DOMENIUL : INGINERIE ȘI MANAGEMENT PROGRAMUL DE STUDIU: INGINERIE ECONOMICĂ ȘI MANAGEMENT PENTRU AFACERI FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Învățământ cu frecvență… [609462]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE INGINERIE MANAGERIALĂ ȘI
TEHNOLOGICĂ
DOMENIUL : INGINERIE ȘI MANAGEMENT
PROGRAMUL DE STUDIU: INGINERIE ECONOMICĂ ȘI
MANAGEMENT PENTRU AFACERI
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Învățământ cu frecvență

LUCRARE DE DISERTAȚIE

CONDUCĂTORȘTIINȚIFIC
Prof.dr.ing. Băban Călin Florin

ABSOLVENT: [anonimizat] án Sándor

ORADEA
2020

1
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE INGINERIE MANAGERIALĂ ȘI
TEHNOLOGICĂ
DOMENIUL : INGINERIE ȘI MANAGEMENT
PROGRAMUL DE STUDIU: INGINERIE E CONOMICĂ ȘI
MANAGEMENT PENTRU AFACERI
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Învățământ cu frecvență

ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII PRODUSELOR PRIN
DESFĂȘURAREA FUNCȚIEI DE CALITATE. STUDIU DE CAZ
CABLU PRIMAR LEVIER FRANA DE MANA ÎN CADRUL S.C.
TOP METAL FACTORY SRL OR ADEA

CONDUCĂTORȘTIINȚIFIC
Prof.dr.ing. Băban Călin Florin

ABSOLVENT: [anonimizat] án Sándor

ORADEA
2020

2

REZUMATUL LUCRĂRII

Lucrarea abordează îmbunătățirea calității produsului cablu primar levier frana de
mana în cadrul Top Metal Factory SRL Oradea prin intermediul desfășurării funcției de
calitate. Pornind de la cerințele clientului, desfășurarea funcției de calitate este folosită pentru
corelarea cerințele clientului cu posibilitățile tehnice ale Top Metal Factory SRL Oradea de a
realiz a aceste cerințe. Elementul de bază al desfășurării funcției de calitate este casa calității,
fiind folosită pentru traducea cerințele clientului în specificații tehnice ale produsului cablu
primar levier frana de mana prin intermediul software -ul QFDCaptu re.
Avantajul acestei abordări constă în determinarea priorităților tehnice ale produsului
cablu primar levier frana de mana, prin compararea fiecărei caracteristici tehnice a produsului
propriu cu cele ale concurenților din piață și stabilirea valorilor ț intă ale fiecărei caracteristici
tehnice a produsului propriu.

3
Cuprins

1. Modalități de îmbunătățire a calității produselor ………………………….. ………………………….. … 4
2. Desf ășurarea funcției de calitate ………………………….. ………………………….. …………………….. 10
3. Studiu de caz – Îmbunătățirea calității cablu primar levier frana de mana în cadrul Top Metal
Factory SRL Oradea prin desfășurarea funcției de calitate ………………………….. …………………. 13
3.1. Prezentare firma ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 13
3.2.1. Stabilirea cerințelor clientului (matricea WHAT’s List) ………………………….. …………… 16
3.2.2. Stabilirea cerințelor tehnice (matricea HOW’s List) ………………………….. ………………… 16
3.2.3. Matricea planificării (matricea WHAT’s List) ………………………….. ………………………… 16
3.2.4. Matricea de relații (matricea Relationship) ………………………….. ………………………….. …. 18
3.2.5. Matricea de corelații (matricea Tradeoffs) ………………………….. ………………………….. ….. 18
4. Nivelurile de perfo rmanță de atins ………………………….. ………………………….. ………………….. 20
5. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 21
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 22

4
1. Modalități de îmbunătățire a calității produs elor

Dintre posibilitățile de îmbunătățire a calității produselor se amintesc următoarele
tehnici:
a) O mai bună organizare a activităților și o strânsă conlucrare între toate departamentele
implicate în realizarea produsului [3].
Dezvoltarea produsel or printr -o mai bună organizare se realizează prin:
• procese tehnologice concurente, prin lucrul în echipă;
• focalizarea pe conformitate, fiabilitate și cost;
Lucrul în echipă presupune:
• integrarea unei echipe multifuncționale;
• implicarea angajaților printr -un management participativ;
• relații strategice cu furnizorii.
b) Utilizarea desfășurării funcției de calitate, prin care se verifică măsura în care produsele
satisfac cerințele beneficiarilor [4,8] .
Metoda se bazează pe studiul de marketing al p ieții, luându -se în considerare cererile
și preferințele beneficiarilor, precum și produsele similare existente pe piață, ale
concurenților.
Folosind această metodă, echipa multifuncțională poate să transmită dorințele
beneficiarilor în realizarea produs elor prin :
• Transformarea dorințelor beneficiarilor în cerințe de proiectare;
• Transformarea cerințelor de proiectare în caracteristici semnificative;
• Transformarea caracteristicilor semnificative în parametrii de proces;
• Transformarea parametrilor de proce s în cerințe de producție.
Prin desfășurarea funcției de calitate, prioritățile beneficiarilor sunt înțelese
corespunzător de echipa multidisciplinară și pot fi communicate conducerii companiei. De
asemenea, necesitățile proiectării devin clare și se poat e realiza satisfacerea beneficiarilor.
Integrarea acestei metode în întreg procesul de realizare a produselor va conduce la realizarea
unei strânse colaborări între membrii echipei multifuncționale.
c) Optimizarea proiectului, utilizând proiectarea pentru fabricație și asamblare , prin care se
urmărește ca fabricația să decurgă cât mai simplu, iar montajul să fie cât mai ușor [8, 10] .
Utilizarea acestei metode conduce la reducerea numărul de elemente componente și a
timpilor de asamblare. De aici decurg nu meroase avantaje pentru companie: mai puține piese

5
de urmărit, produse mai competitive și mai ușor de asamblat, dar la nevoie și mai ușor de
modificat.
Specialiștii consideră că atunci când un produs părăsește compartimentul de proiectare
sunt stabilite ap roximativ 70% din totalul cheltuielilor pentru realizarea acelui produs [ 8]. Prin
urmare, în cursul fazei de proiectare se determină unele costuri de bază, care vor putea fi
modificate ulterior numai cu mare dificultate. Reducerea acestor costuri va implic a un consum
exagerat de timp și efort.
Pentru diminuarea sau evitarea unor astfel de situații, se recomandă utilizarea
următoarelor indicații de proiectare pentru fabricație și asamblare [ 8]:
1) Proiectare modulară
Utilizarea proiectării modulare oferă o serie de avantaje:
– produse care pot fi configurate ușor și familii de produse care pot fi create sau derivate dintr –
un proiect inițial, prin utilizarea tehnologiilor parametrizate;
– noile familii pot fi realizate prin încorporarea modulelor existente sa u a altor noi;
– costurile proceselor de proiectare și fabricare pot fi reduse ;
– unele module pot fi realizate în cadrul societății, altele pot fi realizate în cadrul altor
societăți. Deoarece produsul este modular, acestă decizie poate fi luată devreme în timpul
concepției, reducând costul concepției;
– modificările pot fi realizate mai ușor și la un cost mai mic, deoarece părțile modulare pot fi
schimbate independent;
– pentru fiecare modul al produsului, testarea poate fi realizată înaintea operației d e asamblare,
problemele fiind identificate mai ușor;
– dezasamblarea și mentenanța produselor sunt mai ușoare și mai puțin costisitoare.
Pentru realizarea proiectării modulare a produselor trebuie respectate următoarele
reguli:
• crearea unor variante funcți onale diferite pornind de la același modul;
• separarea cerințelor funcționale și/sau soluțiilor care se modifică mai repede decât
restul componentelor;
• stocarea modulelor proiectate și testate corespunzător într -o bază de date a modelului
solid, pentru a pu tea fi ușor accesată de ceilalți membrii ai echipei de inginerie
convergentă;
• evitarea folosirii unor componente costisitoare, care sunt dificil de testat și reparat;
• separarea tehnologiilor care se modifică rapid;
2) Proiectarea pentru un număr minim de e lemente componente

6
În urma unei analize atente a proiectării, se identifică componentele care ar putea fi
combinate, comasate sau chiar eliminate. O reducere cu 30% a numărului de repere
reprezintă, de obicei, o reducere în aceeași măsură a numărului de de sene, a furnizorilor
externi, precum și a operațiilor administrative, de documentare comercială, etc.
Reducerea numărului de elemente componente se va face pornind de la următoarele criterii:
• mișcare relativă față de alte piese;
• material diferit al compone ntei față de celelalte componente;
• mentenabilitate.
Rezultatele încercărilor de reducere a numărului de componente conduc, în mod
obișnuit, la repere tot mai complexe. Proiectanții trebuie să fie atenți la integrarea noilor
componente, deoarece reducerea timpului de asamblare poate afecta invers proporțional costul
componentelor fabricate.
3) Utilizarea reperelor standardizate
Unul dintre principiile proiectării pentru fabricație și asamblare a produselor este
stabilirea unui procent cât mai ridicat de e lemente standardizate. Reperele standardizate nu
înseamnă repere învechite, ci repere a căror tehnologie este bine stabilită, ceea ce conduce la o
defectare mult mai mică a acestora. Una dintre problemele majore care apar în utilizarea
reperelor standardiz ate este lipsa de informații a proiectanților în ceea ce privește existența
unor repere având funcții identice sau similare, în baza de date a societății.
Noile concepte ale tehnologiei de grup ajută inginerii proiectanți să urmărească
numărul de repere standardizate utilizate. În prezent există o serie de sisteme de proiectare
asistată de calculator care extrag reperele din baza de date și prezintă desenul CAD
proiectanților. Aceste sisteme pot fi integrate în sistemele CAD/CAE/CIM ale societății. Deși
tehnologiile de grup sunt destul de scumpe, ratele de recuperare a tehnologiilor de grup fac ca
investiția să fie rentabilă, având în vedere reducerea costurilor totale ale concepției.
4) Utilizarea reperelor simetrice
Reperele simetrice pot fi manevrate, orientate, poziționate și modificate mai ușor. Prin
urmare, se recomandă folosirea pieselor simetrice când este posibil sau modificarea
constructivă a acestora astfel încât ele să aibă una sau două axe de simetrie.
Când simetria este greu de realizat sau când costurile de realizare a acesteia sunt prea
ridicate, se recomandă exagerarea simetriei, pentru o mai ușoară manevrare manuală sau
automată.
5) Ajustarea erorilor prin maximizarea complianței

7
Prin maximizarea complianței se urmărește adaptarea la er orile de toleranță
dimensională aceasta trebuind proiectată pentru a evita forțele excesive de asamblare prin:
• specificarea unor toleranțe adecvate fiecărui reper;
• utilizarea tehnicilor de complianță și a elementelor de ghidare;
• adaptarea la uzură mecanică .
Relația dintre toleranțele de fabricație și limitele specificațiilor reperului trebuie să fie
un scop comun pentru toți inginerii. Inginerii din proiectare vor trebui să crească limitele
toleranțelor la valori maxime, pentru care funcționarea produselor este corespunzătoare.
Inginerii din producție vor trebui să reducă variabilitatea procesului de fabricație, utilizând
controlul statistic al proceselor, proiectarea experimentelor și metodele Taguchi pentru
reducerea variabilității.
d) Ingineria calități i prin planificarea experimentelor (metoda Taguchi) [2]
Prin intermediul planificarea experimentelor se optimizează setul de parametri critici
ai proceselor tehnologice pentru a realiza produse robuste, care să reziste variațiilor condițiilor
de lucru și s ă satisfacă beneficiarii. În momentul de față planificarea experimentelor este una
dintre cele mai importante tehnici de îmbunătățire a calității unui produs. Planificarea
experimentelor constă în stabilirea combinațiilor optime ale nivelelor materialelor și
parametrilor proceselor de producție, prin care să se minimizeze variabilitatea și să se reducă
costurile de producție.
Variația în exploatare a performanțelor unui produs se datorează mai multor factori.
Factorii care cauzează variabilitatea performan țelor poartă denumirea de factori de zgomot.
Factorii de zgomot pot fi împărțiți în trei categorii:
• externi, generați de mediul în care își desfășoară activitatea produsul și/sau de
utilizatori. Dintre factorii de zgomot externi se amintesc: temperatura, umiditatea,
vibrațiile, eroarea umană etc.
• interni, care produc uzura și deteriorarea performanțelor produsului odată cu trecerea
timpului. Astfel de factori sunt: frecarea oboseală, tensiunile termice etc.
• între produse, ca urmare a imperfecțiunilor apăru te în fabricația produselor (variații
inerente ale materialului și parametrilor proceselor de execuție).
Factorii de zgomot caracterizează evoluția în timp a ratei de defectare a unui sistem.
Defectele timpurii apar datorită variabilității materialelor și proceselor de fabricație, nefiind
detectate la inspecție. Prin urmare, factorii de zgomot dintre elemente cauzează defectele
timpurii (perioada de rodaj). Zgomotele externe sunt prezente pe întreaga durată de viață a
unui produs, variind ca intensitate. El iminarea acestor factori ar fi foarte scumpă și ar conduce

8
la creșterea complexității proiectării, precum și la impunerea unor restricții în utilizarea
produselor de către beneficiari. Rata de defectare constantă, care caracterizează perioada utilă
de func ționare a unui produs, este atribuită zgomotelor externe. Creșterea accentuată a ratei de
defectare este datorată zgomotelor interne, cumulate eventual cu cele externe.
Minimizarea variabilității caracteristicilor unui produs se poate realiza fie prin
eliminarea factorilor de zgomot, fie prin realizarea unor produse care să funcționeze
corespunzător și în prezența factorilor de zgomot. Deoarece unii dintre factorii de zgomot nu
pot fi controlați, iar controlul altor factori de zgomot ar fi scump și dificil de realizat, este
preferabil să se realizeze produse care să funcționeze corespunzător și în prezența factorilor de
zgomot.
Proiectarea și realizarea unui produs care să -și mențină performanțele și în prezența
factorilor de zgomot poartă denumirea de proi ectare robustă. În faza de proiectare este foarte
importantă stabilirea corespunzătoare a valorii nominale a parametrilor produsului. Scopul
proiectării parametrilor este identificarea nivelelor acestora astfel încât caracteristile
procesului să fie insens ibile la zgomotele la care este supus procesul. Proiectarea parametrilor
este etapa esențială în obținerea unor produse de înaltă calitate, în condițiile utilizării unor
materiale și componente caracterizate prin variabilitate și care se pot defecta relati v ușor.
Dacă parametrii proceselor sunt proiectați astfel încât caracteristicile de calitate să fie
rezistente la factorii de zgomot, se vor obține piese corespunzătoare, chiar în prezența
variabilității elementelor componente ale proceselor. În concluzie, utilizarea acestei metode
permite dezvoltarea unui proces cu costuri minime și rezistent la variații.
În momentul de față există mai multe sisteme de proiectare a experimentelor, cele mai
utilizate fiind sistemul clasic de proiectare a experimentelor, res pectiv sistemul de proiectare
robustă a experimentelor (metoda Taguchi).
Desfășurarea funcției de calitate utilizează experiența echipei multifuncționale pentru
a identifica parametrii critici și pentru a stabili valoarea acestora. Unele dintre aceste dec izii
nu pot fi luate numai pe baza experienței colective, ci trebuie fundamentate printr -un proces
sistematic de optimizare, prin utilizarea sistemului Taguchi de planificare a experimentelor .
Utilizarea planificării experimentelor conduce la atingerea obi ectivelor beneficiarilor externi
prin:
• optimizarea concepției constructive și tehnologice pentru a obține o calitate superioară
la un cost scăzut;
• utilizarea funcției de pierdere a calității pentru stabilirea costurilor și toleranțelor;

9
• implementarea funcț iei de calitate la toți beneficiarii interni pe întreg ciclul de
realizare a produselor prin procese tehnologice de presare la rece.
e) Optimizarea fabricației, în vederea montajului [8]
Este preferabil a se evita procese greu accesibile operațiilor de control. Este
recomandabil ca toate operațiile similare să fie comasate în același loc de muncă, în cursul
procesului de asamblare.
Este necesară separarea operațiilor manuale de asamblare de cele automatizate. Deși
pentru un produs rațional conceput este indiferent dacă asamblarea se face manual sau
automatizat, în cazul asamblării automatizate toleranțele sunt mai reduse.
In vederea aplicării optimizării fabricației, este necesară parcur gerea următoarelor
etape:
a) pregătirea proiectării prin colectarea informațiilor asupra unui nou proiect;
b) studiul proiectării produselor / pregătirea utilajelor;
c) pregătirea detaliilor produselor și a procesului de proiectare
Toate măsurile și re comandările prezentate nu sunt generale și nu pot fi impuse
proiectanților. Ele servesc la analiza concepției produselor și la identificarea reperelor
susceptibile de îmbunătățiri.
f) Existența unui management colaborativ [1,6]
Se impune neapărat partic iparea activă și colaborarea conducerii societății, pentru a se
reuși modificarea, cu succes, a vechilor procese de lucru.

10
2. Desfășurarea funcției de calitate

Desfășurarea funcției de calitate (Quality Function Deployement -QFD ) este un
instrument prin care are loc corelarea cerințelor clientului cu specificațiile tehnice ale
produsului de realizat . Pornind de la cerințele clientului, desfășurarea funcției de calitate este
folosită pentru corel area diferitel or etape ale realizării unui produs prin inte rmediul
următoarelor matrici [4, 8] :
– Matricea planificării produsului (Casa calității)
– Matricea proiectării produsului
– Matricea planificării proceselor
– Matricea controlului proceselor
Prima matrice poartă denumirea de Casa calității (House of Quality) și este folosită
pentru a corela cerințele clientului cu posibilitățile tehnice ale firmei de a realiz aceste cerințe .
Matricea proiectării produsului este utilizată pentru a identifica componentele cheie ale
produsului, pornind de la abilitățile tehnice ale firmei . Cele mai importante elementele
componente identificate prin această matrice sunt folosite ca date de intrare în cadrul pentru
satisfacerea cerințelor clientului sunt utilizate în cadrul matrici planificării proceselor .
Matricea planific ării proceselor este folosită pentru analiza rea relațiilor dintre procesul utilizat
pentru a produce componentele produsului și caracteristicile critice ale componente. De
asemenea, în cadrul acestei matrici se analizează și parametrii proceselor necesari pentru
realizarea corespunzătoare a elementelor componente. În cadrul matricii controlului
proceselor sunt traduse în limbajul operatorului indicatorii pentru monitorizarea fabricației
(cum ar fi: caracteristicile componentei de măsurat, caracteristicile procesului de control și
punctele planului de inspecție).
Elementul de bază al desfășurării funcției de calitate este c asa calității , fiind folosită
pentru traduce a cerințele clientului în specificații tehnice ale produsul proiectat. Elementele
de bază ale casei calității sunt prezentate în figura 1.

11

Figura 1. Casa calității [2]

Componentele casei calității sunt descrise pe scurt mai jos [8]:
1. Cerințele clientului: este cea mai importantă parte a casei calității și conține cerințele
clientului. Printre cele mai folosite metode pentru identificarea cerințelor clienților se numără
sondajul de opinie .
2. Cerințele tehnice : cuprinde descrierea produsului prin intermediul caracteristicilor t ehnice
ale produsului . Aceste caracteristici reprezintă toate specif icațile cheie măsurabile ale
produsului pe baza cărora se va realiza satisfacerea cerinț elor clientului.
3. Matricea planificării: este folosită pentru evaluarea cerințelor clientului pentru produsul
dezvoltat în raport cu cele mai bune produse ale concur enței.În acest scop, se folosesc
următoarele elemente:
a) gradul de importanță, prin care este evaluată importanța relativă a fiecărei cerințe a
clientului (5 -foarte importantă, 4-importantă, 3 -moderat importantă , 2-foarte puțin importantă,
1-neimportantă) .
b) evaluare față de concurenți, prin care se realizează o evaluare a satisfacerii clientului,
referitor la produsele existente (5 – complet satisfăcut, 4 -foarte satisfăcut, 3-satisfacție
moderată, 2 -puțin satisfăcut, 1-total nesatisfăcut).
c) coeficientul d e satisfacție planificat, care reprezintă valoarea planificată pentru satisfacerea
fiecărei cerințe a clientului.
d) factorul de îmbunătățire, calculat prin intermediul urmatoarei relatii [8]:
Improvement Factor = {( coeficientul de satisfacție planificat – coeficientul de satisfacție
propriu }*0.2}+1

12
e) punctele pentru promovare sunt folosite pentru a pondera acele cerințe care pot fi utilizate
pentru marketingul /promovarea produsului. De obicei, se folosesc următoarele valori :
– 1.5: clientul trebuie să a ibă cerința și va plăti pentru a o avea ;
– 1.2: clientul este interesat de cerință , dar va ține seama și de cost ;
– 1: nu se aduce nimic nou și beneficiarul nu este interesat de aceasta.
f) gradul de importanță globală se obține prin multiplicarea gradul ui de importanță cu factorul
de îmbunătățire și cu punctele pentru promovare (grad de importanță * factorul de
îmbunătățire * punctele pentru promovare).
4. Matricea de relații: este folosită pentru a evalua aportului pe care îl aduce fiecare
caracteristic ă a produsului la realizarea cerințelor clientului. Această porțiune a casei calității
se prezintă sub forma unei matrici și constă în analiza fiecare combinație a cerințelor
clientului și caracteristicilor tehnice. Pentru acest scop, se folosește o scală cu 4 unități de
corelare: puternică, medie, slabă, fără corelare. Fiecărui nivel de corelare îi este atribuit o
valoare (de obicei se folosește: corelare puternică=9, medie=3, slabă=1, fără corelare=0).
5. Matricea de corelații: este utilizată pentru a ide ntifica corelația cerințelor tehnice ale
produsului, analizate două câte două. Corelația poate fi pozitivă(+) sau negativă ( -).
6. Nivelurile de performanță de atins , fiind alcătuită din următoarele elemente:
– priorități tehnice ;
– benchmarking tehnic ;
– valori dorite .
a) Prioritățile tehnice reprezintă evaluarea importanței relative a fiecărei caracteristici tehnice
a produsului, pentru satisfacerea necesităților clientului. Valorile obținute sunt folosite pentru
ierarhizarea caracteristicilor tehnice.
b) Compara rea fiecărei caracteristici tehnice a produsului propriu cu cele ale concurenților din
piață. În acest fel se poate obține care este poziția produsului propriu pe piață.
c) Valori țintă care trebuie atinse de către n oul produs sunt identificate p rin intermediul
comparației tehnic e efectuate la punctul b) și reprezintă nivelurilor țintă ale performaței care
trebuie atinse de noul produs.

13
3. Studiu de caz – Îmbunătățirea calității c ablu primar levier frana
de mana în cadrul Top Metal Factory SRL Or adea prin
desfășurarea funcției de calitate
3.1. Prezentare firma

Unitatea a fost infiintata in anul 2015 dar si -a inceput activitatea cursul anului 2016,
desfasurand activitatea intr -un spatiu inchiriat in localitatea Salonta. In programul sau de
dezvol tare s -a prevazut achizitionarea sau construirea unui spatiu propriu de productie, cat si
achizitionarea de utilaje care sa contribuie la cresterea productivitatii muncii.
Societatea are o gama diversificata de produse necesare industriei auto, si anume: cablul
primar pentru frana de mana, intrerupator pentru frana de mana, si cablaje de diferite tipuri.
Esenta afacerii este cresterea capacitatii de productie si diversificarea gamei de cablaje,
precum si asimilarea de produse noi care vor genera pr ofit, cum ar fi:
• cablaje: 12 tipuri
• accesorii pentru mobila atat din metal cat si din mase plastic
• usi metalice cu sistem de deschidere electronica cu telecomanda
In prezent unitatea confectioneaza cablaje pentru diferite tipuri de autovehicule si
utilaje actionate electric . Capacitatea de productie consta in spatiu si utilaje, care satisface
cerintele beneficiarului. Totodata sunt solicitari din partea diferitilor beneficiari, pentru
diferite produse necesare marilor producatori – industriei pe orizontal a – existand forta de
munca pe plan local disponibila.
Experienta intreprinzatorului acumulata in activitatea de productie, tineretea , ambitia
si viziunea de viitor, vor determina o dezvoltare profitabila a activitatii.
Cifra de afaceri in a nul 2018 a fost de 980.000 EUR, iar anul anul 2019 aprox.800.000
EUR.
Activitatea unitatii, in prezent se bazeaza pe montarea de cablaje diverse pentru
echiparea mijloacelor de transport si utilajelor cu comanda electronica , accesorii metalice si
injectari mase plastice pentru mobila,precum si accesorii pentru instalatii sanitare si gaze.
Securitatea muncii se realizeaza prin:
– instructaje periodice(lunare) efectuate de firma acreditata de ITM
– panouri de avertizare , instructiuni de utilizare a le masinilor si utilajelor
– haine de protectie, ochelari, manusi si bocanci furnizate de firma

14
Fluxul tehnologic este diversificat, incepand de la debitare, presare, ambutizare,
injectari mase plastice diferite forme si repere, montare si ambalare.
Echipa mentele utilizate sunt:
– presa mecanica 10 t
– masina de injectat mase plastice
– masin a de debitat si presat cablaje K omax
Date tehnice cu privire la principalele mașini, utilaje și mijloace de transport (mijloacele fixe)
utilizate pentru realizarea cifrei de afaceri:
Mijloc fix Caracteristici tehnice (grad de
automatizare/specializare,
capacitate maximă de producție,
grad de utilizare/încărcare existent An
fabricație Proprietate/
Inchiriat pe ** ani
Masina de debitat
si presat cablaje
komax Semiautomata – capacitate de
productie scazuta 1987 Proprietate
Masina de
injectat mase
plastice Capacitatea de productie – 100 gr
Capacitate de productie scazuta
1980 Proprietate
Presa mecanica
10 t Mecanica
Capacitate de productie scazuta
1977 Proprietate
Principalele probleme cu care se confrunta firma in momentul de fata sunt gradul mare
de uzura al utilajelor, care au peste 20 de ani fiecare, ceea ce atrage dupa sine reparatii si
intretinere relativ frecvente, ceea ce este in defavoarea productiei.
Piata de desfacere a firmei se adreseaza atat producatorilor de masini si utilaje electronice,
firmelor de instalatii sanitare si gaze, cat si comerciantilor en gros si en detail.
Principalele puncte tari ale produselor sunt:
– produse deosebite,
– promp titudine,
-seriozitate,
– un excelent raport calitate /preț,
– posibilitatea de adaptare la preferințele clientului.
Strategia de comercializare

15
Se executa in baza comenzilor ferme ale beneficiarilor. Modul de prezentare este
diversificat, in functie de pr odus. Vor fi ambalate in cutii de carton de diferite dimensiuni, cu
eticheta, certificat de garantie si instruciuni de folosire. Preturile sunt preconizate a fi
accesibile, luand in considerare cele existente pe piata, dar calitativ mai bune .
Produsul cab lu primar levier frana de mana

16
3.2. Desfășurarea funcției de calitate pentru cablu primar levier frana de mana
Pentru aplicarea desfășurării funcției de calitate s -a folosit software -ul QFDCap ture.
Inferfața grafică a acest ui software este prezentată în figura 2.

Figura 2. Software -ul QFDCapture
În acest scop, au fost parcurse următoarele etape:
3.2.1. Stabilirea c erințel or clientului (matricea WHAT’s List)
Au fost identificate următoarele cerințe ale clienților:
a) calitate produs
b) garanție
c) cost
d) calitatea ambalajului
3.2.2. Stabilirea cerințelor tehnice (matricea HOW’s List)
Au fost identificate următoarele specificații tehnice:
a) rezistenta la tractiune:4500 N
b) abatere de la lungime: ±2.1 mm
c) deviatia maxima dintre axe: 200
d) trasabilitate: eticheta de identificare
3.2.3. Matricea planificării (matricea WHAT’s List)
Au fost parcurse următoarele etape:
a) s-a stabilit gradul de importanță a fiecărei cerințe a clientului.
b) s-a realizat evaluarea față de concurenți. În acest sc op au fost identificați principalii
concurenți de pe piață: Cofle S.p.A, respectiv Asam S.A. Iași.
c) s-a stab ilit coeficientul de satisfacție planificat a l fiecărei cerințe a clientului.

17
d) s-a determinat factorul de îmbunătățire.
e) s-au stabilit punctel e pentru promovare
f) s-a determinat gradul de importanță globală a fiecărei cerințe a clientului.
Rezultatele dezvoltării matricei planificării sunt prezentate în figura 3.

Figura 3. Matricea planificării pentru cablu primar levier frana de mana

18
3.2.4. Matricea de relații (matricea Relationship)
S-a stabilit aportul pe care îl aduce fiecare caracteristică a produsului la realizarea
cerințelor clientului. Rezultatele dezvoltării matricei de relații sunt prezentate în figura 4.

Figura 4. Matricea de relații pentru cablu primar levier frana de mana
3.2.5. Matricea de corelații (matricea Tradeoffs)
S-au identificat corelațiile cerințelor tehnice ale produsului, analizate două câte două.
Rezultatele dezvoltării matricei de corelații sunt prezentate î n figura 5.

19

Figura 5. Matricea de corelații pentru cablu primar levier frana de mana

20
4. Nivelurile de performanță de atins
S-au determinat priorități le tehnice , s-a realizat compararea fiecărei caracteristici
tehnice a produsului propriu cu cele a le celor doi concurenților din piață și s -au stabilit
valorile țintă ale ficărei caracteristici tehnice. Rezultatele acestei analize sunt prezentate în
figura 6, iar forma finală a desfășurării funcției de calitate este prezentată în figura 7.

Figura 6. Nivelurile de performanță de atins

Figura 7. Desfășurarea funcției de calitate pentru cablu primar levier frana de mana

21
5. Concluzii

Prin intermediul desfășurării funcției de calitate are loc corelarea cerințelor clientului
cu specificațiile tehnice ale produsului de realizat. Avantajul acestei abordări constă în aceea
că, pe lângă faptul că organizația în cauză se situează într -o poziție clară de comparație cu
concurența, atenția se îndreaptă de la bun început către așteptările clienților (satisfăcu te de
organizațiile cu care se compară, prin poziția concurenților pe piață).
În acest fel, metoda conduce la determinarea priorităților tehnice ale produsului
dezvoltat, prin compararea fiecărei caracteristici tehnice a produsului propriu cu cele ale
concurenților din piață și stabilirea valorilor țintă ale fiecărei caracteristici tehnice a
produsului propriu.

22
BIBLIOGRAFIE

1. Avasilicai, S., Hutu, C.A., De la asigurarea calitatii la excelenta organizationala,
Editura Economica, Bucuresti, 2001
2. Băban, C. F. Calitatea și fiabilitatea sistemelor tehnice, Editura Universității din
Oradea, ed. a 2 -a, 2009.
3. Cătuneanu, V., Ameliorarea calității, Fundația Română pentru Promovarea Calității,
București, 2001.
4. Mitonneau H. O nouă orientare în managementul calității: șapte instrumente noi,
Editura Tehnică, București, 1998.
5. Moțoiu, R., Ghid pentru managementul calității și calitatea managementului anilor
2000, Editura FIATEST, București, 2000.
6. Olaru, M., Isaic – Maniu, Al., Pop, N., Lefter, V., (coord.), Tehnici si ins trumente
utilizate in managementul calitatii, Editura Economica, Bucuresti, 2000.
7. Paraschivescu, A.O., Ghidul Calității, Metode, Analize și Studii de Caz, Editura
Tehnopress, Iași, 2005.
8. Shina, S.G. Concurrent Engineering and Design for Manufacture of Ele ctronics
Products, Van Nostrand Reinhold, New -York, 1991.
9. Sitnikov, C. Managementul calitatii organizatiilor. Concepte, Componente, Structuri,
Editura Universitara Craiova, 2014.
10. Trandafir, M., Calitatea producției, Editura Matrix Rom, Bucuresti, 2002.