DORU SINTAMAREAN Lucrări topo-cadastrale necesare Întocmirii documentației de Primă Înscriere a unui imobil situat in localitatea Feleacu, județul… [304920]

CUPRINS

REZUMAT

ABSTRACT

CAPITOLUL 1

date generale

1.1. scopul și importanța proiectului

1.2. LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ

1.3. descrierea obiectivului proiectat

1.4. situația juridică

1.5. [anonimizat]

1.5.1. Proiecția stereografică 1970

1.5.2. Sistemul de cote Marea Neagră 1975

CAPITOLUL 2

INSTRUMENTE ȘI METODE DE MĂSURARE

2.1. DESCRIEREA ȘI VERIFICAREA INSTRUMENTELOR UTILIZATE

2.2. METODE DE MĂSURARE UTILIZATE

2.2.1.Măsurarea unghiurilor

2.2.2.Metodele de ridicare folosite

2.3. [anonimizat]

2.3.1. Lucrări de teren

2.3.2. Lucrări de birou

2.4. PREZENTAREA SOFTURILOR DE PRELUCRARE UTILIZATE

2.4.1. Aplicația Microsoft Excel

2.4.2. Editorul Microsoft Word

2.4.3. Programul AutoCAD 2012

2.4.4. Programul TopoLT

CAPITOLUL 3

PREZENTAREA TEORETICĂ A MODELELOR MATEMATICE UTILIZATE ÎN PRELUCRAREA OBSERVAȚIILOR (ÎN CORELARE CU STUDIU DE CAZ)

3.1. cOMPENSAREA REȚELEI DE TRIANGULAȚIE

3.1.1. Stabilirea numărului de ecuații de condiții

3.1.2. Scrierea condițiilor geometrice

3.1.3. Scrierea sistemului ecuațiilor de erori

3.1.4. Calculul corecțiilor

3.1.5. Calculul unghiurilor compensate

3.1.6. Verificarea matriceală a calculelor

3.2. CALCULUL ORIENTĂRILOR

3.3. CALCULUL LATURILOR

3.4. CALCULUL COORDONATELOR

3.5. CALCULUL COTELOR REȚELEI DE SPRIJIN

3.6. DEZVOLTAREA REȚELEI DE SPRIJIN

3.6.1. Încadrarea planimetrică

3.6.1. Încadrarea altimetrică

3.7. REALIZAREA REȚELEI DE RIDICARE

3.8. rIDICAREA DETALIILOR planimetrice

CAPITOLUL 4

PREZENTAREA REZULTATELOR CORELATE CU TEMA LUATA IN STUDIU

CAPITOLUL 5

ÎNTOCMIREA DEVIZULUI ESTIMATIV ȘI CALCULUL ECONOMIC

CAPITOLUL 6

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

6.1. Concluzii

6.2. PROPUNERI

BIBLIOGRAFIE

Lista figurilor

lista tabelelor

lista planȘELOR

REZUMAT

CAPITOLUL 1

DATE GENERALE

1.1. SCOPUL ȘI IMPORTANȚA PROIECTULUI

În cuprinsul proiectului de față am prezentat pașii ce se impun a fi parcurși în întocmirea unei documentații tehnice necesare primei înscrieri a unui imobil teren pe baza unei sentințe judecătorști.

Lucrarea își propune să evidențieze multiplele activități pe care le prestează specialistul topograf în activitatea pe care o desfășoară în această perioadă dominată de profunde schimbări și un puternic dinamism dictat pe de-o parte de rămânerile în urmă semnalate in domeniu cât și de cerințele alinierii cât mai urgente la standardele economice și legislative Europene.

[anonimizat], are drept object înscrierea în registre publice a imobilelor din aceeași localitate precum și a actelor și faptelor juridice legate de acestea. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat], și circulația creditului garantat prin înscrierea ipotecilor.

[anonimizat] a revenit în actualitate după anul 1989.

În încercarea de îndreptare a situației și sub presiunea tranziției, s-a început elaborarea legislației corespunzătoare pentru introducerea cadastrului general și extinderea sistemului de carte funciară pe intreg teritoriul național.

O activitate economică sănătoasă și conviețuirea socială presupune existența unor raporturi normale între persoanele fizice, juridice și instituțiile publice care au nevoie de liniște și garanții pentru că drepturile lor actuale și cele pe care le vor dobândi in viitor să fie protejate și apărate.

1.2. LOCALIZARE GEOGRAFICĂ

Județul Cluj este un județ așezat în partea central-vestică a României, în centrul provinciei istorice Transilvania. Reședința lui este Municipiul Cluj-Napoca.Se învecinează cu județele Sălaj, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Mureș, Alba și Bihor.

Organizarea administrativă a județului Cluj include o rețea de 420 de așezări omenești, grupate în 81 de unități administrativ-teritoriale

Județul Cluj are o suprafață de 6.674 km², reprezentând 2,8% din teritoriul României. Județul este unul de podiș și de munte. Circa un sfert (24%) din suprafața județului este muntoasă, ocupată de Munții Apuseni, cu înălțimi de până la 1.800 de metri, localizați în partea sud-vestică a județului. Restul suprafeței este format în proporție de 76% din dealuri și văi ale Podișului Someșan și Câmpiei Transilvaniei. Terasele și luncile din sectoarele inferioare ale Someșului Mic și Arieșului suplinesc lipsa câmpiilor.

Teritoriul județului aparține bazinului Someșului Mic și parțial bazinului Arieșului și al Crișului Repede. Pe teritoriul județului sunt lacuri de alunecare și lacuri care au luat naștere în vechile exploatări de sare, precum și lacuri de acumulare create prin amenajarea sistemului energetic Someș(Gilău, Tarnița, Fântânele)

https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Cluj/04.05.2018/1:21PM)

Fig. 1.1(Harta judetului Cluj)

(https://www.google.com/maps/05.05.2018/13:11)

Localitatea Feleacu este o comună situată în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Casele Micești, Feleacu (reședința), Gheorghieni, Sărădiș și Vâlcele.

Localitatea Feleacu se situează la doar 7 km de reședința de județ, Cluj-Napoca, pe culmea dealului Feleacului, la o altitudine medie de 711 mp întinzându-se pe o suprafață de 61.7 km^2 si avand o populație de aproximativ 4000 de locuitori.

Satul Fealeacu se află așezat pe masivul Feleacului, situat la întâlnirea Podișului Someșan și Câmpia Transilvaniei. Masivul este orientat pe direcția est-vest, pe o lungime de 20 km, de-a lungul căreia se află mai multe înălțimi: Vârful Peana (832 m), Dealul Feleac(744m),Măgura-Sălicii(824m)”.

Fig 1.2 (harta comunei Feleacu)

https://www.google.com/maps/05.05.2018/15:13

1.3. DESCRIEREA OBIECTIVULUI PROIECTAT

Imobilul in cauză, reprezentând obiectul lucrării este situat in intravilaul comunei Feleacu, loc. Feleacu. limitele de proprietate sunt materializate cu garduri de plasă pe latura de sud si est, iar pe latura de nord cu gard de lemn,latura de vest este neâmprejmuită.

Fig. 1.3 (Contur teren ortofotoplan Feleacu)

1.4. situația juridică

Bunurile imobile și regimul lor juridic:

Prin “bun” în sens juridic se înțelege un lucru destinat satisfacerii necesităților oamenilor și care poate fi exprimat printr-o valoare bănească. Bunurile în general ca lucruri utile în general pot fi clasificate după mai multe criteria în numeroase categorii.

Bunuri immobile sunt cele care au o așezare fixă și stabilă, în esență terenul și construcțiile. Acestea formează obiectul publicității imobiliare deoarece au valoare mare, sunt limitate ca număr și pot fi localizate ușor după register și planuri.

Deținătorii bunurilor immobile sunt titularii dreptului de proprietate, ale altor drepturi reale sau a celor care au calitatea de posesori.Din acest punct de vedere, conform constituției României, proprietatea asupra terenurilor, respectiv dreptul de proprietate are diverse forme:

Proprietatea publică

Aparține statului și unităților administrativ teritoriale (județ,municipiu,oraș, comună) care la rândul ei după titularii dreptului de proprietate poate fi:

– De interes național, în acest caz proprietarul fiind statul

– De interes local, în acest caz proprietatea aparține comunelor, orașelor, municipiilor și județelor.

Terenurile ce fac parte din domeniul public sunt scoase din circuitul civil, dreptul

de proprietate al acestora fiind imprescriptibil.

Proprietatea privată asupra bunurilor se referă la terenurile care prin natura sau destinația lor sunt de uz sau de interes privat care după titularii dreptului de proprietate poate fI:

– Proprietate particulară ce cuprinde bunuri care aparțin persoanelor fizice sau juridice

– Proprietate privată a statului incluzând imobile deținute de stat și de unitățile administrativ teritoriale.

Terenurile prorietate privată ce aparțin persoanelor fizice și juridice sunt incluse

în circuitul civil, deci pot fi dobândite și înstrăinate prin oricare din modurile stabilite de

normele dreptului comun.

Terenurile proprietatea statului au regimuri juridice diferite după apartenența lor:

– Cele din domeniul public, de interes național sau local sunt scoase din circuitul civil fiind inalienabile (nu pot fi înstrăinate), imprescriptibile ( nu pot ti revendicate) și insesizabile (nu pot fI uzucapate). Terenurile pot fi date în administrare, inchiriate sau concesionate prin hotărâri ale Guvernului, Consiliilor Județene sau ale celor locale.

– Cele din domeniul privat al statului, respectiv al comunelor, orașelor, municipiilor, prefecturilor sunt supuse dispozițiilor de drept comun și pot fI vândute, concesionate, sau închiriate prin licitație publică. După privatizare acestea pot fi incluse in circuitul civil general.

Corpul de proprietate

Parcela este unitatea fundamentală a cadastrului general și reprezintă o suprafață de teren precis delimitată cu o singură categorie de folosință; ea se identifică printr-un număr cadastral și poate avea unul sau mai mulți proprietari.

După cum se știe, parcela, definită prin număr, formă, mărime, categorie de folosință, reprezintă, împreună cu proprietarul și teritoriul administrativ de care aparține,

entitățile de bază ale cadastrului general. În același timp, parcela, prin numărul său reprezintă elementul de intrare în documentele cadastrale precum și în cele de carte funciară (coală, registre, planuri).

Corpul de proprietate este unitatea de bază a cărții funciare ce constituie obiectul la care se referă drepturile tabulare și care are următoarele trăsături definitorii, generale: Termenul „corp funciar" folosit in spiritul decretului lege nr. 115/38, corespunde celui de „corp de proprietate" din legea nr.7/1996, de fapt după unii specialiști, nici unul nu este corect întrucât, fiind vorba de terenuri și construcții, ar trebui denumit „corp imobiliar” care devine corp de proprietate numai prin înscrierea titlului în cartea funciară.

Ca structură, poate fi constituit din unul sau mai multe imobile alipite care aparțin aceluiași proprietar și reprezintă o unitate economică, prin natura sa și prin scopul urmărit de proprietar, ilustrată în intravilan de parcelele componente ale unei gospodării (casă, curte, gradină ) constituindu-se ca unitate juridică, întrucât unele drepturi și operații juridice se referă la întregul corp funciar.

Așadar, unitatea de înregistrare a cadastrului este parcela, iar cea a cărții funciare este corpul funciar format din una sau mai multe parcele.

Partida cadastrală, este alcătuită din mai multe corpuri funciare, de pe teritoriul

aceleiași localități, aparținând unui proprietar și înscrise în aceeași carte funciară.

Printre caracteristicile de bază retinem că partida cadastrală:

– reprezintă o unitate economică, rezultată din suma corpurilor de proprietate și în același timp o unitate juridică find înscrisă in aceiași carte funciara;

.- se înscrie individualizat în partea l-a a cărții funciare, dar prevederile din partea a ll-a și a lll-a se pot referi la un corp de proprietate sau la o parte din acesta;

– are o importanță juridică minoră deoarece legislația actuală nu face referiri speciale similare corpului de proprietate. Ca noțiune nouă este legată de sistemul foilor personale, adoptat de legea 7/96, în care sunt grupate toate corpurile de proprietate din aceeași localitate, ce aparțin aceluiași proprietar.

Corpul funciar se constituie și se modifică la cererea proprietarului și cu aprobarea organului administrativ în zonele supuse normelor de sistematizare.

Drepturile reale și raporturile juridice pot fi înscrise dupa caz asupra întregului corp sau asupra unei părți a acestuia.

Modul de înscriere din partea I-a a cărții funciare este specifică și permite recunoașterea cu ușurință a structurii corpului de proprietate, a situatiei existente precum și operațiile care au avut loc în timp. Structura corpului funciar se deduce, de regulă, după înscrierea sub același număr de ordine, putând fi format dintr-o singură parcelă, din două, sau mai multe parcele.

Constituirea unui corp funciar se face prin "alipirea" a douã sau mai multe parcele, dacă ele aparțin aceluiași proprietar, indiferent de categoria lor de folosință.

Dezlipirea unui corp funciar constituit din mai multe parcele în parcelele componente se face prin reînscrierea acestora sub numere de ordine noi. Un corp funciar constituit dintr-o singura parcelă se dezlipește în mai multe loturi prin acordarea acestora de numere topografice noi, "după origine", păstrând la numărător numărul vechi iar la numitor înscriind altele noi, unitare.

Operarea în cartea funciară a modificărilor corpului funciar, se face în mod specific și facilitează urmăritea evoluției situației juridice în timp.

Ca reguli reținem:

– orice transformare a unui corp funciar, de alipire sau de dezlipire, conduce la dispariția lui care se materializează nu prin ștergere sau anulare, ci prin subliniere cu o linie subțire,

– trecerea unui corp funciar întreg sau a unei parcele dintr-o carte funciară în alta se face prin “transcriere” ,

– dacă de pe o coală de carte funciară se transcriu toate imobilele coala se „închide" sau se „sistează", înscriindu-se pe copertă „sistata” ramânând la locul ei pentru a permite reconstituirea istoriei imobilului respectiv.

Alte referiri ale legislației în vigoare, privind înscrierea corpului de proprietate, demne de reținut ar fi:

– terenurile ce aparțin domeniului public, fiind scoase din circuitul civil , nu se înscriu în cati funciare distincte, dacă legea nu prevede astfel, ci se trec într-un supliment de carte funciară;

Structura sistemului de carte funciară

Cartea funciară ca noțiune are, atât în vorbirea curentă cât și în legile și documentele oficiale, cel putin trei înțelesuri și sensuri diferite ce se deduc ușor din contextul frazei. În sensul său larg, material, cartea funciară este un ansamblu de documente diferite ca forme de prezentare (scrise sau/și desenate) și după conținutul informației (juridice sau/și tehnice).

Pentru gestionarea și conducerea cărții funciare ca instituție sau instanță, aceasta este arondată unei judecătorii, în cadrul căreia funcționează un „birou de carte funciară". Materialele amintite, grupate pe unități administrative (comune, orașe, municipii), se păstrează în condiții speciale de securitate, de conservare și de accesibilitate.

Ansamblul documentelor ce constituie „ cartea funciara" a unui teritoriu cuprinde,

în structura veche încă în vigoare, următoarele piese:

– colile (foile sau protocoalele) de carte funciară;

– planșele cadastrale denumite și „ schițe de c. f.”

– registrul parcelar sau simplu „parcelar”;

– registrul alfabetic al posesorilor;

– registrul de intrare și ieșire;

– dosarele cu înscrisuri folosite la înscriere.

Principiile sistemului de carte funciară

Instituția cărții funciare în ansamblu și-a afirmat autoritatea și a câștigat încrederea oamenilor, atât la noi cât și în alte țări, prin garantarea drepturilor tabulare ale deținătorilor de imobile, cu efecte din cele mai benefice pentru activitatea economică și socială. Prin modul de organizare și funcționare, sistemul răspunde integral și pe deplin cerințelor pubicității imobiliare la cel mai înalt nivel.

Soliditatea sistemului de carte funciarã este dată de regulile fundamentale, respectiv principiile ce stau la baza lui și care îi asigură o superioritate de necontestat. În legislația noastră de bază, cât și în cea actuală, nu se fac referiri directe la aceste principii, ele rezultă în mod expres și implicit din dispozițiile acestor legi.

Privitor la numărul și denumirea principiilor sistemului de carte funciarã, nu există un consens, un punct unitar reflectat în doctrină și în jurisprudență. Dimpotrivă, unele divergențe sunt recunoscute, nu numai de formulare ci chiar de fond, în ce privește conținutul acestora. Din aceste motive și pentru că lucrarea de fata nu este de spectalitate, cunoștintele prezentate se mentin la nivel de generalități.

Obiectivele la care se referă aceste principii sunt, de fapt, înscrierile de carte funciarã privitoare la:

– actele juridice prin care se constituie, se transmit, se modifică sau se sting drepturile reale privind imobilele funciare, precum și actele juridice ce dovedesc drepturi personale, fapte sau alte raporturi juridice în drepturile înscrise;

– titularii acestor drepturi, respectiv deținătorii de drept confonn actelor prezentate.

Elementele din partea I-a a cărții funciare (Foaia de avere), respectiv numărul topografic, categoria de folosință, suprafața, fiind furnizate și de competența cadastrului,

se preiau ca atare; ele pot fi verificate direct, la nevoie, prin cercetare locală.

Principiul publicității reale

La baza acestui principiu stă cerința legii de înscriere a drepturilor reale imobiliare și a tuturor raporturilor juridice în legatură cu bunurile din cartea funciarã, pentru ca ele să devină publice și astfel opozabile terților. Sistemul devine complet întrucât, în aceste condiții, publicitatea este efectivă:

– integrală, având în vedere că redă situația exactă a imobilelor din cartea funciarã prin înscrierea de acte și fapte juridice translative sau constitutive de drepturi reale imobiliare, operațiuni materiale, drepturi personale sau alte raporturi juridice legate de acestea;

– materială, deoarece conținutul cărții se consideră exact și de încredere atât sub raportul drepturilor înscrise cât și al datelor tehnice și economice, preluate din cadastru;

– formală, pentru că lucrările sunt publice, se pot consulta de oricine dacă își justitică interesul și se pot obține extrase și copii legalizate de pe acestea.

Publicitatea imobiliară are, prin înscrierile din cartea funciarã, drept efect, putere

doveditoare absolută, deoarece:

– dacă un drept real este înscris în favoarea unei persoane, se prezumă că dreptul există în folosul ei;

– dacă un drept s-a radiat din cartea funciarã, se prezumă că dreptul nu există.

Cuprinsul cărții funciare este garantat numai dacă drepturile înscrise au fost dobândite în condițiile prevăzute de lege, fraudarea este posibilă dar sistemul este astfel conceput încât permite identiticarea rapidă a neregulilor.

Principiul efectului translativ sau constitutiv de drept

În sistemul cărții funciare drepturile reale imobiliare se constituie, se modifică, se

strămută sau se sting numai prin înscrierea lor în coala de carte funciară. Acest principiu, care condiționează dobândirea unui drept prin înscriere în cartea funciară dă siguranță proprietătii și creditului întrucât: "

– impune posesorilor de bunuri materiale de a solicită înscrierea modificărilor ca o condiție de exercitare a drepturilor acestora,

– asigurã încrederea publică, cel mai de seamă obiectiv al sistemului, întrucât prin publicitatea drepturilor și operatiilor juridice referitoare la imobilele funciare, acestea devin opozabile "erga omnes" aparând proprietatea și siguranța creditorului;

– nerespectarea lui, respectiv a obligativității de înscriere în cartea funciară, încurajează neglijenta părților și generează conflicte;

– asigură concordanța la zi între cadastru și cartea funciară, condiție de bază a unei publicități imobiliare de încredere.

Unele excepții de la acest principiu sunt prevăzute totuși în legislația noastră. Astfel dobândirea unui drept real prin succesiune, accesiune, vănzare silită și expropriere are loc independent fată de înscrierea în cartea funciară. În mod similar, dreptul de proprietate se dobândește și prin naționalizare, confiscare, bunuri părăsite, prin care imobilele particulare trec în proprietatea statului.

Categorii de înscrisuri în cartea funciară

Înscrierea în cartea funciară este o mențiune făcută de un funcționar public competent care are ca obiect descrierea imobilelor, arătarea drepturilor reale și a celor personale precum și fapte și alte raporturi juridice în legatură cu acestea. Înscrierile și orice alte mențiuni făcute de la înregistrarea cererii și deschiderea cărții funciare până la

închiderea ei, se fac în coala cărții funciare precum și în celelalte documente anexă.

Categoriile de înscrieri în cartea funciară se diferențiază după conținutul lor specitic șise pot clasifica în funcție de:

– obiectul lor, unde sunt cuprinse întăbularea, înscrierea provizorie și notarea, toate prezentând o importanță juridică deosebită. Primele două se referă la drepturile reale imobiliare (tabulare), iar ultima la drepturile de creanță legate de imobilele cuprinse în cartea funciară;

– natura lor, când distingem înscrierea propriu-zisă, prin care se precizează dobândirea sau modificarea unui drept real imobiliar sau personal și rectificarea respectiv radierea, îndreptarea sau menționarea oricărei operațiuni când cuprinsul cărții funciare nu corespunde cu situatia juridică reală;

– durata lor, caz în care menționăm înscrierile definitive (perfecte), cu efecte de la data înregistrării cererii (întabularea, notarea, rectificarea), sau provizorii (imperfecte, condiționate), care devin opozabile terților sub condiția și în măsura justificării lor;

– efectul juridic, care asigură opozabilitatea față de terți (întabularea, înscriere provizorie și notarea), sau numai informarea acestora (notarea drepturilor personale, starea și capacitatea persoanelor)

Întabularea

Prin intabulare se înțelege înscrierea din coala cărții funciare prin care se dobândește, se modifică sau se stinge un drept real imobiliar. Din principalele trãsãturi ale operației rezultă că întabularea:

– are drept obiect drepturile reale imobiliare (tabulare), cum ar fi întabularea dreptului de proprietate a unui cumpărător de teren, a ipotecii, în favoarea creditorului, etc.

– este o înscriere obișnuită, normală, cu titlu definitiv, și perfectă, valabilă de la data înscrierii cererii, care nu necesită justificări ulterioare,

– este admisă numai pe baza unor acte juridice autentice, îtocmite în forma solemnă, sau emise de organe oficiale conform celor arătate anterior.

Întabularea pe baza unor acte sub semnătură privată devine contrară principiului

legalității.

Termenul de întabulare, provine de la registrele existente in sec XlI-XllI din Boemia-Moravia denumite "tabulae", în care se înscriau mutatțile privitoare la dreptul de

proprietate. în înțelesul de azi, întabulare înseamnă înscriere în cărțile funciare, pentru

că la noi acestea se păstrează sub alte forme, nefiind legate în registre.

Întabutarea dreptului de proprietate

Înscrierea acestui drept real imobiliar, reprezentativ, se face în baza normelor

generale amintite mai sus și a unor condiții specifice:

– asupra unui imobil (corp de proprietate) ce aparține unui singur proprietar, când numai acesta poate fi înscris în cartea funciară, ca titular al dreptului de proprietate;

– mai mulți proprietari pot fi înscriși în aceiași carte funciară numai în cazul proprietății imobiliare în indiviziune, caz în care fiecăruia i se arată cota-parte indiviză, sau în devălmășie, caz în care dreptul fiecăruia nu este determinat prin cote părți;

– o clădire poate face obiectul proprietății pe etaje sau pe apartamente, situație în care se fac duble înscrieri. În cartea colectivă la partea l-a se înscrie numărul topografic al imobilului, toate etajele sau apartamentele cu numerele lor de ordine precum și părțile de uz comun generale și speciale.

Cărțile funciare individuale cuprind un singur etaj sau apartament, identificat în partea l-a printr-un număr topografic fracționat: la numărător cu cel inițial, din cartea funciară colectivă, iar la numitor cu numărul roman, propriu apartamentului. Tot aici se arată și cota din părțile comune indivize cu celelalte apartamente (etaje). In partea a II-a

și a IIl-a a foii se înscrie proprietarul sau proprietarii cu cotele Ior, respectiv eventualele

sarcini ce grevează imobilul.

În toate cazurile, întabularea se execută la cererea celui îndreptățit, pe baza unor acte juridice autentice care diferă de la caz la caz: declarația expresă a titularului dreptului de proprietate, tranzacții executorii, sentințe executabile emise de organe administrative (în cazul exproprierilor pentru utilitate publică, naționalizare, confiscare).

-Imobilul cu nr. top 283, CF 197 Feleacu grădină cu suprafata de 167 stjp (601 mp.)

-Imobilul cu nr. topo 280 CF 66 Feleacu grădină cu suprafata de 480 stjp (1725 mp.)

-Imobilul cu nr. top 284 CF 66 Feleacu grădină cu suprafața de 167 stjp (601 mp.)

-Imobilul cu nr. top 285, CF 2076 Feleacu grădină în intravilan cu suprafața de 167 stjp (601 mp.)

-Imobilul cu nr. top 286, CF 2076 Feleacu grădină intravilan cu suprafața de 167 stjp (601 mp.)

Pentru întabularea imobilului înscris in TP nr. 5370/796 T 51, P 19 22, 1923, 1924,1925,1926 cu S de 3740 mp. propun in primă etapă dezmembrarea nr. top 283 in doua parcele cu nr. top noi astfel:

-Nr. topo nou 283/1 cu suprafata de 390 mp. care se va reanscrie in CF 197 in favoarea vechilor proprietar

-Nr. top nou 283/2 cu suprafata de 211 mp. care se va alipi cu nr. top 284 si 280 inscrie in CF 66 Feleacu, respectiv nr. top 285 si 286 inscrise in CF 2076 Feleacu rezultand imobilul cu nr. top nou 283/2, 284, 280, 285, 286 cu suprafata de 3740 mp.

1.5. baza geodezo-topografică din zonă

Rețeaua Geodezică de Stat este rețeaua de puncte de sprijin ce formează baza tuturor măsurătorilor. în funcție de distanța dintre puncte, de precizia măsurătorilor și calculelor, punctele ce formează Rețeaua Geodezică sunt:

de ordinul I, vârfurile triunghiurilor situate la 20-60 km;

de ordinul II, vârfurile triunghiurilor sunt intercalate în Ordinul I și la distanțe între 10-20 km;

de ordinul III, punctele se află în interiorul triunghiurilor de Ordinul II, la distanțe de 5-10 km;

de ordinul IV, punctele sunt situate în interiorul triunghiurilor de Ordinul III, situate la distanța medie de 3 km;

Triangulația geodezică de ordin superior este formata din puncte de Ordinul I, II și III, desfășurate de-a lungul paralelelor și meridianelor, alcatuind Rețeaua Primordiala, ce face legatura cu rețelele statelor vecine

Triangulatia geodezica de ordin inferior, constituie Rețeaua de Îndesire și este alcatuită din punctele de ordinul IV și V.

Rețeaua geodezică trebuie să asigure densitatea punctelor necesare în zona de lucru și în zona limitrofă, pentru executarea lucrărilor. În configurația rețelei vor fi cel puțin 4 puncte din rețeaua geodezica de sprijin, astfel încât, poligonul format să includă punctele rețelei de îndesire.

Rețeaua geodezică de îndesire și de ridicare se realizează prin triangulație, trilaterație, rețele de drumuiri poligonometrice sau prin înregistrari satelitare (Russu A., Boș N., Kiss A., – Geodezie – Topografie, Ed. Did. și Pedag., București, 1982.).

Figura 1.4. Retele de triangulatie ordinul I-III

(sursa: http://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/PLANIMETRIE-Retele-de-sprijin-64847.php/07.05.2018/13:00)

Tabel 1.1 Coordonatele punctelor din rețeaua de triangulație

Fig. 1.5: Rețeaua geodezică folosită pentru determinarea coordonatelor terenului suprapunând punctele rețelei peste ortofotoplanul comunei Feleacu utilizând softwerul Autocad Raster Design.

1.5.1. Proiecția stereografică 1970

Cu ocazia decretului nr. 305 din 1970 luna septembrie avâd in vedere activitatea geodezică, topofotogrammetrică și cartografică se prevede ca aceste lucrari necesare economiei naționale să se execute in proiecție stereografică 1970 și sistem de cote de referință Marea Neagra. Pentru unele activități științifice, pentru nevoile de apărare națională, pentru nevoile învățamântului, uzului public și de propagandă aceste lucrări vor putea fi executate și în alte sisteme.Proiecția a fost folosită la întocmirea planurilor topografice de bază la scările 1:2.000, 1:5.000 și 1:10.000, precum și a hărților cadastrale la scara 1:50.000.

În anul 1972 au fost stabilite de catre Direcția de geodezie și cadastru elementele care să caracterizeze proiecția stereo 1970:

Se menține elipsoidul de referință Krasovski (1940)

Adâncimea planului de proiecție este de aproximativ 3.2 km față de planul tangent la sfera terestră în punctul central. În urma intersecției dintre acest plan și sfera terestră de rază medie s-a obținut un cerc al deformațiilor nule cu raza apropiată de 202 km

Deformația relativă pe unitatea de lungime (1 km) în punctul central al proiecției este egală cu -25 cm/km și crește odată cu mărirea distanței față de acesta pană la valoarea zero pentru o distanță de aproximativ 202 km. După această distanță valorile deformației relative pe unitatea de lungime devin pozitive și ating valoarea de 63,7 cm/km la o depărtare de centrul proiecției de aproximativ 385 km.

Punctul central al proiecției (polul proiecției) este un punct fictiv; acesta nu este materializat pe teren, fiind situat aproximativ în centrul geometric al teritoriului României, la nord de orașul Făgăraș (Jibert). Coordonatele geografice ale acestui punct sunt de 25˚ longitudine estică și de 46˚ latitudine nordică

Fig. 1.6 Cercul de deformație nulă în proiecția Stereografică 1970

(https://www.ct.upt.ro/users/FloareaMariaBrebu/Cartografie_matematica.pdf/07.05.2018/14:26)

Principii ale proiecței Stereo 70 si aspecte specifice teritoriului Romaniei:

Teritoriul țării noastre poate fi încadrat într-un cerc întrucât are forma aproximativ rotundă. Limitele de hotar sunt incadrate in proportie de 90% intr-un cerc cu raza de 280 km si centrul în polul proiecției.

Unghiurile sunt nedeformate

Deformațiile areolare negative și pozitive sunt relativ egale, ceea ce permite o compensare a lor, adică prin reprezentarea in planul Proiecției Stereo70 este menținută suprafața totală a teritoriului.

Deformația liniară Dsec = D0 + L2 / 4R2 +L4 / 24R4 + …[km/km] Dsec=deformația regională

D0 = -0.000 250 000 km / km este deformația din punctul central

L este distanța de la punctul central al proiecție Stereografice 1970 la punctul din mijlocul laturii trapezului sau a distanței măsurate pe suprafața terestră

R = 6 378. 956 681 km este raza medie de curbură a sferei terestre pentru punctul central al proiecției

Fig. 1.7 Harta deformațiilor liniare relative

http://www.expertcadastru.ro/blog/81-stereo-70.html/23.05.2018/11:32

Proiecția punctelor de pe suprafața terestră pe planul proiecției Stereografice 1970 se realizeaza conform urmatoarei figuri:

Fig 1.8: Proiecția punctelor de pe suprafața terestră pe planul proiecției Stereografice 1970.

http://www.expertcadastru.ro/blog/81-stereo-70.html/23.05.2018/11:46

r- raza cercului deformațiilor nule avand aproximativ 202 km.

H-adâncimea planului de proiecție de aproximativ 3.2 km.

Punctele 1,2,3…..9 reprezintă puncte de pe suprafața Pământului.

Punctele 1’,2’,3’…….9’ reprezintă punctele de pe suprafața planului de proiecție Stereo 70.

Pentru facilitarea vizulaizării mărimii și caracterul deformațiilor liniare s-au folosit diverse color pentru a reprezenta planul de proiecție Stereo 70 astfel:

– roșu reprezentând valorile negative ale deformației, respective distanța din teren este mai mare decât distanța în plan.

– galben pentru a reprezenta valori aproximativ egale cu 0 ale deformațiilor, respectiv distanța din teren aproximativ egală cu distanța planului de proiecție

– albastru pentru a reprezenta valori positive, respective deistanța din teren mai mica decat distanța din planul de proiecție).

1.5.2. Sistemul de cote Marea Neagră 1975

Sistemul de referință utilizat pentru determinarea altitudinilor este denumit sitem de altitudini normale cu punct zero fundamental Marea Neagră 1975.

Punctul 0 fundamental a fost considerat reperul fundamental de tip I din Capela militară din Constanța, atitudinea lui fiind determinată prin intermediul lucrarilor de nivelment geometric reperat (anii 1962, 1963, 1964, 1970, 1972) și determinări gravimetrice.

Studiile care au fost efectuate după această perioadă au condus la ideea creării unui nou amplasament pentru punctul 0 fundamental, intr-o zonă stabilă, din punct de vedere geologic. Locul a fost ales la circa 53 km. de Constanța, între localitățile Tariverde și Cogealac.

Figura 1.9: Poziționarea pe hartă a localităților Tariverde și Cogealac

https://earth.google.com/web/@44.55258179,28.66837467,25.4994163a,36466.10548194d,35y,42.65214774h,43.26730607t,0r/23.05.2018/13:17

Pentru determinarea altitudinii punctelor topografice a fost necesar să se ia în considerare o suprafață de nivel, numit geoid, față de care să se poată determina atât înălțimile punctelor, cât și adâncimile punctelor barimetrice, situate pe fundul mărilor și oceanelor. Geoidul este considerat ca fiind suprafața linistită a mărilor și oceanelor, prelungită imaginar sub continente; în topografie e denumită suprafața de nivel zero. Pentru o anumită țară, suprafața de nivel zero se determină prin observații îndelungate (30-50 ani), executate fața de reperul fix numit zero fundamental, folosindu-se aparate speciale numite medimaremetre sau medimaregrafe.

La noi in țară hărțile construite în proiecția Gauss au toate cotele determinate față de nivelul Marii Baltice in portul Kronstadt (situat in vecinătatea orașului Sankt Petersburg). Pentru nevoi utilitare însă se intocmesc planuri topografice pe care relieful este reprezentat în raport de suprafața de nivel 0 a Marii Negre măsurată in portul Constanta. De menționat ca nivelul Mării Negre este mai coborat cu 0,529 m decat cel al Mării Baltice, ceea ce face ca valorile altitudinilor să difere în funcție de sistemul de referință utilizat.

Fig. 1.10 Altitudinea unui punct

http://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/Altimetria-Suprafata-de-nivel-94.php/29.05.2018/18:01

Ha = altitudinea absoluta (masurata fata de nivelul marii)

Hr = altitudinea relativa (masurata fata de nivelul unei terase)

CAPITOLUL 2

INSTRUMENTE ȘI METODE DE MĂSURARE

2.1. DESCRIEREA ȘI VERIFICAREA INSTRUMENTELOR UTILIZATE

Pentru efectuarea măsurătorilor din loc. Feleacu s-a utilizat o stație totală Leica TC 407.

Acest aparat este produs de firma Leica Geosystems, firmă care cuprinde stații totale electronice de înaltă calitate precum si dispositive GPS de înaltă precizie.

Tehnologia folosită ajută la ușurarea muncii de specialitate, instrumentul fiind ideal pentru ridicări topografice si lucrari de trasare.

Precizia acestui aparat este de 2’’ si 5’’.

Descărcarea datelor culese în teren se realizează utilizând softwerul Leica Geo Office Tools folosind un cablu special de descărcare.

Unele dintre cele mai importante caracteristici ale acestei stații sunt:

Taste interactive și ecran mare LCD

Dimensiune redusă și greutate scăzută

Tastă adițională numita trigger

Mișcare fină pe orizontală și verticală infinită și fără blocare

Laser pentru centrare standardizat

Fig. 2.1 Părți componente ale stației totale

http://www.statiitotale.ro/web/images/400_tps_ro.pdf/04.06.2018/11:10

Colimator

Lumină de ghidare EGL 3- Șurub de mișcare fină pe verticală

Baterie 5- Distanțier pentru bateriile GEB 111

Capac baterie 7- Ocular, clarificare reticul

Focusarea imaginii 9- Mâner de transport detașabil

Interfață serială RS232 11- Șurub de calare

Obiectiv cu EDM 13- Display

Tastatură 15- Nivelă sferică

Tasta On/Off 17- Tastă trăgaci -Trigger key

Șurub de mișcare fină pe orizontală

Fig. 2.2-Cutia stației totale și instrumente auxiliare

http://www.statiitotale.ro/web/images/400_tps_ro.pdf/06.04.2018/12:36

Adițional stației totale, în cutia prezentată au loc o multitudine de instrumente auxiliare care au ca scop asistența in procesul de măsurare din teren sau întreținere a stației. Aceste instrumente auxiliare sunt formate din:

1) Cablu de date 2) Ocular zenital

3) Contragreutate pt. ocularul zenital 4) Ambaza

5) Redresorul pt baterii si accesori 6) Inbusuri, parghii de rectificare

7) Baterie 8) Filtru solar

9) Baterie de schimb 10) Adaptorul principal pt redresor

11) Spacing bracket GHT 196 12) Ruleta pt inaltimea aparatului

13) Baston pt miniprisma 14) Statia totala

15) Mini prisma + montura 16) Mini tinta reflectorizanta

17) Manual de utilizare 18) Husa de protectie / parasolar

19) Varful bastonului mic

Erori instrumentale:

Fig. 2.3 Înclinările axei verticale

http://www.statiitotale.ro/web/images/400_tps_ro.pdf/04.06.2018/11:30

Această eroare este reprezentată de unghiul dintre verticala locului si axa instrumentului.Încliarile axei verticale nu reprezintă o eroare instrumentală și nu pot fi eliminate prin măsurători în ambele poziții ale lunetei. Orice posibile influențe la cercurile Hz si V sunt corectate de compensatorul electronic.

Fig. 2.4 Eroarea de colimație

http://www.gisresources.com/total-station-errors/04.06.2018/11:35

Eroare de colimație sau eroarea liniei de vizare este o eroare axială și apare atunci când linia de vizare nu este perpendiculară pe axa orizontală a instrumentulu.

Această eroare poate fi eliminată prin citiri în ambele poziții ale lunetei.

http://www.gisresources.com/total-station-errors/04.06.2018/11:40

Fig. 2.5 Eroarea de index

Citirile cercului vertical ar trebui să fie de 90° (100 gon). Când linia de vizare este orizontală. Orice deviație de la aceasta poartă denumirea de eroare de index. Odată cu determinarea erorii de index nivela electronică este ajustată automat.

Fig. 2.6 Meniul Stației totale utilizată pentru efectuarea măsuratorilor

2.2. METODE DE MĂSURARE UTILIZATE

2.2.1. Măsurarea unghiurilor

Pentru măsurarea unghiurilor orizontale se utilizează mai multe metode. Cele mai frecvent folosite metode sunt metoda diferențelor de citiri, metoda cu zero în coincidență și în situația în care se efectuează măsurători ale mai multor unghiuri din aceeași stație se folosește metoda turului de orizont.

Măsurarea unghiurilor orizontale prin metoda diferențelor de citiri

Acest procedeu se utilizează atunci când se măsoară un singur unghi din stație și se procedează astfel:

Se calează instrumental în stație, vizându-se cu luneta în poziția 1 către punctul A. După punctare se execută citirea la cercul orizontal a direcției unghiulare orizontale către A.

Se deblochează aparatul, se rotește în sens orar, se vizează și se punctează semnalul din punctual B, apoi se citește la cercul orizontal direcția unghiulară orizontală către B.

Fig. 2.7 Metoda simplă de măsurare a unghiurilor orizontale.

Topografie –Manea R. Editura Cartea Universitară, București, 2007

C1 direcția unghiulară orizontală citită din punctul de stație către punctul A

C2 direcția unghiulară orizontală citită din punctul de stație către punctul B

ω – unghiul orizontal dintre cele două direcții calculat ca diferență dintre acestea două

Măsurarea unghiurilor orizontale prin metoda în tur de orizont

Metoda se folosește pentru efectuarea de măsurători a mai multor unghiuri dintr-un singur punct de stație, dar și când se dorește măsurarea unui singur unghi din stație, cum este cazul drumuirilor.

Fig. 2.8 Metoda turului de orizont

Topografie –Manea R. Editura Cartea Universitară, București, 2007

După instalarea aparatului în punctul de stație, această metodă presupune măsurarea direcțiilor orizontale prin vizare către punctele A,B,C,D. După citirea direcțiilor orizontale către punctele A,B,C,D turul de orizont se încheie cu o nouă citire spre punctul de început (A).

După efectuarea măsurătorilor pe teren se verifică eroarea de neânchidere în tur de orizont, aceasta reprezentând diferența dintre citirile direcției orizontale către punctul de început și sfârșit al măsurătorilor.

Măsurarea unghiurilor orizontale prin metoda repetiției

Constă în măsurarea unui unghi de mai multe ori pornind cu zero în aparat, pe sectoare succesive ale limbului, prin acumularea primului unghi la al doilea, ale acestora la al treilea etc. Mărimea unghiului va rezulta din ultima citire înregistrată raportată la numărul măsurătorilor.

Fig. 2.9 Metoda repetiției

Topografie –Manea R. Editura Cartea Universitară, București, 2007

Măsurarea unghiurilor vertical

Unghiurile verticale se vor citi direct în aparat, fără a fi calculate prin diferență de direcții cum am făcut în cazul unghiurilor orizontale, astfel:

După instalarea in punctul A, măsurăm înălțimea aparatului care este reprezentată de distanța pe vertical de la țarușul de stație la axa orizontală a aparatului,

Vizăm pe mira amplasată în punctul B astfel încât firul reticular orizontal să se proiecteze pe miră la diviziunea corespunzătoare înălțimii aparatului

Fig. 2.10 Măsurarea unghiului vertical.

Topografie –Manea R. Editura Cartea Universitară, București, 2007

Instrumente utilizate la măsurarea directă a distanțelor

Pentru măsurarea direct a distanțelor pe teren se folosesc rulete sau pangici. Panglica este o bandă de oțel avand lungimi de 20, 25, 30,50 m. Sunt divizate în metri, decimetri, centimetri, primul metro având și diviziuni milimetrice.

Ruletele au dimensiuni de 2-20 m și sunt divizate pe întreaga lungime în m,dm,cm,mm. Secțiunea lor este mai mica decât cea a panglicilor și se utilizează în general la măsurarea distanțelor mici.

Fig. 2.11 Ruletă pentru măsurarea distanțelor.

2.2.2.Metodele de ridicare folosite

Metoda drumuirii

Pentru realizarea unei drumuiri trebuie să se țină cont de anumite condiții, și anume:

Punctele de drumuire să fie fixe, între ele să existe vizibilitate reciprocă si să fie situate în apropierea punctelor de detaliu ce trebuie ridicate

Distan,ele dintre puncte să varieze între 30-300m

Lungimea laturilor unei drumuiri să nu depășească 2000 de metri în intravilan si 3000 de m. În extravilan

Numărul laturilor unei drumuiri variază între 15-18, dar în mod excepțional poate ajunge până la 30

Ca primă operațiune a drumuirii ar fi alegerea și marcarea punctelor de drumuire. În general marcarea se face prin țăruși din lemn și de fier în intravilan. Cele mai importante puncte de drumuire se bornează.

În continuare se măsoară lungimile laturilor de drumuire înainte și înapoi, unghiurile de pantă de la A la B și de la B la A și unghiurile orizontale. Atât unghiurile de pantă, cât și cele orizontale se vor măsura în pozția I și II ale lunetei. În continuare se realizează valori medii pentru distanțe, unghiuri de pantă și unghiuri orizontale.

Deoarece de cele mai multe ori distanțele măsurate sunt înclinate trebuie să se reducă la orizont cu formula d=l *cos α, apoi se calculează orientările laturilor de drumuire,iar cu distanțele reduse la orizont se calculează coord relative ∆x și ∆y, apoi coordonatele absolute X și Y.

Fig. 2.11 Drumuirea sprijinită pe capete

http://www.scritub.com/stiinta/arhitectura-constructii/Drumuirea-planimetrica102714517.php/12.06.2018

Metoda radierii sau metoda coordonatelor polare

După ce se realizează rețeaua de puncte de sprijin, se continuă măsurătorile pe teren în vederea ridicării punctelor de detaliu, puncte care definesc limite de propietate, construcții, garduri, stâlpi,etc. Metoda utilizată pentru ridicarea acestor puncte de detaliu este metoda radierii, sau metoda coordonatelor polare. Pentru măsurarea de unghiuri în metoda radierii se amplasează aparatul în unul dintre punctele de drumuire ca de exemplu S1. Din acesta se vizează către punctele radiate 3,4,5 și se determină astfel unghiurile ω 1, ω 2, ω 3. Se măsoară de asemenea și distanțele S1-3, S1-4, S1-5, etc. Pentru control se măsoară și distanțele punctelor radiate. Punctelor radiate li se calculează și coordonatele rectangulare. Pentru acestea sunt necesare unghiurile ω și orientările θ. Unghiurile ω se măsoară cumulat, având originea comună pe direcția laturii de drumuire S1 și S2.

Fig. 2.12 Drumuire + radiere

http://www.scritub.com/stiinta/arhitectura-constructii/METODE-DE-RIDICARE-IN-PLANIMET24848.php/12.06.2018

2.3. OPERAȚII GEODEZO-TOPOGRAFICE EFECTUATE

2.3.1. Lucrări de teren

În vederea realizării documentației de primă înscriere a terenului din comuna Feleacu în primă fază s-au studiat documentele puse la dispoziție de către proprietari și s-au stabilit actele necesare pentru realizarea documentației cadastrale.

În a doua fază s-a realizat identificarea și localizarea imobilului prezentându-ne la fața locului împreună cu proprietarii care au indicat limitele de proprietate materializate cu garduri de plasă pe latura de sud și est, iar pe latura de nord cu gard de lemn, latura de vest este neâmprejmuită.

In teren, ridicarea topografică a fost executată cu stația totală Leica TC 407 prin metoda drumuirii combinată cu radierea. Punctele de stație au fost materializate cu țăruși din lemn.

S-a efectuat verificarea rețelei de sprijin utilizată, deoarece coordonatele punctelor geodezice pot fi modificate.

2.3.2. Lucrări de birou

După realizarea măsurătorilor din teren s-a trecut la următoarea etapă, care constă în prelucrarea datelor folosind programe de specialitate, în cazul de față, s-a folosit programul Leica Geo Office Tools prin intermediul căruia se descarcă măsurătorile din teren în PC utilizând un cablu special.

Fig. 2.13 Cablul utilizat pentru descărcarea stației totale.

Fig. 2.14 Leica Geo Office Tools

După descărcarea aparatelor s-a realizat:

Unirea punctelor descărcate pentru obținerea conturului imobilului în cauză

Realizarea de diverse cereri și contracte între autorizat și beneficiari

Realizarea de diverse planuri la diverse scări cum ar fi plan de situație și plan de încadrare în zonă, care au deservit în cazul de față la emiterea actelor succesorale

Analizarea actelor de proprietate și de succesiune

Realizarea documentației cadastrale care conține borderou de piese, cereri tip, acte de identitate, acte de proprietate (Titlu de proprietate, Cf-uri vechi), acte succesorale, inventar de coordonate, calcul analitic al suprafeței, memoriu tehnic cu descrierea minuțioasă a situației juridice existente, plan de amplasament și delimitare conform standardelor ANCPI.

Înregistrarea documentației în baza de date ETERRA 3

Scanarea tuturor actelor aduse de proprietari, etc.

2.4. PREZENTAREA SOFTURILOR DE PRELUCRARE UTILIZATE

2.4.1. Aplicația Microsoft Excel

Microsoft Excell este unul din programele oferite de pachetul „Microsoft Office” pus la dispoziție de către corporația Microsoft

Este unul dintre cel mai cunoscut și utilizat program pentru calcul tabelar, permițând efectuarea de operații complexe precum calcule, sortâri, reprezentări grafice, etc. Poate fi foarte util în cadrul firmelor, spitalelor, rezultate științifice, oferind detalii importante despre angajați, pacienți etc.

Cel mai semnificativ avantaj îl constituie faptul că îl poate folosi orcine, datele fiind foarte ușor de introdus, permițând utilizatorilor sa exporte datele introduse în alte softuri compatibile mai mult sau mai puțin cu sistemul de operare Windows.

Foaia de lucru este constituită sub formă tabelară din linii și coloane, coloanele fiind numerotate cu literele alfabetului latin de A…..AB,BZ…, iar liniile sunt numerotate cu numere arabe de la 1.

2.4.2. Editorul Microsoft Word

Acest program este un processor de text, făcând parte din pachetul Microsoft Office, datând din anul 1983 și purtând denumirea de Multi-Tool Word.

Softul cuprinde o serie amplă de abilități având nenumărate fonturi putând recunoaște aproape orce limbă. Se pot insera tabele, se poate personaliza și colora scrisul în absolut sub ce formă dorește utilizatorul precum și multe alte editări textuale.

Există și posibilitatea transformării unei pagini scanate, a unei fotografii sau a unui fișier PDF în document Word. Există foarte multe aplicații destinate pentru a realiza acest lucru, care poartă numele OCR (Optical Character Recognition – recunoaștere optică a caracterelor).

2.4.3. Programul AutoCAD

AutoCad este un program care este utilizat în proiectarea planurilor de constructie, modelare 3D, având posibilitatea de a măsura dimensiuni liniare și unghiulare. Are o interfață dinamică, putându-se schimba în funcție de preferințele utilizatorului (Autocad Classic, Modelare 3D, 3D Basics, etc).

Extensia originală a programului este de tip dwg și dxf, însă are o multitudine de alte extensii pentru a oferi compatibilitate cu alte softuri, cum ar fi dws, dwt.

Acesta este cel mai răspândit mediu de grafică și proiectare asistată de calculator,

având aplicabilitate în extrem de multe domenii cum ar fi topografie, arhitectură, geografie, amenajări interioare, astronomie, industria automobilelor,etc.

Prima versiune a acestui program a apărut in 1982 sub denumirea de MicroCad, ajungându-se în prezent până la versiunea AutoCad 2019.

Asociat programului Autocad se pot folosi softuri precum profile LT, topo LT, Raster Design care este un editor de imagini, hărți, planuri, permițând tăierea și deformarea acestora dupa bunul plac al utilizatorilor, încărcarea de ortofotoplanuri,etc.

Compania Autodesk a mai lansat softuri specializate pe anumite domenii: AutoCAD Architecture, AutoCAD Electrical, AutoCAD Mechanical, AutoCAD Overlay, AutoCAD Land Desktop, AutoCAD Map, AutoCAD Civil 3D.

Fig 2.17 Interfață Autocad 2012

2.4.4. Programul TopoLT

Acesta este un program asociat softului Autocad, care se încarcă din Autocad folosind funcția „Load Application” din rubrica „Tools”.

Cel mai adesea acest program, în domeniul topografiei folosește funcții precum „coordinates>draw points” pentru inserarea de mai multe puncte de-o dată, conform figurii 2.18 de mai jos.

Fig. 2.18 Introducere coordonate utilizând Topo LT

Se poate utiliza și funcția de la Point>insert point pentru a introduce un singur punct.

O altă funcție foarte des folosită și importantă în domeniul topografiei și cadastrului este calculul de suprafață care se accesează din „Areas>Calculate and record”;această funcție are rolul de a determina coordonatele planimetrice absolute X și Y fiecărui punct care constituie conturul unui teren sau a unei construcții, precum și de a numerota aceste puncte.

Fig. 2.19 Utilizare funcția calcul suprafața pentru determinarea coordonatelor

În continuare vom vedea funcția „3D model>build 3d model” pentru a genera un model 3D a terenului nostru.

Fig. 2.20 Generare model 3D

După generarea modelului 3D vom putea realiza curbe de nivel folosind funcția „3d Model>draw contur levels” conform imaginii de mai jos.

Fig. 2.21 Generare curbe de nivel

Utilizând funcția “3d Model>calculate volume” putem genera volumul unui teren

Fig. 2.22 Calculare volum folosind topo LT

CAPITOLUL 3

PREZENTAREA TEORETICĂ A MODELELOR MATEMATICE UTILIZATE ÎN PRELUCRAREA OBSERVAȚIILOR (ÎN CORELARE CU STUDIU DE CAZ)

3.1. cOMPENSAREA REȚELEI DE TRIANGULAȚIE

Pentru efectuarea unei ridicări topografice este necesară existența unei rețele de sprijin constituită din puncte de triangulație. Forma si dimensiunea rețelei de triangulație depind de mărimea și forma suprafeței de ridicare.

Există mai multe metode pentru a realiza compensarea rețelei de tringulație: metoda măsurătorilor condiționate (variația unghiurilor și a direcțiilor) și metoda măsurătorilor indirecte (variația coordonatelor punctelor).

Înainte de a începe calculele de compensare, direcțiile măsurate pe teren se verifică, se reduc la centrele punctelor și, în cazul vizelor lungi, se reduc în planul de proiecție. Rețeaua se verifică altimetric și planimetric deoarece se poate întâmpla ca poziția inițială a punctelor constituiente să se fi deplasat.

Fig. 3.1 Rețeaua de triangulație

Tab. 3.1 coordonatele rețelei

Tab. 3.2 Valorile unghiurilor

3.1.1. Stabilirea numărului de ecuații și de condiții

Numărul condițiilor geometrice ”r” se stabilesc în funcție de natura rețelei și este dat de diferența dintre numǎrul observațiilor efectuate ”ne” și numǎrul observațiilor strict necesar”nsn”:

Numǎrul total de ecuații interioare “r”se calculeazǎ cu relația:

r = ω – 2(p -2) = ω – 2p + 4 =>

unde:

r numărul total de ecuații de condiții;

ω numărul unghiurilor măsurate;

2(p-2) numǎrul strict necesar de unghiuri mǎsurate pentru determinarea unui numǎr de (p-2) puncte din rețea;

p numărul total de puncte.

Numǎrul ecuațiilor de pol sau de laturi se stabilește după formula:

S = l-{1+2(p-2)} = l – 2p + 3=>

unde: S – numărul ecuațiilor de laturi (de pol);

l – numărul total de laturi;

p – numărul total de puncte.

3.1.2. Scrierea condițiilor geometrice

△A-B-C: <2+<3+<4+<5=200g

△A-D-C: <1+<8+<7+<6=200g

△A-D-B: <1+<2+<3+<8=200g

3.1.2.2. Condiția de tur de orizont

Suma unghiurilor situate în jurul unui punct și care formează un tur de orizont complet trebuie să fie egală cu 400g.

<1+<2+<3+ … + <8 = 400g

3.1.2.3. Condiția de pol sau de laturi

.Rezolvarea s-a efectuat utilizând teorema sinus

3.1.3 Scrierea sistemului ecuațiilor de erori

1+2+7+8=200g+w1 => w1=(1+2+7+8)-200g

v1,v2,v7,v8 reprezintă valorile cele mai probabile ale unghiurilor măsurate, suma unghiurilor probabile compensate (1),(2),(7) și (8) să fie egală cu 200g:

<1=1+v1

<2=2+v2

<3=3+v3

<4=4+v4

<5=5+v5

<6=6+v6

<7=7+v7

<8=8+v8

Tabel 3. 3. Calculul neânchiderii w în triunghiuri4

3.1.4. Calculul corecțiilor

Sistemul are 4 ecuații cu 8 necunoscute și se rezolvă prin atașarea condiției [vv]= minim și astfel se ajunge la sistemul normal de ecuații de forma:

[aa]k1+[ab]k2+[ac]k3+[ad]k4+w1 = 0

[ba]k1+[bb]k2+[bc]k3+[bd]k4+w2 = 0

[ca]k1+[cb]k2+[cc]k3+[cd]k4+w3 = 0

[da]k1+[db]k2+[dc]k3+[dd]k4+w4 = 0

Sistemul se mai poate scrie și așă:

[aa]k1+[ab]k2+[ac]k3+[ad]k4 + W1 = 0

[bb]k2+[bc]k3+[bd]k4 + W2 = 0

[cc]k3+[cd]k4 + W3 = 0

[dd]k4 + W4 = 0

Prin rezolvarea sistemului normal de ecuații rezultă corelatele k1, k2, … k6

Cu ajutorul acestora se calculează corecțiile:

vi = aik1 + bik2 + cik3 + dik4 + eik5 + eik6,

i = 1, 2, … 12

Coeficienții ecuațiilor normale s-au calculat după schema redusă de calcul din tabelul următor:

Tabel 3.4 Calculul ecuațiilor normale

În continuare vom folosi metoda reducerilor succesive utilizănd schema Gauss-Dolittle. Această metodă se bazează pe eliminarea necunoscutelor în mod succesiv.

Tabel 3.5 Schema Gauss-Dolittle

În continuare vom efectua calculul corecțiilor

Tabel 3.6 Calculul corecțiilor

Calculul unghiurilor compensate:

Tabel 3.7 Calculul Unghiurilor compensate

1.6. Verificarea matriceală a calculelor

Avem matricea de baza, B:

Matricea de erori, ω:

Folosim următoarele relații pentru corelate și corecțiile unghiurilor

Tabel 3.8 verificarea corelatelor

3.2. Calculul orientărilor

Considerând punctele 1 și 2, orientările laturilor se calculează pornind de la orientarea de plecare și de închidere cunoscută Ѳ1-2, și unghiurile compensate,

Fig. 3.2 Orientarea

Tabel 3.9 Orientarea A-B

=

Restul orientărilor se calculează conform tabelului următor:

Tabel 3.10

3.3. CALCULUL LATURILOR

Calculul laturilor (distanțe orizontale dintre puncte) pornind de la doua puncte de coordonate cunoscute din rețeaua de triangulație. Pentru determinarea lungimilor laturilor rețelei de triangulație vom aplica teorema sinusurilor, din aproape în aproape.

Pentru a determina distanța dintre punctul A și B s-a utilizat formula:

Tabel 3.11 Calculul laturilor.

Din triunghiul ABC:

K1=Dab/sin2=3059.26

Dbc=K1*sin(3+4)=1760.11

Dca= K1*sin(5)=2700.96

Din triunghiul ADC:

K2=Dca/sin(1)= 4700.92

Dad=k2*sin(6)=2024.53

Ddc=k2*sin(7+8)=1562.99

Din triunghiul ADB:

K3=Dad/sin(1+2)=1651.49

Dab=k3*sin(3)

Dbd=k3*sin(8)

3.4 Calculul coordonatelor

După calculul orientărilor si a distanțelor orizontale dintre puncte se poate efectua calculul coordonatelor rețelei de sprijin folosind formulele:

– coordonatele punctului curent,

– coordonatele punctului din spate

Tabel 3.12 Calculul coordonatelor punctelor rețelei de triangulație

Diferențele dintre coordonatele calculate și cele inițiale trebuie sa se încadreze într-o toleranță de 15 cm.

Tab. 3.13 Diferențe între coordonatele calculate și cele inițiale

3.6. DEZVOLTAREA REȚELEI DE SPRIJIN

3.6.1. Încadrarea planimetrică

Îndesirea rețelei s-a realizat prin încadrarea a unui punct, și anume punctul P. Coordonatele provizorii ale punctului “1” au fost determinate cu ajutorul metodei coordonatelor baricentrice. Relațiile de calcul aferente acestei metode sunt asemǎnǎtoare mediei aritmetice ponderate. Coordonatele provizorii ale punctului “P” au fost determinate prin retrointersecție cu ajutorul metodei coordonatelor baricentrice.

Retrointersecția reprezintă determinarea coordonatelor unui punct de stație în raport de minim 3 puncte vechi.

Procedeul coordonatelor baricentrice este cel mai potrivit mod re rezolvare a retrointersecției

În utilizarea acestui procedeu trebuie să se țină seama de notații, adica p1 care înmulțește coordonatele X1 și Y1 ale punctului P șa se determine funcție de unghiul existent în P și α

La utilizarea acestul procedeu, este foarte important de reținut, că între notații trebuie să existe o legătură perfectă și anume: ponderea p1 care înmultește coordonatele X1 si Y1 ale punctului 1, să se calculeze în funcție de unghiul 1, existent în 1 și α.

Fig.3.3 Metoda retrointersecției

Coordonate provizorii P

Tab. 3.14 Calculul coordonatelor provizorii ale punctului P36

Coordonatele absolute plane ale punctului P se obțin cu relațiile:

Tab. 3.15 Calculul coeficiențiilor de direcție

În ceea ce privește calculul termenilor liberi (tabel 3.20), aceștia se calculeză folosind următoarea formulă: Өm= ri +zm,

ri reprezintă valoarea cea mai probabilă a direcției măsurată

zi reprezintă valoarea cea mai probabilă a orientării direcției zero a limbului.

Tab. 3.16 Calculul termenilor liberi

Tab. 3.16 Calculul coeficientilor ecuațiilor normale

Tab. 3.17 Calculul coeficienților ecuațiilor normale

Tab. 3.18 Schema Gauss-Doolittle

Tab. 3.19 Valorile corecțiilor coordonatelor punctului de îndesire

Precizia de încadrare se calculeazǎ cu relațile:

n= numǎrul ecuațiilor sistemului inițial;

k – numǎrul necunoscutelor inițiale;

Q11,Q22 – coeficienți de pondere.

Valoarea cea mai probabilǎ a punctului încadrat se obține cu relațiile :

(X1)=X1+∆X

(Y1)=Y1+∆Y

Metoda matricială:

Ecuația matriceală a sistemului de ecuații se prezintă sub forma:

unde : A – matricea coeficienților;

X – matricea necunoscutelor;

l – matricea termenilor liberi;

V – matricea corecțiilor valorilor măsurate.

Punând condiția de minim = minim se determină matricea necunoscutelor care se prezintă sub forma:

Tab. 3.20 Matricea A

A transpus:

Tab. 3.21 transpusa matricei A

Tab 3.22 Matricea ponderilor

Tab. 3.23 At*p

Tab. 3.24 (Atp)*A

Tab. 3.25 (At*P*A)-1

Tab. 3.26 (At*p*A)-1*At*p

Tab. 3.27 verificare între Gauss și matricială

3.7. REALIZAREA REȚELEI DE RIDICARE

Drumuirea este o tehnică prin care se realizează îndesirea rețelei geodezice, având ca scop radierea punctelor de detaliu din teren.

Pentru realizarea unei drumuiri trebuie să se respecte anumite condiții, și anume:

Punctele trebuie să fie fixe și între ele să existe vizibilitate reciprocă și să fie amplasate astfel încât să se poată ridica detaliile.

Distanța dintre puncte poate varia între 30-300 m.

Lungimea laturilor din intravilan să nu depășească 2000 m și 3000 m. În extravilan

Pentru radierea detaliilor s-a ales o drumuire sprijinită formată din 4 stații

Fig. 3.4 Drumuire sprijinită la două capete

Date cunoscute pentru poligonația sprijinită

Tab. 3.28 Date cunoscute pentru poligonație

Calculele efectuate pentru poligonația sprijinită sunt prezentate în tabelul 3.29

3.8. RIDICAREA DETALIILOR Planimetrice

Prin ridicarea detaliilor se înțelege ansamblul operațiilor de măsurare, calculare și reprezentare pe plan a situației din teren. Ridicarea detaliilor planimetrice se sprijină pe o serie de puncte cunoscute, ce formează rețeaua de sprijin a ridicării. Sistemul de sprijin planimetric trebuie sa fie reprezentat la nivelul terenului de o rețea geodezică formată din puncte marcate în teren și de coordonate în acel sistem.

Forma și dimensiunile rețelei depinde de forma și dimensiunile suprafeței ridicate, relieful acestei, gradul de acoperire a suprafeței cu detalii naturale și artificiale, scara planului topografic

Reprezentarea planimetrică a unei suprafețe ridicate este unitară, omogenă și continuă numai dacă se utilizează metode adecvate de măsurare bazate pe o rețea geometrică corect realizată. În vederea ridicării detaliilor se realizează pe teren o bază de ridicare planimetrică care îndesește rețeaua de sprijin prin intersecții și drumuiri cu stația totală.

Metoda se aplică în mod curent în orice teren, oriunde se poate duce o viză și se poate măsura o distanță direct sau indirect, determinând astfel poziția relativă a unor puncte față de punctele rețelei de ridicare.

Tabel 3.30 Date culese din teren

Tabel 3.31 Calcule efectuate pentru radiere

CAPITOLUL 4

PREZENTAREA REZULTATELOR CORELATE CU TEMA LUATA IN STUDIU

4.1 PRIMA ÎNSCRIERE

Prima înscriere a bunurilor imobile în sistemul integrat de cadastru și carte funciară se realizează la cerere în baza înscrisului doveditor al actului sau faptului juridic de dobândire sau constituire a dreptului real, certificatului fiscal eliberat de primăria comunei de care aparține imobilul, documentației cadastrale recepționate prin care se atribuie numărul cadastral.

Se întocmește documentație cadastrală de primă înscriere în sistemul de cadastru și carte funciară, cu atribuire de număr cadastral, pentru înscrierea unei construcții, care a fost edificată pe un teren înscris într-o carte funciară deschisă, pentru dezlipirea sau alipirea unor imobile înscrise în cărți funciare deschise.

La deschiderea cărții funciare noi, pentru imobilul căruia i se atribuie număr cadastral ,se preia informația din partea a II-a și a III-a a cărții funciare deschise, iar suprafața și categoria de folosință se preia din documentația cadastrală. Încheierea de carte funciară se comunică tuturor persoanelor interesate.

Documentația cadastrală de primă înscriere conține:

Borderou;

Dovada achitării tarifului, dacă este cazul;

Cererea de recepție și înscriere;

Declarația pe proprie răspundere cu privire la identificarea imobilului măsurat;

Copiile actelor de identitate ale proprietarilor și ale altor titulari de drepturi reale persoane fizice/adeverință emisă de către Serviciul Public Comunitar de Evidența Populației din care să rezulte datele de identificare sau certificatul constatator, în cazul persoanelor juridice;

Copia extrasului de carte funciară pentru informare sau copia cărții funciare, dacă este cazul;

Certificatul fiscal eliberat de primăria în circumscripția căreia se află imobilul respectiv;

Originalul sau copia legalizată a actelor în temeiul cărora se solicită înscrierea;

Inventarul de coordonate al punctelor de stație și al punctelor radiate,

Calculul analitic al suprafețelor;

Memoriul tehnic;

Fișa imobilului;

Planul de amplasament și delimitare;

Înregistrare în Eterra3.

În cazul imobilelor situate în intravilan a căror suprafață este mai mare cu până la 10% față de cea din actele de proprietate, se realizează în baza documentației cadastrale care conține suplimentar următoarele acte: eclarația pe propria răspundere a solicitantului dată în fața persoanei autorizate și un proces verbal de vecinătate, semnat de către de către vecinii proprietarilor.

Prima înscriere a terenurilor din extravilan a căror suprafață este cu până la 5% mai mare fața de suprafața trecută în actele de proprietate se realizează în baza documentației cadastrale de primă înscriere care va conține suplimentar documentele: declarația pe propria răspundere a solicitantului dată în fața persoanei autorizate, declarația pe propria răspundere a solicitantului dată în fața persoanei autorizate și un proces verbal de vecinătate, semnat de către proprietarii imobilului vecin cu limita nematerializată cu gard sau cu limita care nu este delimitată de un detaliu stabil în timp (canal, curs de apă, drum, sau alte elemente liniare)

În situția în care suprafața rezultată din măsurători este mai mică de cât în actele de proprietate, se realizează documentație cadastrală și declarație notarială pe propria răspunere.

În situația în care în urma măsurătorilor rezultă o suprafață a terenului mai mare cu peste 10% față de suprafața înscrisă în actele de proprietate din intravilan și cu 5% pentru imobilele situate în extravilan documentația cadastrală se respinge.

4.2 Documentația cadastrală de primă înscriere pentru terenul situat în intravilanul comunei Feleacu:

ANEXA NR. 1.29 la regulament

Nr. de înregistrare/data……………../…………..

BORDEROU

Adresa imobilului: UAT FELEACU INTRAVILAN

Proprietari:

Persoană autorizată:

Număr pagini documentație:

Numarul de ordine al documentației din registrul de evidență a lucrărilor: 64/16.05.2017

Conținutul documentației:

borderou;

dovada achitării tarifului;

cerere receptie inscriere anexa nr. 1.31;

declaratie nr. 64/16.05.2017 anexa nr. 1.32;

declaratie buletin legea 677-2001;

copii ale actelor de identitate ale proprietarilor;

TP nr. 5370 din 18.07.1994-copie xerox

CF nr. 147480 din 30.08.2016-copie xerox

CF 147398 din 30.08.2016-copie xerox

CF 186084 din 04.11.2016-copie xerox

Sentinta civila nr. 8729/2013 din 29.05.2013-copie xerox

Decizie civila nr. 600/2013 din 19.11.2013-copie xerox

Certificat fiscal nr. 5487 din 12.04.2016-copie xerox

Incheiere de respingere nr. 213620 din 22.12.2016-copie xerox

inventar de coordonate;

calcul analitic al suprafetei;

memoriu tehnic;

plan de amplasament și delimitare;

PFA

SINTAMAREAN DORIN

ANEXA NR. 1.31 la regulament

OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ CLUJ-NAPOCA

BIROUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ CLUJ-NAPOCA

CERERE DE RECEPȚIE ȘI ÎNSCRIERE

Subsemnatul(a) Nicoara Rozalia domiciliat in loc. Feleacu, nr. 557, jud. Cluj legitimat (a) cu CI seria KX nr 640912 CNP 2550926120743, tel./fax..…… e-mail:………împuternicesc persoana fizică/juridică SINTAMAREAN DORIN, conform contract/angajament nr 33 data 09.03.2018 , pentru înregistrarea documentației la OCPI și vă rog să dispuneți:

I. OBIECTUL RECEPȚIEI:

– prima înscriere

– actualizare informații cadastrale:

– înscriere/radiere construcții

– modificarea limitei de proprietate

– modificarea suprafeței imobilului

– actualizare categorii de folosință/destinații

– repoziționare

– alte informații tehnice cu privire la imobil- inscriere intravilan si adresa

– documentația de identificare a amplasamentului imobilului situat pe un alt UAT

– documentație de atribuire număr cadastral

– documentație pentru dezlipire/alipire teren

– documentație de prima înregistrare UI

– documentație pentru apartamentare

– documentație pentru dezlipire/alipire UI

– documentație pentru reapartamentare

– documentație pentru mansardare

– documentație pentru descrierea dezmembrămintelor dreptului de proprietate

– documentație pentru reconstituirea cărții funciare pierdute, distruse sau sustrase

II. OBIECTUL ÎNSCRIERII:

– intabularea dreptului de proprietate asupra terenului

– înscrierea provizorie **.

– notarea ***

IMOBILUL: loc. Feleacu intravilan , jud. Cluj

ACTUL JURIDIC care justifică cererea, anexat în original sau în copie legalizată :

-TP nr. 5370 din 18.07.1994

– CF nr. 147480 din 30.08.2016

– CF 147398 din 30.08.2016

– CF 186084 din 04.11.2016

– Sentinta civila nr. 8729/2013 din 29.05.2013

– Decizie civila nr. 600/2013 din 19.11.2013

– Certificat fiscal nr. 5487 din 12.04.2016

Solicit comunicarea răspunsului:

prin poștă

la sediul biroului teritorial

fax nr…………………….

PROPRIETAR

Nicoara Rozalia PFA

SINTAMAREAN DORIN

DECLARAȚIE

Subsemnatul(a) Nicoara Rozalia domiciliat , jud. Cluj legitimat (a) cu CI seria KX nr CNP

Declar că am luat cunoștință de prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date și sunt de acord ca datele mele personale să fie prelucrate de către ANCPI/OCPI CLUJ în conformitate cu dispozițiile legale.

Data: 09 03 2017 Semnătura:

DECLARAȚIE

Subsemnatul(a) Simon Maria domiciliat in loc. , jud. Cluj legitimat (a) cu CI seria nr CNP .

Declar că am luat cunoștință de prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date și sunt de acord ca datele mele personale să fie prelucrate de către ANCPI/OCPI CLUJ în conformitate cu dispozițiile legale.

Data: 09 03 2017 Semnătura:

DECLARAȚIE

Subsemnatul(a) Crisan Daniela-Gabriela domiciliat in loc. , , jud. Cluj legitimat (a) cu CI seria nr CNP .

Declar că am luat cunoștință de prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date și sunt de acord ca datele mele personale să fie prelucrate de către ANCPI/OCPI CLUJ în conformitate cu dispozițiile legale.

Data: 09 03 2017 Semnătura:

DECLARAȚIE

Subsemnatul(a) Muntean Maria domiciliat in loc. , jud. Cluj legitimat (a) cu BI seria nr CNP .

Declar că am luat cunoștință de prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date și sunt de acord ca datele mele personale să fie prelucrate de către ANCPI/OCPI CLUJ în conformitate cu dispozițiile legale.

Data: 09 03 2017 Semnătura:

DECLARAȚIE

Subsemnatul(a) Stan Letitia domiciliata in loc. jud. Cluj legitimat (a) cu CI seria nr CNP .

Declar că am luat cunoștință de prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date și sunt de acord ca datele mele personale să fie prelucrate de către ANCPI/OCPI CLUJ în conformitate cu dispozițiile legale.

Data: 09 03 2017 Semnătura:

DECLARAȚIE

Subsemnatul(a) Greta Mihaela-Mariana domiciliata in , jud. Cluj legitimat (a) cu CI seria nr CNP .

Declar că am luat cunoștință de prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date și sunt de acord ca datele mele personale să fie prelucrate de către ANCPI/OCPI CLUJ în conformitate cu dispozițiile legale.

Data: 09.03.2017 Semnătura:

DECLARAȚIE

Subsemnatul(a) Simon Gavril domiciliata in , jud. Cluj legitimat (a) cu CI seria nr CNP .

Declar că am luat cunoștință de prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date și sunt de acord ca datele mele personale să fie prelucrate de către ANCPI/OCPI CLUJ în conformitate cu dispozițiile legale.

Data: 09 03 2017 Semnătura:

ANEXA NR. 1.32 la regulament

OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ CLUJ-NAPOCA

BIROUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ CLUJ-NAPOCA

DECLARAȚIE nr 33/09 03 2018

Subsemnatii

Nicoara Rozalia domiciliat in loc. ……………, nr…………………., jud. Cluj legitimat (a) cu CI seria ………… nr …………………… CNP…………………

Simon Maria domiciliat in loc. ………….., nr………………., jud. Cluj legitimat (a) cu CI seria …………. nr …………….. CNP …………………………..

Crisan Daniela-Gabriela domiciliat in loc. ………………., str………………………… jud. Cluj legitimat (a) cu CI seria ……………. nr ………………..CNP ………………………………

Muntean Maria domiciliat in loc. …………………., jud. Cluj legitimat (a) cu BI seria ………………….. nr ………………….. CNP ………………………

Stan Letitia domiciliata in loc. ……………………….. jud. Cluj legitimat (a) cu CI seria …………… nr …………………. CNP ………………………………….

Greta Mihaela-Mariana domiciliata in sat ……………….., jud. Cluj legitimat (a) cu CI seria ……………….. nr …………… CNP …………………………………

Simon Gavril domiciliata in sat ………………………, jud. Cluj legitimat (a) cu CI seria …………….. nr…………… CNP …………………………………

prin prezenta declarampe propria răspundere, în calitate de proprietari ai imobilului situat în loc. Feleacu intravilan TP nr 5370, T51, P 1922, 1923, 1925, 1924, 1926 sub sancțiunile prevăzute de Codul penal, cu privire la falsul în declarații, că:

am indicat persoanei autorizate limitele imobilului, în vederea întocmirii documentației cadastrale;

am fost informat(ă) și solicit înscrierea în evidențele de cadastru și carte funciară a suprafeței rezultate din măsurători de 3740 mp, comunicată de persoana autorizată;

am fost informat(ă) și sunt de acord cu poziționarea incertă a imobilului și a consecințelor ce decurg din acest lucru;

am adus la cunoștiința tuturor proprietarilor informațiile mai sus menționate, aceștia fiind de acord cu întocmirea documentației și înregistrarea ei la OCPI

imobilul nu se află în litigiu / se află în litigiu – cu imobilul ID …………., nr. dosar………., instanța……….. obiect……………

Îmi asum întreaga răspundere pentru punerea la dispoziția persoanei autorizate SINTAMAREAN DORIN/autorizație categoria B serie RO-SJ-F .nr 0043 a următoarelor acte doveditoare ale dreptului de proprietate

-TP nr. 5370 din 18.07.1994

– CF nr. 147480 din 30.08.2016

– CF 147398 din 30.08.2016

– CF 186084 din 04.11.2016

– Sentinta civila nr. 8729/2013 din 29.05.2013

– Decizie civila nr. 600/2013 din 19.11.2013

– Certificat fiscal nr. 5487 din 12.04.2016

in vederea identificării limitelor bunului imobil măsurat, pentru executarea documentației cadastrale, participând la măsurătoare.

Data 24.02.2016

PFA SINTAMAREAN DORIN

Proprietari

Nicoara Rozalia

Simon Maria

Crisan Daniela-Gabriela

Muntean Maria

Stan Letitia

Greta Mihaela-Mariana

Simon Gavril

ANEXA NR. 1.33 la regulament

MEMORIU TEHNIC

Adresa imobil – Teren intravilan situat in loc. Feleacu, jud. Cluj .

Tipul lucrării: Documentatie tehnica cadastrala de prima inscriere.

Scurtă prezentare a situației din teren:

a) operatiuni in faza de documentare a lucrarii

– studierea documentelor puse la dispozitie de catre beneficiar si stabilirea actelor necesare pentru intocmirea documentatiei cadastrale.

– consultarea arhivei BCPI, OCPI Cluj Napoca in scopul vrificarii situatiei imobilului si a vecinatatilor acestuia,

– stabilirea datei efectuarii lucrarilor de teren

b) localizarea si identificarea imobilului

– m-am prezentat la fata locului impreuna cu proprietarul care a indicat limitele de proprietate materializate cu garduri de plasa pe latura de sud si est, iar pe latura de nord cu gard de lemn, latura de vest este neamprejmuita.

– imobilul este situat in intravilanul loc. Feleacu cu urmatoarele vecinatati la nord Simon avrila la vest cad 55059, la sud drum, la est Simon Gavrila.

c) descriere generala a imobilului

suprafata imobilului este de 3740 mp si are categoriile de folosinta: A si fanete situat in intravilan.

Situatia juridica: In regim de CF veche imobilul in cauza se suprapune cu imobilele:

Imobilul cu nr. top 283, CF 197 Feleacu gradina cu suprafata de 167 stjp (601 mp.)

Imobilul cu nr. topo 280 CF 66 Feleacu gradina cu suprafata de 480 stjp (1725 mp.)

Imobilul cu nr. top 284 CF 66 Feleacu gradina cu suprafata de 167 stjp (601 mp.)

Imobilul cu nr. top 285, CF 2076 Feleacu gradina in intravilan cu suprafata de 167 stjp (601 mp.)

Imobilul cu nr. top 286, CF 2076 Feleacu gradina intravilan cu suprafata de 167 stjp (601 mp.)

Pentru intabularea imobilului inscris in TP nr. 5370/796 T 51, P 19 22, 1923, 1924,1925,1926 cu S de 3740 mp. propun in prima etapa dezmembrarea nr. top 283 in doua parcele cu nr. top noi astfel:

Nr. topo nou 283/1 cu suprafata de 390 mp. care se va reanscrie in CF 197 in favoarea vechilor proprietar

Nr. top nou 283/2 cu suprafata de 211 mp. care se va alipi cu nr. top 284 si 280 inscrie in CF 66 Feleacu, respectiv nr. top 285 si 286 inscrise in CF 2076 Feleacu rezultand imobilul cu nr. top nou 283/2, 284, 280, 285, 286 cu suprafata de 3740 mp.

Operațiuni topo-cadastrale efectuate:

Metode de lucru: ridicarea topografica a fost executata cu statia totala Leica TC 407 prin metoda drumuirii combinata cu radierea. Pozitionarea in sistem stereografic 1970 s-a realizat cu tehnologia GPS in regim de lucru cinematic RTK folosind receptorul Leica 900 prin utilizarea in timp real de corectii diferentiale provenind de la statia integrat in RGN-GNSS Cluj.

Preciziile obtinute in coordonate X,Y sunt de aproximativ +/- 2 cm.

Sistem de coordonate stereografic 1970

Punctele geodezice de sprijin vechi: Nu s-au folosit puncte geodezice de sprijin vechi si nu s-au materializat puncte de indesire noi.

.Data întocmirii 16.05.2017 Semnătura și ștampila

PFA Sîntamarean Dorin

CAPITOLUL 5

ÎNTOCMIREA DEVIZULUI ESTIMATIV ȘI CALCULUL ECONOMIC

Tabel 5.1. Deviz estimativ

CAPITOLUL 6

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

6.1 Concluzii:

Lucrarea realizată are ca și scop final în urma măsurătorilor de la fața locului precum și a lucrărilor de birou efectuate prima înscriere în cartea funciară a imobilului situat în intravilanul comunei Feleacu în suprafață de 3740 mp. având categoria de folosință A și F. în urma documentației tehnice de primă înscriere depusă la BCPI Cluj-Napoca, oficiu de care comuna Feleacu aparține imobilul în cauză a fost înscris în CF nr. 56833, fiind ulterior supus dezmembrarii în 5 loturi, rezultând în radierea CF-ului 56833 Feleacu.

Întocmirea documentațiilor de primă înscriere sunt activități complexe care de multe ori nu sunt lipsite de probleme tehnice sau juridice.

Multe dintre punctele din baza geodezică nu se mai găsesc materializate în teren întrucât după punerea în posesie o mare parte din acestea au fost desființate de către proprietari, altele au fost distruse sau s-au degradat în timp.

Din punct de vedere al actelor de carte funciară, acestea se află în mare parte în stare avansată de degradare, datorită condițiilor improprii de păstrare și utilizare a lor.

6.2 Propuneri:

Pentru baza geodezică propun reabilitarea acesteia și chiar realizarea de contracte cu proprietarii terenurilor pe care aceste puncte sunt amplasate.

Cât despre actele de carte funciară este recomandat ca acestea să se reconstituie, mai ales registrele parcelare și planurile CF, acestea fiind cele mai uzate. De asemenea cel mai recomandat lucru care ar putea să se facă ar fi ca aceste acte să se transcrie în format digital, fapt ce ar duce la o conservare mult mai bună a acestora precum și la o accesare rapidă.