DOMENIUL …Mecatronică… [306689]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE INGINERIE MANAGERIALĂ ȘI TEHNOLOGICĂ

DOMENIUL …Mecatronică…

PROGRAMUL DE STUDIU …Licență…

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT …Învățământ cu frecvență…

REALIZAREA UNUI PROGRAM PLC PENTRU UN SISTEM DE TRANSPORT CU BANDĂ MODULARĂ

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC

Ing. MOLDOVAN OVIDIU

ABSOLVENT: [anonimizat]

2016

CUPRINS

CUPRINS 3

Capitolul 1. INTRODUCERE 5

NOTIUNI GENERALE 5

Dispozitivele – Locul și rolul dispozitivelor în sistemele de fabricație 5

Clasificarea dispozitivelor 10

Dispozitivele de manipulare automata în sistemele flexibile de fabricație 12

Capitol 2.TRANSFERUL CU CONVEIOARE 15

Tipuri de sisteme de conveioare 15

[anonimizat] 21

Lanțul 21

Pinioane de angrenare 22

Role de întoarcere 22

Șine pentru benzi 23

Capăt pentru montare laterală 23

Piese de conectare 24

Suporturi pentru ramă 24

Tălpi 25

MOTOREDUCTOR 26

Motorul asincron 26

Pornirea motoarelor asincrone cu rotor în scurtcircuit 28

Pornirea directă 28

[anonimizat] 29

Pornirea prin creșterea tensiunii de alimentare 30

Modificarea vitezei motoarelor asincrone 30

Reductoare 31

Cu angrenaje cilindrice 32

Cu angrenaj melcat (melc și roată melcată) 32

Cu angrenaj conic 33

Senzorii inductivi de poziționare 34

Senzori de proximitate fotoelectrici 36

BUTOANE – CONTACTOARE 39

Simbolizări 40

Capitolul 3. AUTOMATE PROGRAMABILE 43

Scurt istoric 43

Înaintea automatului programabil 43

Problema cu releuri 44

Nașterea automatului programabil 44

Automatul programabil în primele ani 45

Structura unui automat programabil 46

Porturi PLC 49

Principalele metode de programare sunt: 50

Limbajul de programare LAD (Ladder Diagram) 51

Capitolul 4. REALIZAREA UNUI PROGRAM PLC PENTRU UN SISTEM DE TRANSPORT CU BANDĂ MODULARĂ 54

[anonimizat] 60

Capitolul 5. CONCLUZII 61

BIBLIOGRAFIE 62

Capitolul 1. [anonimizat], constituind o [anonimizat], [anonimizat] o [anonimizat], [anonimizat]. În construcția de mașini sistemul tehnic este sistemul tehnologic M.D.S.P: mașină-unealtă-dispozitiv, sculă semifabricat, (piesă). [anonimizat], cerute în scopul utilizării lui. [anonimizat]. Mașina-unealtă realizează forțele și mișcările necesare sculelor (sau semifabricatului). [anonimizat], [anonimizat]. Această modificare a caracteristicilor și performanțelor sistemului tehnologic este foarte bine realizată de dispozitive. [anonimizat] o parte, sau cu totalitatea elementelor componente. Locul dispozitivului în sistemul tehnologic elastic M.D.S.P. și legăturile cu acesta este reprezentat în fig.1.1. Din analiza fig.1.1 care reprezintă locul dispozitivelor folosite la prelucrări pe mașini-unelte, rezultă că acestea au legături biunivoce cu toate elementele sistemului. Din aceasta rezultă că rolul dispozitivelor în principal este de a orienta suprafețele de prelucrat ale semifabricatelor în raport cu traiectoriile tăișurilor principale ale sculelor și de a menține orientarea în tot timpul acțiunii sculei asupra semifabricatului.

Pe lângă acest principal rol a dispozitivelor, în cadrul unui proces tehnologic, folosirea unor dispozitive proiectate, construite și exploatate rațional conduce la următoarele roluri ale dispozitivelor.

creșterea productivității muncii Studiile întreprinse de unele instituții de specialitate au arătat că în ultimii ani regimurile de așchiere au crescut foarte mult (viteza de așchiere de 3-5 ori și timpii de bază au fost reduși aproximativ de 3-5 ori), în timp ce productivitatea muncii în aceiași perioadă a crescut de numai două ori. Neconcordanța dintre cele două elemente, creșterea regimului de așchiere și productivitatea muncii, rezultă ca o consecință de reducere numai a timpilor de bază. Nu s-a dat suficientă atenție asupra fenomenelor care condiționează reducerea timpilor auxiliari. Din analiza normei de timp rezultă că în cazul diferitelor tipuri de mașini-unelte că timpul de bază variază între 22-60%, restul de 4078% reprezentând timpii consumați în special cu activități de orientare , fixare și desfacerea semifabricatelor pe și de pe mașinile-unelte și alte activități auxiliare.

Fig.1. 1 Legătura dispozitivului cu sistemul tehnologic de fabricație

Dispozitivele au rolul de a reduce sau a elimina parțial acești timpi auxiliari, conducând la creșterea productivității muncii și implicit la reducerea prețului de cost al prelucrării. Acest lucru se va realiza în principal prin:  eliminarea parțială sau totală a operațiilor de trasare, care sunt operații scumpe, necesitând un volum mare de muncă înalt calificată;  reducerea timpilor necesari pentru orientarea și fixarea semifabricatelor și a sculelor așchietoare;  reducerea timpilor auxiliari prin fixarea simultană a unui semifabricat în mai multe locuri sau a mai multor semifabricate în același dispozitiv;  suprapunerea timpilor auxiliari cu cei de mașină utilizând dispozitive multiple;  mecanizarea activităților necesare orientării, fixării și desfacerii semifabricatelor.

mărirea preciziei de prelucrare Acest rol al dispozitivelor trebuie dat la concepția de ansamblu a dispozitivului, de eliminare a erorilor subiective ale elementelor acestora. Dispozitivele îndeplinesc acest rol datorită următorilor factori:

orientarea suprafețelor de prelucrat față de tăișul sculei se obține în mod automat.

sunt eliminate erorile de trasare și de verificare a orientării suprafețelor de prelucrat. Acest lucru asigură o interschimbabilitate totală a pieselor prelucrate în dispozitive, conducând la creșterea productivității muncii la operațiile de asamblare.

reducerea efortului fizic; prin mecanizarea și automatizarea operațiilor de fixare și desfacere a semifabricatelor:

se elimină efortul necesar verificării poziției suprafețelor de prelucrat în raport cu traiectoriile tăișurilor principale ale sculelor;

prin introducerea în cadrul dispozitivelor a unor sisteme de ridicare, rotire, blocare;

prin asigurarea condițiilor corespunzătoare de muncă, din punct de vedere al normelor de tehnica securității muncii.

lărgirea posibilităților tehnologice ale mașinilor-unelte.

Existența dispozitivelor face posibilă lărgirea gamei de exploatare a mașinilorunelte, reduce timpul de asimilare a unor produse noi în fabricație, cu cheltuieli minime de investiții, îmbunătățește precizia și rigiditatea precum și randamentul unor mașini-unelte uzate moral sau fizic. Acest rol al dispozitivelor este foarte eficient în condițiile economiei de piață, nou create, când au apărut o serie de societăți comerciale mici și mijlocii, unde numărul redus de mașini-unelte și starea lor, în majoritate cu o înaintată uzură morală, unde introducerea unor dispozitive corespunzătoare le pot aduce la parametrii tehnologici performanți.

Condiții cerute dispozitivelor

Orice dispozitiv, pentru a corespunde rolului pentru care a fost proiectat și executat trebuie să îndeplinească următoarele condiții de bază:

să fie concepute și realizate cu un grad de mecanizare sau automatizare corespunzător, pentru a asigura o creștere a productivității muncii, în raport cu efectuarea fără dispozitive a acelorași operații;

să fie concepute și realizate astfel încât să asigure piesei prelucrate precizia corespunzătoare condițiilor impuse prin desenul de execuție;

să fie realizate suficient de rigide, pentru a permite aplicarea unor regimuri de așchiere corespunzătoare, prevenind apariția vibrațiilor și păstrând în timp precizia prescrisă;

să contribuie la reducerea efortului fizic și la asigurarea securității muncii în timpul exploatării;

să fie comode, ușor de transportat, de depozitat și de orientat și de fixat pe mașinile-unelte;

să fie de construcție simplă, ușor de executat, întreținut și reparat, cu cheltuieli minime;

să permită scoaterea și introducerea ușoară și comodă a semifabricatelor, să permită evacuarea așchiilor și a lichidului de răcireungere;

să cuprindă în ansamblul lor cât mai multe elemente normalizate sau standardizate, reutilizabile la schimbarea fabricației.

Analiza corectă a tuturor acestor condiții ridică, la proiectarea dispozitivelor, o seamă de probleme deosebit de importante privind alegerea soluțiilor constructive ale dispozitivelor. Aceste soluții, trebuie să răspundă deopotrivă condițiilor de calitate, de cost, de productivitate, fiabilitate, precizie, protecția muncii etc., impuse în mod diferențiat la fiecare caz de prelucrare

Modelul sistemului structural al dispozitivului fiind prezentat în următoarea figură:

Fig.1. 2 Sistemul structural al dispozitivului

Clasificarea dispozitivelor

Clasificarea dispozitivelor se face după următoarele criterii :

Destinație :

după rol

după funcții

după gradul de specializare

după modul de acționare

după tipul prelucrărilor

Fig.1. 3 Clasificare dispozitivelor

După cum rezultă din schemă, dispozitivele se clasifică, în funcție de destinație, în trei mari categorii:

dispozitive de lucru – care se utilizează direct în procesul de prelucrare pe mașini-unelte;

dispozitive de asamblare – utilizate la asamblarea pieselor;

dispozitive de control – utilizate la efectuarea controlului pieselor prelucrate.

După rolul pe care-l îndeplinesc, dispozitivele se clasifică astfel :

dispozitive de orientare și fixare a semifabricatului sau a sculei, care au rolul de a asigura acestora o poziție bine determinată față de direcțiile unor mișcări date (mișcările de generare a suprafețelor );

dispozitive de divizare, care deplasează liniar, circular sau după o traiectorie complexă semifabricatul sau scula, permițând efectuarea repetată a prelucrării în mai multe puncte, situate de regulă echidistant;

dispozitive de manipulare, care preluând funcțiile operatorului uman, asigură realizarea automată a tuturor operațiilor de manipulare, reclamate de sistemul de producție;

dispozitive de prelucrare-care realizează singure mișcarea de generare a suprafețelor de prelucrat sau contribuie la acesta, preluând astfel funcții ale mașinii-unelte. Aceste dispozitive pot asigura și funcții de orientare și fixare a semifabricatelor sau a sculelor.

Dispozitivele de manipulare automata în sistemele flexibile de fabricație

Dispozitivele de manipulare automata, numite și DMA (instalații aducătoare/ evacuare – IA/E) reprezintă o componentă a subsistemului de manipulare ale cărei funcțiuni sunt generarea anumitor mișcări ale obiectului de lucru și efectuarea acestora în conformitate cu o logică secvențială și cu cerințele de manipulare care urmează a fi realizate.

Orice tehnologie reprezintă un proces de fabricație, destinat obținerii unui produs, sau o parte a unui produs, sau servicii. Prin aceasta se înțelege totalitatea operațiilor de prelucrare și manipulare care concură la realizarea produsului sau serviciului. Procesele de fabricație sunt strict legate de sistemele de fabricație.

Termenul de proces are semnificația de „succesiune a stărilor” prin care trece un produs în desfășurarea sa temporară, transformarea anumitor elemente în cadrul fenomenului de producție, transformarea orientată ca scop și decurgând din aplicarea unor cunoștințe.

Prin sistem de fabricație se înțelege totalitatea mijloacelor tehnice (mașini, dispozitive, scule, instalații, programe) și a relațiilor între acestea care contribuie la realizarea fabricației. Procesele de fabricație și sistemele de fabricație au avut o evoluție ascendentă de-a lungul timpului dinspre sistemele simple, rigide spre sisteme flexibile de mare complexitate.

Odată cu creșterea necesității unei mari cantități dintr-un anumit tip de produs a apărut noțiunea de producție de masă. Organizarea sistemului de producție de masă se află în opoziție cu producția individuală precum și cu producția de serie.

Apar în acest sens elemente de automatizare a producției și concepția produselor se organizează pe principiul modularizării și al interschimbabilității.

Modularizarea constă în compunerea unui produs din mai multe module (elemente) tipizate. Interschimbabilitatea este o manieră de proiectare și execuție, care asigură utilizarea în condiții identice a unui produs tipizat, indiferent care este ansamblul în care este folosit. Industria automobilului a devenit principala beneficiară a celor mai tehnici de automatizare și un domeniu propice de aplicare a tehnologiilor de masă.

Progrese s-au înregistrat și în producția de mașini-unelte etc. Toate aceste acumulări cantitative și calitative fac ca în anii 1913-1914 să se organizeze primul flux tehnologic pentru asamblarea automobilelor (de către Henry Ford) în 84 de posturi. O altă etapă a evoluției sistemelor de fabricație o constituie apariția liniilor de transfer tehnologic, la care un număr de mașini-unelte lucrează simultan operații distincte la același tip de piesă, urmând ca piesele să treacă ritmic de la un post de lucru la altul astfel încât la fiecare tact al liniei se va obține o piesă finită și se introduce în flux un semifabricat nou.

Trecerea la alt tip de produs implică o însemnată restructurare, motiv pentru care acest sistem de fabricație se numește sistem rigid de fabricație.

Nevoia de schimbare rapidă a tipului de produs impusă de cerințele pieței a condus la apariția sistemelor flexibile de fabricație (SFF), în care se poate prelucra o mare varietate de produse pe același utilaj cu cheltuieli minime de adaptare.

În cadrul SFF seria de produse este restrânsă apărând astfel o mare varietate de loturi de fabricație de dimensiuni variabile. Între producția în flux și cea pe loturi de fabricație apar următoarele diferențe semnificative:

reglaje diferite ale sculelor;

sisteme de orientare și fixare diferite a pieselor;

semifabricate diferite;

planuri de producție diferite;

desene de execuție diferite.

Toate aceste particularități apar simultan la un număr mare de mașini-unelte și posturi de lucru, fapt ce determină serioase dificultăți în organizarea producției. În urma evoluției spectaculoase a nivelului tehnic mondial s-au impus câteva soluții ajutătoare în acest sens:

aplicarea tehnologiilor de grup;

introducerea mașinilor cu comenzi numerice;

introducerea robotizării;

conducerea prin calculator a producției.

Subsistemul de manipulare are funcția de a genera anumite mișcări ale obiectelor manipulate în conformitate cu o anumită logică secvențială și cu cerințele de manipulare care urmează a fi realizate conform programului stabilit. Dispozitivele de manipulare automată ca parte componentă din subsistemul de manipulare îndeplinesc funcții specifice denumite și funcții aducătoare/evacuare, motiv pentru care ele se mai numesc și instalații de aducere/evacuare.

Transferul este funcția aducătoare care realizează deplasarea în spațiu a obiectului manipulat. Caracterizarea mișcării în timpul transferului din punct de vedere geometric se face printr-un punct caracteristic aparținând obiectului manipulat și două drepte ortogonale concurente în acest punct numite dreaptă caracteristică și dreaptă auxiliară. Transferul se referă atât la modificarea poziției punctului caracteristic cât și al orientării dreptei caracteristice și a celei auxiliare (modificarea situării obiectului).

Capitol 2.TRANSFERUL CU CONVEIOARE

SISTEME DE CONVEIOARE

Sistemele de conveioare este o parte cunoscută dintr-un echipament care transporta materiale, piese sau semifabricate dintr-un loc la alta. Conveioarele sun folosite în special în transportul materialelor grele sau voluminoase. Sistemele de conveioare asigură un transport eficient și rapid materialelor de o varietate largă, devenind foarte populare în industriile de ambalare și manipulare a materialelor.

Tipuri de sisteme de conveioare

CONVEIOR CU BANDĂ MODULARĂ – PĂRȚI COMPONENTE

Lanțul

Lanțul este elementul din care este asamblat banda modulară și pe asta sunt puse piesele pentru transportare. Este alcătuit din plastic și pot fi asamblate câte oricâte.

Fig.1. 28 Lanț [25]

Pinioane de angrenare

Aceste pinioane sunt conectate la reductor și aceste mișc banda modular.

Fig.1. 29 Pinion de angrenare [25]

Role de întoarcere

Rola asta este dispozitivul care ajută să se întoarcă banda modulară și o ține întinsă.

Fig.1. 30 Role de întoarcere [25]

Șine pentru benzi

În șină alunecă banda și conduce banda.

Fig.1. 31 Șină pentru benzi [25]

Capăt pentru montare laterală

Este prinsă pe schelet și ține din lateral șinele.

Fig.1. 32 Suport lateral [25]

Piese de conectare

Îmbină părțile scheletului

Fig.1. 33 Piesă de conectare [25]

Suporturi pentru ramă

Suporturile susțin scheletul conveiorului, în acese se pot înșuruba tălpile reglabile.

Fig.1. 34 Suport pentru ramă [25]

Tălpi

Pe astea se așează suportul și tot conveiorul

Fig.1. 35 Tălpi [25]

Fig.1. 36 Conveior – părți component [25]

MOTOREDUCTOR

Motorul asincron

Mașinile asincrone, în mod obișnuit trifazate, au o largă utilizare în sistemele de acționări electrice, datorită avantajelor pe care le au în comparație cu alte mașini:

construcție simplă și robustă;

siguranță în exploatare;

cost mai scăzut;

alimentare directă de la rețeaua de curent alternativ

Acționările cu mașini asincrone au și dezavantaje:

dificultăți legate de modificarea economică și în limite largi a vitezei;

duc la înrăutățirea factorului de putere.

Mașinile asincrone se construiesc pentru tensiuni până la 10 kV și o gamă largă de puteri și turații: de la câțiva watt până la zeci de MW și de la sute de rot/min la 3000 rot/min. În mod obișnuit frecvența tensiunii de alimentare este 50 Hz. În mecatronică se utilizează în general mașini asincrone de putere mai mică.

Funcționarea mașinii asincrone se bazează pe acțiunea câmpului magnetic învârtitor care ia naștere în înfășurarea polifazată statorică. Câmpul magnetic învârtitor se poate obține cu ajutorul curentului trifazat, dar și bifazat. În acest caz trebuie utilizate trei bobine identice, dispuse la 120° și alimentate cu curent trifazat. Conform principiilor de bază din electrotehnică se poate demonstra că valoarea inducției câmpului magnetic rezultant, creat de cele trei înfășurări, are o valoare constantă. În același timp, acest câmp rezultant se rotește cu o viteză unghiulară constantă Ω1 (respectiv turația n1) în sensul acelor de ceasornic (pentru sensurile pozitive admise), definită prin relația: Ω1=ω/p unde ω este pulsația tensiunii rețelei de alimentare, iar p este numărul de perechi de poli ai mașinii.

Pentru a schimba sensul de rotație al câmpului magnetic învârtitor se schimbă alimentarea a două faze între ele.

Ca urmare a mișcării relative dintre câmpul magnetic învârtitor și înfășurarea rotorică în aceasta se va induce o tensiune electromotoare. În înfășurarea rotorică scurtcircuitată vor lua naștere curenți care, în interacțiune cu câmpul magnetic, vor produce forțe mecanice ce acționează asupra fiecărui conductor din rotor. Totalitatea cuplurilor produse de aceste forțe creează momentul motor rezultant care tinde să rotească rotorul în același sens cu cel al câmpului magnetic învârtitor. Viteza rotorului, n, va crește treptat înspre viteza câmpului magnetic învârtitor.

Fig.1. 37 Părți componente ale mașinii asincrone

Pornirea motoarelor asincrone cu rotor în scurtcircuit

Sunt trei moduri de a porni un motor asincron:

pornirea directă

pornirea stea-triunghi

pornirea prin creșterea tensiunii de alimentare

Pornirea directă

Este cea mai simplă metodă și sigură în exploatare, ea constând în aplicarea simultană în rotor a tensiunilor nominale pe fază. Curentul de pornire Ip coincide cu curentul de scurtcircuit la tensiunea nominală, fiind relativ ridicat. Se prezintă schema de pornire prin conectare directă la rețea a unui motor asincron trifazat, cu posibilitatea inversării sensului de rotație. Metoda se aplică în practică doar în cazul acționărilor electrice de puteri mici.

Fig.1. 38 Schema de pornire a unui motor asincron trifazat

Pornirea stea-triunghi

Constă în conectarea înfășurării statorice la pornire în stea și trecerea la sfârșitul pornirii în conexiune triunghi.

Fig.1. 39 Legarea pentru pornire stea-triunghi

Pornirea prin creșterea tensiunii de alimentare

Acest tip de pornire poate fi realizat cu schema următoare. În Fig.3.8.b sunt prezentate caracteristicile obținute pentru diferite valori ale tensiunii de alimentare. Se observă că indiferent de valoarea tensiunii U1, valoarea alunecării critice sk este aceeași (conform relației 3.7), în timp ce cuplul critic Mk este proporțional cu pătratul tensiunii (conform relației 3.8). Tiristoarele din blocul T sunt legate în antiparalel. Tensiunea se modifică prin unghiul de aprindere α al tiristoarelor, această metodă fiind utilizată frecvent la modificarea vitezei mașinilor asincrone.

Fig.1. 40 Pornirea prin creșterea tensiunii

Modificarea vitezei motoarelor asincrone

Modificarea prin frecvență a vitezei motoarelor asincrone se realizează prin alimentarea lor statorică de la convertoare de frecvență, fie directe (cicloconvertoare), fie indirecte (cu circuit intermediar de curent continuu). Acestea transformă tensiunea rețelei de alimentare de frecvență industrială într-o tensiune de frecvență variabilă.

Fig.1. 41 Motor electric cu reductor [26]

Reductoare

Reductoarele sunt componente mecanice cu funcția de reducere a unuia dintre cei doi parametrii ce caracterizează puterea mecanică transmisă arborelui: momentul sau turația. Ca regulă, un reductor reduce viteza de rotație a axului, astfel permițând creșterea momentului, dar nu semnificativ, datorită randamentului. Reductorul poate fi numit reductor de turație, deși în același timp este un multiplicator de cuplu.

Un motoreductor este un reductor pe care s-a cuplat direct un motor electric printr-o flanșă. Motorul este de obicei asincron, trifazic sau monofazic, dar pot fi utilizate în general și alte tipuri de motoare. Un reductor schimbă în cel mai bun mod parametrii M (cuplul) și n (turația), făcându-le să se potrivească cerințelor utilizatorului.

Reductoarele și motoreductoarele pot fi clasificate după tipul de angrenaje utilizat:

angrenaje cilindrice

angrenaje melcate

angrenaje conice

Cu angrenaje cilindrice

Angrenajele sunt cilindrice, iar treptele de reducere (date de împreunarea perechilor de angrenaje) pot fi una sau mai multe în funcție de raportul total de reducere necesar. Randamentul total al acestui tip de reductoare (dat de rezultatul randamentelor ale fiecarei trepte în parte) este mare, deoarece randamentul individual al fiecărei trepte este mare. În principiu, angrenajele sunt elicoidale și sunt numite angrenaje elicoidale – axa la intrare (viteză mare) se combină cu axa la ieșire (viteză mică).

Fig.1. 42 Reudctor cu axe elicoidale [27]

Cu angrenaj melcat (melc și roată melcată)

Reductorul cu angrenaj melcat are o utilizare variată, oriunde este nevoie de rapoarte și cupluri mari, dar în general pentru spații restrânse. Datorită naturii melcului, transmisia se produce între axe perpendiculare și nu axe care se intersectează. Punctul slab al acestui tip de reductoare este randamentul relativ scăzut din cauza randamentului scăzut al perechii melc/roată melcată. Axa la ieșire și la intrare sunt la 90 grade.

Fig.1. 43 Reductor cu axe perpendicular [28]

Cu angrenaj conic

Utilizarea angrenajelor conice permite rezolvarea probemei unei transmisii între axe perpendiculare (asemenea angrenajelor melcate). Pe de altă parte, angrenajele conice au avantajul unui randament mai bun în comparație cu cele melcate. În general, o singură pereche de angrenaje

conice nu este suficientă pentru a ajunge la raportul de reducere dorit. Axele la intrare și la ieșire sunt paralele una față de cealaltă.

Fig.1. 44 Reductoare cu axe paralele [27]

SENZORI

Senzorul este un dispozitiv tehnic care reacționează calitativ sau cantitativ prin proprii mărimi măsurabile, la anumite proprietăți fizice sau chimice ale mediului din preajma lui. Senzorul servește la măsurarea sau detectarea presiunii, umidității, câmpului magnetic, accelerației, forței, intensității sonore, radiației, etc.

Senzorii inductivi de poziționare

Fig.1. 45 Senzori inductivi de poziționare [29]

Senzorul de proximitate inductiv este alcătuită dintr-o bobină înfăsurată în jurul unui miez de ferită situat în capul de sesizare.

Fig.1. 46 Senzor inductiv de poziționare

La capul de sesizare a unui senzor, dacă este aplicat o frecvență înaltă, se va genera un câmp magnetic oscilant, care este monitorizat de un circuit intern. Dacă un obiect metalic intră în câmpul magnetic, câmpul induce current electric în obiectul detectat. Cu cât obiectul detectat se apropie de suprafața frontală a senzorului, valoarea curentului indus crește. Curentul indus provoacă un efect de transofrmator, datorită căruia ân bobină scade atât energia cât și oscilația. Cum se apropie obiectul, oscilație încetează. La înetarea oscilației, circuitul intern comută ieșirea. Funcționarea fiind bazată pe un câmp electromagnetic, efectele de mediu mediu influențează mai puțin funcționarea senzorilor de proximitate în comparație cu senzorii fotoelectrici. Apa, uleiul și alte impurități nu influențează funcționarea senzorului de proximitate.

Senzori de proximitate fotoelectrici

După modul de detecție a obiectului senzorii optici de proximitate pot fi:

Senzori fotoelectrici barieră

Senzori fotoelectrici cu retro-reflexie

Senzori cu difuzie

Senzorul de tip barieră este alcătuit din două părți separate: emițător de lumină și un receptor. Legătura dintre aceste două unități se face printr-o rază de lumină.

Fig.1. 48 Senzor fotoelectric barieră

Dacă un obiect de detectat trece prin dreptul razei de lumină, întrerupe legătura dintre emițător și receptor. În acest caz senzorul fotoelectric sesizează acest obiect. Culoarea, forma sau luciul suprafeței obiectului nu influențează această metodă de detecție, decât volumul. Sunt senzori fotoelectrici de tip barieră cu reglaj al sensibilității pentru a sesiza obiecte de diferite mărimi.

La senzorii retro-reflexivi emițătorul și receptorul sunt în aceeași carcasă. Raza de lumină emisă de emițător ajunge în unitatea de recepție cu ajutorul unui reflector (ochi de pisică).

Fig.1. 49 Senzor retro-reflexiv

Ca și senzorii de tip barieră și acesti senzori detectează obiectul prin întreruperea luminii de către acesta. Marele avantaj față de senzorii de tip barieră constă în cablarea într-un singur loc.

În cazul senzorilor cu difuzie, emițătorul și receptorul sunt dispuși în aceeași carcasă, ca și la senzori cu retro-reflexie. La acești senzori raza luminoasă este reflectată în unitatea de recepție de către suprafața obiectului de detectat. Ieșirea senzorului este activă atunci când raza luminoasă este reflectată de pe suprafața obiectului de detectat spre unitatea de recepție.

Fig.1. 50 Senzor cu difuzie

În automatizare, informația calitativă/cantitativa măsurabilă livrată de senzori, după o eventuală amplificare și prelucrare servește la controlul și reglarea sistemelor tehnice automate.

BUTOANE – CONTACTOARE

Butonul este folosit în calculatoare, telefoane, aparate, și diverse alte dispozitive mecanice și electronice, acasă și comercial. Acesta funcționează ca un întrerupător electric, adică are în interior două contacte, apăsând butonul ele vor avea contact și curentul va fi condus, în cazul în care este vorba despre un contact normal deshcis (ND), altfel dacă este un contact normal închis (NI), procedura este inversă(apăsând butonul, contactul va fi suspendat).

Fig.1. 51 Buton cu reținere de tip ciupercă [31]

Simbolizări

Fig.1. 52 Simbolizări [37]

Fig.1. 53 Simbolizări [37]

Mini buton cu reținere: ON – OFF, poate fi folosit la mixere, aparate de masură, butoane de acționare comandă sau aplicații industriale.

Fig.1. 54 Mini buton cu reținere [32]

Fig.1. 55 Butoane de comandă [33]

Capitolul 3. AUTOMATE PROGRAMABILE

Scurt istoric

Automatul programabil a revoluționat industria automatizării. În zilele noastre ne putem întâlni cu plc-uri în multe domenii începând de la echipamente de fabrică pânță la mașini automate. Înainte de 31.12.1968 nu erau controlere programabile, ele au apărut chiar de revelionul acestui an.

Înaintea automatului programabil

Înaintea automaturilor programabili singurul mod de a controla mașinile de lucru a fost folosirea releurilor. Releurile funcționează utilizând o bobină care fiind sub tensiune electrică creează forță magnetică care atrage un întrerupător la poziția ON sau OFF. Când releul nu este sub tensiune electrică, întrerupătorul este eliberat și ajunge în poziția normal, ON sau OFF. De exemplu pentru a controla un motor să fie pornit sau oprit, se poate atașa un releu între o sursă de curent și motor. Așa se poate controla motorul aplicând tensiune pe bobina releului. Acest tip de releu este numit releu de putere. Urmarea apariției acestora era că au fost dulapuri întregi umplute cu releuri, care erau controlate de și mai multe releuri (releuri de control).

Fig.1. 56 Sistem electromecanical cu control prin releuri [34]

Problema cu releuri

Toate aceste releuri trebuiau legate intr-un ordin specific pentru a asigura funcționarea bună mașinilor de lucru, dar la stricarea unei singur releu, nu mai funcționa acest sistem deloc. Depistarea durează chiar și ore, de aceea trebuia o inovație, ceea ce a fost plc-ul.

Nașterea automatului programabil

Rezolvarea problemei este legată de inventatorul plc-uli, Dick Morley. GM a făcut o listă despre cerințele în legătură cu controlerul programabil:

un sistem fix, flexibil ca și un computer dar cu un preț redus;

ușor de menținut și programat cu logică de ladder deja obișnuit;

trebuia să funcționeze în condiții murdare, umede, pline de câmpuri magnetice și vibrații;

schimbarea și adăugarea componentelor trebuia să fie ușoară

Suprafața de programare a PLC-urilor trebuia să fie ușor de înțeles și folosit de electriciani și inginerii de instalație. Varietatea largă de contacte de releuri, butoane, contactoare de selectaer, bobine de releuri, bobine de motoare, etc, prezentate în ordinea lor logiă a format rangurile de ladder. Plc-ul trebuia programat în acest mod. După primele încercări inginerii și-au dat seama că memoria nu a fost de ajuns, și acesta trebuia extinsă. Modicon controlere programabile au devenit firma și industria de azi prin lansarea modelului care a satisfăcut cerințele pieței și clienților, numit 184.

Fig.1. 57 Controllerul programabil numit 184 [34]

Automatul programabil în primele ani

Împreună cu evoluarea funcționabilității plc-urilor și dispozitivele programabile au arătat o evoluare rapidă . DirectSOFT de la Automation Direct a inventat primul software de programare PLC pe Windows. Având un computer personal legat la un PLC a creat posibilitatea nu numai de a programa ci și testarea mai ușoară și depistarea problemei. Cel mai recent sunt folosite protocoale ca și EtherNet/IP.

Des folosite în circuite electrice, sistemele automate de control a proceselor asigură stabilitate, acuratețe și performanță. Aceste sisteme sunt folosite în locul aglomerației de cabluri, bobine, releuri, folosite în sistemele electrice anterioare. Operațiile mai complexe au fost rezolvate prin folosirea unor controlere programabile (PLC). Pe lângă instrumentele de măsură și senzorii din procesul de automatizare, trebuie să aprovizioneze comanda procesului și este foarte important, să comunice operatorului uman stările procesului prin semnale vizuale și sunet și/sau printr-un computer. De aceea PLC-ul pune automatizarea la un înalt grad de flexibilitate, prin schimbarea și monitorizarea mult mai ușoară a parametrilor procesului.

Fig.1. 58 PLC siemens [35]

Structura unui automat programabil

Fig.1. 59 Arhitectura unui PLC

Cele două elemente din care un PLC este alcătuit sunt: unitatea centrală de prelucrare și sistemul de intratre/ieșire

UCP (unitatea centrală de prelucrare) este partea controlerului programabil care extrage, decodează, procesează și stochează informația. De asemenea, execută programul de control care este stocat în memoria PLC-ului. UCP-ul este “creierul” controlerului programabil și are trei părți: procesorul, sistemul de memorare și alimentarea.

Procesorul este partea din UCP care codează, decodează și calculează date. Sistemul de memorare este partea care stochează programe și date de control pentru echipamentul conectat la controlerul programabil. Memoria PLC-ului este împărțită în trei spații: spațiu de sistem, spațiu de program și spațiu de date. Spațiul de sistem conține programe instalate de către fabricant (sistemul de operare, modulele de diagnosticare și simulare). Spațiul de program conține codul de control scris de către programatorul. Spațiul de date stochează toate variabilele utilizate de către programul de aplicație.

Alimentarea este partea care asigură PLC-ului tensiunea și curentul.

Fig.1. 60 Structura Unității Centrale de Prelucrare [36]

Sistemul de intrare/ieșire (I/O) este partea din PLC la care sunt conectate toate dispozitivele din câmp. UCP-ul poate fi ca și un „creier” al PLC-ului și sistemul de I/O poate fi „mâinile și picioarele” PLC-ului.

Sistemul de I/O este alcătuit din 2 părți principale:

Cadrul de montare (rack);

Modulele de intrare/ieșire (I/O).

Cadrul de montare este o cutie cu sloturi și este conectat la UCP.

Modulele de intrare/ieșire sunt dispozitive cu terminale de conectare și la aceste sunt legate dispozitivele din câmp. Cadrul cu modulele de I/O formează interfața dintre dispozitvele din câmp și PLC. Setate corect, toate modulele de I/O sunt atât cablați la dispozitivele din câmp corespunzătoare cât și instalați într-un slot din cadru. Acest lucru asigură o conectare fizică între echipamentul din câmp și automatul programabil. La unele PLC-uri care sunt mai mici, cadrul și modulele de I/O sunt încorporate într-o singură unitate.

Fig.1. 61 Cutia cu dispozitivele I/O [36]

Dispozitivele de câmp conectate la automatul programabil, pot fi clasificate în două categorii:

de intrare;

de ieșire.

Intrările sunt dispozitivele care transmit semnalul/data la PLC. Câteva exemple sunt butoanele de acționare, întrerupătoarele și dispozitivele de măsurare.

Ieșirile sunt dispozitivele care așteaptă semnalul/data de la PLC pentru efectuarea funcțiilor de control. Exemple de dispozitive de ieșire: semnalizările luminoase, hupele, motoarele și valvele.

Fig.1. 62 Exemplu de intrare (întrerupător) și ieșire (bec) [36]

Porturi PLC

Automatele programabile pot fi construite ca un sistem modular, pornind de la un nucleu (Master) și se mai pot adăuga suplimentar porturi I/O.

Fig.1. 63 Porturi PLC [35]

Principalele metode de programare sunt:

IL (Instruction List) structura este asemănătoare cu limbajele de asamblare ale microprocesoarelor;

ST (Structured Text) folosește instrucțiunile de atribuire, selecție și control ale subprogramelor cu o structură apropiată de limbajele de programare de nivel înalt;

LAD (Ladder Diagram) este un limbaj semigrafic, asemănător schemelor de circuite cu relee și contacte și operează în special cu variabile booleane (logice);

FBD (Function Block Diagram) este o extensie a limbajului LD dar permite și lucrul cu blocuri complexe;

SFC (Sequential Function Chart) este un limbaj grafic secvențial, asemănător organigramelor funcționale care permite utilizarea de funcții complexe și procedure.

Limbajul de programare LAD (Ladder Diagram)

Structura unei unități de program:

Fig.1. 64 Structura unei unități de program [35]

Tipuri de variabile și constant:

Booleene, notate cu BOOL;

Octeți (8 biți), cuvinte (16 biți) și cuvinte duble (32 biți), notate cu BYTE, WORD și respectiv DWORD;

Întregi, notate cu INT;

Reale (32 biți), notate REAL;

Șiruri de caractere, notate cu STRING;

Variabile de tip timp și dată, notate TIME și respectiv DATE.

Este permisă utilizarea unor date de tip tablou (ARRAY) și structură (STRUCT), și date derivate din acestea.

Moduri de adresare:

Adresarea absolută utilizează denumirea zonei de memorie pentru identificarea adresei. Denumirile zonelor de memorie pot cuprinde două prefixe. Primul prefix poate fi:

%I, pentru intrări;

%Q, pentru ieșiri;

%M, pentru variabile interne.

Al doilea prefix poate fi x,y, pentru variabile de tip boolean. Valoarea x reprezintă octetul, iar valoarea y reprezintă bitul (B). Pentru octet (Byte); W, pentru cuvânt (Word); D, pentru dublu cuvânt (Double word). Exemple: %Ix.y,%IBx, %IWx, %IDx.

Un program în limbajul LAD este alcătuit din rețele, care folosesc simboluri grafice (obiecte).
Fiecare rețea trebuie să înceapă cu o intrare(i) și să se termine cu o ieșire(o).

Fig.1. 65 Exemplu de rețea [35]

Obiectele limbajului

Fig.1. 66 Obiectele limbajului [35]

De exemplu: Circuit de blocare. [2]

Fig.1. 67 Circuit de blocare [35]

Capitolul 4. REALIZAREA UNUI PROGRAM PLC PENTRU UN SISTEM DE TRANSPORT CU BANDĂ MODULARĂ

Conveierul pentru care s-a realizat programul PLC în această lucrare este un conveier cu bandă modular cu acționare electrică. Din punct de vedere structural conveierul are o ramura de intrare si două ramuri de ieșire.

Fig.1. 68 Desen tehnic – conveior

Acționarea conveierului este realizată prin intermediul a trei moto-reductoare cu motoare de curent alternativ, comandate independent. Un moto-reductor acționează partea comună, fiecare ramură de ieșire are propria sa acționare.

Scopul este acela de a realiza separarea pieselor metalice de cele din plastic.

Fig.1. 69 Moto-reductor

Piesele care pot fi metalice sau din alte materiale (în speță plastic) sunt amplasate pe partea de acces a conveierului. O pereche de senzori inductivi de proximitate detectează piesele metalice. În funcție de această informație de la senzori, automatul programabil va comanda poziția barierei în funcție de natura materialului piesei, dirijând piesa pe o ramură sau pe alta de ieșire. După selectare piesele ajung în buncăre colectoare. Pe ramurile de ieșire ale conveierului sunt amplasați senzori optici cu reflexie care sunt utilizați la numărarea pieselor.

Bariera este acționată de un motor pneumatic rotativ, poziția acestuia fiind monitorizată prin intermediul a doi senzori (de ce tip – ar putea fi relee Reed).

Fig.1. 70 Motor rotativ pneumatic

Pe fiecare ramură este amplasat câte un buton de avarie, iar banda este controlată prin intermediul unui panou de comandă e care sunt amplasate butoanele de comandă, indicatoarele luminoase care indica operarea sistemului, o alarmă care pornește numai când unul dintre butoanele de avarie este apăsat: Panoul de comandă conține: butonul master (întrerupător principal), butoanele PORNIRE/OPRIRE, indicator luminos verde (conveierul este sub tensiune și funcționează fără probleme), galben (sistemul este sub tensiune dar motoarele nu sunt pornite), roșu (unul dintre butoanele de avarie este apăsat).

Toate funcțiile sunt realizate prin intermediul unui automat programabil, programul acestuia fiind realizat utilizând aplicația TwidoSuite, un program pusă la dispoziție de Schneider Electric pentru realizarea programelor pentru automate programabile. Programul este realizat în limbajului de programare LAD (ladder diagram).

Funcționarea programului rulat de automatul programabil pentru controlul conveiorului.

Tabel conexiuni AP- funcții

Capitolul 5. CONCLUZII

Rezumat.

Lucrarea de față își propune realizarea unui program PLC pentru un sistem de transport cu bandă modulară și este structurat pe cinci capitole.

În primul capitol al lucrării, intitulat Introducere, se prezintă noțiuni generale despre locul și rolul dispozitivelor în sistemele de fabricație, respectiv sistemele de fabricație flexibile. Se folosesc din ce în ce mai des aceste metode în industria modern.

În capitolul al doilea al lucrării, intitulat Transferul cu conveioare, se prezintă tipurile de sisteme de conveioare, structura și modul de funcționare a acestora. Conveioarele au un rol foarte important în transportarea pieselor, elementelor în fiecare fabrică.

În al treilea capitol al lucrării, intitulat Automate programabile, se prezintă istoricul acestora, modul de funcționare, limbajul de programare. Automatele programabile sunt utilizate pentru automatizarea proceselor industrial.

În al patrulea capitol al lucrării, intitulat Realizarea unui program PLC pentru un sistem de transport cu bandă modulară, se prezintă programul realizat în limbajul Ladder Diagram folosind TwidoSuite, folosit pentru controlul unui sistem de de transport cu bandă modulară.

Lucrarea conține !!!!!!!! de referințe bibliografice, precum și programul realizat în limbajul Ladder Diagram (LD) .

BIBLIOGRAFIE

[1] https://www.google.ro/search?q=conveior+de+gravitatie&safe=off&espv=2&biw=1422&bih=998&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjF55iY88fNAhWLuBQKHTipDoYQ_AUIBigB&dpr=0.9#safe=off&tbm=isch&q=gravity+conveyor&imgrc=YVK5jU2iogQ2eM%3A

[2] https://www.google.ro/search?q=Gravity+skatewheel+conveyor&safe=off&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiRmvPS88fNAhVFUhQKHWSdCfYQ_AUICCgB&biw=1422&bih=998&dpr=0.9#imgrc=-4s-c3K_Tqn47M%3A

[3] https://www.google.ro/search?q=Belt+conveyor&safe=off&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiA3r7n88fNAhWKORQKHUyjDKYQ_AUICCgB&biw=1422&bih=998&dpr=0.9#imgrc=vzg4KRwf7zd1OM%3A

[4] https://www.google.ro/search?q=Wire+mesh+conveyors&safe=off&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwib6p2Z9MfNAhUF8RQKHUYmBTYQ_AUICCgB&biw=1422&bih=998&dpr=0.9#imgrc=zt7hEpm0rCsbUM%3A

[5] https://www.google.ro/search?q=Plastic+belt+conveyors&safe=off&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwi3if6n9MfNAhWL8RQKHclCADkQ_AUICCgB&biw=1422&bih=998&dpr=0.9#imgrc=dHB86Ag2QhRDuM%3A

[6]

https://www.google.ro/search?q=Bucket+conveyors&safe=off&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwimnKC79MfNAhVC1xQKHXdqBjUQ_AUICCgB&biw=1422&bih=998&dpr=0.9#imgrc=IKxoLEK3AJcLoM%3A

[7] https://www.google.ro/search?q=Flexible+conveyors&safe=off&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiKvIzD9MfNAhWLvxQKHUZFAJ8Q_AUICCgB&biw=1422&bih=998&dpr=0.9#imgrc=aO72JF0GvVN_nM%3A

[8] https://www.google.ro/search?q=Vertical+conveyors&safe=off&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwj42a3Y9MfNAhVIbhQKHcnYBFgQ_AUICCgB&biw=1422&bih=998&dpr=0.9#imgrc=RMNaqEXsg7XZMM%3A

[9] https://www.google.ro/search?q=Spiral+conveyors&safe=off&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjh-5jl9MfNAhWJRhQKHUE0DBsQ_AUICCgB&biw=1422&bih=998&dpr=0.9#imgrc=GbeENq9UsZKCRM%3A

[10] https://www.google.ro/search?q=Vibrating+conveyors&safe=off&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwii69uR9cfNAhXLvhQKHeRqBBYQ_AUICCgB&biw=1422&bih=998&dpr=0.9#imgrc=NrcY7Qa69hHf8M%3A

[11] https://www.google.ro/search?q=Pneumatic+conveyors&safe=off&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjDjOfb9cfNAhXMNxQKHaE0DHcQ_AUICCgB&biw=1422&bih=998&dpr=0.9#imgrc=Wz5kx1IFk_L_DM%3A

[12] https://www.google.ro/search?q=Electric+track+vehicle+systems&safe=off&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwj3o5_n9cfNAhVGvhQKHZFPB2QQ_AUICCgB&biw=1422&bih=998&dpr=0.9#imgrc=GQyDlagkoeGSXM%3A

[13] https://www.google.ro/search?q=Belt+driven+live+roller+conveyors&safe=off&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjOqsL_9cfNAhWE0RQKHf9cB5wQ_AUICCgB&biw=1422&bih=998&dpr=0.9#imgrc=kykhBMDLYAAT5M%3A

[14] https://www.google.ro/search?q=Lineshaft+roller+conveyor&safe=off&tbm=isch&imgil=m6Z2idvvRDxz_M%253A%253BfXGYJtYft7uF8M%253Bhttp%25253A%25252F%25252Fwww.c-trakconveyors.co.uk%25252Fline_shaft_powered_roller.htm&source=iu&pf=m&fir=m6Z2idvvRDxz_M%253A%252CfXGYJtYft7uF8M%252C_&usg=__U7buXQsyRT-Bmd4xk8z7dn0VNyg%3D&biw=1422&bih=998&dpr=0.9&ved=0ahUKEwjHiKCN9sfNAhXFuRQKHfDDClgQyjcIJw&ei=vPVwV8e6MMXzUvCHq8AF#imgrc=m6Z2idvvRDxz_M%3A

[15] https://www.google.ro/search?q=Chain+conveyor&safe=off&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwi5q6SZ9sfNAhUTnRQKHeqxCHAQ_AUICCgB&biw=1422&bih=998&dpr=0.9#imgrc=VjRq11IjCFBnkM%3A

[16] https://www.google.ro/search?q=Screw+conveyor+or+auger+conveyor&safe=off&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwi257S09sfNAhXLuBQKHa8HBU4Q_AUICCgB&biw=1422&bih=998&dpr=0.9#imgrc=eEu9y7WADEB9QM%3A

[17] https://www.google.ro/search?q=Overhead+conveyors&safe=off&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjjws7G9sfNAhUKQBQKHf8GBR4Q_AUICCgB&biw=1422&bih=998&dpr=0.9#imgrc=i881wwvukikmyM%3A

[18] https://www.google.ro/search?q=Dust+proof+conveyors&safe=off&tbm=isch&imgil=llbzjWTRN_Y3_M%253A%253B4lzN325gwv2CHM%253Bhttp%25253A%25252F%25252Fwww.asconveyorsystems.co.uk%25252Fproduct%25252Fdust-proof-belt-conveyor-systems%25252F&source=iu&pf=m&fir=llbzjWTRN_Y3_M%253A%252C4lzN325gwv2CHM%252C_&usg=__TthZN34oS9TtUcYC2SR3KeE5r1k%3D&biw=1422&bih=998&dpr=0.9&ved=0ahUKEwjeydKE98fNAhUHkRQKHZy9B7sQyjcIJw&ei=t_ZwV56SC4eiUpz7ntgL#imgrc=llbzjWTRN_Y3_M%3A

[19] https://www.google.ro/search?q=Pharmaceutical+conveyors&safe=off&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjGkYCS98fNAhXD1xQKHcmCAdUQ_AUICCgB&biw=1422&bih=998&dpr=0.9#imgrc=C2iBmnL7jkh3QM%3A

[20] https://www.google.ro/search?q=Automotive+conveyors&safe=off&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjNwcql98fNAhWG7xQKHRq3AG4Q_AUICCgB&biw=1422&bih=998&dpr=0.9#imgrc=QQvlsZzTYqFbyM%3A

[21] https://www.google.ro/search?q=Overland+conveyor&safe=off&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiz-5Sv98fNAhVIsxQKHaYQBL0Q_AUICCgB&biw=1422&bih=998&dpr=0.9#imgrc=sWhXSIJSChdvZM%3A

[22] https://www.google.ro/search?q=Drag+Conveyor&safe=off&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjys47P98fNAhXHuxQKHfJ6DewQ_AUICCgB&biw=1422&bih=998&dpr=0.9#imgrc=pe7Z-hJbGpp11M%3A

[23] https://www.google.ro/search?safe=off&hl=hu-RO&q=boat&tbm=isch&tbs=simg:CAQSlQEJ2VV6qYHbICoaiQELEKjU2AQaAggKDAsQsIynCBpiCmAIAxIorB2rHaIGsQfQAqMG8QG6B6EG8gHZJpkzkT6aM6QzpTOgM5I–zLKPhowPk6waIhSoNh6HQ8aiRS5IMtf0FGohtfrekRmb4eY6G_1eHzn2EPgm8oVcj93c9WU-IAMMCxCOrv4IGgoKCAgBEgT9AW-6DA&sa=X&ved=0ahUKEwiq4pXnwMjNAhUMOhQKHeuZBiEQwg4IGSgA&biw=1422&bih=998&dpr=0.9#imgrc=tNGROSRlTLJMPM%3A

[24]https://www.google.ro/search?safe=off&sa=G&hl=hu-RO&q=material&tbm=isch&tbs=simg:CAQSkwEJzx0xG49jS-MahwELEKjU2AQaAAwLELCMpwgaYgpgCAMSKLQEzAyoDJkNgBGFEeQMtQS3BPsXrDPKNfc20DXXNYQ3xzXIPuA29jYaMAAnPWIfHShBdfpvEjgk-5Errnr9ip3vk4G1ekvrcYnjXcM1RjRFC_18f7OBUNwWDQyADDAsQjq7-CBoKCggIARIEnwqQdAw&ved=0ahUKEwiY8pL6wMjNAhUIGhQKHfj4Dx4Qwg4IGSgA&biw=1422&bih=998&dpr=0.9#imgrc=MqUIipxaZWHCFM%3A

[25] http://www.rexnord.com/Products-Services/Process-Motion-Control/Conveying-Solutions

[26]https://www.google.ro/search?safe=off&sa=G&hl=hu-RO&q=motor+electric+cu+reductor&tbm=isch&tbs=simg:CAQSlwEJ6DGuDfwPFDMaiwELEKjU2AQaBAgBCAoMCxCwjKcIGmIKYAgDEiigEp8SsB26BpACtBKpBqgGsxKCAvoynDP8MqA2-TKbM7Az4Cb7MqUzGjCJuvZgCBgWhH1qHSex4Omv-6zhtLwtUkx2ZKHYFmQ66c34HjLfVwcCePBK9igQbwogAwwLEI6u_1ggaCgoICAESBI510JgM&ved=0ahUKEwiO2LOXwcjNAhVHWxQKHXOlB24Qwg4IGSgA&biw=1422&bih=998&dpr=0.9#imgrc=CxcBmov-fOP8kM%3A

[27] http://www.msdi.ro/reductoare-tipologie

[28] http://www.sitiriduttori.it/wp-content/uploads/Sintetico_web.pdf

[29] https://www.google.ro/search?q=senzori+inductivi&safe=off&espv=2&biw=1422&bih=950&tbm=isch&imgil=YuR1gU1QQLEbhM%253A%253Br9J6gU4lgBcaYM%253Bhttp%25253A%25252F%25252Fwww.ghidelectric.ro%25252Fstire-1642-Cum-functioneaza-senzorii-inductivi.html&source=iu&pf=m&fir=YuR1gU1QQLEbhM%253A%252Cr9J6gU4lgBcaYM%252C_&usg=__vKQorMSZyjPjbhUyIORwdP2DMS8%3D&dpr=0.9&ved=0ahUKEwiB7qeu_sfNAhVBnxQKHd9qCrMQyjcIPA&ei=Zf5wV8GnJcG-Ut_VqZgL#imgrc=YuR1gU1QQLEbhM%3A

[30] https://www.google.ro/search?q=senzori+fotoelectrici&safe=off&espv=2&biw=1422&bih=950&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjv-7-G_8fNAhXBsxQKHTHYBigQ_AUIBigB&dpr=0.9#safe=off&tbm=isch&q=senzor+fotoelectric&imgrc=_

[31] https://www.google.ro/search?q=buton+contactor&safe=off&espv=2&biw=1422&bih=950&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjGqrja_8fNAhWJUhQKHRaiDr8Q_AUIBigB&dpr=0.9#safe=off&tbm=isch&q=buton+contactor+ciuperca&imgrc=DxrqsCoWTCaCmM%3A

[32] https://www.google.ro/search?q=buton+contactor&safe=off&espv=2&biw=1422&bih=950&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjGqrja_8fNAhWJUhQKHRaiDr8Q_AUIBigB&dpr=0.9#safe=off&tbm=isch&q=mini+buton+cu+retinere&imgrc=ouPVbEpa733TqM%3A

[33] https://www.google.ro/search?q=butoane+de+comanda&safe=off&espv=2&biw=1422&bih=950&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiu2MTxgMjNAhXIPhQKHVW1B0oQ_AUIBigB&dpr=0.9#imgrc=y5EUF6v0ztu7qM%3A

[34] http://library.automationdirect.com/history-of-the-plc/

[35] http://electrodb.ro/atelier/automate/automate-programabile-sau-plc-programmable-logic-controller/

[36] www.eed.usv.ro/~cristinag/LabMC/lab10_uCE_PLC.doc

[37] http://gheorghe.manolea.ro/wp-content/uploads/2010/04/SAAE1.pdf

[1]http://library.automationdirect.com/history-of-the-plc/

[2] http://electrodb.ro/atelier/automate/automate-programabile-sau-plc-programmable-logic-controller/

[3] www.eed.usv.ro/~cristinag/LabMC/lab10_uCE_PLC.doc

Tocut konyv

Conveior tipuri https://en.wikipedia.org/wiki/Conveyor_system#Types_of_conveyor_systems

Senzori: https://ro.wikipedia.org/wiki/Senzor

Senzori2:

http://www.electromatic.ro/senzori/item/31-senzorideproximitateinductivi

http://www.electromatic.ro/senzori/item/33-senzorideproximitatefotoelectrici

Butoane: https://ro.wikipedia.org/wiki/Buton

motor rotatic pneumatic https://www.cbtcompany.com/itemdetail/CRB1BW63-270S-XF%20SMC