Doinalicenta V2.3 [617027]

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII
MOLDOVA
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA
FACULTATEA ,,ȘTIINȚE ECONOMICE”
CATEDRA ,, TURISM”

TEZĂ DE LICENȚĂ
DEZVOLTAREA ȘI PROMOVAREA TURISMULUI: DE
AFACERI, RELIGIOS ȘI DE PELERINAJ, CULTURAL –
CIRCUITE TEMATICE, SPORTIV,
DE SĂNĂTATE, DE CROAZIERĂ, DE TINERET

SPECIALITATEA 1013. 1 – Servicii hoteliere, turism și agrement

Admis la susținere Autor:
Șef catedră CREȚU Doina
BALA N Igor , dr., conf.univ .

,, ’’ 2018

Conducător științific:
GRIBINCEA Alexandru

Chișinău, 2019

2 CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 3
1. DEZVOLTAREA TURISMULUI ÎN SEC. XXI ………………………….. ………………………….. …… 5
1.1. Direcțiile de dezvoltare a turismului ………………………….. ………………………….. ……………….. 5
1.2. Impactul turismului asupra proceselor social -economice ………………………….. ………………… 7
2. TURISMUL CA FACTOR DE PROMOVARE ECONOMICĂ ………………………….. ………….. 18
2.1. Caracteristica și utilizarea formelor de turism cognitiv ………………………….. ………………… 18
2.2. Dezvoltarea turismului sportiv ………………………….. ………………………….. ………………………. 21
2.3. Dezvoltarea turismului de afaceri în Moldova ………………………….. ………………………….. .. 25
2.4. Estimarea infrastructurii pentru dezvoltarea turismului în Moldova ………………………….. .. 32
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 44
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 45
ANEXA 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 47
ANEXA 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 48
Abrevieri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 49

3 INTRODUCERE
Turismul este un sector important al economiei mondiale si are o tendință de creștere
permanentă la nivel internațional, astfel multe țări datorită patrimoniului bogat si a bunei
promovări pe piața internațională atrag un număr mare de vizitatori. Republica Moldova are un
patrimoniu foarte bogat dar puțin valorificat de instituțiile responsabile din domeniul turismului
dar și de cetățenii ei. Aici sunt multe obiective turistice care merită atenția publicului din țară și
în special din afara țării trebuie să analizăm toate nuanțele pozitive precum și negative pentru a
creea un sitem care întradevăr funcționează, un sistem care drept scop are de zvoltarea structurilor
interne.
Drept obiective ale tezei sunt cercetarea și deduc erea evoluției turismului în secolul XXI.
În comparație avem Republica Moldova și cum acesta ia aploare în alte țări, cum se dezvoltă
turismul la n ivel național și internațional.
Cel de -al doilea obiectiv este identificarea și specificarea tipurilor de tu rism, datorită unui
număr mare de activități acestea totuși sunt diferite și au o gamă diversă de obiective atractive
care neapărat trebuie să fie divizate și separate după tipul respectiv. Tot aici avem și indicarea
formelor noi de turism care apar de la un deceniu la altul.
Următorul obiectiv este cercetarea impactului turismului asupra economiei unde se
vorbește despre părțile pozitive sau negative ale turismului unde acesta ia amploare, cum se
dezvoltă acest factor și dacă este necesară dezvoltarea inf rastructurii turistice pentru a creea noi
locații de primire turistică, noi servicii care ar facilita venirea turistului .
Al patrulea obiectiv este analizarea infrastructurii turistice disponibile în R.M, aici vom
cerceta industria turismului care necesit ă o reformare strategică, care să seteze un mediu propice
pentru o dezvoltare rapidă a sectorului. Alte state cu istoric similar au reușit datorită unei atîrnări
serioase. Republica Moldova din acest punct de vedere totuși este în dezvoltare, aici indicăm
structurile de cazare care se diversifică în servicii tot mai bogate de la an la an, puncte de acces
noi și căi de comunicații dintre teritoriul țării și teritoriul extern din ce în ce mai multe.
În lucrarea dată am studiat și cercetat rolul turismului de afaceri in R.M, această ramură
apare datorită existenței și dezvoltării infrastructurii. În ultimii ani tot mai mulți străini vin în
Republica Moldova pentru a analiza oportunitățile investiționale acesta fiind un semnal că turismul
de afaceri în țara noa stră este în plină ascensiune. Aici cercetăm clientele care ne vizitează și
structurile de cazare care le avem disponibile pentru primirea acesteia .
Metodologia cercetarii informației utilizate este cea de comparație, statistica structurilor de
cazare anii 2017 -2018, statistica înoptărilor la structurile de primire turistică, metoda grafică unde
au fost prezentate date în urma cărora putem aprecia și compara termenii pe care îi avem.

4 Suportul teoretic al cercetarii il constituie studiile si lucrarile de baz a in domeniul turistic,
studierea rapoartelor, informațiile plasate pe paginile web, literatură străină dintre care rusă și
engleză și nu în ultimul rînd datele și informațiile rezultate din cercetările realizate de autor.

5 1. DEZVOLTAREA TURISMULUI ÎN SEC. XXI
1.1. Direcțiile de dezvoltare a turismului
În secolul XXI, industria turismului și a călătoriei sa extins în întreaga lume și a devenit
globală. În 2008, potrivit UNWTO, 922 milioane de persoane au călătorit în lume. Organizația
Mondială a Turism ului poziționează turismul ca unul dintre sectoarele economice cele mai mari și
cu cea mai rapidă creștere, argumentând că, în 2009, turismul și călătoriile au creat direct 77 de
milioane de locuri de muncă industriale și aproximativ 220 de milioane de loc uri de muncă, direct
sau indirect. Cu alte cuvinte, aproximativ 300 de milioane de persoane sunt angajate anual în
industria turismului, care într -un fel sau altul intră în contact cu 922 de milioane de călători [ 11].
Începând cu iulie 2008, populația Pămâ ntului a fost de 6.706.993.152 de persoane de aceea, 1/7
dintre pământeni își puteau permite să călătorească. În total, peste 1 miliard 200 milioane sunt
implicate în turism, iar acest lucru este mai mult decât o cincime. Potrivit diferitelor surse, la
sfârșitul anului 2012 – începutul anului 2013, populația lumii va crește la 7 miliarde, iar până în
2050 va depăși 9 miliarde de oameni [ 11]. Conform previziunilor UNWTO, până în 2020, armata
călătorilor va ajunge la 1,6 miliarde de persoane. Aceste cifre con firmă concluzia cu privire la
natura globală a tu rismului modern.
În ultimul deceniu, turismul a evoluat de la un fenomen social viu la stilul de viață și stilul
omului modern. Turismul a devenit același simbol al succesului și prosperității, ca o mașină străină
și o cabană de țară. Turismul devine o glazură și simbolizează statutul. În funcție de locul în care,
când și cât de mult o persoană își permite să călătorească sau să se relaxeze, este ușor să -i
determin ați averea și statutul social.
Turismul est e asociat în primul rând cu recreerea. Acest tip de recreere devine popular,
formează o tendință și modă. Moda pentru odihnă se schimbă în același mod ca și pentru haine.
Modelele turistice din Vest există și au un impact asupra modei turistice interne. In sulele Canare,
Goa sau junglele sălbatice din Borneo, Antarctica înghețată – acestea sunt cele mai recente hituri
de vânzări. Deoarece nu există locuri rămase nefolosite de turismul de pe Pământ, a devenit la
modă, așa cum notează revista Voyage, să meargă în locurile vechi într -un mod nou: spre Viena –
spre balonul debutantes, spre Paris – spre balonul Louis XIVs, spre Scoția – . Este la modă să vă
opriți la Atlantis, să fiți oaspeți ai Hotelului Burj Al Arab din Jumeirah sau Hotelului Al -Maha
Super Enviro nmental în deșertul Dubai sau în Palatul Riad din Maroc. Elegant de a fi excentric,
curios, filosofic.
Turismul secolului XXI a împins granițele lumii și a ieșit în afara globului pămîntesc.
Numărul de persoane care doresc să vadă spațiu este în continuă creștere, în ciuda faptului că
costul turului pe orbită este de 20 -40 milioane de dolari. În plus, turis tul spațial poate merge în

6 spațiul cosmic pentru 5 milioane de dolari. Epoca turismului spațiale a început în 2001. De atunci,
șapte călători au fost deja departe de Pământ. În 2006, a existat o femeie pe orbită, un american de
40 de ani de origine iranian ă, Anoushe Ansari. Ultimul turist din spațiu era un american de origine
maghiară, Charles Simony. În plus, a devenit primul anchetator privat care sa întors la ISS a doua
oară. În timpul zborului său din 2007, Simonia a stabilit un record pentru durata unu i turist în
spațiu. Milionarul a petrecut aproape două săptămâni pe orbită. Durata celui de -al doilea zbor a
fost de aproximativ 12 zile. Pentru cel de -al doilea zbor, turistul a plătit 35 de milioane de dolari,
ceea ce reprezintă cu 10 milioane de dolari mai mult decât costul primei voiaje pe orbită. Potrivit
experților, În epoca globalizării, oamenii au stăpânit dorința de a merge peste tot. De fapt, în epoca
marilor descoperiri geografice, au fost întotdeauna peste tot. Acum călătorii din întreaga lume s unt
atrași de peisajele naturale originale, monumentele arhitecturale și altarele religioase, tradițiile
naționale și culturale, precum și puterea încântătoare a diferitelor culturi.
Mutarea în mase largi de oameni, crearea de fluxuri turistice puternice ș i implicarea tuturor
călătorilor, resurselor și destinațiilor noi în orbita sa, turismul este într -adevăr un spațiu
multicultural, multietnic și multi -religios. Orice hotel este un exemplu de spațiu multicultural și
multietnic. În acest sens, principalul a vantaj, calitatea, caracteristicile și impactul turis mului îl
constituie toleranța.
În fiecare zi, influența transculturală a turismului devine din ce în ce mai evidentă.
Recrearea, turismul, schimburile culturale și științifice sunt considerate ca atribu te integrale ale
stilului de viață al unei persoane moderne, fiind în același timp o trăsătură specifică a culturii
moderne. Prin urmare, atunci când studiem turismul, nu putem ignora funcția sa culturală.
Trebuie remarcat faptul că turismul nu numai că r eunește reprezentanți ai diferitelor rase, culturi,
grupuri etnice, religii, atitudini, idei, straturi sociale, obiceiuri și tradiții, vârste și genuri, dar este
un fel de vas de topire. Turismul introduce oamenii dintr -o civilizație cu purtătorii altor ci vilizații,
descoperind cu ei și alții bogăția, diversitatea și unicitatea lumii noastre. În lumea modernă,
turismul se dezvoltă și nu mai poate fi pur și simplu considerat un fenomen cultural. În contextul
globalizării, turismul devine un transportator al unei culturi turistice specifice, are un puternic
impact cultural asupra turismului și a componentelor acestuia. Turismul aduce cu el o cultură
diferită, reflectată în primul rând în Codul global de etică pentru turism. Primul articol al Codului
aprobă con tribuția turismului la înțelegerea reciprocă din tre popoare și societăți [1 4].
Începând cu epoca de informare, lumea modernă sa transformat într -o sferă de producție
importantă, o componență importantă din care a devenit industria turistică, care joacă un rol din
ce în ce mai important în viața societății. Fiind unul dintre tipurile de activități de producție,
industria turismului este direct legată de afacere. Cu toate acestea, turismul este, de asemenea, o

7 activitate culturală, ca un tip specific de inter acțiune umană, culturi materiale și nemateriale, natură
și alte persoane în care turistul primește satisfacție fizică, mentală și spirituală.
Fiind o activitate umană globală, turismul implică indirect și direct toate celelalte ramuri
din orbita sa și acum ulează în sine caracteristicile, avantajele și dezavantajele lor specifice. Fără
exagerare, turismul acoperă toate domeniile cunoștințelor și abilităților umane: istorie, religie, artă,
medicină, tehnologie și tehnicii, industrie etc. Turismul este întreag a lume. Dinamic în curs de
dezvoltare, industria turismului se încadrează din ce în ce mai mult în domeniul viziunii științei
culturii. Din ce în ce mai mult în cercurile științifice vorbesc despre cultura turismului. Cultura și
turismul se întrepătrund re ciproc, iar dezvoltarea omenirii necesită o nouă dezvoltare. Cultura
turismului joacă un rol important în educația umanitară, estetică, economie și schimburi culturale.
Turismul nu este capabil să oprească conflictele militare, dar poate întări înțelegerea reciprocă și
toleranța, extinzând în mod constant schimbul între oameni de diferite culturi și sisteme sociale.
Acest lucru convinge în continuare importanța studierii culturii turismului.
1.2. Impactul turismului asupra proceselor social -economice
Legea nr. 352 -XVI din 24 noiembrie 2006 cu privire la organizarea și desfășurarea
activității turistice în Republica Moldova [9] definește turismul ca unul din domeniile prioritare
ale economiei naționale.
Fiind un sector de prestare servicii, turismul contrib uie la dezvoltarea economiei prin
acumularea de capital în cadrul a cca 12 tipuri de activități specifice ramurii, atrăgînd în activitatea
sa cca 20 de ramuri conexe cu cca 140 de servicii aferente sectorului turismului: alimentație
publică, transport, pr oducere și comercializare de mărfuri, echipamente, suvenire, activități
culturale, sportive, de agrement, servicii medicale etc [13].
Impactul turismulu din punct de vedere economic de obicei este considerat pozitiv,
contribuind la ocuparea forței de muncă, la servicii mai bune și la stabilitatea socială. De
asemenea, s -ar putea îmbunătăți în ceea ce privește educația culturală. Cu toate acestea acest
impact poate contribui de asemenea la creșterea costurilor de trai în cadrul comunității, împingerea
afacerilor locale în afara zonelor și creșterea costurilor pentru localnici. Unele țări practic își țin
economiea pe turism datorita locației geografice favorabile, patrimoniului turistic, culturi precum
și alte componente care atrag turiștii. Acest fapt p oate duce la motivarea altor țăti de a dezvolta
acest factor atît de necesar pe ntru a dezvolta economia țării.
Industria turistică generează beneficii economice substanțiale atât țărilor gazdă, cât și
țărilor de origine ale turiștilor. În special în țările în curs de dezvoltare, una dintre motivațiile
primordiale pentru o regiune de a se promova ca destinație turistică este îmbunătățirea economică

8 așteptată. . Ca și în cazul altor efecte, această evoluție economică masivă aduce atât consec ințe
pozitive, cât și negative.
Potrivit Organizației Mondiale a Turismului: 698 milioane de persoane au călătorit într -o
țară străină în 2017, cheltuind miliarde de dolari veniturile din turismul internațional, combinate
cu transportul de pasageri, depășesc 575 miliarde de dolari, făcând turismul cel mai important
exportator mondial după ,p roduse auto petrol și alimente.
Impactul negativ a turismului constă în existența multor costuri ascunse ale turismului, care
pot avea efecte economice nefavorabile asupra comunității gaz dă. Țările bogate pot folosi mai bine
turismul decât cele sărace. În timp ce țările cel mai puțin dezvoltate au cea mai urgentă nevoie de
venituri, de locuri de muncă și de creșterea generală a nivelului de trai prin intermediul turismului,
acestea sunt ce l mai puțin capabile să realizeze aceste beneficii. Printre motivele acestei situații se
numără transferul pe scară largă a veniturilor din turism din țara gazdă și excluderea afa cerilor și
a produselor locale.
Scurgeri a venitului direct pentru o zonă est e suma cheltuielilor turistice care rămân la nivel
local după ce impozitele, profiturile și salariile sunt plătite în afara zonei și după achiziționarea
importurilor; aceste sume scadente sunt numite scurgeri. In cele mai multe tururi pachet all –
inclusive, aproximativ 80% din cheltuielile de calatorie sunt destinate companiilor aeriene,
hotelurilor si altor companii internationale si nu intreprinderilor sau muncitorilor locali. In plus,
poate pleca din nou prin scurgere.
Efectele economice negative ale turi smului
Evenimentele prevăzute și neprevăzute, cum ar fi terorismul, răsturnările politice,
condițiile meteorologice puternice și dezastrele naturale, pot provoca un dezastru într -o regiune,
afectând negativ turismul de intrare pentru perioade considerabil e de timp. Cu cât destinația este
mai dependentă de turism, cu atât mai mult va fi impactul și va dura o perioadă mai mare de
recuperare [12].
Efectele pozitive ale turismului asupra mediului
Educația cu privire la motivele turismului durabil pune accent pe planificarea responsabilă.
Pe măsură ce mai mulți consumatori conștientizează beneficiile pe termen lung ale "luați doar
poze, lăsați doar amprentele", putem să respectăm mai bine natura și să minimizăm impactul
asupra oricărui habitat pe care îl vizită m [12].
Efectele negative ale turismului asupra mediului
Prea mulți turiști pot avea un impact negativ asupra calității vieții. Cunoscut sub numele
de overtourism, acest fenomen creează o povară în astfel de destinații ca Patagonia rurală, Chile și
urban B arcelona, Spania. Pantele muntelui Everest sunt îngrămădite și, în Islanda, turiștii depășesc
cu mult populația rezidentă. În SUA, în care primele 10 parcuri au vizitat mai mult de 44 de

9 milioane de vizitatori în 2016, Serviciul Parcului Național caută m odalități de a proteja comorile
naturale, având în vedere creșterile anua le ale numărului de vizitatori.
Unul dintre cele mai mari ironii ale timpului nostru este că oamenii sunt simultan călători
în călătorii și una dintre cauzele principale ale daunelor ireversibile care se produc pe planeta
noastră. Creșterea nivelului mării, eroziunea, defrișările și dezvoltarea urbană sunt doar câteva
dintre motivele făcute de omul nostru, colțurile cele mai prețuite ale pământului se schimbă dincolo
de recunoaștere. D ar această ironie este o afacere mare; vizitarea unor părți ale lumii înainte de a
dispărea este din ce în ce mai comună. Ultimul turism de șansă, pe care Forbes îl numește unul
dintre cele mai importante tendințe de călătorie din acest an, atragand cati m ai multi vizitatorii .
Din 2003, turismul către Maldive a crescut cu 68%, iar numărul vizitatorilor din Insulele
Galapagos a crescut cu 38%. Dar, cu aceste numere crescânde, provoacă mai multe daune zonelor
deja fragile. Turismul către Parcul Național Glac ier, care se încălzește de două ori mai mult decât
rata globală a planetei, a crescut cu 15% dar acolo turistii calca vegetatia, smulgand si provocand
poluarea. O călătorie lungă pentru a vedea urșii polari din Churchill, un oraș din canada care este
singurul loc ușor accesibil pentru a vedea creaturile în habitatul lor natural, poate contribui la 8,61
tone de dioxid de carbon per persoană per călătorie. O apărare a turismului cu șansă de ultimă
generație este aceea că contribuie la creșterea gradului de conștientizare a schimbărilor climatice,
care compensează daunele provocate. Dar cercetătorii au descoperit că, în timp ce turiștii la
Churchill percep schimbările climatice pentru a avea un impact negativ asupra urșilor polari, ei nu
înțeleg neapărat cum contribuie ei înșiși la emisiile de gaze cu efect de seră [12].
Turismul reprezintă aproximativ 8% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, potrivit
unui nou studiu care marchează prima încercare de cuantificare a amprentei totale a carbonului din
industrie.Într -o lucrare ambițioasă publicată în revista științifi că Nature Climate Change , o echipă
internațională de oameni de știință a cuantificat impactul ecologic al tuturor aspectelor, de la
zboruri transatlantice la suveniruri ieftine. Cercetătorii spun că zboară mai puțin și investesc în
scheme de plată pentru a compensa pagubele cauzate de călătorii vor fi esențiale pentru a evita
"creșterea necontrolată a emisiilor legate de turism".Călătoria cu avionul a fost principalul vinovat,
iar cercetătorii au sugerat că industria de mare poluare va deveni din ce în ce mai problematică, pe
măsură ce lumea devine mai bogată și există o cerere mai mare pentru călătoriile de lux. Poate că,
în mod surprinzător, țările care au provocat cel mai mult rău au fost, de asemenea, printre cele mai
mari, atât din punct de vedere al b ogăției, cât și al mărimii – cu SUA, China și Germania fiind în
fruntea clasamentul ui. Autorii au declarat că multe națiuni au considerat turismul drept o opțiune
de dezvoltare relativ scăzută, ceea ce le -a făcut să investească masiv în infrastructură pent ru a
atrage turiști.

10 Efectele pozitive ale evenimentelor mega
Un eveniment mega rotativ, cum ar fi Jocurile Olimpice, Cupa Mondială sau chiar un
eveniment pop -up, cum ar fi o nuntă regală de profil, va beneficia de o destinație gazdă prin
atragerea atenție i globale. Un număr mare de spectatori vizitează, injectând numerar semnificativ
în economia locală. Evenimentele sportive internaționale servesc de asemenea ca catalizatori
pentru îmbunătățiri pe termen lung în stadioane, facilități, transport și infrastr ucturi. Pentru Atena,
Grecia, în 2004 și pentru Pyeongchang, Coreea de Sud, în 2018, acest lucru însemna chiar și noi
terminale de aeroport [12].
Efectele negative ale evenimentelor mega
Acele rânduri de locuri de arenă goală de la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 au
fost atribuite teama toxică a mulțimilor, perturbărilor și prețurilor extrem de ridicate care au
împiedicat intențiile localnicilor și călătorilor. Am observat cu toții că moștenirea rămasă prin
găzduirea unui eveniment major poate afect a o economie locală mai mult decât beneficiază. În anii
care au urmat după Jocurile Olimpice din 2004 de la Atena, locațiile au fost neutilizate, deși orașul
a creat un preț de 15 miliarde de dolari. Patru ani mai târziu, același lucru sa întâmplat la Jocu rile
Olimpice de la Beijing mult mai costisitoare. În timpul Cupei Americii din 2013, s -au generat
"cantități egale de mândrie civică și controverse politice", a raportat San Francisco Chronicle, care
a raportat, de asemenea, că tabelul neplătit pentru ora șul gazdă a fost de 11,5 milioane de dolari
[12].
Efectele sociale pozitive ale turismului
Turismul a fost citat de mult de către liderii mondiali ca un motor al păcii și al securității
prin înțelegere. În secolul XXI, turismul este strâns legat de dezvolt are, cuprinzând un număr din
ce în ce mai mare de destinații noi – prin urmare, noi locuri de muncă. Turismul poate crea mândrie
civică prin încurajarea cultivării și împărtășirii obiceiurilor, alimentelor, tradițiilor și festivalurilor
locale. Schimburile personale între gazde și invitați merg foarte departe spre promovarea unei
înțelegeri culturale mai bune. Operatorii de turism se concentrează pe tendința de călătorie
experimentală, oferind experiente mai autentice și mai impresionante oaspeților lor. Sp ațiile
deschise și parcurile naționale din țările din întreaga lume sunt bune pentru a umple corpul și
sufletul, dar blocajele de trafic nu sunt o privire bună [12].
Efectele sociale negative ale turismului
În timp ce turismul poate contribui la conservare a culturilor acesta poate de asemenea să -i
aprovizioneze prin abordări de comercializare. Publicitatea companiei Airbnb a atacat identitatea
hotelurilor, sugerând că casele reale ale locuitorilor din cartierele reale reprezintă o alternativă. Nu
există nim ic mai autentic decît staționarea pe timp de noapte în casa unui locatar original în locația
vizitată afirmă Airbnb. Numărul aplicațiilor fiind diversă deși la prima vedere pare a avea doar un

11 impact pozitiv de fapt aceste aplicații funcționează ca scop co mercial nici decum în folosu întregii
infrastructuri. Astfel de caracteristici nu au niciunul dintre beneficiile sociale pe care le poate
produce o adevărată experiență de călătorie autentic ă [3].
1.3. Clasificarea formelor de turism
Formele de turism reprezintă un fenomen turistic prin care se delimitează motivația
turistică și specificul călătoriei în funcție de scopul propus. Formele de turism se împart în forme
motivaționale și forme tipice. Forma motivațională stabilește motivația călătoriei, forma tipică
stabilește specificul călătoriei.
Situația actuală.
Baza activității turistice o reprezintă formele de turism. Acestea în Republica Moldova sînt
valorificate și dezvoltate neuniform (fig. 1.1) . Cele mai răspîndite forme sînt turismul vitivinicol,
de afaceri, rural, balnear, religios și de excursii. Mai puțin este valorificat turismul cultural,
gastronomic, social, sportiv, automobilistic, de week -end, urban, nostalgic și ecologic. În
perspectivă vor fi dezvoltate formele de turism academic, de tr anzit, acvatic, medical și de aventură
[7].
Fig. 1.1. Formele de turism divizate pe cele 3 direcții de bază : activ, ce necesită impulsionare și
de perspectivă.

Forme de turism
Activ
vitivinicol
de faceri
rural
balnear
religios
exursiiCe necesită impulsionare
cultural
gastronomic
social
sportiv
automobilistic
week -end
urban
nolstalgic
ecologicDe perspectivă
academic
de tranzit
acvatic
medical

12 Deficiențe:
1) majoritatea formelor de turism sînt utilizate insuficient de către agenții economici.
2) potențialul formelor de turism e ste promovat și valorificat insuficient de piața turistică din
Republica Moldova.
Perspective:
Dezvoltarea și valorificarea formelor de turism pe trei direcții de bază:
1) forme de turism active;
2) forme de turism ce necesită impulsionare;
3) forme de turism de perspectivă.
Forme de turism active:
1) turismul vitivinicol – formă motivațională de turism practicată de turiști pentru vizitarea
întreprinderilor vitivinicole și a regiunilor vinicole în scopul îmbinării plăcerii degustării
produselor vitivinicole cu posibilitatea de a cunoaște stilul de viață local, mediul rural și
activitățile culturale. Turismul vitivinicol reprezintă cartea de vizită a Republicii Moldova, iar
pachetele turistice propuse spre comercializare pentru turiștii străini, obligatoriu includ un
obiectiv sau o cramă vinicolă. Turiștii, de asemenea, au posibilitatea de a cunoaște întreg
procesul tehnologic de preparare a vinului, iar în satele în care este păstrată tradiția vinicolă,
turiștii se pot implica în procesul de producere a vin ului;
2) turismul de afaceri – formă motivațională de turism care include călătoriile în interes oficial,
vizitele angajaților sau ale altor persoane în interes comercial, participări la expoziții și tîrguri,
conferințe, convenții și călătorii stimulatoare. Turismul de afaceri include călătoriile organizate
de întreprinderile economice și de autoritățile publice centrale și locale pentru personalul lor,
cu ocazia deplasărilor în interes profesional, comercial, participărilor la diferite reuniuni,
congrese, si mpozioane, întruniri, seminare naționale sau internaționale. Atît călătoriile în scop
de afaceri și îndeplinirea misiunilor de stat, cît și participarea la conferințe și întruniri, reprezintă
o formă importantă de turism. Călătorii în scopuri de afaceri fo losesc multe componente ale
serviciilor turistice, cum ar fi: cazarea, alimentarea, transportul și, în unele cazuri, agrementul.
Moldova dispune de potențial bine dezvoltat pentru a practica această formă de turism [7];
3) turismul rural – formă motivațională de turism care se desfășoară în mediul rural, orientată
spre utilizarea resurselor turistice locale (naturale, culturale, etc.), cunoașterea obiceiurilor și
tradițiilor locale, gospodăriilor țărănești, etc. Turismul rural vizează turiștii care beneficiază de
următoarele servicii: cazare în pensiunile agroturistice, alimentație cu produse ecologice pure
crescute și preparate în zonă, agrement. De asemenea, turiștii pot fi implicați, în funcție de
sezon, în activitățile agricole și în viața satului. Turiști i ar putea sta în sate și în scopul de a

13 explora împrejurimile. Dispunînd de o multitudine de sate și suprafețe agricole întinse,
Moldova are un potențial mare pentru dezvoltarea acestei forme de turism. Practicarea
meșteșugurilor poate servi drept motiva ție turistică pentru vizitarea zonelor rurale. Turismul
rural poate aduce beneficii importante comunității rurale și băștinașilor [7];
4) turismul balnear – formă motivațională de turism practicată de persoanele care se deplasează
în stațiunile balneoclimaterice pentru îngrijirea sănătății sau prevenirea unor boli. Această
formă specifică a turismului a cunoscut o mare dezvoltare, îndeosebi în ultimele decenii, odată
cu creșterea numărului de boli profesionale provocate de stresul vieții moderne din marile
aglomerații urbane. Turismul curativ poate fi practicat în stațiunile balneomedicale și
climaterice cu bogate resurse naturale de cură: ape minerale, termale, nămoluri etc., cu efecte
terapeutice, situate de obicei în zonele cu un microclimat sp ecific, adecvat pentru tratarea
diferitelor maladii. Acestor resurse naturale li se adaugă baza materială și infrastructura tehnică
specifică, pentru punerea lor în valoare cu maximum efect. În perspectivă această formă de
turism se va dezvolta considerabi l, avînd ca scop nu numai tratamentul balnear propriu -zis, ci
și tratamentele și curele balneomedicale profilactice. Existența unor bogate resurse naturale
balneoclimaterice în țara noastră oferă turismului din Moldova posibilitatea de a dezvolta intens
turismul balnear [7];
5) turismul religios – formă motivațională de turism care are ca scop vizitarea lăcașelor și
obiectelor de cult cu sau fără participare la slujbe divine. Turismul religios implică din partea
turiștilor un nivel de cultură ridicat, care să permită aprecierea obiectivelor vizitate din punctul
de vedere al arhitecturii, valorii istorice și cultural – artistice, semnificațiilor spirituale și
religioase;
6) turismul de excursii – formă motivațională de turism care prevede activitatea excursionistă
însoțită de ghid turistic, utilizîndu -se diverse programe, trasee și itinerare turistice. Această
formă de turism este cea mai răspîndită pentru turismul intern și implică grupuri org anizate de
persoane, care au ca scop vizitarea obiectivelor turistice în scop de cunoaștere și recreere. În
itinerarele excursioniste, de regulă, sînt incluse siturile arheologice și istorice, peisajele și ariile
naturale protejate, obiectivele religioase și de cult, obiectivele vitivinicole, cetă țile, muzeele,
monumentele etc.
Forme de turism ce necesită impulsionare:
1) turismul cultural – formă motivațională de turism, care valorifică potențialul cultural al unui
oraș, zonă sau țară. Turismul cultural se bazează pe vizitarea muzeelor și locurilor interesante
din punct de vedere arheologic, istoric și religios, precum și pe cunoașterea artei și folclorului
local: muzică, dans, meșteșuguri populare, teatru folcloric, port național, ce prezintă interes
cognit iv cultural. Moldova dispune de toate elementele care formează temelia pentru

14 dezvoltarea turismului cultural. Totodată, este importantă implementarea prevederilor Cartei
Internaționale a Turismului Cultural, inclusiv în ceea ce privește asigurarea benefic iului
destinațiilor turistice, care au statut de monument protejat de stat, de pe urma exploatării lor
turistice;
2) turismul gastronomic – formă motivațională de turism, destinată persoanelor iubitoare de a
descoperi secretele specifice bucătăriilor tradiți onale din diverse țări. Ospitalitatea, tradițiile și
obiceiurile culinare stau la baza dezvoltării acestei forme de turism. Calitățile gustative,
specificul bucatelor pot servi drept motivație importantă pentru turiștii care au drept scop de a
se alimenta cu bucate selecte caracteristice zonei turistice vizitate [7];
3) turismul social – formă tipică de turism practicată de categoriile sociale ale populației cu
venituri restrînse și orientată spre satisfacerea necesităților lor cognitive, culturale, recreative,
etc. Turismul social include: turismul pentru copii, turismul pentru tineret , turismul pentru
persoanele de vîrsta a treia și invalizi, turismul de familie. Această formă de turism este
destinată turismului intern și are la bază costuri reduse la serviciile de cazare, alimentare,
transport și mărimea comisionului aplicat de agenți i de turism și turoperatori;
4) turismul sportiv – formă motivațională de turism practicată în scopul desfășurării unor
activități sportive, organizare de cantonamente, participare, în calitate de suporteri ai echipelor
preferate, totodată, fiind prevăzute și servicii de consum turistic. Turismul sportiv este
condiționat de dorința de a învăța și de a practica diferite activități sportive. Conținutul noțiunii
de turism sportiv nu prevede numai formele pasive de participare a turiștilor ca spectatori la
gama ma nifestărilor sportive de orice natură. Turismul sportiv se bazează pe oferirea unor
posibilități complementare de agrement pentru turiștii care își petrec vacanța într -o anumită
localitate sau pe organizarea unor călătorii pentru amatorii de spectacole spo rtive. Turismul
sportiv mai presupune și o participare efectivă a turiștilor la diferite acțiuni sportive care,
constituie și ele o formă de agrement a vacanței turiștilor, atît din punct de vedere al implicării
acestora pentru diferite ramuri sportive, cî t și ca rezultat al unor recomandări cu caracter
medical. Participanții și spectatorii evenimentelor sportive pot forma o categorie aparte
semnificativă de turiști. Moldova dispune de potențial în acest domeniu (stadioane, săli
polivalente, echipe sportiv e, patinoare) care trebuie valorificat în viitor;
5) turismul automobilistic – formă tipică de turism manifestată prin călătoriile pe distanțe medii
și lungi în afara mediului uzual, cu scop recreativ și de cunoaștere, utilizînd ca mijloc de
transport automo bilul. Această formă de turism reprezintă preferința turiștilor automobiliști de
a alege itinerare inedite, altele decît cele oferite pentru grupurile organizate, precum și, în
funcție de veniturile acestora, structuri de cazare diferențiate, cum ar fi: mo teluri, campinguri,
bungalou -uri, apartamente, case de vacanță, pensiuni. Turismul automobilistic este încurajat

15 pentru că turiștii automobiliști solicită pe lîngă serviciile de bază și prestații suplimentare ca
schimb valutar, cumpărături de produse speci fice din țara vizitată, excursii, alte servicii locale,
pentru care cheltuie sume importante de bani;
6) turismul de week -end – formă tipică de turism de scurt sejur, destinată odihnei și recreerii la
sfîrșit de săptămînă în afara mediului uzual. Turismul d e week -end presupune abandonarea
tuturor activităților profesionale și exercitarea în mod voluntar a altor activități diferite de cele
practicate în mod obișnuit, capabile să odihnească organismul uman din punct de vedere fizic
și intelectual;
7) turismul urb an – formă tipică de turism practicată în zonele urbane, care se caracterizează prin
vizitarea obiectivelor istorice, culturale și de agrement. Turismul urban include turul de oraș,
plimbările și excursiile. Turismul în orașe și orășele este foarte popular în lume. Turismul urban
se bazează pe o gamă largă de obiective istorice și culturale, efectuarea cumpărăturilor,
alimentație în restaurante cu specific variat, plimbări, excursii etc. Localitățile urbane
funcționează ca puncte de sosire și plecare ale t uriștilor în regiunile vizate. În Moldova,
municipiul Chișinău este un loc excelent pentru dezvoltarea turismului urban, avînd ca bază
străzile înverzite, parcurile, varietatea de clădiri frumoase din punct de vedere arhitectonic,
muzeele, restaurantele ș i cafenelele, evenimentele artistice, galeriile de artă plastică, centrele
comerciale. În Chișinău vin mulți oameni de afaceri și persoane oficiale, fapt ce contribuie la
susținerea și dezvoltarea turismului urban;
8) turismul nostalgic – formă motivațională de turism care include vizitarea locurilor de baștină
de către persoanele care au emigrat în diverse țări. Turismul nostalgic implică oamenii ce
vizitează locurile copilăriei lor sau ale strămoșilor și este destul de popular. Un număr mare de
moldoveni ca re au emigrat în decursul timpului, doresc să se întoarcă în țară pentru a -și vizita
familiile, prietenii, locurile de baștină, mormintele apropiaților;
9) turismul ecologic – formă motivațională de turism orientată spre cunoașterea naturii, protejarea
și con servarea mediului ambiant. Ecoturismul sau turismul bazat pe natură implică turiștii care
practică drumeția sau călătoria în scopul observării florei și faunei, studierii ecologiei zonei și
se cazează în apropierea ariilor protejate, în locuri nedăunătoar e naturii.
Anumite suprafețe silvice protejate din Moldova servesc drept bază de resurse pentru
dezvoltarea ecoturismului în țară. Una din opțiunile cele mai potrivite pentru dezvoltarea
ecoturismului, astfel încît să fie asigurată și protecția mediului înconjurător, este practicarea
acestuia în parcurile naționale, care dispun de o administrare corespunzătoare și asigură controlul
și ordinea arealului. De obicei, există sate în vecinătate, care la rîndul lor ar putea oferi locuri de
cazare pentru turiști, сееа се adu ce beneficii populației locale. De asemenea, ar putea fi refăcute

16 pentru scopuri turistice taberele existente, creată infrastructura necesară pentru practicarea
ecoturismului: amenajarea traseelor ecoturistice și a locurilor de campare etc.
Forme de turism de perspectivă :
1) turismul academic – formă motivațională de turism care are ca scop atragerea doritorilor de a
studia la instituțiile de învățămînt superior și mediu de specialitate. Turismul academic este
reprezentat de călătoriile cu scopul de a studia, de a învăța, de a perfecționa cuno ștințele. O
amploare deosebită în ultimul timp revine deplasărilor cu scopul studierii limbilor de circulație
internațională. Cele mai mari solicitări sînt pentru Marea Britanie și Statele Unite ale Americii.
Republica Moldova, de asemenea, propune diverse oferte pentru studii la instituțiile de
învățămînt superior pentru cetățenii altor state. Atragerea studenților străini în Republica
Moldova contribuie la dezvoltarea bazei tehnico -materiale a instituțiilor de învățămînt superior
și mediu de specialitate din țară prin sumele acumulate de la contractele de studii, iar firmele
turistice implicate în atragerea lor, beneficiază de comision de intermediere;
2) turismul de tranzit – formă tipică de turism care presupune traversarea uneia sau mai multor
țări, avînd ca destinație țara de vacanță. Dezvoltarea acestei forme de turism pentru Republica
Moldova va avea un impact pozitiv asupra dezvoltării turismului receptor. Turiștii traversînd
Moldova către destinația finală, vor contribui la utilizarea diverselor servi cii complementare
consumului turistic. De asemenea, este absolut necesar de inițiat programe mixte între țările
limitrofe Moldovei, pentru a deservi turiștii care urmează să tranziteze Republica Moldova,
destinația finală fiind România sau Ucraina;
3) turismu l acvatic – formă tipică de turism practicată pe bazinele acvatice ale țării prin utilizarea
diverselor mijloace de transport acvatic. Dunărea, Nistrul și Prutul sînt bazinele acvatice care
pot contribui la dezvoltarea turismului acvatic. Organizarea de cr oaziere poate diversifica oferta
turistică a țării, contribuind astfel la dezvoltarea turismului intern și receptor;
4) turismul medical sau de sănătate – formă motivațională de turism care presupune atragerea
turiștilor străini, motivația de bază fiind trat area diferitor boli sau maladii în instituțiile medicale
specializate din țară. Turismul de sănătate are perspectivă bună în Republica Moldova, deoarece
serviciile medicale sînt mai puțin costisitoare ca în Europa. Diaspora Republicii Moldova care
își desf ășoară activitatea de muncă peste hotarele țării, contribuie în modul cel mai direct la
atragerea categoriilor de persoane care sînt interesate în aceste servicii. Pe lîngă serviciile
medicale, cetățenii străini participă și la consumul de servicii turisti ce, cum ar fi cazarea și
alimentația;
5) turismul de aventură – formă motivațională de turism, care presupune interacțiunea cu mediul
ambiant prin petrecerea activă a timpului liber, practicînd anumite activități extremale bazate
pe depunerea efortului fizi c. Cererea pentru turismul de aventură înregistrează cea mai dinamică

17 dezvoltare la nivel mondial. Turiștii sînt în permanentă căutare de aventură, avînd ca scop
petrecerea distractivă a timpului liber. Turismul de aventură include interacțiunea cu mediul
ambiant, excursii în peșteri, alpinism, expediții arheologice, drumeție (hiking), canotaj/caiac,
ciclism, auto, moto, hipism, curse de orientare, salturi cu parașuta etc.

18 2. TURISMUL CA FACTOR DE PROMOVARE ECONOMICĂ
2.1. Caracteristica și utilizarea formelor de turism cognitiv
Turismul cognitiv sau așa zis turismul cultural este considerat cel mai popular și mai larg
tip de turism. Scopul excursiilor din aceasta categorie este familiarizarea cu atracțiile turistice
(monumente istorice, arhitectură, artă, trăsături naturale și etnice, v iața modernă a oamenilor etc.).
Până în jurul anilor 80 ai secolului trecut, turismul cultural a fost analizat ca o nișă relativ
nesemnificativă a pieței turistice. Astăzi, conform noilor date, turismul cultural este pr incipalul
obiectiv al activității turistice în masă.Organizația mondială a turismului a estimat amploarea
acestei activități în 2007 la nivelul de 40% din numărul total de călătorii (în 1995 – 37%), iar
creșterea anuală sa situat la nivelul de 15%.
Direcți ile de turism cultural:
– familiarizarea cu diversele epoci istorice, arhitecturale sau culturale ale monumentelor
arhitecturale, muzeelor, traseelor istorice;
– vizitarea unor spectacole culturale: vizite la festivaluri (muzică, teatru, cinema), sărbător i
religioase, l upte cu tauri, expoziții etc.;
– participarea la cursuri, seminarii, cursuri de limbă științifică;
– participarea la festivaluri populare [1 2].
Turismul cultural are valoare pentru turiști (cognitiv, educațional, recreational etc.) și
efectul asupra acelor orașe și regiuni în care se dezvoltă. Importanța pozitivă a turismului este
evidentă, în primul rând, de avantajele economice pe care orașele ș i locuitorii lor le pot obține din
investițiile întreprinderilor, închirierea de clădiri, închirierea de case private, vânzarea de obiecte
de artizanat, meșteșuguri etc. De asemenea, este clar că îmbunătățirea calității vieții locuitorilor se
face prin res taurarea sau reconstrucția fondului locativ, îmbunătățirea infrastructurii așezărilor și
teritoriilor.
În ceea ce privește oferta:
1. Creșterea numărului și diversității atracțiilor culturale. Acest factor funcționează în mai
multe direcții. În primul rând , se realizează intens investiții în formarea obiectelor culturale.
Acest lucru se explică prin faptul că acestea din urmă sunt destinate să sporească
atractivitatea acestui loc nu numai pentru vizitatorii turisti, ci și pentru viața și munca
locuitorilor l ocali, pentru asigurarea diversității activităților lor în condiții de importanță
sporită a timpului liber și a conceptului hedonic al activității de viață și, despre atragerea
investițiilor și a forței de muncă calificate. Teatru propriu, galerie, muzeu i storic etc. devin
un atribut al mândriei și prestigiului local (și al luptei pentru putere locală). Atragerea
turiștilor devine adesea secundară, dar o parte necesară a implementării unor astfel de

19 proiecte, deoarece publicul local este prea mic [ 25, p. 19 ]. În al doilea rând , finalizarea
stadiului de dezvoltare industrială a dus multe teritorii la nevoia de schimbări radicale în
profilul activităților lor economice, în scopul creării de locuri de muncă și pe această bază a
menținerii standardelor de dezvo ltare socială. Răspunsul la provocările economiei
postindustriale a fost dezvoltarea așa -numitei culturi creative. Industriile industriale sunt
percepute astăzi drept un catalizator esențial atât pentru dezvoltarea economică a orașelor,
cât și pentru reînn oirea culturală, care sa concretizat în mișcarea de regenerare urbană prin
cultură. În al treilea rând , extinderea compoziției obiectelor care sunt definite astăzi ca fiind
culturale, în special prin implicarea obiectelor care reflectă producția și tradiț ia gospodăriei
în sfera consumului cultural. Căutările pentru rădăcinile pierdute stimulează conservarea și
utilizarea ca obiective culturale a acelor atribute culturale cu care este asociată istoric
formarea identității naționale, regionale sau locale, ca re se află sub atacul unei economii
postindustriale și procesel or de unificare a globalizării.
1. Diseminarea formelor de stat, regionale și naționale, precum și suprastatale de susținere și
stimulare a turismului cultural, inclusiv prin finanțarea conservări i artefactelor culturale și a
implementării unor proiecte culturale majore. Astfel, Consiliul Europei promovează în mod
activ dezvoltarea turismului cultural ca mijloc de răspândire a culturii europene.
2. Creșterea disponibilității informațiilor privind dezv oltarea culturală și atracțiile în condițiile
răspândirii totale a tehnologiilor moderne. Cunoașterea virtuală a obiectivelor culturale,
oferind oamenilor o varietate de informații și imagini noi, în același timp, încurajându -le în
mod constant să prezinte personal, să viziteze noi locuri turistice.
3. Tehnologiile noi și mai avansate de comunicare (transport și informare) creează posibilitatea
de diferențiere a produselor turistice pe segmente de piață înguste care devin prețuri
competitive, cu o ofertă turistică masivă și standardizată [ 25, p. 19]
În ceea ce privește cererea:
1. În contextul globalizării și unificării stilului de viață, atracțiile culturale servesc ca un mijloc
important de identificare (etnic, național, religios, cultural), pe de o parte, și asigurarea
diversității culturale, pe de altă parte.În turismul cultural se dezvoltă turismul, axat pe
interesele minorităților naționale, religioase și sexuale și ale altor minorități subculturale.
2. În legătură cu ritmul accelerat al vieții, atunci când modul de viață se schimbă dramatic în
fața unei generații, crește numărul persoanelor care nu "țin pasul" cu schimbările care suferă
disconfort în condițiile moderne sau regretă pierderea rădăcinilor, întreruperea tradițiilor.
Creșterea clarității și a numărului de persoane care se confruntă cu aceasta, nostalgia
trecutului stimulează locurile de vizită care, pentru unele, creează condiții pentru odihnă

20 "emoțională", pentru că au păstrat trăsăturile și / sau sunt asociate cu amintiri plăcute ale
vieții, pentru altele sunt o formă de menținere a legăturilor cu tradițiile, rădăcini " [25, p. 19].
3. Stadiul actual al consumului postindustrial, caracterizat prin saturarea cererii de produse
materiale și divers e servicii, este însoțit de o "foame" pentru sentimente și emoții. Pe de altă
parte, în lumea modernă, oamenii se confruntă cu stres constant (la locul de muncă, în
transport, în viața de zi cu zi) și caută o oportunitate de a se relaxa și de a se distra, și dacă
învață, apoi "jucăuș". Cultura ca nici o altă sferă nu are un potențial spectaculos de
divertisment și oferă oportunități largi și variate pentru implementarea nevoilor releva nte ale
consumatorului modern.
4. Valoarea semnelor turismului este în creșt ere pentru a diferenția poziția statutului. Saturația
mai sus menționată a cererii de produse și servicii materiale duce la pierderea valorii lor
pentru diferențierea poziției de statut; în prim -plan este valoarea simbolică a semnelor,
simbolizând succesul , stilul de viață, pasiunile ideologice, calitățile personale. Turismul
cultural datorită diversității bazei sale de resurse creează numeroase oportunități pentru
formarea unei imagi ni simbolice a consumatorului.
5. abandonarea pe scară largă a concediilor p relungite tradiționale anuale (de obicei de vară) la
utilitatea mai multor întreruperi mai scurte, dar mai frecvente la locul de muncă, care este
considerată una dintre consecințele și semnele tendinței observate de estompare a limitelor
timpului de muncă și de petrecere a timpului liber. Un criteriu important pentru alegerea unui
profil și a unui loc de activitate turistică este saturarea impresiilor, care pot servi ca un fel de
"etichete", permițând separarea timpului liber de la muncă, vacanța – din flux ul zilnic de
viață; și, în plus, să crească subiectiv durata unei perioade scurte de odihnă. Turismul cultural
în diversitatea tipurilor, resurselor și formelor sale oferă oportunități ample de a obține
impresii memorabile și devine o zonă din ce în ce mai atractivă a act ivității turistice [ 25,
p.20].
6. Creșterea valorii societății post -industriale a timpului liber ca mijloc de autorealizare duce la
o schimbare a caracteristicilor funcționale ale activităților de agrement în general și a
turismului, în specia l: posibilitatea dezvoltării personale și a emancipării energiei creative
devine o prioritate în timpul liber. Turismul cultural devine un mijloc important de auto –
dezvoltare, în special în ceea ce privește expresia creativă, unde ocupă o poziție dominantă
în sistemu l diverselor tipuri de turism.
7. În lista "locurilor care trebuie vizitate" au fost incluse obiective culturale, cu alte cuvinte,
vizita lor a dobândit trăsăturile unui ritual care consacră diseminarea acestei acțiuni ca normă
socială, "reguli al e comportamentului turistic". De exemplu, se estimează că trei sferturi
dintre turiștii din Europa vizitează situri culturale, inclusiv pe cei care nu își asociază

21 călătoria cu intenția de a satisface interesele culturale. Potrivit altor estimări, aproxima tiv
30% din destinațiile turistice europene sunt alese pentru a vizita din cauza prezenței siturilor
de patrimoniu cultural, luând în considerare evenimente culturale semnificative și festivaluri,
această cifră se ridică la 45 -50%. În acest sens, se poate observa că atracțiile culturale nu
atrag atât de mult vizitatorii, căci ele servesc ca un mijloc de concentrare a activității turistice
și, astfel, o armă în competiția dintre desti națiile turistice [ 25, p. 21].
8. Cu sofisticarea din ce în ce mai mare a tur iștilor, nemulțumirea lor față de oferta turistică
standard impersonală, care nu ține cont de solicitările individuale și, prin urmare, nu oferă
emoții vii, amintite de mult timp și semnificative, după cum arată cercetările, 40% din
consumul cultural are l oc în timpul sărbătorilor și sărbătorilor . Un turist modern face o cerere
pentru o experiență unică, foarte orientată spre abilitățile sale individuale, abilitățile și nevoia
de auto -exprimare creativă a individualității sale [ 25, p. 22].
VA Kvartalnov sc rie că expresia culturală a poporului este întotdeauna de interes. Curiozitatea
naturală a unui turist în raport cu diferite părți ale lumii și popoarele care le locuiesc formează unul
dintre cele mai puternice motive turistice.
Activitățile culturale și e ducaționale ale unui turist pot fi grupate după cum urmează:
– cunoașterea diferitelor epoci istorice, arhitecturale sau culturale prin vizitarea
monumentelor arhitecturale, a muzeelor, a traseelor istorice;
– vizitarea spectacolelor de teatru, muzică, cinema, teatre, festivaluri, sărbători religioase,
lupte cu tauri, concerte și sezoane de operă, expoziții de pictu ri, sculpturi, fotografii etc.
– participarea la cursuri, seminarii, simpozioane, cursuri de limbi s trăine, cursuri de
comunicare;
– participar ea la demonstrații de folclor, bucătărie națională și artă aplicată la festivaluri de
ansambluri folclorice și expoziț ii de artă populară națională.
Obiectele patrimoniului cultural național ar trebui prezentate în mod rezonabil și creativ.
Progresul știi nțific și tehnic și -a făcut datoria: produsele unei țări practic nu diferă de produsele
similare ale unei alte țări. În cultură, uniformitatea este inacceptabilă. O regiune care dorește să
devină o destinație turistică populară ar trebui să aibă complexe c ulturale unice și să le ofere pe
piața turistică.
2.2. Dezvoltarea turismului sportiv
Turismul sportiv este forma de turism care include orice activitate sportivă. Ponderea cea mai
însemnată ocupând -o sporturile nautice de vară, cele de iarnă, pescuitul s portiv, dar și alte
manifestări sportiv e ocazionale.

22 Clasificarea turismului sportiv se efectuează în funcție de diferite criterii și caracteristici.
Astfel, în funcție de tipurile de mișcare, turismul sportiv este împărțit în [21]:
● autostopul;
● automototur ism
● turismul de ciclism;
● turismul de apă care include diferite forme de croaziere, rafting pe râurile montane etc .;
● turismul ecvestru;
● turismul de schi;
● turismul cu motociclete;
● drumeții – călătoria pe traseu se face în principal pe jos. Din această categorie face parte
turismul montan;
● speologie care include peșteri sau caverne;
● turismul combinat.
În funcție de lungimea, durata și complexitatea tehnică a călătoriilor sportive sunt împărțite în
"categoriile de complexitate pentru drumeții I, II, III, IV, V și VI" [24].
În funcție de dificultatea obstacolelor care trebuie depășite, zona de excursii, autonomia,
noutatea și un număr de alți factori care caracterizează diferite tipuri de turism sportiv, drumețiile
sunt împărțite în complexitate tot mai ma re:
1. drumeții de week -end
2. drumeții de I și III grade de dificultate – în turismul de tineret;
3. categorii de drumeții. În dependență de de tipul de turism avem și categoriile de
complexitate diversificate în: pietonal , munte, apă, schi, ciclism și speleotur ism – șase
categorii de complexitate (cs); în turismul cu automotor și navigație(croaziere) – cinci; în
ecvestru – trei.
Turismul sportiv include: turismul de apă, sporturile de iarnă, vânătoarea și pescuitul, golful.
aici se remarcă faptul că turismul cu apă este în creștere datorită dezvoltării vehiculelor. De
exemplu, utilizarea diferitelor tipuri de nave (navigație sau motorizate). În același timp, principala
infrastructură a acestui tip de turism este portul sportiv. Portul este alcătuit din următoarel e zone:
● marin
● zona de suport tehnic: șantierele navale, alimentarea cu combustibil
● servicii suplimentare: restaurante, magazine, cluburi
Sporturile de iarnă sunt împărțite în schiuri alpine,schiuri montane, plimbări cu sania, etc.
Principala infrastructură sunt stațiile de iarnă montane. În ceea ce privește vânătoarea și pescuitul,
această activitate spre deosebire de celelalte este regleme ntată și efectuată în conformitate cu

23 anumite reguli. De exemplu, este necesară o licență sau o autorizație pentru implementarea
acesteia.
În plus față de tipurile tradiționale de turism sportiv, un nou tip a fost recent introdus – turismul
plat. Aces ta este un turism orientat spre natură pe câmpie. După cu m notează AI Zyryanov,
„turismul simplu, în anumite privințe, corespunde turismului „non-montan ”. Cu toate acestea,
esența nu este sub forma unor obstacole naturale depășite, ci în noul sistem de org anizare și
coordonare a activităților turistice și de recreere, care trebuie adaptate cu o lipsă de resurse naturale
atât de luminoase caracteristice spațiilor montane și cu un grad ridicat de nevoie”.
Turismul plat cuprinde zonele pietonale neobișnuite (p entru amatori), apă (rafting pe apă),
schi, speologie, ciclism, activități turistice de pescuit (pescuit, vânătoare, ciuperci și alte excursii);
Pe lîngă tipurile de mai sus este și turismul balneologic în afara mării și a munților, turismul rural
sunt de asemenea incluse în turismul de câmpie.
Astfel, se poate spune că există o mulțime de varietăți de turism sportiv aceasta vorbește despre
popularitatea, relevanța și importanța sa. Acest tip de turism include toate categoriile de vârstă ale
turiștilor, d iferite moduri de mișcare, niveluri de complexitate și durată. Toată lumea poate alege
un tip acceptabil de t urism sportiv pentru ei înșiși.
Vinokurov M. A. constată că esența turismului sportiv este de a organiza excursii la diverse
evenimente sportive. " Vă permite să vă alegeți tipul potrivit (schi, înot, pescuit, vânătoare etc.),
precum "susținerea" echipei preferate, participând personal la evenimente sportive majore".
Din punctul de vedere al lui A. Yu Korolev, "conținutul principal al turismului spor tiv constă în
depășirea obstacolele cu caracter natural". Ca un exemplu de obstacole naturale se poate menționa:
gheața, zăpada, barierele de apă, obstacolele de macro și microrelief ale unui teren [21]. "Pe lângă
obstacolele naturale ale peisajului natur al și dificultățile climatice, pot exista dificultăți de alt tip,
de exe mplu non -populație și altele".
Esența turismului sportiv constă, de asemenea, în faptul că acest tip de turism prezintă nu
numai activitate fizică activă, ci o combinație a calitățilo r fizice și de caracter ale unui participant
la un tur sportiv. Turismul sportiv implică depășirea independentă a distanțelor geografice mari și
a obstacolelor dificile. În acest sens, acest sport necesită pregătire fizică bună. De asemenea,
turistul trebu ie să aibă rezistență și diverse abilități profesionale. În multe cazuri, turismul sportiv
este o formă extremă de călătorie. Principalii consumatori ai turismului sportiv fiind grupuri
formate din oameni obișnuiți (sportivi neprofesioniști) care preferă s ă se ocupe de sportul ales în
timpul călătoriei. Astfel organizarea de excursii pentru atleți, sportivi, amatori neprofesioniști pot
fi desfășurate de companiile de turism, organizații profesionale de turism sau chiar înșiși de
participanții fiind individu ale. După cum notează I V. Zorin: "în țara noastră sunt adesea numiți"
turiști amatori " [ 18].

24 Datorită faptului că turismul sportiv este destul de divers și complex (din punctul de vedere al
diversității sale), există anumite trăsături ale turismul ui spor tiv care merită notate. Una dintre
principalele caracteristici ale turismului sportiv este disponibilitatea condițiilor naturale și
recreaționale atunci când se organizează tururi sportive. "Deci, pentru turismul de schi, trebuie să
aveți munți cu pante po trivite de dificultate diferită; pentru rafting – prezența râurilor montane cu
secțiuni dificile, dar interesante, cu prezența unor obstacole simple, posibilitatea intrării și ieșirii
convenabile de pe traseu etc. ".
Următoarea caracteristică este legată d e caracteristica descrisă mai sus, și anume că turismul
sportiv este foarte "geografic", adică caracterizată printr -o acoperire spațiale mare și tehnologia
rutei, programul de călătorie depinde de v arietate factorilor geografici.
A treia caracteristică imp ortantă este prezența unei baze materiale la scară largă. Baza
materială include diferite tipuri de infrastructură. De exemplu, hoteluri, transport, birouri de
închiriere de echipamente sportive, zone de servicii: vestiare, servicii tehnice; prezența unor
structuri speciale: terenuri, terenuri, bazine, patine, etc. În majoritatea cazurilor, organizarea unui
tur sportiv este obligatorie pentru disponibilitatea facilităților medicale. În plus, este necesară o
zonă suplimentară de servicii, inclusiv cazare, ca tering, magazine, discoteci etc. I. V. Zorin
menționează de asemenea un aspect precum prezența unui program de excursii. Poate o combinație
de programe de vizitare a obiectivelor turistice și de sport. Cum ar fi un tur de bicicletă cu opriri
pentru vizita rea obiectivelor turistice [19].
A cincea caracteristică se datorează complexității turismului sportiv. Turismul sportiv, spre
deosebire de celelalte tipuri are un conținut mai bogat: "extinderea orizonturilor călătorilor atunci
când se întâlnesc cu noi loc uri și oameni, impactul diversității naturii asupra acesteia, interacțiunea
activă a echipei de oameni în lupta cu dificultățile și propriile neajunsuri, acțiunile grupului
autonom în subdezvoltate și nelocuite domenii, educație de independență, inițiativă , decisivitate și
auto-control în condiții neașteptate. "
De remarcat, de asemenea, o astfel de caracteristică a turismului sportiv este clasificarea
acestuia prin complexitate. La drumeții obișnuite acest lucru nu este. Deseori, separarea
drumețiilor de co mplexitate este asociată cu prezența și diversitatea oricăror obstacole, de exemplu
vârfuri și treceri de munte, treceri ale râurilor, resturi etc.
Scopul principal al turismului sportiv se reflectă în contribuirea la dezvoltarea culturii fizice
în masă. Î n același timp, turismul sportiv poate avea o orientare sportivă, educativă, de cercetare,
ecologică și combinarea acestora.
Rezumând, putem spune că turismul sportiv reprezintă un sport pentru depășirea unui segment
extins de suprafață a pământului, numit un traseu. Esența turismului sportiv constă în faptul că în

25 acest tip de turism se manifestă nu numai activitatea fizică, ci o combinație a calităților fizice și de
caracter ale unui participant la un tur sportiv.
Turismul sportiv este un fenomen complex care include diferite tipuri de turism. Clasificarea
turismului sportiv se efectuează în funcție de difer ite criterii și caracteristici. Există o ma re
varietate de turism sportiv.
Caracteristicile turismului sportiv: prezența condițiilor naturale și recrea ționale în organizarea
de excursii sportive; prezența unei baze materiale mari; disponibilitatea instructorilor calificați și
cu experiență în sportul respectiv, masteranții și candidații la masterul de sport pentru a lucra cu
turiștii;complexitate; clasif icare după complexitate.
În general, bazându -se pe o varietate de interpretări și definiții, turismul sportiv are trăsături
fundamentale, studiul cărora permite o abordare mai cuprinzătoare a aspectelor organizaționale și
a părții sale practice [23].
2.3. Dezvoltarea turismului de afaceri în Moldova
Hotelurile variate, saloanele SPA, tot necesarul pentru desfășurarea conferințelor, viața
nocturnă uneori liniștită alte ori zgomotoasă din Chișinău, satele minunate, vinificatorii de cea mai
înaltă clasă, pre cum și cultura deosebită a țării noastre – toate acestea oferă oamenilor de afaceri
care vin în Moldova o multitudine de posibilități pentru a -și petrece timpul plăcut și util.
Din momentul obținerii independenții, Republica Moldova s -a transf ormat într -o țară
democratică cu economie de piață. Moldova se află în topul clasamentului statelor care au cel mai
favorabil mediu de afaceri (Raportul Băncii Mondiale 2011). Tinderea și apropierea de Uniunea
Europeană și schimbarea rapidă a climatului in vestițional din Moldova au condus la creșterea
considerabilă a numărului oamenilor de afaceri care vizitează țara noastră.
Întâlniri, conferințe și evenimente variate facilitează companiile de marketing cu
profesioniști înalt calificați, ideile inovative, locațiile neobișnuite pentru desfășurarea
conferințelor, prețurile competitive și standardele înalte transformă Moldova într -o țară care
abordează o nouă direcție în organizarea d e evenimente și stabilirea întâlnirilor de afaceri.
În ultimii ani tot mai mulți străini vin în Republica Moldova pentru a analiza oportunitățile
investiționale acesta fiind un semnal că turismul de afaceri în țara noastră este în plină ascen siune.
Republica Moldova dispune de potențial pentru a dezvolta și practica această formă de turism.
Turismul de afaceri se intersectează și cu cel vitivinicol, rural, cultural, de excursii, religios,
gastronomic, nostalgic, ecologic, automobilistic, de w eekend, urban, de tranzit”. Conform Biroului
Național de Statistică informează, că în ianuarie -martie 2018 agențiile de turism și turoperatorii au
acordat servicii turistice la 35,6 mii de turiști și excursioniști, cu 27,6% mai mult decît în perioada

26 cores punzătoare din anul 2017 [10]. Deci pentru început să analizăm unde sunt cazați cei care vin
la noi , ce hoteluri și structuri similare cu funcție de cazare avem.
În tabelul 1 de mai jos vedem că numărul structurilor de cazare 2017 față de 2016 este în
creștere apsolot la toate tipurile de structuri. Ca rezultat vedem o creștere cu 8 unități mai mult în
2017 iar aici este evident că numărul camerelor este în creștere ca și numărul locurilor fapt cel
deducem din datele tabelului. Acest impact este pozitiv care înseamnă ca turismul se dezvoltă de
la an la an în partea bună.
Tabel ul 2.1. Numărul și capacitatea existentă a structurilor de primire turistică colective și de
cazare, la sfârșitul anului 2017
Numărul structurilor
de cazare Capacitatea de cazare turistică existentă
2016 -2017
Numărul
camerelor Numărul de locuri
2016 2017 2016 2017 2016 2017
Total 114 122 4 030 4 278 8 936 9 757
Hoteluri și moteluri 47 51 1 984 2 000 3 568 3 668
din care:
Hoteluri 45 48 1 928 1 937 3 470 3 567
Pensiuni turistice și
agroturistice 12 12 260 206 529 418
Cămine pentru vizitatori 3 3 170 170 511 545
Structuri de întremare 4 4 359 359 782 782
Structuri de odihnă 44 45 1 042 1 087 2 597 2 693
Tabere de vacanță pentru
copii 4 7 215 456 949 1 651

27 Chiar dacă datele de mai sus sunt pozitive ce ține de creșterea numărului de unități, mai jos
în tabelul 2.2 . vedem că în anul 2014 am avut 62 de unități număr care scade pînă la 51 de unităși
în 2017.
Tabelul 2.2 . Hotelurile și structuri similare , la 31 decembrie
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Hoteluri și moteluri 50 55 57 62 45 47 51
din acestea, pe
categorii:
5 stele 4 4 4 4 5 6 6
4 stele 11 12 12 14 14 15 14
3 stele 11 12 16 15 14 16 19
2 stele 4 4 5 6 4 5 6
1 stea 2 2 1 2 2 2 3
Total camere 2 013 2 138 2 140 2 210 1 855 1 984 2 000
Capacitatea de
cazare unică, locur i 3 733 3 932 3 966 4 124 3 308 3 568 3 668
Numărul de înnoptări
în decursul anului,
mii 307,0 322,7 348,1 335,7 359,0 378,5 290,8
Indicii de utilizare a
capacității de cazare,
% 23,8 24,1 24,8 24,1 24,7 22,0 27,0
Numărul de salariați 1167 1169 1204 1205 1268 1273 1267

28 Majorarea numărului de turiști și excursioniști a fost condiționată de cresterea numărului
de participanți la turismul emițător (+43,3%) și turismul receptor (+6,8%). Totodată, s -a redus
numărul de participanți la turismul intern ( -11,7%) [1].
În anexa 1 este efectuat raportul de activitate a hotelului "Villa Natali" *** pentru anii
2017/2016 pentru 12 luni , din acest raport deducem că g radul de ocupare în 2017 este de 27,82%
iar în 2016 este 29,16% o diferență de -1,35% care deși nu pare la prima vedere foarte mare,
aceasta se resmite însă în raportul MB încasări pentru 12 luni 2017/2016 unde avem o abatere de
-119 915,73 lei (anexa 2).
În anul 2019 "Villa Natali" *** trece în "Hotel Natali" cu același număr de stele dar aici
vedem modificări în întreaga infrastructură a hotelului astfel apar camere de tip Double Superior,
Twin, Quadruple, Queen Quadruple, Suite, Queen Suite, King Superior Suite, Family Suite,
Economy Single. Ac eastă schimbare a dus ș i la modificarea preț urilor deoarece dotarea camerelor
a fost modificată conform tipului. Altă modificare a fost lichidarea sălii de conferinț e în locul
căreia s -a făcut camera de cazare de tip Double Superior, astfel în 2018 Hote lul dispunea de 20
camere de cazare iar în 2019 de 21 camere de cazare. Din acest exemplu deducem că structurile
noastre de cazare se orientează în creșterea confortului, diversității serviciilor pentru a facilita
venirea turiștilor în țară.
Din cei 1,6 mi i de turiști și excursioniști străini, care au vizitat Republica Moldova în
ianuarie -martie 2018 și au beneficiat de serviciile agențiilor de turism și a turoperatorilor, 77,3%
au sosit în scopuri de odihnă, recreere și agrement, 17,9% – de afaceri și prof esionale și 4,8% – de
tratament [1].
Ponderi mai însemnate în numărul total de turiști și excursioniști străini sosiți în Republica
Moldova le -au revenit cetățenilor din România (23,2%), Federația Rusă și Ucraina (cîte 12,9%),
Austria (9,1%) , Germania (2, 9%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Statele Unite
ale Americii (cîte 3,5%), Franța (3,2%), Israel, Turcia și Italia (cîte 3,0%), Portugalia (2,0%),
Olanda (1,8%), Polonia (1,4%), Bulgaria (1,3%), Finlanda și Estonia (cîte 1,2%).
Prin intermediul agențiilor de turism și turoperatorilor în ianuarie -martie 2018 au plecat în
străinătate 27,8 mii de turiști și excursioniști, sau cu 43,3% mai mult față de perioada similară din
anul 2017. Majoritatea cetățenilor moldoveni au plecat în st răinătate în scopuri de odihnă, recreere
și agrement (98,0%). Cetățenii Republicii Moldova au preferat să călătorească, în principal, în
Egipt (33,6% din total plecați în străinătate), România (28,0%), Bulgaria (10,6%), Ucraina (7,6%),
Turcia (4,3%), Itali a (2,0%), Republica Cehă (1,6%), Emiratele Arabe Unite (1,5%), Austria
(1,1%), Ungaria (1,0%) [1].

29 Tabelul 2.3. Numărul de turiști și excursioniști, participanți la turismul organizat de agențiile de
turism și turoperatori, după scopul vizitelor
Ianuar ie-martie 2018 Ianuarie -martie 2018 în %
față de ianuarie -martie
2017
turiști și
excursioniști turiști –
zile turiști și
excursioniști turiști -zile
TOTAL 35 635 224 370 127,6 135,2
Turism receptor (primirea
cetățenilor străini în țară) –
total 1 641 4 324 106,8 83,5
din care, în scopuri de:
odihnă, recreere și agrement 1 269 2 400 132,6 111,4
afaceri și profesionale 294 962 63,0 57,2
tratament 78 962 69,0 71,6
Turism emițător (deplasarea
rezidenților Republicii Moldova
în străinătate) – total 27 832 163 441 143,3 153,3
din care, în scopuri de:
odihnă, recreere și agrement 27 270 160
091 144,3 153,8
afaceri și profesionale 342 1 073 90,2 105,1
tratament 220 2 277 158,3 145,5
Turism intern (deplasarea
rezidenților Republicii Moldova
în interiorul țării, în scop
turistic) 6 162 56 605 88,3 104,5

Numărul de turiști și excursioniști participanți la turismul intern în ianuarie -martie
2018 a constituit 6,2 mii, în scădere cu 11,7% comparativ cu aceeași perioadă din 2017. Deplasarea
rezidenților moldoveni în interiorul țării, în scop turistic, a fost organizată în special de agențiile
de turism și turoperatorii din municipiul Chișinău (30,0%) , regiunile de dezvoltare Centru (35,4%)
și Sud (34,6%) [1].
Numărul turiștilor care ne -au vizitat țara în scop de afaceri in comparație 2017 și 2018 este
în creștere lucru care ne bucură pentru că vedem totuși acest tip de turism că evoluiază pozitiv[27].

30 Turiștii care vin în R.Moldova în scop de afaceri cel mai dese ori se cazează în structurile de cazare
amplasate în centru orașului [28].
Frecventarea structurilor de primire turistică colective cu funcțiuni de cazare în ianuarie –
martie 2018
Biroul Național de Statistică informează, că în ianuarie -martie 2018 structurile de primire
turistică colective cu funcțiuni de cazare au fost frecventate de 49,7 mii de turiști, din care 27,1
mii de turiști străini (54,6% din total) și 22,6 mii de turiști moldoveni (45,4%).
Comparativ cu ianuarie -martie 2017 s -a majorat numărul de turiști cazați la structurile de primire
turistică colective (+10,9%), pe seama creșterii acestuia la pensiuni turistice și agroturistice
(+37,0%), hoteluri și moteluri (+13,0%), structuri de odihnă (+7,8%) și structuri de întremare
(+4,1%). Totodată, s -a redus numărul de turiști cazați la tabere de vacanță pentru elevi ( -69,2%) și
cămine pentru vizitatori ( -22,3%) [1].
Tabelul 2.4. Numărul de turiști cazați la structurile de prim ire turistică colective
Ianuarie -martie 2018 Ianuarie -martie 2018 în %
față de ianuarie -martie
2017
turiști din care,
nerezidenți turiști din care,
nerezidenți
Total 49 696 27 128 110,9 114,8
din care:
Hoteluri și moteluri 36 282 24 716 113,0 113,6
Cămine pentru vizitatori 1 265 – 77,7 –
Pensiuni turistice și agroturistice 2 441 870 137,0 de 2,4 ori
Structuri de întremare 6 461 98 104,1 92,5
Structuri de odihnă (vile turistice,
sate de vacanță și alte structuri de
odihnă) 3 210 1 444 107,8 104,4
Tabere de vacanță pentru elevi 37 – 30,8 –

31 Tabelul 2.5 Numărul de înnoptări ale turiștilor la structurile de primire turistică colective cu
funcțiuni de cazare
Ianuarie -martie 2018 Ianuarie -martie 2018 în %
față de ianuarie -martie 2017
înnoptări din care, ale
nerezidenților înnoptări din care, ale
nerezidenților
Total 195 716 54 528 108,3 121,0
din care:
Hoteluri și moteluri 68 206 48 572 117,5 122,0
Cămine pentru
vizitatori 26 440 – 101,4 –
Pensiuni turistice și
agroturistice 3 971 1 892 144,5 de 1,9 ori
Structuri de întremare 91 058 1 113 104,0 90,9
Structuri de odihnă
(vile turistice, sate de
vacanță și alte
structuri de odihnă) 5 930 2 951 99,7 99,1
Tabere de vacanță
pentru elevi 111 – 46,3 –
Durata medie de ședere a unui turist în structurile de primire turistică colective cu funcțiuni
de cazare în ianuarie -martie 2018 a constituit 4,9 zile, din care 7,3 – pentru turiștii moldoveni și
3,0 zile – pentru turiștii nerezidenți [6].
Indicele de utilizare netă al capacității de cazare turistică în funcțiune pe total structuri de
primire turistică colective în ianuarie -martie 2018 a constituit 23,6%, inclusiv la hoteluri și
moteluri – 15,8%, cămine pentru vizitatori – 58,7%, pensiuni turis tice și agroturistice – 7,4%,
structuri de întremare – 54,5%, structuri de odihnă – 5,5%, tabere de vacanță pentru elevi – 0,5%
[6].

32 Ponderi mai însemnate în numărul total de turiști străini cazați la structurile de primire
turistică colectiv e le-au revenit turiștilor din România (28,3%), Ucraina (14,7%), Federația Rusă
(8,6%), Statele Unite ale Americii (5,7%), Italia (4,8%), Turcia (4,6%), Germania (3,8%), Regatul
Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (3,1%), Israel (2,4%), Polonia (2,0 %), Bulgaria și Franța
(cîte 1,3%), Belarus (1,1%), Spania (0,9%), Austria (0,8%) și Suedia (0,7%) [6].
În ianuarie -martie 2018 la structurile de primire turistică colective au fost înregistrate
195,7 mii de înnoptări ale turiștilor, cu 8,3% m ai mult comparativ cu perioada corespunzătoare
din anul 2017. Majorarea numărului de înnoptări ale turiștilor a fost condiționată de
creșterea acestora la pensiuni turistice și agroturistice (+44,5%), hoteluri și moteluri (+17,5%),
structuri de întremar e (+4,0%) și cămine pentru vizitatori (+1,4%). Totodată, s -a micșorat numărul
de înnoptări ale turiștilor la tabere de vacanță pentru elevi ( -53,7%) și structuri de odihnă ( -0,3%)
[6].
Din numărul total de înnoptări, 72,1% le revine înnoptărilo r turiștilor moldoveni și 27,9%
– înnoptărilor turiștilor nerezidenți [6].
2.4. Estimarea infrastructurii pentru de zvoltarea turismului în Moldova
Cum își promovează ofertele agențiile de turism autohtone?
Ce ține de promovarea turimului la nivel național, în fiecare primăvară, la Centrul
Internațional de Expoziții MOLDEXPO se desfășoară Expoziția Internațională Specializată de
turism, agrement și industrie hotelieră TOURISM. LEISURE. HOTELS. Evenimente bune de
organizat și promovat la nivel național, dar ș i regional sunt diferitele festivaluri și târguri care se
desfășoară periodic în satele noastre, cum ar fi Festivalul turistic național „Duminica Mare” de la
Domulgeni, r. Florești, sau Târgul Olarilor, Nisporeni, etc . [5].
Agențiile de turism preferă să utilizeze diferite modalități de publicitate, numai să ajungă
la publicul dorit: outdoor – panourile stradale, media – radio, TV; print – cataloage, reviste; LED –
urile; on -line – pe site -urile de spec ialitate sau cele mai populare.
Moldova nu practică un m arketing activ de țară
O bună parte din acțiunile de vizibilitate în afara țării sunt promovate de Organizația de
atragere a investițiilor și de promovare a exportului, în parteneriat cu instituțiile de ramură pentru
expoziții și alte evenimente organizate pe o tematică anume (turismul este în tematica unor
evenimente). Totodată, nu au loc acțiuni de PR pentru turismul modovenesc și destinațiile de
valoare din țară (cu excepția unor vinării din centrul țării unde sunt invitați majoritatea oaspeților
străini ).
Se simte lipsa unei direcții în acțiunile internaționale și a unui concept de promovare a
turismului. Nu dispunem de un stand unic al industriei turismului moldovenesc. La majoritatea

33 evenimentelor acesta este constituit dintr -un ansamblu de elemente a diferitor participanți la
industrie. Participările la expozițiile specializate externe, acoperă doar parțial arealul de unde
provin excursioniștii străini (TTR România, Intourmarket Rusia , EMITT Turcia). Cu toate că ar fi
bine să ne orientăm și spre unele piețe din CSI, Țările Scandinave, Olanda.
Faptul că agențiile turistice duc lupte individuale cu concurenții, și fiecare promovează ce
consideră mai profitabil, duce la crearea unei imagi ni dispersate a țării ca destinație națională
turistică pe plan mondial.
Practic, se organizează foarte puține tururi informaționale prin Republica Moldova, cu
excepția unor participări ocazionale tematice sau în urma implementării proiectelor de asistență
internațională. Formatorii de opinie practic nu au călătorit pe traseele țării, cu excepția proiectului
Redescoperă Moldova în care 20 de bloggeri din R. Moldova și România timp de o săptămână au
vizitat diferite atracții turistice de pe teritoriul R. Mo ldova. Din itinerar au facut parte destinații
precum mănăstirile din Saharna și Țâpova, Orheiul Vechi, cetatea Soroca, localități din lunca
Nistrului și Prutului, Pădurea Domnească, Condrița, Căpriana, orașele Ungheni și Hâncești. .
Rareori reprezentanții t uroperatorilor străini și unii experți călătoresc spre un număr limitat de
destinații naționale cu partenerii din Moldova. Nu există un program de susținere a manifestărilor
de promovare a destinațiilor din țară. Și acestea, așa cum sunt astăzi, nu sunt at ât de profitabile
precum ar fi o călătorie în Bali [5].
La nivel de țară, la moment se implementează Strategia de dezvoltare a turismului – Turism
2020. Urmează să vedem dacă rezultatele vor fi cele așteptate: creșterea anuală a numărului
turiștilor cu 6 -8%; cu 3% anual a numărului turiștilor în cadrul turismului receptor; cu 4% anual a
numărului turiștilor în cadrul turismului intern și cu 5% anual a încasărilor din activitatea turistică.
Trebuie să așteptăm și să ne promovăm singuri ca destinație turistic ă ce merită a fi vizitată atunci
când se ivesc ocaziile.
Dezvol tarea turismului și infrastructurii transportului.
În mod tradițional se consideră că pentru turismul internațional prezintă interes doar țările
în care sînt monumente de arhitectură vechi, litoral, stațiuni montane și numeroase izvoare termale,
acest lucr u putem să -l contrazicem prin existența fatului că în lume există un număr foarte mare
de oameni interesați de noi țări și culturi, oameni noi, experiențe noi, există mulți oameni interesați
de SPA turism și de cel de tip curativ, organizat în mijlocul fr umoaselor peisaje naturale, există,
în cele din urmă, cetățeni ai CSI care țin minte Moldova ca fiind o țară însorită, a strugurilor,
fructelor și legumelor, alimentelor naturale, o țară, în urma vizitării căreia pot obține impresii
frumoase, savurînd din plin natura frumoasă, vinul bun, muzica și dansurile incendiare.
Dacă adăugăm la toate acestea componența istorică a vechimii poporului și statului, numeroase
monumente ale vechilor civilizații (care vor trebui "dezgropate" și pregătite spre demonstrație

34 turiștilor), promovînd noile idei de amenajare a mediului pe pămîntul Moldovei, înțelegem că
turismul din țara noastră are un potențial imens, pe care urmează să -l descoperim, prin realizarea
politicilor se stat corespunzătoare.
Anume la nivel de stat este necesară rezolvarea următoarelor sarcini pentru dezvoltarea
turismului:
1. Alcătuirea listei localităților, zonelor și rezervațiilor naturale, monumentelor naturii,
arhitecturii și culturii, complexelor monastice de perspectivă pentru dezvoltarea acestora în
calitate de obiecte ale infrastructurii turistice. În această listă, intra monumente ale culturilor
antice și statelor: Cucuteni -Tripolie, Geto -daci, Moldova Medievală, Orheiul Vechi, Țîpova,
Saharna, peșterile de la Criva, subsolurile Cricova și Mileștii Mici, Mănăstirile Căpriana,
Hîncu, Curchi, vinăriile și fabricile de băuturi spirtoase din țară, fermele -vinării mici etc.
2. A elabora din contul statului și a conducătorilor de raioane proiecte complexe de amenajare a
obiectelor (complexelor) infrastructurii turismului. Aceste proiecte trebuie să conțină:
2.1. Descrierea ideologiei complexului turistic, care înseamnă o descriere detaliată a
conceptului, datorită căruia obiectul în cauză va prezenta interes pentru turiști. Acest
document trebuie să conțină informații complete despre complexul turistic cu perspectivă:
natură, topografie, istorie, arheologie, toate legendele istorice, cultura le și altele, textele
povestirilor pentru ghidurile turistice (este foarte important ca ghidurile să nu se
contrazică reciproc în povestirile lor despre obiectivele turistice ale țării).
2.2. Planurile generale de dezvoltare ale complexului turistic cu indicare a locațiilor și
principalelor caracteristici ale obiectelor turistice și a infrastructurii (monumentelor
arheologice, hotelurilor, restaurantelor, SPA -urilor, stațiunilor curative, centrelor sportive
și de agrement, centrelor medicale, terenurilor de joacă , plajelor, debarcaderelor, sălilor
de conferințe și așa mai departe).
2.3. Hotărîrea întrebării referitor la condițiile de alocare a terenurilor pentru construirea
obiectelor infrastructurii turistice.
2.4. Condițiile în care potențialilor investitori li se propune să investească mijloace pentru
crearea obiectelor infrastructurii turistice (descrierea principalelor cerințe față de obiectul
turistic, termenii de proiectare și construcție, suma minimă a investițiilor, numărul minim
de locuri de muncă create. Mărimea s alariului minim pentru personalul viitoarelor obiecte
turistice, obligațiile statului de a forma infrastructura necesară, de a promova și a
administra complexul ca un tot întreg, facilitățile la impozitare etc.).
2.5. Propuneri elaborate și testate de dezvoltar e a obiectelor infrastructurii de transport,
comunicațiilor și sistemelor inginerești.

35 2.6. Un sistem de gestionare al complexului turistic elaborat și verificat în practică.
2.7. Calcularea forței de muncă necesare și a măsurilor pentru atragerea și instruirea
„creierilor” și „brațelor de muncă”, care nu sînt suficiente.
2.8. A organiza în baza unui tender sau a concursurilor investiționale atragerea investitorilor
pentru crearea unor anumite obiecte ale infrastructurii turistice, care să fie reflectate în
proiectele cor espunzătoare, conform punctului 2.
2.9. A atrage în țară, folosind posibilitățile șefilor agențiilor corespunzătoare (dacă este
necesar, atunci și ale statului), numărul maxim de companii, care administrează rețele
hoteliere internaționale în scopul ca aceștia să investească în obiectele infrastructurii
turistice. Exemple ale unor asemenea rețele: Hilton, Sheraton, Meriott, Sofitel, Holiday
Inn, Ritz -Carlton și așa mai departe.
2.10. A încuraja crearea și dezvoltarea comunităților ecologice, precum și a complexelor
turistice pe lîngă aceste așezări.
2.11. Odată cu apariția infrastructurii turistice moderne a investi banii statului în publicitatea
permanentă a Moldovei turistice și a posibilităților pe care le oferă ea. Un accent deosebit
în această publicitate trebuie făcut asupra specificului moldovenilor, culturii
moldovenești, culturii antice a vinăritului, precum și a purității alimentelor, aerului,
obiceiurilor, artei populare și așa mai departe.
2.12. A încuraja companiile de turism din Republica Moldova, oferindu -le maxim de beneficii
fiscale din veniturile de pe urma vînzării excursiilor prin Moldova [17].
Pentru dezvoltarea turismului intern este important să avem, căi ferate, aeroporturi bune,
șosele, atît care duc spre obiectele turistice, precum și, în general, pe întreg teritoriul țării. Este
nevoie de drumuri bune pentru o comunicare eficientă între cetățenii și companiile țării. Lucru cu
carne ne confruntăm la moment din lipsa existenței acestora.
Dezvoltarea infrstucturii rutiere
Această problemă este pe or dinea de zi și, într -un fel sau altul, toate Guvernele Moldovei
suverane au încercat și încearcă să o soluționeze. Deosebit de mult s -a vorbit despre acest lucru (și
s-au cheltuit mulți bani) în perioada anilor 2006 -2012. Luăm credite, rugăm să ni se ofere granturi,
cheltuim banii colectați de la proprietarii de autovehicule, atragem companii internaționale [1 7].
Practic toți oficialii noștri, care se ciocnesc cu această problemă sprijină cu mult entuziasm
ideea investirii sumelor uriașe de bani în con strucția și reconstrucția drumurilor, reclamînd la
scară largă toate punctele "pozitive " ale unor asemenea investiții. Avantaje care presupun
următoarele:

36 – Îmbunătățirea climatului investițional local, creșterea atractivității țării pentru străini,
dezvolta rea turismului intern.
– Creșterea populației și crearea noilor locuri de muncă de -a lungul coridoarelor
internaționale de transport.
– Creșterea semnificativă a nivelului de interconectivitate dintre regiuni și a reducerii
timpului de călătorie.
– Îmbunătățirea siguranței rutiere.
– Reducerea consumului specific de combustibil, reducerea costurilor pentru reparația
transportului.
– Creșterea atractivității Republicii Moldova ca țară de tranzit [1 7].
Însă pentru a evalua în mod obiectiv eficiența investițiilor în astfel de proiecte ar trebui să fie luate
în considerare și toate punctele "negative" investițiilor prioritare, de proporții, a unui stat deloc
bogat, anume în ce privește construcția drumurilor.
Întotdeauna trebuie să ținem minte că există proiecte care n u sînt mai puțin importante
pentru țară și care sînt în măsură, într -un timp scurt, să dea rezultate semnificativ mai bune și unde
este cazul să fie redirecționate nu mai puține fonduri mai limitate (ale capitalului propriu și de
credit) ale resurselor inv estiționale.
Este foarte important ca acei bani care sînt atrași în țară să fie cheltuiți cu profit maxim și
să fie create condiții pentru dezvoltarea progresivă, pe termen lung.
1. Construcția drumurilor este o investiție cu cel mai lung termen pentru a scoa te cheltuielile
dintre toate opțiunile posibile (chiar și investițiile în educație, în cazul în care sînt luate în
considerare numai din punctul de vedere economic, dau un efect mult mai vizibil) din
următoarele motive:
1.1. În perioada valorificării investiții lor în drumuri sînt create un număr neglijabil de
locuri de muncă , în comparație cu banii cheltuiți. Construcția drumurilor ‒ este unul
dintre cele mai mecanizate tipuri de lucrări de construcție, astfel încît, chiar și la
construcția de drumuri la scară l argă în țară, putem vorbi de aproximativ 2 -3 mii de locuri
de muncă suplimentare în organizațiile rutiere, companiile, care le deservesc și în cariere.
1.2. Locuri de muncă suplimentare în comerțul de pe marginea drumurilor și în cadrul
centrelor de deservire a populației (restaurant, cafenea, magazin, hotel, benzinărie)
construite de -a lungul șoselelor internaționale, vor fi create, de asemenea, întru -un
număr relativ mic, în comparație cu banii cheltuiți. Pe autostrăzile europene și
americane un singur centru comercial și de servicii este creat la fiecare 30 -40 km de
drum. Puteți calcula cîți kilometri de autostrăzi internaționale ne -am propus să construim

37 și să înțelegem, că vorbim despre aceleași cîteva mii de noi locuri de muncă , inclusiv
a țăranilor -furnizo ri de producție pentru aceste complexe. Obiectele în cauză și angajații
acestora nu vor putea să creeze, de asemenea, o bază impozabilă suplimentară
considerabilă. Ce -i drept, susținătorii acestei metode de priorități investiționale pot vorbi
despre mai mu lte venituri la buget a TVA -ului de la organizațiile implicate în
valorificarea investițiilor în drumuri, însă acest TVA este parte a creditului, care va
trebui apoi restituit din același buget.
1.3. Prioritățile enumerate de către susținătorii construcției mas ive a drumurilor oferă o
eficiență economică și socială nu foarte înaltă, în comparație cu alte domenii de investiții,
dar și cu banii cheltuiți.
1.4. Astfel, întoarcerea banilor cheltuiți este absolut de neprognozat, dar nici înlesnită și ar
putea fi amînată timp de decenii, ceea ce nu este de dorit să -și permită o țară săracă, dacă
este vorba de resurse creditate.
Țara nu are încă suficientă experiență în construcția drumurilor de înaltă calitate , care ar
putea servi decenii la rînd, fără reparații capitale. Drept exemple pot servi drumurile reparate de
la declararea independenței încoace, care absolut toate necesită reparații repetate, iar unele au fost
reparate capital deja de cîteva ori. Iar ac est lucru se datorează nu numai constructorilor
neconștiincioși, ci într -o măsură mai mare, lipsei experienței suficiente, pe care urmează să o
acumuleze și drumarii, și statul. Țara nu numai că nu este pregătită financiar, ci și din punct de
vedere tehnic pentru construcția de mare anvergură a drumurilor. Este nevoie de timp pentru a
finaliza baza normativ ă, care să reglementeze cerințele față de studiile preconizate înainte de
proiect și a drumurilor existente, care urmează să fie reconstituite, față de d ocumentația de proiect,
dar și a bazei drumurilor, cît și a stratului cu care sînt acoperite, ținîndu -se cont de realitățile
secolului al XXI -lea, legate de traficul vehiculelor de mare tonaj. Este nevoie de timp pentru
perceperea acestor cerințe de către drumari, pentru construcția și reconstrucția bazei material –
tehnice a companiilor constructoare de drumuri. Pregătirea bazei normative ar trebui începută de
urgență și pentru aceasta nu sînt necesari mulți bani.
Banii investiți în drumuri, nu aduc bani în mod direct , nici vreun produs care ar putea
genera profituri, asigurînd randamentul investițiilor, crearea noilor locuri de muncă, vărsări la
buget. Vor fi cheltuiți foarte mulți bani și va fi foarte dificil ca aceștia să le fie întorși creditorilor,
în termeni concreți, iar marea majoritate a cetățenilor Republicii Moldova nu vor resimți pentru
familiile lor efectele pozitive ale unor astfel de investiții.
1. Din bugetul copiilor și nepoților noștri urmează să fie rambursate procentele și
creditele, ceea ce v a constitui o povară uriașă pentru ei.

38 2. Statul va fi nevoit să amîne alte investiții, cu adevărat prioritare pentru țară. Totodată
este puțin probabil să se obțină un efect economic semnificativ în urma construcției
drumurilor, așa cum am demonstrat mai sus .
Pentru un stat nu foarte bogat există riscul foarte mare să investească resurse creditate în
acea ramură, care nici nu va oferi o rambursare sigură a banilor împrumutați și nici majorarea
sumei acestora, precum nici nu va avea un impact semnificativ asupra îmbunătățirii vieții
cetățenilor (rezolvarea problemelor sociale, crearea locurilor muncă etc.).
Împreună cu creditele pe termen lung (finanțate de programul "Provocările Mileniului" a
Guvernului SUA) și subvențiile oferite, Guvernul RM folosește p entru construcția drumurilor
împrumuturi pe termen mediu de la bănci internaționale și unele țări, condițiile cărora, potrivit
autorilor proiectului www.moldovenii.md pot fi atractive pentru alte programe de dezvoltare, dar
sînt inacceptabile pentru constr ucția drumurilor.
În primul rînd, este necesară restabilirea drumurilor de importanță națională (ceea ce
se face în ultimele decenii), care leagă capitala de centrele raionale, precum și drumurile către
obiectivele turistice (prevăzute în planurile general e de dezvoltare ale lor), transferînd construcția
pe un făgaș mai domol (de recuperare) a drumurilor mai puțin importante.
În același timp, este important ca resursele bănești, atrase pentru construcția drumurilor să
corespundă următoarelor condiții:
– Acestea trebuie să fie granturi.
– Acestea ar trebui să fie credite contractate pentru o perioadă de cel puțin 30 ani, cu o
perioadă de grație la restituire de cel puțin 10 -15 ani, cu rata creditului nu mai mare de 1 –
2% pe an.
– Acestea trebuie să fie mijloace bugetare.
– Acestea ar trebui să fie mijloace ale Fondului Național pentru construcția drumurilor pentru
realimentarea cărora ar trebui să fie folosite taxele crescînde, preluate de la proprietarii de
automobile și companiile petroliere (pe viitor și a celo r electrice).
Transportul rutier
De la proclamarea independenței situația din domeniul transportului rutier nu s -a
îmbunătățit în mod semnificativ. Acest lucru este evident în baza exemplului transportului pentru
călători. Parcul de transport urban și interurban este învechit și se reînno iește lent, fostele parcuri
de autobuze sînt distruse sau într -o stare financiară grea, practic, în toate raioanele. Nu există o
politică care să stimuleze dezvoltarea. Se dezvoltă concurența neloială bazată pe cumătrism și
nepotism. De multe ori pentru ac eeași rută sînt eliberate mai multe licențe, ceea ce nu permite ca
întreprinderile specializate să se dezvolte. Totodată, înfloresc afacerile uzurpatorilor, care fac

39 afaceri fără a plăti vreo taxă statului. Pe drumuri e un număr mare de așa -numite microbuz e, în cea
mai mare parte vechi și depășite, care reprezintă o amenințare constantă pentru siguranța
pasagerilor și ecologia orașelor de pe drumurile care leagă localitățile din țară. În ciuda unor
anumite progrese, legate de creșterea generală a economiei, situația rămîne alarmantă și este nevoie
urgentă de un set de măsuri pentru dezvoltarea transportului auto, care poate include:
1. Stimularea dezvoltării businessului auto orientat spre dezvoltarea pe termen lung,
crearea locurilor de muncă stabile și partic iparea la formarea bugetelor de diferite
niveluri.
2. Stimularea creării și dezvoltării întreprinderilor de transport mari de exploatare a
transportului de pasageri. Crearea condițiilor pentru dezvoltarea parcurilor de autobuze,
din contul determinării coresp unzătoare a prețului biletului.
3. Excluderea licențelor urgente pentru serviciile de transport. Acest tip de afacere este
legat de necesitatea investițiilor mari în mijloace de transport și de existența unui atelier
complex mare pentru reparații, de aceea nu trebuie admis, nici într -un caz, ca oamenii
care investesc aceste fonduri să se pomenească la cheremul oficialilor. Licența trebuie
să fie eliberată pentru o perioadă nedeterminată și retrasă numai în cazul existenței unor
motive serioase, confirmate de i nstanța de judecată.
4. Excluderea concurenței neloiale în cazul manipulării cu licențele.
5. Stimularea vînzărilor transportului ecologic, în condiții de siguranță pentru oameni și
natură.
Transportul aerian
În epoca globalizării transportul aerian este dezvoltat, în general, de către companiile
globale și regionale mari care scot treptat de pe piață companiile mai mici sau prost gestionate.
Astăzi putem observa cît de mari sînt prețurile biletelor companiei Air Moldova. Din cauza
numărului redus a parcului de avioane, această companie foarte des nu își îndeplinește obligațiile
față de pasagerii săi, reținînd și transferînd (uneori cu o zi sau mai mult) zborurile, aeronavele
noastre nu sînt, nici pe departe, cele mai noi și nici destul de confortabile (să luăm, spre exemplu,
distanța dintre rînduri, care este mai mică cu cîțiva centimetri, decît în aeronavele europene).
În același timp, în fiecare țară există, practic, cîte o companie aer iană națională mare, care
se bucură de protecție (de multe ori într -o formă ascunsă) din partea statului. Astfel de companii
ocupă, de cele mai multe ori, mai mult de jumătate din piața națională a transportului aerian în
țările lor și se dezvoltă cu succe s. În cazul în care analizăm parcul de avioane, precum și
companiile aeriene care deservesc operatorii naționali de succes în țările mai mici, trebuie să
atragem atenția asupra următoarelor lucruri [5]:

40 – Parcul acestor companii este divers și constă din cel puțin 40 de aeronave cu o capacitate
de la 50 pînă la 300 (iar uneori și mai mult) de pasageri. Acest lucru vă permite să
economisiți combustibil, atingînd un nivel maxim de completare a locurilor pe
aeronave, precum și asigură venituri suficiente pentru dezvoltarea deplină.
– Majoritatea zborurilor internaționale în țările lor și toate zborurile interne sînt operate
de către companiile aeriene interne..
– Aceste companii sînt gestionate de un management extrem de bine plătit, cu o vastă
experiență în business ul aerian.
În legătură cu aceasta este logic să fie atras, în mod evident, în capitalul AIR Moldova un
investitor mare, care să fie capabil să ajute acestei companii să crească pînă la nivelul minim al
"parametrilor de supraviețuire" și să asigure un nivel acceptabil al deservirii, de care este demn
poporul nostru. Probabil, ar fi cazul să fie examinată întrebarea referitor la comasarea Air Moldova
cu alți transportatori aerieni din Republica Moldova. Desigur, ar fi cazul ca autoritățile aeronautice
din Republica Moldova să aibă grijă de deservirea de calitate a pasagerilor, care sosesc în
Republica Moldova și care pleacă din țara noastră în aeroporturi străine, precum și cu aeronavele
companiilor aeriene străine. Evident, ar trebui ca în Republica Mold ova să fie interzise zborurile
avioanelor companiilor de tip "low -cost", ai căror clienți, în mod constant, se confruntă cu
"surprize" (cu bagajele, cu deservirea la bord, cu îngrijirea medicală etc.), precum și să reflecteze
asupra condițiilor corespunzăt oare, care le sînt înaintate tuturor transportatorilor aerieni, care
zboară în Republica Moldova, care ar trebui să presupună ca [5]:
– nivelul deservirii să corespundă anumitor parametri (distanța minimă dintre fotolii, costul
minim al hranei, îngrijirea me dicală la bord etc.).
– să fie respectate cerințele față de parcarea aeroportului, în cazul destinației opuse celei punctului
de plecare. Evident, autoritățile aeronautice ale țării nu trebuie să se concentreze pe zborurile
tranzit, să excludă complet zborur ile deasupra teritoriului țării la altitudini joase, deoarece
fluxul mare al avioanelor care aterizează și decolează, precum avioanele care zboară jos,
înrăutățesc semnificativ habitatul oamenilor în țară și, în special, al acelora care locuiesc în zona
aeroporturilor. A -i propune companiei concesionare a aeroportului să finalizeze proiectul de
dezvoltare a Aeroportului Internațional Chișinău, astfel încît, odată cu realizarea acestuia să fie
într-adevăr investite fondurile indicate în contractul concesiuni i. A crea un consiliu public din
lucrători experimentați ai transportului aerian pentru a monitoriza punerea în aplicare a
contractului de concesiune.

41 Transportul feroviar
Autorii proiectului www.moldovenii.md consideră că dezvol tarea transportului ferov iar în
Republica Moldova ar trebui efectuată pe următoarele domenii:
1. Dezvoltarea transportului intern:
1.2. Transportarea de cereale și semințe oleaginoase între elevatoare.
1.3. Transportarea pasagerilor.
Pentru aceasta este nevoie să fie asigurată viteza și siguranța transportării. În acest scop propunem
următoarele măsuri:
– renovarea garniturii cu una modernă;
– mărirea numărului de vagoane a garniturilor;
– oferirea serviciilor diferențiate pentru pasageri;
– crearea unui sistem informațional de comandă a garnitur ilor, care să excludă
monopolizarea transportării și amestecul factorilor subiectivi în procesul de utilizare a
căii ferate pentru transportul de marfă;
– crearea în bază de ÎS CFM a unei societăți pe acțiuni cu includerea obiectelor de cale
ferată din Trans nistria. Pentru aceasta a purta negocieri cu Transnistria, în scopul de a
transmite obiectele de cale ferată autorităților locale, care pot deveni acționari ai CFM.
Astfel, poate fi rezolvată problema politică de reunire a căilor ferate a Republicii
Moldov a, ceea ce va extinde considerabil capacitățile acesteia.
2. Dezvoltarea transportului internaț ional trebuie să asigure:
2.1. Sporirea rapidă a transportului de tranzit, atît de pasageri, cît și marfar.
2.2. Posibilități de extindere a transportului feroviar pentru livrarea mărfurilor în UE.
2.3. Creșterea numărului de trenuri care leagă Chișinăul cu țările CSI și Uniunea Europeană.
Realizarea acestor obiective va contribui la:
– Reconstrucția unei căi ferate unice cu Transnistria sub forma unei societăți pe acțiuni
– Reînno irea și mărirea cantității garniturilor
– Construirea unor stații de cale ferată pentru pasageri și marfă, în apropiere de orașul
Ungheni, pentru formarea garniturilor care sînt trimise în UE ‒ înlocuirea rapidă a
boghiurilor de pe liniile cu ecartament larg din RM cu cele mai înguste a trenurilor de
tranzit.
– Crearea unui echipament automatizat pentru a dirija procesele de la stația nouă
construită la Ungheni, inclusiv, în scopul de a reduce semnificativ timpul de înlocuire a
boghiurilor vagoanelor de tranzit.
– Construirea autostrăzii de la Chișinău pînă la o nouă gară din orașul Ungheni [5].

42 Transportul acvatic
Măsurile pentru dezvoltarea transportului fluvial trebuie să includă:
1. Demonopolizarea transportului fluvial, prin construirea a încă două porturi fluviale de stat în
apropierea satului Giurgiulești din contul:
– Procesului de negocieri cu Ucraina, a obținerii unui teritoriu adiacent țărmului rîului
Dunărea mai mare, prin schimbul de teritorii cu Ucraina.
– Utilizarea gurii de vărsare a rîului Pr ut.
2. Oferirea în continuare de beneficii pentru businessmanii -rezidenți care achiziționează flotă.
3. Construcția portului pe cursul inferior al Nistrului.
Turismul este un factor stimulator al progresului economic global. Îmbunătățește
comunicarea între oameni de diverse culturi, încurajează afacerile, sprijină dezvoltarea durabilă și
economia unei regiuni. ”Pentru Moldova este o oportunitate de a -și creste o industrie turistică cu
o poziționare competitivă și dezvoltare durabilă, cu noi oportunități de investiții, aducând beneficii
economiei și ocupării forței de muncă în multe sectoare conexe, de la transport, comerț, la
agricultură”.
Printre realizările cele mai importante obținute în anii 2014 – 2016, este implementarea
Strategiei de dezvoltare a Turismului în RM ”Turism 2020”, armonizarea legislației Republicii
Moldova la cadrul normativ european, ajustarea legislației la cerințele pieței privind organi zarea
și desfășurarea activității turistice. De asemenea, au fost introduse modificări în Legea cu privire
la turism conform recomandărilor Organizației Mondiale a Turismului (UNWTO), a fost redusă
povara statului asupra agenților economici prin eliminare a obligativității voucherului și a
modelului contractului de servicii turistice, au fost simplificate cerințele privind inițierea activității
de turism (excluderea licenței), dezvoltat turismul social și turismul rural, etc.
O performanță în dezvoltarea t urismului a fost elaborarea și aprobarea Conceptului
sistemului informațional automatizat „Registrul turismului” și includerea în Regulamentul
circulației rutiere a indicatoarelor de informare turistică ( pe fon brun) conform standardelor
internaționale. Un accent sporit se acordă Programului de marketing și promovare turistică a
Republicii Moldova pe piețele externe (în anii 2015 –2017). De asemenea, cu suportul USAID a
fost Elaborată înregistrarea mărcilor turistice în baza simbolului universal ”Pomul vieți i”. A fost
elaborat o nouă abordare a evidenței statistice în turism a înregistrărilor la frontiera de stat, etc..
Important este participarea anuală a Republicii Moldova la cele 8 expoziții internaționale
de specialitate și organizarea anuală a peste 10 evenimente cu caracter turistic (Expoziția
Internațională ”Tourism. Leisure. Hotels.”, Ziua Națională a Vinului, Ia Mania, Gustar, Tîrgul
olarilor, etc.). Recent a fost elaborat Catalogul hotelier a turismului național ”Best Hotels of

43 Moldova”, conform sta ndardele internaționale, care include 57 de destinații de lux selectate în
urma unui concurs riguros, elaborat de Asociația Națională a hotelurilor și restaurantelor din RM,
cu suportul financiar al Organizațiilor europene și UNDPI [1 7].
De asemenea, una d intre formele prioritare ale turismului în Republica Moldova este
turismul rural, care se bucură de o popularitate ca și în țările europene. Mai mult de 80 la sută din
destinațiile turistice din R.M sunt amplasate în mediul rural, cu servicii de cazare tra dițională, cu
tradiții gastronomice variate, cu ospitalitate specifică moldovenească, ce constituie o atractivitate
pentru turiștii străini si creează premise pentru dezvoltarea turismului receptor. Printre principale
destinații turistice a specificat tra seele viti -vinicole, Cricova, Mileștii Mici, Purcari, apoi
așezămintele Mănăstirești, cetatea Sorocii, Conacul Manuc Bei, și mai nou Castelul Mimi precum
și destinațiile mai puțin cunoscu te, cele 50 de pensiuni agroturistice și alte 500 de destinații
turistice care necesită investiții pentru a fi puse în valoare. ”Acest lucru este posibil fie prin
achiziționarea acestora de către persoane care vor să investească în servicii de turism, fie prin
alocarea de resurse din cadrul administrațiilor publice locale sau printr -un parteneriat public –
privat”, menționînd aici că foarte important este faptul că turismul rural își propune ameliorarea
calității vieții în regiunile -gazdă, creând noi locuri d e muncă și venituri suplimentare pentru
fermieri.

44 CONCLUZII
Turismul este o ramură a economiei care poate fi implementată in orice țară idiferent de
statutul acesteia, fiecare cultură a fiecărui stat diferă foarte mult important este de a dezvolta
această ramură și de a o promova. În prezent avem multe exemple de economii bazate pe turism,
acele țări au demonstrat că se poate. Repu blica Moldova are această posibilitate doar că are și de
lucrat mult la dezvoltarea ramuri i acesteia, atîta timp cît avem la ce lucra va fi o speranță că poate
fi mai bine. Turismul este un bun operator și este o ramură de viitor, o ramură la care dacă vom
atrage atenția cu toții și dacă inclusiv instituțiile de informare mass -media vor reflect a mai des
aceste evenimente, este asigur at faptul că vom putea crea o ramură de viitor. Țara noastră , ca
destinatie turistica, este putin cunoscuta in strainatate. Este necesar un ajutor considerabil din
partea statului la elaborarea si promovarea unor pac hete informa ționale, care ar face atractiv ă
imaginea țării noastre. Prestatorii individuali nu dispun de cuno ștințe sau de mijloace financiare
pentru a întreprinde ac țiuni eficiente de marketing si promovare a produsului turistic
În tema lucrării sunt dat e care arată evoluarea turismului în țara noastră lucru care vine cu
factori pozitivi, avem infrastructură bogată, mijloace prin care am putea colabora la susținera
patrimoniului acestei țări. Dacă facem o retrospectivă a evenimentelor care au avut loc tim p de 20
de ani în industria turismului din R. Moldova putem spune că numărul turiștilor a crescut destul
de mult, a crescut în pofida tuturor problemelor cu care se confruntă această industrie și a crescut
din punctul de vedere al turismului emițător, adic ă cei care pleacă peste hotare, cei care pleacă
peste hotare la odihnă prin intermediul firmelor turistice.
În concluzie,turismul moldovenesc devine un sector dinamic pentru investiții datorită
simplificării cadrului regulator în Republica Moldova, favorizării industriilor exportatoare de
servicii, susținerii Programului de promovare turistică a țării și alinierile cadrului normativ la
standardele internaționale. ”Reafirm poziția Guvernului Republica Moldova despre importanța
turismului în dezvoltare a economică a țării și întreprinderea măsurilor și eforturilor la nivel
național pentru creșterea calității și valorii afacerilor din turism, implementarea strategiilor de
dezvoltare conform standardelor internaționale pentru a facilita investițiile în ace st domeniu, iar
reuniunea de astăzi este o excelentă platformă pentru impulsionarea și identificarea unor soluții
noi de promovare și valorificare a potențialului turismului atât moldovenesc cât și turismului
european”.

45 BIBLIOGRAFIE
1. Activitatea turistic ă a agențiilor de turism și turoperatorilor din Republica Moldova în
ianuarie -martie 2018
http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=%20168&id=6000
2. Activitatea turist ică a agențiilor de turism și turoperatorilor din Republica Moldova în
ianuarie -septembrie 2018. http://statistica.gov.md/libview.php?l=ro&idc=168&id=6174
3. Airbnb Wants Travelers to ‘Live Like a Local’ With Its App.
https://www.nytimes.com/2016/04/20/technology/airbnb -wants -travelers -to-live-like-a-
local -with-its-app.html
4. Destinații turistice moderne. Ziarul "ZAGRANITSA", №19 (381). Turistua.com
5. Dezvoltarea turismului și infrastructurii transportului. Turismul.
http://www.moldovenii.md/md/section/764
6. Frecventarea structurilor de primire turistică colective cu funcțiuni de cazare în anul 2018.
http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=6261
7. Hotarirea Guvernului Republicii Moldova Cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare
a turismului „Turism 2020” și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia în anii
2014 – 2016, nr. 338 din 19 mai 2014 Chișinău
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=353037
8. Impactul turismului asupra proceselor social -economice.
http://www.turism.gov.md/index.php?pag=noutati&opa=view&id=678&start=100&l=
9. Legea nr. 352 -XVI din 24 noiembrie 2006 cu privire la organizarea și desfășurarea
activității turistice în Republica Moldova.
http://lex.justice.md/document_rom.php?id=0B88BC64%3A70678DCD
10. Numărul de turiști cazați în structurile de cazare din Republica Moldova este în creștere.
http://turism.gov.md/index.php?pag=noutati&opa=view&id=1107&start=&l=
11. Organizația Mondială a Turismului . www.unwto.org
12. Positive & Negative Effects of Tourism . https://traveltips.usatoday.com/positive -negative –
effects -tourism -63336.html
13. Recomandările internaționale pentru statistica turismului IRTS 2008 ale UNWTO.
14. Rezoluția A / RES / 406 (XIII) 13 Adunarea Generală a OMC, Santiago, Chile, 27
septembrie – 1 octombrie 1999. www.world -tourism.org
15. Statistica înoptarilor http://turism.gov.md/

46 16. Strategia de dezvoltare a turismului „Turism 2020” Anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului
nr.338. http://www.turism.gov.md/files/files/Proiect%20SDT.doc
17. Turismul în Moldova – oportunități de investiții pentru agențiile de turism.
https://point.md/ru/novosti/ekonomika/turismul -in-moldova -oportunitai -de-investiii –
pentru -ageniile -de-turism
18. Зорин И.В. Туризм ка к вид деятельности [Электронный ресурс] / И.В. Зорин, Т.П.
19. Зорин И.В. Туризм как вид деятельности [Электронный ресурс] / И.В. Зорин, Т.П.
Каверина, В.А. Квартальнов. – Электрон. дан. – Режим доступа:
http://tourlib.net/books_tourism/zorin12.htm .
20. Каверина, В.А. Квартальнов. – Электрон. дан. – Режим доступа:
http://tourlib.net/books_tourism/zorin12.htm .
21. Королев А.Ю. Географические и тактические аспекты спортивного туризма [Текст]
/ А.Ю. Королев // Географический вестник. – 2008. – №2. – С. 1-9.
22. Наумова С.А. Экономика и предпринимательство в социально -культурном сервисе
и туризме. Учебное пособие [Текст] / С.А. Наумова. – Томск: Издательство
Томского политехнического университета, 2003.
23. Песоцкая Е.В. Маркетинг услуг / Е.В. Песоцкая. – СПб.: Пите р, 2009. – С. 124.
24. Путрик Ю.С. Туризм как фактор сохранения наследия: исторический опыт и
традиции [Текст] / Ю.С. Путрик // Вестник ТГУ. – 2008. – №311. – С. 95 -101.
25. Сущинская М.Д. Культурный туризм. Учебное пособие. – СПб.: Изд -во СПбГУЭФ,
2010. – 128 с

47 ANEXA 1

RAPORT
de activitate a hotelului "Villa Natali"
2017/2016 12 luni

Perioada 2017 2016 Abaterea
gradului de
ocupare 2017 –
2016
Nr. de locuri
disponibile Nr. de locuri
ocupate Grad de
ocupare Nr. de locuri
disponibile Nr. de locuri
ocupate Grad de
ocupare
Ianuarie 434 27 6,45% 434 45 9,68% -3,23%
Februarie 392 75 17,00% 392 127 31,28% -14,28%
Martie 434 101 23,27% 434 136 31,34% -8,07%
Trimestru I 1260 203 15,57% 1260 308 24,44% -8,87%
Aprilie 420 95 22,61% 420 121 28,81% -6,20%
Mai 434 165 38,02% 434 137 31,57% 6,45%
Iunie 420 144 34,29% 420 136 32,38% 1,91%
Trimestru II 1274 404 31,64% 1274 394 30,92% 0,72%
Iulie 434 109 25,12% 434 113 26,04% -0,92%
August 434 87 19,82% 434 75 17,28% 2,54%
Septembrie 420 109 25,53% 420 209 49,76% -24,23%
Trimestru III 1288 305 23,49% 1288 397 31,03% -7,54%
Octombrie 434 236 55,07% 434 106 24,42% 30,65%
Noiembrie 420 149 35,38% 420 153 36,43% -1,05%
Decembrie 434 134 31,23% 434 133 29,92% 1,31%
Trimestru IV 1288 519 40,56% 1288 392 30,26% 10,30%
total 12 luni 5110 1431 27,82% 5110 1491 29,16% -1,35%

48

ANEXA 2
Hotel Villa Natali***
RAPORT MB incasate
pentru 12 luni – 2017/2016

N/o Perioada Incasări/2017 Incasări/2016 Abaterea 2017/2016 Ritmul de creștere
2017/2016 (%)

1 Ianuarie 22333,00 28759,00 -6 426,00 77,66%
2 Februarie 73347,40 114021,50 -40 674,10 64,33%
3 Martie 87700,57 141309,50 -53 608,93 62,06%
Total Trimestru I 183380,97 284090,00 -100 709,03 64,55%
4 Aprilie 99059,00 134376,40 -35 317,40 73,72%
5 Mai 113743,00 130817,62 -17 074,62 86,95%
6 Iunie 143743,00 113768,00 29 975,00 126,35%
Total Trimestru II 356545,00 378962,02 -22 417,02 94,08%
7 Iulie 130668,00 139558,00 -8 890,00 93,63%
8 August 89471,00 79515,85 9 955,15 112,52%
9 Septembrie 72319,00 214910,65 -142 591,65 33,65%
Total Trimestru III 292458,00 433984,50 -141 526,50 67,39%
10 Octombrie 265251,14 116155,00 149 096,14 228,36%
11 Noiembrie 116856,00 98747,00 18 109,00 118,34%
12 Decembrie 174753,68 197222,00 -22 468,32 88,61%
Total Trimestru IV 556860,82 412124,00 144 736,82 135,12%
Total 12 luni 1389244,79 1509160,52 -119 915,73 92,05%

49 Abrevieri
UNWTO – Organizația Mondială a Turismului
ONU – Organizația Națiunilor Unite
USAID – Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională
SUA – Statele Unite ale Americii
RM – Republica Moldova
SPA – sanitas per aquam (se refera la modul de a ne mentine sau de a ne imbunatati
sanatatea cu ajutorul apei)
PR – acțiuni de promovare
TV – televiziune
CSI – Comunitatea Statelor Independente
EMITT Turcia – Est Mediterranean Turism Interna țional și expoziție
TVA – Taxa pe Valoare Adăugată
CFM – Calea Ferată din Moldova
UE – Uniunea Europeană
UNDP – Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare
ALL, AI – all inclusive – totul inclus. Mic dejun, pranz si cina (masa suedeza)
MB – Mobiasbanca