Domeniul: GEOMORFOLOGIE ȘI CARTOGRAFIE CU ELEMENTE DE CADASTRU Programul de studii: ZI _ DINAMICA VERSANȚILOR UTILIZÂND TEHNICI G.I.S. PE V ALEA… [611207]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Geografie

LUCRAR E DE DIZERTAȚIE

Îndrumător științific:

Prof. Dr. NEDELEA ALEXANDRU

Absolvent: [anonimizat]‒ MARIA

BUCUREȘTI
2017

UNIVERSITATEA DIN BUCUR EȘTI
Facultatea de Geografie

Domeniul: GEOMORFOLOGIE ȘI CARTOGRAFIE CU
ELEMENTE DE CADASTRU
Programul de studii: ZI _

DINAMICA VERSANȚILOR UTILIZÂND
TEHNICI G.I.S. PE V ALEA OLTULUI ÎN
SECTORUL COZI A

Îndrumător științific:

Prof. Dr. NEDELEA ALEXANDRU

Absolvent: [anonimizat]‒ MARIA

BUCUREȘTI
2017

CUPRINS:

I. Elemente introductive……. …………………………………………………………………………………… 1
1. Argumentele elaborării lucrării……………………………………… ………………………….1
2. Obiective…………………………. ……… ……………………………………. …………………….2
3. Metodele și mijloace de cercetare utilizate………………………………… …..2
a) Metoda analizei și sintezei…………………………………………………………… 2
b) Metoda analizei hărțil or topografice, satelitare,
aerofotogramelor și ortofotoplanurilor…………………………… …….2
c) Metoda morfografică …………………………………………… ….….3
d) Metoda morfometrică……………………………………………… …..3
II. Caracteristicile fizico‒ geografice ale zonei studiate…………………………… ….….3
1. Poziția geograf ică și localizarea arealului……………………………… ….…..4
2. Raportarea matematică…………………………………………………. ………………………..6
3. Localizarea administrativ – teritorială……………………………………. ……………… ….6
III. Metodologie……………………………………………………………………………6
1. Baze de date utilizate…………………………………………………………..6
2. Baze de date rezultate……………………………………………………….….6
IV. Etapele de lucru…………………………………………………………………………7
1. Etapa de documentare și cercetare pe teren…………………. …………………… ………7
2. Etapa de utilizare și colectare a datelor spațiale……………………………….8
3. Etapa de lucru în GIS………………………………………………………..…8
V. Geologie……………………………………………………………………………………….. ……………. ….8
VI. Caracteristici climatice……………………………………………………………………… ……………..9
1. Regimul termic…………………………………………………………. ……………………….. ..9
2. Precipitații………………………………………………………………………………………. ……9
3. Vânturile………………………………………………………………………………………… …..10
VII. Hidrografie….. ………………………………………………………………………………………….. …….11
1. Râul Olt…………………………………………………………………………………………. ……11
2. Pârâul Băiașul…….. ……………………………………………………………………………. …11
3. Pârâul Lotrișor……………………………………………………………………………….. …….12
VIII. Caractristici bioedafice………………… ……………………………………………………………… ….13
1. Vegetație………………………………………………………………………………… ………. .13
2. Faună……………………………………………….. …………………………………….. ………14

3. Soluri…………………………………………………………………………………… …………. 18
IX. Modul de evoluție a văii Oltului………………………………………….. …………………… ………18
X. Realizarea hartilor utilizate in prezentul studiu…………………………………………… ………19
1. Etapa l……………………………………………………………………………………….. …….. ……..19
2. Etapa a ll a………………………………………………………………………………………………… 32
3. Etapa a lll a…………………………………………………………………………………….. …………39
Xl. Rezultate ……………………………………………………………………………………………….. ……..40
Xll. Concluzii……………………………………………………………………………. ………………….. ……..40
Bibliografie…………………………………………………………………………… ………………………..41

1

Dinamica versanților utilizând tehnici G.I.S. pe valea Oltului în
secto rul Cozia

I. Elemente introductive
1. Argumentele elaborării lucrării
Pentru elaborarea lucrării de față am acordat o atenție deosebită părții fizico –
geografice, mai concret geomorfologiei, deoarece sunt de părere că pentru a înțelege proce sele și
fenomenele actuale trebuie analizată evoluția și dinamica acestora în timp.
Ca studiu efectuat de mine să aibă un conținut cât mai complex și veridic am
analizat numeroase ortofotoplanuri din perioade diferite de timp, imagini satelitare, am util izat
informații din diverse domenii, precum: geologie, hidrologie, climatologie, biogeografie,
pedologie.
Astfel, am analizat dinamica versanților din zona montană de -a lungul văii Oltului
la nord de Parcul Național Cozia și în partea nordică a acestuia.
Dacă inițial am pornit de la baza fizico -geografică, mai departe am dorit să aprofundez
partea de studiu a relieflui, procesele geomorfologice, formele de relief existente și modul în care
evoluează relieful montan.
Am redactat această lucrare de diserta ție ȋn cadrul Universității din București, respectiv
Facultatea de Geografie, specializarea Geomorfologie și Cartografie cu Elemente de Cadastru,
prin prisma informțiilor colectate și specificate ȋn bibliografie, observațiilor și interpretărilor
imaginilor satelitare, hărții topografice, ortofotoplanurilor, etc. Specific și faptul că unele
informații au fost preluate din materiale obținute de la institudii de specialitate, precum Institutul
de Geografie, Institutul de Geologie, Biblioteca Națională etc..
Ȋn elaborarea tezei am fost ȋndrumată constant de domnul profesor universitar Nedelea
Alexandru, căruia țin să ȋi mulțumesc, ȋn mod special, că mi -a acceptat propunerea de a -mi fi
profesor ȋndrumător, fapt ce mă face să mă simt mândră că pot colabora cu un geograf de
calibrul dumnealui.
În zilele noastre, softurile GIS sunt cele mai utilizate în realizarea hărților, deoarece
prezintă foarte multe avantaje, și în plus vin cu o multitudine de posibilități, com parativ cu
vechile tehnici de cartografiere manual ă. Softurile GIS dau posibilitatea utilizatorului de a realiza
o mulțime de operațiuni, precum interpolări, calcule cu layere, se pot realiza corecturi, o serie de
intervenții atunci când în arealul analizat se produc schimbări sau modificări. De asemenea se
pot realiza legături între baze de date și partea grafică, hărți ce determină raportul cauză -efect

2
printr -o serie de corelații, precum: între geologie și utilizarea terenurilor, între densitatea
fragmentării reliefului și adâncimea fragmentării relieful ui, între geodeclivitate și expoziția
versanților, între hipsometrie și procese geomorfologice și așa mai departe.
2. Obiective
Ȋnainte de elaborarea studiului propriu -zis, voi ȋncerca să stabilesc o serie de obiective,
care vor reprezenta practic scheletu l tezei, pe care le voi urmării de -a lungul lucrării. Cele mai
importante obiective sunt ȋn primul rand, stăpânirea cunoștințelor cu privire la caracteristicile
generale ale văii Oltului în partea nordică a Parcului Național Cozia. Ȋn al doilea rând, voi urmări
identificarea caracteristicilor de natură geologică, hidrologică, morfografică, morfometrică din
arealul vâlcean anaizat. Ȋn al treilea rând, voi urmării modul în care a evoluat relieful montan din
acest colț de țară. În al patrulea rând, prin supra punerea mai multor straturi tematice, realizarea
unor operații matematice cu diferite layere sau modele numerice altitudinale, realizarea unei
legături între bazele de date și partea grafică, voi realiza hărți ce determină corelații între
geologie și util izarea terenului, între pantă și expoziția versanților, între densitatea fragmentării
reliefului și adâncimea fragmentării reliefului, între hipsometrie și anumite procese, sau între
toate acestea.
3. Metodele și mijloace de cercetare utilizate
Pentru ca lu crarea să dețină o bază știintifică veridică, a fost necesară utilizarea mai
multor metode specifice de cercetare. Cele mai importante dintre acestea sunt:
a) Metoda analizei și sintezei
Prin intermediul acestei metode am colectat informațiile și datele, pl ecând de la
referințe cu caracter general, care m -au determinat sa aprofundez cât mai mult, pentru a percepe
corect modul ȋn care a evoluat spațiul montan din această zonă Cu ajutorul acestei metode am
reusit să deslușesc felul ȋn care diverse fenomene și procese au acționat asupra reliefului,
determinând dinamica reliefului montan, putându -le ierarhiza și localiza ȋn regiune.
b) Metoda analizei hărților topografice, satelitare, aerofotogramelor și
ortofotoplanurilor
Această metodă a fost abordată ȋn mod sp ecial ȋn prima parte a lucrării pentru a
studia relieful și formele specifice, pentru a constata modul ȋn care acesta a evoluat ȋn timp. Am
analizat ortofotoplanul cu scara 1:5.000, unde arealul analizat se află pe planșa 3.

3

Fig.1 : Localizarea județulu i din care face parte arealul studiat ȋn cadrul României ( sursa:
http://www.ancpi.ro/static/cadru.html )
S-au utilizat hărți topografice la scara 1:25.000 , anul 1982 , hărți topografice la scara
1:100.000 , anul 1997 , harta geologică 1:50.000, 1:200.000.
c) Metoda morfografică
A fost pusa ȋn practică prin utilizarea hărții topografice 1:100.000, a imaginilor
satelitare, aerofotogramelor prin care am examinat dinamica versanților din acest spațiu montan
ai Ca rpaților Meridionali.
d) Metoda morfometrică
Am utilizat -o consultând hărțile topografice, ortofotoplanurile, imaginile satelitare,
pentru a stabili gradul de fragmentare al reliefului, densitatea fragmentării reliefului, gradul de
ȋnclinare al reliefului( pantele/ geodeclivitatea).
II. Caracteristicile fizico‒ geografice ale zonei studiate
Cunoașterea reperelor de ordin fizico -geografic este extrem de importantă pentru
ȋnțelegerea elementelor ce țin de calitatea mediului natural, condițiile naturale, element e de
favorabilitate sau restrictivitate, relief.
1. Poziția geografică și localizarea arealului
Arealul studiat în prezenta lucrare de disertație se încadrează în Carpații Meridionali, deci
într-o zona montană, în partea centrală a României.

4
Județul Vâlcea se situează în partea central -sud-vestică a României. La nord se
învecinează cu județul Sibiu, la vest cu județul Gorj, la sud cu județul Olt, la sud -vest cu județul
Dolj și la est cu județul Argeș.
Arealul luat în studiu se află în județul Vâlcea, de -a lungul văii Oltului, îndeosebi pe
partea stângă a acestuia. Urmărind harta de pe Google Maps, se observă faptul că acest areal se
suprapune în mare parte într -o zonă de parc național, și anume porțiunea nordică a Parcului
Național Cozia. Așadar, cea mai m are parte a acestei zone este o arie protejată de lege, unde se
conservă elementele naturale, fauna și flora, dar și peisajele.

Fig.2 : Harta topografică 3D a arealului studiat
Arealul studiat se desfășoară în totalitate în județul Vâlcea, mai exact în partea sud -estică
se suprapune peste Munții Coziei, in partea vestică sunt Munții Lotrului, La est și nord est se
întinde peste Munții Făgăraș. În partea central -vestică se desfășoară defileul Oltului, pe direcția
nord-sud, la nord de Munții Coziei se află Depresiunea Loviștei.

5

Fig.3 : Localizarea arealului studiat
(https://www.google.ro/maps/place/Muntele+Cozia/@45.380118,24.2976456,8637m/data=!3m1!1e3!4m
5!3m4!1s0x474d19140bc02f6f:0x3ebb33434754664b!8m2!3d45.3166667!4d24.3333333 )

Fig.4 : Localizarea arealului studiat pe harta fizică ( http://www.geotutorials.ro/atlas –
geografic/harti -romania/ )

6
2. Raportarea matematică
Prin cunoașterea coordonatelor matematice se poate deduce ȋn prima instanță tipul
de climă și caracteristicile ac esteia, legătura și influența asupra elementelor fizico -geografice.
Din punct de vedere al raportării la sistemul de coordonate matematice, prezenta lucrare
analizează porțiunea situată de la intersecția paralelei de 45°04″N, cu meridianul de 24°18′02″E .
3. Localizare administrativ‒ teritorială
Din punct de vedere administrativ -teritorial, acest segment al Munților Meridionali
face parte ȋn totalitate din județul Vâlcea, mai exact ȋn partea centrală a acestuia.
La vest județul vecin este Gorj, la nord -vest se învecinează cu județele Hunedoara
și Alba, la nord cu județul Sibiu, la est județul Argeș, iar la sud județele Olt și Dolj.
De la nord la sud, valea Oltului luată în studiu în lucrarea prezentă e întinde între
localitățile: Câineni, Greblești, Priloage, Balota, Racovița, Tuțuleni, Copăceni, Călinești,
Drăgănești, Proieni, C orbu, Golotreni.
III. Metodologie
Bazele de date: sunt utile pentru faptul c ă presupun punctul de plecare al studiului de față,
dar ș i o finalitate a proiectului.
1. Bazele de date utilizate
Pentru elaborarea a cestui studiu am pornit prin colectarea unei serii de date de natură
geografică din care am încercat să extrag părțile importante și necesare pentru analiză .
Baza de date s -a realizat într -o perioadă lungă de timp datorită faptului că există foarte
puține, spre deloc date digitale pe teren . Am utilizat, pentru crearea hărților, în primul rând harta
topografică 1:25.000 din anul 1982, hărț i topografice 1:100.000 e tc, materiale ce m -au ajutat să
identific și să vectorizez maj oritatea proceselor de natură geomorfologică .
2. Bazele de dat e rezultate
În primul râ nd, datele vectoriale, reprezentate prin strate de tip punct, localitățile. Pe de
altă parte strate de tip linie, respectiv curbele de nivel, procese geomorfologice și rețeaua
hdrografică . Strate de tip poligon, respectiv procesele geomorfologice, geologia, solurile,
utilizarea terenurilo r prin care sunt redate suprafeț ele elementelor de pe teren, care sunt studiate.
Nu este de ignorat nici fapt ul că bazele de date vectoriale sunt necesare pentru a realiza mai
departe baze le de date de tip raster.
În al doilea râ nd, datele de tip raster , sunt cele mai utile și cele mai utilizate î n programele
de tip G.I.S. . Aceste date sunt compuse din pixeli de tip linii sau coloane, cu coordona te
latitudinale, longitudinale ș i altitudinale.

7
În al treilea rand, datele de tip atribut , caracterizează datele de tip vectoriale, dar ș i pe cel e
de tip raster, de unde rezultă o bază de date care se po ate reprezenta ș i sub aspectul unor tabele,
denumite tabele de atribute.
Pe de altă parte există ș i metadate, referitoare la datele din trecut.
În elaborarea prezentului proiect am utilizat diverse metode de cercetare, precum metoda
observației hărț ilor topografice, ortofotoplanurilor, aerofot ogramelor etc, metoda de analiză
morfografică și morfometrică a arealului, metoda cartografică și grafică prin car e sunt extrase
date vectoriale și sunt prelucrate în date raster, metoda identifică rii fenomenelor, obiectelor și
proceselor, metoda interpretării suportului carto grafic ș i altele.
IV. Etapele de lucru
Principalele etape utiliate pentr u elaborarea proiectului de față constau în prima fază î n
etapele de cercetare bibliografică ș i cercetare pe teren, urmate de eta pele de colectare a datelor
spațiale, apoi etape de lucru utilizând G.I.S. și nu în ultimul râ nd etapele de laborator.
1. Etapa de documentare și cercetare pe teren
În această etapă am început colectarea ș i consultarea de mate riale bibliografice prin care
să se întemeieze baza, partea generală de cercetare. Î n domeniul geografiei am indentificat
numeroase lucrări ș tiințifice î n bazin ul hidrografic al Oltului, dar și despre judetul Vâlcea. Am
consultat atât materiale scrise, dar și cartografice din această parte a ță rii, pentru formarea unei
idei generale.
Cercetarea pe teren este foarte importantă , poate cea mai importantă etapă pentru
observarea realității de pe teren în mod direct. Urmărirea ș i identificarea proces elor
geomorfologice ce se desfășoara aici, eventualele alunecări de ter en din spațiile mai slab
împădurite, eventualele prabușiri, dar ș i altele sunt ex prem de important de cunoscut. Î n lungul
albiei Oltului s -au observat năruiri și prăbuș iri.
Tot în această etapă s -a realizat și baza de date utilizată pentru analiza arealului, dar ș i
elaborarea unui plan de studiu.

8

Fig.5.: Procese gravitaționale în lungul vă ii Oltului la vest de localitatea Drăganeș ti(Olt)
(Google Maps)
2. Etapa de utilizare și colectare a datelor spaț iale
Am utilizat și colectat o serie de dat e și informații disponibile, însă însoț ite de numeroase
analize, observaț ii, dar și imagini ș i fotografii din arealul cu pricina.
3. Etapa de lucru î n G.I.S.
Prin intermediul acestei metode, după achiziționarea datelor de natură geospațială, se pot
realiza numeroase și diverse hărț i: primare, de localizare, geologice, d e expoziție a versanților, a
pantelor, a fragmentă rii reliefului etc.
Drept soft, pentru obținerea părț ii grafice a proiectului, am utilizat ArcGis 10.2, cu
comp onentele sale :ArcMap, ArcScene ș i ArcCatalog, prin ut ilizarea datelor de tip vector ș i
raster.
V. Geologia arealului studiat
Din punct de vedere a l litologiei, zona studiată este una destul de complexă, fiind
compusă din șisturi cristaline în Masivul Cozia , îndeosebi din gnaisul ocular sau gnaisul de
Cozia, cu pante de 50-70°, asupra căruia au acționat de-a lungul timpului intense procese de
dezagregare care au determinat apariția unei game largi de forme de relief și microrelief precum:
abrupturi, turnuri, creste, hornu ri, pinteni, ace, stânci (http://www.cozia.ro/PMCozia.pdf ).
Formațiuni sedimentare sunt identificate printr -o fâșie cu orientare vest-est,
de-o parte și de alta a râului Olt.
Formațiunile s edimentare din această zonă montană s -au depus în mai multe etape
în paleozoicul inferior până în cretacicul superior, cele mai vechi fiind identificate în

9
Depresiunea Loviștei, în cadrul cărora sedimentarea puternică a început in paleogen ( Pop, I.,
1971).
VI. Caracteristici climatice
Datorită localizării ȋn partea centrală a țării și într -o zona montană va determina
instalarea unui climat tipic. Astfel, regimul climatic este specific de munte, caracteristic munților
joși cu etajarea parametrilor climatici în funție de altitudine. Culoarul râului Olt are o influență
importantă, favorizând pătrunderea aerului mai cald dinspre sud, asociat cu o insolație mai mare,
influența fiind ceea de creare a unui topoclimat mai uscat si ceva mai arid in sudul arealului,
comparativ cu cele nordice si nord -vestice aflate în calea maselor de aer mai umede și mai reci.
Clima este în general mai blândă și mai caldă comparativ cu restul Carpaților
Meridionali.
1. Regimul termic
Temperaturile aerului, ȋn trecut, cât și ȋn prezent, a u fost influențate de mai mulți
factori, printre care: asezarea geografică ȋn zona temperată, pe paralela de 45°04″N, ceea ce se
reflectă ȋn formarea anotimpurilor, cu regim termic ce variază de -a lungul unui an. Un al doilea
factor este omogenitatea terit oriului din punct de vedere morfologic, prezența reliefului
accidentat, montan, depresiunilor, văilor, pădurilor, lacurilor, râurilor, care ȋmpiedică influențele
climatice majore.
Temperatura medie anuala este de + 10 grade Celsius pe Valea Oltului, și de – 3 grade
Celsius la altitudini de peste 1500 m. (N. C. Popescu, D. Călin, 1987 ).
Temperatura medie anuală este de + 3,3° C.
Odată ce altitudinea scade, temperatura crește și precipitațiile scad, înregistrându -se
valori medii anuale de +10° C și respectiv 700 mm în zona Defileului Oltului. În cadrul
defileului Oltului, în depresiunea Loviștei clima este foarte asemănătoare cu cea din Subcarpați,
caracterizată prin veri scurte și cu rare inversiuni de temperatură. Amplitudinea termică în
Masivul Cozia nu es te mare – 19.7° C, aspect care denotă un regim termic moderat
(http://www.cozia.ro/PMCozia.pdf ).
2. Precipitații
Regimul precipitațiilor din spațiul montan vâlcean este strâns legat de poziția geografică
ȋn cadr ul țării și de relieful înalt, astfel precipitațiile cresc odată cu altitudinea, și variază între
1000 -1100 mm/an în zonele mai î nalte, chiar și 1200 mm/an pe Vârful Cozia, la 717 mm/an în
defileul Oltului și în depresiuni (N. C. Popescu, D. Călin, 1987, http://apmvl.anpm.ro/ -/-arii-
protejate -de-nivel -national -in-judetul -valcea ).
Media precipitațiilor din acest colț de țară este de aproximativ 1000 -1015 mm/an.

10

Fig.6: Cantitatea medie de precipitații din luna septembrie din intervalul 1961 -1990 (
http://www.geo -spatial.org/galerii/?c=gal_meteorologice&p=988 )
Consultând harta pluviometrică a med iei lunii septembrie din intervalul 1961‒ 1990,
este evident faptul că porțiunea montană cu pricina se află în categoria regiunilor cu preipitații
ănsemnate cantitativ, respectiv între 50 – 70 mm.
Din punct de vedere al precipitațiilor solide, zăpadă se m enține, în funcție de altitudine
și expoziția versanțilorîn jur de 60 -120 zile anual ( N. C. Popescu, D. Călin, 1987 ).
În cursul unui an regimul pluviometric este unul destul de echilibrat. Cele mai
însemnate cantități de precipitații se înregistrează în lu nile mai, iunie și iulie, dar și luna
noiembrie, lunile ianuarie,februarie, martie, octombrie și decembrie fiind cele mai sărace în
precipitații, perioadele de secetă fiind aproape inexistente, iar ploile torențiale au un caracter
scăzut ( http://www.cozia.ro/PMCozia.pdf ).
3. Vânturile
Circulația maselor de aer este influențată de Valea Oltului și de o serie de văi care
brăzdează radiar masivul, astfel, aerul mai cald din sud pătrunde mai ușor spre înălțimi, iar
versanții sudici expuși la soare se încălzesc mai puternic, favorizând instalația vegetației
termofile.
În depresiunea Loviștei circulația maselor de aer se caracterizează prin advecții de
aer temperat -oceanic venite din vest, îndeosebi în anotimpul cald, p ătrunderea aerului temperat –

11
continentat din est, în special iarna, iar din sud și sud -vest mase de aer tropical (N. C. Popescu,
D. Călin, 1987 ).
Vânturile dominante sunt cele din nord și nord -vest, mai puțin cele din sud, sud -vest, cu
viteze mici primăvar a și cu o intensitate ceva mai mare toamna. În anotimpul rece s -au
înregistrat viteze ale vântului ce depășeau 3m/s de -a lungul defileului râului Olt (
http://www.drumetiimontane.ro/arii -naturale -protejate/judetul -valcea/parcul -national –
cozia/clima , http://www.carpati.org/ghid_montan/muntii/cozia -16/clima/ ,
http://www.cozia.ro/ PMCozia.pdf).
VII. Hidrografie
1. Râul Olt
După I. Buta bazinul hidrografic al Oltului, după clasificarea văilor în concepția
Horton -Strahler se încadrează bazinelor de ordinul V, atât după mărime, cât și după gradul de
evoluție, raporturi cu litologia etc.
Defileul Oltului este cea mai lungă val e de acest tip din țara noastră și străbate 47
de kilometri printre Munții Meridionali, între localitatea Turnu Roșu la nord si pană la la sud de
Masivul Cozia. De mai bine de 2000 de ani Oltul se strecoară printre Munții Lotrului și
Căpățânii la vest, Mun ții Făgăraș și Cozia la est. Arealul analizat face parte din sectorul central
al defileului Oltului, desfălurat între localitățile Câineni și Brezoi (
http://arhiepiscopiar amnicului.ro/obiective -turistice/defileul -oltului ).
Analizând harta topografică am constatat că Oltul are un număr însemnat de
afluenți, dar am identificat și lacuri de acumulare cu rol de regularizare a debitului râului,
precum Lacul Cornetu.
2. Pârâul Băi așul
Afluent al Oltului, situat pe partea stângă a cursului acestuia, confluența cu Oltul se
realizează în apropiere de Mănăstirea Cornetu. Are o lungime de 17 km și un bazin hidrografic
ce ocupă 89 de kmp (https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_B%C4%83ia%C8%99u ).
Pârâul Băiașul drenează versanții nordici si nord -estici ai Masivului Cozia.

12

Fig.7 : Bazinul hidrografic al râului Băiașul
(https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Harta_3D_pentru_Bazinul_hidrografic_al_Raului_B
oia,_afluent_al_Oltului.jpg )
3. Pârâul Lotrișor
Afluent al Oltului pe partea stângă a a cestuia, cu punct de vărsare la Călinești, cu
cascada omonimă.
Alte râuri: Călinești, Ștogul, Sec, Boia, Urie, Păușa, Lacul Cornetu, Balta Proieni.

13

Fig.8 : Bazinul hidrografic al râurilor Robești și Uria
(https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Harta_3 D_pentru_Bazinul_hidrografic_al_Raului_Boia,_aflu
ent_al_Oltului.jpg)
VIII. Caracteristici bioedafice
1. Vegetație
Porțiunea sudică a arealului se suprapune peste Parcul Național Cozia, cu o floră
deosebită. Acesta s -a propus a fi numit Parc Național încă din anul 1966, însă a obținut această
titulatură abia în anul 2003.
Parcul Național Cozia se întinde pe ramura sud -vestică a Munților Făgăraș, Muntele
Cozia, estul Munților Lotrului, Munții Parâng, defileul Oltului.
Profesorul Gheorghe Ploaie vorbește despre fl ora din zonă "Vege tatia include
gorunul, care urcă la aproximativ 1.200 de metri pe versantul sudic al masivului C ozia, mult
peste etajul sau obișnuit, castanul comestibil ș i un alt arbore rar, o sp ecie de pin, ground pine,
unic în Româ nia, un relict glaci ar, care nu are traducere în limba romană ".
„Muntele Cozia este fascinant prin modul de dispunere a vegetației, deoarece pe un
versant are vegetație mediteraneeană, pe alt versant vegetație euroasiatică, chiar dacă pe creste
ninge, la poalele versanților poate fi salcâmul înflorit ”, spune profesorul Gheorghe Ploaie .
Munții Coziei sunt îmbrăcați în proporție de aproximativ 95% de păduri, etajate în
funcție de altitudine după cum urmează: între 300 – 1667 m, constituite în proporție de 57% de
fag, 14% de go run, 18% molid, 11% alte specii, precum: carpen, cireș, tei, mojdrean. Pe versanții

14
sudici este prezent gorunul la cea mai mare altitudine din țară, de la 1350 de metri, până aproape
de molidișuri.
De-a lungul defileului Oltului au fost identtificate spec ii de brad și fag la altitudini
foarte joase, de 300 -400 de metri.
Specii ocrotite de lege din Parcul Național Cozia: Floarea de colț ( Leontropodium
alpinum), Crinul galben de pădure ( Lilium jankae), Orhideea ( Orhis mario), Laleaua pestriță (
Fritillar ia meleagris), Dediței ( Pulsatilla montana ), Trandafirul de Cozia ( Rosa cozae ).

Fig. 9: Lilium jankae (http://josette -puyo.magix.net/all -albums/!/oa/6866098 -92026850/)

Fig.10 : Fritillaria meleagris ( http://worldoffloweringplants.com/fritillaria -melea gris-snakes –
head/

15
Alte specii de plante: gorun ( Quercus petraea), Fagus taurina, molid ( Picea
excelsa ), Juniperus communis, Vaccinium vitis -idaea, Măceșul Coziei ( Rosa Coziae ), Daphne
blagayana, Iris ruthenica, Festuca supina, Alyssum murale, Primula columnae (Gh. Ploaie,
2004 , Gh. Ploaie, 1999, Gh. Ploaie, 2011 ).
2. Fauna
Parcul Național Cozia este populat de mamifere precum: ursul brun ( Ursus arctos ),
lupul ( Canis lupus ), râsul ( Lynx lynx ), căpriorul ( Capreolus capreolus ) , cerbul carpatin, capra
neagră ( Rupicapra rupicapra ), jderi, mistreți, pisica sălbatică, vipere: vipera cu corn ( Vipera
ammodythes ) și vipera berus, scorpionul mic sau subcarpatic ( Euscorpius carpathycus ), specie
termofilă, de origine mediteraneeană, fluturele ochi de păun ( Saturnia pyril ).

16

Fig.11 : Ursus arctos ( https://www.zoochat.com/community/media/european -brown -bear-ursus –
arctos -arctos.224001/ )

Fig.12 : Rupic apra rupicapra (http://tolweb.org/Rupicapra/5109)

17

Din punct de vedere avifaunistic, Valea Oltului din acest colț de țară face parte din
culoarul de migrație ce face legătura între Europa Centrală și Marea Egee. Numeroasele lacuri de
acumulare de aici favorizează iernarea speciilor de păsări de -a lungul anotimpului rece.

Fig.13 : Ciconia ciconia (http://bir ds.nature4stock.com/?page_id=572)
Defileul Oltului este un adevărat coridor ecologic pentru migrația păsărilor precum:
Cocoșar ( Turdus pilaris ), Barza albă ( Ciconia ciconia ), rațe sălbatice ( Anas platyrhynchos) .
Specii de animale central -europene : Sciurus vulgaris, Erinaceus europaeus , specii
europene: Martes martes, Mustella nivalis, Mustella Putorius, Cervus elaphos, Capreolus
capreolus, Garrulus glendarius , specii euroasiatice: Sus scropha , Lynx lynx, Turdus merla ,
specii subalpine: cocoșul de munt e (Tetrao urogallus ) și ortopterul (Odonthopodissima
carpathica) , specii mediteraneene: ortropterele – Platycleis vitata , Calliptamus italicus ,
miriapodele – Scutigera coleoptralta , Eupolybroptus transilvanicus ; scorpionul ( Euscorpius
carpathicus ), vipera c u corn ( Vipera ammodytes ) (V. Berbece, 1973 , Ion Soare și colab, 2010,
Gheorghe Ploaie, 2004, Gheorghe Ploaie, 2011, https://turism.bzi.ro/valcea -parcuri -nationale -cu-
fauna -si-vegetatie -unica -in-masivele -cozia -si-buila -vanturarita -galerie -foto-27346 ,
https://www.usabtm.ro/utili zatori/universitate/file/2014/events/cozia.pdf ).
3. Solurile
Datorită faptului că sunt predominanți munții medii ca altitudine se observă și o
distribuție etajată a solurilor, astfel, porțiunea superioară a munților este ocupată de spodosoluri,
pe când spre poalele versanților predomină cambisolurile, precum cele b run acide pe versantul
vestic și estic al Masivului Cozia, iar pe partea dreaptă a văii Oltului și pe latura nordică a
versanților Masivului Cozia solurile brun acide sunt în alternanță cu litosolurile.

18
IX. Modul de evoluție a văii Oltului
Emmanuel De Marto nne, Petre Coteț și Grigore Posea au emis o teorie conform
căreia valea Oltului în aceasta parte a țării s -a format prin antecenență, luând naștere la sfârșitul
pliocenului „ printr -o captare dinspre sud (prin intermediul Lotrului) ca urmare a accentuării
mișcărilor negative din partea de sud a depresiunii Getice și a celor de înălțare a Bazinului
Transilvaniei” (Emm. De Martonne, 1907). Aceste mișcări au dus la o adâncire a văii Oltului.
Acești autori au adus argumente și prin configurația afluenților Oltu lui, respectiv Lotru, Băiașul.
Crearea defileului Oltului în această zona montană a Carpaților Meridionali a fost
favorizată de existența depresiunii tectonice a Loviștei. Acest sector de defileu, dintre Munții
Făgăraș și râul Lotru este sculptat în roc i cristaline, mai puțin în formațiuni sedimentare
senoniene și paleogene, predominante fiind gresiile grosiere și conglomeratele ( Posea, G.,
1983).
X. Realizarea hartilor utilizate in prezentul studiu
1. Etapa l
În această etapă am elabora t primele hărți, respectiv: harta hipsometrică, harta
expoziției versanților, harta energiei de relief, harta densității fragmentării reliefului, harta
geologică, harta geodeclivității, harta utilizării terenurilor și harta proceselor geomorfologice
actual e.
a) Harta hipsometrică
Hipsometria= altimetrie ; totalitatea elementelor care redau pe o hartă altitudinea
reliefului; orometrie ( Marcu F., Maneca C. ., 1986) .
Foloseste drept resurse izohipsele, iar funcțiile utilizate în ArcGis sunt: A rcToolbox ->
Spatial Analyst Tools -> Interpolation -> Topo to Raster, astfel rezultând modelul numeric al
reliefului prin interpolarea curbelor de nivel.
După realizarea hărții, a fost necesară o clasificare a hipsometriei în 7 clase, după cum
urme ază: dublu click pe layer -> Symbology -> Classified -> 7 classes -> Classify. Valoarea
minimă, care apare în partea dreaptă are valoarea de 290 m, iar valoarea maximă este de puțin
peste 1360 de metri.
În scopul clasificării hipsometriei în 7 clase am calculat diferența dintre altitudinea
maximă, respectiv 1360 m și cea minimă, și anume 290 m, de unde rezultă diferența de 1070 m.
În ideea obținerii a 7 intervale egale, am încercat o împartire a valorii de 1070 la 7, de
unde a rezultat aprox imativ 200m/interval. Clasele rezultate sunt: >300m, 300 -500m, 500 -700m,
700-900m, 900 -1100m, 1100 -1300m, <1300m.

19
Următorul pas este modificarea culorilor din intervalele hipsometrice, iar pentru aceasta
intram la Symbology -> Classified -> Color Ra mp, iar paleta de culori selectată va fi cea gradată
de la verde la roșu.
Apoi, am înlocuit „ values” cu „metri” pentru a putea finaliza harta.
La final, am adăugat titlul, legenda, scara și nordul geografic din secțiunea View -> Layout
View-> Insert -> Title; View -> Layout View -> Insert -> Legend; View ->Layout view -> Insert ->
Scale;
Harta hipsometrică are rolul, prin tentele de culoare utilizate, de a reda cât mai expresiv
altitudinile din zona reprezentată. Se exportă harta.

Fig.14 : Harta hipsometrică a arealului vâlcean analizat
Analizâ nd harta hipsometrică, am constatat că arealul studiat se suprapune într -un
spațiu complex din punct de vedere altitudinal, acestea variind de la 300 de metri și 1500 de
metri. În zonele de vale: a Oltului și a celorlalte râuri mai mici: Băiașul, Valea Seacă, Călinești,
Boia, altitudinile sunt cele mai reduse, acestea având sub 300 de metri. De asemenea predomină
altitudinile relativ joase cuprinse între 300 și 700 de metri, respect iv Depresiunea intramontană a

20
Loviștei și văile Oltulu i, Băiașului, Valea Seacă etc. Altitudini de 600 -1100 de metri am
identificat în partea de nord -vest a arealului, în Munții Lotrului și în nord -estul zonei, la sud de
Masivul Făgăraș. Altitudini de peste 1300 de metri am identificat în munții si tuați în partea
sudică a harții, respectiv Masivul Cozia.
Așadar relieful se dezvoltă pe verticală pe o distanța de aproximativ 1000 de metrii,
distanța dintre altitudinea maximă (1300m) și altitu dinea minimă(300m).

b) Harta energiei fragmentării reliefului
Această hartă ia naștere prin stabilirea unor caroiaje de 1kmp unde se calculează
diferența dintre altitudinea maximă și cea minimă. În acest fel putem corela adâncimea
fragmentării reliefului cu procesele de natură geomorfologică ce au loc pe teren.
În prima fază, pentru conceperea acestei hărți am vectorizat toate râurile din arealul
studiat. Am deschis tabela de atribute, am creat o nouă coloană unde am adăugat valoarea „1”
tututor râurilor, astfel -> click dreapta pe layerul „rauri” -> Open Atribute Table -> Options -> Add
field-> „frag” -> de tip „double” -> cu o precizie de 10 -> și scale „2”.
Mai departe intrăm în Arc Toolbox -> Conversion Tools -> to Raster -> Feature to
Raster -> imput „rauri” -> field „fragmt” ->output” dnsfr agm1” -> Output cell size”5”.
În continuare accesăm Arc Toolbox -> Spatial Analyst Tools -> Neighborhood -> Block
Statistics -> imput raster „ dnsfragm1” -> Output raster „dnsfragm2” -> Neighborhood ->
Rectangle -> Neighborhood Settings Height „1000 ”-> Width „1000” -> Units”map” -> Statistics
Type -> Sum.
Se creează un ascii din Arc Toolbox -> Conversion Tools -> From Raster -> Raster to
Ascii -> Imput raster „ dnsfragm2” -> Output Ascii „dnsfragm3” ->”*asc”.
Urmează transformare a ascii în raster prin Arc Toolbox -> Conversion Tools -> to
Raster -> Ascii to raster -> Imput Ascii „dnsfragm3” -> Output raster „ densit_fin”.
În continuare accesăm Arc Toolbox -> Conversion Tools -> From Raster -> Raster to
Polygon -> Imput Rast er „densit_fin” -> Output polygon features -> „densit_fin_v”.
În ultimul raster creat „ densit_fin_v” se deschide tabela de atribute -> Options -> Add
Field, cu numele” densit”, de tip „double”, precizie „ 10”, scale”2”. După ce este selectată
întreaga coloană -> Field Calculator, unde se introduce următoarea formulă: gridcode*5/1000.
Rasterul este modificat de la Symbology -> Classified -> in 3 clase -> Classify -> Break values.
Pentru ca valorile să apară pe suprafața hărții se dă du blu click pe layerul „ energ_v” ->
Labels -> Label features in this layer. Mai departe trebuie schimbată culoarea în cadrul rasterului
de la Symbology -> Classified -> Color Ramp -> iar de aici a fost aleasă banda de culori verde –
roșu.

21
Pasul următ or este de a introduce mai departe de la Insert -> Scale ->Legend ->etc.

Fig.15 : Harta energiei de relief
Analizând harta rezultată am constatat că în porțiunile unde reț eaua hidrografică este mai
densă, apa sapă în rocă, și în acest fel terenul prezintă pante mari, și este mult mai fragmentat,
comparativ cu porțiunile cu o rețea hidrografică mai slab dezvoltată, unde relieful are aspect mai
plan, cu pante mai mici, mai slab fragmentat. Se exportă harta.
Harta energiei de relief mai es te cunoscută și sub denumirea de adâncimea fragmentării
reliefului, iar în spațiul vâlcean am constatat că predomină valori cuprinse între 2 și 673 m/kmp ,
reprezentate prin culoarea verde , amplitudinea fiind destul de mare între minimă și maximă. Cele
mai mici valori , cuprinse între 2 – 200m/kmp se întalnesc în partea nordică, estică și centrală a
arealului unde sunt majoritatea răurilor de dimensiuni mari, respectiv Valea Oltului, Valea Boia,
Valea Seacă, Valea Băiașului . Valorile medii, cuprinse între 200 și 400 m/kmp , reprezentate pe
hartă prin culoarea galbenă, sunt întalnite în zonele mai înalte din vestul și partea cent ral-estică a
spațiului analizat, respectiv Munții Lotrului și partea sudică a Munților Făgăraș. Cele mai mari

22
valori ale energiei de rel ief, de peste 400, până la 673 m/kmp se regăsesc în zona montană înaltă,
în partea sudică – Masivul Cozia, prin culoarea roșie.
c) Harta densității fragmentării reliefului
Acest tip de hartă se reprezintă printr -o serie de caroiaje de 1 kmp, unde p entru fiecare
caroiaj în parte se calculează adâncimea fragmentării terenului.
Pentru elaborarea hărții adâncimii fragmentării reliefului am pornit prin adăugarea
layerului cu altitudinile, apoi am intrat în Arc Toolbox -> Spatial Analyst Tools -> Neighborhood –
> Block Statistics -> Imput Raster -> Dem -> Output raster -> „hafr1” -> Neighborhood ->
Rectangle -> Neighborhood Settings Height -> 1000 -> Statistics Type -> Range.
În continuare, din rasterul rezultat anterior am creat un ascii cu Arc T oolbox -> Conversion
Tools -> From Raster -> Raster to Ascii -> Imput Raster „hafr1” -> Output Ascii „hafr2” ->
save”*asc”. Apoi am intrat în Arc Toolbox -> Conversion Tools -> to Raster -> Ascii to Raster ->
Imput Ascii „hafr2” -> Output Raster -> „energrel”. În cont inuare am accesat din nou Arc
Toolbox -> Conversion Tools -> From Raster -> Raster to Polygon -> Imput Raster” energrel” ->
Output polygon features ->”energ_1”. Din pașii de mai sus a rezultat un raster pe care l -am
modificat prin -> dublu click pe layer -> Symbo logy-> Classified -> 5 classes -> Break Values.
Pentru a apărea valorile pe caroiajul hărții -> dublu click -> Labels ->Label features in this
layer.
În cele din urmă se adaugă -> Insert -> Legend -> Title -> Scale -> etc. Se exportă harta.

23

Fig.16: Harta densității fragmentării reliefului
Analizând harta densității fragmentării reliefului am observat că zona studiată este
traversată de o densă rețea hidrografică, relieful având o adâncime a fragmentării medie spre
mare, variind între 0, 1 și 4,20 km/kmp.
Cele mai mari valori ale densității fragmentării reliefului sunt în partea nordică, centrală ,
estică și sudică a teritoriului, cu valori de peste 2.5 km/kmp, reprezentată prin nuanța de albastru
închis, datorită den sei rețele hidrografice din aceste colțuri de hartă ( Valea Boia, Valea Oltului,
Valea Băiașului). Valorile medii ale densității fragmentării se întalnesc în peste jumătate din
teritoriu, încadrându -se între 2,50 și 1 km/kmp, fiind reprezentate prin nuanța de albast ru
deschis, pe fâșia estică a arealului, în partea de nord a zonei vâlcene și în sud -est. Cele mai
scăzute valori ale densității fragmentării reliefului le -am întâlnit pe porțiuni foarte reduse din
teritoriu, cu valori sub 1km/kmp, la nord de localitatea P roieni, unde Oltul are un meandru foarte
pronunțat, în partea sud -estică a arealului și la sud de Valea Seacă.

24
d) Harta orientării versanților
Harta orientării versanților mai este denumită și harta orientării și a fost concretizată prin
funcția Spatial Analyst Tools -> Aspect -> Surface Analyst Tools, în funcție de cercul de 360°.

Fig.17 : Cercul de 360 ᴼ cu punctele sale cardinale
Prin dublu click -> se selectează la Symbology -> Classified -> 5 clase, respectiv: 0 -45ᴼ.
45-135ᴼ, 135 -225ᴼ, 225 -315ᴼ, 315 -360ᴼ. Se pare că, aruncând o privire asupra legendei, nordul
apare de doua ori, fapt pentru care am selectat Arc Toolbox -> Spatial Analyst Tools -> Reclass ->
Reclassify, unde în locul valorii 5, care reprezintă intervalul 315 -360ᴼ, se selec tează valoarea 1,
pentru ca intervalele 0 -45ᴼ și 315 -360ᴼ să intre în aceeași clasă, respectiv N.
Rezultă o bandă cu valori de la 1 la 4, unde valorii 1 i se va atribui nordul, valorii 2 îi va
corespunde estul, 3 va fi corespondentul sudului, iar 4 va corespunde vestului.
Următorul pas constă în adăugarea de la Insert -> Legend -> Scale -> Title etc. Se exportă
harta.

25

Fig. 18: Harta expoziției versanților
Această hartă are scopul de a evidenția în primul rând modul de orientare, predominant
al versanților dintr -o anumită regiune, respectiv: nordică, estică, sudică sau vestică.
Astfel, aruncând o privire asupra hărții de ma sus este evidentă o pondere aproximativ
egală a expoziției versanților, ceea ce presu pune că există un număr identic de versanți cu
dispunere estică, nordică, vestică și sudică.
e) Harta utilizării terenurilor
Pentru realizarea acestei harț i a fost necesa ră utilizarea datelor Corile 2000. După ce am
intrat în posesia acestora, am intrat în Arc Toolbox -> Extract -> Clip -> Imput Features “clc_r1” ->
Clip Features: “ limitaareal” -> Output Features “utteren”.
Următorul pas este să intrăm la proprietați -> Symbology -> Categories -> Value Field “
Label3_ro” -> Add All Values, pentru a apărea în culori diferite categoriile alese.
În continuare va fi deschisă tabela de atribute, unde codurile RGB din cadrul layerului
“utteren” am selectat pe rând fiecare culoare, apoi : Fill Color -> More Colors ->RGB.

26
Pentru ca relieful sa fie reprezentat tridimensional am încărcat și hillshadeul, cu
transparența de 60%. Mai departe am adăugat -> Insert ->Legend ->Title -> Scale etc. Se exportă
harta.

Fig.19 : Harta utilizării terenurilor
În ceea ce privește u tilizarea terenurilor, analizând harta am constatat că pădurile de
foioase domină acest colț de țară, într -o proporție de peste 50%, datorită suprapunerii zonei
studiate în partea e nord a Parcului Național Cozia. Într-un procent mult mai mic arealul este
acoperit de pădurile mixte sau de amestec, în partea sudică a zonei, respective Masivul Cozia,
unde altitudinile sunt mai mari, de peste 700 de metri. Pășunile secundare se desfășoară pe o
suprafață mai restrânsă din partea estică a zonei, urmate de zonele de culturi complexe, de -a
lungul Oltului , cu o repartiție ceva mai mare la nord de localitatea Tuțulești și în partea de est.
Pădurile de conifere sunt identificate în partea sudică a arealului, unde sunt zonele cele mai
înalte, de peste 1100 de metri ( Ma sivul Cozia) . Spațiile urbane și rurale se concentrea ză în
genereal pe valea Oltului, precum localitățile: Proieni, Drăgănești, Călinești, Tuțulești, Balota,

27
etc. Cele mai slab reprezentate sunt zonele de tranziție cu arbuști, întalnite în mici pâlcuri pe
teren.
f) Harta geologică
Pentru a concepe această proiecție grafică am pornit prin încarcarea stratului
GEOLOGIA ROMANIEI și limită areal.
Urmează decuparea datelor utile Toolbox -> Analysis Tools -> Extract ->Clip -> Imput
features “ geol_1”, apoi Clip features “ limitaareal”, Output features “utteren”. În continuare,
întocmesc clasele prin dublu click pe layerul cu pricina -> Symbology -> Categories -> Value
Field ->OBS -> Add All Values. Cum fiecărui tip de rocă îi corespunde un anumit si mbol și o
anumită culoare am consultat harta geologică tiparită.
La final am selectat hillshadeul cu transparența de 50%. Ultimul pas este să adaug hărții
elementele Insert ->Title ->Legend ->Scale etc. Se exportă harta.

Fig.20 : Harta geologic ă

28
Din punct de vedere geologic, analizând harta cu pri cina este evidentă predominanța
conglomeratelor, în peste 50 -60% din areal, pietrișurilor , de-a lungul văii Oltului, în apropiere de
confluența văii Băiașului cu Oltul, la nord de local itatea Tuțulești, micașisturilor, cristalinului în
zonele montane mai înalte, precum Muntele Cozia și Munții Lotrului, porțiunea din treimea
inferioară a vaii Băiașului, migmatitului. De -a lungul Oltului, din punct de vedere petrografic
predomină pietrișur ile, fapt datorat transportului și acumulării materialelor erodate din zonele
înale. Așadar, se pare că predomină rocile moi, slab consolidate, în general, cu excepția
cristalinului.
g) Harta geodeclivității
Pentru crearea hărții pantelor, cunoscută și sub denumirea de harta geodeclivității am
pornit prin Arc Toolbox -> Spatial Analyst Tools -> Slope -> Surface Analyst Tools. Pentru
calcularea altimetriei s -au creat 5 clase -> Symbology ->Classified: 5 classes -> Break Values),
cu paleta de culori verde -roșu.
În urmatoarea etapă am adăugat hillshadeul pentru reprezentarea tridimensională a
reliefului, cu o transparență de 50%.
În final se adaugă elementele harții -> Insert ->Title ->Scale ->Legend. Se e xportă harta.

29
Fig.21 : Harta geodeclivității
Cu privire la harta închinarii reliefului, denumită și harta pantelor sau geodeclivității,
după analizarea acesteia am observat că pantele sunt medii, predominând o înclinare a reliefului
de 30-50ᴼ, adică relieful nu are o înclinare mare, predominând versanții nu foarte abrupți, ci mai
lini. Cele mai mici valori ale înclinării, de sub 10 ᴼ, sunt întalnite în areal pe suprafețe restrânse,
în general de -a lungul rețelei hidrografice, în porțiunil e de vale , unde terenul se prezintă adesea
ca fiind aproximativ cvasiorizontal, îns ă pe suprafețe relativ restrânse. În intervalul 10 -20ᴼ se
încadreaza o suprafață mai m are, de aproximativ 10 -15% din î ntregul areal. Cele mai mari pante,
de 20 și peste 50 ᴼ sunt identificate în porțiunile mai înalte, în zone le cu relief mai accidentat, de
munte , pe o supra față de peste 45 -50% din areal, precum partea nordică a zonei vâlcene, estul și
partea centrală.
h) Harta proceselor geomorfologice
Harta procese lor geomorfologice a fost realizată prin vectorizarea proceselor și
fenomenelor identificate pe harta topografică.

30
Pentru început este necesară conceperea unui shapefile nou, cu numele de “ procgeom”,
de tip poligon, Spatial Reference -> Impor t.
Pasul urmator este de a începe vectorizarea de la Editor ->Start Editing -> “procgeom” –
>Start Editing. Se vectorizează clasele de susceptibilitate, după cum urmează: susceptibilitate
mică, susceptibilitate medie și susceptibilitate mare, du pă care se oprește editarea cu Editor ->
Stop Editing -> Save Edits.
În final, pentru a reprezenta tridimensional relieful și realitatea geomorfologică este
încarcat hillshadeul, cu transparența de 50%.
Se adaugă elementele hărți i de la Insert ->Legend ->Title ->Scale etc. Se exportă harta.

Fig.22 : Harta proceselor geomorfologice
Din punct de vedere geomorfologic, procesele și fenomenele sunt co ncentrate pe o
suprafață relativ mică din regiune, terenurile fiind predomi nant mediu susceptibil activării ș i
declanșării diferitelor probleme de aceasta natură.

31
Cele mai multe dintre acestea sunt concentrate îndeosebi în porțiunea nordică a zonei, la
sud de Masivul Făgăraș, la sud și la nord de valea pârâului Boi a, cu grad mediu spre mare de
susceptibilitate la procese geomorfolofice, precum alunecări de teren, prăbușiri , torențialitate sau
eroziune etc. Am identificat și în estul arealului zone predispuse activării proceselor
geomorfologice în prima parte a văii râului Băiașu, de o parte și de alta a acestuia. Și aici,
susceptibilitatea este medie spre mare, deci zona este predispusă proceselor geomorfologice.
2. Etapa a ll a
În această parte a studului voi reprezenta hărți prin înmulțiri realizate înt re diferite hărți,
precum: harta expoziției versanților și harta pantelor; harta densității fragmentării reliefului și
energia de relief; harta geologică și harta utilizării terenurilor și harta hipsometrică și harta
proceselor geomorfologice.
a) Harta înmul țirii dintre expoziția versanților și geodeclivitate
Harta se realizează prin încărcarea rasterului hărții de geodeclivitate și rasterul hărții
expoziției versanților.
Am conceput acest tip de interpolare pentru a evidenția proce sele geomorfologice din
arealul analizat, dar și surprinderea suprafețelor orizontale și/sau cvasiorizontale sau cu înclinari
sub 10 ᴼ, dar și expoziția versanților.
Pentru harta pantelor se urmează urmatorii pași: Arc Toolbox -> Spatial Analys t Tools ->
Reclass ->Reclassify, unde la values se notează cu 0 intervalul 0 -10ᴼ, iar pentru celelalte clase se
setează valoarea 1 -> Output „panterecl”. În continuare selectez -> Spatial Anayst Toolls -> Map
Algebra -> Raster Calculator -> (orientare)*(pan_recl) ->Evaluate. Mai departe intram la
Proprieties -> Symbology -> iar valoarea 0 este înlocuită cu culoarea gri, care reprezintă
suprafețele casiorizontale; cifra 1 cu culoarea roșie, reprezentând orientarea nordică; cifra 2
culoare galbenă, ce presupune orienta rea estică; cifra 3 este înlocuită de culoare albastră și
reprezintă orientarea sudică, iar cifra 4 este verde și sugerează orientarea vestică. Se adaugă
rețeaua hidrografică.
Se adaugă elementele componente ale hărții Insert -> Title -> Legend ->Scale etc. Se
exporta harta.

32

Fig.23 : Harta înmulțirii dintre harta pantelor și harta expoziției versanților în arealul studiat
Analizând harta interpolării dintre geodeclivitate și expoziția versanților din acest colț
de țară am identif icat cinci clase, respectiv: suprafețe cvasiorizontale, versanți cu orientare
nordică, versanți cu orientare estică, versanți cu orientare sudică și versanți cu orientare vestică.
În acest areal suprafețele cvasiorizontale sunt reprezenta te prin culoarea gri,
identificându -le îndeosebi în partea vestică a hărții, respectiv valea răului Călinești, Olt și Munții
Lotrului, dar și în porțiunea centrală, de -o parte și de alta a văii râului Băiașul. Orientarea sudică,
apare pe hartă prin culoare a albastră și este predominantă în partea nordică a hărții, pe flancul
sudic al Masivului Făgăraș, de -a lungul văii Oltlui, pe partea estică a acesteia. Orientarea vestică
are o pondere ceva mai redusă, fiind predominantă în sudul hărții, respectiv în Munț ii Coziei, dar
și în interfluviul dintre râurile Seaca și Băiașul, mai puțin în Munții Lotrului. Prin culoarea
galbenă este reprezentată orientarea estică, care predomină în Munții Lotrului, dar și în
interfluviu dintre Valea Seacă și Băiaș, dar și în Masi vul Cozia, în partea estică a acestuia.
Orientarea nordică, apare pe hartă prin culoarea roșie și este predominantă în partea vestică a
arealului, respectiv în Munții Lotrului, dar și în partea centrală, central -estică și sud -estică, pe
interfluviul dintre Valea Seacă și Băiaș, estul Masivului Cozia.

33
b) Harta înmulțirii dintre densitatea fragmentării reliefului și adâncimea fragmentării
reliefului
Această hartă a fost realizată cu scopul de a scoate în evidență energia de relief de pe
aceste plai uri vâlcene, dar nu este de ignorat nici urmărirea dinamicii reliefului cu o precizie
suficient de mare.
În prima parte se adaugă layerul energ_fin si dens_fin -> Arc Toolbox -> Spatial Analyst
Tools -> Reclass ->Reclassify unde sunt alese 3 clase, denumite : densitate mare, energie mare,
densitate medie, energie medie, densitate mică, energie mică, apoi la proprietăți selectăm
Symbology -> Classified -> 5 clase ->Class ify-> Break values densitate 1, 2 ,3, iar pentru energie
5,6,7. Pentru suprapunerea celor doua hărți, intrăm în bara de sus la funcția Georeferencing ->
Layer -> Shift si se aranjează cât mai corect hărțile, cât să se suprapună cât mai bine.
Pentru interpolarea hărților accesăm Spatial Analyst Tools -> Map Algebra -> Raster
Calculator -> en_reclas -> dens ->Reclass -> Reclassify -> Evaluate.
Mai departe accesăm Symbology -> unde se selectează paleta de culori verde -roșu, iar
valorile legendei sunt numite după cum urmează: densitate mică -energie mijlocie, densitate
mică -energie mare, densitate mijlocie -energie mijlocie, densitate mijlocie -energie mare,
densitate mare -energie mică, densitate mare -energie mijlocie, densitate mare -energie mare.
În ultima fază se adaugă hillshadeul cu transparența de 50%, apoi rest ul elementelor
hărții, precum titlul, scara, legenda, nordul geografic etc.

34

Fig.24: Harta interpolării dintre energia de relief cu densitatea fragmentării reliefului
Pe harta interpolării dintre energia de relief cu densitatea fragmentării reliefului se
observă în priml rând o predominanță a densității mici cu o energie de relief mică și medie în
nordul arelului de -a lugul văii Boia, Secul și Băiașul, precum și în estul arealului, prin nuanțe de
verde închis. Densitatea medie cu energie mică este întâl nită pe o suprafață semnificativă din
teritoriu, precum sudul Masivului Făgăraș, Munții Lotrului și Valea Oltului, reprezentată prin
nuanțe de verde deschis. Prin culoarea galbenă apare densitatea medie cu energie medie și mare,
pe suprafețe restrânse din Munții Coziei, Munții Lotrului și la sud de Munții Făgăraș. Prin nuanțe
de portocaliu închis și roșu sunt reprezentate densitatea medie cu energia medie și mare de relief,
doar în Masivul Cozia, în sudul arealului vâlcean analizat.

35

Fig.25 : Harta interpol ării dintre energia de relief cu densitatea fragmentării relie fului-
reclasificată
Această reprezentare grafică interpolată dintre energia de relief și densitatea
fragmentării reliefului reclasificată, în densitate și energie mică și medie pr in culoarea verde,
densitate și energie medie prin culoarea galben și densitate și energie medie și mare prin culoarea
roșie.
Densitățile și energiile de relief cele mai mici din areal le -am identificat la nord de
localitatea Tuțulești, pe interflu viile dintre răurile Boia – Secul și Băiașul, în partea nord -estică a
arealului și în proximitatea localității Proieni, pe valea Oltului. Prin culoarea galbena, densitatea
și energia de relief cu valori medii le -am regăsit la vest de localitatea Călinești, pe valea râului
omonim, în Muntii Lotrului, dar și la est de localitatea Călinești, de asemenea și în proximitatea
localității Balota și la sud de Proieni. Prin culoarea roșie apar pe hartă arealele cu densitate și
energie de relief medie și mare în Masivu l Cozia, în cea mai mare parte a acestuia, la sud -est de
localitatea Călinești și în apropierea localității Drăgănești.

36
c) Harta interpolării dintre harta hipsometrică și harta proceselor geomorfologice
Am conceput această hartă cu scopul de a reda cât mai corect zonele susceptibile
proceselor geomorfologice actuale în relație directă cu altitudinea. Este încărcat layerul
proceselor geomorfologice și cel al hipsometriei. Procesele geomorfologice vor fi reclasificate
din ->Arc Toolbox -> Spatyal Analyst Tools -> Reclass -> Reclassify, unde fiecare proces
geomorfologic va primi câte un număr.
Mai departe se accesează Map Algebra -> Raster Calculator unde rasterul geom_reclas
este înmulțit cu cel al hipsometriei.
Se ad augă elementele unei hărți de la Insert -> Legend ->Title ->Scale etc. Se exportă
harta.

Fig.26 : Harta înmulțirii dintre hipsometrie și procesele geomorfologice
Rolul hărții de față este acela de a localiza și de a cunoaște porțiunile suscept ibile
anumitor fenomene sau/și procese geomorfologice de diferite ranguri. Zona aceasta nu este
foarte afectată de procese geomorfologice, fapt pentru care am identificat doar în partea de nord
și est trei procese, precum eroziunea de suprafață, torențiali tatea și alunecările de teren.
Așadar, cel mai frecvent proces este cel de eroziune, între altitudinile de 300 și 600 de metri, prin
nuanța de roz deschis, la sud de răul Boia și în partea central -estică a arealului și în sud -est, pe

37
văile pârâurilor de ai ci. Procesul de torențialitate este reprezentat prin nuanța de roz și este
aproape inexistent în această zonă, fiind identificat pe porțiuni extrem de reduse pe înterfluviile
dintre afluenții pârâului Boia și foarte puțin pe înterfluviile dintre afluenții răului Băiașul.
Alunecările de teren și prăbușirile sunt la fel de neînsemnate, colorate în roșu, în partea estică a
arealului, la nord de răul Băiașul.
d) Harta înmulțirii geologiei cu utilizarea terenurilor
Harta de față este utilă în primul r ând pentru a înțelege corelația și interacțiunea dintre
structura petrografică și modul de utilizare al tereurilor, dar și consecințele lipsei vegetației,
modului de evoluție al proceselor și fenomenelor geomorfologice etc.
Primul pas spre c rearea hărții este de a încărca layerul utilizării terenurilor și cel al
proceselor geomorfologice. Apoi Arc Toolbox -> Conversion Tools -> To Raster -> Feature to
Raster, unde mai departe se selectează 3 clase geologice, respectiv: pietrișuri, conglomerate,
micașisuri, iar utilizarea terenurilor în 9 clase: livezi, păduri de conifere, păduri de foioase,
păduri mixte, pășuni secundare, terenuri arabile, terenuri predminant agricole, cursuri de apă,
terenuri arabile neirigate, zone de culturi complexe și zone d e tranziție cu arbuști.
Apoi accesăm Arc Toolbox -> Spatial Analyst Tools -> Reclass ->Reclassify, apoi acestea sunt
înmulțite cu Map Algebra ->Raster Calculator dintre geol_recl si utter_recl ->Evaluate. Am
obținut în acest fel 12 valori, după cum urmează: cu rsuri de apă -riu, livezi -conglomerate, păduri
de conifere -riu, paduri de foioase -riu, paduri mixte -riu, pasuni secundare -pietrisuri, spatiu urban
si rural discontinuu -pietrisuri, terenuri arabile neirigate -pietrișuri, terenuri predominant agricole –
conglome rate, zone de culturi complexe -conglomerate, zone de tranziție cu arbuști -micașisturi.

38

Fig.27 : Harta interpolării dintre geologie și utilizarea terenurilor
Din harta interpolării petrografiei cu modul de utilizare al terenurilor, important ă este
cunoașterea interdependenței și relației stabilite între geologie și gradul de acoperire cu vegetație
al terenurilor, dar și eventualele procese și fenomene care pot apărea datorită absenței păturii
vegetale. Pădurile de foioase, conifere și mixte s unt desfășurate în cea mai mare parte pe roci nu
foarte dure, precum pietrișuri, fiind și ele predominante în porțiunea desfășurată de -a lungul
Oltului unde vegetația dominantă este cea de pășuni secundare și terenuri arabile neirigate.
Terenurile agricole se suprapun în cea mai mare măsură pe un strat conglomeratic, mai dur.
3. Etapa a lll a
În cadrul acestei etape voi încerca să înmulțesc hărțile înmulțite anerior, respectiv harta
dintre densitatea fragmentării reliefului și adâncimea fragment ării reliefului cu harta orientării
versanților și pantelor .

39
a) Harta înmulțirii dintre densitatea fragmentării reliefului și adâncimea fragmentării
reliefului cu orientarea versanților și geodeclivitatea
În primul rând sunt încarcate -> den sitatea fragmentării reliefului și cea a adâncimii
fragmentării reliefului, clasificate în trei clase -> Arc Toolbox -> Spatyal Analyst Tools ->
Reclass ->Reclassify, după cum urmează: densitate și energie mică și mijlocie, densitate și
energie mijlocie, densi tate și energie mijlocie și mare. În ceea ce privește tandemul
geodeclivitate -expoziția versanților au rezultat: plat, nord, est, sud, vest.

Fig.28 : Harta interpolării dintre energia de relief, densitatea fragmentării reliefului, pante și
orientarea versa nților
Este necesară consultarea acestui tip de interpolare dintre energie, densitate, pante și
orientare a versanților pentru a întelege și pentru a determina care sunt suprafețele cele mai
predispuse instalării văilor torențiale, alunecărilo r de teren, eroziunii, șiroirii și altor procese.
Practic este necesară cunoașterea interdependenței dintre cele patru elemente.
Astfel, pe suprafețele cvasiorizontale, colorate cu gri deschis pe hartă fragmentarea reliefului
este mică și mijlocie, de -a lungul întregii văi a Oltului, la nord de localitatea Tuțulești pe între

40
interfluviu dintre pârâurile Seaca și Boia, de -a lungul văii Băiașului și în general pe văile
părăurilor și răurilor. Cu roz deschis sunt reprezentate orientările nordice ale versanțilo r cu
fragmentare mică și medie a suprafeței topografice, la est de localitatea Tuțulești, la nord de
localitatea Proieni și pe interfluviul dintre Valea Băiașului și Valea Secul. Orientarea estică cu
fragmentare mică și medie, este reprezentată prin culoar ea galben deschis pe hartă, în vestul
arealului, în Munții Lotrului, și la nord de valea râului Băiașul. Cu culoarea bleu este orientarea
sudică a versanților cu fragmentare mică și mijlocie, la est de Olt, la vest de localitatea Călinești,
în nord -estul a realului și in sud -est. Cu verde deschis, orientarea fiind vestică cu fragmentare
mică și mijlocie am identificat în Munții Lotrului, pe flancul sudic al Masivului Făgăraș.
Fragmentare mijlocie, prin culoare roz închis pe hartă, pe versanții cu orientare n ordică am
identificat doar în Masivul Cozia pe suprafețe semnificative. Fragmentare mijlocie și mare, pe
versanții estici, reprezentat prin culoarea galbenă am sesizat în mare parte în Munții Lotrului,
Munții Coziei și pe interfluviile dintre Băiuș și Boia . Fragmentare mijlocie și mare pe versanții
cu orientare nordică, prin nuanțe de roșu am identificat doar în Masivul Cozia. Versanți cu
expunere vestică, prin culoarea verde închis, cu fragmentare medie și mare predomină în Munții
Lotrului, pe versanții de la est de Valea Oltului și în Munții Coziei. Cu albastru închis sunt
reprezentați versanții cu expunere sudică, cu fragmentare mijlcie și mare de -a lungul văii
Călinești și tuturor văilor din Munții Lotrului, valea Băiașului, Munții Coziei, la nord de val ea
Boia.
XI. Rezultate
După realizarea acestor hărți, cea geologică, hipsometrică, a utilizării terenurilor, a
expoziției versanților, a pantelor, a energiei de relief, a densității fragmentării reliefului, a
proceselor geomorfologice, am identificat și dedus importanța și rolul interacțiunii dintre toate
aceste elemente, stabilirea factorilor declanșatori ale actualelor procese de tip geomorfologic, dar
și totalitatea aspectelor calitative și cantitative ale versanților.
XII. Concluzii
Realizarea acestui suport grafic, în programul ArcMap, varianta 10.2, a fost foarte utilă
pentru înțelegerea realității de pe teren, de natură cantitativă și calitativă, înțelegerea evoluției
proceselor, fenomenelor, gradului de susceptibilitate al terenului la activarea an umitor procese pe
suprafața versanților, modului în care relieful evoluează în timp, dar și factorii cauzatori.
Așadar, utilizarea acestor programe G.I.S. sunt extrem de utile pentru a dtermina dinamica
și funcționalitatea versanților, prin prisma fapt ului că generează date de natură cantitativă,
precum cele referitoare la dinamică, la evoluția și susceptibilitatea arealului la anumite procese
de versant și nu numai.

41
Bibliografie

1. Berbece, Vasile I., Botvin Victor, 1973, Călimanești – Căciulata – mic îndreptar turistic ,
Editura pentru turism, Râmnicu Vâlcea
2. de Martonne, Emmanuel [1906 -1907](1981), Cercetări asupra evoluției morfologice a
Alpilor Transilvaniei (Carpații Meridionali). Trad.: Gh. Niculescu. În Lucrări Geografice
despre România I., Editur a Academiei R.S.R., București
3. Marcu. F., Maneca, C., 1986, Dicționar de neologisme, Editura ȘTIINȚIFICĂ, București
4. Ploaie, Gheorghe , 1999, Natura sălbatică din Vâlcea – Protecție și conservare, Editura
Prisma, Râmnicu Vâlcea
5. Ploaie, Gheorghe, 2004, Parcul Național Cozia, Editura Almarom, Râmnicu Vâlcea
6. Ploaie, Gheorghe, 2011, Biodiversitate și protecția naturii în județul Vâlcea , Editura
Proșcoala, Râmnicu Vâlcea
7. Popescu, Nicolae C., Călin Dănuț, 1987, Colecția munții noștrii – Cozia, Editura Sport
Turism, Râmnicu Vâlcea
8. Posea, Grigore, 1983, Geografie fizică generală, Ministerul Învățământului, București
9. Posea Gh. și colab., 1976, Geomorfologie, Editura Știintifică și Enciclopedică, București
10. Soare, Ion et. Colab., 2010, E nciclopedia județului Vâlcea , vol. I – Prezentare generală,
Editura Fortuna, Râmnicu Vâlcea
11. Terente M., 2008, Modelarea și analiza digitală a reliefului, Universitatea din București,
Facultatea de Geografie, București
12. Dictionar de geografie fizica, 2004
13. Harta topografică 1:25.000 (1982), Ministerul Apararii Nationale, Directia Topografica
Militara, Bucuresti
14. Harta topografică 1:100000 ( 1997)
15. Harta geologică 1:50000
16. Harta geologică 1: 200000
17. http://apm vl.anpm.ro/ -/-arii-protejate -de-nivel -national -in-judetul -valcea
18. http://www.cozia.ro/PMCozia.pdf
19. http://www.geo -spatial.org/galerii/?c =gal_meteorologice&p=988
20. http://www.ancpi.ro/static/cadru.html

42
21. https://www.usabtm.ro/utilizatori/universitate/file/ 2014/events/cozia.pdf
22. https://turism.bzi.ro/valcea -parcuri -nationale -cu-fauna -si-vegetatie -unica -in-masivele –
cozia -si-buila -vanturarita -galerie -foto-27346
23. https://www.google.ro/maps /place/Muntele+Cozia/@45.380118,24.2976456,8637m/data
=!3m1!1e3!4m5!3m4!1s0x474d19140bc02f6f:0x3ebb33434754664b!8m2!3d45.3166667
!4d24.3333333
24. http://www.geotutorials.ro/atlas -geografic /harti -romania/
25. Google Maps
26. http://www.drumetiimontane.ro/arii -naturale -protejate/judetul -valcea/parcul -national –
cozia/clima
27. http://www.carpati.org/ghid_montan/muntii/cozia -16/clima/
28. http://www.cozia.ro/PMCozia.pdf
29. http://arhiepiscopiaramnicului.ro/obiective -turistice/defileul -oltului
30. https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_B%C4%83ia%C8%99u
31. https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Harta_3D_pentru_Bazinul_hidrografic_al_Rau
lui_Boia,_afluent_al_Oltului.jpg
32. https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Harta_3D_pentru_Bazinul_hidrografic_al_Rau
lui_Boia,_afluent_al_Oltului.jpg
33. http://josette -puyo.magix.net/all -albums/!/oa/6866098 -92026850/
34. http://worldoffloweringplants.com/fritillaria -meleagris -snakes -head/
35. https://www.zoochat.com/community/media/european -brown -bear-ursus -arctos –
arctos.224001/
36. http://tolweb.org/Rupicapra/5109
37. http://birds.nature4stock.com/?page_id=572