Domeniul INGINERIE ȘI MANAGEMENT [304266]
Universitatea din Pitești
Facultatea de Mecanică și Tehnologie
Domeniul INGINERIE ȘI MANAGEMENT
Programul de studii de licență INGINERIE ECONOMICĂ INDUSTRIALĂ
PROIECT DE DIPLOMĂ
Absolvent: [anonimizat]: Șl. dr.ing. Nadia BELU
Anul universitar
2016/2017
Universitatea din Pitești
Facultatea de Mecanică și Tehnologie
Domeniul INGINERIE ȘI MANAGEMENT
Programul de studii de licență INGINERIE ECONOMICĂ INDUSTRIALĂ
Analiza ergonomică a postului de lucru
Absolvent: [anonimizat]: Șl. dr.ing. Nadia BELU
Anul universitar
2016/2017
Cuprins
Introducere
PARTEA I – STUDIU BIBLIOGRAFIC
CAP 1. Analiza ergonomică a post de lucru
Descrierea analizei ergonomice
Procedura detaliata
Descriere procedura detaliata
CAP. 2 Analiza ergonomică a post de lucru la SC. AUTOMOBILE DACIA.SA
2.1 Descrierea socitati SC. AUTOMOBILE DACIA .SA
2.2 Modul de aplicare a sistemului ergonomic in cadrul companiei
PARTEA a-II-a – STUDIU DE CAZ
CAP. 3 Locul de stagiu si Obiectivele studului
3.1 Locul de stagiu
3.2 Obiectivul studiului
CAP.4 Analiza factorilor de ambianta si perturbatori pentru un sector de producție
4.1 Prezentarea situației actuale
4.2 Alegerea posturilor pentru cotarea ergonomica
4.3 Fise de baza pentru analiza ergonomica
CAP.5 Cotarea ergonomica a postului P10
5.1 Operatiile si timpii de ciclu
5.2 Calculul frecventei orare
5.3 Analiza posturii si efortului
5.4 Analiza regularitatii
5.5 Analiza complexitatii
5.6 Nivelul regularitatii si efortului
CAP. 6 Cotarea ergonomica a postului P30
6.1 Operatiile si timpii de ciclu
6.2 Calculul frecventei orare
6.3 Analiza posturii si efortului
6.4 Analiza regularitatii
6.5 Analiza complexitatii
6.6 Nivelul posturii si efortului
PARTEA a-III-a – CONCLUZII PRIVIND REZULTATELE OBȚINUTE ȘI CONTRIBUȚII PERSONALE
CAP. 7 CONCLUZII
CAP. 8. CONTRIBUȚII PERSONALE
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
Proiectul de diploma s-a realizat în cadrul companiei SC. AUTOMOBILE DACIA . [anonimizat]. [anonimizat], a început pe 27 iunie până pe 23 decembrie 2016.
Proiectul are ca obiectiv general al stagiului de practică a urmarit dezvoltatrea competențelor profesionale precum și dobândirea unei experiențe practice în cadrul unei companii multinaționale.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv s-au desfășurat următoarele activități:
– Prezentarea situației actuale;
– Alegerea posturilor pentru cotarea ergonomica;
– Operatiile si timpii de ciclu;
– Calculul frecventei orare;
– Analiza posturii si efortului;
– Analiza regularitatii;
– Analiza complexitatii;
– Nivelul regularitatii si efortului;
Proiectul de Diplomă este structurat în trei părți ce cuprind opt capitole:
• Partea I – Studiul bibliografic;
• Partea a II-a – Studiu de caz;
• Partea a III–a – Concluzii privind rezultatele obținute și contribuții proprii.
În prima parte se descrie subiectul temei analizate din punct de vedere teoretic.
[anonimizat] a [anonimizat], descrierea proceduri detaliate.
[anonimizat] a post de lucru la SC. AUTOMOBILE DACIA.SA, cuprinde informații despre teoriile interne si modul de aplicare a sistemului ergonomic.
Partea a-II-a, [anonimizat]:
[anonimizat] stagiu și obiectivul studiul, prezintă informații despre locul de stagiu unde mi-am desfășurat activitatea, descrie obiectvul general al stagiului și obiectivul studuiului de caz pentru acest proiect de diplomă.
Capitolul patru, numit Analiza factorilor de ambianta si perturbatori pentru un sector de producție, s-a prezentat situația actuală în ceea ce privește alegerea posturilor pentru cotarea ergonomica si fise de baza pentru analiza ergonomica.
Capitolul cinci, numit Cotarea ergonomica a postului P10, prezintă informații despre aplicarea metodei ergonomice a postului de lucru.
Capitolul șase, numit Cotarea ergonomica a postului P30, prezintă informații despre aplicarea metodei ergonomice a postului de lucru.
Partea a-III-a, “Concluzii privind rezultatele obținute și contribuții personale” cuprinde doua capitole în care sunt expuse concluziile, contribuția mea în metodele aplicate.
PARTEA I – STUDIU BIBLIOGRAFIC
CAP 1. Analiza ergonomică a post de lucru
Descrierea analizei ergonomice
Analiza ergonomică a unui post de lucru constă în observarea activităților
efectuate de operator la postul de lucru și evaluarea acestora în raport cu anumite
criterii, specifice constrângerilor fizice și cognitive la care este supus operatorul.
Pentru a intelege cat mai bine procedura de cotare ergonomica a posturilor de lucru din linia de montaj motor k7 trebuie sa definim notiunile urmatoare:
Procedura-document formand o succesiune de sarcini obligatorii care pun in joc mai multe entitati.
Elaborare-este crearea si punerea in forma conform regulilor de calitate.
Administrare-este urmarirea unui document,a unei proceduri,de la elaborarea sa pana la distrugere.
Verificare-este asigurarea ca documentul raspunde bine,prin forma si fondul sau la obiectivul cautat.
Aprobare-se exprima acordul sau.Aceasta aprobare este formalizata prin numele semnatarului,data si semnatura sa.
Fisa de analiza ergonomica a postului de lucru-reprezinta o fisa cu 3 pagini in care sunt descrise etapele principale a postului de lucru si cotarea acestora pe nivele in functie de constrangerile intalnite.Deasemenea exista o pagina in care este prezentata o sinteza a cotarii ergonomice a postului.
Postura-Efort-sunt constrangeri care se refera la pozitiile corpului,respectiv efortul depus de operator in timpul executarii sarcinilor care ii revin la postul de lucru respectiv.
Regularitate-Complexitate-sunt constrangeri cognitive care se refera la ritmul de lucru,respectiv complexitatea intampinata de operator in timpul executarii sarcinilor care ii revin la postul de lucru respectiv.
Documentatie tehnologica-este formata din documentele necesare executiei produsului conform documentelor de baza ale carei prevederi se stabilesc in functie de procedeul si procesul tehnologic ales in acest scop.
Date de intrare-sunt date necesare pentru realizarea in acest caz a studiilor de analiza si cotarea ergonomica a posturilor de lucru.
Procedura detaliata
Etape generale:
Descriere procedura detaliata
Etapa 1: Primire DI(DT)-date de intrare
SAE(specialist de analiza ergonomica) trebuie sa primeasca toate informatiile necesare(gama de lucru,gama de control,implantare,flux logistic,) sau alte documente prin care se cere realizarea unei cotari ergonomice, pentru un post de lucru
Etapa 2: Verificare DI(DT)
Se verifica documentatia primita pentru ca aceasta sa aiba toate elementele necesare calcularii si realizarii cotarii ergonomice a postului de lucru si anume de la:
Sef proiect – volum de productie;timp impus;randament operational; numar de echipe pe zi; zile lucratoare / saptamana; zile lucratoare pe an;
CAMI(Responsabil afacere mijloace industriale) – gama de fabricatie[timp de ciclu teoretic(tcth), mod operator, dispozitive de lucru];
CSI(Conceptor sisteme industriale) – Schema implantare(dimensiuni si distante)
Logistica – Flux logistic(mod de operare;dimensionare containere si cosuri
Etapa 3: Realizare cotare erg. Postura – Efort pe etape principale
Avand la baza documentatia primita si eventualele explicatii date de cei implicati ,SAE completeaza fisa 'Postura – Efort' dupa cum urmeaza :
Pentru 'Postura'
– Etapele principale pe care le executa operatorul la postul de lucru
– Reperele posturii pe care le adopta operatorul cele mai penalizante (sunt niste codificari din Fisa 'Postura')si care se refera la pozitia Trunchiului, Capului, Membre superioare si inferioare
– Nivelul ergonomic cel mai ridicat observat,frecventa /ora si/sau durata – Nivelul de cotare al Etapei principale sau al operatiei calculat in functie de elementele cotate anterior dupa tabelul de cotare globala a postului.
Pentru 'Efort'
– Se indica pe fiecare Etapa principala efortul exercitat cu ponderarea acestuia daca este cazul;
– Se indica pe fiecare Etapa principala frecventa orara si/sau durata efortului exercitat;
– Se determina nivelul de cotare al Etapei principale sau operatiei tinand cont de datele introduse anterior(greutate,frecventa,durata,…) si tabelul din fisa 'Efort'
Dupa completarea in totalitate a acestei fise, va rezulta nivelul global din punct de vedere Postura si Efort pentru postul de lucru respectiv.
Etapa 4: Realizare cotare erg. Regularitate pe Etape Principal
Pentru cotarea postului din punct de vedere Regularitate se analizeaza si se completeaza fisa de regularitate in functie de:
A PROCES
– Frecventa sau Timpul de ciclu
– Angajamentul operatorului
– Variatia de timp in functie de diversitate
– Proces in continuu sau defilat
– Dependenta pentru executia modului operator
B ACTIVITATE
– Aprovizionare sau conditionare dificila
– Pozitionare – ajustare – indexare delicata sau dificila
– Aliniere sau lipire de piese
– Dezlipire dificila sau protectii cu adezivi
– Lucrul in orb(fara vizibilitate)
– Control,reglaj sau retus
– Promiscuitate, cu jena intre operatori
Dupa completarea in totalitate a acestei fise, va rezulta nivelul global din punct de vedere 'Regularitate', a postului de lucru cu ajutorul unui tabel care da cotatia postului in functie de PROCES(A) si ACTIVITATE(B).
Etapa 5: Realizare cotare erg. Complexitate pe Etape Principale
Pentru cotarea postului din punct de vedere Complexitate se analizeaza si se completeaza fisa de complexitate in functie de:
– Talia rafalelor(numar de piese)
– Variatia de timp in functie de diversitate
– Conducerea unei masini sau unei asistente complexe
– Numar de scule
– Dispunerea si utilizarea de scule si dispozitive
– Diversitate piese
– Diversitate fixari
– Aprovizionare si conditionare
– Numar de Etape principale
– Numar de moduri de operare
– Accesibilitate si pozitionare de piese
– Gesturi si dexteritate
– Reglaje si control
– Control de aspect si conformitate
– Conditii legate de ambianta sonora, luminozitate, conditii climatice
Dupa completarea acestei fise si in functie de frecventa orara si suma factorilor de demerit, va rezulta din tabelul din aceasta fisa, nivelul global din punct de vedere 'Complexitate' al postului de lucru.
Etapa 6: Realizare Fisa de analiza ergonomica/post de lucru
Fisa de analiza ergonomica reprezinta o sinteza a postului de lucru din punct de vedere ergonomic, in care sunt descrise urmatoarele :
– Site/Departament/Atelier sau UEL
– Produs/Organ/Linie
– Postul de lucru
– Numar de operatori
– Timp de ciclu si frecventa orara
– Tabel cu nivelele de constrangeri fizice POSTURA – EFORT
– Tabel cu nivelele de constrangeri cognitive REGULARITATE – COMPLEXITATE
– Tabel cu zonele articulare solicitate
– Tabel cu natura exigentelor cognitive(regularitate – Complexitate) cu factori demerit ≥ 3
– Tabel cu sinteza cotatiilor Etapelor principale d.p.d.v. Postura – Efort – Complexitate
– Observatii legate de postul analizat
– Existenta FOS(fisa operatiilor standard) si conformitatea modului operator cu FOS
– Numele celui care a realizat aceasta Fisa
Etapa 7: Confirmare Fisa de analiza ergonomica
Dupa realizarea etapelor de la 1 la 6 si deci finalizarea analizei ergonomice a postului de lucru, SAE va contacta persoanele care au dat informatii privitoare la postul de lucru din Inginerie sau Fabricatie si va discuta cu acestia pe baza Fisei de analiza ergonomica, iar in functie de eventualele observatii sau neconcordante se va rectifica in sensul ca se va relua etapa respectiva.
Atunci cand toti actorii care au dat informatii pentru realizarea Fisei de analiza ergonomica confirma ca analiza a fost facuta in concordanta cu datele furnizate de ei, se poate trece la etapa urmatoare.
Etapa 8: Transmitere FAE(fisa de analiza ergonomica) compartimentelor interesate
Fisa de analiza ergonomica va fi inregistrata intr-un 'Registru de evidenta ' in care va fii evidentiat :
– Numar curent
– Data emiterii
– Denumire reper(referinta)
– Post sau operatie
– Centru de cost
– Cotatie Postura – Efort
– Emitent
De asemenea impreuna cu o nota de serviciu, se va transmite aceasta Fisa de analiza ergonomica acelor compartimente din Inginerie,Calitate,Fabricatie,…care sunt interesate de acest lucru.
CAP. 2 Analiza ergonomică a post de lucru la SC. AUTOMOBILE DACIA.SA
2.1 Descrierea socitati SC. AUTOMOBILE DACIA .SA
Constructia Uzinei de Autoturisme Mioveni a inceput in 1966. Dupa semnarea unui contract de licenta intre Renault si statul roman in 1968, incepe fabricarea modelului Dacia 1100 sub licenta R8, urmat in 1969 de Dacia 1300, sub licenta R12. Intre anii 1970-1980, Dacia dezvolta o intreaga gama de modele care va cuprinde mai multe tipuri de vehicule de persoane si utilitare. Automobile Dacia continua autonom productia de autoturisme derivate din gama Renault 12 si dupa anul 1978. Anul 1995 este marcat de lansarea primului autoturism conceput 100% de inginerii romani, Dacia Nova.
In 1998, anul in care s-au aniversat trei decenii de la producerea primului automobil Dacia, de pe portile uzinei a iesit autoturismul cu numarul 2.000.000. In acelasi an intreprinderea a obtinut Certificatului de Atestare a Implementarii Sistemului Calitatii ISO 9001.
1966
Constructia Uzinei de Automobile Mioveni
1968
Semnarea contractului de licenta intre Dacia si Renault
Lansarea modelului Dacia 1110 (licenta Renault R8)
1969
Lansarea modelului Dacia 1300 (licenta Renault R12)
1973
Lansarea modelului Dacia 1300 Break
1975
Lansarea modelului Dacia 1302 Pick-Up
1978
Incetarea contractului de licenta
1987
Lansarea modelului Dacia 1320
1991
Lansarea modelului Dacia 1325 Liberta
1992
Lansarea modelului Dacia 1307 si 1309 Dubla Cabina
1995
Lansarea modelului Dacia Nova, prima masina de conceptie romaneasca 100%
1998
Obtinerea Certificarii ISO 9001
Fabricarea autoturismului cu numarul 2.000.000
Dacia si Renault impreuna de peste 35 de ani
La 2 iulie 1999 se semneaza contractul de privatizare a societatii si Dacia devine o marca a Grupului Renault, avand ca principala misiune sustinerea dezvoltarii Grupului pe pietele emergente. In 2000 are loc lansarea modelului Dacia SupeRNova, prima concretizare a colaborarii franco-romane, un autoturism echipat cu motor si cutie de viteze Renault. In noiembrie 2002 este lansata gama de vehicule utilitare echipata cu motor diesel Renault. In aprilie 2003 are loc lansarea modelului Dacia Solenza, mai intai in versiunea de motorizare 1.4 MPI, pe benzina, iar din septembrie 2003, si in versiunea diesel, 1.9D. In 2004 are loc lansarea modelului Dacia Logan in doua versiuni de motorizare: 1.4MPI si 1.6MPI. In 2005 este inaugurat Centrul de Export CKD (ILN) si este lansata cea de-a treia versiune de motorizare din gama Logan – 1.5dCi. Datorita modelului Logan, Dacia isi depaseste in 2005 toate recordurile sale anterioare de productie (172.000 de unitati) si vanzari (164.000 de unitati).
1999
Renault achizitioneaza 51% din capitalul intreprinderii Dacia
2000
Lansarea modelului Dacia SuperNova, vehicul echipat cu un grup motopropulsor Renault
2002
Lansarea gamei de vehicule utilitare cu motorizare diesel Renault
2003
Lansarea automobilului Dacia Solenza
Participatia Renault la capitalul Dacia ajunge la 99%
Inaugurarea Centrului de Piese de Schimb
2004
Lansarea autoturismului Logan
Incetarea fabricatiei modelelor Berlina si Break
1.959.730 unitati produse din anul 1968; scoaterea din fabricatie a motorului tip C 1.6 l 68 CP (2.527.155 unitati produse din anul 1971)
2005
Lansarea modelului Logan diesel
Obtinerea certificarii ISO 14001 pentru mediu
Fabricarea automobilului cu numarul 2.500.000
Inaugurarea Centrului de Export CKD
Record absolut de productie: peste 172.000 de unitati
2006
Lansarea Noii Colectii Logan si a versiunii Logan Prestige, echipata cu motorul 1.6 16V (105 cp), in septembrie
Lansarea versiunii Logan MCV la Salonul Auto de la Paris (octombrie)
Oprirea fabricatiei modelului Dacia Pick-Up (decembrie)
2007
Lansarea modelului Logan Van (ianuarie)
Lansarea modelului Logan GPL (mai)
Lansarea modelului Logan 1.5 dCi 85 CP (septembrie)
Fabricarea autoturismului Logan cu numarul 500.000 (septembrie)
Lansarea modelui Logan Pick-Up la Salonul Auto de la Bucuresti (octombrie)
Fabricarea autoturismului Dacia cu numarul 3.000.000 (octombrie)
2008
Lansarea modelului Dacia Sandero la Salonul Auto de la Geneva (iunie)
Lansarea Noului Logan (iulie)
Lansarea Noului Logan MCV la Salonul Auto de la Paris (octombrie)
Obtinerea recertificarii ISO 14001 pentru mediu (21 octombrie)
Fabricarea autoturismului Dacia Sandero cu numarul 50.000 (noiembrie)
2009
Fabricarea a 100.000 Dacia Sandero la Uzina de la Mioveni (13 mai)
Aniversarea a 5 ani de la prezentarea primului autovehicul Dacia Logan (2 iunie)
Lansarea Declaratiei de Mediu Dacia (5 iunie)
Lansarea versiunii Stepway pentru Dacia Sandero (17 iunie)
Introducerea motorizarii 1.2 16 V 75 CP pe modelele Dacia Logan berlina si Dacia Sandero (22 iunie)
Lansarea versiunii Prestige pentru Logan MCV (24 iunie)
Aniversarea a 10 ani de la preluarea Dacia de catre Grupul Renault (2 iulie)
Uzina Mecanica Dacia a produs 1.000.000 de motoare pe benzina din seria K7 (22 iulie)
Uzina de cutii de viteze Renault Mécanique Roumanie a produs 100.000 de cutii de viteze pentru Alianta Renault-Nissan (30 iulie)
Sealynx Automotive Romania, furnizor de sisteme de etanseizare pentru Dacia, isi inaugureaza uzina de la Dirmanesti, judetul Arges (31 iulie)
Fabricarea a 1.000.000 de vehicule pe platforma X90 (3 septembrie)
Fabricarea a 3.500.000 de vehicule la Uzina Dacia de la inceputul activitatii sale (9 septembrie)
Fabricarea a 250.000 de modele Logan MCV (18 septembrie)
Recertificarea sistemului de management al calitatii de catre Registrul Auto Roman (7 decembrie)
2.2 Modul de aplicare a sistemului ergonomic in cadrul companiei
Această analiză se aplică activităților repetitive (producția de serie) și are ca scop stabilirea unor ținte de progres referitoare la organizarea muncii la postul analizat.
Postul de lucru analizat este caracterizat din punct de vedere ergonomic prin:
– operatorul (operatorii) care efectuează activitățile;
– mijloacele (echipamentele) de muncă utilizate;
– spațiul de lucru (amenajarea spațială);
– metoda de muncă aplicată (organizarea muncii).
Criteriile de analiză avute în vedere sunt următoarele:
– postura operatorului (constrângere fizică),
– efortul depus de operator (constrângere fizică),
– regularitatea activităților efectuate (constrângere cognitivă),
– complexitatea activităților (constrângere cognitivă).
PARTEA a-II-a – STUDIU DE CAZ
CAP. 3 Locul de stagiu si Obiectivele studului
3.1 Locul de stagiu
Stagiul de practică pentru elaborarea proiectului de diplomă s-a desfășurat în perioada 27 .iunie – 23 decembrie 2016, la firma SC. AUTOMOBILE DACIA.SA . Acest stagiu a fost obținut în urma unui interviu cu seful departamentului în cadrul căruia am desfășurat stagiul de practică.
SC. AUTOMOBILE DACIA .SA este o companie multinaționala, în anul 1999, Renault a achiziționat 51% din capitalul societății în urma procesului de privatizare, iar în prezent deține 99,43% din capitalul Dacia. Compania a parcurs un amplu program de modernizare: refacerea instalațiilor industriale, reorganizarea rețelei de furnizori, reconstrucția rețelei comerciale, reorganizarea activităților și formarea angajaților.
Uzina Mecanica și Șasiuri Dacia acoperă o paletă largă de activități: fabricarea pieselor brute din aluminiu, uzinarea și asamblarea motoarelor și a cutiilor de viteze, uzinarea pieselor și montajul semi-punților față și spate, presarea și sudarea osiilor și cadrelor GMP (grup-moto- propulsor) pentru vehiculele din gama Dacia, Renault și Nissan fabricate în întreaga lume. Peste 65% din producția uzinei este destinată exportului către uzine din Grupul Renault și Nissan.
Figura 3.1 Uzina Mecanica și Șasiuri Dacia
Uzina Mecanica și Șasiuri Dacia este organizată în patru departamente de fabricație, cu 124 linii de producție: Aluminiu, Motoare, Cutii de viteze și Șasiuri.
Departamentul Aluminiu cuprinde 2 ateliere de turnătorie de aluminiu sub presiune, cea mai mare turnătorie din țară și din Grupul Renault la nivel mondial, 2 ateliere de uzinaj și 3 ateliere de mentenanță. Capacitatea în turnătorie este de 25.600 de tone/an.
Figura 3.1.1 Departamentul Turnatorie Aluminiu
Figura 3.1.2 Departamentul Turnatorie Aluminiu
Misiunea Departamentului Motoare constă în fabricarea și uzinarea pieselor componente pentru motoare și asamblarea motoarelor pe benzină, K7J (1,4 l) și K7M (1,6 l), care echipează gama Logan și Sandero și H4Bt (0,9 l) disponibil pe noile modele Logan, Sandero, Sandero Stepway și Clio 4.
Figura 3.1.3 Departamentului Motoare
Figura 3.1.4 Departamentului Motoare
Activitatea Departamentului Cutii de viteze este împărțită în două sectoare, Cutii de viteze JHx și Cutii de viteze TLx. O parte din producția de cutii de viteze TLx este livrată Uzinei Vehicule Dacia pentru gama Duster și peste jumătate din producție este destinată exportului către uzine Renault și Nissan.
Departamentul Șasiuri reunește șase tipuri de activități distincte: uzinaj, montaj, sudură, presaj, centraj-formaj și cataforeză. Capacitatea instalată este de 2.074.686 de vehicule/an.
La începutul anului 2017, în Uzina Mecanica și Șasiuri Dacia lucrau 3.725 de salariați, dintre care 25% femei.
Figura 3.1.5 Departamentului Cutii de viteze RMR
Figura 3.1.6 Departamentului Cutii de viteze TLx
Uzina Vehicule Dacia asigură producția gamei de vehicule Logan, Logan MCV, Sandero (inclusiv versiunea Stepway) și Duster (4×2, 4×4), cât și fabricarea de piese de schimb pentru modelele actuale și cele ieșite din fabricație.
Uzina Vehicule funcționează în prezent la o cadență de 1.300 de vehicule pe zi, adică 60 de vehicule pe oră (un vehicul iese de pe banda de montaj la fiecare minut).
În anul 2016, uzina a fabricat 320.239 de mașini și 42.371 de caroserii vopsite, care au fost expediate uzinei Renault din Algeria. În cei 49 de ani de existență, uzina a produs 8 modele diferite: Dacia 1100, Dacia 1300, Dacia Nova, Dacia SupeRNova, Dacia Solenza, Dacia Logan (cu versiunile berlină, break, furgon și pick-up), Dacia Sandero și Dacia Duster, în total aproape 6 milioane de vehicule.
Uzina este organizată în patru departamente de fabricație: Presaj, Caroserie, Vopsitorie și Montaj.
Presajul reprezintă începutul procesului de fabricație a unui vehicul și constă în transformarea materiei prime, livrate sub formă de tablă din oțel, în piese de caroserie.
Piesele astfel obținute sunt trimise în departamentul Caroserie, unde sunt asamblate prin sudură în puncte și, împreună cu elementele mobile, formează caroseria mașinii.
Vopsitoria, a treia etapă a procesului de fabricație, are ca misiune protejarea caroseriei împotriva coroziunii și realizarea unui aspect final conform exigențelor de calitate. Pentru vopsirea unei caroserii sunt necesare 8 kg de vopsea (pe bază de apă).
În ultima etapă a procesului de fabricație, în departamentul Montaj, sunt asamblate și montate elementele mecanice (grupul motopropulsor, puntea spate), postul de conducere, oglinzile, elementele interioare și exterioare ale vehiculului (mochete, scaune, faruri etc.).
O altă activitate importantă a Uzinei Vehicule constă în fabricarea de piese pentru celelalte uzine Renault care asamblează modelele Logan, Sandero și Duster: Brazilia, Rusia, Maroc, Columbia, Iran, India Africa de Sud și Algeria.
Dacia este, în prezent, cea mai mare uzină de vehicule a Grupului Renault, cu un număr de 7.100 de salariați, dintre care 30% sunt femei.
Figura3.1.7 Departamentul Presaj
Figura 3.1.8 Departamentul Presaj
Figura 3.1.9 Departamentul Caroserie
Figura 3.1.10 Departamentul Caroserie
Direcția Logistică România asigură buna desfășurare a procesului de comandă/aprovizionare și transport de piese pentru fabricația vehiculelor și a organelor mecanice în uzinele Dacia de la Mioveni, precum și în cele 22 de uzine Renault-Nissan ce produc vehicule din gama Global Access (Logan, Sandero, Duster, Lodgy, Dokker) la nivel internațional.
O altă activitate, la fel de importantă, este deservirea Direcției Comerciale prin organizarea și expedierea produselor finite (vehicule noi) către rețeaua de concesionari din România și din afara țării.
Din Direcția Logistică Dacia fac parte următoarele activități și structuri organizatorice:
AILN Mioveni (Alliance International Logistics Network) organizat în trei departamente: Logistică Industrială, Exploatare, Calitate și Inginerie,
Departamentul Transport Ambalaje/Vehicule (CLE) și Recepție Administrativă
Departamentul Logistică Terțiară PHF și Reparații Ambalaje
Departamentul Audit și Organizare Procese
Departamentul Resurse Umane
Program Monozukuri Logistică
AILN (Alliance International Logistics Network)
AILN Mioveni a fost înființat în 2005, ca platformă de export, având ca principală misiune condiționarea și expedierea pieselor pentru modelul Logan către clienții externi care fabrică vehicule din gama Entry, actuala gamă Global Access.
În prezent, AILN Mioveni gestionează exportul de componente pentru fabricația de vehicule în 23 de uzine din Rusia, Maroc, Iran , India, Brazilia, Africa de Sud, Columbia, Argentina, Algeria, Slovenia, Turcia, Coreea de Sud.
Platforma AILN Mioveni gestionează un total de 17.480 de referințe în sistem pentru toți clienții, acestea reprezentând piese necesare fabricării vehiculelor din gama Global Access, în diverse versiuni. Pentru a asigura aceste piese, centrul AILN este în contact permanent cu 616 furnizori, din care 100 sunt localizați în România și 516 în afara țării.
Figura 3.1.11 Direcția Logistică
În 2016, au fost expediați 2.637.036 m³ de piese de la AILN Mioveni, echivalentul a 1.400.239 de vehicule asamblate.
Ȋn perioada 2005-2016, AILN Mioveni a expediat aproape 15 milioane m³ de piese care au contribuit la asamblarea a peste 7,5 milioane de vehicule în uzinele Alianței Renault –Nissan din lume.
Centrul de Expediții Vehicule
Activitatea Centrului de Expediții Vehicule (Centre Livreur Expéditeur – CLE) constă în preluarea vehiculelor de pe linia de montaj, stocarea lor în parcul logistic de la Mioveni și expedierea către rețeaua de dealeri.
Aici sunt parcurse mai multe etape de pregătire pentru livrare și sunt întocmite documentele de expediție. Apoi, în funcție de destinație, vehiculele sunt transportate pe cale rutieră, feroviară și maritimă.
Săptămânal, din parcul de expediții sunt expediate peste 570 de camioane și 11-15 trenuri încărcate cu vehicule.
Capacitatea de încărcare a unui camion este între 6 și 9 vehicule, iar a unui tren între 224-293 de vehicule, în funcție de țara de destinație, dar și de tipul de vehicul.
În anul 2016 au fost expediate 320.913 de vehicule, din care 33.407 vehicule către 74 de concesionari din România și 287.506 vehicule expediate la export (către 87 de destinații).
De asemenea, în 2016, CLE a expediat 23.509 camioane cu 170.988 de vehicule și 567 de trenuri încărcate cu 149.480 de vehicule și 445 de vehicule speciale cu 249 camioane.
Cifre cheie pentru anul 2016:
M³ de piese expediați: 2.637.036
Echivalent vehicule expediate: 1.400.239
3.2 Obiectivul studiului
Stagiul de practică s-a desfășurat în cadrul departamentului de Securitate și Condiții de Munca.
Obiectivul general al stagiului de practică a urmarit dezvoltatrea competențelor profesionale precum și dobândirea unei experiențe practice în cadrul unei companii multinaționale. Acest obiectiv s-a realizat prin desfășurarea de diferite activități, în cadrul departamentului de Securitate și Condiții de Munca , cum ar fi sistemul de animare și a îmbunătăti performanțele fabricii în ce privește accidentele.
CAP.4 Analiza factorilor de ambianta si perturbatori pentru un sector de producție
4.1 Prezentarea situației actuale
Potrivit teoriei și practicii în domeniul ergonomiei, un post bine proiectat este postul care posedă cât mai multe dintre următoarele trăsături:
– postul să fie considerat sau perceput de operator, având sens și utilitate;
– sarcinile de muncă trebuie să fie corelate cu abilitățile operatorului și instruirea acestuia;
– postul trebuie să ofere operatorilor o vedere de asamblu și înțelegerea întregului proces;
– asigurarea unui nivel optim de varietate și diversitate a aptitudinilor și abilităților operatorului;
– gradul de identitate a sarcinii de muncă să fie corespunzător prin realizarea integrală sau parțială a acestuia;
– reprezintă o activitate suficient de solicitantă și incitantă care să limiteze sarcinile de muncă repetitive și monotone;
– să ofere un nivel optim de autonomie, o anumită libertate, independență și autoritate de decizie;
– sarcina de muncă trebuie să influențeze sau să exercite un impact deosebit asupra vieții sau muncii altora;
– să permită obținerea unui feedback relevant pentru ocupantul postului în vederea cunoașterii rezultatelor reale ale activității;
– diminuarea încărcăturii mecanice sau fizice asupra corpului omenesc până la obținerea unui grad de încărcare optim;
– elementele fizice ale postului sunt în concordanță cu dimensiunile antropometrice ale operatorului;
– diminuarea factorilor de risc și a stresului indus de sarcina de muncă;
– adoptarea unor poziții corecte de muncă și solicitarea echilibrată a diferitelor părți ale organismului uman pentru favorizarea funcțiilor normale ale acestuia;
– ține seama de factorii care influențează forța fizică a organismului în muncă, pentru ca aceasta să fie menținută o perioadă de timp cât mai îndelungată;
– diminuarea pe cât posibil a forțelor prezente în organismul uman în timpul muncii, prin luarea în considerare a biomecanicii ocupaționale;
– asigură securitatea, sănătatea și confortul în muncă ale operatorului;
– permite contactul uman și cooperarea sau dezvoltarea interacțiunilor operatorului cu ceilalți în exercitarea sarcinilor.
În concepția , metodei de analiză ergonomică a locului de muncă sau a postului principalele criterii care descriu condițiile de muncă sunt:
1. spațiul de lucru;
2. efortul fizic;
3. ridicarea greutăților;
4. poziția de muncă și mobilitatea;
5. riscul inerent de accidentare;
6. conținutul sarcinii de muncă;
7. restricțiile impuse de sarcina de muncă (gradul de autonomie);
8. comunicarea muncitorului și contactele personale;
9. luarea deciziilor;
10. repetabilitatea sarcinii de muncă (rutina);
11. atenția acordată sarcinii de muncă;
12. iluminatul postului;
13. ambianța termică;
14. mediul fonic(interferențele sau perturbațiile).
Spațiul de lucru
Evaluarea postului ia în calcul echipamentul, mobilierul și alte elemente ale activității, precum și amplasarea și dimensiunile acestora. Alocarea spațiului de lucru depinde de dimensiunile zonei de desfășurare a activității și a echipamentului disponibil.
Clasificarea spațiului de lucru se face în funcție de mijloacele sau condițiile tehnice care să permită o poziție de muncă adecvată și corectă. În cadrul metodei EWA, la evaluarea generală a spațiului de lucru se adaugă analiza activității fizice, ridicarea greutăților și poziția de muncă.
În cele din urmă, metoda EWA recomandă compararea amplasării spațiului de lucru cu specificațiile oferite.
Efortul fizic
Efortul fizic se determină pe baza observației activității, a metodelor și echipamentelor utilizate, precum și pe baza interviului acordat muncitorului, evaluându-se posibilitățile acestuia de a adapta încărcătura sarcinii de muncă.
Ridicarea greutăților
Efortul provocat de ridicarea greutăților se măsoară în funcție de greutatea sarcinii, distanța orizontală de manipulare între încărcătură și corp(distanța de cuplare), precum și de înălțimea de ridicare.
Prin urmare, în cadrul metodei, efortul de ridicare a greutăților se măsoară în funcție de:
– greutatea sarcinii;
– distanța de cuplare(distanța între încărcătură și corp);
– înălțimea de ridicare.
Poziția de muncă și mobilitatea
Poziția de muncă se referă la poziția gâtului, brațelor, spatelui, coapselor, picioarelor, în timpul desfășurării activității. Mișcările aferente activității sunt mișcările corpului impuse de sarcina de muncă.
Se analizează separat pozițiile și mișcările descrise de gât-umeri, cot-închietură-mâini; spate și coapsepicioare, trebuie să se aibă în vedere dacă acestea se află în stare relaxată, încordată sau deformată.
Analiza se efectuează asupra pozițiilor de muncă și a mișcărilor celor mai forțate.
Clasificarea finală sau evaluarea postului din perspectiva acestui criteriu este dată de valoarea cea mai slabă a celor patru poziții sau mișcări descrise.
Dacă poziția de muncă se păstrează mai mult de jumătate de zi, valoarea clasificării crește cu un nivel în cadrul celor cinci niveluri prestabilite.
Riscul inerent de accidente
Riscul inerent de accidente se determină analizând probabilitatea producerii unui accident și a gravității acestuia. Riscul de accidente se referă la posibilitatea producerii unor leziuni bruște și la riscul producerii unor intoxicații, ca urmare a expunerii la muncă.
Se impune familiarizarea cu statistica accidentelor la locul de muncă și comunicarea cu personalul Serviciului de prevenție(securitate).
Metoda EWA recomandă analiza următoarelor riscuri:
– riscuri mecanice(lovituri, căzături);
– riscuri ca urmare a greșelilor de proiectare;
– riscuri privind activitatea muncitorului;
– poziția de muncă;
– suprasolicitarea sau mișcările efectuate incorect în timpul activității;
– suprasolicitarea capacității de percepție și atenție a muncitorului;
– mișcările privind energia(electrică, presiunea aerului, gaze, temperatură, agenți chimici.
Consecințele accidentării se măsoară în funcție de gravitate: scăzută; mică; destul de mare; foarte mare.
Conținutul sarcinii de muncă
Conținutul sarcinii de muncă este determinat de numărul și calitatea operațiilor individuale. Se evaluează conținutul sarcinii de muncă determinându-se măsura în care sarcina de muncă implică planificare și pregătire, inspecție și corecția produsului, precum și gestiunea materialelor, toate acestea în plus față de activitatea principală.
Metoda recomandă utilizarea fișei postului împreună cu termenele aferente fiecărei sarcini de muncă. De aceea, în concepția autorilor metodei, cu cât se definește mai corect și mai complet conținutul sarcinii de muncă cu atât este mai eficientă analiza efectuată.
Restricții impuse de sarcina de muncă (gardul de autonomie)
Gradul de autonomie al muncitorului se analizează determinându-se limitele activității acestuia sau libertății de a alege durata de execuție a sarcinii de muncă. În concepția autorilor metodei, condițiile care limitează mobilitatea muncitorului sau libertatea sa de a alege când și cum trebuie efectuată sarcina de muncă necesită o atenție sporită.
Comunicarea muncitorului și contactele personale
Acest criteriu de analiză ergonomică a postului se referă la șansele pe care muncitorii le au pentru a comunica cu superiorii sau alți colegi de muncă.
Metoda permite determinarea gradului de izolare a muncitorului, analizându-se oportunitățile directe sau indirecte pe care acesta le are pentru a comunica atât cu alți muncitori cât și cu superiorii.
În concepția autorilor metodei, a fi la vedere nu este suficient pentru a evita izolarea muncitorului atunci când de exemplu există mult zgomot la locul de muncă.
Luarea deciziilor
În concepția autorilor metodei, dificultatea procesului decizional constă în relevanța informației disponibile și în riscul pe care îl implică un astfel de proces. Se determină complexitatea relației dintre informația de care dispune muncitorul și activitatea sa, astfel:
– relația poate fi simplă și clară, în măsura în care informația primită este furnizată de un singur indicator;
– relația poate fi complexă iar decizia poate necesita elaborarea unui model de activitate și compararea cu activități alternative;
– relația poate avea ca rezultat o decizie echivocă ce poate conduce la risc de accidente, o
întrerupere a activității sau o pagubă materială.
Repetabilitatea sarcinii de muncă(rutina)
Rutina în activitate este determinată de durata medie a unui ciclu de efectuare a sarcinii de muncă. Cu alte cuvinte acest criteriu (rutina) poate fi analizat numai pentru acele activități în care o sarcină de muncă se repetă, mai mult sau mai puțin în aceeași formă.
Repetabilitatea sarcinii de muncă sau rutina se analizează în funcție de durata ciclului repetat, iar durata se determină măsurând activitățile egale de la punctul inițial al ciclului de efectuare a sarcinii până la punctul inițial al următorului ciclu.
Atenția acordată sarcinii de muncă
Acest criteriu are în vedere atenția și observațiile pe care executantul trebuie să le acorde în activitatea sa instrumentelor, echipamentelor, comenzilor, proceselor, indicatorilor, etc. Din perspectiva acestui criteriu analiza postului are în vedere relația dintre durata de observație și gradul de atenție necesar (în procente), în funcție de efectuarea sarcinii.
Iluminatul postului
Condițiile de iluminare a spațiului de lucru sunt analizate în funcție de tipul de activitate efectuat. Pentru sarcinile de muncă ce necesită o acuitate vizuală obișnuită, nivelurile de iluminare și gradul de luminozitate pot fi analizate prin observație.
Menționăm faptul că acuitatea vizuală reprezintă calitatea pe care o posedă ochiul într-un grad mai mult sau mai puțin ridicat de a distinge detaliile obiectelor și se determină în practică cu ajutorul optotipului. Pentru activitățile ce necesită o acuitate vizuală ridicată, se măsoară diferențele de luminozitate. Pentru sarcinile de muncă ce nu necesită acuitate vizuală nu este suficientă simpla observație ci este necesar să se măsoare diferențele de luminozitate.
Ambianța termică
Acest criteriu se analizează și evaluează pentru toate posturile de muncă și pentru toate activitățile desfășurate în mediul termic sau cu expunere continuă la temperaturi care depășesc 28°C. Factorul de stres termic provocat de condițiile termice este rezultatul temperaturii aerului, umidității, ventilației, încărcăturii sarcinii de muncă, precum și al tipului de îmbrăcăminte.
Mediul fonic (interferențele sau perturbațiile)
Analiza mediului fonic se realizează în funcție de tipul de activitate desfășurată deoarece există riscul provocării unor daune atunci când nivelul de zgomot depășește 80 dB.
De exemplu, pentru activitățile care necesită concentrare muncitorul trebuie să fie capabil să gândească,să ia decizii, să se concentreze fără perturbări acustice.
4.2 Alegerea posturilor pentru cotarea ergonomica
In continuare voi realiza o cotare ergonomica a 2 posturi de lucru de pe linia de montaj motor k7.In departamentul de asamblare motor k7 sunt 52 de posturi de lucru.Dintre acestea in unele posturi operatorul face un numar mai mare sau mai mic de operatii.In analiza care o voi face in continuare voi alege 2 posturi in care operatorul are un numar mediu spre mare de operatii.Fac acest lucru pentru a pune mai bine in evidenta ergonomia postului.
Fiecare post de lucru are importanta sa dar dintre toate, cele mai importante sunt considerate cele in care se realizeaza operatii de baza fara de care celelalte operatii nu se pot realiza.Programul de fabricatie de la linia montaj motor incepe prin gestionarea ordinelor de fabricatie trimise de catre logistica si se adapteaza in functie de necesitatile de fabricatie.
Luand in calcul si gama de asamblare motor k7 si etapele generale de asamblare motor k7 prezentate la capitolul 1 am ales spre analiza ergonomica etapele de gravare a carterului cilindrilor si montarea cuzinetilor superiori si a arborelui cotit.Aceste etape se realizeaza in postul P10 si P30 de lucru.Posturile au un numar mare de oparatii pe care operatorul trebuie sa le realizeze.Postul P10 este un post semiautomat deoarece operatiile se realizeaza si cu ajutorul unor dispozitive speciale.Postul P30 este de asemenea un post semiautomat din aceleasi considerente.
In concluzie aceste posturi sunt destul de complexe pentru a fi utilizate spre analiza ergonomica.
4.3 Fise de baza pentru analiza ergonomica
Pentru inceput se analizeaza postura si eforul postului de lucru P10,analiza care se face plecand de la urmatoarele fise,prezentate in figura 4.3.1 si figura 4.3.2:
POSTURA
Figura 4.3.1 Fisa Postura
EFORT
Figura 4.3.2 Fisa Efort
CAP.5 Cotarea ergonomica a postului P10
5.1 Operatiile si timpii de ciclu
Operatiile care sunt realizate de catre operator in acest post de lucru sunt:
Op.10-Deplasare la masina de marcat 3 pasi -Degajare dispozitiv gravare-deplasare CC pe rolgang
Op.20-Prindere paleta pregatire CC
Op.30-Pozitionare paleta de rolgang
Op.40-Apro cu CC din container – pozitionare pe paleta
Op.50-Identificare, lecturare, gravare CC (Tmascat 0,45)
Op.60-Deplasare la postul de presare 2 pasi spre masa de transfer
Op.70-Preinsurubare sonda antidetonatie
Op.80-Deplasare la masa de transfer 1 pas
Op.94-Depunere LOCTITE pe mamelon-preinsurubare
Op.96-Insurubare mamelon
Op.90-Pozitionare CC pe masa de transfer
Op.100-Actionare butoane si deplasare masa transfer
Timpii de ciclu pe fiecare operatie din postul P10 sunt prezentati in tabelul 5.1:
Tabelul 5.1 Timpii de ciclu
Pentru a intelege mai bine cotarea ergonomica a postului de lucru,in figura 5.1.1 am prezentat sub forma unei imagini acest P10:
Figura 5.1.1 Post 10-montaj motor k7
5.2 Calculul frecventei orare
Pentru inceput,plecand de la timpii de cilcu ai fiecarei operatii,trebuie sa aflam frecventa orara. Trebuie precizat faptul ca aceasta gama folosita la asamblarea motorului k7 este gama 0.8 min.(exista si alte game folosite,in sensul ca motorul k7 este de 2 feluri k7X710 si k7M750).
Frecventa orara am aflat-o in felul urmator:
100 cmin…………………60 min
x………………………0.8 min
cmin
Daca o operatie este realizata odata la………….1.33 cmin(0.8 min)
y……………………………………100 cmin(60 min)
Deci frecventa de repetare pe ora este:
f/h=75
5.3 Analiza posturii si efortului
Operatiile din P10 se iau pe rand si se stabileste ce fel de postura au,pe baza fisei POTURA,si se trec tabelar(tabelul 5.3) pentru o mai buna vizualizare:
Tabelul 5.3 Tipul posturii
Pe baza tabelului de mai sus se scrie nivelul observat pentru fiecare operatie(tablul 5.3.1):
Tabelul 5.3.1 Nivelul observat
Tinand cont de fisa POTURA,zona COTATIA GLOBALA A POSTULUI,in functie de frecventa orara si nivelul observat pentru fiecare operatie,se afla nivelul posturii fiecarei operatii(tablul 5.3.2):
Tabelul 5.3.2 Nivelul posturii
Urmatorul pas este stabilirea nivelului maxim observat,in cazul nostru este 3,si apoi se aduna frecventele orare ale operatiilor care au acest nivel:operatia 94,96,90,100.Aceasta suma este 300.
In functie de suma si de nivelul maxim observat se stabileste,pe baza fisei POSTURA,nivelul posturii postului P10: acest nivel este 3. Conform fiselor de lucru ale postului se scrie efortul real,in kilograme,pentru fiecare operatie(tabelul 5.3.3):
Tabelul 5.3.3 Efortul real
Pe baza efortului real al fiecarei operatii se scrie ponderea efortului care este egala cu efortul real. Tinand cont de fisa EFORT,in functie de frecventa orara si de ponderea efortului,se stabileste nivelul de efort pentru fiecare operatie.Am centralizat acest nivel sub forma unui tabelul 5.3.4:
Tabelul 5.3.4 Nivelul de efort
Se calculeaza efortul mediu al postului P10,dar se tine seama in calcul doar de ponderile mai mari sau egal cu 1:
Efort mediu=
Se aduna frecventele orare ale operatiilor de care s-au tinut cont la calcularea efortului mediu.Suma aceasta este 300.Pe baza fisei EFORT,tinand cont de efortul mediu si de suma frecventelor,se stabileste nivelul de efort al postului P10,nivel care este 3.
Analiza ergonomica a postului P10,din punct de vedere al posturii si al efortului,se face pe baza fisei POSTURA-EFORT,fisa in care se contorizeaza toate datele calculate si stabilite.Fisa POSTURA-EFORT pentru P10 este prezentata in figura 5.3.5:
Figura 5.3.5 Fisa analiza postura-efort
5.4 Analiza regularitatii
Dupa ce am analizat P10 din punctul de vedere al posturii si efortului urmeaza analiza regularitatii,analiza care se face tinand seama de mai multe criterii carora li se acorda un demerit:
a)legat de ritmul de lucru:
– frecventa sau timpul de ciclu.
In postul de lucru P10 frecventa orara este 75 ce corespunde unui demerit 3.
– angajamentu.
Se refera la modul de implicare al operatorului in realizarea operatiilor cerute.In mod ideal un post de lucru are un angajament de 100% dar P10 are un angajament <95% ce corespunde unui demerit 0.
– variatie de timp.
Pe linia de montaj a motorului se asambleaza mai multe tipuri de motoare k7(2 tipuri),motoare pentru export,motoare diesel.Deci linia de asamblare are o diversitate mare.In postul de lucru P10 oparatorul face operatiile prezentate mai sus pentru motorul k7 dar face alte operatii pentru motorul k9(motorul diesel).
La motorul k7 timpul de ciclu,conform gamei de asamblare,este de 0.84 cmin dar la motorul k9 timpul de cilcu este diferit,in concluzie oparatorul poate face operatiile mai repede si astfel are un timp de repaus.Diferenta aceasta dintre diferiti timpi de ciclu este mai mica de 10% ce corespunde unui demerit 0.
b)legat de spatiul de lucru:
– proces continuu,in defilare.
Operatorul are un anumit spatiu fizic in care trebuie sa-si desfasoare activitatea.Cum linia de montaj motor are o diversitate mare operatorul trebuie sa aiba o zona de rezerva de siguranta,in cazul in care nu-si incheie operatiile prevazute sa nu intre peste operatorul urmator,sa nu-l incurce.
Acest spatiu are un sistem de avertizare al operatorului,ce intra in functiune in momentul in care operatorul depaseste zona de lucru.Situatiei prezentate ii corespunde un demerit 0.
– dependenta operatorului.
In linia de asamblare a motoruli k7 fiecare operator depinde de cel din amonte si de cel in aval.Operatorul din postul P10 depinde de operatorul care aduce containerul cu carterul cilindrilor,dar depinde si de operatorul din postul urmator deoarece exista situatia urmatoare:operatorul din P10 termina operatiile ce trebuie executate dar cel din postu urmator nu termina operatiile sale si astfel cel din P10 asteapta.
Aceasta asteptare insemna timp,timp pierdut ce se traduce in final prin pierdere de bani. In concluzie operatorul depinde de alti 2 operatori ce corespunde unui demerit 0.
c)legat de postul de lucru:
– dependenta pentru executarea modului operator.
Realizarea operatiilor depinde in mod direct de dispozitivul de gravare al carterului cilindrilor.Dependenta de un anumit dispozitiv corespunde unui demerit 4. Urmatorul pas este calcularea sumei demeritelor de la punctele a,b,c.Subpunctele mentionate anterior tin de procesul postului P10 de aceea vom nota suma demeritelor cu SA.
SA=3+0+0+0+0+4; SA=7.
d)variabilitate activitate de lucru:
– aprovizionare sau conditionare dificila.
Aprovizionarea din container se face pentru un singur ciclu,adica operatorul nu ia 2 CC din container deoarece nu are cum din cauza dispozitivului de prindere.Ia un carter al cilindrilor,il pune pa masa dispozitivului de gravare,apoi ia altul si procesul continua.Acest tip de aprovizionare corespunde unui demerit.
– aliniere si lipire de piese.
Acest criteriu se refera la postul de lucru in care se realizeaza alinierea a 2 sau mai multe componente(piese) sau lipirea anumitor piese.In postul de lucru P10 nu se realizeaza nici una din cele doua operatii mentionate mai devreme,deci postului P10 ii corespunde un demerit 0.
– dezlipire dificila.
Am precizat mai sus situatia din postul de lucru legata de lipire sau aliniere deci se concluzioneaza ca nu are loc nici o operatie de dezlipire.Demeritul corespunzator este 0.
– lucru fara vizibilitate.
Datorita faptului ca departamentul unde se asambleaza motorul k7 este foarte bine luminat in mod automat nici un post de lucru nu ramane neiluminat corespunzator.Postul 10 are montat chiar deasupra operatorului doua neoane care ofera o iluminare suficienta operatorului,pentru a putea sa-si desfasoare activitatea.Demeritul acordat postului P10 legat de acest aspect este 0.
– purtare de echipament(protectie individuala).
Postul de lucru P10 nu pune in pericol viata sau sanatatea operatorului,din nici un punct de vedere.Echipamentul necesar este format din o pereche de pantaloni,tricou,salopata,bocanci.
Echipamentul de protectie nu este nici greu,nu incurca operatorul si nu este unul suplimentar in sensul ca nu este purtat peste hainele obisnuite.Este unul adecvat protectiei operatorului in perioada in care acesta isi desfasoara activitatea.In concluzie acestui criteriu ii corespunde un demerit 0.
– control,reglaj,retus.
In postul de lucru in principal se realizeaza aprovizionare cu carterul cilindrilor si gravarea acestuia.Exista un dipozitiv care verifica fiecare carter,ce clase de semicuzineti se monteaza,si apoi transmite automat informatia la postul P30,post in care se monteaza acesti semicuzineti.Nu se realizeaza nici un fel de retus al carterului cilindrilor si nici un fel de reglare.
Tinand cont de cele mentionate acestui criteriu ii corespunde un demerit 3. Urmatorul pas este calcularea sumei demeritelor de la punctul d.Subpunctul mentionat anterior tine de variabilitatea activitatii de lucru a postului P10 de aceea vom nota suma demeritelor cu SB(in prealabil am notat cu SA suma calculata anterior).
SB=2+0+0+0+0+3; SB=5.
Tinand cont de SA si SB,calculate mai sus,se stabileste nivelul de regularitate al postului P10, cum SA=7 si SB=5nivelul de regularitate este 4.
Analiza ergonomica a postului P10,din punct de vedere al regularitatii se face pe baza fisei REGULARITATE,fisa in care se contorizeaza toate demeritele acordate.Fisa REGULARITATE pentru P10 este prezentata in figura 5.4:
Figura 5.4 Fisa analiza regularitate
5.5 Analiza complexitatii
Dupa ce am analizat P10 din punctul de vedere al posturii, efortului si regularitatii urmeaza analiza complexitatii,analiza care se face tinand seama de mai multe criterii carora li se acorda un demerit:
a)legat de functionare:
– talia rafale(numar de piese).
Am mentionat ca acest post de lucru are o diversitate ridicata,ca toate celelalte posturi de altfel,deci operatorul stie sa-si desfasoare activitatea indiferent de tipul motorului intrat in flux.Numarul de cartere ale cilindrilor este de 75 pe ora,adica intr-un schimb aproximativ 600 de cartere.Deoarece operatorul isi desfasoara activitatea indiferent de diversitate acestui criteriu ii corespunde un demerit 0.
– variatie de timp.
Acest criteriu a fost analizat cand am efectuat analiza regularitatii.Criteriului ii corespunde unui demerit 0.
b)masini-dispozitive-scule:
– conducerea unei masini.
Operatorul nu conduce nici un fel de masina in postul de lucru deci ii corespunde un demerit 0.
– numar de unelte(dispozitive).
In postul de lucru P10 exista 3 unelte:
-dispozitivul de prindere al carterului cilindrilor,manevrat de catre operator
-dispozitivul de citire a orificiilor din carter pentru clasa de semicuzineti.
-dispozitivul de gravare.
In concluzie acestui criteriu ii corespunde un demerit amplasarea si utilizarea de scule si dispozitive. Dispozitivele de lucru in special cel de prindere al carterului cilindrilor este pozitionat la nivelul pieptului operatorului,sustinut de un lant elastic.
Acest lant ajuta operatorul la manevrare deoarece greutatea dispozitivului nu este sustinuta de operator.Pozitionarea dispozitivului este una adecvata ce permite accesul foarte usor la el fiind suspendat ,operatorul are o buna vizibilitate asupra dispozitivului.
Celelalte doua dispozitive sunt plasate astfel incat operatorul sa nu fie in raza lor de actiune,intr-o pozitie in care se poate urmari functionarea acestora. Demeritul corespunzator acestei situatii prezentate este 0.
c)diversitate piese si fixari:
– piese.
Operatorul prinde carterul cu ajutorul dipozitivului de prindere,il pune pe masa dispozitivului de citire orificii pentru clasele de semicuzineti si imediat se aprinde un semnal verde care informeza operatorul ca actvitatea s-a desfasurat in conditii optime;altfel spus operatorul primeste validarea,prin aprinderea acestui semnal verde.
Deoarece in postul de lucru P10 operatorul are un astfel de ajutor,legat de acest criteriu ii corespunde un demerit 1.
– fixare.
Fixarea carterului pe masa nu se realizeaza concret(propriu-zis) deoarece piesa sta sub propria greutate.Operatorul pozitioneaza piesa nu direct pe masa ci pe un suport din material plastic(mai dur).Ajutorul primit de el vine tot din partea unui semnal luminos verde,care se activeaza automat in momentul in care pe suport se afla o piesa.
Acest ajutor nu-i permite operatorului sa greseasca in sensul sa uite sa puna piesa pe suport sau sa nu o pozitioneze corespunzator. Datorita faptului ca operatorul beneficiaza de acest ajutor criteriului ii corespunde un demerit 1.
– inregistrarea referintelor pe calculator.
Fiecare carter al cilindrilor este „citit” pentru informarea operatorului din postul P30 in legatura cu clasa de semicuzineti.Aceasta citire este inregistrata in mod automat intr-un calculator.Deoarece aceste informatii sunt inregistrate criteriul primeste un demerit
d)aprovizionare-conditionare:
– necesita o mare atentie.
Atentia pe care trebuie sa o aiba operatorul nu este una foarte mare deoarece dispozitivele de citire si cel de gravare isi fac singure treaba foarte bine.Operatorul trebuie sa fie atent in momentul in care prinde carterul cilindrilor cu dispozitivul.Cum atentia lui nu este una foarte mare,deoarece dispozitivele il ajuta sa-si desfasoare activitatea in conditii optime,acestui criteriu corespunde un demerit 0.
e) mod operator:
– numar de etape principale
In postul P10 operatorul realizeaza 12 etape.Dintre acestea doar 4 etape sunt principale si anume:
– Degajare dispozitiv gravare-deplasare CC pe rolgang
-Apro cu CC din container – pozitionare pe paleta
-Identificare, lecturare, gravare CC (Tmascat 0,45)
-Pozitionare CC pe masa de transfer
Avand 4 etape principale demeritul corespunzator este numar de moduri operatorii. Indiferent de tipul de motor intrat in fluxul de productie operatorul din postul P10 are acelasi mod de operare.Dar trebuie precizat faptul ca are acelasi mod de operare dar unele etape pot avea un timp de ciclu mai mare sau mai mic.Demeritul acordat este 0.
f)accesibilitate-pozitionare piese:
Operatorul,in desfasurarea activitatilor din postul de lucru,are obligatia de a deplasa carterul cilindrilor din container pe masa dispozitivului de citire-carter.In post nu exista riscul de deformare al carterului sau de alunecare de pe masa.Operatorul are o vizibilitate foarte buna si o pozitie de lucru adecvata.Acestei activitati de deplasare ii corespunde un demerit 3.
g)gesturi-dexteritate: Gesturile si miscarile pe care operatorul este nevoit sa le faca pentru a-si duce la indeplinire obligatiile nu sunt dificile,sunt usor de invatat.Indemanarea operatorului creste foarte repede fiind usor de invatat.Demeritul acordat este 0.
h)reglaj-control.
Fiecare carter este citit cu un dispozitv special.Dispozitivul interpreteaza datele in mod automat si le transmite operatorului din postul P30.Datorita acestei interpretari criteriul primeste un demerit 3.
i)control de aspect sau conformitate.
Controlul pieselor nu implica o atentie sporita din partea operatorului.Controlul se face doar dupa gravare si nu exista piese de tip retus deoarece toate piesele care trec prin postul de lucru sunt conforme cu cerintele.Demeritul acordat este 0.
j)vigilenta.
Iluminatul postului de lucru este unul adecvat.Temperatura din zona de lucru este una ridicata deoarece operatorul,fiind imbracat doar cu echipamentul de protectie,nu trebuie sa lucreze in frig dar nivelul temperaturii este unul in anumite limite(nu trebuie sa fie nici prea cald,astfel operatorul oboseste foarte repede).
Aerisirea este una favorabila facandu-se cu ajutorul unor ventilatoare mari.Prin intermediul acestora se introduce aer curat din exteriorul halei si este evacuat aerul caldut din interior. In aerul inspirat de catre operator nu exista particule de praf sau particule de sudura deoarece zonele de lucru(podeaua) sunt curatate periodic si in cadrul departamentului de asamblare motor nu se realizeaza operatia de sudura.
Legat de produse chimice,in cadrul postului de lucru nu se utilizeaza nici un produs chimic.In consecinta sanatatea operatorului nu este pusa in pericol din acest punct de vedere. In zona de lucru nu exista riscul de ciocnire nici cu un alt operator nici cu vre-un fel de dispozitiv.Operatorul nu lucreaza la inaltime deci nu exista nici riscul de cadere.
Singura problema este aceea legata de zgomot.In cadrul departamentului de asamblare motor nivelul de zgomot este unul foarte ridicat deoarece sunt foarte multe dispozitive in functionare in acelasi timp.Deci si in postul P10 nivelul de zgomot este foarte mare. Tinand cont de cele mentionate mai sus acestui criteriu corespunde un demerit.
Urmatorul pas este calcularea sumei demeritelor de la punctele a,b,c,d,e,f,g,h,i,j.Notez suma demeritelor o notez cu S.
S=0+0+2+0+1+1+2+0+2+0+3+0+3+0+2; S=16
Din fisa COMPLEXITATE,zona POST DE LUCRU se tine cont de suma demeritelor calculata anterior si se stabileste nivelul de complexitate al postului P10.Conform tabelului nivelul de complexitate al postului este 4,deoarece se tine cont si de frecventa orara.
Dupa ce am stabilit nivelul de complexitate trebuie sa precizam ca acest nivel este unul global adica pentru postul P10 in general.Trebuie stabilit nivelul de complexitate si pentru operatiile principale. Se numara criteriile,pe baza carora am facut analiza complexitatii,care au un demerit mai mare sau egal cu 3.Aceste criterii sunt in numar de 2: f) si h).
Conform tabelului ETAPE PRINCIPALE din cadrul fisei COMPLEXITATE, nivelul de cotare pentru fiecare etapa principala este prezentat in tabelul 5.5 :
Tabelul 5.5 Nivelul complexitatii
Analiza ergonomica a postului P10,din punct de vedere al complexitatii se face pe baza fisei COMPLEXITATE,fisa in care se centralizeaza toate demeritele acordate.Fisa COMPLEXITATE pentru P10 este prezentata in figura 5.5.1:
Figura 5.5.1 Fisa analiza complexitate
5.6 Nivelul regularitatii si efortului
Tinta care trebuia sa fie atinsa era sa avem nivelul 3 atat la postura cat si la efort,obiectiv pe care l-am realizat.In urma analizei ergonomice am constatat ca postul de lucru este unul foarte bine organizat din punct de vedere ergonomic,post in care operatorul nu este solicitat la maxim dar nici nu poate sa stea prea mult timp fara sa realizeze operatiile din fisa postului.
Nivelul de regularitate (4) si cel de complexitate (4) a fost stabilit anterior si in acest moment se poate completa in fisa de analiza ergonomica stabilind astfel zona in care se situeaza postul de lucru P10.Completarea se face in tabelul CONSTRANGERI COGNITIVE.Si pentru aceste niveluri de cotare ergonomica este ideal ca un post de lucru sa aiba nivelul 3.
Desi nici nivelul regularitatii nici cel al complexitatii nu este unul ideal postul de lucru P10 se situeaza foarte aproape de tinta de zona unui post de lucru perfect.
Nivelurile stabilite anterior se trec intr-o fisa de analiza ergonomica a postului P10.Fisa de analiza ergonomica a postului de lucru P10 este prezentat in figura 5.6:
Figura 5.6 Fisa de analiza ergonomica
CAP. 6 Cotarea ergonomica a postului P30
6.1 Operatiile si timpii de ciclu
Operatiile care sunt realizate de catre operator in acest post de lucru sunt:
180-Aprov cu arbore motor corespunzator- pozitionare pe dispozitiv
240-Validare clase palier
260-MeP placa centrare
270-Montaj 1/2 cuzineti superiori palier
-Alimentare cu semicuzineti (1/20 mot)
-Alimentare cu semicuzineti (1/20 mot) pt, P40
280-Pozitionare AC pe CC
290-MeP cuzineti axiali
295-Depunere loctite pe CC la pal n° 1
297-Verificare montaj semicuzineti axiali Poka-Yoke
-Uleiere paliere (mascat=0,09)
Timpii de ciclu pe fiecare operatie din postul P30 sunt prezentati in tabelul 6.1:
Tabelul 6.1 Timpii de ciclu
Pentru a intelege mai bine cotarea ergonomica a postului in figura 6.1.1 am prezentat sub forma unei imagini acest P30:
Figura 6.1.1 Post 30-montaj motor k7
6.2 Calculul frecventei orare
Frecventa orara a fost calculata la analiza postului de lucru P10.Deci frecventa de repetare pe ora este:
f/h=75
6.3 Analiza posturii si efortului
Pentru inceput se analizeaza postura si eforul postului de lucru P30,analiza care se face plecand de la urmatoarele fise:
a)POSTURA
b)EFORT
Operatiile din P30 se iau pe rand si se stabileste ce fel de postura au pe baza fisei POSTURA,si se trec in tabelul 6.3 pentru o mai buna vizualizare:
Tabelul 6.3 Felul posturii
Pe baza tabelului de mai sus se scrie nivelul observat pentru fiecare operatie(tabelul 6.3.1):
Tabelul 6.3.1 Nivelul observat
Tinand cont de fisa POTURA,zona COTATIA GLOBALA A POSTULUI,in functie de frecventa orara si nivelul observat pentru fiecare operatie,se afla nivelul posturii fiecarei operatii(tabelul 6.3.2):
Tabelul 6.3.2 Nivelul Posturii
Urmatorul pas este stabilirea nivelului maxim observat,in cazul nostru este 3 si apoi se aduna frecventele orare ale operatiilor care au acest nivel:operatia 260,270,280,290.Aceasta suma este 75*4=300.
In functie de suma si de nivelul maxim observat se stabileste,pe baza fisei POSTURA,nivelul posturii postului P30: acest nivel este 3. Conform fiselor de lucru ale postului se scrie efortul real,in kilograme,pentru fiecare operatie(tabel 6.3.3):
Tabelul 6.3.3 Efort real
Pe baza efortului real al fiecarei operatii se scrie ponderea efortului care este egala cu efortul real. Tinand cont de fisa EFORT,in functie de frecventa orara si de ponderea efortului,se stabileste nivelul de efort pentru fiecare operatie.Am centralizat acest nivel sub forma unui tabel 6.3.4:
Tabelul 6.3.4 Nivelul efortului
Se calculeaza efortul mediu al postului P30,dar se tine seama in calcul doar de ponderile mai mari decat 1:
Efort mediu=
Se aduna frecventele orare ale operatiilor de care s-au tinut cont la calcularea efortului mediu.Suma aceasta este 75+75+75=225.Pe baza fisei EFORT,tinand cont de efortul mediu si de suma frecventelor,se stabileste nivelul de efort al postului P30,nivel care este 4.
Analiza ergonomica a postului P30,din punct de vedere al posturii si al efortului,se face pe baza fisei POSTURA-EFORT,fisa in care se contorizeaza toate datele calculate si stabilite.Fisa POSTURA-EFORT pentru P30 este prezentata in figura 6.3.5:
Figura 6.3.5 Fisa analiza postura-efort
6.4 Analiza regularitatii
Dupa ce am analizat P30 din punctul de vedere al posturii si efortului urmeaza analiza regularitatii,analiza care se face tinand seama de mai multe criterii carora li se acorda un demerit:
a)legat de ritmul de lucru:
– frecventa sau timpul de ciclu.
In postul de lucru P30 frecventa orara este 75,adica operatorul face fiecare operatie de 75 de ori intr-o ora, ce corespunde unui demerit 3.
– angajamentu.
Se refera la modul de implicare al operatorului in realizarea operatiilor cerute.In mod ideal un post de lucru are un angajament de 100% dar P30 are un angajament <95% ce corespunde unui demerit 0.
– variatie de timp.
Acest criteriu este valabil in toata linia de asamblare el fiind analizat la postul de lucru P10.Criteriului ii corespunde un demerit 0.
b)legat de spatiul de lucru:
– proces continuu,in defilare.
Operatorul in timpul in care isi desfasoara activitatea,in postul P30,are un anumit spatiu de lucru.In momentul in care se schimba diversitatea operatorul trebuie sa aiba o zona de rezerva,zona care o foloseste cand nu-si incheie operatiile prevazute de FOP(fisa operatiilor postului).Acest spatiu are un sistem de avertizare al operatorului,ce intra in functiune in momentul in care operatorul depaseste zona de lucru.Situatiei prezentate ii corespunde un demerit 0.
– dependenta operatorului.
In linia de asamblare a motoruli k7 fiecare operator depinde de cel din amonte si de cel din aval.Operatorul din P30 depinde de cel care aprovizioneaza raftul cu semicuzineti dar depinde la fel de mult si de cel care aduce containerele cu orborele cotit.Dar operatorul mai depinde si de cei din postul anterior si cel urmator.Deci in total depinde de 4 operatori ce corespunde unui demerit 0.
c)legat de postul de lucru:
– dependenta pentru executarea modului operator.
Realizarea operatiilor depinde in primul rand de dispozitivul de citire al arborelui cotit,deoarece clasa de semicuzineti depinde si de AC nu numai de carterul cilindrilor. Dependenta de un anumit dispozitiv corespunde unui demerit 4.
Urmatorul pas este calcularea sumei demeritelor de la punctele a,b,c.Subpunctele mentionate anterior tin de procesul postului P30 de aceea vom nota suma demeritelor cu SA.
SA=3+0+0+0+0+4; SA=7.
d)variabilitate activitate de lucru:
– aprovizionare sau conditionare dificila.
Aprovizionarea se face din containerul aflat in spatele operatorului.Operatorul i-a un arbore cotit din container il pune pe dispozitivul de citit si apoi il i-a din nou punandu-l pe carterul cilindrilor.Deci aprovizionarea se face pe 1 ciclu.Acest tip de aprovizionare corespunde unui demerit
– aliniere si lipire de piese.
Acest criteriu se refera la postul de lucru in care se realizeaza alinierea a 2 sau mai multe componente(piese) sau lipirea anumitor piese.In postul de lucru P30 nu se realizeaza nici una din cele doua operatii mentionate mai devreme,deci postului P30 ii corespunde un demerit 0.
– dezlipire dificila.
Am precizat mai sus situatia din postul de lucru legata de lipire sau aliniere deci se concluzioneaza ca nu are loc nici o operatie de dezlipire.Demeritul corespunzator este 0.
– lucru fara vizibilitate.
Hala unde se asambleaza motorul este una foarte bine luminata deci si postul de lucru P30 este foarte bine luminat.Trebuie mentionat faptul ca deasupra postului de lucru sunt montate 2 neoane care maresc nivelul de luminozitate in post. Demeritul acordat postului P30 legat de acest aspect este 0.
– purtare de echipament(protectie individuala).
Echipamentul este acelasi pentru toate posturile de lucru: pantaloni,tricou,salopeta,bocanci si manusi.Echipamentul de protectie nu este greu,nu incurca operatorul si nu este unul suplimentar in sensul ca nu este purtat peste hainele obisnuite. Este unul adecvat protectiei operatorului in perioada in care acesta isi desfasoara activitatea.In concluzie acestui criteriu ii corespunde un demerit 0.
– control,reglaj,retus.
In postul de lucru,in principal,se realizeaza aprovizionarea cu arborele cotit si montarea semicuzinetilor superiori.Dupa ce oparatorul primeste informatiile de la postul P10 si de la dispozitivul de citire AC doar atunci stie ce semicuzineti sa monteze.
Dupa montarea acestora operatorul este verificat de 2 camere de filmat pozitonate sub raftul cu semicuzineti.Operatorul primeste validarea prin intermediul unor flash-uri facute de aceste camere. Tinand cont de cele mentionate acestui criteriu ii corespunde un demerit 3.
Urmatorul pas este calcularea sumei demeritelor de la punctul d.Subpunctul mentionat anterior tine de variabilitatea activitatii de lucru a postului P30 de aceea vom nota suma demeritelor cu SB(in prealabil am notat cu SA suma calculata anterior).
SB=2+0+0+0+0+3; SB=5.
Tinand cont de SA si SB,calculate mai sus,se stabileste nivelul de regularitate al postului P30, cum SA=7 si SB=5nivelul de regularitate este 4.
Analiza ergonomica a postului P30,din punct de vedere al regularitatii se face pe baza fisei REGULARITATE,fisa in care se contorizeaza toate demeritele acordate.Fisa REGULARITATE pentru P30 este prezentata in figura 6.4:
Figura 6.4 Fisa REGULARITATE
6.5 Analiza complexitatii
Dupa ce am analizat P30 din punctul de vedere al posturii, efortului si regularitatii urmeaza analiza complexitatii,analiza care se face tinand seama de mai multe criterii carora li se acorda un demerit:
a)legat de functionare:
– talia rafale(numar de piese).
Am mentionat mai devreme ca in toate posturile de lucru din linia de asamblare motor exista o diversitate,deci oparatorul trebuie sa stie sa-si desfasoare activitatea indiferent de aceasta diversitate.Deoarece operatorul isi desfasoara activitatea indiferent de diversitate acestui criteriu ii corespunde un demerit 0.
– variatie de timp.
Conform fisei regularitate acestui criteriu ii corespunde un demerit 0.
b)masini-dispozitive-scule:
– conducerea unei masini.
Operatorul nu conduce nici un fel de masina postul de lucru deci ii corespunde un demerit 0.
– numar de unelte(dispozitive).
In postul de lucru P30 exista urmaatoarele unelte si dispozitive:
-dispozitiv de citire AC
-dispozitiv de prindere AC
-pompa pentru uleiere palieri
In concluzie acestui criteriu ii corespunde un demerit
– amplasarea si utilizarea de scule si dispozitive.
Dispozitivul de prindere al AC este situat la nivelul pieptului operatorului sustinut de un fel de lant elastic. Acest lant ajuta operatorul la manevrare deoarece greutatea dispozitivului nu este sustinuta de operator. Pozitionarea dispozitivului este una adecvata ce permite accesul foarte usor la el si fiind suspendat ,operatorul are o buna vizibilitate asupra dispozitivului.
Dispozitivul de citire AC este pozitionat in partea stanga-spate a operatorului,astfel incat sa-i poata fi urmarita functionarea fara a pune in pericol oparatorul.Pompa de ungere palieri este pozitionata in partea dreapta a operatorului,pe un suport situat la nivelul cotului.
In concluzie pozitia dispozitivelor din postul de lucru P30 este una ergonomica. Demeritul corespunzator acestei situatii prezentate este 0.
c)diversitate piese si fixari:
– piese.
Operatorul prinde AC cu ajutorul dispozitivului,il pune pe masa dispozitivului de citire si automat incepe citirea arborelui cotit.Dipozitivul stie cand sa inceapa citirea deoarece este prevazut cu o camera speciala.Cand a terminat de citit se aprinde un semnal verde ce indica operatorului ca s-a terminat citirea si ca informatia a fost transmisa la calculatorul din postul de lucru.Deoarece in postul de lucru P30 operatorul are un astfel de ajutor,legat de acest criteriu ii corespunde un demerit 1.
– fixare.
Fixarea arborelui cotit pe dispozitivul de citire se realizeaza pe un suport special.Dar asupra AC nu se aplica nici o forta de strangere,el sta sub propria greutate deoarece dispozitivul de citire este pe baza de laser deci AC nu este atins fizic in nici un moment. Datorita faptului ca operatorul beneficiaza de acest ajutor criteriului ii corespunde un demerit 1.
– inregistrarea referintelor pe calculator.
Fiecare arbore cotit este citit pentru a informa operatorul din P30 in legatura cu clasa de semicuzineti.Aceste date sunt inregistrate in mod automat in calculator. Deoarece aceste informatii sunt inregistrate criteriul primeste un demerit
d)aprovizionare-conditionare:
– necesita o mare atentie.
Atentia operatorului trebuie sa fie ridicata deoarece arborele motor este o componenta foarte importanta a motorului k7.Deoarece operatorul trebuie sa aiba o atentie ridicata acestui criteriu ii corespunde un demerit 3.
e) mod operator:
– numar de etape principale
In postul P30 operatorul realizeaza 8 operatii.Dintre acestea doar 3 operatii sunt considerate principale si anume:
– Aprov cu arbore motor corespunzator- pozitionare pe dispozitiv
– Montaj 1/2 cuzineti superiori palier
– Pozitionare AC pe CC
Avand 3 etape principale demeritul corespunzator este numar de moduri operatorii. Indiferent de tipul de motor intrat in fluxul de productie operatorul din postul P10 are acelasi mod de operare.Dar trebuie precizat faptul ca are acelasi mod de operare dar unele etape pot avea un timp de ciclu mai mare sau mai mic.Demeritul acordat este 0.
f)accesibilitate-pozitionare piese:
Operatorul in timpul de desfasurare al activitatii are obligatia sa deplaseze AC din container pe masa dispozitivului de citire.Accesibilitatea la postul de lucru este foarte buna.Trebuie mentionat faptul ca exista riscul de ranire a operatorului daca acesta nu este atent in manevrarea arborelui cotit.Vizibilitatea la locul de munca este,dupa cum am precizat la un criteriu anterior,foarte buna. Tinand cont de cele mentionate acestui criteriu ii corespunde un demerit 3.
g)gesturi-dexteritate:
Miscarile si gesturile pe care le face operatorul in timpul unui ciclu sunt destul de complexe.Are de executat un numar mare de operatii ce necesita o precizie mare dar si o atentie sporita.Indemanarea este relativ dificil de dobandit de aceea acestui criteriu se acorda un demerit
h)reglaj-control.
Fiecare arbore cotit este citit cu un dispozitiv special iar datele sunt interpretate in mod automat.Controlul se realizeaza, la fiecare ciclu,cu ajutorul unor camere si validarea este exprimata prin intermediul unor semnale luminoase verzi. Datorita acestei interpretari criteriul primeste un demerit
i)control de aspect sau conformitate.
Controlul pieselor nu implica o atentie sporita din partea operatorului.Dupa realizarea operatiilor de catre operator in post nu exista piese retus deoarece toate piesele sunt conforme cu cerintele. Demeritul acordat este 0.
j)vigilenta.
Iluminatul,temperatura si aerisirea au fost analizate la postul de lucru P10,ele fiind aceleasi pentru toata linia de asamblare. Singura problema este aceea legata de zgomot.In cadrul departamentului de asamblare motor nivelul de zgomot este unul foarte ridicat deoarece sunt foarte multe dispozitive in functionare in acelasi timp.
Deci si in postul P30 nivelul de zgomot este foarte mare.Tinand cont de cele mentionate mai sus acestui criteriu corespunde un demerit. Urmatorul pas este calcularea sumei demeritelor de la punctele a,b,c,d,e,f,g,h,i,j.Notez suma demeritelor cu S.
S=0+0+0+2+0+1+1+2+3+2+2+3+2+2+0+2; S=22
Din fisa COMPLEXITATE,zona POST DE LUCRU se tine cont de suma demeritelor calculata anterior si se stabileste nivelul de complexitate al postului P30.Conform tabelului nivelul de complexitate al postului este 4,deoarece se tine cont si de frecventa orara.
Dupa ce am stabilit nivelul de complexitate trebuie sa precizam ca acest nivel este unul global adica pentru postul P30 in general.Trebuie stabilit nivelul de complexitate si pentru operatiile principale:
– Aprovizionare cu arbore motor corespunzator- pozitionare pe dispozitiv
– Montaj 1/2 cuzineti superiori palier
– Pozitionare AC pe CC
Se numara criteriile,pe baza carora am facut analiza complexitatii,care au un demerit mai mare sau egal cu 3.Aceste criterii sunt in numar de 2:d) si f). Conform tabelului ETAPE PRINCIPALE din cadrul fisei COMPLEXITATE, nivelul de cotare pentru fiecare etapa principala este trecut in tabelul 6.5:
Tabelul 6.5 Nivel de complexitate
Analiza ergonomica a postului P30,din punct de vedere al complexitatii se face pe baza fisei COMPLEXITATE, fisa in care se centralizeaza toate demeritele acordate.Fisa COMPLEXITATE pentru P30 este prezentata in figura 6.5.1:
Figura 6.5.1 Fisa COMPLEXITATE
6.6 Nivelul posturii si efortului
Desi nici nivelul regularitatii nici cel al complexitatii nu este unul ideal postul de lucru P30 se situeaza foarte aproape de tinta de zona unui post de lucru perfect. Nivelurile stabilite anterior se trec intr-o fisa de analiza ergonomica a postului P30.Fisa de analiza ergonomica a postului de lucru P30 este prezentat in figura 6.6:
Figura 6.6 Fisa analiza ergonomica
PARTEA a-III-a – CONCLUZII PRIVIND REZULTATELE OBȚINUTE ȘI CONTRIBUȚII PERSONALE
CAP. 7 CONCLUZII
Pe parcursul stagiului am analizat și am îmbunătățit sistemul ergonomic, din cadrul companiei SC.AUTOMOBILE DACIA.SA . In urma analizei ergonomice pe care am facut-o posturilor de lucru P10 si P30 se poate face o comparatie a rezultatelor obtinute.
a)din punct de vedere al constrangerilor fizice
In figura 7.1 sunt prezentate in acelasi tabel nivelurile posturii si efortului:
Figura 7.1 Nivelul posturii si efortului
Se observa ca postul 10 este situat exact in zona obiectiv,zona care reprezinta un post de lucru optim,ideal.Din punct de vedere al posturii ambele posturi stau foarte bine dar departarea fata de zona obiectiv a postului 30 se datoreaza efortului existent.Ca si concluzie operatorii din aceste posturi de lucru isi desfasoara activitatea in conditii bune fara a fi solicitati forte mult.
b)din punct de vedere al constrangerilor cognitive
In figura 7.2 sunt prezentate nivelurile regularitatii si complexitatii:
Figura 7.2 Nivelul regularitatii si complexitatii
Se observa ca ambele posturi supuse analizei au un nivel optim de regularitate si complexitate.Dar trebuie mentionat faptul ca desi au acelasi nivel de regularitate si complexitate zonele solicitate ale corpului,tabelul 7.3,pot fi si diferite si anume:
Figura 7.3 Zone solicitate
In continuare voi prezenta in tabelul 7.4 si 7.5 criteriile ce tin de natura exigentelor cognitive care au un demerit mai mare sau egal cu 3:
a)regularitate
Figura 7.4 Criterii cu demerit ≥ 3
b)complexitate
Figura 7.5 Criterii cu demerit ≥ 3
CAP 8. CONTRIBUȚII PERSONALE
Proiectul de diplomă cu titlul Analiza ergonomica a postului de lucru s-a desfășurat pe parcursul stagiului în compania SC. AUTOMOBILE DACIA.SA din cadrul departamentului Securitate și Condiții de Munca.
Contribuțiile mele în cadrul dezvoltării proiectului de diplomă:
In linia de montaj motor nu se asambleaza doar motorul k7,care este motorul pe benzina,ci si motorul F8Q care este motorul pe motorina.Deci linia de montaj motor are o diversitate.In postul de lucru P10 se executa,printre altele,gravarea carerului cilindrilor.In momentul gravarii carterul sta pe o paleta din material plastic foarte dur,la randul ei paleta stand pe rolgang.
Avand diferite motoare de asamblat ele au carterul diferit,adica carterul pentru motor k7 este diferit fata de cel pentru motor F8Q.Cand in postul de lucru se graveaza carter pentru motor k7 paletele pentru carterul motor F8Q sunt asezate pe jos,figura 12,undeva in spatele operatorului.Aceasta situatie este valabila si invers cand sunt utilizate cele pentru F8Q,cele pentru k7 sunt asezate pe jos.Deci aceasta problema trebuie rezolvata intr-un anume mod.
INAINTE
Figura 8.1 Paleta motor
Ideea de ameliorare este aceea de a monta un suport pentru a fixa aceste palete.Acest suport este pozitionat sub rolgang deoarece astfel paletele sunt la indemana operatorilor.Sub rolgang fiind o zona libera nu incurca cu nimic operatorul,din contra il ajuta.In suport vor fi montate paletele care nu sunt utilizate in acel moment (figura 8.2):
DUPA
Figura 8.2 Suport paleta motor
In timp ce arborele este “citit” operatorul are de realizat alte operatii.Postul de lucru are la nivelul cotului o placa de centrare pe care operatorul o ridica cu mana si o aseaza pe carterul cilindrilor.Placa are in jur de 1.5 kg deci nu este o greutate mare de aceea operatorul o poate ridica la fiecare ciclu de operatii.
Placa sta pe un suport sau mai bine zis pe 2 brate sudate de raftul cu semicuzineti.Suportul este in partea stanga a operatorului.Pozitia lui nu este una foarte buna deoarece operatorul se intinde putin sa ajunga la ea.O ideea de imbunatatire a organizarii acestui post este aceea de a muta suportul in partea dreapta a operatorului,pe o traversa a raftului cu semicuzineti.In figura 8.3 se observa pozitia actuala a suportului si pozitia unei eventuale puneri in practica a acestei idei de ameliorare:
Figura 8.3 Pozitia placii de centrare
Dupa ce monteaza semicuzinetii superiori operatorul se intoarce la dispozitivul de citire arbori si ridica cu mana libera arborele pozitionandu-l pe carterul cilindrilor.Distanta in care operatorul trebuie sa tina in maini arborele este una minima.Aproximativ 0.5 m,deoarece postul fiind bine organizat dispozitivul de citire arbori este exact langa operator.
In acest moment operatorul trebuie sa monteze cuzinetii axiali.Din raftul care se afla exact in fata acestuia el trebuie sa stie din ce zona sa-i ia.Din informatiile primite de la postul de lucru P10,de la dispozitivul de citire arbori,calculatorul stie ce cuzineti trebuie montati pe motorul respectiv.Fiecare zona a raftului are un bec verde.
Operatorul stie astfel de unde sa ia cuzinetii.Deci postul este foarte bine organizat si din acest punct de vedere.Dupa ce a luat dintr-o zona becul verde se stinge si se aprinde in zona urmatoare.Procedeul este unul bine pus la punct si avantajul lui este faptul ca este foarte rapid.Astfel operatorului nu i se da voie sa greseasca.Acest ultim aspect dovedeste o organizare foarte buna.
Bibliografie
[1] Bucur V. Elemente de ergonomie si estetica industriala; Ed. “Lucian Blaga” Sibiu 2004
[2] Grădinaru P., Grădinaru D., Economia și organizarea ergonomică a muncii : Tratare interdisciplinară cu aplicații în procesele de producție și de transporturi, Editura Universității din Pitești, 2005
[3] Monique Noulin, Ergonomie, Ed. Octares, 2002
[4] Ergonomie en Production – Principales Spécifications Destinées à l’ingénierie et la Fabrication – versiunea 3 – 2004
[5] Guide d’utilisation –Versiunea 3 Renault pour les activités répétitives Préconisations Ergonomiques en secteur TERTIAIRE METHODE D’ANALYSE ERGONOMIQUE – GUIDE D’UTILISATION – versiunea 3 RENAULT
[6] Burloiu, P. – 1997 – Managementul resurselor umane – Tratare globală interdisciplinară. Ed. Lumina Lex, București
[7] Granjean, E. – 1972 – Principii de ergonomie. Editura Stiintifica, Bucuresti;
[8] Iurcu, M.; Iurcu, E., V. – 2007 – Tratat de ergonomie. Managementul resurselor umane. Editura Bibliotheca, Targoviste
[9] Enache, I – 1999 – Organizarea ergonomică a muncii în birou. Editura Univ. București, București;
[10] Purdea, D. – 1994 – Ergonomie și studiul muncii. Ed. Daco-Press, Cluj-Napoca
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Domeniul INGINERIE ȘI MANAGEMENT [304266] (ID: 304266)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.