DOMENIUL DE STUDII UNIVERSITARE DE MASTER: FINANȚE [611665]

UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR
DOMENIUL DE STUDII UNIVERSITARE DE MASTER: FINANȚE

PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE MASTER:
FINANȚAREA PROTECȚIEI SOCIALE
Anul II

REFERAT
MONOGRAFIA UNEI ENTIT ĂȚI NONPROFIT

Coordonator științific
Conf.univ.dr. Carmen Ungureanu Masterand: [anonimizat]
2021

MONOGRAFI A UNEI ENTITĂȚI NONPROFIT

Introducere

Despre organizatii neguvernamentale

Conceptul de organizație neguvernamentala Organizatiile neguvernamentale sunt structuri
institutionalizate de natura privata ce pot activa fie ca grupuri informale, fie ca persoane
juridice, si care sunt independente in raport cu orice autoritate publica.
Ele nu urmăresc nici ac cesul la puterea politică și nici obținerea de profit. Organizatiile
neguvernamentale trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii*:
 Sa functioneze ca entitate structurata – pot face dovada unei anumite structuri
organizationale institutionalizate (exi sta mecanisme interne de decizie, elaboreaza si respecta
propriile reguli de functionare, proceduri, in activitatea pe care o desfasoara, etc.). Reuniuni ad –
hoc, temporare si informale ale unui grup de persoane, nu sunt considerate ca fiind organizatii.
Cel mai adesea, aceste institutii functioneaza ca persoane juridice, dar functionarea lor este
posibila si fara sa aibe personalitate juridica;
 Sa fie de natura privata – sunt institutional separate de autoritatile publice (fapt care nu
exclude finantarea din bugetul public), fiind constituite pe baza exercitarii drepturilor la libera
initiativa si libera asociere;
 Sa respecte criteriul nondistributiei profitului – pot genera venituri, respectiv obtine “profit”
din activitatile lor, dar acestea nu pot f i distribuite membrilor sau organelor de conducere, ci
sunt folosite doar pentru atingerea obiectivelor declarate;
 Sa se auto -guverneze – au capacitatea de a -si asuma decizii privind functionarea interna sau
relatiile cu alte institutii in mod independe nt, iar structurile de conducere nu sunt dominate de
reprezentantii autoritatilor publice;  Sa fie conduse in regim de voluntariat – organizatiile se
bazeaza, in general, pe activitati voluntare in procesul de conducere sau in actiunile pe care le
desfaso ara (fapt care nu exclude posibilitatea angajarii de personal);
 Sa fie de interes public – servesc unor scopuri de interes public sau contribuie la binele
public. Din punct de vedere juridic, in Romania, organizatiile neguvernementale pot exista sub
trei forme: asociatie, fundatie, federatie. In ceea ce priveste denumirile comerciale, in practica
se intalnesc o larga varietate de denumiri: club, comitet, societate, confederatie, etc.

Terminologie In Romania, sintagma generic utilizata de « organizatii neguvernamentale » (sau
ONG) vine sa pozitioneze organizatiile ce fac subiectul discutiei din textul de mai jos in raport cu
institutiile publice. In acest sens, trebuie mentionat faptul ca, cel mai adesea, organizatiile
functioneaza ca persoane juridice distincte, dar, in raport cu cadrul juridic si practica din
Romania, ca si din majoritatea tarilor lumii, functionarea lor este posibila si fara ca ele sa aibe
personalitate juridica, caz in care responsabilitatea juridica a actiunilor realizate se rasfrange in
mod personal asupra membrilor.
Cu rare exceptii, organizatiile neguvernamentale actioneaza intr -un mod nepartizan din punct
de vedere politic. Chiar daca acest comportament organiza tional nu este impus de lege, el este
recomandat de principiile de buna practica. Acest fapt nu semnifica insa, ca la un moment dat,
una sau mai multe organizatii, nu pot sa adopte o anumita pozitie intr -o anumita conjunctura
sau legat de o anumita problem a specifica.
Un atare comportament se manifesta vizibil in special legat de procesul de elaborare si
implementare de politici publice. Atata vreme cat pozitia adoptata are un caracter temporar,
orientarea “politica” a organizatiei (daca ea exista) putand sa alterneze in functie de dinamica
Ghid de Bune Practici ONG 3 schimbarilor in comunitate si, deci, nu constituie o caracteristica
pe termen lung, se poate considera ca, in general, demersul este nepartizan din punct de
vedere politic.
De fapt, atributul de “neguvernamental”, desi exprima o trasatura importanta a sectorului
asociativ, nu este suficient pentru separarea organizatiilor la care se face referire din multimea
institutiilor carora le corespunde aceasta caracteristica. In ultima instanta si soci etatile
comerciale si sindicatele, desi nu sunt subordonate ierarhic guvernului, nu sunt considerate
organizatii neguvernamentale.
Ele, insa fac parte, impreuna cu organizatiile neguvernamentale, dintr -o categorie mai larga de
institutii, reunite sub denu mirea de organizatii ale societatii civile. Din aceasta perspectiva, ceea
ce distinge organizatiile neguvernamentale de societatile comerciale este faptul ca cele dintai
nu au ca scop principal obtinerea de profit. O discutie aparte merita in acest context termenul
de nonprofit, atribut des folosit, mai ales in SUA, in sintagma “organizatii nonprofit”, o alta
expresie generica pentru definirea organizatiilor neguvernamentale.
De mentionat ca atributul « nonprofit », in acest caz nu trebuie inteles la modul absolut ca fiind
absenta profitului.
Spre deosebire de societatile comerciale, organizatiile neguvernamentale obtin, de obicei, cea
mai mare parte a veniturilor prin sponsorizari, donatii sau finantari nerambursabile (granturi) si
mai rar prin activitati economice cu caracter profitabil. In oricare dintre situatii, “nonprofit” nu
inseamna faptul ca, la sfarsitul anului fiscal, organizatia nu are voie sa mai aiba bani in cont, ci
faptul ca suma respectiva nu va fi folosita pentru uzul personal al uneia sau mai multor
persoane fizice asociate organizatiei (cum se intampla in cazul profitului comercial transformat
in dividente pentru patroni sau asociati), ci este destinata desfasurarii de activitati sau
programe pentru atingerea scopului generic al organziat iei.

Aceasta afirmatie se bazeaza pe faptul ca insusi termenul de profit, definit ca diferenta pozitiva
dintre venituri si cheltuieli la sfarsitul anului fiscal, nu este potrivit pentru a descrie acea suma
de bani ce ar putea constitui un surplus pentru o rganizatie la incheierea anului financiar
Relevant, in acest sens, este cazul unei organzatii care, fara sa desfasoare nici un fel de
activitati economice, are la sfarsit de an in contul sau de profit si pierderi o suma pozitiva
pentru ca finantarile prim ite acopera o perioada mai mare de timp decat anul fiscal la care
bilantul contabil face referire. Alte expresii similare celei de « nonprofit » si care pot fi intalnite
ca atribute ale organizatiilorneguvernamentale sunt « nepatrimonial » sau « fara scop lucrativ
». Ca si in cazul atributului “nonprofit”, nici acestea nu trebuie intelese la modul absolut.
“Nepatrimonial” nu inseamna ca organizatia nu poate avea un patrimoniu propriu, tot asa cum
“fara scop lucrativ” nu inseamna ca organizatia nu ar putea d erula si activitati cu caracter
lucrativ, cu alte cuvinte orientate catre obtinere de profit, atata timp cat veniturile obtinute
sunt destinate atingerii scopului organizatiei. Sindicatele si bisericile, desi la randul lor au un
caracter nonprofit, nu fac obiectul analizei noastre. In raport cu apartenenta la o cultura sau
alta, organizatiile neguvernamentale sunt denumite prin diferite sintagme.
In Marea Britanie, de exemplu, ele se numesc organizatii voluntare (voluntary organisations).
Acest lucru se da toreaza faptului ca, organizatiile neguvernamentale se bazeaza, in general, pe
activitati voluntare in procesul de conducere (activitatea consiliului de administratie nu este
remunerata) sau in actiunile pe care le desfasoara (dar utilizarea de voluntari n u exclude
posibilitatea angajarii de personal).
Aceste elemente se regasesc in functionarea organizatiilor, indiferent de tara in care activeaza.
In concluzie, organizatiile neguvernamentale sunt structuri institutionalizate de natura privata
ce pot activ a fie ca grupuri informale, fie ca persoane juridice, si care sunt independente in Ghid
de Bune Practici ONG 4 raport cu orice autoritate publica.
Ele nu urmăresc nici accesul la puterea politică și nici obținerea de profit. Clasificarea folosita in
Român ia pentru organizatii neguvernamentale este cea elaborata de Johns Hopkins University
din SUA, acceptata si folosita la ora actuala de cercetatori si practicieni din intreaga lume:
ICNPO – International Classification of Nonprofit Organizations. De mention at faptul ca in
practica se folosesc si clasificari empirice definite dupa dimensiunea organizatiei, structura
organizationala, domeniu de actiune, pozitionare geografica, surse de finantare, felul
membrilor, structura resurselor umane, grupul -tinta, etc.

Resurse Financiare Realizările unei organizații depind într -o oarecare măsură de resursele
disponibile și de modul în care sunt administrate și folosite.
O organizație neguvernamentală viabilă va avea sisteme și proceduri bine stabilite pentru
planificar ea bugetului astfel încât să îndeplinească cerințele financiare, să se asigure că are la
dispoziție fondurile necesare pentru achiziționarea de bunuri și obținerea de servicii utile
desfășurării activității organizației.
O organizație viabilă trebuie să s e asigure că se face înregistrarea contabilă a tranzacțiilor
financiare, există un sistem de control și de raportări financiare. O organizație

neguvernamentală nu trebuie să adopte proceduri și sisteme mult prea complicate și
neaplicabile în cadrul unui ON G. Oricum, e mult mai bine să utilizeze mecanisme simple pentru
structurarea cheltuielilor efectuate în numerar și prin transfer bancar, să se asigure că există
registre contabile. Pe lângă îndeplinirea propriilor necesități, aceste sisteme și proceduri vo r fi
administrate în așa fel încât să se asigure integrarea lor în cadrul planificarii strategice și
operationale a organizației și să poată fi revizuite și modificate în mod corespunzator.
De asemenea, se ține cont și de cerințele furnizorilor resurselor financiare fie ei finanțatori,
sponsori, creditori sau clienți care plătesc pentru bunurile și serviciile primite. Organizația va
demonstra capacitatea sa de a îndeplini aceste cerințe prin intermediul unor raportări și
furnizarea de informații sub forma și la momentul cerut de finanțator și înaintând regulat spre
examinare unei expertize contabile sistemele și procedurile applicate
. În plus față de obținerea unor resurse adecvate, organizația trebuie să aibă o bază de resurse
cât mai diversificată și pla nuri de lungă durată pentru a acoperi necesitățile. Sprijinul pe termen
lung doar din partea unui sau câtorva finanțatori poate să ducă la o stare de suficiență a
ONGului vis -a-vis de viitorul său financiar, precum și la ignorarea posibilităților care i -ar permite
să se susțină singur.
Dacă, dintr -un motiv sau altul finanțarea încetează poate avea probleme serioase cu
continuarea activității și cu furnizarea serviciilor. O organizație poate elimina acest risc prin
planificarea finanțării pe o perioada de 1 -3 ani, prin apelarea la surse diverse de finanțare
precum și prin potențialul de a găsi căi alternative de finanțare și derulare a programelor.
Aceste metode pot înlătura pericolul lipsei totale a unei finanțări pe o perioada de timp,
precum și dependența excesivă de unul sau chiar mai mulți finanțatori.
Organizația este mult mai puțin vulnerabilă din punct de vedere financiar dacă găsește metode
de a recupera unele costuri din taxe și comisioane de la beneficiari, prin identificarea altor surse
de susțin ere ca de exemplu contribuții în natura sau prin activități generatoare de venituri.
Conducerea unei organizații trebuie de asemenea să se asigure că își desfășoară activitatea în
conformitate cu cerințele legale, fiduciare, și că a acționat în modul cel m ai eficient din punct de
vedere al costurilor. Întrebările la care ar tebui sa raspunda un ONG pot fi:
● Contabilitate – Există o evidență primară (registre de casă, evidență venituri -cheltuieli,
evidența donațiilor în natură) pentru raportări financiare (către stat, conducere,
finanțatori)? Îndeplinește ONG -ul toate cerințele financiare și fiscale locale și/sa u
naționale?
● Planificarea bugetului și analiza costurilor – Există o planificare a bugetului în funcție de
programele propuse? Când are loc? Există un control care să prevină depășirea sumelor
bugetare? Se întocmesc rapoarte care să prezinte situația bugetului în compara ție cu
cheltuielile efectuate?
● Face organizația dvs, o analiză financiară a costurilor (ca de exemplu cheltuielile în cazul
unui client) astfel încât să măsoare sau să îmbunătățească eficiența costurilor? Ghid de
Bune Practici ONG 28 Procedurile și contro lul intern Există un manual sau un îndrumar
bine alcatuit?

Monografie contabila

In general legislatia aplicabila este:
● Ordonanta nr. 26 din 30/01/2000 cu privire la asociatii si fundatii;
● Legea nr. 246 din 18/07/2005 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 26/2000
cu privire la asociatii si fundatii;
● Ordinul nr. 1.829 din 22/12/2003 pentru aprobarea Reglementarilor
contabile pentru persoanele juridice fara scop patrimonial cu aplicabilitate pana la
data de 31/12/2007;
● Ordinul nr. 1.969 din 9 noiembrie 2007 privind aprobarea Reglementarilor contabile
pentru persoanele juridice fara scop patrimonial cu aplicabilitate de la 01/01/2008;
● Codul fiscal din 22/12/2003 cu modificarile si completarile ulteri oare;
● Legea contabilitatii nr. 82/1991 cu modificarile si completarile ulterioare.

Exemple
In ran durile mai jos, stabilim daca din punct de vedere legal o asociatie non -profit (ONG) poate
imprumuta sume de bani de la membrii fondatori sau organele de conducere (presedinte),
precum si ce documente se intocmesc in acest sens si in ce cont se pot inregistra ac este
imprumuturi (monografie contabila).
Exemplul 1
 Pentru creditarea unei organizatii fara scop patrimonial se poate incheia un
contract de creditare intre membii fondatori si asociatie.

Inregistrarea in contabilitate a sumelor primite se inregistreaza prin articolul contabil
5121/5311 = 462
Conturi la banci in lei/ Casa in lei Creditori diversi
Potrivit OG 13/20111 cu modificarile si completarile ulterioare partile sunt libere sa stabileasca,
in conventii, rata dobanzii atat pentru restituirea unui impr umut al unei sume de bani, cat si
pentru intarzierea la plata unei obligatii
In cazul in care, potrivit dispozitiilor legale sau prevederilor contractuale, obligatia este
purtatoare de dobanzi remuneratorii si/sau penalizatoare, dupa caz, si in absenta sti pulatiei
exprese a nivelului acestora de catre parti, se va plati dobanda legala aferenta fiecareia dintre
acestea.

Rata dobanzii legale remuneratorii se stabileste la nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii
Nationale a Romaniei, care este rata doban zii de politica monetara stabilita prin hotarare a
Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Romaniei.

Rata dobanzii legale penalizatoare se stabileste la nivelul ratei dobanzii de referinta plus 4
puncte procentuale.
In raporturile juridice care nu decurg din exploatarea unei intreprinderi cu scop lucrativ, rata
dobanzii legale se stabileste la nivelul ratei dobanzii de referinta a BNR diminuat cu 20%.
Inregistrarea dobanzii datorate
666 = 462 /analitic dobanda
Rambursarea imprumutului si a dobanzii
% = 5121/5311
462
462/ analitic dobanda

Exemplu 2
● Monografie privind inregistrarea in contabilitate a principalelor operatiuni
I. CAPITAL ȘI REZERVE
1. Aporturi
– Aportul în natură și în numerar la constituirea patrimon iului social
——— – ———— – % = 101
205, 208, 211, 212 213, 214, 231,
233, 301, 302, 303, 361, 381, 512, 531
Majorarea patrimoniului social din
– rezerve (exclusiv activitățile cu destinație 106 = 101 specială)
Reducerea patrimoniului social cu
– deficitele din exercițiile financiare 101 = 117 precedente (exclusiv activitățile
cu destinație specială)
2. Rezerve
– Rezerve co nstituite din excedentele înregistrate la închiderea exercițiului financiar (exclusiv
activitățile cu 129 = 106 destinație specială )
– Rezerve constituite din excedentele reportate din exercițiile financiare precedente (exclusiv
activitățile cu 117 = 106 destinație specială)
– Rezerve utilizate pentru acoperirea deficitelor din exercițiile financiare precedente (exclusiv
activitățile cu 106 = 117 destinație specială )
3. Subvenții pentru investiții

– Subvenții pentru investiții, de primit 445 = 131
-Înregistrarea subvenției pentru investiții, restituită 131 = 512
4. Împrumuturi și datorii asimilate
– Împrumuturi de primit din emisiuni de obligațiuni 461 = 161
– Dobânzi datorate aferente împrumuturilor din emisiunea de obligațiuni 666 = 168
– Răscu mpărarea obligațiunilor emise și răscumpărate 505 = 512, 531
– Anularea obligațiunilor emise și răscumpărate 161 = 505
– Plata dobânzilor aferente împrumuturilor 168 = 512 și datoriilor asimilate
– Înregistrarea primelor de rambursare aferente împrumuturi lor din emisiuni
169 = 161 de obligațiuni –
– Trecerea pe cheltuieli a primelor de rambursare a obligațiunilor amortizate
686 = 169 –
– Credite bancare pe termen lung primite 512 = 162
– Dobânzi datorate aferente împrumuturilor si datoriilor asimilate 666 = 168
– Rambursarea creditelor bancare pe termen lung 162 = 512
5. Leasing financiar (locatar)
– Valoarea imobilizărilor corporale primite în leasing financiar, conform prevederilor
contractuale 212, 213 = 167
– Evidențierea dobânzii aferente contractului de leasing și altor contracte asimilate, neajunse la
scadență
Debit cont 8051 „Dobânzi de plătit”
– Înregistrarea facturii pentru rata scadentă
————— – ———— – % = 404
– rata scadentă leasing financiar 167
– cheltuiala cu dobânda datorată pentru 666 ratele de leasing financiar
– Achitarea facturii – 404 = 512
– Diminuarea dobânzii de plătit
Credit cont 8051 „Dobânzi de plătit”
– Înregistrarea amortizării lunare 681= 281
II. ACTIVE IMOBILIZATE

1. Intrarea imobilizărilor
– Imobilizări necorporale și corporale achiziționate de la terți pentru activitățile fără scop
patrimonial
% = 404
201, 203, 205, 208,
211, 212, 213, 214,
Imobilizări financiare achiziționate
———— – % = 269
261, 263, 265
– Plățile efectuate pentru imobilizările financiare achiziționate
269 = % 512, 531
– Titluri primite ca urmare a participării în natură la capitalul altor entități și valoarea
amortizării imobilizărilor corporale scoase din evidență
% = 211, 212, 213,214
261, 263, 265 281
– Titluri primite ca urmare a majorării capitalului social al entităților afiliate la care se dețin
participații, prin incorporarea profitului
% = 739
261, 263, 265
2. Amortizarea imobilizărilor
– Amortizarea imobilizărilor necorporale și corporale
681 = % 280, 281
3. Creanțe imobilizate
– Împrumuturi pe termen lung acordate altor entități și do bânzile aferente
267 = % 512, 531, 734
– Încasarea creanțelor și dobânzilor aferente, precum și valoarea garanțiilor restituite de terți
% = 267
512, 531
– Garanții depuse și alte creanțe imobilizate la dispoziția terților
267 = % 512, 531

4. Ieșirea imobilizărilor
– Vânzarea imobilizărilor corporale privind activitățile fără scop patrimonial
461 = % 738
– Scoaterea din evidență a imobilizărilor financiare
664 = 261, 263, 265

● EXEMPLUL 3
În cursul exercițiului N, o asociație sportivă de box care nu desfășoară activități
economice prezintă următoarea situație:

Venituri:
● cotizații membri – 20.000 lei;
● contribuții membri – 30.000 lei;
● sume provenite din redirecționarea de către persoane fizice a 2% din impozitul
pe venit – 10.000 lei;
● sponsorizări din partea unor persoane juridice – 15.000 lei.
Cheltuieli:
● echipamente sportive date în consum – 3.000 lei;
● cupe oferite ca premii – 5.000 lei;
● premii acordate în bani – 2.000 lei.
La sfârșitul anului N, din excedentul obținut, 2.500 lei sunt repartizați la rezerve legale.
Excedentul rămas este repartizat astfel:
● sursă de majorare a capitalului – 30%;
● alte rezer ve – 70%.
Ne propunem să contabilizăm operațiunile de mai sus.
a) Cotizațiile membrilor:

b) Contribuțiile membrilor:

c) Sumele provenite din redirecționarea de către persoane fizice a 2% din impozitul pe venit:

d) Sponsorizările din partea unor persoane juridice:

e) Cheltuielile cu echipamentele sportive date în consum:

f) Cupele oferite ca premii:

g) Premiile acordate în bani:

h) Închiderea conturilor de venituri:

i) Închiderea conturilor de cheltuieli :

Excedent N = 75.000 lei – 10.000 lei = 65.000 lei
j) Constituirea rezervelor legale:

k) La deschiderea exercițiului financiar N+1:
– Închiderea conturilor 121 „Excedent/profit sau deficit/pierdere” și 129 „Repartizarea
excedentului/profitului”:

– Preluarea excedentului rămas după repartizarea în contul 117 „Rezultatul reportat” (65.000
lei – 2.500 lei):

l) Repartizarea excedentului rămas:
Sursă de majorare a capitalului = 62.500 lei x 30% = 18.750 lei
Alte rezerve = 62.500 lei x 70% = 43.750 lei

Exemplul 4
Repartizarea cheltuielilor comune aferente activității nonprofit și celei economice
În cursul exercițiului N, o fundație care are ca obiect de activitate pregătirea profesională în
domeniul managementului sanitar prezintă următoarea situație:
Venituri economice:
● taxe de participare la cursuri – 20.000 lei.
Venituri aferente activității nonprofit:
● contribuții membri – 200.000 lei;
● sponsorizări din partea unor persoane juridice – 150.000 lei;
● sume provenite din redirecționarea de către persoane fizice a 2% din impozitul
pe venit – 50.000 lei.
Cheltuieli aferente activității economice:
● chiria sălii de curs – 30.000 lei.

Cheltuieli comune aferente activității nonprofit și celei economice:
● salarii – 20.000 lei;
● amortizare clădire – 25.000 lei;
● materiale consumabile – 15.000 lei;
● remunerații lectori (pe bază de contracte de prestări servicii și facturi) – 5.000 lei.
Ne propunem să contabilizăm operațiunile de mai sus.
a) Taxele de participare la cursuri:

b) Contribuțiile membrilor:

c) Sponsorizările din partea unor persoane juridice:

d) Sumele provenite din redirecționarea de către persoane fizice a 2% din impozitul pe venit:

e) Chiria sălii de curs:

f) Salari ile:

Și contribuția asiguratorie pentru muncă a angajatorului (20.000 lei x 2,25%):

g) Amortizarea clădirii:

h) Materialele consumabile:

i) Remunerațiile lectorilor:

j) Repartizarea cheltuielilor comune asupra activității economice:
Din punct de vedere contabil, pentru separarea celor două categorii de cheltuieli se utilizează
contul 485 „Decontări între activitățile fără scop patrimonial și activitățile economice”.
Cu ajutorul acestuia se ține evidența raporturilor de decontare între activitățile fără scop
patrimonial (exclusiv cele cu destinație specială) și activitățile economice, desfășurate în cadrul
unității, privind cota de cheltuieli comune care se repartizează la finele lunii.
Contul 485 este de activ.
În debitul său se înregi strează la finele lunii cheltuielile repartizate asupra activităților
economice (conturile din clasa 6, analitice distincte privind activitățile fără scop patrimonial).
În creditul său se înregistrează la finele lunii cheltuielile repartizate asupra activităților
economice (conturile din clasa 6, analitice distincte privind activitățile economice).
La sfârșitul lunii, acesta nu prezintă sold.
Cheia de repartizare = Venituri economic e/Total venituri
Venituri economice = 20.000 lei
Total venituri = 20.000 lei + 200.000 lei + 150.000 lei + 50.000 lei = 420.000 lei

Cheia de repartizare = 20.000 lei/420.000 lei x 100% = 4,77%
Total cheltuieli comune = 20.000 lei + 450 lei + 25.000 lei + 1 5.000 lei + 5.000 lei = 65.450 lei
Cheltuieli de repartizat asupra activității economice = 65.450 lei x 4,77% = 3.121,97 lei

Și:

k) Închiderea conturilor de venituri:
– Din activitățile economice:

– Din activitățile nonprofit:

l) Închiderea contur ilor de cheltuieli:
– Din activitățile economice:

– Din activitățile nonprofit:

m) Rezultatul exercițiului N:
Din activități economice = 20.000 lei (venituri) – 33.121,97 lei (cheltuieli) = -13.121,97 lei
(pierdere contabilă)
Din activități nonprofit = 400.000 lei (venituri) – 62.328,03 lei (cheltuieli) = 337.671,97 lei
(excedent)

Ținerea contabilit ății este OBLIGATORIE pentru asocia ții, funda ții, organiza ții patronale,
organiza ții sindicale, culte religioase sau alte persoane juridice înfiintate in baza unor legi
speciale. Acestea trebuie sa tina contabilitatea in partid a simpla sau dubla (dupa caz) si sa
intocmeasca situatii financiare anuale. Este o obligatie prevazuta de Ordinul 1969/2007 si care
ridica foarte multe probleme: pe de o parte pentru ca este vorba de contabilitate, unde
exactitatea este esentiala, si pe de alta parte pentru ca in cazul ONG -urilor reglementarile
contabile difera de cele ale societatilor comerciale.