Domeniu: Asistență socială [604112]

UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA ” IAȘI
Facultatea de Filosofie și Științe Social -Politice
Domeniu: Asistență socială
Specializare: Asistență socială

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Conf. univ. d r. Gabriela Irimescu

ABSOLVENT: [anonimizat] 2019

UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA ” IAȘI
Facultate a de Filosofie și Științe Social -Politice
Domeniu: Asistență socială
Specializare: Asistență socială

SARCINA LA VÂRSTA ADOLESCENȚEI

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Conf. univ. dr. Gabriela Irimesc u

ABSOLVENT: [anonimizat] 2019

CUPRINS

Argument . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1
I. SECȚIUNEA TEORETICĂ
Capitolul I: Adolescența, perioada de tranziție dintre copilărie și maturitate
1.1. Definirea și caracterizarea generală a adolescenței . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
1.2. Trăsături specifice perioadei adolescenței din perspectiva biologică, perspectiva
psihologică și perspectiva socială. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . 5
1.3. Sexualitatea la adolescenți. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . ……… . . . . . 7
1.3.1. Debutul vieții sexuale la adolescenți ………………………………………….. 7
1.3.2. Factori care influențează manifestarea vieții sexuale la adolescenți …………. 8
Capitolul II: Problematica parentalității la adolescenți
2.1. Responsabilități familiale ……………………………………………….……….. 10
2.2. Factori care influențează riscul apariției sarcinii la vârsta adolescentei …………. 12
2.2.1. Debutul timpuriu în viața sexuală …………………………………………… 12
2.2.2. Situația economică …………………………………………………………… 13
2.2.3. Medi ul familial ……………………………………………………………… 14
2.2.4. Abuzul și violența sexuală …………………………………………………… 14
2.2.5. Educația sexuală ………………………………………………………..…… 15
2.2.6. Factori socio -culturali …………………………………………………….… 16
2.3. Dimensiuni ale fenomenului ,,sarcina la vârsta adolescenței” în Români a ……… 17
2.4. Provocările mamei adolescente ………………………………………………….. 17
Capitolul III: Asistența socială a mamelor minore
3.1. Direcții de acțiune ale asistentului social în problematica apariției sarcinilor la
minore ……………………… … … ………………………………………………………… 20
3.2. Strategii de intervenție ……………………………………………………………… 24

II. SECȚIUNEA A PLICATIVĂ
I. Scopul și obiectivele cercetării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . …. . . . . . . . . . 31
II. Ipotezele cercetării. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . … . . . . . . . . . 31

III. Lotul de subiecți . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . …. . . . . . . . . . . . . . . . .32
IV. Metodologie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . …. . . . ……………………………… . . . . 33
4.1. Perspectiva de cercetare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ……….. . . . . . . …. . . . . . . . . 33
4.2. Tipul de cercetare utilizat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ……..….. . . . . . . . . . . . . . . 33
4.3. Instrum ente folosite în cadrul activității de cercetare . . . . . . . … . . . . . . . …. . . . . . 34
V. Desfășurarea cercetării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . …. . . . …………….. . . . . 35
5.1. Metode de culegere a datelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . …… . …. . . . . . . . . 35
5.2. Met ode de interpretare a datelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . … … . . . . . . . . . 35
5.3. Interpretarea datelor și verificarea ipotezelor . . . .. . . . . . . . . . . . . …. . . . . . . . . 36
VI. Concluziile cercetării . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . … . . . 45
6.1. Limite ale cercetării………………………………………………………………….45
6.2. Direcții de cercetare………………… ……………………………………..……….47
Bibliografia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . …. . . . . . .48
Anexe. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . …. . . . . .51

Argument

Adolescența reprezintă o perioadă complexă di n viața fiecărui om. Considerată fiind
perioada de tranziție dintre copilărie și maturitate, adolescența se identifică prin diverse
provocări care au rolul de a -l pregăti pe individ în dobândirea statutului de p ersoană
independentă. Provocatoare este și apariția unei sarcini la vârsta adolescenței, dar această
situație devine problematică pentru adolescente deoarece presupune asumarea unor
responsabilități, investirea unor resurse și gestionarea unor situații de risc.
Sarcina la vârsta adolescenței se caracterizează ca fiind o problemă socială pentru că
se manifestă prin efecte negative asupra individului și a întregii comun ități. Diminuarea
riscurilor acestui fenomen se poate realiza doar prin intervenții ale serviciilor specializate.
Asistența socială , ghidându -se după regulile care asigură respectarea drepturilor omului,
acționează în cazul mamelor adolescente urmărind interesul superior al copilului. Principalele
sarcini ale asistentului social sunt: sprijin irea adolescentei în identificare soluțiilor cele mai
potrivite pentru problemele apărute, colaborarea cu instituții precum: spitalul, școala, biserica,
trasarea clară a direcții lor de acțiune, formularea și implementarea unor programe de
prevenire a dezvo ltării fenomenului ,,sarcina la vârsta adolescenței ”.
În lucrarea de față, intitulată ,,Sarcina la vârsta adolescenței ”, am definit adolescența,
am prezentat factorii care influențează apariția sarcinilor în această perioadă și am identificat
riscurile care pot apărea în cazul adolescentelor care se confruntă cu această situație.
Inițierea timpurie în viața sexuală reprezintă principalul comportament care poate avea
drept consecință apariția unei sarcini. Mi-am propus să identific factorii care favoriz ează
inițierea timpurie a adolescentelor în viața sexuală și să realizez o analiză a impactului pe care
îl pot exercita asupra adolescentelor aflate în medii diferite, respectiv familial și
instituționalizat. Adolescentele din mediul instituționalizat sunt predispuse la riscul de a
rămâne însărcinate comparativ cu adolescentele din familie, iar ace astă premisă este susținută
de atitudinile adolescentelor mediul instituționalizat și cele care provin din familie în ceea ce
privește experimentarea contactului sexual și asumarea responsabilităților concepției

Lucrarea este structurată în două părți, o parte teoretică și o parte practică.
În primul capitol al părții teoretice am definit și caracterizat adolesc ența, am identificat
trăsăturile specifice acestei perioade din perspectiva biologică, perspectiva psihologică și
perspectiva socială.

În continuare am descris sexualitatea la adolescenți și am identificat motivele
debutului timpuriu al vieții sexuale și factorii care influențează manifestarea vieții sex uale la
adolescenți.
Cel de -al doilea capitol este dedicat problemelor care pot apărea la adolescenții părinți.
Am prezentat responsabilitățile și funcțiile familiei, factorii care influențează riscul apariției
sarcinii la vârsta adolescenței, res pectiv: debutul timpuriu în viaț a sexuală, situația economică,
mediul familial, abuzul și violența sexuală, educația sexuală și factorii socio -culturali.
Am considerat esențială prezentarea dimensiunilor fenomenului ,,sarcina la vârsta
adolescenței” în România pentru sa înțelege contextul și a analiza efectele.
Am încheiat capitolul prin prezentarea provocărilor pe care le poate întâlni o
adolescentă în exercitarea rolului de mamă.
Ultimul capitol al părții teoretice constă în prezentarea direcțiilor de acțiu ne ale
asistentului social în problematica apariției sarcinilor la minore și prezentarea anumitor
strategii de intervenție.
Partea practic ă a acestei lucrării se axează pe prezentarea cadrului me todologic al
cercetă rii, precum scopul și obiectivele, ip otezele, metodele de utilizate în stabilirea lotului
de participanți, utilizarea instrumentelor, culegerea datelor și interpretarea acestora.
Pentru a studia fenomenul sarcinilor la vârsta adolescentelor, am ales să analizez
următoarele teme: existența e xperiențelor sexuale ale prietenelor pot influența decizia
adolescentelor de a -și începe sau amâna primul contact sexual, vârsta și motivul la care își
încep viața sexuală adolescentele din mediul instituționalizat și mediul familial diferă, gradul
de util izare al măsurilor de contracepție este mai scăzut la adolescentele din mediul
instituționalizat comparativ cu adolescentele din mediul familial, atitudinile față de o posibilă
sarcină sunt diferite.
Vulnerabilitatea adolescentelor însărcinate determină a sistentul social să acționeze
prin identificarea nevoilor și întreprinderea demersurilor care au ca principal obiectiv
diminuarea riscurilor. Prin cercetarea calitativă desfășurată am surprins factorii care
contribuie la dezvoltarea fenomenului sarcinilor la vârsta adolescentelor și am identificat
direcțiile de cercetare care pot contribui la diminuarea acestuia.

I. SECȚIUNEA TEORETICĂ

Capitolul I: Adolescența, perioada de tra nziție dintre copilărie și maturitate
1.1. Definirea și caracterizarea generală a ado lescenței

Adolescența reprezintă o etapă complexă din parcursul vieții omului pentru că
presupune apariția unor transformări provocatoare în planul biologic, psihologic și social.
Adolescentul parcurge un traseu inițiatic în rolul de adult depășind trept at comportamentele și
aspectele specifice primei perioade din viața sa, copilăria.
Cuvântul adolescent provine din limba latină, verbul adolescere înseamnă a crește
spre, iar cuvântul adult care provine din latinescul adultus înseamnă cel care a termina t de
crescut (Vallieres 2013 apud Dobrescu 2016, p. 8) . Etimologia acestor cuvinte sugerează
faptul că adolescența este perioada în care individul se află într -un proces de completare, se
dezvoltă treptat pentru a ajunge la maturitate.
Se aproximează că a dolescența începe după 10 ani și durează până la 25 de ani. Acest
interval diferă în funcție de perioada, cultura sau per spectiva din care au fost analizate. Spre
exemplu, în Evul Mediu adolescența era plasată în intervalul 21 -25 de ani, iar alte păreri
susțineau că ar putea continua chiar până la vârsta de 30 -35 de ani întrucât se considera că în
această perioadă persoana era suficient de matură pentru a se reproduce. Această descriere
scoate în evidență trăsăturile biologice ale adolescenței și nu sunt me nționate și cele sociale.
În unele societăți, adolescența era similară copilăriei și nu se distingeau foarte clar diferențele
dintre aceste două perioade. S -au constatat diferențieri în secolul al XVIII -lea prin acțiunile de
recrutare a băieților mai dezvo ltați în armată, dar abia în secolul XX au fost recunoscute de
către specialiști trăsăturile adolescenței care nu mai sunt compatibile cu statutul de copil, dar
nici suficient de precise pentru asumarea rolului de adult.
Adolescența este interpretată pri n următoarele stadii: preadolescența, adolescența
propriu -zisă și adolescența prelungită sau târzie.
Preadolescența sau pubertatea este localizată în perioada 10 -14 ani și se caracterizează
atât prin profunde transformări fizice, cât și prin modificări al e atitudinii copilului față de noi
interese. ,,Individualizarea se intensifică pe planurile intelectuale și de relaționare. Părerile
personale încep să fie argumentate și capătă deseori o validare de generație (s -au schimbat
vremurile … pe vremea noastră …!). Începe să crească interesul pentru probleme abstracte și

de sinteză, dar și pentru participare la roluri mai deosebite.” (Șchiopu 2018, p. 175 -176)
Preadolescentul selectează informațiile care prezintă un interes pentru el și investește timp și
energie î n activitățile care îl pasionează. Socializarea cu cei din jur se concretizează prin
stabilirea unor relații strânse de prietenie și apariția situațiilor în care își dorește să se afirme.
Adolescența propriu -zisă sau marea adolescență se poate observa înc epând cu vârsta
de 14 ani până la 18 -20 de ani. Această fază se caracterizează prin încercările adolescentului
de a-și descoperi identitatea, înfăptuirea anumitor acțiuni care îl declară adult, dezvoltarea
gândirii abstracte și centrarea pe ,,îmbogățirea experienței afective și structurarea conduitelor
ca însemn al personalității complexe.” (Verza, E. and Verza, F.E. 2000, p. 188)
Una dintre preocupările cele mai evidente ale adolescentului este manifestată în sfera
autocunoașterii prin acțiuni independen te și prin contactul cu cei din jur, ,,Adolescentul caută
mijloace personale de a fi și de a părea în ochii celorlalți. Îl interesează responsabilitățile în
care să existe dificultăți de dep ășit spre a -și măsura forțele. I ndividualizarea și conștiința
devin mai dinamice și capătă dimensiuni noi de ,,demnitate” și ,,onoare”. Apropierea de
valorile culturale este de asemenea largă și din ce în ce mai avertizantă. De la o formă de
evaluare impulsivă se trece la forma de evaluare în care cau tă să se exprime ori ginalitatea ”
(Șchiopu U. 2008, p.176) . Aceste atitudini scot în evidență nevoia de a -și defini
personalita tea, de a -și contura interesele , nevoile, dorințele și pasiunile.
Cea de -a treia etapă a adolescenței, adolescența prelungită sau târzie se manifestă în
intervalul 18 -20 de ani până la 24 -25 și se caracterizează prin dobândirea autonomiei
personale, prin consolidarea deprinderilor de viață independentă. Apare interesul pentru
domeniul profesional, adolescentul devenit tânăr realizează că are un alt sta tut și își asumă
parțial responsabili tățile specifice. ,,Se învață rolul sexual și au loc angajări matrimoniale,
ceea ce duce la adoptarea de noi responsabilități leg ate de întemeierea unui familii ” (Verza E.
and Verza, F. E. 2000, p. 189) .
Adolescența es te ,,o vârstă buclucașă, extrem de fragilă și schimbătoare, ea apare și
dispare în istorie, iar în calitatea de placă turnată a formării personalității, ea asigură acesteia
din urmă, punerea de acord cu exigențele diferitelor culturi, uimindu -ne prin conți nuturile
subiective cele mai diverse. Adolescența este văzută ca o vârstă tampon de trecere de la
copilărie la starea de adult, dar și de rupere de mediul familial și de pregătire pentru trecerea
în cel al vieții sociale, pe cont p ropriu și după reguli ale atoare ” (Radu 1995, p. 8) . Provocările
sunt diverse și de intensități diferite, dar rolul lor asigură trecerea spre maturitate.

1.2. Trăsături specifice perioadei adolescenței din următoarele perspective:
perspectiva biologică, perspectiva psihologică și pers pectiva socială

În literatura de specialitate sunt analizate transformările prin care trece adolescentul pe
mai multe planuri deoarece schimbările și comportamentele specifice acestuia sunt diferite în
funcție de influențele modelatoare. Adolescența este ,,încărcată de transformări biosomatice și
mai ales psihologice, de un extrem de complex efort de adaptare a ființei umane la
caracteristicile exigențelor și diversității structurilor vieții sociale, profesionale, culturale,
politice, ideologice, economic e, de nivel de trai, de nivel cultural și de conservare a sănătății
prin norme elementare igienice ” (Șchiopu and Verza 1989, p. 54) . Fiind apreciată diferit,
această etapă a fost numită ,,vârsta de aur”, ,,vârsta ingrată”, ,,vârsta marilor elanuri”,,vârsta
dramei”,,vârsta crizelor”, ,,anxietății, nesiguranței, insatisfacției”, ,,vârsta integrării sociale”,
,,vârsta participării la progresul social”, ,,vârsta contestației, marginalității, subculturii” ș.a.”
(Verza, E. and Verza, F.E. 2000, p. 186).
În încer carea de a se defini conceptul de adolescență, specialiștii au realizat analize în
cadrul unor studii și cercetări din perspectiva medicală, psihologică, sociologică, fiziologică,
pedagogică. Concluziile au fost diferite din cauza tran sformărilor diverse p e care le suferă
adolescenții, aceștia fiind influențați de numeroși factori externi și interni, precum:
gestionarea psihiculu i, ereditatea, mediul școlar, mediul familial, condițiile geografice și de
mediu, factorii școlari, factorii culturali.
Din persp ectiva biologică, adolescența este perioada în care pubertatea și capacitatea
de reproducere sexuală reprezintă interesele cele mai evidente. Adolescenții suferă
transformări vizibile la nivelul corpului, proces prin care organismul se pregătește să realiz eze
funcții specifice adultului. Creșterea explozivă în înălțime și în greutate, apariția acneei și a
altor probleme importante pentru aceștia, reprezintă provocări, iar acceptarea acestora
presupune efort psihic.
,,Pe planul dezvoltării biologice, ad olescentul tinde spre echilibru și spre adoptarea
unei conformații aprobată de cea a adultului; în schimb, în plan psihologic, transformările sunt
extrem de rapide, spectaculoase și de maximă complexitate cu salturi la nivelul unor funcții,
cu evoluții mai lente la nivelul altora” (Verza, E. and Verza, F.E. 2000, P. 185) . Trăirile sunt
intense și atrag consecințe pozitive prin apariția situațiilor în care adolescentul se dezvoltă și

reușește să se adapteze la noile cerințe, dar și negative atunci când apar conflictele interioare
sau cu diverse persoane din mediile cu care acesta intră în contact. În aceas tă perioadă sunt
exersate atitudini care se vor concretiza în valori specifice maturității precum: răbdarea,
perseverența, autocontrolul.
Din perspectiva p sihologică, adolescența se remarcă printr -o serie de schim bări la
nivelul cognitiv, afectiv și comportamental. Adolescentul devine mai sigur de forțele proprii,
își controlează mai bine manifestările afective, se dezvoltă conștiința de sine și se realizeaz ă
afirmarea propriei personalități. Teoria dezvoltării psihice la copil elaborate de J. Piaget
susține că ,,perioada 11 -14 ani marchează vârsta trecerii de la gândirea intuitiv -concretă la
gândirea formal -abstractă, de la judecata situațională, sincretică, la judecata raționa lă,
conceptualizată ” (Albu 2002, p. 12) .
,,Adolescentul este un nonconformist și un luptător activ pentru îndeplinirea dorințelor
sale, un original în adaptarea soluțiilor urmărite, în modul de a privi și de a se adapta la lumea
înconj urătoare ” (Verza, E. and Verza, F. E. 2000, p. 185) . Adolescentul se află într -o continuă
căutare a identității, își formează trăsături de personalitate care îl vor caracteriza definitiv, se
confruntă cu influențe pozitive sau negative pe care este nevoit să le gestioneze, își
concentrează atenția asupra propriei persoane, dar și a grupului din care face parte.
Adolescentul își dorește să devină autonom, independent, iar toate acțiunile pe care le va
întreprinde în acest sens vor fi stabilite de el, atitudi ne care denotă dorința acestuia de a se
diferenția de cei din jur, de a ieși în evidență.
În plan social, adolescentul dorește să demonstreze persoanelor din mediile cu care ia
contact capacitatea sa de a fi independent, se î nregistrează începutul maturit ății. Se pot
observa mai clar pretențiile adolescentul de la societate și ce i se poate oferi. Adolescentul î și
dorește și cere aspectele conve nabile din viața de adult și se sustrage de la responsabilități le
care îl solicită în moduri pe care nu este disp us momentan să le accepte. ,,În această pe rioadă
este evidentă i nfluența grupului de prieteni (peer -group) adolescentul fiind absorbit de
petrecerea timpului liber cu acesta. Socialmente vorbind, adolescența coincide cu: apariția
primei întâlniri amoroase (date), intrarea într -un nou ciclu de școlaritate cu noi cerințe și
solicitări (contactul cu modele umane diferențiate profesori, colegi, experiența competițiilor –
olimpiade, concursuri), dreptul de a vota, de a consuma băuturi alcoolice, de a lua carnetu l de
conducere. Toate aceste aspecte sunt schimbări ce formează elemente identitare sau duc la
crize de identitate ” (Dobrescu 2016, p. 13) .

1.3. Sexualitatea la adolescenți

,,Apariția sexualității, în adolescență, îi obligă pe tineri să se confrunte cu pro vocări
fundamentale. Ace stea includ adaptarea la înfățișarea și funcționarea modificate ale corpului
matur din punct de vedere sexual, învățarea modului de a reacționa la dorințele sexuale,
confruntarea cu valorile și atitudinile sexuale, experimentarea co mportamentelor sexuale și
integrarea acestor sentimente, atitudini și experiențe în sentimentul sin elui, aflat în curs de
evoluție ” (Crockett et al. 2009, p. 411) .

1.3.1. Debutul vieții sexuale la adolescenți
Adolescenții se află într -un proces de descoperire a sexualității personale, încearcă să
înțeleagă transformările corporale și să gestioneze impulsurile sexuale care se manifestă prin
autostimulare sau diverse tipuri de raporturi sexuale. Debutul vieții sexuale reprezintă un
eveniment import ant al tranziției în viața de adult. Primul contact sexual are loc la vârste și în
contexte diferite și de aceea ,,nu se poate fixa data la care trebuie începută practicarea
contactului sexual și nici nu trebuie să diagnosticăm un instinct sexual exagerat, diminuat sau
patologic după vârs ta la care începutul a avut loc ” (Vinți and Pascu 1983, p. 81) .
,,15 % dintre adolescenți au declar at că și -au început viața sexuală (23% dintre băieți
și 11% dintre fete, 20% în urban vs. 14% în rural). În funcție de cat egoria de vârstă, un sfer t
din adolescenții de p este 14 ani au declarat că și -au început viața sexuală. În medie,
adolescenții și -au început viața sexuală la vârsta de 15.5 ani. Niciunul dintre adolescenții
intervievați nu devenise mamă/tată la momentul st udiului. La momentul realizării cercetării,
adolescenții activi sociali au avut în medie 2.3 parteneri și 68% un partener stabil. Când au
fost întrebați cât de des au folosit prezervativul cu partenerul lor stabil în ultima lună, aproape
jumătate (47%) din tre adolescenții care și0au început viața sexuală au afirmat că l -au folosit
de fiecare dată și majoritatea le -au folosit pentru a preveni o sarcină (63% în comparație cu
19% au folosit prezervativul pentru a se proteja de boli cu transmitere sexuală ” (Abraham et
al. 2013, p. 27) .

,,Perioada de adolescență este asociată cu importante schimbări psihologice și
fiziologice, făcând -o una dificilă, prin faptul că are loc formarea și adoptarea noilor viziuni,
noilor modele de comportament, inițierea într -o nouă sferă a vieții – în cea sexuală. Numeroase
studii notează o ,,întinerire” a primei experiențe sexuale atât pentru băieți, cât și pentru fete,
această situație fiind specifică pentru toate regiunile, indifere nt de nivelul de dezvoltare
socioeconomică.” (Gagauz 2015, p. 5). Conform unui studiu realizat în anul 2014 de
Fundația Romanian Angel Appeal pentru UNICEF România, ,,15% dintre adolescenții din
România și -au început viața sexuală și vârsta medie a primului contact sexual este de 15 ani și
jumăt ate” (Kalambayi et al. 2015, p. 107). Această realitate îngrijorătoare afectează atât
adolescenții, cât și întreaga societate, având consecințe imediate și pe te rmen lung în plan
psiho -social.
1.3.2. Factori care influențează manifestarea vieții sexuale la ado lescenți
Debutul vieții sexuale la adolescenți este influențat de o serie de factori printre care se
identifică influențele biologice, sociale, culturale. Uneori, acest comportament pornește de la
curiozitatea de a experimenta ceva nou sau constituie efec tul presiunii sociale sincronizată cu
frica de a nu fi exclus dintr -un grup din cauza incompatibilității cu practicile, punctele
comune și valorile acestuia, existența anumitor constrângeri. ,,Valorile și atitudinile culturale
legate se sexualitate se desp rind din experiențele survenite în contexte sociale cotidiene.
Interacțiunile cu familia, cu grupurile de concengeri și alte experiențe cotidiene pot influența
inițierea relațiilor sexuale de către adolescenți, precum și momentul când se va întâmpla acest
lucru ” (Crockett et al. 2009, p. 419) .
Inițierea timpurie în viața sexuală depinde de aspectele care contribuie la modelarea
individuală a personalității adolescentului. Spre exemplu, grupul de prieteni în care acesta este
integrat poate crește șansa ca a dolescentul că înceapă sau să amâne începutul vieții sexuale, în
funcție de opțiunile preponderente sau dorința de a câștiga admirație dacă iese din tipar.
,,Indicii pubertani și comportamentul sexual al celui mai bun prieten permit anticiparea
comportame ntului sexual al băieților și fetelor; în cazul fetelor, impactul comportamentului
sexual al partenerei este foarte pronunțat în etapele avansate al evoluției pubertane ” (Smith,
Udry and Morris 1985 apud Crockett et al. 2009p. 419) .
Vârsta și experiența s exuală a partenerului au efecte asupra acestui comportament
sexual; dacă partenerul și -a început viața sexuală cu o altă persoană, va pretinde și de la noul

partener același ritm, iar șansele debutului vieții sexuale cresc atunci când partenerul sau
parte nera sunt mai în vârstă.
Consumul de substanțe psihoactive, alcool și tutun sunt practici care influențează acest
comportament. Conform studiului mai sus menționat ,,din datele cantitative reiese că, pentru
14%-17% dintre băieții din orașele în care au f ost folosite chestionare, contextul primului act
sexual a implicat și alcool, iar pentru fete între 0% -9%, cu excepția Constanței, und e alcoolul
a fost consumat de 33% din fete. Cifrele în ceea ce privește drogurile sunt și mai mici, între
3%-7% pentru băi eți, din nou cu o extremă ce necesită cercetăr i suplimentare, 67% pentru
fete” (Kalambayi et al. 2015, p. 110) .
Studiile asupra comportamentului sexual al adolescenților au scos în evidență faptul că
,,relațiile mai bune dintre părinți și copii sunt asoci ate cu amânarea relațiilor sexuale, cu relații
sexuale mai puțin frecvente și cu un număr mai redus de parteneri sexuali ” (Crockett et al.
2009, p. 419) . Controlul parental și monitorizarea atentă a adolescenților pot amâna
întreținerea relațiilor sexuale, dar există și situații în care adolescenții își încep viața sexuală
pentru a le demonstra că nu pot fi controlați. Relația dintre părinți și adolescenți este foarte
importantă pentru existența situațiilor de comunicare în care adolescenții să primească sf aturi,
pentru raportarea adolescenților la atitudinea părinților cu privire la asumarea deciziilor
privind debutul sexual.
Adol escenții instituționalizați pot fi influențați în luarea deciziei de a -și începe viața
sexuală de dorința de a simți afecțiune din partea partenerului, de a se simți acceptați și
ancorați în specificul vieții de familie.
Contextul educațional este semnificativ în această problematică întrucât elevii cu
performanțe școlare se concentrează mai mult pe studiu și tind să amâne primul contact
sexual. În cazul adolescenților cu risc de abandon școlar situația este opusă.
Un alt factor este reprezentat de accesul adolescenților la surse mass -media care
prezintă materiale cu caracter sexual și încurajează comportamente sexuale imorale,
denaturează atitudinea adolescenților asupra situațiilor amoroase. Se creează ,,o situație în
care adolescenții sunt expuși la materiale cu caracter sexual în viața cotidiană, însă nu sunt
suficient de pregătiți să se comporte responsabil în situații cu car acter sexual ” (Crockett et al.
2009, p. 413).

Adolescenții religioși care respectă îndemnurile confesiunii de care aparțin sunt mai
predispuși la a amâna contactul sexual până după încheierea legământului religios, căsătoria.
Această atitudine este rezul tatul educației religioase.
Relațiile sexuale impuse reprezintă situațiile în care adolescenții nu își încep viața
sexuală voluntar. ,,Dintre tinerele cu vârste cuprinse între 17 și 23 de ani care au participat la
National Survey of Children, 7% au declar ant că au fost silite să întrețină relații sexuale
împotriva voinței lor sau au fost violate” cel puțin o dată ” (Miller, Monson and Norton 1995
apud Crockett et al. 2009, p. 416) . Această problemă se manifestă prin control fizic asupra
victimei, dar și pri n constrângere prin diverse tehnici psihologice cu scop manipulator.
Inițierea timpurie în viața sexuală este o problemă socială pentru că poate avea
consecințe negative pe termen lung atât pentru adolescent, cât și pentru întreaga societate. Se
identifi că factorii care influențează acest comportament pentru a se putea acționa asupra
situațiilor în care ar putea apărea o experiență negativă pentru adolescent pe care nu ar putea
să o gestioneze fără sprijin. Apariției sarcinii la adolescente ar putea fi un a din multiplele
situații de risc la care se expun tinerii care și -au început viața sexuală într -un mod
iresponsabil.
Capitolul II: Problematica parentalității la adolescenți
2.1. Responsabilități familiale
Familia este o structură socială umană. Membrii familiei se află în relație de rudenie
dacă se trag dintr -un strămoș comun. ,Familia reprezintă grupul social al cărui membri sunt
legați prin raporturi de vârstă, căsătorie sau adopție și care împreună, cooperează sub rapor t
economic și au grijă de copii ” (Zamfir and Vlăsceanu 1993, pag. 283) .
Definițiile despre familie prezintă acest tip de relație din perspectiva biologică,
socială, juridică, motiv pentru care se disting diverse formulări ale acestui concept.
Uniunea realizată între un bărbat și o fe meie prin procreare este privită din perspectiva
biologică.
În sens sociologic, familia ,,poate fi definită ca o formă specifică de comunitate
umană, formată dintr -un grup de persoane unite prin căsătorie, filiație sau rudenie, care se
caracterizează pri n comuniune de viață, interese și întrajutorare ” (Stănoiu and Voinea 1983, p.
5). Formula familiei este compusă din soții căsătoriți și descendenții lor necăsătoriți.

Din perspectiva juridică, ,,familia desemnează grupul de persoane între care există
drepturi și obligații ce izvo răsc din căsătorie, rudenie (in clusiv adopție), precum și din alte
raporturi asimilate relațiilor de familie ” (Filipescu 1996, p. 2) .
Familia influențează societatea, iar caracteristicile specifice acesteia contribuie la
modelare a relațiilor și a atitudinilor familiale.
Schimbările familiale au generat încadrarea familiei în tipologii. Astfel, se disting
familiile funcționale și cele disfuncționale. Fami lia funcțională se caracterizează prin relații
puternice între membrii, exis tența cooperării și a manifestării afecțiunii reciproce. Familia
disfuncțională se identifică prin existența unui deficit în structura sa, cum ar fi apariția sarcinii
la adolescenți și altele.
Părinții adolescenți se confruntă prea devreme cu rolurile cre șterii unui copil și de
aceea sunt vizibile diverse vulnerabilități. Situațiile generate de acest context pot fi
manifestate prin violență, abandon, separare, negarea responsabilității și luarea deciziilor
imprudente. ,,Partenerul, de obicei, abandonează a dolescenta atunci când află că aceasta este
însărcinată, sau îi propune să facă un avort. Doar circa 20% se căsătoresc, iar de cele mai
multe ori aceste căsătorii în pripă sunt urmate de divorțuri. După nașterea copilului, o parte
din fete trăiesc în concu binaj, peste 60% din nou -născuți fiind înregistrați la cererea ambi lor
părinți, iar o treime rămân mame singure ” (Gagauz 2015, p. 69) .
Dacă sarcina se dezvoltă, adolescenții abandonează școala, se orientează către locuri
de muncă necalificate pentru a su sține material noua familie, se confruntă cu lipsa încrederii
în propria persoană și provocarea de a fi responsabili de creșterea și educarea copilul rezultat.
În unele cazuri, ad olescenții cer sprijinul părinților și transferă o parte din responsabilități
acestora, ajungându -se astfel la o confuzie de roluri.
Rolurile fiecărui membru din cadrul familiei sunt manifestate prin respon sabilitățile
asumate individual, pot fi influențate de anumite modele, norme sociale, morale, religioase,
culturale și capac itățile proprii. Statusul de părinte este complex, iar cerințele orientate către
creșterea unui copil pot fi copleșitoare sau greu de realizat. Parentalitatea și maternitatea sunt
calități care se dobândesc și se dezvoltă treptat, proces care presupune tim p, stabilitate
emoțională, echilibru material și motivație. Adolescentele mame se pot confrunta cu teamă că
nu-și vor fi capabile să îngrijească un copil, tatăl copilului va fi preocupat de asigurarea
traiului.
Atitudinile față de o adolescentă care urmea ză să devină mamă pot fi de acceptare sau
respingere. Persoanele din prima categorie se vor oferi să o sprijine moral și material pe

adolescentă, iar respi ngerea se manifestă prin distanțiere și atitudine critică. Familia ar trebui
să fie sursa principală de sprijin, dar nu îndeplinește înto tdeauna aceast ă funcție. Amânarea
deciziei de ale spune părinților despre sarcină scoa te în evidență relația defectuoas ă dintre
părinte și adolescentă, aspect care va influența considerabil situația mamei adolescente în
viitor.

2.2. Factori care influențează riscul apariției sarcinii la vârsta adolescenței

Sarcina apărută la vârsta adolescenței este influențată de mulți factori. Consecințele
acestui fenomen se resimt pe plan social și individual, pe termen lung și scurt. Viitoarea
mamă se află într -o situație care poate conduce la apariția unor provocări în viața personală,
atât de ordin material, cât și psihologic. Adolescentele acceptă să devină mame atunci când se
află în situații precum: depisteaz ă prea târziu sarcina pentru a mai putea face avort, își doresc
să fie mai mature prin asumarea acestui rol sau se folosesc de această situație pentru a
consolida relația cu partenerul.

2.2.1. Debutul timpuriu în viața sexuală

Viața sexuală ar trebui să fie începută de către doi parteneri în momentul în care
această decizie este luată conștient, sunt atrași unul de celălalt, au încredere reciprocă,
anticipează care ar putea fi consecințele unui astfel de comportament, sunt capabili de a -și
asuma responsa bilitățile care ar putea apărea.
Inițierea în viața sexuală este primul factor care influențează riscul apariției sarcinii la
vârsta adolescenței. O adolescentă poate rămâne însărcinată în urma primului și singurul
contact sexual dacă se află în perioada fertilă și nu folosește o metodă de contracepție.
Motivele pentru care adolescenții au o viață sexuală activă sunt multiple și diverse și
pot fi specifice în funcție de gen. Spre exemplu, (Kalambayi et al. 2015, p. 141)
,,caracteristicile masculine legat e de exprimarea sexualității presupun debut timpuriu al vieții,
sexuale, libido crescut, frecvență mare a raporturilor sexuale, potență sexuală.” Genul feminin
se află în contradicție, ,,pe de o parte, pentru că este rușinos să -și piardă virginitatea, pe d e
altă parte că este important să investească în relații. Presiunea pe care o simt din partea
băieților pentru a -și începe viața sexuală creează un conflict interior, pentru că apare pericolul
pierderii relației și beneficiilor personale sau sociale anexat e acesteia. În prima categorie intră
bunăstarea emoțională care apare ca urmare a atașamentului față de partener, a sentimentului

de iubire, a satisfacerii nevoii de contact fizic și a calității interacțiunilor din relație, dar și
validarea feminității și atractivității sexuale. În cea de -a doua, mai ales pentru fetele care își
reglează stima de sine în funcție de ce se proiectează în relația cu ceilalți, apare o pierdere
importantă de statut și, deci, consecutiv, este afectată imaginea de sine.” Stima de s ine scăzută
a adolescentelor poate fi un factor care determină tânăra să se dăruiasc ă unui bărbat pentru a
primi confirm area că este semnificativă pentru cineva, este utilă pentru a face un anumit
lucru. Această vulnerabilitate d etermină tânăra să accepte comp romisuri, chiar dacă acestea s –
ar concretiza în comportamente abuzive din partea partenerului.
Erotismul este scos în evidență prin curiozitatea și dorința adolescenților de a -și
experimenta sexualitatea, de a surprinde partenerul și de a face lucruri noi și interesante.
Adolescenții sunt preocupați de sexualitate, caută informații în mediul online, în diverse
publicații care prezintă viața sexuală într -o manieră distractivă și libertină, ajungând astfel să
ignore sau să fie dezinformați în legătură cu posibilele riscuri. Reproducerea sănătoasă
presupune satisfacerea nevoilor sexuale în mod responsabil. ,,Mass -media promovează
sexualitatea și comportamentul iresponsabil. Multiplele videoclipuri nu arată nimic, decât
mișcări de dans sugestive, iar versur ile sugerează ideea că destinul principal al femeilor este
de a satisface dorințele sexuale ale bărbaților. Unele filme, telenovele, rareori prezintă un
cuplu căsătorit care are o relație de familie sănătoasă, bazată pe dragoste și susținere
reciprocă. În schimb, persoanele singure sunt portretizate ,,în situații de fericire în pat”,
implicați în afacerile adultere și avân d copii în afara căsătoriei etc ” (Gagauz 2015, p. 45) .

2.2.2. Situația economică

Mediul în care adolescentele se dezvoltă influențează ocaziile în care acestea sunt
expuse riscului de a deveni mame. În țările sărace se înregistrează mai multe sarcini față de
țările dezvoltate, iar acest fenomen este mai des întâlnit în mediul rural.
Salvați Copiii România în anul 2018 a publicat o anal iză a condițiilor de viață, locuire
și stare de sănătate a copiilor și mamelor cu copii sub cinci ani, din mediul rural și au
prezentat următoarea situație: ,,semnificativ mai puține gravide din gospodării defavorizate
sau care sunt minore afirmă că sunt î nscrise la medicul de familie, că au fost controlate de
medicul de familie sau de ginecolog în sarcină, că au făcut analizele sau ecografiile
recomandate. Astfel, 2 din 10 minore gravide nu sunt înscrise la medicul de familie, 5 din 10
nu au fost controlat e de ginecolog în sarcină, 5 din 10 nu au făcut ecografiile recomandate și 6

din 10 nu au făcut analizele recomandate. Majoritat ea indică o motivație economică ” ( Salvați
Copiii România 2018, p.18) .

2.2.3. Mediul familial

Atunci când familia asigură ad olescentei stabilitate emoțională, situațiile în care
aceasta ar putea rămâne însărcinată sunt diminuate față de contextul familial negativ. Părinții
sunt răspunzători de educarea adolescentului în privința sexualității, dar de multe ori, aceștia
evită abo rdarea acestui subiect pentru că nu sunt suficient de documentați, nu au primit la
rândul lor explicații și astfel reproduc modelul educațional preluat de la părinți, ori se
confruntă cu o serie de prejudecăți.
Relația dintre părinți și adolescenți contu rează comportamentul adolescentin. Acțiunile
adolescentului ar putea deveni problematice atunci când există tensiuni în relație, ajungându –
se astfel la situații în care adolescentul se oriente ază către un partener pentru a primi afecțiune
sau experimenteaz ă limitele impuse de părinți.
O altă perspectivă care scoate în evidență influența părinților în viața adolescenților
este redată de efectul migrației. ,,Migrația de muncă a afectat toate ariile vieții, iar lăsarea
copiilor fără îngrijire a avut ca impact scăderea controlului asupra comportamentului
adolescenților, cât și creșterea toleranței vizavi de anumite comportamente ale acestora.
Lipsa părinților în momentele -cheie din perioada de dezvoltare a copilului provoacă
ecouri impunătoare în dezvoltarea lui ulterioară. Analizând datele obținute în cadrul studiului,
am constatat că migrația este unul dintre principalii factori ce duce la apariția sarcinilor și
nașterilor la vârste fragede, pentru că aceasta a determinat scăderea controlului social,
devalo rizarea legăturii emoționale și evident o li beralizare a relațiilor sexuale ” (Gagauz 2015,
p.41) .

2.2.4. Abuzul și violența sexuală

Abuzurile sexuale sunt definite (Krugman and Jones 1980 apud Rădulescu and
Pătrioară 2004, p. 9) ca fiind forme de parti cipare a unui minor la activități necorespunzătoare
vârstei și dezvoltării lui sexuale, pe care acesta nu este capabil să le înțeleagă. Activitățile sunt
inițiate prin constrângere, violență sau seducție și încalcă tabuurile sociale. O altă definiție a
abuzului este înțeleasă prin ,,orice contact sau formă de interacțiune între copil și adult, în

care copilul este utilizat pentru stimular ea plăcerii sexuale a adultului ” (Best, J. 1990 apud
Rădulescu, Pătrioară 2004, p. 9) .
Sarcina apărută la adolescentele victime ale violenței sau abuzului sexual nu sunt
dorite de către adolescentă și din acest motiv va fi o provocare să accepte sarcina. În astfel de
situații este importantă consilierea tinerei mame. Dacă va continua sarcina sau va face
întrerupere de sarci nă vor exista consecin țe negative în plan emoțional.

2.2.5. Educația sexuală

,,Există o corelație directă între vârsta precoce a mamei, care înseamnă și o dezvoltare
emoțională, dar și socială, încă incomplete, și lipsa accesului la educație sanitară și la servicii
medicale constante. Astfel, datele Salvați Copiii România, obținute în urma unei anchete
sociologice, de teren, arată că șase din zece mame adolescente nu au avut niciodată acces la
informații privind sănătatea reproducerii sau educației sex uale, iar șapte din zece nu au
beneficiat niciodată de planificare familială ” (Salvaț i Copiii România 2018, p. 1) .
Lipsa ocaziilor în care o adolescentă s -ar putea informa cu privire la propria sa
sexualitate atrage imposibilitatea acesteia de a înțelege care sunt funcțiile corpului său, care
sunt regulile pe care ar trebui să le respecte pentru a se dezvolta normal și a acționa în funcție
de nevoile sale. Sarcinile nedorite sunt rezultatul dezinformării despre contracepție, despre ce
înseamnă fertilitatea și cum poate fi gestionat actul sexual pentru a se evita apariția lor.
Prin educația sexuală, adolescenții ar putea învăța de la persoane competente sfaturi și
modele de acțiune în ceea ce privește viața intimă, ar putea fi încurajați să adreseze întreb ări
la care să primească răspunsuri corecte din punct de vedere medical și s -ar bucura de
sentimentul că duc o viață normală.
Sexualitatea este un subiect complex, iar adolescenții se află în situația învățării
acesteia prin experimentare personală. Acest proces care se poate confrunta cu probleme de
interpretare, motiv pentru care este indicată accesarea unor surse de informare clare și
specifice.
,,Educația sexuală completăm adecvată vârstei, bazată pe date concrete, exactă din
punct de vedre științifi c, serviciile de planificare familială de calitate și accesul la contracepție
ajută la prevenirea sarcinilor neplanificate și nedorite, reduc nevoia de a recurge la avort și
contribuie la prevenirea infecțiilor cu transmitere sexuală, întrucât învață tiner ii să-și asume

responsabilitatea pentru sănătatea lor sexuală și reproductivă, are efecte pozitive pe termen
lung, pe toată durata vieții lor, și un im pact pozitiv asupra societății ” (Gagauz 2015, p.48) .

2.2.6. Factori socio -culturali

În situația în ca re o adolescentă află că s -ar putea să devină mamă, trăirile sale sunt
mai intense, apar frământările, se concentrează asupra întrebării dacă este pregătită din punct
de vedere fizic și emoțional să procreeze, apoi să asigure creșterea unui nou -născut. Un ele
tinere sunt speriate și acceptă cu dificultate ideea că vor deveni mame, în timp ce altele sunt
entuziasmate. Aceste atitudini sunt rezultate din reacțiile sociale la această situație; în cazul
adolescentelor care se confruntă cu dezaprobarea persoanel or cu care interacționează și există
riscul de a fi respinse de aceștia apare sentimentul de nesiguranță, iar în cazul adolescentelor
care au construit relații calitative cu cei din jur și pot fi încrezătoare că nu vor fi criticate și
vor putea fi sprijini te de o parte din aceștia se diminuează posibilele problemele.
Grupul de prieteni poate avea o contribuție în dezvoltarea acestui fenomen prin
puterea exemplului sau prin oferi rea ocaziilor în care adolescentul își satisface nevoia de
atenție. Dacă major itatea membrilor grupului și -au început viața sexuală și o practică într -un
mod iresponsabil, există posibilitatea ca adolescentul să imite o astfel de atitudine și în
experiențele sexuale personale.,,Conformismul față de ceea ce este perceput ca fiind nor mă
socială privind manifestarea sexualităț ii e utilizat, de asemenea, pen tru a regla procesul de
auto-valorizare. Pentru cei care au nevoie de validare exterioară, apare dorința de a împărtăși
celorlalți (aproape nediscriminativ) experimentele sexuale, exa gerând anumite aspecte ale
propriului comportament sau al part enerei ” (Kalambayi at al. 2015, p. 141) . Dacă
adolescentul es te primul din grup care se iniți ază într -o experiență sexuală va primi atenție din
partea membrilor.
Consumul de substanțe psihoacti ve, alcool sau tutun sunt practici observate la
adolescentele care s -au inițiat timpuriu în viața sexuală. Renunțarea la aceste obiceiuri este
importantă în timpul sarcinii, dar nu toate mamele adolescente acționează corect. Posibilele
motive ale acestei s ituații sunt: lipsa unui model pozitiv și a sprijinului din partea apropiaților,
încurajarea consumului de către partener sau grupul de prieteni, mai ales în cazurile în care
aceștia nu știu de existența sarcinii. Adolescentele păstrează în secret sarcina dacă le este frică
de reacțiile celor apropiați.

2.3. Dimensiuni ale fenomenului ,,sarcina la vârsta adolescenței” în România

Sarcina apărută la vârsta adolescenței este o problemă socială gravă. Gabriela
Alexandrescu, președintele executiv al Salvați Copiii România a afirmat că ,,Fenomenul
copiilor cu copii este un fenomen social, pentru că efectele nu se limitează la situația unei
mame sau a unei comunități, ci vizează, în lanț, sănătatea fizică și emoțională a unor copii
care se nasc într -un mediu v ulnerabil și supus riscurilor sociale. Pe de altă parte, mamele
minore sunt mai predispuse să nască prematur, iar prematuritatea rămâne una dintre cauzele
majore ale mortalității infantile ” (Salvați Copiii România 2018, p. 2) .
Salvați Copiii România a rea lizat o anchetă sociologică prin intermediul căreia să
analizeze situația gravidelor, mamelor și copiilor din mediul rural. În documentul denumit
,,Fenomenul copiilor cu copii -mai multe nașteri premature, rată de vaccinare scăzută și riscuri
sociale” sunt prezentate o parte din conc luziile anchetei care scot în evidență și riscurile la
care sunt expuse mamele minore și copiii acestora. ,,Potrivit unui raport al organizației
internaționale Save the Children, c are include un index global al ț ărilor unde copil ăria este
mai mult sau mai puți n amenințată, România ocupă locul 52 din 172, situându -se sub țări ca
Ucraina, Kazahstan, China, S erbia, Oman, Muntenegru, Liban, Tunisia, Bulgaria, Mauritius,
Iordania (medie superioară României). Dintre toți indicatorii urm ăriți în raport, mortalitatea
infantilă și rata naște rilor înregistrate în rândul ado lescenților sunt cele mai îngrijorătoare.
Țara noastră se numără printre țările europene cu cel mai ridicat număr de decese ale copiilor
sub 5 ani (11,1 la mie), iar din 1 000 de adolescente î ntre 15 și 19 ani, 34 sunt mame ” (Salvați
Copiii România 2018, p.3) . Această realitate cruntă este influențată de educația precară a
adolescenților în ceea ce privește sănătatea reproductivă, igiena inti mă, gestionarea vieții
sexuale.

2.4. Provocările mamei adolescente

Sarcina, nașterea și creșterea copilului sunt subiectele asupra cărora o viitoare mamă își
concentrează atenția. Întreg procesul pe care îl va parcurge o femeie pentru a deveni mamă
este complex și de cele mai multe ori se caracterizează prin schimbări la nivel biologic,
psihologic și social.
Comparând o mamă care îndeplinește criteriile de vârstă pentru procreare stabilite de
normele sociale și juridice, observăm că mama minoră este mult mai expusă anumitor ri scuri.

Sarcina la vârste fragede poate avea complicații, tânăra mamă se poate confrunta cu
probleme de sănătate care i -ar putea pune în pericol viața personală sau a copilului. ,,Factorii
de risc de ordin medical/biologic și socio -economic ce vizează mama adolescentă,
responsabili de complicațiile din timpul sarcinii sau postpartum, la adolescentele cu vârsta
cuprinsă între 12 -15 ani, țin mai mult de imaturitatea dezvoltării fizice – pelvis subdezvoltat
cu dificultăți la naștere, malnutriție sau altor fact ori medicali. La adolescentele cu vârsta mai
mare factorii de risc sunt mai mult de ordin socio -economic decât de ordin biologic ” (Boia,
M., Boia, E. S., Cioboată and Manea 2016, p. 87).
Salvați Copiii România în anul 2018 a publicat o analiză a condiții lor de viață, locuire
și stare de sănătate a copiilor și mamelor cu copii sub cinci ani, din mediul rural și au
prezentat următoarele situații: ,,14% dintre totalul gravidelor afirmă că au pierdut cel puțin o
sarcină din motive medicale și 13% că au făcut cel puțin un avort. Procentele sunt în mod
sigur mai ridicate, aproximativ 5%din eșantion nedorind să răspundă la această întrebare.
Aproximativ 4 din 10 persoane care afirmă că au făcut un avort menționează drept cauze
lipsuri de ordin economic, vârsta ma mei sau sarcină nedorită, restul indicând probleme
medicale. Numărul mediu al avorturilor provocate este mai ridi cat în cazul gospodăriilor
defav orizate și al celor cu mamă minoră ” (Salvați Copiii România 2018, pagina 18).
În plan psiho -social sunt înregi strate grijile adolescentei și impactul reacțiilor
persoanelor cu care interacționează. ,,Experții au atenționat asupra aspectului psihologic al
fenomenului. Adolescentele fiind ele încă copii, nu au o percepție coerentă vizavi de noul –
născut, nefiind resp onsabile de acesta și de îngrijirea lui, pentru că în cele mai dese cazuri nici
nu au abilitățile necesare, dar nici pe plan psihologic nu s -au maturizat, perioada de sarcină și
ulterior sarcina de venind un stres psihologic foarte puternic pentru acestea ” (Gagauz 2015, p.
71).
Adolescenta mamă se află într -o situație de vulnerabilitate socială pentru că nu
respectă tiparul impus de societatea în care trăiește, s -a abătut de la norma conform căreia o
femeie poate de naștere unui copil după împlinirea vârste i de 18 ani sau după căsătorie.
Vulnerabilitate poate conduce la dependență. Dependența se manifestă asupra unei
persoane sau a unui lucru în momentul în care persoana care creează starea de dependență
urmărește prin această relație satisfacerea anumito r nevoi personale. Mamele minore pot
deveni dependente de părinți, partener, alte persoane apropiate sau de un serviciu social dacă
acestea constituie surse de sprijin material sau moral.
,,Atitudinea comunității, dar și a celor apropiați vizavi de adole scența însărcinată, este
diferită, actualmente se înregistrează anumite tendințe de toleranță a acestui fenomen, cu toate

că gradul de reticență față de adolescentele însărcinate este foarte înalt, acestea confruntându –
se cu discriminare în multe domenii s ociale: ed ucație, asistență medicală, etc. ” (Gagauz 2015,
p.72) . Diminuarea situațiilor de discriminare a adolescentelor însărcinate se va putea realiza
doar prin desf iințarea prejudecăților, iar acest lucru va fi posibil atunci când fiecare individ va
înțelege că starea de graviditate a unei adolescente este o problemă socială cu responsabilități
comune.
Problema maternității la vârsta adolescenței este determinată de expunerea mamei și a
copilu lui la anumite riscuri. ,,Sarcina la adolescență trebuie pri vită ca un fenomen global, cu
unele diferențe pe arii geografice sau culturale dar cu implicații sociale și medicale
importante. Potrivit datelor UNICEF cu privire la situația lumii în 2013, s -au înregistrat
aproximativ 13 milioane de copii cu vârsta cupri nsă sub 19 ani. În România, conform
Institutului Național de Statistică, în perioada 2009 -2012 au născut aproximativ 90.000 de fete
cu vârsta cuprinsă între 12 -18 ani. Incidența nou -născuților prematuri și a celor cu greutate
mică pentru vârsta de gestați e este mai mare la cei proveniți din mame adolescente și în
special cele cu vârsta sub 16 ani comparativ cu mamele adulte. ( …) Rata mortalității în
perioada neonatală este de trei ori mai crescută la nou-născuții cu mame sub 16 ani ( Boia, M.,
Boia, E. S., Cioboată and Manea 2016, p. 90) .
(Ciupercă 1997 apud Șerban 2005, p. 88) prezintă consecințele sarcinii la adolescenți
astfel:
Adolescentele se confruntă cu problema șanselor reduse de a -și finaliza studiile. Cu
cât vârsta este mai mică în momentul nașt erii copilului, cu atât șansa de reluare a studiilor
scade. Această situație se manifestă și asupra dezvoltării profesionale, întrucât apar deficiențe
educaționale, slujbe cu prestigiu scăzut și venituri mici, satisfacție scăzută în muncă.
O altă problemă reiese din încheierea căsătoriilor timpurii care se dovedesc a fi
instabile, finalizându -se prin divorț.
Resursele financiare sunt limitate și nu corespund cu aspirațiile părinților ad olescenți.
În cazul mamelor adolescente care vor forma familii monopar entale sunt mai evidente
dificultățile financiare.
Relația părinte -copil poate fi distorsionată, abuzivă și nesatisfăcătoare din punct de
vedere emoțional. Părinții adolescenți au carențe informaționale cu privire la cunoașterea
progreselor comportamental e a copilului, ajungând astfel să întâmpine dificultăți în îngrijirea
copilului. Autorii oferă exemplu plânsul, care poate declanșa părinților comportamente
negative prin care să încerce să -l stopeze. În timp, tații adolescenți devin nemulțumiți de viața

lor, iar mamele adolescente ajung să subestimeze importanța unor evenimente din viața
copilului, conducând la neglijarea acestora.
Copilul născut de o mamă adolescentă este mai expus la un risc biologic sau
psihologic mai mare decât copilul născut de o ma mă adultă. Printre riscurile posibile, se
enumeră: nașterea prematură și greutatea scăzută a copilului la naștere (mai ales la mamele
provenit din medii sociale sărace), rata mortali tății la copii născuți de adolescente o depășește
pe cea a copiilor mamelo r cu vârsta peste 20 de ani, există riscul apariției unor deficiențe și
lipsa cunoștințelor și a experienței de asigurare a unei diete corespunzătoare copilului.
Dacă mama adolescentă va fi integrată în societate și va fi sprijinită, efectele negative
ale acestei probleme pot fi înlăturate în mare măsură, ajungându -se la dezvoltarea armonioasă
a copilului și a adolescentei.

Capitolul III: Asistența socială a mamelor minore

3.1. Direcții de acțiune ale asistentului social în problematica sarcinilor apăru te la vârsta
adolescenței

Obiectivul de bază al asistenței sociale este acela de a veni întotdeauna în
ajutorul tuturor persoanelor aflate în situație de dificultate urmând ca aceștia să obțină astfel
toate condițiile absolut necesare unei vieți decen te. Acest ansamblu efectiv de măsuri
urmărește practic să dezvolte în rândul grupurilor de persoane defavorizate propriile tipuri de
capacități și de competente pentru o mult mai pronunțată funcționare de tip social.
Unul dintre obiectivele de bază ale pr otecției sociale are în vedere în special
reintegrarea în viață normală a tuturor persoanelor care au beneficiat sau încă mai beneficiază
de asistență socială prin:
– activarea resurselor proprii lor;
– identificarea modalităților optime de a putea face fața p roblemelor;
– promovarea unor anumite tipuri de soluții de a putea reduce timpul marcat de către
situația de risc.
În vederea integrării sociale, nevoia socială reprezintă de fapt întregul ansamblu de
cerințe indispensabile fiecărei persoane în p arte pentru asigurarea condițiilor corespunzătoare
de trăi, în condiții decente.
Serviciul de asistență socială funcționează după un alt principiu decât cel al
asigurărilor, bazându -se în mod special strict pe fonduri provenite din cadrul bugetului

statu lui ori din diverse donații ale voluntarilor și ale instituțiilor internaționale, asistenta
socială nu presupune în acest sens nici o contribuție financiară anterioară a persoanei asistate.
Ajutorarea reală a persoanelor aflate în situații de risc, are la bază principiul solidarității și
presupune evaluarea tuturor trebuințelor asistatului.
Asistența socială s -a dove dit a fi foarte utilă și în activitatea de integrare și protejare a
adolescentelor expuse riscului de a rămâne însărcinate, cu precădere a minorelor care se află
în situații care atrag discriminări, exclude ri sociale sau alte forme de respingeri din partea
societății.
Sarcina la adolescente reprezintă o problemă socială care afectează un număr mare de
actori sociali, iar asistentul social est e potrivit pentru sarcinile de a găsi soluții și de a propune
acțiuni care să diminueze acest fenomen.
Problema socială este privită ca fiind ,,caracterisită, situație apărută în dinamica unui
sistem social, care afectează negativ funcționarea sa și neces ită intervenția pentru corectar ea
(modificarea), eliminarea sa ” (Teodorescu 1999 apud Buzducea 2005, p.72) . În cazul
adolescentelor c are sunt expuse riscului de a ră mâne însărcinate sau sunt deja însărcinate este
important ca acțiunile interprinse să se or ienteze după principiul interesului superior al
copilului și astfel să urmărească elimina rea factorilor perturbatori. Serviciile sociale se vor
accesa de către adolescentele însărcinate și persoanele afectate prin măsurile și acțiunile
realizate de asisten tul social. Prin intermed iul acestor elemente se va urmări satisfacerea
nevoilor sociale, individuale, familiale sau de grup și diminuarea riscurilor la care ar putea fi
expuși actorii implicați.
Asistența socială se justifică în cazul adolescentelor însă rcinate prin faptul că o
intervenție mai rapidă și mai eficientă ajută la evitarea creșterii cheltuielilor asistențiale care
vor putea apărea mai târziu. Adolescenții care se confruntă cu insuficiențe actuale vor atrage
prelungirea eșecurilor la maturitate , multiplicarea modelului d isfuncțional în familiile pe care
ei înșiși le vor forma, erodarea zestrei genetice a națiunii, proliferarea conflictelor și
discriminărilor. Aceste efecte sunt asemănătoare cu micșorarea șanselor de progres social și
cultural di n cadrul societății. Dacă generația tânăra nu va fi stimulată, protejată și valorizată se
va ajunge ca aceștia să provoace supraîncărcarea serviciilor de asistență socială și să
reproducă subdezvoltarea. (Stan 2008, p. 502)
În domeniul protecției copilul ui, asistența socială îndeplinește următoarele atribuții
(Buzducea 2005, P. 65 -66):
 Asigură implementarea la nivel local a politicilor și strategiilor cu privire la protecția
copilului aflat în dificultate;

 Monitorizează situația copiilor din comunitatea respectivă și sintetizează aceste
informații;
 Îi identifică pe cei aflați în dificultate;
 Previne abandonul copilului;
 Clarifică situația juridică a copilului (inclusiv înregistrarea nașterii acestuia);
 Reprezintă copilul și administrează bunurile acestuia în situații și condițiile prevăzute
de lege;
 Asigură protecția, în regim de urgență, a copilului;
 Organizează și dezvoltă servicii alternative de tip familial;
 Evaluează situația copiilor pentru care au fost stabilite măsuri speciale de protecție;
 Identif ică și sprijină material/financiar familiile cu copii în întreținere;
 Consiliază și informează familiile în legătură cu drepturile și obligațiile ce le revin,
precum și cu serviciile și insti tuțiile disponibile pe plan local;
 Urmărește aplicarea măsurilor educative stabilite de către organele competente pentru
copilul care a săvârșit o infracțiune, dar care nu răspunde penal;
 Dezvoltă activități de prevenire și combatere a consumului de alcool și droguri,
precum și a comportamentului delicvent;
 Colaborează cu diverse servicii specializate, precum și cu celelalte servicii publice
descentralizate;
 Realizează parteneriate cu reprezentanți ai societății civile ce dezvoltă programe în
domeniul protecției copilului.
Principii de bază ale Convenției cu Privire la Drepturile Copilului semnată în anul
1989 în care sunt formulate lucrurile de care persoanele sub vârsta de 18 ani au nevoie pentru
a supraviețui, a se de zvolta și participa în societate, viața de familie, mediul cultu ral, se
bazează pe elimina rea di scriminării, urmărirea interesul ui superior al copilului, dreptul la
viața, dreptul la supraviețuire și dezvoltare, respectarea opiniilor copilului. Întrucât în
societate există abateri în respectarea drepturilor formulate în convenție pentru adolesc entele
însărcinate, asistentul social inițiază o relație cu beneficiarele și le ghidează spre atingerea
echilibrului social.
Legea nr. 272 iunie 2004 republicată în Monitorul Oficial nr. 159 în 5 martie 2014
privin d protecția și promovarea d repturilor copilului și Legea nr. 292 publicată în Monitorul
Oficial nr. 905 din 20 decembrie 2011 sunt cunoscute și aplicate de asistentul social. Rolul
asistentului social în cazul adolescentelor minore constă în identificarea și evaluarea nevoilor
socia le individuale, familiale sau de grup și elaborarea planurilor de intervenție pentru

prevenirea, combaterea și soluționarea situațiilor de difi cultate apărute. Conținutul leg ilor se
adresează mamelor adolescente atât prin formularea drepturilor sale, cât ș i a obligațiilor, prin
descrierea procedurilor de abordare a situațiilor de risc prin instituirea măsurilor de protecție
specifice, acordarea de beneficii și servicii sociale.
Situațiile de risc la care este expusă o adolescentă însărcinată pot fi: riscu l de a pierde
sarcina sau de a se confrunta cu complicații me dicale, confruntarea cu atitud ini de respingere
din partea partenerului, a familiei, a grupului de prieteni sau a societății, pierderea
domiciliului, apariția tulburărilor emoționale, apariția di ficultăților financiare, pierderea
oportunităților de dezvoltare educațională sau profesională și lipsa resurselor informaționale
cu privire la serviciile sociale pe care le poate accesa.
Asistentul social își exercită profesia respectând obligațiile prez entate la Articolul 124
din Legea nr. 292 astfel: își desfășoară activitatea în conformitate cu legislația în vigoare,
asigură confidențialitatea informațiilor obținute, respectă intimitatea b eneficiarilor, respectă
liberta tea beneficiarului de a alege ser vii sociale și furnizorii de servicii sociale, respectă etica
profesională, implică activ beneficiarii de servicii sociale și, după caz, familiile acestora în
procesul decizional și de acordare a serviciilor sociale, respectă demn itatea și unicitatea
perso anei.
Activitatea tuturor asistenților sociali, are de efectuat două dimensiuni esențiale:
 cea de ordin economic, care vizează în special alocarea unor resurse financiare
și materiale persoanelor care pentru o anumită perioadă limitată de timp nu pot
conduce o viață auto -suficienta, (ex.: copiii orfani sau aflați în dificultate,
bătrânii fără susținere familială și fără pensii);
 dimensiunea propriu -zisă socială și psiho -sociala care vizează în mod special
toate procesele de integrare și de reintegrare so cială în sens larg (spre ex.:
protecția persoanelor victime ale abuzului fizic, sexual și psihic, în asistenta
dependenților de droguri și alcool etc.)
Ajutorul acordat pe o perioadă relativ limitată de timp tuturor celor cu diverse
probleme deosebite, nu depinde însă de vreo contribuție a acestora și nici nu presupune o
rambursare a ajutorului. Sistemul asigurărilor (care stă la fundamentarea securității sociale) se
întemeiază pe o logică absolut contributivă în cadrul căreia toate cotizațiile finanțează astfel
compensările de venituri în mod absolut proporțional cu contribuția anterioară a individului.
(Legea nr.272 privind protecția și promovarea dreptului copilului publicat în cadrul
Monitorului Oficial, 23 iunie 2004)

Asistenta socială expe rimentează în acest moment o foarte importantă perioadă de
schimbare a tuturor priorităților, a organizării și a practicii de zi cu zi.
Potrivit noilor prevederi de tip legislativ referitoare la protecția copilului, a tuturor
persoanelor cu deficiențe, a persoanelor vârstnice, apoi cele din cadrul domeniului justiției
restaurative, a tuturor alternativelor la formele de tip tradițional de asistentă, a perspectivei
comunitare și individualizate de intervenție, natura, precum și viitorul asistenței sociale s e
modifică în mod considerabil.

Conform ,,Ghidul pentru tinere mame” elaborat de UNICEF: ,,Asistentul social este
acea persoană calificată care oferă servicii sociale individului, familie, grupului, comunității,
organizației, societății în a nsamblu. Asis tentul social este acela care oferă serv icii de
consiliere, inf ormații, sprijin moral, soluții alternative valabile și potrivite fiecărei situații în
parte. Informațiile oferite de asistentul social se referă la probleme de legislație, drepturile
femeii în perioada de maternitate, metode de prevenire a sarcinii, educație pentru sănătate
precum și alte informații care pot fi utile în rezolvarea problemelor. Rolul asistentului social
este de a conecta persoana/familia aflată în dificultate la resursele comuni tare în vederea
obținerii sprijinului necesar. De multe ori, asistentul social este liantul între părinte și mediul
său familial sau chiar comunitatea din care face parte” (Anghelescu, I. et al. 2007, p. 7) .
Asistenții sociali au marea respons abilitate de a putea reinventa practic, aceștia nu au
de aplicat doar soluții, ci se implică și în soluționarea de probleme, adică în căutarea de soluții
noi adaptate fiecărei situații în parte.

3.2. Modele de intervenție

Diminuarea riscur ilor la care ar putea fi expuse adolescentele însărcinate se poate
realiza prin acordarea de sprijin, soluții și direcții de acțiune de către instituțiile competente și
personalul autorizat. Scopul prestării acestor servicii reprezintă îndrumarea beneficia relor spre
dobândirea independenței în satisfacerea nevoilor de bază și gestionarea și chiar diminuarea
posibilelor riscuri. ,,Modelul intervenției pune în relief complexitatea proceselor de schimbare
socială, conștientizând dificultatea și ,,delicatețea” acțiunii într -o sferă în care aspectele
obiective și cele subiective nu pot fi disociate. De asemenea, el subliniază nu numai voința de
a acționa sau a interveni a asistentului (…), ci și voința și capacitatea clientului de a-și
canal iza resursele spre un proces ada ptativ menit să -i restaureze no rmalitatea în planul
funcționării sociale ” (Neamțu and Stan 2005, p.40) .

Prevenția este o strategie care diminuează acțiunile de intervenție în cazul unei
probleme sociale. Cu cât numărul adolescentelor aflate în s ituația de a rămâne însărcinate este
mai scăzut, cu atât intervențiile vor fi mai puține. Principalul mijloc în care asistentul social
poate preveni dezvoltarea acestui fenomen, al sarcinilor la minore, reprezintă identificarea
comportamentelor care conduc la apariția acestor situații și găsirea modalităților prin care pot
fi descurajate demersurile.
Sarcina la adolescente este o consecință a debutului timpuriu în viața sexuală. Fundația
Romanian Angel Appeal a elaborat un studiu pentru UNICEF România în care a identificat o
serie de intervenții care pot încuraja întârzierea debutului vieții sexuale:
,,- intervenții care să încurajeze adolescenții să se raporteze pozitiv la norma responsabilității
și a autonomie i personale, asociind adoptarea acestei norm e cu practici precum contr acepția,
negocierea relației cu partenerul, planificarea familială.
– intervenții destinate băieților, care să modifice norma actului sexual ca reușită personală în
aceea a actului sexual ca reușită relațională.
– intervenții dest inate fetelor, care să modifi ce relația acestora cu propriul corp și propria
sexualitate, prin crea rea unui sentiment de autonomie personală (corporală, relațională și
emoțională), prin de -negativizarea sexului și transformarea sa într -un domen iu de aborda t
predominant prin raportarea la propria persoană, la propriile nevoi și planuri.
– intervenții destinate adulților (părinți, educatori) pentru dezvoltarea abilităților de abordare a
tematicilor sexuale în discuțiile cu adolescenții, pentru acumularea de c unoștințe legate de
sexuali tate și de cultura sexualității la adolescenți.
– dezvoltarea unor programe complexe de educație sexuală, eliberate de discursuri ideologice
și adaptate vieții și situației reale a adolescenților” (Kalambayi 2015, p. 152) .
Sarcin a la vârsta adolescenței reprezintă o problemă socială ale cărei consecințe se
manifestă atât în plan individual, cât și în plan comun. Adolescenta însărcinată și copilul sunt
principalele ținte ale problemelor posibile, dar și instituțiile care fac parte din viața lor sunt
implicate și pot fi afectate. Este foarte important ca în momentul în care o adolescentă se află
într-o situație de risc cauzată de o sarcină, să beneficieze de implicare activă din partea
tuturor autorităților, să existe colaborare între familie sau personalul din centrul de plasament,
asistentul social și ech ipa multidisciplinară, doctori, profesori și membrii ai comunității.
Astfel, adolescenta va gestiona mai eficient situațiile de risc, s -ar bucura de integr are socială
completă, ar întâmpina mai puține dificultăți în procesul spre dobândirea independenței.

Integrarea socială este definită în Dicționarul de Sociologie (1993, p. 304) ca fiind
„procesualitatea interacțiunilor dintre individ sau grup și mediul s ocial, prin intermediul
căreia se realizează un e chilibru funcțional al părților ”. Integrarea a adolescentelor mame face
referire la coexistența precum și la consistența tuturor contactelor și a relațiilor interpersonale
în cadrul grupurilor sociale.
Dependența este caracteristică persoanelor vulnerabile, iar dependența apare ca
rezultat al manifestărilor persoanei vulnerabile asupra unei persoane, a unui lucru sau a unui
serviciu pentru satisfacerea anumitor nevoi. Cererea de sprijin pe care o face mama minoră
sau persoanele aflate în nevoie din jurul acesteia către serviciile sociale indică
vulnerabilitatea. Odată accesat un anumit serviciu social, există riscul ca persoana vulnerabilă
să devină dependentă de acesta. Asistentul social intervine pentru a ajuta persoana să
depășească statutul de persoană vulnerabilă și să prevină starea de dependență.
De foarte multe ori, problemele de integrare socială ale adolescentelor însărcinate sau
care riscă să rămână însărcinate provin din mediul familial sau, inst ituțional, după caz, acolo
unde pot exista probleme care să se reflecte în procesul de integrare și adaptare socială al
adolescentei. Ca urmare a acestui fapt, sarcina asistentului social este aceea de a desfășura un
management de caz în vederea identifică rii și soluționării problemelor cu care copilul se
confruntă.
Managementul de caz în ceea ce priveș te problemele de integrare ale copiilor
reprezintă un real concept care desemnează o metodă unică de coordonare și de integrare a
tuturor serviciilor sociale , medicale și educaționale destinate exclusiv categoriilor de populații
vulnerabile și dezavantajate, de organizare și gestionare a tut uror intervențiilor specifice
realizate de către diverși specialiști în acord cu toate obiectivele stabilite în ceea ce p rivește
schimbarea tuturor situațiilor problematice ale beneficiarilor.
Managementul de caz se centrează așadar pe coordonarea, organizarea și chiar
direcționarea tuturor intervențiilor destinate exclusiv asigurării serviciilor și integrarea
acestora în b eneficiul real al copiilor și al familiilor acestora, reducerii masive a perioadei de
ședere a tuturor copiilor în sistemul de protecție socială prin urmărirea permanentă a tuturor
progreselor înregistrare în ceea ce privește atingerea reală a finalității tuturor planurilor
individualizate de protecție și concertarea astfel a activităților destinate exclusiv prevenirii
separării copilului de familia sa. În funcție de strategia utilizată în ceea ce privește utilizarea
tuturor resurselor, orientarea și chiar îndeplinirea obiectivelor, de viziunea în implicarea
beneficiarilor în ceea ce privește realizarea tuturor schimbărilor dorite și complet intenționate,
putem spune așadar că există patru tipuri de forme ale managementului de caz, pe care putem

să le relu ăm în acest context: manage mentul centrat pe resurse, managementul centrat pe
rezultate, managementul centr at pe probleme și managementul de caz apreciativ, inspirat de
modelul analizei SWOT.
În sistemul de asistență socială românească, doar pentru managem entul de caz privind
protecția copilului aflat în situație de dificultate managementul de caz este definit prin
intermediul Ordinul nr.288/2006, în mod absolut restrâns ca “metodă de coordonare a tuturor
activităților de asistență socială și protecție spec ială desfășurate în interesul superior al
copilului de către profesioniști din diferite servicii sau instituții publice private”.
Pentru managementul de caz referitor la protecția copilului aflat în situație de
dificultate există anumite tipuri de standard e și de norme metodologice de implementare a
tuturor acestora , care să asigure o monitorizare absolut standardizată a tuturor cazurilor.
Standardizarea se referă la:
· stabilirea foarte clara a tuturor condițiilor pentru utilizarea metodei ;
· responsabilitățile tuturor părților implicate ;
· respectarea tuturor etapelor managementului de caz ;
· utilizarea unor anumite tehnici și instrumente tip ;
· perioadele de evaluare și de realizare a rapoartelor precum și a planurilor de
servicii (PS) precum și a planului individualizat de protecție (PIP, PIS) ;
· monitorizarea și postmonitorizarea.
Într-un sens mult mai larg, conform Standardului 1/Ord.288/2006,managementul de
caz este o” metodă de lucru obligatorie utilizată în domeni ul protecției copilului și reprezintă
ansamblul de tehnici, proceduri și instrumente de lucru care asigură coordonarea tuturor
activităților de asistență socială și protecție specială desfășurate în interesul superior al
copilului de către profesioniști d in diferite servicii/instituții publice și private”.
Scopul de baza al utilizării acestei metode în vederea asigurării drepturilor
adolescentelor constă în asigurarea unei intervenții multidisciplinare și chiar
interinstituționale, organizată, riguroasă, e ficientă și foarte coerentă pentru copil, familie,
reprezentant legal și alte persoane importante pentru copil.
Pentru utilizarea absolut corectă a managementului de caz pentru minorele însărcinate
sau minorele expuse riscului de a rămâne însărcinate, furnizorul împreună cu toți
coordonatorii serviciilor vor stabili toate criteriile de eligibilitate (de admitere) pentru accesul
tuturor clienților la serviciile propuse dar și metodologiile și chiar procedurile de lucru pentru
fiecare tip de serviciu.

Începân d cu primele tipuri de standarde ISO 8402/1994 până la cele din 2000 cu ISO
9000, managementul calității este definit ca “ansamblul activităților funcției generale de
management, ce determina politică în domeniul calității, obiectivele și responsabilități le și le
implementează prin mijloace ca planificarea , controlul, asigurarea și îmbunătățirea calității,
în cadrul sistemului calității” (Butu, M., Mihăilescu P., 2000, p.273) .
Pentru beneficiar însă calitatea înseamnă:
· Timpul și atenția acordată de către profesioniști în tot ceea ce privește furnizarea
serviciilor, momentul dar și durata tuturor acestora;
· Stabilitatea tuturor serviciilor, potrivit contractului stabi lit;
· Diferența – atitudinea reala a personalului față de beneficiar;
· Finalitatea – obținerea tuturor rezultatelor așteptate de beneficiar.
Criteriile fundamentale pentru acordarea unor astfel de servicii calitative, sunt corelate
întotdeaun a cu drepturile omului dar și cu principiile etice ale muncii asistentului social.
Toate acestea se referă deci la: respect și la simpatie pentru beneficiar, nondiscriminare,
promptitudine, angajarea de personal calificat precum și capacitatea acestuia de a putea
utiliza toate deprinderile de com unicare îndreptate în special că tre atenție/ascultare activa și
claritatea informațiilor.
Funcțiile managementului calității tuturor serv iciilor sociale sunt întotdeauna corelate
cu funcțiile managementului clasic însă accentul cade pe calitatea îndeplinirii scopurilor și
obiectivelor.
Pentru a putea realiza aceste tipuri de funcții, este absolut necesar ca serviciul social să
funcționeze după câteva tipuri de principii care vizează toate standardele calității în a sistenta
socială. Toate aceste standarde ale serviciului trebuie să fie foarte vizibile și cunoscute atât de
profesioniști cât și de beneficiari.
Managementul de caz este un termen contemporan care se referă la acțiunile de
asistență socială întreprinse pentru a mobiliza și a crea împreună cu ceilalți colaboratori un
sistem de servicii care să răspundă eficient și efectiv la nevoile celor care solicită ajutor.
Mana gerul cazului încearcă să coordoneze, monitorizeze și eva lueze serviciile oferite.
Asistentul social care este mana ger de caz trebuie să folosească diferite deprinderi pentru a
putea realiza un climat aerisit și să ofere tuturor posibilitatea de a se exprima. Când mai multe
resur se lucrează împreună pentru a st abili un plan, a lua o decizie, este nevoie de un lider.
Luând în considerare etapele managementului de caz și problematica copilului în
dificultate, facem câteva precizări referitoare la acestea pentru care se va utiliza suportul
legislativ: Ordin 286/2006, privind aprobarea Normelor metodol ogice pentru întocmirea

Planului de Servicii precum și a Planului individualizat de protecție; Ordin 288/2006, referitor
la Standardele minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecției
drepturilor copilului.
Monitorizarea se realizeaza asupra intervențiilor dar si asupra modurilor de realizarea
a acestora (Cojocaru, Cojocaru, 2008, p.33) .
Instituțiile specializate pentru copii aflați în dificultate sunt accesibile și adolescentelor
însărcinate dacă sunt compatibile cu criterii le formulate de acestea. Tipurile de servicii oferite
de instituțiile de stat sau private sunt: servici ile de zi în care sunt identificate centrele de zi,
centrele de con siliere și sprijin pentru părinți, centrele de asistenț ă și sprijin al femeii gravide
predispuse să își abandoneze copilul, serviciile de tip rezidențial și serviciile de tip familial.
Maternitatea reprezintă una dintre principalele instituții destinată femeilor însărcinate.
La maternitate se prezintă atât adolescentele din mediul inst ituționalizat, cât și adolescent ele
din familie. ,,În maternitate, asi stentul social oferă informații și moderează întâlnirile
mamelor/părinților care au ca scop dezvoltarea abilităților părintești. Sintetizând, asistentul
social din cadrul maternității:
 Oferă sprijin moral în depășirea situațiilor dificile determinate de o sarcină
nedorită/neplanificată;
 Oferă consiliere;
 Asigură susținere în realizarea planului pentru viitor pentru părinte și copil;
 Ajută părintele să identifice resurse pentru depășirea situa ției de criză;
 Informează cu privire la alternativele existente privind protecția socială a mamelor și
copilului;
 Oferă înțelegere și sprijin în vederea obținerii drepturilor legale;
 Colaborează cu specialiști din alte domenii și îndrumă părintele spre alt e servicii
specializate;
 Organizează și moderează cursuri pentru părinți care au ca scop dezvoltarea abilităților
părintești ” (Anghelescu, I. et al. 2007, p. 8) .
Centrele maternale sunt instituții care au ca scop prevenire a separării copilului de
părinți p rin asigurarea condițiilor necesare unui trai decent și propunerea de activități care să
stabiliz eze relația dintre mamă și copil și restabilirea contactului cu familia.
Rolul asistentului maternal d in centru este acela de a veni în întâmpinarea nevoilor
fizice, emoționale ș i spirituale ale mamelor minore. Centrul, și implicit asistentul social

îndeplineș te nevoile mamei prin asigu rarea unui mediu iubitor, liniștit și sigur în care o mamă
singură poate să îsi analizeze trecutul și să ia decizii cu privire la viitorul ei de reintegrare în
viața socială , decizii f oarte importante deoarece sunt în joc viața ei ș i viața copilului ei.
Programele de intervenție asupra situațiilor în care adolescentele se află în dificultate
sunt formulate în funcție de caracter isticile beneficiarului, în funcție de nevoile sale. În cazul
mamelor minore, consilierea reprezintă un mijloc prin care pot gestiona mai ușor dificultățile
emoționale, redobândirea încrederii personale și a stimei de sine, consolidarea relațiilor cu
tatăl copilului, familie sau celelalte persoane de care sunt atașate. ,,Consilierea reprezintă
procesul care poate fi desfășurat individual sau cu mai multe persoane, orientat spre:
dezvoltare personală, sprijin în situație de criză, ajutor psihoterapeutic și rezolvare a
problemelor (Rugby 1994 apud Gârleanu 2002, p.1) .
Consilierea reprezintă o acțiune menită să vină în sprijinul persoanelor aflate în
dificultate. Rolul efectiv al asistenței sociale în acest caz este acela de a oferi beneficiarului
șansa de a e xplora, de a descoperi și de a clarifica modalitățile optime de a -și putea trăi
propria viață, de a avea astfel o existență fericită. Inițial, domeniul consilierii a fost identificat
într-un mod eronat cu cel al psihoterapiei, pentru ca mai apoi sferele c elor două activități să se
delimiteze net din punct de vedere teoretic. Consilierea mamei adolescente sau a tinerelor
mame, încă din timpul sarcinii și in special în perioada de după nașterea copilului una din
multiplele forme de prevenire a dificultăților și chiar a crizelor ce pot fi generate de apariția
unui copil nedorit. Activită țile de consiliere și de educare pe care le realizează asistentul
social îndeplinesc rolul de a responsabiliza mama față de copi l. Ea trebuie sa fie conștient ă
încă de la încep ut că responsabilitatea față de copil îi va reveni în totalitate.
Programele de planificare familială și de dezv oltare a simțu lui de responsabilitate
maternă a adolescentelor față de propriile decizii, în special față de decizia de a păstra sarcina,
reprez intă o strategie de prevenție abordată de asistentul social.
Abandonul copiilor este o problemă apărută în contextual în care sarcinile nu sunt
dorite sau acceptate pentru că provoacă pagube în plan economic, cultural, educațional.
Sprijinirea mamelor ado lescente care au tendința de a -și abandona copilul constă în
monitorizarea tinerei, realizarea de vizite la domi ciliu, oferirea sprijinului emoț ional ambilor
părinți, în vederea înțel egerii și asumării drepturilor și responsabilităților părinteș ti.
Rolul efectiv al asistentului social în calitate de consilier vizează în special sprijinirea
procesului de adaptare și integrare a beneficiarilor în comunitate, proiectarea activităților prin

care se vor diminua riscurile la care este expus, dar și elabora rea de programe de formare
diferențiată.
Conform articolului 12 din Legea nr. 292 ,,beneficiile pentru susținerea copilului și a
familiei au în vedere nașterea, educația și întreținerea copiilor și cuprind următoarele categorii
principale: a) alocații pentru copii; b) alocații pentru copiii lipsiți, temporar sau permanent, de
ocrotirea părinților; c) indemnizații pentru creșterea copiilor; d) facilități, în condițiile legii.”
Drepturile bănești de care pot beneficia, la cerere, copiii și famil iile lor sunt
următoarele: alocația de stat, îndemnizația de naștere, îndemnizația pentru trusoul nou –
născutului, alocația suplimentară, ajutorul social. Asistentul social poate interveni în cazul
mamelor adolescente prin oferirea informațiilor asupra moda lităților de accesare a acestor
drepturi, sprijin în întocmirea dosarelor și înțelegerea obligațiilor legale.

II. SECȚIUNEA APLICATIVĂ

I. Scopul și obiectivele cercetării

Pornind de la premisa conform căreia apariția sarcinilor la adolescente este o
consecință a debutului timpuriu în viața sexuală, îmi propun ca prin intermediul acestei
cercetări să analizez atitudinile adolescentelor din mediul instituționalizat și cele care provin
din familie față contactul sexual și asumarea responsabilităților conc epției.
Obiectivul cercetării constă în identificarea factorilor care favorizează inițierea
timpurie a adolescentelor în viața sexuală și realizarea unei analize a impactului pe care îl pot
exercita asupra adolescentelor aflate în medii diferite, respect iv familial și instituționalizat.

II. Ipotezele cercetării

Ipoteză generală
Adolescentele din mediul instituționalizat sunt mai expuse riscului de a rămâne
însărcinate comparati v cu adolescentele din mediul familial .
Ipoteze de cercetare

Ipoteza 1
Adolescentele din mediul instituționalizat intră în contact cu mai multe adolescente care și -au
început viața sexuală compara tiv cu adolescentele din mediul familial .
Ipoteza 2
Adolescentele din mediul instituționalizat își încep mai devreme viața sexuală compara tiv cu
adolescentele din mediul familial .
Ipoteza 3
Adolescentele din mediul institu ționalizat folosesc mai puține măsuri de contracepție
compara tiv cu adolescentele din mediul familial .
Ipoteza 4
Adolescentele din mediul instituțio nalizat a u o atitudine pozitivă asupra unei posibile sarcini
compara tiv cu adolescentele din mediul familial .

III. Lotul de subiecți

Fenomenul sarcinilor apărute la vârsta adolescenței este cercetat prin datele obținute
de la adoles cente. Lotul de subiecți est e format din adolescente cu vârsta cuprinsă între 15 și
16 ani.
Cele 6 adolescente care și -au exprimat acordul de a participa la acest studiu nu sunt și
nu au fost vreodată însărcinate.
Lotul a fost împărțit în două grupuri, un grup este format din 3 ad olescente din mediul
instituționalizat, beneficiare ale Programului SOS Satele Copiilor Bacău, iar cel de -al doilea
grup este format din adolescente din mediul familial, eleve din orașul Iași. În fiecare grup se
află câte o adolescentă cu vârsta de 15, 16 și respectiv 17 ani.
Tabel nr. 1: Caracteristicile participanților

GRUP
MEDIU
ORAȘ
VÂRSTĂ
NOTARE

I
mediul instituționalizat
BACĂU
15
(Grup I, 15)

I
mediul instituționalizat
BACĂU
16
(Grup I, 16)

I
mediul instituționalizat
BACĂU
17
(Grup I, 17)

II
mediul familial
IAȘI
15
(Grup II, 15)

II
mediul familial
IAȘI
16
(Grup II, 16)

II
mediul familial
IAȘI
17
(Grup II, 17)

Acordul de a participa la studiu a fost exprimat de către adolescente, dar și de
directorul de progr am în cazul adolescentelor din primul grup și de câte unul dintre părinți în
cazul adolescent elor din cel de -al doilea grup.

IV. Meto dologie

4.1. Perspectiva de cercetare

Construcționismul social reprezintă perspectiva pe care o voi aborda în cadrul ac estei
cercetări. Construcționismul social pune accentul pe impactul mediului social și cultural și se
focalizează pe modul în care oamenii își percep viața și mută atenția spre elementele sociale
ale înțelegerii, prin limbaj și interacțiuni s ociale (Gergen 1994 apud. Miley, O’Melia, DuBois
2007,p. 54) .
Prin construcționism se identifică o pluritate de sensuri, oglindiri ale întregului în
diverse stadii ale existenței. Construcționismul este o paradigmă conform căreia ,,harta” prin
care este citită realitat ea reprezintă o negociere continuă a interpretării. (Sandu 2009, p.41)
Prin această per spectivă îmi propun să descopăr și să valorific cunoștințelor subiecților
despre problematica sarcinilor apărute la vârsta adolescenței, să interpretez răspunsurile
acestora pentru a înțelege mai bine acest fenomen.

4.2. Tipul de cercetare utilizat

Pentru a putea înțelege fenomenul sarcinilor apărute la vârsta adolescenței am ales
cercetarea calitativă. Cercetarea calitativă folosește o abordare naturalistă ca re caută să
înțeleagă fenomenul în context specif ic. Ea mizează pe subiectivitatea umană și pe socialul
construit și înțeles prin interacțiune, așteptări, simboluri. (Agabrian, 2004, p. 8) . Prin acest tip
de cercetare sunt studiați oamenii în mediul lor na tural cu scopul de a cunoaște modul în care
trăiesc, în care vorbesc și se comportă, precum și a lucrurilor care îi bucură și îi supără.
Accentul este pus pe cunoașterea sensului pe care îl au oamenii pentru propriile cuvinte și
comportament. ( Tutty et. al . 2005, p. 18) Astfel, îmi pro pun să identific aspectele negative și
pozitive ale apariției sarcinii la vârsta adolescenței, trăirile , temerile și aspirațiile
adolescentelor, atitudinile grupurilor cu care interacționează (familia, prietenii, colegii,

societatea) și definirea factorilor care contribuie la apariția problemelor sociale legate de acest
fenomen.

4.3. Instrumente folosite în cadrul activității de cercetare

Am ales interviul ca metoda de colectare a datelor. Interviul sociologic e ste un
procedeu de investigație științifică care îmi va permite prin procesul comunicării verbale să
culeg informații în legătură cu scopul cercetării (Miftode 1995, p. 233). Prin interviu voi
obține diverse informații de la adolescente prin intermediul cărora voi verifica ipotezele și îmi
voi susține scopul cercetării care constă în analizarea viziunilor adolescentelor din mediul
instituționalizat și din familie asupra sexualității, întreținerea relațiilor sexuale înainte de
împlinirea vârstei majoratulu i și asumarea responsabilităților concepției.
,,Tehnica interviului presupune o mare libertate de mișcare în plan metodologic și
tehnic din partea cercetătorilor, libertate care constă în următoarele (Miftode 1995, p. 236 ):
– se stabilesc pro blemele care vor fi studiate, dar forma concretă a întrebărilor este
lăsată la inspirația momentului;
– în timpul interviului se pot formula întrebări noi, fapt neîntâlnit î n cazul tehnicii
chestionarului;
– operatorul de interviu poate cere detalii, pre cizări și eventuale reveniri (atunci când
constată contradicții între răspunsuri) din partea subiecților intervievați etc. ”
Deoarece subiectele cercetării surprind viața intimă a adolescentelor, instrumentul cel
mai potrivit pentru a culege informații personale de la această categorie este interviul. Prin
interviu culegerea informațiilor are loc față în față cu adolescenta, iar aceasta s -ar simți mai
confortabil să se confeseze unei singure persoane care îi câștigă încrederea și o asigură de
confidențialit atea răspunsurilor, întrebările pot fi adaptate în funcție de trăirile și atitudinile
persoanei intervievate, răspunsurile spontane pot fi înregistrate, sensul întrebărilor poate fi
explicat, iar conținutul răspunsurilor pot fi completate de limbajul non -verbal.
Instrumentul de lucru al interviului în constituie ghidul de interviu care conține
întrebări deschise. Ghidul d e interviu este definit ca fiind ,,un ansamblu organizat de funcții,
operatori și indicatori care structurează activitatea de ascultare și de intervenție a celui car e
intervievează.” (Singly et al . 1998, p. 152). Întrebările din ghidul de interviu sunt formulate
vizând ansamb lul temelor de cercetare prin care se analizează ipotezele cercetării. Fiecare
temă este complementară unei ipoteze.

Tema 1: Existența experiențelor sexuale ale prietenelor pot influența decizia adolescentelor de
a-și începe sau amâna primul contact sexual
Tema 2:Vârsta și motivul pentru care adolescentele din mediul instituționalizat și famili e își
încep viața sexuală
Tema 3: Gradul utiliza re al măsurilor de contracepție
Tema 4: Atitudinea față de o posibilă sarcină

V. Desfășurarea cercetării

5.1. Metode de culegere a datelor

Datele cercetării reprezintă informațiile culese de la lotul se sub iecți implicat în studiu .
Interv iul semi-structurat și observația participativ -nestructurată reprezintă cele două mijloace
prin care s -au înregistrat datele relevante pentru cercetare.
Prin interviul semi -structurat se studiază răspunsurile adolescentelor intervievate și
atitud inile abordate în anumite situații. Având rolul de intervievator am înregistrat
infor mațiile valoroase pentru cercetare și mi-am concentra atenția atât asupra informațiilor
exprimate verbal, cât și non -verbal.
Prin cea dea doua tehnică, observația partic ipativă, s-au analiza t trăirile, stările și
comportamentele persoanelor intervievate. Având o relație profesională cu adolesce ntele din
primul grup, consider că observația a fost facilitată pentru că deja cuno șteam anumite aspecte
din viețile lor, întâmplă ri și caracteristici ale personalității. Construirea relației cu
adolescentele din cel de -al doilea grup s -a realizat prin conversație și explicații suplimentare.

5.2. Metode de interpretare a datelor

Datele obținute în urma interviurilor au fost an alizate prin metoda analizei de conținut
tematice. Analiza de conținut este definită de (Cartwright, P. P. apud. Miftode 1995, p. 349)
ca fiind o analiză sistemică a analizelor exprimate și cuprinse într -o comunicare verbală.
Această metodă de cercetare de scrie obiectiv, sistemic și cantitativ conținutul manifest al
comunicărilor având scopul de a -l interpreta (Pinto,R., Grawitz , M. apud Miftode 1995, p.
349). Concentrându -mi atenția asupra diferențelor dintre cele două grupuri, adolescentele din
mediul in stituționalizat versus adolescentele din mediul familial, voi realiza o analiză

comparativă. (Smelser apud. Dușa 2014, p.1) definește analiza comparativă ca fiind ,,studiul
unităților sociale disimilare”.
Prin interpretarea datelor analizate voi arăta car e sunt diferențele dintre cele două
grupuri în ceea ce privește relația cu factorii care favorizează apariția sarcini lor până la vârsta
majoratului și voi verifica ipotezele cercetării.

5.3. Interpretarea datelor și verificarea ipotezelor

Ipoteza 1: Adol escentele din mediul instituționalizat intră în contact cu mai multe
adolescente care și -au început viața sexuală comparat iv cu adolescentele din mediul familial.
Tema 1: Existența experiențelor sexuale ale prietenelor pot influența decizia adolescentelor
de a-și începe sau amâna primul contact sexual.
Pentru a an aliza această temă am adresat adolescentelor o serie de întrebări legate de
modul în care înțeleg sexualitatea și cum o percep în relația cu prietenii. Pentru început, le –
am îndemnat pe adolescente să definească termenul ,,sexualitate”. Adolescentele din primul
grup au menționat că sexualitatea presupune ,, să-mi cunosc corpul ” (Grup I, 16) , ,,să
întrețin un contact sexual din dragoste ” (Grup I, 15), ,, să am grijă de mine, să mă mențin
curată și să știu să mă protejez de bolile cu transmitere sexuală ” (Grup I, 17).
Adolescentele din cel de -al doilea grup, au spus că atunci când se gândesc la cuvântul
,,sexualitate”, se gândesc la: ,, să fii băiat sau fată ” (Grup II, 16 ani), ,, să îți începi viața
sexuală ” (Grup I, 15) , ,,să faci sex, să -ți vină menstruația, să ți se schimbe corpul ” (Grup
II, 17). Aceste definiții scot în evidență faptul că adolescentele din ambele grupuri realizează
că sexualitatea reprezintă schimbări în ceea ce privește co rpul și apariția experiențelor
sexuale.
La întrebarea referitoare la persoanele cu care le este mai ușor să vorbească despre
sexualitate, am observat că adolescentele din grupul I au indicat mai multe persoane față de
adolescentele din grupul II.
Adole scentele din grupul II au spus: ,, iubitul sau cea mai bună prietenă ” (Grup II,
17), ,, sora mea ” (Grup II, 15), ,,iubitul meu ” (Grup II, 16). Printre persoanele enumerate se
numără partenerul, un membru din familie sau prietena cea mai apropiată.
Adolesce ntele din grupul II au indicat următoarele persoane: ,, consilierii, iubitul și
prietena din cameră” (Grup II, 16), ,, persoana de referință și prietenele ” (Grup I I, 15),
,,colegele mele ”(Grup II, 17) . Adolescentele au menționat consilierii ca fiind unele d in
persoanele cu care au inițiat discuții despre sexualitate. În comparație cu adolescentele din

familie, adolescentele din mediul instituționalizat participă regulat la activități despre educație
sexuală organizate de personalul instituției sau specialișt i.
Un alt aspect care le deosebește pe fetele din pri mul grup față de al doilea este
reprezentat de numărul de prietene. Adolescentele din primul grup se împrietenesc de cele
mai multe ori cu colega de camera, le consideră prietene pe anumite colege din casa familială,
în timp ce adolescentele din familie își stabilesc relațiile de prietenie în mediul școlar sau alte
medii din societate. Diferența cea mai evidentă este legată de timpul efectiv pe care fiecare
adolescentă îl petrece în compania prietenilor , evident adolescentele din primul grup având la
dispoziție ocazii mai dese și intervale mai lungi pentru a se întâlni.
Prin întrebarea cu privire la părerea adolescentelor intervievate despre situația
adolescentelor care până la vârsta de 18 ani și -au în ceput viața sexuală mi -am propus să aflu
dacă această situație este considerată obișnuită sau neobiș nuită, face parte din sfera
normalului sau a diferitului, este acceptată sau respinsă de adolescentele din fiecare grup.
Adolescentele din mediul instituțio nalizat au fost de părere că ,, e viața lor, fiecare poate face
ce vrea ” (Grupul I, 15), ,, pot face asta dacă o fac din dragoste ” (Grup I, 17), ,, nu mai este
nimeni virgină la 18 ani ” (Grupul I, 16). Adolescentele din mediul familia l, grupul II, au
avut păr eri asemănătoare: ,,eu sunt de acord ” (Grupul II, 15) ,,dacă ea și -a dorit, iar
prietenul o iubește, nu e nimic greșit în a face asta ” (Grupul II, 17) , ,,este ceva normal ”
(Grupul II, 16) . Aceste răspunsuri au arătat faptul că alegerea de a se inițierea în viața sexuală
a minorelor nu este criticată de persoanele de aceeași vârstă, fapt care încurajează răspândirea
fenomenului și scăderea vârstei la care are loc.
Gândindu -se la persoanele cu vârsta mai mică de 18 ani pe care le cunosc,
adolescentele au in dicat numărul acelora care și -au început viața sexuală. A ieșit în evidență
faptul că grupul I cunoaște mai multe astfel de adolescente în comparație cu grupul II. Media
grupului I a fost de 8 persoane, iar a grupului II a fost de 5.
Următoarea întrebare a fost adresată cu scopul de a identifi ca aspectele negative ale
situației în care o tânără nu și -a început viața sexuală până la vârsta de 18 ani. Adolescentele
din primul grup au afirmat că această situație devin e negativă în momentul în care ,, te criti că
cei din jur ” (Grup I, 16) , ,,nu știe despre ce e vorba și e curioasă ” (Grup I, 17), ,, apar
certurile cu iubitul dacă el vrea și ea nu vrea ” (Grup I, 15). Adolescent ele din familie au
spus că ,, nu este ceva negativ ” (Grup II, 16), ,, e deranjant când oa menii te întreabă de ce
nu ai fă cut-o” (Grup II, 17), ,, nu știu, nu cred că sunt ”. Primul grup a identificat mai multe
aspect e negative ale situației menționate în comparație cu cel de -al doilea grup, fapt care

demonstrează că există o presiune asupra adole scentelor din mediul instituționalizat în ceea ce
privește inițierea timpurie în viața sexuală.
Această constatare este susținută și de răspunsurile adolescentelor la următoarea
întrebare prin care mi -am propus să aflu părerea lor despre expresia ,, deciz ia începerii vieții
sexuale poate fi influențată de faptul că majoritatea cunoscuților de aceeași vârstă și -au
început viața sexuală ”. Răspunsurile primului grup sunt orientate spre confirmarea expresiei ;
,,în unele cazuri se poate ” (Grup I, 16), ,, multe fete se lasă influențate ” (Grup I, 17), ,, cred
că se poate întâmpla și asta, dar la mine nu e cazul ” (Grup I, 15). Din răspunsurile celui
de-al doilea grup s -a evidențiat părerea cum că expresia nu este adevărată; ,, îți începi viața
sexuală când ești pregă tită, nu când vor alții ” (Grup II, 16), ,, poate că pe unele fete ar fi
afectate de asta, dar nu multe ” (Grup II, 17) , ,,dacă nu își dorește să facă asta, ceilalți nu
au cum să o convingă ”.
Având în vedere analiza efectuată, consider că adolescentele din mediul
instituționalizat intră în contact cu mai multe adolescente care și -au început viața sexuală
comparativ cu adolescentele din familie, iar i poteza nr. 1 este verificată și confirmată.

Ipoteza 2
Adolescentele din mediul instituționalizat își încep ma i devreme viața sexuală compara tiv cu
adolescentele din mediul familial .
Tema 2: Vârsta și motivul pentru care adolescentele din mediul instituționalizat și familie își
încep viața sexuală.

Prin inte rmediul interviului am aflat că adolescentele care și -au început viața sexuală
sunt mai numeroase în primul grup, comparativ cu cel de -al doilea. În primul grup două
adolescente și -au început viața sexuală, iar una nu, iar în cel de -al doilea grup, doar o
adolescentă și -a început viața sexuală, iar celelalte d ouă nu. Vârsta la care și -au început viața
sexuală adolescentele din primul grup este de ,, 15 ani ” (Grup I, 17) și respectiv ,, 14 ani ”
(Grup I, 16). Adolescenta din mediul familial a răspuns: ,,15 ani ” (Grup II, 17). Am c onstat
că experiențele sexuale sunt mai obișnuite la adolescentele din mediul instituționalizat,
comparativ cu cele din familie, iar debutul este mai timpuriu.
Pentru a afla care este motivul pentru care o adolescentă a optat pentru începerea sau
amânarea vieții sexuale, am adresat o între bare directă și deschisă adolescentelor, iar
răspunsurile au fost diverse. Adolescentele din primul grup care și -au început viața sexuală au
afirmat că motivele sunt ,, am făcut -o pentru că îl iubesc pe G., iubitul meu, și am vrut să -i

demonstrez că țin la el” (Grup I, 16) și ,, eram curioasă, voiam să aflu cum e ” (Grup I, 17),
iar adolescenta din cel de -al doilea grup a spus că ,, a fost o prostie, iubitul pe care îl aveam
atunci m -a convins, eu nu voiam neapărat” (Grup II, 17). Se remarcă faptul că
adolescen tele din primul grup au avut intenția de a avea primul contact sexual și au acționat în
consecință, în timp de adolescenta din grupul opus a fost influențată.
Adolescentele din ambele grupuri care nu și -au început viața sexuală au oferit
răspunsuri asemă nătoare: ,, încă nu sunt pregătită ” (Grup II, 16), ,, o voi face când voi stabili
asta împreună cu prietenul meu, dar nu acum ” (Grup II, 15), ,, încă nu am un prieten, dar
când voi avea voi dori să mai aștept ” (Grup I, 15).
Vârsta cea mai indicată pentru î nceperea vieții sexuale reprezintă un subiect pe care
adolescentele din cele două grupuri îl văd diferit. Adolescent ele din primul grup au spus că ,,o
faci când vrei” (Grup I, 16), ,, 18 ani este vârsta la care e legal să o faci, dar nu te verifică
nimeni ” (Grup I, 17 ), ,,la 18 ani ar fi bine, dar nu e obligatoriu ” (Grup I, 15), iar cele din
grupul doi au spus ,, la 18 ani ” (Grup I, 16), ,, când te hotărăști, se poate chiar și după 18 ”
(Grup I, 17), ,, la 18 ani ” (Grup II, 15). Adolescentele din primul grup con sideră că vârsta
majoratului nu este obligatorie pentru inițierea în viața sexuală, în timp ce adolescentele din
grupul II susțin că vârsta recomandată este de 18 ani.
În ceea ce privește tipul de relație care ar trebui să existe între doi parteneri care
întrețin relații sexuale, ambele grupuri au scos în evidență importanța afecțiunii și a
respectului reciproc: ,, înțelegere, comunicare, ce fac să rămână între ei ” (Grup I, 16), ,,să
se iubească ” (Grup I, 15), ,, Să se respect e, să fie sinceri unul cu celăla lt” (Grup I, 17), ,, să
se iubească sincer ” (Grup II, 16), ,, să se înțeleagă ” (Grup I, 15), ,, să se accepte, să se
sprijine ” (Grup II, 17).
La următoarea întrebare care se referă la motivele care ar putea determina
adolescentele să întrețină relații sexua le fără a exista afecțiune sau alte trăsături ale relației
descrise anterior, toate adolescentele au fost de părere că nu există astfel de motive, nu sunt
dispuse să întrețină relații sexuale din motive materiale.
Prin analiza efectuată s -a constatat că a dolescentele din mediul instituționalizat își
încep mai devreme viața sexuală comparativ cu adolescentele din familie, iar i poteza nr. 2 a
fost verificată și confirmată.

Ipoteza 3
Adolescentele din mediul institu ționalizat folosesc mai puține măsuri de co ntracepție
compara tiv cu adolescentele din mediul familial .

Tema 3: Gradul de utilizare al măsurilor de contracepție
Pentru a analiza cunoștințele adolescentelor despre contracepție, le -am propus să
enumere metodele de contracepție pe care le cunosc. Tinerele sunt foarte bine informate, toate
au indicat prezervativul și anticoncepționalele. În plus, o adolescentă din primul grup a
menționat ,, pastila de a doua zi ” (Grup II, 16), iar o adolescentă din cel de -al doilea a
explicat ,, metoda calendarului ” (Gr up II, 17).
În ceea ce privește preferința de a folosi sau nu o metode de contracepție în timpul unui
act sexual, toate adolescentele au susținut faptul că este importantă protecția pentru a evita o
posibilă sarcină sau apariția unor boli, de un de rezultă preferința pentru folosirea metodelor de
contracepție. Tinerele au răspuns astfel: ,, Sunt de părere că este important să folosești o
măsură de contracepție ” (Grup I, 15 ), ,,Mă protejez ca să nu rămân gravidă ” (Grup I, 16),
,,Eu cred că tot timpu l ar trebui să mă protejez ” (Grup I, 17), ,, Nu știu ” (Grup II, 15),
,,Cel mai bine ar fi să folosesc o metodă de contracepție pentru că orice se poate
întâmpla ” (Grup II, 16), ,, Este bine să mă protejez pentru a evita să rămân însărcinată
sau poate chiar s ă mă îmbolnăvesc ” (Grup II, 17).
Părerile partenerilor despre protecția sexuală sunt asemănătoare cu ale adolescentelor.
Două adolescente din primul grup și o adolescentă din grupul II au prieten, celelalte fete nu au
răspuns la întrebar i. Tinerele din pr imul grup au spus ,, și iubitul meu vrea să ne protejăm ”
(Grup I, 16), ,, câteodată vrea, câteodată nu, dar mă ascultă când îi spun că trebuie să
avem grijă ” (Grup I, 17. ), ,, știe ce se poate întâmpla dacă nu o facem, așa că folosește de
fiecare dată prezer vativul ” (Grup II, 17).
Adolescentele care și -au început viața sexuală au fost întrebate dacă au experimentat
situații în care au avut contact sexual neprotejat. Din cele două tinere din primul grup, doar o
adolescentă a susținut că a avut o astfel de exp eriență, iar din al doilea grup singura
adolescentă care și -a început viața sexuală. Diferența dintre cele două grupuri se observă în
ceea ce privește motivația. Adolescenta din grupul I a spus că ,, am făcut -o așa când nu
aveam la noi un prezervativ, nu av eam ce face ” (Grup I, 16), iar cea de -a doua adolescentă
a susținut că ,, s-a întâmplat mai demult, eram curioasă să văd cum e ” (Grup II, 17).
Frecvența acestor situații se observă mai mult la prima adolescentă comparativ cu a doua.
Toate adolescentele au fost de părere că produsele pentru contracepție sunt accesibile
din punct de vedere financiar. Răspunsul este influențat de faptul că partenerii sunt cei care le
procură. Dacă cheltuielile ar fi suportate de adolescente, achiziționarea produselor de acest fel
ar fi problematică întrucât adolescentele din ambele grupuri consideră rușinoasă această
acțiune.

Din analiza efectuată am observat că adolescentele din mediul institu ționalizat și din
familie folosesc măsuri de contracepție într-un mod asemănător, mo tiv pentru care ipoteza nr.
3 nu este confirmată.

Ipoteza 4
Adolescentele din mediul instituționalizat au o atitudine mai pozitivă asupra unei
posibile sarcini compara tiv cu adolescentele din mediul familial .
Tema 4: Atitudinea față de o posibilă sarcină
Adolescentele din ambele grupuri au formulat definiții ale gravidității: ,, înseamnă că
ești însărcinată ” (Grup I, 15), ,, ești responsabilă de un copi l” (Grup I, 16), ,, urmează să ai
un copil ” (Grup I, 17), ,, ai un copil în burtică ” (Grup II, 15), ,,vei da viață unui copil ” (Grup
II, 16), ,, înseamnă că ești însărcinată și în 9 luni naști un copil ” (Grup II, 17). Fiecare
tânără înțelege că sarcina î nseamnă procreare, asumarea situa ției în care poate apărea un copil.
Aspectele pozitive ale unei sarc ini au fost identificate de ambele grupuri: ,, te bucuri
pentru că un copil este ceva frumos ” (Grup I, 15), ,, poți să -ți formezi o familie a ta, să ai
grijă de un copil și să -l faci fericit ” (Grup I, 16), ,, devii mai matură, te gândești că viața ta
trebuie să fie pentru acel copil ” (Grup I, 17), ,, devii mamă ” (Grup II, 15), ,, te schimbi,
devii mai responsabil ” (Grup II, 16), ,, prin sarcină aduci un copil pe lume, un copil care
este al tău ” (Grup II, 17). Consider că este interesantă afirmația adolescentei di n primul grup
care a spus că sarcina reprezintă formarea unei familii. În cazul adolescentelor
instituționalizate, dorința de a -și forma propria familie este des exprimată. Această situație
este o consecință a faptului că nu au beneficiat de o experiență f amilială pozitivă și completă,
motiv pentru care întemeierea unei familii în care să se simt ă acceptate este un obiectiv pe
care majoritatea și -l propun.
Subiectul despre aspectele negative ale unei sarcini a fos t abordat de toate
adolescente le cu serio zitate. Tinerele din primul grup au fost de părere că sarcina presupune
un efort financiar pe care ele nu vor reuși să -l gestioneze, întrucât au un buget limitat: ,, un
copil are nevoie de multe lucruri și se cheltuiește mult cu el, cine nu are bani nu -l poate
crește bine ” (Grup I, 15), ,, e pagubă materială ” (Grup II, 16), ,, e greu să întreții un copil,
mai ales să -i cumperi pampers, jucării, suzetă, pastile și atâtea altele ” (Grup II, 17). În
comparație cu adolescentele din primul grup, adolescentele din al doilea grup au scos în
evidență aspectele negative legate de a titudinile celor din jur, în special ale părinților sau al
iubitului, frica de a face întrerupere de sarcină; ,, părinții ar fi foarte supărați, poate chiar
dezamăgiți ” (Grup II, 15), ,, prietenu l se poate despărți de tine dacă află că ești

însărcinată ” (Grup II, 16), ,, nu poți avea un copil și să continui să mergi la școală, să te
bucuri de o viață normală, vei ajunge să faci avort și te va afecta acest lucru ” (Grup II,
17).
Le-am propus fetelor să facă un exercițiu de im aginație și să se gândească la cum ar
reacționa dacă ar afla în acea zi că sunt însărcinate. Am observat o diferență uriașă între
reacțiile fetelor din cele două grupuri. Fetele din ambele grupuri au spus că ar fi o veste
neaștep tată pentru ele, dar adolescentele din primul grup s -au arătat mai încântate de această
posibilă situație comparativ cu adolescentele din cel de -al doilea. Fetele din primul grup au
spus: ,, aș fi șocată și m -aș gândi că ar trebui să am mai multă grijă de m ine, să nu răcesc,
să fiu atentă la ce mănânc ” (Grup I, 15 ), ,, i-aș spune imediat iubitului meu și cred că ar
fi o veste care ne va schimba pe amândoi, mai ales că el chiar își dorește să aibă un copil.
Și eu îmi doresc, nu acum, dar dacă a ș afla că sunt însărcinată, asta e, mergem înainte.”
(Grup I, 16), ,, ar fi o veste neașteptată și m -aș simți ciudat, cred că mi -ar fi frică să știu
că port un copil în corpul meu” (Grup I, 17). Adolescentele din grupul al doilea au avut o
atitudine ne gativă asupra aceste i situați ,, cred că ar cădea cerul pe mine” (Grup II, 15), ,, nu
aș spune la nimeni, mai ales părinților ” (Grup II, 16), ,, ar fi îngrozitor, nu e normal ca la
17 ani să fii însărcinată, este timp mai încolo, după 30 de ani ” (Grup II, 17). S -a observa t
faptu l că adolescentele din mediul familial și -au raportat răspunsul la reacția celor din jur și s –
au arătat îngrijorate de părerile negative asupra acestei situații din partea celorlalți. În schimb,
adolesc entele instituționalizate au dat dovadă de deschidere și de faptul că ar putea gestiona
situația într -o manieră în care posibilul copil nu ar avea de suferit.
Sunt de părere că o consecință a acestei reacții este influențată de contextu l în care se
află adolescentele; dacă societatea, grupul de prieteni, ap ropiații au o atitudine înțelegătoare,
adolescentele vor accepta m ai ușor sarcina, în caz contrat, reacțiilor vor fi opuse. Acest aspect
este susți nut de răspunsurile la întrebarea legată de reacțiile la anunțul că sunt însărcinate din
partea apropiaților. Adolescentele din primul grup au spus că ,, ar pune multe întrebări și m –
ar ajuta cu tot ce am nevoie ” (Grup I, 15), ,, ar avea reacții pozitive ” (Grup I, 16), ,, m-ar
întreba despre ce vreau să fac în continuarea și m -ar ajuta să găsesc o soluție, să îmi
găsesc un loc unde să stau cu copilul și cu iubitul meu, să avem alocație și să ne
descurcăm singuri ” (Grup I, 17). Adolescentele din familie s -au arătat îngrijorate de cum ar
putea reacționa cei din jur ,, cred că tata m -ar bate sau m -ar alunga de acasă ” (Grup I, 15),
,,toată lumea ar râde de mine sau m -ar judeca ” (Grup I, 16), ,, mi-aș dezamăgi familia și
chiar pe mine ” (Grup I, 17). Am putut observa că reacțiile adolescentelor din cele două
grupuri sunt foarte diferite.

Această situație este abordată dif erit în funcție de cele două medii întrucât
adolescentele din primul grup sunt convinse de faptul că sarcina este un lucru pozitiv,
coincide cu unul dintre planurile pe care îl aveau pentru viitor, asumarea rolului de mamă este
o responsabilitate pe care sunt c onvinse că o pot îndeplini, sunt dispuse să accepte sarcina, să
se preocupe de aspectele medicale necesare. B ineînțeles , toate aceste a sunt influențate de
faptul că beneficiază de personal calificat, dispus înto tdeauna să le sprijine, să le consilieze și
să le ajute să găsească cele mai bune soluții.
Adolescentele din familie au reacționat negativ la ideea de a fi însărcinate pentru că
această situație ar fi neobișnuită în cercul lor de prieteni, ar fi dificil de înțeles și acceptat de
către pări nți, presupune întreruperea șco lii și renunțarea la anumite aspirații sau planuri mai
concrete pe care le aveau formulate pentru viitor. Provocarea de a susține o sarcină este vizibil
mai mare în cazul adolescentelor din familie , ceea ce demonstrează că adoles centele din
sistemul instituționalizat sunt mai predispuse să rămână însărcinate compa rativ cu acestea.
Prin următoarea întrebare mi -am propus să aflu părerea adolescenților despre avort.
Previzibil sau nu, și de această dată adolescentele instituționaliz ate și -au menținut părerea că
sarcina presupune asumarea unei responsabilități și că sunt dispuse să accepte situația: ,, nu aș
face vreodată avort ” (Grup I, 15), ,, avortul presupune s ă omori un copil, devii un
criminal ” (Grup I, 16), ,, nu înțeleg oamenii c are sunt atât de lași încât să poată face asta ”
(Grup I, 17). Au criti cat avortul și și -au exprimat dezaprobarea față de această practică.
Pe de altă parte, doar o adoles centă a avut aceeași părere cu adolescentele din primul
grup ,, avortul este greșit ” (Grup I I, 15), celelalte două fiind de părere că ,, știu că nu ar
trebui să fie avortul o soluție, dar e mai bine așa decât să îți nenorocești viitorul ” (Grup
II, 16), ,, cred că aș ajunge să mă gândesc și la avort dacă, Doamne ferește, aș rămâne
însărcinată ” (Grup II, 17).
Consider că atitudinea adolescentelor din familie asupra avortului este ignorantă și nu
înfățișează adevărata reacție pe care ar avea -o dacă s -ar afla în fața faptului împlinit, acela de
a fi însărcinate. Deși a fost u n exercițiu de imagi nație, a fost îngrijorător să descopăr că aceste
tinere văd întreruperea de sarcină o soluție, situație care mă determină să mă gândesc că
relația cu familia și educația sexuală sunt principalele soluții în diminuarea acțiunilor de acest
fel.
Următoarele întrebări au fost adresate cu scopul de a afla maniera în care adolescentele
se proiectează în viitor din punct de vedere profe sional, al relațiilor și al aspirațiilor.
Adolescentele din ambele grupuri au planuri pentru viitor, dar s -au observa t anumite di ferențe

în ceea ce privește optimismul asupra unui loc de muncă mai bun, asupra unui statut mai
ridicat.
Adolescentele din mediul instituționalizat, au spus că în următorii cinci ani vor fi
astfel: ,, voi sta în chirie cu iubitul meu, voi avea prop ria mea camera, bucătărie,
baie”(Grup I, 15), ,, voi avea un loc de muncă și îmi voi lua multe haine , voi avea poate că
și un loc al meu, un apartament în chirie ”, (Grup I, 16), ,, îmi doresc să mă căsătoresc și
să am un copil ” (Grup I, 17), ,, îmi voi termina școala și mă voi angaja, voi avea bani să –
mi cumpăr ce vreau eu ” (Grup I, 15), ,, vreau să călătoresc, să vizitez multe locuri din alte
țări” (Grup II, 16), ,, îmi voi ter mina facultatea, mă voi angaja și voi avea programul
super încărcat în fiecare zi pentru că îmi doresc să fac multe lucruri: să învăț să gătesc,
să înot, să învăț să fac de toate ” (Grup II, 17). Adolescentele din primul grup aspiră la
crearea propriului cămin, la stabilirea într -un spațiu care să devină personal, confortabil și la
formarea unei f amilii, nașterea unui copil. Adolescentele din familie, având parte deja de
confortul spațiului personal, al condițiilor asigurate de părinți, se gândesc la terminarea
studiilor și ancorar ea în activități care le vor ad uce satisfacții. Se observă că respon sabilitățile
sunt mult mai evident formulate de adolescentele din primul grup pentru că acestea se află în
situația în care viața se va desfășura pe cont propriu, nu vor avea acces la perso ane care să le
ofere mereu ajutorul.
În ce ea ce privește locul de muncă dorit, și în această situație s -a observa t limitele pe
care și le trasează involuntar adolescentele di n mediul instituționalizat. Ace stea își doresc
locuri de muncă simple, slab plătite, ,, vreau să fiu vânzătoare la un magazine de haine ”
(Grup I, 16 ), ,,cred că voi fi coafeză ” (Grup I, 15), ,, voi lucra la un restaurant ca și
chelner ” (Grup I, 17), iar adolescentele din familie aspiră la locuri de muncă mai bune, mai
satisfăcătoa re din punct de vedere financiar , ,,voi face facultatea de medicină și vo i deveni
doctor ” (Grup II, 15), ,, îmi doresc să lucrez în IT pentru că se plătește foarte bine ” (Grup
II, 16), ,, voi fi educatoare și , de ce nu, îmi voi înființa propria mea grădiniță
particulară ” (Grup II, 17).
Prin ultima întrebare s -au urmărit atitudin ile adolescentelor față de propria familie;
care ar fi momentul potrivit pentru a -și întemeia o familie, cum arată pentru ele familia
perfectă. Adolescentele din primul grup au fost mai hotărâte asupra acestui subiect și chiar au
indicat o perioadă mai apr opiată în viitor în care doresc să -și întemeieze o familie comparativ
cu adolescentele din grupul doi care nu au dat răspunsuri clare pentru că văd acest subiect în
viitorul îndepărtat, nu se simt pregătite pentru a -și întemeia propria familia și a -și asu ma

responsabilitățile specifice. ,,Când simți că ai găsit persoana potrivită, ți -ai găsit și
familia ” (Grup I, 15), ,, vreau să mă căsătoresc cu iubitul meu, ne facem planuri să facem
asta după ce termin școala ” (Grup I, 16), ,, îmi doresc să fac un copil pâ nă la 25 de ani,
vreau să fiu o mamă tânără ” (Grup I, 17). ,,Nu vreau să mă căsătoresc prea repede,
vreau să -mi trăiesc viața ” (Grup II, 15), ,, voi avea familia mea, dar după ce îmi termin
școala, îmi voi găsi un loc de muncă bun și voi avea bani suficienț i pentru a avea grijă de
un copil ”, ,,voi sta o perioadă cu iubitul meu, fără a mă gândi la asta, dacă voi consider
că este alesul, voi face și căsătoria, dar nu este ceva obligatoriu ” (Grup II, 17).
Prin analiza efectuată s -a constatat că a dolescentele d in mediul instituționalizat au o
atitudine mai pozitivă asupra unei posibile sarcini comparati v cu adolescentele din familie, iar
ipoteza nr. 2 a fost verificată și confirmată.

VI. Concluziile cercetării

Prin studiul de față mi -am propus să verific empi ric patru ipoteze: Ipoteza 1:
Adolescentele din mediul instituționalizat intră în contact cu mai multe adolescente care și -au
început viața sexuală compara tiv cu adolescentele din mediul familial . Ipoteza
2:Adolescentele din mediul instituționalizat își în cep mai devreme viața sexuală comparativ
cu adolescentele din mediul familial . Ipoteza 3 :Adolescentele din mediul institu ționalizat
folosesc mai puține măsuri de contracepție compara tiv cu adolescentele din mediul familial .
Ipoteza 4 :Adolescentele din medi ul instituționalizat au o atitudine mai pozitivă asupra unei
posibile sarcini compara tiv cu adolescentele din mediul familial .
Primele două ipoteze și ultima au fost confirmate, iar prin aces t lucru se susține
ipoteza gener ală: ,, Adolescentele din mediul instituționalizat sunt mai expuse riscului de a
rămâne însărcinate compara tiv cu adolescentele din mediul familial .”
Am ajuns la con cluzia că principalii factori care contribuie la apariția sarcinilor în
rândul adolescentelor sunt inițierea timpurie în viața sexuală, influența grupului și cel mai
important, dorința personală a adolescentei de a -și întemeia propria familie.
6.1. Limite ale cercetării
Adolesce ntele din ambele grupuri și -au exprimat acordul de a participa la studiu și s –
au arătat deschise față de subiectul propus. Mi -aș fi dorit ca numărul de participante la această
cercetare să fie mult mai mare, dar având în vedere faptul că subiectul abordat presupune

expunerea unor aspecte din viața intimă, o parte din adolescente au refuzat invitația de a
participa la studiu.
În cadrul interviurilor, a dolescentele din mediul instituționalizat au fost mai dezinvolte
față de adolescentele din familie pentru că aveam deja stabilită o relație cu acestea. Fiind
consilierul lor, le -a fost mai ușor să răspu ndă la întrebări, având în vedere faptul că aceste
discuții au avut loc și în alte contexte. În ceea ce privește relația stabilită cu adolescentele din
cadrul familiei, etapele pentru câștigarea încrederii că răspunsurile vor rămâne confidențiale
au fost m ai dificile. Două dintre tinere au fost timide și reticente, motiv pentru am investit mai
mult timp și energie în oferirea explicațiilor suplimentare.
Cercetarea nu este reprezentativă pentru societatea românească pentru că au existat
aspecte care nu au putut fi controlate, iar rezultatele obținute se referă doar la un număr limitat
de adolescente din mediul instituționalizat și mediul familial, respectiv trei din primul grup și
trei din cel de -al doilea, cu vârste cuprinse între 15 și 17 ani.
6.2. Direc ții de cercetare
Prevenirea apariției sarcinilor la vârsta adolescenței reprezintă un demers inițiat de
asistentul social în colaborare cu alte in stituții.
Propun mai multe activități specifice ariilor de stabilitate emoțională și de educație
sexuală.
Înțelegând transformările fiziologice pe care le suferă organismul în această perioadă,
adolescentele vor fi mai pregătite să le gestioneze. Informațiile despre igiena intimă și
contracepție ar trebui să fie subiectele principale, concretizate prin sfaturi practice și exemple
concrete. Aceste activități pot fi organizate de către asistentul social împreună cu un asistent
medical, doctor ginecolog, profesor de biologie sau diriginte. Întrucât sunt multe informații,
organizarea acestor activități ar trebui să se desfășoare în mai multe ședințe și în diverse
locații pentru stimularea interesului și menținerea atenției. Este foarte important ca
adolescentele să fie îndemnate să adreseze întrebări.
În ceea ce pr ivește consilierea, adolescentele ar trebui să înve țe cum să -și manifeste
sentimentele, să identifice limitele sănătoase care ar trebui să existe în relația cu partenerul.
Ședințele de consiliere se vor desfășura individual, cu asistentul social sau psihologul.
Având în vedere faptul că în mediul instituț ionalizat, adolescentele beneficiază de
personal calificat care inițiază discuții despre sexualitate, propun elaborarea unor programe

destinate părinților care să -i informeze cu privire la provocările adolescenței și să le ofere
modalități eficiente de com unicare cu acestea.
În cazul personalului din mediul instituționalizat propun participarea acestora la
cursuri de formare pentru a descoperi noi tehnici prin ca re să le atragă pe adolescente.
Dezvoltarea și menținerea parteneriatelor între centrul famili al sau familie, școală,
spital, poliție, biserică și alte instituții locale. Fenomenul apariției sarcinilor la vârsta
adolescenței este actual și se manifestă în întreaga societate. Responsabilitatea de a sprijini
adolescentele aflate în situația de a rămâ ne însărcinate este comună tuturor instituțiilor de
protecție socială.

Bibliografie

Abraham, D.(coord.), Abraham, A., Dalu, A. M., Fierbinteanu, C., Marcovici, O., Mitulescu,
S., Plaesu, A. and Sufaru, I. (2013). Situația adoles cenților din România. Centrul de
Sociologia Urbană și Regională, Institutul de Științe ale Educației, București, 27.
Agabrian, M. (2004). Cercetarea calitativă a socialului: design și perfomare. Editura Institutul
European, Iași.
Albu, E. (2002). Manifestă ri tipice ale devierilor de comportament la elevii preadolescenți.
Prevenire și terapie. Editura Aramis, București, 12.
Anghelesccu, I. , Costache, L., Ganea, L., Gurghian, F., Macsim, S., Mureșanu, C. and
Vameșu, C. (2007). Ghidul tinerelor mame. UNICEF, Editura Ro Media, București.
Boia, M., Boia, E. S., Cioboată D. and Manea, A. (2016). Implicații medico -sociale ale
sarcinii la minore. Revista Română de Pediatrie, Volumul LXV, nr. 1, disponibil online la
www.rjp.com.r o accesat la data 08.10.2019.
Butu, M. and Mihăilescu, P. (2000). Managementul calității. în Vlădescu, C. (coord.)
Managementul serviciilor de sănătate, Editura Expert, București.
Buzducea, D. (2005). Aspecte contemporane în asistența socială. Editura Pol irom, Iași.
Cojocaru, Cojocaru, 2008,
Cojocaru, Ș. and Cojocaru, D. (2008). Managementul de caz în protecția copilului. Evaluarea
serviciilor și practicilor din România .Editura Polirom, Iași.
Crockett, L. J., Raffaelli, M. and Moilanen, K. Sexualitatea în adolescență: comportament și
semnificație. in Adams, G. R. and Berzonskyi, M. D. Psihologia adolescenței: manualul
Blackwell, Editura Polirom, Iași, 411 -419.
Dobrescu, A. I. (2016). Adolescența azi. Aspecte psihosociale. Presa Universitară Clujeană,
Cluj-Napoca, 8 -13.
Dușa, A. (2014). Elemente de analiză comparativă. Editura Tritonic, București.
Filipescu, I. P. (1996). Tratat de dreptul familiei. Editura All, București, 2.
Gagauz, O. (2015). Sarcina în vârsta adolescenței. Academia de Științe a Moldovei, Institutul
Național de Cercetare Economică, Centrul de Cercetări Demografice, Chișinău.
Gîrleanu, D. T. (2002). Consiliere în Asistența Socială, Editura Universității ,,Alexandru Ioan
Cuza”, Iași.
Kalambayi, F., Toth, A., Jderu, G., Papahagi, A. and Câmpea nu C. (2015). Studiu privind
normele sociale care influențează comportamentele de risc ale adolescenților din România –
2014, Fundația Romanian Angel Appeal pentru UNICEF România, București.

Legea nr. 272 iunie 2004 republicată în Monitorul Oficial nr. 159 î n 5 martie 2014
Legea nr. 292 publicată în Monitorul Oficial nr. 905 din 20 decembrie 2011
Miftode, V. (1995). Metodologia sociologică. Metode și tehnici de cercetare sociologică.
Editura Porto -Franco, Galați.
Miley, K. K., O’Melia, M. and DuBois, B. (200 7). Generalist social work practice: An
empowerment approach (5th. ed.) Boston: Allyn and Bacon.
Miller, B. C., Monson, B. H., and Norton, M. C., (1995). The effects of forced sexual
intercourse on White female adolescents. Child Abuse and Neglect, 19, 128 9-1303.
Neamțu G.(coord.), Stan, D.(coord), Bocancea, C., Borș, M., Câmpeanu, I., Durnescu, I. And
Irimescu, G. (2005).Asistența socială. Studii și aplicații. Editura Polirom, Iași.
Ordinul nr. 288/2006 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii priv ind
managementul de caz în domeniul protecției drepturilor copilului.
Radu, N. (1995). Psihologia vârstelor. Adolescența. Schiță de psihologia istorică. Editura
Fundația Română de mâine, București, 8.
Rădulescu, S. M. And Pătrioară, M. C. (2003). Abuzul s exual asupra copiilor. Editura Lumina
Lex, 9.
Salvați Copiii România (2018). Analiză privind condițiile de viață, locuire și stare de sănătate
a copiilor și mamelor cu copii sub 5 ani, din mediul rural. Disponibil online la adresa
www.salvaticopiii.ro accesat la data 01.01.2019.
Salvați Copiii România (2018).Fenomenul copiilor cu copii – mai multe nașteri premature,
rată de vaccinare scăzută și riscuri sociale – concluzii din ,,Analiza situației gravidelor,
mamelo r și copiilor din mediul rural”. Disponibil online la adresa www.salvaticopiii.ro
accesat la data 02.01.2019.
Sandu, A. (2009). Orientări metodologice privind dezvoltarea culturală a comunităților etnice
(Comunit atea italiană). Editura Lumen, Iași.
Singly, F., Blanchet, A., Gotman, A. and Kaufmann, J. C. (1998). Ancheta și metodele ei:
chestionarul, interviul de producere a datelor, interviul comprehensiv.Editura Polirom, Iași.
Smith, E. A., Udry, J .R. and Morris , N. M. (1985). Pubertal development and friends: A
biosocial explanation of adoilescent sexual behavior. Journal of Health and Social Behavior,
26, 183 -192.
Stan, D. (2003) Fundamentarea asistenței sociale în spațiul românesc. In Neamțu G.(coord.),
Tratat de asistență socială. Editura Polirom, Iași.
Stănoiu, A. and Voinea, M. (1983). Sociologia familiei. Editura Universității, București, 5.
Șchiopu, U. (2008). Pshihologia modernă. Editura România Press, București, 175 -176.

Șchiopu, U. and Verza, E. (1989). Adolescența. Personalitate și limbaj. Editura Albatros,
București, 54.
Șerban, E. P. (2005). Asistența socială a mamelor adolescente. Editura Lumen, Iași.
Tutty, L. M., Rothery, M. A., Grinnell, R. M. Jr. (2005). Cercetarea calitativă în asistența
social ă: faze, etape și sarcini. Editura Polirom, Iași.
Vallieres, S. (2013). Trucuri psihologice pentru părinți. Educația adolescenților. Editura
Polirom, Iași,
Verza, E. and Verza, F. E. (2000). Psihologia vârstelor. Editura Pro Humanitate, București,
185-189.
Vinți, I. and Pascu, C. (1983). Adolescența și sexualitatea. Editura Medicală, București, 81.
Zamfir, C. and Vlăsceanu, L. (1993). Dicționar de sociologie. Editura Babel, București, 283.

Anexe
Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza’’ Iași
Facultatea de Filosofie și Științe Social -Politice

Departamentul de Sociologie și Asistență Socială

Ghid de interviu

Numele meu este Sava Alexandra și sunt studentă în cadrul Universității ,,Alexandru
Ioan Cuza", Facultatea de Științe Social -Politice , Specializarea: Asistență socială. În scopul
elaborării unei cercetări privind identificarea factorilor care favorizează inițierea timpurie a
adolescentelor în viața sexuală și realizarea unei analize a impactului pe care îl pot exercita
asupra adolescent elor aflate în medii diferite, respectiv familial și instituționalizat, vă rog să
aveți amabilitatea de a răspunde la întrebările ce fac obiectul acestui chestionar.
Va asigur de confidențialitatea răspunsurilor dumneavoastră!
Întrebări pentru analiza Tem ei nr. 1: Tema 1: Existența experiențelor sexuale ale
prietenelor pot influența decizia adolescentelor de a -și începe sau amâna primul contact
sexual.
 Ipoteza nr. 1: Adolescentele din mediul instituționalizat intră în contact cu mai multe
minore care și -au început viața sexuală comparativ cu adolescentele din familie.

1.La ce te gândești atunci când auzi cuvântul sexualitate?

2.Numește, te rog, persoanele cu care îți este mai ușor să vorbești despre sexualitate.

3. Care este părerea ta despre situația ad olesceților care până la vârsta de 18 ani și -au început
viața sexuală?

4. Câte persoane cu vârsta mai mică de 18 ani care și -au început viața sexuală cunoști?

5. Care sunt aspectele negative ale situației în care o tânără nu și -a început viața sexuală pâ nă
la vârsta de 18 ani?

6. Ce părere ai despre următoarea afirmație: ,,decizia începerii vieții sexuale poate fi
influențată de faptul că majoritatea cunoscuților de aceeași vârstă și -au început viața
sexuală” ?

Întrebări pentru analiza Temei nr. 2: Vârs ta și motivul pentru care adolescentele din
mediul instituționalizat și familie își încep viața sexuală.
 Ipoteza nr. 2: Adolescentele din mediul instituționalizat își încep mai devreme viața
sexuală comparativ cu adolescentele din familie.

7. Ți -ai începu t viața sexuală?

8. La ce vârstă ți -ai început viața sexuală?

9.Care are a fost motivul pentru care ți -ai început/nu ți -ai început viața sexuală?

10.Care este vârsta pe care o consideri cea mai indicată pentru începerea vieții sexuale? De
ce?

11. Cum consideri că ar trebui să fie relația dintre doi parteneri care întrețin relații sexuale?

12. Dacă relația cu partenerul nu ar fi precum cea descrisă, care ar fi motivele care te -ar
determina să întreții relații sexuale?

Întrebări pentru analiza Temei nr. 3: Gradul de utilizare al măsurilor de contracepție
 Ipoteza nr. 3: Adolescentele din mediul institu ționalizat folosesc mai puține măsuri
de contracepție comparativ cu adolescentele din familie.

13.Care sunt metodele de contracepție pe care le cunoști ?
–
14. Care este preferința ta în ceea ce privește decizia de a folosi sau nu metode de contracepție
în timpul unui act sexual?

15. Care este părerea partenerului tău despre protecția sexuală?

16. Ai experimentat situații în care ai avut contact sexual neprotejat?

17. Care ar fi motivele pentru care nu ai folosi o metodă de contracepție?

18. Din punct de vedere financiar, produsele de contracepție sunt accesibile pentru tine?

Întrebări pentru analiza Temei nr. 4 : Atitudinea față de o posibilă sarcină
 Ipoteza nr.4: Adolescentele din mediul instituționalizat au o atitudine mai pozitivă
asupra unei posibile sarcini comparativ cu adolescentele din familie.

19. Ce înțelegi prin graviditate?

20. Care sunt aspectele pozitive ale unei sarcini?

21. Care ar fi aspectele negative ale unei sarcini?

22. Cum ai reacționa dacă ai afla astăzi că ești însărcinată?

23. Cum ar reacționa persoanele din jur dacă ar afla că ești însărcinată?

24.Ce părere ai despre avort?

25. Cum te vezi peste 5 ani?

26. Ce loc de m uncă ai prefera în viitor?

27.Care este momentul potrivit pentru a -ți întemeia o familie?

Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza’’ Iași
Facultatea de Filosofie și Științe Social -Politice

Departamentul de Sociologie și Asistență Socială
Student: Sava Alexandra
FORMULAR DE CONSIMȚĂMÂNT INFORMAT
Sunteți rugat să citiți acest formular cu multă atenție și să puneți orice întrebare
referitoare la participarea dvs. la acest studiu, înainte de a accepta și de a vă da acordul final
în scris.
Sunteți invita t să participați la o cercetare cu privire la realizarea lucrării de licență
care are scopul de a analiza viziunile adolescentelor din mediul instituționalizat și cele care
provin din familie în ceea ce privește contactul sexual și asumarea responsabilităț ilor
concepției. Obiectivul cercetării constă în identificarea factorilor care favorizează inițierea
timpurie a adolescentelor în viața sexuală și realizarea unei analize a impactului pe care îl pot
exercita asupra adolescentelor aflate în medii diferite, respectiv familial și instituționalizat.
Participarea la acest studiu presupune răspunsul la o serie de întrebări dintr -un interviu
individual la care puteți răspunde în condițiile anonimatului. Întrebările vizează o serie de
aspecte ca :
Tema 1: Existe nța experiențelor sexuale ale prietenelor pot influența decizia
adolescentelor de a -și începe sau amâna primul contact .
Temei nr. 2: Vârsta și motivul pentru care adolescentele din mediul instituționalizat și
familie își încep viața sexuală
Temei nr. 3: Gradul de utilizare al măsurilor de contracepție
Temei nr. 4 : Atitudinea față de o posibilă sarcină
Timpul necesar pentru răspunsul la întrebări este de aproximativ 30 -50 de minute.
Această cercetare este efectuată în perioada 01ianuarie 2019 – 15 ianuari e 2019 .
Sunteți liber să nu răspundeți la o anumită întrebare dacă nu doriți, indiferent de
motiv. Există o foarte mică posibilitate ca, în timp ce răspundeți la întrebări, să vă simțiți
neconfortabil sau să apară stări de oboseală, caz în care vă rugăm să îmi comunicați acest
lucru.

Participarea la acest studiu este voluntară, nu este însoțită de o recompensă financiară
și nu va implica costuri din partea dvs. Toate datele personale vor fi păstrate confidențial, fără
a include numele dvs. și nici o dat ă personală care să vă identifice în mod indirect.
Informațiile rezultate din participarea dvs. pot fi publicate în scop științific, dar fără precizarea
numelui dvs. Sunteți liber să decideți dacă veți dori sau nu să participați în acest studiu. Puteți
să vă retrageți din studiu în orice moment.
În cazul în care doriți informații suplimentare, următoarea persoană de contact va fi
disponibilă să vă răspundă:
Sava Alexandra , telefon: 0741381116 ,
email: alexandra.ciobanu8@gmail.com
,,Menționez că am pus înt rebări cu privire la orice problemă legată de studiu, am
primit lămuriri și sunt de acord ca de bună voie să particip la acest studiu. Prim esc o copie a
acestui formular.”

Nume și prenume subiect, Nume și semnă tură student,
_________________________ _______________________
__________________ (semnătura) __________________(semnătura)

(Data, Loc)_____ ____________ (Data, Loc) __________________
Telefon: ___________________ Telefon: ________________