Domeniul: Rela ții internaționale și Studii europene TEZĂ DE DOCTORAT REZUMAT Coordonatori științifici: Prof. Univ. Dr. Adrian Liviu Ivan CS I Dr…. [602766]

UNIVERSITATEA “BABEȘ -BOLYAI” CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE
ACADEMIA ROMÂNĂ -FILIALA CLUJ
INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI ȚIU”

Domeniul: Rela ții internaționale și Studii europene

TEZĂ DE DOCTORAT

REZUMAT

Coordonatori științifici:
Prof. Univ. Dr. Adrian Liviu Ivan
CS I Dr. Lucian Nastasă Kovács

Doctorand: [anonimizat] 2013

UNIVERSITATEA “BABEȘ -BOLYAI” CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE
ACADEMIA ROMÂNĂ -FILIALA CLUJ
INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI ȚIU”

Domeniul: Rela ții internaționale și Studii europene

PROBLEMATICA SECURITĂ ȚII BANCAR E ÎN
RELA ȚIILE
INTERNA ȚIONALE/TRANSNA ȚIONALE.
Studiu de caz: România

REZUMAT

Coordonatori științifici:
Prof. Univ. Dr. Adrian Liviu Ivan
CS I Dr. Lucian Nastasă Kovács

Doctorand: [anonimizat] 2013

CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………………………………………………6

CAPITOLUL 1………………………………………………………………………………….15
SECURITATEA BANCAR Ă ÎN RELAȚIILE INTERNAȚIONALE ȘI STUDIILE
DE SECURITATE……………………………………………………………………….……..15
1.1. Securitatea bancară: nivelul individual (personal)………………….…….…….16
1.2. Securitatea bancară: nivelul statal /național ………………………………………20
Teorii și concepte contemporane privind securitatea bancară…………………..………21
1.3. Banca în economia de piață…………………………………………..…..………21
1.3.1. Apariția instituțiilor bancare………………………………….…………..23
1.3.2. Funcțiile și clasificarea instituțiilor bancare…………… ………………..27
1.4. Riscurile bancare…………………………………………………………………31
1.4.1. Definirea riscului bancar…………………………………………………32
1.4.2. Clasificarea riscurilor bancare……………………………………………33
1.4.3. Riscul de credit…………………………………………………………..34
1.4.4. Riscul ratei dobânzii……………………………………………………..36
1.4.5. Riscul valu tar…………………………………………………………….37
1.4.6. Riscul insolvabilității…………………………………………………….37
1.4.7. Riscul de lichiditate………………………………………………………38
1.4.8. Riscul de funcționare (operațional)………………………………………39
1.4.9. Riscul de sistem (legal)…………………………………………………..39
1.4.10. Riscul de țară………………………………………………… ………….40
1.5. Gestionarea riscurilor bancare……………………………………………………40
1.6. Securitatea bancară………………………………………………………………42

CAPITOLUL 2………………………………………………………………………………….47
SECURITATEA BANCARĂ ȘI CRIMA ORGANIZATĂ…………………………………47
2.1. Fenomenul de spălare a banilor și d e finanțarea a actelor de terrorism………..47
2.1.1. Fenomenul de spălare a banilor………………………..………………….47
2.1.2. Scurt istoric. Definire………………………………………………………48
2.1.3. Fenomenul și etapele spălării banilor…………………………………….50
2.1.4. Tranzacții suspecte și tipologii de spălarea a banilor…………………….54
2.1.5. Reguli și cerințe internaționale în vederea combaterii fenomenului de
spălare a banilor………………………………………………………………………………….58

2.1.6. Raportarea tranzacțiilor suspecte aflate în directă legătură cu pro cesul de
spălare a banilor………………………………………………………………………………….63
2.2. Finanțarea actelor de terorism pe plan global ………………………..…………68
2.2.1. Relația dintre fenomenul de spălare a banilor și finanțarea actelor de
terrorism…………………………………………………………………………………… …….73
2.2.2. Aspecte internaționale în ceea ce privește fenomenul de spălare a banilor și
de finanțare a terorismului……………………………………………………………………….74
2.3. Frauda bancară…………………………………………………………………..81
2.3.1. Definirea fraudei bancare…………………………………………… …….82
2.3.2. O taxonomie a fraudelor bancare………………………………………….83
2.3.3.Politici de identificarea, prevenire și combatere a fraudelor bancare…….84

2.4. Fraudele bazate pe utilizarea noile tehnologii, impact al globalizării…………….90
2.5. Corupția din sistemul bancar – o plagă a sistemului internațional de securitate …94
2.5.1. Definirea fenomenului de corupție……………………………………………….94
2.5.2. Forme de manifestare ale corup ției în sistemul bancar……………………95

CAPITOLUL 3… ……………………………………………………………………………….97
RISCURI ȘI PROVOCĂRI LA ADRESA SECURITĂȚII BANCARE ÎN CONTEXTUL
RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE……………………………………………………..…..97
3.1. Globalizarea sistemului bancar…………………………………………………97
3.1.1. Definirea globalizării bancare ……………………………………………..98
3.1.2. Globalizarea și activitatea bancară – către găsirea unui optimum………….99
3.1.3. Globalizarea sistemului bancar – necesitatea implementării unor noi
reglementări și metode de management integrat……………………………………………….103
3.2. Criza economică și instabilitatea piețelor financiare – consecințe ale
globalizării………………………………………………………………………………………106
3.2.1. Panorama crizelor economice care au zguduit sistemul relațiilor
internaționale……………………………………………………………………………………107
3.2.2. Cr iza economică din 2008 și vectorii de răspuns ai comunității
internaționale……………………………………………………………………………………110
3.2.3. Piața Unică și Uniunea Economică și Monetară – soluții anticriză………112
3.2.4. Către o nouă arhitectură de stabilitate financiar -bancară în UE…………114
3.2.5. Criza economică din Statele Unite ale Americii……………………………….117
3.2.6. Criza economică din România………………………………………………………119

CAPITOLUL 4……………… ……………………………………………………………………………………………123
SISTEMELE BANCARE DIN STATELE UNITE ALE AMERICII ȘI DIN UNIUNEA
EUROPEANĂ. FRAUDE CELEBRE DIN SECTORUL BANCAR………………………123
4.1. Sistemul bancar din Statele Unite ale Americii…………………………………….123
4.2. Infrastructura bancară a Uniunii Europeane………………………………..…….128
4.2.1. Sistemul bancar din Italia…………………………………………….…..131
4.2.2. Sistemul bancar din Marea Britanie………………………………………136
4.2.3. Sistem ul bancar din Franța……………………………………………….139
4.2.4. Sistemul bancar din Germania……………………………………………..143
4.2.5. Sistemul bancar din Spania………………………………………………148
4.2.6. Sistemul bancar din Grecia………………………………………………151
4.2.7. Sistemul bancar din Cipru……………………………………………….154
4.3. Fraude celebre din sistemul bancar din întraga lume…………………………..…156

CAPITOLUL 5…………………………………………………………………………………161
EVOLUȚIA ȘI PROBLEMELE SISTEMULUI BANCAR DIN ROMÂNIA……………161
5.1. Repere istorice……………………………………………… ……………………..161
5.2. Cazuri de fraudă bancară în România……………………………………………..179

CAPITOLUL 6…………………………………………………………………………………184
SECURITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE: POLITICI ȘI STRATEGII.
SECURITATEA SISTEMELOR INFORMATICE…………………………………………184
6.1. Politica și strategia de securitate bancară………………………………………….185
6.2. Securitatea IT în instituțiile bancare……………………………………………….189

CONCLUZII…………………………………………………………………………………..198
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………213
ANEXE

Cuvinte cheie: securitate banca ră, fraudă , cyber-terorism , sistem bancar, tranzacții
internaționale, securitate IT .

Tema aleasă pentru o disertație doctorală nu este deloc întâmplătoare, venind într -un fel
în concordan ță cu realită țile tot mai evidente din ultimele două decenii, dar și în virtutea
deslușirii importanței pe care o are cunoașterea factorilor și a fenomenelor ce influențează
securitatea bancară, dar mai ales a soluțiilor existente sau care ar trebui să se contureze în această
direcție. Pe de altă parte, am decis să tratez acest subiect, u șor sensibil, și datorită evenimentelor
petrecute în ultimii ani în sectorul bancar, evenim ente ce au pus în discu ție tot mai mult
conceptul de „securitate”, într -o mulțime de valen țe, deloc u șor de gestionat.
Acestea sunt și motivele pentru care am încercat în lucrarea de fa ță să culeg cele mai
importante date cu ajutorul cărora să pot demonstr a vulnerabilitatea acestui sistem. Din păcate,
informațiile și documen tele ce țin de acest domeniu, și anume de securitatea bancară, sunt
secretizate și securizate, din cauze lesne de în țeles, motiv pentru care nu am reu șit să pătrund cât
mai adânc – așa cum mi -aș fi dorit – în studierea prop riu-zise a securită ții. Chiar și așa însă,
colectarea materialului empiric neîngrădit de legisla ție, asociat cu discutarea conceptului de
„securitate” în contextul rela țiilor interna ționale, ne -a oferit șansa de a real iza o lucrare ce o
dorim de referin ță sub aspectul subiectului analizat, evident, cu amendamentul că acest aspect
este extrem de mobil, având capacitatea de a atrage de la o zi la alta noi provocări sub aspectul
securității bancare, cu atât mai mult cu cât informatizarea deplină a opera țiunilor și
mecanismelor bancare poate genera „probleme” chiar și peste noapte.
Această lucrare tratează problemele ce determină o instabilitate, insecuritate, atât a
sistemului bancar, cât și a întregii economii. Conceptul d e securitatea se adresează tuturor
nivelurilor de organizare a unei societăți, de la individ, stat și până la sistemul internațional.
Securitatea se bazează, înainte de toate, pe o stabilitatea economică, dar și pe o stabilitate
politică. Astfel, putem a firma că un sistem viabil de securitate va putea fi clădit doar dacă sunt
consolidate aceste două componente. Certitudinea , încrederea și liniștea își au originea nu doar în
absența pericolelor, ci chiar în ținerea acestora sub control.

Pentru a demonstra importanța acestei teme, în primul rând am încercat să tratez
riscurilor bancare. Riscul poate avea un impact evident asupra valorii unei instituții financiare
sau a unei institu ții bancare, fie sub forma un impact cauzat de efectele asupra perso nalului,
partenerilor, clientelei sau asupra autorității bancare, fie sub forma pierderilor directe suportate.
În sectorul bancar, riscul trebuie privit ca un conglomerat de pericole, adeseori interdependente,
ce au cauze comune, sau ivirea unui tip de ris c poate genera apari ția unei succesiuni de alte
riscuri.1
Apoi, o altă problemă cu care se confruntă sistemul bancar este fenomenul de spălare a
banilor și finanțare a terorismului. În acest context, f enomenul spălării banilor, de la apariția sa în
versiun e modernă, a dobândit un evident caracter internațional. Cei care practică acest
mecanism, al spălării banilor, încearcă să împiedice descoperirea acțiunilor ilegale prin
ascunderea cât mai adânc a valorilor provenite din astfel de acțiuni, prin diverse mi jloace, care să
le confere o aparență legală, cu scopul de a putea fi cât mai ușor introduse în circuitul economic,
fără a fi descoperite. În ceea ce prive ște combaterea finanțării terorismului, direcția și nivelul de
dezvoltare a modului, mecanismului de susținere a entităților teroriste se schimbă în mod
constant și înregistrează evoluții specifice. Dificultățile de identificare sunt generate de accesarea
resurselor și a canalelor legale de către entitățile teroriste, dar și de întrepătrunderea acestora c u
cele ilegale
Instituțiile bancare se confruntă și cu o altă problemă, care de asemenea are un impact
negativ asupra activităților și, în special, asupra reputației și credibilității unei bănci, și anume
frauda bancară. Minimizarea și prevenirea acestei amenințări presupune mai mult decât
introducerea unor mecanisme de control a fraudei sau a tehnologiei de depistare a fraudei,
indiferent de cât de sofisticate și de avansate sunt. Cei care au inten ția de a produce fraude sunt
în permanen ță cu un pas înai nte și găsesc întotdeauna metodele, dar și momentul pentru a -și
implementa planurile.
Și corupția bancară este un fenomen la fel de intens în ceea ce prive ște desecurizarea
sistemului bancar. Acest fenomen antisocial poate pune în pericol buna desfă șurare a oricărei
instituții bancare, și nu numai. De -a lungul timpului, numero și angajați bancari sau chiar

1 Gheorghe Manolescu, Adriana Sîrbea Diaconescu, Management bancar , București, Edit. Fundației “România de
Mâine”, 2001, p. 123.

persoane din conducere au fost cerceta ți pentru corup ție. Dorința unora de a se îmbogă ți prin
orice mijloace și cât mai rapid posibil a vulnerabilizat as tfel sistemul bancar.
Pe lângă aceste fenomene descrise mai sus, frauda bancară, corup ția, spălarea banilor și
finanțarea terorismului, există și alte două fenomene, la fel de importante, care contribuie la
destabilizarea sectorului bancar. A ș putea chiar să afirm faptul că acestea din urmă sunt chiar
generatoarele celorlalte. Este vorba despre globalizarea bancară și crizele economice.
Odată cu globalizarea economică, problemele economice, și nu numai, au devenit globale
datorită extinderii le găturilor tot mai largi și mai variate. Globalizarea bancară a ajutat la
deschiderea pie țelor financiare, dar și la progresul tehnic din domeniul telecomunica țiilor și
informaționale. Astfel, orice const rângere de timp și de spațiu a fost înlăturată. De as emenea,
competiția și-a făcut sim țită prezen ța în sectorul bancar, fapt observat prin ofertele institu țiilor
bancare (serviciile și produsele oferite de cea mai înaltă calitate), dar și prin cerin țele și
așteptările clien ților persoane fizice sau juridice.
Dar globalizarea sistemului bancar nu a avut doar un impact pozitiv ci și unul negativ, și
aici mă refer la globalizarea infrac ționalității. Acestea două, din păcate, au venit la pachet. Odată
cu globalizarea bancară infrac ționalitatea în acest domeniu a crescut și ea. Deschiderea pe pia ță a
instituțiilor bancare, implementarea de noi tehnologii, dar și dereglementarea bancară au condus
la creșterea vulnerabilită ții sectorului bancar.
La fel ca și alte fenomene economice, și crizele devin o problemă în mom entul în care
afectează ordinea economică, socială, politică. Apari ția unei crize economice influen țează în
mod negativ și alte domenii ale vie ții. Dacă privim în trecut, toate crizele prin care a trecut
omenirea, indiferent de natura lor, a influen țat, într -o măsură mai mică sau mai mare, sistemul
bancar. Aceste crize să fie oare rezultatul globalizării? Indiferent de răspuns, cert este că sectorul
bancar a fost desecurizat în urma acestora, iar popula ția a fost cea care a avut cel mai mult de
suferi t.
În ultima perioadă, sectorul bancar operează într -un mediu caracterizat de instabilitate și
incertitudine, iar pierderile pot genera tulburări severe activită ților bancare. Reputa ția și
stabilitatea institu țiilor bancare depind de capacitatea acestora d e a face fa ță tulburărilor și
provocărilor, fie că sunt de natură infrac țională (spălare a banilor, finan țare a terorismului,

corupție sau fraudă), fie că este vorba de impactul globalizării sau a crizelor economice. De aici,
putem afirma importan ța studie rii securită ții bancare și a fenomenelor care o poate impacta, într –
un fel sau altul.
Nu putem încheia ace astă succintă introducere fără a eviden ția rolul major în coordonarea
disertației a prof. univ. Adrian Liviu Ivan, care mereu m -a îndrumat spre rela ționarea temei
„securității bancare” cu evolu ția și gestionarea rela țiilor interna ționale în această epocă
complexă a globalizării. Totodată, recuno ștința noastră se îndreaptă spre Lucian Nastasă -Kovács,
cu care am avut discu ții profitabile în ceea ce prive ște conceptele, dar și sub raportul
metodologiei. Și nu în ultimul rând, datorăm toată gratitudinea lui Andrea Carteni de la
Universitatea „Sapien ția” din Roma (Italia), pentru îndrumările referitoare la abordarea
interdependen ței dintre bănci, securitate b ancară și relațiile interna ționale.
Această lucrare este structurată pe șase capitole, fiecare dintre acestea studiind și punând
accent pe vulnerabilită țile sistemului bancar.
Astfel, în primul capitol , intitulat „Teorii, concepte contemporane privind sistemul
bancar și securitatea bancară” , am încercat să conturez semnifica ția sistemului bancar în
economia de pia ță, accentul fiind pus pe definirea institu țiilor bancare, pe prezentarea originilor
și a evoluțiilor s istemului bancar, dar și pe tratarea func țiilor și a tipologiilor institu țiilor bancare.
O altă problemă studiată în acest capitol este legată de riscurile bancare și impactul
acestora asupra securită ții sectorului bancar. De asemenea, am considerat necesară și descrierea
modalităților de gestionare a riscurilor bancare de către institu țiile bancare, deoarece gestiunea
riscurilor este asociată controlului riscurilor bancare și implicit a minimizării imp actului
acestora.
O ultimă problemă prezentată în acest capitol este „Securitatea bancară”. Am ales ca în
acest prim capitol să definesc termenul de securitate, cu scopul de a în țelege, de fapt, ideea
acestei teze de doctorat. De asemenea, am considerat ne cesară și definirea unor termeni ce au
legătură cu acest subiect.
Capitolul al doilea , „Securitatea bancară și crima organizată”, pune accent pe
expunerea sectorului bancar la riscuri de securitate, mai exact la fenomenul infrac țional. Odată
cu dezvoltare a sistemului economic, s -a intensificat și internaționalizat infrac ționalitatea,
sistemul bancar fiind vizat în mod direct. În acest capitol am analizat patru fenomene

infracționale, și anume: fenomenul de spălare a banilor, de finan țare a terorismului, fr auda
bancară, și nu în ultimul rând, corup ția în sistemul bancar.
De asemenea, am abordat cele patru tipuri de fenomene frauduloase la nivel teoretic, iar
în capitolele patru și cinci, unde am analizat sistemele bancare din Statele Unite ale Americii și
Uniunea Europeană, inclusiv România, am exemplificat câteva cazuri celebre de fenomene
infracționale.
Cel de -al treilea capitol , intitulat „Riscuri și provocări la adresa securită ții bancare în
cadrul rela țiilor interna ționale”, în condițiile globalizării sistemului bancar și a crizelor
economice” tratează impactul pe care l -a avut globalizarea economică și bancară, dar și crizele
economice asupra sistemul bancar, dar și asupra securității bancare.
În ceea ce prive ște criza economică, în acest capitol am analizat crizele economice din
perioada 1907 -2009 din întreaga lume, cu scopul de a sublinia impactul pe care le -au avut
acestea asupra sistemului economic și, inevitabil, asupra sistemului bancar. De asemenea,
punct ul central al acestei păr ți este criza economică din anul 2008 care a cuprins întreaga lume și
care, din păcate, încă nu s -a încheiat. Tot în această parte a lucrării am ales să fac o compara ție
între criza economică din Statele Unite ale Americii, punctul de pornire al acesteia, și criza
economică din România.
În capitolul patru , „Sistemele bancare din Statele Unite ale Americii și din Uniunea
Europeană. Fraude celebre din sistemul bancar”, am încercat să realizez o compara ție între
sistemele bancare din mai multe țări. Fiecare stat a lumii are un sistem bancar bine conturat ce a
avut și are în continuare o evolu ție și o organizare caracteristică și individuală. Am considerat
necesară această compara ție pentru a putea sublinia importan ța modului de organiz are și de
reacție a institu țiilor bancare în momente de vulnerabilitate, dar și a punctelor forte și a
deficiențelor identificate. Statele alese pentru a fi analizate sunt: Statele Unite ale Americii,
Italia, Marea Britanie, Fran ța, Germania, Spania, Greci a și Cipru. Pentru fiecare dintre acestea,
am prezentat o scurtă evolu ție a sistemului bancar și am analizat cele mai importante,
reprezentative patru institu ții bancare din țară, care au reu șit să se extindă în toată lumea, datorită
fenomenului globalizăr ii. De asemenea, am realizat o scurtă descriere a crizei economice din
2008, dar și a modului în care sectorul bancar a reu șit să facă fa ță provocărilor și
vulnerabilită ților.

Tot în acest capitol am ales să exemplific diferite cazuri de infrac ționalități ale sistemelor
bancare din întreaga lume, începând cu anul 1991 și până în zilele noastre.
„Evoluția și problemele sistemului bancar din România” este denumirea capitolului
cinci al acestei teze. În această sec țiune am analizat evolu ția sistemului bancar din țara noastră,
coborând sim țitor în istoria acestuia. Scopul acestei analize este de a interpreta etapele prin care
a trecut sistemul bancar românesc, modificările pe care le -a suferit de -a lungul anilor, inclusiv
restructurările, falimentele și consol idările, dar și impactul pe care l -a avut criza economică
asupra institu țiilor bancare din țara noastră. De asemenea, în acest capitol am prezentat și câteva
cazuri intens mediatizate și discutate de fraudă din sistemul bancar românesc.
Capitolul șase, „Securitatea institu țiilor bancare – politici și strategii. Securitatea
sistemelor informatice”, tratează problema securită ții în institu țiile bancare. Securitatea
reprezintă o stare ata șată de esen ța unei bănci, o stare în care cele mai mici pericole ar treb ui să
poată fi anticipate. Odată cu dezvoltarea sistemului bancar, securitatea și, implicit, politica de
securitate s -a impus categoric în întreg sistemul bancar. În acest capitol am tratat politica de
securitate a unei institu ții bancare, incluzând și etapele necesare în vederea dezvoltării unei
politici de securitate. De asemenea, am încercat să subliniez importan ța înlăturării factorilor sau
a proceselor ce pot avea un impact negativ asupra serviciilor oferite, a imaginii institu ției, a
politicilor, a dezvoltării pe pia ța de capital sau administrative și organiza ționale.
Securitatea bancară este un domeniu complex format din mai multe ramuri și activități.
Dintre acestea, am ales să mă opresc la unul singur, și anume la securitatea IT. Datorită
evoluțiilor din domeniul tehnologiei, institu țiile bancare au devenit mult mai vulnerabile. Fie că
este vorba de un angajat bancar, fie că este vorba de un client, securitatea informatică sau a
operațiunilor, precum și confiden țialitatea datelor sunt prioritare.
Această lucrare de doctorat, pe lângă con ținutul capitolelor descrise mai sus, con ține și o
serie de anexe, care vin în completarea celor analizate. Aceste anexe con țin tabele, figuri și date
importante în sus ținerea acestei lucrări.
În acest demers acad emic mi -am propus să analizez factorii și fenomenele ce impactează
sistemul bancar într -o manieră negativă. De și constituie un subiect remarcabil, securitatea
bancară încă reprezintă un domeniu de nepătruns. Acest fapt se datorează tocmai ideii de

securiza re a sistemului bancar, și nu numai. Din acest motiv, lucrarea tratează doar o mică parte
din problemele cu care se confruntă sectorul bancar din întreaga lume.
Mediul economic se află într -o evoluție continuă, fiind supus unei stări de nesiguran ță.
Even imentele economice, bancare din ultima perioadă a scos la suprafa ță faptul că, problemele
cu care confruntă întreg sistemul bancar rezultă tocmai din accentuarea unor riscuri. Orice
operațiune financiar -bancară este înso țită de un ansamblu de factori de risc.
Riscurile există în activitatea bancară, iar principalul obiectiv al managementului
riscurilor este de a le administra. Doar băncile care sunt capabile să administreaze riscurile și le
acceptă, au posibilitatea de a anticipa evoluția unor evenimente viitoare.
În ceea ce prive ște spălarea banilor, aceste fenomen care a căpătat deja un caracter
internațional, lasă urme tot mai adânci în activită țile institu țiilor bancare, dar și în imaginea atât
de importantă a acestora. Infractorii, în încercarea de a -și ascunde valorile provenite din faptele
ilicite, se folosesc de institu țiile bancare, prin efectuarea de tranzac ții bancare. Astfel, profiturile
obținute în mod ilicit se „spală” mult mai ușor. Din păcate însă, prejudiciile rezultate în urma
infracțiunii de spălare a banilor afectează întreaga economie mondială.
Odată cu dezvoltarea crimei organizate, profiturile ob ținute au crescut și ele, iar circuitul
bancar a fost implicat în vederea transferării fondurilor dobândite în mod ilegal; acest fapt a
deven it o necesitate de progres tehnologic financiar pentru cei implica ți în spălarea banilor.
Politica autorităților și obligația băncilor este dezvăluirea și prevenirea traficului de fonduri
obținute în mod ilicit.
Toate institu țiile bancare au în subordine u n departament specializat în prevenirea și
combaterea spălării banilor și finanțării terorismului din cadrul Direc ției de securitate bancară.
Acest departament are obliga ția de a analiza datele, informa țiile, documentele și rapoartele
primite de la acele p ersoane desemnate în legătură cu activită țile suspecte. Totodată, acesta
trebuie să centralizeze, să verifice și să întocmească rapoartele specifice AML (Anti -Money
Laundering), pe care să le prezinte zilnic la Oficiul Na țional de Prevenire și Combatere a Spălării
Banilor.
Amenințarea terorismului reprezintă o problemă pentru întreaga omenire. Acest fenomen
este foarte greu de detectat deoarece sursele de finan țare pot fi atât ilegale, cât și legale. Cei care
au intenția să pregătească diverse atacuri teror iste caută să găsească noi surse, bazându -se pe

vulnerabilitatea sistemului financiar și bancar, dar și pe cea a sistemului legal. În cele mai multe
cazuri, tranzac țiile financiare sunt neutre; acestea intră în aten ția instituțiilor specializate doar
când sunt implicate persoane suspecte.
Sistemul bancar este, fără doar și poate, unul dintre sisteme economice cele mai afectate
de globalizarea financiară. În încercarea de a face fa ță tuturor schimbărilor din mediul economic,
băncile au căutat să implementeze st rategii și politici noi; scopul acestora a fost de a se proteja în
fața infractorilor și a riscurilor asociate activită ților desfă șurate, dar și pentru a supravie țui
concurenței.
Crizele, la fel ca și alte fenomene sociale, devin problematice abia în momentul în care
afectează ordinea socială, iar efectele acestora nu mai pot fi controlate. Aceste crize afectează în
mod negativ întreg sistemul economic. Iar un alt sistem ce a avut de suferit o desecur izare, o
destabilizare, în urma acestor crize, este și sistemul bancar.
Majoritatea institu țiilor bancare, și nu numai, operează, în ultima perioadă, într -un mediu
caracterizat de incertitudine și instabilitate, iar distrugerile sau pierderile pot pro voca tulburări
grave activită ților institu țiilor în cauză. Ținând cont de situa ția infracționalității din întreaga
lume, de evolu ția ascendentă a acesteia, de sistemul IT, de localizarea geografică, de
comunitatea de angaja ți și clienți, putem afirma faptul că sistemul bancar este mai expus și mai
vulnerabil în compara ție cu alte sisteme economice.
Instituția bancară, în calitate de actor pe pia ța de capital, dar și de institu ție de credit, este
expusă vulnerabilită ților, iar o parte însemnată din activitatea s a necesită măsuri speciale de
securitate. Menținerea stabilită ții și a securită ții bancare reprezintă o cerin ță fundamentală în
vederea desfă șurării cu succes a opera țiunilor bancare, dar și o cerință ce trebuie tratată cu o
deosebită aten ție.
Impactul pe care îl cre ează dezastrele naturale sau cele provocate de factorul uman, a
demonstrat că nimeni nu are capacitatea de a anticipa totalitatea cauzelor posibile producerii unui
eveniment indezirabil. În schimb, trebuie men ționat faptul că pagubele provocate de aceste
dezastre pot fi comparate valoric cu efectele distrugătoare ale atacurilor informatice.
Instituțiile bancare ce nu dispun de o politică de securitate bine pusă la punct, conform
standardelor în vigoare, se pot confrunta cu situa ții care să infl uențeze în mod negativ existen ța
și reputația acestora, iar efectele rezultate să impacteze și asupra situa ției financiare. Politica de

securitate trebuie să confere suport, credibilitate, dar și eficiență în eforturile institu țiilor bancare
de a-și protej a resursele.
Menținerea securității unei institu ții bancare reprezintă sarcina zilnică a fiecărui salariat
bancar cu funcție de execuție sau manager al băncii, potrivit atribuțiilor postului, poziției și
competențelor aferente.
În asigurarea securității sale, institu ția bancară în cauză va proceda în conformitate cu
cadrul legislativ de reglementare în vigoare. Fiecare standard, recomandare, și bună practică,
experiență și informație care poate contribui la îmbunătățirea securității va fi evaluată și
apreciată. Institu țiile bancare trebuie să se concentrează asupra prevenirii evenimentelor de
insecuritate, ca cel mai bun mijloc de a asigura securitatea. În vederea stabilirii securită ții, o
bancă trebuie să -și dezvolte un mediu de reglementare clar și conse cvent, dar și să evite
procedurile excepționale.
Întrebând orice client ce a șteptări are de la institu ția bancară cu care lucrează, două
cuvinte sunt rostite în mod evident: securitatea opera țiunilor sau informatică și
confidențialitatea informa țiilor.
Nevoia de securitate info rmatică a institu țiilor bancare a crescut simultan cu
informatizarea totală a activită ții bancare. Implementarea unei politici de securitate informatică
conferă managementului unei institu ții bancare siguran ța unui sistem cuantificabi l și controlabil.
Vulnerabilită țile sistemelor informatice sunt practic slăbiciuni care ar putea fi oricând
exploatate de o posibilă amenin țare. Astfel, putem afirma că securitatea informa țiilor nu este
doar o problemă tehnică, ci este și o problemă managerială. Preocupările pentru securitatea IT a
crescut odată direct propor țional cu cre șterea numărului de utilizatori, dar și a valorii
tranzacțiilor efectuate de institu țiile bancare.
Odată cu dezvoltarea tehnologică s -a dezvoltat și securitatea siste melor informatice, dar
în același timp, posibilii atacatori au reu șit să -și dezvolte abilită țile și oportunită țile de
pătrundere, mai profund și mai rapid, în sistemele informatice, efectele fiind de cele mai multe
ori deosebit de grave. Securitatea inform atică, putem spune, că este un proces fără sfâr șit,
deoarece, pentru a mări siguran ța, întotde auna trebuie să ne întoarcem la punctul de la care am
plecat. Noile tehnologii și idei solicită, în permanen ță, o actualizare a politicii de securitate
informatic ă. Odată conectate la internet, institu țiile bancare devin mai accesibile publicului larg,

dar și vulnerabilită ților, în fa ța unor atacuri neprevăzute prin pătrunderea nea utorizată în
sistemul informatic.
Pentru a atinge obiectivele de protec ție a sistemului IT, institu țiile bancare trebuie să
angajeze personal de încredere, care să aibă abilitățile și calificările necesare, dar și să fie
pregătit pentru evenimente critice. De asemenea, o importan ță majoră o are și instruirea continuă
a angajaților care utilizează sistemul informatic, în vederea actualizării cuno ștințelor și a
abilităților de reac ție, dar și a informării despre noile metode de pătrundere în sistem sau a noilor
fraude informatice. Fiecare utilizator al sistemului informatic este respo nsabil, într -un fel sau
altul, cu asigurarea securită ții datelor pe care le manipulează.
O strategie de securitate informatică bine implementată și selectată poate evita
evenimentele nedorite ce pot afecta resursele informa ționale ale unei institu ții bancare. Fiecare
instituție bancară, în parte, trebuie să -și implementeze un sistem propriu de asigurare a securită ții
informației. Managementul acesteia se poate realiza prin implementarea unor practici,
instrumente, proceduri, politici, structuri organiz aționale sau func ții software.
În urma apari ției situațiilor legate de infrac ționalitatea din sistemul cibernetic bancar, dar
și a panicări i clienților, institu țiile bancare și-au sporit măsurile și eforturile de protec ție a
infrastructurii informatice. Me nținerea securită ții IT nu a fost nicicând mai mare decât acum.
Există mai multe tendin țe de infrac ționalitate informatică, mai sofisticate și mai letale, de care
sectorul bancar ar trebui să fie con știent. Aceste evenimente pot provoacă pagube financiare, a
infrastructurii informatice, dar cel mai important, distrugerea reput ației. În astfel de cazuri,
instituțiile bancare nu trebuie să a ștepte după legisla ție sau după deciziile guvernelor pentru a
găsi soluții la aceste probleme, ci să reac ționeze imediat .2
Investițiile în solu ții software și hardware rămâne totu și o necesitate pentru a răspunde
amenințărilor informatice. Și instruirea și testarea angaja ților, dar și a clienților este o solu ție în
vederea scăderii fraudelor informatice.
Întrebarea este dacă infrac ționalitatea informatică din sistemul bancar poate fi oprită?
Răspunsul este „NU”. Această problemă este una fără sfâr șit, deoarece, pe parcursul anilor
infracționalitatea și metodele de fraudare au evoluat, dar mereu au existat. Aceste atacuri

2 Cindy Collins -Taylor, New Cyber Security “Rules of the Road” for the Financial Services Industry, Teller vision,
April 2013, p. 2, www.aspenpublishers.com

cibernetice nu se manifestă doar la nivelul sistemului bancar, ci sunt prezente în toate domeniile
vieții sociale.
Consider că securitatea sistemului informatic poate fi sporită, prin construirea și
îmbunătățirea colaborărilor dintre institu țiile bancare, guverne și instituțiile specializate în
combaterea criminalită ții informatice. De asemenea, este importantă și adaptarea strategiei
naționale de securitate la aceste probleme cibernetice, precum și extinderea securită ții IT, astfel
încât să sus țină atât s ecuritatea bancară, cât și cea națională sau globală.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

A. Lucrări cu caracter general

1. Abrudan, Mirela, Criza și media. Criza economică și reflectarea ei în mass -media: 2008 –
2009 , București, Editura Tritonic, 2010.
2. Barbu, Teodora Cristina, Sisteme bancare comparate , Note de curs, Facultatea de Finan țe,
Asigurări, Bănci și Burse de valori, Bucure ști, 2008.
3. Bădulescu, Daniel Lauren țiu,Globalizarea și impactul acesteia asupra sistemului bancar ,
Teză de doctorat, Oradea, Editura Universitatea din Oradea, 2007;

4. Bențe, Corneliu, Gestiunea și contabilitatea instituțiilor de credit , Oradea, Editura
Universitatea din Oradea, 2008;
5. Căpraru, Bogdan, Activitatea bancară. Sisteme, practice și operațiuni, București, Editura
C.H.Beck, 2010;
6. Căpraru, Bogdan,, Banca Centrală și mediul economic – repere teoretice, evolu ții și
analize, Iași, Editura Universită ții „Alexandru Ion Cuza”, 2009;
7. Costea, Carmen, Popescu, Constantin, Tasnadi, Alexandru, Criza e în noi , București,
Editura ASE, 2010;
8. Croitoru, Lucian, Criza și lecția sa pentru política monetară, Bussiness Standard,
08.09.2009;
9. Croitoru, Lucian, Marea lec ție a crizei financiare, Bussiness Standard, 20.04.2009;
10. Croitoru, Lucian, Statul, criza și capcana anticipa țiilor, Ziarul Financiar, 12.08.2011;
11. Drosu Șaguna, Dan, Ra țiu, Monica Amalia, Drept bancar, București, Editura C.H.Beck,
2007;
12. Kenneth Fisher, 100 de personalită ți care au definit p iața, București, Editura Injoy
Books, 2009;
13. Krugman, Paul, Întoarcerea economiei declinului și criza din 2008, București, Editura
Publica, 2009;
14. Otovescu, Adriana, Otovescu, Dumitru, Motoi, Gabriela, Frăsie, Maria C., Criza
mondială, București, Editura Pro Universitaria, 2011;
15. Robinson, Paul , Dicționar de securitate interna țională , Cluj -Napoca, Editura CA
Publishing, 2010;
16. Schoenmaker, Dirk, The European Banking Landscape after the Crisis, DSF Policy
Paper, No. 12, April 2012;
17. Trenca, Ioan I., Tehnica bancara : suport de curs , Cluj -Napoca, Editura Casa Căr ții de
Știință, 2011;
18. Voinea, Liviu, Corporatiile transna ționale și capitalismul global , Iași, Editura Polirom,
2007;
19. Voinea, Liviu, Sfârșitul economiei iluziei, București, EdituraPublica, 2009 ;

20. Zăpodeanu, Daniela , Monedă și credit. Institu ții de credit , Oradea, Editura Universitatea
din Oradea, 2007;

B. Lucrări cu caracter special

1. Duna, Dacian, Teză de doctorat – Politica securită ții Europene la începutul secolului
XXI. Uniunea Europeană și noua geostrategie a estului , Cluj, 2007;
2. Ghica, Luciana Alexandra, Zulea, Marian, Politica de securitate na țională, Iași, Editura
Polirom, 2007;
3. Graham, Benjamin, Dodd, David L., Security analysis. Principles and Technique, Sixth
Edition, McGraw Hill, 2009;
4. Lică-Banu, Laura -Susana, Apariția și Proliferarea finan țării terorismului, București,
Editura Universul Juridic, 2010;
5. Mihai, Ioan -Cosmin, Securitatea sistemului informatic , Galați, Editura Dunărea de Jos,
2007;
6. Proiectul RITI dot -Gov, în cooperare cu Ministerul Comunica țiilor și Tehnologiei
Informației, Ghid introductiv pentru aplicarea dispozi țiilor legale referitoare la
criminalitatea info rmatică , București, Mai 2004;
7. Oficiul Na țional de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, Manual privind abordarea
pe bază de risc și indicatori de tranzac ții suspecte , București, Editura Prahova, 2010;
8. *** Manual de management al fraudelor în activitat ea de creditare, 2012.

Studii și articole de specialitate

1. Akerlof, George Arthur, Shiller, Robert James, Animal Spirit, Princeton, Princeton
University Press, 2009;
2. Collins -Taylor, Cindy, New Cyber Security “Rules of the Road” for the Financial
Services Industry, Teller vision, April 2013, www.aspenpublishers.com ;

3. Crotty, James, Epstein, Gerald, Proposals for Effectively Regulating the U.S. Financial
System to Avoid Yet Another Meldown, Politi cal Economy Research Institute (PERI),
University of Masachusetts Amherst, 2008, Workingpaper Series no.181;
4. Dabu, Valerica, Gușanu, A.M., Reflecții asupra legii pentru prevenirea și sancționarea
spălării banilor , RDP,nr.4/2001;
5. Drecin, Mihai D., Simpozionul International de Istorie financiar -bancara de la Oradea
intre istorie nationala si central -europeana. Bilant pragmatic si sentimental (1991 -2009) ,
Oradea, Editura Universită ții din Oradea, 2011;
6. Dumbrava, D umitru, Agresiunile în spa țiul cibernetic, Revista Română de Studii
Intelligence, Nr. 06, 2011;
7. Faircloth, Kelly, Cyberattacks on Banks Worry the President of the Atlanta Fed ,
BetaBeat.com, November 27, 2012, http://betabeat.com/ 2012/11/atlanta -federal -reserve –
president -dennis -lockhart -berlin -cyberattacks -ddos -hactivists/;
8. Ghinea, Nicolae, Some Considerations regarding financial fraud affecting the interests of
the European Communities, Public Security Studies, No. 4/2012, www.ceeol.com;
9. Gill, Nasib S., Gupta, Rajan, Prevention and Detection of Financial Statment Fraud: a
Data Mining Aproach , The IUP journal of System Management , Vol.VII, No.3, 2009;
10. Ginovsky, John, Cyber attacks are soaring. Ho w to thwart them, ABA Banking Journal,
June, 2012;
11. Hagendorff, Jens, Comparing Bank Mergers in Europe and the USA: Bidding Bank
Performance, The University of Leeds, Centre for Advanced Studies in Finance (CASIF),
March, 2008;
12. Härle, Philipp, Heuser, Matth ias, Pfetsch, Sonja, Poppensieker, Thomas, Basel III. What
the draft proposals might mean for European banking?, Banking & Securities, McKinsey
Company, April, 2010;
13. Institutul Bancar Român, Sistemul bancar – produsele și serviciile bancare, iulie 2010;
14. Kirchgaessner, Stephanie, Cyber security: Robers with laptops are serious threat to
world banking system, Financial Times, June 6, 2013;
15. Kulthon, M. L., Hunngam, Nantana, Internet Banking Security Guidline Model for
Banking in Thailand, Thailand,Faculty ofIn formation Technology, Rangsit University,
Pathumtani, Vol. 2011, Article ID. 787725;

16. Lewis, James A., Raising the Bar for Cybersecurity , Washington, Center for Strategic &
International Studies (CSIS), February, 2013;
17. Nagy, Agnes, Benyovszki, Annamaria, Provocările crizei asupra sistemului bancar,
Economie teoretică și aplicată, Vol. 20, Nr. 4 (581), 2013;
18. Nucu, Anca Elena, Provocările Basel III pentru sistemul bancar românesc, Economie
teoretică și aplicată, Vol. 18, Nr. 12 (565), 2011;
19. Păun, Cristian, Banii, băncile centrale, politica monetară și reglementarea sistemului
bancar modern, București, Colocviul SOREC – Deschideri Economice cu tema
„Liberalism -Etatism”, 2010;
20. Peter, Claudia Maria, Modern means to improve the economic and financial activities
related to terrorism prevention and combat, Bulletin of „Carol I” National Defense
University, No. 04/2011, www.ceeol.com;
21. Răbonțu, Cecilia Irina, Serviciile bancare electronice în economia bazată pe cuno științe,
Analele Universită ții „Constantin Brâncu și”, Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2009;
22. Savu, Emanuela Mihaela, Tendințe privind globalizarea sistemului bancar interna țional,
Institutul Bancar Român,
23. Sfetcu, Nicolae Ghidul criminalită ții informatice , Multimedia, GNU free documentation
License;
24. Sornett e, Didier, Woodard, Ryan, Financial Bubbles, Real Estate Bubbles, Derivative
Bubbles and the Financial and Economic Crisis , Swiss Finance Institute Research Paper
Series, no.15, 2009;
25. Ștefan, Ileana, Securitatea datelor, Universitatea „Petru Maior”, Târgu -Mureș, Series
Oeconomica, Fasciculus 1, Anul VI, 2012;
26. Tărpescu, Ovidiu Ionel, Criminalitatea electronică în spa țiul cibernetic, Buletinul
Universității Naționale de Apărare "Carol I", 01/2011;
27. Zerzan, Andrew, New Technologies, New Risks? Innovation and Co untering the
Financing of Terrorism, USA, World Bank Working Paper No. 174, 2010;
28. *** Cyber Security Essentials for Banks and Financial Institutions , EdgeWave,
www.edgewave.com ;
29. *** Cybersecurity in financial institutions: a necessary framework for action , Tapestry
Networks, January 28, 2013, www.tapestrynetworks.com

30. *** Cybersecurity: an emerging risk for global banks and the financial system , Tapestry
Networks, August 13, 2012, www.tapestrynetworks.com ;
31. ***Revista de investigare a criminalită ții, Anul IV, Nr. 1, 2011;
32. *** Securing Cyberspace, per Concordiam, Journal of European Security and Defense
Issues;
33. *** Sistemul European al Băncilor Centrale, Banca Centrală Europeană, Eurosistem,
2009;

Convenții, decizii, directive, hotărâri, legi, norme, ordonan țe, politici, proceduri,
regulamente, strategii și alte reglementări interne și internaționale

1. Decizia Plenului Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor nr.
496/2006 pentru aprobarea Normelor privind prevenirea si combaterea spalarii banilor si
a finantarii actelo r de terorism, standardele de cunoastere a clientelei si control intern
pentru entitatile raportoare care nu sunt supuse supravegherii prudentiale a unor
autoritati, publicată în Monitorul Oficial nr. 623 din 19.07.2006 ;
2. Decizia Plenului Oficiul Na țional d e Prevenire și Combatere a Spălării Banilor
nr.674/2008 privind forma și conținutul Raportului de tranzac ții suspecte, ale Raportului
de tranzac ții cu numerar și ale Raportului de transferuri externe, publicată în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 451 din 17 .06.2008 ;
3. Directiva din 12 octombrie 2012 privind acreditarea de securitate a sistemelor
informatice și de comunicatii (SIC) care stochează, procesează sau transmit informa ții
clasificate – INFOSEC 13, emisă de Oficiul Registrului Na țional al Informa țiilor Secrete
de Stat, publicată în Monitorul Oficial nr. 716 din 22 octombrie 2012;
4. Hotărâre de Guvern pentru aprobarea plății contribuției Oficiului Național de Prevenire și
Combatere a Spălării Banilor la Proiectul Direcției A – Securitate Internă din cadrul
Direcției Generale „Afaceri Interne” ( Comisia Europeană), acțiunea „FIU.NET nelimitat
– Mai multă libertate, mai multă securitate. Acțiunea 2011 -2013”, pentru perioada 2011 –
2013;

5. Hotărârea Guvernului nr. 215/2012 privind aprobarea Strategiei na ționale anticorup ție pe
perioada 2012 -2015, a Inventarului măsurilor preventive anticorup ție și a indicatorilor de
evaluare, precum și a Planului na țional de ac țiune pentru implementarea Strategiei
naționale anticorup ție 2012 -2015;
6. Hotărârea Guvernului nr. 5 94/2008 privind aprobarea Regulamentulu de aplicare a
prevederilor Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum
și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finan țării actelor de terorism,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 444 din 13 iunie 2008;
7. Legea nr. 64/2004 pentru ratificarea Conven ției Consiliului Europei privind
criminalitatea informatică, adoptată la B udapesta la 23 noiembrie 2001, publicată în
Monitorul Oficial, Partea I, nr. 343 din 20.04.2004;
8. Legea nr. 420 din 22 noiembrie 2006 pentru ratificarea Conven ției Consiliului Europei
privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infrac țiunii și
finanțarea terorismului, adoptată la Var șovia la 16 mai 2005, publicată în Monitorul
Oficial nr. 968 din 4 decembrie 2006 ;
9. Legea nr. 535/2004 pri vind prevenirea și combaterea terorismului, publicată în Monitorul
Oficial nr. 1161/08.12.2001, actualizată în 2012;
10. Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru
instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism,
reactualizată în 2012;
11. Norma nr.17/18.12.2003 privind organizarea și controlul intern al activității instituțiilor
de credit și administrarea riscurilor semnificative, precum și organizarea și desfășurarea
activității de au dit intern a instituțiilor de credit, publicată în Monitorul Oficial, Partea I
din 20.01.2004;
12. Ordonanța de Urgen ță a Guvernului nr. 53/2008 privind modificarea și completarea Legii
nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru
instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terrorism,
publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 333 din 30/04/2008;

13. Regulamentul nr. 5/2008 privind instituirea măsurilor de prevenire și combatere a spălării
banilor și a finanțării actelor de terorism prin intermediul pie ței de capital, aprobat prin
Ordinul nr. 83/25.06.2008, publicat în Monitorul Oficial nr. 525/11. 07.2008;
14. ISO/IEC 17799, Code of Practice for Information Security Management;
15. Metodologia de Evaluare a Conformită ții față de Cele 40 Recomandări FATF și Cele 9
Recomandări Speciale FATF, 2004 (actualizată în luna februarie 2009);
16. Recomandarea R(89)9 a Comitetului de Mini ștrii către statele membre asupra
criminalită ții în relația cu calculatorul;
17. Recomandarea R (95)13 a Comitetului de Mini ștrii către statele membre cu privire la
problemele de procedură penală legate de tehnologiile informa ționale.

Surse electronice

*** Asocia ția Română a Băncilor, www.arb.ro ;
*** Banca Na țională a României, www.bnro.ro ;
*** Bank for International Settlements, www.bis.org ;
*** Bank of America, www.bankofamerica.com;
*** Bank of England, www.bankofengland.co.uk ;
*** Banque de France, www.banque -france.fr ;
*** Committee of Experts on the Evaluation of Anti -Money Laundering Measures and the
Financing of Terrorism (MONEYVAL) , www.coe.int/moneyval/;
*** Council of Europe, www.coe.int ;
*** Departamentul pentru luptă antifraudă – DLAF, www.antifrauda.gov.ro;
*** Doctoral School of Finance and Banking – European Centre of Excellence,
www.dofin.ase.ro ;
*** Europe Union, www.europa.eu ;
*** European Central Bank, www.ecb.int;
*** European Commission, www.ec.europa.eu;
*** FATF – Financial Action Task Force, www.fatf -gafi.org ;

*** Federal Reserve – USA, www.federalreserve.gov;
*** Financial Services Authority – FSA, www.fsa.gov.uk ;
*** Fiu.Net, www.fiu.net ;
*** Grupul Wolfsberg, www.wolfsberg -principles.com ;
*** International Monetary Fund, www.imf.org ;
*** Ministerul Afacerilor Interne – Direcția Generală Anticorup ție, România, www.mai –
dga.ro;
*** Ministerul Apărării Na ționale, România, www.mapn.ro ;
*** National Institute of Standards and Technology, www.csrc.nist.gov ;
*** Oficiul Na țional de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, www.onpcsb.ro ;
*** RITI dot -Gov – Romanian Information Technology Initiative, ww.riti -internews.ro ;
*** Securitatea informa țiilor, Canal media oficial al ARASEC – Asociația Română pentru
Asigurarea Securită ții Informa ției, www.securitatea -informatiilor.ro ;
*** Serviciul de Combatere a criminalită ții informatice, www.efrauda.ro;
*** The Building Societies Association (BSA) Factsheets 11.10.2010, www.bsa.uk ;
*** The Egmont Group of Financial Intelligence Units, www.egmountgroup.org ;
*** The National Bureau of Economic Research, www.nber.org;
*** United Nations, www.un.org ;
*** United Nations Office on Drugs and Crime, www.unodc.or.

Rapoarte oficiale

*** 92nd Annual Report 2005 , Board of Governors of the Federal Rezerve System, USA;
*** 93th Annual Report 2006 , Board of Governors of the Federal Rezerve System, USA;
*** 94th Annual Report 2007 , Board of Governors of the Federal Rezerve System, USA;
*** 95th Annual Report 2008 , Board of Governors of the Federal Rezerve System, USA;
*** 96th Annual Report 2009 , Board of Governors of the Federal Rezerve System, USA;
*** 97th Annual Report 2010, Board of Governors of the Federal Rezerve System, USA;
*** 98th Annual Report 2011 , Board of Governors of the Federal Rezerve System, USA;
*** Banca d’Italia. Eurosistema, Annual Report, 2010;
*** Banca d’Italia. Eurosistema, Annual Report, 2011;

*** Banca d’Italia. Eurosistema, Financial Stability Report , 2013;
*** Bank of Greece, List of Credit Intitutions authorised in Greece, March 2012;
*** Bank of England, Annual Report, 2012;
***BNR, Evoluția riscurilor popula ției din perspective stabilită ții financiare, 2007
*** BNR, Raport anual, 2005;
*** BNR, Raport anual, 2006;
*** BNR, Raport anual, 2007;
*** BNR, Raport anual, 2008;
*** BNR, Raport anual, 2010;
*** BNR, Raport anual, 2011;
*** European Central Bank, EU Banking St ructures –October 2005;
*** European Central Bank , EU Banking Structures – October 2007;
*** European Central Bank , EU Banking Structures – October 2008;
*** European Central Bank , EU Banking Structures – September 2010;
*** European Central Bank ,Working P aper Series, No. 1315, Pril 2011;
*** European Banking Federation – EU Banking Sectors – Facts and Figures 2010;
*** European Banking Federation – EU Banking Sectors – The world’s largest banking
systemin the world’s largest economic space, Facts and Figures 2011/ 2012;
*** European Banking Federation – EU Banking Sectors – Facts and Figures 2012;
*** Raport al Comisiei Europene către Parlamentul European și Consiliu privind progresele
înregistrate de România în cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare, Bruxelles,
30.01.2013;
*** Raportul anual – Schimbul Interna țional de Informa ții, Oficiul Na țional de Prevenire și
Combatere a Spălării Banilor;
*** Raportul de supraveghere BNR nr. 12/30.01.2012;
*** Report on Consolidation in the Financial S ector , Group of Ten, BRI, 2001;
*** World Investment Report 2001 , UNCTAD;
*** Majority and Minority Staff Report, Wall Street and The Financial Crisis: Anantomy of
a Financial Collapse, Permanent Subcommittee on Investigations, United States Senate,
April 13, 2011.