Dokumen.tips Explorarea Analizatorului Vestibular [626606]

5/11/2018 Explorarea analizatorului vestibular – slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/explorarea-analizatorului-vestibular 1/6 
Lucr  ă  ri practice Fiziologie III  
1EXPLORAREA ANALIZATORULUI VESTIBULAR
1.  DATE ANATOMO-FUNC IONALE
Protoneuronul este situat în ganglionul Scarpa din conductul auditiv intern. Prelungirile sale
dendritice se pun în leg ătur ăcu celulele receptoare din labirintul membranos din maculele utriculare și saculare și crestele canaliculare. Axonii formeaz ănervii vestibulari, care se
al ătur ănervilor acustici, împreun ăcu care trec prin unghiul pontocerebelos, p ătrunzând în
trunchi. Nucleii sunt situa i în calota bulbar ă  și con in deutoneuronii c ăii vestibulare, ai c ăror
axoni se distribuie diverselor forma iuni cortico-subcorticale (nucleii nervilor oculomotori,
nucleii cerebelo și, forma iunea reticulat ă, motoneuronii din coarnele medulare anterioare,
nucleul nervului spinal extern).
Excitantul periferic este constituit de schimbarea pozi iei capului, fapt care pune în mi șcare
lichidul endolimfatic și determin ăexcitarea celulelor receptoare. Excita iile sunt integrate de
c ătre forma iunile vestibulare, cerebel și scoar  ă, rezultând reflexe complexe, al c ăror scop
este men inerea echilibrului static și dinamic al corpului.
2.  EXPLORAREA LEZIUNILOR VESTIBULARE
2.1. Explorarea vertijului
Vertijul este un simptom subiectiv, caracterizat prin senza ia de rotire a spa iului din jur (vertij
subiectiv) sau prin senza ia de deplasare a propriului corp (vertij obiectiv). Poate surveni în
crize paroxistice sau poate fi permanent. Se poate înso i de grea  ă  și fenomene vegetative
(paloare, transpira ii reci, lipotimie).
Tulbur ările de echilibru static și dinamic. În formele severe nu se poate p ăstra echilibrul
static, iar bolnavul evit ămi șc ările capului, care îi pot provoca vertij. În formele moderate,
când mobilizarea este posibil ă, se fac urm ătoarele probe:
•   Proba Romberg:în prezen a leziunilor vestibulare se produce devierea corpului (dup ă 
câteva secunde) de la închiderea globilor oculari.
•   Proba bra     elor întinse (Barany):bolnavul este a șezat pe scaun cu spatele sprijinit și i se
comand ăîntinderea bra elor înainte, cu indexurile în extensie. Examinatorul marcheaz ă 
pozi ia degetelor întinse cu propriile sale degete, f ăr ăs ăating ăbolnavul. La închiderea
ochilor se produce o deviere tonic ăa bra elor, de obicei spre partea lezat ă. Se poate
sensibiliza invitând bolnavul s ăpenduleze bra ele în plan vertical.
•   Proba Babinski-Weil (proba mersului în stea):la mersul înainte devierea se produce spre
partea lezat ă, iar la mersul înapoi spre partea opus ă. O deviere de cel pu in 90ș se
consider ăpatologic ă.
2.2. Explorarea nistagmusului
Nistagmusul const ăîn mi șc ări involuntare, ritmice, sincrone și în aceea și direc ie ale globilor
oculari. Are ocomponent  ă  lent  ă  (tonic ă  ), care demasc ăde fapt elementul vestibular al
nistagmusului, și ocomponent  ă  rapid  ă  (clonic ă  ), care este reac ia de readucere a globului
ocular în pozi ia normal ă. Fiind mai u șor de observat (“b ătaia nistagmusului”), componenta
rapid ăeste cea care d ăsensul nistagmusului. Nistagmusul poate fi orizontal, vertical, rotator,
disjunctiv (are direc ii contrare la cei doi ochi). Trebuie diferen iat de:
•   Nistagmusul paraliticdin lez ările nervilor oculomotori, care are excursiuni mari, este
neregulat și are aspect pendular
•  Nistagmusul de fixa     iecare apare fiziologic la privirea lateral ăextrem ă  și care seepuizeaz ădup ăcâteva secuse
•   Nistagmusul optokinetic, care apare în tulbur ările de refrac ie ale globilor oculari.

5/11/2018 Explorarea analizatorului vestibular – slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/explorarea-analizatorului-vestibular 2/6 
Lucr  ă  ri practice Fiziologie III  
2Explorarea instrumental ăa nistagmusului cuprinde urm ătoarele probe:
•  Proba rotatorieconst ăîn  înregistrarea mi șc ările ochilor din timpul rotirii pacientului pe
un scaun special (Fig.nr.1). Testele au menirea de a stabili condi ia func ional ăa
aparatului vestibular din timpul accelera iilor angulare (rota ii sinusoidale, efect de
impuls).
Fig.nr.1.Scaunul care se roteste.
•  Proba caloric ă se efectueaz ăprin umezirea succesiv ăa meatului auditiv cu ap ărece și
cald ă(uneori se foloseste aer cald și rece în loc de ap ă). Sunt examinate mi șc ările ochilor
provocate de ace ști stimuli (nistagmus). Pe baza unei analize a acestor rezultate, se pot
trage concluzii despre condi ia func ional ăa regiunilor centrale și periferice ale analizatorului vestibular.
•  Proba nistagmusului de pozitie sau de situa ieeste utilizat ăpentru a stabili prezen a
nistagmusului în timpul schimb ărilor de pozi ie ale pacientului examinat (Fig.nr.2). Testul
constituie o metod ăde baz ăde diagnosticare pentu stabilirea vertijului paroxistic benign.
Fig.nr.2.Scaunul utilizat pentru efectuarea testelor de pozitie.
•  Electronistagmografia (ENG)este una dintre metodele fundamentale pentru majoritatea
examin ărilor vestibulare. Const ădin realizarea unei înregistr ări grafice a nistagmusului în

5/11/2018 Explorarea analizatorului vestibular – slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/explorarea-analizatorului-vestibular 3/6 
Lucr  ă  ri practice Fiziologie III  
3timpul devia iei de la axa lateral ăa ochiului. Mi șcarea ochilor este înregistrat ăprin
intermediul unui electrod care se ata șeaz ădirect pe pielea pacientului (Fig.nr.3).
Fig.nr.3.Electronistagmografie.
•  Videonistagmografia (VNG)este efectuat ăfolosind ochelari speciali cu un sitem video
miniatural încorporat cu o surs ăinfraro șie. Ochelarii înregistreaza mi șc ările orizontale,
verticale și rota ionale ale ochilor și capului pacientului la momentul examin ării
(Fig.nr.4). Deoarece nu necesit ăelectrozi, aceast ămetod ăeste de neînlocuit în cazurile
unde nu se poate detecta nistagmus folosind nistagmografia electronic ă.
Fig.nr.4.Lentile folosite pentru videonistagmografie cu posibilitatea de vizualizare a ochiului
 în monitor.
•  Posturografia (stabilografie)este folosit ăpentru stabilirea condi iei reflexelor
vestibulare ale pacien ilor. Examinarea este efectuat ăpe o platform ămobil ăcare aparedup ăun program stabilit (posturografie computerizat ădinamic ă). Prin redistribuirea
tonusului muscular, pacientul încearc ăs ăî și men in ăechilibrul (Fig.nr.5). Testele au mai
multe grade de dificultate. Aceast ămetod ăcapaciteaz ăo persoan ăs ăexamineze
integrarea sistemelor vizual, vestibular și muscular, cu scopul de a asigura func ia de
echilibru și de a efectua o reabilitare a pacientului prin ni ște programe speciale care iau în
considerare caracteristicile individuale, caracterul și gradul de dezvoltare a bolii.

5/11/2018 Explorarea analizatorului vestibular – slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/explorarea-analizatorului-vestibular 4/6 
Lucr  ă  ri practice Fiziologie III  
4-  
Fig.nr.5.Platforma dinamic ăpentru posturografie.
3.  SINDROAMELE VESTIBULARE
3.1. Sindromul vestibular de tip periferic (armonios)
Apare în leziunile de labirint sau de nerv vestibular. Apare în procese inflamatorii ale urechii
interne sau medii, nevrite vestibulare, sindrom de unghi pontocerebelos, fracturi de stânc ăde
temporal, tulbur ări circulatorii pe traseul arterei auditive interne. Se caracterizeaz ăprin:
•  Vertij intens, chiar paroxistic, care poate fi generat de mi șc ările capului
•  Devia ii tonice ale capului, trunchiului, bra elor spre partea lezat ă 
• Nistagmus orizontal cu b ătaie contralateral ădevierilor
•  Se pot asocia acuze auditive
•  Tulbur ări vegetative accentuate
3.2. Sindromul vestibular tip central (dizarmonic)
Apare în scleroza multipl ă, afec iuni vasculare, tumorale, toxice, infec ioase, etc. Se
caracterizeaz ăprin:
•  Vertij de intensitate mic ă, uneori continuu.
•  Nistagmus, adesea în dou ădirec ii,vertical,girator,disjunct
•  Deviere tonic ănesistematizat ăa corpului.
•  În principiu înso
it de alte simptome de leziuni ale trunchiului cerebral 
3.3. Boala Méniere 
Este un sindrom vestibular armonios cu determinism labirintic, dominat de triada: vertij,
tinitus și surditate. Se manifest ăsub form ăde crize care survin brusc, în plin ăs ăn ătate, brutal
și cu manifest ări vegetative foarte accentuate. Tulbur ările sunt determinate de suferin e acute
ale canalelor semicirculare, elementul de baz ăfiind hidropizia labirintului, care poate fi
determinat ăde tulbur ări circulatorii, mai frecvent ischemice.
3.4. Sindromul Ménieriform 
Se prezint ăcu crize vertiginoase f  ăr ăseveritatea și brutalitatea celor din boala Méniere, f  ăr ă 
tinitus sau hipoacuzie. Apar în traumatisme, afec iuni vasculare, neurolabirintite toxice, boligenerale (DZ, distiroidii, HTA), afec iuni infec ioase, hemoragii și tromboze ale arterei
labirintice, insuficien  ăvertebro-bazilar ă.

5/11/2018 Explorarea analizatorului vestibular – slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/explorarea-analizatorului-vestibular 5/6 
Lucr  ă  ri practice Fiziologie III  
5TESTE (CU UN SINGUR R ĂSPUNS CORECT)
1.  Vertijul:
A.  Este un simptom subiectiv, caracterizat prin senza ia de rotire a spa iului din jur
B.  Eeste un simptom subiectiv, caracterizat prin senza ia de deplasare a propriului corp
C.  Poate surveni în crize paroxistice sau poate fi permanent
D.  Toate r ăspunsurile sunt adev ărate
2.  Tulbur ările de echilibru static și dinamic se exploreaz ăcu ajutorul urm ătoarelor probe:
A.  Proba Romberg
B.  Proba Babinski-Weil (proba mersului în stea)
C.  Proba rotatorie
D.  R ăspunsul C este incorect
3. Nistagmusul:
A.  Const ăîn mi șc ări voluntare, ritmice, sincrone, în aceea și direc ie ale globilor oculari 
B.  Are o component ălent ă  și o component ărapid ă 
C.  Componenta lent ăeste cea care d ăsensul nistagmusului 
D.  Componenta lent ăeste reac ia de aducere a globului ocular în pozi ie normal ă 
4.  Proba caloric ă:
A.  Se efectueaz ăprin umezirea succesiv ăa meatului auditiv cu ap ărece și cald ă 
B.  Sunt examinate mi șc ările ochilor provocate de ace ști stimuli
C.  Evalueaz ăcondi ia func ional ăa regiunilor centrale și periferice ale analizatorului
vestibular
D.  Toate r ăspunsurile sunt adev ărate
5.  Electronistagmografia (ENG): A.  Const ădin realizarea unei înregistr ări grafice a nistagmusului în timpul devia iei de la
axa lateral ăa ochiului
B.  Mi șcarea ochilor este înregistrat ăprin intermediul unui electrod care se ata șeaz ădirect
pe pielea pacientului
C.  Este o metod ăinvaziv ă 
D.  R ăspunsurie A și B sunt adev ărate
6.  Videonistagmografia (VNG):
A.  Folose ște ochelari speciali cu un sitem video miniatural încorporat cu o surs ă 
infraro șie
B.  Ochelarii înregistreaza mi șc ările ochilor și capului pacientului la momentul examin ăriiC.  Este o metod ăneinvaziv ă 
D.  Toate r ăspunsurile sunt adev ărate
7.  Urm ătoarea afirma ie cu privire la posturografie este fals ă:
A.  Este folosit ăpentru stabilirea condi iei reflexelor vestibulare ale pacien ilor
B.  Este efectuat ăpe o platform ămobil ăcare apare dup ăun program stabilit
C.  Nu se folose ște pentru explorarea analizatorului vestibular
D.  Are rolul de a examina integrarea sistemelor vizual, vestibular și muscular, cu scopul
de a asigura func ia de echilibru

5/11/2018 Explorarea analizatorului vestibular – slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/explorarea-analizatorului-vestibular 6/6 
Lucr  ă  ri practice Fiziologie III  
68.  Sindromul vestibular de tip periferic se caracterizeaz ăprin urm ătoarele manifest ări, cu
excep ia:
A.  Vertij intens care poate fi generat de mi șc ările capului
B.  Devia ii tonice ale capului, trunchiului, bra elor spre partea lezat ă 
C.  Nistagmus vertical cu b ătaie contralateral ădevierilor
D.  Tulbur ări vegetative accentuate
9.  Boala Méniere:
A.  Este un sindrom vestibular armonios, dominat de triada: vertij, tinitus și surditate
B.  Se manifest ăsub form ăde crize care survin lent și progresiv și cu manifest ări
vegetative foarte accentuate
C.  Tulbur ările sunt determinate de suferin e acute ale utriculei și saculei
D.  Toate r ăspunsurile sunt corecte
10.  Urm ătoarea afirma ie, cu privire la sindromul Ménieriform, este adev ărat ă:
A.  Se manifest ăprin crize vertiginoase f ăr ăseveritatea și brutalitatea celor din boala
Méniere, f  ăr ătinitus sau hipoacuzie
B.  Apare în traumatisme, afec iuni vasculare, neurolabirintite toxice, DZ, HTA, afec iuniinfec ioase
C.  R ăspunsurile A și B sunt corecte
D.  R ăspunsurile A și B sunt incorecte
R ăspunsuri:1-D, 2-D, 3-B, 4-D, 5-D, 6-D, 7-C, 8-C, 9-A, 10-C.