DOMENIUL DE DOCTORAT MEDICIN Ă DENTAR Ă TEZA DE DOCTORAT REZUMAT CERCETĂRI PRIVIND ROLUL STRESULUI OXIDATIV ÎN APARIȚIA BOLII PARODONTALE AGRESIVE –… [606546]

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” DIN CONSTAN ȚA

SCOALA DOCTORAL Ă DE MEDICIN Ă

DOMENIUL DE DOCTORAT MEDICIN Ă DENTAR Ă

TEZA DE DOCTORAT
REZUMAT

CERCETĂRI PRIVIND ROLUL STRESULUI OXIDATIV
ÎN APARIȚIA BOLII PARODONTALE AGRESIVE –
CORELAȚII ÎNTRE CITOKINE PROINFLAMAT ORII ȘI
SPECII PARODONTOPATOGENE IMPLICATE

Conducator de doctorat
Prof.univ.dr. BADEA VICTORIA

Student -doctorand: [anonimizat], 2014

Cercetări privind rolul stresului oxidativ în apariția bolii parodontale agresive – corelații între
citokine proinflamatorii și specii parodontopatogene implicate

1
CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………………………………………………….. 4
CAP. 1 REPERE ALE BOLII PARODONTALE AGRESIVE ÎN PREZENT……… 6
1.1 BOALA PARODONTALĂ AGRESIVĂ – ENTITATE CLINICĂ DISTINCTĂ
ÎN CADRUL BOLII PARODONTALE………………………………………………… 6
1.2 EPIDEMIOLOGIA BOLII PARODONTALE AGRESIVE……………….. 8
1.3 PATOGENIA BOLII PAR ODONTALE AGRESIVE……………………….. 9
1.4 FACTORUL BACTERIAN ÎN BOALA PARODONTALĂ AGRESIVĂ 10
1.5 METODE DE IDENTIFICARE BACTERIOLOGICĂ DE LA SIMPLU LA
COMPEX…………………………………………………………………………… ……………… 14
CAP. 2 CITOKINE……………………………………………………………………………………….. 17
2.1 FENOMENUL INFLAMATOR ÎN BOALA PARODONTALĂ AGRESIVĂ 20
2.3 CITOKINE PROINFLAMATORII IMPLICATE ÎN BOALA PARODONT ALĂ
AGRESIVĂ……………………………………………………………………………………….. 21
2.3 INTERLEUKINA 1………………………………………………………………………. 24
CAP. 3 MARKERI DE STRES OXIDATIV ÎN BOALA PARODONTALĂ………. 28
3.1 BIOMARKERI AI STRESULUI OXIDATIV ÎN BOALA PARODONTALĂ 29
3.2 MECANISME FIZIOPATOGENE ALE STRESULUI OXIDATIV ÎN BOALA
PARODONTALĂ……………………………………………………………………………….. 32
3.3 8 -HIDROXIDEOXIGUANOZINA SALIVARĂ – INSTRUMENT DE
APRECIERE AL STRESULUI OXIDATIV ÎN BOALA PARODONTALĂ 35
CAP. 4 APLICAREA CUNOȘTINȚELOR DE GENETICĂ ÎN DIAGNOSTICUL BOLII
PARODONTALE…………………………………………………………………………………………. 38
4.1 ROLUL DETERMINĂRILOR GENETICE ÎN BOALA PARODONTALĂ 38
4.2 IDENTIFICAREA SPECIILOR PARODONTOPATOGENE PRIN
INTERMEDIUL TESTELOR GENETICE ……………………………………………. 42
4.3 INTERLEUKINA 1 – GENOTIP ȘI FENOTIP………………………………… 44
CAP.5 IPOTEZA DE LUCRU. OBIECTIVE GENERALE ……………………………….. 48
5.1 SCOPUL LUCRĂRII………….. ……………………………………………………….. 48
5.2 OBIECTIVELE LUCRĂRII…………………………………………………………… 48
CAP. 6 METODOLOGIE GENERALĂ……………………………………………………… ….. 49
6.1 STRUCTURA LOTULUI DE STUDIU………………………………………….. 49

Cercetări privind rolul stresului oxidativ în apariția bolii parodontale agresive – corelații între
citokine proinflamatorii și specii parodontopatogene implicate

2
6.2 DISTRIBUȚIA EȘANTIONULUI………………………………………………….. 49
6.3 EXAMENUL CLINIC……………………………………………. …………………….. 49
6.4 PRELEVAREA ȘI TRANSPORTUL PROBELOR………………………….. 52
6.5 METODE GENETICE………………………………………………………………….. 53
6.6 METODE IMUNOLOGICE………………………… ………………………………… 59
6.7 ANALIZA STATISTICĂ………………………………………………………………. 63
CAP. 7 STUDIUL I – SPECIILE BACTERIENE PARODONTOPATOGENE ȘI BOALA
PARODONTALĂ AGRESIVĂ………………………. …………………………………………….. 75
7.1 INTRODUCERE………………………………………………………………………….. 75
7.2 IPOTEZA DE LUCRU……………………………………………………………….. … 75
7.3 MATERIAL ȘI METODĂ…………………………………………………………….. 75
7.3.1 Colectarea probelor…………………………………………………………… 75
7.3.2 Protocolul de analiză……………………… ………………………………… 77
7.3.3 Analiza datelor………………………………………………………………… 81
7.4 REZULTATE……………………………………………………………………………….. 82
7.5 DISCUȚII……………………………………………………………………………………. 90
7.6 CONCLUZII PRELIMINARE……………………………………………………….. 92
CAP. 8 STUDIUL II – INTERLEUKINA 1 ȘI BOALA PARODONTALĂ AGRESIVĂ 93
8.1 INTRODUCERE………………………………………………………………………….. 93
8.2 IPOTEZA DE LUCRU………………………………………………………………….. 93
8.3 MATERIAL ȘI METODĂ…………………………………………………………….. 93
8.3.1 Colectarea probelor pentru testul genetic……………………………. 93
8.3.2 Colectarea probelor pentru IL -1β salivar…………………………….. 95
8.3.3 Protocolul de analiză al tehnicii de biologie moleculară……….. 96
8.3.4 Protocolul de analiză al testului ELISA pentru IL -1β salivar (Promokine)
…………………………………………………………………………………………… … 100
8.3.5 Analiza datelor………………………………………………………………… 101
8.4 REZULTATE………………………………………………………………………………. 102
8.5 DISCUȚII ……………………. …………………………………………………………….. 106
8.6 CONCLUZII PRELIMINARE……………………………………………………….. 108
CAP. 9 STUDIUL III – BIOMARKERI DE STRES OXIDATIV ȘI BOALA
PARODONTALĂ AGRESIVĂ…… ………………………………………………………………… 109
9.1 INTRODUCERE………………………………………………………………………….. 109

Cercetări privind rolul stresului oxidativ în apariția bolii parodontale agresive – corelații între
citokine proinflamatorii și specii parodontopatogene implicate

3
9.2 IPOTEZA DE LUCRU………………………………………….. ……………………… 109
9.3 MATERIAL ȘI METODĂ…………………………………………………………….. 109
9.3.1 Protocolul de analiză………………………………………………………… 109
9.3.2 Principiul testului EL ISA pentru 8 -OHdG salivar………………… 109
9.3.3 Analiza datelor………………………………………………………………… 110
9.4 REZULTATE………………………………………………………………………………. 111
9.4.1 Rezultatele obținute pentru IL -1A ( -889), statusul de boală și parametrii
fenotipici…………………………………………………………………………………. 111
9.4.2 Rezultatele obținute pentru IL -1B (+3954), statusul de b oală și parametrii
fenotipici………………………………………………………………………………….. 113
9.5 DISCUȚII…………………………………………………………………………………….. 115
9.6 CONCLUZI I PRELIMINARE……………………………………………………….. 116
CAP. 10 EVALUAREA SENSIBILITĂȚII ȘI SPECIFICITĂȚII TESTELOR FOLOSITE
………………………………………………………………………………………….. ……………. 117
CAP. 11 ESTIMAREA STATISTICĂ A RISCULUI DE PROGRESIE A BOLII 121
CAP. 12 ORIGINALITATEA ȘI CONTRIBUȚIILE INOVATOARE ALE TEZEI 124
CAP. 13 CONCLUZII GENERALE ………………………………………………………………. 125
REFERINȚE………………………………………………………………………………………………… 127
INDEX DE FIGURI ÎN TEXT……………………………………………………………………….. 137
INDEX DE TABELE ÎN TEXT……………………………………………………………………… 140
INDEX DE GRAFICE ÎN TEXT……………………………………………………………………. 141
LISTĂ CU ABREVIERILE FOLOSITE ÎN CADRUL TEZEI DE DOCTORAT 143
LISTĂ CU LUCRĂRILE PUBLICATE DIN DOMENIUL TEZEI DE DOCTORAT 145

Cuvinte cheie: boala parodontal ă agresivă, specii bacteriene
parodontopatogene, polimorfismul genei IL -1, biomarkeri salivari, IL -1β
salivară, 8 -OHdG salivară

Cercetări privind rolul stresului oxidativ în apariția bolii parodontale agresive – corelații între
citokine proinflamatorii și specii parodontopatogene implicate

4
INTRODUCERE
Boala parodontală reprezintă conform OMS principala cauză de
pierdere a dinților la adulți, frecvența îmbolnăvirii cu această boala a
populației globului fiind de aproximativ 70%. Conform majorității
cercetătorilor și a forurilor decizionale din domeniul medicin ei
dentare, boala parodontală, alături de caria dentară, sunt principalele
afecțiuni orodentare ale acestui secol. În această ordine de idei,
eforturile combinate ale specialiștilor în domeniu se concentrează spre
a descoperi noi informații cu privire la a pariția și evoluția acestei boli,
pentru a identifica ulterior cele mai bune metode de diagnostic,
tratament și prevenire a apariției bolii parodontale.
Deși boala parodontală este cunoscută și tratată de peste 5000 de
ani, demonstrarea mecanismului de apa riție a bolii parodontale a
suferit modificări în timp, fenomenul de boală fiind legat de evoluția
rapidă a cunoștințelor de microbiologie și imunologie, precum și a
modalităților de estimare a parametrilor clinici (șanț gingival și/sau
pungă parodontală) și prin dezvoltarea tehnologică. Astfel, metodele
moderne au identificat ca piloni principali ai patogeniei acestei boli
prezența bacteriilor parodontopatogene și a intensității răspunsului
imun, boala parodontală fiind în prezent inclusă în categoria de boli
cu „etiologie multifactorială complexă”.
În prezenta teză, noi am folosit o tehnică moleculară de
identificare de vârf și anume reacția de polimerizare în lanț, tehnica
ADN -strip. Prin intermediul acestei tehnici am dorit să identificăm
implicarea a c inci specii parodontopatogene cu potențial maxim în
boala parodontală și anume: Aggregatibacter actinomycetemcomitans,
Porphynomonas gingivalis, Tannerella forsythia, Treponema
denticola și Prevotella intermedia .
Un factor controversat implicat în apariția bolii parodontale
agresive este terenul genetic al gazdei, mai exact polimorfismului
genei IL -1.

Cercetări privind rolul stresului oxidativ în apariția bolii parodontale agresive – corelații între
citokine proinflamatorii și specii parodontopatogene implicate

5
Alături de speciile bacteriene parodontopatogene și terenul
genetic, rol important în diagnosticarea precoce și monitorizarea bolii
parodontale îl au markeri i de stres oxidativ, fiind demonstrat în
prezent rolul speciilor reactive de oxigen în alterarea ADN -ului celular
și toate modificările de homeostazie celulară ce derivă din aceasta.
Pornind de la aceste considerente a apărut ideea prezentei teze,
în care am dorit să cercetăm existența unor posibile corelații dintre
citokinele proinflamatorii, markerii de stres oxidativ și speciile
bacteriene parodontopatogene implicate în apariția bolii parodontale
agresive, în vederea realizării unei scheme de diagnostic precoce și de
monitorizare a acestei boli la tineri.

CAP. 1 REPERE ALE BOLII PARODONTALE AGRESIVE ÎN
PREZENT
Bolii parodontale agresive i se descriu următoarele caracteristici:
pierderea structurilor de fixare a dintelui însoțită de distrugerea
progresivă a osului alveolar, încărcătura bacteriană necorelată cu
severitatea bolii, agregare familială, frecvent este prezentă infecția cu
Actinobacilus actinomycetemcomitans, funcție anormală a fagocitelor
și răspuns amplificat al macrofagelor cu producerea de pr ostoglandine
[3,10].
Organizația Mondială a Sănătății declară în 2012 o incidență a
bolii parodontale de 15 -20% [11] și propune ca stategii de prevenire a
acesteia implementarea de programe destinate întreruperii consumului
de tutun dar și de implementare a unor bune practici pentru sănătate
oro-dentară, cum ar fi periajul dentar și folosirea aței dentare [12].
Socrans ky ș.a. [ 23] precizează organizarea bacteriilor prezente
în zonele parodontale în „ complexe bacteriene ”, care acționează prin
asocieri succesive până la apariția leziunilor specifice bolii
parodontale [24].

Cercetări privind rolul stresului oxidativ în apariția bolii parodontale agresive – corelații între
citokine proinflamatorii și specii parodontopatogene implicate

6
CAP. 2 CITOKINE
Toate celulele organismului, inclusiv cele care intră în
componența sistemului imun, realizeză schimburi de informație prin
intermediul unor mediatori care formează superfamiliile de citokine
sau chemokine, cu rol major în sistemul de apărare al organismului,
fiind implicate în princ ipal în multiple fenomene patologice [33].
În cadrul reacției inflamatorii, ca parte a răspunsului imun,
citokinele proinflamatorii, care se activează în cascadă (după secvența
TNF -α, IL -1 beta, IL -6, IL -8, IFN -γ), contracarează efectul protectiv
al cito kinelor anti -inflamatorii [38].
Genele care codifică IL -1 includ IL -1A, IL -1B și IL -1RN, toate
acestea fiind localizate în aceeași regiune cromozomială, 2q13
(cromozomul 2, br ațul lung, regiunea 1, banda 3) .

CAP. 3 MARKERI DE STRES OXIDATIV ÎN BOALA
PARODONTALĂ
Biomarkerii sunt molecule produse în organismul indivizilor
sănătoși sau de către pacienții care prezintă o afecțiune, ei fiind
folosiți în monitorizarea statusului clinic, în identificare momentului
de debut al bolii sau a răspunsului obținut în urma unui tratament [59].
Saliva poate fi folosită pentru a monitoriza starea generală de sănătate
dar și pentru a identifica debutul anumitor boli [63].
Peroxidul de hidrogen poate să treacă de membrana nucleului și
să producă modificări de nivelul AD N-ului, inclusiv oxidarea
nucleotidelor [77]. 8-hidoxideoxiguanozina (8 -OHdG) este un
nucleotid oxidat care se elimină în salivă, numeroase studii
demonstrând faptul că dozarea acestui biomarker poate fi utilă în
cuantificarea stresului oxidativ din cadrul bolii parodontale [65, 66,
70, 77].

Cercetări privind rolul stresului oxidativ în apariția bolii parodontale agresive – corelații între
citokine proinflamatorii și specii parodontopatogene implicate

7
CAP. 4 APLICAREA CUNOȘTINȚELOR DE GENETICĂ ÎN
DIAGNOSTICUL BOLII PARODONTALE
Printre primele cercetări genetice în boala parodontală au fost
cele efectuate de către Kornman K.S. [88] în anul 1997 care a studiat
genotipul interleukinei 1 ca factor de severitate al acestei boli. Dacă
până în acel moment studiile prezentau relația dintre bacteriile
parodontopatogene și calitatea de fumător și evoluția bolii
parodontale, autorul evidențiază faptul că genotipul IL -1 poate fi un
predictor folositor în cadrul bolii, pentru un grup de nefumători. El
apreciază faptul că deși boala parodontală poate fi diagnosticată clinic,
medicii pot folosi pentru prima dată un marker genetic pentru a
identifica persoanele predispuse boli i parodontale, exceptând gradul
de încărcare bacteriană.
Putem concluziona că boala parodontală agresivă este
exprimarea fenotipică a factorilor de mediu (statusul de fumător, stil
alimentar, stres), a profilului genetic (polimorfisme) și a
intreacțiunilo r biologice (genă -genă sau genă -mediu) [101].

CAP. 5 IPOTEZA DE LUCRU. OBIECTIVE GENERALE
5.1 SCOPUL LUCRĂRII
Lucrarea are ca scop cercetarea fundamentală prin studii de
genetică, biochimie și microbiologie în boala parodontală agresivă.

5.2 OBIECTIVELE L UCRĂRII
Obiectivul general al acestei lucrări este de a cerceta existența
unor posibile corelații dintre citokinele proinflamatorii, markerii de
stres oxidativ și speciile bacteriene parodontopatogene implicate în
apariția bolii parodontale agresive, în v ederea realizării unei scheme
de diagnostic precoce și de monitorizare a acestei boli la tineri.

Cercetări privind rolul stresului oxidativ în apariția bolii parodontale agresive – corelații între
citokine proinflamatorii și specii parodontopatogene implicate

8
CAP. 6 METODOLOGIE GENERALĂ
6.1 STRUCTURA LOTULUI DE STUDIU
Populație : Populația studiată a fost reprezentată persoanele cu
vârste între 35 – 44 din județul Constanța, România.
Eșantion: Pentru stabilirea eșantioanelor reprezentative pentru
aceste grupe de vârstă s -a utilizat metoda eșantionării stratificate
multistadiale , realizate pe 3 niveluri: la nivel de mediu de viata (rural,
urban), la nivel de localități (selecție aleatoare proporțională) și la
nivel de unități de medicină de familie (selecție aleatoare
proporțională). Eșantioanele de studiat au fost apoi extrase p rin
selecție sistematica prin pas statistic, folosind drept cadru de
eșantionare listele complete ale pacienților înscriși pe listele medicilor
de familie din unitățile selectate pentru studiu. Eșantionul necesar
inițial, calculat pentru un nivel de încred ere de 95%, cu o eroare de
eșantionare de 6% și un nivel estimat al fumătorilor și al bolii
parodontale de 50% în populația studiată, a fost de 379 subiecți cu
vârste cuprinse 35 -44 ani. [102, 103, 104].

6.2 DISTRIBUȚIA EȘANTIONULUI
Rata de răspuns a fo st de 77,30% (86 subiecți au refuzat
participarea la studiu). După excluderea a 7 subiecți din studiu
(vânzători de tutun), eșantionul final a cuprins 286 subiecți (6%
eroare de eșantionare; 95% nivel de încredere), cu o medie de vârstă
de 484,01±41,80 lun i, 38,1% bărbați (n=109) și 61,9% femei (n= 177)
[102, 103, 104] .

6.3 EXAMENUL CLINIC
Examenul clinic al cavității orale a fost realizat prin inspecție,
palpare si percuție, cu accent pe examinarea parodontală. S-a
înregistrat INDICELE CPITN (Community Periodontal Index of
Treatment Need) .

Cercetări privind rolul stresului oxidativ în apariția bolii parodontale agresive – corelații între
citokine proinflamatorii și specii parodontopatogene implicate

9
Distribuția scorurilor maxime CPITN a arătat că doar un procent
de 8% (n=23) dintre subiecți au un parodonțiu sănătos, 42,7% prezintă
tartru și 46.5% prezintă pungi parodontale (n=133).
În studiul prezent au fost inclu și:
 toți subiecții sănătoși nefumători (17 subiecți dintre cei 23
subiecți cu indice cpitn=0);
 toți subiecții nefumători ce au prezentat parodontită agresivă (37
subiecți dintre cei 133 de subiecți cu diverse stadii ale bolii
parodontale și pungi parodonta le de peste 3 mm).
Așa cum este prezentat și în literatura de specialiate am împărțit
grupul de studiu (Graficul 1) în: lotul martor (SĂNĂTOȘI), în care am
inclus subiecții cu APP între 0 și 3 mm, lotul de pacienți cu pungă
parodontală cu adâncime medie, între 4 și 5 mm (APP 4 -5), și lotul de
pacienți cu adâncimea pungii parodo ntale cuprinsă între 6 și 9 mm
(APP 6 -9), conform Silvestre F.J. și colab [105].

Graficul 1. Distribuția subiecților în loturi de studiu
S-a obținut acordul comisiei de etică a Universității Ovidius
Constanța pentru a respecta principiile de etică pentr u cercetarea
medicală care implică subiecți uma ni. Subiecții au fost informați cu
privire la scopul investigațiilor. Subiecții au participat la studiu pe
baza unui consimțământ informat care a fost semnat de către aceștia.
04812162024
SĂNĂTOȘI ADÂNCIMEA PUNGII
PARODONTALE 4-5
MM (APP 4-5)ADÂNCIMEA PUNGII
PARODONTALE 6-9
MM (APP 6-9)17 20
17

Cercetări privind rolul stresului oxidativ în apariția bolii parodontale agresive – corelații între
citokine proinflamatorii și specii parodontopatogene implicate

10
6.4 PRELEVAREA ȘI TRANSPORTUL PROBELOR
A fost realizată în aceeași ședință cu examenul clinic dar imediat
înaintea efectuării acestuia, pentru a evita eventuala contaminare cu
sânge a probelor de fluide orale. Recoltarea de salivă s -a realizat prin
tehnici di ferite în funcție de metodele de laborator folosite și vor fi
descrise la fiecare studiu în parte.

6.5 METODE GENETICE
Metoda genetică folosită pentru identificarea bacteriilor
parodontopatogene și a genotipului IL -1 este Reacția de Polimerizare
în Lanț – tehnica Strip -ADN.

6.6 METODE IMUNOLOGICE
Ca metodă imunologică am folosit tehica ELISA. [109, 110]

6.7 ANALIZA STATISTICĂ
Rezultatele obținute au fost analizate statistic folosind programul
IBM SPSS STATISTICS 20.

CAP. 7 STUDIUL I – SPECIILE BACTERI ENE
PARODONTOPATOGENE ȘI BOALA PARODONTALĂ
AGRESIVĂ
7.1 INTRODUCERE
Scopul acestei cercetări este de a evidenția posibila relație dintre
speciile bacteriene parodontopatogene și posibila lor implicare în
debutul bolii parodontale agresive, folosind o metod ă de vârf pentru
identificare și anume, reacția de polimerizare în lanț ADN -strip.

7.2 IPOTEZA DE LUCRU
Obiectivul general al acest ui studiu este de a cerceta corelațiile
dintre speciile bacteriene parodontopatogene implicate în apariția bolii

Cercetări privind rolul stresului oxidativ în apariția bolii parodontale agresive – corelații între
citokine proinflamatorii și specii parodontopatogene implicate

11
parodontale agresive, în vederea realizării unei scheme de diagnostic
precoce și de monitorizare a acestei boli la tineri.

7.3 MATERIAL ȘI METODĂ
7.3.1 Colectarea probelor
Am colectat probe de placă parodontală din 5 pungi parodontale
la fiecare subiect . Am folosit un kit de recoltare fabricat de
HainLifescience .
7.3.2 Protocolul de analiză
Testul MicroIDent® se bazează pe technologia ADNstrip și
permite identificare genetică moleculară combinată a 5 specii de
bacterii parodontopatogene, și anume: Aggregatibacter
actinomycetemcomitans, Porphynomonas gingivalis, Prevotella
intermedia, Tannerella forsythia și Treponema denticola . [107]

7.4 REZULTATE
Conform clasificării oferite de Socransky și acceptate și de
producătorul materialului de analiză, am stabilit gruparea bacteriilor
parodontopatogene în 3 clase: complexul Aa (care cuprinde doar
bacteriile din grupul Aggregatibacter actinomycetemcomitans – Aa),
complexul roșu (care cuprinde bacteriile din clasele Porphynomonas
gingivalis – Pg, Tannerella forsythia – Tf, Treponema denticola – Td)
și complexul portocaliu (care include bacteriile din clasa Prevotella
intermedia – Pi).
Am ales să evaluăm semnif icația statistică a speciilor
parodontopatogene separat, pornind de la specia bacteriană de vârf din
punct de vedere al patogenității ( Aggregatibacter
actinomycetemcomitans ), speciile bacteriene ale complexului roșu și
Pi considerate separat, apoi combinaț ii între Aa și speciile bacteriene
ale complexului roșu, speciile bacteriene ale complexului roșu cuplate
cu Pi, Aa și Pi și în final combinație între toate speciile bacteriene.
Această alegere am facut -o având la bază datele din literatura de

Cercetări privind rolul stresului oxidativ în apariția bolii parodontale agresive – corelații între
citokine proinflamatorii și specii parodontopatogene implicate

12
specialitate precum și o estimare statistică privind toate speciile
bacteriene considerate în studiu conform metodei moleculare de
identificare folosită în cercetarea noastră.
Pentru toate variantele evaluate, am obervat că există diferență
semnificativă statistic pr ivind prezența acestor specii bacteriene între
grupul de sănătoși și cele cu boală parodontală agresivă, atât între
sănătoși și pacienții cu APP 4 -5, p <0,05, dar și între sănătoși și APP
6-9, p < 0,05.
Este de notat faptul că între cele două grupuri de pa cienți nu
avem diferență semnificativă statistic privind prezența speciilor
bacteriene parodontopatogene, p > 0,05, aceste date venind să
confirme încă o dată poziția acestor specii parodontopatogene la
pacienții cu boală parodontală agresivă, indiferent d e gradul de
adâncime al pungii parodontale.

7.5 DISCUȚII
Așa cum susțin majoritatea studiilor boala parodontală agresivă
este o boală multifactorială în etiologia căreia, unul din factori este
reprezentat de prezența microflorei bacteriene. Cele mai frecv ente
specii bacteriene studiate și asociate cu prezența bolii parodontale
agresive sunt A. actinomycetemcomitans și P. gingivalis , iar lista este
completată de P. intermedia , T. forsythia și T. denticola [117].
Rezultatele noastre sunt în concordanță cu ma joritatea studiilor
care indică faptul că, întredevăr, A. actinomycetemcomitans este
asociată cu boala parodontală agresivă [118, 119].
Rezultatele studiului nostru arată că asocierea dintre A.
actinomycetemcomitans și P. intermedia este prezentă la grupurile de
pacienți evaluați în studiu.
Într-un studiu realizat în Japonia prin intermediul tehnicii PCR,
autorii au prezentat faptul că A. actinomycetemcomitans , P. gingivalis
și T. forsythia au fost identificate în număr mare în pungi le
parodontale la pacienții cuprinși în studiu și chiar mai mult, că nu

Cercetări privind rolul stresului oxidativ în apariția bolii parodontale agresive – corelații între
citokine proinflamatorii și specii parodontopatogene implicate

13
există diferențe semnificative statistic între prezența acestor specii
bacteriene la pacienții cu boală parodontală agresivă față de cei cu
forma cronică [121]. Rezultatele sunt simila re cu cele obținute de noi,
asocierea dintre A. actinomycetemcomitans și speciile bacteriene din
complexul roșu fiind frecvent întalnită la pacienții noștri.
Un studiu foarte recent (2014, Wang X. și colab.) realizat pe un
grup populațional din China, pre zintă faptul că prezența A.
actinomycetemcomitans se poate corela cu boala parodontală agresivă
[123]; autorii identifică prezența acestei specii bacteriene atât la
pacienții cu pungă parodontală mică, cât și la cei cu pungă parodontală
adâncă, așa cum rei ese și din rezultatele studiului nostru.
Putem aprecia că în prezent, părerile marilor specialiști în
domeniu, legate de implicarea speciilor parodontopatogene în
etiopatogenia bolii parodontale agresive sunt împarțite. În această
ordine de idei, Kononen E. și Muller H.P. prezintă în studiul lor faptul
că deși în ultimele decade cercetătorii au acordat importanță asocierii
dintre A. actinomycetemcomitans și boala parodontală agresivă, autorii
consideră acestă specie bacteriană ca fiind o componetă minoră a
florei bacteriene din cavitatea orală și doar la unii indivizi are rol de
patogen oportunist. Autorii consideră ca agenți patogeni în boala
parodontală agresivă speciile bacteriene din complexul roșu și cel
orange. De asemenea, aceiași autori evidențiază faptul că studiile sunt
realizate pe grupuri populaționale diferite din punct de vedere al
locației geografice și al etniei, aspect care trebuie luat în considerare
atunci când se realizează diverse comparații între rezultate [125].

7.6 CONCLUZII PRELIMI NARE
1. Studiul nostru demonstrează că există o strânsă corelație între
prezența speciilor bacteriene parodontopatogene identificate și
statusul clinic exprimat prin adâncimea pungii parodontale,
elemente care susțin implicarea bacteriilor în etiologia bolii
parodontale agresive;

Cercetări privind rolul stresului oxidativ în apariția bolii parodontale agresive – corelații între
citokine proinflamatorii și specii parodontopatogene implicate

14
2. Cea mai înaltă corelație s -a demonstrat a fi între adâncimea
pungii parodontale și prezența bacteriilor parodontopatogene,
specia A.actinomycetemcomitans, urmată de de asocierile
dintre A.actinomycetemcomitans cu P. i ntermedia sau cu
complexul roșu;
3. Cea mai slabă corelație este între adâcimea pungii parodontale
și prezența speciilor bacteriene parodontopatogene din cadrul
complexulului roșu și/sau P. intermedia;
4. Din studiul nostru reiese că nu există diferențe semnificativ
statistice între prezența speciilor bacteriene și mărimea
adâncimii pungii parodontale.

CAP. 8 STUDIUL II – INTERLEUKINA 1 ȘI BOALA
PARODONTALĂ AGRESIVĂ
8.1 INTRODUCERE
Scopul acestei etape a cercetări este de a evidenția posibila
relație dintre identificarea profilului genetic legat de polimorfismul
genei IL -1 și biomarkerul de stress oxidativ IL -1β salivar la pacienții
cu boală parodontală agresivă, folosind o metodă de vârf pentru
identificare și anume, reacția de polimerizare în lanț ADN -strip,
respectiv re acția ELISA.

8.2 IPOTEZA DE LUCRU
Obiectivul general al acestei lucrări este de a cerceta corelațiile
dintre profilul genetic legat de polimorfismul genei IL -1, citokina
proinflamatorie IL -1β salivar și apariția bolii parodontale agresive, în
vederea real izării unei scheme de diagnostic precoce și de
monitorizare a acestei boli la tineri.

8.3 MATERIAL ȘI METODĂ
8.3.1 Colectarea probelor pentru testul genetic

Cercetări privind rolul stresului oxidativ în apariția bolii parodontale agresive – corelații între
citokine proinflamatorii și specii parodontopatogene implicate

15
Am colectat probe de salivă de la fiecare subiect. Am folosit un
kit de recoltare fabricat de HainLifescience.
8.3.2 Colectarea probelor pentru IL -1β salivar
Pentru testul ELISA probele de salivă au fost colectate prin
metoda standard (colectarea pasivă a salivei în recipiente sterile).
[109]
8.3.3 Protocolul de analiză al tehnicii de biologie moleculară
Testul GenoType IL -1® se bazează pe technologia ADNstrip și
permite identificarea genetică moleculară combinată a
polimorfismului IL -1A -889, IL -1B +3953 și IL -1RN +2018 al
locusului genetic al interleukinei 1. [108]
8.3.4 Protocolul de analiză al testului ELISA pentru IL -1β salivar
(Promokine)
Pentru determinarea biomarkerului IL -1β s -a folosit metoda
ELISA, tehnica sandwich, conform indicațiilor producăto rului
(Promokine, USA).

8.4 REZULTATE
Este de subliniat faptul că majoritatea persoanelor luate în studiu
prezintă profil heterozigot (CT) și aparțin lotului de pacienți cu boală
parodontală agresivă. Remarcăm identificarea în lotul de sănătoși a
unui număr mic de subiecți care prezintă genotip homozigot TT pentru
genele IL -1.
Dacă luăm în considerarea frecvența genotipurilor IL1A la
grupurile de studiu se poate observa că există o diferență semnificativă
statistic a prezenței genotipului CT între grupu l de sănătoși și cel cu
boală parodontală agresivă, p = 0,0237. Pentru prezența genotipului
TT între grupul de sănătoși și cel cu boală parodontală agresivă am
obținut o diferență înalt semnificativ statistică, p = 0,0006. Însă, nu
există diferență semnifi cativă statistic privind prezența genotipului CC
între grupul de sănătoși și cel cu boală parodontală agresivă, p =
0,7349.

Cercetări privind rolul stresului oxidativ în apariția bolii parodontale agresive – corelații între
citokine proinflamatorii și specii parodontopatogene implicate

16
În ceea ce privește frecvența genotipurilor IL1B la grupurile de
studiu se poate observa că există o diferență înalt semnificativ
statistică atât între prezența genotipului CT identificat la grupul de
sănătoși și cel cu boală parodontală agresivă, p = 0,0015, cât și între
prezența genotipului TT la cele două grupe de subiecți evaluate, p =
0,0001. De asemenea nu am obținut o diferență semnificativă statistic
între prezența genotipului CC între grupul de sănătoși și cel cu boală
parodontală agresivă, p = 0,4944.
În cazul genei IL -1B am obținut de asemenea diferențe înalt
semnificativ statistice (p = 0,000) între valorile IL -1β și cele tr ei
genotipuri identificate prin testul PCR.

8.5 DISCUȚII
În literatura de specialitate sunt prezentate studii care au
identificat corelațiile dintre modificările genetice ale genei IL -1 și
existența bolii parodontale agresive [126, 127, 128, 129]. Există în
lume puține studii care au reușit să prezinte o corelație între defectul
genetic, cuantificarea fenotipică al IL -1 și statusul de boală, în
România aceste studii fiind absente, ceea ce ne permite să afirmăm că
rezultatele obținute de noi sunt de noutate absolută.
În literatura actuală de specialitate sunt prezentate studii care
susțin existența unei asocieri dintre polimorfismul genelor IL -1 și
boala parodontală agresivă. Astfel, Safonova A.V. și colab. [132]
prezintă faptul că defectul genetic al IL -1B influențează expresia
fenotipică a acesteia, iar prin asociere cu polimorfismul IL -6, duc la
creșterea severității bolii; în această ordine de idei s -a observat că în
acestă asociere au fost identificate A. actinomycetemcomitans
împreună cu P. gingivalis , conturându -se o nouă paradigmă legată de
corelația dintre aceste polimorfismul acestor gene, expresia fenotipică
și eventuala potențare a colonizării cu specii bacteriene
parodontopatogene în condițiile prezenței unor defecte genetice.

Cercetări privind rolul stresului oxidativ în apariția bolii parodontale agresive – corelații între
citokine proinflamatorii și specii parodontopatogene implicate

17
În ultimii 10 ani, s tudiile au arătat că severitatea bolii
parodontale este strâns legată de polimorfismul genei IL -1 dar și de
mediatori inflamatori locali, printre care IL -1 beta joacă un rol
important [134]; astfel, Guzeldemir și colab. [135] a identificat o
asociere extre m de semnificativă statistic între polimorfismului genei
IL-1 și boala parodontală agresivă la un grup populațional din Turcia.
De asemenea, conform Quappe și colab. [136], în populația chiliană
polimorfismului genei IL -1 a fost identificat la 25% dintre p acienții cu
boală parodontală cu debut precoce. În alt studiu realizat pe un
eșantion populațional din Danemarca, Havemose -Poulsen și colab.
[137] au iden tificat o asocierea între genotipurile IL -1 și boala
parodontală agresivă. Rezultate similare au fost raportate de către
Parkhill [138] care a identificat existența unei asocieri între
parodontita agresivă și predominanța polimorfismului genei IL -1 la un
grup populațional din UK.
Rezultatele studiului nostru sunt foarte asemănătoare cu cele ale
autorilor m ai sus menționați, existând o diferență înalt semnificativă
statistic între prezența polimorfismului genelor IL -1 și boala
parodontală agresivă (profil genetic IL -1B TT).
Corelația dintre polimorfismul genelor IL -1B și expresia
genetică materializată prin cantitatea IL -1beta sintetizată, rămâne însă
un subiect controversat, urmând ca într -un viitor apropiat, extinderea
studiilor pe loturi mai mari de subiecți și pe grupuri populaționale
variate din punct de vedere genetic să ducă la elucidarea acestui
subie ct. În acestă ordine de idei sunt prezentate în literatura de
specialitate actuală și rezultatele unor studii care arată că nu există
corelație între polimorfismul genelor IL -1 și boala parodontală
agresivă; astfel, rezultatele obținute au fost realizate p e grupuri
populaționale diferite din punct de vedere genetic – caucazieni,
africani, Asia de Est [97, 99, 139, 140, 141, 142, 143, 144].

Cercetări privind rolul stresului oxidativ în apariția bolii parodontale agresive – corelații între
citokine proinflamatorii și specii parodontopatogene implicate

18
Majoritatea autorilor enumerați mai sus concluzionează că e
posibil ca defectul genetic să nu fie singular, boala putân d fi cauzată
de alterări ale materialului genetic la mai multe gene [97, 143, 145].

8.6 CONCLUZII PRELIMINARE
1. Studiul nostru demonstrează că există diferențe semnificative
statistic între profilul genetic al IL -1 la pacienți cu boală
parodontală agresivă comparativ cu lotul de sănătoși;
2. În ceea ce privește asocierea dintre profilul genetic și
fenomenul de boală, rezultatele noastre demonstrează că există
o corelație (foarte înaltă pentru IL -1B și înaltă pentru IL -1A)
între polimorfismul genetic și statusul clinic;
3. Cea mai înaltă semnificație statistică am obținut -o pentru
prezența genotipului TT la toate genele IL -1 studiate, urmată
de cea pentru genotipul CT.
4. Nu există diferență semnificativă statistic privind prezența
genotipului CC între sănătoși și paci enți cu boală parodontală
agresivă pentru niciuna dintre genele IL -1 evaluate
5. Exist ă o corelație înaltă între profilul genetic al IL -1B și
exprimarea fenotipică a acestora, respectiv cantitatea de IL –
1beta cuantificată în salivă.

CAP. 9 STUDIUL III – BIOMARKERI DE STRES OXIDATIV
ȘI BOALA PARODONTALĂ AGRESIVĂ
9.1 INTRODUCERE
Scopul acestei etape a cercetării este de a evidenția posibila
relație dintre statusul de boală (exprimat prin adâncimea pungii
parodontale), profilul genetic (polimorfismul genelor IL -1) și
biomarkerii de stress oxidativ (IL -1β și 8 -OHdG salivari).

Cercetări privind rolul stresului oxidativ în apariția bolii parodontale agresive – corelații între
citokine proinflamatorii și specii parodontopatogene implicate

19
9.2 IPOTEZA DE LUCRU
Obiectivul general al acestui studiu este de a cerceta corelațiile
dintre statusul de boală, citokinele proinflamatorii și markerii de stres
oxidativ implicați în apariția bolii parodontale agresive, în vederea
realizării unei scheme de diagnostic precoce și de monitorizare a
acestei boli la tineri.

9.3 MATERIAL ȘI METODĂ
Am colectat probe de salivă de la fiecare subiect. Pentru probele
genetic e și pentru determinarea cantitativă a IL -1β salivar metodele de
recoltare au fost descrise în cadrul studiilor mai sus prezentate.
Pentru 8 -OHdG probele obținute au fost centrifugate la 8000
rpm timp de 10 minute. [110]
9.3.1 Protocolul de analiză
Pentru testele genetice și pentru IL -1β salivar am prezentat
protocoalele de analiză în capitolele anterioare. În cadrul acestui
studiu voi prezenta tehnica de determinare ELISA pentru 8 -OHdG
salivar.
9.3.2 Principiul testului ELISA pentru 8 -OHdG salivar
Pentru determinarea biomarkerului 8 -OHdG s -a folosit metoda
ELISA, tehnica competitivă, conform indicațiilor producătorului
(Cayman Chemical, USA).

9.4 REZULTATE
9.4.1 Rezultatele obținute pentru IL -1A ( -889), statusul de boală și
parametrii fenotipici
Există o diferență înalt semnificativă statistic (p <0,001) între
valorile medii ale cantității de IL -1beta salivară în funcție de statusul
clinic și genotipurile IL -1A.
Analizând rezultatele se poate observa că influența variabilelor
independente (status clinic și genotip IL -1A) asupra variabilei

Cercetări privind rolul stresului oxidativ în apariția bolii parodontale agresive – corelații între
citokine proinflamatorii și specii parodontopatogene implicate

20
dependente (IL -1beta salivară) introdu se în modelul Two Way Anova
este înalt sem nificativă statistic (p < 0,001) .
De asemenea, observăm că există o corelație puternică între
statusul clinic, genotipurile IL -1A și cantitate a de 8 -OHdG salivară.
Analizând rezultatele obținute s-a observa t că influența parametrilor
introduși în modelul Two Way Anova este înalt semnificativă statistic
(p < 0,001).
9.4.2 Rezultatele obținute pentru IL -1B (+3954), statusul de boală și
parametrii fenotipici
Rezultatele indică faptul că există o corelație puternică între
statusul clinic, genotipurile IL -1B și cantitatea de IL -1beta salivară.
Din analiza rezultatelor noastre se observ ă că influența factorilor
introduși în modelul Two Way Anova este î nalt semnificativă statistic
(p < 0,001).
Există o corelație puternică între statusul clinic, genotipurile IL –
1B și cantitatea de 8 -OHdG salivară. De asemenea, pentru 8 -OHdG,
putem spune că există o influență înalt semnificativă statistic pentru
factorii i ntroduși în m odelul Two Way Anova (p < 0,001 ).

9.5 DISCUȚII
Studiul nostru este de noutate absolută în România, pentru că nu
s-a efectuat până în prezent o evaluare a modificărilor genetice ale
genei IL -1 în paralel cu prezența bacteriilor și a stresului oxidativ în
contextul bolii parodontale agresive.
În literatura de specialitate există numeroase studii care
dovedesc existența unei asocieri între nivelul salivar al 8 -OHdG și
prezența bolii parodontale agresive. Sezer și colab. [65] prezintă în
studiu l său faptul că există o corelație înalt semnificativă statistic între
valorile salivare ale 8 -OHdG și indicii clinici. De asemenea, Canakci
și colab. [64, 76] prezintă în mai multe studii faptul că nivelul salivar
de 8 -OHdG este un biomarker care se ident ifică precoce în cazul
denaturării ADN -ului mitocondrial de la nivelul țesutului gingival,

Cercetări privind rolul stresului oxidativ în apariția bolii parodontale agresive – corelații între
citokine proinflamatorii și specii parodontopatogene implicate

21
datorită proceselor oxidative, la pacienții cu boală parodontală
agresivă.
Takane și colab. [146] indică de asemenea în studiul său faptul
că nivelul salivar al 8-OHdG se corelează puternic cu adâncimea
pungii parodontale; mai mult chiar, autorul precizează că acest
biomarker poate fi folosit cu succes în diagnosticarea și monitorizarea
pacienților cu boală parodontală.
În studiile noastre anterioare [67, 68, 69] am prezentat faptul că
8-OHdG salivar este un biomarker sensibil, care se pozitivează chiar
înainte de apariția semnelor clinice de boală parodontală, ceea ce îl
propune ca element foarte util în practica de zi cu zi a medicului
dentist, în diagnosticarea precoce a bolii parodontale, fiind un
potențial instrument de screening în acestă boală.
Mai mult decât atât, există numeroase studii care demonstrează
cu succes utilitatea acestui biomarker salivar și îl propun ca instrument
de monitorizare al eficiențe i tratamentului bolii parodontale [66, 68,
69, 146].
Noi am demonstrat faptul că prezența bacteriilor, genotipul –
fenotipul IL -1 și cantitatea de 8 -OHdG sunt în corelație puternică cu
statusul clinic oro -dentar, în literatura de specialitate neexistând studii
care să coreleze parametrii mai sus menționați.

9.6 CONCLUZII PRELIMINARE
1. Studiul nostru demonstrează că există o legătură strânsă între
profilul genetic și boala parodontală agresivă;
2. Există o asociere între polimorfismul genetic și evaluarea
procesului inflamator și al nivelului de stres oxidativ, exprimat
prin valorile IL -1beta și respectiv 8 -OHdG salivare,
determinate în boala parodontală agresivă.

Cercetări privind rolul stresului oxidativ în apariția bolii parodontale agresive – corelații între
citokine proinflamatorii și specii parodontopatogene implicate

22
CAP. 10 EVALUAREA SENSIBILITĂȚII ȘI SPECIFICITĂȚII
TESTELOR FOLOSITE
Pentru a demonstra valoarea testelor folosite în explorarea
paraclinică în ideea de a realiza o ierarhizare a acestora am efectuat o
analiză statistică privind sensibilitarea și specificitatea acestora.
Dat fiind faptul că în prezent tehnica PCR este tehnică de vârf
apreciată de spe cialiști în domeniu ca fiind cea mai sensibilă și cea
mai specifică modalitate de identificare și cuantificare a unui
parametru, am decis să analizăm sensibilitatea și specificitatea
metodei ELISA folosită pentru cuantificarea IL -1β și 8 -OHdG salivar.
Am r ealizat această evaluare prin intermediul curbei ROC, curbă care
identifică și valoarea cut -off care discerne în cadrul șirului de rezultate
valorile de normal de cele patologice.
Valoarea estimată ( cut-off value ) pentru variabila IL -1β care
poate distinge între cele două grupuri (sănătoși și bolnavi) în condițiile
unei sensibilități (Se) și Specificități (Sp) maxime, este 30,001 pg/mL .
Aria de sub curba ROC trasată pentru variabila IL1beta (A =
0,943) diferă semnificativ de valoarea 0, 5 (1/2 din aria pătratului).
Probabilitatea calculată asociată acestei valori este p = 0,0001 < α =
0,05. În aceste condiții se poate afirma că variabila menționată are
abilitatea de a distinge între cele două grupuri sănătoși și pacienți cu
boală parodont ală agresivă.
De asemenea valoarea estimată ( cut-off value ) pentru variabila 8 –
OHdG care poate distinge între cele grupul de sănătoși și cel cu boală
parodontală agresivă, în condițiile unei sensibilități (Se) și
Specificități (Sp) maxime, este de 1,43 ng/mL.
Și în cazul 8 -OHdG, a ria de sub curba ROC trasată (A = 0,982)
diferă semnificativ de valoarea 0,5 (1/2 din aria pătratului).
Probabilitatea calculată asociată acestei valori este p = 0,0001 < α =
0.05. Astfel putem afirma că această variabilă are abi litatea de a
distinge între grupurile de Sănătoși și Pacienți cu boală parodontală
agresivă.

Cercetări privind rolul stresului oxidativ în apariția bolii parodontale agresive – corelații între
citokine proinflamatorii și specii parodontopatogene implicate

23
În continuare am comparat curbele ROC pentru a stabili care
dintre cele două variabile poate distinge mai corect între grupurile de
sănătoși și pacienți cu boală parodontală agresivă, sau altfel spus, care
dintre cele două teste este mai sensibil.
Având în vedere rezultatul testului, cu o diferență între arii de
0,039 și un nivel de semnificație statistic p = 0,231 > 0,05, putem
concluziona că cele dou ă teste sunt sensibil egale .

CAP. 11 ESTIMAREA STATISTICĂ A RISCULUI DE
PROGRESIE A BOLII
Riscul Relativ (RR), adică raportul dintre proporțiile cazurilor
care au produs un eveniment pozitiv ( Aa = PREZENT) în cele doua
grupuri de pacienți cu boală parodontală agresivă vs. sănătoși este
10,56, valoare semnificativă statistic (intervalul de confidență 95% IC
= 1,55 -71,93).
Dat fiind faptul că speciile bacteriene menționate au fost
identificate și la subiecți sănătoși, am considerat util să calculăm riscul
relativ de progresie a bolii în condițiile prezenței acestor specii
bacteriene. Astfel, identificarea prezenței speciei b acteriene Aa la
bolnavii cu boală parodontală agresivă duce la progresia bolii de 10,56
ori mai mult decât la subiecții sănătoși parodontal la care s -a
identificat acestă specie bacteriană.
Similar, asocierea dintre prezența speciei Aa cu IL -1β, duce la
progresia bolii de 12,48 ori mai mult la bolnavii cu boală parodontală
agresivă, în timp ce asocierea dintre 8 -OHdG și prezența Aa conduce
la progresia bolii de 4,63 ori mai mult la pacienții cu boală
parodontală agresivă.
În cazul în care se asociază valor i crescute ale cantităților de IL –
1β cu 8 -OHdG salivare, se observă o progresie a bolii de 3,47 ori mai
mult la bolnavii cu boală parodontală agresivă.
Pentru asocierea variantelor genetice ale IL -1B și cantitățile de
IL-1β salivară, se observă că prezen ța genotipului CT duce la o

Cercetări privind rolul stresului oxidativ în apariția bolii parodontale agresive – corelații între
citokine proinflamatorii și specii parodontopatogene implicate

24
progresie a bolii de 4,72 de ori mai mult la bolnavii cu boală
parodontală agresivă, iar prezența genotipului TT duce la progresia
bolii de 5,23 ori mai mult.
În ceea ce privește asocierea dintre adâncimea pungii
parodontale ș i prezența Aa se observă că duce la o progresie a bolii de
2,48 de ori mai mult la bolnavii cu boală parodontală agresivă ; de
asemenea asocierea dintre APP cu IL -1β salivară duce la o progresie a
bolii de 6,09 de ori mai mult, în timp ce asocierea dintre A PP cu 8 –
OHdG salivară duce la o progresie a bolii de 17,41 de ori mai mult la
bolnavii cu boală parodontală agresivă.

CAP. 12 ORIGINALITATEA ȘI CONTRIBUȚIILE
INOVATOARE ALE TEZEI
Originalitatea tezei constă în evaluarea în paralel a unor markeri
de stres oxidativ de estimare a bolii parodontale, în condițiile în care,
în literatura de specialitate, aceștia sunt estimați separat.
Ideea realizării acestui paralelism a venit consecutiv dezvoltării
stadiului actual al cunoașterii legat de etiopatogenia bolii parodontale,
în care galopant sunt descoperiți noi și noi factori implicați direct și
indirect în apariția acestei boli.
Considerăm de asemenea că originalitatea tezei rezidă din modul
în care s -au corelat studiul stresului oxidativ cu citokinele
proinflam atorii și speciile bacteriene parodontopatogene în paralel cu
modificări genetice, respectiv cu polimorfismul unor gene.
Acuratețea rezultatelor obținute prin tehnici de înaltă
performanță – tehnica PCR – susțin implementarea testelor genetice
privind iden tificarea subiecților care prezintă polimorfism al genelor
IL-1 și în concluzie risc crescut de apariție al bolii parodontale.
Rezultatele tezei aduc contribuții inovatoare legate de
actualizarea cunoștințelor privind diagnosticul, monitorizarea și
prognosticul bolii parodontale. În același timp, considerăm că o

Cercetări privind rolul stresului oxidativ în apariția bolii parodontale agresive – corelații între
citokine proinflamatorii și specii parodontopatogene implicate

25
contribuție inovatoare a tezei este dată de posibilitatea utilizării
biomarkerului 8 -OHdG salivar în screeningul bolii parodontale.
Rezultatele noastre susțin în egală măsură posibilitatea utilizării
ca biomarker și a speciei A. Actinomycetemcomitans dat fiind faptul că
această specie a fost identificată la subiecți sănătoș i care ar necesita în
timp o monitorizare în vederea preântâmpinării instalării bolii
parodontale.
Considerăm în final că toate acestea sunt argumente care susțin
contribuția rezultatelor tezei în optimizarea schemei de diagnostic a
bolii parodontale.

CAP . 13 CONCLUZII GENERALE
 Rezultatele obținute privind evaluarea tuturor parametrilor pe
care i -am luat în studiu, raportați la starea de normal și
patologic a parodonțiului, arată că fiecare dintre aceștia este
relevant în cadrul diagnosticului bolii parodo ntale agresive.
 Studiile genetice privind identificarea speciilor
parodontopatogene demonstrează că A. actinomycetemcomitans
și combinația dintre A. actinomycetemcomitans cu P.
intermedia eu fost cel mai frecvent identificate ca specii
microbiene în produc erea bolii parodontale agresive.
 Studiile privind profilul genetic legat de genele IL -1 arată că
polimorfismul acestora este strâns legat de boala parodontală
agresivă.
 Există o corelație înaltă între profilul genetic al IL -1B, respectiv
polimorfismul acestor gene și exprimarea fenotipică , respectiv
cantitatea de IL -1beta cuantificată în salivă.
 Polimorfismul genelor IL -1 se corelează cu statusul clinic și
cantitatea de 8 -OHdG și IL -1 beta salivare cuantificate.
 Consecutiv acestor rezultate, putem estima că subiecții sănătoși
clinic oro -dentar dar cu polimorfism al genelor IL -1B necesită

Cercetări privind rolul stresului oxidativ în apariția bolii parodontale agresive – corelații între
citokine proinflamatorii și specii parodontopatogene implicate

26
monitorizare specială în vederea preîntâmpinării apariței bolii
parodontale.
 Cei doi parametrii evaluați cantitativ (IL -1beta ș i 8-OHdG
salivari) prin metoda ELISA reflectă cu un înalt nivel de
sensibilitate și specificitate implicarea acestora în boala
parodontală agresivă, rezultate ce susțin utilizarea acestor
biomarkeri în diagnosticul și monitorizarea bolii parodontale.
 Estim area statistică a riscului relativ de progresie a bolii
evaluate prin combinarea parametrilor luați în studiu arată că
cel mai mare risc relativ este pentru asocierea dintre IL -1beta și
prezența speciei bacteriene A. actinomycetemcomitans.
 Cea mai nefastă asociere privind biomarkerii luați în studiu este
cea dintre APP și 8 -OHdG salivară care duce la o progresie a
bolii de 17,41 de ori mai mare la pacienții cu boală parodontală
agresivă.
 Privind corelația dintre adâncimea șanțului gingival și cantitatea
de 8-OHdG salivar la sănătoși, susține posibilitatea utilizării
acestui biomarker în diagnosticul precoce al bolii parodontale și
în vederea realizării screeningului populațional.

Cercetări privind rolul stresului oxidativ în apariția bolii parodontale agresive – corelații între
citokine proinflamatorii și specii parodontopatogene implicate

27
REFERINȚE SELECTIVE
1. Dumitriu H.T., Parodontologie, ISBN 973 -9320 -17-1, Ed . Viata Medicala Romaneasca,
Bucuresti, 1998;
3. Carranza F., Carranza ’s Clinical Periodontology, ISBN: 978 -1-4377 -0416 -7, Elsevier
Inc., 2012;
10. Clerehugh V., Kindelan S., Guidelines for periodontal screening and management of
children and adolescents under 18 years of age, 2012 Birtish Society of Periodontology
and The British Society of Paediatric Dentistry;
11. http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs318/en/index.html citat 22.01.2014
12. http://www.who.int/oral_health/strategies/cont/en/index.html citat 22.01.2014
23. Socransky S.S., Haffajee A.D., Cugini M.A., Smi th C., Kent R.L. Microbial complexes
in subgingival plaque, Journal of Clinical Periodontology 1998, 25:134 –144.
24. Venkataramaiah P.D., Biradar B., Plaque Biofilm, Gingival Diseases – Their Aetiology,
Prevention and Treatment, Dr. Fotinos Panagakos (Ed. ), ISBN: 978 -953-307-376-7,
InTech, 2011;
33. Olinescu A., Panait M., Introducere în imunologie, Editura InfoMedica, București,
2004, ISBN 973 -7912 -22-5, pag 17, 213
38. Nemec A., Petelin M., Pavlica Z., Systemic inflammatory host response to
periodontop athogenic bacteria in the oral cavity: from experimental to clinical studies,
Microbial pathogens and strategies for combating them: science, technology and
education, Ed. A. Mendez -Vilas, Formatex 2013, pp: 1926 -1933
42. Mills M.P., Immunological and Inf lammatory aspects of periodontal disease, Curs
EMC, Crest Oral -B al dentalcare.com, octombrie 2013, http://www.dentalcare.com/en –
US/dental -education/continuing –
education/ce1/ce1.aspx?ModuleName=introduction&PartID= -1&SectionID= -1, citat
31.07.2014
59. Zia A., Khan S., Bey A., Gupta N.D., Mukhtar -Un-Nisar S., Oral biomarkers in the
diagnosis and progression of periodontal diseases, Biology and Medicine, 2011, 3(2)
Special Issue:45 -52
63. Giannobile W.V., Beikler T., Kinney J.S., Ramseier C.A., Morelli T., Wong D.T.,
Saliva as a diagnostic tool for periodontal disease: current state and future directions,
Periodontology 2000, 2009, 50:52 -64
64. Canakci C.F., Canakci V., Tatar A., Eltas A., Sezer U., Cicek Y ., Oztas S., Increased
salivary level of 8 -hydroxyd eoxyguansosine is a marker of premature oxidative
mitochondrial DNA damage in gingival tissue of patients with periodontitis, Arcj.
Immunol. Ther. Exp., 2009, 57:205 -211
65. Sezer U., Cicek Y ., Canakci C.F., Increased salivary levels of 8 -hydroxydeoxyguan osine
may be a marker for disease activity for periodontitis, Dis Markers, 2012, 32(3):165 –
172
66. Sai A., Estimation of 8 -ohdg (8 -hydroxy -deoxyguanosine) in saliva as a marker of
oxidative stress in periodontitis patients, RGUHS Periodontology, 2009,
http://hdl.handle.net/123456789/3405 , citat 18.02.2014

Cercetări privind rolul stresului oxidativ în apariția bolii parodontale agresive – corelații între
citokine proinflamatorii și specii parodontopatogene implicate

28
67. Badea V ., Grigorian M., Nuca C., Amariei C., Martinescu A., V oineagu L., Study
regarding the use of salivary 8 -hydroxydeoxyguanosine and Interleukine -1 gene
polymorphism – as potential biomarkers in the diagnosis of aggressive periodontitis,
Revista Romana de Medicina de Laborator, 2013, 21(1):75 -82
68. Badea V ., Nuca C., Zaharia A., Amariei C., Bucur L.A., Grigorian M., Researches
regardi ng the monitoring complementary treatment in periodontitis by using salivary 8 –
OhdG biomarker, Farmacia, 2013, 61(4):685 -693
69. Badea V ., Balaban B.P., Amariei C., Nuca C., Bucur L., Salivary 8 -hidroxy -2-deoxy
guanosine as oxidative stress biomarker for the diagnosis of periodontal disease,
Farmacia, 2010, 58(5): 660-670
70. Patil P.B., Patil B.R., Saliva: A diagnostic biomarker of periodontal disease, Journal of
Indian Society of Periodontology, 2011, 15(4):310 -317
76. Canakci C.F., Cicek Y ., Yildirim A., Sezer U., Canakci V ., Increased levels of 8 –
hydroxydeoxyguansosine and malondialdehyde and its relationship with antioxidant
enzymes in saliva of periodontitis patients, European Journal of Dentistry, 2009, 3:100 –
106
77. Iannitti T., Rottigni V ., Palm ieri B., Role of free radicals and antioxidant defences in
oral cavity -realted pathologies, J Oral Pathol Med, 2012, doi: 10.1111/j.1600 –
0714.2012.01143.x
88. Kornman K.S., Crane A., Wang H.Y., di Giovine F.S., Newman M.G., Pirk F.W.,
Wilson Jr.T.G., Higg inbottom F.L., Duff G.W., The interleukin -1 genotype as a severity
factor in adult periodontal disease, J Clin Periodontol, 1997, 24:72 -77
97. Shibani K., Shhab R., Khattab R., Analysis of IL -1α (-889) and IL -1B (+3953) gene
polymorphism in Syrian patient s with aggressive periodontitis: A pilot study, ISRN
Dentistry, 2011, article ID 682564, doi:10.5402/2011/682564
99. Scapoli C., Borzani I., Guarnelli M.E., Mamolini E., Annunziata M., Guida L.,
Trombelli L., IL -1 gene cluster is not linked to aggressive periodontitis, Journal of
Dental Research, 2010, 89(5):457 -461
101. Jayaraman P., Shendre A.A., Gattani D., Rajput N.S., Genetics and periodontal disease,
Indian Journal of Multidisciplinary Dentristry, 2013, 3(2):695 -699
102. Nuca C., Amariei C., Badea V., Jipa I.T., Study regarding the correlation between the
salivary cotinine concentration and the Community Periodontal Index of Treatment
Needs in young smokers from Constanta District, Revista Romana de Medicina de
Laborator, 2010, 18(3): 61 -70
103. Nuca C., Amariei C., Badea V., Zaharia A., Bucur L.A., Arendt C., Cotinina salivara –
biomarker al consumului de tutun in evaluarea prevalenței fumatului pasiv, Revista
Farmacia, 2012, 60(5): 662 -674
104. Nuca C., Amariei C., Badea V., Jipa I.T., Arendt C., Grigorian M., Nuca A.M., Badea
F.C., Plaque, bleeding on probing and calculus in 35 – 44 year -old smokers and non –
smokers in Constanta, Romania, Archives de l’Union Medicale Balkanique, 2011,
46(3): 208 -214
105. Silvestre F.J., Miralles L., Llambes F., B autista D., Sola -Izquierdo E., Hernandey –
Mijares A., Type 1 diabetes mellitus and periodontal disease: Relationship to different
clinical variables, Med Oral Patol Cir Bucal., 2009, 14(4):E175 -9

Cercetări privind rolul stresului oxidativ în apariția bolii parodontale agresive – corelații între
citokine proinflamatorii și specii parodontopatogene implicate

29
107. Hain LifeScience, micro -Ident ver 2.0, Molecular Geneti c Assay for Combined
Indetification of Five Periodontopathogenic Bacterial Species
108. Hain LifeScience, GenoType IL -1 ver 1.0, Molecular Genetic Assay for combined
detection of the IL -1A -889, IL -1B +3953, and IL -1RN +2018 Polymorphisms of the
Interleuk in-1 Gene Cluster
109. Promokine, Human IL -1 beta ELISA kit, Instruction Manual
110. Cayman Chemical, DNA/RNA Oxidative Damage EIA Kit
117. Yacoubi A., Djamila B., Makhrelouf L., Bensoltane A., Microbiological Study of
Periodontitis in the West of Algeria, World Journal of Medical Sciences, 2010, 5(1):07 –
12
118. Advances in the Microbiology of Aggressive Periodontitis,
http://perioatuit.com/201 3/08/11/advances -in-the-microbiology -of-aggressive –
periodontitis/ , citat 31.08.2014
119. Mythireyi D., Krishnababa M.G., Aggregatibacter Actinomycetemcomitans, an
Aggressive Oral Bacteria – A Review, International Journal of Health Sciences &
Research, 2012, 2(5):105 -117
121. Tomita S., Komiya -Ito A., Imamura K., Kita D, Ota K., Takayama S., Makino -Oi A.,
Kinumatsu T., Ota M.., Saito A., Prevalence of Aggregatibacter
actinomycetemcomitans, Porphyromonas gingivalis and Tannerella forsythia in
Japanese pa tients with generalized chronic and aggressive periodontitis, Microbial
Pathogenesis, 2013, 61 -62:11 -15
123. Wang X., Li L., Yang M., Geng Y., Chen H., Xu Y., Sun Y., Prevalence and
distribution of Aggregatibacter actinomycetemcomitans and its cdtB gene i n
subgingival plaque of Chinese periodontitis patients, BMC Oral Health, 2014, 14:37,
http://www.biomedcentral.com/1472 -6831/14/37 , citat 15.08.2014
125. Könönen E., Müller HP., Microbiology of aggressive periodontitis, Periodontol 2000,
2014, 65(1):46 -78
126. Yucel O.O., Berker E., Mescil L., Eratalay K., Tepe E., Tezcan I., Association of
interleukin -1 beta (+3954) gene polymorphism and gingival crevicular fluid levels in
patients with aggress ive and chronic periodontitis, Genet Couns, 2013, 24(1):21 -35
127. Ertugrul A.S., Sahin H., Dikilitas A., Aplaslan N., Bozoglan A., Compariosn of CCL28,
interleukin -8, interleukin -1beta and tumor necrosis factor -alpha in subjects with
gingivitis, chronic periodontitis and generalized aggressive periodontitis, J Periodontal
Res., 2013, 48(1):44 -51
128. Yue Y., Liu Q., Xu C. et all., Comparative evaluation of cytokines in gingival crevicular
fluid and saliva of patients with aggressive periodontitis, Int J Biol Markers, 2013,
28(1):108 -112
129. Wang W. -F., Shi J., Chen S. -J., Niu Y. -M., Zeng X. -T., Interleukin -1α -889(+4845) C -T
polymorphism is not associated with aggressive periodontitis susceptibility: A meta –
analysis based on 19 case -control studies, Bio medical Reports, 2014, 2:378 -383
132. Safonova A.V., Petrin A.N., Arutyunov S.D., Tsarev V.N., Akulenko L.A., Zorina
A.O., Rebrikov D.V., Rubanovich A.V., Borinskaya S.A., Yankovsky N.K.,

Cercetări privind rolul stresului oxidativ în apariția bolii parodontale agresive – corelații între
citokine proinflamatorii și specii parodontopatogene implicate

30
Association of citokine gene alleles with the inflammation of human periodontal tissue,
Acta naturae, 2011, 3(1):116 -122
134. Gandhi M., Kothiwale S., Association of periodontal Diseases with Genetic
Polymorphisms, International Journal of Genetic Engineering, 2012, 2(3):19 -27
135. Guzeldemir E., Gunhan M., Ozcelik O., T astan H., Interleukin -1 and tumor necrosis
factor -α gene polymorphisms in Turkish patients with localized aggressive
periodontitis, Journal of Oral Science, 2008, 50(2):151 -159
136. Quappe L., Jara L., Lopez N.J., Association of interleukin -1 polymorphism s with
aggressive periodontitis, Journal of Periodontology, 2004, 75(11):1509 -1515
137. Havemose -Poulsen A., Sorensen L.K., Bendtzen K., Holmstrup P., Polymorphisms
within the IL -1 gene cluster: effects on cytokine profiles in peripheral blood and whole
blood cell cultures of patients with aggressive periodontitis, juvenile idiopathic arthritis,
and rheumatoid arthritis, Journal of Periodontology, 2007, 78(3):475 -492
138. Parkhill J.M., Henning B.J., Chapple I.L., Heasman P.A., Taylor J.J., Association of IL-
1 gene polymorphism with early -onset periodontitis. Journal of Clinical Periodontology.
2000, 27(9):682 -689.
139. Fiebig A., Jepsen S., Loos B.G. et al., Polymorphisms in the interleukin -1 (IL1) gene
cluster are not associated with aggressive periodon titis in a large Caucasian population,
Genomics, 2008, 92(5):309 –315
140. Scapoli C., Mamolini E., Carrieri A., Guarnelli M.E., Annunziata M., Guida L.,
Romano F., Aimetti M., Trombelli L., Gene -gene interaction among cytokine
polymorphisms influence susc eptibility to aggressive periodontitis, Genes Immun.,
2011, 12(6):473 -480
141. Drozdik A., Kurzawski M., Safronow K., Banach J., Polymorphism in interleukin -1β
gene and the risk of periodontitis in a Polish population, Advances in Medical Sciences,
2006, 51(Suppl.1):13 -17
142. Schulz S., Stein J., Altermann W., Klapproth J., Zimmermann U., Reichert Y., Glaser
C., Schaller H. -G., Reichert S., Single nucleotide polymorphisms in interleukin -1 gene
cluster and subgingival colonization with Aggregatibacter act inomycetemcomitans in
patients with aggressive periodontitis, Human Immunology, 2011, 72:940 -946
143. Arab H.R., Tavakkol -Afshari J., Radvar M., Moeintaghavi A., Sargolzaei N., Rigi A.,
Shirkhani M., IL -1β +3954 genetic polymorphism assoctiation with generalized
aggressive periodontitis in Khorasan -Iran province, J.Med.Sci., 2007, 7(2):222 -227
144. Scapoli L., Girardi A., Palmieri A., Carinci F., Testori T., Zuffetti F., Monguzzi R.,
Lauritano D., IL6 and IL10 are gentic susceptibility factors of peri odontal disease,
Dental Research Journal, 2012, 9(8, Suppl. 2):S197 -201
145. Ebadian A.R., Radvar M., Afshari J.T., Sargolzaee N., Brook A., Ganjali R., Tamizi M.,
Arab H.R., Gene polymorphisms of TNF -α and IL -1β are not associated with
generalized aggres sive periodontitis in an Iranian subpopulation, Iran J Allergy Asthma
Immunol, 2013, 12(4):345 -351
146. Takane M., Sugano N., Ezawa T., Uchiyama T., Ito K., A marker of oxidative stress in
saliva: association with periodontally -involved teeth of a hopeles s prognosis, Journal of
Oral Science, 2005, 47:1, 53 -57.

Cercetări privind rolul stresului oxidativ în apariția bolii parodontale agresive – corelații între
citokine proinflamatorii și specii parodontopatogene implicate

31
LISTĂ CU LUCRĂRILE PUBLICATE DIN DOMENIUL TEZEI DE DOCTORAT
ARTICOLE PUBLICATE IN REVISTE COTATE ISI
1. “Study regarding the use of salivary 8 -hydroxydeoxyguanosine and Interleukine -1 gene
polymorphism – as potential biomarkers in the diagnosis of aggressive periodontitis”,
Badea Victoria, GRIGORIAN MIRCEA , Nuca Cristina, Amariei Corneliu, Martinescu
Alina, Voineagu Lavinia, Revista Romana de Medicina de Laborator, Vol 21, Nr 1/4,
Martie 2013, revista ISI cu factor de impact 0,113 in 2010, pp. 75 -82
2. “Researches regarding the monitoring complementary treatment in periodontitis by using
salivary 8 -OHdG biomark er”, Victoria Badea, Cristina Nuca, Corneliu Amariei, Agripina
Zaharia, Laura Adriana Bucur, MIRCEA GRIGORIAN , Farmacia, Nr. 4, 2013, revistă
ISI cu factor de impact 0,669 in 2011, pp . 685-693
ARTICOLE ISI PROCEEDINGS
3. “The relationship between salivary secreotry Immunoglobulin A and 8 -Hidorxy -2-Deoxy
Guoanosine in periodontitis”, MIRCEA GRIGORIAN , Cristina Nuca, Doina Paula
Balaban, Florin Ciprian Badea, Aureliana Caraiane, Victoria Badea, SGEM Conference
on Psychology& Psychiatry Sociology&Healthcare Education, Conference Proceeding,
Volume II, Sociology and Healthcare, ISBN 978 -619-7105 -23-0, ISSN 2367 -5659,
Septembrie 2014, pp. 1081 -1088
ARTICOLE PUBLICATE ÎN REVISTE COTATE BDI
4. “Salivary Interleukin -1 and 8 -Hidroxydeox yguanosine and their relation with the
periodontal status”, Aureliana Caraiane, Victoria Badea, Florin Ciprian Badea, MIRCEA
GRIGORIAN , Romanian Journal of Oral Rehabilitation, Vol. 6, Nr. 2, Aprilie -Iunie
2014, pp. 8 -13
5. “Secretory immunoglobulin A and Int erleukin 1 – Markers used in the diagnosis of
periodontal disease”, Caraiane Aureliana, Victoria Badea, Cristina Nuca, Florin Ciprian
Badea, MIRCEA GRIGORIAN , Romanian Journal of Oral Rehabilitation, Vol. 6, Nr.
1, Ianuarie -Martie 2014, pp. 89 -94
6. “Polymera se Chain Reaction used as a modern method for identification of bacterial
species involved in aggressive periodontitis”, MIRCEA GRIGORIAN , Victoria Badea,
Cristina Nuca, Lucian Petcu, Alina Martinescu, Analele Universității ”Dunărea de Jos”
Galați Medicină , Fascicula XVII, Nr. 2, pp. 73 -78, Ianuarie 2013
POSTERE CU REZUMAT PUBLICAT IN REVISTE COTATE ISI
7. “Study on IL -1A gene polymorphism and biomarkers of oxidative stress in aggressive
periodontal disease”, MIRCEA GRIGORIAN , Cristina Nuca, Alina Martinescu, Lucian
Petcu, Aureliana Caraiane, Ciprian -Florin Badea, Anca Pavalache, Gabriela Gegiu,
Victoria Badea, 8th Conference of the Romanian Association of Medical Laboratories
with international participation, 28 -31 mai 2014, Sibiu, Romania România – poster cu
rezumat publicat în revista ISI cu factor de impact 0,113 in 2010 – Romanian Review of
Laboratory Medicine, Supliment la Vol. 22, Nr. 1, Martie2014;

Cercetări privind rolul stresului oxidativ în apariția bolii parodontale agresive – corelații între
citokine proinflamatorii și specii parodontopatogene implicate

32
8. “The identification of Prevotella intermedia in the aggressive periodontitis by polymerase
chain reaction” , MIRCEA GRIGORIAN , Cristina Nuca, Victoria Badea, Alina
Martinescu, Lucian Petcu, Andrei Dan Branza, Alin Odor, Anca Pavalache, Aureliana
Caraiane, 8th Conference of the Romanian Association of Medical Laboratories with
international participation, 28 -31 mai 2014, Sibiu, Romania România – poster cu rezumat
publicat în revista ISI cu factor de impact 0,113 in 2010 – Romanian Review of
Laboratory Medicine, Supliment la Vol. 22, Nr. 1, Martie2014;
9. “Periodontopathogenic bacteria involved in periodontal diseas e identified by molecular
methods”, GRIGORIAN MIRCEA , Nuca Crisitna, Martinescu Alina, Petcu Lucian,
Caraiane Aureliana, Sachir Erdogan, Branza Andrei Dan, Badea Victoria, 2nd Congress
of the Romanian Association of Medical Laboratories, 5 -8 iunie 2013, Br asov, România
– poster cu rezumat publicat în revista ISI cu factor de impact 0,113 in 2010 – Romanian
Review of Laboratory Medicine, Supliment la Vol. 21, Nr. 2/4, Iunie 2013;
10. „Study regarding interleukine -1 gene polymorphism – as a potential biomarker i n
periodontitis disease”, Badea Victoria, GRIGORIAN MIRCEA , Nucă Cristina, Badea
Florin Ciprian, Nucă Alexandra Maria, 7th Conference of the Romanian Association of
Medical Laboratories, 20 -23 iunie 2012, Sinaia, România – poster cu rezumat publicat în
revista ISI fără scor relativ de influență calculat – Romanian Review of Laboratory
Medicine, Supliment Vol. 20, Nr. 2/4, Iunie 2012;
11. „Salivary 8 -hydroxydeoxyguanosine (8 -OHdG) biomarker and its application in
periodotitis diagnosis”, Badea Victoria, Nuca Cr istina, Balaban Doina, GRIGORIAN
MIRCEA , Arendt Cristina, Sapira Violeta, 6th conference of the Romanian Association
of Medical Laboratories, 1 -4 iunie 2011, Piatra Neamț, România – poster cu rezumat
publicat în revistă ISI – Romanian Review of Laboratory Medicine, Supliment Vol. 19,
Nr. 2/4, Iunie 2011;
POSTERE/PREZENTARI ORALE CU REZUMAT PUBLICAT IN VOLUMUL DE
REZUMATE AL CONFERINTELOR
12. “The use of bacteria identification by Polymerase Chain Reaction in periodontitis
disease”, M. GRIGORIAN , Mihaela Hincu, Cristina Nuca, Alina Martinescu, L. Petcu,
Victoria Badea, XI -lea Simpozion National de Morfologie Microscopica cu participare
internationala, 22 -24 mai 2013, Craiova, Romania – poster cu rezumat publicat in volum
ISBN 978 -606-11-3432 -8
13. “Association of in terleukin -1 gene polymorphism and susceptibility to aggressive
periodontitis developed by polymerase chain reaction (PCR)”, V. Badea, C. Nuca, M.
GRIGORIAN , D. Balaban, F. Badea, European Congress of Clinical Microbiology and
Infectious Diseases, 27 -30 Apr ilie 2013, Berlin, Germania – poster cu rezumat publicat.
14. „News regarding the use of Interleukin -1 Beta in the periodontitis diagnosis”,
GRIGORIAN MIRCEA , Badea Victoria, Nuca Cristina, Martinescu Alina, The Xth
International Congress of Oro -Dental Health and Management in the Black Sea Euro –
Region, 23 -25 Mai 2012, Constanta, România – prezentare orală cu rezumat publicat;

Cercetări privind rolul stresului oxidativ în apariția bolii parodontale agresive – corelații între
citokine proinflamatorii și specii parodontopatogene implicate

33
15. “Salivary biomarkers as a monitoring tool of oral oxidative stress”, Doina Paula Balaban,
Lucian Petcu, Victoria Badea, Florica Busuric u, MIRCEA GRIGORIAN , Gabriela
Ciobanu, Second International Conference Analytical and Nanoanalytical Methods for
Biomedial and Environmental Sciences IC -ANMBES 2012, 24 -27 Mai 2012, Brasov –
poster cu rezumat publicat;
16. „The study of the potential association between IL -1 gene polymorphism and aggressive
periodontits in Romanian population”, Victoria Badea, Corneliu Amariei, Cristina Nuca,
MIRCEA GRIGORIAN , Alina Martinescu, Radu Zaharia, Florin Ciprian Badea, FDI
Annual World Dental Congress, 14 -17 Septembrie 2011, Mexico City – poster cu
rezumat publicat;
17. „The relationship between salivary 8 -OHdG biomarker and clinic periodontal status”,
Victoria Badea, Cristina Nuca, Corneliu Amariei, MIRCEA GRIGORIAN , 16th Annual
Meeti ng of European Association of Dental Public Health, 22 -24 Septembrie 2011, Roma
– poster cu rezumat publicat;
18. „The use of salivary 8 -OHdG biomarker in prevention of periodontitis”, Victoria Badea,
Corneliu Amariei, Cristina Nuca, MIRCEA GRIGORIAN , Cristina Arendt, 16th
Congress of the Balkan Stomatological Society, 28 Aprilie – 1 Mai 2011, Bucuresti –
poster cu rezumat publicat;
PREZENTARE ORALA FARA REZUMAT PUBLICAT
19. „Diagnosticul molecular in boala parodontala”, Martinescu Alina, GRIGORIAN
MIRCEA , Badea Vi ctoria, Nuca Cristina, Petcu Lucian, A XXIVa Sesiunea de
comunicari stiintifice, Universitatea Ovidius din Constanta, Facultatea de Medicina, 4 -5
Aprilie, 2014
MEMBRU IN PROIECT DE CERCETARE IN TEMA TEZEI
20. „Studii privind determinarea 8 -hidroxideoxiguanozi nă salivară – biomarker de stress
oxidativ, în vederea utilizării ca metodă de screening și monitorizare a bolii parodontale”
– proiect CNCSIS -UEFISCSU PNII -IDEI 1217/2008, perioada de desfășurare 2009 –
2011, membru în proiect din 01 martie 2011;