTULUI DE BOALA (Illne ss Behavior Questionnaire
– IBQ)

Chestionarul IBQ, dezvoltat de Pilowsky si Spence (1975, 1994) este unul din cele mai vechi instrumen te
de evaluare din acest domeniu si este destinat sa m asoare comportamentul anormal de boala care ar fi u na din
caracteristicile tulburarilor de somatizare. Datori ta perioadei in care a fost construit, se spune ca acest instrument
nu este aliniat la formularea actuala a tulburarilo r de somatizare (Hiller si Jance, 1993). Totusi, el reuseste sa
evalueze unele din trasaturile esentiale ale unui s ubiect cu o astfel de suferinta, respectiv atitudin ea fata de
simptomele somatice, ideile si afectele, atributiil e si ingrijorarea data de ele (Pilowsky, 1993).
Chestionarul IBQ cuprinde 62 itemi evaluati cu DA si NU. Prin analiza factoriala chestionarului i s-a u
decelat sapte subscale: hipocondrie (GH), convinger e de boala (DC), psihologic vs somatic in perceptia bolii
(P/S), inhibitie afectiva (AI), tulburare afectiva (AD), negare (D) si iritabilitate (I). Scala cupri nde 14 itemi ai
Indexului Whiteley pentru hipocondrie (raspuns DA l a itemii 1, 2, 9, 10, 21, 24, 33, 34, 38, 39, 41 si raspuns NU
la itemul 8) si restul de 48 itemi sunt dedicati tu lburari de somatizare (vezi Anexa Nr. 3)
Chestionarul IBQ prezinta o foarte buna stabilitat e la proba test-retest si o bune validitate de cont inut
(Corcoran si Fischer, 2000).

9.4 . SCALA ATITUDINILOR DE BOALA (Illness Attitude Scale – IAS)
Acest instrument a fost dezvoltat de Kellner in 198 6 pentru a descrie tulburarile psihopatologice ce
insotesc credintele si atitutinile hipocondriace, t oate conducand la un comportament anormal de boala. Scopul
explicit a fost sa se creieze o scala care sa exclu da itemii care se pot intalnii si in alte boli, pre cum in tulburari ale
somnului sau depresie (Kellner, 2000).

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
374 Scala IAS este compusa din 29 item cotati pe o sca la Likert cu cinci puncte, de la 0=deloc, la
5=majoritatea timpului, iar scorul total se obtine adunand scorurile individuale ale itemilor scalei ( vezi Anexa nr.
4).
Prin analiza factoriala scala se divide in 9 subsc ale: ingrijorare pentru boala (itemi 1-3), ingrijor are afata
de durere (itemi 4-6), obiceiuri de sanatate (itemi 7-9), credinte hipocondriace (itemi 10-12), tanato fobia (itemi
13-15), fobia de boala (itemi 16-18), preocupari cu boala (itemi 19-21), experienta cu tratamentul (22 -24) si
efectele simptomelor (26-28). Alta analiza factoria la a identificat doar doua subscale: anxietate fat a de sanatate si
comportamentul de boala (Rief si colab. 2001). Item ii 15a si 25 nu sunt scorati.
Exista trei versiuni ale IAS: i) versiunea "stare" care evalueaza starea subiectului in ultima luna; ii)
versiunea "trasatura", care evalueaza itemii pe o l unge perioada de timp, si versiunea "standard" care nu impune
nici o cadru de timp.
Keller (2000) nu recomanda calcularea unui scor to tal al scalei si sugereaza ca un scor de 3 sau 4 la
oricare item din subscalele de credinte hipocondria ce sau de fobia de boala coreleaza bine cu diagnost icul de
hipocondrie (peste 90%). In general, scorul fiecare i subscale se poate intinde de la 3 la 15 si un sco r mare indica
mai multa patologie.
Un studiu foarte recent (Hedman si colab. 2015) ar ata ca sesnsitivitate si specificitatea scalei se i ntinde
intre 92,6 si 99,4%. Cat priveste pragul de scor di ncolo de care scala ar diagnostica hipocondria, ace sti autori, prin
medica ROC gasesc ca scorul de 47 conduce la cea ma i echilibrata proportie dintre senzitivitate (95,57 %) si
specificitate (95,24%).
Studiile conduse in diferite tari au confirmat pro prietatile psihometrice foarte bune ale acestei sca le.
Confidenta test-retest a fost foarte buna (Crössman n and Pauli, 2006), iar intercorelatia cu alte scal e pentru
hipocondrie, ca de exemplu Indexul Whiteley, arata o foarte buna validitate si o foarte buna senzitiv itate si
specificitate pentru diagnosticul de hipocondrie as a cum este formulat in DSM-IV (Hiller si Janca, 200 3).
Utilitatea clinica a scalei este pentru evaluarea atitudinilor si comportamentelor din hipocondrie, p entru
screeningul hipocondriei in general, si pentru eval uarea severitatii simptomelor.

9.5. INDEXUL WHITELEY (Whiteley Index of Hypochond riasis – WI)
Indexul Whiteley este un instrument dezvoltata de Pilowsky (1967) destinat sa identifice tulburarea
hipocondriaca, sa evaluaze severitatea atitudinilor hipocondriace (frica de boala, convingerea bolii s i preocuparile
cu boala) si sa masoare raspunsul la tratament (Pil owsky, 2000)
Impreuna cu Scala atitudinilor de boala, aceste ins trumente sunt cele mai utilizate in evaluarea tulbu rarii
hipocondriace.
Scala WI este un instrument de auto-evaluare care are 14 intrebari care sunt scorate cu DA si NU, dec i
este o scala categoriala care poate da raspunsul de prezenta sau absenta bolii. Scorul scalei se face prin adunarea
raspunsurilor de la itemii endorsati pozitiv, deci scorul poate merge de la 0 la 14. Exista si o versi une in care
fiecarei intrebari i se ataseaza o scala Likert cu 5 puncte si astfel putem avea o viziune dimensional a a bolii.
Pe baza analizei factoriale s-au identificat trei subscale: i) preocupare cu boala (preocuparea fata de
senzatiile somatice), ii) fobia de boala (anxietate a fata de sanatate si nevoia pentru asigurare ca nu esta asa), si iii)

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
375 convingerea prezentei bolii (credinta in boala in c iuda evidentei contrarii). O asemenea analiza face recent si
Veddegjarde si colab.(2014) si demonstreaza ca scal a raspunde cel mai bine la modelul cu un singur fac tor si sase
itemi (itemii 1, 4, 6, 8, 10 si 13). Aceasta versiu ne scurta, WI-6, prezinta foarte bune proprietati p sihometrice, este
usor de utilizat si discrimineaza foarte bine trasa turile hipocondriace.
Scala cu 14 itremi este prezentata in Anexa Nr. 5 si este preluata din articolul autorilor citati mai sus.
Scala prezinta bune proprietati psihometrice: 0,81 la proba test-retest si o buna validitate cand s-a
administrat concomitent cu alte scale precum Illnes s Attitude Scale si Somatosensory Amplification Sca le
(Speckens si colab. 1996a). Cu aceasta ocazie s-a d emonstrat ca toate cele trei scale reusesc foarte bine sa
discrimineze corect intre pacientii hipocondriaci s i cei non-hipocondriaci (Hiller si colab. 2002) .
O analiza ROC recenta facuta de Hedman si colab (2 015) a aratat ca scorul prag (" cut-off score" ) pentru
scala WI este de 5, cand exista un echilibru intre senzitivitate si specificitate, adica intre decelar ea adevaratilor
pozitivi si a adevaratilor negativi.

9.6. SCALA AMPLIFICARII SOMATOSENZORIALE (Somatose nsory Amplification Scale –
SSAS)

Scala SSAS a fost conceputa de Barsky si colab. (1 990, 1992) care a pornit de la constatarea ca pacie ntii
cu somatizare tind sa fie hipersenzitivi la senzati ile normale corporale, au o toleranta scazuta fata de senzatiile
inconfortabile din corp si le interpreteaza ca simp tome si ca evidente ale unei boli (Barsky, 1992). A cest
mecanism, care incearca sa explice aparitia simptom elor de somatizare, a fost numit "amplificarea
somatosenzoriala".
Sintetic, amplificarea somatosenzoriala se refera la tendinta unor subiecti de a trai senzatile somat ice ca
intense, nocive si suparatoare. Este de presupus ca acest mecanism sa joace un rol important in aparit a de variate
conditii medicale cu simptome somatice carora nu li se gasesc o explicatie fiziopatologica.
Scala cuprinde 10 intrebari care incearca sa captu reze tendinta de amplificare a senzatiilor corporal e ale
subiectilor cu simptome de somatizare. Fiecare intr ebare este scorata pe o scala Likert cu cinci ancor e, de la 1= nu
este de loc, la 5= este foarte adevarat, in functie de cat de caracteristic este pentru subiect, si as tfel scorul scalei se
poate intinde de la 10 la 50. Atunci cand s-a cauta t sa se stabileasca un " cut-off score ", pragul de 32 a fost gasit a
fi cel mai convenabil (Nakao si colab. 2002).
Scala prezinta trei componente: i) hipervigilenta si cresterea atentiei pe senzatii corporale neplac ute, ii)
tendinta de a selecta si focusa pe senzatiile relat iv neimportante sau neobisnuite, si iii) tendinta d e a lua senzatiile
viscerale si somatice ca anormale, patologice si si mptomatice pentru o boala. Scala SSAS este prezenta ta in
Anexa Nr. 6
Studiile de validitate au aratat o buna corelatie a acestei scale cu rezultatele altor instrumente ca re
masoara hipocondria si tulburarile de somatizare (S peckens si colab. 1996a si 1996b). La proba de conf identa test-
retest scala SSAS scorul a fost de 0,72 (Barsky, 19 92), iar la consistenta interna 0,83 (Martinez si c olab., 1999),
iar la testul de concordanta inter-rater scorul a f ost mai mare de 0,40 (Desai si colab. 2015).
Utilizarea clinica a scalei ne permite sa cuantifi cam intensitatea variatelor simptome somatice de ca re se
plange subiectul, eliminand judecata subiectiva a c linicianului. La fel, scala SSAS este utilizata si ca un indicator

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
376 de somatizarii in timpul unui tratament pentru vari ate alte diagnostice, sau pentru evaluarea longitud inala a
rezultatelor in terapia tulburarilor psihosomatice (Nakao si Barsky, 2007).

9.7. INVENTARUL PENTRU ANXIETATEA FATA DE SANATATE ( Health Anxiety
Inventory – HAI)

Inventarul HAI a fost creiat de Salkovskis si colab (2002) si are la baza teoria cognitiv-comportament ala
a anxietatii care ia in consideratie credintele ind ividului fata de propria sanatate. Inventarul mai d oreste totodata si
sa "repare" deficinetele scalelor Whiteley Index si Illness Attitude Scale in masurarea hipocondriei, astfel incat
HAI se arata ca un instrument robust prin care se p ot deosebi indivizii cu hipocondrie de cei cu alte forme de
anxietate.
Inventarul HAI consta in 64 de intrebari care sunt raspandite in sapte subscale. Exista si o versiune
scurta, doar cu 18 intrebari, numita " short-HAI " sau SHAI care este curent folosita in practica, s i pe care o descriu
mai jos. Fiecare intrebare este acompaniata de patr u propozitiuni care acopera o plaja de severitate. Intrebarile se
refera la un cadru de timp de 6 luni si fiecare int rebare este cotata cu o nota de la 0 la 3. Pe baza acestor note se
construieste scorul total al scalei (vezi Anexa Nr. 7).
SHAI prezinta o foarte buna confidenta asa cum a c onstatat Alberts si colab (2013) inventariind 16 st udii
publicate anterior. La fel, scala prezinta o mare s tabilitate in timp la proba test-retest pe un inter val de 3 saptamani
(Olatunji si colab. 2011). Cat priveste studiile de validitate, respectiv administrarea concurentiala a scalei cu alte
scale, sau cu diagnosticul clinic traditional, au e videntiat ca SHAI genereaza un diagnostic corect si poate
discrimina intre anxietate de sanatate si alte prob leme medicale (Alberts si colab. 2013).
Prin analiza factoriala Salkovskis si colab (2002) evidentiaza doi factori: i) factorul anxietate pri vitor la
sanatate, care cuprinde primii 14 itemi, si ii) fac torul consecinte negative care cuprinde ultimii 4 i temi, lucru
confirmat si de studii ulterioare. Autorii mai sus citati furnizeaza scorurile medii obtinute pe un lo t de 59
hipocondriaci, 46 persoane cu tulburari anxioase (2 2 cu fobie sociala si 26 tulburare de panica) si 22 persoane
indemne, scoruri care sunt prezentate in Tabelul Nr . 6.

Hipocondrie Tulburari anxioase Lot control
Subscala anxietatea fata de propria sanatate 30,1 ± 5,5 14,9 ± 6,2 9,4 ± 4,5
Subscala consecinte negative 7,8 ± 2,8 3,6 ± 2,2 2, 2 ± 2,1
Scor total 37,9 ± 6,8 18,5 ± 7,3 12,6 ± 5,0

Tabelul nr. 6: Scorurile medii la scala SHAI (dupa Salkovskis si colab., 2002)

9.8. CHESTIONARUL COGNITIILOR DESPRE BOALA SI SANA TATE (Cognitions about
body and health questionnaire – CABAH)

Acest instrument a fost construit de Rief si colab . (1998) si se bazeaza pe modelul explicativ cognti v-
comportamental al tulburarilor de somatizare care s ubliniaza rolul interpretarilor aberante legate de functionarea
corpului, a senzatiilor corporale si a credintelor legate de sanatate. Acest model se mai bazeaza si p e atitudinile
disfunctionale legate de sanatate si pe tendinta de a lua senzatiile corporale ca simptome. Acest mode l a preluat

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
377 unele din ideile altor modele explicative ale simpt omelor somatice fara baza fiziopatologica, precum a mplificarea
somatosenzoriala care duce la interpretarea catastr ofica a senzatiilor corporate (Kirmayer si Taillefe r, 1997), sau
fenomenul de hipersenzitizare cognitiva care explic a de ce simple senzatii coporale sunt considerate s imptome
indicatoare de boli (Verkuil si colab. 2007).
Chestionarul CABAH ere 31 intrebari care sunt scor ate pe o scala Likert cu 4 puncte (0 = complet gres it,
3 = complet adevarat), intrebari privind interpreta rea semnalelor corporale, perceptia evenimentelor c orporale
minore, atitudinile fata de corp si sanatate si obi ceiurile de sanatate. Scorul scalei se obtine prin adunarea
scorurilor itemilor individuali, mergand de la 0 la 93; un scor mare indica prezenta unor cognitii dis functionale ce
sustin simptomele de somatizare.
Consistenta interna a chestionarului a fost intre 0,68 si 0,90 pe un lot clinic de 493 pacienti. Anal iza
factoriala a evidentiat cinci factori: inteerpretar ea catastrofica a senzatiilor corporale, senzatiile vegetative,
slabiciunea corporale, intoleranta la senzatii corp orale si obiceiuri de sanatate. Scala este prezenta ta in Anexa nr.
8.
Utilitatea clinica a chestionarului este mai ales in cazul inrolarii pacientilor in terapii psihologi ce si
urmarirea eficacitati lor.

9.9. CHESTIONARUL SANATATII PACIENTULUI (Patient He alth Questionnaire – PHQ-15)

Studiile epidemiologice arata ca intre 10 si 15% d in pacientii care se adreseaza la medicul de medici na
generala prezinta simptome de somatizare, adica sim ptome fizice asociate asociate cu distress psiholog ic si cu
comportament de cautare a sanatatii, respectiv vizi te frecvente la medic (Kroenke si colab. 2002). Ace ste date
explica incarcare profesionala a medicinii de famil ie si la necesitatea distingerii acestor cazuri de plangerile
somatice care au substrat fiziopatologic, lucru car e subliniaza importanta instrumentelor specifice de screening.
Chestionarul sanatatii pacientului (" Patient Health Questionnaire ") este un instrument de auto-evaluare,
dezvoltat de Spitzer si colab (1999), pentru a fi u tilizat la nivelul ingrijirilor primare cu scopul i dentificarii rapide
a tulburarilor psihiatrice majore intalnite la aces t nivel. Instrumentul este compus din doua sectiuni , PHQ-9 pentru
identificarea tulburarilor bine definite precum tul burarea depresiva, si PHQ-15 pentru tulburarile psi hice care
cuprind si simptome somatice.
In domeniul tulburarilor de somatizare, instrument ul PHQ-15 s-a dovedit un instrument valid de
depistare a somatizarii. El cuprinde 15 intrebari l egate de tot atatea simptome somatice prezente in u ltimele 2
saptamani si evaluate pe o scala cu trei ancore in care: 0=deloc, 1=putin, 2=mult. Scorul total al sca lei poate fi
cuprins intre 0 si 30, iar autorii au despins urmat oarele trepte de severitate pentru simptomrele soma tice: scor 0-4
severitate minima, 5-9 severitate joasa, 10-14 seve ritate medie si 15-30 severitate mare.
Studiul de confidenta facut de Kroenke si colab. ( 2002), utilizand un lot de peste 3000 persoane, a a ratat
ca confidenta interna a testului este excelenta, cu un indice alpha de peste 0,80, iar administrarea c oncurenta a
chestionarului cu o scala de functionare arata o co relatie inalta intre severitatea simptomelor somati ce si
severitatea problemelor de functionare.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
378 Instrumentul PHQ-15 este indicat sa fie folosit de medicii de medicina generala, de medicii de alte
specialitati si de psiholgii clincieni pentru a ide ntifica prezenta simptomelor somatice si a severita tii lor.
Instrumentul poate fi facut parte si din anamneza c lasica, sau poate fi administrat separat, ca o proc edura
specifica.
Ravensteijn si colab (2009) evalueaza performanta PHQ-15 comparativ cu cea a Interviului structurat d e
diagnostic (SCID-I), cand au fost adminstrate la 21 47 pacienti, si constata ca chestionarul PHQ-15 det ecteaza tot
atat de bine pacientii cu simptome somatice ca si S CID si ca un cut-off point de 3 poate fi folosit ca prag dincolo
de care apare o suspiciune rezonabila de tulburare de somatizare. La acest prag senzitivitatea si spec ificitatea
chestionarului de fost de 78% versus 71%. Stabilita tea test-retest a fost de 0,60.
Mai mult, colectivul de redactare a DSM-5 ofera al aturi de manulul in sine si o serie de "masuratori
emergente" pentru evaluare clinica si cercetare. At unci cand este vorba de evaluarea simptomelor somat ice, DSM-
5 recomanda instrumentul PHQ-15 usor modificat (vez i Anexa Nr. 9), instrument cu aceiasi modalitate de cotare a
raspunsurilor si cu aceleasi praguri de scor.
Foarte recent, Sitnikova si colab. (2017) intrepri nd o laboriasa analiza a proprietatilor a 9 chetion are care
masoara somatizarea utilizand metodologia checklist -ului COSMIN, metodologie care evolueaza calitatea
studiilor in ceea ce priveste proprietatile psihome trice ale instrumentelor de masura, respectiv confi denta, erorile
de masurare, validitatea de continut, validitatea s tructurala, validitatea cross-culturala, etc. Anali za ia in
considerare 154 articole eligibile conform unor cri terii foarte stricte, printre care si 8 articole de spre PHQ-15, si
gasesc ca acest instrument implineste toate criter iile care sa-l recomande pentru a fi folosit la det ectia si evaluarea
severitatii simptomelor somatice.

9.10. CHESTIONARUL DE SIMPTOME – PATRU DIMENSIUNI (Four- Dimensional Symptom
Questionnaire – 4DSQ)

Chestionarul 4DSQ este un instrument de auto-evalu are dezvoltat de Tertulin si colab. (2004 si 2006)
pentru a evalua problemele psihologice cu care un p acient se poate prezenta la nivelul ingrijirilor pr imare.
Conform autorilor lui, principala calitate a chesti onarului este abilitatea lui de a distinge distress ul general al
pacientului precum si depresia, anxietatea sau soma tizarea, care reprezinta cele patru dimensiuni ment ionate in
numele sau.
Prin distressul psihologic autorii inteleg simptom e precum ingrijorare, iritabilitate, tensiune, aten tie
scazuta, tulburari de somn si demoralizare, distres s care apare ca expresie a efortului pe care oameni i il fac pentru
a mentine homeostazia psihologica si functionarea s ociala atunci cand sunt confruntati cu evenimente n egative de
viata, precum boli sau dificultati psiho-sociale. D esi distresul este experienta pe care oameni o trai esc cand au
depresie, anxietate sau somatizare, autorii au cons iderat totusi sa-l puna si ca dimensiune separata i n instrumentul
pe care l-au conceput pentru ca distressul e mai mu lt legat de stress sau functionarea sociala decat d e bolile pe
care le sufera individul.
Chestionarul de simptome cu patru domensiuni cupri nde 50 intrebari distribuite in patru scale. Cele p atru
scale sunt: 1) scala de distress cu 16 itemi; 2) s cala de depresie cu 12 itemi; 3) scala de anxietat e cu 12 itemi si 4)

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
379 scala de somatizare cu 16 itemi. Intrebarile chesti onarului sunt formulate asemanator celor pe care le pune
medicul pacientului. Ele se refera la felul cum pac ientul s-a simtit in ultima saptamana si frecventa cu care
problema a aparut in acest cadru de timp. Scorul ca re se da raspunsurilor se face dupa urmatorul algor itm: 0 =
niciodata, 1 = uneori si 2 = deseori, frecvent sau totdeuna. Astfel, scorul pentru scala de distress poate merge de la
0 la 32, la scala de depresie de la 0 la 23, la sca la de anxietate de la 0 la 24 si la scala de somati xare de la 0 la 36
(vezi Anexa Nr. 10).
Tertulin si colab.(2006) au folosit 10 esantioane diferite, insumand peste 7000 persoane, de la popul atia
clinica, la populatia generala, pentru a testa vali ditatea, confidenta, senzitivitatea si sensibilitat ea acestui
chestionar. Validitatea de criteriu a fost testata prin compararea rezultatelor chestionarului cu rezu ltatele obtinute
cu alte instrumente sau modalitati de diagnostic, p rin compararea suprafetelor de sub curbele ROC, si astfel scala
de distress a fost asociata cu diagnosticul psihoso cial cu un indice de 0,79, asociata cu depresia cu un indice de
0,83, cu anxietate cu un indice de 0,66 si cu somat izarea cu un indice de 0,65. Validitatea de constru ctie a fost
gasita foarte buna, confirmata de scorurile de inte rcorelatie dintre subscale si cu scorurile de corel atie cu alte
instrumente de masura administrate concurential. I n 2016, Terulin si colab. fac din nou un studiu de validitate si
confidenta pentru 4DSQ si de identificare a scoruri lor normative pe un larg esantion de populatie dane za (n =
5273 indivizi). Acest studiu a confirmat proprietat ile psihometrice excelente ale instrumentului si, i n plus, aratat
invarianta scorurilor in functie de varsta, sex si educatie. Studiind in mod exhaustiv studiile publi cate si utilizand
metodologia CODMIN, Sitnikova si colab. (2017) cons tata ca 4DSQ prezinta o puternica consistenta inter na, o
mai slaba validitate test-retest, o foarte bune val iditate structurala si un nivel moderat de testare a ipotezei.
Datele normative pentru somatizare si pentru popul atia generala daneza (Tertulin si colab., 2016) sun t:
pentru femei (45-64 ani) 5,60 ± 5,12 si pentru barb ati 4,18 ± 4,63, sau 83,9% (n=2382) din femeile din esantion au
avut scorul cuptins intre 0 si 10, si 92,1% (n=4623 ) din barbatii din esantion au avut scor intre 0 si 10 la scala de
somatizare.
In concluzie, chestionarul 4DSQ apare ca un instru ment de autoraportare valid pentru masurarea atat a
depresiei sau anxietatii, cat si pentru masurarea s omatizarii si distressului, lucru care ne interesea za pe noi, in
aceasta sectiune.
Utilitatea instrumentului este atat clinica, cat s i in scop de cercetare. In scop clinic, scala poate fi utilizata
cu succes la nivelul ingrijirilor primare, pentru d etectarea si evaluarea severitatea spectrului tulbu rarilor
psihologice ale pacientului si a distressului speci fic, generat de aceste suferinte, si cel general, g enerat de stress si
ale contrarietati ale vietii. Pentru psihologii cli nicieni si pentru psihiatria de legatura, utilitat ea lui este evidenta
din aceleasi motive de mai sus, si din identificare a spectrului suferintei subiectului inainte de a fi inrolat intr-un
program de tratament. In sectiile clinice de medici na somatica, instrumentul poate fi utilizat cu succ es pentru a
evalua comorbiditatea psihiatrica, rolul ei in dist ressul general al pacientului si ponderea tulburari lor
psihosomatice.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
380 9.11. SCALA TULBURARII CU SIMPTOME SOMATICE – CRIT ERIUL B (The Somatic
Symptom Disorder – B Criteria Scale – SSD-12)

DSM-5 reprezinta o schimbare semnificativa in conc eptia noastra despre somatizare. In aceasta
nosologie, diagnosticul simptomelor somatice fara o baza fiziopatologica nu se mai bazeaza pe un crite riu de
excludere, respectiv pe absenta unei explicatii med icale, ci pe prezenta unui criteriu pozitiv, respec tiv impactul
psihologic pe care prezenta acestor simptome il are asupra individului. Astfel, focusul se muta de la cauza la efect!
Criteriile pentru tulburare cu simptome somatice (" Somatic Symptom Disorder" – SSD ) constau in i) preocupare
disproportionata fata de boala si de schemele cogni tive care o sustin, ii) distresul emotional exagera t si iii) un
comportament de boala maladaptativ.Aici nu este vor ba de o tulburare psihologica, ci de modul disfunct ional prin
care individul reactioneaza si incearca sa depaseas ca problema existentei acestor simptome (Bratsky, 2 016).

Aceasta schimbare in criteriologia simptomelor, ma i inainte denumite simptome de somatizare, face ca
instrumentele standardizate de detectie si masurare a lor, sa fie mai importante ca oricand. Aceste no i instrumente
trebuie sa se focalizeze pe gandurile, afectele si comportamentele subiectilor si nu pe simptomele pro priu-zise.
Toussaint si colab. (2016) construiesc o scala ing rijita si riguroasa pentru evaluarea tulburarii cu
simptome somatice, scala numita " Somatic Symptom Disorder – B Criteria Scale " si abreviata ca SSD-12, care
este o scala de auto-evaluare care are intentia de a evalua criteriul B al acestei entitati clinice no i, adica rasunetul
psihologic al simptomelor. Acest instrument nu eval ueaza criteriul "A", respectiv simptomele de care s e plange
subiectul, si care au fost tinta atator instrumente de pana acum ca in cazul PHQ-15, ci criteriul B, r espectiv
impactul psihologic al simptomelor.
Istoria acestei scale incepe cu constructia unui c hestionar cu 15 itemi care avea pretentia de a culg e
experientele subiectilor care implineau criteriile criterii pentru SSD, experinte care erau impartite in patru
categorii: grija fata de boala, experienta bolii, d ificultatile de relatie cu doctorii si impactul bol ii. Acest chestionar
a reprezentat fundatia pentru scala SSD-12, instrum ent cu 12 intrebari scorate pe o scala Likert cu 5 puncte (vezi
Anexa Nr. 11).
Studiul de validitate si confidenta a fost facut p e un lot de 501 subiecti aflati in ingrijirile prim are ale
unor medici de medicina generala din Munchen, Germa nia. Acest studiu a gasit o nota foarte buna de con fidenta
(indice Cronbach = 0,92), analiza factoriala confir matorie arata ca modelul general al factorului B j ustifica
folosirea scorului total al scalei care coreleaza s emnificativ cu incarcatura subiectiva pe care o res imt subiectii, iar
validitatea de constructie a scalei a fost foarte b una atunci cand scorul total a fost corelat cu scor urile altor scale,
precum PHQ-15 sau WI. In concluzie, autori au motiv e sa afirme ca scala SSD-12 este confidenta si vali da pentru
a masura criteriul B, impactul psihologic, a tulbur arii cu simptome somatice din DSM-5 si poate fi rec omandata
pentru evaluarea acestei entitati clinice la nivelu l ingrijirilor primare si nu numai.
Imediat dupa aparitia scalei SSD-12, Xiong si cola b. (2017) au intreprins un studiu care sa testeze f elul
cum intrumentul acesta citeste tulburarea cu simpto me somatice si constata ca pe un lot de 491 pacient i din 10
spitale din China instrumentul SSD-12 ooperationali zeaza criteriile de diagnostic, evaluand corect tra saturile
cognitve, afective si comportamentale ale subiectil or cu aceasta afectiune. Mai mult, instrumentul reu seste sa

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
381 identifice corect indivizii cu astfel de problema c and se foloseste un cut-off point de 2 pentru fieca re dintre
subscale lui SSD-12: subscala aspecte cognitive – i temii 1, 4, 7, 10; subscala aspecte afectie – itemi i 2, 5, 8, 11;
subscala aspecte comportamentale – itemii 3, 6, 9, 12).
Tot in acest rastimp, Toussaint si colab. (2017) r eia studiul de validitate si confidenta, dar de dat a aceasta
foloseste un esantion din populatia generala in num ar de 2524 participanti cu varsta cuprinse intre 14 si 93 ani.
Validitate de constructie a fost evaluata prin admi nistrarea concurenta cu scalele PHQ-15 si SSS-8 (ce va fi
descrisa mai departe) si au constatat ca scala core leaza semnificativ cu povara data se simptomele som atice si cu
simptomele de anxietate generala, depresie si funct ionare generala. Indicele de confidenta a fost exce lent
(Cronbach alpha = 0,95). Studiul a generat si scoru ri normative in functie de varsta si sex, pentru po pulatia
germana. Astfel scorul prag pentru barbati la varst a de 35-44 ani este de 9, de 14 la varsta de 45-54, de 15 la
varsta de 55-64 si de 17 la grupa de varsta 65-74. La femei scorurile prag, pentru aceleasi grupe de v arsta sunt 15,
15, 18 si respectiv 18.
9.12. SCALA SCURTA DE SIMPTOME SOMATICE – 8 (Somatic Symptoms Scale – SSS-8 )

Scala SSS-8 este o scala scurta, cu 8 itemi deriva ta din PHQ-15 si a fost dezvoltata de … Narrow si colab.
(2013) ca parte a dezvoltarii DSM-5 si a instrument elor emergente folosite pentru evaluarea entitatilo r clinice
componente.
Trei dintre itemii PHQ-15, probleme menstruale, pr obleme sexuale si lesinuri, au fost inlaturati din cauza
prevalentei lor scazute in populatia generala si al ti 5 itemi legati de functionarea cardiovasculara s i
gastrointestinala au fost colapsati in doi noi item i, itemul 1 si 5 (Gierk si colab. 2014). Fiecare it em este scorat pe
o scala Likert cu 5 puncte si se refera la perioada de timp din ultima saptamana, in loc de 4 saptaman i cat era la
PHQ-15.
Scorul scalei se poate intinde de la 0 la 32. Cu c at scorul obtinut la scala este mai mare cu atat po vara
subiectiva data de problemele somatice ale subiectu lui este mai mare. Prin povara (" burden ") se evalueaza
distressul psihologic, necazul subiectiv, incarcatu ra pe care o poarta subiectul care prezinta simptom e somatice.
Autorii recomanda urmatoarele trepte de scor: 0-3 nici o povara, 4-7 povara scazuta, 8-11 povara medi e,
12-15 povara mare si peste 15 povara foarte mare. S -a constatat ca cu cat scorul este mai mare cu atat mai mare
este si frecventa vizitelor medicale pe care subiec tul le face la medicul de medicina generala.
Scala SSS-8 are calitati psihometrice excelente, c onfidenta 0,81, stabilitate la test-retest si valid itate de
constructie foarte buna. Acest calitati ale scalei au fost testate de Gierk si colab. (2014) pe un esa ntion 2510
subiecti din populatia generala a Germaniei.
Foarte recent, Toussaint si colab. (2017) fac o co mparatie intre PHQ-15 si SSS-8 pentru a vedea daca
cele doua instrumente sunt comparabile in ceea ce priveste proprietatile lor psihometrice si in estim area "burden-
ului" dat de simptome. Autorii gasesc ca confidenta scalei PHQ-15 este de α = 0,66 si a SSS-8 de α = 0,72 si ele
coreleaza semnificatic cand sunt aplicate impreuna. Ambele scale coreleaza bine si cu masuratorile dep resiei,
anxietatii, durerii, calitatii vietii si afectari g enerale a functionarii. Mai mult, s-a constatat ca cresterea cu 1 punct a
scorului scaleilor conduce la afectarea functionari i exprimata prin cresterea cu 3,7 – 3,9% a numarulu i de zile de

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
382 dizabilitate. Folosind aceeasi plaja de scoruri (5 – scazut, 10 – mediu si 15 inalt), ambele scale ide ntifica aceleasi
grupe de pacienti in ceea ce priveste calitatea vie tii legate de sanatate si dizabilitatea.
Utilitatea clinica a scalei SSS-8 este de a depist a si evalua distressul psihologic dat de simptomele
somatice ale unui individ si este recomandata ca in strument de screening, de apreciere a burden-ului, a calitatii
vietii legate de sanatate si a dizabilitatii atunci cand se banuieste existenta unei tulburari cu simp tome somatice.

Bibliografie:
Alberts NM, Hadjistavropoulos HD, Jones SL, Sharpe D (2013): The Short Health Anxiety Inventory: a
systematic review and meta-analysis, Journal of Anx iety Disorders, 27: 68–78.

American Psychiatric Association (1980): Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, the Th ird Ed.
Washington DC: American Psychiatric Publ.

American Psychiatric Association (1994): Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, the Fo urth Ed.
Washington DC: American Psychiatric Publ.

Barsky AJ, Wyshak G, Klerman GL (1990): The Somatos ensory Amplification Scale and its relationship to
hypochondriasis. J Psychiatr Res, 24: 323–334.

Barsky AJ (1992): Amplification, somatization, and the somatoform disorders, Psychosomatics 33: 28–34.

Barsky AJ (2016): Assessing the new DSM-5 diagnosti c of somatic symptom disorder, Psychosomatic Medici ne,
78: 2-4.

Chaturvedi SK, Desai G (2013): Measurement and asse ssment of somatic symptoms, International Review of
psychiatry, 25(1): 31-40.

Corcoran K, Fischer J (2000): Measures for Clinical Practice: A Sourcebook, 3rd Ed., 2nd Vol. New Yor k, The
Free Press.

Crössmann A, Pauli P (2006): The factor structure a nd reliability of the Illness Attitude Scales in a student and a
patient sample. BMC Psychiatry, 6:46.

Desai G, Chaturvedi SK, Dahale A, Marimuthu P (2015 ): On somatic symptoms measurement: The Scale for
Assessment of Somatic Symptoms Revisited, Indian J Psychol..Med. 37(1);17-19.

Gierk B, Kohlmann S, Kroenke K et al (2014): The So matic Symptom Scale 8 (SSS-8): A brief measure of
somatic symptom burden, JAMA Intern.Med. 174(3): 3 99-407.

Gureje O (2015): Classification of somatic syndrome s in ICD-11, Current Opinion in Psychiatry, 28: 345 -349.

Gureje O, Reed GM (2016): Bodily distress disorder in ICD-11: problems and prospects, World Psychiatry , 15(3):
291-292.

Hart J, Björgvinsson T (2010): Health anxiety and h ypochondriasis: Description and treatment issues hi ghlighted
through a case illustration. Bulletin of the Mennin ger Clinic: Vol. 74, Special issue: Update on the n ature and
treatment of obsessive-compulsive-related disorders , https://doi.org/10.1521/bumc.2010.74.2.122

Hatcher S, Arroll B (2008): Assessment and manageme nt of medically unexplained symptoms,
British Medical Journal, 336: 1124-1128.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
383 Hedman E,Lekander M, Ljotsson B et al (2015): Optim al Cut-Off Points on the Health Anxiety Inventory,
Illness Attitude Scales and Whiteley Index to Ident ify Severe Health Anxiety, PLoS ONE, (10), 4, e0123 412.

Henningsen P, Fink P, Hausteiner-Wlehle C, Rief W ( 2011); Terminology, classification and concepts, in F
Creed, P Henningsen, P Fink (Eds.): Medically Unexp lained Symptoms, Somatization and Bodily Distress,
Cambridge: Cambridge University Press

Hiller W, Zaudig M, Mombour W (1996):. IDC – Intern ational Diagnostic Checklists for ICD-10 and DSM-IV .
Seattle: Hogrefe & Huber.

Hiller W, Rief W, Fichter MM (2002): Dimensional an d categorical approaches to hypochondriasis, Psycho logical
Medicine, 32:707–718.

Hiller W, Janca A (2003): Assessment of somatoform disorders: a review of strategies and instruments
Acta Neuropsychiatrica, 15: 167–179.

Janca A, Burke JD Jr, Isaac M, et al (1995a): The W orld Health Organization Somatoform Disorders Sched ule: a
preliminary report on design and reliability, Europ ean Journal of Psychiatry 10: 373–378.

Janca A, Isaac M, Costa e Silva JA (1995b): World H ealth Organization International Study of Somatofor m
Disorders: background and rationale, European Jour nal of Psychiatry 9:100–110.

Kellner R (1986): Illness attitude scales, in: Kell ner R (Ed.): Somatization and Hypochondriasis. New York:
Praeger-Greenwood Publishers.

Kellner R (2000); Illness Attitude Scale (IAS), in Rush AJ, Pincus HA, First MB et al (Eds.): Handbook of
Psychiatric measures, Washington, DA: APA Publ.

Kirmayer LJ, Taillefer S (1997): Somatoform disord ers, in SM Turner, M Hersen (Eds.): Adult psychopat hology
and diagnosis (3rd ed.), New York: Wiley.

Kreoenke K, Spitzer RL, Williams JBW (2002): The PH Q-15; Validity of a new measure for evaluating the
severity of somatic symptom, Psychosomatic Medicin e, 64: 258-266.

Kurlansik SL, Maffei MS (2016): Somatic Symptom Dis order, American Family Physician, 93(1): 49-54A.

Lipowski ZJ (1988): Somatization: The concept and i ts clinical application, American Journal of Psychi atry, 145:
1358-1368.

Marks EM, Hunder MS (2015): Medically unexplained s ymptoms: an acceptable term? British Journal of Pai n,
9(2): 109-114.

Martinez MP, Belloch A, Botella C (1999): Somatosen sory amplification in hypochondriasis and panic dis order,
Clinical Psychology and Psychotherapy, 6: 46-53.

Mayou R (2014): Is the DSM-5 chapter on somatic sym ptom disorder any better than DSM-IV somatoform
disorder? The British Journal of Psychiatry, 204: 4 18–419.

Nakao M, Barsky AJ, Kumano H, Kuboki T (2002): Rela tionship between somatosensory amplification and
alexithymia in a Japanese psychosomatic clinic, Psy chosomatics, 43: 55-60.

Nakao M, Barsky AJ (2007): Clinical application of somatosensory amplification in psychosomatic medici ne,
BioPsychoSocial Medicine, 1:17, doi:10.1186/1751-07 59-1-17

Narrow WE, Clarke D, Kuramoto JS et al (2013): DSM- 5 field trials in the United States and Canada, Par t III:
development and reliability testing of a cross-cutt ing symptom assessment for DSM-5, Am. J. Psychiatr.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
384 170: 71–82.

Olatunji BO, Etzel EN, Tomarken AJ et al (2011): Th e effects of safety behaviors on health anxiety: an
experimental investigation, Behaviour Research and Therapy, 49: 719–728.

Olde Hartman TC (2011): Persistent medically unexpl ained symptoms in primary care: The patient, the do ctor and
the consultation: Cap. 1: Introduction. Department of Primary and Community Care, Roadboud University
Nijmegen Medical Center, The Netherland.

Pilowsky I (1993): Dimensions of illness behaviour as measured by the Illness Behaviour Questionnaire. A
replication study, Journal of Psychosomatic Researc h, 37: 53–62.

Pilowsky I, Spence N (1994): Manual for the Illness Behaviour Questionnaire (IBQ), 3rd edn. Adelaide:
University of Adelaide.

Pilowsky I (2000): Whiteley Index of Hypochondriasi s, in Rush AJ, Pincus HA, First MB et al (Eds.): Ha ndbook
of Psychiatric measures, Washington, DA: APA Publ.

Ranesteijn H, Wittkampf K, Lucassen P et al (2009): Detecting somatoform disorders in primary care wit h the
PHQ-15, Ann.Fam.Med. 7:232-238.

Rief W, Hiller W, Heuser J, SomS (1997): Screening fur Somatoforme Storungen. Manual Zum Fragebogen
(SOMS – the Screening for Somatoform Symptoms – Man ual). Berne: Huber Publishers.

Rief W, Hiller W, Geissner E, Fichter MM (1995): A two year follow-up study of patients with somatofo rm
disorders, Psychosomatics, 36: 376–386.

Rief W, Hiller W, Margraf J (1998): Cognitive aspec ts of hypochondriasis and the somatization syndrome ,
Journal of Abnormal Psychology, 107(4): 587-595.

Rief W, Hessel A, Brahler E: (2001): Somatization s ymptoms and hypochondriacal features in the general
population, Psychosom Med, 63: 595–602.

Rief W, Hiller W (2003): A new approach to the asse ssment of the tratment effects of somatoform disord ers,
Psychosomatics, 44: 492-498.

Salkovskis PM, Rimes KA, Warwick HMC, Clark DM (200 2): The Health Anxiety Inventory: development and
validation of scales for the measurement of health anxiety and hypochondriasis, Psychological Medicine , 32: 843–
853.

Sharpe M, Mayou R, Walker J (2006): Bodily symptoms : New approaches to classification, Journal of
Psychosomatic Research, 60: 353-356.

Sharpe M (2013): Somatic symptoms: beyond ‘medicall y unexplained’, The British Journal of Psychiatry, 203:
320–321.

Sitnikova K, Dijkstra-Kersten SMA, Mokkink LB et al (2017): Sistematic review of measurelent proprieti es of
questionnaires measuring somatization in primary ca re patients, Journal of Psychosomatic Research, 103 : 42–62.

Speckens AEM, van Hemert AM, Spinhoven P, Bolk JH ( 1996a): The diagnostic and prognostic significance of
the Whiteley Index, the Illness Attitude Scales and the Somatosensory Amplification Scale, Psychologic al
Medicine, 26: 1085-1090.

Speckens AEM, Spinhoven P, Sloekers PPA, et al (199 6b): A validation study of the Whitely Index, the I llness
Attitude Scales, and the Somatosensory Amplificatio n Scale in general medical and general practice pat ients. J
Psychosom Res, 40: 95–104 .

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
385
Spitzer RL, Kroenke K, Williams JBW (1999): Patient Health Questionnaire Study Group. Validity and uti lity of
a self-report version of PRIMEMD: the PHQ Primary C are Study. JAMA, 282: 1737–1744.

Starcevici V (2013): Hypochondriasis and health anx iety: conceptual challenges, The British Journal of
Psychiatry,
202, 7–8.

Terluin B, van Rhenen W, Schaufeli WB, de Haan M (2 004); The Four-Dimnesional Questionnaire (4DSQ):
mesuring distress and other mental health problems in a working population, Work & Stree, 18(3): 187-2 07.

Terluin B, van Marwijk HWJ, Ader HJ et al (2006): T he Four-Dimensional Symptom Questionnare (4DSQ): a
validation study of a multidimensional self-report questionnaire to assess distress, depression, anxie ty and
somatization, BMC Psychiatry, 6:34.

Terluin B, Smits N, Brouwers EPM, de Vet HCW (2016) : The Four-Dimensional Symptom Questionnaire
(4DSQ) in the general populoation: scale structure, reliability, measurement invariance and normativ d ata: a cross-
sectional survey, Health and Quality of Life Outcom e, 14: 130; DOI 10.1186/s12955-016-0533-4.

Toussaint A, Murray AM, Voigt K et al (2016): Devel opment and validation of the Somatic Symptom Disord er –
B Criteria Scale, Psychosom Med., 78: 5-12.

Toussaint A, Lowe B, Brahler E, Jordan P (2017): Th e Somatic Symptom Disorder – B Criteria Scale (SSD- 12):
Factorial structure, valitity and population-based norms, Journal of Psychosomatic Research, 2017:97: 9-17.

Toussaint A, Kroenke K, Baye F, Lourens S (2017): C omparing the Patient Health Questionnaire-15 and th e
Somatic Symptom Scale-8 as measure of somatic sympt om burden.

Verkuil B, Brosschot JF, Thayer, JF (2007): A sensi tive body or a sensitive mind associations among so matic
sensitization, cognitive sensitization, health worr y, and subjective health complaints, Journal of Psy chosomatic
Research, 63(6): 673-681.

World Health Organization (WHO) (1993): The ICD-10 Classification of Mental and Behavioral Disorders,
Diagnostic Criteria for Research. Geneva: WHO.

Xiong N, Zhang Y, Wei J et al (2017): Operationaliz ation of diagnostic criteria of DSM-5 somatic sympt om
disorders, BMC Psychiatry, 17: 561; DOI 10.1186/s12 888-017-1526-5

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
386

Anexa Nr. 1

SCREENINGUL PENTRU SIMPTOMELE DE SOMATIZARE
(Screening for Somatoform Symptoms – SOMS )

Simptom Frecventa (%)
1 Dureri de cap 19%
2 Dureri abdominala 11%
3 Dureri de spate 30%
4 Dureri articulare 25%
5 Dureri in maini si picioare 20%
6 Dureri in piept 5%
7 Dureri rectale 2%
8 Dureri in timpul actului sexual 1%
9 Dureri la urinare 3%
10 Greata 9%
11 Balonare 13%
12 Disconfort precordial 7%
13 Voma 2%
14 Regurgitare esofagiana 8%
15 Senzatie de arsura piept sau stomac 7%
16 Intoleranta la mancare 12%
17 Pierderea apetitului 7%
18 Gust rau in gura 5%
19 Gura uscata 8%
20 Diaree frecventa 3%
21 Eliminare rectala de fluid 1%
22 Urinare frecventa 9%
23 Forfoteli in burta 3%
24 Palpitatii 11%
25 Disconfort la stomac 11%
26 Transpiratii (reci sau calde) 9%
27 Valuri de caldura sau roseata 9%
28 Gafaiere (inafara efortului) 6%
29 Respiratie dureroasa sau hiperventilatie 5%
30 Oboseala excesiva 8%
31 Pete decolorate pe piele 6%
32 Indiferenta sexuala 11%
33 Senzatii neplacute in zona genitala 2%
34 Greutati de coordonare sau de echilibru 5%
35 Paralizii sau pierderea locala a fortei 2%
36 Dificultati de inghitire sau nod in gat 3%
37 Pierderea vocii 2%
38 Retentie de urina 3%
39 Halucinatii 2%
40 Pierderea senzatiei de pipait sau de senzatii pe piele 1%

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
387 41 Furnicaturi sau amorteli neplacute 5%
42 Viziune dubla 2%
43 Pierderea vederii 1%
44 Pierderea auzului 3%
45 Convulsii 2%
46 Pierderea memoriei 3%
47 Pierderea constiintei 1%
48 Menstruatie dureroasa 9%
49 Menstruatie neregulata 8%
50 Sangerare excesiva in timpul menstruatiei 4%
51 Voma continua in timpul graviditatii 1%
52 Secretie vaginala crescuta 3%
53 Disfunctii de erectie si ejaculare 6%

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
388
Anexa Nr. 2

SCREENERUL OMS PENTRU TULBURARILE SOMATOFORME
(The Screener for Somatoform Disorders- SSD)

A. In ultimele 6 luni ai avut nacazuri cu unul sau mai multe din simptomele de mai jos?
(incerecuieste ceea ce se potriveste)

1. Dureri de cap D A NU
2. Batai rapide de inima DA NU
3. Forfoteli sau disconfort la stomac DA NU
4. Balonare sau gaze excesive la burta DA N U
5. Dureri de spate DA NU
6. Ameteli DA NU
7. Senzatie de cap greu DA NU
8. Gura uscata DA NU
9. Oboseala permanenta DA NU
10. Dureri la anus sau in picioare DA NU
11. Tulburari de somn DA NU
12. Amorteli sau furnizaturi DA NU

B. Au durat aceste probleme cel putin o luna?

NOTA: Simptomele prezentate de subiect nu trebuie sa aibe o cauza organica pentru a fi interpretate ca
expresie a unei tulburari de somatizare.

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
389
Anexa Nr. 3:

CHESTIONARUL COMPORTAMENTULUI DE BOALA
(Illness Behavior Questionnaire – IBQ)

Intrebarea Da Nu Subscala
1 Esti foarte ingrijorare de sanatatea ta?
2 Gandesti ca e ceva serios cu corpul tau? DC – D a
3 Boala ta interfera mult cu viata ta? DC – Da
4 Este usor sa stai cu altii cand esti bolnav? I – Nu
5 Sunt boli in familia ta?
6 Crezi ca esti mai predispus la boli decat alti oa meni?
7 Daca doctorul ti-a spus ca nu ai nimic, il crezi? DC – Nu
8 Iti este usor sa nu te mai gandesti la tine si sa te gandesti la altceva?
9 Te superi cand cineva iti spune ca arati bine dat tu esti de fapt bolnav? GH – Da
10 Esti deseori constient de ce se intampla in corp ul tau? DC – Da
11 Deseori gandesti ca boala ta este o pedeapsa pen tru greselile tale? P/S – Da
12 Ai probleme cu emotiile tale? AD – Da
13 Daca te simti bolnav sau ingrijorat, iti este us or sa te duci la doctor?
14 Crezi ca alti oameni isi dau seaman ce inseamna sa fi bolnav?
15 Ti-e greu sa vorbesti cu doctorul despre boala t a?
16 Ai multe dureri? P/S – Nu
17 Boala ta afecteaza yte fac sa te vezi mai rar cu familia si prietenii? I – Da
18 Ai observat ca devi repede anxios? AD – Da
19 Cunosti pe cineva care are aceeasi boala ca si a ta?
20 Esti mai sensibil la durere ca alti oameni? GH – Da
21 Ti-e frica de boli? GH- Da
22 Poti exprima sentimentele tale la fel de usor ca si alti oameni? AI – Nu
23 Oamenii se simt rau cand esti bolnav?
24 Crezi ca te ingrijorezi mai mult ca altii cand e sti bolnav? GH – Da
25 Crezi ca boala ta afecteaza viata ta sexuala?
26 Simti multe durere cand esti bolnav?
27 In afara de boala ta, mai ai alte probleme in vi ata ta? D – Nu
28 Iti pasa ca oamenii realizeaza sau nu ca esti bo lnav?
29 Ai constatat ca estri gelos pe altii care sunt s anatosi? GH – Da
30 Ai avut ganduri rele despre sanatatea ta pe care nu ai putit sa le scoti din
cap? GH – Da
31 Ai probleme financiare? D – Nu
32 Esti suparat pe altii de felul cum iau boala ta? GH – Da
33 Iti este greu sa-l crezi pe doctor cand iti spun e ca nu este nimic rau?
34 Esti adesea ingrijorat de posibilitatea de a ave a o boala serioasa?
35 Dormi bine? DC – Nu
36 Cand esti suparat, tinzi sa lasi emotiile tale s a se vada? AI – Da
37 Gandesti adesea ca ca ai putea sa te imbolnavest i brusc? GH – Da
38 Exista vreo boala care iti atrage atentia la rad io, TV, ziare, si pe care ti-e
frica sa o ai? GH – Da
39 Simti ca oamenii nu iau destul boala ta in serio s?
40 Esti suparat de cum arati?

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
390 41 Te supara multe simptome? DC – Da
42 Adesea incerci sa explici altora ce simti?
43 Ai probleme in familie? D – Nu
44 Crezi ca este vre-o problema cu mintea ta? P/S – Da
45 Mananci bine?
46 Sunt problemele tale de sanatate cele mai mari p robleme din viata ta? P/S – Nu
47 Constati ca te intristezi repede? AD – Da
48 Esti ingrijorat sau nervos pentru lucruri mici c are par neimportante
pentru altii?
49 Este un pacient docil?
50 Adesea ai simptome de boli grave?
51 Te superi repede?
52 Ai probleme la locul de munca?
53 Preferi sa ti sentimentele in tine? AI – Da
54 Adesea esti depresiv? AD – Da
55 Toate grijile tale ar disparea daca tu ai fi sa natos? D – Da
56 Esti iritat de altii? I – Da
57 Crezi ca simptomele tale sunt cauzate de grija? P/S – Da
58 Iti este usor sa le spui oamenilor cand esti ner vos pe ai? AI – Da
59 Iti este greu sa te relaxezi? AD – Da
60 Ai griji care nu sunt cauzate de boala? D – Nu
61 Constati adesea ca iti pierzi rabdarea cu alti? I – da
62 Iti este greu sa-ti arati sentimentele? AI – D a

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
391
Anexa Nr. 4

SCALA ATITUDINILOR DE BOALA
(Illness Attitude Scale – IAS)

Te rog raspunde la la intrebarile de mai jos. Nu te gandi prea mult inainte de a raspunde.
Incercuieste raspunsul care ti se pare cel mai adev at

Intrebarea
Niciodata Rareori Uneori Adesea Tot timpul 1 Esti ingrijorat de sanatatea ta? 1 2 3 4 5
2 Esti ingrijorar ca ai putea sa te imbolnavesti de o boala severa?
3 Gandurile ca ai putea avea o boala serioara te sp ecie?
4 Daca ai o durere, esti ingrijorat ca ar putea fi data de o boala severa?
5 Daca durerea tine o saptamana sau mai mult, te du ci la un doctor?
6 Daca durerea tine o saptamana sau mai mult, crezi ca te-ai imbolnavit grav?
7 Eviti obiceiuri care ar fi daunatoare pentru tine , precum fumatul?
8 Eviti alimente care nu ar fi sanatoase?
9 Iti examinezi corpul ca sa vezi daca nu e ceva ra u?
10 Crezi ca ai o boala corporala pe care doctorii n u o pot diagnostica corect?
11 Cand doctorii iti spun ca nu ai nimic organic ca re sa explice simptomele tale,
ii crezi?
12 Cand doctorul iti spune ce a gasit, repede crezi ca va apare o boala?
13 Esti speriat de vesti care iti amintesc de moart e (ferpare, comemorari)?
14 Te sperie gandurile de moaate?
15 Ti-e frica ca o sa mori curand?
15a Ti-a spus doctorul ca ai o boala? DA NU
Daca DA, care ______________________________

15b Cat de des te ingrijorezi de aceasta boala
16 Ti-e frica ca ai putea avea cancer?
17 Ti-e frica ca ai putea avea o boala de inima?
18 Ti-e frica ca ai putea avea o alta boala serioas a?
Care boala________________________

19 Cat citesti sau auzi de o boala, vezi ca ai simp tome similare cu aceasta boala?
20 Cand ai o senzatie in corp, vezi ca este dificil sa te gandesti la altceva?
21 Cand ai o senzatie in corp te ingrijorezi?
22 Cat de des vezi un doctor?

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
392 23 Cati diferiti doctori sau alti terapeuti ai vazu t in ultimul an? 0 1 2-
3 4-
5 >6
24 Cat de des ai primit tratament in ultimul an? 0 1 2-
3 4-
5 >6
25 Daca da, care au fost aceste tratamente
___________________________________________________ ___________

26 Te-au oprit din activitate aceste simptome corporal e?
27 Aceste simptome coporale te-au facut sa nu te poti concentra la ceea ce
faceai?
28 Aceste simptome coporale te-au facut sa nu poati sa te bucuri?

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
393

Anexa Nr. 5

INDEXUL WHITELEY
(Whiteley Index of Hypochondriasis – WI)

Nr
item Intrebarea Da
(scor 1) Nu
(scor 0)
1 Esti adesea ingrijorat de posibilitatea de a avea o boala severa?
2 Esti necajit de multe feluri de dureri?
3 Ai constatat ca adesea esti atent da diverse lucr uri care se intampla in corpul tau?
4 Te ingrijorezi mult de sanatatea ta?
5 Adesea ai simptome de boli serioase?
6 Daca o boala iti atrage atentia prin emisiuni rad io, TV, ziare sau converesatii,
imediat te ingrijoreze sa nu cumva sa o faci si tu?
7 Te enervezi cand te simti rau si cineva iti spune ca arati bine?
8 Ai constatat ca te supara multe simptome?
9 Este usor pentru tine sa uiti de problemele tale si sa te gandesti la cu totul
altceva?
10 Iti este greu sa crezi doctorul cand spune ca nu ai nimic care sa te ingrijoreze?
11 Crezi ca oamenii nu iau destul de in serios boli le tale?
12 Crezi ca grija fata de sanatatea ta este mai mar e decat a majoritati oamenilor?
12 Crezi ca exista ceva grav cu corpul tau?
14 Ti-e frica de boli?

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
394

Anexa Nr. 6

SCALA AMPLIFICARII SOMATOSENZORIALE
(Somatosensory Amplification Scale – SSAS)

Te rog sa evaluezi gradul cu care urmatoarele propo zitii sunt caracteristice pentru tine in general

Nr. Item Afirmatia
De loc Putin Moderat Mult Extrem de mult 1 Cand cineva tuseste, ma face si pe mine sa tusesc 1 2 3 4 5
2 Nu pot suporta fumul de tigara, ceata sau poluant ii din aer 1 2 3 4 5
3 Adesea sunt constient de variate lucruri care se petrec in corpul meu 1 2 3 4 5
4 Cand am o echimoza, ma uit la ea mult timp 1 2 3 4 5
5 Ma deranjeaza zgomotele puternice 1 2 3 4 5
6 Uneori imi pot auzi pulsul sau bataile inimii pul sand in urechi 1 2 3 4 5
7 Nu-mi place cand e prea frig sau prea cald 1 2 3 4 5
8 Am repede senzatie de foame in stomac 1 2 3 4 5
9 Ma deranjeaza chiar ceva minor, precumo intepatur a de insecta sau o
zgarietura 1 2 3 4 5
10 Am o mica toleranta la durere 1 2 3 4 5

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
395 Anexa Nr. 7

INVENTARUL PENTRU ANXIETATEA FATA DE SANATATE
(Health Anxiety Inventory – HAI)

Te rog citeste cu atentie fiecare gurp de patru int rebari si alege una care descrie cel mai bine senti mentele tale
din timpul ultimelor 6 luni si incercuieste litera din dreptul ei.

1. a.) Nu sunt ingrijorate de sanatatea mea.
b.) Ocazional sunt ingrijorat de sanatatea mea
c.) Pierd mult timp ingrijorandu-ma de sanatate a mea.
d.) Sunt ingrijorat de sanatatea mea majoritate a timpului.

2. a.) Am dureri mai rar decat majoritatea oam enilor de varsta mea.
b.) Am dureri tat ata cat si altii de varsta me a.
c.) Am dureri mai mult decat altii de varsta me a.
d.) Tot timpul am dureri in corp.

3. a.) In mod obisnuit nu am senzatii sau modif icari in corp.
b.) Uneori am senzatii sau simt modificari in c orp.
c.) Adesea am senzatii sau modificari in corp.
d.) In mod constat am avut senzatii si modifica ri in corp.

4. a.) Sa-mi alung gandurile despre boali nu e ste o problema.
b.) Majoritatea timpului pot sa-mi alung gandur ile despre boli.
c.) Incerc sa-mi alung gandurile despre boli da r uneori nu pot.
d.) Gandurile despre boli sunt puternice si nu pot sa le alung.

5. a.) Niciodata nu mi-e frica de boli serioase .
b.) Uneori mi-e frica de ca o boala serioasa.
c.) Adesea mi-e frica ca am o boala serioasa.
d.) Mereu mi-e frica ca am o boala serioasa.

6. a.) Nu-mi inchipui cum as fi sa fiu bolnav.
b.) Rareori ma inchipui cum as fi sa fiu bolnav .
c.) Deseori ma inchipui cum as fi sa fi bolnav.
d.) Mereu ma inchipui cum as fi sa fiu bolnav.

7. a.) Nu ma gandesc la sanatate.
b.) Uneori mi-e greu sa-mi abat gandurile despr e sanatate.
c.) Adesea mi-e greu sa-mi abat gandurile despr e sanatate.
d.) Totdeauna mi-e greu sa-mi abat gandurile de la sanatate.

8. a.) Ma linistesc daca un doctor imi spune ca nu am nimic..
b.) La inceput ma linistesc, dar uneori grijile imi revin apoi.
c.) La inceput ma linistesc, apoi, deseori grij ile imi revin.
d.) Nu ma linistesc chiar daca doctorul imi spu ne ca nu am nimic.

9. a.) Daca aud de o boala niciodata nu ma gand esc ca o am si eu.
b ) Daca aud de o boala uneori ma gandesc ca o am si eu.
c.) Daca aud de o boala desdeori ma gandesc ca o am si eu.
d.) Daca aud de o boala totdeuna ma gandesc ca o am si eu.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
396 10. a.) Daca am vreo senzatie sau schimbare in c orp rar ma intreb ce este.
b.) Daca am vreo senzatie sau schimbare in corp deseori ma intreb ce este.
c.) Daca am vreo senzatie sau schimbare in corp totdeuna ma intreb ce este.
d.) Daca am vreo senzatie sau schimbare in corp trebuie sa stiu ce este.

11. a.) In mod obisnuit cred ca au un risc scazu t de a face o boala serioasa.
b.) in mod obisnuit cred ca am un oarecare risc de a face o boala serioasa.
c.) In mod obisnuit cred ca au un risc moderat de a face o boala serioasa.
d.) In mod obisnuit cred ca au un risc crescut de a face o boala serioasa.

12. a.) Niciodata nu ma gandesc ca am o boala s erioasa.
b.) Uneori ma gandesc ca am o boala serioasa.
c.) Adesea ma gandesc ca am o boala serioasa.
d.) Mereu ma gandesc ca am o boala serioasa.

13. a.) Daca am o senzatie corporala inexplicab ila nu mi-e greu sa ma gandesc la altceva.
b.) Daca am o senzatie corporala inexplicabila uneori mi-e greu sa ma gandesc la altceva.
c.) Daca am o senzatie corporala inexplicabila deseori mi-e greu sa ma gandesc la altceva.
d.) Daca am o senzatie corporala inexplicabila totdeauna mi-e greu sa ma gandesc la altceva.

14. a.) Familia/prietenii ar spune ca nu ma gand esc destul la sanatatea mea.
b.) Familia/prietenii ar spune ca am o atitudin e normala fata de sanatatea mea.
c.) Familia/prietenii ar spune ca ma ingrijorez prea mult de sanatatea mea.
d.) Familia/prietenii ar spune ca sunt un hipoc ondru.

La urmatoarele intrebar te rog sa te gandesti cum a r fi daca ai avea o boala serioasa (de ex. boala de inima, cancer,
etc.). Te rog sa estimezi ce s-ar intampla pe baza a ceea ce stii in general.

15. a.) Daca as avea o boala serioasa as fi inca capabil sa ma bucur mult de viata.
b.) Daca as avea o boala serioasa as fi capabil sa ma bucur inca un pic de viata.
c.) Daca as avea o boala serioasa as fi aproape incapabil sa ma bucur de viata.
d.) Daca as avea o boala serioasa as fi total i ncapabil sa ma bucur de viata.

16. a.) Daca am o boala serioasa sunt sanse ca m edicina moderna sa ma vindece.
b.) Daca am o boala serioasa sunt sanse moderat e ca medicina moderna sa ma vindece.
c.) Daca am o boala serioasa sunt sanse mici ca medicina moderna sa ma vindece.
d.) Daca am o boala serioasa nu sunt sanse ca m edicina moderna sa ma vindece.

17. a.) O boala serioasa m-ar ruina unele aspect e ale vieti.
b.) O boala serioasa m-ar ruina multe aspecte a le vieti.
c.) O boala serioasa m-ar ruina aproape toate a spectele vieti.
d.) O boala serioasa ar ruina toate aspectele v ieti mele.

18. a.) Daca as avea o boala serioasa nu m-as s imti ca si cum mi-as pierde demnitatea.
b.) Daca as avea o boala serioasa m-as simti ca si cum mi-as pierde putin demnitatea.
c.) Daca as avea o boala serioasa m-as simti ca si cum mi-as pierde mult din demnitate.
d.) Daca as avea o boala serioasa m-as simti ca si cum mi-as pierde total demnitatea.
.
Cum se face scorul scalei HAI:
1. Literele se inlocuiesc cu cifre, a=0, b=1, c=2, d=3;
2. Scorul la sub-scala anxietate fata de propria sa natate = se aduna scorurile individuale ale itemil or 1-14;
3. Scorul la sub-scala consecinte negative = se ad una scorurile individuale ale itemilor 15-18;
4. Scorul total = suma tuturor scorurilor individua le ale scalei.

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
397 Anexa Nr. 8

CHESTIONARUL COGNITIILOR DESPRE BOALA SI SANATATE
(Cognitions about body and health questionnaire – C ABAH)

Nr. Item Intrebarea
Complet gresit Partial gresit Partial adevarat Complet adevarat 1. Ma supar daca senzatiile corpului meu nu sunt b une. 0 1 2 3
2 Aparitia brusca a unei dureri la incheieturi poat e fi un semne ca nu o sa mai pot
umbla. 0 1 2 3
3 Sunt sanatos cand nu nu am nici o senzatie corpor ala. 0 1 2 3
4 Nu pot face mult efort fizic pentru ca capacitate a mea s-a redus lent 0 1 2 3
5 Doctorul meu sau eu insumi trebuie sa fiu capabil sa gasesc o explicatie pentru
plangerile mele corporale 0 1 2 3
6 Cand suferi de constipatie, cineva ar trebui sa c onsulte imediat un doctor pentru a fi
sigur ca nu are cancer intestinal 0 1 2 3
7 Cele mai serioase boli se dezvolta insidios si ma i apoi apar. 0 1 2 3
8 Necazurile corporale sunt totdeauna un semn de bo ala 0 1 2 3
9 Cand simt ceva corporal consult imediat un doctor . 0 1 2 3
10 Petele rosii pe piele sunt sun semn amenintator de cancer de piele. 0 1 2 3
11 Nu sunt tot atat de sanatos ca cei mai multi din tre prietenii si cunoscutii mei. 0 1 2 3
12 Cand cineva sufera de dureri articulare, el treb uie sa se ingrijeasca singur. 0 1 2 3
13 Toteauna am avut grija sa traiesc cu adevarat sa natos. 0 1 2 3
14 Adesea ma simt slabit dupa un exercitiu fizic. 0 1 2 3
15 Cand cineva transpira mult, este din cauza inimi i. 0 1 2 3
16 Cea mai frecventa cauza a inconvenientelor este o boala severa. 0 1 2 3
17 Trebuie sa evit eforturile fizice pentru a-mi pa stra puterile. 0 1 2 3
18 Daca nu as fi atent la corpul meu, m-as putea im bolnavii grav fara sa stiu. 0 1 2 3
19 Sunt sigur ca mananc sanatos. 0 1 2 3
20 Daca un doctor ma trimite la un control, inseamn a ca am o problema serioasa. 0 1 2 3
21 Numai o persoana care nu face eforturi fizice po ate ramane sanatoasa mult timp. 0 1 2 3
22 Daca brusc am plangeri somatice, mai intai astep t sa vad ce se intampla. 0 1 2 3
23 Uneori imi aud pulsuI sau bataile inimii in urec hi. 0 1 2 3
24 Un corp sanatos nu cauzeaza plangeri. 0 1 2 3
25 Am mai degraba probleme fizice decat ca sunt sen zitiv sau slab. 0 1 2 3
26 Ma duc sa iau putin aer proaspat si sa ma recupe rez daca ma simt slabit fizic. 0 1 2 3
27 O se nzatie de amorteala in picioare poate fi un semn de problema serioasa a
nervilor. 0 1 2 3
28 Cand fac baie adesea simt cum imi bate inima. 0 1 2 3
29 Nu-mi place cand e prea cald sau prea rece. 0 1 2 3
30 Adesea imi simt inima batand din cauza ca sistem ul meu circulator este prea
sensibil. 0 1 2 3
31 Corpul meu poate tolera multa tensiune. 0 1 2 3

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
398
Anexa Nr. 9

CHESTIONARUL SANATATII PACIENTULUI
(Patient Health Questionnaire – PHQ-15)

Te rog sa raspunzi la fiecare intrebare cat mai cor ect posibil.
In ultimele 7 zile cat de mult ai fost necajit de u na din urmatoarele probleme?

Nr item Problema
Deloc
Destul
Mult
1 Dureri de stomac 0 1 2
2 Dureri de spate 0 1 2
3 Dureri in brate, picioare sau incheieturi 0 1 2
4 Dureri menstruale sau alte probleme menstruale (l a femei) 0 1 2
5 Dureri de cap 0 1 2
6 Dureri in piept 0 1 2
7 Ameteli 0 1 2
8 Lesin 0 1 2
9 Batai rapide de inima 0 1 2
10 Gafaieli 0 1 2
11 Dureri sau probleme in timpul contactului sexual 0 1 2
12 Constipatie sau diaree 0 1 2
13 Greata, balonari sau indigestie 0 1 2
14 Oboseala sau energie scazuta 0 1 2
15 Tulburari de somn 0 1 2
SCORUL TOTAL

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
399

Anexa Nr. 10

CHESTIONARUL DE SIMPTOME CU PATRU DIMENSIUNI
(Four-Dimensional Symptom Questionnaire – 4DSQ)

Mai jos este o lista de plangeri si simptome variat e pe care cineva le poate avea. Fiecare intrebare s e refera la o
plangere sau la un simptom care ai fi putut avea in ultima saptamana . Te rog sa indici pentru fiecare intrebare cat
de frecvent ai avut aceasta problema in ultima sapt amana bifand ceea ce se potriveste.

Nr. item Plangere sau simptom
niciodata uneori deseori frecvent Foarte des In ultima saptapama ai suferit de:
1 Ameteli sau zapaceala
2 Dureri musculare
3 Lesinuri
4 Dureri la ceafa
5 Dureri de spate
6 Transpiratii excesive
7 Palpitatii
8 Dureri de cap
9 Balonari
10 Vedere incetosata sau puncte negre in fata ochil or
11 Gafaieli
12 Greata sau neplaceri la stomac
13 Dureri in abdomen si la stomac
14 Furnicaturi in degete
15 Presiune sau senzatii de constrictie in piept
16 Dureri in piept
17 Abaturi sau deprimat
18 teama brusca fara nici un motiv
19 Grija
20 Tulburari de somn
21 Un sentiment vad de teama
22 Lipsa de energie
23 Tremuraturi cand sunt cu alti oameni
24 Anxietate sau atac de panica
In ultima saptamana ai simtit:
25 Tensiune
26 Usor de a deveni iritat
27 Infricosat, inspaimantat, ingrozit
28 Ca orice nu are rost
29 Ca tu nu mai poti
30 Ca viata nu merita ceva

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
400 31 Ca nu mai ai interes in oamenii si lucrurile din jur
32 Ca nu mai poti trece peste greutati
33 Ca mai bine ai fi mort
34 Ca nu te mai poti bucura
35 Ca nu exista scapare
36 Ca nu mai poti face fata
In ultima saptamana ai simtit:
37 Ca nu mai poti face orice
38 Ca ai dificultati sa gandesti clar
39 Ca ai dificultati sa dormi bine
40 Ca ti-e frica sa iasi din casa singur
41 Ca usor de vi emotional
42 Ca te infricoseaza lucruri pe care in mod normal nu ar trebui (animale,
locuri inalte, locuri inguste si stramte)
43 Ca ti-e frica sa mergi cu autobuzul, troleul, tr amvaiul, metroul, trenul,
scarile rulante?
44 Ca te simti jenat cand esti cu alti oameni
45 Ca te simti amenintat de pericole nestiute
46 Ca mereu gandesti ca as fi dorit sa fiu mort
47 Ca ai mereu imagini neplacute ale evenimentelor pe care le-ai trait
48 Ca trebuie sa te lupti pentru a nu te gandi la l ucruri neplacute
49 Ca eviti anumite locuri pentru ca te fac sa-ti f ie frica
50 Ca trebuie sa repeti anumite actiuni de anumite ori inainte de a putea face
ceva

Modalitatea de construire a scorurilor scalei 4DSQ :

1. Scorurile itemilor individuali: niciodata = 0
uneori = 1
deseori, frecvent, foarte des = 2

2. Scorul scalei de distress = (item 17, 19, 20, 2 2, 25, 26, 29, 31, 32, 36, 37, 38, 39, 41, 47, 48)

3. Scorul scalei de depresie = (item 28, 30, 33, 34 , 35, 46)

4. Scorul scalei de anxietate = (item 18, 21, 23, 2 4, 27, 40, 42, 43, 44, 45, 49, 50)

5. Scorul scalei de somatizare = (item 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16)

Interepretare (Terluin si colab. 2014):

1. Scala de distress: distress moderat >10
distres crescut > 20

2. Sacala de depresie: depresie moderata > 2
depsresie mare > 5

3. Scala de anxietate: anxietate moderata > 3
anxietate crescu ta > 8

4 Scala de somatizare: somatizate moderata >10
somatizare cres cuta > 20

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
401

Anexa Nr. 11

SCALA TULBURARII CU SIMPTOME SOMATICE – CRITERIUL B
(The Somatic Symptom Disorder – B Criteria Scale – SSD-12)

Nr. item Afirmatia
niciodata rareori uneori adesea foarte des 1 Cred ca simptomele mele fizice sunt un semn al un ei boli serioase (I).
2 Sunt foarte ingrijorat de sanatatea mea (II)
3 Grija fata de sanatate interefera cu viata mea de fiecare zi (III)
4 Sunt convins ca simptomele mele sunt serioase (I) .
5 Simptomele mele ma sperie (II).
6 Plangerile mele fizice imi ocupa majoritatea timp ului zilei (III)
7 Altii mi-au spus ca problemele mele fizice nu sun t serioase (I)
8 Sunt ingrijorat ca plangerile mele fizice nu se v or opri (II)
9 Grijile fata de sanatate imi iau toata energia (I II)
10 Cred ca doctorii nu iau in serios plangerile mel e fizice (I).
11 Sunt ingrijorat ca simptomele mele fizice vor co ntinua in viitor (II)
12 Datorita plangerilor somatice ma concentrez greu pe alte lucruri (III).

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
402

Anexa Nr. 12

SCALA SCURTA DE SIMPTOME SOMATICE – 8
(Somatic Symptoms Scale – SSS-8 )

In ultimele 7 zile cat de mult ai fost suparat de vreuna din probmelele urmatoare:

Nr.
Problema Deloc Putin Destul Mult Foarte mult
1 Probleme cu stomacul si intestinele
2 Dureri de spate
3 Dureri in maini, picioare sau articulatii
4 Dureri de cap
5 Dureri in piept sau gafaieli
6 Ameteli
7 Oboseala sau lipsa de energie
8 Tulburari de somn

– oo O oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
403

10. MASURAREA PSIHOZEI
10.1. Scurta istorie a conceptului de psihoza si t erminologia psihozei
Termenul de psihoza salasuieste in inima psihiatrie i din ultimele doua veacuri. El este folosit de
profesionisti sau de laici deopotriva, in intelesul larg al “nebuniei”.
Mai departe o sa fac o foarte succinta si lapidara istorie a conceptului de psihoza dupa Berrios (1987 ),
Beer (1995 si 1996), Burgy (2008) si Heinimaa (2008 ).
Se considera ca termenul de psihoza a fost introdus de Canstatt (1841) si apoi reluat de Ernest von
Feuchtersleben (1845), psihiatru, politician si poe t austriac. Acest termen desemna tulburarile psihi ce ale unei
boli a creierului. Termenul intervine in disputa di ntre “romantici”, care clamau ca mintea sau sufletu l nu se pot
imbolnavi si “somaticieni” care credeau ca factorii fizici si/sau somatici provoaca tulburari mentale.
Feuchterslebel inventeaza doua cuvinte echivalente intre ele pentru a defini tulburarile psihice: “ psihoza ” si
“psihopatia ”, el avand ferma convingere ca acestea sunt de fap t tulburari ale personalitatii si nu ale mintii sau
corpului. La acea vreme termenul de “ Geisteskrankheite n” (tulburare a mintii) era folosit doar ca o metaf ora si
nicidecum in ideea ca tulburarile mentale sunt gene rate de afectiuni ale creierului. El spunea ca: “ notiunea de
boala mentala nu trebuie cautata nici in minte, nic i in corp, ci in relatie dintre ele".
Mai departe, in sec. XIX, termenul de psihoza a fos t capturat de psihiatri organicisti care clamau ca orice
tulburare psihica este o expresie a unei tulburari cerebrale. Moebius (1875) introduce termenul de psihoza
endogena pentru a desemna mai mult predispozitia pentru boli psihice . Wernike considera ca bolile mentale pot fi
clasificate pe baza principiilor anatomice si fizio logice si el este primul care ataseaza la tulburari le mentale
adjectivul de psihotic . Fuerstner (1881) a fost primul psihiatru care a f olosit termenul de psihoza functionala, care
contrasta cu cel de psihoza organica , psihozele organice fiind realmente boli cauzate d e modificari organice ale
creierului. Pentru acestea s-au mai inventat termen ii de psihoza exogena (Bonhoeffer,1908) sau de psihoza reala .
In sfarsit, Kraepelin clasifica dementia precox (schizofrenia de mai tarziu) mai intai printre psi hozele organice,
pentru ca aceasta duce la dementa, iar tulburarea m aniaco-depresiva printre psihozele functionale. Pe la mijlocul
anilor ’20, din cauza lipsei de dovezi lezionale ce rebrale, Kraepelin revine si clasifica dementia precox si
tulburarea maniaco-depresiva printre psihozele endogene . Ulterior Kraepelin preia termenul de endogen si il
introduce in clasificarea lui. Pentru el tulburaril e endogene erau de origine organica, dar aceasta or igine nu putea
fi inca demonstrata. Astfel se creaza prima oara pr emizele diferentierii psihozelor organice de cele e ndogene,
functionale.
In editia 9-a a tratatului sau din 1927, Kraepelin aseaza atat dementia precox cat si tulburarea mania co-
depresiva ca singurele doua psihoze endogene si pen tru prima oara termenul de psihoza nu mai este folo sit pentru
intregul cortegiu de tulburari psihice, ci doar pen tru unele din ele. Bumke (1928), succesorul lui Kra epelin la
catedra de psihiatrie de la Munchen, clasifica deme ntia precox si psihoza maniaco-depresiva printre ps ihozele
functionale, tocmai pentru ca nu se reusise stabili rea unei cauze organice. Apoi Eugen Beluler face o distinctie
destul de neta intre psihoza si schizofrenie. Pentr u el schizofrenia are ca nucleu esential tulburarea autistica de

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
404 gandire si relaxarea asociatiilor de idei, pe cand psihozele sunt caracterizate doar de simptomele acc esorii,
secundare in schizofrenie, precum delirul si haluci natiile. In 1939 Gabriel Langfeldt introduce termen ul de
psihoza schizofreniforma , adica psihoza cu prognostic bun si cu trasaturi a fective si cu personalitate premorbida
normala. ca mai apoi Kasanin (1933) sa introduca ca tegoria de psihoza schizoafectiva .
Modificarea conceptului de psihoza de-a lungul unui secol si mai bine este rezultatul progreselor in
intelegerea etiologiei si patogeniei tulburarilor p sihice, a conturarii simptomelor si entitatilor nos ologice. In final
se poate spune ca de-a lungul a 150 ani termenul de psihoza a fost sinonim cu cel de nebunie si a trec ut prin
diferite stadii de conceptualizare, toate conturand psihoza in opozitie cu altceva precum dihotomiile nevrotic–
psihotic, exogen–endogen, reactiv-psihotic sau func tional-organic. Acest drum a fost bazat in mare par te pe
interpretari fenomenologice care, pe la mijlocul an ilor 70 au fost inlocuite de viziunea biologizanta si de cea
ateoretica a versiunilor succesive ale DSM-ului.
Reflectand asupa naturii si intelesului psihozei tr ebuie sa te intorci cu gandul la ceea ce spunea
Heidegger: “ ceea ce ne face pe noi sa gandim este de fapt ceea ce ne tulbura si ne face confuzi ”. Mai mult,
Wittgenstain spunea ca problemele care ne tulbura n u se rezolva totdeauna cautand noi informatii, ci m ai ales prin
rearanjarea a ceea ce este deja cunoscut. Cautarea psihozei a adus tensiunea necesara pentru a impinge psihiatria
inainte, atat ca practica cat si ca organizare, pri n promovarea unor noi concepte si rearanjarea altor a mai vechi si
mai ales prin modificarile la nivelul limbajului ut ilizat in psihiatrie.
Daca cineva intreaba ce este psihoza, raspunsul cel mai simplu si poate cel care este dincolo de orice
tagada este ca psihoza este un fenomen clinic carac terizat printr-o pierdere a contactului cu realitat ea, evidentiata
prin halucinatii, delir, tulburari formale ale gand irii, dezorganizare comportamenta si perturbare a f unctionarii
sociale. Pentru Berrios (1987) termenul de psihoza a fost inventat pentru a inlocui in discursul publi c si cel
specializat termeni ca “nebunia”, “alienarea” si “ dementa”. Pana la aceasta definitie, simpla interpr etarea si
definitia psihozei au trecut prin mai multe momente , in functie de doctrina dominanta a epocii sau de modele
timpului, iar criticii conceptului de psihoza chiar cred ca comportamentul psihotic este “rational”, in sensul ca
este dirijat de ratiunea proprie si psihoza nu poa te fi construita pe aceasta baza.
In explicarea psihozei, primele decenii ale secolul ui XX au apartinut fenomenologiei germane si astfel
putem aminti ca pentru Karl Jasper “ comprehensivitatea ” era o caracteristica a reactiilor psihologice iar
“incomprehensibilitatea ” ca trasatura a psihozelor. Trasatura esentiala a psihozelor este afectarea fiintei in intregul
ei. Pentru Bleuler (1949) psihoza, respectiv schizo frenia, nu reprezinta o personalitate bolnava ci o persoana
bolnava, pentru ca fiecare functie este afectata in tr-un fel anume si toate impreuna ( Heinimma, 2000) . Vorbind
despre deosebirea dintre nevroza si psihoza, Jasper spunea ca in timp ce in nevroza pacientul nu se in teleg pe sine
insusi, in psihoza ceilalti nu inteleg pacientul. Ulterior Kurst Schneider introduce conceptul de rea ctii
comprehensive anormale si psihoza o vede ca o entit ate aparte care nu poate sa se plaseze pe continuum ul
comprehensiv dintre boala si persoana sanatoasa.
Dupa “apusul” fenomenologiei germane, ultimele dece nii ale interpretarii psihozei au apartinut spatiul ui
anglo-saxon. Astfel, conceptul “recalcitrant” al ps ihozei a trecut de la o conceptualizare abstracta l a un limbaj

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
405 “real”, utilizabil atat de psihiatrii clinicieni ca t si de pacienti si publicul larg si a putut intra in vocabularul de
fiecare zi (Fulford, 1989).
Prima si cea mai importanta schimbare a fost facuta in 1980, o data cu aparitia DSM-III. Aceasta
nosologie a introdus criteriile operationale diagno stice cu scopul de a descrie tulburarile mentale in termeni
simpli, observabili si de multe ori chiar in termen i comportamentali . Rolul factorilor etiologici a fost minimalizat
la maximum in DSM-IV, iar substantivul “psihoza” a fost inlocuit cu adjectivul “psihotic”. In glosaru l de definitii
care insoteste DSM-III termenul psihotic este defin it astfel: “ Psihotic: un termen indicand o afectare grosiera a
testarii realitatii. …Cand exista o afectare gro siera a testarii realitatii individul evalueaza inc orect perceptiile si
gandurile si trage concluzii incorecte asupra reali tatii exterioar, chiar si pus in fata evidentei con trarii.
…Comportamentul psihotic este evident in prezenta delirului si halucinatiilor, fara ca subiectul sa fie constient de
natura originii lor patologice …”. O ingustare si mai acceptuata a termenului de psihotic a fost facuta in versiunea
DSM-IV (1994) cand absenta sau prezenta insight-ulu i in cazul halucinatiilor diferentiaza schizofrenia de
psihozele organice. Mai mult, halucinatiile cu insi ght isi pierd caracteristica “psihotica” pentru ca ele nu afecteaza
persoana si isi pierd caracteristica de “incomprehe nsivitate” (Heinimaa, 2000).
DSM-5 introduce cateva schimbari si clasificarea ps ihozei si a entitatilor clince care o compun ceea s e
reflecta atat in diagnosticul acestora cat si in mo dalitatile de masurare a lor. De la inceput comitet ul de redactare a
DSM-5 a evidentiat ca granitele dintre diferitele c ategorii diagnostice sunt fluide de-a lungul vietii si a luat in
considerare implementarea unei abordari dimensional e. Astfel au disparut subtipurile traditionale ale
schizofreniei, precum paranoid, dezorganizat, catat on si rezidual, in schimb se recunoaste heterogenit atea
schizofreniei si a psihozelor in general, si astfel se introduce conceptul de spectru. Sub acest conce pt de spectru au
intrat tulburarea schizotipala de personalitate, tu lburarea deliranta, tulburarea psihotica scurta, sc hizofrenia,
tulburarea schizofreniforma, tulburarea schizoafect iva si psihozele induse de medicamente sau datorare altor
conditii medicale. Tulburarea schizoafectiva nu mai este o entitate aparte datorita inconsistentei con ceptului, iar
catatonia a iesit din cadrul psihozelor. Cat prives te criteriile de diagnostic pentru schizofrenie, au fost eliminate
simptomele de prim rang ale lui Scheider si in schi mb au aparut criteriul A, de faza activa pentru spe ctrul
schizofreniei si psihoza, care cuprinde 5 simptome cardinale, simptome care se vor regasi in instrumen tul de
masura emergent. Aceste simptome sunt: deliruri, ha lucinatii, vorbire dezorganizata reflectant tulbura ri formale de
gandire, comportament psihomotor dezorganizat si si mptome negative). Consistent cu abordarea dimension ala a
acestror simptome, DSM-5 prezinta in sectiunea III Modelele si Masuratorile Emergente unde putem gasi
instrumentul recomandat pentru masurarea severitati i psihozei asa cum este construita in DSM-5. Acest
instrument, pe care il voi prezenta mai pe larg mai jus, este denimit " Clinician-Rated Dimensions of Psychosis
Symptom Severity Scale " (Arciniegas, 2015, Tandon si Carpenter Jr, 2016).
Aparitia DSM-urilor succesive a marcat de fapt alin ierea treptata a modelului de boala mentala la
modelul biomedical general al medicinei, un model r eductionist, dar care asigura transparenta si obiec tivitatea
demersului medical. Psihiatria nu a putut sa incapa in acest model destul de ingust si aceasta i-a con ferit un fel de
“fragilitat e” confruntata cu presiunea sociala a necesitatii d in ce in ce mai crescute de “autonomie” a bolnavulu i
psihic si de management “ birocratic ” al practicii curente (solicitarea obsesiva pentru “obiectivizare”, practica

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
406 bazata pe dovezi, consensuri si protocoale controla te, confidenta si validitatea evaluarilor, etc.) ( Nys si Nys,
2006).
Cu tot pragmatismul ultimilor decenii, ceva din fen omenologia clasica tot s-a pastrat de-a lungul
timpului. Astfel, interpretarea psihozei nu se poat e concepe fara a vorbi despre
comprehensivitate/inteligibilitate/intelegere si pe rsoana. De pilda , este evidenta asimetria dintre p sihoza la nivelul
persoanei intai – “eu sunt nebun” si expresia la pe rsoana a treia – “el e nebun”, sau cum spunea Heini maa (2008):
"psihoza marcheaza limita extrema a inteligibilitati i persoanei de catre altii ". Toate la un loc l-au facut pe
Stromgren (1969) sa spuna ca: “… desi cei mai multi psihiatrii contemporani utilizea za conceptul de psihoza cam
in acelasi fel, foarte putini incearca sa-l define asca…poate pentru ca nu exista continut in spatel e acestui
cuvant …”.
Cu toate avatarurile lui, conceptul de psihoza a co ntribuit decisiv la formarea si constituirea practi cii
psihiatrie moderne, la conceptualizarea interrelati ilor dintre psihiatria ca practica si psihiatria ca institutie si el
supravietuieste inca in limbajul clinic curent pent ru ca ajuta sa se faca o distinctie neta atunci can d se evalueaza,
trateaza si legitimizeaza pacienti psihiatrici si c ontribuie inca la modul de utilizare a urgentei in psihiatrie si la
ajustarile etico-morale ale psihiatriei moderne. Da r poate mai important decat toate este faptul ca co nceptul de
psihoza a contribuit decisiv la demistificarea nebu niei, atat in limbajul public cat si in cel profesi onal (Tsuang &
Faraone, 2002).
10.2. DESPRE SIMPTOMELE PSIHOZEI
Problema simptomelor psihozei isi are originea in c onfundarea si chiar suprapunerea simptomelor
psihozei cu cele ale schizofreniei si, atunci cand vorbim de simptome, nu se precizeaza exact daca vor bim despre
schizofrenie sau psihoza . Desi Eugen Bleuler facea o distinctie clara intre simptomele fundamentale si cele
secundare ale schizofreniei, simptomele fundamentale fiind c ele cu valoare diagnostica, pentru ca ele sunt
expresia modificarii permanente a persoanei in proc esul schizofren (de ex. pierderea asociatiilor de i dei), iar cele
secundare sau accesorii fiind doar temporare, (de e x. delirul si halucinatiile) si neavind aceiasi val oare diagnostica
(Burgy, 2008), formularea diagnostica din DSM-IV s -a facut in jurul simptomelor secundare, psihotice, pentru a
se asigura schizofreniei un statut de categorie dis creta (Tsuang, 2000; Tsuang si Faraone, 2002).
Kurt Schneider a impartit in mod expres simptomele schizofreniei in cele care sunt o forma anormala a
experientei si cele care sunt o forma anormala a expresiei, acestea din urma fiind observabile din exterior, us or de
recunoscut si au o valoare diagnostica mai mica (Sc hneider, 1959). Aceasta conceptie este astazi destu l de
disputata si se considera ca simptomele de rangul I , precum pseudohalucinatiile auditive, vocile comen tative,
dirijarea si emisia gandirii, insertia gandirii, pe rceptiile delirante, pasivitatea somatica, etc. sun t mai mult expresia
psihozei decat a schizofreniei (Peralta si Cuesta, 1999, Khater si colab. 2006). Mai mult, sunt studii care arata ca
simptomele de prim rang a lui Schneider pot fi gasi te si la subiectii cu tulburari afective si, mult m ai rar, chiar in
populatia generala. Aceste simptome au fost inlatur ate in versiunea DSM-5 pentru ca ele nu coreleaza n ici intr-un
fel cu forma clinica si cu rezultatele tratamentulu i.
Mult mai confidenta si valoroasa din acest punct de vedere a fost impartirea simptomelor schizofreniei in
pozitive si negative, impartire generata de Kraepel in si Bleuler (inspirati de terminologia neurologul ui Hughlings

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
407 Jackson) si reluata apoi Crow (1980) si mai departe de Andr easen si Carpenter (1993). Pentru ei, adevaratul
nucleu al schizofreniei ar fi dat de tulburarile de gandire si de simptomele deficitare negative, iar simptomele
positive, precum halucinatiile si delirul, ar fi ne specifice schizofreniei propriu-zise, dar carcteris tice “psihozei
schizofrene” si altor psihoze.
In conturarea simptomelor schizofreniei un pas inai nte face ”scoala germana” care contureaza un grup d e
“simptome de baza” ale schizofreniei, care ar cores punde deficitului bazal dat de procesul schizofren (Huber,
2002). Simptomele bazale sunt de fapt tulburari neu ropsihologice perceptute devreme de pacient precum
experiente subiective din registrul perceptual, emo tional, cognitiv si motor, pe baza carora se poate face o detectie
din faza timpurie a schizofreniei si care au stat l a baza construirii scalei “ Bonn Scale for the Assessment of Basic
Symptoms ” (Gross si colab. 1990). Despre aceasta scala se va vorbi mai departe in acest capitol. Tot printr-o
abordare fenomenologica, Parnas si colab. (2005) co ntureaza nucleul schizofreniei, care se pastreaza c onstant atat
in faza prodromala cat si in cea de stare, ca o tul burare a formarii prereflexive a experientei tradus a prin perturbari
in cinci arii ale experientei subiective: cognitie, auto-constienta, experienta corporala, demarcatie/ tranzitisism si
reorientare existentiala. Pe baza acestora autorii au construit o scala de examinare a experientelor a normale
(Examination of Anomalous Self-Experience – EASE ) care va fi pezentata ulterior. Pe acest gen de ab ordare se
bazeaza programele de detectie timpurie a primului episod de psihoza.
O alta dichotomizarea a simptomelor psihozei care a dominat decizia medicala in ultimele decenii a fo st
cea: prezenta psihozei versus absenta psihozei. Ace asta s-a bazat pe interpretarea categoriala a psiho zei, ca o
entitate distincta de oricare alta. Ulterior, studi erea subiectilor cu simptome “ psyhotic-like ”, similare cu cele ale
psihozei, numite si simptome schizotipale, a condus la constatarea ca prezenta acestor simptome nu ins eamna
neaparat psihoza si nu necesita atentie medicala de urgenta. Mai mult, au aparut o sumedenie de cerec etari care
arata ca “fenotipul psihozei” este raspandit in div erse grade pe un continuum incepand din populatia g enerala si
terminand cu cazuri franc psihotice, mai ales atun ci cand se iau in consideratie simptomele pozitive. Prevalenta
simptomelor positive de psihoza in populatia genera la se intinde de la 4 al 17,5% in functie de metodo logie
(Eaton, 1991, van Os si colab. 2000), iar schizotip ia se aseaza ca forma de trecere pe acest continuum . Aceasta
inseamna ca o proportie insemnata din populatie a e xperiementat macar un semn de psihoza in decursul v ietii si ca
nu a cautat asistenta medicala pentru aceasta. Pozi tia pe acest continuum este data mai mult de “greut atea”
simptomelor decat de calitatea lor, deci psihoza si formele de trecere spre normal ar fi forme dimensi onale si nu
categoriale, iar factorii care variaza ar putea fi: perceptiile si credintele aberante, introversia/an hedonia si
dezorganizarea conceptuala (Allardyce si colab. 200 7). Ca un exemplu, in studiul lui van Os si colab. (1999) se
evidentiaza ca cel putin unul din zece subiecti far a istorie psihiatrica au avut candva impresia ca su nt tinta unui
complot, sau ca 16 subiecti dintr-o suta fara istor ie psihiatrica au experiemntat in viata lor macar o data halucinatii
auditive. Aceste constatari vor sa spuna ca prezent a unor simptome psihotice nu este neaparat legata d e prezenta
psihozei. Mai mult, sunt autori care considera ca “ simptomele” psihotice nu sunt decat o expresie meta -cognitiva
(atriburii si credinte) a unor disfunctii subjacent e care cauzeaza distress sau disfunctie. Astfel, s- a constatat ca
delirurile pot porni si dintr-o discrepanta dintre stima de sine reala si cea imaginara (Bentall si Ka ney, 1996) sau
dintr-o fragilitate a selfului, anxietate de separa re si discomfort cu ambianta (Freeman si colab. 200 5). Dupa

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
408 aceasta interpretare cognitivista, indivizii cu sim ptome de psihoza prezinta o disfunctie cognitiva ca re interefera
procesul de judecata, precum o confuzie in stabilir ea determinismului, o derapare cognitiva, o inclina re spre
fantezie si o absorbtie perceptuala care impreuna f ac ca individul sa traiasca intr-o fictiune narativ a ca si cum ar fi
reala (O’Connor, 2009).
Buks si colab (2007), facand o “ latent class analysis ” a simptomelor psihotice pe un esantion de 1056
pacienti cu diferite forme de tulburari psihotice, gasesc ca fenotipul psihozei se poate divide in sas e grupe de
pacienti, fiecare continand o proportie diferita de simptome din cele cinci grupe de simptome formate prin analiza
factoriala precum dezorganizare conceptuala, simpto me pozitive, simptome negative, depresie si manie ( cele cinci
clase de simptome sunt prezentate in Tabelul Nr. 7) . Astfel clusterul Nr. 1 (37% din subiecti) aduna l aolalta
subiecti cu grad ridicat de dezorganizare conceptua la si multe simptome negative, simptome depresive s i
maniacale si acesta corespunde diagnosticului de ps ihoza schizo-afectiva si schizofrenie paranoida; c lusterul Nr.
2 (26% din subiecti) cuprinde subiecti cu note mari de depresie, cu unele simptome maniacale, simptome pozitive
si oarecare dezorganizare conceptuala , iar acest grup corespunde diagnosticului prealabil de psihoza depresiva si
de psihoza paranoida a subiectilor din lotul studia t; clusterul Nr. 3 (14% din subiecti) aglutineaza s ubiecti cu
dezorganizare conceptuala marcata, precum si simpto me evidente negative si mai putine pozitive, iar si mptomele
de depresie si manie aproape ca lipsesc; aici se pl aseaza in majoritate subiectii care au fost diagnos ticati in
prealabil cu schizofrenie forma dezorganizanta si c atatona; clusterul Nr. 4 (14% din subiecti) cuprind e subiectii
care au aratat un grad ridicat de simptome negative si pozitive, oarecare dezorganizare conceptuala si simptome
afective, grup ce corespunde diagnosticului prealab il de schizofrenie catatona si psihoza schizofrenif orma;
clusterul Nr. 5 (7%) cuprinde pacienti cu o combina tie din toate clasele de simptome si corespunde mai mult
diagnosticului de psihoza depresiva; clusterul Nr. 6 (6% din subiecti) cuprinde subiecti cu note mari de depresie si
putine alte simptome si acopera majoritatea subiec tilor diagnosticati in prealabil cu psihoza depresi va.
Aceaste rezultate sunt oarecum asemanatoare cu cele ale lui Kendler si colab. (1998) obtinute tot cu
“latent class analysis ”, metoda care permite gruparea subiectilor in clas e diagnostice. Acestia gasesc ca cei 343
probanti cu psihoze se pot imparti in sase clase: s chizofrenia clasica, depresia majora, tulburarea sc hizofreniforma,
schizo-mania, schizo-depresia si hebefrenia, ceea c e subliniaza ca impartirea traditionala Kraepeliana in doua mari
psihoze nu se verifica. Totusi Kendler nu era de ac ord ca formele psihotice se aseaza pe un continuu s i ca ele nu
sunt calitativ distincte, asa cum sustinea Crow (19 98). Acesta din urma spunea ca “ nu exista o granita obiectiva
care poate fi trasata intre tulburarile care sunt p redominant afective si cele care sunt predominant s chizofrene ”.
In finalul acestor cercetari se poate spune ca feno tipul psihotic exista in natura, ca el este raspand it in
diferite proportii si grade la specia umana (si nu numai), sub forma unor dimensiuni discrete pe un co ntinuum de
severitate, iar expresivitatea psihozei este colora ta cultural, lucru dovedit de International Study o f Psychotic
Symptoms, care a studiat fizionomia schizofreniei l a 1080 pacienti racoltati din Austria, Polonia, Lit uania,
Georgia, Pakistan, Nigeria si Ghana. Studiul a demo nstrat ca atat halucinatiile si delirul, dar mai al es setul de
simptome de prim rang ale schizofrenie sunt sensiti ve cultural, diferind ca aspect, recunoastere, impo rtanta si
validitate de la o cultura la alta. Studiul a concl uzionat ca intr-o proportie de 15-30% simptomatolog ia psihotica
este dependenta cultural (Stompe si colab. 2006).

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
409 DSM-5 (2013) si CIB-10 (1992) Organizatia Mondiala a Sanatatii furnizeaza o definitie ingusta a
psihozei ce cere doar prezenta halucinatiilor fara insight si a delirurilor, simptome care conduc la a fectarea grava a
testarii realitatii. Aceste nosologii sunt de acord ca tulburarile formale de gandire precum dezorgani zarea gandirii,
perseverarile, neologismele, blocajul gandirii, der aierea gandirii sau o cmobinatie dintre ele, reprez inta o parte
comuna a psihozei, alaturi de halucinatii si deliru ri (Arciniegas, 2015).
In final trebuie sa spun ca dupa parerea mea psiho za este o stare “ end-level ” la care pot ajunge diferite
tulburari psihice sau tulburari somatice, ea nu est e o boala de sine statatoare, ea este doar un adjec tiv, o stare
transzitorie la care se ajunge in anumite conditii si care tradeaza un anume mod de traire a bolii sub jacente. De
exemplu, schizofrenia poate sa fie psihotica tot as a de bine cum poate sa nu fie psihotica in anumite stadii ale
evolutiei sale.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
410 Tabelul Nr. 7: Distributia simptomelor in cinci fac tori de psihoza (dupa Boks si colab. 2007)
FACTOR:
Dezorganizare Simptome pozitive Simptome negative Depresie Manie
Tangentialitate Voci comentative Saracirea expresie i gestuale Pierderea interesului Presiunea vorbirii
Relaxarea asociatiilor de idei Halucinatii auditive Scaderea miscarilor spontane Scaderea energiei Hip eractivitate
Gandire iligica Insertia gandirii Expresie faciala neschimbata Disforie Euforie
Perseverare Citirea gandurilor Lipsa inflexiunilor vocale Lipsa de valoare Descresterea nevoii de somn
Incoerenta Voci conversand Lipsa raspusurilor afect ive Lentoarea gandirii Cresterea stimei de sine
Distractibilitate Raspndirea gandirii Saracirea lim bajului Pierderea apetitului Fuga de idei
Blocajul gandirii Furtul gandirii Contact vizual sc azut Ganduri suicidare recurente Distractibilitate
Vorbire dezorganizata Sentimentul de a fi controlat Marirea latentei raspunsurilor Lentoare psihomotor ie Tulburari de judecata
Comportament bizar Halucinatii vizuale Stupor Hiper somnie
Halucinatii olfactive Rigiditate Pierdere in greut ate
Halucinatii tactile Insomnie
Delir de persecutie
Idei de referinta

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
411
10.3. PSIHOZA – ENTITATE CLINICA SAU DOAR UN ATRIBU T

Parintii nosologiilor moderne au creiat diferite en titati nosologice care sa se prezinte ca si categor ii calitativ
diferite de “normal”, deci care sa aibe o discontin uitate intre normalitate si patologie si care sa fi e diferite calitativ
unele de celelalte categorii diagnostice. Cu toate acestea, ei nu au garantat in mod ferm ca fiecare c ategorie este o
entitate discreta (Allardyce si colab. 2007). Mai m ult, Kendell si Jablensky (2003) spun ca exista o d ispersie naturala
a tulburarilor psihice care se separa unele de alte le si de populatia generala prin “zone de raritate” , lucru care confera
o validitate si utilitate diagnosticelor psihiatric e asa cum sunt ele formulate. In cazul simptomelor pozitive de
schizofrenie (delirul si halucinatiile), simptome c are dau nota “psihotica” a acestei entitati, s-a co nstatat ca nu exista
o demarcatie neta intre distributia lor in populati a generala si tulburarile psihotice. Acest lucru tr adeaza o distributie
continua intre boala si normalitate a trasaturilor psihotice, dar asta nu inseamna ca si schizofrenia se poate aseaza pe
acest continuu.
Cu multi ani inainte, Strauss (1969) sugera patru c riterii pentru a definii granitele psihozei clinice :
– gradul in care persoana este convinsa de realitatea experientelor neobisnuite pe care le traieste;
– gradul in care factorii culturali sau externali sun t absenti;
– timpul pe care subiectul il consuma cu aceste exper iente;
– gradul de irealitatea a experientei subiectului.
Schizofrenia apare ca o entitate discreta, un fenot ip aparte si doar simptomele psihotice sunt cele ca re se
etaleaza pe un continuu. In consecinta, simptomele psihotice nu ar fi simptomele adevarate ale schizof reniei, ci ele
ar fi doar un epifenomen , simptome accesorii (Goldman-Rakic, 1995), distale patologiei nucleare ale schizofreniei.
10.4. Instrumentele utilizate la evaluarea psihozei
Psihoza debuteaza timpuriu cu alterari ale subiecti vitatii subiectului (de ex. pereturbarea evaluarii propriei
identitati, perturbarea relatiei cu lumea si cu alt ii, perturbari ale temporalitatii, anomalii subtile ale afectivitatii si
cognitiei, etc.), experiente care sunt mai “toxice” pentru creierul uman decat delirul sau halucinatii le si, astfel,
identificarea psihozei in fazele prodromale se cons tituie intr-o prioritate pentru clinicianul practic ian. Distorsiunile
subiectivitatii pacientului pot predicta cu mai mul ta confidenta viitoarea “schizofrenie” decat “simpt omele negative”
(Weiser si colab. 2001; Parnas, 2002). Problema est e ca aceste anomalii ale subiectivitatii sunt dific il de pus in
limbajul laic si de aceea greu de verbalizat de cat re subiect. Aceste modificari fac ca subiectul sa-s i modifice
viziunea ontologica asupra lumii si astfel el se si mte dator sa gaseasca o interpretare metafizica pen tru a da sens
lumii in care traieste. Aceste considente subliniaz a necesitatea detectarii timpurii a experientelor a normale ca parte a
masurarii alterarilor subiectivitatii si ca parte a decelarii indivizilor inclinati spre psihoza/schiz ofrenie (formele
prodromale, schizotipale). De aceea acest paragraf va cuprinde si instrumente de masura a anomaliilor timpuri ale
psihozei/schizofreniei. Celelalte instrumente au fo st alese in functie de frecventa de utilizare si po pularitatea lor. Un
tablou sinoptic al instrumentelor prezentate in ace st capitol se gaseste in Tabelul Nr.8.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
412

Denumirea scalei

Abrevierea
Autorii
Constructie
Utilizare si populatia tinta
Brief Psychiatric Rating
Scale BPRS Overal &
Gorham (1988) 18 itemi
Scala de evaluare
administrata de
clinician Detectia simptomelor
psihotice in context clinic
Comprehensive
Psychopathological
Rating Scale CPRS Asberg et al
(1978) 67 itemi
Scala de evaluare
administrata de
clinician Detectia psihopatologiei
generale in context clinic
Peters Delusions
Inventory PDI Peters si colab.
(1999) 21 intrebari
Scala de auto-
evaluare Screeningul simptomelor
psihotice in populatia
generala sau clinica
The Cardiff Anomalous
Perceptions Scale CAPS Bell si colab.
(2006) 32 intrebari
Scala de auto-
evaluare Screeningul simptomelor
psihotice in populatia
generala sau clinica
Examination of
Anomalous Self-
Experience EASE Parnas si colab.
(2005) 93 itemi
Checklist si
interviu
administrat de
clinicieni Detectia fenomenelor
prodromale in populatia
generala sau clinica
Scale of Prodromale
Symptoms SOPS Miller si colab
(1999) 19 itemi
Scala de evaluare
administrata de
clinician Detectia fenomenelor
prodromale in populatia
generala sau clinica
Magical Ideation Scale MagicId
Scale Eckbald si
Chapman (1983) 30 intrebari
Scala de auto-
evaluare Detectia fenomenelor
prodromale in populatia
generala sau clinica
Perceptual Aberrations
Scale PerAb Scale Chapman si
colab. (1978) 35 intrebari
Scala de auto-
evaluare Detectia fenomenelor
prodromale in populatia
generala sau clinica
Revised Social
Anhedonia Scale SocAnh
Scale Chapman si
colab. (1976) 40 intrebari
Scala de auto-
evaluare Detectia fenomenelor
prodromale in populatia
generala sau clinica
Rust Inventory of
Schizotypal Cognition RISC Rust (1988) 26 itemi
Scala de auto-
evaluare Detectia fenomenelor
prodromale in populatia
generala sau clinica
Scale for the Assessment
of Positive Symptoms
SAPS Andreasen
(1994) 30 itemi
Scala de evaluare
administrata de
clinician Evaluarea profilului
simptomatic si a severitatii
simptomelor psihotice
Scale for the Assessment
of Negative Symptoms SANS Andreasen
(1983) 20 itemi
Scala de evaluare
administrata de
clinician Evaluarea profilului
simptomatic si a severitatii
simptomelor psihotice
Positive and Negative
Syndrome Scale
PANSS Kay si colab.
(1987) 30 itemi
Scala de evaluare
administrata de
clinician Evaluarea profilului
simptomatic si a severitatii
simptomelor psihotice
Behavior and Symptoms
Identification Scale BASIC-32 Eisen si colab.
(2004) 24 itemi
Scala de auto-
evaluare Evaluarea outcome-ului si
calitatea ingrijirilor in psihoza
Routine Assessment of RAPP Ehmann si 21 itemi Evalu area progresului si

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
413 Patient Progress colab. (1995) Scala de evaluare
administrata de
surori outcome-ului la psihoticii
internati
Psychosis Recovery
Inventory PRI Chan si colab.
(2005) 25 itemi
Scala de evaluare
administrata de
clinician Evaluarea recupararii clinice
a pacientului cu schizofrenie
Psychotic Symptom
Rating Scales (PSYRATS) Haddock si clab.
(1999) 17 itemi impartiti
in doua subscale
(halucinatii si
delir) Evaluarea severitatii
simptomelor majore ale
psihozei, delirurile si
halucinatiile
Dimensional assessment
of symptoms and related
phenomena in psychosis DSM-5 7 dimensiuni
simptomatice Evaluarea prezentei si
severitatii simptomelor
schizofreniei

Tabelul Nr. 8: Tabel sinoptic cu scale prezentate s i utilizarea lor

10.4.1. SCALA SCUTRA DE EVALUARE IN PSIHIATRIE ( Brief Psychiatric Rating Scale –
BPRS)

Aceasta scala a fost dezvoltata de Overall si Gorha m (1988) cu scopul de evalua simptomele psihotice s i
nepsihotice la indivizii cu tulburari psihiatrice s evere. Scala este foarte des utilizata pentru ca es te scurta si usor de
aplicat. Ea contine 18 itemi evaluati pe o scala de severitate de la 1= absent, la 7=foarte sever. BPR S este o scala de
evaluare mixta, cu itemi care se coteaza prin obse rvarea pacientului (de ex. tensiunea, retragere emo tionala, lentoare
motorie, manierisme, posturi sau lipsa de colaborar e) si itemi care se evalueaza pe baza de interviu d irect cu
pacientul ( dezorganizare conceptuala, ganduri neuz uale, anxietate, vinovatie, grandiozitate, etc.). F iecare item este
definit in prealabil, insa definitia este uneori va ga sau ambigua sau lasa loc la interpretari sau sup rapuneri intre
intelesul diferitilor itemi (Sajatovic si Ramirez, 2006). Cadrul de timp pentru care se evalueaza simp tomele este in
mod obisnuit ultima saptamana.
Exista si versiuni ale scalei BPRS cu mai multi ite mi precum versiunea expandata la 24 itemi care cupr inde
si itemi despre suicidabilitate, veselie patologica , distractibilitate, comportament bizar si lipsa de ingrijire proprie
sau versiuni la care fiecare ancora din cele sapte folosite in versiunea originala are propria descrie re semanand in
felul acesta destul de mult cu scala PANSS. Overall si Pfefferbaum (1982) au dezvoltat o versiune BPRS -C pentru
copii.
Cei 18 itemi ai scalei originale pot genera o solut ie cu 4 factori la analiza factoriala (Hedlund si V ieweg,
1980): i) tulburari de gandire; ii) retragere/lento are; iii) ostilitate/suspiciozitate; iv) anxietate/ depresie. Gur si colab.
(1991) propun gruparea itemilor doar in doua subsca le: 1) simptome specifice schizofreniei (itemii 3, 4, 7, 8, 11, 12,
15, 16) si 2) simptome generale (restul itemilor). Nicholson si colab. (1995) propun impartirea simpto melor BPRS in
pozitive si negative si astfel subscala simptomelor negative ar cuprinde itemii 16, 3, 13 iar scala si mptomelor
pozitive ar cuprinde itemii 4, 12, 15 si aceasta im partire a demonstrat o buna validitate si confident a.
In ceea ce priveste proprietatile psihometrice ale scalei BPRS-18 itemi, autorii scalei garanteaza o f oarte
buna validitate demonstrata concurential cu scala P ANSS si cu scalele SANS si SAPS si la fel o foarte buna
confidenta (Overall si Gorham, 2005).

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
414 Scala se recomanda a fi folosita in evaluarea initi ala a pacientilor cu tulburari psihotice, in masura rea
raspunsului la tratament si in masurarea deznodaman tului (“ outcome ”) atat la la pacientii internati, cat si la cei di n
ambulator. Scala este prezentata in anexa Nr. 1.

10.4.2. SCALA DE EVALUARE COMPREHENSIVA A PSIHOPATO LOGIEI (Comprehensive
Psychopathological Rating Scale – CPRS)

Aceasta scala a fost construita in mod explicit pen tru a masura schimbarile in psihopatologie in timpu l
diferitelor interventii terapeutice, precum tratame nte medicamentoase si nemedicamentoase (Asberg si c olab. 1978).
Scala a mai fost prezentata in capitolului Nr. 3: S calele de evaluare globala a simptomelor psihice si in Anexa Nr. 1
a acelui capitol. Mai jos o sa furnizez doar cateva scurte detalii.
Scala cuprinde 67 itemi dintre care 40 sunt raport ati de subiect, 25 observati de examinator, unul pe ntru o
apreciere globala a severitatii si unul pentru eval uarea confidentei procesului de examinare.
Fiecare item este scorat de la 0 la 6. Este furniz ata o scurta descriere a fiecarui scor de 0, 2, 4 s i 6. Scorul
total al scalei da o privire de ansamblu asupra inc arcarii psihopatologice a subiectului sau se pot ex trage numai
intemii corespunsatori pentru a se construi subscal e pentru depresie, schizofrenie, dar si pentru neur astenie sau
anxietate.

10.4.3. INVENTARUL PETERS DE MASURARE A DELIRURILOR (Peters Delusions
Inventory – PDI))

Inventarul PDI a fost dezvoltat de Emanuelle Peters si colab. (1999) ca un instrument cu 40 itemi de
autoevaluare a ideilor delirante in populatia gener ala. Ulterior aceiasi echipa reconstruieste acest i nstrument cu doar
21 itemi (Peters si colab. 2004). Autori au dorit s a faca acest instrument pentru a decela trasaturile schizotipale in
populatia generala, trasaturi care se raspandesc di mensional, pe un continuu, in psihoza fiind vorba d oar de o
expresie severa a trasaturilor schizotipale.
Conform autorilor, trasaturile schizotipale pot fi masurate psihometric pentru ca sunt raspandite in
populatie in diferite grade de severitate, pe cand trasaturile realmente psihotice, precum simptomele de prima rang a
lui Schneider, sunt raportate de indivizii cu tulbu rari clinice severe si rar sunt vazute in populatia generala. Mai mult,
autorii constata ca instrumentele existente nu sunt capabile decat sa identifice experiente delirante severe, de
intensitate realmente psihotica si construiesc un instrument care sa permita identificarea echivalent ului “normal” al
unei trairi delirante. Pentru aceasta, autorii pun la fiecare intrebare cuvintele “ca si cum” tocmai ca sa captureze
intregul evantai de trairi delirante. Intrebarile a u fost luate din sectiunea “delir” din Present Stat e Examination (Wing
si colab. 1974) si acopera sapte tipuri de teme del irante: delir de control, de interpretare, de ident ificare, de referinta,
de persecutie, expansiv si alte tipuri (de vinovati e, hipocondriac, depersonalizare, etc.).
Scala cu 21 itemi (Anexa Nr. 2) s-a realizat prin e xcluderea mai multor itemi din versiunea cu 40 item i
dupa o analiza a componentelor principale cu rotati e varimax . Acesti itemi se refera la persecutie (i temii 4 si 5),
suspiciozitate (itemii 1 si 3), ideatie paranoida ( idemii 13 si 15), religiozitate absurda (itemii 8 s i 11), grandiozitate
(itemii 6 si 7), credinte paranormale (itemii 9 si 12), tulburari de gandire (itemii 18 si 20), idei d e referinta si
influenta (itemii 2 si 10), transmiterea gandirii ( itemii 17 si 19), depersonalizarea (itemul 16) si e tichetare negativa

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
415 (itemii 14 si 21). In cazul in care subiectul neaga trairea unei experiente scorul itemului este “0” i ar daca ea este
prezenta evaluarea se face pe o scala cu 5 trepte, de la 1 la 5 si pe trei subscale: frecventa experie ntei, gradul de
veridicitate a experientei respective (cat de mult crede ca este adevarata) si cat de suparatoare a fo st aceasta. Scorul
se face pentru fiecare subscala: frecventa, veridic itate, distress si un scor total care reprezinta ra portul dintre
raspunsurile DA si NU la toate intrebarile.
Studiul de validitate si confidenta s-a facut pe un esantion de 444 indivizi si rezultatele arata ca s cala
reuseste sa masoare cu incredere experientele delir ante care se pot intalnii in populatia generala.

10.4.4. SCALA CARDIFF DE EVALUARE A ANOMALIILOR PER CEPTIVE (The Cardiff
Anomalous Perceptions Scale – CAPS)

Aceasta scala vine sa acopere domeniul tulburarilor perceptive ca parte importanta a conceptului de
“pierdere a contactului cu realitatea” ce defineste nucleul real al psihozei.
Scala a fost construita de Bell si colab. (2006) ca un instrument de auto-evaluare cu 32 itemi (Anexa Nr. 3).
Autorii constata ca experientele perceptuale anorma le sunt diferit raportate si traite de populatia ge nerala si de
indivizii asa zisi bolnavii. La acestia din urma, t ulburarile perceptive sunt date de fenomenele haluc inatorii pe
diferite canale perceptuale insotite de lipsa insig htului, pe cand la populatia generala ele sunt mai vagi,
experimentate in context de distress sau preocupari si convingeri particulare si etichetate ca experie nte neuzuale sau
stranii, mai mult sau mai putin legate de o conditi e exterioara. Aceste experiente sunt in curs de val idare sau nu, in
functie de dezorganizarea conceptuala sau de credin tele culturale particulare care le pot insoti. Ele se pot constitui
insa in fenomene para-normale care pot anunta proce sul de constituire a unei trairi franc psihotice. A ceste fenemene
premergatoare instituirii unei experiente psihotice sau care sugereaza psihoza au fost denumite “incli natii psihotice”
(psychosis proneness ) si l-au facut pe Eysenck (1976) sa postuleze “ psihoticismul ” ca o dimensiune a personalitatii
sau pe Rado (1960) sa inventeze termenul de schizo tipie. Acesta din urma a format acest cuvant prin abrevierea
cuvintelor schizofrenie si schizotip. Acest termen l-a inlocuit pe cel de schizofrenie pseudonevrotica si era
caracterizat de Rado ca o “ deficienta a integrarii placerii ” ceea ce duce la “ tulburari emotionale, suprasenzitivitate,
insecuritatea selfului, a corpului si a ambiantei ”. El pretindea ca din acesti indivizi se recrutau schizofrenii de mai
tarziu.
Scala CAPS este construita cu scopul de masura vali d si confident din punct de vedere psihometric
experientele perceptive anormale si a inclinatiilor perceptuale psihotice din populatia generala si nu numai. Ea
cuprinde itemi care evalueaza experiente perceptual e pe toate canalele senzoriale. Subiectul este invi tat sa raspunda
daca respectiva experienta este prezenta si daca da , sa o evalueze de-a lungul a trei subscale, respec tiv cat de
suparatoare este, care este frecventa si cat de int rusivita este, pe o scala Likert cu 5 ancore.
Scala a fost testata pe 336 subiecti extrasi din po pulatia generala non-clinica si pe 20 subiecti cu t ulburari
psihotice. Confidenta interna a scale a fost inalta (indice Cronbach=0,87) iar validitatea de construc tie si de criteriu,
comparativ cu alte scale, a fost buna. Scala CAPS f urnizeaza un scor total, in functie de raspunsurile Da si Nu si
scoruri partiale pentru fiecare din cele trei subsc ale. Scala s-a dovedit utila in masurarea experient elor perceptuale
anormale indiferent de diagnosticul clinic sau stat utul de bolnav.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
416 10.4.5. INVENTARUL DE AUTO-EVALUARE A EXPERIENTELOR ANORMALE
( Examination of Anomalous Self-Experience – EASE )

Experientele anormale subiective reprezinta adevara tul fenotip la tulburarilor din spectrul schizofren iei. Ele
au fost neglijate de psihiatria moderna din cauza c urentului “ behaviourist ” care a validat doar simptomele la nivel
comportamental.
Acest instrument a fost dezvoltat de Parnas si col ab. (2005) si este un checklist semi-structurat car e
evalueaza anomaliile subiective care pot fi conside rate ca tulburari bazale sau minime pe care un subi ect le poate
experimenta in fazele de inceput ale unei tulburari din spectrul schizofren si traduc primele modifica ri ale trairilor
subiective valide pentru aceste tulburari. Acestea constau in tulburari ale trairii propriei individ ualitati, dar care
sunt destul de greu de pus in cuvintele limbajului laic si despre care subiectul cu greu accepta sa vo rbeasca cu altii.
Acest inventar este de fapt o descriere fenomenolog ica predominant calitativa a experientelor de modif icare
a sensului persoanei, respectiv a sentimentului de a fi subiect al actiunilor, gandurilor sau experien telor proprii
In constructia acestui instrument, autorii pornesc de la dificultatea culegerii acestor strari subiect ive
particulare pe care subiectul le poate percepe ca “ inefabile”, “instabile”, “prost structurate” si pe care nu poate sa le
descrie in acelasi fel in ocazii diferite sau folos este metafore pentru a se face inteles. Mai multe, acest experiente
afecteaza capacitatea subiectului de autoreflexie s i nu de putine ori subiectul le considera prea priv ate pentru a le
face publice.
Instrumentul contine 5 domenii mari: i) cognitia si fluxul constiintei; ii) constiinta propriei identi tati si
prezenta de sine; iii) experientele corporale; iv) demarcare/tranzitivism si v) reorientarea existenti ala (in Anexa Nr. 4
se prezenta doar lista itemilor si modul de cotare) . Fiecare domeniu contine o serie intreaga de itemi care reprezinta
tot atatea modalitati de traire distorsionata a pro priei subiectivitati si pe care intervievatorul le culege dintr-un dialog
activ cu pacientul pe baza formularii si reformular ii, a frazarii si refrazarii primei descrieri date de pacient cu scopul
de a obtine cea mai inalta acuratete a respunsului. Raspunsul se coteaza pentru fiecare item in functi e de
frecventa/severitatea trairii pe o scala de la 0 la 5, iar totalizarea scorurilor itemilor da un scor total pentru fiecare
domeniu si pentru scala intreaga.
Se recomanda ca aplicarea acestui interviu semi-str ucturat sa fie facut numai dupa ce intre pacient si
clinician se stabileste o relatie confidenta si de aceea autorii recomanda ca examinarea subiectului s a inceapa cu un
interviu psihosocial si doar dupa aceea sa se conti nue cu administrarea acestui inventar. Fiecare item este prevazut
cu o descriere a ceea ce intentioneaza sa evalueze si este prevazut cu diferite “probe”, respectiv sug estii de intrebari
sau exemple. Perioada de timp la care se refera int erviul este ultimele doua saptamani.
Interviul prezinta o buna confidenta intra-cotatori dar aceasta este slaba cand e vorba de cotatori di feriti;
prin analiza factoriala autorii nu reusesc sa decel eze structura factoriala a scalei. Din cauza dificu ltatilor
administrarii si cu scopul marii confidentei inter- cotatori, deci a uniformizarii modalitatii de culeg ere a datelor,
autorii organizeaza cursuri de formare pentru aplic area acestei scale, cursuri care dureaza trei zile si cu un cost de
300 Euro. Doritorii se pot adresa la Directorul cur sului Dr. Peter Handest, Psychiatric Center Hvidovr e,
Brondbyostervej 160, 2605 Brondby, Denmark.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
417 10.4.6. INTERVIUL STRUCTURAT PENTRU SIMPTOMELE PROD ROMALE ( Structured
Interview for Prodromal Symptoms – SIPS ) si SCALA PENTRU SIMPTOME PRODROMALE
( Scale of Prodromale Symptoms- SOPS )

Aceste doua instrumente au fost dezboltate de Mille r si colab. (1999) de la Yale University ca o parte a
programului lor de preventie si identificare a risc ului de dezvoltare a psihozei. Ei au pornit de la e xperienta
australiana privitor la programele de detectie timp urie a schizofreniei, programe care au identificat semnele
prodromale si definitiile operationale ale acestora (McGorry si colab. 1996). Simptomele stranse in co rpul scalei
SOPS si intrebarile care acopera aceste simptome di n interviul SIPS au fost testate si rafinate pe un lot clinic de
psihotici. Instrumentele au fost modelate dupa stru ctura instrumentului PANSS cuprinzand patru grupe d e
simptome prodromale: pozitive, negative, de dezorga nizare si generale, cu modificarile conform cu desc rierile
simptomelor prodromale pre-psihotice.
Scopul acestor instrumente este de a furniza o mas urare sistematica a prezentei/absentei simptomelor
prodromale, de a masura severitatea lor si de a def ini un prag dincolo de care riscul de aparitie a ps ihozei este foarte
probabil.
Scala pentru simptome prodromale (SOPS) cuprinde 19 itemi dintre care cinci simptome pozitive, sase
simptome negative, patru simptome de dezorganizare si patru pentru simptomele generale (vezi Anexa Nr. 5).
Alegerea acestor simptome este si in concordanta cu studiile lui Yung si colab (1996, 1998) care arata ca exista trei
sindroame prodromale cu ajutorul carora se poate id entifica riscul pentru dezvoltarea schizofroniei ps ihnotice: i)
simptomele pozitive psihotice care apar scurt si in termitent; ii) simptomele pozitive atenuate si iii) declinul
functional.
SIPS este un interviu structurat care diagnostichea za cele trei sindroame prodromale la fel ca si Stru ctured
Clinical Interveiw for DSM-IV (SCID). Interviul cup rinde un checklist pentru tulburarea schizotipala d e
personalitate, un chestionar de istorie familiala, scala de functionare globala (GAF) si scala SOPS.
Interviul SIPS are o buna validitate predictiva dem onstrata prin faptul ca mai mult de 54% din subiect ii cu
simptome prodromale dezvolta schizofrenie in urmato rul an si o buna confidenta intercotatori dupa cum autorii au
evidentiat in diferite studii (Miller si colab. 200 2 si 2003).
Fiecare simptom de pe scale SOPS este evaluat pe o scala Likert cu 7 ancore (de la 0 = absent la 6 = sever
cu trasaturi psihotice) iar scorul total al scalei se poate intinde de la 0 la 114. Se poate obtine un scor separat pentru
fiecare grup de simptome prodromale.
Pe baza interviului SIPS Loewy si colab (2005) au r ealizat un chestionar de auto-evaluare a simptomelo r
prodromale, pornind de la constatarea ca aplicarea interviului cere personal calificat si antrenament specific. Aceasta
instrument numit “ Prodromal Questionnaire ” este o scala cu 92 itemi de autoevaluare si prezi nta o sesnzitivitate de
90% si o specificitate de 49%. Scala de autoevaluar e se poate obtine direct de la autori.

10.4.7 . SCALELE CHAPMAN DE MASURARE A SCHIZOTIPIEI ( The Perceptual Aberrations
Scale, Magical Ideation Scale, Social Anhedonia Sc ale)

Modelele etiologice curente ale schizofreniei pres upun ca boala apare prin acumularea si interactiune a mai
multor factori de risc precum factori genetici, agr esiuni pre- si post-natale si factori psihosociali (Andreasen, 1999),

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
418 model care plaseaza schizofrenia, formele “ schizophrenia-like ” si subiectii predispusi la schizofrenie
(“ schizophrenia-prone ”) pe un continuum, forme care impartasesc aceleasi factori etiologici, dar in variate
constelatii. Categoria indivizilor “ schizophrenia-prone ” a sedus multi cercetatori din considerete teoreti ce,
precum izolarea factorilor etiologici, si practice, respectiv identificaraea indivizilor cu risc inalt ce permite
interventia in fazele prodromale ale dezvoltarii pr ocesului schizofren. Trebuie remarcat ca majoritate a indivizilor
schizophrenic-prone nu merg mai departe spre schizo frenie, ci raman ca indivizii cu diferite grade de experiente
rudimentare sau prost structurate de psihoza. Acest ia se constituie in grupul mare a persoanelor schiz otipice, concept
introdus de Rado (1960) si reluat de Meehl (1962) s i caracterizat prin patru trasaturi: derapaje cogni tive, anhedonie,
ambivalenta si probleme ale asertivitatii interindi viduale. Pe baza acestei teorii, Chapman si colabor atorii
construiesc patru scale care sa acopere in mare par te acest concept, cu dorinta expresa de a identific a indivizii cu risc
de a dezvolta schizofrenia. Aceste scale sunt: Scal a pentru evaluarea aberatiilor perceptuale ( The Perceptual
Aberrations Scale , Chapman si colab. 1978), Scala de ideatie magica ( Magical Ideation Scale , Eckbald si Chapman,
1983), Scala anhedoniei sociale ( Social Anhedonia Scale ) si Scala anhedoniei fizice ( Physical Anhedonia Scale )
(Chapman si colab. 1976). Studiul longitudinal pe 10 ani a validat doar valoarea primelor trei scale in detectare
vulnerabilitatii la schizofrenie (Chapman si colab. 1994) ceea ce a facut ca doar aceste trei scale sa fie prezentate in
aceasta lucrare.
Scala de evaluare a aberatiilor perceptuale este o scala cu 35 itemi, fiecare reprezentand o afirmati e fata de
care subiectul trebuie sa se pozitioneze prin “adev arat” sau “fals”. Scala evalueaza distorsiunile per ceptuale legate
de trairea corporalitatii si alte experiente senzor iale (Anexa Nr.6), distorsiuni care se presupune a fi markerii pentru
schizotipie, distorsiuni continand afirmatii precum : “Uneori am senzatia ca parti din corpul meu nu su nt ale aceleiasi
persone”, “Uneori culorile imi par prea stralucitoa re pentru mine”. Coeficientul de confidenta test-re test este de
0,79.
Scala ideatiei magice cuprinde 30 afirmatii referi toare la credinte slab validate bazate pe gandirea magica
precum: “Am avut momente cand am crezut ca locul c uiva a fost luat de
cineva care seamana perfect” sau “Cred ca as putea sa citesc gandurile oamenilor daca as vrea”. Raspun surile sunt
“adevarat”sau “fals” (Anexa Nr.7). Aceasta scala co releaza bine cu scala aberatiilor perceptuale ceea ce arata ca
ambele evalueaza cam aceasi dimensiune a persoanei “ schizophrenia-prone ”. Aceste doua scale au fost unite intr-
una singura si au format Scala aberatiile perceptua le si a gandirii magice ( Per-Mad Scale ) (Chapman si colab.1982).
Scala anhedoniei sociale cuprinde 40 itemi trebuin d sa fie cotati ca “adevarat” sau “fals” si care e valeuaza
raportarea individului de a fi impreuna cu altii si fata de valorile sociale, precum si capacitatea in dividului de a
experimenta placerea. Exemple de itemi: “Oamenii se simt mai bine daca se tin deoparte de o legatura e motionala cu
altii”, “As putea fi fericit sa locuiesc singur int r-o cabana in padure sau pe munte” sau “In mult pri vinte eu prefer
compania animalelor decat compania oamenilor” (Anex a Nr. 8).
Combinarea acestor scale impreuna conduce la o scal a unica care se mai numeste si scala de schizotipi e
Wisconsin, care prezinta o buna validitate constru ctiva, structura factoriala cu doua dimensiuni si o corelatie
semnificativa intre ele (Kwapil si colab. 2008) si poate decela foarte bine trasaturile schizotipice s i predicta
dezvoltarea schizofreniei (Horan si colab, 2008).

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
419 Modul de scorare a scalelor este destul de diferit de ceea ce am vazut pana acum. Acest model este fur nizat
de autori in Wisconsin Manual for Assessing Psychot ic-like Experiences (Kwapil si colab. 1999) si prev ede ca
indivizii a caror scor se situeaza peste o deviatie statistica de 1.96 sa fie considerati ca “identifi cati pozitiv” pentru
schizotipie.
Scorurile medii pentru aceaste scalea sunt prezenta te in Tabelul Nr. 9 (dupa Chmielewski si colab. 199 5 si
Kwapil si colab. 2002)

Scalele Chapman
Scala de aberatii
perceptuale Scala ideatiei magice Scala anhedoniei sociale
Chmielewski Kwapil Chmielewski Kwapil Chmielewski Kwapil
ALBI (CAUCAZIENI):
Media 6,60 6,24 9,20 9,65 7,15 8,30
DS 6.04 6,13 5,80 5,90 5,13 5,65
AFRO-AMERICANI:
Media 7,31 6,34 9,09 10,41 8,99 10,85
DS 5,64 5,08 5,76 5,14 5,12 5,29

Tabelul Nr. 9: Scorurile medii si deviatia statisti ca pentru Scalele Chapman (Populatia generala)

10.4.8. INVENTARUL DE COGNITII SCHIZOTIPALE RUST (The Rust Inventory of Schizotypal
Cognition-RISC)

Rust (1988) dezvolta acest instrument cu scop de a evalua modificarile cognitive care sustin expresia
schizotipala a subiectilor cu aceasta vulnerabilita te, cognitii care, fiind trasaturi stabile a persoa nei, pot sta si la baza
personalitatii schizotipale a personalitatii (Anexa Nr. 9).
Inventarul RISC este un chestionar cu 26 itemi si e ste destinat mai mult populatiei generale decat cel ei
clinice, accentul punandu-se mai mult asupra contin utului cognitiior decat asupra deficitului cognitiv . Fiecare item
este evaluat pe o scara Likert cu 4 trepte in funct ie de cat de acord sau nu este subiectul cu fiecare afirmatie
prezentata. Exemple de afirmatii cuprinse in aceast a scala: “ Uneori gandurile mele suna asa de tare ca si altii le pot
auzi ”, “ Organizatiile secrete nu au o putere reala asupra v ietii noastre ” sau “ Uneori oamenii sau obiectele imi par
sa radieze o lumina launtrica ”.
Dupa Steuerwald si Balogh (1991) instrumentul se pr eteaza foarte bine pentru screeningul in populatia
generala si identificarea indivizilor cu risc inalt .
Instrumentul are o buna validitate si s-a dovedit c apabil sa discrimineze schizofrenii de populatia ge nerala.
Nu s-a decelat diferente in raspunsurile intre cele doua sexe, femeile si barbatii dand scoruri compar abile.
Inventarul RISC este recomadat ca unul din cele mai bune instrumente pentru decelarea schizotipiei cu atat
mai mult cu cat indivizii schizotipali sunt rar vaz uti in sectiile clinice, ei nu cauta atentie si/sau tratament medical

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
420 sau psihologic si, in plus, schizotipia nu este izo morfa cu conceptul de schizofrenie asa cum cred inc a multi
practicieni (Lenzenweger, 1994).

10.4.9. SCALA PENTRU EVALUAREA SIMPTOMELOR POZITIVE ( Scale for the Assessment
of Positive Symptoms – SAPS ) si SCALA PENTRU EVALUAREA SIMPTOMELOR NEGATIVE
( Scale for the Assessment of Negative Symptoms – SA NS )

Aceste doua scale sunt prezentate impreuna pentru c a ele au fost dezvoltate de aceasi autoare, Nancy
Andearsen (1982, 1983 si 1984) cu scopul evident de a masura cele doua categorii de simptome ale schiz ofreniei,
simptomele positive si cele negative.
Se stie ca una din cele mai mari provocari pentru c linicianul aflat in fata tulburarilor psihotice/sch izofrenice
este heterogenitatea acestora. Pacientii pot prezen ta diferite combinatii de simptome si fiecare simpt ome in sine
variaza in severitate. Pentru a reduce aparenta “d ezordine ” simptomatica a schizofreniei a fost introdus conc eptul de
simptome pozitive si negatice cu scopul de a integr a informatiile fenomenologice intr-un singur model. Acest model
cu doua dimensiuni, care apar in diferite proportii la un pacient schizofren, este prelungirea concept elor mai vechi
psihopatologice ale lui Kraepelin si Bleuler si de mai tarziu, a lui Crow (1980), care sustineaU ca e xista doua tipuri
de schizofrenie, cu simptome pozitive si cu simptom e negative iar aceastea ar corespunde “ patologiei moleculare ” a
schizofreniei.
Desi modelul cu doua dimensiune a fost mereu contes tat de cerecetarile ulterioare, scalele SAPS si SAN S
s-au constituit ca un standard in evaluarea simptom atologiei schizofreniei si psihozelor in general. M ai mult, Cuesta
si Peralta (1995) demonstreaza ca modelul cu doua d imensiuni, simptome pozitive si negative, reuseste sa faca
diagnosticul diferential cu alte tulburari psihotic e.
Cele doua scale furnizeaza impreuna o descriere det aliata a 50 de simptome ce permite o masurare
comprehensiva a psihopatologiei acestor tulburari. Desi la inceput, aceste scale au fost concepute do ar sa fie
utilizate in cercetare, ulterior ele s-au raspandit si in practica clinica.
Scala SAPS cuprinde 30 itemi care evalueaza un spec tru larg de simptome pozitive. Scopul principal al
scalei este de a masura simptomele pozitive si dezo rganizarea gandirii si comportamentului. Acesti it emi se
grupeaza in 4 categorii: halucinatii, deliruri, com portament bizar si tulburari formale pozitive ale gandirii. Fiecare
simptom prezinta o definitie si este scorat in func tie de severitate pe o scala de la 0 la 5. Pentru f iecare categorie sau
domeniu, scala mai prezinta un item de evaluare glo bala a acestuia.
Scala se coteaza pe baza unui interviu clinic, a ob servatiei directe si a informatiilor colaterale. (A nexa
Nr.10).
Domeniile SAPS includ urmatorii itemi individuali:
a. Halucinatii: auditive, voci comentand, voci convers and, halucinatii somatice si tactile, halucinatii o lfactive
si halucinatii vizuale;
b. Deliruri persecutorii, de gelozie, de vinovatie, gr andioase, religioase, somatice, de relatie, control , citirea
gandurilor, raspandirea gandurilor, insertia gandur ilor si furtul gandirii;
c. Comportament bizar: imbracaminte si aparenta, compo rtament social si sexual, agitatie si agresivitate,
comportament repetitiv;

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
421 d. Tulburari formale ale gandirii: deraieri ale gandir ii, tangentialitate, incoerenta, gandire ilogica,
circumstantialitate, presiunea vorbirii, vorbire di stractibila si vorbire bazata pe sunete cuvintelor.
Pentru fiecare din aceste patru categorii este prev azut un item de evaluare a severitatii globale a
domeniului.
Scala SANS are 20 itemi care prezinta definitii si ancore de evaluare a severitatii. Itemii se grupeaz a in 5
categorii simptomatice: aplatizare si tocire afecti va, alogie, avolitie/apatie, anhedonie/asocialitate si tulburari de
atentie (Anexa Nr. 11). Ca si in cazul scalei prece dente, scorarea scalei SANS se face dupa un interv iu clinic
obisnuit si dupa observatia clinica si completarea ei nu ar lua mai mult de 15-20 minute.
Domeniile simptomatologice ale SANS includ urmatori i itemi:
a. Aplatizarea si tocirea afectiva: expresie faciala f ixa, descresterea miscarilor spontane, saracirea ex presiei
gestuale, contact vizual slab, lipsa de raspuns emo tional, afect nepotrivit, lipsa inflexiunilor vocal e;
b. Alogie: saracirea vorbirii, saracirea continutului vorbirii, blocajul vorbirii si cresterea latentei r aspunsurilor;
c. Avolitie-apatie: proasta igiena si tinuta, proasta persistenta in munca sau scoala, anergie fizica;
d. Anhedonie-retragere sociala: scaderea activitati si intereselor recreationale, scaderea interesului si a
activitatii sexuale, scaderea abilitatii de a simti i intimitatea si apropierea, reducerea relatiilor c u prietenii si
egalii;
e. Afectarea atentiei: lipsa de atentie in campul soci al, lipsa de atentie in timpul interviului.
Si aici, scala prevede pentru fiecare domeniu simpt omatologica un item de evaluare a severitatii globa le,
deci am putea spune ca scala are de fapt 25 itemi.
Se recomanda ca perioada de timp la care se refera scala sa fie "ultima luna".
Interesant de remarcat aici este ca un compatriot d e-al nostru, Dr. Iulian Iancu, impreuna cu un grup de
colegi din Israel (Iancu si colab. 2005) au constru it un chestionar care sa acopere toti itemii ambelo r scale si astfel sa
creasca confidenta in aplicarea acesteia. Acest che stionar, numit Positive and Negative Symptoms Questionnaire
(PNS-Q ) cuprinde 80 intrebari si este un instrument de au to-evaluare, pacientul insusi evaluand cu “adevarat ” sau
“fals” fiecare intrebare.
In ceea ce priveste proprietatile psihometrice, amb ele scale stau bine, au o consistenta interna de pe ste 0,70
pentru fiecare domeniu simptomatologic, dar global scala SAPS are un indice scazut de consistenta inte rna care
subliniaza inca oadata ca scala nu este unitara in ceea ce priveste dimensiunile masurate. Ulterior s- a vazut ca de
fapt scala SAPS masoara doi factori distincti: simp tomele pozitive (halucinatiile si delirurile) si de zorganizarea
gandirii (Andreasen si Grove, 1986). Nici scala SAN S nu este omogena in masurarea simptomelor negative si
Sayers si colab. (1996) gasesc ca de fapt scala cup rinde trei factori: diminuarea expresiei, lipsa de atentie-alogia si
pierderea motivatiei sociale. In schimb, confident a intercotatori a fost foarte buna pentru fiecare s cala de-a lungul
mai multor studii, indiferent de versiunea lingvist ica folosita (Andreasen, 2000).
Validitatea scalelor este dincolo de orice dubiu, l ucru demonstrat prin evaluari comparative cu scala
PANSS (Norman si colab. 1996) sau BPRS (Nicholson s i colab. 1995). Welham si colab. (1999) au analizat
valoarea comparativa a scalelor SANS, PANSS-subscal a negativa si BPRS-scala de simptome negative si ga sesc ca
toate reusesc sa deceleze foarte bine nucleul sindr omului negativ schizofren.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
422 Aceste scale, impreuna cu scala PANSS, reprezinta “ standardul de aur ” in evaluarea simptomatologiei
schizofreniei si a psihozelor in general. Ele pot f i utilizate atat in practica rutiniera clinica, cat si in cercetare sau
studii psihofarmacoliogice. Demn de semnalat este f aptul ca aceste doua scale evalueaza pentru fiecare domeniu
severitatea generala in termeni de functionare ceea ce le recomanda in plus pentru practica clinica.

10.4.10. SCALA SINDROMULUI POZITIV SI NEGATIV ( Positive and Negative Syndrome Scale
– PANSS)

Desi exista nenumarate studii care atesta ca struct ura simptomatologica a schizofreniei raspunde cel mai
bine la impartirea ei in cel putin trei factori, po zitiv, negativ si dezorganizare, factori care nu co releaza intre ei si
care evolueaza independent unul fata de altul de-al ungul evolutiei schizofreniei (Arndt si colab. 1995 ). Simptomele
negative au o variatie relativ redusa de-a lungul e volutiei, fiind prezente atat in perioadele acute, cat si in cele
cronice. Simptomele pozitive sunt insa mult mai ins tabile si apar si dispar in functie de tratament sa u de evolutia
bolii. Simptomele de dezorganizare prezinta cea mai mare variabilitate in timp. Cu toate acestea exist a inca o
puternica rutina de a explora doar simptomele pozit ive si negative ale schizofreniei atunci cand se do reste evaluarea
simptomatologica a ei. Daca simptomele pozitive su nt relativ usor de identificat si masurat, precum h alucinatiile,
delirurile si dezorganizarea comportamentala, pentr u ca ele sunt caracteristici care se adauga in pozi tiv situatiei
normale a subiectului, in cazul simptomelelor negat ive, precum aplatizarea afectiva, alogia si avolit ia, ele sunt
lucruri care lipsesc situatiei normale ale unui sub iect si astfel ele se prezinta intr-o forma complex a si variata, de
unde rezida greutati atat in identificare, cat si i n masurarea severitatii lor.
Masurarea severitatii simptomelor in schizofrenie, ca si in alte boli nu inseamna numai indicarea prez entei
sau absentei simptomului si a intensitatii trairii lui. Simptomele in bolile psihice nu apar izolat, e le coreleaza intre
ele in grade variate, si daca un simptom poate fi s ever celalalt nu totdeauna il urmeaza intocmai. De aceea
instrumentele de masura trebuie sa reflecte structu ra naturala sau structura latenta a simptomatologie i unei boli. In
cazul schizofreniei, o boala cu un tablou clinic va riat, dat de constelatia diferita a simptomelor com ponente,
instrumentele de masura trebuie sa captureze intocm ai aceasta distributie mozaic a simptomatologiei. E ste ceea ce
scala PANSS reuseste sa faca pentru ca ea cauta sa conceptualizeze dimensiunea fiecarui simptom care-l masoara.
Scala PANSS a fost dezvoltata de Kay si colab. (198 7) pentru a masura severitatea psihopatologiei la
adultii cu schizofrenie, tulburare schizoafectiva s i alte psihoze in care sunt prezente simptomele po zitive si
negative. Scala are la baza constructul teoretic al simtomelor pozitive si negative. Ea cuprinde 30 it emi care au fost
imprumutati din Brief Psychiatric Rating Scale (BPR S, Overall and Grorham, 1988) si din Psychopatholog y Rating
Scale (Singh and Kay, 1987). Itemii au fost astfel alesi incat sa acopere doar acele simptome care sun t lipsite total de
ambiguitate conceptuala, care se diferentiaza usor unele de altele, si care pot fi considerate primare , adica nu sunt
trasaturi derivate din alte modificari psihopatolog ice. In plus, itemii alesi acopera tot spectrul tul burarilor
functioanale, respectiv cognitiv, afectiv, social s i comunicare. Fiecare item este definit in mod aman untit si este
evaluat pe o scala care cuprinde 7 ancore in functi e de severitate, de la absent la sever, iar aceste ancore sunt la
randul lor definite pentru a imbunatati confidenta.
Scala cuprinde trei subscale:

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
423 – subscala simptomelor pozitive (scala P) cu 7 itemi: delirurile, dezorganizarea conceptuala, comportame ntul
halucinator, excitatia, grandiozitatea, suspiciozit atea/persecutia si ostilitatea;
– subscala simptomelor negative (scala N) cu 7 itemi : tocirea afectiva, retragerea emotionala, raportar ea
deficitara, apatia/pasivitatea sociala, dificultati ale gandirii abstracte, lipsa de spontaneitate si fluenta in
conversatie si gandirea stereotipa:
– subscala de psihopatologie generala (scala G) cu 1 6 itemi: preocupare somatica, anxietate, sentimente de
vinovatie, tensiune psihica, manierisme si posturi, depresie, lentoare motorie, lipsa de cooperare, co ntinut
neobisnuit al gandirii, dezorientare, tulburare de atentie, pisa contiintei bolii (insight), tulburari de vointa,
pierderea controlului impulsurilor, preocupare si r etragere sociala (vezi Anexa Nr. 12).
Scala se completeaza dupa efectuarea unui interviu clinic obisnuit, la care se recomanda adaugarea dat elor
culese de la alti informanti si din alte inscrisuri clinice. Autorii recomanda ca interviul sa debutez e cu o discutie
generala cu pacientul despre boala lui si circumsta ntele generale ale vietii pacientului, discutie car e poate tine cateva
minute, suficiente ca sa furnizeze clinicianului po sibilitatea observarii comportamentului subiectului si a modului lui
de gandire si exprimare. Urmatoarea perioada de tim p trebuie sa fie dedicata intrabarilor care acopera fiecare item
din cei cuprinsi in scala PANSS si intervievatorul coteaza severitatea fiecarui item corespunzator def initiilor scalei si
datelor obtinute de la pacient. Ultima portiune a i nterviului se focalizeaza pe domeniile in care paci entul a fost
defensiv, reticent, ambivalent cu scopul de a ident ifica continutul neobisnuit al gandirii, tulburaril e de
conceptualizare sau ideile delirante ale pacientulu i.
Perioada de timp la care se refera interviul este d e ultima saptamana.
Scala PANSS furnizeza un scor pentru fiecare dintre cele trei subscale si un scor general prin adunare a
scorurilor tuturor itemilor scalei. Autorii furnize aza urmatoarele scoruri normative prag pentru cele trei subscale
(Kay si Sevy, 1990): scorul de 20 pentru subscala pozitiva, scorul 22 pentru subscala negativa si sco rul 40 pentru
subscala de psihopatologie generala. Se poate calcu la si un scor compozit, care indica predominenta si mptomelor
pozitive sau negative, dupa cum e cazul. Acest scor se calculeaza prin adunarea scorurilor individuale ale itemilor
din cele doua scale, suma algebrica, cu specificat ia ca itemilor scalei negative li se atribuie semnu l (-) astfel ca
suma celor doua feluri de itemi, pozitivi si negati vi se poate intinde de la -42, cand sunt numai simp tomele negative
sunt prezente, pana la +42, cand sunt prezente numa i simptome pozitive. Astfel, cand suma este pozitiv a inseamna
ca predomina simptomele pozitive, iar cand suma est e negativa predomina simptomele negative de schizof renie
(Kay, Opler si Fiszbein, 2000).
Scala PANSS se administreaza de personal calificat si antrenat special in aplicarea acesteia. Administ rarea
ei ia in jur de 30-40 minute.
Exista si o versiune pentru copii: Kiddie-PANSS (Fi eld si colab. 1994) si un interviu structurat care
transforma scala PANSS intr-un interviu clinic form al: Structured Clinical Interview for the Positive and Negative
Syndrome Scale – SCI-PANSS (Opler si colab. 1992).
Proprietatile psihometrice ale scalei PANSS sunt bu ne. Compararea modului in care scala PANSS
captureaza cazurile cu simptome pozitive si negativ e cu alte scale traditionala precum BPRS, SANS sau SAPS a
aratat o foarte buna validitate (Bell si colab. 199 2; Norman si colab. 1996). Confidenta legata de con sistenta interna

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
424 a itemilor PANSS a fost peste 0.75 la toate cele tr ei scale (Kay si colab. 2000) in schimb confidenta inter-cotatori
variaza in functie de gradul de antrenament a evalu atorilor in administrarea scalei. PANSS s-a aratat capabila sa
determine severitatea schizofreniei cand s-a admini strat concomitent cu scala Clinical Global Impression-Severity
(CGI-S). S-a constatat o corelatie semnificativa intre modi ficarile scorului global la CGI-S si scorul total a l PANSS
sau intre scorul CGI de ameliorare si procentajul s chimbarii scorului PANSS fata de scorul de la care s-a pornit
(Levin si colab. 2008).
Cat priveste structura factoriala a scalei PANSS, c ei mai multi autori inclina spre o solutie su cinci factori:
negativ, pozitiv, excitatie/activare, anxietate-dep resie/disforie si dezorganizare/preocupari autiste (Van Der Oord si
colab. 2006)
Scala PANSS este “standardul de aur” in identificar ea si masurarea severitatii simptomelor schizofreni ei si
altor psihoze “schizophrenia-like”. Ea este folosit a atat in activitatea clinica curenta pentru evalua ra severitatii,
pentru identificarea simptomelor tinta si pentru a evalua recaderea sau reabilitarea, cat si in activi tatii de cercetare
sau in studiile psihofarmacologice.
Pentru a creste confidenta masurarii cu scala PANSS Opler si colab. (1992) construiesc un interviu se mi-
structurat Acest interviu permite intervievatorului sa evalueze in mod organizat subiectul si sa culea ga in mod
ordonat informatii care apoi sa duca la cotarea fie carui itemi din scala PANSS (Anexa Nr. 13). Acest i nterviu se
administreaza in partea a doua a sedintei de evalua re, dupa prima parte de informare si discutie gener ala.

10.4.11. SCALA DE IDENTIFICARE A SIMPTOMELOR SI COM PORTAMENTULUI
( Behavior and Symptoms Identification Scale – BASIS – 32)

Acest instrument a fost dezvoltat de Eisen si colab . (1994) cu scopul de a evalua rezultatului (“ outcom e”)
tratamentului si ingrijirilor oferite de serviciile de psihiatrie in cazul tulburarile psihice majore din punctul de
vedere al pacientului. La inceput a fost vorba numa i de un interviu cu 24 intrebari, dar el fost reviz uit ulterior (Eisen
si cola. 2004) pentru a mari calitatile lui psihome trice. Instrumentul este de fapt o scala de auto-ev aluare care
cuprinde 5 domenii simptomatologice si de functiona re pe care subiectul este incurajat sa le evalueze ca parte a
procesului de apreciere a rezultatului tratamentulu i si a calitatii ingrijirilor primite: viata de zi cu zi/abilitatile de
funcionare de rol, relatiile cu sine si cu altii, d epresie/anzietate, comportament adictiv/impulsivita te si psihoza.
Instrumentul este foarte folosit atat pentru a eval ua outcome-ul cat si in studiile despre calitatea s ervicilor si
ingrijirile acordate de acestea. El este usor de ut ilizat si prezinta o buna senzitivitate la schimbar e. Versiunea
revizuita s-a bazat pe feed-back-ul pe care autorii l-au obtinut de la 75 de cercetatori, administrato ri, clinicieni si
pacienti si a condus la refrazarea intemii in asa f el incat sa poata fi mai usor de inteles de subiect i cu nivele scazute
de educatie, la inlocuirea celor care nu corelau bi ne cu domeniul sub care erau asezati si lungimea in strumentului a
fost revizuita. Astfel, pentru versiunea revizuita, BASICS-32-R au ramas 36 itemi care sunt la inteles ul unui
individu cu 5 clase primare si care sunt scorati pe o scala de severitate/frecventa cu 5 puncte: 0 = n iciodata, 1 =
rareori, 2 = uneori, 3 = adesea, 4 = totdeauna. Sco rul fiecarui domeniu se face prin adunarea valorii fiecarui item si
impartirea la numarul de itemi ai domeniului.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
425 Studiul de revizuire a instrumentului a cuprins 27 de institutii medicale din SUA care au licenta de a folosi
acest instrument in practica curenta de evaluare a calitatii serviciilor si a evaluat un numar de 2656 pacienti interneti
si 3222 pacienti ambulatori. Pe baza unei metodolog ii sofisticate, autorii au facut ultimele ajustari si au dat forma
finala a instrumentului. Niv si colab. (2007) fac u n studiu despre cum acest instrument reuseste sa de tecteze psihoza
si pe baze analizei raportului dintre senzitivitate si specificitate contureaza scorurile prag dincolo de care un caz de
psihoza pot fi considerat prezent: scorul de 0,5 si mai mare indica prezenta unei psihoze moderate iar scorul de 1,0 si
mai mult indica o psihoza severa ceea ce subliniaza capacitatea acestei scale de a fi si un instrument e de screening.
Scara ca atare si modul de scorare sunt prezentate in Anexa Nr. 14. Scala permite obtinerea a doua sco ruri
generale, unul pentru psihopatologie generala (adun and 32 itemi apartinand depresiei, anxietatii, psih ozei, etc) si
unul pentru bunastarea generala (adunand 18 itemi a partinand auto-controlului, vitalitatii, sanatatii generale, etc.) si
scoruri individuale pentru urmatoarele dimensiuni: depresie/anxietate, activitate zilnica si functiona re de rol, relatiei
cu sine/altii, comportament impulsiv/addictiv si ps ihoza.
Acest instrument este util pentru evaluarea dinamic a a progreselor unui bolnav psihotic, mai ales atun ci
cand el este monitorizat printr-un program de “ case management ”, terapie comunitara asertiva sau alte programe
care presupun mentinerea pacientului in familie si nu institutionalizarea lui.

10.4.12. SCALA DE EVALUARE A PROGRESELOR PACIENTULU I ( Routine Assessment of
Patient Progress – RAPP)

Este de acum o constatare comuna ca culegerea stand ardizata a informatiilor psihopatologice efectuata de
clinicieni nu este suficienta pentru evaluarea long itudinala a progreselor facute de un pacient psihot ic si a calitatii
tratamentului/ingirijirilor la care este supus. Int erviurile cross-sectionale sau scalele aplicate in anume punct a
contactului pacientului psihotic cu terapeutul sau nu ofera decat o imagine statica si uneori incomple ta. Aceasta
situatie poate fi corectata prin integrarea datelor obtinute prin mai multe metede de culeger a lor (o bservare, auto-
raportare, interviu direct), printr-o abordare mult idisciplinara a evaluarii, respectiv prin antrenare a mai multor
categorii de profesionisti in procesul evaluarii, s i prin inglobarea evaluarii functionarii pacientulu i printre domeniile
explorate.
Scala de evaluare a progreselor pacientului, RAPP, este un instrument standardizat care permite surori lor sa
incorporeze datele obtinute prin intervievare si pr in observare intr-o evaluare comprehensiva a pacien tilor psihotici
internati intr-un serviciu clinic. Scala a fost dez voltata de Ehmann si colab. (1995) cu scopul de a o feri echipei
terapeutice si de ingrijire o documentare confident a a rezultatelor tratamentului, a formularii planul ui de tratament si
o monitorizare longitudinala asupra constelatiei ps ihopatologice a pacientului.
In conceptia autorilor aceasta scala intruneste cri teriile care trebuie sa le indeplineasca un instrum ent de
evaluare de calitate: i) confidenta intercotatori, ii) consistenta interna, iii) validitate converegen ta, iv) validitate
discriminativa, v) sensitivitate la schimbare care sa discrimineze modificarile in stare pacientului, vi) itemi clar
definiti, vii) transformarea datelor calitative in date cantitative, viii) usor de utilizat/administra t, ix) promovarea unei
bune comunicari in cadrul echipei sau transferul da telor catre altii, x) integrarea datelor din surse colaterale, xi)
integrarea ei in interviul clinic.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
426 Scala RAPP cuprinde 21 itemi scorabili care au o de scriere comprehensiva care sa permite transferul
informatiilor narative, calitative intr-o expresie cantitativa, respectiv evaluarea lor pe o scala de severitate in patru
puncte (0= absent, 1=usor, 2=moderat,3=sever).
Itemii scalei sunt impartiti in trei domenii de exp lorat (vezi Anexa Nr. 15):
– primii 5 itemi (itemii 1-5) sunt dedicati subscalei nevoilor bazale (dieta, somn, eliminare, siguranta ,
deplasare);
– urmatorii 8 itemi (itemii 6-13) apartin subscalei d e psihoptologie (anxietate, dispozitie, activitate, delir,
halucinatii, tulburari de gandire/discurs, ostilita te, cognitie/memorie);
– itemii 14-21 (8 itemi) apartin subscalei abilitati lor de functionare in viata de zi cu zi (igiena, co operare,
socializare, administrarea bugetului propriu, activ itate sexuala, timp liber, rezolvarea problemelor,
solicitarea ajutorului surorii);
Scala furnizeaza un scor pentru fiecare din aceste trei subscale si un scor general prin adunarea scor ului
subscalei de psihopatologie cu cea de functionare z ilnica.
Scala RAPP se competeaza luand in considerare difer ite surse de informare, cea mai importanta fiind
observarea pacientului, interactiunea cu el, chesti onarea tintita pentru unele aspecte, informatii din diverse
documente sau din relatarile altora. Informatiile d in surse indirecte trebuie sa fie cantarite cu grij a pentru a discerne
intre cele demne de incredere si cele anecdotice. P erioada de timp la care se refera scala este “ultim a saptamana”.
Scala aplicata la 71 subiecti comparativ cuscala PA NSS, CGI, GAF si NOSIE-30 a oferit autorilor ei
posibilitatea sa verifice validitatea scalei RAPP c are a dat scoruri foarte bune. Cat priveste confide nta intercotatori,
indicele “kappa” intercotatori este este foarte bun pentru subscala de psihopatologie (8,80 + 4,18) si doar bun pentru
subscala de functionare (6,32 + 4,51). Aplicata in diferite momente in timp, precu m la internare si la externarea
pacientului, fiecare din subscalele componente a ar atat aceiasi senzitivitate la schimbare si au captu rat bine
progresele pacientului de-a lungul tratamentului si a recuperarii. Toate aceastea face ca scala sa fie adecvata pentru
masurarea deznodamantului terapiei, a recuperarii s i recaderii.
Charles si colab. (2003 ) au intreprins un studiul de validare a scalei RAPP la 100 pacientii psihotic i care au
fost evaluati in ziua 3 si a 19 de spitalizare. Aut orii au gasit scala coreleaza bine cu scorurile PAN SS si cu CGI,
captureaza bine schimbarile in starea psihoticului sub tratament si concordanta intre cotatori a fost foarte mare.

10.4.13. INVENTARUL DE REMITERE A PSIHOZEI (Psychosis Recovery Inventory – PRI )

Remiterea psihozei este o alta problema destul de v ag conturata, atat pentru clinicieni, cat si pentru
cercetatori. In mod curent se considera ca scaderea severitarii simptomelor si/sau disparitia simptome lor pozitive,
precum delirurile si halucinatiile, ar fi suficient e pentru a considera ca episodul acut s-a remis. Pe de alta parte,
simptomele nucleare ale schizofreniei nu se remit i n masura in care cele pozitive o fac. Disparitila s imptomelor
pozitive face ca functionarea subiectului sa devine mai coerenta si adecvata dar dispatitia lor decope rteaza
simptomele negative precum reducerea motivatiei, a suportului energetic, vitalitatii, interactiunii cu altii si a
intereselor concrete. In unele cazuri exista o recu perare fragmentara, unele simptome sau probleme de functionare s-
au remis, altele sunt inca “calde”, sau exista o “c oada” a bolii, cand remiterea este lent progresiva. Se poate asista si

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
427 la remiterea “cu defect” cand persista inca fragmen te de simptome pozitive sau cand simptomele negativ e interfera
cu functionarea subiectului intr-o masura sesmnific ativa. Pentru multi autori insa, remiterea psihozei este legata de
reaparitia “ insight-ului ”, a criticii retrospective a simptomelor traite si a aparitiei “ compliantei ”, respectiv aderenta si
confortul cu modelul medical al bolii, in special c u diagnosticul si tratamentul aplicat (McEvoy si co lab. 1989).
Indiferent cu ar fi, atat expresivitatea schizofren iei, cat si a recuperarii, depind de felul cum subi ectul
traieste si exprima suferinta psihologica care, la randul ei, este mediata de factorii culturali si so ciali. In functie de
acesti factori, subiectul va avea mai mult sau mai putine plangeri, va fi mai mult sau mai putin de a cord cu
diagnosticul si tratamentul, va fi mai mult sau mai putin colaborativ in toate ipostazele ingrijirii.
Inventarul de remitere a psihozei este un instrumen t dezvoltat de Chen si colab. (2005) cu scopul de a oferi
clinicienilor o privire longitudinala si muti-dimen sionala asupra insight-ului si compliantei pacientu lui si, astfel, de a
captura in mod judicios momentul adevarat al recupe rarii subiectului din procesul psihotic. Pentru ac esti autori
expresia recuperarii este data de interactiunea din tre cunostintele subiectului privind boala sa, cred intele proprii
despre boala si sanatate, comportamentul de cautare a ajutorului, experienta din timpul tratamentului si relatiile cu
furnizorii ingrijirilor de sanatate. In conceptia a cestor autori, acest instrument este superior altor metode de evaluare
care sunt doar cross-sectionale, “fotografiaza” ima gine subiectului doar intr-o singura dimensiune.
Inventarul PRI contine 25 itemi, fiecare item evalu at pe o scala Likert cu 6 puncte, de la 1=puternic
dezacord, la 6=puternic acord. Itemii sunt formulat i astfel ca sa surprinda trei feluri de atitudini; atitudinea fata de
boala sa (de ex. experientele subiectului privind b oala sa sau atributiile privind cauza bolii sale), atitudinile fata de
tratament (de ex.modelul tratamentul si efectele se cundare, increderea in eficacitatea tratamentului) si perceptia
recuperatii si recaderii. Fiecare item este o afirm atie fata de care subiectul se pozitioneaza. Prin a naliza factoriala
scala reflecta o structura cu cu mai multi factori. Astfel domeniul "atitudine fata de boala" cuprinde trei factori:
efortul de a intelege (itemii A3, A4, A5), constiin ta bolii (itemii A1 si A7), non-complianta (itemii A2 si A6), iar
domeniul "atitudinea fata de tratament" cuprinde ci nci factori: disfunctie cognitiva (itemii B3, B7, B 8 si B12),
aderenta pozitiva (B6, B9 si B10), atitudine negati va (B11 si B13), comportamentul compliant (itemii B 1 si B4) si
atributiile alternative (itemii B2 si B5) iar domen iul atitudine fata de recuperare si recadere cuprin de doi factori:
ingrijorarea fata de recadere/recuparare (itemii C2 , C3, C4) si controlul asupra recaderii/recupararii (Intemii C1 si
C5). Instrumentul este prezenta in Anexa Nr. 16.
Instrumentul prezinta o buna consistenta interna si validitate converganta la fal ca si o buna confide nta test-
retest ceea ce-l recomanda pentru includerea lui in practica clinica. Autorii il recomanda in special pentru evaluarea
recupararii in programele “primul episod de psihoza ” sau la subiectii aflati la primele internari sau recaderi, el fiind
mult mai putin adecvat pentru evaluarea recupararii in cazurile cu evolutie indelungata.

10.4.14. SCALA DE EVALUARE A SIMPTOMELOR PSIHOTICE ( The Psychotic Symptom
Rating Scale – PSYRATS)

Aceasta scala a fost dezvoltata de Haddock si cola b. (1999) care au pornit de la constatarea ca
instrumentele de masura existente sunt construite d oar pentru a identifica prezenta simptomelor psihot ice sau pentru
evaluarea severitatii lor, or simptomele psihotice, respectiv delirul si halucinatiile, sunt simptome care prin natura
lor sunt miltidimensionale si necesita o abordatre speciala. Astfel, acesti autori si-au propus constr uirea unui

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
428 instrument de masura care sa permita sa monitorizez e variatia in timp a fiecarui simptom si cum ele co -variaza in
functie de tratament.
Scala PSYRATS consta in doua subscale destinate de a evalua halucinatiile auditive si delirurile (vez i
Anexa nr. 17). Subscala pentru halucinatii auditive are 11 itemi care evalueaza frecventa, durata, sev eritatea si
intensitatea distressului precum si altre dimensiun i precum controlabilitatea, volumul sonor, locatia, continutul
negativ si credinta despre originea acestor halucin atii. Fiecare intrebarea este scorata pe o cala cu cinci ancore.
Subscala deliruri are in componenta doar 6 itemi c are au fost culesi din literatura privind fenomeno logia
delirurilor. Itemii includ preocuparea, distressul, durata, convingerea, intensitatea si disruptia. Si acesti itemi sunt
evaluti cu ajutorul unei scale Likert cu cinci punc te.
Studiul originar de validitate si confidenta s-a f acut pe 71 pacienti care au fost evaluati atat cu s cala
PSYRATS, cat si cu scala Psychiatric Assessment Sca le Krawiecka (KGV). Analiza statistica a rezultatel or a aratat
o foarte buna confidenta intercotatori si, la fel, o foarte buna validitate convergenta. Valorile medi i obtinute pe lotul
studiat (n=71) au fost: 28 pentru subscala halucina tii si 15 pentru subscala deliruri. Ulterior, Drake si colab. (2007)
reiau studiul de validitate si confidenta a scalei pentru 257 subiecti cu prim episoad de schizofrenie , in felul acesta
dorindu-se sa se vada daca scala este utilizabile s i la pacientii acuti, nu numai cronici. S-a demonst rat ca scala are o
buna statilitate intre cotatori si intracotatori, v aliditatea a fost buna prin testarea consistentei i nterne, a senzitivitatii
la schimbare si in administrare comparativa cu scal a PANSS. Steel si colab. (2007) fac si ei un studiu al
proprietatilor psihometrice ale scalei PSYRATS pe u n lot largit de 276 de pacienti psihotici. Ei au co mparat aceasta
scala cu rezultatele altor scale consacrate, precum PANSS si SAPS. In final, autorii au constatat ca s corurile totale si
distributia pe itemi coreleaza foarte bine cu celel alte masuratori (validitatea convergenta) si ca pri ncipala calitate a
scalei PSYRATS este puterea masurari distressului s pecific dat de simptome, distress careeste in buna parte tinta
tratamentului medicamentos.
Recent, Woodward si colab. (2014) intreprind un st udiu laborios, multi-centru, privind valoarea aceas tei
scale pentru evaluarea multidimensionala a simptome lor psihotice, studiu care a cuprins 12 centre din 7 tari si un lot
de 711 pacienti cu haluicinatii si 520 pacienti cu deliruri. Studiul a avut ca scop sa examineze abili tatea scalei de a
identifica multidimensionalitatea halucinatiilor si delirurilor si a folosit metoda modelarii ecuatiil or structurale.
Studiul a confirmat patru dimensiuni pentru halucin atii: i) distress (continut negativ, distress si co ntrol), ii) frecventa
(frecventa, durata si disruptie), iii) atributie (l ocalizarea si originea vocilor) si iv) intensitate sonora. In cazul
subscalei deliruri, studiul a identificat doua dime nsiuni: i) distress (cantitate si intensitate) si i i) frecventa
(preocupare, convingere si disruptie). In plus, stu diul a aratat o foarte buna corelatie intre itemii subscalelor, ceea ce
spune multe lucruri bune despre validitatea de cont inut a scalei.
Scala este utila in clinica pentru a urmari evalut ia simptomelor psihotice sub tratament, pentru a ev alua
severitatea simptomelor la internare sau la intrare a intr-un program de tratament si variatia dimensiu nilor
simptomelor psihotice sub acest program si pentru a determina gradul distressului pe care aceste simpt ome il dau
pacientului.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
429 10.4.15. EVALUAREA CLINICIANULUI A DIMENSIUNILOR SE VERITATII
SIMPTOMELOR DE PSIHOZA ( Clinician-Rated Dimensions of Psychosis Symptom Se verity – C-
RDPSS)

In aceeasi linie dezvolta si DSM-5 un instrument de masura a simptomelor psihotice. Hecker si colab.
(2013), comentand modificarile pe care le-a adus DS M-5 in clasificarea psiohozelor, in special introdu cerea
conceptului de "tulburarea de spectru a schizofreni ei", arata cum abordarea categoriala a schizofrenie i si a altor
psihoze a contribuit la stagnarea in domeniu si la utilizarea instrumentelor de masura pe o singura di mensiune.
DSM-5 incearca sa prinda intregul evantai dimension al al psihozelor vorbind despre nivelul, numarul si durata
simptomelor care le caracterizeaza. Astfel, aceasta moderna abordare nosologica vorbeste de cinci dome nii ale
tulburarii de spectru a schizofreniei: halucinatii, deliruri, dezorganizarea gandirii/vorbirii, dezorg anizarea sau
comportament motor anormal si simptome negative si de opt dimensiuni ale psihozei, care sunt cele cinc i domenii
care definesc tulburarea de spectru a schizofreniei , la care se mai adauga cognitia, depresia si mania . Fiecare
dimensiune ar trebui ebvaluata pe o plaja cu cinci trepte de frecventa si severitate.
Vorbind despre logica si justificarea evaluarii dim ensionale a simptomelor psihozei propusa de DSM-5,
Barch si colab. (2013) comenteaza cat de dificil a fost pentru cliniciani sa monitorizeze simptomele s i evolutia sub
tratament a tulburarilor psihotice in conditiile he terogenitatii simptomatologice si a variatiei inter individuale a
acestora. Mai mult, autori afirma ca comorbiditatea care se gaseste la pacientii cu psihoza, precum de presie sau
manie, nu reflecta altceva decat variatia genetica si neurobiologica a acestei entitati si nu tulburar i clinice distincte.
Astfel, psihoza este o tulburare multidimensionala care necasita o abordare intocmai atunci cand se vr ea masurata.
Toate aceste considerente s-au materializat intr-un instrument de masura "emergent", oferit de DSM-5 s i
care se numeste "Clinician-Rated Dimensions of Psyc hosis Symptom Severity". Acest instrument este comp us din 8
itemi, care reprezinta tot atatea dimensiuni ale ps ihozei, care sunt evaluati in ceea ce priveste seve ritatea lor.
Severitatea acestor dimensiuni, care pot fi conside rate simptomele cardinale ale psihozelor, predictea za gradul de
afectare neurobiologica si/sau cogntiva a subiectul ui (vezi Anexa nr. 18). Masurand severitatea acesto r dimensiuni,
noi putem evalua variatia severitatii simptomelor c are are o importanta covarsitoare in planificarea t ratamentului, in
formularea prognosticului si a outcome-ului.
Severitatea fiecarei dimensiuni se completeaza de c atre clinician dupa interviul clasic cu pacientul, pe baza
rationamentului sau clinic, si se refera la felul c um s-a simtit pacientul in ultima saptamana. Fiecar e item este
evaluat pe o scala Likert cu cinci puncte si scala prezede o definitie pentru fiecare treapta de sever itate. Scala se
poate administra la intervale regulate de timp si s corurile pot fi comparate pentru a se vedea evoluti a lor in conditiile
unui pragram de tratament.
Instrumentele prezentate aici pot reprezinta impreu na un fel de "carte de bucate” din care practicianu l va
alege ce i se pare mai bun si isi va constitui prop ria lui cutia cu instrumente pe care o va lua cu el in activitatea
clinica/stiintifica.
Nu trebuie uitat ca orice instrument, oricat de bun si faimos ar fi, poate conduce la o evaluare corec ta a
pacientului doar in masura in care cel care il admi nistreaza are grija ca in prealabil sa faca o “alia nta terapeutica” cu
pacientul, lucru care va creste confidenta in masur are, daca va alege cu grija momentul masurarii, din amica

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
430 temporala a masurarii si modul de administrare a lu i, astfel incat evaluarea sa capete o fata prieteno asa iar pacientul
sa colaboreze adecvat. Cresterea spiritului colabor ativ al pacientul in evaluare se poate face prin pr omisiunea
prezentarii rezultatulor testelor si discutarea lor , atunci cand aceasta este potrivita din punct de v edere terapeutic.
Rezultatele evaluarii trebuie sa fie integrate impr euna cu rezultatele altor metode clinice sau cu inf ormatii
din alte surse, astfel incat ele sa aiba relevanta pentru procesul de diagnostic si decizia terapeutic a.
Nu trebuie neglijate nici aspectele etice ale evalu arii, subiectul poate avea liberetatatea de a refuz a
evaluarea, are dreptul de a cunoaste rezultatele, s i acestea trebuie sa fie tinute confidential si tra nsferate altora doar
in masura in care subiectul este de acord.
In final, recomandarea evaluarii standardizate face parte din uniformizarea si internationalizarea lim bajului
medical, din conceptul de medicina bazata pe dovezi si din cresterea responsabilitatii actului medical ca demers
validat social si legal.
Cred ca cititorul va aprecia efortul si generozitat ea colegiala care m-a condus la scrierea acestui ca pitol
deficil.

Bibliografie:

Allardyce J, Gaebel, W, Zielasek J, van Os J (2007) : Deconstructing Psychosis Conference February 2006 : The
Validity of Schizophrenia and Alternative Approache s to the Classification of Psychosis, Schizophrenia Bulletin, 33:
863-867.

Allardyce J, Suppes T, Van Os J (2007): Dimensions and the psychosis phenotype, International Journal of Methods
in Psychiatric Research, 16(S1): S34–S40.

Andreasen N (1982): Negative symptoms in schizophre nia: definition and reliability. Archives of Genera l
Psychiatry, 39: 784-788.

Andreasen N (1983): Scale for the Assessment of Neg ative Symptoms (SANS).Univeristy of Iowa.

Andreasen N (1984): Scale for the Assessment of Pos itive Symptoms (SAPS).University of Iowa.

Andreasen N, Grove VM (1986): Evaluation of positiv e and negative symptoms in schizophrenia, Psychiatr y and
Psychobiology,1: 108-121.

Andreasen NC (1989): The Scale for the Assessment o f Negative Symptoms (SANS). Conceptual and theoreti cal
foundation, British Journal of Psychiatry, Suppl. 7 : 49-58.

Andreasen NC, Carpenter WT Jr (1993): Diagnosis and classification of schizophrenia. Schizophrenia Bul letin
19:199–214.

Andreasen NC (1999): A unitary model of schizophren ia: Bleuler’s “fragmented phrene” as schizencephaly .
Archives of General Psychiatry, 56: 781–787.

Andreasen NC (2000): Scale for the Assessment of Po sitive Symptoms (SAPS) and Scale for the Assessment of
negative Symptoms (SAPS), in Rush AJ et al (Eds.): Handbook of Psychiatric Measures, American Psychiat ric
Association Press.

Arndt S, Andreasen NC, Flaum M et al (1995): A long itudinal study of symptom dimensions in schizophren ia,
Archives of general psychiatry, 52:352-360.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
431
Arciniegas DB (2015); Psychosis, Continuum (Mineap. Minn): 21(3): 715-736.

Asberg M, Montgomery SA, Perris C et al (1978): A C omprehensive Psychopathological Rating Scale, Acta
Psychiatrica Scandinavica, suppl.271: 5-9.

Bech P (1993): Rating Scales for Psychopathology, H ealth Status and Quality of Life, Berlin: Springer- Verlag.

Beer MD (1995): Psychosis: From mental disorder to disease concept, History of Psychiatry, 6: 177-200.

Beer MD (1996): Psychosis: History of the concept, Comprehensive Psychiatry, 37: 273-291.

Bell V, Halligan PW, Ellis HD (2006): The Cardiff A nomalous Perceptions Scale (CAPS): A New Validated
Measure of Anomalous Perceptual Experience, Schizop hrenia Bulletin, 32: 366-377.

Bell M, Milstein R, beam-Goulet J et al (1992): The Positive and Negative Syndrome Scale and the Brief
Psychiatric Rating Scale: reliability, comparabilit y and predictive validity, Journal of Nervous and M ental Disease,
180:723-728.

Bentall RP, Kaney S (1996): Abnormalities of self-r epresentation and persecutory delusions: a test of a cognitive
model of paranoia, Psychogical Medicine, 26:1231-12 37.

Berrios GE (1987): Historical aspects of psychoses: 19 th century issues, British Medical Bulletin, 43:484-4 98.

Bleuler E, (1911): Dementia praecox oder Gruppe der Schizophrenieen [Dementia praecox or
group of schizophrenias]. In G. Asschaffenburg (Ed. ), Handbuch der Psychiatrie (Spezieller
Teil, 4. Abteilung) [Handbook of psychiatry (Specia l part, section 4)]. Leipzig: Deuticke.

Boks MPM, Leask S, Vermunt JK, Kahn RS (2007): The structure of psychosis revisited: The role of mood
symptoms, Schizophrenia Research, 93: 178–185.

Brenner K, Schmitz N, Pawliuk N et al (2007): Valid ation of the English and French versions of the Com munity
Assessment of Psychic Experiences (CAPE) with a Mon treal community sample, Schizophrenia Research, 95: 86–
95.

Burgy M (2008): The concept of psychosis: Historica l and phenomenological aspects, Schizophrenia Bulle tine,
34:1200-1210

Chapman LJ, Chapman JP, Raulin ML (1976): Scales fo r physical and social anhedonia. Journal of Abnorma l
Psychology, 85: 374-382.

Chapman LJ, Chapman JP, Raulin ML (1978): Body-imag e aberration in schizophrenia. Journal of Abnormal
Psychology, 87: 399-407.

Chapman LJ, Chapman JP, Miller EN (1982): Reliabili ty and intercorrelations of eight measures of prone ness to
psychosis, Journal of Consulting and Clinical Psych ology, 50:187-195.

Chapman LJ, Chapman JP, Kwapil TR, Eckblad M, Zinse r MC (1994): Putatively psychosis-prone subjects 10 years
later. Journal of Abnormal Psychology, 103:171-183.

Charles H, John T, Chandy S et al (2003): Validatio n of the Routine Assessment of
Patient Progress (RAPP) in patients with psychosis in South India, International Journal of Methods in Psychiatric
Research, 12:157-164.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
432 Chen EYH, Tam DKP, Wong WS et al (2005): Self-admin istered instrument to measure the patient’s experie nce of
recovery after first-episode psychosis: development and validation of the Psychosis Recovery Inventory , Australian
and New Zealand Journal of psychiatry, 39:493-499.

Chmielewski PM, Fernandes LO, Yee CM, Miller GA (19 95): Ethnicity and gender in scales of psychosis pr oneness
and mood disorders. Journal of Abnormal Psychology, 104(3): 464-470.

Crow TJ (1980): Molecular pathology of schizophreni a: more than one disease process? British Mededical Journal,
280:66-68.

Crow TJ (1998): From Kraepelin to Kretschmer leaven ed by Schneider: the transition from categories of psychosis
to dimensions of variation intrinsic to Homo sapien s. Archives of General Psychiatry, 55:502-504.

Cuesta MJ, Perlata V (1995): Are positive and negat ive symptoms relevant to cross-sectional diagnosis of
schizophrenic and schizoaffective patients? Compreh ensive Psychiatry, 36: 353-361.

Dencker SJ, Frankenberg J, Hansen V, Malt U (1980): Clopenthixol and flupenthixol depot preparations i n
outpatient schizophrenics: II: Factor analysis of t he CPRS subscale for schizophrenia, Acta Psychiatri ca
Scandinavica, 61 (suppl 279):29-40.

Drake R, Haddock G, Tarrier N et la (2007); The Psy chotic Symptom Rating Scale (PSYRATS): Their useful ness
and proprieties in first episode psychosis, Schizop hrenia Research, 89: 119-122.

Eaton WW, Romanoski A, Anthony JC, Nestadt G (1991) : Screening for psychosis in the general population with a
self-report interview. Journal on Nervous and Menta l Disease, 179: 689–93.

Eckblad ML, Chapman LJ (1983): Magical ideation as an indicator of schizotypy.
Journal of Consulting and Clinical Psychology, 51:2 15-225.

Ehmann TS, Higgs E, Smith GN et al (1995): Routine Assessment of Patient Progress: A Multiformat, Chan ge-
Sensitive Nurses' Instrument for Assessing Psychoti c Inpatients, Comprehensive Psychiatry, 36:289-295.

Eisen SV, Dill DL, Grob MC (1994): Reliability and validity of a brief patient-report instrument for p sychiatric
outcome evaluation. Hospital and Community Psychiat ry, 45:242–247.

Eisen SV, Normand SL, Belanger AJ, Spiro A, Esch D (2004): The revised Behavior and Symptom Identifica tion
Scale (BASISR-R): reliability and validity. Medical Care 42 (12): 1230–1241.

Eysenck HJ, Eysenck SBG (1976): Psychoticism as a D imension of Personality. London: Hodder and Stought on.

Fields JK, Kay SR, Grosz D et al (1994): Assessing positive and negative symptoms in children and adol escents,
Americal journal of psychiatry, 151:51-58.

Freeman D, Dunn G, Gartey PA et al (2005): The psyc hology of persecutory ideation. I. A questionnaire survey,
Journal of Nervous and Mental Diseases, 193:302-308 .

Fulford KWM (1989): Moral Theory and medical Practi ce, Cambridge: Cambridge University Press

Goldman-Rakic PS (1995): More clues on ‘‘latent’’ s chizophrenia point to developmental origins. Americ an Journal
of Psychiatry, 52:1701–1703.

Gurr RE, Mozley PD, Resnick SM et al (1991): relati ons among clinical scales in schizophrenia, America n Journal
of Psychiatry, 148:472-478.

Heckers S, Barch DM, Bustillo J et al (2013): Struc ture of psychotic disorders classification in DSM-5 ,
Schizophrenia Research, 150(1): 11-14.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
433
Haddock G, McCarron J, Tarrier N, Faragher EB (1999 ): Scales to measure dimensions of hallucinations a nd
delusions: The psychotic symptom rating scales (PSY RATS). Psychol Med, 29: 879–889.

Hedlung JL, Vieweg BW (1980): The Brief Psychiatric Rating Scale (BPRS): a comprehensive review, Journ al of
Operational Psychiatry, 11:48-65.

Heinimaa M (2000): On the grammar of “Psychosis”, M edicine, Health Care and Philosophy, 3:39-46.

Heinimaa M (2002): Incomprehensibility: The role of the concept in DSM-IV definition of schizophrenic delusions,
Medicine, Health Care and Philosophy, 5:291-295.

Heinimaa M (2008): The Grammar of Psychosis, Turku: Annales Universitatis Turkuensis, T.823.

Horan VP, Reise SP, Subotnik KL et al (2008): The v alidity of Psychosis Proneness Scales as vulnerabil ity
indicators in recent-onset schizophrenia patients. Schizophrenia Research, 100: 224-236.

Huber G. & Gross G. (1989): The concept of basic sy mptoms in schizophrenic and schizoaffective psychos es.
Recenti Progressi in Medicina, 80: 646-652.

Huber G (2002): The psychopathology of K. Jaspers a nd K. Schneider as a fundamental method for psychia try.
World Journal of Biological Psychiatry 3:50–57.

Iancu I, Poreh A, Lehman B et al (2005): The Positi ve and Negative Symptoms Questionnaire:
a self-report scale in schizophrenia, Comprehensive Psychiatry, 46:61-66

Kay SR, Fiszbein A, Opler LA (1987): The Positive a nd Negative Syndrome Scale (PANSS) for schizophreni a,
Schizophrenia Bulletine, 13:261-276.

Kay SR, Sevy S (1990): Pyramidical model of schizop hrenia, Schizophrenia Bulletin, 16:537-545.

Kay SR, Opler LA, Fiszbein A (2000): Positive and N egative Syndrome Scale (PANSS), in AJ Rush et al (E ds.):
Handbook of Psychiatric Measures, Washington DC: Am erican Psychiatric Association Press.

Kendell R, Jablensky A (2003): Distinguishing Betwe en the Validity and Utility of Psychiatric Diagnose s, American
Journal of Psychiatry, 160:4-12.

Kendler KS, Karkowski LM, Walsh D (1998): The struc ture of psychosis: latent class analysis of proband s from the
Roscommon Family Study. Archives of General Psychia try, 55:492-499.

Khater MA, Aljamal RM, Amr MA (2006): Schneiderian First Rank Symptoms in Schizophrenic versus Non-
Schizophrenic Psychosis, Egiptean Journal of Psychi atry, 25:33-40.

Knorring L von, Strandman E (1978): A comparison be tween "Cronholm-Ottoson Depression Rating Scale" an d
variables concerned with depressive psychopathology in the CPRS, Acta Psychiatrica Scandinavica, suppl .271:45-
51.

Kraepelin E (1904): Lectures on clinical psychiatry (Th. Johnstone, Trans., Ed.). New York:
Hafner. (Original work published in 1904)

Kwapil TR, Chapman LJ, Chapman J (1999): Validity a nd usefulness of the Wisconsin Manual for Assessing
Psychotic-like Experiences, Schizophrenia Bulletin, 25:363-375.

Kwapil TR, Crump RA, Pickup DR (2002): Assessment o f psychosis proneness in African-American college
students, Journal of Clinical psychology, 58(12):16 01-1614.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
434 Kwapil TR, Barrentes-Vidal N, Silva PJ (2008): The dimensional structure of the Wisconsin schizotypy s cales:
factor identification and construct validity, Schiz ophrenia Bulletin, 34: 444-457.

Jacobsson L, Knorring L von, Mattsson B et al (1978 ): The Comprehensive Psychopathological Rating Scal e –
CPRS – in patients with schizophrenic syndromes, Ac ta Psychiatrica Scandinavica, Suppl.271:39-44.

Lenzenweger MF (1994): Psychometric high-risk parad igm, perceptual aberrations, and schizotypy: An upd ate,
Schizophrenia Bulletin, 20: 121-135.

Levine SZ, Rabinowitz J, Engel R et al (2008): Extr apolation between measures of symptom severity and change:
An examination of the PANSS and CGI, Schizophrenia Research, 98: 318-322.

Loewy RL, Bearden CE, Johnson JK et al (2005): The prodromal questionnaire (PQ): Preliminary validatio n of a
self-report screening measure for prodromal and psy chotic syndromes, Schizophrenia Research, 77:141-14 9.

Martinsen EW, Friis S, Hoffart A (1989): A factor a nalytical study of the Comprehensive Psychopatholog ical Rating
Scale among patients with anxiety and depressive di sorders, Acta Psychiatrica Scandinavica, 80:492-498 .

McEvoy JP, Apperson LJ, Appelbaum PS et al (1989): Insight in schizophrenia. Its relationship to acute
psychopathology, Journal of Nervous and Mental Dise ase, 177:43-47.

McGorry PD, Edwards J, Mihalopoulos C et al (1996): EPPIC: An evolving system of early detection and o ptimal
management. Schizophrenia Bulletin, 22(2):305-326.

Meehl PE (1962): Schizotaxia, schizotypy, schizophr enia. American Psychologist, 17:
827-838.

Miller TJ, McGlashan TH, Woods SW et al (1999): Sym ptoms assessment in schizophrenic prodromal states.
Psychiatric Quarterly, 70:273-287.

Miller TJ, McGlashan TH, Rosen JL et al (2002): Pro spective Diagnosis of the Initial Prodrome for Schi zophrenia
Based on the Structured Interview for Prodromal Syn dromes:
Preliminary Evidence of Interrater Reliability and Predictive Validity, Americal Journal of Psychiatry , 159:863–865

Miller TJ, McGlashan TH, Rosen JL et al (2003): Pro dromal Assessment with the Structured
Interview for Prodromal Syndromes and the Scale of Prodromal Symptoms: Predictive Validity, Interrater
Reliability, and Training to Reliability, Schizophr enia Bulletin, 29:703-715.

Montgomery S, Asberg M, Jornested L et al (1978): R eliability of the CPRS between the disciplines of p sychiatry,
general practice, nursing and psychology in depress ed patients, Acta Psychiatrica Scandinavica, Suppl. 271:29-32.

National Institute of Mental Health (1978): Handboo k of Psychiatric Rating Scales, 2 nd ed. NIMH, Rockville,
Maryland.

Nelson B, Yung AR, Bechdolf A, McGorry PD (2008): T he Phenomenological Critique and Self-disturbance:
Implications for Ultra-High Risk (‘‘Prodrome’’) Res earch, Schizophrenia Bulletin 34: 381–392.

Nicholson IR, Chapman JE, Neufeld RWJ (1995): Varia bility in BPRS of positive and negative symptoms,
Schizophrenia Research, 17:177-185.

Niv N, Cohen AN, Mintz J ey al (2007): The validity of using patient self-report to assess psychotic s ymptoms in
schizophrenia, Schizophrenia Research, 90: 245–250.

Norman RM, Malla AK, Cortese L, Diaz F (1996): A st udy of the interrelationship between and comparativ e
interrater reliability of the SAPS, SANS, and PANSS , Schizophrenia Research, 19:73-85.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
435 Nys TRV, Nys MG (2006): Psychiatry under pressure: Reflections on psychiatry’s drift towards a reducti onist
biomedical conception of mental illness, Medicine, Health Care and Philosophy, 9:107–115.

O’Connor K (2009): Cognitive and meta-cognitive dim ensions of psychosis, The Canadian Journal of Psych iatry,
54:152-159.

Opler LA, Kay SR, Lindenmayer JP et al (1992) : Str uctured Clinical Interview for the Positive and neg ative
Syndrome Scale (SCI-PANSS), Toronto, Multi-Health S ystems.

Overall JE, Gorham DR (1988): Brief Psychiatric Rat ing Scale (BPRS): recent developments in ascertainm ent and
scaling, Psychopharmacological Bulletin, 24: 97-99.

Overall JE, Gorham DR (2005): Brief Psychiatric Rat ing Scale, in AJ Rush et al (Eds.): Handbook of Psy chiatric
Measures, Washington DC: American Psychiatric Assoc iation Press

Overall JE, Pfefferbaum B (1982): The Brief Psychia tric Rating Scale for Children, Psychopharmacologic al
Bulletin, 18:10-16.

Parnas J (1999): From predisposition to psychosis: Progression of symptoms in schizophrenia, Acta Psyc hiatrica
Scandinavica, Suppl.395:20-29.

Parnas J, Handest P, Lennart J, Saebye D (2005): An omalous subjective experience among first-admitted
schizophrenia spectrum patients: empirical investig ation. Psychopathology
38:259–267.

Parnas J, Moller P, Kircher T, et al. (2005): EASE: Examination of Anomalous Self-Experience. Psychopa thology
38: 236–258.

Peralta V, Cuesta MJ (1999): Diagnostic significanc e of Schneider’s first-rank symptoms in schizophren ia.
Comparative study between schizophrenic and non-sch izophrenic psychotic disorders, British Journal of Psychiatry,
174: 243-247.

Peters ER, Joseph SA, Garety PA (1999): Measurement of delusional ideation in the normal population: i ntroducing
the PDI (Peters et al. Delusions Inventory). Schizo phrenia Bulletin 25:
553-576.

Peters ER, Joseph S, Day S, Garety Ph (2004): Measu ring delusional ideation: The 21-item Peters et al. Delusional
Inventory (PDI), Schizophrenia Bulletin, 30:1005-10 22.

Philip A (1979): Prediction of successful rehabilit ation by nurse rating scale, British Journal of Psy chiatry, 34:422-
426.

Rado S (1960): Theory and therapy: The theory of sc hizotypal organization and its application to the t reatment of
decompensated schizotypal behavior. In S. C. Scher & H. R. Davis (Eds.), The Outpatient Treatment of
Schizophrenia. New York: Grune & Stratton.

Rust J (1988): The Rust Inventory of Schizotypal Co gnition (RISC). Schizophrenia bulletin, 14:317-322.

Sajatovic M, Ramirez LF (2006): Rating Scales in Me ntal Health, 2 nd ed. Hudson: OH: Lexi-Comp.Inc.

Saraceno B, Saxena S (2007) Issues around work on t he classification of mental and behavioural disorde rs in World
Health Organization. Die Psychiatrie, 4:86–91.

Sayers SL, Curran PJ, Mueser KT (1996): Factor stru cture and construct validity of the Scale for the A ssessment of
negative Symptoms, Psychological Assessment, 8:269- 280.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
436 Schneider K (1959): Clinical Psychopathology. New Y ork, NY: Grune & Stratton.

Schultze-Lutter F, Ruhrmann S, Klosterkotter J (200 9): Early detection of psychosis – establishing a s ervice for
persons at risk, European Psychoatry, 24: 1-10.

Singh MM, Kay SR: Anticholinergic-neuroleptoc antag onism in terms of positive and negative symptoms of
schizophrenia: implication for psychobiological sub typing, Psycholigical Medicine, 17:39-48.

Stanghellini G, Ballerini M (2007): Values in perso ns with schizophrenia, Schizophrenia Bulletin, 33:1 31–141.

Steel C, Garety PA, Freeman D et al (2007): The mul tidimensional measurement of the positive symptoms of
psychosis, International Journal of Methods in Psyc hiatric Research, 16(2): 88-96.

Steuerwald BL, Balogh DW (1991): Identifying schizo typal conditions in a non-clinical sample using the Rust
Inventory of Schizotypal Cognition (RISC), Unpublis her manuscript upon Lana L. Lennington’s PhD Thesis :
Psychometric Characteristics of Three Measures of S PD: Effect of gender, Ball State university, Muncie , Indiana,
1992.

Stompe T, Karakula H, Rudaleviciene P et al (2006): The pathoplastic effect of culture on psychotic sy mptoms of
schizophrenia, World Cultural Psychiatry Research R eview, Jul/Oct:157-163.

Strauss JS (1969): Hallucinations and delusions as points on continua function. Rating scale evidence. Archives of
General Psychiatry, 21:581– 586.

Stromgren E (1969): Uses and abuses of concepts in psychiatry, American Journal of Psychiatry, 126:777 -788.

Tandon R, Carpenter Jr, WT (2016); Psychotic disord ers in DSM-5: Clinical implication of revision from DSM-IV,
Psychiatric Times, 33(10).

Tsuang MT, Stone WS, Faraone SV (2000): Toward Refo rmulating the Diagnosis of Schizophrenia, American
Journal of Psychiatry, 157: 1041-1050.

Tsuang MT, Faraone SV (2002): Diagnostic concepts a nd the prevention of schizophrenia, Canadian Journa l of
Psychiatry, 47:515-517.

Van der Oord EJCG, Rujescu D, Robles JR et al (2006 ): Factor structure and external validity of the PA NSS
revisited, Schizophrenia Research, 82:213-223.

Van Kampen D (2005): Pathways to Schizophrenic Psyc hosis: A LISREL-Tested
Model of the Unfolding of the Schizophrenic Prodrom e, Journal of Clinical Psychology, 61:909-938.

Van Kampen D (2006): The Schizotypic Syndrome Quest ionnaire (SSQ): Psychometrics, validation and norms ,
Schizophrenia Research, 84: 305-322.

Van Os J, Verdoux H, Maurice-Tison S, et al (1999): Self-reported psychosislike symptoms and the conti nuum of
psychosis. Soc. Psychiatry Psychiatr. Epidemiol. 34 , 459–463.

Van Os J, Hanssen M, Bijl RV, Ravelli A (2000): Str auss (1969) revisited: a psychosis continuum in the general
population? Schizophrenia Research, 45: 11–20.

Venables PH, Wilkins S, Mitchell DA et al (1990): A scale for the measurement of schizotypy, Personali ty and
Individual Differences, 11:481-495.

Weiser M, Reichenberg A, Rabinowitz J, et al (2001) : Association between nonpsychotic psychiatric diag noses in
adolescent males and subsequent onset of schizophre nia. Archives of General Psychiatry, 58:959-964.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
437 Welham J, Stedman T, Clair A (1999): Choosing negat ive symptom instruments: issues of representation a nd
redundancy, Psychiatric Research, 87:47-56.

Wing JK, Cooper JE. Sartorius N (1974): The Measure ment and Classification of Psychiatric Symptoms. Ca mbridge
University Press: London.

Woodward TS, Jung K, Hwang H et al (2014): Symptom dimensions of the Psychotic Symptom Rating Scale in
Psychosis; A multisite study, Schizophrenia Bullet in, 40 (suppl.4): 265-274.

Yung AR, McGorry PD, McFarlane CA et al (1996): Mo nitoring and care of young people at incipient risk of
psychosis. Schizophrenia Bulletin, 22(2):283-303.

Yung AR, Phillips LJ, McGorry PD (1998): Prediction of psychosis. A step toward indicated prevention o f
schizophrenia. British Journal of Psychiatry, 172(S uppl): 14-20.

– oo 0 oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
438

Anexa Nr. 1

Scala scurta de evaluare in psihiatrie
(Brief Psychiatric Rating Scale – BPRS)

1. PREOCUPARI SOMATICE:

Interes crescut fata de sanatatea fizica.
Evalueaza gradul in care sanatatea fizica este perc eputa
ca o problema pentru pacient, daca plangerile lui a u o
baza reala sau nu.

0 = neevaluat
1 = absent
2 = foarte usor
3 = usor
4 = moderat
5 = moderat sever
6 = sever
7 = foarte sever

2. ANXIETATE:

Ingrijorare, teama sau interes crescut pentru preze nt sau
viitor. Evalueaza numai pe baza raportarii verbale a
experientei subiective a pacientului. Nu deduce
anxietatea din semne fizice sau mecanisme de defens a
nevrotica.
0 = neevaluat
1 = absent
2 = foarte usor
3 = usor
4 = moderat
5 = moderat sever
6 = sever
7 = foarte sever

3 RETRAGERE AFECTIVA:

Deficienta in relatie cu intervievatorul si cu cont extul
interviului. Manifestarile deschise ale acestei def iciente
include contactul vizual prost sau absent, incapaci tate
de a se orienta corporal spre itervievator si o lip sa
generala a implicarii sau angajarii in interviu. A se
deosebi de APLATIZAREA AFECTIVA in care
deficitele din expresia faciala, gesualitatea corpo rala si
voce sunt cotate. Evalueaza pe baza observatiei din
timpul interviului.

0 = neevaluat
1 = absent
2 = foarte usor
3 = usor
4 = moderat
5 = moderat sever
6 = sever
7 = foarte sever

4. DEZORGANIZARE CONCEPTUALA:

Gradul incomprehensivitatii vorbirii. Include orice tip
de tulburare formala a gandirii (de ex. pierderea
asociatiilor, incoerenta, fuga de idei, neologisme) . NU
include presiunea sau circumstantialitatea vorbirii ,
chiar daca este marcata. NU evalua pe baza impresie i
subiective a pacientului (de ex. “gandurile mele cu rg
repede, nu pot sa tin un gand”, “gandurile mi se
0 = neevaluat
1 = absent
2 = foarte usor
3 = usor
4 = moderat
5 = moderat sever
6 = sever

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
439 amesteca”). Evalueaza NUMAI pe baza observatiei din
timpul interviului.
7 = foarte sever

5. VINOVATIE:

Griji sau remuscari pentru comportamentul trecut.
Evalueaza pe baza experientelor subiective ale
pacientului evidentiate prin spusele lui . Nu deduce
vinovatia din depresia, anxietatea sau defensele
nevrotice ale subiectului.

0 = neevaluat
1 = absent
2 = foarte usor
3 = usor
4 = moderat
5 = moderat sever
6 = sever
7 = foarte sever

6. TENSIUNE:

Manifestarile fizice si motorii ale tensiunii, nerv ozitatii
sau activitatii. Coteaza nelinistea motorie (agitat ia)
observata in timpul interviului . NU evalua pe baza
experientei subiective raportate de subiect. Nu ia in
consideraie patogeneza suspectata (de ex. diskinezi a
tardiva).

0 = neevaluat
1 = absent
2 = foarte usor
3 = usor
4 = moderat
5 = moderat sever
6 = sever
7 = foarte sever

7. MANIERISME SI POSTURI:

Comportament motor anormal si nenatural. Evalueaza
numai anormalitatile micarii. Nu cota simpla cretere a
activitatii motorii. Ia in consideratie frecventa, durata si
gradul bizareriilor. Nu tine seama de patogeneza
suspectata.

0 = neevaluat
1 = absent
2 = foarte usor
3 = usor
4 = moderat
5 = moderat sever
6 = sever
7 = foarte sever

8. GRANDIOZITATE:

Stima de sine crescuta sau valorizare crescuta a
propriilor talente, puterii, abiliti si realizari, cunotinte,
importanta sau identitate. Coteaza numai pe baza
spuselor pacientului despre sine sau despre relatii le cu
altii si nu pe baza comportamentului din timpul
interviului.
0 = neevaluat
1 = absent
2 = foarte usor
3 = usor
4 = moderat
5 = moderat sever
6 = sever
7 = foarte sever

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
440 9. DISPOZITIA DEPRESIVA:

Descurajare si tristete. Evalueaza numai gradul tri stetii
si nu lua in considerare lentoarea generala sau
plangerile somatice
0 = neevaluat
1 = absent
2 = foarte usor
3 = usor
4 = moderat
5 = moderat sever
6 = sever
7 = foarte sever

10. OSTILITATE:

Animozitate, dispret, agresivitate, desconsiderare a
altor oameni din afara situatiei interviului. Evalu eaza
numai pe baza raportului verbal al sentimentelor si
actiunilor pacientului fata de altii. Nu deduce ost ilitatea
din defensele nevrotice, anxietate sau plangerile
somatice.
0 = neevaluat
1 = absent
2 = foarte usor
3 = usor
4 = moderat
5 = moderat sever
6 = sever
7 = foarte sever

11. SUSPICIOZITATE:

Credinta deliranta sau de altfel ca altii acum sau in
trecut au avut intentii rele sau discriminatorii fa ta de
pacient. Evalueaza pe baza raportarii verbale numai
acele suspiciuni care sunt in mod curent active si
privesc circumstante trecute sau prezente.

0 = neevaluat
1 = absent
2 = foarte usor
3 = usor
4 = moderat
5 = moderat sever
6 = sever
7 = foarte sever

12. COMPORTAMENT HALUCINATOR:

Perceptii in oricare modalitate senzoriala in absen ta
unui stimul extern identificabil. Evalueaza numai a cele
experiente care s-au petrecut in timpul ultimei sap tamni
si care sunt descrise diferit comparativ cu oamenii
obisnuiti.

0 = neevaluat
1 = absent
2 = foarte usor
3 = usor
4 = moderat
5 = moderat sever
6 = sever
7 = foarte sever

13. LENTOARE MOTORIE:
Reducerea nivelului energiei evidentiata in lentoar ea
miscarilor. Evalueaza numai pe baza observarii
comportamentului pacientului si nu pe baza impresie i
subiective a pacientului asupra nivelului energiei lui.

0 = neevaluat
1 = absent
2 = foarte usor
3 = usor
4 = moderat
5 = moderat sever

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
441 6 = sever
7 = foarte sever

14. NECOOPERARE:

Evidenta rezistentei, comportamentului neprietenos, a
resentimentului si lipsei de cooperare cu
intervievatorul. Evalueaza numai pe baza atitudinii
pacientului si raspunsurilor la intervievator si a situatiei
din timpul interviului. Nu cota pe baza resentiment ului
raportat sau necooperarii din afara situatiei de in terviu.

0 = neevaluat
1 = absent
2 = foarte usor
3 = usor
4 = moderat
5 = moderat sever
6 = sever
7 = foarte sever

15. GANDURI NEOBISNUITE:

Continut bizar, neobisnuit, straniu, ciudat al gand urilor.
Evalueaza pe baza baza gradului de ciudatenie si nu pe
baza gradului de dezorganizarea proceselor gandirii

0 = neevaluat
1 = absent
2 = foarte usor
3 = usor
4 = moderat
5 = moderat sever
6 = sever
7 = foarte sever

16. TOCIRE AFECTIVA:

Reducerea tonului emotional, aparenta lipsa de
implicare si raspuns emotional.
0 = neevaluat
1 = absent
2 = foarte usor
3 = usor
4 = moderat
5 = moderat sever
6 = sever
7 = foarte sever

17. EXCITATIE:

Cresterea tonului emotional, agitatie si cresterea
reactivitatii

0 = neevaluat
1 = absent
2 = foarte usor
3 = usor
4 = moderat
5 = moderat sever
6 = sever
7 = foarte sever

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
442
18. DEZORIENTARE:

Confuzie sau incapacitate de raportare la persoana, loc
si timp
0 = neevaluat
1 = absent
2 = foarte usor
3 = usor
4 = moderat
5 = moderat sever
6 = sever
7 = foarte sever

– oo 0 oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
443

Anexa Nr. 2

Inventarul Peters de masurare a delirurilor -21
(Peters Delusions Inventory – PDI-21)

Acest chestionar este destinat sa masoare credintel e si experientele mentale vii. Te rog sa raspunzi cat se poate de
sincer. Nu exista raspunsuri bune sau rele asa ca i ncercuieste raspunsul care ti se portiveste.
Te rog sa nu mentionezi aici experientele pe care l e-ai avut sub influenta drourilor sau alcoolului.

ESTE IMPORTANT SA RASPUNZI LA TOATE INTREBARILE
La intrebarile la care ai raspuns DA ne intereseaza sa bifezi si:
– cat de suparator a fost pentru tine sa traiesti ace asta experienta
– cat de des ai gandit in acest fel
– cat de adevarat crezi ca a fost aceasta

1. Ai simtit ca si cum oamenii iti fac aluzii sau iti dau mesaje cu doua intelesuri?

NU DA
(incercuieste)

2. Ai simti ca si cum in ziare sau la TV se vorbes te special pentru tine?

NU DA
(incercuieste)

Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5
Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1
2 3 4 Cred ca e
adevarat
5

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
444 3. Ai simti ca si cum unii oameni nu sunt ceea ce par sa fie?

NU DA
(incercuieste)

4. Ai simtit ca si cum tu esti persecutat intr-un fel?

NU DA
(incercuieste)

5. Ai simtit ca si cum exista o conspiratie/complo t impotriva ta?

NU DA
(incercuieste)

6. Ai simtit ca si cum tu ai fi destinat sa fi cineva important?

NU DA
(incercuieste)

Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5
Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5
Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5
Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
445

7. Ai simtit ca si cum ai fi o persoana speciala sau a parte?

NU DA
(incercuieste)

8. Ai simtit ca si cum ai fi in relatie speciala cu Du mnezeu?

NU DA
(incercuieste)

9. Ai crezut ca oamenii pot comunica telepatic?

NU DA
(incercuieste)

10. Ai simtit ca si cum aparate electrice sau comp utere pot sa te influenteze cum gandesti?

NU DA
(incercuieste)

Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5
Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5
Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5
Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
446 11. Ai simtit ca si cum Dumnezeu te-ar fi ales int r-un fel?

NU DA
(incercuieste)

12. Ai crezut in vrajitorii, descantece sau stiint e oculte?

NU DA
(incercuieste)

13. Ai fost adesea ingrijorat ca partenerul tau nu este cinstit?

NU DA
(incercuieste)

14. Ai simtit ca esti mai pacatos ca majoritatea oa menilor?

NU DA
(incercuieste)

15. Ai simtit ca oamenii se uita la tine ciudat di n cauza felului cum arati?

Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5
Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5
Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5
Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5
Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
447

NU DA
(incercuieste)

16. Te-ai simtit ca si cum nu ai ganduri in cap?

NU DA
(incercuieste)

17. Ai simtit ca si cum lumea este aproape de sfars it?

NU DA
(incercuieste)

18. Ai simtit ca gandurile tale nu sunt normale?

NU DA
(incercuieste)

19. Ai simtit ca gandurile tale sunt asa de vii ca ti-a fost frica ca altii le-ar putea auzii?

NU DA
(incercuieste)

5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5
Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5
Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5
Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5
Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
448
20. Ai simtit ca si cum iti auzi gandurile tale ca un ecou?

NU DA
(incercuieste)

21. Ai simtit ca si cum ai fi un robot sau un zom bie fara ca sa ai vre-o putere asupra ta?

NU DA
(incercuieste)

– oo 0 oo –

Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5
Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
449

Anexa Nr. 3

Scala Cardiff de evaluare a anomaliilor perceptive
(The Cardiff Anomalous Perceptions Scale – CAPS)

Introducere:
Acest chestionar exploreaza senzatiile si perceptii le pe care poate tu le-ai avut. Unele experiente su ny neobisnuite,
altele pot fi zilnice. Te rog sa incercuiesti raspu nsul care se potriveste cu experientele tale si sa nu omiti nici o
intrebare. Apreciez foarte mult onestitatea raspuns urilor tale.
Te rog sa ti cont ca nu ma intereseaza experiente p e care le-ai avut in timpul consumului de droguri.

Instructiuni:
Citeste atenti fiecare intrebare si raspunde cu DA sau NU.
– Daca ai incercuit NU te rog sa treci la urmatoarea intrebare
– Daca ai incercuit DA te rog sa evaluezi aceasta exp erienta in toate cele trei compartimente din partea
dreapta a foii si incercuieste un numar de la 1 la 5 in functie de cat de mult te-a deranjat ( cat de tare te-a
deranjat/suparat ?), in functie de cat de des ai trait aceasta exper ienta ( cat de des ai trait aceasta ?) si in
functie de cat de mult ai crezut in ea ( cat de adevarat ti s-a parut ?)

1. Ai auzit vreodata sunete mai puternice decat ar fi normal sa fie?

NU DA
(incercuieste)

2. Ai avut vreodata senzatia prezentei altcuiva des i nu ai vazut pe nimeni?

NU DA
(incercuieste)

Nu m-a deranjat
de loc
1 2 3 4 M-a deranjat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5
Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
450 3. Ai auzit vreodata propriile ganduri repetate sau ca un ecou?

NU DA
(incercuieste)

4. Ai vazut vreodata forme, linii sau culori chiar daca nu erau in realitate?

NU DA
(incercuieste)

5. Ai avut vreodata senzatii neobisnuite de arsura sau de alt fel in corpul tau?

NU DA
(incercuieste)

6. Ai auzit vreodata zgomote sau sunete pe care nim ic nu le putea explica?

NU DA
(incercuieste)

7. Ti-ai auzit vreodata gandurile tale vorbite in c apul tau ca cineva de langa tine s-ar putea sa le a uda?

NU DA
(incercuieste)

Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5
Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5
Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5
Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5
Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
451

8. Ai simtit vreodata mirosuri care sa nu provina din jurul tau?

NU DA
(incercuieste)

9. Ai simtit vreodata ca corpul tau sa o parte din el este schimbat sau si-a schimbat forma?

NU DA
(incercuieste)

10. Ai avut vreodata senzatia ca membrele tale nu s unt ale tale sau nu sunt legate bine de corpul tau?

NU DA
(incercuieste)

11. Ai auzit vreodata voci comentand ceea ce gandes ti sau faci?

NU DA
(incercuieste)

Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5
Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5
Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5
Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
452 12. Ai simtit vreodata ca cineva te atinge si cand te-ai uitat nu ai vazut pe nimeni?

NU DA
(incercuieste)

13. Ai auzit vreodata voci spunand cuvinte sau pro pozitii cand de fapt nu era nimeni in jur?

NU DA
(incercuieste)

14. Ai simtit vreodata gusturi inexplicabile in gu ra?

NU DA
(incercuieste)

15. Ai fost vreodata coplesit de toate senzatiile deodata?

NU DA
(incercuieste)

16. Ai constatat vreodata ca sunetele sunt distors ionate in mod straniu?

NU DA
(incercuieste)

Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5
Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5
Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5
Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5
Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
453

17. Ai avut vreodata dificultati de a deosebi o se nzatie de alta?

NU DA
(incercuieste)

18. Ai simtit vreodata mirosuri care te-au facut sa te gandesti ca sunt neobisnuit de puternice?

NU DA
(incercuieste)

19. Ai constatat vreodata ca felul cum arata oame nii pare a fi schimbat in mod straniu, precum
culoarea, forma sau marimea lor?

NU DA
(incercuieste)

20. Ai simtit vreodata ca pielea ta este mai sens ibila la atingere, caldura sau frig ca deobicei?

NU DA
(incercuieste)

Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5
Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5
Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5
Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
454 21. Ai simtit vreodata ca mancarea sau bautura au u n gust mult mai puternic decat in mod normal?

NU DA
(incercuieste)

22. Te-ai uitat vreodata in oglinga si ai vazut ca fata ta este altfel decat deobicei?

NU DA
(incercuieste)

23. Au fost zile in care lumina si culorile ti-au parut mai stralucitoare sau intense ca deobicei?

NU DA
(incercuieste)

24. Ai avut vreodata sentimentul ca plutesti sau c a te misti deasupra solului cand de fapt tu stai jo s?

NU DA
(incercuieste)

25. Ai constatat vreodata ca mirosurile obisnuite par uneori neobisnuite si diferite?

NU DA
(incercuieste)

Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5
Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5
Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5
Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5
Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
455

26. Ai gandit vreodata ca lucrurile obisnuite iti p ar anormale?

NU DA
(incercuieste)

27. Ai constatat vreodata ca trecerea timpului s- a schimbat in mod neobisnuit?

NU DA
(incercuieste)

28. Ai auzit vreodata in mod ciudat ca doua sau ma i multe voci vorbesc una cu alta?

NU DA
(incercuieste)

29. Ai simtit vreodata mirosuri pe care altii din j ur nu le simteau?

NU DA
(incercuieste)

Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5
Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5
Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 F0arte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5
Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
456 30. Ai constatat vreodata ca mancarea sau bautura are un gust neobisnuit?

NU DA
(incercuieste)

– oo 0 oo –

Nu m-a suparat
de loc
1 2 3 4 M-a suparat
foarte tare
5
Niciodata
1 2 3 4 Foarte
frecvent
5
Nu cred ca e
adevarat
1 2 3 4 Cred ca e
adevarat
5

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
457

Anexa Nr. 4

Inventarul de auto-evaluare a experientelor anormal e
(Examination of Anomalous Sesf-Experience – EASE )

LISTA ITEMILOR:

1. Cognitia si fluxul gandirii
1.1. Intereferanta gandurii
1.2. Pierderea apartenentei gandirii
1.3. Presiunea gandirii
1.4. Blocajul gandirii
1.4.1. Subtipul 1: blocajul
1.4.2. Subtipul 2: evanescenta
1.4.3. Subtipul 3: combinatia dintre ele
1.5. Ecoul gandirii (ganduri repetate automat)
1.6. Rumaniatii – obsesii
1.6.1. Subtipul 1: ruminatii pure
1.6.2. Subtipul 2: ruminatii secundare
1.6.3. Subtipul 3: obsesii adevarate
1.6.4. Subtipul 4: obsesii false
1.6.5. Subtipul 5: ritualuri/compulsii
1.7. Perceptualizarea propriei gandiri sau vorbiri
1.7.1. Subtipul 1: internalizata
1.7.2. Subtipul 2: echivalenta (gandirea ca un tex t scris)
1.7.3. Subtipul 3: interna ca simptome de rangul i ntai (ganduri auzite de altii)
1.7.4. Subtipul 4: externa (perceputa de la exterio r)
1.8. Spatializarea experientei
1.9. Ambivalenta
1.10. Inabilitatea de a discrimina modalitatile int entionalitatii (intre perceptie si fantezie, aminti re, etc.)
1.11. Perturbarea initiativei sau intentionalitatii
1.12. Tulburarile atentionale
1.12.1. Subtipul 1: captivarea de detalii
1.12.2. Subtipul 2: inabilitatea divizarii atentie i
1.13. Tulburarea memoriei de scurta durata
1.14. Perturbarea experientei timpului
1.14.1. Subtipul 1: perturbarea timpului subiect iv
1.14.2. Subtipul 2: perturbarea in timpul existen tial (temporalitatea)
1.15. Discontinuitatea constientizarii propr iei actiuni
1.16. Discordanta dintre expresie si exprimat
1.17. Perturbare a functiei expressive a lim bajului

2. C onstiinta propriei identitati si prezenta de sine
2.1. Diminuarea sefului bazal
2.1.1. Subtipul 1: devreme in viata
2.1.2. Subtipul 2: din adolescenta
2.2. Perturbarea sensului persoanei
2.2.1. Subtype 1: posesivitate/subjectivitate
2.2.2. Subtype 2: experimentarea distantei
2.2.3. Subtype 3: spatializarea selfului

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
458 2.3. Depersonalizarea (auto-alienarea)
2.3.1. Subtipul 1: depersonalizarea melancoliforma
2.3.2. Subtipul 2: depersonalizarea nespecifica
2.4. Diminuarea prezentei
2.4.1. Subtipul 1: nefiind afectat de lumea exterio ara
2.4.2. Subtype 2: distantat de lumea exterioara
2.4.3. Subtype 3: subtipul 2 plus derealizare
2.5. Derealization
2.5.1. Subtipul 1: derealizare global fluida
2.5.2. Subtipul 2: derealizare intrusiva
2.6. Hiperreflectivitate; cresterea reflectivitatii
2.7. Diviziunea eului
2.7.1. Subtipul 1: suspectarea diviziunii eului
2.7.2. Subtipul 2: Experienta “ca si cum”
2.7.3. Subtipul 3: experienta concreta de spatializ are
2.7.4. Subtipul 4: elaborare deliranta
2.8. Depersonalizare disociativa
2.8.1. Subtipul 1: fenumanul “ca si cum”
2.8.2. Subtipul 2: halucinatii vizuale disociative
2.9. Identitate confuza
2.10. Sentimentul schimbarii in relatie cu varsta c ronologica
2.11. Sentimentul schimbarii in relatie cu identita tea sexuala
2.11.1. Subtipul 1: frica ocazionala de a fi homose xual
2.11.2. Subtipul 2: sentimentul ca si cum ar fi de sex opus
2.12. Pierderea simtului obisnuit/perplexitate/pier derea sensului evidentei
2.13. Anxietate
2.13.1. Subtipul 1: atacuri de panica cu fenomene v egetative
2.13.2. Subtipul 2: anxietate psihica
2.13.3. Subtipul 3: anxietate fobica
2.13.4. Subtipul 4: anxietate sociala
2.13.5. Subtipul 5: anxietate difuza, generalizata
2.13.6. Subtipul 6: anxietate paranoida
2.14. Anxietate ontologica
2.15. Diminuarea claritatii constiintei
2.16. Diminuarea initiativei
2.17. Hipohedonia
2.18. Diminuarea vitalitatii
2.18.1. Subtipul 1: stare
2.18.2. Subtipul 2: trasatura
3. Expariente corporale
3.1. Schimbari morfologice
3.1.1. Subtipul 1: senzatia de schimbare
3.1.2. Subtipul 2: perceptia schimabrii
3.2. Fenomene legate de oglinda
3.2.1. Subtipul 1: cautarea schimbarii
3.2.2. Subtipul 2: perceptia schimbarii
3.2.3. Subtipul 3: alte fenomene
3.3. depersonalizarea somatica (instrainarea corpor ala)
3.4. Divizarea si nepotrivirea psihofizica
3.5. Dezintegrarea corporala
3.6. Spatializarea (objectificarea) experientelor c orporale
3.7. Experiente cenestezice
3.8. Perturbarii motorii
3.8.1. Subtipul 1: pseudo-miscari ale corpului
3.8.2. Subtipul 2: interferente motorii
3.8.3. Subtipul 3: blocaj motor

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
459 3.8.4. Subtipul 4: sentimentul paraliziei motorii
3.8.5. Subtipul 5: pierederea automatismului miscar ii
3.9. Experiente mimetice (rezonanta dintre propria miscare si miscarile altora)

4. Demarcatie/transitivism
4.1. Confuzia cu altul
4.2. Confuzia cu propria imagine speculara
4.3. Contactul corporal amenintator si sentimentul de fuziune cu altul
4.3.1. Subtipul 1: provocand anxietate
4.3.2. Subtipul 2: sentiment de anihilare
4.4. Dispozitie pasiva
4.5. Alte fenomene transtiviste

5. Reorientarea existentiala
5.1. Fenomenul de auto-referinta primara
5.2. Sentimentul de centralitate
5.3. Sentimentul ca si cum numai campul experientia l al subiectului exista in realitate
5.4. Sentimentul ca si cum are o putere creative ex traordinara, apartine unei dimensiuni ascunse a re alitatii sau
stapaneste mintea altora
5.5. Sentimentul ca si cum perceptia lumii nu este pe de-a intregul reala, ca si cum exista doar appar ent, iluzoriu
sau deghizat
5.6. Idei magice in legatura cu modul cum subiectul percepe si traieste lumea
5.7. Schimbare intelectuala sau existentiala
5.8. Grandiozitate solipsistica

– oo 0 oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
460

Anexa Nr. 5:

Scala pentru evaluarea simptomelor prodromale
(Scale of Prodromale Symptoms – SOPS)

INSTRUCTIUNI:
Scala evalueaza patru clase de simptome:
A. Simptome pozitive
B. Simptome negative
C. Simptome de dezorganizare
D. Simptome generale
Din cauza ca psihozele sunt definite exclusiv prin simptomele pozitive, subscala pentru simptome pozit ive este
construite diferit de celelalte sub-scale. Subscala pentru simptomele pozitive se bazeaza numai pe int ensitatea
simptomelor si include o evaluare a nivelului psiho tic de severitate, iar scorarea se face dupa cum ur meaza:
Subscala pentru simptome positive (A):
0 = absent; 1 = probabil prezent; 2 = usor; 3 = mod erat; 4 = moderat sever;
5 = sever dar un psihotic; 6 = sever si psihotic
Subscalele pentru simptome negative (B), de dezorga nizare (C) si generale (D):
0 = absent; 1 = probabil prezent; 2 = usor; 3 = mod erat; 4 = moderat sever;
5 = sever; 6 = extrem

A. SIMPTOMELE PSIHOTICE:
1. Continut neobisnuit ale gandirii/ganduri delirante
Unul sau mai multe din urmatoarele:
a. Perplexitate si dispozitie deliranta. Ceva ciudat s e petrece. Incapacitate de a intelege ce se petrece .
Confuzie relativ la ce este imaginar sau real. Ceea ce era familiar devine ciudad, strain, amenintator
sau are o sesmnificatie speciala. Sentimental ca pe rsoana, altii, humea s-a schimbat. Schimbari in
perceperea timpului. Deja vu.
b. Idei de referinta nepersecutorii (incluzand delirur i de referinta nestabile)
c. Tulburari ale receptarii si expresiei limbajului. P resiunea, perseverarea, insentia, inteerferenta,
retragerea, raspndirea gandirii, telepatie.
d. Credinte bizare depre semnificatia valorilor umane. Preocuparea fata de idei neobisnuite despre religi e,
meditatie, filozofie, teme existentiale. Gandire ma gica care influenteaza comportamentul si este
neconforma cu cutumele culturale ale locului (de ex . superstitiozitate, credinta in ghicirea viitorulu i, in
al “saselea simt”, credinte religioase bizare).
e. Idei delirante despre corp, vinovatie, gelozie, rel igie, control exterior, mesaje radio si TV. Delirur ile
pot fi prezente dar nu sunt bine organizate si tena ce.
Scala de severitate (incersuieste numai o cifra):
0 Absent
1 Probabil prezent. Ganduri, sentimente, miscari, exp eriente neasteptate, surprinzatoare dar usor de
inlaturat.
2 Usor: Ganduri ciudate care sunt greu de inteles. Sentimentul ca ceva este diferit
3 Moderat: Evenimente/credinte neasteptate care nu po t fi inlaturate si care sunt iritante si/sau
impovaratoare sau ingrijoratoare. Sentimentul ce ex perientele neasteptate sunt cumva semnificative
pentru ca ele sunt persistente.
4 Moderat sever: Constatarea ca experientele vin din afara subiectului sau ca ideile/credintele sunt
reale dar scepticismul ramana intact.
5 Sever dar nu psihotic: Credinta in controlul exte rior dar care poate fi pusa la indoiala daca se adu ce

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
461 argumente contrarii. Poate afecta functionarea.
6 Sever si psihotic: Convingeri delirante (fara nici un dubiu) cel putin interemitent. In mod obisnuit
interfera cu gandirea, relatiile sociale sau compor tamentul.

2. Suspiciozitate/idei persecutorii
Una sau mai multe din urmatoarele:
a. Preocupare excesiva despre motivatiile altora; nein credere;
b. Suspiciozitate sau gandire paranoida;
c. Atitudine evident neincrezatoare, prudenta si vigil enta care poate reflecta convingeri delirante de-a lungul
interviului
0 Absent
1 Probabil prezent. Precautie.
2 Usor: Dubii prelativ la siguranta individuala, hi pervigilenta fara sa existe un pericol evident
3 Moderat: Credinta ca oamenii sunt ostili si incor ecti. Neincredere.
4 Moderat sever: Credinta slab formulata ca este obse rvat si urmarit. Iritabil si suspicios.
Credintele sunt usor de combatut.
5 Sever dar nu psihotic: Preocupari cu privire la pe ricolul la care este expus, focalizare pe
comploturi sau actiuni ostile. Neincredere evidenta dar comportamentul si interactiunile sunt
putin afectate. Scepticism si suspiciunea sunt baza te pe date si opinii neconformate.
6 Sever si psihotic: Convingeri delirante (fara nici un dubiu) cel putin interemitent. In mod obisnuit
afecteaza functionarea.

3. Grandiozitate
Una sau mai multe din urmatoarele:
a. Opinie exagerata si nerealista despre propria super ioritate
b. Tendinta de a vorbi mult despre sine cu laudaroseni e si aroganta
c. Uneori idei delirante grandioase clare care pot inf luenta comportamentul
0 Absent
1 Probabil prezent. Ganduri, sentimente, miscari, exp eriente neasteptate, surprinzatoare dar usor de
inlaturat.
2 Usor: Ganduri ciudate care sunt greu de inteles. Sentimentul ca ceva este diferit
3 Moderat: Evenimente/credinte neasteptate care nu po t fi inlaturate si care sunt iritante si/sau
impovaratoare sau ingrijoratoare. Sentimentul ce ex perientele neasteptate sunt cumva
semnificative pentru ca ele sunt persistente.
4 Moderat sever: Constatarea ca experientele vin din afara subiectului sau ca ideile/credintele sunt
reale dar scepticismul ramana intact.
5 Sever dar nu psihotic: Credinta in controlul exteri or dar care poate fi pusa la indoiala daca se
aduce argumente contrarii. Poate afecta functionare a.
6 Sever si psihotic: Convingeri delirante (fara nici un dubiu) cel putin interemitent. In mod obisnuit
interfera cu gandirea, relatiile sociale sau compor tamentul.

4. Anormalitati perceptuale/halucinatii
Una sau mai multe din urmatoarele in una sau mai mu lte domenii perceptuale (auditiv, vizual, etc.)
a. Experiente perceptive neobisnuite. Cresterea intens itatii perceptiei, senzatii vii, distorsiuni, iluzi i
b. Pseudo-halucinatii sau halucinatii dar subiectul ar e critica lor fiind constient de natura patologica a lor
c. Halucinatii adevarate ocazionale dar ca influenteaz a putin gandirea sau comportamentul

0 Absent
1 Probabil prezent. Schimbari in senzitivitatea pe rceptuala, excesive si sporite
2 Usor: modificare perceptive neasteptate, slab con turate dar ingrijoratoare: zgomote, lumini, etc..
3 Moderat: Modificari perceptuale neasteptate dar bin e conturate: desenefiguri geometrice,
zgomote identificabile. Sunt iritante si ciudate.
4 Moderat sever: Distorsiuni perceptuale, iluzii, pse udo-halucinatii (fete, corpuri, voci umane) care
sunt recunoscute ca fiind nereale dar pot fi amenin tatoare sau captivante
5 Sever dar nu psihotic: Una sau doua halucinatii s curte si clar evidentiate sau un numar mare de

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
462 perceptii anormale si vagi. In mod obisnuit nu antr eneaza perturbari si vomportament sau gandire
6 Sever si psihotic: Halucinatiiile apar intermitent. Viziuni, voci sau alte evenimente senzoriale
sunt percepute ca reale si influenteaza gandirea, a fectivitatea si comportamentul.

5. Dezorganizare conceptuala
Una sau mai multe din urmatoarele dificultati in ga ndire
a. Gandire si vorbire ciudata: vaga, metaforica, supra elaborata, stereotipa
b. Gandire confuza sau dezordonata, gandire rapida sau incetinita, utilizand cuvinte nepotrivite pentru a
descrie gandurile, vorbind despre lucruri irelevant e fata de context sau deraind de la subiect

0 Absent
1 Probabil prezent. Cuvinte sau fraze care apar bru sc inafara de context sau fara sens.
2 Usor: Ganduri vagi, confuze, dezordonate, inconsi stente
3 Moderat: cuvinte gresite, subiecte irelevante. Dera ieri frecvente de la subiect. Gandire/vorbire
supraelaborata, stereotipa, metaforica
4 Moderat sever: Gandirea este circumstantiala si par alogica. Exista unele dificultati in
directionarea gandirii spre un scop. Asociatiile de idei nu sunt slabite. Sporadic este greu de
urmarit si inteles
5 Sever dar nu psihotic: Gandirea este circumstantial a sau paralogica sau tangentiala. Exista unele
dificultati in directionarea gandurilor catre un sc op si unele dificultati in asocierea ideilor pot
apare cand este presat. Uneori este imposibil de ur marit sau inteles. Raspunde structurat cand
este intrebat.
6 Sever si psihotic: Comunicare irelevanta si ininte ligibila sub o minima presiune sau cand
continutul comunicarii este complex. Nu prezinta un raspuns structurat la conversatie.

B. SIMPTOMELE NEGATIVE:
1. Izolare sau retragere sociala
Una sau mai multe din urmatoarele:
a. Lipsa de prieteni apropiati sau confidenti alti dec at rudele de graul intai;
b. Anxietate sociala excesiva care nu diminua cu famil iaritatea si tinde sa fie asociata ca frica paranoi da mai
curand decat cu auto-evaluarea negativa;
c. Tensionat in prezenta altora si prefera sa-si petre aca timpul singur desi participa in activitati soci ale atunci
cand i se cere. Nu initiaza contacte sociale;
d. Participa pasiv in multe activitati sociale dar est e dezinteresat sau o face in mod mecanic. Tinde sa se
autoizoleze.

2. Avolitie
Una sau mai multe din urmatoarele:
a. Afectarea initiativei, persistentei sau controlului in activitati centrate pe scop;
b. Lipsa impulsului, energiei, productivitatii;
c. Sentimente de dezinteresare, face lucrurile cu efor t sau ia foarte mult timp sa le faca.

3. Scaderea expresiei emotiei
Una sau mai multe din urmatoarele:
a. Raspuns emotional tocit, diminuat, ingustat caracte rizat prin descrestere in expresivitatea faciala,
modularea sentimentelor (vorbire monotona) si comun icarea gestuala (aparenta “fara viata”)
b. Lipsa de spontaneitate si a fluxului normal convers ational. Reducerea in fluzul normal al comuncarii.
Putina initiativa atunci cand converseaza. Raspunsu rile individului tind sa fie scurte si sarace si ne cesita
intrebari suplimentare ale intervievatorului.
c. Raport sarac. Lipsa de empatie interpersonala, de d eschidere in conversatie si sentiment de apropiere,
interes sau implicare cu intervievatorul. Aceasta e ste evidentiata de distantarea interpersonala si re ducerea
comunicarii verebala si non-verbale.

4. Scaderea trairii emotiilor si selfului
Una sau mai multe din urmatoarele:

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
463 a. Scaderea autenticitatii, adecvarii si recunoasterii sentimente si expresilor emotionale;
b. Sentimentul de distanta cand vorbeste cu altii, lip sa sentimentului de apropiere cu altii;
c. Disparitia emotiilor, dificultati de a exprima feri cirea sau tristetea;
d. Sentimentul de a nu avea emotii: anhedonie, apatie, lipsa de interes, plictiseala;
e. Sentimente profund schimbate, ireale, stranii;
f. Sentimente de depersonalizare, de distantare fata d e sine;
g. Pierderea perceptiei selfului.

5. Scaderea bogatiei ideationale
Una sau mai multe din urmatoarele:
a. Dificultati in gandirea abstracta. Afectarea folosi rii modului abstract-simbolic al gandirii evidentia t prin
dificultati in clasificarea, generalizarea si trece rea dincolo de gandirea concreta si egocentrica in rezolvarea
problemelor; adesea utilizeaza un mod concret de ga ndire;
b. Cuvinte si propozitii simple in ceea ce priveste st ructura, reducerea folosirii timpurilor compuse ale
verbelor;
c. Gandire stereotipa. Reducerea fluiditatii, spontane itatii si flexibilitatii gandirii evidentiata prin rigiditatea,
repetitia si saracia continutului gandirii. Anumita rigiditatea in atitudini sau credinte. Poate refuz a sa ia in
consideratie alternative posibile sau are dificulta ti in trecerea de la o idee la alta.

6. Deteriorarea functionarii de rol
Una sau mai multe din urmatoarele:
a. Dificultati in efectuarea functionarii de rol (de e x. elev sau student, salariat, casnic, etc.) pe car e o facea
inainte fara probleme;
b. Dificultati in relatiile productive sau instrumenta le cu colegii la munca sau la scoala.

C. SIMPTOMELE DE DEZORGANIZARE:
1. Comportament si aspect straniu
Una sau mai multe din urmatoarele:
a. Comportamentul este ciudat, excentric sau particula r (de ex. colecteaza lucruri inutilizabile, vorbest e singur
in public, strunge mancare, aparent preocupat de st imuli interni);
b. Afect nepotrivit;
c. Manierisme si posturi. Miscari nenaturale sau postu ri caracterizate de o aparenta stanjenita, artifici ala,
dezorganizata sau bizara.

2. Gandire bizara
Gandire caracterizata de idei stranii, fantastice s au bizare care sunt distorsionate, ilogice sau absu rde.

3. Tulburarile de atentie si concentrare
Una sau mai multe din urmatoarele:
a. Incapacitate de a se concentra manifestata prin dis tractibilitate fata de stimul interni sau externi;
b. Dificultatea in focalizarea, sustinerea sau schimba rea focusului pe stimuli noi
c. Tendinta de a fi usor distractibil
d. Greutatea in mentinerea conversatiei in memorie.

4. Afectarea igienei personale/prezentei sociale
Una sau mai multe din urmatoarele:
a. Afectarea tinutei si igienei personale; neglijecta personala:
b. Ignorarea aparentei sociale. Este absent, apare nei mplicat si dezangajat, “lunatic”. Intrerupe brusc
conversatia fara un motiv evident.

D. SIMPTOMELE GENERALE:

1. Tulburarile somnului
Una sau mai multe din urmatoarele:
a. Dificultati de a adormi
b. Trezire mai devreme decat a intentionat

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
464 c. Oboseala si somnolenta peste zi
d. Inversarea ciclului veche-somn

2. Dispozitia disforica
Una sau mai multe din urmatoarele:
a. Diminuarea interesului fata de activitatile placute
b. Probleme cu somnul
c. Apetiti crescut sau scazut
d. Sentimentul de pierdere a energiei
e. Dificultati de concentrare
f. Ganduri suicidare
g. Sentimente de vinovatie si/sau lipsa de valoare

Si/sau una sau mai mult din urmatoarele:
a. Anxietate, panica, multiple frici si fobii
b. Iritabilitate, ostilitate, manie
c. Neliniste motorie, agitatie, tensiune
d. Dispozitie instabila

3. Tulburarile motorii
Una sau mai multe din urmatoarele:
a. Neindemanare, stangacie raportata sau observata, li psa de coordonare, dificultati in efectuarea activi tatilor
care au fost facut in trecut
b. Aparitia de miscari noi precum nervozitate in misca ri, stereotipuri, moduri caracteristice de a face c eva,
posturi sau copierea miscarilor altora
c. Blocaje motorii
d. Lipsa automatismelor
e. Ritualuri motorii compulsive

4. Afectarea tolerantei la stressul normal
Una sau mai multe din urmatoarele:
a. Evitarea sau epuizarea in situatii stressante pe ca re le-a depasit usor in trecut
b. Simptome marcate de anxietate in raspuns la stresso rii zilnici
c. Afectare sporita de experientele de viata pe care l e-a depasit usor in trecut.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
465
FOAIA DE SCOR SOPS

Scala simptomelor pozitive

0
Absent 1
Probabil
prezent 2
Usor 3
Moderat 4
Moderat
sever 5
Sever dar nu
psihotic 6
Sever si
psihotic

1. Continut neobisnuit ale gandirii/ganduri delirante 0 1 2 3 4 5 6
2. Suspiciozitate/idei persecutorii 0 1 2 3 4 5 6
3. Grandiozitate 0 1 2 3 4 5 6
4. Anormalitati perceptuale/halucinatii 0 1 2 3 4 5 6
5. Dezorganizare conceptuale 0 1 2 3 4 5 6
TOTAL=

Scala simptomelor negative, de dezorganizare si gen erale

0
Absent 1
Probabil
prezent 2
Usor 3
Moderat 4
Moderat
sever 5
Sever dar nu
psihotic 6
Sever si
psihotic

Simptome negative:
1. Izolare sau retragere sociala 0 1 2 3 4 5 6
2. Avolitie 0 1 2 3 4 5 6
3. Scaderea expresiei emotiei 0 1 2 3 4 5 6
4. Scaderea trairii emotiilor si selfului 0 1 2 3 4 5 6
5. Scaderea bogatiei ideationale 0 1 2 3 4 5 6
6. Deteriorarea functionarii de rol 0 1 2 3 4 5 6
TOTAL=

Simptome de dezorganizare:
1. Comportament si aspect straniu 0 1 2 3 4 5 6
2. Gandire bizara 0 1 2 3 4 5 6
3. Tulburarile de atentie si concentrare 0 1 2 3 4 5 6
4. Afectarea igienei personale/prezentei sociale 0 1 2 3 4 5 6
TOTAL=

Simptome generale:
1. Tulburarile somnului 0 1 2 3 4 5 6
2. Dispozitia disforica 0 1 2 3 4 5 6
3. Tulburarile motorii 0 1 2 3 4 5 6
4. Afectarea tolerantei la stressul normal 0 1 2 3 4 5 6
TOTAL=

– oo 0 oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
466
Anexa Nr. 6:

Scala de evaluare a aberatiilor perceptuale Chapman
Perceptual Aberations Scale (PerAb Scale)

adevarat fals 1. Uneori am senzatia ca parti din corpul meu nu su nt ale aceleiasi persone.
2. Uneori ma simt ca si cum corpul meu nu ar exista .
3. Uneori oamenii pe care-i cunosc bine au inceput sa arate ca niste straini.
4. Uneori auzul mi-e asa de sensibil incat sunetele cele mai obisnuite devin deranjante.
5. Adesea am cate o zi cand lumina din casa pare as a de puternica incat ma deranjeaza la ochi.
6. Mainile si picioarele niciodata nu mi-au parut m ai indepartate. (-)
7. Uneori ma simt ca si cum ma indoesc ca corpul me u este cu adevarat al meu.
8. Uneori am impresia ca nu pot deosebi corpul meu de obiectele din jurul meu.
9. Am senzatia ca corpul meu si al altei personae s unt unul si acelasi.
10. Uneori simt ca si cum ceva din afara mea face p arte din corpul meu.
11. Uneori am simtit ca corpul meu este anormal.
12. Uneori, cand ma uit in oglinda, fata mi se pare diferita decat in mod obisnuit.
13. Nu am avut vreodata senzatia ca mainile sau pic ioarele sunt mai lungi decat in mod
obisnuit. (-)
14. Uneori am simtit ca si cum parti din corpul meu nu imi mai apartin.
15. Uneori cand ma uit la lucrurile din jur, precum scaune, masa, parca imi par stranii.
16. Uneori simt ca si cum capul sau membrele mele a r fi intr-un fel straine de mine.
17. Uneori o parte din corpul meu pare mai mica dec at deobicei.
18. Uneori mi se pare ca corpul meu este putezit/st ricat inauntrul lui.
19. Uneori mi se pare ca corpul meu ia forma corpul ui altei persone.
20. Uneori culorile imi pare prea stralucitoare pen tru mine.
21. Am avut momente cand mi s-a parut ca o parte di n corpul meu a disparut.
22. Au fost momente cand am simtit ca o mana sau un picior este deconectat de restul corpului.
23. Uneori mi s-a parut ca corpul meu este topit si amestecat cu lucrurile din jur.
24. Niciodata nu am simtit ca mainile si picioarele mele sunt mai mari ca inainte. (-)
25. Granitele corpului meu imi sunt clare intotdeau na. (-)
26. Uneori am avut senzatia ca sunt unit de un obie ct de langa mine.
27. Am avut momente cand o parte din corpul meu mi se parea mai mare decat deobicei.
28. Imi amintesc ca am avut senzatia ca si cum memb rele mele au luat o forma ciudata.
29. Am fost momente cand am avut senzatia ca corpul meu era deformat.
30. Am avut momente cand am simtit ca lucrurile pe care le ating raman legate de corpul meu.
31. Uneori am senzatia ca orice in jurul meu este i nclinat.
32. Uneori trebuie sa ma ating ca sa fiu sigur ca i nca sunt aici.
33. Sunt momente cand parti din corpul meu imi par moarte sau ireale.
34. Uneori m-am intrebat daca corpul meu este intra devar al meu.
35. Mai multe zile la rand am avut am fost cuprins de sunete si imagini pe care nu le-am putut
indeparta.

Note . (-) indicates items that are reverse scored and keyed f alse; all other items are keyed
true.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
467 – oo 0 oo –
Anexa Nr. 7:

Scala ideatiei magice Chapman
Magical Ideations Scale (MagicID Scale)

Am gandit sau am simtit… adevarat fals
1. Cateodata am avut sentimentul ciudat ca cei de l a TV sau radio stiu ca eu ii ascult
2. Am simtit ca felul cum lucrurile sunt aranjate s unt de fapt mesaje pentru mine, de
ex. cum lucrurile intr-o vitrina.
3. Lucrurile din casa uneori par sa fie in alte loc uri de cum le-am pus desi nimeni
nu a fost in casa.
4. Nu am nici un dubiu ca visele sunt produsul mint ii mele. (-)
5. Am auzit sunete in muzica pe care o am imprimata (CD, casete), sunete care nu
erau inainte.
6. Am avut momente cand am crezut ca locul cuiva a fost luat de cineva care
seamana perfect.
7. Nu am crezut niciodata ca unele din gandurile m ele apartin altcuiva. (-)
8. Ma intreb daca spiritele celor morti influenteaz a pe cei vii.
9. Uneori fac anumite miscari sau gesturi care sa i ndeparteze influentele negative.
10. Am constatat ca eu pot face ca lucrurile sa se intample asa daca ma gandesc tare
la ele.
11. Uneori am avut impresia ca conferinta cuiva est e facut de fapt pentru mine.
12. Am avut impresica uneori ca oamenii imi pot cit i gandurile.
13. Daca reincarnarea este ceva adevarat atunci pot sa-mi explic anumite lucruri
care se intampla cu mine.
14. Uneori am impresia ca energia mea scade sau cre ste dupa cum unii oameni se
uita la mine sau ma ating.
15. Nu este posibil sa fac rau la altii doar gandin du-ma la ei in acest fel. (-)
16. Uneori am simtit ca diavolul este langa mine de si nu l-am vazut.
17. Oamenii uneori se simt asa de ciudat ca cineva ar putea sa se intrebe daca nu fac
parte dintr-un experiment.
18. Guvernul refuza sa ne spuna adevarul despre OZN -uri sau fiinte extraterestre.
19. Rar mi s-a intamplat sa visez lucruri inainte c a ele sa se intample. (-)
20. Uneori am avut impresia ca unii/unele din cei c u care m-am intersectat s-au
indragostit de mine.
21. Gesturile pe care le fac unii oameni ma influen teaza uneori.
23. Uneori mi-e teama sa calc pe crapaturile de pe trotuar.
24. Numberele precum 13 sau 7 nu au nici o putere s peciala. (-)
25. Am momente cand cred ca nu sunt o fiinta umana.
26. Cred ca as putea sa citesc gandurile oamenilor daca as vrea.
27. Horoscopul prea se potriveste pentru a fi doar o coincidenta.
28. Unii oameni pot sa-mi atraga atentia doar gandi ndu-se la mine.
29. Am fost ingrijorat ca oamenii de pe alte planet e ar influenta ce se intampla pe
pamant.
30. Cand sunt prezentat la cineva strain nu am impr esia ca l-am mai cunoscut
vreodata. (-)

Note . (-) indica itemii a caror scor trebuie inversat (“adeva rat” inlocuit cu “fals” si “fals” inclouit cu “adev arat”).

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
468 – oo 0 oo –

Anexa Nr. 8 :

Scala anhedoniei sociale-R Chapman
Revised Social Anhedonia Scale (SocAnh Scale)

adevarat fals 1. A avea prieteni apropiati nu este asa de importa t cum se spune.
2. Am dat putina importanta sa-mi fac prieteni apro piati.
3. Prefer sa ma uit la TV decat sa ies in oras cu a ltii.
4. O plimbare cu masina este mai placuta daca este cineva cu mine. (-)
5. Imi place sa telefonez la prieteni sau rude care locuiesc in alte parti. (-)
6. Sa te joci cu copii este o corvada.
7. M-am bucurat intotdeauna sa ma uita la fotografi ile prietenilor. (-)
8. Desi sunt lucruri care-mi plac sa la fac singur, este mai vessel sa le faci impreuna cu altii. (-)
9. Uneori ma simt foarte atasat de altii si consum mult timp cu ei. (-)
10. Unii oameni gandesc ca sunt timid cand de fapt eu vreau doar sa fiu lasat in pace.
11. Cand lucrurile merg bine cu prietenii mei asta ma face sa ma simt bine. (-)
12. Cand cineva apropiat mie este trist asta ma fac e si pe mine trist. (-)
13. Reactiile mele emotionale par diferite de cele ale altora.
14. Cand sunt singur ma simt agasat cand cineva imi telefoneaza sau imi bate la usa.
15. Sa fiu cu prietenii ma face sa ma simt bine. (-)
16. Cand lucrurile nu merg bine imi place sa vorbes c despre asta cu altii. (-)
17. Prefer activitati sau hobbiuri care sa nu impli ce si pe altii.
18. Este placut sac anti cu alti oameni. (-)
19. Sa sti ca ai prieteni care le pasa de tine iti da un sentiment de siguranta. (-)
20. Cand ma mut intr-un alt loc am nevoie stringent a sa-mi fac noi prieteni. (-)
21. Oamenii se simt mai bine daca se tin deoparte d e o legatura emotionala cu altii.
22. Desi stiu ca am afectiunea altora, eu nu o simt cu adevarat.
23. Adesea oamenii asteapta de la mine sa petrec ma i mult timp vorbind cu ei decat as vrea eu.
24. Imi place si ma simt flatat daca prietenii imi spun mai multe despre viata lor emotionala. (-
)
25. Ascult cu interes si atentie cand altii imi spu n problemele si sentimentele lor. (-)
26. Nu am avut prieteni cu adevarat cand am fost la scoala.
27. In mod obisnuit ma bucur sa fiu singur ca sa ma gandesc si sa visez.
28. Sunt prea independent ca sa ma implic cu alti o ameni.
29. Exista putine lucruri mai obositoare dacat a av ea o lunga discutie personala cu cineva.
30. Am fost trist cand s-a terminat scoala si i-am vazut pe prietenii mei placand care incotro. (-
)
31. Este greu sa rezist sa nu vorbesc cu un prieten chiar cand am altceva de facut. (-)
32. Sa-ti faci noi prieteni este o perdere de energ ie.
33. Exista lucruri mai importante pentru mine deca t de a fi cu mine insumi. (-)
34. Oamenii care incearca sa ma cunoasca mai bine r enunta dupa o vreme.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
469 35. As putea fi fericit sa locuiesc singur intr-o c abana in padure sau pe munte.
36. Daca ar fi sa aleg, as fi mai fericit cu altii decat singur. (-)
37. Am constatat ca adesea oamenii cred ca activita tea sau opiniile lor ar fi interesante pentru
mine.
38. Nu ma simt foarte legat de prietenii mei.
39. Relatiile mele cu altii nu au fost niciodata fo arte intense.
40. In mult privinte eu prefer compania animalelor decat compania oamenilor.

Note . (-) indicates items that are reverse scored and keyed f alse; all other items are keyed true

– oo 0 oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
470 Anexa Nr. 9:
Inventarul Rust pentru cognitiile schizotipale
(Rust Inventory for Schizotypy Cognitions)
INSTRUCTIUNI: Fiecare din cele 26 afirmatii care ur meaza au patru raspunsuri posibile:
A = dezacord puternic
B = dezacord
C = de acord
D = puternic de acord
Citeste fiecare afirmatie cu atentie si decide care raspuns este potrivit pentru tine. Raspunsul tau trebuie sa descrie
felul in care gandesti intradevar mai degraba decat felul in care ar trebui sa gandesti. Incearca sa r aspunzi la toate
afirmatiile. Cand nu esti sigur de raspunsul tau, a lege pe cel care este cel mai apropiat de ce gandes ti. Nu sta sa te
gandesti prea mult la fiecare afirmatie

1. Uneori simt ca sunt urat, alterori ca sunt atrac tiv. A B C D
2. Nu m-am simtit niciodata jenat sa-mi arat gelozi a exagerata. A B C D
3. Nici o persoana sau tara nu mi-e inamica. A B C D
4. Uneori vorbesc prea mult despre mine si apoi ime diat regret asta. A B C D
5. Nicidata nu am vazut ceva care sa apara ca o sta fie sau strigoi. A B C D
6. Uneori gandurile mele suna asa de tare ca si alt ii le pot auzi. A B C D
7. Sunt totdeauna increzator in ceea ce spun si cre d. A B C D
8. Multi oamenii sunt asa de stupizi ca nu pot sa- si dea seama care lucruri
sunt importante in viata. A B C D
9. Niciodata nu am avut vedenii in intuneric. A B C D
10. Niciodata nu mi-au trecut sudori reci cand am r ealizat ce am spus
despre mine. A B C D
11. Exista oameni in care cred cu adevarat. A B C D
12. Uneori am incercat sa prind esenta unui obiect cu mintea mea. A B C D
13. Adesea am fost inteles gresit cand am incercat sa ajut oamenii. A B C D
14. Uneori a trebuit sa accept ca ceea ce am mirosi t a fost doar in
imaginatia mea. A B C D
15. Niciodata nu am crezut in noroc. A B C D
16. Organizatiile secrete nu au o putere reala asup ra vietii noastre. A B C D
17. Uneori sunt nesigur daca am spus ceva cu voce t are sau doar am
gandit. A B C D
18. Uneori ma gandesc ca lumea reala nu este ceea c e pare a fi. A B C D
19. Eu nu sunt ingrijorat daca o persoana care cred e in magie a incercat sa
ma-mi faca vraji/descantece. A B C D
20. Niciodata nu mi s-a intamplat sa mi se para ca lumea este un produs a
imaginatiei mele. A B C D
21. Nu sunt o persoana superstitioasa. A B C D
22. Nu am inteles de ce am spus ceva despre lucruri le pe care le-am facut. A B C D
23. Uneori am sentimente stranii ca nu sunt cu adev arat aici. A B C D

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
471 24. Niciodata nu am suspectat ca oamenii in care cr ed ar complota
impotriva mea pe la spate. A B C D
25. Uneori oamenii sau obiectele imi par sa radieze o lumina launtrica. A B C D
26. Uneori lucrurile imi merg asa de bine incat sus pectez un ajutor din
afara mea. A B C D

– oo 0 oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
472 Anexa Nr. 10:

Scala pentru evaluarea simptomelor positive
Scale for the Assessment of Positive Symptoms (SAPS )

Introducere:

Aceasta scala este destinata sa evalueze simptomele positive, in principal cele care apar in schizofre nie. Ea serveste
ca instrument complimentar al Scalei de evaluare a simptomelor negative (SANS). Aceste simptome poziti ve includ
halucinatiile, delirurile, comportamentul bizar si tulburarile pozitive formale de gandire.
Ca si in cazul SANS, investigatorul trebuie sa stab ileasca perioada de timp la care se refera aceasta evaluare si se
recomanda ca aceasta sa se refere la ultimile 30 zi le.
Se recomanda ca investigatorii care folosesc acest instrument sa foloseasca un interviu clinic standar d pentru a
evalua simptomele subiectului. Se recomanda ca inte rvievatorul sa inceapa cu o discutie libera cu subi ectul, de 10
minute, prin care sa se observe maniera subiectului de a vorbi si a raspunde si doar dupa aceia sa se porneasca un
interviu clinic.
In completarea interviului clinic investigatorul tr ebuie sa culeaga si alte informatii atat din observ atia directa a
subiectului cat si de la familia lui, ingrijitori, surori sau alti informanti. In felul acesta, corobo rand datele de la mai
multe surse de pot evalua tulburarile formale de ga ndire si comportamentul bizar.
Ultimul item de la fiecare categorie simptomatologi ca evolueaza global severitatea simptomelor. Evalua rea lui
trebuie sa ia in cont natura si severitatea tipuril or variate de simptome observate. In unele cazuri a ceasta severitate
poate sa se bazeze doar pe un singur simptom, de ex . severitatea extrema a delirului persecutoriu.

HALUCINATIILE:

Halucinatiile reprezinta anomalii in perceptie. Ele sunt false perceptii aparute in absenta unor stimu li identificabili.
Ele pot fi experiemntate in oricare modalitate senz oriale, incuzand auz, tact, gust, miros sau vaz. Ad evaratele
halucinatii trebuie sa fie deosebite de iluzii, car e reprezinta o perceptie gresita a unui stimul exte rior, de experientele
hipnagogice sau hipnopompice, care apar atunci cand subiectul este pe cale sa adoarma sau sa se trezea sca, sau de
procesele normale de perceptie cand sunt traite exc eptional de viu. Daca halucinatiile au subiectr rel igios atunci ele
trebuie interpretate in contextul cultural si socia l al subiectului. Halucinatiile aparute consecutiv consumului de
alcool si droguri sau in cadrul unor boli somatice serioase nu trebuie evaluate aici.
Subiectul trebuie sa fie invitat sa descrie halucin atiile lui in detaliu.

1. Halucinatii auditive:
Subiectul a raportat voci, sunete sau zgomote.
Halucinatiile cele mai frecvente sunt cele in care subiectul
este chemat pe nume. Vocile pot fi de femei sau bar bati,
familiare sau nu, critice sau comentative. In mod o bisnuit,
subiectul cu schizofrenie are halucinatii cu contin ut
neplacut si negativ. Halucinatiile sub forma de zgo mote
sau sunete ar trebuie sa fie considerate mai putin
caracterstice sau mai putin severe.

De loc

Probabil

Usor: subiectul aude sunete sau cuvinte; se
petrece doar ocazional

Moderat: evidenta clara ca aude voci; ele se
petrec cel putin saptamanal

0

1

2

3

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
473 Ai auzit voci sau sunete cand nu era nimeni prin pr eajma?
Ce spuneau ele? Marcat: evidenta clara a halucinatiilor care se
petrece aproape zilnic

Sever: vocile se aud in fiecare zi 4

5

2. Voci comentative:
Acestea sunt un tip particular de halucinatii auditive pe
care Kurt Schneider le considera patognomonice pent ru
schizofrenie desi date
recente il contrazic. Aceste halucinatii implica vo ci care
comenteaza comportamentul sau gandurile subiectului . In
mod obisnuit vocile comentative se insotesc si de a lte
tipuri de halucinatii auditive. Trebuies scorate in dependent
de alte halucinatii auditive

S-a intamplat vreodata sa auzi voci care comenteaza ce
gandesti sau faci?
Ce spunea ele?

De loc

Probabil

Usor: subiectul aude sunete sau cuvinte; se
petrece doar ocazional

Moderat: evidenta clara ca aude voci; ele se
petrec cel putin saptamanal

Marcat: evidenta clara a halucinatiilor care se
petrece aproape zilnic

Sever: vocile se aud in fiecare zi

0

1

2

3

4

5

3. Voci conversand:
Ca si halucinatiile comentative, halucinatiie
conversationale au fost considerate simptom de rang ul
intai de Kurt Schneider. Ele implica auzirea a doua sau mai
multe voci vorbind una cu alta, in mod obisnuit dis cutand
despre subiect.
Ca si in cazul vocilor comentative, ele trebuie sa fie
scorate independent de alte halucinatii auditive.
Ai auzit doua sau mai multe voci discutand intre el e?
Ce spuneau?
De loc

Probabil

Usor: subiectul aude sunete sau cuvinte; se
petrece doar ocazional

Moderat: evidenta clara ca aude voci; ele se
petrec cel putin saptamanal

Marcat: evidenta clara a halucinatiilor care se
petrece aproape zilnic

Sever: vocile se aud in fiecare zi

0

1

2

3

4

5

4. Halucinatiile somatice sau tactile:
Aceste halucinatii implica perceperea de senzatii f izice
ciudate in corp. Acestea includ senzatii de arsura, de
intepaturi si perceptii ca corpului i s-a schimbat forma sau
marimea

Ai avut vreodata senzatii de arsuri sau alte senzat ii ciudate
in corpul tau?
Ti s-a parut vreodata ca si-a schimbat forma sau
marimea?
De loc

Probabil

Usor: subiectul percepe senzatii fizice
ciudate; se petrec ocazional

Moderat: evidenta clara de percepere a
halucinatiilor tactile sau somatice; se petrece
cel putin saptamanal

Marcat: evidenta clara a halucinatiilor
somatice sau tactile care se petrece aproape
zilnic

Sever: halucinatiile se petrec in fiecare zi
0

1

2

3

4

5

5. Halucinatii olfactive:
De loc
0

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
474 Subiectul percepe mirosuri neobisnuite care tipic s unt
neplacute. Uneori subiectul poate crede ca el insus i
miroase asa. Aceasta credinta trebuie evaluata ca a tare
daca subiectul simte mirosul lui insusi dar trebuie cotata
printre deliruri daca crede ca numai el poate simti acest
miros.

Ai simtit vreodata mirosuri neobisnuite sau mirosur i pe
care altii nu le-au simtit?
Care au fost acestea?
Probabil

Usor: subiectul percepe mirosuri neobisnuite;
se petrec ocazional

Moderat: evidenta clara de percepere a
halucinatiilor olfactive; se petrece cel putin
saptamanal

Marcat: evidenta clara a halucinatiilor
olfactive care se petrece aproape zilnic

Sever: halucinatiile olfactive se petrec in
fiecare zi
1

2

3

4

5

6. Halucinatii vizuale:
Subiectul vede forme sau oamenii care nu sunt preze nti.
Uneori acestea sunt forme sau culori dar tipic este forba de
figuri de oameni sau obiecte asemanatoare oamenilor . Ele
pot fi cu figuri cu caracter religios, precum Diavo lul sau
Hristos. Aceste din urma halucinatii trebuie sa fie judecate
in contextul cultural al subiectului. Halucinatiile vizuale
hipnagogice sau hipnopompice, ce sunt relativ comun e,
trebuie sa fie excluse ca si halucinatiile vizuale petrecute
cand subiectul ia droguri halucinogene.
Ai avut viziuni sau ai vazut lucruri pe care altii nu le-au
putut vedea?
Ce ai vazut?
Acestea s-au petrecut cand adormeai sau la trezire?

De loc

Probabil

Usor: subiectul percepe halucinatii vizuale; se
petrec ocazional

Moderat: evidenta clara de percepere a
halucinatiilor vizuale; se petrece cel putin
saptamanal

Marcat: evidenta clara a halucinatiilor vizuale
care se petrece aproape zilnic

Sever: halucinatiile vizuale se petrec in fiecare z i

0

1

2

3

4

5

7. Evaluarea globala a severitatii halucinatiilor:
Aceasta evaluare globala ar trebui sa se bazeze pe durata si
severitatea halucinatiilor si magnitudinea preocupa rii
subiectului cu aceste halucinatii, gradul convinger ii
veridicitatii halucinatiilor si efectul lor asupra actiunilor
lui. La fel, ia in considerare modul in care haluci natiile pot
fi considerate bizare sau neobisnuite. Halucinatiil e care nu
au fost mentionate mai sus, precum cele implicant s imtul
tactil, trebvuie incluse in aceasta evaluare.
De loc

Probabil

Usor: halucinatii definite sunt prezente dar apar
sporadic; subiectul se poate intreba de
veridicitatea lor

Moderat: halucinatiile sunt vivide si apar
ocazional, ele pot deranja subiectul in oarecare
masura

Marcat: halucinatiile sunt vivide aproape, se
petrec frecvent si invadeaza viata subiectului

Sever: halucinatiile apar aproape zilnic si au
caracter neobisnuit sau bizar, ele sunt vivide si
extrem de deranjante

0

1

2

3

4

5

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
475 DELIRURILE

Delirurile reprezinta anormalitati in continutul ga ndirii. Ele sunt false credinte care nu pot fi expl icate pe baza
apartenentei culturale a subiectului. Desi deliruri le sunt uneori definite ca “false credinte fixe” in forleme mai usoare
delirurile pot persista numai pentru o saptamana sa u o luna si subiectul poate sa-si puna intrebari sa u sa se indoiasca
de ele. Comportamentul subiectului poate sau nu poa te sa fie influentatde deliruri. Evaluarea severita tii delirurilor
unui individ si severitatea globala a gandurilor de lirante trebuie sa se faca pe baza persistentei lor , a complexitatii, a
convingerii subiectului, a felului in care deliruri le influenteaza actiunile subiectului si de felul i n care delirurile
izvorasc din credintele pe care le impartaseste si populatia generala.

8. Delirurile persecutorii:
Oamenii cu delir de persecutie cred ca se conspira
impotriva lor sau ca sunt persecutati.Manifestarile
obisnuite includ credinta ca sunt urmariti, ca scri sorile le
sunt deschise, ca telefonul este ascultat, ca este spionat, ca
politia sau alte oficialitati ii hartuiesc. Aceste deliruri sunt
uneori relativ izolate si fragmentate, dar uneori s ubiectul
are un set complex de deliruri care implica atat fo rme de
peresecutie cat si credinte ca exista un complot im potriva
lui. Evaluarea severitatii se face pe baza duratei si
complexitatii delirului.
Te-a suparat oamenii in vreun fel?
Ai simtit ca oamenii sunt impotriva ta?
A incercat cineva sa-ti faca rau?
Te spioneaza cineva? De loc

Probabil

Usor: credintele delirante sunt simple si pot fi
de diferite tipuri; subiectul se poate intreba de
veridicitatea lor

Moderat: delir consistent, clar care este luat
ca adevarat

Marcat:delir firm si consistent de care
subiectul nu se indoieste si conform caruia
subiectul actioneaza

Sever: delir bine format care preocupa
subiectul mult timp si care ii determina
actiunile si care pot aparea bizare
0

1

2

3

4

5

9. Delirurile de gelozie:
Credintele ca partenerul are o relatie cu altcineva . Diverse
informatii sunt luate ca “evidentele” care sustin a ceasta
credinta. Subiectul face mari eforturi de a proba e xistenta
acestei relatii cautand fire de par, mirosuri sau a lte indicatii
care sa dovedeasca ca existenta infidelitatii. Uneo ri sunt
elaborate planuri de a-i prinde asupra faptei.

Ai fost vreodata ingrijorat ca partenerul(a) poate fi
infidel(a)?
Ce probe ai avut?
De loc

Probabil

Usor: credintele delirante sunt simple si pot fi
de diferite tipuri; subiectul se poate intreba de
veridicitatea lor

Moderat: delir consistent, clar care este luat
ca adevarat

Marcat:delir firm si consistent de care
subiectul nu se indoieste si conform caruia
subiectul actioneaza

Sever: delir bine format care preocupa
subiectul mult timp si care ii determina
actiunile si care pot aparea bizare

0

1

2

3

4

5

10. Deliruri de vinovatie si pacat
Credinta ca a comis pacate teribile sau ca a facut ceva de
neiertat. Unii subiecti sunt preocupati anormal cu greseli
ce le-au facut cand au fost copii. Uneori subiectul se simte
responsabil de a fi cauzat evenimente dezastroase p recum
incendii sau accidente fara ca in realitate sa aiba vrfeo
De loc

Probabil

Usor: credintele delirante sunt simple si pot fi
de diferite tipuri; subiectul se poate intreba de
0

1

2

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
476 legatura. Uneori aceste deliruri pot avea o tenta r eligioasa
avand credinta ca paxcatul este de neiertat si ca s ubiectul
va fi de-a pururi pedepsit de Dumnezeu.Subiectul cr ede ca
merita pedeapsa de catre societate. Subiectul poate sa-si
piarda o multime de timp cu confesari despre pacate le sale.
Ai simtit vreodata ca ai facut lucruri teribile pen tru care
trebuie sa fi pedepsit?
veridicitatea lor

Moderat: delir consistent, clar care este luat ca
adevarat

Marcat:delir firm si consistent de care
subiectul nu se indoieste si conform caruia
subiectul actioneaza

Sever: delir bine format care preocupa
subiectul mult timp si care ii determina
actiunile si care pot aparea bizare

3

4

5

11. Deliruri de grandoare:
Subiectul crede ca are puteri sau abilitati special e. El poate
crede ca este un personaj faimos sau chiar o persoa na
istorica. El poate crede ca a scris carti deosebite , a compus
bucati muzicale importante, a facut inventii deoseb ite.
Subiectul este suspicios sa nu i se fure invemntiil e sau
ideile si este iritat daca cineva nu-l crede.

Ai abilitati sau talente deosebite?
Crezi ca esti pe cale sa implinesti lucruri deose bite?
De loc

Probabil

Usor: credintele delirante sunt simple si pot fi
de diferite tipuri; subiectul se poate intreba de
veridicitatea lor

Moderat: delir consistent, clar care este luat ca
adevarat

Marcat:delir firm si consistent de care
subiectul nu se indoieste si conform caruia
subiectul actioneaza

Sever: delir bine format care preocupa
subiectul mult timp si care ii determina
actiunile si care pot aparea bizare

0

1

2

3

4

5

12. Deliruri religioase
Subiectul este preocupat cu credinte false de natur a
religioasa. Uneori ele exista in contextul sistemul ui
conventional religios precum credinta in Mesia, Ant ichrist
sau posedarea de diavol. In alte cazuri, ele pot im plica un
nour sistem religios precum ideia de Nirvana sau
reincarnare.
Delirurile religioase pot fi combinate cu deliruril e
grandioase (cand subiectul se poate considera ca un lider
religios), cu deliruri de vinovatie sau deliruri de a fi
controlat. Trebuie avut in vedere si spatiul religi os si
cultural in care traieste subiectul.
Esti o persoana religiosa?
Ai avut experiente religioase neobisnuite?
Care a fost educatia ta religiosa cand ai fost copi l?
De loc

Probabil

Usor: credintele delirante sunt simple si pot fi
de diferite tipuri; subiectul se poate intreba de
veridicitatea lor

Moderat: delir consistent, clar care este luat ca
adevarat

Marcat:delir firm si consistent de care
subiectul nu se indoieste si conform caruia
subiectul actioneaza

Sever: delir bine format care preocupa
subiectul mult timp si care ii determina
actiunile si care pot aparea bizare

0

1

2

3

4

5

13. Deliruri somatice:
Subiectul crede ca intr-un fel corup sau este bolna v,
De loc

0

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
477 anormal sau schimbat. De ex. poate crede ca stomacu l sau
creerul este stricat sau mainile sau penisul si-au schimbat
forma sau fata ii este schimbata sau anormala. Uneo ri
delirurile somatice sunt acompaniate de halucinatii tactile
sau de alt fel si atunci ele trebuie evaluate separ at.

Se intampla ceva rau cu corpul tau?
Ai constatat vreo schimbare in felul cum arati? Probabil

Usor: credintele delirante sunt simple si pot fi
de diferite tipuri; subiectul se poate intreba de
veridicitatea lor

Moderat: delir consistent, clar care este luat ca
adevarat

Marcat:delir firm si consistent de care
subiectul nu se indoieste si conform caruia
subiectul actioneaza

Sever: delir bine format care preocupa
subiectul mult timp si care ii determina
actiunile si care pot aparea bizare
1

2

3

4

5

14. Deliruri si idei de relatie:
Subiectul crede ca remarci, afirmatii sau eveniment e
neinsemnate au legatura cu el. Uneori lucruri din z iare, de
la radio sau TV sunt considerate mesaje pentru subi ect.
Uneori in cazul ideilor de relatie subiectul este s uspicios
dar poate recunoaste ca ideile lui pot fi eronate. Cand
subiectul crede intr-adevar in aceste mesaje sau le gaturi
atunci poate fi considerat ca este delirant.
Ai intrat vreodata intr-o camera si ai gandit ca oa menii
tocmai vorbeau sau radeau de tine?
Ai vazut lucruri in ziare sau reviste, la Radio sa u TV care
contineau mesajespeciale pentru tine?
Ai constatat ca oamenii comunica cu tine in mod
neobisnuit?

De loc

Probabil

Usor: credintele delirante sunt simple;
subiectul se poate intreba de veridicitatea lor

Moderat: delir consistent, clar care este luat ca
adevarat

Marcat:delir firm si consistent de care
subiectul nu se indoieste si conform caruia
subiectul actioneaza

Sever: delir bine format care preocupa
subiectul mult timp si care ii determina
actiunile

0

1

2

3

4

5

15. Deliruri de a fi controlat:
Subiectul traieste credinta ca sentimentele sau act iunile
sale sunt controlate de forte exterioare. Cerinta p entru
existenta acestui tip de delir este doar credinta f erma in
idea ca este controlat. Aceasta nu include numai id eai sau
credinta aceasta dar subiectul poate sa si actionez e
conform acestora. Subiectul poate sa descrie ca fi inta lui
este ocupata de fiinte extraterestre sau sub contro lul lor sau
ca mesajele trimise prin unde radio ii cauzeaza exp eriente
care numai el le poate recunoaste.

Ai simtit cum ai fi controlat de forte din afara ta ?

De loc

Probabil

Usor: credintele delirante sunt simple;
subiectul se poate intreba de veridicitatea lor

Moderat: delir consistent, clar care este luat ca
adevarat si apare 2-3 ori pe saptamana

Marcat:delir firm si consistent de care
subiectul nu se indoieste si conform caruia
subiectul actioneaza

Sever: delir bine format care preocupa
subiectul mult timp si care ii determina
actiunile

0

1

2

3

4

5

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
478 16. Delirul de citire a gandurilor:
Subiectul crede ca oamenii ii pot citi minte si gan durile lui.
Acesta este diferit de raspndirea gandurilor (vezi mai jos)
care este o credinta fara sa existe receptia de cat re altii.
Subiectul traieste credinta ca altii ii cunosc gand urile.

Ai avut vreodata sentimentul ca oamenii pot sa-ti citeasca
gandurile?

De loc

Probabil

Usor: credintele delirante sunt simple;
subiectul se poate intreba de veridicitatea lor

Moderat: delir consistent, clar care este luat ca
adevarat si apare de 2-3 ori pe saptamana

Marcat:delir firm si consistent de care
subiectul nu se indoieste si conform caruia
subiectul actioneaza

Sever: delir bine format care preocupa
subiectul mult timp si care ii determina
actiunile
0

1

2

3

4

5

17. Raspandirea/transmisia gandurilor:
Subiectul crede ca gadurile se raspandesc astfel ca altii pot
sa le auda. Uneori subiectul simte gandurile sale p recum o
voce in capul sau si aceasta este atat o halucinati e cat si un
delir. Uneori subiectul are credinta ca gandurile s unt
raspndite desi el nu le poate auzi. Alteori el cred e ca
gandurile lui sunt captate de un microfon si difuza te la
radio sau TV.

Ti-ai auzit vreodata gandurile tale ca si cum ar fi o voce
din afara in capul tau?
Ai simtit vreodata ca gandurile tale se transmit as tfel incat
le aud si altii?
De loc

Probabil

Usor: credintele delirante sunt simple;
subiectul se poate intreba de veridicitatea lor

Moderat: delir clar care este luat ca adevarat si
apare de 2-3 ori pe saptamana

Marcat:delir firm si consistent de care
subiectul nu se indoieste si conform caruia
subiectul actioneaza

Sever: delir bine format care preocupa
subiectul mult timp si care ii determina
actiunile

0

1

2

3

4

5

18. 18. Insertia gandirii:
Subiectul crede ca gandurile nu sunt ale lui si au fost
inserate in mintea sa. De ex. un vecin a practica v raji sau
cu ajutorul aparatelor so i-a plantat ganduri sexua le in
mintea lui. Aceste deliruri nu trebuie confundate c u
delirurile de persecutie sau vinovatie cand subiect ul
recunoaste gandurile ca fiind ale lui.

Ai simtit vreodata ca ai ganduri care au fost puse in
mintea ta de forte exterioare?
Ai avut vreodata ganduri care nu au parut ca fiind ale
tale?

De loc

Probabil

Usor: subiectul a avut experiente de insertia
gandirii; subiectul se poate intreba de
veridicitatea lor

Moderat: experienta clara de insertia gandirii
care este luata ca adevarata si apare de 2-3 ori
pe saptamana

Marcat: clara experienta de insertie a gandirii,
frecventa si de care subiectul nu se indoieste
si conform caruia subiectul actioneaza

Sever: delir bine format, frecvent, care
invadeaza viata subiectului si care ii afecteaza
0

1

2

3

4

5

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
479 comportamentul

19. Furtul/retragerea gandirii:
Subiectul crede ca gandurile i-au fost extrase, fur ate din
mintea lui. El poate descrie cum incepe sa se gande asca la
ceva si brusc gandurile i-au fost luate de o forta exterioara.
Acest simptom nu include recunoastere subiectiva a
alogiei.

Ai simtit vreodata ca gandurile tale ti-au fost lua te de o
forta din afara ta?
De loc

Probabil

Usor: delir prezent dar uneori subiectul se
poate intreba de veridicitatea lui

Moderat: subiectul este convins de furtul
gandirii sale, dar aceasta apare rar si are putin
ecou asupra comportamentului subiectului

Marcat: experienta clara de furt al gandirii
care apare frecvent si de care subiectul nu se
indoieste si conform caruia subiectul
actioneaza

Sever: delir bine format, frecvent si care
preocupa subiectul mult timp si care ii
determina comportamentul

0

1

2

3

4

5

20. Evaluarea globala a severitatii delirurilor:
Evaluarea globala trebuie sa se bazeze pe durate si
persistenta delirurilor, gradul de preocupare a sub iectului
cu delirurile sale, gradul convingerii sale si efec tele
delirurilor asupra comportamentului sau. La fel, tr ebuie
luat in considerare caracterul bizar si enobisnuit al
derirului.
De loc

Probabil

Usor: deliruri prezent dar uneori subiectul se
poate intreba de veridicitatea lui

Moderat: subiectul este convins de credintele
sale, dar delirurile apar rar si au putin ecou
asupra comportamentului subiectului

Marcat: deliruri clare de care subiectul nu se
indoieste si conform carora subiectul
actioneaza

Sever: deliruri complexe, bine formate,
generalizate de care subiectul nu se indoieste
si care preocupa subiectul mult timp si care ii
determina comportamentul

0

1

2

3

4

5

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
480 COMPORTAMENTUL BIZAR

Comportamentul subiectului este neobisnuit, bizar s au fantastic. De exemplu, subiectul poate urina in zaharnita, sa-
si vopseasca corpul in diferite culori, sa omoare i n mod bestial un animal. Informatiile pentru itemii de mai jos pot fi
luate de la subiect sau din alte surse sau din obse rvatia directa. Comportamentul datorat alcoolului s au drogurilor
trebuie exclus. La fel, normele sociale si cultural e trebuie luate in consideratie.

21. Imbracaminte si aparenta/tinuta:
Subiectul se imbraca in mod neobisnuit sau face alt e
lucruri stranii care ii modifica tinuta si aparenta .
Imbracamintea poate fi nepotrivita fata de sezon, f ata de
cum o poarta, modul de intretinere, curatenie sau d e cum
arata. La fel machiajul, tunsoarea, incaltamintea, etc.
De loc

Probabil

Usor: ocazional ciudatenii in imbracaminte
sau aparenta

Moderat: aparenta este clar neobisnuita si
atrage atentia

Marcat: aparenta si imbracamintea sunt in
mod marcat bizare

Sever: aparenta si imbracamintea apar foarte
bizare sau fantastice

0

1

2

3

4

5

22. Comportamentul social si sexual
Subiectul poate face lucruri care sunt considerate
nepotrivite de normale sociale. De ex. se poate mas turba in
public, urineaza sau defecheaza in locuri neadecvat e, isi
arata organele genitale in public. Poate merge pe s trada si
vorbeste singur, abordeaza oameni straini. Se opres ete si
incepe sa se roage sau se pune in pozitii yoga in l ocuri
aglomerate. Face remarci inadecvate fata de oameni
necunoscuti.

Ai facut vreodata lucruri pe care altii le consider au
ciudate sau care au atras atentia celorlalti?

De loc

Probabil

Usor: ocazional ciudatenii in comportament

Moderat: frecvente ciudatenii
comportamentale

Marcat: Comportament foarte ciudat

Sever: comportament extrem de ciudat care
poate avea note cu totul nemaintalnite

0

1

2

3

4

5

23. Comportament agitat si agresiv
Subiectul se poate comporta agresiv, in maniera agi tata si
adesea inpredictibil. El poate incepe sa se certe i n mod
ciudat cu peietenii sau familia, poate acosta strai nii de pe
strada si sa devina agresiv sau amenintator. Poate scrie
scrisori de amenintare la agentii guvernamentale sa u alte
oficialitati. Ocazional, subiectul poate sa se faca acte
violente impotriva animalelor sau oamenilor, pana l a
crima.

Ai facut vreodata ceva ca sa raneasca animale sau
oameni?
Te-ai simtit manios cu altii?

De loc

Probabil

Usor: ocazional comportament agitat si
agresiv

Moderat: de ex. scrie scrisori de amenintare

Marcat: ameninta oameni, vorbire agresive in
public

Sever: de ex. mutileaza animale, ataca oameni

0

1

2

3

4

5

24. Comportament stereotip/repetitiv:
De loc
0

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
481 Subiectul poate face actiuni repetitive sau ritualu ri care se
repete incontinuu. Frecvent, el atribuie o semnific atie
simbolica acestor actiuni si crede ca astfel va inf luenta pe
altii sau se va feri el insusi de a fi influentat. De ex. poate
manca acelasi fel de mancare in fiecare seara in fu nctie de
culoare sau alte caracteristici, poate pune lucruri le in
anumita ordine, imbraca haine in anume fel, etc. El poate
scrie mesaje lui insusi sau altora mereu si mereu, intr-o
maniera ciudata sau intr-o limba oculta.

Exista lucruri pe care simti ca trebuie sa le faci?

Probabil

Usor: ocazional comportament ritual sau
stereotip

Moderat: de ex. mananca si se imbraca in
acelasi fel dar fara semnificatie simbolica

Marcat: de ex. mananca si se imbraca in
acelasi fel dar cu semnificatie simbolica

Sever: de ex. pastreaza un jurnal intr-un
limbaj incomprehensiv

1

2

3

4

5

25. Evaluarea globala a severitatii comportamentulu i
bizar:
Intervievatorul trebuie sa ia in considerare tipul
comportamentului, gradul de deviere de la normele s ociale,
gradul de constientizare a subiectului asupra
comportamentului deviant (insight) si gradul de biz arerie a
comportamentului.
De loc

Probabil

Usor: ocazional momente de comportament
ciudat dar subiectul in mod obisnuit are
insight

Moderat: comportamentul este clar deviant de
la normale sociale si pare oarecum ciudat;
subiectul poate avea insight

Marcat: comportamentul este puternic deviant
de la normele sociale si in mod clar bizar, dar
subiectul inca mai poate avea insight

Sever: comportamentul este extrem de bizar
sau fantastic, dar poate include doar un singur
act, de ex. tentativa de omor; subiectul nu are
insight.

0

1

2

3

4

5

TULBURAREA FORMALA POZITIVE DE GANDIRE
Tulburarea formala pozitiva de gandire reprezinta o tulburare a fluentei vorbirii care tined sa pertur be comunicarea. Subiectul
tinde sa sara de la un subiect la altul, sa fie dis tras de diferite evenimente din preajma, sa alature cuvinte pe baza inrudirii
semantice sau fonologice chiar daca ele nu au sens impreuna si tinde sa ignore intrebarea anterioara s i sare la alta. Vorbirea poate
fi rapida. Uneori poate exista o relaxare asociatii lor de idei. Spre deosebire de alogie (tulburare fo rmala negativa de gandire), aici
subiectul furnizeaza o bogatie de detalii, fluzul v orbirii tinde sa fie mai mult energic decat apatic.

Pentru a evalua tulburarea de gandire, trebuie sa i se permita subiectului sa vorbeasca despre subiect ul ales de el in jur de 5-10
minute, mai ales subiecte fara lagatura cu tulburar ea lui. Intervievatorul trebuie sa observe gradul c u care secventele de idei sunt
legate unele de altele. In plus, intervievatorul tr ebuie sa insisite asupra ideilor ce par vagi sau in comprehensibile. Intervievatorul
trebuie sa vada si cum subiectul raspunde la intreb arile puse, de la cele mai simple (unde te-ai nascu t?) pana la unele mai
complexe.

Evaluarea se face numai dupa un interviu in jur de 45 minute. Daca interviul este mai scurt, evaluarea trebuie sa fie ajustata in
consecinta.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
482
26. Relaxarea asociatiilor de idei (deraierea ideil or):
Un mode de vorbire in care ideile aluneca de la una la alta,
de la o idee clara la una cu care nu este inrudita. Lucrurile
pot fi spuse prin juxtapunere cu lipsa de relatie s emantica
intre ele sau cu trecerea de la un cadru de referin ta la altul
la altul. Uneori poate fi vorba de o conexiune vaga intre
idei si alteori aceasta nu este evidenta. Acest mod de
vorbire este adesea carcterizat ca “ disjunct”. Poa te ca cel
mai comuna caracteristica a acestei vorbiri este al unecarea
constanta a discursului astfel ca subiectul merge m ai
departe subiectul initial cu fiecare alunecare, far a sa para
constient cat de mult s-a indepartat de intrebarea care i s-a
pus. Aceasta anormalitate este adesea caracterizata de lipsa
de coerenta intre propozitii si cu utilizarea vaga despre
cine e vorba.

De loc

Probabil

Usor: ocazional momente de deraiere a
vorbirii dar cu usoar schimbare a subiectului

Moderat: mai mult momente de deraiere,
subiectul este uneori dificil de urmarit

Marcat: frecvente momente de deraiere,
subiectul este adesea greu de urmarit

Sever: deraieri frecvente si/sau extreme astfel
incat vorbirea subiectului a devenit
incomprehensibile

0

1

2

3

4

5

27. Tangentialitatea:
Subiectul raspunde la o intrebare in mod oblic, tan gential
sau chiar in mod irelevant. Raspunsul poate fi depa rte de
subiectul intrebarii sau poate parea total nepotriv it. In
trecut tangentialitatea a fost echivalenta cu pierd erea
asocietiilor de idei dar ea a fost redefinita si se refera doar
la modul de a raspunde la intrebari si nu la verbir ea
spontana.
De loc

Probabil

Usor: una sau doua raspunsuri in mod
tangential

Moderat: raspunsuri ocazional tangentiale (de
3-4 ori)

Marcat: frecventa raspusuri oblice (mai mult
de 4 ori)

Sever: tangentialitatea este severa astfel incat
interviul este dificil de dus pana la capat

0

1

2

3

4

5

28. Incoerenta (salata de cuvinte, schizofazia):
Este vorba de un model de vorbire in care trasatura
esentiala este incomprehensibilitatea. Incoerenta e ste des
asociata cu deraierea (relaxarea asociatiilor de id ei). Totusi
incoerenta trebuie deosebita de deraiere pentru ca
incoerenta se petrece la nivelul propozitiilor si f razelor
care contin cuvinte, respectiv propozitii legate in coerent.
Deraierea ideilor implica doar legaturi neclare, il ogice sau
neobisnuite intre fraze sau propozitii.
Incoerenta este destul de rara si atunci cand se pe trece este
severa sau extrema, iar formele usoare sunt neobisn uite.
Poate aparea ca in cazul afaziei Wernicke.

De loc

Probabil

Usor: ocazional momente de incoerenta

Moderat: frecvente momente de incoerenta

Marcat: cel putin jumatate din vorbirea
subiectului este incoerenta

Sever: aproape tot discursul subiectului este
incoerent si incomprehensibil

0

1

2

3

4

5

29. Lipsa de logica:
Un model de vorbire in care concluziile sunt obtinu te fara
locica interna. Aceasta poate lua forma unei lipse de logica
intre doua propozitii sau sub forma greselilor in d educerea
rezultatelor sau judecatilor. Se poate intalni si l ipsa de
De loc

Probabil

Usor: ocazional momente de lipsa de logica
0

1

2

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
483 logica in tragerea concluziilor pe baza de premize false
fara sa fie vorba de gandire deliranta.
Moderat: frfecvente momente de lipsa de
logica (de 3-4 ori)

Marcat: mult din vorbirea subiectului este
fara logica (mai mult de 4 ori)

Sever: majoritatea discursului subiectului este
fara logica

3

4

5

30. Circumstantialitatea:
Este un model de vorbire care este foarte indirect si
intarziat in atingerea subiectului, scopului sau lu crului
esential de comunicat. In procesul de a explica cev a
subiectul face digresiuni, remarci colaterale, para nteze sau
se lanseaza in toto felul de detalii. Raspunsurile
circumstantiale pot dura minute bune daca vorbitoru l nu
este intrerupt sau impins sa ajunga la subiect.
Intervievatorul poate recunoste tangentialitatea pr in nevoia
de a intrerupe subiectul pentru a completa datele n ecesare
din istoria subiectului.
De loc

Probabil

Usor: ocazional momente de
circumstantialitate

Moderat: frecvente momente de
circumstantialitate

Marcat: cel putin jumatate din vorbirea
subiectului este circumstantiala

Sever: aproape tot discursul subiectului este
circumstantial

0

1

2

3

4

5

31. Presiunea vorbirii:
Cresterea cantitatii vorbirii spontane comparativ c u
normele sociale ale locului. Subiectul vorbeste rap id si
este dificil de intrerupt. Unele fraze sunt lasata incomplet
din cauza grabei de a atinge un alt subiect. O intr ebare
simpla care ar cere un raspuns scurt il face pe sub iect sa se
lanseze intr-un discurs non-stop. Chiar cand este i ntrerupt
subiectul continua sa vorbeasca. Vorbirea tinde sa fie
zgomotoasa si emfatica. Uneori subiectul vorbeste c hiar
vara sa fie stimulat sau sa vada daca este auzit. D aca se
masoara cantitatea vorbirii atunci un volum mai mar e de
150 cuvinte pe minut este considerat ca vorbire sub
presiune. Aceasta tulburare poate fi acompaniata de
deraiere a ideilor, tangentialitate sau incoerenta, dar
acestea din urma sunt forme distincte de tulburare formala
a gandirii.

De loc

Probabil

Usor: usoara presiune a vorbirii, usoara
crestere in cantitatea, viteza sau taria vorbirii

Moderat: in mod obisnuit vorbeste mai multe
minute pentru a raspunde la o intrebare
simpla, poate vorbi chiar daca nu este ascultat
si vorbirea este tare si rapida

Marcat: frecvent vorbeste mai mult de 3
minute sa raspunda la o intrebare simple,
incepe sa vorbeasca fara sa fie solicitat, dificil
de intrerupt

Sever: subiectul vorbeste aproape continuu,
nu poate fi intrerupt si ii intrerupe pe altii

0

1

2

3

4

5

32. Vorbire bazata pe sunetul cuvintelor:
Este vorba de un model de vorbire guvernata mai mu lt de
felul cum suna cuvintele decat de intelesul lor, as tfel ca
inteligibilitatea vorbirii este afectata si discusr ul pare
redundant datorita stereotipiei cuvintelor cu aceei asi
sonoritate. In plus, se intalnesc si jocuri de cuvi nte bazate
pe sonoritatea cuvintelor.
De loc

Probabil

Usor: apar rar in cursul interviului

Moderat: apar de 2-4 ori in timpul interviului
0

1

2

3

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
484
Marcat: apar de 5-10 ori in timpul interviului

Sever: apar mai frecvent de 10 ori in timpul
interviului si adesea interviul este
incomprehensiv

4

5

33. Evaluarea globala a tulburari formale pozitive de
gandire:
In evaluarea lor intervievatorul trebuie sa ia in c onsideratie
tipul tulburarii, gradul cu care afecteaza comunica rea,
frecventa de aparitie si severitatea tulburarii

De loc

Probabil

Usor: momente in care vorbirea prezinta astfel
de tulburari

Moderat: frecvente momente in care apar
aceste tulburari, subiectul este greu de inteles

Marcat: subiectul este adesea greu de inteles

Sever: subiectul este incomprehensiv

0

1

2

3

4

5

– oo 0 oo –

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
485
Anexa Nr. 11:

Scala pentru evaluarea simptomelor negative
Scale for the Assessment of Negative Symptoms (SANS )

TOCIREA SI APLATIZAREA AFECTIVA
Tocirea si aplatixarea afectiva in sine este o cara cteristica a saracirii expresiei emotionale, reacti vitatii si
sentimentelor. Aplatizarea afectiva poate fi evalua te prin observatia comportamentului si raspunsului subiectului din
timpul interviului. Evaluarea anumitor itemi poate fi influentata de medicamente sau de boala Parkinso n care
conduce la o lipsa de expresie faciala.

1. Expresie faciala impietrita/neschimbata:
Fata subiectului apare ca de lem, mecanica, ingheta ta. Ea
nu isi schimba expresia sau se schimba putin fata d e ce ar
fi de asteptat in relatie cu continutul emotional a l vorbirii.
Pentru ca fenotiazinele pot partial imita acest as pect,
intervievatorul trebuie sa vada daca subiectul ia
medicamente, dar nu trebuie sa schimbe cotarea pe c are o
face.
De loc: subiectul este normal sau labil

Probabil: foarte usor scazuta

Usor: ocazional expresia subiectului nu este
cea la care ne-am asteptat

Moderat: expresia subiectului este plata, dar
nu cu totul absenta

Marcat: fata subiectului este nemiscata doar
scurte tresariri emotionala

Sever: fata subiectului este ca de lemn cu doar
putine schimbari ale ei

0

1

2

3

4

5

2. Descresterea miscarilor spontane:
Subiectul sta linistit in timpul interviului si pre zinta putine
sau deloc miscari spontane. El nu isi schimba pozit ia, nu
misca picioarele, mainile sau o face mai putin deca t era de
asteptat.

De loc: subiectul misca normal

Probabil: miscari reduse cu semnul intrebarii

Usor: momente in care miscarile spontane
sunt reduse

Moderat: subiectul se misca doar de 3-4 ori in
timpul interviului

Marcat: subiectul se misca doar de 1-2 ori in
timpul interviului

Sever: subiectul este total imobil
0

1

2

3

4

5

3. Saracirea expresiei gestuale:
Subiectul nu-si foloseste corpul ca un ajutor pentr u a-si
exprima ideile, precum gesturile, aplecandu-se in f ata cand
De loc: subiectul foloseste gesturi normale

Probabil: poate usor scazut
0

1

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
486 il intereseaza un subiect, lasat pe spate cand este relaxat,
etc. Aceasta se petrece impreuna cu descresterea
miscarilor spontane
Usor: ceva scadere in expresia corpului

Moderat: subiectul foloseste de cel putin 3-4
ori corpul pentru a se exprima

Marcat: subiectul foloseste corpul doar de 1-2
ori

Sever: subiectul niciodata nu-si foloseste
corpul ca un ajutor pentru a se exprima

2

3

4

5

4. Contact vizual deficitar:
Subiectul evita sa se uite la altii sau nu folosest e ochii in
exprimarea sentimentelor sale. El apare a se uita f ix in zare
chiar cand vorbeste.
De loc: contact vizual normal

Probabil: contaxct vizual redus cu semnul
intrebarii

Usor: momente in care contactul vizual sau
expresia vizuala este redusa

Moderat: contactul vizual sau expresia vizuala
este redusa la jumatate

Marcat: contactul vizual este foarte rar

Sever: subiectul aproape nu se uita la
intervievator

0

1

2

3

4

5

5. Lipsa de raspuns afectiv:
Subiectul nu zambeste sau rade cand sunt situatii c are in
mod obisnuit provoaca astfel de reactii afective
De loc:

Probabil: redus cu semnul intrebarii

Usor: momente de usoara reducere a
raspunsului afectiv

Moderat: ocazional subiectul nu raspunde la
sugestii afective

Marcat: subiectul nu raspunde in ce mai mare
parte la sugestiile afective

Sever: subiectul este total neresponsiv
0

1

2

3

4

5

6. Lipsa inflexiunilor vocale:
Atunci cand vorbeste subiectul nu arata inflexiunil e
normale vocale. Vorbirea este monotona, cuvintele
importante nu sunt subliniate prin schimbarea inalt imii
vocii sau volumului. Subiectul este incapabil sa-si schimbe
volumul cand schimba subiectul sau cand vorbeste
subiecte intime sau sa ridice vocea atunci cand est e de
dorit.
De loc: inflexiuni vocale normale

Probabil: descrestere probabila

Usor: descrestere usoara a inflexiunilor vocale

Moderat: mai multe momente cu aplativare a
inflexiunilor vocale

Marcat: descrestere evidenta a inflexiunilor
0

1

2

3

4

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
487 vocale

Sever: vorbirea subiectului este total
monotona

5

7. Evaluarea globala a aplatizarii afective:
Evaluarea globala trebuie sa se bazeze pe severitat ea
generala a tocirii sau aplatizarii afective. Accent special
trebuie pus pe trasaturile de neresponsivitate, lip sa de
adecvare si descresterea intensitatii emotionale.
De loc: afect normal

Probabil: probabila aplatizare a afectului

Usora aplatizare a afectului

Moderat aplatizare a afectului

Marcata aplatizare a afectului

Severa aplatizare a afectului
0

1

2

3

4

5

8. Afect nepotrivit:
Afectul exprimat este nepotrivit sau incongruent, n u numai
plat sau tocit. Tipic, aceasta manifestare a tulbur arii
afectivitatii ia form zambetelor sau expresiilor fa ciale
nepotrivite cu contextul. Uneori subiectul poate za mbi sau
rade cand contextul este serios sau grav care creia za o
situatie jenanta celor din jur. Nu cota tocirea sau
aplatizarea afectiva ca afect nepotrivit.
De loc: subiectul misca normal

Probabil: miscari reduse cu semnul intrebarii

Usor: momente in care miscarile spontane
sunt reduse

Moderat: subiectul se misca doar de 3-4 ori in
timpul interviului

Marcat: subiectul se misca doar de 1-2 ori in
timpul interviului

Sever: subiectul este total imobil
0

1

2

3

4

5

ALOGIA
Alogia (din greceste: fara logos) este un termen ge neral care se refera la saracirea gandirii si cogni tiei, lucru care se
intampla la subiectii cu schizofrenia. Subiectii cu alogie au o gandire care pare golita, inceata sau bombastica. Desi
gandirea nu se poate observa direct, ea se releva c and subiectul vorbeste. Cele doau manifestari major e ale alogiei
sunt saracirea vorbirii/discursului si saracirea c ontinutului vorbirii. Blocajul si cresterea latente i raspunsurilor pot la
fel reflecta alogia.

9. Saracirea vorbirii/discursului:
Reducerea cantitatii vorbirii spontane astfel incat
raspunsurile la intrebari tind sa fie scurte, concr ete,
neelaborate. Vorbirea neprovocata este rara. Replic ile sunt
monosilabice si unele intrebari poti fi lasate fara raspuns.
In astfel de cazuri intervievatorul este pus in sit uatia sa
intrebe frecvent cu scopul de a incuraja subiectul sa
raspunda. Examinatorul trebuie sa lase timp destul
subiectului de a raspunde si a elabora raspunsurile lui.
De loc: nici o saracire a vorbirii

Probabil: dubiu asupra saracirii a discursului

Usor: ocazional raspunsurile nu includ
informatii elaborate chiar daca rapunsul este
adecvat

Moderat: unele rapunsuri nu includ
informatiile adecvat si unele raspunsuri sunt
monosilabice sau foarte sucrte

0

1

2

3

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
488 Marcat: Raspunsurile sunt rare si propozitiile
sunt scurte, cu putine cuvinte

Sever: subiectul tace sau ocazional foarte rare
cuvinte
4

5

10. Saracirea continutului vorbirii:
Desi raspunsurile sunt destul de lungi astfel incat
cantitatea vorbirii este adecvata, informatiile tra nsmise
sunt putine. Limbajul tinde sa fie vag, adesea abst ract sau
prea concret, repetitiv si stereotip. Intervievator ul poate
recunoste aceasta caracteristica prin constatarea c a
subiectul vorbeste destul dar nu dar informatiile c erute de
intrabare. Sau, subiectul poate furniza informatiil e cerute
dar asta cere multe cuvinte care altfel ar fi putut fi puse in
doar 1-2 propozitii. Uneori intervievatorul caracte rizeaza
aceasta vorbire a “filozofare goala de continut”.

De loc: nici o saracire a continutului

Probabila saracire a continutului vorbirii

Usor: ocazional raspunsuri vagi si lungi care
ar fi putut fi condensate

Moderat: frecvente rapunsuri vagi care potfi
condensate care se intind pe un sfert din
interviu

Marcat: cel putin jumatate din interviu
subiectul prezinta raspunsuri vagi, lungi sau
incomprehensive

Sever: aproape tot discursul pacientului este
vag, incomprehensic sau poate fi condensat in
mod cert
0

1

2

3

4

5

11. Blocajul:
Intreruperea fluzului vorbirii inainte ca gandul sa u ideia sa
se fi terminat. Dupa o perioada de liniste care poa te dura
da la cateva secunda la cateva minute, subiectul po ate
indica ca nu-si mai amintestece a spus sau ce a int entionat
sa spuna. Blocajul trebuie sa fie cantarit daca est e prezent
cand persoana descrie ca isi pierde fluxul gandirii sau cand
persoana pune ca a avut motive sa faca o pauza in v orbire.
De loc: nici un blocaj

Probabil: probabil blocaj

Usor: un singur moment de blocaj de-a lungul
a 45 minute

Moderat: doua blocaje in 45 minute

Marcat: 3-4 blocaje in 45 minute

Sever: se intampla de mai mult de 4 ori in 45
minute

0

1

2

3

4

5

12. Cresterea latentie raspunsurilor:
Subiectul are o latenta mai lunga decat normal pent ru a
raspunde la intrebari. El poate arata “distant” si uneori
examinatorul se poate intreba daca el a auzit intre barea.
Intrebat el indica ca a auzit intrebarea dar are di ficultati in
a-si formula raspunsul atat mental cat si verbal.
De loc:

Probabil: chestionabil

Usor: ocazional scurte pauze

Moderat: adese pauze de cateva secunda

Marcat: in mod obisnuit pauze de 10-15
secunde inainte de a raspunde

Sever: lungi pauze inainte de a raspunde

0

1

2

3

4

5

13. Evaluarea globala a alogiei:
De loc:
0

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
489 Accentul in evaluarea globala trebuie sa se pune pe
saracirea vorbirii si a continutului vorbirii.
Probabil: chestionabil

Usor: usoara dar definita saracire in gandire

Moderat: evidenta semnificativa de saracire a
gandirii

Marcat: gandirea subiectului pare saracita
aproape tot timpul

Sever: gandirea subiectului este saracita tot
timpul

1

2

3

4

5

APATIE – AVOLITIE

Avolitia este caracteriszata ca o lipsa de energie, de atractie, impuls si interes. Subiectul este inc apabil sa se
mobilizeze le insusi pentru a initia sau a persista in efectuarea diferitelor sarcini. Desi astfel de lucruri se pot vedea
si in depresie, in schizofrenie ele nu sunt acompan iate de tristete sau afect depresiv. Simptomele de avolitie adesea
conduc la o afectare severa sociala si economica.

14. Igiena si tinuta:
Subiectul prezinta un interes scazut fata de tinuta si igiena
sa comparativ cu normele “normale”. Hainele sunt in
dezordine, iesite din moda sau murdare. Subiectul s e spala
rar si nu-si ingrijeste parul, unghiile sau dintii, prezentand
un par unsuros, minile murdare, miros corporal urat , dainti
murdari si halena rau miirositoare. In general, el apare
decazut si neingrijit.

Cat de des faci baie sau dus?
Cat de des Iti schimbi hainele?
Cat de des iti speli hainele?
De loc: nici o evidenta de neingrijire

Probabil: dubiu asupra neingrijirii

Usor: usoara neingrijire si lipsa de atentie la
felul cum arata

Moderat: apare oarecum neingrijit (de ex.
Parul gras, haine murdare)

Marcat: igiena si tinuta sunt minime

Sever: hainele, corpul si ambianta subiectului
este murdara si rau mirositoare

0

1

2

3

4

5

15. Lipsa de persistenta in munca sau scoala:
Subiectul are dificultati in cautarea sau mentinere a unui
serviciu sau scoala. Dace este elev/student are pro bleme cu
lectiile pentru acasa sau cu frecventarea scolii sa u cu alte
cerinte la scoala sau universitate. La serviciu, su biectul
este incapabil sa indeplineasca sarcinile si cerint ele si apre
ireponsabil sau neadecvat. Se duce la serviciu cand vrea si
este dezorganizat. Daca este somer, sta acasa si nu cauta
nici o oportunitate pentru a lucra, nu este preocup at de
treburile domestice si pare desinteresat si nepasat or la
toate.

Ai avut probleme la serviciu sau la scoala?
Ai inceput ceva si apoi nu ai mai treminatce lucrul
inceput?

De loc: nici o problema

Probabila problema

Usor: usoara lipsa de persistenta precum ceva
zile de absente la socal sau servicu

Moderat: subiectul are un randament scazut la
lucru sau scoala

Marcat: subeictul are mari dificultati in
mentinerea nivelului normal de activitate la
scoala sau serviciu

Sever: subiectul nu reuseste de loc sa mentina
serviciul sau scoala
0

1

2

3

4

5

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
490
16. Lipsa de energie fizica/anergia:
Subiectul tinde sa fie inert fizic. El sta pe scaun ore intregi
si nu initiaza nici o activitate in mod spontan, el poate
participa doar pentru scurte momente si se intrerup e brusc
si devine inert. Poate pierde mult timp in activita ti relativ
stupide sau fara rost sau se uita la TV sau joaca c arti pe
computer. Familia poate raporta ca el pierde mult t imp
nefacand nimic. Subiectul pierde cel mai mult timp stand
in camera lui.

S-a intamplat vreodata sa stai sau sa zaci cea mai mare
parte a timpului unei zile?

De loc: nici o evidenta de anergie

Probabil: dubiu asupra anergiei

Usor: usoara anergie

Moderat: subiectul sta imobil in pat sau pe
scaun cel putin un sfert din timpul care ar
trebui sa fie activ

Marcat: subiectul sta imobil in pat sau pe
scaun jumatate din timpul in care ar fi trebuie
sa fie activ

Sever: subiectul sta imobil in pat sau pe scaun
aproape toata ziua

0

1

2

3

4

5

17. Evaluarea globala a avolitie/apatie:
Evaluarea globala reflecta severitatea in generala
simptomelor de avolitie avand in vedere varsta, sta tutul
social si originea subiectului. Daca exista 1-2 sim ptome
evidente, evaluarea globala trebuie sa se bazeze pe acestea.
De loc: nici o problema

Probabila problema

Usor dar prezenta in mod cert

Moderata avolitie

Marcata avolitie

Severa avolitie
0

1

2

3

4

5

ANHEDONIE – IZOLARE SOCIALA
Acest complex simptomatic cuprinde dificultatile sc hizofrenului de a trai placerea sau de a avea inter ese. El poate
spune ca a pierdut interesul pentru activitatile pl acute, este incapabil sa traiasca placerea cand par ticipa la activitati
care in mod normal ii produceau placere si este lip sit de implicare in felurile relatii sociale.

18. Activitatile si interesele recreationale:
Subiectul are putine sau nici un interes, activitat i sau
hobiuri. Desi acest simptom poate debuta insidios s au lent,
in mod obisnuit exista un declin evident al activit atii si
intereselor de la inceput. Subiectul se va angaja l a inceput
in activitati pasive sau lipsite de solicitare prec um privitul
la TV sau va prezenta doar sporadic interese. Subie ctul cu
forme mai severe va apare total lipsit de interes s i fara
participare in activitati placute. Evalueaza in fun ctie de
calitatea si cantitatea intereselor recreationala a le
subiectului.

Ai pierdut interesul in lucruri care in mod obisnui t iti
faceu placere?
Te-ai uitat la TV sau ai ascultat radio?

De loc: nici o evidenta de pierdere a placerii
sau intereselor

Probabil: dubioasa perdere a placerii

Usor: inabilitate de a se bucura in activitati
recreationale

Moderat: adesea subiectul nu participa la
activitati recreationale

Marcat: subiectul are putine interese si are
putina placere in activitati recreationale

Sever: subiectul nu are interese sau placere in
activitati recreationale

0

1

2

3

4

5

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
491 19. Activitatea si interesul sexual:
Subiectul poate prezenta o descrestere a interesulu i sau
activitatii sexuale conform cu varsta si statutul m arial.
Indiferent daca sunt casatoriti sau singuri subiect ii
raporteaza un impuls sexual scazut sau o lipsa de p lacere
sexuala.

Ai constatat vre-o schimbare a dirintei tale sexual e? De loc: nici o problema

Probabila problema

Usor: usoara lipsa de interes sau placere

Moderat: ocazional subiectul prezinta o
descrestere a interesului/placerii sexuale

Marcat: subeictul prezinta interes scazut si/sau
placere in activitati sexuale

Sever: subiectul nu reprezinta nici un interes
sau placere in activitati sexuale
0

1

2

3

4

5

20. Abilitatea de a simti intimitatea si apropierea :
Subiectul poate arata o inabilitate de a forma rela tii
apropiate sau intime conform varstei, sexului si st atutului
familial. Subiectul poate prezenta putine sentiment e de
afectiune sau chiar absenta lor. Ei pot trai izolat i de altii si
nu fac nici un efort de a initia alte contacte cu m embrii de
familie sau cu altii.

Ai avut vreo problema cu familia ta sau cu partener ul tau?
Ce simti atunci cant faci o vizita femiliei/ parint ilor tai?

De loc: nici o evidenta

Probabil: problema cu semnul intrebarii

Usor: usoara inabilitate de a simtii intimitatea
sau apropierea

Moderat: subiectul apare oarecum sa se
bucure dar nu pare interesat sa viziteze pe cei
apropiati

Marcat: subiectul apare neutru fata de vizitele
in familie sau prieteni

Sever: subiectul prefera sa nu aiba contacte
sau este ostil fata de familie sau altii cu care
era in relatie

0

1

2

3

4

5

21. Relatiile cu prietenii si egalii:
Subiectul poate sa-si reduca relatiile cu prietenii sau egalii
indiferent de sex. El poate avea putine sau de loc relatii de
prietenie, face putin efort sau de loc pentru a dez volta
astfel de relatii si alege sa stea majoritatea timp ului singur.

Iti pierzi mult timp cu prietenii?
Iti place mai mult sa stai singur decat cu prieteni i?
De loc: nici o problema

Probabila problema

Usor: usoara inabilitate de a forma relatii de
prietnie

Moderat: subiectul interactioneaza dar isi
vede prietenii sau cunostintele numai de 2-3
ori pe luna

Marcat: subeictul are dificultati in a forma
sau pastra relatii de prietenie. Isi vede
prietenii sau cunostintele numai de 1-2 ori pe
luna

Sever: subiectul nu are prieteni sau interese in
prietenie

0

1

2

3

4

5

22. Evaluarea globala a anhedoniei/izolarii sociale :
Evaluarea globala reflecta severitatea generala a a cestor
De loc: nici o problema
0

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
492 simptome luand in considerare normele locala si var sta,
sexual si statutul familial al subiectului
Probabila problema

Usor: usoara anhedonie/izolare sociala

Moderat: moderata anhedonie/izolare sociala

Marcata anhedonie/izolare sociala

Severa anhedonie/izolare sociala

1

2

3

4

5

ATENTIA:

23. Neatentia sociala:
Subiectul pare neinteresat de implicarea in situati i sau
activitati sociale. El pare absent in timpul conver satiilor,
nu abordeaza nici un sibiect, apare neimplicat si
dezinteresat. El poate termina brusc o conversatie sau o
activitate fara vreun motiv aparent. El apare absen t si in
“transa”. El pare a avea o proaste putere de conce ntrare
cand participa la jocuri, citeste sau priveste la T V.
De loc: nici o evidenta

Probabil: dubios

Usor: usoare semne de neatentie sociala

Moderat: ocazional apare absent social

Marcat: adesea subiectul este absent la ce se
intampla in jur, are tulburari de concentrare

Sever: incapabil de a urmarii o conversatie, de
a-si aminti ce a citit sau de a fi atent la TV

0

1

2

3

4

5

24. Neatentia din timpul testelor mentale:
Subiectul are rezultate slabe la teste simple in ci uda
educatiei si abilitatii intelectuale. Astfel, ii es te greu sa
numere inapoi din 7 sin 7 sau din 3 in 3 in functie de
numarul de clase urmate.
De loc: nici o problema

Probabila problema

Usor: o eroare

Moderat: doua erori

Marcat: trei erori

Sever: mai mult de trei erori

0

1

2

3

4

5

25. Evaluarea globala a atentiei:
Aceasta evaluare globala se bazeaza pe puterea de
concentrare si de participare sociala si include si aparenta
si performanta la diferite sarcini.
De loc: nici o problema

Probabila problema

Usor: usoara lipsa de atentie sociala

Moderata problema

Marcata lipsa de atentie

Sever: subiectul este puternic lipsit de atentie
sociala

0

1

2

3

4

5

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
493

Anexa Nr. 12:

Scala sindromului positiv si negativ – PANSS
(Positive and Negative Syndrome Scale – PANSS)

1. Subscala simptome pozitive (P)

P1. Delir
Credinte nerealiste,aberante si lipsite de fundamen t. Evaluare bazate pe continutul gandirii evidentia ta in timpul
interviului si a rasunetului asupra relatiilor soci ale si comportamentului
1. Absent – Definitia nu se aplica
2. Minim – Patologie sub semnul intrebarii; poate fi la lim ita normalului
3. Usor – Prezenta a 1-2 idei delirante care sunt vagi, ne cristalizate si nu antreneaza cu totul constiinta
subiectului. Delirurile nu interfera ca gandirea, r elatiile sociale si comportamentul
4. Moderat – Prezenta fie a multor idei delirante prost contu rate, caleidoscopice, instabile, fie a unor
idei bine conturate dar care doar ocazional interfe ra cu gandirea, relatiile sociale sau comportamentu l
5. Moderat-sever – Prezenta a numeroase deliruri bine formate care s unt tenace (rezista la contra-
argumente) si ocazional interfera cu gandirea, rela tiile sociale si comportamentul
6. Sever – prezenta a unui set stabil de deliruri care sunt cr istalizate, posibil sistematizate si rezistenta la
contraargumente si care interfera in mod clar cu ga ndirea, relatiile sociale si comportamentul
7. Extrem – prezenta a unui set stabil de deliruri care fie sun t foarte sistematizate sau foarte numeroase,
fie care domina domenii importante ale vietii pacie ntului. Acestea conduc ;a comportamente inadecvate
sau iresponsabile care pun in pericol siguranta pac ientului sau a altora.

P2. Dezorganizare conceptuala
Dezorganizarea procesului gandirii caracteriszat pr in perturbarea secventei gandiri directionata spre un scop, de
ex. circumstantialitatea, tangentialitatea, relaxar ea asociatiilor de idei, gandire ilogica sau blocaj ul gandirii.
Evaluarea se bazeza pe observarea felului cum subie ctul vorbeste si gandeste in timpul interviului
1. Absent – definitia nu se aplica
2. Minim – Patologie sub semnul intrebarii; poate fi la lim ita normalului
3. Usor – gandirea este circumstantiala, tangentiala sau p aralogica. Exista unele dificultati in
directionarea gandirii spre un scop sau oarecare re laxare a asociatiilor de idei cand pacientul este s upus
unei presiuni
4. Moderat – Pacientul este capabil sa tina focusul cand comu nicarea este scurta si structurata dar
gandirea lui devine relaxata si irelevanta cand com unicarea devine mai complexa sau cand este sub
presiune
5. Moderat-sever – Pacientul are dificultati in organizarea ganduril or evidentiate prin gandire
irelevanta, pierderea legaturii cu subiectul comuni carii sau disocierea ideilor chiar cand nu este sub
presiune
6. Sever – gandirea este serios perturbata si inconsistenta re zultand modificari grosiere a procesului de
gandire care se petrec aproape constant
7. Extrem – gendirea este perturbata in asa masura incat pacien tul este incoerent. Asociatiile de idei
sunt perturbate puternic ceea ce duce la o total in capacitate de comunicare, de ex. salata de cuvinte sau
mutism

P3. Comportament halucinator

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
494 Comportamentul sau spusele pacientului releva perce ptii care nu sunt generate de stimuli externi. Aces tea se pot
petrece la diferite canale senzoriale. Evaluarea se bazeaza pe raportarile pacientului si pe manifesta rile lui
comportamentale in timpul interviului ca si pe baza informatiilor de la personalul medical sau de ingr ijire sau de
la familie.
1. Absent – definitia nu se aplica
2. Minim – Patologie sub semnul intrebarii; poate fi la limi ta normalului
3. Usor – Una sau doua halucinatii bine conturate care apar r ar sau un numar de perceptii anormale dar
vagi care nu conduc la distorsiuni ale gandirii sau comportamentului
4. Moderat – Halucinatiile apar frecvent dar nu sunt continui si gandirea si comportamentul pacientului
sunt afectate foarte putin
5. Moderat-sever – Halucinatiile sunt frecvente, pot implica mai mu lte modalitati senzoriale si tind sa
distorsioneze gandirea si comportamentul pacientulu i. Pacientul poate prezenta un delir de interpretar e a
acestor halucinatii si raspunde la ele emotional si uneori si verbal
6. Sever – Halucinatiile sunt aproape continui cauzand o dis ruptie a gandirii si comportamentului
pacientului. Pacientul le considera reala si functi onarea este perturbata de raspunsul emotional si ve rbal
al pacientului la halucinatiile pe care le are
7. Extrem – pacientul este aproape total preocupat de halucinat ii care virtual domina gandirea si
comportamentul. Halucinatiile sunt insotite de un d elir rigid de interepretare si provoaca raspunsuri
verbale si comportamentale corespunzatoare, inclusi v raspunsul la halucinatiile care ii comanda diferi te
acte.

P4. Excitatie
Hiperactivitate reflectate in accelerarea comportam entului motor, cresterea responsivitatii la stimuli ,
hipervigilenta si instabilitatea excesiva a dispozi tiei. Evaluarea se bazeaza pe manifestarile comport amentale
din timpul interviului precum si pe informatiile de la alt personal medical si de ingrijire sau de la familie
1. Absent – definitia nu se aplica
2. Minim – Patologie sub semnul intrebarii; poate fi la limita normalului
3. Usor – Tinde sa fie usor agitat, hipervigilent sau hiperim plicat in interviu dar cu momente de
excitabilitate. Vorbirea poate apare usor sub presi une.
4. Moderat – Agitatie si incitatie evidenta in timpul interviulu i afectand vorbirea si mobilitatea
generale sau episoade de eruptie de hiperexcitabili tate
5. Moderat-sever – Semnificativa hiperactivitate sau frecvente episoad e de explozivitate a activitatii
motorii afectand capacitatea subiectului de a sta l inistit pentru mai mult de cateva minute
6. Sever – Marcata excitabilitate care domina interviul si car e afecteaza functiile precum mancatul sau
dormitul
7. Extrem – Excitabilitate marcata care interfera in mod serios cu mancatul sau dormitul si care face
impozibila interactiunea cu altii. Accelerarea vorb irii si a activitatii motorii poate duce la incoere nta si
epuizare

P5. Grandiozitate
Exagerata opinie despre sine si neralista convinger e asupra superioritatii proprii, incluzand idei del irante despre
abilitati extraordinare, bogatie, cunostinte, faima , putere si valoare morala. Evaluarea se bazeaza pe continutul
gandirii exprimat in timpul interviului si felul cu m influenteaza comportamentul
1. Absent – definitia nu se aplica
2. Minim – Patologie sub semnul intrebarii; poate fi la limita normalului
3. Usor – Evidenta de ceva expansivitate sau mandrie dar fara idei delirante de grandiozitate
4. Moderat – Se simte diferit si superior altora; ceva idei deli rante vag conturate despre statutul sau
inalt sau abilitatile speciale dar nu influenteaza atitudinea subiectului
5. Moderat-sever – Idei delirante privind abilitatile, statutul sau pu terea proprie sunt clar exprimate si
influenteaza atitudinea subiectului dar nu si compo rtamentul
6. Sever – Idei delirante clar conturate de superioritate impl icant mai mult decat un domeniu (bogatie,
cunoastere, faima, etc.) care influenteaza in mod n otabil interactiunea si uneori si comportamentul
7. Extrem – Gandirea, interactiunile si comportamentul sunt dom inate de multiple deliruri despre
abilitate, bogatia, cunostintele, puterea, faima si /sau statura morala care pot lua un aspect bizar.
P6. Suspiciozitate/idei de persecutie

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
495 Idei nerealiste sau exagerate de persecutie refecta te prin cresterea atentiei fata de siguranta indivi duala, a
atitudinii de neincredere, suspiciune sau idei deli rante ca altii iti doresc raul. Evaluarea se bazeaz a pe continutul
gandirii exprimat in timpul interviului si influent a acesteia asupra comportamentului.
1. Absent – definitia nu se aplica
2. Minim – patologie sub semnul intrebarii; poate fi la limita normalului
3. Usor – prezenta alertei privind propria siguranta sau atit udine de neincredere, dar gandurile,
interactiunile si comportamentul sunt doar minimal afectate
4. Moderat – neincrederea este clar exprimata si afecteaza inter viul si/sau comportamentul dar nu
exista evidenta ca ar fi vorba de delir de persecut ie. Uneori poate exista idei delirante de persecuti e
foarte slab formulate dar acestea nu par sa influen teze atitudinea pacientului sau relatiile interpers onale
5. Moderat-sever – pacientul prezinta o marcata neincredere ducand la disruptia relatiilor
interpersonale sau exista idei delirante clare de p ersecutie dar care au un impact limitat asupra rela tiilor
interpersonale si comportamentului
6. Sever – idei delirante de persecutie care pot fi sistematiz ate si interfera semnificativ relatiile
interpersonale
7. Extrem – o retea de idei delirante de persecutie sistemtatiz ate care domina gandirea pacientului,
relatiile sociale si comportamentul

P7. Ostilitate
Expresia verbala si nonverbala a maniei si resentim entului, inclusiv sarcasmul, comportamentul pasiv-a gresiv,
abuzul verbal si atacul de violenta. Evaluarea se b azeaza pe comportamentul interpersonal observat in timpul
interviului si informatiile de la alt personal medi cal, de ingrijire sau familie
1. Absent – definitia nu se aplica
2. Minim – patologie sub semnul intrebarii; poate fi la limita normalului
3. Usor – frenarea sau comunicare indirecta a sarcasmului, lipsei de respect, ostilitatii si ocaz ional
iritabilitate
4. Moderat – prezenta unei atitudini ostile evidente, frecvent a iritabilitate si expresie directa a maniei
sau resntimentului
5. Moderat-sever – pacientul este foarte iritabil si ocazional prezi nta comportament abuziv verbal sau
amenintator
6. Sever – lipsa de cooperare si comportament verbal abuziv si amenintari care influenteaza interviul si
care au impact semnificativ asupra relatiilor socia le. Pacientul poate fi violent si destructiv dar nu este
violent fizic fata de altii
7. Extrem – manie marcata ducand la lipsa totala de cooperare si care impiedica relatiile cu altii sau
care conduce la violenta fizica fata de altii

2. Subscala de simptome negative (N)

N1. Tocire afectiva
Diminuarea raspunsului emotional caracterizat prin reducerea expresiei faciale, a modularii sentimente lor si a
comunicarii gestuale. Evaluarea se bazeaza pe obser varea expresiei fizice a afectivitatii si emotivita tii din
timpul interviului
1. Absent – definitia nu se aplica
2. Minim – patologie sub semnul intrebarii; poate fi la limita normalului
3. Usor – Schimbari in expresia faciala si comunicarea gestua la subiectul parand fortat, artificial sau
lipsit de modulatie
4. Moderat – reducerea plajei de expresii faciale si putine gest uri expresive ceea ce conduce la o
expresie stearsa, lipsita de viata
5. Moderat-sever – afectul este plat, doar ocazional schimbari ale expresiei faciale si o saracire a
expresiei gestuale
6. Sever – marcata aplatizare si deficienta emotionala evide nta majoritatea timpului. Poate exista o lipsa
extrema de modulare afectiva precum excitare, manie sau ras necontrolat
7. Extrem – expresia faciala si comunicarea gestuale absenta. Pacientul are o expresie ca de lemn.

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
496 N2. Retragere emotionala
Lipsa de interes, implicare si angajare afectiva i n evenimentele de viata. Evaluarea se face pe baza informatiilor
asupra functionarii furnizate de peresonalul medica l si de ingrijire si a observatiei din timpul inter viului
1. Absent – definitia nu se aplica
2. Minim – patologie sub semnul intrebarii; poate fi la limita normalului
3. Usor – uzual lipsa de initiativa care uneori poate duce la un deficit de interes fata de evenimentele
inconjuratoare
4. Moderat – subiectul este in general distantat emotional de mediu si provocarile lui dar cu ceva
incurajari poate sa se angajeze
5. Moderat-sever – Pacientul este clar detasat emotional de persoan ele si evenimentele din mediu si
rezista la incurajarile de a se angaja in ele. Paci entul apare distant, docil si fara scop dar poate f i
implicat in comunicare cel putin pentru perioade sc urte si pentru nevoi personale
6. Sever – marcata deficienta in interese si angajare emotio nala ducand la limitarea conversatiei cu altii
si la ignorarea functionarii personale pentru care necesita supraveghiere
7. Extrem – Pacientul este total retras, necomunicativ si fara interes pentru nevoile personale ca
rezultat al lipsei totale de interes si angajare em otionala

N3. Roport diminuat
Lipsa empatiei, a deschiderii in conversatie, a sen timentului de apropiere si interes cu intervievator ul. Aceasta
este evidentatia prin distantarea fata de interlocu tor si reducerea comunicarii verbala si nonverbale. Evaluarea se
face pe baza comportamentului din cursul interviulu i
1. Absent – definitia nu se aplica
2. Minim – patologie sub semnul intrebarii; poate fi la limita normalului
3. Usor – conversatia este artificiala, lipsita de emotional itate si tinde sa ramana impresonala si plata
4. Moderat – pacientul este rece, evident distant, raspunde me canic la intrebari, actioneaza plictisit sau
fara interes
5. Moderat-sever – dezinteresat evident, cu contract vizual si expr esie faciala redusa, neproductiv in
timpul interviului
6. Sever – pacientul este foarte indiferent, distant, raspuns urile formale, lipsa de interes si evitarea
contactului vizual si a facial
7. Extrem – pacientul este total neimplicat, apare complect i ndiferen si evita interactiunile verbale si
nonverbale cu intervirvatorul

N4. Pasivitate/apatie
Diminuarea interesului si initiativei pentru intera ctiuni sociale datorita pasivitatii, apatiei, anerg iei sau lipsai de
vointa. Aceasta duce la reducerea implicarii interp ersonale si ignorarea activitatilor zilnice. Evalua re pe baza
informatiilor de la personalul de ingrijire si fami lie
1. Absent – definitia nu se aplica
2. Minim – patologie sub semnul intrebarii; poate fi la limita normalului
3. Usor – prezinta ocazional interes pentru activitati soci ale dar are o slaba initiativa pentru ele. Se
angajeaza cand altii il abordeaza.
4. Moderat – pasivitate pentru cele mai multe activitati socia le, le face mecanic , arata dezinteres si se
retrage repede din ele
5. Moderat-sever – participa pasiv doar la putine activitati sociale si arata lipsa de interes sau initiativa.
Consuma putin timp cu altii
6. Sever – tinde sa fie apatic si izolat, participa foarte r ar in activitati sociale si ocazional ignora nevoil e
personale. Foarte rare contacte sociale spontane
7. Extrem – profund apatic, izolat social si fara interes fata de nevoile individuale

N5. Tulburari ale gandirii abstracte
Afectarea folosirii modului abstract-simbolic al ga ndirii, evidentiata prin dificultatea clasificarii, generalizarii si
trecerii dincolo de gindirea concreta in rezolvarea problemelor. Evaluarea se bazeaza pe intrebari des pre
similaritati sau interpretarea proverbelor, utiliza rea modului abstract versusu concret din cursului i nterviului
1. Absent – definitia nu se aplica

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
497 2. Minim – patologie sub semnul intrebarii; poate fi la limita normalului
3. Usor – tinde sa dea o intepretarea literala sau persona la la proverbele mai dificile si poate avea unele
probleme cu concepte care sunt abstracte
4. Moderat – adesea utilizeaza un mod concret de gandire; are dificultati la cele mai multe proverbe sau
categorii; inde sa die distras de aspectele functio nale sau trasaturile iesite in evidenta
5. Moderat-sever – abordeaza in mod concret, evidentiaza dificultat i cu cele mai multe proverbe si
categorii
6. Sever – incapabil sa ajunga la intelesul abstract ale pr overbelor sau la expresia figurativa si poate
formula doar clasificari bazate pe similaritati sim ple. Gandirea este simplista sau inchisa in aspecte le
functionale, trasaturi la vedere sau interpretari idiosincretice
7. Extrem – poate folosi numai modul concret de gandire; nu intelege proverbele, metafore comune sau
similaritati sau categorii simple. Aceasta evaluare se poate aplica la cei care nu interactioneaza cu
examinarotul datorita unei afectari cognitive marca te

N6. Pierderea spontaneitatii in conversatie
Reducerea fluzului normal al comunicarii asociata c u apatie, avolitie, defensivitate sau deficit cogni tiv. Aceasta
se manifesta prin diminuarea fluiditatii si product ivitatii procesului de interactiune verbala. Evalua rea se
bazeaza pe procesul cognitive-verbal observat in ti mpul interviului.
1. Absent – definitia nu se aplica
2. Minim – patologie sub semnul intrebarii; poate fi la limita normalului
3. Usor – putina initiativa in conversatie. Raspunsurile p acientului tind sa fie scurte si plate necesitand
punerea de intrebari suplimentare
4. Moderat – lipsa fluxului normal al conversatiei care apare plata sau ezitanta; sunt adesea necesare
intrebari pentru a obtine raspunsul adecvat sau sa se continue conversatia
5. Moderat-sever – pacientul prezinta reducere marcata a spontaneit atii si deschiderii la conversatie,
raspunsurile la intrebarile intervievatorului sunt scurte
6. Sever – raspunsurile pacientului sunt limitate la putine cuvinte sau propozitii scurte cu scopul de a
evita sau reduce conversatia; Conversatia este seri os afectata si interviul este neproductiv
7. Extrem – emisia verbala este redusa considerabil facand conv ersatia imposibila

N7. Gandire stereotipa
Descresterea fluiditatii, spontaneitatii si flexibi litatii gandirii, evidentiata prin continut rigid, repetitiv si sterial
al gandirii. Evaluarea se evalueaza pe procesul cog nitiv-verbal din timpul intereviului
1. Absent – definitia nu se aplica
2. Minim – patologie sub semnul intrebarii; poate fi la limita normalului
3. Usor – ceva rigiditate evidentiata in atitudine si credint e; pacientul poate refuza sa ia in consideratie
alternative sau are dificultati din a schimba subie ctul
4. Moderat – conversatia se invarte in jurul aceleiasi teme du cand la dificultati de a trece la alta tema
5. Moderat-sever – gandirea este rigida si repetitiva in asa fel inc at conversatia este limitata la doar
doua sau trei teme, in ciuda eforului intervievator ului de a schimba temele discutiei
6. Sever – repetarea necontrolata a solicitarilor, propoziti ilor, ideilor sau intrebarilor care afecteaza
serios converesatia
7. Extrem – gandirea, comportamentul si conversatia sunt domi nate de repetarea constanta a ideilor
fixe sau frazelor limitate conducand la o rigiditat e mare si restrangerea comunicarii pacientului

3. Subscala de simptome generale (G)

G1. Preocupari somatice
Plangeri somatice sau credinte despre boli sau disf unctionalitati ale corpului. Aceasta poate merege d e la o vaga
senzatie de a fi un pic bolnav pana la un delir bin e format de o boala fizica catastrofica. Evalueaza pe baza
spuselor pacientului in timpul interviului
1. Absent – definitia nu se aplica
2. Minim – patologie sub semnul intrebarii; poate f i la limita normalului
3. Usor – preocupare fata de sanatate sau probleme corporale evidentiata prin intrebari sau nevoia de a
avea asigurari ca totul este bine

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
498 4. Moderat – Preocupare distincta fata de sanatate deficitara sau proasta functionare a corpului dar n u
exista convingeri delirante iar preocuparea lui poa te fi atentuata prin linistirea pacientului
5. Moderat-sever – Pacientul exprima numaroase si frec vente plangeri legate de sanatate si functiile
corpului sau uneori releva una sau doua idei delira nte implicand aceste teme dar nu este preocupat de
ele
6. Sever – pacientul este preocupat de una sau doua idei delirante bine formulate despre boala fizica sau
proasta functionare organica dar afectul nu este do minat de aceste teme si pacientul poate sa-si schim be
Gandurile daca intervievatorul se straduieste
7. Extrem – numeroase si frecvente deliruri somatic e sau putine deliruri somatice de natura catastrofi ca
care domina in totalitate afectul si gandirea pacie ntului

G2. Anxietate
Experinta subiective de nervozitate, grija, frica s au neliniste mergand de la preocupare exagerata fat a de prezent
si viitor pana la panica. Evalueaza in functie de r aportarile verbale ale pacientului in timpul interv iului si pe
manifestarile fizice ale lui.
1. Absent – definitia nu se aplica
2. Minim – patologie sub semnul intrebarii; poate f i la limita normalului
3. Usor – exprima ceva ingrijorare, preocupare exag erata sau neliniste subiectiva dar nu sunt
consecinte somatice si fizice
4. Moderat – pacientul raporteaza simptome de nervo zitate care se reflecta in manifestari fizice usoar e
precum tremor ale mainilor sau transpiratie
5. Moderat-sever – pacientul raporteaza serioase pr obleme cu anxietatea care poate avea consecinte
evidente fizice si comportamentale precum tensiune marcata, proasta concentrare, palpitatii sau
tulburari de somn
6. Sever – stare subiectiva de frica constanta asoc iate cu fobii, neliniste marcata si numeroare
manifestari somatice
7. Extrem – viata pacientului este serios perturbat a de anxietate care este prezenta aproape tot timpu l si
poate atinge nivelul unei panici sau chiar sa se ma nifeste sun forma atacurilor de panica

G3. Vinovatie
Sentiment de regret sau auto-blamare pentru vini re ale sau imaginare. Evaluare se face pe baza raporta rii
verbale a sentimentelor de vinovatie din timpul int erviului si a influentei lor asupra atitudinilor si gandurilor
1. Absent – definitia nu se aplica
2. Minim – patologie sub semnul intrebarii; poate f i la limita normalului
3. Usor – vag sentiment de vinovatie si auto-blamar e pentru incidente minore dar pacientul nu este
preocupar excesiv
4. Moderat – expreaia distincta a responsabilitatii fata de incidente reale din viata pacientului dar
preocuparea si atitudinea si comportamentul nu sunt afectate major
5. Moderat-sever – exprima un sentiment puternic de vina asociata cu autocritica si credinta ca merita sa
fie pedepsit. Vinovatia poate avea o baza ireala, p oate fi o sursa de preocupare/depresie si nu poate fi
linistita de intervievator
6. Sever – idei puternice de vinovatie cu valoare d eliranta ce conduce la lipsa de speranta si ajutor.
Pacientul crede ca merita pedepse pentru greselile lui si considera viata lui ca o pedeapsa meritata
7. Extrem – viata pacientului este dominata de deli ruri de vinovatie si de pedeapsa, poate fi asociata cu
idei de sinucidere si considera ca problemele altor a sunt facute de el

G4. Tensiune
Manifestarea fizica a fricii, anxietatii si agitati ei precum rigiditate, tremor, transpiratie profuza si neliniste.
Evalueaza batat pe raportarea verbala a anxietatii si pe severitatea manifestarilor fizice ale tensiun ii observata in
timpul interviului
1. Absent – definitia nu se aplica
2. Minim – patologie sub semnul intrebarii; poate f i la limita normalului
3. Usor – postura si miscarile indica usoara teama precum rigiditate, ocazional neliniste, schimbarea
pozitiei sau tremor rapid si fin
4. Moderat – o evidenta clara a nervozitatii care s e manifesta variat prin neliniste motorie, tremor a le

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
499 mainilor, transpiratie excesiva sau manierisme
5. Moderat-sever – tensiunea este evidenta prin num eroase manifestari precum tremor nervos,
transpitarie profuza neliniste motorie dar interviu l nu este afectat
6. Sever – tensiune pronuntata pana la punctul in c are interactiunea interpersonala este afectata. De
exemplu, pacientul se misca continuu, este incapabi l sa stea linistit sau prezinta respiratie rapida
7. Extrem – tensiune marcata manifestata prin semne de panica sau miscari accelerate precum paseste
rapid si permanent, se misca incontinuu si nu poate sta locului ceea ce face conversatia impozibila

G5. Manierisme si posturi
Miscari sau pozitii nenaturale caracterizate printr -o aparenta stanjenita, afectata, dezorganizata sau bizara.
Evalueaza pe baza observatiei manifestarilor ficice din timpul interviului ca si pe raportarile famili ei
1. Absent – definitia nu se aplica
2. Minim – patologie sub semnul intrebarii; poate f i la limita normalului
3. Usor – usoara stanjeneala in miscari sau rigidit ate usoara a posturii
4. Moderat – miscarile sunt evident stanjenite sau afectate, postura este nenaturala pentru scurte
perioade de timp
5. Moderat-sever – ocazional ritualuri bizare sau p ostura contorsionata sau pozitii anormale pentru
perioade mai lungi
6. Sever – frecvente repetitii sau ritualuri bizare , manierisme sau miscari stereotipe sau posturi
contorsionate pentru lungi perioade de timp
7. Extrem – functionarea este serios afectata de mi scari ritualiste, manierisme sau miscari stereotipe sau
de posturi nenaturale care sunt mentinute majoritat ea timpului

G6. Depresie
Sentimente de tristete, descurajare, lipsa de spera nta si pesimism. Evaluati pe baza raportari verbale a dispozitiei
depresive din cursul interviului si pe baza atitudi nii si comportamentului din timpul interviului
1. Absent – definitia nu se aplica
2. Minim – patologie sub semnul intrebarii; poate f i la limita normalului
3. Usor – exprima ceva tristete sau descurajare num ai cand este intrebat dar nu exista evidenta de
depresie in atitudine si comportament
4. Moderat – sentimente distincte de tristete sau l ipsa de speranta care pot fi spontan exprimate dar
depresia nu are un impact major asupra comportament ului sau functionarii sociale
5. Moderat-sever – sentimente distincte de depresie precum tristete, pesomism, lipsa de interes socia l,
lentoare psihomotorie si ceva interferenta cu apati tul si somnul. Pacientul cu greu poate fi inveselit
6. Sever – depresie marcata cu sentimente de mizeri e, plans, lipsa de speranta si de valoare. Interfer enta
majora cu pofta de mancare/somnul ca si in function area motorie si sociala, posibil semne de auto-
neglijare
7. Extrem – sepresia interfera serios asupra functi onarii. Manifestarile includ plans frecvent, semne
somatice pronuntate, afectarea concentrarii, lenato are psihomotorie, auto-neglijare, posibil deliruri
nihiliste si/sau ganduri sau actiuni suicidare

G7. Lentoare motorie
Reducerea activitatii motorie reflectata in incetin irea sau reducerea miscarilor si vorbirii, diminuar ea
raspunsului la stimuli si reducerea tonusului corpu lui. Evaluati pe baza manifestarilor din timpul int erviului ca
si pe baza raportarii familiei si ingrijitorilor.
1. Absent – definitia nu se aplica
2. Minim – patologie sub semnul intrebarii; poate f i la limita normalului
3. Usor – usoara dar evidenta diminuare a miscarilo r si vorbirii. Pacientul poate fi sarac in conversa tie si
gesturi
4. Moderat – pacientul este clar intet in miscari s i vorbirea poate fi caracterizata pe lentoare, late nta in
raspunsuri, pauze lungi si ritm lent
5. Moderat-sever – marcata reducere a activitatii m otorii care fce comunicarea neproductiva si afectea za
functionarea sociala si ocupationala. Obisnuit paci entul poate fi gasit stand jos sau culcat
6. Sever – miscarile sunt extrem de lente ducand la un minim de activitate sau vorbire. Pierde tot tim pul

Dr. Radu Vrasti Masurarea Sanatatii Mentale
500 stand culcat sau nefacand nimic.
7. Extrem – pacientul aproape complet imobil si vir tual neresponsiv la stimuli externi

G8. Lipsa de cooperare
Refuz activ de a urma dorinta altora inclusiv a int ervievatorului, personalului sau a familiei care po ate fi
asociata cu lipsa de incredere, defensa, incapatana re, negativism, rejectie a autoritatii, ostilitate sau beligeranta.
Evalueaza pe baza comportamentului observat in timp ul interviului si pe raportarile familiei si ingrij itorilor
1. Absent – definitia nu se aplica
2. Minim – patologie sub semnul intrebarii; poate f i la limita normalului
3. Usor – urmeaza ordinele cu o atitudine de resent iment, nerabdare sau sarcasm. Poate obiecta fata de
probele din timpul interviului
4. Moderat – refuz ocazionalde a urma cererile soci ale normale precum sa-si faca patul, sa participe l a
pragramul zilnic, etc. Pacientul poate aparea ostil si negativist dar totusi se poate lucra cu el
5. Moderat-sever – pacientfrecvent necompliant cu c ererile mediului si poate fi caracterizat ca avand
serioase probleme comportamentale. Lipsa de coopera re este reflectata de iritabilitate si lipsa de
cooperare cu intervievatorul
6. Sever – pacientul este foarte necooperativ, nega tivistic si posibil beligerant. Refuza sa urmeze
socilitatri sociale obisnuite si poate refuza inter viul
7. Extrem – rezistenta activa cu impact serios in t oate ariile de functionare. Pacientul poate refuza orice
activitate sociala, igiena personala, contactul cu familia sau personalul si participarea chiar scurta la
interviu.

G9. Continut neobisnuit al gandirii
Gandire caracterizata prin idei stranii, fantastice , bizare, mergand de la cele care sunt atipice pana la cele
distorsionate, ilogice, absurde. Evaluati pe baza c ontinutului exprimat in cursul interviului
1. Absent – definitia nu se aplica
2. Minim – patologie sub semnul intrebarii; poate f i la limita normalului
3. Usor – continutul gandirii este oarecum neobisnu it sau idiosincratic, ori idei familiare sunt puse intr-
un context straniu
4. Moderat – ideile sunt frecvent distorsionate si ocazional par aproape bizare
5. Moderat-sever – pacientul exprima multe ganduri stranii si fantastice sau unele care sunt absurde
6. Sever – pacientul exprima multe idei ilogice sau absurde sau care sunt bizare
7. Extrem – gandirea este absurda, bizara si grotea sca

G10. Dezorientare
Lipsa orientarii in relatie cu mediul incluzand per soanele, locul si timpul, care poate conduce la con fuzie sau
retragerea din mediu. Evaluati pe baza raspunsurilo r la intrebarile interviului referitor la orientare .
1. Absent – definitia nu se aplica
2. Minim – patologie sub semnul intrebarii; poate f i la limita normalului
3. Usor – 0rientarea generala este adecvata dar exi sta ceva dificultati specifice (de ex. locatia, str ada,
numele personalului, functiile lor, data) lucru car e s-ar putea datora lipsei de familiaritate cu medi ul in
care este in prezent
4. Moderat – doar succes partial in a recunoaste pe rsoane, locuri sau timpul. De ex. pacientul cunoast e
ca este in spital dar nu si numele lui, a orasului, nu cunoaste numele personaluluidara cunoaste anul si
anotimpul
5. Moderat-sever – considerabila deficienta in recu noasterea persoanelor, locurilor si timpului.
Pacientul are numai notiuni vagi despre unde este c i cine este in jur. Poate identifica corect anul da r nu
si luna sau ziua
6. Sever – incapacitate marcata in recunoasterea pe rsoanelor, locurilor si timpului; de ex nu stie und e
este, confunda datele ca si numele unor persoane
7. Extrem – pacientul este complet dezorientat cu p rivire la persoane, loc si timp chiar fata de
persoanele sau locurile familiare lui