DOMENIUL: SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ CALIFICARE PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL GENE RALIST 2 ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU FRACTURĂ DE COL FEMURAL… [617560]

1

PROIECT DE DIPLOMĂ

DOMENIUL: SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ
CALIFICARE PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL
GENE RALIST

2 ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU
FRACTURĂ DE COL
FEMURAL

3
MOTTO:

“CRED CĂ NIMIC ÎN LUMEA ASTA NU POATE SĂ TE
RĂSPLĂTEASCĂ MAI DEPLIN DECÂT UN „MUL ȚUMESC” SPUS DE UN
OM ÎN SUFERINȚĂ, PENTRU CARE AI FĂCUT CEVA FOLOSITOR ȘI
UTIL.”
VASILE PÂRVAN

4 CUPRINS:

ARGUMENT. ……………………………… ……………………………………
CAPITOLUL I ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA SCHELETULUI.
………………………
CAPITOLUL II FRACTURA DE COL FEMURAL
2.1. Etiopatogenie. ……………………………………………………………
2.2. Simptomatologie. ……………………………… ………………………
2.3. Diagnostic. ……………………………………………………………….
2.4. Evoluție și prognostic. ……………………………………………….
2.5. Complicații. ……………………. ……………………………………….
2.6. Tratament. ……………………………………………………………….
2.7. Pregătirea preoperatorie. ……………………………………………
2.8. Participarea asistente i medicale la examenul radiologic. …
CAPITOLUL 3. ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU FRACTURĂ DE COL
FEMURAL . …..
ANEXE. ……………………………………………………………………………..
BIBLIOGRAFIE. ……………………………… ……………………………………..

ARGUMENT UL

5 “Asistența medicală este conștiința celui lipsit de conștiință , dragostea de viață
pentru cel care a încercat să se sinucidă , ochii pentru cel care a orbit de curând ,
cunoș tințele și înțeleger ea pentru tânăra mamă , mâ na pentru cel cu
mâna amputată de curând ș i vocea pentru cel slab de a putea vorbi.”
Sănă tatea este u n drept fundamental pentru ființ a umană . Poate fi definit ca un
triplu echilibru , reprezentat de un triunghi e chilateral în care fiecare latură
reprezintă o dimensiune. In activitatea practică pe care am desfăș urat-o pe durata
celor 3 ani de practică am intalnit multe cazuri cu fractură de col femural.
Fractura de col femural se întâlnește la orice vârstă . La tiner i și adulți, însă sunt
rare ș i legate de cauze accidentale. La vârstnici sunt accidente obiș nuite, cu
prognostic foarte grav, cu mare invaliditate ș i mortalitate cresc. Organismul
vârstnicului întruneș te numeroase condiț ii care pot duce la osteoporoza ș i
fractură .
Când frac tura de col femural a apă rut intervine chirurgia cala ortopedică.
Urmează reeducarea, pentru aducerea bolnavului în starea motorie anterioară ,
acesta este un scop propus, dar greu de atins. Intot deauna apare riscul patologiei
și complica țiilor de imobiliza re, care gră besc degradarea fizică a bolnavului,
determinând complicațiile psihice ș i somatice care duc la exitus. Pot apărea stă ri
confuzionale, tulblură ri de comportament, adeseori complicații
cardiovasculare,boli infecțioase, infecț ii urinare, incontine nța, escare de decubit,
etc. Ingrijirea precoce și reeducarea deț in un rol important.Am considerat că
această temă ne arată câ t de grave sunt fracturile de col femural și cât de
importantă este sănă tatea.

CAPITOLU I

6 ANATOMIA Ș I FIZIOLOGIA SCHELETULUI
1.1.Anatomia scheletului
Este alcă tuit din totalitate a oaselor, legate prin articulaț ie. Oasele sunt piese
dure, solide, rezistente și elastice (într-o oarecare măsură), formate din țesut osos
compact și spongios, având inervație și vascularizaț ie propri i.
În organism există urmă toarele tipuri de oase :
– lungi : femur, tibie, radius, ulna;
– late: omoplat, stern, parietale, cox ale;
– scurte : vertebre, carpiene, tarsiene;
– pneumatice : în jurul foselor nazale;
– situate în grosi mea unui tendon : rotula.
Oasele prezintă corp, extremități, suprafețe articulare acoperite de cart ilaj hialin,
apofize, tuberozități (create prin tracțiuni prelungite), șanțuri ș i fosete (create de
presiunile exercitate asupra osului).
Osul lung este for mat din diafiză (porțiunea mijlocie) și epifize (cele două
extremităț i). Între fiecare d intre epifize si diafize se află câte un cartilaj de
creștere.
Diafiza este străbătută de canalul medular care conț ine : măduva roșie, cu rol
hematogen, la făt; mă duva galbenă, cu substanțe lipidice, de rezervă, după
naștere; măduva cenușie, fără rol biologic, la bătrâni.

7

Diafiza este acoperită la exterior de periost (membrana conjunctivă
vascularizată ) format din trei straturi : extern, alcătuit din ț esut conjunctiv, cu ro l
nutritiv ș i protector; intermediar, fibros; intern, care conț ine o steoblaste. Diafiza
este formată din ț esut osos compact.
Epifizele conțin țesut osos compact la periferie și ț esut osos spongios la
interior. Sunt acoperite de periost în porț iunea care nu participă la formarea
articulațiilor ș i de cartilaj articular hialin, la capetele care intră în alcătuirea
articulaț iilor.
Osul lat este format din două lame de țesut osos compact care cuprind între ele
un strat de țesut osos spongios.
1.2.S tructura osului
Structura osului sc urt este asemănătoare cu cea a epifizei osului lung :
țesut osos compact la exterior și țesut osos spongios la interior.
În perioada intrauterină , scheletul este format d in membrane conjunctive
(scheletul craniului) și din cartilaj hialin (scheletul axial,membrele,coastele).
În săptămânile 3 -4 de dezvoltare embrionară apar primele procese de
osificare la nivelul claviculei, procese care continuă pe tot parcursul vieții
intrauterine. După naștere și până în jurul vâ rstei de 25 de ani, scheletul se
dezvoltă ș i crește în lungime ș i grosime.Total itatea proceselor de formare a

8 țesutului osos, de osificare și modelare funcț ională a osulu i, poart ă numele de
osteogeneză .
Osteogeneza se realizează în două etape:
1. etapa de osificare primară , în care predomina procesele co nstructive și
care se finalizează cu formarea osului primar, brut, nefuncț ional.
2.etapa de osificare secundară î n care procesele constructive se desfășoară
concomitent cu cele de distrugere și care se finalizează cu formarea osului
secundar funcț ional.
Din punct de vedere al originii, există două categorii de oase:
A. oase de membrană : dezvoltate prin osificare de membrană (desemală ).
Prin osificare desemală se formează oasele bolț ii cutiei craniene, clavicule
(parțial) și mandibulă . Acest proces se desfășoara î n trei etape: etapa proteică –
constă î n multiplicarea celulelor conju nctive (care se vor transfo rma în
osteoblaste și vor produce oseina) în jurul unor centre de osificare din membrană
conjunctivă ; etapa mineral ă: constă î n impregnarea oseinei cu săruri de calciu și
formarea substanț ei osoase. Ulter ior, osteoblastele se transformă î n osteocite, iar
osul este acoperit de un periost. În final se formează osul primar, prin fuzionarea
tuturor centrelor de osificare; etapa de remaniere : constă în modelarea s tructurii
osului primar(adaptată funcțiilor sale) de că tre osteoclaste .
B. de cartilaj : dezvoltate prin osificare de cartilaj ( endocondrală ) .
Prin osificare endocondrală se formează oasele bazei craniului, oasele
membranelor ș i vertebrele. Tot prin aces t tip de osificare se realizează și
creșterea în lungime a osului. Se desfășoară tot î n 3 etape : etapa de distrugere a
cartilajului : celul ele cartilaginoase se multiplică, se hipertrofizează și apoi
degenerează, lăsând în locul lor niș te cavit ăți în care vor pătrunde muguri de
țesut conju nctivo -vascular din pericondru și vor transforma cavită țile în canale;

9 etapa de osificare : se desfășoară la nivelul ț esutului conjunctiv de canale, unde
apar osteoblaste ce secretă oseina, care se va impr egna cu săruri de calciu și va
forma substanța osoasă ; etapa de remaniere se realizează prin procese de
osteoliză (eliberarea ș i mobilizarea calciului din oseină, urmate de liza oseinei) ș i
osteoclazie (distrugerea substanței osoase de către osteo claste).
Se finalizează cu formarea osului secundar.
Odată formate, oasele cresc atât în lungim e cât și î n grosime. Creșterea
în lungime se realizează prin sema cartilajelor de creș tere situate la limita din
epifiză și diafiză. Creșterea î n grosime se real izează prin sema periostului.
Procesele de osteogeneza și de creștere sunt influenț ate de enzi me cu rol de
calcifiere (fosfataze), de vitamine (A, C, D) , de hormoni (hipofizari, tiroidieni ,
paratiroidieni , sexuali).
1.3.D escrierea femurului
FEMURUL este cel mai gros d intre toate oasele corpului. Având o
lungime de 40 până la 50 cm și fiind î ncon jurat de o mare cantitate de mușchi, el
se articu lează î n partea superioară cu osul coxal (șoldul), iar în partea inferioară
cu tibia ș i patela (rotula).
Capul femural . Rotunjit ș i inserat oblic la nivelul diafizei (corpu l osului), acesta
se articulează cu acetabulul osulu i iliac pentru a forma articulația coxofemurală .
El formează 2/3 dintr -o sfera (aproximativ 25 mm), fiind d elimitat printr -o linie
sinuoasă și avâ nd o mi că depresiune centrală numi tă foseta capului femural
(fovea capi tis), care este legată de acetabul prin ligamentul capului femurului.
Gâtul femural , plat pe toat a lungimea lui, este oblic formând astfel, î mpreuna cu
capul femural, un unghi cu o deschid ere variabilă, în funcție de sex, vârsta și
individ, în pa rtea superioară, baza sa este limitată de marele trohanter, iar î n par –
tea inferioar ă de micul trohanter.

10 Marele si micul trohanter reprezintă două protuberanțe ale joncțiunii
dintre gâ tul femural și corpul femural. M arele trohanter este protuber anță vizibilă
și palpabilă care este prezentă în fața cavității situate pe par tea laterală a șoldului.
Plat, în formă de patrulater, el prezintă o față exterioară con vexă, care servește ca
punct de inserție mus chiului fesier mediu și care se termină cu o creastă
proeminentă pe care se inseră muș chiul vast extern. Micul trohanter este situat
sub marele trohanter, mai spre int erior com parativ cu acesta. Feț ele anterioare ale
tro-hanterelor sunt unite print r-o linie îngusta – linia intertrohanterică . Pe fe țele
lor pos terioare se desenează o coamă, numită creasta intertrohanterică.
Corpul femura l.
Oblic în partea sa interioară , el apropie genunchi i de planul median al
corpului.Acest unghi de convergență (7° la bar bați, 9° la femei) este mai mare la
femei, deoarece bazinul lor este mai lat. Corpul femural prezintă trei fețe și trei
margini.
Fața anterioară este rotunjită, mai lată în partea inferioară decât în cea superioară.
Fața interioară este netedă ș i se lărgește spre partea inferioară, în sfârș it, fața
exterioară, mai îngustă, este uș or concavă. Marginea internă si cea externa sunt
rotunjite, iar marginea posterioară, aspră și proeminentă, este numită linia aspră.
Aceasta se uneș te cu tuberozitatea glu teals, situată sub creasta intertrohante –
ria.Aceste două creste reprezintă punc te de inserție ale tendoanelor numeroși lor
mușchi ai coapsei.
Extremitatea distal ă
La extremitatea sa inferioară , corpul femural devine mai dens și mai larg
formând cond ilii. Aceștia formea ză par tea de articulație „în balama" a genun –
chiului și sunt separați, pe una din părțile laterale, printr -o scobitură, fosă inter –
condilară, iar pe cealaltă parte laterală, prin suprafața patelară. Deasupra se
găsesc epicondilii, pe care s unt fixate liga mentele articulaț iei genunchiului.

11
Vascularizatia membrului inferior
Surse:
Artera iliacă externă: artera femurală
Artera iliacă internă: artera obturatorie, artera fesieră, artera ischiatică
Artera femurală
1. ORIGINE : Din artera iliacă internă, l a nivelul inelului crural ;
2. TERMINARE : La nivelul inelului celui de -al treilea a dductor se continuă cu
artera poplitee;
3. TRAIECT ȘI RAPORTURI – în regiunea anterioară a coapsei

12

In teaca vaselor femurale:
canal crural (in triungh iul lui Scarpa):
– inferior: mușchi pectineu, mușchi psoas ;
– intern: mușchi mijlociu adductor ;
– extern: mușchi croitor.
canal femural
– extern: mușchi vast intern ;
– intern: mușchi mijlociu adductor ;

13 – anterior: mușchi croitor .
canal Hunter :
– mușc hi vast intern ;
– mușchi mare adductor ;
– mușchi croitor .
Insoțită de:
– vena femurală;
– nervi: safen intern, acc. safen intern, genito -crural, musculo –
cutanat intern
Segmente:
artera femurală comună;
artera femurală profundă;
artera femura lă superficială.
RAMURI COLATERALE
1. Artera subcutanată abdominală
2. Artera circumflexă iliacă superficială
3. Artera rusinoasă externă superioară
4. Artera rusinoasă externă inferioară
5. Artera femurală profundă:
a. Artera circumflexă externă
b. Artera circumflexă internă
c. Artera cvadricepsului
d. 3 artere perforante: -superioară ,
-mijlocie,
-inferioară (terminal) ,
6. Artera. mare anastomotică :
-ramura superficial (cerc arterial perirotulian),

14 -ramura profund (musculo -articular)

15

CAPITOLUL II
FRACTURĂ DE COL FEMURAL

Fract ura de col femural prin frecvența și gravitatea lor ridică probleme
terapeutice deosebit de dificile. Cu toate progresele î nregistrate de tratamentul
chirur gical, prognosticul lor continuă să rămână grav.Î n fracturile cu mare
deplasare se produc leziuni importante ale vaselor nutritive ale capului ș i colului
femural. Ca urm are se produc frecvent necroze aseptice de cap femural sau
pseudartroze. În plus, aceste fracturi se produc cel mai frecvent la indivizi
vărstnici cu osteoporoză .
2.1. Etiopatogenie

16 Fracturile gâtului femural reprezintă aproxima tiv 7% din totalul
fracturilor. Se întâlnesc mai ales, la femeile în vârstă , la care pe langa
osteoporoza s enila se adauga si cea endocrină postclimacterică .
Mecanismul de producere al fracturilor de col este de cele mai multe ori
indirect. Prin me canism de abducț ie se produce fractura cu impactarea postero –
superioară a fragmentelor osoase, rezultând o poziție de „cox valga" cu
,,angrenarea ” fragmentelor.
Prin mecanismul de adducț ie a membrului inferior se produc fracturi
dezangrenate , cu dep lasare, cu aspect de coxa vara.Î n mar ea majoritate a
cazurilor există și o componentă de torsiune care explică ș i o se rie de variante
anatomice și de asemenea, explică cominuția posterioară .
Anatomia patologică și clasificare:
Dintre numeroasele clasifică ri ale frac turilor de col femural, prezentă m
numai pe cele care au importanță pentru conduita terapeutică.
A.Clasificarea lui Delbet , sau anatomică, împarte fracturile de col în:
fracturi subcapitale, me dio-cervicale si bazicervicale;
Numai primele două pot fi socotite ca adevarate fractur i de col. Fractura
bazicervicală are mai multe asemănă ri cu fracturile trohanteriene.
B. Clasificarea lui Bohler, sau patogenică, le î mpart e dupa meca nismul
de producere în:
a) Fracturile prin abducție: angren ate cu impactarea fragmentelor în
zona postero -superioară (mai sunt denumite și fracturi în coxa -valga). Reprezintă
b) 15% din totalul fracturilor de col femural;

c) Fracturile prin ad ducție, neangrenate, cu deplasare, î n coxa -vara.
Sunt mult mai frecvente reprezentâ nd aproximativ 85% din totalul fracturilor de
col.

17 C. Clasificarea lui Garden care a luat drept criteriu de clasificare
sistemul trabecular al colului. Clasif icarea face și o bună apreciere prognostică.
Autorul le -a împărțit în 4 tipuri:
Tipul I : cuprinde fracturile incomplete și fracturile prin abducție, î n
coxa valga din clasificarea lui Bohler. Traveele osoase ale capului femural sunt
înclinate și orientate în usor valgus, formâ nd cu tra veele co lului un unghi deschis
în afară. Au prognostic favorabil ș i pot fi tratate chiar si ortopedic.
Tipul II : fracturi complete dar fără deplasare. Pe cliș eul radiografie,
traveele oso ase sunt întrerupte, dar sunt în continuare păstrându -și direcț ia
normală.
Tipul III : Sunt fractur i complete cu deplasare partială. Sinoviala
posterioară ș i repliul p ectineo -foveal (cu vasele care îl stră bat) menț in solidare
fragmentele f racturare, confer indu-le o oarecare silitate. Având asigurata o
vascularizație modestă a capului pri n repliul pectineo -foveal sunt șanse de
evoluție favorabilă . Aspectul radiografie al traveelor osoase de la niv elul colului
este de ,, arc frânt” gotic, de schis spre înăuntru (spre medial).
Tipul IV: Sunt fractu ri complete, cu deplasare totală .
Sinoviala colului femural este ruptă; se reduc foarte greu ș i au un grad
mare de insili tate.Aspectul radiografie al traveelor oso ase este de paralelism, dar
decalate. Avâ nd un grad mare de insilitate, reducerea se obț ine greu, ia r
consolidarea este relativ rară, chiar dupa operații bine fă cute. Clasificarea lui
Garden are un mare interes prognostic si terapeutic .

2.2. Simptomatologie
Semnele unei fracturi de col femural sunt diferite du pă gradul lor de
deplasare:
a) în fract urile incomplete sau angrenate, semnele sunt discrete.

18 Impotența funcțională este moderată, membrul inferior este într -o ușoară rotație
externă pe care bolna vul ș i-o poate corecta. Durerea este moderată, situată la
baza triun ghiului Scarpa. Este amplificată de palparea la acest nivel sau prin
mobilizarea membrului inferior respectiv.
b) in fracturile complete de col femural simptomatologia este mai
zgomotoasa.
Subiectiv. Durerea este prezentă întotdeauna ș i este amplific ată de
palpare ș i de tentativele de mobilizare pasivă a șoldului. Impotența functională
este totală, bolnavul nu poate ridica călcâiul.
Obiecti v. Primul lucru care se constată este atitudidnea vicioasă a
membrului inferior de partea fractur ii și constă în: adducție, rotație externă ș i
scurtare a membrului inf erior. La inspecție și la palpare se constată o
proeminență ca tumora la baza triunghiului Scarpa. E ste fragmentul distal al
colului femural, care prin rotația externă proemină ș i constituie semnul lui
Laugier.
Diagnosticul de certitudine este cel radiologie. Radiografia d e fată ș i
de profil este obligato rie. Radiografia de faț ă trebuie f ăcută în rotație internă de
20° pentru a corecta anteversia colului fem ural. Radiografia de profil a gâ tului
femural permite aprecierea cominuției posterioare.
Prin amă nuntele asupra tr aiectului de fractură pe care le furnizează
examenul ra diografie permite încadrarea în una din clasificările prezentate și
furnizarea de indicații pentru tratament.

Evoluție și prognostic
Fracturile fără deplasare sau cu angrenare în coxa -valga au o evoluț ie
bună, consolideează, dar nu sun t scutite întotdeauna de complicații tardive, în
speță coxartroza postraumatică.

19 Fracturile cu deplasare, î n coxa vara, neangr enate nu vor consolida
niciodată fără tratament. Dar chiar după un tratament bine efectuat, o m are parte
dintre ele evo luează către una din complicaț iile tardive. Colul femural neavâ nd
periost, consolidarea se va face prin calus endosteal. De ace ea consolidarea nu
este posibilă decât în absența orică rui diastazi s interfragmentar. Este necesară o
reducere anatomică a fractu rii urmată de o osteosinteză impecabilă, preferabil cu
compresiune î n focar.
Complicații
Dintre complicațiile imediate trebuie ținut seama că fractura de femur
este socogenă î n prime le ore, apoi poate fi trombogenă . Pot apar e deco mpensari
ale unor afecț iuni pree xistente ca: diabet,insuficiență renală, insuficiența
cardiacă, retenție de urină la pro statici etc. Se pot acutiza afecțiuni pulmonare
sau suferinț e renale , se pot produce fenomene de se vraj etilic la alcoolici
invete rati cu cri ze de delirium tremens, ce pun în pericol viaț a bolna vului.În
zilele urmă toare pot apare complicaț ii preco ce determinate mai ales de poziț ia de
decubit ca: b ronhopneumonia, escarele, infecțiile urinare, trom boflebitele cu risc
De embole pulmona ră. Complicaț iile tromboemb olice sunt deosebit de reduile ș i
se previn printr -un complex de mă suri igienico -medica le. Dintre complicaț iile
tardive locale ce le mai importante, prin frecvență dar ș i prin gravitatea lor sunt:
pseudartroza, necroza aseptică a capului femural și coxartroza.
Pseudartroza este regulă î n tratamentul ortopedic al fracturilor de col
cu deplasare. Dar ea se întâlnește și după tratamentul chirurgical al fract urilor,
chiar corect executat, într -o proporție de paâă la 30% dintre cazuri. Cauze le
pseudartrozelor sunt legate î ndeosebi de afectarea vascularizației capului ș i
colului femural, prin traumatism, dar și de unele imperfecț iuni ale tratamentului
chirurgical.În mod convențional, considerăm că pseudartroza este con stituită

20 atunci când apare spaț iu clar radiografie interfragmentar la 6 luni de la accident.
Tratamentul pseudartrozelor de col fem ural este laborios, costisitor și

………….. cu rezultate incerte.
Necroza aseptica de cap femural este determinată de tulburări severe ale circulaț iei, așa cum o indică
și numele. Se adaugă și unele greșeli de tratament care încetinesc sau chiar împiedică procesul de
revascularizare a capului femural. Pune p robleme deosebite de tratament.Î n cele mai multe cazuri se impune
înlocuirea capului femural necro zat cu o proteză „bipolară " la indiv izii mai tineri sau cu o proteză tip Aust in-
Moore pentru indivizii mai vâ rstnici.
Sunt intervenții deosebit de costisitoare și uneori est e nevoie, să fie urmate de alte intervenț ii la fel de
costisitoare ca: protej area cu proteza totală de șold cimentată sau nu.
Coxartroza posttraumatica . Apare tardiv și duce la deteriorarea î ntregii articulaț ii. Tratamentele
medicamentoa se și paliative sunt foarte puț in eficiente.
De aceea se impune, de câte ori starea generală ș i locală o permit,
aplicarea unei proteze totale de ș old.
2.6. TRATAMEN TUL fracturilor d e col femural este prin excelență
chirurgical. Se va opera de câte ori starea generală și local a pacientul ui o
permite. De multe ori la vâ rstnici cu tare organice m oderate operația poate fi
socotită o manevră de reanimare, de salvare. Bolna vul imobilizat la pat își
recapătă prin operaț ie încrederea în posibilitțtile de vindecare ș i este sa lvat de la
riscul numeroaselor și gravelor complicaț ii determinate de imobilizare. Multi
autori afirmă, pe bună dreptate, că dintre toate fracturile, cele de col femural
sunt cel mai greu de tratat.
Tratamentul fracturilor de col femural a trecut prin mai multe etape:
de la abținerea de la operație până la tratamentele chirurgicale cele mai
sofisticate.
Abținerea și aplicarea tratamentului funcțional constă î n
mobilizarea pre coce a bolnalui cu „abandonarea" premeditată a focarului de
fractură. Imediat ce faza dureroasă a trecut se așează bolna vul î ntr-un fotoliu
pentru a preveni leziunil e de decubit. î n continuare la 2 -3 săptămâni de la
accident, câ nd durerile a u diminuat bolna vul se mobilizeaz cu cârjele. Practic se
merge în mod deliberat la pseudartroză, după principiul că trebuie să fie sa lvată

21 viața, dacă nu putem salva funcț ia.Metoda este aplicată cu totul excepțional; la
bătâanii foarte tarați, la bolnavii irecuperabili ș i care nu pot suporta anestezia.
TRATAMENTUL ORTOPEDIC
Simpla imobilizare la p at pentru fracturile prin abducț ie, cu
„angrenarea" fragmentelor este o metodă nesigură . Fragmentele se pot
„dezangrena" ș i se po ate produce deplasarea secundară a fragmentelor,
transformând o fractură cu prognostic favorabil (prin operaie), într -o fractură cu
viitor nesigur.Î n plus, nu permite mob ilizarea precoce a bolnavilor vâ rstnici cu
toate riscurile ce decurg de aici. D e aceea, cei m ai multi autori recurg la
osteosinteză .
TRATAMENTUL CHIRURGICAL în ultimii ani a înlocuit practic
în totalitate metodele ortopedice. Un prim argument es te cel statistic. Se constată
ca mortalita tea, chiar la bolnavii foart e vârstnici, este mult mai mică la cei
operați decât la neoperaț i.
Intervenția chirurgicală mai prezintă ș i alte avantaje de
necontestat:
a) complicațiile de decubit, consecinț e ale imobi lizării pr elungite
apar inabil mai rar;
b) se scurtează perioada de spitalizare cu efect psihic deosebit de
bun asupra bolna vului;
c) prin dispariția durerii oferă pacientu lui un confort inabil mai
mare și micșorează riscul de agrav are a unor boli preexistente ;
d) marește ș ansele de consolidare a fracturii.
Chiar în fracturile făra deplasare sau cu „angrenarea" fragmentelor
este recomandată osteosinteza de „securitate". Î n acest fel se pr evine riscul de
deplasare secundară a fragmentelor prin „dezangrenare " și la fel de important, se
poate face mobilizarea precoce a bolna vului.

22 Fracturile cu deplasare, prin adducție (tip III și IV după Garden)
vor fi operate prin o steosinteză cât mai precoce, dacă este posibil chiar la
prezentarea în urgentă . Reducerea câ t mai anatomică a focarului de fractură este
o condiție esențială pentru consolidare.
Osteosinteza se va face prin introducer ea sub control radiologie a
două ș uruburi, t ranstrohantero -cervico -capital. Șuruburi le pot fi plasate paralel
sau „în triangulatie " pen tru a fixa cât mai bine fragmentele și a împiedica
tendințele de rotaț ie ale fragmentului pro -ximal. Mobilizarea cu cârjele se face la
2-3 săptămâni cu interdicția de a că lca pe membrul respectiv minimum 4 luni de
la operatie.
Este preferabil ca după cea 2 luni de la operație să se facă un
control scintigrafic al șoldului și dacă sunt semne de consolidare se menține
această fixare cu ș uruburi.
Dacă nu sunt semne de consolidare se va î nlocui capul femural cu
o proteză bipolară sau în cel mai rău caz cu o pro teză cervico -cefalică de tip
Moore. Deciz ia de protezare cervico -cefalică trebuie luată î n primele 3 luni de la
accident, când cartilajul aceular este încă de bună calitate. După aproximativ 3
luni de la accide nt se produce o diminuare rapidă a calităț ilor cartilajului din cotii
și nu mai este posibil să se făcă numai hemiartro -plastie cu endop roteză tip
Moore. Se impune în aceste cazuri înlocuirea și a cotilului, cu o proteză totală de
șold cimentată sau necimentată .
La bolnavii foarte vâ rstnici cu osteopo roză severă trebuie ca aceste
proteze să fie ci mentate pentru a nu se „infunda" î n femur (proteza Thomson).
Trebuie menționat ca „endoprotezele" de șold prezentate mai sus
au preț de cost destul de ridicat. „Imtarea" lor este de regulă o operație amplă și
impune pregă tirea corespunzatoare a bolna vului.

23

24
CAPITOLUL III
ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU FRACTURĂ DE COL
FEMURAL

SPITALUL JUDETEAN
DE URGENTA TARGOVISTE
SECTIA ORTOPEDIE
DOSAR DE INGRIJIRE
DATE DE IDENTITATE
Nume A Prenume P
Varsta 72 ani Sex masculin
Domiciliu Lucieni
Strada Principală Nr. 76 Județul: Dâmbovița
DATE DESPRE SPITALIZARE

25 Data internării: Anul 2011 Luna 03 Ziua 09 Ora 10,15 .
Data externării:Anul 2011 Luna 03 Ziua 15 Ora 13, 30 .
Motivele internării: durere la nivelul membrului inferior,dureros la palpare
în zona inghinală , scurtarea membrului inferior drept, rotirea în afară a
membrului .
Diagnostic la internare: fractură de col femural drept.
SITUAȚIA FAMILIALĂ ȘI SOCIALĂ
Situația familială: căsătorit Nr.copii 3
Situația socială: salariat Profesia: pensionar
Condiții de locuit: locuiește în mediu rural având condiții bune de locuit
Relațiile cu familia: bune cu prietenii normale

PERSOANE DE LEGATURĂ
Nume A.D. Adresa Lucieni Soție
Nume: A.L. Adresa Târgoviște Fiu

ANTECEDENTE
Heredo -colaterale: neaga luesul, T.B.C. -ul, SIDA .
A.F. dezvoltare psihomotorie nor mală,obez.
A.P. în antecedente un episod dureros toracic, după un efort fizic, hipertensiv
cu valori peste 160mmHg .
Factori de risc lega ti de modul de viață: , tendința de obezitate,activitate
fizică,solicitantă,intensă.
Medicația de fond administrată înaintea internării: nu a avut .

26
EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE
Pacientul afirmă că a alunecat pe scară și nu a mai putut să se ridice, iar
starea de frică s -a accentuat, drept pentru care se prezintă la spital
Facies: cu tegumente palide, speriat
Tegumente și mucoase: acoperite cu transpirații reci ușor palide
Sistem celular subcutanat: în exces pe abdomen, tor ace și membre.
Sistem osteo articular: membrul inferior drept rotit în afară și mai scurt față
de celălalt.La mișcare,durere în articulația coxofemurală,impotența
funcțională.
Sistem ganglionar: ganglioni nedure roși, nepalpabili.
Sistem muscular: normoton, normokinetic.
Aparat respirator: torace normal comformat, nu prezintă zgomote
patologice la auscultare, ușor tahipneic
Aparat cardio -vascular: T.A. 120/70mmHg. A.V.=94/min, matitate cardiaca
crescută
Sistem nervos: R.O.T. prezente, egal bilateral. Hiperexcitabilitate nervoasă.

PRESCRIPȚII MEDICALE LA INTERNARE
Tratament: medicamentos – algocalmin 3 f, tb,fragmin 5000U.I 1 f
Tratament: igienodietetic. În ziua intervenției fără alimente,din a doua zi.
Examinări de laborator: ,HLG, colesterol ,TS,TC ,glicemie ,fibrinogen
,calcemie ,grup sangui n, ex. sumar de urină
Examene paraclinice: E.K.G.radiografie la membrul inferior afectat
Regim alimentar: hipocaloric pentru a avea o digestie ușoară,

27 OBSERVARE INIȚIALĂ
Situația la internare : I=1,74m G=92kg. T.A.=120/70mmhg P=94/min
T=36,50 C, R=24/min Vaz= bun Auz= bum
Nevoi fundamentale:
A respira : dependent -hipertensiune arterială, ușoară tahicardie și polipnee
determinată de agitțtie și teamă.
A mânca, a bea : dependent -datorată stării de teamă,alimentația în ziua
intervenției
A elimina : dependent – eliminări în exces prin transpirații și
polipnee,el iminări la pat,nu se poate mobiliza.
A se mișca: dependent -necesită ajutor la mobilizare
A dormi a se odihnii: dependent -hiposomnie,durerea de la nivelul
articulației.
A se îmbrăca dezbrăca: dependent – a necesitat ajutor,mobilitate scăzută
durere articulară.
A-și mentțne temperatu ra în limite fiziologice: dependent
A fi curat a proteja tegumentele: dependent -necesită ajutor la efectuarea
toaletei
A evita pericolele dependent – posibile accidente în cazul în care nu este
ajutat -afectarea membrului inferior
A comunica: dependent -comunicare ineficientă la nivel afectiv și senzorial
determinat de jenă și durere
A practica religia: independent. ortodox
A se recrea: depen dent starea generală bună modificată nu îi permite să aibă
activități recreative.
A fi util: dependent -nu poate efectua activități utile -mobilitate scăzută

28 A înăța: dependent -necesită educat privind activitățile zilnice
Alergic: nu este alergic . .

ASPECTE PSIHOLOGICE
Starea de constientă : păstrată .
Comportament : anxios, agitat datorita durerilor la membrul inferior drept
Mod de internare: Singur Salvare Familie DA .
Particularități : comunică cu cadrele medicale

ASPECTE SOCIOLOGICE
Mod de viață: Singur De familie DA Altul
Mediul: rural Da rural
Ocupație pensionar
Probleme sociale : nu sunt momentan

INTERPRETAREA DATELOR
Nevoi nesatisfăcute: din cele 14 nevoi, 10 sunt de dependență, restul sunt de
independență

POSIBILITĂȚI DE EVOLUȚIE
Vindecare : după consolidarea osului
Stabilizare, ameliorare : da cu condiția să nu apară complicații.
Agravare: dacă apar complicații.

29 Deces:

OBIECTIVE DE ÎNGRIJIRE
Obiective globale: să acord îngrijiri calificate care să asigure o stare de bine
fizică și psihică pacientului. .
Obiective pe termen scurt: combaterea durerii, scăderea valorilor T.A.
susținerea psihică astfel încât pacientul să resimtă confort fizic și psihic,să -l
ajut la efectuarea igienei,să -i facilitez eliminările,să -l alimentez
corespunzător,să -l pregătesc pentru intervenția chirurgicală.
asigurarea liniștii și a temperaturii mediului ambiant
monit orizarea funcțiilor vitale și înregistrarea lor în F.O.
să recoltez sânge, urină pentru ex. de laborator și să particip la examenele
paraclinice pentru stabilitre stadiului hipertensiunii;
să administrez medicația corespunzătoare prescrisă de medic.
să alimentez pacientul cu alimente care să -i permită scăderea valorilor T.A.
și reducerea valorilor greutății corporale.
să-i captez și să-i monitorizez eliminările în raport cu hidratarea și T.A.
Obiective pe termen lung: -pacientul să adere la principii de viață
sănătoase, schimbându -și modul de viață,să prevină apariția recidivelor și a
complicațiilor.

MOMENTELE IMPORTANTE ALE SPITALIZĂRII
Internarea – este speriat de simptomele bolii dar și de faptul că trebuie să
stea în spital mai mult timp,
Recoltarea analizelor – este stresat, anxios, necooperant însă și curios să afle

30 rezultatele analizelor.
Intervenția chirurgicală. Ex paraclinice – îi dau emoții, a fost nevoie de o
pregătire psihică și fizică mai deosebită.
Externarea – este emoționat că se r eîntoarce în familie

EPICRIZA SI RECOMANDARI
Pacientul în vârstă de 72 ani, pensionar, se internează în secția de
Ortopedie a Spitalului de Urgență Târgoviște, pentru: dureri acuzate la membrul
inferior, speriat până la imobilism de simptomele bolii,valori crescute ale
T.A.=120/70, tahicardic 94/min . Au fost efectuate urmatoarele ex. de
laborator;TS:2,15,TC:6
(hemoleucograma(hg=14,7gr.%,htc.=41,5%,l=7500/mm3colesterol= 240mg.%,
ex urina= normal, glicemie=90mg %, iar ex. paraclinice au arătat: E.K.G. -HTA.
Tahicardie,extrasistole,radiografie la membrul inferior arata fractura de col
femural
Ecocardiogr ama= cord ușor mărit de volum, tahicardie, coronarele ușor
îngrosate. S -a efectuat următorul tratament:analgezice algocalmin 3
fiole,,fragmin 5000U.I 1 fiola, pentru reducere durerii
Recomandări: se va prezenta la medicul de familie cu scrisoarea medicală pentru
a fi luat în evidență și dispensarizat. Va continua tratamentul la domiciliu și
exercițiile recomandate, de asemeni necesită o alimentație c u puține grăsimi
animale, făinoase reduse cantitativ și o cantitate scăzută de sare. Se externează
după 6 zile, este echilibrat psihic,liniștit . Starea la externare este stabilizată.

MOD DE EXTERNARE

31 Singur : Cu familia DA Altul
Mijloc de transport: cu fiul cu mașina personală.

SPITALUL JUDETEAN
DE URGENT A TARGOVISTE
SECTIA ORTOPEDIE
DOSAR DE INGRIJIRE
DATE DE IDENTITATE
Nume C Prenume P
Varsta 70 ani Sex feminin

32 Domiciliu Picior de munte
Strada Principala Nr. 80 Judetul: Dambovita
DATE DESPRE SPITALIZARE
Data internarii: Anul 2011 Luna 04 Ziua 04 Ora 09.30 .
Data externarii:Anul 2011 Luna 04 Ziua 10 Ora 13.30 .
Motivele internar ii: durere la nivelul membrului inferior drept in zona
inghinala daca se palpeaza singur.
Diagnostic la internare: fractura de col femural drept
SITUATIA FAMILIALA SI SOCIALA
Situatia familial: casatorit Nr.copii 2
Situatia sociala: salariata Profesia: pensionara
Conditii de locuit: locueste in mediu rural avand condit ii bune de locuit
Relatiile -cu familia: bune cu prietenii normale

PERSOANE DE LEGATURA
Nume A.D. Adresa Picior de munte Sotie
Nume: A.L. Adresa Targoviste Fiu

ANTECEDENTE
Heredo -colaterale: neaga lues ul, T.B.C. -ul, SIDA,operat pentru plasa
gastrica .
A.F. menarha la 13 ani,menopauza la 50 ani,sarcini 5,nasteri 2.
A.P. –boli ale copilariei (rujeola,varicela),apendicectomie la 20 de ani
avorturi 3,osteoporoza diagnosticata la varsta de 60 de ani.

33 Factori de risc legati de modul de viata: osteoporoza
Medicatia de fond administrara inaintea internarii: are tratament pentru
osteoporoza.a fost urmat sporadic.

EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE
Pacientul afirma ca a alunecat pe scara acum 3 saptamani si nu a mai putut
suporta durerile, iar starea de frica s -a accent uat, drept pentru care se
prezinta la spital
Facies: cu tegumente palide, speriat
Tegumente si mucoase: acoperite cu transpiratii reci
Sistem celular subcutanat: in exces pe abdomen, torace si membre.
Sistem osteo articular: membrul inferior drept rotit in afara si mai scurt fata
de celalalt.la miscare,durere in articulatia coxofemurala,impotenta
functionala.
Sistem ganglionar: ganglioni nedurerosi, nepalpabili.
Sistem muscular: normoton, normokinetic.
Aparat respirator: torace normal comformat, nu prezinta zgomote
patologice la auscultare,
Aparat cardio -vascular: T.A. 130/70mmHg. A.V.=83/min,
Sistem nervos: R.O.T. prezente, egal bilateral.

PRESCRIPT II MEDICALE LA INTERNARE
Tratament: analgezice algocalmin 3 f,,fragmin 5000 U.I -1 f
Examinari de laborator: hemoleucograma, colesterol,TS,TC, ex. sumar de
urina,grup sangui n,glicemie,fibrinogen,calcemie.
Examene paraclinice: E.K.G.radiografie la membrul inferior drept

34 Regim alimentar: hpocaloric pentru a avea o digestie usoara,

OBSERVARE INITIALA
Situatia la internare : I=1,72m G=80kg. T.A.=130/70mmhg P=70/min
T=36,50 C, R=24/min Vaz= bunAuz= bun
Nevoi fundamentale:
A respira : independent -caii aeriene respiratorii superioare libere,miscari
respiratorii simetrice .
A manca, a bea : independent -pacienta se alimenteaza singura avand un orar
regulat
A elimina : independent
A se misca: dependent -postura fiind inadecvata,pacientul se deplaseaza
singur dar incet cu ajutorul unui cadru metalic .
A dormi ase odihnii: dependent -somn agitat din cauza anxietatii
A se inbraca dezbraca: dependent – a necesitat ajutor
Asi mentine temperatura in limite fiziologice: independent
A fi curat a proteja tegumentele: dependent necesita ajutor pentru as face
toaleta zilnica .
A evita pericolele dependent – acepta ajutorul cadrelor medicale
A comunica: independent -este o persoa na comunicativa .
A practica religia: independent.
A se recrea: dependent starea generala modificata nu ii permite sa aiba
activitati recreative.
A fi util: dependent .
A invata: independent -este interesat de evolutaia starii lui de sanatate
Alergic: nu este alergic . .

35
ASPECTE PSIHOLOGICE
Starea de constienta: pastrata .
Comportament : anxios, agitat datorita dureri lor la membrul inferior
Mod de internare: Singur Salvare Familie DA .
Particularitati : comunica cu cadrele medicale

ASPECTE SOCIOLOGICE
Mod de viata: Singur De familie DA Altul
Mediul: rural Da rural
Ocupatie patron
Probleme sociale : nu sunt momentan

INTERPRETAREA DATELOR
Nevoi nesatisfacute: din cele 14 nevoi, 7 sunt de dependenta, restul sunt de
independenta

POSIBILITATI DE EVOLUTIE
Vindecare : ameliorare si posibila vindecare
Stabilizare, ameliorare : da cu conditia sa -si sch imbe modul de viata si sa
urmeze tratamentul prescris de medic .
Agravare: daca nu respecta indicatiile echipei de ingrijire .
Deces: nu se doreste acest lucru

OBIECTIVE DE INGRIJIRE
Obiective gl obale: sa acord ingrijiri calificate care sa asigure o stare de bine

36 fizica si psihica pacientului. .
Obiective pe termen scurt: combaterea durerii, sustinerea psihica astfel incat
pacientul sa resimta confo rt fizic si psihic
asigurarea linistii si a temperaturii mediului ambiant
monitorizare functiilor vitale si inregistrarea lor in F.O.; .
sa recoltez sange, urina pentru ex. de laborator si sa particip la examenele
paraclinice pentru stabilitre stadiului hipertensiunii; .
sa administrez medicatia corespunzatoare prescrisa de medic .
Obiective pe termen lung: -pacientul sa adere la principii de viata
sanatoase, schimbandu -si modul de viata,diminuand stresul psihic.
efectuandusi educatie pentru sanatate
sa se adreseze medicului de familie in vederea monitorizarii

MOMENTELE IMPORTANTE ALE SPITALIZARII
Internarea – este speriat de simptomele bolii dar si de faptul ca trebu ie sa
stea in spital mai mult timp,
Recoltarea analizelor – este stresat, anxios, insa si curios sa afle rezultatele
analizelor.
Ex paraclinice – ii dau emotii, a fost nevoie de o pregatire psihica si fizica
mai deosebita.
Externarea – este emotionat ca se reantoarce in f amilie

EPICRIZA SI RECOMANDARI
Pacientul in varsta de 59 ani, patron, se interneaza in sectia de Ortopedie a
Spitalului de Urgenta Targoviste, pentru: dureri acuzate la membrul inferior,
speriat pana la imobilis m de simptomele bolii,valori crescute ale T.A.=14o/80

37 mmHg, A.V. 70/min . Au fost efectuate urmatoarele ex. de
laborator;hemoleucograma(hg=8 gr.%,htc.=32 g%,l=7500/mm3colesterol=
120mg.%, ex urina= normal, glicemie=90mg%, iar ex. paraclinice au aratat:
E.K.G. -cord in limite normale,radiografie la membrul inferior arata fractura de
col femural
Recomandari: se va prezenta la medicul de familie cu scrisoarea medicala pentru
a fi luat in evidenta si dispensarizat. Va continua tratamentul la domiciliu si
exercitile recomandate .Esential insa est e faptul ca pacientul necesita o
alimentatie cu putine grasimi animale. Se externeaza dupa 6 zile, este echilibrat
psihic,linistit iar simptomele au disparut complet. Starea la externare este
stabilizata.

MOD DE EXTERNARE
Singur : Cu familia DA Altul
Mijloc de transport: cu fiul cu masina personala

38

NUMELE:C
PRENUMELE: P

39 DATA
MENIUL
04.04.2011 SEARA:pilaf, ceai;
05.04.2011 DIMINEATA: pâine prăjită,ou fiert;
PRANZ: mâncare de cartofi,piure cu friptură;
SEARA: pilaf,compot
06.004.2011 DIMINEATA: iaurt cu pâine fără sare;
PRANZ: ciorbă de legume,fasole verde;
SEARA: piure,compot;
07.04.2011 DIMINEATA: ceai pâine și unt;
PRANZ: supă de pasăre,piure cu carne de vită;
SEARA: branză de vaci,compot;
08.04.2011 DIMINEATA: compot,pâine cu unt;
PRANZ: ciorbă de dovlecei,cu salată de vinete și fr iptură de pui;
SEARA: piure și ceai;
09.04.2011 DIMINEATA: ceai cu pâine și gem;
PRANZ: ciorbă de roșii,salată verde;
SEARA: ghiveci de legume ,suc de fructe;
10.04.2011 DIMINEATA: ceai cu pâine;

NUMELE: C
PRENUMELE: P

DATA ANALIZA VALOAREA
NORMALA REZULTATUL EXAMENE DE
LABORATOR

40 04.04.2011 HEMOGLOBINA F:12-15 gr%
B:14 -16 gr % 15,2 gr %

LEUCOCITE 4000 -8000/mm3 7500/mm3
HEMATOCRIT 40-45+5% 32%
FIBRINOGEN 200-400mg % 239 mg %
UREE
SANGUINĂ
20-40 mg % 35 mg %
GLICEMIE 70-115 ng/dl 90 mg/dl
CALCIU TOTAL 9-11 mg % 8,6 mg%
05.04.2011 ASAT(TGO)
F: 35 U/I;
B: 45 U/I 36 U/I
ALAT(TGP)
F: <31 U/I
B: <40 U/I 42 U/I
06.04.2011 IONOGRAMA:
NA:
K:
CA:
CL:
Mg:
135-150m Eq/l
3,5-5 m Eq/l
4,5-5,5 mEq/l
95-110 mEq/l
1,5-3 mEq/l
118 mEq/l
2,8 mEq/l
3,1 mEq/l
89 mEq/l
1,0 mEq/l

SPITALUL JUDETEAN
DE URGENTA TARGOVISTE
SECTIA ORTOPEDIE
DOSAR DE INGRIJIRE

41 DATE DE IDENTITATE
Nume I Prenume P
Varsta 57 ani Sex masculin
Domiciliu Odobesti
Strada Principala Nr. 80 Judetul: Dambovita
DATE DESPRE SPITALIZARE
Data internarii: Anul 2011 Luna 04 Ziua 15 Ora 11.30 .
Data externarii:Anul 201 1 Luna 04 Ziua 21 Ora 13.30 .
Motivele internarii: durere la nivelul membrului inferior stang in zona
inghinala daca se palpeaza singur.
Diagnostic la internare: f ractura de col femural .
SITUATIA FAMILIALA SI SOCIALA
Situatia familial: casatorit Nr.copii 2
Situatia sociala: salariat Profesia: salariat
Conditii de locuit: locueste in mediu rural avand conditii bune de locuit
Relatiile -cu familia: bune cu prietenii normale

PERSOANE DE LEGATURA
Nume I.D. Adresa Odobesti Sotie
Nume: I.L. Adresa Targoviste Fiu

ANTECEDENTE
Heredo -colaterale: neaga luesul, T.B.C. -ul, SIDA,operat pentru plasa
gastrica .
A.F. dezvoltare psihomotorie si s taturo ponderala, in raport cu varsta

42 A.P. – .
Factori de risc legati de modul de viata: alimentat incorecta din punct de
vedere al comp ozitiei si al ritmului alimentar, tendinta de obezitatae
Medicatia de fond administrara inaintea internarii: nu a avut .

EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE
Pacientul afirma ca a alunecat pe scara acum 1 saptamani si nu a mai putut
suporta du rerile, iar starea de frica s -a accentuat, drept pentru care se
prezinta la camera de garda a spitalului orasanesc Titu ,care a fost transferat
la spitalul judetean de urgenta Targoviste.
Facies: cu tegumente palide, speriat
Tegumente si mucoase: acoperite cu transpiratii rec i
Sistem celular subcutanat: in exces pe abdomen, torace si membre.
Sistem osteo articular: integru, articulatii mobile
Sistem ganglionar: ganglioni nedurerosi, nepalpabili.
Sistem muscular: normoton, normokinetic.
Aparat respirator: torace normal comformat, nu prezinta zgomote
patologice la auscultare,
Aparat cardio -vascular: T.A. 130/80mmHg. A.V.=70/min,
Sistem nervos: R.O.T. prezente, egal bilateral.

PRESCRIPTII MEDICALE LA INTERNARE
Tratament: analgezice algocalmin 3 f,diclofenac 1 tb,fragmin 5000 U.I -1 f
Examinari de laborator: hemoleucograma, colesterol, TGP(17 u.i/l),
TGO(13 u.i/l), ex. sumar de urina(normal|),

43 Examene paraclinice: E.K.G.radiografie la membrul inferior stang
Regim alimentar: hpocaloric pentru a a vea o digestie usoara,
hposodat,hipolipidic, hiponormoproteic, lichide in functie de eliminari

OBSERVARE INITIALA
Situatia la internare : I=1,62m G=80kg. T.A.=130/80mmhg P=70/min
T=36,50 C, R=24/min Vaz= bun Auz= bum
Nevoi fundamentale:
A respira : independent -caii aeriene respiratorii superioare libere,miscari
respiratorii simetrice .
A manca, a bea : independent -pacienta se alimenteaza singura avand un orar
regulat
A elimina : independent
A se misca: dependent -postura fiind inadecvata,pacientul se deplaseaza
singur dar incet cu ajutorul un ui cadru metalic .
A dormi ase odihnii: dependent -somn agitat din cauza anxietatii
A se inbraca dezbraca: dependent – a necesitat ajutor
Asi mentine temperatura in limite fiziologice: independent
A fi curat a proteja tegumentele: dependent necesita ajutor pentru as face
toaleta zilnica .
A evita pericolele dependent – acepta ajutorul cadrelor medicale
A comunica: independent -este o persoana comunicativa .
A practica religia: independent.
A se recrea: dependent starea generala modificata nu ii permite sa aiba
activitati recreative.
A fi util: dependent .

44 A invata: independent -este interesat de evolutaia starii lui de sanatate
Alergic: nu este alergic . .

ASPEC TE PSIHOLOGICE
Starea de constienta: pastrata .
Comportament : anxios, agitat datorita durerilor la membrul inferior
Mod de internare: Singur Salvare Familie DA .
Particularitati : comunica cu cadrele medicale

ASPECTE SOCIOLOGICE
Mod de viata: Singur De familie DA Altul
Mediul: rural Da rural
Ocupatie patron
Probleme sociale : nu sunt momentan

INTERPRETAREA DATEL OR
Nevoi nesatisfacute: din cele 14 nevoi, 7 sunt de dependenta, restul sunt de
independenta

POSIBILITATI DE EVOLUTIE
Vindecare : ameliorare si posibila vindecare
Stabilizare, ameliorare : da cu conditia sa -si schimbe modul de viata si sa
urmeze tratamentul prescris de medic .

45 Agra vare: daca nu respecta indicatiile echipei de ingrijire .
Deces: nu se doreste acest lucru

OBIECTIVE DE INGRIJIRE
Obiective globale: sa acord ingrijiri calificate care sa asigure o stare de bine
fizica si psihica pacientului. .
Obiective pe termen scurt: combaterea durerii, sustinerea psihica astfel incat
pacientul sa resimta confort fizic si psihic
asigurarea linistii si a temperaturii mediului ambiant
monitorizare functiilor vitale si inregistrarea lor in F.O.; .
sa recoltez sange, urina pentru ex. de laborator si sa particip la examenele
paraclinice pentru stabil itre stadiului hipertensiunii; .
sa administrez medicatia corespunzatoare prescrisa de medic .
Obiective pe termen lung: -pacientul sa adere la principii de viata
sanatoase, schimbandu -si modul de viata,diminuand stresul psihic.
efectuandusi educatie pentru sanatate
sa se adreseze me dicului de familie in vederea monitorizarii

MOMENTELE IMPORTANTE ALE SPITALIZARII
Internarea – este speriat de simptomele bolii dar si de faptul ca trebuie sa
stea in spital mai mult timp,
Recolt area analizelor – este stresat, anxios, insa si curios sa afle rezultatele
analizelor.
Ex paraclinice – ii dau emotii, a fost nevoie de o pregatire psihica si fizica
mai deos ebita.
Externarea – este emotionat ca se reantoarce in familie

46 EPICRIZA SI RECOMANDARI
Pacientul in varsta de 59 ani, psalariat , se interneaza in sectia de
Ortopedie a Spitalului de Urgenta Targoviste, pentru: dureri acuzate la membrul
inferior stang, speriat pana la imobilism de simptomele bolii,valori crescute ale
T.A.=13o/80 mmHg, A.V. 70/min . Au fost efectuat e urmatoarele ex. de
laborator; TGP(17u.i/l),TGO(13 u.i/l)
hemoleucograma(hg=14,7gr.%,htc.=41,5%,l=7500/mm3colesterol= 240mg.%,
ex urina= normal, glicemie=90mg%, iar ex. paraclinice au aratat: E.K.G. -cord in
limite normale,radiografie la membrul inferior arata fractura de col femural
Recoma ndari: se va prezenta la medicul de familie cu scrisoarea medicala pentru
a fi luat in evidenta si dispensarizat. Va continua tratamentul la domiciliu si
exercitile recomandate .Esential insa este faptul ca pacientul necesita o
alimentatie cu putine grasim i animale. Se externeaza dupa 6 zile, este echilibrat
psihic,linistit iar simptomele au disparut complet. Starea la externare este
stabilizata.

MOD DE EXTERNARE
Singur : Cu familia DA Altul
Mijloc de transport: cu fiul cu masina personala

NUMELE:C
PRENUMELE: P

47 DATA
MENIUL
04.04.2011 SEARA:pilaf, ceai;
05.04.2011 DIM INEATA: pâine prăjită ,ou fiert;
PRANZ: mâ ncare de cartofi,piure cu friptură ;
SEARA: pilaf,compot
06.004.2011 DIMINEATA: iaurt cu pâine fără sare;
PRANZ: ciorbă de legume,fasole verde;
SEARA: piure,compot;
07.04.2011 DIMINEATA: ceai pâine ș i unt;
PRANZ: s upă de pasăre,piure cu carne de vită ;
SEARA: branză de vac i,compot;
08.04.2011 DIMINEATA: compot,pâ ine cu unt;
PRANZ: ciorbă de dovlecei,cu salată de vinete și friptură de pui;
SEARA: piure ș i ceai;
09.04.2011 DIMINEATA: ceai c u pâine ș i gem;
PRANZ: cior bă de roșii,salată verde;
SEARA: ghiveci de legume ,suc de fructe;
10.04.2011 DIMINEATA: ceai cu pâ ine;

NUMELE: C
PRENUMELE: P
EXAMENE DE
LABORATOR

48
DATA ANALIZA VALOAREA
NORMALA REZULTATUL
04.04.2011 HEMOGLOBINA F:12-15 gr%
B:14 -16 gr % 15,2 gr %

LEUCOCITE 4000 -8000/mm3 7500/mm3
HEMATOCRIT 40-45+5% 32%
FIBRINOGEN 200-400mg % 239 mg %
UREE
SANGUINĂ
20-40 mg % 35 mg %
GLICEMIE 70-115 ng/dl 90 mg/dl
CALCIU TOTAL 9-11 mg % 8,6 mg%

DATA ANALIZA VALOAREA
NORMALA REZULTATUL
05.04.2011 ASAT(TGO)
F: 35 U/I;
B: 45 U/I 36 U/I
ALAT(TGP)
F: <31 U/I
B: <40 U/I 42 U/I

DATA ANALIZA VALOAREA
NORMALA REZULTATUL

49 06.04.2011 IONOGRAMA:
NA:
K:
CA:
CL:
Mg:
135-150m Eq/l
3,5-5 m Eq/l
4,5-5,5 mEq/l
95-110 mEq/l
1,5-3 mEq/l
118 mEq/l
2,8 mEq/l
3,1 mEq/l
89 mEq/l
1,0 mEq/l

NUMELE:I
PRENUMELE:P

TRATAMENTUL

50 DATA TRATAMENTUL CALEA
DE
ADMIN. DOZA
UNICA DOZA T OTALA
04.04. 2011 DICLOFENAC Per os 1 tb La nevoie
FRAGMIN 5000 UI Sub
cutan 1 f 1f
ALGOCALMIN Per os 1tb 1tb

ALIMENTATIE

51 NUME : A
PRENUME: P

09.03.2011 SEARA: paine si ou,fidea cu lapte; Nu ii place mancare data de
la spital
10.03.2011 DIMINEATA: ceai cu marmelada;
PRANZ:supa de pui,piure de cartofi cu
carne de pasare;
SEARA:ou fiert,iaurt,mar; Se intereseaza daca poate
sa ii aduca familia mancare
de acasa
11.03.2011 DIMINEATA:lapte dulce cu paine si
gem;
PRANZ: supa de pasare,cu piure de cartofi
si carne de pasare;
SEARA: iaurt,cu paine si ou; Incepe sa manance cate un
pic incurajat de colegii din
salon
12.03.2011 DIMINEATA:ceai cu paine si gem;
PRANZ: pilaf de orez,paste,mar;
SEARA: piure de cartofi,ou si mar; Doreste sa manance mai
multe fructe
13.03.2011 DIMINEATA:lapte fiert,paine cu gem;
PRANZ:supa de galuste,peste si mar;
SEARA: orez cu lapte si ou fiert; Ia fost aduse fructe de catre
familie
14.03.2011 DIMINEATA:ceai si paine cu unt;
PRANZ:mancare de cartofi,friptura de pui;
SEARA: iaurt,o u si mar; A mancat decat fructele
aduse de acasa
15.03.2011 DIMINEATA: ceai cu paine si unt; Se externeaza

52

NUMELE:C
PRENUMELE: P

DATA
MENIUL
04.04.2011 SEARA:pilaf, ceai;
05.04.2011 DIMINEATA: pâine prăjită ,ou fiert;
PRANZ: mâ ncare de cartofi,piure cu friptură ;
SEARA: pilaf,compot ALIMENT AȚIA

53 06.004.2011 DIMINEATA: iaurt cu pâine fără sare;
PRANZ: ciorbă de le gume,fasole verde;
SEARA: piure,compot;
07.04.2011 DIMINEATA: ceai pâine ș i unt;
PRAN Z: supă de pas ăre,piure cu carne de vită ;
SEARA: brânză de vaci ,compot;
08.04.2011 DIMINEATA: compot,pâ ine cu unt;
PRANZ: ciorbă de dovlecei,cu salată de vinete și fript ură de pui;
SEARA: piure ș i ceai;
09.04.2011 DIMINEATA: ceai cu pâine ș i gem;
PRANZ: ciorbă de roșii,salată verde;
SEARA: ghiveci de legume ,suc de fructe;
10.04.2011 DIMINEATA: ceai cu pâ ine;

NUMELE: C
PRENUMELE: P

EXAMENE DE
LABORATOR

54

DATA ANALIZA VALOAREA
NORMALA REZULTATUL
04.04.2011 HEMOGLOBINA F:12-15 gr%
B:14 -16 gr % 15,2 gr %

LEUCOCITE 4000 -8000/mm3 7500/mm3
HEMATOCRIT 40-45+5% 32%
FIBRINOGEN 200-400mg % 239 mg %
UREE
SANGUINĂ
20-40 mg % 35 mg %
GLICEMIE 70-115 ng/dl 90 mg/dl
CALCIU TOTAL 9-11 mg % 8,6 mg%

DATA ANALIZA VALOAREA
NORMALA REZULTATUL
05.04.2011 ASAT(TGO)
F: 35 U/I;
B: 45 U/I 36 U/I
ALAT(TGP)
F: <31 U/I
B: <40 U/I 42 U/I

DATA ANALIZA VALOAREA
NORMALA REZULTATUL

55 06.04.2011 IONOGRAMA:
NA:
K:
CA:
CL:
Mg:
135-150m Eq/l
3,5-5 m Eq/l
4,5-5,5 mEq/l
95-110 mEq/l
1,5-3 mEq/l
118 mEq/l
2,8 mEq/l
3,1 mEq/l
89 mEq/l
1,0 mEq/l

NUMELE:I
PRENUMELE:P

DATA TRATAMENTUL CALEA
DE
ADMIN. DOZA
UNICA DOZA TOTALA
04.04. 2011 DICLOFENAC Per os 1 tb La nevoie
FRAGMIN 5000 UI Sub
cutan 1 f 1f
ALGOCALMIN Per os 1tb 1tb

TRATAMENTUL

56

ANEXE

57

3.1. PREGĂTIREA PREOPERATORIE
1. Pregătirea psihologică se începe din momentul în care se decide
operația. Deoarece mulți dintre pacienți au teamă de spitalizare, de diagnostic, de
perioada de inconstiență din timpul anesteziei și după anestezie, durere,
despărțire de familie, de moarte, asistenta medicală are rolul saă -l ajute pe bolnav
să-si exprime gândurile, grijile și teama, îi dă încredere în echipa operatorie, îl
asigură de o prezență care -l va susține, îi explică ce se va î ntampla cu el în sala
de operație, în timpul transportului în sala de preanestezie și unde va fi după
operație și cât va dura.
2. Pregătirea generală:
a) Bilantul clinic cuprinde:
– antecedentele: heredocolaterale sau familiare (ne intereseaza boli ca:
tuberculoza, hipertensiunea arterială, diabet, neoplasme, cardiopatii)
– starea generală:
・ vârsta
・ greutatea
・ slăbire asociată cu deshidratare
– aparatul respirator
・ se caută afecțiuni pleuropulm onare prin inspecție
・ se caracterizează semnele funcționale: frecvența, amplitudinea, ritmul
respirației ce se trece pe foaia de temperatură de către asistenta medicală
・ obligatoriu se completează cu radiografia pulmonară.
– aparatul cardio -vascular
・ Se face prin conscultație, palpare, puls, frecvența amplitudinea.

58 ・ Tensiunea arterială se măsoară cu sfingomanametrul.
・ Cantitatea de lichide tolerate de sistemul cardiovascular
・ E.K.G (electrocardi ograma) obligatoriu la persoanele de peste 45 de ani.
b) Bilanțul paraclinic cuprinde:
– examenele de rutină absolut obligatorii:
・ Determinarea de grup sanguine și factor RH (se recoltează 2 ml se sânge
intravenos pe nitrat de sodiu)
・ Glicemie, uree, creatină, fosfatază alcalină
– examene complete
・ HLG (hemoleucograma) cu formula leucocitară – se recoltează prin
puncție venoasă 2 ml de sâ nge pe E.D.T.A.
・ V.S.H. (viteza de sedimentare a hematilor) se recoltează prin puncție
venoasă fără stază venosă 1.6 ml sânge pe 0.4 ml de nitrat de sodiu.
・ Valori normale:
la 1 ora 2 -5
la 2 ore 5 -10 mm
la 24 ore 20 -50 mm
・ Probe de coagulare: se recoltează 4,5 ml sânge prin pu ncție venoasă
pe 0,5 ml oxalat de sodiu 3,8 %
– timp Quick – valori normale = 6 -12 secunde
– timp Hovell – valori normale= 60 -120 secunde
・ Bilanțul electronic
・ Examenul sumar de urină
3. Pregă tirea locală

59 În ziua precedentă se recomandă pacientului repaus, regim alimentar
ușor digerabil care să conțină multe lichide pentru a crește diureza, pentru
diminuarea setei postoperatorii, pentru hidratare și pentru ca prin diureză are
acțiune dezintoxicantă a organismului.Se va efectua clisma seara, iar la indicația
medicului se poate efectua și dimineața.
Se va efectua baia, duș sau baie pe regiuni la pat, verificându -se
regiunea inghinală, ombilicul, unghiile să fie t ăiate și să nu aibă ojă.
Cu un aparat de ras propriu sau de unică folosință se rade pe porțiune
cât mai larg posibil, după care se badijonează regiunea rasă cu tinctură de iod
peste care se pune un pansament antiseptic uscat.
În dimineața respectivă, în salon, se îndepartează bijuteriile de pe
pacient și toate lucrurile inutile, se îndepărtează proteza dentară mobiă, se
îmbracă bolnavul cu pijamaua curată și se pregătesc documentele (foaia de
observație,analize, radiografii ) care însoțesc bolnavul la sală.
Transportul pacientului se face cu patul rulant sau cu targa unde va fi
instalat confortabil și învelit.
În sala de preanestezie se verifică regiunea rasă, dacă nu are escoriatții
și este rasă corect. Se verică starea de curățenie și dacă s -a îndepărtat proteza
dentară mobilă. Se pregătesc zonele pentru perfuzii și se montează o sondă
urinară în condiții de asepsie după care se pune în regiunea perineului un camp
steril.
În sala de operație : felurile de anestezie generală sau rahianestezie.

60

3.2. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA EXAMENUL
RADIOLOGIC
Rolul asistentei medicale: investigarea bolnavilor prin examenul
radiologic al sistem ului osteoarticular nu necisită o pregătire prealabilă
deosebită.Pansamentele vor fi ridicate de pe porțiunile examinate, iar unguentele
sau alte forme medicamentoase vor fi îndepărtate prin spălare cu alcool căci prin
substanțele radioopace pe care eventu al le conține, ele pot produce opcitate de
imagine. Pentru executarea radiografiilor, bolnavul va fi culcat pe masa de
radiografie.

Medicul radiolog va stabili poziția adecvată bolnavului pentru
examinare, iar asistenta va t rebui să ajute bolnavul pentru ocuparea și mentinerea
acestei poziții. Dacă mișcările îi provoacă dureri, atunci înainte de examinare,
bolnavul va primi un medicament analgezic.

61
3.3.RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU HEMOLEUCOGRAMĂ

Pregătire mat eriale :
de protecție : mănusi de cauciuc,
sterile : ace ,tampoane de vată,seruri test,
nesterile : tavă medicală curată,cameră umedă,lame
uscate,curate,degresate,șlefuite,pipete Potain
soluții dezinfectante : alcool

Pregătire pacient:
pregătire psihică : se anunță să nu mănânce,i se explică necesitatea efectuării
tehnicii.
pregătire fizică : se așază în poziție șezând cu mâna sprijinită,
EXECUȚIE:
se aseptizează pielea degetului inelar sau mediu cu un tampon cu alcool,
se evită congestionarea printr -o frecare puternică și prelungită
se așteaptă evaporarea alcoolului,
cu o mișcare bruscă se înțeapă pielea pulpei degetului în partea laterală a
extremității,perpendicular pe straturile cutanate,
se șterge cu un tampon uscat prima picătură,se lasă să se f ormeze o altă picătură
de sânge din care se recoltează cu pipeta sau lama,
se șterge cu un tampon cu alcool,

Pregătirea produsului pentru laborator:
la extremitatea unei lame se pune o picătură de 3 -4 mm diametru,
se așază o lamelă cu marginile șl efuite în unghi de 45 cu lama,

62 lama se trage către partea liberă a lamei,păstrând aceeași înclinație și antrenând
toată picătura fără să o fragmenteze,
se agită lama pentru uscare
se etichetează și se trimite la la HEMOLEUCOGRAMĂ valori normale:
Eritrocite
Bărbați: 4 700 000 -6 100 000 /mm3
Femei: 4 200 000 -5 400 000 /mm3
Nou-născuti: 4 800 000 -7 100 000 /mm3
Hematocrit
Bărbați: 42 -52%
Femei: 37 -47%
Hemoglobina
Bărbați: 14 -18 g/dl
Femei: 12 -16 g/dl
Leucocite: 5 000 -10 000 /mm3
Granulocite
Neutrofile 2 500 -8 000 /mm3
Eozinofile 50 -500 /mm3
Bazofile 25 -100 /mm3
Limfocite : 1 000 -4 000 /mm3
Monocite : 100 -700 /mm3
Trombocite: 150 000 -400 000 /mm3

63

64

65

66

67

68

69

70

71

72

73

BIBLIOGRAFIE

1.Baltă, G., A., ‟Tehnica îngrijirii bolnavului ”.
2.Denischi, A.,prof.dr., ‟Tratat de patologie chirurgical ă”, vol. III,
Ed. Medicală, 1988.
3.Mihăilescu, M., ‟Chirurgia pentru cadre medii″.
4.Titircă, Lucreția, ‟Îngrijiri speciale acordate pacienților de către asistenții
medicali – Manual pentru colegiile și școlile postliceale sanitare” , Editura Viața
Medicală Românească, București, 2006.
5.Titircă, Lucreția, ‟Tehnici de evaluare și îngriji re acordate de asistenții
medicali – Ghid de nursing”, vol. II, Editura Viața Medicală Românească,
București, 2008.
6.Titircă, Lucreția, ‟Urgențe medico -chirurgicale ”, Editura Medicală.
7.*** – Chirurgie, manual
8.*** – Fișe de observație pentr u cazuri practice