Dorna Turism S.a. Vatra Dornei

PROIECT LA DISCIPLINA: FINANȚE

DORNA TURISM S.A. VATRA DORNEI

Student: Țuțuianu Ionuț

Nr. Matricol: 31040701SL140821

Grupa: 2125

Cuprins:

Prezentare generală a intreprinderii

(istorie, informatii generale etc).

Structură a surselor de finanțare

Analiza mutațiilor în structura capitalului propriu și a factorilor de influență

Analiza mutațiilor în structura resurselor împrumutate

Capitolul 1

Prezentare generală a întreprinderii

Purtând și numele de “Perla Bucovinei” stațiunea Vatra Dornei se situează la o altitudine de aproximativ 800 m în Depresiunea Dornelor, la o distanță de 110 km de Suceava și 89 de Bistrița Năsăud. Cu o climă alipină și temperature medie (anuală) de 4.6 grade Celsius, regiunea este în apropierea munților Carpați.

S.C. Dorna Turism S.A. este o societate reprezentativă a turismului din Bucovina, a luat înființare în anul 1991 preluată cu obiectul de activitate de la întreprinderea “Balneo-Climaterica Vatra Dornei”.

În ultimii ani, societatea a parcurs o perioadă de transformări majore, de la firma de proprietate asupra acțiunilor societății la nivelele de management, de gestionarea resurselor, de întreținerea si modernizarea permanentă a bazei materiale.

Scopurile au fost:

Atragerea turiștilor și satisfacerea acestora

Eficientizarea pe termen mediu și lung de activitate specifică turistică

Investițiile ce au avut loc în perioada 2000 – 2006 au dus la performarea spațiilor de cazare printr-un confort mai mare, de la 3 stele, urmând ca locurile la mese din cele 2 restaurante să fie crescut la circa 800.

Pe plan investițional, cea mai mare realizare este reprezentată de o bază nouă de agreement și tratament, ce a luat startul în primăvara anului 2006 fiind și cea mai modernă din țară. Aceasta a dorit și modernizarea complexelor hoteliere plus cea a aparaturii medicale.

Totodată a fost rezolvată și o problemă majoră, aceasta fiind lipsa posibilităților de petrecere în timpul liber și agrement.

Prin urmare, noile servicii li se oferă unui număr mai larg de turiști, atât celor care vin pentru tratament, cât și celor veniți pentru odihnă, sport, relaxare, acesta fiind singurul gen de activitate din zonă.

Obiectul de activitate: Stațiunea este adresată pentru persoanele de toate vârstele, atât celor care vor să aibe parte de ascensiuni de munte, sport de iarnă sau care iși doresc relaxarea într-un loc liniștit. Vatra Dornei oferă factori pentru refacerea sănătății precum:

Izvoare cu apă carbogazoasă (mineral), bicarbonate, atermale, calcice, sulfuroase sau magnezice

Săruri de mare puritate și concentrație de dioxid de carbon.

Nămol din zona Poiana Stâmpei

Capitolul 2

Structura surselor de finantare pentru ultimele 3 exercitii financiare.

O problema esentiala pentru functionarea oricarei intreprinderi in conditiile unei economii de piata o constituie asigurarea resurselor financiare care sa permita achizitionarea mijloacelor necesare dezvoltarii din punct de vedere atat calitativ cat si cantitativ.

Astfel, sursele de finantare ale unei intreprinderi si implicit ale unei investitii sunt contituite din capitaluri proprii si capitaluri imprumutate. Acestea se diferentiaza prin modul de constituire, prin costurile generate cat si prin gradul lor de exigibilitate in timp.

Autofinantarea reprezinta cel mai practic si raspandit mod de finantare in cadrul unei firme si presupune ca intreprinderea sa isi asigure dezvoltarea prin forte proprii, utilizand drept surse de finantare o parte din profitul obtinut in anul expirat si fondul de amortizare. Din aceste surse intreprinderea isi acopera atat nevoile de inlocuire a activelor imobilizate, cat si acoperirea nevoilor ce privesc activele circulante utilizate in procesul de productie.

Folosirea autofinantarii duce la obtinea de avantaje atat pentru firma cat si pentru actionarii sai. Firma este favorizata intrucat se poate finanta rapid si usor, fara a fi nevoita sa apeleze nici la actionari, asociati, nici la piata financiara pentru a intra in posesia fondurilor de care are nevoie pentru dezvoltare si activitatea curenta.

Autofinantarea poate fi, pe de o parte, imediata si amanata, iar pe de alta parte poate fi de mentinere ( fondurile sunt depozitate sau puse deoparte, urmand ca in viitor se se faca pe baza acestuia cheltuieli prin care se va pastra nivelul atins al patrimoniului firmei) si neta (de expansiune, de crestere a patrimoniului) ultimele doua formand impreuna autofinantarea totala (globala sau bruta) a firmei.

Autofinantarea prezinta urmatoarele avantaje:

-duce la cresterea cointeresarii firmei in obtinerea de profit cat mai ridicat

-subordoneaza dezvoltarea intreprinderii rezultatelor din activitatea proprie, mai exact extinderea activitatii este influentata de masura in care ea genereaza sufficient profit.

-contituie o modalitate sigura de acoperire financiara a necesarului firmei de finantare.

Finantarea externa se refera la insumarea datoriilor pe termen lung si termen scurt sau la capitalul propriu nou emis de catre firma ca sursa de procurare a fondurilor necesare , precum si la operatiunile de leasing.

Imprumutul bancar pe termen mediu si lung un imprumut obtinut pe langa o banca sau o alta organizatie financiara si care trebuie rambursat intr-o perioada de timp mai mare de un an.

Imprumutul pe termen mediu si lung este o sursa importanta de finantare a firmelor. Acesta este preferabil imprumutului pe termen scurt deoarece asigura celui imprumutat un grad mai mare de siguranta din acest punct de vedere.

Atunci cand firma se angajeaza la un imprumut pe termen mediu sau lung , aceasta trebuie sa ia in calcul trei factori:

Garantiile cerute de creditor

Costul cu dobanda

Modul si termenele de rambursare

Un alt mod de finantare externa pe termen mediu si lung este reprezentat de leasing. Leasigul este un procedeu de finantare a investiilor prin care o banca sau o institutie financiara specializata isi achizitioneaza un bun mobiliar sau imobiliar pe care-l inchiriaza unei intreprinderi sau unei personae private, acestea din urma avand optiunea sa-l cumpere la incetarea contractului la un pret convenit.

In cazul SIF MOLDOVA S.A, raportul dintre sursele de finantare proprii si straine pentru ultimele trei exercitii financiare arata astfel :

In baza graficelor de tip pie, observam o crestere a surselor proprii de finantare semnificativa de la un an la altul. Astfel, firma SIF MOLDOVA S.A. isi asigura dezvoltarea in general prin intermediul autofinantarii

Structura resurselor de finantare proprie este caracterizata de urmatoarele grafice :

Principala sursa proprie de finantare o constituie rezervele, a caror proportie scade treptat de la un an la altul.

3. Analiza mutatiilor in structura capitalului propriu si a factorilor de influenta pentru ultimele 3 exercitii financiare

Finantarea interna( autofinantarea) cuprinde fluxurile de numerar rezultate din profitul retinut pentru dezvoltare si din cheltuielile cu amortizarea suportate de firma.

In continuare, vom analiza ponderea fiecarei componente ca capitalurilor proprii in suma finala a acestora:

In anul 2011:

Capitalul social: Capital social/Capitaluri proprii * 100

51.908.959/566.155.402 * 100=9,16 %

Rezerve din reevaluare: Rezerve din reevaluare/Cap. Proprii *100

13.387.079/566.155.402 *100=2,36 %

Rezerve legale : Rezerve legale/Capitaluri proprii* 100

10.381.792/566.155.402* 100=1,83 %

Rezerve constituite din ajustarile pentru pierderea de valoare.. : 175.343.070/566.155.402 *100=30,97 %

Rezerve constituite din ajustarile din valoarea titlurilor..: 86.598.381/566.155.402 *100=15,29 %

Rezerve reprezentand surplusul realizat din reserve de reevaluare:

2.717.331/566.155.402 *100=0,47 %

Alte reserve: 311.172.163/566.155.402 *100=54.96 %

Rezultat reportat: 72.410.172/566.155.402 *100=12.78%

Rezultatul exercitiului: 192.922.595/566.155.402 *100=34.07 %

Pentru anul 2012:

Capitalul social: 51.908.959/566.155.402 * 100=9,16 %

Rezerve din reevaluare: 13.382.229/566.155.402 * 100=2,36%

Rezerve legale: 10.381.792/566.155.402 * 100=1.83%

Rezerve constituite din ajustarile pentru pierderea de valoare.. : 135.619.216/566.155.402 * 100=2.39%

Rezerve constituite din ajustarile din valoarea titlurilor..: 82.963.401/566.155.402 * 100=15.18%

Rezerve reprezentand surplusul realizat din reserve de reevaluare:

2.786.785/566.155.402 * 100=0.49%

Alte reserve: 316.541.504/566.155.402 * 100=55.91%

Rezultat reportat: 151.133.057/566.155.402 * 100=26.69%

Rezultatul exercitiului: 137.076.800/566.155.402 * 100=24,21 %

Pentru 2013:

Capitalul social: 51.908.959/566.155.402 * 100=9,16 %

Rezerve din reevaluare: 14.254.162/566.155.402 * 100=2,51%

Rezerve legale: 10.381.792/566.155.402 * 100=1.83%

Rezerve constituite din ajustarile pentru pierderea de valoare.. : 64.431.928/566.155.402 * 100=11.38%

Rezerve constituite din ajustarile din valoarea titlurilor..: 89.612.864/566.155.402 * 100=15.82%

Rezerve reprezentand surplusul realizat din reserve de reevaluare: 2.786.968/566.155.402*100= 49.22%

Alte reserve: 342.740.140/566.155.402 * 100=60.53 %

Rezultat reportat:

151.133.057/566.155.402 * 100=26.69 %

Rezultatul exercitiului: 90.880.323/566.155.402 * 100=16.05 %

Conform datelor analizate din tabel, observam ca nivelul capitalurilor proprii din anul 2012 a crescut cu 64.399.909 lei fata de cel din anul 2011. De asemenea, capitalurile proprii inregistrate la sfarsitul anului 2013 au crescut fata de cele din 2012 cu suma de 58.711.026 lei.

Mai exact, capitalurile proprii la sfarsitul anului 2012 au crescut comparat cu 01.01.2012 cu 11%, iar cele de la sfarsitul anului 2013 au crescut comparat cu 01.01.2013 cu 9,3 %.

4.Analiza mutatiilor in structura resurselor imprumutate

Modificare relativa a datoriilor in anul 2013: 63.932.260/54.135.577 *100= 18.1 %

Interpretare: Datoriile pe termen scurt la sfarsitul anului 2012 cu suma de 63.932.260 au crescut cu 18.1 % fata de 1 ian 2013: 54.135.577 lei.

Modificare relativa a datoriilor in anul 2012: 54.135.577/57.284.930 *100=94.50%

Interpretare: Datoriile pe termen scurt la sfarsitului anului 2012 cu suma de 54.135.577 au crescut cu 5.5 % fata de 1 ian. 2012: 57.284.930 lei.

Bibliografie

Adochiței, M., Finanțele întreprinderii, Editura Sylvi, București, 2000

Bistriceanu, Gh., ș.a., Finanțele agenților economici, Editura Didactică și Pedagogică,București, 2004

Cristea, H., Stefănescu, N., Finanțele întreprinderii, Editura CECCAR, București, 2003.

Hoanta, N., Finanțele firmei, Editura Economică, București, 2003.

Stancu Ion, Finanțe, editura Economică, București 2007

Toma, M.; Alexandru,F., Finanțe și gestiune financiară de întreprindere, Editura Economică, București, 2003

www.sifm.ro

www.bvb.ro