Domeniul de Licen ță: Finanțe [622447]

UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCURE ȘTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR
Domeniul de Licen ță: Finanțe
Programul de studii: Finanțe și Bănci

LUCRARE DE LICEN ȚĂ

Coordonator științific:
Prof.univ.dr.
Absolvent: [anonimizat], 2020

UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR
Domeniul de Licen ță: Finanțe
Programul de studii: Finanțe și Bănci

EFICIEN ȚA ECONOMICĂ A VALORIFICĂRII
RESURSELOR NATURALE PRIN TURISM.
VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC
NATURAL AL AREALULUI SIGHIȘOARA –
DANEȘ

Coordonator științific:
Prof.univ.dr.
Absolvent: [anonimizat], 2020

Declarație

Prin prezenta declar că Lucrarea de licență/ disertație cu titlul “EFICIEN ȚA
ECONOMICĂ A VALORIFICĂRII RESURSELOR NATURALE PRIN TURISM.
VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC NATURAL AL AREALULUI
SIGHIȘOARA -DANEȘ ” este scrisă de mine și nu a mai fost prezentată niciodată la o
altă facultate sau instituție de învățământ superior din țară sau străinătate. De
asemenea, declar că toate sursele utilizate, inclusive cele de pe Internet, sunt indicate
în lucrare, cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:
– toate fragmentele de tex t reproduse exact, chiar și în traducere proprie din altă
limbă, sunt scrise între ghilimele și dețin referința precisă a sursei;
– reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alți autori deține
referința precisă;
– rezumarea ideilor altor a utori deține referința precisă la textul original.

Tîrgu -Mureș, data
Absolvent: [anonimizat]
_________________
(semnătura în original)

CUPRINS

Introducere ……………………………………………………………………………………. 4
Lista tabelelor și a figurilor…………………………………………………………………… 7
Capitolul 1. Importan ța economică a dezvoltării turismului ……………………………………………. 8
1.1.Evoluția turismului prin valorificarea resurselor turistice ……………………………….. 8
1.2.Tipuri și forme de turism ……………………………………………………………………………. 10
Capitolul 2. Dezvoltarea durabilă în turism …………………………………………………………………… 14
2.1. Direcții de dezvoltare durabilă în turism …………………………………………………….. 14
2.2. Eficiența economică a valorificării resurselor turistice naturale …………………….. 17
Capitolul 3. Valorificarea potenți alului turistic natural al arealului Sighișoara -Daneș ………… 19
3.1. Descrierea arealului Sighișoara -Daneș ……………………………………………………….. 19
3.2. Modalități de valorificare a arealului Sighișoara -Daneș ……………………………….. 20
3.2.1. Potențialul turistic antropic ………………………………………….. … 20
3.2.2. Principalele atracții turistice din Sighișoara ……… …………………….. ….. 21
3.2.3. Potențialul turistic natural ……………………………………………… . 24
3.2.4. Turism. Punerea în valoare a platoului Breite. ………………….. ……………… 33
3.3. Investiții atrase în zona Sighișoara -Daneș ………………………………………………….. 38
3.3.1. Integrarea arealului în circuitul turistic. Domeniul Dracula Daneș. ……… 39
3.3.2 . Integrarea arealului în circuitul turistic. Circuit turistic .. …………………… 40
3.3.3 . Integrarea arealului în circuitul turistic . Trasee de bicicletă și drumeții.. 42
3.4. Beneficiile economico -sociale ale dezvoltării zonei turistice Sighișoara -Daneș 42
Concluzii …………………………………………………………………………………………………………….. ….. 45
Bibliografie ……………………………………….. …………………………………………………………………….. 47

4
Introducere

Lucrarea “Eficien ța economică a valorificării resurselor naturale prin turism.
Valorificarea potențialului turistic natural al arealului Sighișoara -Daneș” își propune să
aducă în prin plan importanța integrării cadrul ui natural, a platoului Breite în circuitele
turistice de pe axa turistica a râului Târnava Mare.
Obiectivele lucrării sunt conștientizarea importanței economice a d ezvoltării
turismului, descrierea modul în care dezvoltarea durabilă în turism aduce beneficii
economice și sociale unei anumite zone, identificarea modalități lor de valorificare a
potențialului turistic natural al arealului Sighișoara -Daneș prin integrare a cadrului natural în
circuitul turistic.
La baza realizării lucrării de licență stau informațiile pe care le -am obținut din diverse
surse bibliografice, informațiile obținute la fața locului cu privire la strategia de dezvoltare a
turismului în zona Sighi șoara-Daneș, planul de management al Rezervație „Stejarii seculari
de la Breite”, discuțiile cu agenții de turism direct implicați și cu reprezentanți ai autorității
locale.
Lucrarea se structurează pe trei capitole, în capitolul I se prezintă importanța
economică a dezvoltării turismului, evoluția turismului prin valorificarea resurselor turistice,
principalele tipuri și forme de turism. Capitolul II conține aspecte legate de dezvoltarea
durabilă în turism, direcții de dezvoltare durabilă în turism precum și eficiența economică a
valorificării resurselor turistice naturale. Capitolul III prezintă valorificarea potențialului
turistic natural al arealului Sighișoara -Daneș, descrierea arealului, modalități de valorificare
a arealului, investiții turistice atra se în zonă, beneficiile economico -sociale ale dezvoltării
zonei turistice Sighișoara -Daneș.
În ultimii ani s-a urmărit ca extinderea turismului să se facă echilibrat, în conformitate
cu standardele care garantează păstrarea echilibrului ecologic . Turismul este în strânsă
legătură cu mediul înconjurător, resursa naturală fiind principala componentă de care
depinde desfășurarea a unei multitudini de activități turistice, în special cele de recreere,
agrement.

5
Desfășurarea eficientă a activităților turistice presupune existența unui mediu
corespunzător , care să satisfacă în condiții superioare nevoile oamenilor prin oferirea unui
cadru natural și antropic adecvat . Printre motivațiile turistice un loc însemnat îl ocupă nevoia
de destindere, de recre ere, de odihnă activă într -un mediu agreabil, cu o natu ră nealterată.
Mediul și calitatea acestuia reprezintă condiția fundamentală a desfășurării activităților
turistice.
Impactul social al turismului se manifestă prin influența pe care o are asupra modul ui
de viață tradițional al locuitorilor unei anumite zone, asupra lărgirii orizontului lor spiritual
și profesional. În condițiile în care modul de viață social economic are tot mai puternice
tendințe de generalizare și uniformizare, păstrarea unor element e cu specific tradiți onal va
ocupa un loc important î n viitorul așezărilor incluse în circuitul turistic , reprezentând
totodata o cale d e păstrare a identității social -culturale, de dobândire a unei personalități
distincte în cadrul turismului local, națio nal, mondial.
Turismul durabil mai presupune conservarea resurselor turistice naturale și antropice
în scopul unei utilizări c ontinue și în perioada viitoare, creșterea nivelului de trai al
comunităților locale, mai buna cunoaștere și conștientizare, atât de populația locală, cât și de
vizitatori, a ideii de conservare a mediului.
Durabilitatea economică a turismului se definește ca un m odel de dezvoltare care
asigură ameliorarea calității vieții în locațiile care primesc turiști, posibilitatea de a oferi
vizitatoril or experiențe de primă calitate, păstrarea calității mediului ambiant, element
esențial pentru vizitatori și gazde.
Fenomenul turistic aduce numeroase efecte pozitive de natură economică și socială.
Astfel turismul participă la dezvoltarea durabilă a numeroase destinații prin creșterea
viabilității unor localit ăți cu resurse naturale reduse , creșterea veniturilor populației ,
creșterea puterii economice a localităților prin obținerea de noi venituri din taxe și impozite
locale, încurajarea activităților tradiționale, dezvoltarea de afaceri care presupun latura de
artizanat, tradițională, dezvoltarea de comerț specific bazat pe produsele economice locale și
meșteșugărești, modernizarea obiect ivelor culturale și refacerea ecologică a peisajelor
valoroase pe baza veniturilor provenite din turism.

6
Studiind în mod particular arealul turistic Sighișoara -Daneș se observă un potențial
turistic natural și antropic bogat și diversificat însă nu este su ficient de bine valorificat, fiind
necesare eforturi de integrare a cadrului natural în special a R ezervației stejarilor seculari de
pe platoul Breite în circuitul turistic .
Pe Platoul Breite, de lângă municipiul Sighișoara se află cel mai mare și bine
conservat habitat de pajiște împădurită cu goruni și stejari multiseculari din centrul și estul
Europei.
Platoul Breite este o pădure modificată, purtând atât amprenta culturii locale săsești
de peste opt secole, cât și a unei naturi bogate și variate care conferă rezervației Breite valori
excepționale, de la cele istorice, culturale și ecologice, până la cele estetice și emoționale.
Atât din punctul de vedere al patrimoniului natural, cât și ca mărturie vie a istoriei orașului
Sighișoara, Breite reprezintă o valoare unică în Europa.
Integrarea plato ulului Breite în circuitul turistic aduce un plus de valoare zonei, prin
dezvoltarea unor noi forme de turism (științific, școlar), cu reale beneficii economice și
sociale.

7
Lista figurilor
Figura 1.1. Clasificarea formelor de turism (P.Cocean, 1993)
Figura 3.1. Piața cetății
Figura 3.2. Turnul cu ceas
Figura 3.3 Biserica Mănăstirii
Figura 3.4. Primăria Sighișoara
Figura 3.5. Turnul cismarilor
Figura 3.6. Scara școlarilor
Figura 3.7. Biserica din Deal
Figura 3.8. Festivalul medieval
Figura 3.9. Domeniul Dracula Daneș
Figura 3.10. Harta satelit Sighișoara -Breite
Figura 3.11. Pajiste Platou Breite
Figura 3.12. Pajiste Platou Breite
Figura 3.13. -Stejar secular Platou Breite
Figura 3.14. -Stejari secul ari Platou
Figura 3.15. Lepidoptere
Figura 3.16. Bombina variegate, Lacerta agilis, Triturus cristatus
Figura 3.17. Oriolus oriolus, Picus Viridis, Motocila alba
Figura 3.18. Canilupus, Cervus, Lepus, Vulpes
Figura 3.19. Platou Breite
Figura 3.20. Harta traseului curselor cu bicicleta/ cros
Figura 3.21. Domeniul Dracula Daneș

Lista tabelelor
Tabel 3.1. Evoluția capacității de cazare a Municipiului Sighișoara în perioada 2017 -2018

8
Capitolul 1. Importan ța economică a dezvoltării turismului
1.1. Evoluția turismului prin valorificarea resurselor turistice
Valorificarea resurselor turistice naturale pe teritoriul României s-a realizat încă din perioada
romană, din numeroase le dovezi istorice sunt date cu privire la utilizarea apelor termale în scop
balnear, curativ și de agrement, în provincia Dacia -Felix, după ce teritoriul Daciei a fost cucerit de
către romani. Amenajările care datează din perioada romană sunt Băile Herculane (Ad aqua Herculi
Sacras – Ad Mediam), Geoagiu Băi (antica Germisara), termele purt au numele Thermae Dodonae,
Călan (Aque)1. Cel mai important punct de atracție l -a reprezentat Băile Herculane datorită
diversității oferite , fiind comparat la vremea respectivă cu stațiuni de renume din Imperiul Roman
precum Tivoli -Roma, Capri -Franța, Pannonia -Ungaria de astăzi, Capadocia. Dovezile istorice
amintesc și de alte zone de interes termal dar de o importanță mai redusă Mone asa, Ocna Mureș,
Sovata, Borsec . Borsecul era renumit pentru apele carbogazoase.
Perioada ce a urmat prăbușirii Imperiului Roman dar și cea feudală se caracterizeză printr -o
fărâmițare și decădere din punct de vedere al civilizației și culturii, frământările ce au avut loc în
societatea europeană, lu ptele pentru putere, invazia popoarelor migratoare au constituit un obstacol
în dezvoltarea amenajări lor termale . Datele istorice arată că în a doua jumătate a secolului al XVIII –
lea se reamenajază Băile Herculane, Moneasa, Băile Episcopiei.
Perioada dintr e secolul XVII -lea și 1850 se caracterizează prin dominația Habsburgică,
declinul I mperiului Otoman, introducerea î n regiunea carpatică și intracarpatică a resurselor
hidrominerale și termale, apar sanatorii, activitatea științifică și medicală a unor doct ori austrieci,
maghiari și români (Lucas Vagner, Ignat Plusch, Fr. Niylaș, C Davila, M. Zota) a readus în prim
plan importanța dezvoltării de amenajări în zonele cu resurse hidrominerale și termale. Atfel se
dezvoltă amenajările de la Băile Herculane, Bors ec, Slănic Moldova, Vatra Dornei, Băile
Episcopiei, Bazna, Covasna.
În perioada 1850 -1918 se dezvoltă în zona carpatică, intercarpatică și pericarpatică alte
stațiuni balneare Băile Tușnad, Toplița, Sângerz -Băi urmând dezvoltarea de stațiuni pe Valea
Oltul ui Govora, Olănești, Călimănești. Până în anul 1918 s -au înființat 20 de stațiuni
balneoclimaterice. Amenajările balneare au presupus dezvoltarea de structuri de cazare și de
agrement impunându -se prin standardele vremii, spre sfârșitul secolului al XIX -lea stațiunile Băile
Herculane, Slănic Moldova, Borsec.

1 Adriana Gherman, Geografia turismului în Romania , Editura UDC, Tîrgu -Mureș, 2014, p.8

9
După anul 1870 s -a manifestat interesul pentru dezvoltarea activităților turistice în zona
montană, Carpații devenind un punct de atractivitate major în dezvoltarea activităților tur istice. De
remarcat este stabilirea reședinței de vară a familiei regale la Sinaia, construindu -se castelul Peleș.
Sinaia devine oraș, reprezentând astfel o atracție pentru elita românească. În această perioadă au fost
amenajate cabane, refugii alpine și case de adăpost în z one precum Peștera -Ialomița, Omu -Bucegi,
Dochia -Ceahlău. În paralel sunt realizate poteci turistice și căi de acces2.
Tot în această perioadă începe să se dezvolte turismul maritim construindu -se sanatorii, este
utilizat potențialul lacurilor sărate la Tec hirghiol și Eforie. Zona de litoral se dezvoltă la începutul
secolului al XX-lea constituind nucleul dezvoltării de astăzi.
Din nefericire Primul R ăzboi M ondial are ca efect distrugerea unor stațiuni mai ales a celor
ce se aflau pe linia frontului, Slănic Moldova fiind un exemplu în acest sens .
Perioada interbelică se caracterizează prin dezvoltarea de noi stațiuni, areale turistice în
regiunea carpatică Zizin, Covasna -Voinești, Cașin -Iacobeni, Turia, Jigodin, Vlăhița, Corund,
Toplița, Valea Vinului, Băile Geoagiu. În zona litorală amenajările se dezvoltă la sud de Constanța.
În zona montană apar stațiuni climaterice montane precum Lacul Roșu, Colibița, Cheia, Timiș,
Stâna de Vale.
Un moment de o importanță aparte îl constituie înființarea în anul 1936 a Oficiului Național
de Turism având ca rol coordonarea activităților turistice și intensificarea eforturilor de dezvoltare a
turismului . S-au luat măsuri în vederea dezvoltării de drumuri de acces, a cabanelor ș i a zonelor de
refugiu. Astfel au intrat în circuitul turistic munții Postăvaru, Piatra Mare, Fă găraș, Rodna, Munții
Apuseni . S-au inființa t cabane la Poiana Brașov (1935), Piatra Mare, Rarău.
Perioada celui de -al doilea Război M ondial se caracterizează prin distrugeri masive cu
impact negativ asu pra turismului. În perioada contemporană turismul se dezvoltă mai lent în prima
parte de după război având un dinamism aparte după 1990 odată cu eforturile de integrare în
structurile europeene și mondiale, un rol important avându -l fenomenul de globalizar e.
Turismul constituie cel mai dinamic sector al serviciilor integrând cele două componente,
naturală și antropică. Componenta naturală cuprinzând relieful ( trepte și forme de relief, peisaj,
geomorfologie, structuri și fenomene geologice, monumente ale n aturii), clima (temperatura aerului
și a apei, precipitații, strat de zăpadă, bioclimat, durata de stralucire a soarelui), hidrografia (ape
freatice și minerale, râuri, lacuri naturale și antropice, Marea Neagră, Delta Dunării), vegetația

2 Idem , p.9

10

(tipuri de păduri , floră, rezervații ale naturii, păduri de interes social -recreativ), faună (fond
cinegetic, fond piscicol, specii faunistice ocrotite, rezervații naturale)3.
Componenta antropică a turismului cuprinde potențialul cultural -istoric (vestigii arheologice,
monumente istorice de artă și arhitectură, elemente de etnografie și folclor, instituții și evenimente
cultural artistice), potențialul tehnico -economic (amenajări hidroenergetice, baraje, lacuri de
acumulare, canale de navigare, drumuri și poduri, diferite unități economice, ferme agricole, centre
viticole), potențialul socio -demografic ( populație, așezări urbane și rurale).

1.2. Tipuri și forme de turism
Studiind în mod particular arealul turistic Sighișoara -Daneș se observă un potențial turistic
natural și antropic bogat și diversificat însă nu este suficient de bine valorificat, fiind necesare
eforturi de integrare a cadrului natural în spec ial a R ezervației stejarilor seculari de pe platoul Breite
în circuitul turistic. Cauzele nevalorificării acestui area l sunt multiple, promovarea arealului, a
obiectivelor naturale și antropice este deficitară, la aceasta s e adaugă lipsa de interes a specialiștilor
formați în unitățile educaționale de profil, lipsa comunicării cu agențiile de turism. Arealul studiat
bene ficiază, de un potențial natural unic prin peisagis tică și valoarea sa stiințifică, prin patrimoniu
turistic antropic, reprezentat prin
numeroase monumente istorice, de
arhitectură și artă, biserici, muzee,
sărbători populare tradiționale, etnografie
și fo lclor. Arealul se caracterizează de
asemenea prin diversitate culturală fiind
la confluența civilizației românești
germane și maghiare.
De-a lungul timpului, în literature de
specialitate au existat mai multe
clasificări ale tipurilor și formelor de
turism, o clasificare cuprinzătoare fiind
realizată de geograful P. Cocean în anul
1993. Acesta clasifică formele de turism
după diferite criterii: dup ă distanță,

3 Gabriela St ănciulescu (coord.), Tehnologia Turismului , Editura Niculescu, București, 2002, p.27
Figura 1.1. Clasificarea formelor de turism (P.Cocean, 1993)

11
durată, proveniența turiților, num ărul acestora, modul de desfășurare, mijlocul de transport utilizat,
destinație, vârstă, motivația călătoriei .
Principalul criteriu îl constituie motivația turistului repectiv turismul de agrement, odihnă și
recreere, de tratament ș i cură balneo -medicală, sportiv , de cumpărături, tehnic și științific, religios,
rural, de afaceri, cultural, de aventură.
Principalele tipuri de turism având ca și criteriu motivația călătoriei, pe care le întâlnim în
arealul studiat sunt:
a. Turismul cultural care presupune vizitarea unor zone în scopul satisfacerii nevoilor
culturale și spiritual, a vestigiilor istorice, a monumentelor de artă , a arealelor cu arhitectură
specific ă, a edificii lor religioase, a elementelor de etnografie și folclor, turismul cultural având o
pondere importantă în arealul studiat datorită existenței numeroaselor obiective istorice, religioase,
cultural e, etnografice . Principalele așezări vizitate în arealul Sighișoara -Daneș sunt reprezentate de
cele două localități orașul Sighișoara și comuna Daneș.
b. Turismul religios este datorat existenței numărului mare de biserici și a fortificațiilor
bisericești în zona Târnavei Mari , sunt întâlnite de asemenea mănăstiri și schituri ortodoxe, biserici
fortificate, catedrale, biserici de lemn , turismu l religios având o pondere mare în fluxul turistic total.
Practicarea turismului ecumenic este favorizată și de o structură confesională diversificată :
ortodocși, romano -catolici, reformați , unitarieni, greco -catolici .
c. Turismul recreativ este pr eferat de un segment mare al populației, nevoia de recreere
reprezentând ieșirea din stresul activităților cotidiene. Turismul de recreere și agrement are la bază
atât turismul natural cât și cel antropic . Recreerea turiștilor presupune atât plimbări în natură c ât și
participarea la viața socio -culturală , participarea la concerte le, discotecile sau cluburile. Turismul
recreativ s e remarcă prin cîteva trăsături care îl individualizează în raport cu celelalte tipuri de
turism și anume:
• antrenează cel mai mare n umăr de persoane ,
• este accesibil pentru toate v ârstele, gradul de participare fiind în funcție de tipul de turism
practicat;
• durata de desfășurare a activităților turistice este variabilă, fiind preferat sfârșitul de
săptămână (week -end);
• este cel mai rentabil din punct de vedere economic;
• pentru diversificarea activităților turistice există o infrastructură cu dotări specifice: terenuri
de sport, piscine, săli de jocuri, dicoteci, cluburi etc.;

12
Turismul de drumeție se practică la o scară largă , în grupuri mai mici sau mai numeroase,
această formă de petrecere a timpului liber are valențe turistice deosebite. Existența unui peisaj puțin
alterat de intervenția antropică și beneficiind de multe arii portejate reprezintă un atuu în plus pentru
promov area deplasărilor în natură , prilej de deconectare, de eliberare de stresul cotidian. Turismul
estival are la dispoziție bazele de agrement din Sighișoara și Daneș atrăgând mulți turiști din orașele
sau județele vecine. Turismul hivernal are o pondere mai redusă datorită condițiilor specifice de
relief și climă. Turismul extrem , deși nu este specific zonelor de deal -podiș, îl regăsim prin cât eva
forme de manifestare cum ar fi motocrosul, ciclocrosul, raftingul. Manifestările organizate atrag de
fiecare dată , pe lângă competitori, și numeroși alți turiști care îmbină participarea la asemenea
compețiții sportive cu turismul cultural cel mai adesea sau cu alte forme de petrecere a timpului liber
în mod agreabil4.
d. Turismul polivalent (mixt) reprezintă asocierea mai multor tipuri de turism pentru
satifacerea nevoii de recreere și cunoaștere . De obicei se îmbină recreerea cu îngrijirea sănătății sau
informarea cu nevoia de cultură. În zona studiată este frecventă și asocierea turismului recreativ cu
cel cultural în cadrul turismului rural. Acest tip de turism a început să dobândească o importanță tot
mai mare și să dev ină tot mai căutat de turiști în special datorită facilităților pe care arealul le oferă.
e. Turismul de afaceri, presupu ne colaborare a între mai multe unități economice din arealul
studiat cu unități similare din țară și străinătate, sau cu investitori locali și străini. Sunt implicate
Camerele de Comerț și Industrie, oamenii de afaceri care desfășoară în special activităț i comerciale,
prestarea de servicii . Organizarea întâlnirilor de afaceri, expozițiilor și târg urilor de produse implică
mulți participanți care apelează la servicii turistice specifice, cazare, masă, punerea la dispoziție a
sălilor de conferințe și pavil ioane expoziționale. În orașele și satele cuprinse în arealul studiat se
organizează regulat spectacole și manifestații cultural -artistice cu prilejul „Zilelor orașului”,
interesul turiștilor crescând pe măsura diversificării activităților atractive puse la dispoziție : de la
spectacole folclorice, festivaluri medievale, concerte, p ână la teatru în aer liber, diferite întreceri
sporti ve.
f. Turismul de tranzit are o pondere mare datorită existenței unor artere de circulație feroviară
și rutieră importante care se interconectează și permițând desfășurarea unor fluxuri turistice în toată
zona dintre Mureș și Târnava Mare. Magistrala rutieră E 60 unește cele două orașe ale județului
Mureș, Sighișoara și Târgu -Mureș cu un potențial turistic ridicat și dirijeaz ă un important flux
turistic spre Cluj Napoca. În lungul Târnavelor, calea ferată (M 306, 307) și drumurile națioanale

4 D. Voicu , Potențialul turistic al dealurilor și podișurilor dintre Mureș și Târnava Mare , Universitatea București,
București, 2011, p. 144

13
realizează legătura est -vest. Un rol important în creșterea traficului turistic de tranzit îl are și
aeroportul „Transilvania” de lângă m unicipiul Târgu -Mureș.
Intensificarea acestui tip de turism a determinat și apariția unei structuri turistice adecvate prin
construirea a numeroase hoteluri, moteluri sau pensiuni turistice de-a lungul căilor de acces.
g. Turismul științific s-a dezvoltat datorită existenței unor areale protejate prin lege prin
implicarea unor instituții de învățământ superior sau de cercetare științifică precum și a
organizațiilor care militează pentru protejarea zonei . Ponderea mai ridicată ca participa re o are
municipiul Târgu -Mureș prin universități ca cea de Medicină Farmacie, Știință și Tehnologie ,
Dimitrie Cantemir , de Teatru și Film, organizând periodic manifestări științifice cu participare
națională și internațională. Acestora li se adaugă instituții cul turale, administrative sau economice
care organizează asemenea manifestări.
h. Turismul școlar, cu o manifestare atât în timpul anului școlar cât și în timpul vacanțelor are o
pondere din ce î n ce mai ridicată . În perioada anului școlar se practică turismu l pe di stanțe mici și
medii, de obicei în week -enduri, iar în vacanțele școlare cel pe perioade mai lungi.
Tipurile și formele de turism care se practică în arealul studiat sunt determinate de valoarea
deosebită a potențialului turistic natural și antrop ic. Frumuseții cadrului natural i se adaugă
numeroasele monumente istorice, de artă și arhitectură , edificii religioase, muzee și case memoriale,
dar și manifestările folclorice, organizarea de festivaluri medieval etc.

14
Capitolul 2. Dezvoltarea durabilă în turism
2.1. Direcții de dezvoltare durabilă în turism
Creșterea numărului de turiști a determinat un consum sporit de resurse turistice, părți
componente ale mediului înconjurător. Fenomenul turistic se află într -o strânsă interdependență cu
componentele abiotice, biotice, antropice, economice, sociale și culturale ale mediului înconjurător.
În ultimele decenii s -a urmărit ca expansiunea turismului să se facă echilibrat, în
conformitate cu standardele care garantează pă strarea echilibrului ecologic evitându -se
suprasolicitarea resurselor, poluarea și orice alt impact asupra mediului. Turismul este dependent de
mediul înconjurător deoarece reprezintă principala resursă de care depinde dezvoltarea diverselor
activități tur istice.
Intensitatea, durata și diversitatea impactului exercitat de fenomenul turistic asupra mediului
depinde de tipul de turism, tipologia turiștilor, dimensiunea temporală a activităților turistice, natura
destinației turistice.
Existența și evoluția o mului, a societății în ansamblul său sunt determinate de calitatea
mediului. În acest sens mediul, definit prin totalitatea factorilor naturali și antropici influențează
echilibrul ecologic, determină condițiile de viață, de muncă și perspectivele dezvoltă rii societății.
Desfășurarea eficientă a activităților turistice presupune existența unui mediu înconjurător
adecvat , având calități superioare din punct de vedere al condițiilor naturale și antropice. Printre
motivațiile turistice un loc însemnat îl ocupă nevoia de destindere, de recreere, de odihnă activă î ntr-
un mediu agreabil, cu o natur ă nealterată. Mediul și calitatea acestuia reprezintă condiția
fundamentală a desfășurării activităților turistice.
Impactul social al turismului se manifestă prin influ ența pe care o are asupra modului de
viață tradițional al locuitorilor unei anumite zone, asupra lărgirii orizontului lor spiritual și
profesional. În condițiile în care modul de viață social economic are tot mai puternice tendințe de
generalizare și unifo rmizare, păstrarea unor elemente cu specific tradiți onal va ocupa un loc
important î n viitorul așezărilor incluse în circuitul turistic reprezentând o cale de păstrare a
identității social culturale, de dobândire a unei personalități distincte în cadrul tu rismului local,
național, mondial.
O societate durabilă este cea care își modelează sistemul economic și social astfel încât
resursele naturale și sistemele de sup ort ale vieții să fie menținute.

15
Din perspectiva unei abordări integrate, ca o cerință fundamentală a continuității vieții
economice, sociale și culturale se impun o serie de m ăsuri/ metodologii, printre care5:
– o educație ecologică pentru ocrotirea naturii și a potențialului turistic, cu caracter permanent (care
să debuteze încă din perioad a copilăriei și să fie consolidată în instituțiile de învățământ de toate
genurile și gradele, apoi dezvoltată de fiecare individ în parte);
– dezvoltarea unei conștiințe ecologice în rândul populației și a sentimentului de dragoste și respect
pentru natur ă, pentru locuri istorice și monumente de artă și arhitectură create de -a lungul
timpurilor;
– o gestionare eficientă a deșeurilor (care reprezintă o sursă de poluare semnificativă a mediului
înconjurător) realizată prin prevenirea producției de deșeuri și reducerea nocivității lor sau, când nu
se poate realiza nici una nici alta, trebuie colectate selectiv, reutilizate, valorificate și reciclate,
– reducerea presiunii antropice asupra mediului rezultată din creșterea și intensificarea circulației
turistic e,
Turismul durabil are un rol important în dezvoltarea economică, socială, culturală
comunităților. Durabilitatea turismului implică aspecte particulare importante precum: întreprinderi
turistice competitive și responsabile social, posibilitatea pentru t oți cetățenii de a participa la turism,
crearea unor locuri de muncă de calitate iar profiturile generate din activitățile turistice să revină
colectivităților locale.
Turismul durabil mai presupune6:
 conservarea resurselor turistice naturale și antrop ice în scopul unei utilizări continue și pe
viitor ;
 creșterea nivelului de trai al comunităților locale;
 mai buna cunoaștere și conștientizare, atât de populația locală, cât și de vizitatori, a ideii de
conservare a mediului.
Prin prisma celor prez entate mai sus, durabilitatea economică a turismului se definește ca un
model de dezvoltare care asigură:
 ameliorarea calității vieții în locațiile care primesc turiști;
 posibilitatea de a oferi vizitatorilor experiențe de primă calitate;
 păstr area calității mediului ambiant, element esențial pentru vizitatori și gazde.
Din punctul de vedere al protejării mediului, avantajele promovării unui turism durabil rezidă în
urmatoarele aspecte7:

5 www.bacaulturistic.ro/dezvoltarea -durabila -a-turismului , vizitat la data de 10.01.2020
6 Idem, vizitat la data de 10.01.2020

16
 turismul durabil favorizează înțelegerea efectelor activităților de turism asupra mediului
natural, cultural;
 asigură realizarea unei planificări și zonări a teritoriului care să permită o dezvoltare turistică
adaptată la capacitatea de suport a ecosistemelor;
 orientează realizarea unor dotări și ins talații de agrement, care poate fi benefică și pentru
populația locală și poate contribui astfel cu fonduri la conservarea siturilor arheologice, clădirilor și
vestigiilor istorice;
 favorizează utilizarea rentabilă a terenurilor cu randament agricol scă zut;
 respectă și asigură cerințele de protecție a mediului, dovedind astfel importanța resurselor
naturale și cultural -istorice, pentru creșterea bunăstării economice și sociale a comunităților locale.
Relația turism – mediu înconjurător are o semnifica ție aparte, dezvoltarea și ocrotirea mediului
înconjurător reprezentând condiția de bază a existenței turismului.
Această relație este complexă, incluzând și situațiile în care printre acțiunile întreprinse în vederea
desfășurării activităților turistice s unt cuprinse și măsuri care conduc la sporirea atractivității unora
dintre componentele mediului înconjurător sau la degradarea lor. Un accent aparte în promovarea
turismului durabil se pune pe turismul rural și agroturism.
Turismul rural s -a practicat în România și înainte de anii 1990, în mod neorganizat, rezultând di n
necesitatea turistilor de a gă si un mod de cazare accesibil si cu un grad de confort mai ridicat decât
în cazul campingurilor sau cabanelor.
Turismul rural si agroturismul sunt doua concepte diferite, deși unii autori considera ca sunt iden
tice. Aceste concepte se identifi că până la un anumit nivel .Turismul rural are o arie
de cuprindere mai mare, incluzând și agroturismul. Dar, spre deosebire de turismul rural,
agroturismul trebuie să respecte o serie de criterii legate de cons umatori: cazarea în gospodaria
țărănească , consumul produselor agricole obținute în gospodarie, participarea la activități specifice
gospodăriei.
Ecoturismul prezint ă numeroase trăsături , printre care: durabilitate, responsabilitate,
protejare, conservare, atitudine prietenoasă față de medi u și nu în ultimul rând „verde” . De aici și
numeroase confuzii între ecoturism și termeni ca: turism durabil, turism responsabil, turism
alternativ, turism verde, geo turism. Termenul de „turism responsabil” atrage atenția asupra faptului
că cea mai mare parte a activităților turistice nu sunt responsabile: populația locală este exploatată,
resursele naturale și culturale nu sunt respectate și ocrotite. Termenul este fo losit adesea ca

7 Idem, vizitat la data de 10.01.2020

17
echivalent al turismului durabil și sugerează faptul că toți cei implicați într -o activitate turistică,
turiști sau prestatori, trebuie să adopte o atitudine responsabilă față de destinația turistică8. O
variantă asemănătoare este „ turismul conștient”, care încurajează o înțelegere mai profundă a
naturii, oamenilor și locurilor . Termenul „turism verde” este folosit de obicei ca o versiune
neacademică a turismului durabil. Societatea „National Geografic” a lansat termenul de
„geotu rism”, ca fiind: „forma de turism care sprijină sau îmbunătățește caracteristicile geofizice ale
unui spațiu – mediul înconjurător, cultura, estetica, patrimoniul și bunăstarea locuitorilor.”
Ecoturismul este o componentă a domeniului turismului durabil însă toate formele de turism
și toate activitățile turistice ar trebui să tindă spre o dezvoltare durabilă.
În concluzie, putem afirma că turismul rural și ecoturismul reprezintă forma de turism care
se desfășoară în spatial rural, presupune vizitarea desti națiilor rurale dar dispune de o structură de
cazare și alimentație în general clasică, agroturismul reprezintă forma de turism practicată în mediul
rural bazată pe asigurarea unor spații de cazare și masă în cadrul gospodăriei tărănești

2.2. Eficiența economică a valorificării resurselor turistice naturale

Fenomenul turistic induce numeroase efecte pozitive de natură economică și socială. Astfel
turismul participă la dezvoltarea durabilă a numeroase destinații prin creșterea viabilității unor
localități cu resurse naturale reduse, utilizarea terenurilor slab productive agricol prin realizarea unor
dotări turistice corespunzătoare, creșterea veniturilor populației creșterea puterii economice a
localităților prin obținerea de noi venituri din taxe și impozite locale, încurajarea activităților
tradiționale, dezv oltarea de afaceri care presupun latura de artizanat, tradițională, dezvoltarea de
comerț specific bazat pe produsele economice locale și meșteșugărești, modernizarea obiectivelor
culturale și refacerea ecologică a peisajelor valoroase pe baza veniturilor provenite din turism.
Principalele mijloace prin care turismul poate contribui la sporirea veniturilor bugetare ale
administrațiilor sunt9:
– impozitul pe profitul firmelor din industria turistică;
– impozitul pe venitul persoanelor care lucrează în industria turistică sau care câștigă
dividende din turism;

8 P. Nistoreanu (coord), Ecoturism și turism rural , Editura ASE, București, 1999, p.75
9 O. Moisescu, Economia turismului -Suport de curs , Universitatea Babeș -Bolyai, Cluj -Napoca, 2016, p.39

18
– taxa pe valoare adăugată (T.V.A.) aplicată produselor și serviciilor achiziționate de către
turiști;
– accizele aplicate produselor achiziționate de căt re turiști precum benzina, țigările, produsele
de lux etc.;
– taxe specifice sectorului (taxa hotelieră, taxe de aeroport, ta xe de drum, taxe de acces ).
Este important ca taxele și impozitele să fie corect dimensionate astfel încât să nu diminueze
cerere a turistică, dar nici să nu genereze suprasolicitarea resurselor turistice prin stimularea peste
măsură a cererii turistice.
Pe lângă impactul semnificativ asupra creșterii economice, turismul, prin natura sa bazată pe
utilizarea intensivă a resursei umane , are și un impact semnificativ asupra pieței forței de muncă,
impact care poate fi studiat la cel puțin următoarele niveluri:
– comparativ cu alte sectoare, turismul reprezintă un sector cu un număr mare de angajați pe o
unitate monetară încasată (utiliz are intensivă a forței de muncă) ; ca urmare a acestui aspect, în multe
regiuni turismul a fost văzut ca o modalitate de a reduce nivelul șomajului ;
– turismul oferă oportunități de angajare unui număr mare de persoane cu diferite niveluri de
calificare și specializare , facilitând, în acest fel, accesul pe piața muncii a unei categorii foarte
diversificate de persoane, inclusiv a celor din grupurile defavorizate .
Efectele pozitive ale turismului se pot manifesta la nivelul întregii resurse umane, nu doar l a
nivelul celei angajate în turism.
Astfel, prin efectul de recreere, turismul poate genera creșterea productivității muncii în toate
ramurile și la toate nivelurile (productivitate anuală, zilnică, orară) oamenii în general muncind mai
eficient dacă se o dihnesc suficient și dacă perioadele de concediu sunt petrecute în manieră mobilă,
călătorind în scop turistic. Totodată, prin efectele turismului de refacere sau menținere a sănătății se
reduc duratele concediilor de boală , fapt care la rândul său generea ză o creștere a productivității
anuale.

19
Cap.3 Valorificarea potențialului turistic natural al arealului Sighișoara –
Daneș
3.1. Descrierea arealului Sighișoara -Daneș
Arealul studiat se situează în Podișului Târnavelor, în sudului Depresiunii Transilvaniei. Este
un areal predominant forestier, din cauza climatului temperat continental moderat , cu precipitații de
620 mm media multianuală. Relieful este tipic de deal, cu o divers itate a bogățiilor subsolului
predominând depo zitele sedimentare de nisipuri, marne, argile.
Din punct de vedere al climei, teritoriul se încadrează în climatul temperat continental, cu
temperaturi medii multianuale cuprinse între 8 și 7,8 grade Celsius .
Hidrografia este reprezentată de râul Târnava Mare și afluenții acestuia.
Vegetația naturală predominantă este cea a păduri lor de foioase, cu frunze căzătoare , dominate
de gorun și carpen, mai rar de stejar sau de fag, rămase azi sub formă insulară, ocupând încă peste 45%
din suprafața teritoriul ui. P e coastele însorite apare o vegetație de tip stepic amestecată cu multe
elemente submediteraneene și cu p âlcuri de pădure de stejar pufos .
Influența factorului antropic a modelat armonios peisajul, existând o interferență a culturilor și
civilizațiilor r omânești, săsești și maghiare.
Zona prezintă un poțential turistic important, în special prin numeroasele atracții antropice
(arhitectură militară -turnuri de apărare, cetăți; arhitectur ă ecleziastică -biserici ; arhitectură civilă –
numeroase edificii, patrimoniu UNESCO ) de o valoare internațională. Potențialul antropic se r egăsește
în orașul Sighișoara , dar și în localitățile rurale din arealul studiat.
Arealul este situat pe axa turistică Târnava Mare, aceasta fiind una dintre cele mai importante
axe t uristice din Transilvania datorită potențialului turistic, în special antropic, fo arte bine reprezentat
în orașul Sighișoara, Biertan, Daneș .
Arealul este racordat la mai multe axe de transport, având o poziționare avantajoasă din
punct de vedere al trans porturilor feroviare și rutiere, respectiv pe coridorul IV de transport feroviar
pan­‐european, pe cel mai important drum european din regiune (E 60) și în apropierea viitoarei
autostrăzi A3 (Autostrada Transilvania).
Coridorul IV pan­european de transport rutier urmează traseul Nürnberg – Praga – Bratislava –
Budapesta – Arad – Lugoj – Deva – Sibiu – București – Constanța.
Din punct de vedere al infrastructurii rutiere, arealul se racordează la traseul Brașov – Târgu
Mureș, inclus în rețeaua europeană de transport rutier .

20
Coridorului IV pan­european de transport feroviar, în România, urmează ruta: Curtici – Arad –
Deva – Vințu de Jos – Coșlariu – Blaj – Sighișoara – Brașov – Ploiești – București Nord –
Constanța. Acest coridor are o importanță deosebită deoarece face legătura între țările din Europa
Centrală cu cele din Europa de Est și țările balcanice.
Municipiul Sighișoara este localizat pe principala linie de cale ferată din Transilvania, magist rala
3. Toate trenurile, indiferent de rang, opresc în stația CFR Sighișoara.
Arealul studiat se află la distanțe relativ mici față de principalele aeroporturi regionale: Aeroportul
Internațional “Transilvania ” Târgu Mureș, Aeroportul Internațional Sibiu .

3.2. Modalități de valorificare a arealului Sighișoara -Daneș
3.2.1. Potențialul turistic antropic
Sighișoara medievală a fost fondată de coloniștii germani (sași) în a doua jumatate a secolului al
XII-lea. Resursele turistice antropice din Sighișoara sunt concentrate în centrul istoric al
orașului, în cetate, declarată patrimoniu cultural mondial de către UNESCO, din anul 1999.
În municipiul Sighișoara există următoarele elemente de patrimoniu cultural –istoric, de interes
național: Ansamblul urban fortificat; Casa Vlad Dracul; Casa cu Cerb; Biserica din Deal; Zonă sacră –
gropi rituale; așezare dacică în punctul Dealul Turcului (epoca fierului); Situl arheologic cu așezare și
necropole de pe Dealul Viilor.
Sighișoara dispune de 322 de clădiri consid erate monumente istorice ; ansamblul de fortificații
cu cele 9 turnuri și centrul istoric al orașului care este inclus în patrimoniul UNESCO.
Din punct de vedere arhitectural clădirile orașului se împart în trei categorii, după scopul utilizării în
timp și anume: arhitectura militară, arhitectura ecleziastică și arhitectura civilă10:
– Arhitectura militară cuprinde: Turnul cu Ceas denumit și Turnul Porții, precum și celelalte 9
turnuri de apărare : Turnul T ăbăcarilor, Cositorilor, Frângherilor, Măcelarilor, Cojocarilor,
Croitorilor, Cismarilor, Fierarilor , ale principalelor bresle. Acestea erau construite, apărate și
reparate de către meșteșugarii grupați în aceste organizații profesionale.
– Arhitectura ecleziastică cuprinde: biserici istorice precum Biserica din Deal, Biserica
Romano -Catolică, Biserica Mănăstiri situate în cetate; Biserica Leproșilor, Biserica
ortodoxă din cartierul Cornești, în Orașul de jos. Toate sunt cuprinse în patrimoniul
național.

10 Municipiul Sighișoara, Strategia de dezvoltare a Municipiului Sighișoara pentru perioada 2014 -2020 , p.127

21
– Arhitectura civilă , majoritatea celor 164 de case din cetate au peste 300 de ani vechime și sunt
consid erate monumente istorice. Clădirile monument istoric se regăsesc atât în interiorul cetății,
cât și în afara acesteia, la poalele cetății și răspândite pe aria orașului vechi: Casa Vlad Dracul,
Casa cu Cerb, Casa cu șindrilă, Casa Fronius, Casa Venețiană, Casa Romană – aflate în cetate,
iar în Orașul de Jos : Casa Johan Schuller von Rosenthal, Casa Zilinski, Casa Orașului , azi
sediul Bibliotecii Municipal e și a sălii (Casei de Cultură) Mihai Emin escu, Casa Asociației
muzicale, Clădirea Casei Meșteșugarilor, clădirea Hotelului Steaua.
Municipiul Sighișoara este unul dintre cele mai vizitate orașe din România datorită patrimoniului
cultural remarcabil , concentrat în zona cetății.
Pe valea Șaeșului, afluent al Târnavei Mari se reg ăsesc obiective turistice la Apold, Șaeș.
Daneș (biserică evanghelică; biserică ortodoxă cu hramul Sf. Nicolae; complex turistic); sat
Criș (castelul Bethlen), sat Mălâncrav (biserica evanghelică cu pictură murală); Velchid (cetatea
țărănească, biserică evanghelică); În orașul Dumbrăveni se regăse sc numeroase obiective turistice
antropice: Biserica armeano -catolică „Sf. Elisabeta”, Castelul Apafi, Biserica romano -catolică.
Hoghilag (Biserica evanghelică), Șaroș pe Târnave (Biseric ă evanghelică ); Biertan, Richiș, Dârlos –
biserică evanghelică.

3.2.2. Principalele atracții turistice din Sighișoara

PIAȚA CETĂȚII
Dacă în trecut aici se judecau procesele și se făcea
comerț, astăzi Piața Cetătii este un loc foarte bun de
relaxare la o limonadă sau la o bere rece. Pe drumul
îngust ce duce spre Turnul cu Ceas, pe partea dreaptă,
se găsește “Casa cu cerb” și “Casa Vlad Dracul”.
Urcând pe Strada Școlii spre Scara acoperită a
școlarilor pot fi întâlnite nenumăratele magazine cu
suvenir uri, aflate pe stânga și pe dreapta străzii.

TURNUL CU CEAS
Emblematic pentru Cetatea Sighișoarei, Turnul cu ceas, înalt de
64 de metri, este așezat în partea sud -estică a fortificației, fiind unul
Figura 3 .1. Piața cetății
Figura 3 .2. Turnul cu ceas

22
dintre cele două turnuri de poartă ale Cetății, dominând piețele Orașului de Sus și Orașului de Jos.
Spre deosebire de celelalte turnuri ale Cetății, acesta nu a aparținut niciunei bresle, ci a fost al
autorității publice, fiind sediul Sfatului Orășenesc. Ceasul exista în
anul 1648, când meșterul Johann Kirtschel a adăugat sferturile de oră
și figurinele care reprezintă z ilele săptămânii.

BISERICA MĂNĂSTIRII DOMINICANE
Biserica Mănăstirii a aparținut călugărilor dominicani până la
alungarea acestora și trecerea sașilor la luteranism. În patrimoniul
bisericii se află printre altele o cristelniță de bronz turnată în 1440 și 39
de covoare orientale confecționate în secolele XVI -XVII.

PRIMĂRIA
A fost construită în anul 1885 în stil neorenascentist, pe locul fostei mănăstirii dominicane.

TURNUL CISMARILOR
Avea rol de apărare, și cu toate că datează din timpuri mai vechi,
fiind menționat înca din 1521, și -a conturat forma de astăzi în anul 1681.

SCARA ȘCOLARILOR
Scara a fost construită pentru ușurarea accesului elevilor spre
Școala din deal. Pe fațad ă s-au realizat elemente din epoca
Renașterii.

Figura 3.3 Biserica Mănăstirii
Figura 3.4. Primăria Sighișoara
Figura 3.5. Turnul cismarilor
Figura 3.6. Scara școlarilor

23

BISERICA DIN DEAL
Biserica este construită pe un platou, în partea cea mai înaltă a
Dealului Cetății. Cercetările arheologice au scos la lumină, sub
biserică și în imediata vecinătate a acesteia, urme ale unor biserici
din secolele XII -lea și XIII.

FESTIVALUL MEDIEVAL
Festivalul are loc în fiecare an la sfârșitul lunii iulie, festivalul -spectacol reunind ordine
cavalerești, formații de muzică medievală, artiști și meșteri populari, trupe de animație și teatru.

Daneș este atestat documentar din anul 1343 sub numele de Danus. Aici există o biserică
evnghelică din secolele XV -XVI și fragmente din vechile fortificații (turn adăugat în 1927) dar și o
biserică ortodoxă cu hramul Sf. Nicolae din 1796.
Astăzi atracția principală este Domeniul Dracula Daneș, un centru de agrement și turism
rural care cuprinde o pensiune turistică cu piscină în aer liber, un han (situat într -un cadru natural
deosebit, cu o mică gradină zoo în care turiștii pot admira animale dome stice și sălbatice) ș i un
centru ecvestru (un club al prietenilor calului și centru pentru copii). Aici se organizează cursuri de
echitație sau se fac circuite călare, plimbări cu trasura sau sania, se închiriază biciclete etc.
Figura 3.7. Biserica din Deal
Figura 3.8. Festivalul medieval

24
Din Daneș, pe drum lateral în lungul văii Crișului se ajunge în satul Criș, atestat documentar
din anul 1305 sub numele de Kreisch . Aici se poate vizita Castelul Bethlen, construit între secolele
XIV-XVII, în stilul Renașterii transilvănene. Este considerat cel mai frumos castel Ren aissance din
Ardeal. Castelul are o istorie tragică, a fost naționalizat și transformat mai întâi în tabără apoi în
depozit de cereale. S -au făcut și lucrări de restaurare, mai întâi între 1974 -1977 (cons olidări
urgente), apoi după 1990 . Ele au fost sistate întrucât castelul a fost retrocedat și actualii propietari nu
dispun de fondu ri suficiente pentru renovare, fiind într -o starea de degradare continuă.

3.2.3. Potențialul turistic natural
Pe Platoul Breite, de lângă municipiul Sighișoara se află cel mai mare și bine conservat
habitat de pajiște împădurită cu goruni și stejari multiseculari din centrul și estul Europei.
Platoul Breite este o pădure modificată, purtând atât amprenta culturii locale săsești de peste
opt secole, cât și a unei naturi bogate și variate care conferă rezervaț iei Breite valori excepț ionale ,
de la cele istorice, culturale ș i ecologice, până la cele estetice și emoționale. Atât din punctul de
vedere al patrimoniului natural, cât și ca mărturie vie a istoriei orașului Sighișoara, Breite reprezintă
o valoare unică în Europa.
Platoul Breite aparține unității fizico -geografice Podișul Transilvaniei, subunitățiilor Podișul
Târnavelor, Podiș ul Hâ rtibaciului, Podișul Mediașului (Dealurile Soa lei, Dealurile Nou Săsesc),
fiind localizat pe cursul mijlociu al râului Târnava Mare, versantul stâng. Altitudinea platoului este
cuprinsă între 504 și 530 m față de nivelul mării, crescând progresiv de la nord -est spre sud -vest.
Figura 3.9. Domeniul Dracula Daneș

25

Rezervația „Stejarii multiseculari de la Breite” în ființată prin Legea 5/2000 este considerată
arie naturală protejată de interes național, fiind încadrată, conform Legii 462/2001 , la categoria
rezervații naturale .
Administrarea Rezervației „Stejarii multiseculari de la Breite” este asigurată de Fundația
Mihai Eminescu Trust și Consiliul Local al municipiului Sighișoara.
Scopul principal al Rezervației „Stejarii multiseculari de la Breite” este cel de protecție și
conservare a habitatului natural și a speciilor autohtone importante sub aspect floristic și faunistic,
precum și de menținere a peisajului.
Principalele zone funcționale ale Rezervației sunt:
– zone cu protecție strictă, destinate cercetării științifice și conservării biodiversității. În
aceste zone accesul publicului este strict monitorizat și limitat.
– zone cu protecție specială, în care este permis turismul controlat, activități de natură
educativă și utilizarea terenurilor în condițiile stabilite de Regulamentul Rezervației.
Responsabilitatea administrării „Stejarii multiseculari de la Breite” revine Custodelui
(parteneriat între Fundatia Mihai Emi nescu Trust și Consiliul Local Sighișoara ) pe baza Contractului
de Custodie încheiat cu Agenția de Protecț ie a Mediului Mureș (nr. 1578/29.03.2005) conform
Ordinului MAPAM nr 850/27.10.2003. În acest scop Custodele elaborează Planul de Management ,
Figura 3.10. Harta satelit Sighișoara -Breite

26
prin care se realizează zonarea ariei pr otejate, precum și gospodărirea ariei naturale protejate,
urmărește respectarea acestuia, organizează și desfășoară activități specifice și supraveghează toate
activitățile care se desfășoară pe teritoriul ariei protejate, astfel încât să se asigure îndeplinirea
obiectivelor de managemen t ale Rezervației, în conformitate cu statutul de rezervație naturală și
obiectivul protecției florei și faunei sălbatice, stabilite prin OUG 57/2007 .
Activitățile Custodelui legate de conservarea biodiversității sunt realizate în colaborare cu
Comisia pen tru Ocrotirea Monumentelor Naturii a Academiei Române, și cu consultanții științifici
implicați.
Covorul vegetal de pe Platoul Breite a început să se formeze la începutul secolului 20, în
urma tăierii stejarilor și a carpenului și a transformării zonei, de către sași, în pădure -parc
destinată ghindăritului. Compoziția lui actuală este determinată în mare parte de caracteristicile
fizico -chimice ale solului.
Rezervația Naturală “Stejarii seculari de la Breite” este un habitat de pajiște cu stejari
(Quercus r obur) și goruni (Quercus petraea) multiseculari, arborii acoperind aproximativ 7% din
suprafața totală a Platoului Breite. Breite este printre cele mai extinse habitate de stejari din
Europa și cel mai mare din centrul și estul Europei. Unicitatea Platoulu i Breite este dată de
prezența numărului mare de stejari multiseculari, monumente ale naturii ce au stat la baza
conferirii statutului protectiv ariei11.
După ce în evul mediu pădurea a fost rărită, distanța dintre arborii păstrați sau plantați a
fost în aș a fel stabilită încât fructificarea acestora să fie maximă. Ghindele au fost folosite în
principal pentru hrana porcilor, iar arborii maturi ofereau umbră animalelor ce pășunau zona (oi,
capre, vaci). Astfel, pădurea mixtă de gorun (Quercus petraea), fag ( Fagus sylvatica) și carpen
(Carpinus betulus) a fost transformată în zona de platou într -un habitat seminatural deschis, de
pajiște cu arbori răsfirați, menținut activ prin cosit, pășunat și răriri, intervenții menite să
blocheze împădurirea zonei (invazia de carpen Carpinus betulus și sălcii Salix ), ca rezultat al
succesiunii naturale. Datorită spațiului mare pe care îl au la dispoziție, stejarii și gorunii de pe
Breite au dezvoltat un coronament larg, mult mai mare decât în cadrul pădurilor.
Arborii de p e Platoul Breite au dimensiuni și vârste respectabile: cei cu circumferința
între 400 -500 cm sunt cei mai frecvenți, bine reprezentați fiind și cei cu circumferința între 500 –
600 cm. Peste 450 arbori pot fi considerați ca fiind multiseculari, iar valoarea lor conservativă și

11 www.rezervatia -breite.ro , vizitat la data de 27.12.2019

27
emoțională crește cu mult dacă se ia în considerare faptul că mulți încă fructifică. Vârsta celor
mai batrâni arbori este în jur de 800 de ani (apropiată de aceea a cetății Sighișoara), dar
majoritatea au vârsta estimată între 350 -450 d e ani. Înălțimea arborilor variază între 16 si 35 m,
mulți ridicându -se la 20 -30 m.
Din păcate, “starea de sănătate” a arborilor nu este foarte bună. Vârsta înaintată face ca
aceștia să fie sensibili la schimbările provocate de om în calitatea habitatului (modificarea
regimului hidrologic al platoului prin săparea unor șanțuri de drenaj) și a vandalizărilor (arderea
și tăierea lor). Datorită acestui stres, arborii multiseculari își pierd rezistența la boli, furtuni sau
manifestări climatice extreme (perioad e lungi de secetă). Astfel arborii cu coronament “întreg”
(cu grad de distrugere mai mic de 20%) sunt puțini; majoritatea au coronamentul distrus în
proporție de peste 35 -40%, în unele cazuri chiar până la 95%, rar 100%.
Stejarii multiseculari, precum și t runchiurile căzute la pamânt contribuie la mărirea
diversității speciilor de pe platou. Printre beneficiari ai existenței lor se regăsesc organisme
foarte diferite, de la mușchi, licheni și ciuperci la insecte, păsări și numeroase mamifere, în
special lili eci.

În zonă se găsesc aproximativ 30 de specii comestibile de ciuperci, cele mai căutate
fiind: ciuperca de câmp (Agaricus arvensis), hribul (Boletus edulis), trâmbița piticilor
Figura 3.11. Pajiste Platou Breite
Figura 3.12. Pajiste Platou Breite
Figura 3.13. -Stejar secular Platou Breite
Figura 3.14. -Stejari seculari Platou
Breite

28
(Craterellus cornucopioides), limba boului (Fistulina hepatica), pălăria șarpelui (Macrolepiota
procera), Russula atropurpurea și vinețica porumbeilor (Russula cynoxantha).
Alături de acestea au fost identificate mai multe specii de ciuperci necomestibile, dintre
care majoritatea se dezvoltă la baza sau pe trunchiurile stejarilor bătrân i și pe ramurile căzute,
aflate în diferite stadii de descompunere, cum este iasca galbenă a foioaselor (Laetiporus
sulphureus) și iasca de cioată a foioaselor (Trametes sp.). Tot pe aceste suprafețe se regăsește și
majoritatea speciilor de licheni și mușc hi identificate pe Breite, subliniind importanța
conservativă majoră a stejarilor ca habitat, atât a arborilor vii, cât și a lemnului mort.
Pe Platoul Breite au fost identificate în total 380 de specii și subspecii de plante, ceea ce
este un număr semnific ativ, raportat la flora României care cuprinde aproximativ 3800 de specii
și subspecii. Asta înseamnă că pe suprafața de 133 ha a platoului se regăsc 10% din numărul de
plante cunoscute la nivel național12.
Formarea covorului vegetal al Platoului Breite est e strâns legată de rărirea pădurii care a
rezultat în reducerea cantitatății de umiditate pierdută prin procesul de evapotranspirație. Din
cauza slabei permeabilități ale solului, s -a pornit un proces de înmlăștinire ce a permis
dezvoltarea unor pajiști me zofile.
FAUNA este reprezentată de numeroase specii de lepidoptere (Maculinea teleius,
Parnassius mnemosyne, Leptidea morsei major, Lycaena dispar rutila si Maculinea arion);
Una dintre acestea, „albăstriță” (Maculinea teleius), are un ciclu de viață foarte
interesant: ouale sunt depuse pe o plantă numită sorbestrea sau sângele voinicului (Sanguisorba
officinalis), iar larvele cresc și se dezvoltă pe floarea aceastei plante. Dupa ce au atins un anumit
stadiu de dezvoltare, larvele așteaptă să fie găsite de o anumită specie de furnică pentru a fi
mutate de către acestea în mușuroi, unde iernează, sunt hrănite de că tre furnici și se dezvoltă,
după care se metamorfozează și părăsesc mușuroiul.
Perioada de vară este specială pentru fluturii de pe B reite. Există o specie care a devenit
extrem de rară pe plan internațional: Maculinea telejus. Acest fluture depinde de două resurse,
reprezentate de două organisme. Pe de o parte este specia de plantă , Sanguisorba officinalis
(sorbestrea). Floarea aceste i plante constituie locul de depunere a ouălor de către acest fluture.
După eclozare, larvele coboară de pe plantă în speranța că vor fi găsite de către exemplarele
lucrătoare a unei specii de furnică (Myrmica spp.). Dacă furnica nu este în zonă, "cariera" acelei

12 www.rezervatia -breite.ro , vizitat la data de 27.12.2019

29
larve se termină. Dacă este găsită de furnica, larva va ajunge într -un mușuroi unde va fi hrănită
de furnici. De regula într -un mușuroi de furnici intră 1 -2 larve.

Figura 3.15. Lepidoptere
Amfibieni și reptile (Lacerta agilis, Anguis fragilis, Natrix natrix, Triturus cristatus,
Triturus vulgaris ampelensis, Bufo bufo, Bombina variegate, Pelobates fuscus ,Rana dalmatina
,Rana temporaria, Hyla arborea);
Calitatea habitatelor terestre pentru amfibieni din Rezerva țiea Breite este bună: vegetația
mezofilă și pădurea sunt bine reprezentate. Habitatele de reproducere sunt reprezentate de bălți
temporare, care determină succesul reproductiv a diferitelor specii în funcție de perioada lor
acvatică. Speciile cu stadii la rvare prelungite se metamorfozează în habitatele, cu perioada
acvatică lungă. Observații efectuate pe Breite arată că larvele tritonilor se dezvoltă bine dacă
perioada acvatică a habitatelor de reproducere depășește 90 (tritonul comun) – 120 (tritonul cu
creastă) zile. Larvele acestor specii nu se metamorfozează dacă habitatul seacă la două luni după
umplere. Perioada larvară la celelalte specii este: peste 60 de zile pentru broasca râioasă brună,
broasca de pădure, brotăcelul, broasca de pământ brună, pest e 40 de zile pentru larvele broaștei
de munte și peste 30 de zile pentru larvele izvorașului. Studiile pe termen lung arată că eșecul
reproductiv este cel mai frecvent la speciile care au perioade larvare lungi (mai mult de 60 zile).
Reptilele din Rezervaț ia Breite sunt reprezentate de patru specii: șarpele de casă (Natrix
natrix), șarpele de alun (Coronella austriaca), șopâr la de câmp (Lacerta agilis) și șarpele de sticlă
(Anguis fragilis). În zona orașului Sighișoara se mai întâlnesc gușterul (Lacerta vir idis) și
țestoasa de mlaștină (Emys orbicularis).
Șarpele de casă preferă zone umede dar însorite, este legat de aceste habitate prin hrana
reprezentată de amfibieni. Nu este șarpe veninos. Compensează această slăbiciune, folosind un
arsenal de metode de i ntimidare a „inamicului”: șuieră, se încolăcește, se comportă ca un șarpe
veninos, împrăștie substanțe urât mirositoare, se preface mort, se încolăcește, nu se mișcă, își
deschide gura, scoțând limba.

30
Datorită „regimului alimentar”, șarpele de casă este ne gativ afectat de către declinul
amfibienilor. Pe Breite, șarpele de casă se întâlnește mai frecvent în zona sudică . Acest fapt se
poate explica prin starea mai bună a habitatelor acvatice și implicit densitățile populației de
amfibieni.
Șarpele de alun se întâlnește rar în Rezervația Breite. Se hrănește în special cu șopârle,
putând fi confundat cu vipera. Nu este veninos, dar șuieră și poate mușca puternic.
Șopârla de câmp este și ea legată de zone cu umiditate crescută dar însorite. Pentru că
Breite este umed în fond – această șopârlă se simte foarte bine aici. Se hrănește cu nevertebrate.
Observațiile arată că șopârla de câmp colonizează repede zonele în care s -a defrișat carpenul .
Șarpele de sticlă, contrar numelui, este șopârlă. Este una dintre cele ma i timide și
inofensive reptile din regiune. Rareori se poate vedea, mai ales în zilele calde, după ploaie.
Datorită vieții ascunse, este printre cele mai puțin studiate reptile din România. Pe Breite este
bine reprezentat, totuși, însă nu se cunoaște îndea juns ecologia ei. Habitatul lui este bine
reprezentat de vegetația ierboasă densă și pădurile din jur.

Figura 3.16. Bombina variegate, Lacerta agilis, Triturus cristatus
Avifaunistica este extreme de bogată, au fost identificate 83 specii de păsări dintre care
20 specii cuibăresc pe Platoul Breite, 55 specii cuibăresc în pădurile și poi enile vecine, iar 8
specii sunt de pasaj sau oaspeți de iarnă. Dintre păsările care cuibăresc pe Platoul Breite 10
specii sunt oaspeți de vară, iar 10 specii sunt sedentare. În ceea ce privesc speciile care cuibăresc
în pădurile și poienile înconjurătoare, 24 specii sunt oaspeți de vară iar 31 specii sunt sedentare.
Pe Breite și în pădurile înconjurătoare cuibaresc 9 din cele 10 specii de ciocănitori din
Romania. Bogăția de specii de ciocănitori este un indicator al valorii habitatelor forestiere în
ceea ce privește diversitatea speciilo r de păsări. Prezența unui număr mare de stejari seculari
conferă platoului Breite unicitate și valoare ecologică deosebită. Acest habitat este optim pentru
cuibaritul păsă rilor insectivore corticole, pentru speciile care cuibăresc în cavități naturale
(scorburi, ritidom desprins) si pentru cele care își sapă cavitați (ciocănitorile) .

31
Datorită volumului interior mic al platoului și a invaziei de carpen (care în ultimii ani s -a
extins puternic pe platou), speciile de păsări tipice habitatelor deschise sunt slab reprezentate
numeric, fiind sem nalate doar 12 . Dintre acestea , sunt mai bine reprezentate ca densitate
speciile Lanius collurio – sfrânciocul roșiatic, Saxicola rubetra – mărăcinarul mare și Saxicola
torquata – mărăcinarul negru.
Pentru a conserva și chiar a mări bogăția de specii clocitoare in rezervație este neces ar
controlul invaziei de carpen , care tinde să acopere suprafețe tot mai mari , simplificînd astfel
structura habitatelor.
Este necesară menținerea unor acoperiri echilibrate realizate de v egetația arbustivă și
lemnoasă, care să permită existența unor habitate heterogene ca și structură a vegetației, utile
pentru o multitudine de specii de păsări de pădure și de habitate deschise, cu valențe ecologice
diferite.
Pentru răpitoarele de zi și de noapte, platoul Breite constituie teritoriu de hrănire. Dintre
răpitoarele de zi este omniprezentă specia Buteo buteo – șorecarul comun. Dintre răpitoarele de
noapte, cea mai frecvent semnalată este specia Strix uralensis – huhurezul mare, urmată de Strix
aluco – huhurezul mic și de Bubo bubo – buha.
De asemenea , platoul este folosit pentru popas și hrănire de către speciile de răpitoare de
pasaj, fiind semnalată frecvent în pasajul de toamnă și primăvară specia Circus cyaneus –
heretele vânăt .

Figu ra 3.17. Oriolus oriolu s, Picus Viridis, Motocila alba
Din rândul mamiferelor au fost identificate 30 specii, dintre care 10 specii de rozătoare, 5
specii de insectivore, 3 specii de chiroptere, 7 specii de carnivore, 3 specii de artiodactile și o
specie de lagomorf.
Specii de mamifere importante din punctul de vedere al rarității lor pe plan european sunt
lupul, ursul brun și pisica salbatică. Toate cele trei specii au în teritoriu platoul Breite, și au fost
identificate în capătul sudic al acestuia, unde zona este mai puțin tulburată.

32

Figura 3.18. Canilupus, Cervus, Lepus, Vulpes

Analiza SWOT cu privire la Platoul Breite :
Puncte tari
-zonă unică în centrul și estul Europei prin
stejarii seculari
-apropierea de Sighișoara, oraș turistic
important
-oferă un cadru natural excepțional
-zonă cu încărcătură istorică deosebită
-accesul pe platou este facil
-este legat de istoria și existența sașilor pe
aceste meleaguri
Puncte slabe
-promovare slabă, puțin cunoscut de către
turiști, chiar și de populația care locuiește în
județul Mureș
-slabă implicare a localnicilor în promovarea
platoului
-este rareori parte a produselor turistice care
includ cetatea medievală Sighișoara

Oportunități
-organizarea de excursii tematice care să
includă și platoul Breite ,
-organizarea de jocuri, concursuri, tabere, prin
care platoul să fie promovat platoul,
-sensibilizarea elevilor și studenților în
protejarea acestei zone
-posibilitatea realizării de proiecte de Amenințări
-atitudinea destructivă și rău intenționată a
unor persoane care distrug platoul (dau foc la
stejari, aruncă deșeuri menajere)
-politi că națională deficitară în protejarea
cadrului natural
-situație economică precară, limitează
alocarea de fonduri în direcția protejării

33
promovare a platoului, proiecte realizate de
elevi, studenți
-implicarea oamenilor cu putere de decizie in
realizarea de lobby cu privire la promovarea
acestei zone
-dezvoltarea ecoturismului prin legarea
platoului de tradițiile, obiceiurile oamenilor
din zonă
-promovarea prin creații literare având ca sursă
de inspirație această zonă, prin filme realizate
pe platou
-accesarea de fonduri europeene pentru mediu naturii
-lipsa de educație și slabul spirit civic al
oamenilor

3.2.4. Turism. Punerea în valoare a platoului Breite.
Accesul spre Platoul Breite se face de pe DJ 14 ce leagă Sighișoara de Mediaș, la 4 km
de Sighișoara din punctul Hula Daneș, se urcă 2 km, pe un drum forestier până la intrarea în
rezervație. La intrarea pe drumul de acces există un panou ce indică dire cția spre rezervație.

a) Organizarea de excursii tematice care să vizeze elevii din orașul Sighișoara, din
împrejurimile orașului dar și din județul Mureș. Acțiunile să se desfășoare săptămânal,
implicând profesorii de biologie, geografie, istorie. Scopul excursiilor fiind
sensibilizarea tinerilor în protejarea naturii, dar și relaxa rea într -un cadru natural
excepțional. Elevii se pot relaxa, pot servi masa în natură, pot juca diferite jocuri.
Excursiile au o durata de o zi. Traseul excursiei pe platou poate fi urmărit pe hartă :

34

Figura 3.19. Platou Breite
Intrarea pe
platoul Breite
Pe partea stângă se află doi stejari
căzuți la pământ și unul pe cale să se
prăbușească. Un stejar bătrân, chiar și mort,
adăpostește un întreg univers viu (de la
ciocănitori, lilieci și pârși, până la alge, licheni
și insecte)

Panoul cu
regulamentul
rezervației
Cabana
paznicilor
Stejar scorburos
prăbușit .

La marginea pădurii se află
cel mai bătrân stejar din rezervație, cu
circumferința de peste 7.1 m și o vârs tă
estimată de peste 700 de ani.
”Pasul lupilor”. Aic i platoul se îngustează
și cele două margini de pădure se apropie suficient
de mult pentru a permite trecerea lupilor și a
urșilor.
Una dintre puținele
mlaștini rămase pe
Breite
Gențiana și mușcata dracului
sunt flori ocrotite, care înfloresc toamna
și se găsesc doar în aceasta parte a
rezervației .
Zonă invadată de carpen,
”Cimitirul stejarilor”

35
b) Organi zarea de competiții cu bicicletă (mountain bike)/ cros
Organizarea lunară, în lunile de primavară, vară, toamnă a competițiilor sportive, de
ciclism/cros, pe diferite categorii de vârstă având ca punct de plecare parcarea magazinului
Penny din cartierul Cornești iar ca punct de sosire platoul Brite. Traseul ar e o lungime de 6
km. Competițiile vor fi organizate cu sprijinul primăriei.
Figura 3.20. Harta traseului curselor cu bicicleta/ cros
c) Organizarea de concursuri (locațiile sunt marcate cu steluță pe harta din Figura 10) de
orientare prin pădure, jocuri prin pădure, cățărări, tehnici de supraviețuire, căutarea de
comori, organizarea de jocuri atât pe timp de zi cât și pe timp de noapte prin pădurile
care înconjoar ă Platoul Brite. Activitățile se vor desfășura prin colaborare cu
“Cercetașii” și alte instituții/asociații.

36

d) Includerea platoului Brite în circuitul turistic prin colaborarea cu agențiile de turism.
Turiștii români și străini cazați în orașul Sighisoara au ocazia de a vizita platoul Br eite, de a
se relaxa pentru câteva ore în natură. Excursiile spre platou vor fi realizate cu autocarele
grupurilor de turiști sau cu microbuze locale.
e) Organizarea de tabere cu cortul de 3-5 zile în lunile călduroase iunie -septembrie.
f) Activități de creație (pictură, scriere de carte, gândirea de scenarii de film) având ca
sursă de inspirație și meditație natura, dimensiunea medievală a locului. Colaborarea cu
studiouri de film în vederea realizării unor filme istorice/fantas tice în această zonă.
g) Implicarea tinerilor (elevi, studenți) în acțiuni de promovare a platoului, prin realizarea
de materiale de promovarea, realizarea de cercetări de piață, “legarea” platoului de
cetatea medievală Sighișoara, de mitul Dracula.
Vizitar ea Platoului și organizarea de evenimente presupune respectarea unor reguli .
Locuitorii Sighișoarei și vizitatorii sunt încurajați să ia parte la activități educative și de recreere,
care nu au un impact negativ asupra patrimoniului natural, peisajului și ambientului rezervației.
Se recomandă vizitarea mai întâi a punctul ui de informare, dotat cu panouri, detalii de interes
și se poate lua legătura cu rangerii.
Vizitatorii rezervației se pot bucura de numeroase valori naturale – de la arborii bătrâni de
până la 800 de ani, până la speciile rare de plante și animale. Pentru ocrotirea acestor valori și
păstrarea peisajului unic, trebuie re spectate următoarele reguli de vizitare13:
– Ascultarea indicațiilor paznicilor rezervației, al căror rol este de a asigura o atmosferă
plăcută pentru toți vizitatorii.
– Aprinderea focului doar în vetrele de piatră special amenajate în apropierea terenului de
fotbal.
– Nu se taie lemn de pe platou sau din pădurea înconjurătoare și nu se adună lemnele căzute pe
jos. Acestea au un rol important în menținerea echilibrului biodiversității pe platou.
– Platoul Breite se poate vizita pe jos, cu bicicleta sau călare – drumul de acces în rezervație
este forestier și Ocolul Silvic Sighișoara nu permite accesul cu mijloace de transport
motorizate.

13 Consiliul Local Sighi șoara, Fundația Mihai Eminescu Trust, Plan de Management al Rezervației „Stejarii Seculari de
la Breite”, 2007

37
– Este strict interzisă practicarea sporturilor motorizate (curse de motociclete, ATV -uri și
mașini) pe toată suprafața rezervației și în pădurea înconjurătoare.
– Folosirea containerele de lângă cabană pentru gunoi.
– Interzicerea poluării fonice a aceastei arii naturale protejată. Ascultarea muzicii tare, duce la
pierderea bogăției sunetelor naturale ale rezervației, deranjând păsările și animalele,
împiedicându -i și pe alți vizitatori să se bucure de liniștea naturii.
– Vânătoarea și braconajul sunt ilegale și vor fi pedepsite conform legii. Poliția Comunitară
patrulează frecvent rezervația.
Impactul activităților umane asupra mediului natural a devenit tot mai profund în ultimii ani,
afectând valorile naturale ale rezervației. De aceea, Rezervația Breite cuprinde și zone cu protecție
strictă, destinate ocrotirii unor specii rare de plante și animale. Aici pot fi întâlniți ocazional mistreți,
lupi și urși, precum și alte mamifere, insecte, păsări, amfibieni și plante strict protejate la nivel
european.
În aceste zone se desfăsoară cu precădere activități de conservare a biodiversității și de
cercetare științifică, de aceea se aplică reguli de vizitare mai stricte:
– Nu este permis accesul decât pe jos, pentru a nu deranja speciile ce cuibăresc sau se hrănesc
aici.
– Este interzis orice fel de zgomot puternic.
– Grupurile de vizitatori pot fi de maxim 10 persoane.
– Sunt interzise culegerea plantelor și prinderea animalelor.
Riscuri :
– Căderea la pământ a crengilor groase și chiar ruperea completă a arborilor.
Anual, doi sau trei arbori se rup cu totul și zeci de ramuri groase cad la pământ. De aceea,
vizitatorii sunt sfătuiți să nu -și instaleze masa de picnic sau cortul sub coronamentul
stejarilor. Pe timp de furtună, stejarii pot atrage trăznetul.
– Infectarea cu borelioză, boală transmisă de căpușe.

38
3.3. Investiții atrase în zona Sighișoara -Daneș
Fiind o zonă turistică renumită, în ultimii ani s -au realizat investiții în infrastructura turistică.
Cele mai multe locuri de cazare din municipiul Sighișoara sunt clasificate la 3 stele – 715, urmate de
cele de 2 stele (555), de 4 stele (145) și de 5 stel e (115).
Cele mai mari unități de cazare din Sighișoara sunt14:
– Hotelul „Binder Bubi” (5 stele – 101 locuri);
– Hotelul „Korona” (4 stele – 75 locuri);
– Hotelul „Central Park” (4 stele – 66 locuri);
– Hotelul „Sighișoara” (3 stele – 64 locuri);
– Hotelul „Rex” (3 stele – 60 locuri);
– Hotelul „Casa Wagner” (3 stele – 59 locuri);
– Hotelul „Poienița” (3 stele – 51 locuri).
– Pensiunea Dracula Dane ș (3 margarete – 16 camere)
Pe lângă unitățile de alimentație publică aferente hotelurilor, hostelurilor, motelurilor și
pensiunilor, mai există și numeroase alte restaurante, pizzerii, ceainării, cofetării, dar și unitățile de
alimentație publică din centrele comerciale, care deservesc atât populația municipiului Sighișoara,
cât și turiștii.
Baza de alimentație publică este bine reprezentată în Sighișoara, unde funcționează un număr
mare de restaurante15:
– Restaurante asociate structurilor de cazare : Restaurant Korona, Restaurant Sighișoara,
Restaurant Lorelei și Restaurant La Pastorella în cadrul Hotelului Binder Bubi, Restaurant Rex,
Restaurant Poenița, Restaurant Central Park etc.;
– Restaurante/pizzerii : Restaurant Casa Vlad Dracul, Restaurant Rustic, Restaurant Carpați ,
Restaurant Catering House, Restaurant Vila Franka, Restaurant Pizzerie Quatro Amici,
Restaurant Pizzerie JO Pub, Restaurant Pizzerie Perla, Restaurant Pizzerie Veneția etc.;
– Cofetării și cafenele : Cofetărie Burg Kaffe, Cofetărie Casa Cositorarului, Cofetăria La
Angela, Cafenea Julius Cafe și Cafe Central, Cafenea Caractere, Cofetărie Teodora,
International Cafe, Lazy Louis Caffe , Medieval Cafe;
– Cluburi : Club Aristocrat, Club Black Box, Club Kramer, Club M.O.S.

14 Municipiul Sighișoara, Strategia de dezvoltare a Municipiului Sighișoara pentru perioada 2014 -2020 , p.140
15 Idem, p.141

39
3.3.1. Integrarea arealului în circuitul turistic. Domeniul Dracula Daneș.
La Domeniul Dracula Daneș se practică turismul rural la standarde ridicate, printre
activitățile propuse turiștilor sunt: călărie, pescuit, bird watching, relaxare la piscină, plimbări cu
trăsura, vizionarea unor spectacole ecvestre, vizitarea cetăților și bisericilor fortificate din zonă,
relaxare în natură pe platoul Breite.
Domeniul Dracula Daneș este reprezentat de Pensiunea Dracula și de Centrul Ecvestru
Dracula. Pensiunea dispune de 16 camere standard sau camere duble superioare, dotate cu balcon,
având o suprafață cuprinsă între 24mp și 55mp. Centrul Ecvestru se întinde pe o suprafață de 5
hectare, camerele fiins atandard sau superioare cu o suprafață între 30mp și 50 mp.

Figura 3.21. Domeniul Dracula Daneș
Principalele activități propuse sunt16:
 Turismul cultural istoric
Turism în spațiul “Sieben Burgen” unde se regăsesc edificii culturale: cetățile medievale, sate
săsești care datează din Evul Mediu, cu o arhitectură deosebită sau bisericile fortificate unice în
Europa.
Biserici Fortificate: Biertan, Sasghiz, M ălâncrav, Valchid, Laslea, Daneș, Sele uș, Hoghilag,
Viscri sau Biserica Armenească de la Dumbrăveni .
Cetăți și Castele: Sighișoara, Criș, Dumbrăveni , Malancrav.
Posibilitatea de plimbări în natură : în apropierea Domeniului se găsesc Rezervațiile Naturale
Stejarii seculari de la Breite și Rezervația de Stejar pufos de la Criș.

16 www.dracul.ro/ac tivitati/, vizitat la data de 18.02.2020

40
 Birdwatching
Zona Târnavelor este extrem de atractivă pentru iubitorii de Bird watching sau pasionații de
natură, putând descoperi păsări tipic habitatelor de pădure, specii de păsări din zona cum ar fi:
Crex, Aqvila Pomarina, Lanius minor, Lanius Colluriosau Oriolus Oriolus, într-un decor natural
impresionant, specific Daneș ului.

 Călărie
Zona de călărie e formată din manej acoperit (1000 mp), manej circular acoperit și trei
padocuri pentru antrenament în aer liber. Activitățile propuse sunt:
 antrenament cu instructori acreditați, pentru începători și avansați
 plimbări în exterior călare, cu trăsura sau iarna cu sania
 club ecvestru pentru socializare pe teme ecvestre
 asistarea la potcovirea cailor.
 Spectacole ecvestre
La cerere se pot organiza evenimente ecvestre în care se prezint ă diverse rase de cai și
elemente din dresajul clasic European în marele manej acoperit al Centrului de Excelență
Ecvestră .

3.3.2 . Integrarea arealului în circuitul turistic . Exemplificare pachet turistic
„Transilvania tour”.
– GRUP mai mare de 25 persoane , Hotel 3* și Pensiuni
– transport + cazare + demipensiune -300 €/pers.
– transport + cazare + pensiune completa -425 €/per s.
– PERIOADA: la alegerea grupului
– TRASEU : Bucure ști – Brașov – Sinaia – Bran – Râșnov – Sighi șoara – Turda – Alba Iulia
– Sibiu – Transf ăgărășan – Curtea de Arge ș – Bucure ști
SERVICII ASIGURATE :
– 7 nop ți cazare și servicii de mas ă la Hotel 3* și Pensiuni (camere cu dou ă și trei paturi):
– 2 nopți Bucure ști/ 2 nop ți Bra șov/1 noapte Sighi șoara
– 1 noapte zona Curtea de Arge ș/ 1 noapte Sibiu
• transport autocar confort standard interna țional

41
• diurn ă, cazare și mas ă pentru 2 șoferi
• ghid însoțitor
• taxe de drum, parc ări
PROGRAM
– ZIUA 1 : preluarea tur iștilor de pe Aeroportul Otopeni, Bucure ști; plimbare în zona central ă
a ora șului; cin ă și cazare în Bucure ști;
– ZIUA2 : mic dejun; vizită la Palatul Parlamentului, cea de -a doua construc ție administrativ ă
din lume ca suprafa ță; deplasare spre B rașov, pe traseu se vizitează Castelul Pele ș din
Sinaia, reședința de vară a regilor României . Seara -scurt ă plimbare prin centrul istoric al
orașului Bra șov; cin ă și cazare în Bra șov;
– ZIUA 3 : mic dejun; deplasare spre Bran unde vom vizita Castelul Bran, unul dintre cele
mai importante obiective turistice din Rom ânia, în continuare vom vizita Cetatea Râșnov,
în Bra șov vom vizita Pia ța Sfatului, Biserica Neagr ă, unul dintre cele mai reprezenta tive
monumente de arhitectură gotică din România , cină și cazare în Bra șov;
– ZIUA 4 : mic dejun; deplasare spre Sighi șoara unde vom vizita singur a cetate medieval ă, în
stil germanic, din Europa , încă locuit ă. Aici a locuit o perioad ă Vlad al II -lea Dr ăculea,
tatăl lui Vlad Țepeș; Vizitarea Platoului Breite, platou cu stejari seculari, un habitat unic
în sud-estul Europei ; cină și cazare în Sighi șoara;
– ZIUA 5 : mic dejun; deplasare spre Turda pentru a vizita salina Turda. În continuare
deplasare a spre Sibiu , pe traseu se vizitează Alba Iulia , prima capitală a celor trei provincii
românești. Cin ă și cazare în Sibiu;
– ZIUA 6 : mic dejun; vizita rea centrului istoric al Sibiu lui. Deplasare a spre B âlea Lac pe
transf ăgărășan, unul dintre cele mai celebre drumuri din Romania. Vizitarea Lacului
Vidraru și a Barajului Vidraru , cină și cazare în zona Curtea de Arge ș;
– ZIUA 7 : mic dejun , deplasare a spre Bucure ști; pe traseu se face un popas la Cetatea
Poenari, cetatea lui Dracul a cunoscut ă și drept "cuibul de vulturi al vitejilor de demult",
Vizit ă la mănăstirea Curtea de Arge ș și la Mănăstirea Snagov, locul unde legenda spune c ă
este înmorm ântat Vlad Tepe ș – Dracula; cin ă și cazare în Bucure ști;
– ZIUA 8 : mic dejun; transfer cu autocarul la aeroport.

42
3.3.3 . Integrarea arealului în circuitul turistic. Trasee de biciclete și pentru
drumeții

Zona se poate dezvolta frumos pe câțiva piloni cu baze solide în patrimoniul natural și cultural
local: ecoturism, produse alimentare prietenoase cu mediul și meșteșuguri.
În ce privește ecoturismul, în primăvara anului 2015 a fost inaugurată o rețea de trasee de biciclete și
de drumeție care străbat situl Natura 2000 Podișul Hârtibaciului -Târnava Mare din Transilvania și
care totalizeaz ă 229 km . Traseele trec prin 26 de sate cu biserici fortificate și prin cetatea medievală
Sighisoara, leagă 4 monumente UNESCO de la Sighișoara, Viscri, Saschiz și Breite, și traversează
arii naturale protejate de importanță europeană și națională17.
Lucrările au fost realizate de Asociația Mioritics în perioada s eptembrie 2013 – februarie
2015 . Lucrările au inclus verificarea, testarea și curățarea drumurilor și potecilor existente, selecția
drumurilor și potecilor ce au fost marcate, identificar ea punctelor de interes pentru turiști, aplicarea
marcajelor (roșu și albastru, bandă, cruce și triunghi), înregistrarea track -urilor GPS, realizarea
hărților și a panourilor informative și a săgeților indicatoare.
Există un număr de 32 de tras ee, cel mai lung fiind de 29,2 km (Viscri -Dealul Ciorilor) și cel
mai scurt de 1,6 km (Sighișoara -Platoul cu stejari seculari Breite), și 70 de panouri informative
amplasate în localități traversate de trasee și în punctele importante de pe trasee. Datorit ă reliefului
foarte accesibil (cel mai înalt vârf este de 701 m – Dealul Birom) și a diversității opțiunilor, acestea
pot fi parcurse de turiști (inclusiv familii cu copii) fără echipament complex sau o pregătire sportivă
specială, dar există și circuite d edicate celor care își doresc mai mult și au o condiție fizică bună.

3.4. Beneficiile economico -sociale ale dezvoltării zonei turistice Sighișoara –
Daneș
Numărul turiștilor care au vizitat municipiul Sighișoara este greu de cuantificat, o estimare a
acestuia poate fi făcută având ca referință biletele vândute la Muzeul de Istorie.
Astfel, în anul 2018 Muzeul de Istorie a avut un număr de 160000 vizitatori dintre care
aproximativ 125000 la Turnul cu Ceas, 15000 la Colecț ia de Arme, 2000 la Camera de To rtură ,
4600 turiști au avut acces gratuit la Muzeul de Istorie.

17 www.natura2000transilvania.ro/despre -zona/dezvoltare -durabila , vizitat la data de 23.01.2020

43
Având în vedere faptul ca numeroși turiști vizitează Cetatea Medievală în afara programului
Muzeului de Istorie, cifra reală a vizitatorilor este mult mai mare, aproximativ 220000 de turiști
anual. O analiză a grupurilor de turiști din punct de vedere al ț ării de origine arată o proporție
semnificativă de spanioli, japonezi, germani, italieni, americani, englezi, francezi, maghiari.
Un rol important în atragerea turiștilor îl are Festivalul Medieval, în perioada desfășurării
acestuia, ultimul weekend al lunii iulie, se înregistrează vârful de sezon turistic, când practic
populația orașului se dublează cu consecințe benefice asupra turismului și a încasă rilor din turism.
Sighișoara este un loc foarte căutat pentru realizarea diferitelor filmări, reclame, producții
TV, cinematografice, precum și pentru organizarea simpozioane, conferințe, concursuri naționale și
internaționale, ceea ce înseamnă o afluență de oameni care ocupă locuri de cazare, servesc masa ,
vizitează obiective turistice contribuind la dezvoltarea economică a zonei.

Tabel 3.1. Evoluția capacității de cazare a Municipiului Sighișoara în perioada 2017 -2018
Domeniul Dracula Daneș este modelul unei afaceri r omânești de succes. De aproape trei
decenii, complexul turistic din inima Transilvaniei aduce împreună oameni pasionați de bun gust,
calitate, natură, experiențe unice și echitație .
Turismul practicat în acest areal aduce numeroase e fecte pozitive economice și sociale .
Astfel turismul participă la dezvoltarea durabilă a numeroase destinații prin creșterea notorietății
așezărilor , creșterea veniturilor populației , creșterea puterii economice a localităților prin obținerea

44
de noi venitu ri din taxe și impozite locale, încurajarea activităților tradiționale, dezvoltarea de
afaceri care presupun latura de artizanat, tradițională, dezvoltarea de comerț specific bazat pe
produsele locale și meșteșugărești.

45

CONCLUZII
Stejarii de pe Breite sunt cele mai bătrâne „ființe vii ” din Sighișoara, unii dintre ei au
fost de față la aș ezarea pietrei de temelie a cetății și au supraviețuit evenimentelor din
istoria tumultoasă a Transilvaniei, de la războaie și schimbș ri de suvera nitate, până la
incendii, cutremure și cinci decenii de comunism.
Pe platoul Brite trăiesc peste 500 de arbori cu vârste cuprinse între 200 ș i 800
de ani. Fiecarea este un microcosmos care oferă adăpost și hrană altor zeci de specii
de animale și plante ; rădăcinile lor adânci formează o vastă rețea subterană care
susține solul ; coroanele lor bogate oferă umbră și răcoare oamenilor și animalelor
creând un microclimat favorabil pentru covorul vegetal ; iar peisajul lor deosebit
atrage turiști din toată lumea.
Cu toate acestea, vârsta lor înaintată și mai ales necunoașterea și nepăsarea
omului amenință acești veterani ai istoriei. Implicarea activă și susținută a
comunității, a elevilor și studenților, a turiștilor, în protejarea și promovarea acestei
zone sec ulare reprezintă o provocare a prezentului.
Platoul Breite nu poate fi exploatat la întreaga sa valoare daca nu este legat de
valorile istorice, culturale, antropice ale orașului Sighișoara, iar implicarea tuturor
factorilor de decizie ar avea ca rezultat implementarea dezvoltării durabile în aceasta
zona strategică a Transilvaniei.

46
BIBLIOGRAFIE

1. Chindriș -Văsioiu, Oana, (2016), Economia Mediului -Suport de curs ,Universitatea Ecologică din
București , București.
2. Ciangă, N., (2007), România. Geografia turismului, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj
Napoca .
3. Cocean, P., (2010), Patrimoniul turistic al României, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj
Napoca .
4. Cocean, P., Dezsi, Șt., (2009), Geografia turis mului, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj
Napoca .
5. Ielenicz, M., Comănescu, Laura, (2006), România. Potențial turistic, Editura Universitară,
București.
6. Moisescu, O., (2016), Economia turismului -Suport de curs , Universitatea Babeș -Bolyai, Cluj –
Napoca.
7. Oroian, Maria, Ghereș, Marinela, (2013), Economia și Managementul Turismului, Editura Casa
Caărții de Știință, Cluj -Napoca.
8. Voicu, D., (2011) , Teza de Doctorat “ Potențialul turistic al dealurilor și podișurilor dintre Mureș și
Târnava Mare ”, Universitatea Bucure ști, București.
9. Stănciulescu, Gabriela (coord.) (2002), Tehnologia Turismului , Editura Niculescu, București.
10. Turcu, Daniela, Weisz, Janeta, (2008), Economia Turismului, Editura Eurostampa, Timișoara.
11. Primăria Sighișoara, Strategia de dezvoltare a municipi ului Sighișoara p entru perioada 2014­2020
„Orașul­ Muzeu”.
12. Consiliul Local Sighișoara, Fundația Mihai Eminescu Trust, (2007), Plan de Management al
Rezervației „Stejarii Seculari de la Breite”, Sighișoara.

Resurse web
13. www.sighisoara.org.ro
14. www.natura2000transilvania.ro/despre -zona/dezvoltare -durabila
15. www.rezervatia -breite.ro
16. Harta turistică -Sighișoara
17. www.traseeromania.ro