Domeniul de doctorat: Economie [627100]

UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
Domeniul de doctorat: Economie
Rezumatul
Tezei deDoctorat
MODELE DE IDENTIFICARE ȘI
CUANTIFICARE A ECONOMIEI SUBTERANE
Conducător științific,
Prof.univ.dr. ANCUȚA DANIELA ȘARPE
Doctorand: [anonimizat].SILVIU PRIPOAIE
Galați, 2012

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
2

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
3Doresc să aduc mulțumiri doamnei Profesor univ. dr. Ancuța
Daniela Șarpe , pentru competenta și pemanenta îndrumare
științifică, pentru sprijinul real acordat pe întreaga perioadă de
desfășurare a doctoratului și a elaborării tezei de doctorat . Pe
durata stagiului doctoral, m -a călăuzit cu mult tact ped agogic,
înțelepciune și profesionalism în demersul cercetărilor mele, fiindu –
mi un exemplu pe plan profesional și personal.
Adresez, de asemenea, mul țumirimembrilor comisiei de
doctoratcare m-au coordonat și îndrumat pentru finalizarea tezei
de doctorat: Conf.univ.dr. Edith LUKACS, decanul Facultă ții de
Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universită ții
„Dunărea de Jos” din Gala ți, Prof.univ.dr. Ioan POPA de la
Academia de Științe Economice Bucure ști, Prof.univ.dr. Tiberius
EPURE de la Universitatea „Ovidius” din Constan ța și
Conf.univ.dr. Costel NISTOR de la Universitatea “Dunărea de
Jos” din Gala ți.
Recunoștința și gratitudinea mea se îndreaptă și către cadrele
didacticedelaFacultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
din cadrul Universității “Dunărea de Jos” din Gala ți, care au pus
bazele formării mele profesionale, mi -au sădit dorința de cunoaștere
și m-au încurajat să descopăr tainele științelor economice, prin
studiile de licen ță (din perioada 1993 –1997), masterat (din
perioada 2001 –2003) și stagiul doctoral (din perioada 2008 –
2012).
Mulțumesc și sunt profund recunoscător familiei mele , pentru
suportul moral, răbdarea și înțelegerea manifestate în mod consta nt,
ajutându-mă să aduc la bun sfârșit această teză.

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
4

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
5CUPRINS UL
TEZEI DE DOCTORAT
LISTA TABELELOR
LISTA GRAFICELOR
LISTAFIGURILOR
INTRODUCERE
Capitolul 1
ECONOMIA SUBTERANĂ –ABORDĂRI CONCEPTUALE
1.1. Definiții și aprec ieri privind conceptul de economie subterană
1.2. Tipologia activităților subterane identificate în cercetările din
domeniu
1.3. Factorii determinanți ai evolu ției economiei subterane și consecințele
existenței fenomenului
1.4. Măsurarea nivelului economiei subterane –necesitate stringentă a
economiei contemporane
Capitolul 2
ROLUL ȘI IMPACTUL IN TERVENȚIEI STATULUI ASUPRA
STRUCTURII ȘI DINAMICII ECONOMIEI SUBTERANE
2.1. Noțiunea de fiscalitate și sistem fiscal
2.2. Politica fiscală a statului și economia subterană
2.3. Impozitele –instrument al politicii fiscale
2.3.1. Conținutul și rolul impozitelor
2.3.2. Elementele impozitului și principiile impunerii
2.4. Caracteristicile sistemelor fiscale contemporane
2.5. Clasificarea sistemelor fiscale
2.6. Efectul presiunii fiscale asupra dinamicii economiei subterane
2.7. Deteminarea presiunii fiscale –indicatori specifici

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
6Capitolul 3
FORME DE MANIFESTARE ALE ECONOMIEI SUBTERANE
3.1.Evaziunea fiscală –vectorul central al economiei subterane
3.1.1. Conceptul de evaziune fiscală: definire, clasificare și factori de
influență
3.1.2. Evaziunea fiscală interna țională
3.1.3. Cadrul legislativ privind combaterea evaziunii fiscale în
România
3.1.4. Nivelul evaziunii fiscale în România
3.2. Munca fără forme legale –implicații duble asupra bugetului de stat
3.2.1. Conceptul de muncă „la negru”: definire, cauze și forme de
manifestare
3.2.2. Implicațiile bugetare și estimări ale fenomenului în România
3.2.3. Estimarea economiei neobservate și a numărului de persoane
careactivează în cadrul economiei subterane
3.3. Spălarea banilor –transferul de fonduri dintre economia subterană
către economia reală
3.3.1. Spălarea banilor –definire, concepte și forme de manifestare
3.3.2. Cadrul legislativ privind combaterea operațiunilor de spălare a
banilor
3.4. Corupția –scutul politic și birocratic al economiei subterane
3.4.1. Corup ția: definire, concepte și forme de manifestare
3.4.2. Determinarea nivelului corup ției
3.4.3. Cadrul legal privind combaterea corup ției în România
3.4.4. Funcția publică și “piramida inversă” a corupției
3.5. Terorismul, contrabanda, traficul de drogur i și de arme –sfera violentă
a economiei subterane
Capitolul 4
TEHNICI DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE
A ECONOMIEI SUBTERANE
4.1.Metode directe de estimare a nivelului economiei subterane
4.1.1. Metoda anchetei statistice
4.1.2. Metoda investigării fiscale
4.2. Metode indirecte de estimare a nivelului economiei subterane
4.2.1. Metoda discrepanțelor dintre cheltuieli și venituri
4.2.2. Metoda discrepanțelor pe piața muncii

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
74.2.3. Metoda discrepanțelor în tranzacții
4.2.4. Metoda discrepanțelor pe piața monetară
4.2.5. Metoda consumurilor de energie
4.2.5.1. Metoda Kaufmann -Kaliberda
4.2.5.2. Metoda Lackó
4.2.6. Metoda ecuațiilor structurale (Modelul Schneider)
Capitolul 5
DETERMINAREA NIVELULUI ECONOMIEI SUBTERANE ÎN
ROMÂNIA
5.1. Garda Financiară –instituție definitorie în combaterea evaziunii
fiscale din România
5.2. Analiza evoluției principalilor indicatori caracteristici activității
Gărzii Financiare din România în intervalul 2004 -2010
5.3. Evoluția presiunii fiscale în România în perioada 2001 -2010
5.4. Dinamica nivelului oficial al econ omiei subterane din România
în perioada 2004 -2010
5.5. Nivelul economiei subterane din România în intervalul 2004 -2010
determinat cu ajutorul mo delului ecuațiilor structurale (Modelul
Schneider)
5.6. Analiză comparativă privind diferitele determinări ale nivelului
economiei subterane
Capitolul 6
AJUSTAREA NIVELULUI ECONOMIEI SUBTERANE DIN
ROMÂNIA DETERMINAT CU AJUTORUL MODELULUI
SCHNEIDER (MODELUL ECUA ȚIILOR STRUCTURALE)
6.1. Considera ții generale
6.2. Determinarea trendului nivelului presiunii fiscale din România
6.3. Determinarea trendului nivelului economiei subterane calculat
pentru România cu ajutorul Modelului Schneider
6.4. Analiza evolu ției nivelului economiei subterane calculat pentru
România cu ajutorul Modelului Schneider (Modelul ecua țiilor
structurale)
6.5. Determinarea trendului și coeficien ților de determinație corespunz ători
indicatorilor realiza ți de Garda Financiar ă
6.6. Selectarea indicatorilor cu influen ță majoră asupra modelului

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
86.7.Determinarea influen ței numărului de salaria ți din “economia
neobservată” asupra nivelului economiei subterane
6.8. Ajustarea modelului Schneider
6.9. Testarea aplicabilită ții modelului de ajus tare a nivelului eonomiei
subterane
CONCLUZII, ORIENTĂRI STRATEGICE ȘI DIRECȚII
VIITOARE DE CERCETARE
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
CUVINTE CHEIE:
economie subterană;
fiscalitate;
sistemfiscal;
arhitectură fiscală;
presiune fiscală;
evaziune fiscală;
muncă fără forme legale;
spălarea banil or;
corupție;
organ decident politic și administrativ;
piramida funcției publice ;
program de control;
Garda Financiară .

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
9Teza de doctorat intitulată, Modele de identificare și
cuantificare a economiei subterane , își propune elaborarea unui
model de măsurare a acestui fenomen în România, pornind de la
analizaparticulari tăților și caracteristicilor sistemului economic
din țara noastră. Această determinare are ca scop elaborarea unor
planuri concrete de acțiune a organelor decidente politic și
administrativ pentrulimitarea efectelor nocive pe care economia
subterană le are asupra economiei reale , eradicarea lor fiind
practic imposibilă .
Din nevoia unei abordări logice, teoretico -metodologice,
demersul știițific de identificare și cuantificare a nivelului
economiei subterane din țara noastră are următoarea structură:
Introducere în contextul general care a determinat
alegerea acestei teme de cercetare;
6 Capitole în care este analizat fenomenul economiei
subterane , pornind de la definirea conceptului de
economie subterană și influența politicii fiscale asupra
dinamicii fenomenului, continuând cu evidențierea tuturor
formelor de manifestare ale fenomenului și analiza
tehnicilor de identificare și cuantificare a acestuia,
identificate în literatura de specialitate și finalizând cu
estimarea nivelului acestui fenomen în Rom ânia în baza
unui model adaptat realităților economice și
particularităților din țara noastră;
Concluzii, orientări strategice și direcții viitoare de
cercetare , precum și prezentarea surselor bibliografice
utilizate.Modele de identificare și cuantificare
aeconomiei subterane

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
10Considerată de unii autori drept un univers care evoluează
complementar sau contradictoriu în raport cu economia oficială,
economia subterană influențează progresul unei țări, dar poate
aveași un rol nociv asupra dezvolt ării economico -sociale a unui
stat.
Expansiunea galopantă a fenomenului economiei subterane
este datorată în principal unor disfuncționalități în ceea ce privește
actul de management guvernamental, caracterizat de o
incapacitateadministrativ ă în ceea ce privește coordonare ași
gestionare aasistemului economic și relațiil ece îl caracterizează.
În contextul crizei mondiale, sisteme leeconomic e
contemporan esuntcaracterizat ede o accentuare a discrepanțelor
între nevoia tot mai mare de resurse financiare a statelor și sursele
tot mai limit ate aflate la dispoziția acestora , pe de-o parte,șide
adâncirea dezechilibrelor care se manifestă încadrulrelațiilor
economice , pe de altă parte.
Actualitatea și necesitatea studierii economiei subterane este
evidențiată atât de preocupările permanente ale organiza țiilor
internaționale și a organelor decidente politic și administrativ , cât
șide celealecercetătorilor și specialiștilor din domeniu ,de a
analizaacest fenomen în vederea diminuării efectelo r nocive ale
fenomenului analizat asupra dezvoltării economico -socialeși
veridicită ții indicatorilor macroeconomici ai unei ț ări.
Pornind de la aceste considerații, economia subterană a
devenit principalul adversar declarat al organelor decidente polit ic
și administrativ, în încercarea acestora de a echilibra deficitul de
surse financiare și de a crea un mediu economic stabil, echitabil și
atractiv din punct de vedere investițional.
În încercarea de a justifica o serie de acte normative
adoptate, sau c e urmează a fi adoptate, organele decidente politic
și administrativ au dete rminat o prioritizare a luptei î mpotriva
economiei subterane. Astfel, măsurile anticriză și de luptă

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
11împotriva economiei subterane a udevenit prioritatea zero a
fiecărui decident politic și administrativ care a alternat la
guvernare.
Astfel, au fost estimat ediverse valori, fundamentate sau nu,
pentru nivelul economiei subterane și au fost trasate sarcini
precise organelor abilitate în lupta împotriva fenomenului, de a
limita volumul operațiunilor economice ce se desfășoară în cadrul
acestei zone a economiei șitotodată, de a atrage cât mai multe
sume către bugetul consolidat al statului.
Diferitele valori atribuite nivelului economiei subterane (ca
procent din P.I.B.), mai mici în statisticile oficiale (în încercarea
de a crea aparențele unui mediu economic a tractivpentru posibilii
investitori ), moderate în publicațiile unor institute independente și
supraevaluate în comunicatele unor patronate (în încercarea de a
obține anumite facilități fiscale), crează o stare de confuzie în ceea
ce privește dimensiunea a cestui fenomen în țara noastră.
De aceea, c uantificarea nivelului economiei subterane și
obținerea unor rezultate pertinente privind evoluția acestui
fenomen presupune utilizarea unor metode specifice realită ților
economice din fiecare țară analizată (chia r utilizarea unor metode
combinate) și realizarea unui model care să ia în considerare atât
cauzele multiple și efectele nocive ale acestuia, cât și
particularitățile fiecărei țări pentru care se dorește estimarea
fenomenului.
Înprimul capitol al lucrării, ECONOMIA SUBTERANĂ
–ABORDĂRI CONCEPTUALE ,este prezentat stadiul
cunoașterii economiei subterane pornind de la definirea
conceptului ,continuând cu evidențierea tuturor tipologiilor de
activități subterane identifica teîn cercetările din dome niuși a
factorilor determinanți ai acestora, precum și sublinierea
necesității stringente de măsurare a nivelului acestui fenomenului.

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
12Deși preocup ările de studiere a fenomenului economiei
subterane au început să se contureze în cadrul științelor
economice în anii 30 ai secolului trecut, acestea au fost realizate
într-o manieră mai aprofundată în ultimele 3 -4 decenii.
Putem aprecia astfel, că una dintre primele lucrări în acest
domeniu este articolul „The Subterranean Economy” publicat în
„Financial Ana lyst Journal” de economistul Peter M. Gutmann
care evidențiază faptul că „activitatea economică neînregistrată
statistic nu mai constituie o cantitate ce poate fi neglijată”1.
Totodată, autorul apreciază ritmul foarte rapid de dezvoltare al
fenomenului, ritm ce depășește de multe ori pe cel al economiei
oficiale.
Caracterul de noutate al studierii economiei subterane este
datorat în mod obiectiv și faptului că până în prezent nu există un
acord între specialiștii cu cercetări în domeniu, care vehiculează
peste 20 de termeni în denumirea fenomenului: economie
subterană, ascunsă, clandestină, disimulată, duală, informală,
neagră, neînregistrată, neoficială, neraportată, ocultă, paralelă, etc.
Dificultatea definirii fenomenului economiei subterane se
poate datora în principal atât multitudinii de activități ce sunt
încluse în sfera de cuprindere a acestuia, cât și particularităților
specifice acestui tip de economie în timp și spațiu.
Cea mai cuprinzătoare definiție a noțiunii de economie
subterană este considerată de specialiști cea dată de Pierre
Pestieau în lucrarea L’Economie souterraine , conform căreia
“economia subterană reprezintă ansamblul activităților
economice ce se realizeaz ă la limita legilor penale, sociale sau
fiscale sau care scapă (masiv) inventarierii conturilor
naționale”2.
1Peter M. Gutmann ,The Subterranean Economy –Financial Analyst Journal ,
S.U.A., 1977
2Pierre Pestieau, L’Economie souterraine , Paris, Hachette, 1989, p. 27

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
13Friedrich Schneider identifică în mod strict fenomenul,
economia subterană fiind definită ca „totalitatea activităților
generatoare de bunuri și se rvicii, ascunse în mod deliberat
autorităților statului, pentru a evita o serie de plăți și obligații
legale”3. Aceste „evitări” vizează în principal: plata impozitelor
șitaxelor (inclusiv TVA), plata contribuțiilor către bugetul
asigurărilor sociale, re spectarea unor limitări legislative (salariu
minim, număr maxim de ore de muncă pe săptămână, etc.) și
respectarea unor obligații administrative (completarea și
depunerea de declarații la organele competente, completarea și
depunerea unor chestionare stati stice, etc.).
Pentru a pune în evidență același fenomen, Vito Tanzi arată
că“economia subterană cuprinde ansamblul activităților
desfășurate organizat, cu încălcarea normelor sociale și legilor
economice, având drept scop obținerea unor venituri ce nu po t fi
controlate de stat”4.Totodată acesta apreciază că în procesul de
dezvoltarea a economiei subterane, cauzele sunt multiple, dar că
se pot grupa în patru categorii de factori: taxele, regulamentele,
interdicțiile și corupția.
Indiferent cum maiestedefinită economia subterană ( „piața
producției de bunuri și servicii, legale sau ilegale, care scapă
determinării oficiale a P.I.B”5,„acele activități economice
neraportate sau nemăsurate de statisticile economice oficiale”6,
„activități economice (afacer i) care evită masurătorile agențiilor
guvernamentale”7, etc.), s -a constatat faptul că, scopul
3Friedrich Schneider ,Shadow Economies and Corruption All Over the World: New
estimates for 145 Countries, Johannes Kepler University of Linz, no. 2007 -9,2007, p. 4
4Vito Tanzi, The Underground Economy in Unite d States –Estimates and
Implications, New York, 1984, p. 32
5Smith Philip, Assessing the size of the underground economy: The statistics Canada
perspectives , Canadian Tax Journal/ Revue Fiscale Canadienne, 1994, p. 247
6Edgar L. Feige, How big is irregular economy, 2004 (http://ideas.recpec.org accesat
în luna noiembrie 2009)
7David Scott, The American Heriage®Dictionary of Business Term , 2009
(http://business.yourdictionary.com accesat în luna noiembrie 2010)

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
14activităților desfășurate în acest sens este acela de maximizare a
resurselor financiare individuale prin limitarea prelevărilor legale
ale statului, în vederea majorării „beneficiului personal”.
Analiza conceptului de economie subterană și de cuantificare
a acestuia a urmă rește, în principal, identificarea tuturor
activităților specifice fenomenului și a relațiilor de
interdependență dintre aceste componente, pre cum și evidențierea
motivației operatorilor economici de a activa în acestă „zonă” a
economiei. Aceste elemente au fost considerate absolut necesare
în procesul de standardizare a definirii conceptului de economie
subterană și de înlăturare a ambiguitățilo r din domeniu.
Încercarea de delimitare strictă a acestor activită ți specifice
economiei subterane ( legale prin natura lor, dar subimpozitate
sauspecifice fraudei fiscale ) sau gruparea acestora în func ție de
anumite caracteristici generale („ motivația ope ratorilor
economici… ”, „influența cadrului legislativ… ”, „modul de
decontare… ”, etc.) are un caracter pur teoretic, fără preten ția
elaborării unui cadru general valabil pentru toate entită țile
analizate.
Identificarea zonelor ”de interes” pentru economia
subterană ,precumși evidențierea motivației contribuabililor de a
migra din economia reală către această “zonă”, reprezint ăo etapă
importantă în procesul de elaborare a unor proceduri corecte de
control și cuantificare a fenomenului, precum și de diminuare a
efectelor acestuia. Acest demers a urmăritrealizareaunei analize
detaliate privind identificarea multiplelor forme pe care
economia subterană le poate avea în timp .
Se poate aprecia că, elaborarea unei tipologii unice a
activităților spec ifice economiei subterane este practic imposibil
de realizat, atât datorită unei dinamici permanente a fenomenului
câtși specializ ării practicilor utilizate de “practicanții”din acestă
“zonă” aeconomiei.

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
15Totuși, evidențierea și explicarea celor două componente
fundamentale ale fenomenului ( latura autonomă șilatura ocultă )
poate contura întreaga sferă de cuprindere a activităților specifice
economiei subterane, element esențial în demersul științific inițiat.
Figura 1.1. –Factorii care influen țează economia subterană
În ceea ce privește factorii determinanți ai evoluției
economiei subterane, aceștia trebuie analizați din perspective
limitării efectelor nocive ale acest uifenomen. Astfel, pornind de
la ineficiența actului d e guvernare șiinfluența acestuia asupra
cadruluilegislativ și aniveluluipresiunii fiscale, se constată o
alterarea mediului economic și odegradare aeticii sociale.
ETICA
SOCIALĂ
GUVER-
NAREA
(administrația)
ECONOMIA
SUBTERANĂSilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
15Totuși, evidențierea și explicarea celor două componente
fundamentale ale fenomenului ( latura autonomă șilatura ocultă )
poate contura întreaga sferă de cuprindere a activităților specifice
economiei subterane, element esențial în demersul științific inițiat.
Figura 1.1. –Factorii care influen țează economia subterană
În ceea ce privește factorii determinanți ai evoluției
economiei subterane, aceștia trebuie analizați din perspective
limitării efectelor nocive ale acest uifenomen. Astfel, pornind de
la ineficiența actului d e guvernare șiinfluența acestuia asupra
cadruluilegislativ și aniveluluipresiunii fiscale, se constată o
alterarea mediului economic și odegradare aeticii sociale.
REGULA –
MENTELE
(cadrul
legislativ)
TAXELE
(presiunea
fiscală)
PROBLEME
ECONO-
MICE
ETICA
SOCIALĂ
GUVER-
NAREA
(administrația)
ECONOMIA
SUBTERANĂSilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
15Totuși, evidențierea și explicarea celor două componente
fundamentale ale fenomenului ( latura autonomă șilatura ocultă )
poate contura întreaga sferă de cuprindere a activităților specifice
economiei subterane, element esențial în demersul științific inițiat.
Figura 1.1. –Factorii care influen țează economia subterană
În ceea ce privește factorii determinanți ai evoluției
economiei subterane, aceștia trebuie analizați din perspective
limitării efectelor nocive ale acest uifenomen. Astfel, pornind de
la ineficiența actului d e guvernare șiinfluența acestuia asupra
cadruluilegislativ și aniveluluipresiunii fiscale, se constată o
alterarea mediului economic și odegradare aeticii sociale.
ECONOMIA
SUBTERANĂ

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
16Capitolul 2al lucrării, ROLUL ȘI IMPACTUL
INTERVENȚIEI STATULUI ASUPRA STRUCTURII ȘI
DINAMICII ECONOMIEI SUBTERANE ,analizeazăinfluența
deciziilor statului asupra structurii și dinamicii fenomenului ,
pornind de laexplicarea unor concepte esen țiale în demersul
științific pr ecum: fiscalitate, sistem fiscal, politică fiscal ă, impozit,
presiune fiscal ă, etc.
Fiscalitatea este tratată atât din punct de vedere al rolului pe
care elementele sale le au în cadrul mecanismelor economiei
naționale ( resursă financiară șipârghie fiscală ), cât și din cel al
accepțiunilor care pot fi atribuite acesteia :
în sens juridic , fiscalitatea reprezintă “un ansamblu de
reglement ări privitoare la sistemul de impozite și taxe”8;
în sens economic , fiscalitatea reprezintă ”un ansamblu de
procese economice de redistribuire a P.I.B. de la
persoanele fizice șijuridice la dispozi ția statului, în scopul
acoperirii unor nevoi cu caracter public ”9.
În încercarea de a realiza o abordare sistemică a fiscalită ții,
ce presupune atât analiza elementelor componente ale acesteia cât
și interconexiunile dintre ele, se fundamentează no țiunea de
sistem fiscal .
Sistemul fiscal cuprinde un ansamblu de concepte, principii,
metode, procese cu privire la o mul țime de elemente (materie
impozabilă, cote, subiec ți fiscali) între care se manifest ă relații
care apar ca urmare a proiectării, legiferării, a șezăriiși perceperii
impozitelor și care sunt gestionate conform legislației fiscale, în
scopul realizării obiectivelor sistemului10.
8Gh. Filip, Finanțe, Editura Junimea, Ia și, 2002, p. 232
9Gh. Filip, op. cit., p. 233
10Carmen Corduneanu, Sistemul fiscal în știința finanțelor, Editura Codecs, București,
1998, p. 22

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
17Politica fiscală a unui stat, ca instrument de influen țare și
stabilizare a ef ectelor conjuncturilor economice, a evoluat în timp
atât sub influen ța unor factori obiectivi (realit ăți istorice,
economice, sociale, etc.) cât și a unor factori subiectivi (doctrin ă
economică, ideologii politice, profilul cultural na țional, etc.).
Rolulstatului în men ținerea unui echilibru între resursele
bugetareși utilizarea acestora pe de o parte și resursele bugetare și
gradul de suportabilitate al contribuabililor pe de altă parte, fac
din mecanismul de stabilire a arhitecturii fiscale o provocare
continuă a politicii fiscale în direc țiaidentificării nivelului maxim
de eficien ță.
În ecuația de stabilire a arhitecturii fiscale, s -a constatat
faptul că existen ța unei economii subterane, caracterizat ă de o
permanentă diversificare și „rafinare” a activităților specifice,
determină o erodare a bazei impozabile și implicit a veniturilor
bugetare, cu implica ții majore în stabilirea unui echilibru bugetar.
Având în vedere faptul că, în ultima perioadă se observă o
accentuare agresivă a influenței zonei politice asupra funcției
publice, chiar și către palierele caracterizate de un grad mic de
decizie, în lucrare a fost limitată utilizarea unor concepte ca:
guvernare, guvernământ, plan de guvernare.
Totuși, pentru a identifica entitatea responsabilă politic și
administrativ de măsurile de politică economică luate, precum și
pentru deciziile ad optate în procesul de diminuare sau combatere
a efectelor nocive pe care economia subterană le are asupra
progresului unui stat, a fost introdus un concept nou: „organ
decident politic și administrativ ”.
Organul decident politic și administrativ trebuie să utilizeze
instrumentele de politică fiscală (impozitele, taxele, prelevările
obligatorii și cheltuielile guvernamentale) pentru îndeplinirea
scopurilor finan ciare, economice și sociale, dar și în construirea
unei arhitecturi fiscale eficiente, cu respectarea principiilor
fiscalității.

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
18În acest domeniu cea mai elocventă analiză o dau Curba
Lafferși teoria„too much tax, no tax” care vizează explicarea
relațieidintre rata de impozitare și nivelul veniturilor fiscale.
Astfel, într -o primă fază cre șterea ratei de impunere determin ă o
creștere a veniturilor fiscale, dar dup ă un anumit nivel critic,
aceasta nu face decât să determine un transfer masiv al
activităților din economia reală către economia subterană,
încasările fiscale începând să descrească.
Figura 2.2. –Curba Laffer în analiza presiunii fiscale
În aceste condi ții, statul prin organul decident politic și
administrativ, trebuie să utilizeze o serie de măsuri fiscale
(extinderea sferei deducerilor fiscale acordate, impozitarea mai
redusă a veniturilor din capital, dezvoltarea pie țelor financiare,
etc.) pentru stimularea investi țiilorși creșterea volumului
activităților economice, în scopul majorării bazei de impozitare și
implicit a veniturilor bugetare, dar și pentru realizarea echilibrelo r
în economia reală.100pf(%)
pf1pf2
pfopt
vf2vf1vfmaxvf 0pf= rata presiunii fiscale
vf= venituri fiscale

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
19În contextul economic actual, globalizarea relațiilor
economice, creșterea libertății de mișcare a capitalurilor și
expansiunea corpora țiilor multinaționale și a paradisurilor fiscale ,
sunt elemente de conjunctură internațională care auimplicații
negative asupra procesului de mobilizare a resurselor financiare și
influențează direct dezvoltarea și diversificarea activit ăților ce se
desfășoară în sfera economiei subterane.
Internaționalizarea formelor de manifestare ale economiei
subterane (evaziunea fiscală, munca „la negru”, spălarea banilor,
corupția) au generat o serie de noi provoc ări pentru politicile
fiscale actuale, mai ales în domeniul securită ții financiare a
contribuabililor și a statelor.
Aspectele precizate anterior, au eviden țiat rolul determinant
al statului , prin organul decident politic și administrativ, în
obținerea nivelului maxim de eficienț ă al politicilor sale fiscale,
precumși în utilizarea tuturor pâ rghiilor fiscale, economice,
sociale, sau de altă natură în stabilirea unui grad optim de
fiscalitate care să nu conducă la transferul activită ților din
economia reală către economia subterană.
Contribuția personală în această direcție a fost materializat ă
încompletarea definiției date de literatura de specialitate
conceptului de politică fiscală , care a fost definită ca ansamblul
deciziilor de natură fiscală luate de organul decident politic și
administrativ, prin intermediul bugetelor publice, în scopul
asigurării resurselor financiare destinate finanțării nevoilor
publice, realizării unor finalități de natură economico -socială,
precum și menținerii echilibrului macroeconomic în economia
reală.
Înclinația contribuabilului spre economia subterană e ste
înfluențată în mod direct de nivelul și dinamica fiscalit ății. Din
acest motiv considerăm că ac țiunea statului trebuie îndreptat ă mai
mult spre o colectare eficientă a impozitelor și taxelor și mai puțin

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
20spre o ajustare a necesarului de resurse financi are prin majorarea
fiscalității.
În contextul temei studiate, eficien ța unui sistem fiscal
trebuie analizată din punct de vedere al gradului de conformare și
plată a impozitelor și taxelor de c ătre contribuabili, ca efect al
nivelului presiunii fiscale, da rși influența unor factori de natur ă
economică, socială, culturală, etc., asupra acestui comportament.
Astfel,presiunea fiscală trebuie analizată nu numai din
punct de vedere al mărimii relative a acesteia, ci și prin prisma
venitului net rămas după imp ozitare la dispoziția contribuabilului
și a nevoilor individuale ce pot fi satisfăcute cu acesta.
S-a constatat faptul că o cre ștere a complexit ății
mecanismelor economice contemporane, precum și accentuarea
măsurilor luate de stat în demersul acestuia de acoperire a
necesarului de resurse financiare, a determinat operatorii
economici să apeleze la ac țiuni tot mai „rafinate” în vederea
eludării impozitelor și taxelor datorate bugetului consolidat al
statului.
Tot în acest capitol s-a realizat o imagine sin tetică a
evoluțieiratei fiscalității la nivel european în perioada 2001 –
2010și o prezentare a tuturor accepțiunilor în ceea ce prive ște
calcularea sarcinii fiscale și a factorilor ce influențează
determinarea acestui indicator.
Capitolul 3al lucrării, FORME DE MANIFESTARE
ALE ECONOMIEI SUBTERANE ,abordează toate formele de
manifestare ale fenomenului ,identificate în literatura de
specialitate și analizate în cadrul demersului științific de estimare
și cuantificare a nivelului economiei sub terane din țara noastră.
Astfel,au fostidentificate, sistematizate șistudiate toate
formele de manifestare ale economiei subterane și
caracteristicile esențiale ale acestora (evaziunea fiscală –
vectorul central al economiei subterane , munca „la negru” –

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
21implicații duble asupra bugetului de stat , spălarea banilor –
transferul de fonduri din economia subterană către economia
reală, corupția–scutul politic și birocratic al economiei subterane ,
sfera violentă a economiei subterane –terorismul, contraban da,
traficul de droguri și de arme, etc. ), precum și influența acestora,
directă sau indirectă, asupra economiei reale.
Într-o definiție mai completă, evaziunea fiscală este
prezentată ca fiind „sustragerea prin orice mijloace de la
impunerea sau de la pl ata impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a
altor sume datorate bugetului de stat și bugetelor fondurilor
speciale de către persoanele fizice și persoanele juridice”11
Pentru a în țelege cât mai bine activitatea contribuabililor de a
se sustrage de la plata impozitelor și taxelor datorate bugetului
consolidat al statului, trebuie identificate și sistematizate toate
formele de manifestare a acestui fenomenul. Cea mai uzitată
modalitate de clasificare a formelor de manifestare a evaziunii
fiscale, eviden țiază două concepte:
evaziunea fiscală „licită” (toleratăsauintra-legem);
evaziunea fiscală „ilicită” (frauda fiscală sauextra-
legem).
Figura 3.1. –Forme de manifestare a evaziunii fiscale
11Iulian Vă cărel,Finanțe publice –Ediția a VI -a, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 2007 ., p. 455
EVAZIUNE
FISCALĂ
„LICITĂ”„ZONĂ
GRI”SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
21implicații duble asupra bugetului de stat , spălarea banilor –
transferul de fonduri din economia subterană către economia
reală, corupția–scutul politic și birocratic al economiei subterane ,
sfera violentă a economiei subterane –terorismul, contraban da,
traficul de droguri și de arme, etc. ), precum și influența acestora,
directă sau indirectă, asupra economiei reale.
Într-o definiție mai completă, evaziunea fiscală este
prezentată ca fiind „sustragerea prin orice mijloace de la
impunerea sau de la pl ata impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a
altor sume datorate bugetului de stat și bugetelor fondurilor
speciale de către persoanele fizice și persoanele juridice”11
Pentru a în țelege cât mai bine activitatea contribuabililor de a
se sustrage de la plata impozitelor și taxelor datorate bugetului
consolidat al statului, trebuie identificate și sistematizate toate
formele de manifestare a acestui fenomenul. Cea mai uzitată
modalitate de clasificare a formelor de manifestare a evaziunii
fiscale, eviden țiază două concepte:
evaziunea fiscală „licită” (toleratăsauintra-legem);
evaziunea fiscală „ilicită” (frauda fiscală sauextra-
legem).
Figura 3.1. –Forme de manifestare a evaziunii fiscale
11Iulian Vă cărel,Finanțe publice –Ediția a VI -a, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 2007 ., p. 455
EVAZIUNE
FISCALĂ
„LICITĂ”
EVAZIUNE
FISCALĂ
„ILICITĂ”„ZONĂ
GRI”SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
21implicații duble asupra bugetului de stat , spălarea banilor –
transferul de fonduri din economia subterană către economia
reală, corupția–scutul politic și birocratic al economiei subterane ,
sfera violentă a economiei subterane –terorismul, contraban da,
traficul de droguri și de arme, etc. ), precum și influența acestora,
directă sau indirectă, asupra economiei reale.
Într-o definiție mai completă, evaziunea fiscală este
prezentată ca fiind „sustragerea prin orice mijloace de la
impunerea sau de la pl ata impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a
altor sume datorate bugetului de stat și bugetelor fondurilor
speciale de către persoanele fizice și persoanele juridice”11
Pentru a în țelege cât mai bine activitatea contribuabililor de a
se sustrage de la plata impozitelor și taxelor datorate bugetului
consolidat al statului, trebuie identificate și sistematizate toate
formele de manifestare a acestui fenomenul. Cea mai uzitată
modalitate de clasificare a formelor de manifestare a evaziunii
fiscale, eviden țiază două concepte:
evaziunea fiscală „licită” (toleratăsauintra-legem);
evaziunea fiscală „ilicită” (frauda fiscală sauextra-
legem).
Figura 3.1. –Forme de manifestare a evaziunii fiscale
11Iulian Vă cărel,Finanțe publice –Ediția a VI -a, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 2007 ., p. 455
„ZONĂ
GRI”

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
22Evaziunea fiscală „licită” reprezintă acțiunea
contribuabilului de a ocoli legea, recurgând la o combinație
neprevăzută a legilor și deci scăpată din vedere de legiuitor. Se
mai numește și „evaziune fiscală la adăpostul legii”, dar
denumirile utilizate în mod curent nu trebuie să ducă la
interpretarea că legea permite acest fenomen nociv pentru
economie, ci faptul că acesta este posibil datorită unor lacune ale
legilor, fiind mai frecvent în perioade în care apar noi categorii de
intreprinderi, noi impozite sau când se recurge la acordarea de
facilități fiscale.12
Evaziunea fiscală „ilicită” reprezintă acțiunea voită a
contribuabilului de a încălca prevederile legale în scopul de a nu
plăti impozitul datorat în tot sau în parte. În acest caz, activitatea
desfășurată de operatorul economic este asimilată cu frauda
fiscală.
Globalizarea rela țiilor economice și creșterea libert ății de
mișcare a capitalurilor, a determinat apariția fenomenului de
evaziune fiscală interna țională, fenomen caracterizat atât de
eludarea impozitelor și taxelor datorate prin fraud a fiscală
internațională, câtși de un transfer al activit ăților economice spre
țări sau zone cu legisla ții fiscale mai favorabile ( paradisurile
fiscaleșisocietățile offshore ).
Literatura de specialitate evidențiază următoarele forme
particulare de evaziune fiscală: frauda pe termen lung, frauda pe
termen scurt, sindromul „Phoenix”, sindromul „Companiilor
multiple”, manipulările insignifiante, abstinența, disimularea, etc.
Munca „la negru” reprezintă o componentă importantă a
economiei subterane și desemnează fenomenul caracterizat de
înțelegerea dintre angajator și angajat de a derula relații de
muncă fără plata (par țială sau totală) impozitelor și taxelor
datorate bugetului consolidat al statului . Indiferent ce denumire
12Mariana-Cristina Cioponea, Finanțe publice și teorie fiscală , Editura Fundației
România de Mâine, București, 2007, p. 214

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
23este atribuită fenomenului (m uncă la negru, muncă ilegală, muncă
fără forme legale, muncă subdeclarată, muncă nedeclarată, etc.),
aceasta cuprinde activită țile lucrative exercitate în afara sau la
limita dispozi țiilor legale sau a reglement ărilor în vigoare.
Complexitatea fenomenulu i a generat discu ții aprinse, și
chiar contradictorii, în ceea ce prive ște: cauzele, formele de
manifestare, posibilită țile de estimare și diminuare a nivelului
muncii „la negru” ca activitate ce are ca scop maximizarea
resurselor financiare ale angajatoru luiși angajatului prin limitarea
prelevărilor legale ale statului.
Influența asupra bugetului de stat se manifest ă în două
direcții importante:
pe de o parte prin diminuarea veniturilor bugetare prin
neînregistrarea și neplata prelevărilor obligatorii car e ar
trebui plătite pentru veniturile realizate;
pe de altă parte prin majorarea nejustificată a cheltuielilor
bugetare cu stimulentele materiale acordate persoanelor
„neocupate”.
Deși majoritatea studiilor în domeniu ce au urm ărit
determinarea nivelulului și structurii muncii „la negru” și
înfluențele negative ale acesteia asupra bugetului de stat au
evaluat numai nivelul prelevărilor legale datorate (de angajator și
angajat) pentru remunerarea muncii prestate, în contextul
determinării cât mai exacte a ni veluluiși structurii economiei
subterane, trebuie cuantificat și nivelul activit ății economice
neînregistrată ce contribuie în mod curent la obținerea P.I.B. –ului.
Procesul de spălare a banilor reprezintă finalitatea
acțiunilor din domeniul evaziunii fisc ale, muncii „la negru”,
corupției și al crimei organizate. Prin acest proces, ca urmare a
unor operațiuni de inginerie financiară, „banii murdari” ob ținuți în
cadrul economiei subterane capătă provenien ță „legală” și pot fi
introduși în sectorul oficial al economiei ca resurse investiționale
legale.

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
24Deși literatura de specialitate eviden țiază o serie de termeni
asociați fenomenului (bani negri, murdari, cenușii, fierbinți, etc.),
acest proces de spălare a banilor este un fenomen complex,
asociat întotdeauna cu noțiunea de economie subterană deoarece
fără „legalizarea” profiturilor obținute din operațiunile ilegale,
activitatea subterană nu ar fi de conceput.
Definită generic ca fiind abuzul de putere publică pentru
beneficiul particular13,corupțiaeste un fenomen complex ce
acționează în diferite contexte pentru a oferi „practicanților” de
activități subterane protecție împotriva acțiunilor coercitive ale
statului.
Diversitatea formelor pe care le îmbracă fenomenul corupție,
pornind de la un simplu act de a da mită până la afectarea gravă a
sistemului economic, politic și administrativ, face din aceasta un
fenomen complex, adaptat permanent la sistemul economic și
administrativ, cu o dinamică permanentă, greu de cuantificat și
eradicat.
În acest sen s au fost identificate activitățile cele mai expuse
fenomenului de corupție și a fost introdus un concept nou de
ierarhizare a funcțiilor publice :piramida funcțiilor publice , ca
element central al administrației. Totodată, a fost identificată o
posibilă r elație dintre operatorii economici și administrație, în
procesul complex de manifestare a corupției , evidențiată la nivel
conceptual: funcția publică și piramida inversă a corupției .
Nivelulși structura activit ăților violente ale economiei
subterane ( terorismul,contrabanda ,traficul de droguri și de
arme,prostituția , etc.) dau o imagine esen țială a ceea ce
înseamnă acest fenomen pentru societatea contemporană, precum
și impactul acestor activit ăți asupra resurselor bugetare aflate la
dispoziția statului și asupra parametrilor sociali ce caracterizeaz ă
societatea în ansamblul său.
13www.transparencyinternational.org

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
25Pornind de la premisa că un cadru legislativ mai coerent și
eficient constituie pilonul central al măsurilor luate de organele
decidente politic și administrativ în încercarea de limitare a
efectelor nocive pe care economia subterană le are asupra unei
țări, în acest capitol sunt prezentate și principalele acte normative
care reglementează lupta împotriva tuturor formelor de
manifestare a economiei subterane.
Totîn acest capitol a fost realiza tă oanaliză complexă
privind dinamica și structura principalilor vectori ai economiei
subterane (evaziunea fiscală și munca “la negru”) pe baza datelor
furnizate de Consiliul Fiscal și Institutul Național de Statistică.
Analiza efectuată a urmărit realizarea unei radiografii
complete a dinamicii acestor indicatori pentru România în
perioada 2004 –2010 (atât în sume absolute, cât și ca procent din
P.I.B.), precum și identificarea cauzelor (legislative sau de
conjunctură econo mică) ce au determinat anumite evoluții ale
acestora. Au fost calculate ritmurile și sporurile (cu bază în lanț și
cu bază fixă) care au caracterizat evoluția indicatorilor în perioada
analizată și modul în care aceștia se datorează unor decizii de
politică economică sau unor conjuncturi economice internaționale.
Capitolul 4al lucrării, TEHNICI DE IDENTIFICARE ȘI
CUANTIFICARE A ECONOMIEI SUBTERANE ,analizează
principalele metode de estimare (directe sau indirecte) a nivelului
economiei subterane identificate în literatura de specialitate și
felul în care acestea sunt aplicabile realităților economice din țara
noastă.
Metodele directe de estimare reprezintă încercări aparent
empirice de cuantificare a nivelului și structurii economiei
subterane. Ba zate pe modele simple, dar cu dinamică foarte
complexă, aceste metode presupun valorificarea și analiza u nor
date obținute, în principal ca urmare unor sondaje statistice și
extrapolarea acestora pe baza unor metodologii s pecifice. Aceste

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
26metode sunt, în g eneral, singurele acceptate oficial, iar rezultatele
obținute sunt utilizate în fundamentarea sau justificarea măsurilor
luate de organele decidente politic și administrativ .
Cele mai utilizate metode directe de estimare a nivelului
economiei subterane sun t:
Metoda anchetei statistice;
Metoda investigării fiscale.
În cadrul metodelor directe de estimare a economiei
subterane, cele mai importante dezavantaje sunt legate de
stabilirea e șantionului supus cercet ării, subiectivismul datelor
analizate sau lipsa d e reprezentativitate a valorilor ob ținute,
precumșide modul în care aceste rezultate sunt interpretate.
Trebuie subliniat și faptul c ă, în general metoda anchetei
statistice analizează nivelul economiei subterane prin prisma
nivelului muncii “la negru” cași component ă a fenomenului
analizat, iar obiectivitatea metodei investigării fiscale se datorează
în mare parte modului în care programul de control surprinde
toate zonele cu poten țial ridicat în ceea ce privește transferul
activităților din economia r eală către economia subterană.
În cadrul acestor metode, considerăm că metoda investigării
fiscale este mai eficientă ca urmare a gradului foarte mic de
subiectivism al datelor analizate, iar elaborarea unui program de
controleficient poate elimina proble ma lipsei de reprezentati –
vitate a acesteia.
Spre deosebire de metodele directe de estimare ,care sunt
bazate pe analize microeconomice, metodele indirecte de
estimare sunt în general bazate pe indicatori macroeconomici și
vizează neconcordanțele (discrepanțele)dintre aceștia.
Considerate de majoritatea specialiștilor din domeniu mai
obiective și mai exacte, metodele indirecte de evaluare a
economiei subterane presupun o modelare foarte elaborat ăși
complexă a datelor analizate.

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
27Caracteristica generală a m etodelor indirecte o reprezintă
faptul că,oricât de bine ar fi gândite și realizate activitățile din
domeniul economiei subterane, fluxurile de produse și bani
generate de aceste activități, influențează direct mecanismele
economiei reale, iar urmele lăsa te14constituie punctul de plecare
specific acestor metode de estimare.
Cele mai utilizate metode indirecte de estimare a nivelului
economiei subterane sunt :
Metoda discrepan țelor dintre cheltuieli și venituri;
Metoda discrepan țelor pe piața muncii;
Metodadiscrepan țelor în tranzacții;
Metoda discrepan țelor pe piața monetar ă;
Metoda consumurilor de energie;
Metoda ecua țiilor structurale.
Dificultatea aplicării metodelor indirecte se datorează, în
general, necesită ții stabilirii unei perioade de referinț ă, încare
nivelul fenomenului analizat este considerat la un nivel minim,
irelevant. Determinarea eronată a acestei perioade (an de referin ță)
sau demararea unor cercetări pornind de la o serie de presupuneri
fără fundament științific sau practic, pot genera r ezultate
contradictorii privind nivelul fenomenului analizat.
Trebuie subliniat și faptul c ă metodele indirecte de analizare
a fenomenului cercetat oferă date privind nivelul economiei
subterane, fără a eviden ția structura acesteia sau zonele cu
potențialridicat în cadrul fenomenului.
Toate metodele indirecte de determinare a nivelului
economiei subterane pe baza discrepan țelor apărute în cadrul
economiei reale au la bază principiul ceteris paribus potrivit
căruia,autorii consideră un singur indicator ca fiind determinant
pentru fenomenul analizat (ecartul dintre venituri și cheltuieli,
14Friedrich Schneider ,Shadow Economies and Corruption All Over the World: What
Do We Realy Know? –I.Z.A. Paper no. 2315 , 2006, p. 40

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
28nivelul tranzac țiilor, forța de munc ă, cererea de monedă,
consumul de energie electrică, etc.).
Având în vedere faptul că, efectele economiei subterane se
manifestă simulta n atât pe pia ța muncii, a bunurilor și serviciilor
sau pe cea monetară, p resupunerea că un singur factor sau
indicator captează toate efectele nocive ale existenței economiei
subterane este greu de sus ținut.Utilizarea acestor metode , pentru
aceeași entita te analizată, determină ob ținerea unor rezultate
contradictorii în ceea ce prive ște nivelul fenomenului analizat și
totodată polemici (între diferi ții autori care au consacrat una sau
alta dintre metodele analizate) referitoare la indicatorul
determinant a l economiei subterane.
De aceea, se poate considera că metoda ecua țiilor structurale
introdusă de profesorul Friedrich Schneider este cea mai
complexă și furnizeaz ă rezultatele cele mai apropiate de nivelul
real al fenomenului analizat.
Pornind de la modelul M.I.M.I.C. (Indicatori Multiplii Cauze
Multiple), introdus de Goldberger în anul 1975, profesorul
Friedrich Schneider de la Johannes Kepler University of Linz –
Austria, a elaborat un model15care ia în considerare în mod
explicit cauzele multiple a le existenței și creșterii economiei
subterane, precum și efectele multiple ale economiei subterane de –
a lungul timpului.
Analiza se bazează pe teoria statistică a variabilelor
neobservabile, care consideră cauze multiple și indicatori multipli
ai fenome nelor de măsurat, iar pentru estimare, se folosește o
abordare analitică factorială pentru măsurarea economiei ascunse
ca variabilă inobservabilă în timp.
Coeficienții necunoscuți sunt estimați printr -un set de ecuații
structurale în interiorul căruia var iabila „neobservabilă” (nivelul
15Friedrich Schneider, Increasing S hadow Economies all over the World –Fiction or
Reality? A Survey of the Global Evidence of their Size and of their Impact from 1970
to 1995, The Institute for the Study of labor (IZA), 1998 ( www.iza.org/eu/papers
interogat în luna august 2010 )

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
29economiei subterane) nu poate fi măsurată direct. Modelul
determină nivelul acestei variabile prin elaborarea a două ecua ții
corespunzătoare celor două etape ale acestuia:
ETAPA I -ecuația structural ă a modelului care evid ențiază
relațiile cauzale dintre variabilele inobservabile și cauzele
fenomenului;
ETAPA II -ecuația determin ării nivelului fenomenului care
realizează legătura dintre variabilele inobservabile și
indicatorii observabili.
Acest model presupune o singură v ariabilă inobservabilă
(nivelul economiei subterane), care se presupune că este
influențată de un set de indicatori, evidențiind astfel dependența
structurală a economiei subterane de variabilele care pot fi utile în
estimarea mișcării și dimensiunii sale în viitor.
Ecuațiile de baz ă alemodelului ,care descriu atât relațiile
cauzale dintre variabilele inobservabile și cauzele fenomenului cât
și evoluția variabilei inoservabile (nivelul economiei subterane) ,
sunt următoarele16:
IE =γ‘ x +ν(1) Ecuațiastructurală a modelului
γ=λIE +ε(2) Ecuația determin ării nivelului fenomenului
γ=πx +μ(3) Ecuația global ă a modelului
unde:IE–nivelul economiei subterane;
γ‘ = (γ1…,γp)-vectorul pentru indicatorii determinan ți ai economiei
subterane;
x‘= (x1,…xq)–vectorul cauzelor determinante ale fenomenului;
λ,γșiε–vectori ai parametrilor;
ν–nivelul de eroare;
π=λγ‘;
μ=λν+ε.
16Friedrich Schneider, Money Laundering: Some Preliminary Empirical Findings,
University of Linz, 2007

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
30Modelul analizează ca posibile cauzeale nivelului
economiei subterane următoarele:
presiunea fiscală ,directă și indirectă, atât cea reală cât și
cea percepută;
presiunea reglementărilor fiscale , ca rezultat al măsurilor
luate de organele decidente legislativ, atât ca număr de
acte normative cu caracter fiscal adoptate cât și frecvența
modificărilor și dif icultatea percepției acestora de către
operatorii economici;
moralitatea fiscală , ca atitudine a plătitorilor de impozite
și taxe. Se presupune că o moralitate fiscală în scădere
contribuie la creșterea dimensiunii economiei subterane.
Modificarea dimensiu nii economiei subterane poate fi
reflectată de următorii indicatori :
dezvoltarea indicatorilor monetari. Dacă activitățile din
economia subterană cresc, sunt necesare tranzacții
monetare suplimentare;
dezvoltarea pieței muncii. O participare crescută a
muncitorilor în sectorul ascuns rezultă într -o descreștere a
participării acestora la economia oficială. În mod similar,
activități sporite în sectorul ascuns se pot reflecta în mai
puține ore de lucru în economia oficială;
dezvoltarea pieței bunurilor și serviciilor. O creștere a
economiei subterane înseamnă că intrările (forța de muncă
în special) părăsesc economia oficială (cel puțin parțial), și
această deplasare poate avea un efect negativ asupra ratei
de creștere a economiei oficiale.
Acest model trat ează activitățile din economia subterană ca o
variabilă latentă și folosește câteva variabile cauzale (măsurabile),
precum și o serie de indicatori.

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
31În categoria variabilelor cauzale , modelul face referire la:
sarcina fiscală/ PIB,
impozitele datorate de către indivizi/ PIB ,
taxele pe producție și importuri/ PIB ,
impozitele pe veniturile corporațiilor/ PIB ,
contribuțiile la schemele de protecție socială cu caracter
obligatoriu/ PIB ,
indemniza țiile deșomaj/ PIB ,
rata șomajului ,
angajarea pe cont propriu/ populația activă civilă ,
indicele birocrației
Indicatorii analizați se referă la:
indicele PIB real,
rata de activitate a populației,
raportul dintre agregatele monetare M1/M2
Estimările profesorului Friedrich Schneider reprezintă
punctul de plecare în majoritatea studiilor și informărilor recente
privind determinarea nivelului economiei subterane, iar
concluziile formulate ca urmare a analizei rezultatelor obținute
vizează următoarele aspecte17:
nivelul economiei subterane a atins dimensiuni d eosebit
de mari,
economia subterană este un fenomen complex prezent
într-o măsură însemnată în toate tipurile de economie,
dacă un guvern dorește să diminueze economia subterană,
acesta va trebui mai întâi să analizeze relațiile complexe
dintre economia of icială și cea subterană –ceea ce este
extrem de important –pe fundalul propriilor decizii,
17Friedrich Schneider, Shadow Economiesand Corruption all over the World: New
Estimates for 145 Countries , Economics Journal, 2007

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
32guvernul ar putea să nu fie deosebit de interesat de
reducerea economiei subterane din următoarele motive:
pierderea fiscală poate fi moderată, întrucât 2/3 din
venitul obținut în economia subterană este cheltuit
imediat în economia oficială,
venitul obținut în economia subterană crește nivelul de
trai pentru cel puțin 1/3 din populația ocupată,
oamenii implicați în economia subterană au mai puțin
timp pentru alte l ucruri, cum ar fi participarea la
demonstrații, etc.
una dintre cele mai mari provocări pentru fiecare guvern
este adoptarea unor măsuri eficiente care să facă munca în
economia subterană mai puțin atractivă și să stimuleze
munca în condi ții de legalitate.
Alegerea modelului ecuațiilor structurale ,în cadrul
demersului științific de cuantificare nivelului economiei subterane
din România ,s-a realizat din considerente logice, legate de
complexitatea cauzelor analizate și a indicatorilor utilizați.
Pornind de la o serie de cauze obiective (nivelul pre siunii fiscale,
presiunea reglementărilor fiscale, moralitatea fiscală) și de la
variația în timp a unor indicatori (indicatori monetari, indicatori
specifici pie ței muncii sau pieței bunurilor și serviciilor), modelul
tratează economia subterană ca o vari abilă latentă influen țată de
mai multe variabile cauzale.
Totodată, în cadrul cercetării trebuie utilizate metode
specifice realită ților economice din fiecare țar ă analizată (chiar
utilizarea unor metode combinate) și nu traducerea și aplicarea a
unui mod el care a fost utilizat cu succes în altă țară sau în alte
contexte.
Din aceste motive, am considerat că Modelul Schneider se
poate ajusta cel mai bine cu elemente suplimentare care identifică
particularitățile economice din țara noastră (variabile cauzal e
obținute prin metoda investigației fiscale), în cadrul demersului

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
33științific de identificare și cuantificare a nivelului economiei
subterane din România.
Capitolul 5al lucrării , DETERMINAREA NIVELULUI
ECONOMIEI SUBTERANE ÎN ROMÂNIA ,reprezintă o
analiză a activită ții Gărzii Financiare , instituție definitorie în
combaterea evaziunii fiscale din țara noastră .
Garda Financiară este o instituție publică de control, cu
personalitate juridică, care exercită controlul operativ și inopinat
privind prevenirea, descoperirea și combaterea oricăror acte și
fapte din domeniul economic, financiar și vamal, care au ca efect
evaziunea și frauda fiscală, organizată ca organ de specialitate al
administrației publice centrale în subordinea Agenției Naționale
de Administra re Fiscală.18
Asigurarea unui cadru legal optim de func ționare a
instituției, precum și stabilirea unor programe de control eficiente,
constituie garan ția întocmirii unor acte de control de calitate care
să surprindă toate zonele cu potențial ridicat al act ivităților ce se
pot transfera din economia reală către economia subterană și toate
categoriile de contribuabili ce urmăresc eludarea bugetului
consolidat al statului.
Principalii indicatori caracteristici activității Gărzii
Financiare ,analizați în lucra re, sunt:
număr de acțiuni de control;
număr de agenți economici verificați;
număr de acte de control întocmite;
valoare amenzi aplicate; valoare amenzi încasate;
valoare confiscări; număr de sesizări penale;
valoare prejudicii constatate.
Se poate a precia, că prin extrapolarea datelor obținute de
Garda Financiară în cadrul activității de control la întreaga
populație de contribuabili (în special operatori economici) și
18www.gardafinanciara.ro

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
34corelând acest indicator cu ponderea entităților verificate unde s –
au constatat de ficiențe (confiscări sau prejudicii în cadrul
lucrărilor penale), se poate estima nivelului activităților specifice
economiei subterane care se sustrag prelevărilor legale.
În vederea obținerii unor date pertinente privind nivelul
economiei subterane din România, a fost realizată o analiză a
activității Gărzii Financiare pe o perioadă de 7 ani, analiză ce a
furnizat date importante în ceea ce privește conturarea unei
radiografii a structurii, nivelului și particularităților specifice
sectorului economiei subterane din țara noastră.
Realizarea unei analize complete și detaliate privind
evoluția principalilor indicatori specifici activității Gărzii
Financiare în perioada 2004 -2010, a reprezentat un efort
deosebit atât din pun ct de vedere al documentării specifice, cât și
din cel al elaborării unor concluzii pertinente în ceea ce privește
eficiența instituției în procesul de combatere a evaziunii fiscale, ca
vector central al economiei subterane.
Considerăm că asigurarea unui c adru legal optim de
funcționare a instituției, precum și stabilirea unor programe de
control eficiente, constituie garan ția întocmirii unor acte de
control de calitate care s ă ofere toate elementele necesare unei
analize pertinente privind nivelul și struc tura economiei subterane
din țara noastră.
Pentru o estimare corectă a nivelului economiei subterane
din România și pentru fundamentarea cât mai riguroas ă a
rezultatelor ob ținute,în cadrul demersul științific au fost
evidențiate avantajele și analizate dezavantajele metodelor de
estimare a nivelului economiei subterane utilizate până în
prezent.
Totodată, a fostrealizatăși o analiză comparativă a
diferitelor estimări privind nivelul economiei subterane din
România (nivelul determinat de Consiliul Fiscal pe baza datelor
furnizate de Institutul Național de Statistică și nivelul determinat

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
35cu ajutorul ecuațiilor structurale), precum și a nivelului presiunii
fiscale (ca element de comparație).
Diferențele furnizate de c ele două modele analizate s -au
datorat următoarelor aspecte:
existența unor viziuni diferite în ceea ce privește
posibilitatea sau imposibilitatea ca un singur indicator să
capteze toate efectele economiei subterane;
utilizarea unor componente diferite în ceea ce prive ște
elementul central al modelului utilizat (munca “la negru”
în cazul modelului utilizat de Institutul Na țional de
Statistică și presiunea fiscal ă în cazul modelului ecua țiilor
structurale);
analizarea unor concepte diferite în ceea ce prive ște
activitățile componente ale economiei subterane și în
special cele referitoare la spălarea banilor, corup ția,
terorismul, contrabanda, traficul de droguri și de arme,
etc.;
existența unor motivații subiective ale organului decident
politicși administr ativîn raportarea unui anumit nivel al
economiei subterane ( dorința de “consolidare” a unor
raportări efectuate către o serie de organisme
internaționale, încercarea de a evidenția „eficiența”
măsurilor luate în ceea ce prive ște diminuarea efectelor
nocive ale acestui fenomen asupra economiei reale,
crearea unui mediu de afaceri atractiv, etc.).
Capitolul6al lucrării, AJUSTAREA NIVELULUI
ECONOMIEI SUBTERANE DIN ROMÂNIA DETERMINAT
CU AJUTORUL MODELULUI SCHNEIDER ,prezintă
elaborarea ecuațieideajustareanivelului economiei subterane
determinat de Modelului Schneider pentru România, în perioada
2004-2010, etapele parcurse în cadrul demersului știițific de
determinare a modelului și testarea aplicabilității acesteia.

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
36Având în vedere că metoda ecua țiilor structurale (Modelul
Schneider) analizează, în categoria variabilelor cauzale , elemente
care au legătură directă cu statisticile oficiale ( sarcina fiscală/ PIB,
impozitele datorate de către indivizi/ PIB ,taxele pe prod ucție și
importuri/ PIB ,impozitele pe veniturile corporațiilor/ PIB ,
contribuțiile la schemele de protecție social ăcu caracter
obligatoriu/ PIB ,asigurarea de șomaj/ PIB ,rata șomajului ,
angajarea pe cont propriu/ populația activă civilă ,indicele
birocrației) iar cuantificarea posibilelor cauzeale fenomenului
(presiunea fiscală, presiunea reglementărilor fiscale și mai ales
moralitatea fiscală) este extrem de dificilă, există posibilitatea ca
modelul să nu includă în analiză totalitatea aspectelor speci fice
economiei subterane.
De aceea este necesară ajustarea nivelului economiei
subterane din țara noastr ă, determinat cu ajutorul metodei
ecuațiilor structurale, cu rezultatele obținute prin prelucrarea
statistică a principalilor indicatori caracteristici activității Gărzii
Financiare, ca institu țiecare exercită controlul operativ și inopinat
privind majoritatea activită ților specifice economiei subterane și
care oferă date importante pentru analizarea acestui fenomen.
Deși este mai puțin folosită în cercetările științifice din
domeniu, metoda investigării fiscale furnizeză date importante în
ceea ce privește realizarea unei radiografii a structurii, nivelului și
particularităților specifice sectorului economiei subterane.
Prelucrate statistic, datele obținute ca urmare a activităților
specifice desfășurate de Gard a Financiară, pot ajustaecuația
utilizată de profesorul Friedrich Schneider în cadrul metode /i
ecuațiilor structurale, în vederea identificării tuturor punctelor de
convergență cu economia reală și determinării cât mai exacte a
nivelului și structurii eco nomiei subterane din România.

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
37Astfel, în scopul utilizării unor date pertinente, cu impact
major în demersul științific de determinare a nivelului economiei
subterane, se dore ște integrarea în model doar a acelor date care
au influen ță majoră asupra str ucturii, nivelului și particularităților
specifice sectorului economiei subterane.
Totodată, men ționăm faptul că valoarea brută a activită ților
desfășurate în cadrul economiei subterane și identificate de
comisarii Gărzii Financiare cu ocazia activită țilorde control
specifice trebuie corelată cu ponderea salaria ților din economia
neobservată. Acest lucru vizează consolidarea rela ției cauză-
efect, respectiv între nivelul sumelor plătite și neimpozitate c ătre
persoanele care activează în cadrul economiei subterane și
rezultatul economic al muncii prestate de ace știa și concretizate în
bunuriși servicii tranzacționate în afara cadrului legal.
Ajustarea nivelului economiei subterane în România,
determinat cu ajutorul metodei ecua țiilor structurale apresupus
următoarele etape:
I.Determinarea trendului nivelului presiunii fiscale din
România;
II.Determinarea trendului nivelului economiei subterane
calculat pentru România cu ajutorul Modelului Schneider;
III.Determinarea ecua țiilor de regresie și a coeficientului de
determina ție pentru nivelul presiunii fiscale și nivelul
economiei subterane;
IV.Determinarea trendului și coeficien ților de determinație
corespunzători indicatorilor realiza ți de Garda Financiar ă;
V.Selectarea indicatorilor realiza ți de Garda Financiar ă cu
influență majoră asupra modelului;
VI.Determinarea influen ței num ărului de salaria ți din
“economia neobservată” asupra nivelului economiei
subterane;
VII.Ajustarea Modelului Schneider;

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
38VIII.Testarea aplicabilită ții modelului de ajustare a nivelului
eonomiei subterane.
Determinarea trendului pentru nivelul presiunii fiscale din
România și pentru nivelul economiei subterane calculat cu
Modelul Schneider pentru țara noastră, apresupusidentificarea
ecuațiilor de regresie liniar ă, curbilinie (polinomială de gradul 2)
și exponențială, cu ajutorul programului informatic Microsoft
Excell.Totodată, au fost calculați coeficienții de determinație
pentru fiecar e din ecua țiile de regresie utilizate și au fostestimate
tendințelede evoluție viitoare pentru fenomenul analizat.
Coeficientul de determinație (R2) exprimă ponderea
influenței simultane a tuturor variabilelor factoriale în totalul
variației variabilei r ezultative. În aceste condiții, ponderea
influenței factorilor aleatori, necuprinși în model, va fi 0
(coeficientul de nedeterminație). Coeficientul de determinație
multiplă este întotdeauna pozitiv și ia valori în intervalul [0,1], cu
următoarele interpre tări:
dacă are valori apropiate de 1, înseamnă că ponderea
influenței variabilelor factoriale în totalul variației
variabilei rezultative este mare, adică există o corelație
multiplă puternică;
dacă are valori apropiate de 0, acest lucru înseamnă că
ponderea influenței variabilelor factoriale în totalul
variației variabilei rezultative este mică și corelația
multiplă este slabă sau chiar inexistentă.
În practica economică, se consideră că o corelație multiplă
este suficient de puternică dacă valoarea coefic ientului de
determinație este mai mare de 0,7 ( sau 70%, în exprimare
procentuală).

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
39Scopulștiințific al acestor determin ări a fost de a arăta că
cele două serii analizate (nivelul presiunii fiscale din țara noastră
și nivelul economiei subterane estimat ă cu ajutorul Modelului
ecuațiilor structurale pentru România) sunt caracterizate de același
tip de ecua ție de regresie în ceea ce privește dinamica și evoluția
în timp, precum și de aanaliza indicatori irealizați de Garda
Financiară, utilizând ecua ții deregresie similare.
Având în vedere că valoarea coeficientului de determinație
(R2), estimată pentru nivelul economiei subterane din România, în
perioada 2004 -2015, este 0,9235 (apropiată de 1), rezultă că
ponderea influenței variabilelor cauzale analizate (prezentate
anterior) în totalul variației variabilei rezultative (nivelul
economiei subtera ne) este ridicată, iar corelația multiplă este
destul de puternică.
Îmbunătă țirea modelului a presupus o creștere a valorii
coeficientului de determinație (R2) cât mai apropiată de 1, prin
mărirea spectrului variabilelor cauzale analizate și evidențierea
unei corela ții multiple mai puternice decât cea determinat ă inițial.
De aceea, au fost luate în considerare și alte variabile cauzale
care să permită corelarea rezultatelor ob ținute de modelul
ecuațiilor structurale (Modelul Schneider) cu realit ățile econo mice
dințara noastr ăși o creștere a ponderii influenței variabilelor
cauzale în totalul variației variabilei rezultative (nivelul economiei
subterane) ce poate determina o corelație multiplă puternică.
Aceste variabile au urmărit atâtcauzele posibile ale nivelului
economiei subterane din țara noastr ă analizate de modelul
ecuațiilor structurale (presiunea fiscal ă, presiunea reglementărilor
fiscaleși moralitatea fiscal ă), câtșiindicatorii analiza țide acest
model (indicatori monetari, indicatori ai pie ței muncii, indicatori
ai pieței bunurilor și serviciilor, etc.).
A fost realizată, î n acest sens ,o analiză pertinentă a
rezultatelor ob ținute de Garda Financiar ăși o modelare a acestora
pentru adaptarea modelului ecua țiilor structurale (Modelul

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
40Schneider ) la realită țile economiei românești în scopul
determinării cât mai exacte a nivelului econo miei subterane din
țara noastr ă. Totodată a fost analizată și evoluția numărului de
persoane care activează în zonă nefiscalizată a economiei, precum
și influența a cestui indicator asupra nivelului economiei
subterane.
În ceea ce privește evoluția principalilor indicatori specifici
activității Gărzii Financiare, aceștia au coeficien ți de determinație
în timp între 0,8594 (pentru indicatorul Valoare amenzi aplicate)
și 0,9858 (pentru indicatorul Num ăr acte de control), conform
tabelului următor:
Tabel 6.4.
Selectarea indicatorilor specifici activității Gărzii Financiare cu influen ță majoră
asupra modelului de ajustare a nivelului economiei subterane
Nr.
crt.IndicatorFuncția de regresie curbilinie
(polinomială de gradul 2)Coef. de
determina ție
(R2)Selecție
(DA/NU)
1Nr. agenți economici
verificați y =-247,92×2+ 10992x + 126320 0,9460 DA
2Nr. acte de control y = 106,19×2+ 10052x + 117130 0,9858 DA
3Valoare amenzi aplicate y =-15138×2+ 130184x -25290 0,8594 NU
4Valoare amenzi încasate y =-5884,4×2+ 53342x + 40668 0,8669 NU
5Valoare confiscări y = 6808,6×2-49863x + 193720 0,8836 DA
6Nr. sesizări penale y = 89,464×2+ 4,75x + 1565,6 0,9455 NU
7Valoare prejudicii y = 15231×2+ 299875x -14247 0,9613 DA
ECONOMIE SUBTERANĂ y = 0,0988×2-1,3512x + 34,129 0,9235
Sursa: calcule proprii
În vederea determinării cât mai exacte a nivelului economiei
subterane din România, modelului ecuațiilor structurale (Modelul
Schneider) a fost completat (ajustat) în sensul extinderii
numărului variabilelor analizate ini țial cu o parte din indicatorii
specifici activită ții Gărzii Financiare. Această ajustare a urmărit o
creștere a influenței variabilelor analizate (atât a celor analizate
inițial, cât și a celor introduse pentru ajustarea modelului) asupra

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
41variabilei rezultative (nivelul economiei subterane )și o creștere a
gradului de corela ție în timp a fenomenului analizat.
Selectarea noilor variabilelor cauzale introduse în model, în
scopul ajustării acestuia, au urmăriturmătoarele aspecte:
importanți pentru modelul propus au fost considerați
indicatorii de la punctele 1, 2, 5, și 7, ( “număr de agen ți
economici verifica ți”, ”număr de acte de control”, ”valoare
confiscări” și ”valoare prejudicii” ), indicatori caracteriza ți de o
influență puternică în timp asupra nivelului economiei subterane
șide un coeficient de determina ție apropiat de 1. Trebuie precizat
faptul că, o evoluție pozitiv ă a indicatorilor “număr de agen ți
economici verifica ți”și ”număr de acte de control” înlătură
problema lipsei de reprezentativitate a datelor analizate și a
rezultatelor ob ținute în cadr ul metodei investigării fiscal;
nivelul indicatorului “valoare prejudicii estimate ”a
evidențiato creștere a eficienței acțiunilor de control și calității
actului de control, precum și o concentrare a activității Gărzii
Financiar e asupra acțiunilor de mare anvergură în ceea ce privește
nivelul impozitelor și taxelor sustrase de la plata către bugetul
consolidat al statului ;
în cadrul indicatorului “Valoare confiscări” sunt incluse
valorile (materiale și bănești) confíscate de comisarii G ărzii
Financiare în cadrul activităților specifice șireprezintă bunuri și
sume ce nu pot fi justificate în condițiile legii, eviden țiind o
componentă importantă a ec onomiei subterane, nefiscalizată ;
indicatorii specifici activită ții Gărzii Financiare prezenta ți
la punctele 3 și 4 (“Valoare amenzi constatate” și “Valoare
amenzi încasate” ) nuau fostanalizați ca variabile în cadrul
modelului ajustat deoarece aplicarea, și implicit încasarea,
amenzilor contravenționale vizează în principal modul de
conformare a operatorilor economici în ceea ce privește
respectarea normelor de comerț în scopul prevenirii, depistării și
înlăturării operațiunilor ilicite, iar nivelul presi unii reglementărilor

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
42fiscale, ca și cauză majoră a nivelului economiei subterane, poate
denatura grav valoarea aceatora ;
indicatorul “Număr de sesizări penale ”, deșiare un
coeficient de determina ție foarte mare (0,9455), nu a fostanalizat
ca variabilă în cadrul modelului ajustat deoarece valoarea acestuia
este integrată în valoarea indicatorului “Num ăr de acte de
control”, indicator cu un coeficient de determina ție superior
(0,9858).
Stabilirea numărului de persoane care activează în acest
domeniu esteimportantă atât pentru cuantificarea impozitelor și
taxelor sustrase de la plată prin nedeclararea veniturilor salariale
realizate, cât și pentru estimarea rezultatului economic al muncii
prestateși concretizate în bunuri și servicii tranzacționate în afa ra
cadrului legal, valori tot neimpozitate.
În ceea ce prive ște evoluția acestor indicatori, este puțin
probabil ca o cre ștere a num ărului de salaria ți din economia
subterană să determine o scădere a nivelului agregat al economiei
subterane (de exemplu în cazul anului 2004 când se înregistrează
o creștere a num ărului de salaria ți din cadrul economiei subterane
cu 8,1%și o scădere a nivelului agregat al economiei subterane cu
1,1%, sau în anul 2006 când cei doi indicatori au sporuri de
+1,2%și respectiv –9,8%).
De aceea, ecua ția deajustare a modelul ecua țiilor structurale
(modelul Schneider) a fostcorectată cu influen ța numărului de
salariați ce activeaz ă în cadrul economiei subterane (calculată
oficial ca diferen ța între num ărul mediu de salaria ți din conturile
naționale și num ărul mediu de salaria ți raportați de angajatori),
pornind de la următoarele considerente :
determinarea nivelului oficial al economiei subterane în
România are la bază modelul italian care pune accent, în mare
parte, pe evaziunea f iscală din munca „la negru”;
evidențierea unor dicrepanțe majore în ceea ce privește
evoluția numărului de salaria ți ceactivează în zona nefiscalizată,

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
43au făcut obiectul unor decizii luate de organele decidente
legislativ care au urmărit diminuarea acestu i fenomen și au fost
incluse în determinările oficiale privind nivelul economiei
subterane;
deciziile legislative au generat o cre ștere a presiunii
reglementărilor fiscale și implicit a presiunii fiscale, element
esențial al celor mai multe determin ări a nivelului economiei
subterane;
ecuația deajustare a modelul ecua țiilor structurale
(modelul Schneider) propusă are la bază rezultatul economic al
activităților din cadrul economiei subterane și identificate în
cadrul ac țiunilor de control efectuate de comisarii Gărzii
Financiare;
trebuie realizată o consolidare a rela ției cauză/ efect,
respectiv între nivelul sumelor plătite și neimpozitate c ătre
persoanele care activează în cadrul economiei subterane și
rezultatul economic al muncii prestate de ace știași concretizate în
bunuriși servicii tranzacționate în afara cadrului legal.
Concluzionând, principalii indicatori utilizați pentru
ajustarea modelului sunt:
numărul operatorilor economici înregistrați în Registrul
Central al Comerțului19;
numărul de agenți economici verificați20;
număr de acte de control întocmite21;
valoare totală a sume constatate suplimentar în cadrul
activităților specifice de c ătre comisarii Gărzii
Financiare22;
valoare Produs Intern Brut23;
19www.onrc.ro –Sinteza statistică a datelor din Registrul Central al Comerțului, nr.
229, 2011;
20www.gardafinanciară.ro –Rapoarte de activitate pentru perioada 2005 -2010;
21idem;
22idem;
23www.insse.ro –Seria statistică: PIB trimestrial;

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
44ponderea salaria ților din economia subtera nă determinată
de Consiliul Fiscal;24
nivelul economiei subterane determinat de Friedrich
Schneider25.
Ecuația propusă pentru ajustarea nivelului economiei
subterane determinat cu ajutorul ecuațiilor structurale este
următoarea:
Es*= ES+ Ai+ Ki
și
Ai= Ocix Osix Si
unde
Es*= nivelul ajustat al economiei subterane (%PIB)
Es= nivelul economiei subterane determinat cu modelul
Schneider (%PIB)
Ai= nivel de ajustare (%)
Oci= nivel de eșantionare al operatorilor economici incluși în
programul de control (%)
Osi= nivel de eșantionare al operatorilor economici sancționați
(%)
Si= nivelul sumelor constatate suplimentar de organul de
control
Ki= valoarea de corecție a nivelului economiei subterane ca
urmare a variației numărului de persoane ce activează în
acest sector (%)
24www.consiliulfiscal.ro
25www.econ.jku.at/members/…/2012/ShadEc -Sizeand Development of the Shadow
Economy of 31 European and 5 other OECD Countries from 2003 to 2012: Some
New Facts , Decembrie 2011 (ShadEcEurope31_de cember2011.doc ) accesat în luna
aprilie 2012

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
45Evoluția principalilor indicatori analizați în cadrul modelului și
ajustarea nivelului economiei subterane cu ajutorul modelul
elaborat, este prezentată în tabelul următor:
Tabel 6.7.
Determinarea nivelului economiei subterane din România cu ajutorul ecuației de ajustare a
Modelului Schneider
Nr.
crt.Indicator 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
1nr. operatori
economici1263374 1422838 1558209 1702937 1847110 1963141 2085972
2nr. agenți
economici verificați139420 146643 148584 173350 176201 183132 189966
3nr. acte de control 127550 138902 143437 163640 168713 181559 192436
4valoare confiscări
(mii lei)154000 124000 89337 103822 131417 134591 175894
5valoare prejudicii
(mii lei)361600 697104 745773 1400023 2194971 2250936 2778751
6sume constatate
suplimentar (mii lei)515600 821104 835110 1503845 2326388 2385527 2954645
7PIB (mil lei) 247368,0 288954,6 344650,6 416006,8 514699,7 498007,2 513641,3
8niveleșantionare
sume constatate2,0843440 2,8416367 2,4230627 3,6149529 4,5198938 4,7901456 5,7523509
9nivel eșantionare
op. ec. verifica ți0,1103553 0,1030637 0,0953556 0,1017947 0,0953928 0,0932852 0,0910683
10nivel eșantionare
op. ec. sanc țion.0,9148616 0,9472119 0,9653597 0,9439862 0,9575031 0,9914106 1,0130023
11valoare de ajustare
a economiei
subterane3,1043497 2,7740967 2,2304892 3,4737098 4,1284214 4,4301150 5,3066839
12valoare de corecție
a economiei
subterane0,293310 -0,326150 0,318910 -0,333980 -0,326120 0,000000 -0,330500
13VALOARE
AJUSTARE3,397660 2,447947 2,549399 3,139730 3,802301 4,430115 4,976184
14nivel economie
subterană
Schneider (%PIB)32,5 32,2 31,4 30,2 29,4 29,4 29,8
15NIVEL AJUSTAT
ECONOMIE
SUBTERANĂ (%PIB)35,90 34,65 33,95 33,34 33,20 33,83 34,78
Sursa:F. Schneider (2011) , Oficiul Național Registrul Comerțului, Garda Financiară; Institutul
Național de Statistică și calcule proprii

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
46Deși nivelul de ajustare determinat în cadrul modelului ia
valori între 2,44% din PIB și 3,39% din PIB în prima parte a
perioadei analizate ( 2004-2007),se poate observa că acesta ajunge
la valori semnificative în perioada 2008 -2010 (între 3,80% din
PIB și 4,98% din PIB).
La fel ca și în cazul seriilor analizate anterior (atât pentru
nivelul variabilei rezultative cât și a variabilelor cauzale analizate
în cadrul modelului), rezultatele ob ținute au fost testate din punct
de vedere al coeficientul de determinație dat de ecua ția de regresie
curbilinie (polinomială de gradul 2) .
Grafic 6.15.
Nivelul economiei subterane din România determinat cu Modelul Schneider
(Modelul ecuațiilor structurale)
32,532,2
31,4
30,2
29,429,429,8y = 0,0988×2-1,3512x + 34,129
R² = 0,9235
101520253035
200420052006200720082009201020112012nivel ES Schneider
(%PIB)
Poly. (nivel ES
Schneider (%PIB))

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
47Grafic 6.16.
Nivelul economiei subterane din România determinat cu ecuația
deajustare a Modelului Schneider
Așa cum rezult ă din cele două analize grafice, noul nivelul
calculat pentru coeficientul de determina ție al seriei estimate
pentru nivelul economiei subterane cu ajutorul modelului de
ajustare este superior celei ini țiale, estimate cu ajutorul modelului
Schneider (0,9881 fa ță de 0,9235 ini țial).
Evoluția pozitivă a coeficientului de determinație pentru
seria analizată (nivelul economiei subterane din România în
perioada 2004 -2010) evidențiază faptul că prin mărirea spectrului
variabilelor cauzale analizate ca urmare a introducerii în cadrul
modelului inițial a unor noi variabile cauzale, specifice
particularităților economice din țara noastră, s -a realizat o
îmbunătățirea modelului și a rezulatelor obținute.
Având în vedere că în cazul nivelului economiei subterane
determinat de modelul ecua țiilor structurale (modelul Schneider)
coeficientul de determina ție este de 0,9235, iar în cazul modelului
propus de ajustare a nivelului economiei subterane, coeficientul
de determina ție este de 0,988 (valoare mai apropiat ă de 1), ceea ce
evidențiază o corela ție multipl ă puternică, se poate concluziona35,9
34,65
33,95
33,34
33,233,8334,78y = 0,2213×2-1,9758x + 37,713
R² = 0,9881
27293133353739
200420052006200720082009201020112012nivel ES Schneider
(%PIB)
Poly. (nivel ES
Schneider (%PIB))

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
48că modelul prop us este mai bine adaptat la realită țile economice
dințara noastr ă, reflectând un nivel al economiei subterane ce
ia în calcul o sumă de al ți factori de influenț ă a acestui
fenomen.
Sintetizând, aportul personal și de noutate al tezei de
doctorat „Modele de identificare și cuantificare a economiei
subterane” a constat în următoarele demersuri științifice:
standardizarea definirii conceptului de economie
subterană;
realizarea unei analize detaliate privind identificarea
multiplelor forme pe care economia su bterană le poate
avea în timp;
identificarea și sistematizarea tuturor formelor de
manifestare ale economiei subterane evidențiate de
literatura de specialitate (evaziunea fiscală, munca „la
negru”, spălarea banilor, corup ția, contrabanda, traficul
dedroguri și de arme, etc. );
realizarea unei analize complexe privind dinamica și
structura principalilor vectori ai economiei subterane
(evaziunea fiscală și munca “la negru”) pe baza datelor
furnizate de Consiliul Fiscal și Institutul Național de
Statistică;
introducerea și analizarea unor concepte noi: „politică
fiscală”, „piramida funcțiilor publice”, „funcția publică și
piramida inversă a corupției”, „organ decident politic și
administrativ”;
completarea definiției date de literatura de specialitate
conceptului de politică fiscală;
efectuarea unei analize detaliate a tuturor metodelor de
estimare și cuantificare a nivelului economiei subterane
existente în literatura de specialitate;

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
49realizarea unei analize complete și detaliate privind
evoluția principal ilor indicatori specifici activității Gărzii
Financiare în perioada 2004 –2010;
analizamigrației populației active din cadrul economiei
reale către sectorul informal ;
elaborarea unei ecuații care să cuantifice nivelul
economiei subterane din România și completarea
modelului Schneider prin mărirea numărului de variabile
cauzale analizate cu o serie de variabile specifice
particularităților economice din țara noastră (variabile
rezultate în urma investigației fiscale) .
În ceea ce privește continuarea demersului științific de
identificare și cuantificare a nivelului economiei subterane din
țara noastră, se vor avea în vedere următoarele direcții viitoare de
cercetare:
extinderea modelului și utilizarea în cadrul acestuia a
rezultatelor obținute în activitatea de control de către
Agenția Națională de Administrare Fiscală (A.N.A.F.) ca
instituție fiscală definitorie (știind că în structura acestei
instituții activează Direcțiile de Finanțe, Garda Financiară și
Autoritatea Vamală);
identificarea unor n oi variabile cauzale cu impact direct
asupra nivelului economiei subterane din țara noastră;
identificarea unui model care să cuantifice fluxurile de
mărfuri și numerar în cadrul sferei violente a economiei
subterane (contrabanda, traficul de droguri și de arme, etc.);
aprofundarea cercetărilor privind influența corupției asupra
nivelului economiei subterane din țara noastră și extinderea
analizei conceptului de “piramidă inversă a corupției”.

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
50BIBLIOGRAFIE
1.Aime Felix, Fraude et optimisation fiscale: un enjeu de lutte anti –
blachiment, 2010
2.Baciu Dan, Rădulescu Sorin, Corupția și crima organizată în România ,
Editura Continent XXI, 1994
3.Bălan Emil, Drept financiar , Editura. C.H. Beck, București, 2007
4.Beclean Pavel, Anghelache Gabriela ,Finanțele publice ale României –
Ediția a II -a, Editura Economică, București, 2005
5.Boroi Alexandru, Rusu Ioan, Legea nr. 241/ 2005 pentru prevenirea și
combaterea evaziunii fiscale, Dreptul nr. 2/ 2006
6.Brașoveanu O. Laura, Impactul politicii fiscale asupra creșterii
economice, Editura ASE, București, 2007
7.Cagan Phillip, The demand for currency relative to the total money
supply,Journal of Political Economy , 1958
8.Cioponea Mariana -Cristina, Finanțe publice și teorie fiscală , Editura
Fundației România de Mâine, București, 2007
9.Consiliul Fiscal, Raport anual pe anul 2011 -Evoluții și perspective
macroeconomice și bugetare , 2012
10.Contini Bruno, Labor market segmentation and the development of the
parallel economy –the Italian experience, Oxford Economic Papers ,
1981
11.Corduneanu Carmen, Sistemul fiscal în știința finanțelor, Editura
Codecs, București, 1998
12.Coșea Mircea, România Subterană, Editura Economică, București,
2004
13.Craiu Nicolae, Economia subterană între da și nu , Editura Economică,
București, 2004
14.Curtea de Conturi a României, Nivelul și evoluția economiei subterane
în România, Revista Economistul nr. 1787/ 2005

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
5115.Del Boca Daniela, Francesco Forte, Recent empirical surveys and
theoretical interpretations of the parallel economy in Italy -The
underground economy in the U nited States and abroad , Lexington
(Mass.), Lexington, 1981
16.Del Boca Daniela, Parallel economy and allocation of time ,Micros
(Quarterly Journal of Microeconomics ), 1981
17.Dobrinoiu Vasile, Corupția în dreptul penal român , Editura Atlas Lex,
București, 1995
18.Dobrotă Niță -coordonator, Dicționar de economie , Editura Economică,
București, 1999
19.Edwards K. Brian, Flaim J. Silvio, Measuring and integrating the
shadow economy: a sector -specific approach , 2008
20.Eurostat -Tax revenue in the European Union , Statistics in focus, nr.
2/ 2012
21.Feige L. Edgar, How big is irregular economy, 2004
22.Feige L. Edgar, Overseas holdings of U.S. currency and the
underground economy -Exploring the Underground Economy, Ed.
Kalamazoo, Michigan, 1996
23.Feige L. Edgar, Revised Estimate s of the Underground Economy:
Implication of US Currency Held Abroad, The Fraser Institute,
Vancouver, 2004
24.Feld P. Lars, Larsen Claus, Black Activities in Germany in 2001 and
2004: A Comparison Based on Survey Data , The Rockwool Foundation
Research Unit, Copenhagen, 2005
25.Filip Gh., Finanțe, Editura Junimea, Iași, 2002
26.Franz Alfred, Wie groß ist die “schwarze” Wirtschaft? –
Mitteilungsblatt der Österreichischen Statistischen Gesellschaft , 49/1,
1983
27.Gutmann M. Peter ,The Subterranean Economy –Financial An alyst
Journal, S.U.A., 1977
28.Hellman Joel, Kaufmann Daniel, Confronting the challenge of state
capture in transition economies, Finance and Development, 2001, Vol.
38, no. 3

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
5229.Hoanță Nicolae, Economie și finanțe publice , Editura Polirom, Iași,
2000
30.Holt Alina Georgiana, Politica fiscală –instrument de realizare a
echilibrului economic și social , 2009
31.Institutul Național de Statistică, Buletine statistice lunare , 2007–2010
32.Institutul Național de Statistică, Metodologia de elaborare a conturilor
naționale nefinanciare în România , Monitorul Oficial al României nr.
292 din 5 mai 2009
33.Internal Revenue Code –Section 7201 Ioan Gârbulaț, Traficul și
consumul ilicit de droguri , Editura Hamangiu, București, 2008
34.Isachsen Arne, Steinar Strom, The size and growth of the hidden
economy in Norway -Review of Income and Wealth , 1985
35.Johnson Simon, Kaufmann Daniel, Shleifer Andrei, The unofficial
economy in transition -Brookings Papers on Economic Activity , Fall,
Washington D.C., 1997
36.Kaufmann Daniel, Kaliberda Aleksander, Integrating the unofficial
economy into the dynamics of post socialist economies -A framework
of analyses and evidence , Ed. Kaminski, London, 1996
37.Lackó Mária, Hidden Economy an unknown quantitiy? Comparative
analyses of hidden economies in t ransition countries in 1989 -95,
Working paper 9905, Department of Economics, University of Linz –
Austria, 1999
38.Lackó Mária, Hidden Economy an unknown quantity? Comparative
analyses of hidden economics in transition countries in 1989 -95,
Economics of Trans ition, 2000
39.Lackó Mária, The hidden economies of Visegrad countries in
international comparison: A household electricity approach ,
Cambridge University Press, 1998
40.Lalumiere Pierre ,Les finances publiques , Librairie Armand Colin,
Paris, 1970
41.LanyiAnthony,Measuring the economic impact of corruption: a
survey, Center for Institutional Reform and the Informal Sector at The
University of Maryland, 2004 ,Paper No. 04/04

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
5342.Lazăr Sebastian, Sisteme fiscale comparate -metode și practici
internaționale , Editura Wolters Kluwert, București, 2010
43.Lippert Owen, Walker Michael, The Underground Economy: Global
evidence of its size impact –The Frazer Institute, Vancouver, 1997
44.Lizzeri C., Mezzogiorno in controluce , Ed.Enel, Naples, 1979
45.Macafee Kerrick, A Glimpse of the hidden economy in the national
accounts,Economic Trends , 1980
46.Malmer Hakan, Persson Annika, The Tax Reform of this Century –the
Swedish experiment , Fritzses, Stockholm, 1994
47.Matei Ani, Corupția. O analiză economică și socială , Editura
Economica, București, 2008
48.MirusRolf, Smith S. Roger, Canada’sunderground economy:
measurement and implication, The Fraser Institute, Vancouver, 1997
49.Mogensen V. Gunar, Kvist K. Hans, Körmendi Eszter, Pedersen Soren,
The shadow economy in Denmark 1994: Measurement and results ,
Study no. 3, The Rockwool Foundation Research Unit, Copenhagen,
1995
50.Mogensen V. Gunnar, The history of tax evasion –the development of
underdeclaration in Denmark in the 20th century , The Rockwool
Foundation Research Unit, Copenhagen, 2003
51.Moraru Liviu -Cătălin, Dumitrescu Corina -Ionela,Politica bugetară și
seniorajul , Economie teotrică și aplicată nr. 9/ 2006
52.O’Higgins Michael, Assessing the underground economy in the United
Kingdom -The underground economies: tax evasion and informatio n
distortion , Cambridge University Press, 1989
53.O’Neill M. David, Growth of the underground economy 1950 -81: Some
evidence from the current population survey ,Study for the Joint
Economic Committee , U.S. Congress, U.S. Gov. Printing Office,
Washington, 19 83
54.Oficiul Național al Registrului Comerțului, Sinteza statistică a datelor
din Registrul Central al Comerțului , nr. 229, 2011

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
5455.Oficiul Național petru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor –
Manual de instruire privind combaterea spălării banilor și a f inanțării
terorismului, București, 2004
56.Park S. Thae, Comparison of BEA Estimates of personal Income and
IRS Estimate of Adjusted Gross Income , Washington D.C. -Bureau of
Economic Analysis, 2000
57.Pătroi Dragoș, Evaziunea fiscală între latura permisivă, as pectul
contravențional și caracterul infracțional , Editura Economică,
București, 2007
58.Pedersen Soren, The Shadow Economy in Germany, Great Britain and
Scandinavia: A Measurement Based on Questionnaire Service , Study
No. 10, The Rockwoll Foundation Research Unit, Copenhagen, 2003
59.Pestieau Pierre, L’Economie souterraine , Paris, Hachette, 1989
60.Petersen Hans Georg, Size of the public sector, economic growth and
the informal economy: Development trends in the Federal Republic of
Germany -Review of Income and Wealth, 28/2, 1982
61.Philip Smith, Assessing the size of the underground economy: The
statistics Canada perspectives , Canadian Tax Journal/ Revue Fiscale
Canadienne, 1994
62.Popa Ștefan, Combaterea spălarii banilor –riscuri și costuri, Revista
Tribuna Economic ă, nr. 41/ 2005
63.Pope Jeremy, National Integrity Systems: The TI source book ,
Washington DC, 1997
64.Portes Alejandro, The informal economy -Exploring the underground
economy, Ed.Kalamazoo, Michigan, 1996
65.Prandea Eladia ,Procese financiar -monetare ale tranzi ției:Modalități
comparative de estimare a economiei subterane , Academia Română –
Institutul de Cercetări Financiare și Monetare „Victor Slăvescu”,
Editura Alpha, Buzău
66.Pripoaie Rodica, Pripoaie Silviu -”Determination of FiscalPressure
TrendinRomaniawithAnalytical Methods”,RevistaEuroEconomica ,
Nr. 3/2012, G alați

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
5567.Pripoaie Silviu ,Pripoaie Rodic a-”Corruption –thePolitic and
Bureaucratic Shield of the Underground Economy”, Revista Acta
Universitatis Danubius Oeconomica, No. 6/2011, vol.7, Galați
68.Pripoaie Silviu, Pripoaie Rodica -”TheTaxPressureInfluence on
Underground Economy Size inRomania between 2001 -2010”,
International Conference “Risk in Contemporary Economy ”,XII th
Edition, 2011, Galati, Romania, „Dunărea de Jos ”University of Galati
–Faculty of Economics and Business Administration
69.Pripoaie Silviu, Pripoaie Rodica -”Evolution of Taxation in Romania
Between 2001 –2010”,Revista Acta Universitatis Danubius
Oeconomica, No. 5/2011, vol. 7, Galați
70.Pripoaie Rodica, Pripoaie Silviu -”TheStatistical Analysis of GDP,
TaxPressure and TaxRevenue with Eviews 7 between 2000 –2009”,
Revista Acta Universitatis Danubius Oeconomica, No. 2/2011, vol. 7,
Galați
71.Pripoaie Silviu,Pripoaie Rodica, ”GeneralConsiderations on Fiscal
Evasion”,Revista Acta Universitatis Danubius Oeconomica, No.
1/2009, vol. 5, Galați
72.Pripoaie Silviu, ”TheUnderground EconomyInfluence on Fiscal
PolicyDecisions”,TheAnnalsof„Dunărea de Jos ”University of
Galați, Fascicle I –2009, Economics and Applied Informatics, Years
XV–no.2
73.Pyle J. David, Tax Evasion and the Black Economy , New York, 1989
74.Rădulescu Irina Gabriela, Popescu Cătălin, Matei Mirela, The Dark
Side of Global Economy , 2010
75.Roderick Hill, Kabir Muhammed, Tax rates, the tax mix, and the
growth of the underground economy in Canada: What can we infer? –
Canadian Tax Journal/ Revue Fiscale Canadienne , 1996
76.Roman Daniela Lidia, Finanțe Publice Internaționale , Editura.
Economică, București, 2006
77.Schneider Friedrich, Enste H. Dominik, Shadow Economies: size,
causes and consequences, Journal of Economic Literature, 2000
78.Schneider Friedrich, Increasing Shadow Economies all over the World
–Fiction or Reality? A Survey of the Global Ev idence of their Size and

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
56of their Impact from 1970 to 1995 , The Institute for the Study of labor
(IZA), 1998
79.Schneider Friedrich, Money Laundering: Some Preliminary Empirical
Findings, University of Linz, 2007
80.Schneider Friedrich ,Shadow Economies and Corruption All Over the
World: New estimates for 145 Countries, Johannes Kepler University
of Linz, no. 2007 -9,2007
81.Schneider Friedrich ,Shadow Economies and Corruption All Over the
World: What Do We Realy Know? –I.Z.A. Paper no. 231 5, 2006
82.Schneider Friedrich, Shadow Economiesand Corruption all over the
World: What do we really know? , The Institute for the Study of labor
(IZA), 2006
83.Schneider Friedrich, Shadow Economiesand Corruption all over the
World: New Estimates for 145 Countrie s, Economics Journal, 2007
84.Schneider Friedrich, Size and Development of the Shadow Economy of
31 European and 5 other OECD Countries from 2003 to 2012: Some
New Facts , Decembrie 2011 (ShadEcEurope31_december2011.doc)
85.Schneider Friedrich, The Size of Deve lopment of the Shadow
Economies and Shadow Economy Labor Force of 22 Transation and 21
OECD Countries: What do we really know? , Institute of Public
Finance, Zagreb, 2002
86.Schneider Friedrich, The size of the shadow economy for 25 transition
countries over 1 999/ 00 to 2006/07 –What do we know? , 2009
87.Scott David, The American Heriage®Dictionary of Business Term ,
2009
88.SimWan Jie, Huam Hot Tat, Amran Rasli, Thean Chye Lee,
Underground Economy: Definition and Causes , 2011
89.Simon P. Carl, Witte D. Ann, Beatingthe System: The underground
Economy, Greenwood Publishing Group, Boston 1982
90.Smith Adam, Avuția națională –Vol. II, Editura Academiei Române,
București, 1965

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
5791.Smith D. James, Market motives in the informal economy -The
economics of the shadow economy , Heidelberg Springer Publishing
Company, 1985
92.Startiene Grazina, Trimonis Karolis, Causes and consequences of Non –
observed Economy. Economic and Management , 2010
93.Steel Billy, Money laudering , New York, 2008
94.Șarpe Daniela Ancuța, Gavrilă Emil, Microeconomie. Teorie și
aplicații, Editura Economica, București, 2002
95.Tanzi Vito, Corruption, Governmental Activities and Markets , FMI
working paper, 1994
96.Tanzi Vito ,Corruption, Governmental Activities and Markets , IMF
working paper, 1995
97.Tanzi Vito, The underground economy in the United States: Annual
estimates, 1930 -1980,IMF-Staff Papers , 1983
98.Tanzi Vito, The Underground Economy in United States –Estimates
and Implications, New York, 1984
99.Toma Mariana, Procese financiar -monetare ale tranzi ției:
Reconsiderarea politicii fiscale din perspective economiei subterane ,
Academia Română -Institutul de Cercetări Financiare și Monetare
„Victor Slăvescu”, Editura Alpha, Buzău, 1998
100.Văcărel Iulian, Finanțe publice –Ediția a VI -a, Editura Didactică și
Pedagogică, Bucureșt i, 2007
ACTE NORMATIVE
1.Legea nr. 188/ 1999 mod. privind Statutul func ționarilor publici
2.Hotărârea Guvernului nr. 248/ 2011 privind aprobarea Procedurii de
aplicare a metodelor indirecte pentru stabilirea bazei impozabile
ajustate
3.Hotărârea Guvernului nr . 1324 / 2009 privind organizarea și
funcționarea Gărzii Financiare

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
584.Hotărârea Guvernului nr 1050/ 2004 privind aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a O.G. 92/2003, privind Codul de procedură
fiscală
5.Hotărârea Guvernului nr. 44/ 2004 privind aprobare a Normelor
metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal
6.Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 91/ 2003 privind organizarea
Gărzii Financiare
7.Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 1468/ 2010 pentru aprobarea
Regulamentului de organizare și funcționare a Gărzii Financiare
8.Decizia nr. 61/ 24.06.2005 privind Normele de lucru pentru comisarii
Gărzii Financiare
9.Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 04 ianuarie 2012
10.Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 191 din 18 martie 2011
11.Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 31 martie 2011
12.Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 20 aprilie 2011
13.Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 27 mai 2011
14.Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 405 din 9 iulie 2011
15.Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 522 din 25 iulie 2011
16.Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 922 din 27 decembrie 2011
17.Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 19 februarie 2010
18.Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 01 aprilie 2010
19.Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 740 din 05 nioembrie 2010
20.Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 05 mai 2009
21.Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 di n 24 noiembrie 2009
22.Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 19 aprilie 2007
23.Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 26 iunie 2007
24.Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 18 iunie 2006
25.Monitorul Oficial al României, P artea I,nr. 636 din 24 iunie 2006
26.Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 452 din 27 mai 2005
27.Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
5928.Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 112 din 06 februarie 2004
29.Monitorul Oficial a l României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2004
30.Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 651 din 20 iulie 2004
31.Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 29 iulie 2003
32.Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 13 octombrie 2003
33.Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003
34.Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 29 decembrie 2003
35.Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 904 din 12 decembrie 2002
36.Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 24 octombrie 1999
SITOGRAFIE
1.http://www.gardafinanciara.ro accesat în luna iunie 2010
2.http://www.consiliulfiscal.ro accesat în luna mai 2012
3.http://www.insse.ro accesat în luna mai 2012
4.http://www.intelligence -strategique.eu/2012/fraude -et-optimisation –
fiscale-un-enjeu-de-lutte-anti-blanchiment/ accesat în luna august 2010
5.http://www.epp.eurostat.ec.europa.eu/KS -SF-12-002-EN.pdfaccesat în
luna martie 2012
6.http://www.ideas.recpec.org accesat în luna noiembrie 2009
7.http://www.business.yourdictionary.com accesat în luna noiembrie
2010
8.http://www.defcon.org/images/defcon -16/dc16-presentation/defcon -16-
edwards.pdf accesat în luna august 2011
9.http://www.econ.jku.at/members/…/2012/Sh adEcaccesat în luna aprilie
2012
10.http://www.econ.jku.at/members/schneider/files/publication/LatestRese
arch2010 accesat în luna august 2011)
11.http://www.ktu.lt/lt/mokslas/zurnalai/ekovad/15/1822 -6515-2010-
275.pdfaccesat în luna iunie 2011

SilviuPripoaie –MODELE DE IDENTIFICARE ȘI CUANTIFICARE A ECONOMIEI
SUBTERANE
6012.http://www.wseas.us/e -library/conferences /2010/Penang/MMF/MMF –
26.pdf accesat în luna august 2011)
13.http://www.legislatiamuncii.manager.ro/a/5234/buletin -informativ
accesat în luna d ecembrie 2011
14.http://www.paradisfiscal.org/2011/domeniile -de-utilizare-a-firmelor-
offshoreaccesat în luna august 2011
15.http://www.politicamonetarafiscala.economisti.ro accesat în luna martie
2010
16.http://www.irs.gov/privacy/article/0,,id=139179,00.html accesat în luna
decembrie 2011
17.http://www.irs -audit.net/N ational_research_program_audits.html
accesat în luna decembrie 2011
18.http://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/ accesat în luna martie 2010
19.http://www.ana.gov.ro/raportan2008 accesat în luna august 2010
20.http://www.emcda.europa.eu accesat în luna august 2010
21.http://www.iza.org/eu/papers accesat în luna august 2010
22.http://www.euroleg al.orgaccesat în luna august 2010
23.http://www.onpcsb.ro accesat în luna august 2010
24.http://www.onrc.ro accesat în luna august 2010
25.http://www.businessjournalz.org/bmr accesat în luna august 2011
26.http://www.irs.gov/privacy/ accesat în luna august 2011
27.http://www.itmarad.ro accesat în luna august 2011