Doinadrag2004@gmail.com 299 Doctorand Psihologie Text
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „GRIGORE T. POPA” FACULTATEA DE MEDICINĂ UTILIZAREA ÎNDELUNGATĂ A CALCULATORULUI LA COPII și ADOLESCENȚI: FACTOR DE RISC SAU CONDIȚIE PREMORBIDĂ – REZUMAT – Conducător științific Prof. Dr. VASILE CHIRITA Doctorand GABRIELA ELENA CHELE IAȘI 2010 CUPRINS CUPRINS A. PARTEA a l-a Date teoretice asupra delimitării conceptuale, dimensiui Capitolul 1 Capitolul 2 Capitolul 3 Capitolul 4 Capitolul 5 calculator Dezvoltarea psihomotorie a copilului și adolescentului 1. Dezvoltarea normală a copilului 1.1 Conceptul de normalitate în pedopsihiatrie 1.2 Calitatea vieții în copilărie și adolescer 1.3 Psihopatologia dezvoltării și calitatea vieții 1.4 Factorii de care depinde dezvoltarea psiho-motorie a copilului 2. Diferitele arii ale dezvoltării: zică, psihică și socială Date demografice privind utilizarea calculatorului Utilizarea calculatorului – proces normal Impactul utilizării îndelungate a calculatorului asupra dezvoltării psihomotorii a copilului și adolescentului 4.1. Efectele asupra dezvoltării fizice 4.2. Efectele asupra dezvoltării psiho-cognitive 4.3. Efectele asupra dezvoltării aptitudinilor sociale 4.4. Efectele asupra perceperii realității Dependența de calculator 5.1. Introducere 5.2. Dependența de calculator: evoluția conceptului 5.3. Clasificarea dependenței de calculator 5.4. Managementul terapeutic lor clinice și terapeutice ale dependenței de WENN oo 10 10 12 13 UTILIZAREA ÎNDELUNGATĂ A CALCULATORULUI LA COPII ȘI ADOLESCENȚI: FACTOR DE RISC SAU CONDIȚIE PREMORBIDĂ CUPRINS B. PARTEA a l-a 15 Contribuții personale privind asistența clinică și ambulatorie a dependenței de calculator Capitolul 6 Metodologia de cercetare clinică a utilizării îndelungate a calculatorului la copii si adolescenți 16 Capitolul 7 Studiu asupra utilizării îndelungate a calculatorului la populația școlară din județul Iași 19 7.1. Obiectivele studiului 20 7.2. Material și metodă 20 7.3. Rezultate și discuții 21 Capitolul 8 Studiu clinico-terapeutic asupra tulburărilor psiho- comportamentale determinate de utilizarea îndelungată a calculatorului 27 8.1. Scopul și obiectivele studiului 27 8.2. Material și metodă 27 8.3.Rezultate și discuții 28 Capitolul 9 Studiu asupra opiniei părinților despre utilizarea calculatorului de către elevi 32 9.1. Scopul și obiectivele studiului. 32 9.2. Material și metodă 32 9.3.Rezultate și discuții 32 Capitolul 10 Proiect — program de asistență a copiilor și adolescenților cu tulburări psihice și de comportament induse de utilizarea îndelungată a calculatorului 35 Capitolul 11 Necesitatea programelor de identificare si preventie a dependenței de calculator 39 11.1. Identificarea dependenței de calculator 39 11.2. Preventia dependenței de calculator 40 UTILIZAREA ÎNDELUNGATĂ A CALCULATORULUI LA COPII ȘI ADOLESCENȚI: FACTOR DE RISC SAU CONDIȚIE PREMORBIDĂ CUPRINS Capitolul 12 Argumente pentru implementarea unui program național în vederea creșterii nivelului de informare a părinților și specialiștilor cu privire la fenomenul dependenței de calculator 43 Concluzii 44 Bibliografie 50 UTILIZAREA ÎNDELUNGATĂ A CALCULATORULUI LA COPII ȘI ADOLESCENȚI: FACTOR DE RISC SAU CONDIȚIE PREMORBIDĂ UTILIZAREA ÎNDELUNGATĂ A CALCULATORULUI LA COPII ȘI ADOLESCENȚI: FACTOR DE RISC SAU CONDIȚIE PREMORBIDĂ CAPITOLUL | DEZVOLTAREA PSIHO-MOTORIE A COPILULUI ȘI ADOLESCENTULUI 1. Dezvoltarea normală a copilului 1.1 Conceptul de normalitate în pedopsihiatrie Definirea normalului si patologicului este o problemă care preocupă mai mult filosoful decât medicul: acesta din urmă este interesat înainte de toate să știe ce poate să facă sau nu pentru pacientul său (30). Dacă această atitudine pragmatică se justifică în domeniul medical somatic, nu la fel stau lucrurile în domeniul psihiatriei, domeniu mărginit din toate direcțiile de probleme etice, culturale, sociale, si politice printre altele etc. Psihiatrul în exercitarea specialitatii sale nu poate să se sustragă acestui context ce delimitează si definește în parte modul său de lucru. La rândul său, psihiatrul de copii este si el interpelat din aceleași motive, la care se adaugă însă incertitudinea in fata creșterii copilului, precum și a locului supradeterminat familial și social pe care acest copil il ocupă (41,42). Criteriile de normalitate nu se pot limita deci la reperarea conduitei care a motivat solicitarea examinării și rezumarea la o simplă grilă de decodificare simptomatică. Referitor la normal, diferitele definiții posibile se raportează la patru puncte de vedere: normalul ca sănătate, opus bolii; normalul ca medie statistică; normalul ca ideal, utopie a cărei realizare sau apropiere se caută; normalul ca proces dinamic sau capacitate de revenire la un anumit echilibru (30). Normalitatea se poate referi pur și simplu la datele statistice sau poate reflecta ceea ce este acceptat în sociocultura respectivă ca firesc, normal. În viitorul nu prea îndepărtat această noțiune ar putea cuprinde comparatia cu profilul genetic (12, 13). in psihiatria copilului, normalitatea se constituie ca un continuu cu perioade variate de schimbări rapide. 1.2. Calitatea vieții în copilărie și adolescență Prin conceptul de „calitate a vieții” în copilărie și adolescență se înțeleg acele condiții care, existente în mod natural sau create artificial, permit dezvoltarea optimă a perioadei de vârstă (intrauterină, sugar, copil mic, preșcolar, școlar mic sau adolescent) și sunt benefice pentru copil in consens cu lalabilitatea lor structurantă. Ele se pot confunda cu „bunele practici” parentale și educaționale care au ca scop și finalitate îngrijirea și dezvoltarea cea mai bună a copilului. Calitatea vieții definită de OMS ca „percepția de către oameni (people perception) a poziției lor în viață în relație cu scopurile lor și cu sistemul de valori pe care ei Lau acceptat și încorporat în perspectiva deciziilor pe care le iau” nu poate fi valabil in perioada copilăriei și adolescenței din următoarele motive (43): a)Pentru o percepere a poziției în viață în relație cu scopurile și cu sistemul de valori acceptate e necesar să fie dezvoltat suficient, la copil, setul de valori în concordanță cu nevoile socio-culturale ale momentului, ca si de posibilitatea de a introspecta la un moment dat poziția în viață în raport cu sensul existenței și valorile acceptate. b)Pentru a exemplifica, putem spune că un individ poate considera ca bună calitatea vieții în raport cu averea pe care o deține (casă, mașină, etc.) pe când altul consideră că valorile 2 UTILIZAREA ÎNDELUNGATĂ A CALCULATORULUI LA COPII ȘI ADOLESCENȚI: FACTOR DE RISC SAU CONDIȚIE PREMORBIDĂ spirituale sunt cele care stau la baza calității vieții pe care o duce, fiind satisfăcut de exemplu să poată gândi liber. Un copil sau un adolescent poate considera că o calitate a vieții bună poate fi dată de consumul de dulciuri, sau în cazul adolescentului de consumul de alcool sau droguri la care putem adăuga azi utilizarea excesivă a calculatorului c)Pentru copil sau adolescent calitatea vieții este dată de posibilitatea acestora de a dezvolta cu șanse egale, în funcție de propriile calități, de a avea posibilitatea de a accede la maximum de potențial personal și de a nu fi împiedicat în realizarea sa. În evoluția și dezvoltarea sa copilul sau adolescentul se poate simți îngrădit, ceea ce face să resimtă o „calitate a vieții”, din punct de vedere subiectiv, precară (22, 23). 1.3 Psihopatologia dezvoltării si calitatea vieții Studiile privind corelatiile dintre calitatea vieții și psihopatologia în copilărie și adolescență nu sunt foarte multe. În evaluarea multiaxială a diagnosticului, DSM IV TR sau ICD 10, este prevăzută o axă diagnostic’ care să evidentieze situațiile psihosociale anormale cu referire specială la factorii familiali și psihosociali contextuali. Există încă o insuficientă delimitare a conceptului în psihiatria copilului și adolescentului și studiile făcute au abordat puncte de vedere heterogene, în așa fel încât nu putem discuta deocamdată despre studii sistematice privind calitatea vieții în psihiatria copilului și adolescentului (30). Autorii unui studiu publicat in 2003 afirmă că nu au fost satisfăcuți de instrumentele de evaluare a calității vieții pentru copii, găsite în literatură. Ei se referă la KINDL, elaborat de Bullinger, 1994 sau CQOL, elaborat de Graham, 1994 sau cele mai laborioase elaborate de Schmeck, 1998 sau Kaestner, 2001, propunând Inventarul pentru evaluarea calității vieții în copilărie (16, 17, 36). Autorii menționați au găsit însă o corelație semnificativă între calității vieții copilului evaluată cu ILC și axa a 5-a a Sistemului Multi-Axial (MAS). Este supus acesta unor solicitări inutile sau chiar mai mult, unor solicitări generate de stress si simptome psihopatologice? La toate aceste întrebări ce tin de factorii de risc trebuie să răspundă nu numai profesorii din sistemul de învățământ ci și medicul specialist în sănătatea mintală a copilului și adolescentului, serviciile de sănătate publică, psihologul si psihiatrul (19, 30). 1.4 Factorii de care depinde dezvoltarea psiho-motorie a copilului Vom enumera factorii de care depinde buna dezvoltare psiho-motorie a copilului (33,40): 1 Factori ereditari (25,26): a) generali: răspund de întregul sistem de trăsături comune speciei și controlează, între altele, procesul de maturizare morfologică, biochimică si electrogenetic’ a sistemului nervos, proces care se desfășoară într-o aceeași ordine pentru toți indivizii. b) individuali: sunt cei care dirijează acele trăsături înscrise în codul genetic în măsură să particularizeze, să diferentieze indivizii între ci. Sunt numeroase studii care arată existența unor diferente individuale evidentiabile încă de la naștere, acestea vin să întărească și opinia exprimată de Berry Brazelton (1969) că „fiecare nou-născut este un unicat”. Fără doar și poate, atunci când se discută psihicul uman se va avea în vedere faptul că ereditatea oferă doar un”set” limitat de dispoziții sau de direcții mai mult sau mai putin ferme de dezvoltare, nivelul și limitele maxime posibile ale acestor disponobilități potențiale. Aceasta înseamnă și că foarte puține din particularitățile sociale ale individului sunt înnăscute. Vandenberg (1967) rezumând numeroase studii ajunge la concluzia că doar trei aspecte ale personalității au o evidentă componentă ereditară: raportul extroversie-introversie, emotivitatea și nivelul activismului general. UTILIZAREA ÎNDELUNGATĂ A CALCULATORULUI LA COPII ȘI ADOLESCENȚI: FACTOR DE RISC SAU CONDIȚIE PREMORBIDĂ TL Factori ambiental 1. după momentul in care intervin: – factori care acționează asupra calității biologice a gametilor – factori care acționează în perioada dezvoltării embrionare – factori care acționează în perioada dezvoltării fetale – factori care acționează perinatal – factori care acționează postnatal 2. după natura lor: – factori organici (fizici, chimici, biologici, geografici) care pot acționa asupra: calității sănătății părinților, calității endometrului si placentei, duratei gestației, condițiilor de viață și echilibrului emoțional al gravidei, alimentației mamei, condițiilor în care a decurs nașterea. – factori alimentari, infectiosi, traumatici, toxici, – factori socio-culturali: mediul familial, scolar, profesional, colectivitatea de copii, condițiile economice ale familiei, condițiile culturale specifice familiei (15, 33). Subliniind interacțiunea necesară dintre factorii ambientali și cei ereditari Wallon, 1947, atrăgea atenția că “nici un copil nu poate fi privit separat de mediul în care se desfășoară creșterea sa”, acest mediu îl formează pe individ încă de la naștere. Centrul de greutate se deplasează spre o înțelegere dinamică, interactionist a fenomenului dezvoltării copiilor. Dezvoltarea copilului se referă la 7 a importante: dezvoltarea fizică, temperamentală, cognitivă, socială, emoțională, morală și psihosexuală (46). Etapele dezvoltării copilului și adolescentului: 1. perioada de sugar: 0-1 an 2.. perioada de anteprescolar: 1-3 ani 3. perioada de preșcolar: 3-6 ani 4, perioada de scolar mic: 6-10 ani 5.. perioada de scolar mijlociu (preadolescenta): 10-14 ani – subperioada prepubertară: 10-12 ani. – pubertară: 12-14 ani. 6. perioada scolarului mare: 14-18 ani (33). 2. Diferitele arii ale dezvoltării În studiul dezvoltării copilului, creșterea este luată în discuție frecvent ca o arie distinctă a acestui proces. Se consideră că fiecare arie se maturizează independent, însă în corelație permanentă cu celelalte. Când fiecare dintre aceste arii nu se maturizează din punct de vedere cantitativ se folosește termenul de „întârziere în dezvoltare”. Abaterile calitative de la normal includ „tulburările de dezvoltare” ce cuprind și comportamentul (1). Dezvoltarea copilului are șapte arii importante: dezvoltarea fizică, temperamentală, cognitivă, socială, emoțională, morală si psihosexuală (46). În concluzie, creșterea nu este exclusiv psihică, așa cum nu este nici una exclusiv fiziologică. Noi prin teste putem stabili o medie pentru oricare parametru de dezvoltare, iar un test al normalitatii constă în a compara valorile unui copil cu media. Dar, în cazul dezvoltării normale la copii, aceste teste pot duce la ambiguitati. UTILIZAREA ÎNDELUNGATĂ A CALCULATORULUI LA COPII ȘI ADOLESCENȚI: FACTOR DE RISC SAU CONDIȚIE PREMORBIDĂ CAPITOLUL II DATE DEMOGRAFICE PRIVIND UTILIZAREA CALCULATORULUI Spațiul contemporan a fost definit ca o societate a comunicării generalizate, caracterizată de intensificarea schimbului de informații. Această multiplicare vertiginoasă a comunicării, această continuă dilatare a pietii informației a fost posibilă datorită avântului tehnologiilor informatice și comunicationale. Statisticile în legatură cu numărul de utilizatori de calculator și Internet în lume sunt dinamice (38). Ca să realizăm amploarea acestui fenomen, ajunge să spunem că la nivelul anului 2008, in România, sunt înregistrate nu mai puțin de 7,4 milioane de persoane care folosesc regulat Internetul, cu o creștere de 828.8 % comparativ cu anul 2000. Majoritatea specialiștilor consideră că nu trebuie să ne întrebâm dacă instruirea elevilor se îmbunătățește prin utilizarea calculatoarelor, ci cum pot fi utilizate mai bine calitățile unice ale acestora, care le deosebesc de alte medii: interactivitatea, precizia operațiilor efectuate, capacitatea de a oferi reprezentări multiple și dinamice ale fenomenelor și, mai ales, faptul că pot interactiona consistent si diferențiat cu fiecare elev în parte. Pentru a înțelege mai bine impactul utilizării calculatorului asupra copilului și adolescentului, am găsit relevant să mă raportez la numărul total de utilizatori de internet din Romania, Europa, dar și de la nivel mondial după Internet World Stats 2009 (59). UTILIZATORI INTERNET TOP 10 IN EUROPA GERMANIA — «2 MAREA BRITANIE. SE, III aie FRANTA m, III co mi SPANIA ITALIA Tuner So N 202 POLONIA ee ze LANA 22 a a ROMANIA ._ 05 1 45 20 75 30 35 m a5 90 55 Go Os MILIOANE DEUTILIZATORI Fig. 1 Utilizatori Internet top 10 în Europa UTILIZAREA ÎNDELUNGATĂ A CALCULATORULUI LA COPII ȘI ADOLESCENȚI: FACTOR DE RISC SAU CONDIȚIE PREMORBIDĂ RATA UTILIZARII INTERNETULUI IN ROMANIA W RATAUTILIZARIII m RESTUL POPULATIEI Fig. 2 Rata utilizării internetului în România 2000 800,000 |22,217,700 3.6 % ITU 2004 14,000,000 21,377,426 18.7 % ITU 2006 14,940,000 21,154,226 23.4 % C.I. Almanac 2007 _ 5,062,500 21,154,226 23.9% ITU Ultimele statistici din septembrie 2008 raportează un număr de 7,43 milioane de utilizatori de internet pe teritoriul României, aceasta însemnând o rata de penetrare în rândul populației de 33,4 % (60). Din sondajul realizat pe site-ul bumerang.ro, citat de revista „Psihologia azi”, jumătate dintre utilizatorii de Internet petrec pe net peste 3 ore pe zi. Conform studiului realizat de Pricewaterhouse Coopers, citat de aceeasi revistă, rata creșterii numărului de utilizatori de Internet din România este de un milion pe an (55). În Romania există peste 4 milioane de utilizatori de Internet. Poate că procentele, cifrele nu sunt relevante în sine. În spatele lor se ascunde însă semnalul de alarma tras de specialiști. Aceștia spun ca „persoanele care se joacă pe Internet au șanse mai mari să devină dependenți decât au, spre exemplu, jucătorii de poker la aparate sau cei care joacă la loterie”. Dacă in 2000 doar 3,6 % dintre români dețineau un calculator, în 2003 această cifră a crescut la 10%, potrivit statisticilor. Datele furnizate de Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor arată că in 2003 la nivelul țării existau 2,1 milioane de calculatoare personale (51) Scopurile, pentru care este utilizat calculatorul, sunt variate de la explorare (surfing și searching), comunicare (instant messaging, emailing, chat rooms), până la distractie (jocuri, muzică, videoclipuri, etc.) (39). UTILIZAREA ÎNDELUNGATĂ A CALCULATORULUI LA COPII ȘI ADOLESCENȚI: FACTOR DE RISC SAU CONDIȚIE PREMORBIDĂ CAPITOLUL UTILZAREA CALCULATORULUI – PROCES NORMAL Conceptul de tehnologie informatică se folosește pentru a indica aplicațiile formelor variate de tehnologie pentru a colecta, stoca, organiza, procesa, prezenta și comunica informația. Formele de tehnologie incluse pot cuprinde computere, mijloace de comunicare electronice, video, audio și sisteme cu circuit închis. Acest proces este în continuă desfășurare și este foarte greu de previzionat unde se va ajunge si cât de mult se va schimba în viitor viata de zi cu zi, atât la serviciu cât si acasă, datorită calculatoarelor (38). Se spune, de exemplu, chiar că analfabetul secolului al XXI-lea va fi cel care nu va ști să lucreze cu un calculator. Printre cele mai răspândite utilizări ale unui calculator sunt memorarea si prelucrarea informațiilor, in general, si a textelor, în particular. Primele aplicații de rețea erau în majoritate programe integrate. De exemplu, dacă ofereau o bază de date multiutilizator ele aveau și partea frontală (front-end) de interacțiune cu utilizatorului și „motorul” bazei de date (partea de program care lucra cu fișierele bazei de date) pe același PC. Singura parte care se putea afla în rețea, pe server, era baza de date. În această configurație, calculatorul client realiza toată prelucrarea datelor (citire, căutare a înregistrărilor dorite între datele citite etc.). Aplicațiile acestea pot fi descrise ca având doar client. Serverul era o simplă „pompă” de date: trimitea utilizatorului date din fișierele aflate pe disc sau le primea si le stoca pe disc. În ultimii ani au apărut un număr mare de sisteme de bază de date sofisticate care pun in rețea „motorul” de acces la baza de date care se află in parte frontală (front-end) utilizatorul. Acestea se numesc sisteme client/server. Odată cu îmbunătățirea performanțelor datorită eliminării supraîncărcării rețelei cu transferuri mari de date, mai există si avantajul faptului că serverul poate deservi mai multi clienți în același timp. Întregul proces de sincronizare al accesului la baza de date, care trebuia realizat de clienți, este acum realizat de server, ceea ce face aplicațiile mai simple și întregul sistem mai eficient. Crearea Internet-ului a fost declanșată de un proiect de cercetare din cadrul armatei americane de la începutul anilor „60. În cadrul acestui proiect, armata americană a sponzorizat dezvoltarea unei rețele de calculatoare destinate cercetării, Arpanet, care interconecta universități și centre militare. Anul 1990 marchează începutul revoluției Internet: Tim Berners Lee fiind creatorul World Wide Web (WWW, Web sau W3) Termenul Internet, poate avea în ziua de astăzi mai multe sensuri, strâns înrudite, dar utilizate în contexte diferite: – numele propriu Internet se referă la reteaua mondială unică de computere interconectate prin protocolul IP (Internet Protocol) – substantivul comun internet desemnează in marea majoritate a cazurilor acceași rețea, însă văzută ca un mediu de comunicare în masă, împreună cu informația si serviciile care sunt oferite utilizatorilor prin intermediul acestei rețele. – foarte rar, termenul mai poate desemna si o rețea de mari dimensiuni ce interconectează rețele autonome. Acest sens corespunde etimologiei engleze a cuvântului internet, care e format prin abrevierea a două cuvinte interconnected – interconectat și network – rețea, UTILIZAREA ÎNDELUNGATĂ A CALCULATORULUI LA COPII ȘI ADOLESCENȚI: FACTOR DE RISC SAU CONDIȚIE PREMORBIDĂ CAPITOLUL IV IMPACTUL UTILIZĂRII ÎNDELUNGATE A CALCULATORULUI ASUPRA DEZVOLTAR PSIHOMOTORII A COPILULUI ȘI ADOLESCENTULUI Influența tehnologiei informației se manifestă la toate nivelurile: de la necesitatea includerii în manualele de psihiatrie a dependenței de Internet, la discuția privind efectele nocive ale radiației electromagnetice emise de telefoanele mobile. Există însă și primele certitudini – sindromul de tunel carpian a fost recunoscut recent in Olanda drept boală profesională, rezultat al folosirii intensive a tastaturii (31). Un studiu national condus de Annenberg Public Policy Center din Washington, 2002, arată că majoritatea părinților care au calculator acasă sunt îngrijorați în legătură cu modul în care utilizarea îndelungată a acestuia poate influența dezvoltarea copilului. Totuși ei cred că copii au nevoie să-l utilizeze citând ca avantaje: dezvoltarea creativității, creșterea performanței școlare, reprezintă un ajutor în realizarea temelor, un mijloc de comunicare (58). Deși cercetările asupra efectelor utilizării calculatorului sunt încă puține si ambiguii totuși au fost evidențiate unele consecințe pozitive si negative. S-au urmărit efectele asupra: stării fizice; dezvoltării psiho-cognitive; dezvoltării relațiilor și a interacțiunii sociale; perceperea realității (54, 46). 4.1. Efectele asupra dezvoltarii starii fizice Utilizarea îndelungată a calculatorului este un important factor de rise pentru obezitate (6). 25% din copii din SUA sunt obezi. Totuși nu sunt cercetări clar sistematizate pentru a dovedi această legătură. Acestea în schimb au evidențiat faptul că privitul excesiv la TV (peste Sh/zi sau mai mult) este o cauză a obezității. Riscul crește la copii care petrec mult timp în fața calculatorului pe lângă cel din fața televizorului (47) În concluzie, American Academy of Pediatrics avertizează părinții să limiteze timpul petrecut de copii in fata ecranului și să le sublinieze activitățile importante ca sportul. Utilizarea îndelungată duce la disconfort/tensiune la nivelul mușchilor spatelui, poziții vicioase ale coloanei vertebrale (scolioze, cifoze) (39) Tendinite, numite chiar nintendinite, caracterizate prin durere severă la nivelul tendonului extensorului degetului mare drept ca urmare a repetatelor apăsări pe butoane in timpul jocului (7, 11, 32). Favorizează apariția crizelor epileptice (epilepsia fotosenzitiva este determinată de “licăririle frecvente” sau imaginile rapide luminoase) (2). Determină tulburări hipnice: reducerea duratei de somn, coșmaruri. Unul din cinci copii, dintre cei care dețin un computer, își petrece mai puțin timp dormind decât proprii părinți la aceeași vârstă. 4.2. Efectele asupra dezvoltării psiho-cognitive Utilizarea îndelungată a calculatorului poate determina tulburări emoționale: anxietate, iritabilitate, toleranță scăzută la frustrare, până la depresie (52). Young (1997) trăgea concluzia că cei care au probleme psihologice pot fi cei mai atrași de interacțiunea anonimă de pe internet. Kimberly Young și Robert Rogers au urmărit posibila legătură dintre depresie 8 UTILIZAREA ÎNDELUNGATĂ A CALCULATORULUI LA COPII ȘI ADOLESCENȚI: FACTOR DE RISC SAU CONDIȚIE PREMORBIDĂ și utilzarea internetului. De asemenea, persoanele care utilizează excesiv calculatorul sunt iritabile, au o toleranță scăzută la frustrare, sunt într-o permanentă tensiune interioară, dominate de nerăbdare și neliniște. Calculatorul acționează ca un mijloc prin care ei își descarcă aceste stări interioare, dar în același timp le poten{eaza datorită efectelor negative asupra sănătății. Aceste persoane sunt mai timide, manifestă neplăceri fizice, nesiguranță, vulnerabilitate, iritare (8). Pe de altă parte, 38,9 % dintre cei care își petrec timpul discutând cu prietenii sau făcându-și noi cunoștințe prin intermediul calculatorului manifestă complexul de afirmare de sine în plan sexual si 41,2% manifestă complexul de insecuritate. Astfel, datorită timiditatii, temerilor de a displăcea, imposibilității manifestării senzualitati, fricii de a nu se putea afirma, de a nu fi luat în seamă sau de a fi rănit, luat în derâdere, datorită ncîncrederii în propriile forte, indivizii recurg la mascarea acestor defecte prin intermediul calculatorului. Ei doresc să comunice și să stabilească relații cu celelate persoane, însă complexele lor îi împiedică să se manifeste adecvat atunci când se află față în față cu persoanele respective. Posibilitățile de manifestare nonverbală prin intermediul calculatorului sunt extrem de avansate, astfel încât utilizatorii isi pot exprima emotionalitatea adecvată situației fără ca partenerul de discuție să perceapă intensitatea reală a emoțiilor lor sau diferența între emoția afișată grafic și emoția trăită real. Comunicarea prin intermediul calculatorului permite persoanelor care interacționează să se prezinte în ce mod doresc și oferă posibilitatea grafică de exprimare a emoțiilor. Utilizarea calculatorului îmbunătățește performanțele cognitive (8, 19, 44), 4.3. Efectele asupra dezvoltării aptitudinilor sociale Studiile longitudinale relevă cum sunt influențate trăsăturile de personalitate, dinamica familiei, modul de comunicare la copii și adolescenți (21, 53). M. Weinstein (1995), profesor la Political Science at Purdue University subliniază că tehnologizarea a deteriorat sistemul de valori și funcționarea socială la adolescenți. Utilizarea îndelungată a calculatorului duce la tulburări de comportament: retragere socială, introversie, agresivitate verbală sau fizică, comportament exploziv iritant atunci când i se cere să facă altceva (21, 56). Găsind atâtea satisfacții în legătura cu calculatorul copilul începe să renunțe la activitățile sale sociale, de la cele casnice, școlare până la cele de recreere cu prietenii (49), S-a văzut o tendință de erodare a autorității parentale, copii o acceptă mai puțin. Aceasta depinde de tipul de activitate realizată la calculator și de timpul petrecut în fața ecranului (24,50). Pentru a dezvolta competența socială necesară copii trebuie să interacționeze cu alții. S-a evidențiat o creștere a numărului „prietenilor electronici” la utilizatorii de calculator odată cu o diminuare a relațiilor de prietenie care implică interacțiunea socială. Un nivel moderat de utilizare are un impact social minor dar utilizarea excesivă (peste 30h/săptămână) și jocurile violente pot duce la creșterea comportamentului agresiv, a ostilității la copii (20). 44. Efectele utilizării calculatorului asupra perceperii realități Lumea virtuală creată de computer (jocuri, internet) depărtează copii de cea reală. Prin intermediul jocurilor copilul interacționează cu personaje simulate și creaturi diferite și prin intermediul internetului adolescenții isi asumă diverse identități în interacțiunea cu străinii Acestea fac ca limita real – virtual să nu mai fie clară la copii și adolescenți. Jocurile pe internet întăresc această integrare a vieții virtuale. În MUD, de exemplu, calculatorul generează personaje ce interacționează cu personajele coordonate de oameni, iar unii copii Chiar cred că sunt și celelalte personaje tot oameni. Acestea mixează între viata reală și virtuală. În timp ce se joacă pe Internet cu personajele favorite de desene animate, copiii învață să recunoască literele și, între timp, computerele devin o parte din viata lor. UTILIZAREA ÎNDELUNGATĂ A CALCULATORULUI LA COPII ȘI ADOLESCENȚI: FACTOR DE RISC SAU CONDIȚIE PREMORBIDĂ CAPITOLUL V DEPENDENȚA DE CALCULATOR 5.1 Introducere Noile dependențe ale omului modem ridică întrebarea dacă aceste dependențe de jocuri, cumpărături, sport, muncă, internet sunt cu adevărat periculoase ca și cele provocate de consumul de diverse substanțe? Pentru a explica acest mod de a privi un fenomen relativ nou, Michel Lejoyeux, șef al serviciului de dependență din cadrul spitalului Bichat, Franța, invocă societatea actuală care încurajează excesele și găsirea plăcerii în hiperconsum. „„Dintr-odată, explică el, persoanele care caută prea mult să se conformeze modelului social dominant — găsirea plăcerii fără limită — cad în dependență. Se întâmplă ca în cazul pacienților lui Freud, care deveneau isterici deoarece își refiulau dorințele pentru a se conforma modelului dominant, reținerea” (27). Probleme legate de sfera noțiunii de dependență, adictie, comportament dependent (adictiv) implică o analiză a conceptelor actuale. Lucrurile se complică constatând că orice activitate soldată cu recompensă (psihoemotional), pentru cei vulnerabili, există riscul unui comportament compulsiv. Așa cum remarcă Alan Leshner (2001), directorul Institutului Național pentru abuzuri de droguri, există similitudini între dependența de substanțe și alte compulsiuni. În acest sens adictiile, obsesiile și compulsiunile se caracterizează prin pierderea controlului voluntar, căderea în capcana repetărilor, comportament autodefetist, proces care se desfășoară în contextul dependenței de substanțe, tulburărilor de aport alimentar, tulburărilor sexuale si de identitate sexuală, tulburărilor anxioase, tulburări de control al impulsului neclasificate etc. În acest din urmă grup sunt incluse jocurile de noroc patologice, cleptomania, piromania, tricotilmania și tulburările explozive intermitente (5, 28), 5.2. Dependența de calculator: evoluția conceptului Termenul a fost utilizat de M. Shotton în 1989 în cartea ei Computer Addiction (48), desi conceptul a fost discutat mult mai devreme de către Nicholas Rushby (45). În cartea sa An Introduction to Educational Computing, publicată în 1979, Rushby subliniază că persoanele care devin dependente de computer pot prezenta simptome de sevraj. Primele semne de alarmă cu privire la dependența de jocurile pe calculator sau de internet au fost trase încă din anii 1980. Dependența de calculator este un termen relativ nou introdus pentru a descrie dependența de un computer, nu doar de calculatorul personal ci și de jocurile video și de internet și are mai multe nume: cyberaddiction, cyberholism, netaddiction, netaholism, pathological internet use (PIU). Nu există în prezent o definiție cu care să operăm și nici o încadrare nosologică precisă a dependenței de calculator (53). Poate părea surprinzător, dar aproape toate activitățile umane – ca de exemplu munca, alimentația, sexualitatea, acumularea unor valori materiale, stabilirea unor recorduri, consumul unor medicamente, consumul de alcool și alte droguri pot lua trăsăturile unei dependențe. Comportamentul adictiv este conștientizat la un moment dat, ca o problemă tot mai serioasă pentru propria persoana sau pentru cei din jur, dar totuși nu renunță la el. În această privință, apare o asemănare cu alte comportamente obsesive care pot merge până la lezarea demnității umane. Se modifică și 10 UTILIZAREA ÎNDELUNGATĂ A CALCULATORULUI LA COPII ȘI ADOLESCENȚI: FACTOR DE RISC SAU CONDIȚIE PREMORBIDĂ unele trăsături de personalitate, dar aceasta se produce într-un mod insidios și poate trece neobservată multă vreme. De exemplu, comportamentul dependent împinge omul către autoamăgire și minciună, deoarece cel în cauză are nevoie de un sistem complicat de explicații pentru a nu-și pierde respectul de sine, precum și respectul celorlalți. Valorile societății, libertatea, autodeterminarea și autocontrolul, îndeplinirea funcțiilor sociale si sănătatea, atâta timp cât Sunt respectate de cineva nu putem discuta despre comportament patologic (55). În clasificarea internațională a bolilor (ICD 10) se folosește curent expresia sindrom de dependență și sunt furnizate criteriile clinice de diagnostice. Dacă se întrunesc cel putin trei din șase criterii se identifică sindromul de dependență, respectiv (61): 1. Persisitenta dorinței intense de a utiliza calculatorul; 2. Dificultate de a controla comportamentul; 3. Tulburări ale funcțiilor, incluzând neglijarea plăcerilor și intereselor; 4. Pericolul pentru sine. Restul de două criterii se referă la semne ale sindromului de întrerupe și ale toleranțeii Rezultă de aici că patru din cele șase criterii se referă caracterul compulsiv. Acesta rămâne componenta esențială a sindromului de dependență (61). În DSM IV TR se utilizează expresia “dependență de substanță” în loc de adictie. O serie de organizații profesionale americane (American Pain Society, American of Family Physicians, American Society of Addiction Medicine și Federation of State Medical Boards) preferă termenul de adictie în loc de dependență pentru că ar face 0 mai netă distincție între utilizarea compulsivă și dependenta fizică (57). În 1957 experții OMS introduc expresiile „dependență fizică” și „dependență psihică”. Ultima este reflectată in cadrul sindromului de abstinență. Dependența fizică se manifestă sub forma unor stări patologice care constau în necesitatea organică de a folosi alcoolul /droguri pentru a evita tulburările ce apar la încetarea utilizării. Nu apare la toate tipurile droguri, dar apare mai frecvent la alcool și foarte repede la consumul de heroina și morfină. Apar o serie de fenomene neplăcute pe plan fizic, numite fenomene de sevraj Dependența psihică se manifestă prin modificări comportamentale și o stare mentală particulară însoțită de dorința psihică imperioasă de a consuma alcool (sau de a-și administra droguri) periodic sau continuu pentru a obține o stare de bine sau pentru a inlatura disconfortul psihic. Aceasta dependență apare la consumul tuturor tipurilor de droguri, inclusiv de alcool dar si la cei dependenți de calculator. Aceștia folosesc computerul fie pentru a obține din nou plăcere, fie pentru a evita neliniștea, anxietatea, iritabilitatea, insomniile, depresia carecteristice stării de sevraj (55,12, 13). O atitudine greșită tipică există la viitorul dependent cu mult înaintea instalării bolii. Pentru producerea dependenței, nu substanța sau calculatorul care stă practic la dispoziția tuturor oamenilor este decisivă. Decisivă este impulsionarea hotărâtă a unei persoane de a se folosi de această substanță în vederea obținerii anumitor efecte. Discuțiile purtate in jurul mecanismului prin care individul devine dependent, sub o formă sau alta, implică una dintre următoarele ipoteze: Ipoteza mecanismului asemănător dependenței de substanțe. Ipoteza mecanismului asemănător tulburării de control a impulsurilor. Ipoteza mecanismului asemănător unei afecțiuni “secundară” altei afecțiuni psihiatrice „primare”. vyvyv Il UTILIZAREA ÎNDELUNGATĂ A CALCULATORULUI LA COPII ȘI ADOLESCENȚI: FACTOR DE RISC SAU CONDIȚIE PREMORBIDĂ 5.3. Clasificare Dependenta de calculator se referă la relația strictă cu computerul, fără a avea nevoie de prezența unei alte persoane ci doar de programele sau jocurile de care este interesat. Dependența de internet se referă la persoanele care utilizează internetul în mod excesiv ceea ce conduce la interferarea cu activitățile sociale și profesionale. În acest caz aplicațiile sunt interactive și necesită includerea într-o rețea de calculatoare in care persoana nu este niciodată singură, în orice moment poate lua legătura cu altcineva și/sau să caute informații pe met. Trăsăturile de bază ale mediului virtual modelează felul în care se comportă indivizii/grupul în acele condiții. Comportamentul on-line este întotdeauna determinat de modul în care acele trăsături interacționează cu caracteristicile oamenilor prezenți în acel mediu. Cei mai multi cercetătorii americani consideră că termenul de dependență de internet include o varietate de comportamente și o serie de probleme legate de controlul impulsului și le clasifică în (52, 53,54): 1. Supraîncăreare informațională (Information Overload): căutări compulsive de baze de date sau navigare pe net (web surfing sau searching). Dependența de computer (Computer Addiction): dependența de jocurile pe calculator (Doom, Solitaire) Dependența de relationare virtuală (Cyber-relationship Addiction): realizarea de relații noi on-line. . Comportamente compulsive (Net Compulsions): jocul de noroc patologic (gambling on-line), cumpărături compulsive pe internet (shopping on-line). . Dependența de sex virtual (Cybersexual Addiction): utilizarea compulsi web pentru sex și pornografie După cum se poate observa, în cazul dependenței de internet este vorba de un comportament ce urmărește socializarea (social seeking behaviour), pe când in cea de calculator de comportamente ce caută o recompensă, cel mai relevant exemplu fiind cel al jocurilor pe computer. Dependențele tehnologice sunt dependențe non-chimice și pot fi împărțite în: dependențe pasive (de televizor) și dependențe active (jocuri pe computer, internet) (9, 10). is) = wn site-urilor Diagnostic pozitiv Pornind de la criteriile DSM IV pentru jocul de noroc patologic, Kimberly Young (1996) propune un chestionar cu 8 întrebări pentru identificarea dependenței de calculator (53, 57). Ai sentimentul că esti preocupat de internet ? Ai impresia că trebuie să petreci tot mai mult timp pe internet pentru a obține o stare de bine? Pierzi controlul timpului petrecut pe internet ? Ai senzația de iritabilitate când te oprești din utilizarea internetului? Folosesti internetul pentru a scăpa de probleme, pentru a-ți “ridica moralul”? Ai mințit familia și prietenii pentru a putea prelungi timpul dedicat internetului? Ai riscat pierderea relațiilor sociale, a serviciului, oportunitățile pentru o carieră profesională sau educativă? 8. Ai devenit mai nelinistit odată ce ai interupt activitatea on-line și te gândești la cea viitoare? 9. Rămâi conectat mai mult timp decât era prevăzut? O persoană este considerată dependentă dacă răspunde cu DA la cel putin 5 criterii enumerate mai sus (52, 54). Re asumam 12 UTILIZAREA ÎNDELUNGATĂ A CALCULATORULUI LA COPII ȘI ADOLESCENȚI: FACTOR DE RISC SAU CONDIȚIE PREMORBIDĂ 5.4. Managementul terapeutic Managementul terapeutic este similar cu cel pentru tulburările de alimentație unde scopul este de a normaliza comportamentul deviant. Se combină terapia cognitiv — comportamentală cu interviul motivational Interviul motivational (IM) este o metodă directă de comunicare, centrată pe client, care are ca scop creșterea motivatici intrinseci pentru schimbare prin explorarea și rezolvarea ambivalentei. Se desfășoară într-o atmosferă empatica si valorizantă, facilitând schimbarea comportamentului și stilul de viață al clientului. Acesta facilitează depășirea rezistentelor, rezolvarea ambivalentei, implicarea in schimbare și menținerea schimbării. Obiectivul IM este creșterea gradului de conștientizare a problemei și a nevoii de a trece la acțiune, în contextul creșterii sentimentului de autoeficiență (35). Terapia coenitivă a fost dezvoltată pentru tratarea adulților cu depresie și tulburări anxioase. Se bazează pe teoria potrivit căreia comportamentul este secundar modului în care persoanele gândesc despre ele și despre rolurile lor in lume. Terapia folosește o abordare activă, directă, limitată in timp, structurată a tehnicilor care încearcă să determine modificarea procesului cognitiv al individului prin schimbarea comportamentului și afectelor. Ea este pe termen scurt, cu o durată, în general, de 15-20 de sesiuni pe parcursul a 12 săptămâni. Împrumută de la terapiile comportamentale caracterul lor structurat: organizarea ședințelor de terapie pe baza unei agende, lucrul în colaborare cu pacientul asupra problemelor, recurgerea la anumite sarcini care trebuie îndeplinite, număr limitat de ședințe, validitatea rezultatelor prin exerciții controlate (3,4). Un alt model pentru tratamentul dependenței de computer! internet este cel al celor 12 pași, bazat pe un model pentru alcoolicii anonimi, sau combinarea variatelor intervenții terapie cognitivă comportamentală asociată cu psihoterapie interpersonală pentru cei cu un nivel de utilizare al calculatorului moderat și se poate adresa si altor tulburări asociate acestei dependențe, de ex. fobia socială, tuburările afective, disfunctiile maritale, eșecul pe plan profesional, abuzul sexual la copii. Este importantă înțelegerea comportamentului compulsiv pentru internet ca să stabilim și aderarea la alte tipuri de adictii (de alcool, droguri, etc.) sau a altor condiții psihiatrice (42,43) Strategii de tratament pentru dependența de calculator: 1. Managementul timpului: Scopul este de a întrerupe această rutină prin introducerea de noi activități. De ex., se trezește dimineața si verifică email-ul. Atunci îl rugăm ca după ce se trezește să facă întâi un dus si apoi să-și verifice email-ul 2. Alarma externă: este o tehnică simplă prin care pacientul își pune un ceas să sune după o anumită periodă de timp, anuntindu-l că trebuie să oprească calculatorul. 3. Planul de activități: în care isi programează toate sarcinile pe o durată determinată de timp. 4. Abstinenta: Se stabilește care sunt activitățile cele mai adictive pentru pacient si i se cere să le oprească, dar se permit aplicațiile mai puțin utilizate anterior. Asta nu înseamnă că pacientul nu poate avea alte activitati on-line pe care clinicianul nu le consideră asa de atractive pentru clientul lui si care au fost mai puțin utilizate anterior. 5. Cardul: se noteză pe un card cinci probleme majore determinate de dependența de internet și pe altul cinci beneficii majore dacă se întrerupe utilizarea internetului. Scopul este de a-i motiva în momentele în care sunt tentați să se abată de la strategia de tratament. 6. Inventarul de activități: se notează care sunt activitățile la care a renunțat pacientul pentru a-și crește timpul petrecut on-line (pescuit, golf, întâlniri cu prietenii). Apoi se notează fiecare după următoarea scală în funcție de importanță: 1.foarte important până Ia 5. cel mai putin important. 7. Grupul de susținere: este creat și funcționează după aceleași principii ca cel pentru alcoolici și toxicomani. Unii pacienți ajung dependenți de Internet din cauza lipsei vieții 13 UTILIZAREA ÎNDELUNGATĂ A CALCULATORULUI LA COPII ȘI ADOLESCENȚI: FACTOR DE RISC SAU CONDIȚIE PREMORBIDĂ sociale. Young a descoperit că grupul de susținere a contribuit cu succes la tratamentul dependenței de Internet a persoanelor singure, a celor cu dizabilități, a pensionarilor. Acest studiu a descoperit că oamenii care petreceau o mare parte din timp singuri acasă apelau la aplicații interactive on-line, cum sunt camerele de discuții, pentru a substitui lipsa vieții sociale. Persoanele care au trecut prin situații ca pierderea unei persoane iubite, un divorț, sau chiar cei care și-au pierdut locul de muncă, pot ajunge să utilizeze excesiv Internetul pentru a uita de problemele din viata reală. În aceste situații tratamentul trebuie să se axeze pe îmbunătățirea vieții sociale. Clinicianul trebuie să ajute pacientul să-și găsească un grup de susținere care să corespundă cel mai bine problemelor lui. Aceste grupuri sunt construite în funcție de necesitățile pacienților, îi ajută pe aceștia să vină în contact cu persoane care se confruntă cu același tip de probleme (52,53). 8. Terapia de familie se centrează pe (55): educarea familiei în legătură cu modul în care internetul poate deveni adictiv; diminuarea atitudinii critice asupra dependenței de internet; îmbunătățirea relațiilor și a comunicării intrafamiliale care ar putea constitui factori de risc; încurajarea familiei să ajute persoana dependentă să participe la alte activități si să-i asculte nevoile și sentimentele. onsilierea în tratamentul adictiilor Consilierea reprezintă unul din ingredientele necesare ale unui program de intervenție terapeutic în adicții. Ea pornește de la premiza că persoana suferindă de adictii sau aflată în situații de risc are nevoie de sprinjin din afară pentru a putea să își rezolve multiplele probleme generate de comportamentul adictiv sau preexistente acestuia. Consilierea este o intervenție terapeutică mai generală care se bazează pe realizarea unei relații terapeutice, a alianței terapeutice ce creează cadrul de încredere propice acordării unor sfaturi sau elaborării de strategii de ieșire din situația nefavorabilă de consum exagerat. Rezultatele programelor de consiliere depind între altele de învățarea de abordări noi în rezolvarea vechilor probleme posibil prin aplicarea mai multor tehnici de consiliere, de încurajare si răsplătirea continuă a clientului în eforturile sale dificile, de implicarea emoțională pozitivă, suportivă a terapeutului în combaterea trăirilor de neajutorare (52,53, 54). Se recomandă terapia farmacologică pentru fiecare comorbiditate asociată dependenței: depresie și anxietate, tulburare obsesiv compulsivă, fobie socială, tulburări de alimentație, tulburare hiperkinetică cu deficit de atenție. Shapira (1998) a obținut rezultate foarte bune la acești pacienți cu depresie și anxietate prin utilizarea inhibitorilor receptorilor de serotonină sau alte antidepresive (47) Terapia electroconvulsivantă În China s-au deschis numeroase clinici pentru dependența de internet și tabere pentru a trata sute de copii și adolescenți, care petrec ore și ore în fiecare zi on-line. Ei sunt incluși în programe de jocuri si de socializare cu alti copii în lumea reală in loc de a sta in fata unui computer unde trăiesc într-o lume virtuală. Aproximativ 70 la sută din copii care părăsesc taberele se vindecă atunci când pleacă (14). Recent, incidentul cu un adolescent dependent de internet care fost bătut până la moarte într-un centru de tratament al provinciei Guangxi au captat atenția publicului. În timp ce oamenii se dezbat în continuare despre dependența de internet adolescenți, există peste 300 de instituții deschise de tratament care pentru Internet Addiction, „Tratamentul de dezintoxicare de Internet a devenit o industrie de miliarde de yuani în China. S-a folosit TEC în 12 ședințe timp de 4 luni. Pe de altă parte, chiar dacă Ministerul chinez al Sănătății a emis un aviz de interzicere a utilizării controversatei terapii cu șocuri electrice pentru dependența de Internet din cauza siguranței îndoielnice și eficacității dubioase de tratament, ziarul Oriental Morning Post a raportat că mulți părinți ai tinerilor dependenți de internet sprijină în continuare această terapie. 14 UTILIZAREA ÎNDELUNGATĂ A CALCULATORULUI LA COPII ȘI ADOLESCENȚI: FACTOR DE RISC SAU CONDIȚIE PREMORBIDĂ CAPITOLUL VI METODOLOGIA DE CERCETARE CLINICĂ A UTILIZĂRII ÎNDELUNGATE A CALCULATORULUI LA COPII ȘI ADOLESCENȚI Studiul sistematic a literaturii medicale privind efectele utilizării îndelungate a calculatorului la copii și adolescenți precum si cele despre dependența de internet, în general și formele cu determinism psihocomportamental în particular, observația clinică și participarea/unele abordări de actualitate prezentate la congrese naționale și internaționale au generat o serie de întrebări si propunerea unor soluții care și-au găsit necesitatea verificării in practică. Ideile de cercetare formulate pe parcurs au fost articulate într-un proiect de cercetare clinică destinat a rezolva, chiar numai partial, inadvertentele privind încadrarea nosologică, evaluarea raportului dintre vulnerabilitate și factorii de risc, conduita terapeutică în raport de simptomatologie și demonstrarea posibilității unei detectii precoce și profilaxii a dependenței de calculator. Teme de cercetare Influența factorilor fizici, biologici și sociali în determinarea sau declanșarea dependenței de internet, se înscrie pe coordonatele raportului dintre vulnerabilitate și dependență. Cu alte cuvinte, dependența este expresia clinică a conflictului dintre terenul fiecărei persoane $ factorul accidental, psihotraumatizant, care acționează la un moment dat, depășind rezervele de apărare individuale. Acest raționament poate fi extrapolat la fenomenologia clinică a dependentelor si la răspunsul la tratament al pacienților. Există numeroase aspecte insuficient cercetate privind dependența de calculator, pe care le putem ordona în trei direcții, teme de cercetare ale tezei de doctorat: – un prim studiu in care ne-am propus: 1. Identificarea frecvenței si modalității de utilizare a calculatorului de către elevi; 2. Interferența utilizării excesive cu rezultatele școlare, relațiile cu familia și viata socială; 3. Identificarea eventualei dependențe de calculator. – un al doilea studiu clinico-terapeutic, respectiv pilotarea unui program terapeutic care să aibă ca subiecți elevii identificați în studiul explorator ca fiind dependenți de calculator. – un al treilea studiu asupra părerilor și atitudinii părinților și copiilor cu privire la utilizarea calculatorului. Fără dovezi suficiente asupra problemelor enunțate mai sus sau fără o descriere a caracteristicilor acestui fenomen nu se poate vorbi despre o asistență de calitate a dependenței de calculator in psihiatric. Scopul propus al acestei teze este conceperea unui program de asistență clinică și terapeutică a dependentelor de calculator și urmărește ca obiective principale direcțiile enunțate anterior. 16 UTILIZAREA ÎNDELUNGATĂ A CALCULATORULUI LA COPII ȘI ADOLESCENȚI: FACTOR DE RISC SAU CONDIȚIE PREMORBIDĂ Ipoteze de lucru 1) Evaluarea incidentei dependenței de calculator în rândul copiilor si adolescenților este un subiect intens dezbătut, fără o concluzie unanim acceptată. Am pornit de la ipoteza că există diferente între utilizatorii de calculator și dependenți de calculator, atât pe termen scurt cât și pe termen lung, în perioada de prevenire a recurentelor. Am imaginat un studiu analitic, de tip prospectiv, în care am verificat răspunsul la tratament pe un lot de 32 de pacienți diagnosticati cu dependență de calculator, eficacitatea terapiei cognitiv — comportamnetale și a interviului motivational asociată cu medicatia psihotropă. 2) A doua direcție de cercetare a constat în evaluarea comorbidităților, în special a depresiei, tulburării hiperkinetice cu deficit de atenție, fobiei sociale, anxietatii generalizate, tulburării obsesiv compulsive, tulburării de comportament, tulburări de alimentație (bulimie, anorexie) asociate cu dependența de calculator, care deseori reclamă o conduită terapeutică specifică în vederea amendării rapide a simptomatologiei. Acest deziderat a fost urmărit prin realizarea unui studiu prospectiv, care a evaluat relația dintre aceste comorbidități și dependența de calculator din punct de vedere clinic si terapeutic. Ipoteza de studiu a constituit-o eficacitatea superioară a asocierii interviului motivational cu terapia cognitiv — comportamentală și medicatia psihotropă specifică tipului de comorbiditate în dependența de calculator. Alte obiective secundare au constat în aprecierea particularitatilor tabloului clinic raportat la datele socio-demografice. 3) În vederea evaluării aspectelor particulare ale utilizării calculatorului am realizat două studii diferite: în primul studiu am evaluat retrospectiv aspectele socio-demografice și opinia părinților și copiilor cu privire la utilizarea calculatorului. Gradul de cunoaștere în rândul părinților a acestui fenomen al dependenței de calculator, nivelul lor de implicare, discuțiile părinte —copil pe aeastă temă. Metoda de cercetare Metoda de cercetare include — în funcție de specificul cercetării realizate — aparatura, procedurile de colectare a datelor, strategiile (ex: psihoterapeutice, educaționale, etc.) utilizate, numele complete ale testelor aplicate. Eșantionarea efectuată este de tip stratificat, decupajul fiind efectuat în funcție de : – vârsta, genul participanților = categoria tipul localității: oraș mare, oraș mediu, comună sau sat. Aceste categorii corespund situației județului lași – tipul școlii : școală generală, liceu teoretic, grup scolar. Analiza și prelucrarea datelor: chestionarele au fost aplicate în școala generală (clasa a VII-a) și liceu (a IX-a, a XI-a). În studiul nostru, asocierea între diverse categorii de evenimente devine esențial pentru cercetarea relațiilor de cauzalitate. Deoarece numărul de subiecți este redus eșantioanele sunt mici, repartiția caracteristicilor studiate este normală, iar de la o vizită la alta scade numărul pacienților din eșantion, am aplicat testul t-Student. Testul reprezintă pragul ce separă descriptivul de începutul cercetării analitice. Datele au fost încărcate și prelucrate cu ajutorul funcțiilor statistice din Microsoft Excel (Microsoft Corp.) si pachetul de analiză statistică SPSS 14 (SPSS Inc.). Instrumente de investigare Pentru identificarea eventualelor comorbiditati psihiatrice s-a utilizat K- SADS -PL si pentru evaluarea eficacitatii terapiei am folosit Children’s Global Assesment Scale (C-GAS), Clinical Global Severity Scale (CGS), Clinical Global Impressions Scale (CGI), pentru fiecare subiect (104). 17 UTILIZAREA ÎNDELUNGATĂ A CALCULATORULUI LA COPII ȘI ADOLESCENȚI: FACTOR DE RISC SAU CONDIȚIE PREMORBIDĂ K- SADS -PL este un interviu semi-structurat de diagnostic care evaluează episoade psihopatologice prezente sau din trecut pe baza criteriilor DSM IV TR și care este validat din punct de vedere clinic și statistic la noi în tard. Scala de Impresie Globală Clinică (Clinical Global Impression – CGI) Scalele de evaluare a simptomelor incluzând scalele analogice vizuale au cunoscut o popularitate crescândă în trialurile clinice controlate cu antipsihotice, în timp ce interesul pentru scalele de severitate globală si de ameliorare globală a înregistrat o scădere. Scala cea mai frecvent utilizată în psihofarmacologie pentru măsurarea severitatii afecțiunilor in mod global este „Scala de Impresie Globală Clinică” (Clinical Global Impression – CGI) — publicată de Guy în 1976 cu cele două tipuri: Clinical Global Impression Scale-Severity (CGI – S), Clinical Global Impression Improvement (CGI- 1) (ANEXA 4, ANEXA 5), (104). Scala pentru copii de evaluare globală a modului de funcționare (The Children’s Global Assessment Scale, CGAS) 100-este punctul de evaluare pe scala de măsurare a funcționării psihologice, sociale și școlare. pentru copii cu vârsta între 6-17. Aceasta a fost adaptată dupa scala Globală de Funcționare a Adultului și este un instrument valabil și de evaluare a nivelului de incredere pentru un copil , a modului de funcționare general pe un continuum ipotetic de sănătate-boală (ANEXA 6) Evaluări clinice Interviul psihiatric, anamneza socială (școală) și familială, examen psihologic, examen fizic, analize de laborator, EEG. La toți subiecții s-au efectuat analize de laborator în vederea identificării altor afecțiuni somatice care ar putea fi cauzate de dependența de calculator sau pot interfera cu administrarea de psihotrope. Cel mai des, părinții se plâng de faptul că evaluarea copilului lor este superficială si prea sumară pentru a sta la baza unui diagnostic de boală psihică. EEG-ul s-a realizat pentru identificarea modificărilor traseelor EEG induse de calculator. Conform literaturii de specialitate calculatorul poate determina apariția crizelor epileptice ajungându-se la diagnosticul de epilepsie fotosenzitivă. Intervenție terapeutică Interviu motivational, terapie cognitiv comportamentală, terapie de grup, terapie familială, terapie farmacologică, grupuri de ajutor reciproc. Valorificarea rezultatelor Discuțiile asupra rezultatelor obținute s-au raportat Ia delimitarea aspectelor care privesc diagnosticul, factorii de rise și asistența terapeutică a dependenței de calculator, scopul declarat constând în imaginarea unor programe destinate identificării precoce a dependenței de calculator în populația generală și a conceperii unor programe de preventie a dependenței de calculator la nivel comunitar. De asemenea, s-a urmărit și creșterea gradului de implicare a părinților, elevilor, a specialiștilor în prevenirea si identificarea precoce a dependenței de calculator. Rezultatele obținute în urma derulării proiectului de cercetare științifică, care vor fi prezentate în capitolul 6, au fost valorificate astfel: prin publicarea de articole de specialitate în reviste medicale de specialitate, de psihologie, de educație a utilizatorilor de calculator, care să determine o mai bună cunoaștere a situațiilor de rise, a categoriilor de factori care conduc la acestea, dar si a instrumentelor utilizate în identificarea și evaluarea acestor factori. 18 UTILIZAREA ÎNDELUNGATĂ A CALCULATORULUI LA COPII ȘI ADOLESCENȚI: FACTOR DE RISC SAU CONDIȚIE PREMORBIDĂ Lucrări comunicate și publicate în volumele conferințelor de specialitate (psihiatrie, psihologie, ingineri în domeniul calculatoarelor), congrese/conferinte in domeniul educației utilizării calculatorului, din domeniul sociologiei. Un alt rezultat al proiectului a fost publicarea unei cărți pentru specialiștii din sectorul medical și educational, pentru părinți gi elevi. Gradul de diseminare a rezultatelor a fost crescut și prin realizarea unui CD științific cu rezultatele obținute în aceasta cercetare. Diseminarea s-a făcut pe baza unui plan de comunicare coerent, care avea în vedere determinarea nevoilor de informare. Dezvoltarea planului de comunicare a fost un process dinamic, dependent de evoluția proiectului și de apariție a oportunităților de diseminare în rândul comunității științifice, medicale si generale interesate. Beneficiarii direcți ai acestui proiect sunt medicii psihiatri, medicii de familie, consilierii psihopedagogici, sociologii, psihologii, profesorii, părinții, elevii. CAPITOLUL VII STUDIU ASUPRA UTILIZĂRII ÎNDELUNGATE A CALCULATORULUI LA POPULATIA ȘCOLARĂ DIN JUDETUL IAȘI Pornind de la aceste date din literatura de specialitate, pe care le-am prezentat în capitolele anterioare, am considerat necesară realizarea următorului studiu demografic pentru a evidenția aspecte privind modul de utilizare a calculatorului de către elevi; unele dintre acestea ar putea prezenta interes psihiatric (dependența de calculator). Acest studiu a constituit unul dintre obiectivele grant-ului de tip CNCSIS cu titlul „IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC SI STRATEGII DE INTERVENȚIE ÎN INTERFERED TA SOCIALĂ $I EDUCAȚIONALĂ A UTILIZĂRII CALCULATORULUI LA COPII ȘI ADOLESCENȚI”, care s-a desfășurat pe o perioadă de doi ani, 2006- 2007, cu un buget de 71500 RON, coordonat de Domnul Profesor Dr. Vasile Chiriță. Echipa de cercetare a fost multidisciplinară cuprinzând: psihiatri, psihologi, psihopedagogi, ingineri în automatică si calculatoare, statisticieni. Obiectivele științifice Acest proiect a avut următoarele obiective științifice (9): 1. Documentarea asupra situatiei actuale în ceea ce privește utilizarea calculatorului de către elevi și a tendințelor existente. 2.. Stabilirea tipologiilor situațiilor de ri 3. Proiectarea, implementarea și evaluarea unui program de intervenție pentru diminuarea sau eliminarea unor factori de risc. 4, Elaborarea propunerilor pentru diminuarea factorilor de risc. Valorificarea rezultatelor Rezultatele obținute în urma derulării acestui proiect de cercetare științifică au fost valorificate astfel: prin publicarea de articole de specialitate în reviste medicale de 19 UTILIZAREA ÎNDELUNGATĂ A CALCULATORULUI LA COPII ȘI ADOLESCENȚI: FACTOR DE RISC SAU CONDIȚIE PREMORBIDĂ specialitate, de psihologie, de educație a utilizatorilor de calculator, care să determine o mai bună cunoaștere a situațiilor de risc, a categoriilor de factori care conduc la acestea, dar și a instrumentelor utilizate în identificarea și evaluarea acestor factori. Lucrări comunicate si publicate în volumele conferințelor de specialitate (psihiatrie, psihologie, ingineri în domeniul calculatoarelor): Congresul International de Psihiatrie – Iași 2006, Conferinta Internationala de Psihologie Aplicata 2006, Congres National al Asociatiei Medicilor Rezidenti in Psihiatrie din Romania, the Sth WSEAS International Conference on E-ACTIVITIES (Impact of the Internet on Morals, Values and Ethics, Effect of online games on children), 4th IASME/WSEAS International Conference on ENGINEERING EDUCATION (EE’07), Congresul National de Psihiatrie, Congrese/Conferinte în domeniul educației utilizării calculatorului, din domeniul sociologiei. A fost publicată o carte pentru specialiștii din sectorul medical și educațional, pentru părinți și elevi. Gradul de diseminare a rezultatelor a fost crescut si prin realizarea unui CD științific cu rezultatele obținute in aceasta cercetare, Diseminarea s-a făcut pe baza unui plan de comunicare coerent, care avea în vedere determinarea nevoilor de informare. Dezvoltarea planului de comunicare a fost un process dinamic, dependent de evoluția proiectului și de apariție a oportunităților de diseminare în rândul comunității științifice, medicale si generale interesate. Beneficiarii direcți ai acestui proiect sunt medicii psihiatri, medicii de familie, consilierii psihopedagogici, sociologii, psihologii, profesorii, părinții, elevii. Mai jos o să detaliem rezultatele studiului demografic cu privire la utilizarea calculatorului de către elevi, realizat în cadrul acestui proiect. Tema de cercetare Tema de cercetare propusă este de documentare asupra situației actuale în ceea ce privește utilizarea calculatorului de către elevi și a tendințelor existente. 7.1. Obiectivele cercetării Au fost: 1. Identificarea frecvenței de utilizare a calculatorului de către elevi; 2. Interferența utilizării excesive cu rezultatele școlare, relațiile cu familia și viața socială; 3. Identificarea eventualei dependențe de calculator. 7.2. Material și metodă – cuprinde un număr de 543 de elevi, cu vârste cuprinse între 12 și 18 ani, care au răspuns la un chestionar care conține 35 de întrebări legate de activitățile desfășurate la calculator. – elevii provin din școli, licee, grupuri școlare din Iași si din județul Iași. Selecția claselor de elevi a fost făcută, pentru omogenitatea lotului, ținându-se cont de următorii itemi: – clase cu specific real versus umanist, – clase cu elevi cu rezultate școlare foarte bune versus clase cu elevi cu rezultate școlare mai slabe, – clase de elevi care au acces la calculator versus clase de elevi care nu au acces la calculator. Metoda de cercetare Metoda de cercetare include — în funcție de specificul cercetării realizate — aparatura, procedurile de colectare a datelor, strategiile (ex: psihoterapeutice, educaționale, etc.) utilizate, numele complete ale testelor aplicate. Esantionarea efectuată este de tip stratificat, decupajul fiind efectuat în funcție de: – vârsta, genul participanților. – categoria tipul localității: oraș mare, oraș mediu, comună sau sat. Aceste categorii corespund situației județului lași – tipul școlii : școală generală, liceu teoretic, grup școlar. În studiul nostru, asocierea între diverse categorii de evenimente devine esențială pentru cercetarea relațiilor de cauzalitate. Deoarece numărul de subiecți este redus eșantioanele sunt mici, repartiția caracteristicilor studiate este normală, am aplicat testul t-Student. Testul 20 UTILIZAREA ÎNDELUNGATĂ A CALCULATORULUI LA COPII ȘI ADOLESCENȚI: FACTOR DE RISC SAU CONDIȚIE PREMORBIDĂ reprezintă pragul ce separă descriptivul de începutul cercetării analitice. Datele au fost încărcate si prelucrate cu ajutorul funcțiilor statistice din Microsoft Excel (Microsoft Corp.) si pachetul de analiză statistică SPSS 14 (SPSS Inc.). 7.3. Rezultate și discuții În interesul studiului nostru am analizat datele ținând cont de grupa de vârstă a participanților, știut fiind faptul că fiecare palier are caracteristicile proprii de interese, aptitudini, mod de socializare. Au rezultat astfel două grupe: – 12-14 ani, cuprinzând un număr de 320 participanți (58,9% din total) – 15-18 ani, cu un număr de 223 respondenți (41,1% din total) Lotul studiat cuprinde un număr de 543 de elevi, cu vârste cuprinse între 12 si 18 ani, structura grupului în funcție de vârstă fiind următoarea: Tabel 1: Structura lotului în funcție de vârstă Nr. %din total vârsta Subiecți subiecți 12 15 2.8 13 215 39,6 14 90 16,6 15 n 2,0 16 94 173 17 97 179 18 21 39 Total 543 100.0 Referindu-ne la genul participanților: 46,8% din respondenți sunt baieti și 53,2% sunt fete (Fig.1): Balen Fig.1 Lotul studiat rapotat pe gen Peste 90% dintre elevi consideră că utilizarea calculatorului este absolut necesară în societatea actuală (Fig.2). Opinia lor este rezultatul faptului că informația este omniprezentă în activitățile umane, de la calculatorul personal la rețeaua Internet si până la rețelele mondiale de comunicații, este în plină dezvoltare și ne transformă viata, relațiile, organizarea societății. Dezvoltările tehnologiei informaționale din ultima decadă au transformat deja societatea noastră sub multe aspecte. 21 UTILIZAREA ÎNDELUNGATĂ A CALCULATORULUI LA COPII ȘI ADOLESCENȚI: FACTOR DE RISC SAU CONDIȚIE PREMORBIDĂ 91 90,5 Dscoalagenerala 30 Bliceu 29,5 scoala generala | DErup scolar DA Fig. 2. Opinia elevilor cu privire la necesitatea utilizării calculatorului Distribuția esantionului studiat pe localități si tipul de școlarizare este următoarea: Tabel 2 Distribuția eșantionului pe localități și tipul de școlarizare Nr. Instit Tip școlarizare | Localitatea 1_| Scoala Vasile Conta gimnaziu Tasi 2_| Scoala Ion Creanga gimnaziu lași 3_| Școala Ionel Teodoreanu __| gimnaziu lași 4_| Scoala Lunca Cetatuiei imnaziu Com Ciurea 5 _| Scoala Tibana imnaziu Com. Tibana 6 | Scoala Poieni gimnaziu Com. Bârnova 7 | Școala ALI Cuza imnaziu Podu Iloaie 8 | Liceul Teoretic M. Costin__| gimnaziu Pașcani g | Liceul Teoretic Lascăr | gimnaziu Com. Rosetti liceu teoretic ___ | Răducăneni 10 | Liceul de Informatică imnaziu Tasi : gimnaziu : 11 | Colegiul National Ticeu teoretic | la5i 12 | Grup scolar scolar Vladeni | Grup scolar Com. Vlădeni 13 | Grup scolar Virgil Grup scolar Tasi Madgearu 14 | Grup scolar loan C. Grup scolar Tasi Stefanescu 15 | Grup scolar Ștefan Grup școlar Tasi Procopiu 16 | Grup scolar Agricol Grup scolar P. Iloaiei Haralamb Vasiliu Peste 90% dintre elevi consideră că utilizarea calculatorului este absolut necesară în societatea actuală. Opinia lor este rezultatul faptului că informația este omniprezentă în activi tile umane, de la calculatorul personal Ia rețeaua Internet si până la retelele mondiale de comunicații, este în plină dezvoltare și ne transformă viata, relațiile, organizarea societății. 22 UTILIZAREA ÎNDELUNGATĂ A CALCULATORULUI LA COPII ȘI ADOLESCENȚI: FACTOR DE RISC SAU CONDIȚIE PREMORBIDĂ Dezvoltările tehnologiei informaționale din ultima decadă au transformat deja societatea noastră sub multe aspecte. În ceea ce privește frecvența utilizării calculatorului am găsit următoarele diferente între cele două grupe de vârstă (Fig.3): Frecvența utilizarii, pe grupe de varsta 15.18 ani toare dos Fi , în funcție grupa de vârstă Observăm o frecvență raportată a utilizării ușor mai ridicată la elevii băieți cu vârsta între 12-14 ani decât la cei din grupa de vârstă 15-18 ani. De asemenea, la ambele grupe de frecvența utilizării este mai ridicată la băieți. În ce privește distribuția pe vârste, constatăm următoarele: – 70,6% dintre elevii de gimnaziu au calculator și 62, 6%; dintre elevii de liceu, – acesta este conectat la internet în 64,5% din cazuri, respectiv 53, 7%. – observăm că din totalul respondentilor, 45,53% dintre elevii de 11-14 ani au acces – direct la internet de la domiciliu, iar în rândul elevilor de liceu acest procent este mai redus, fiind de 33,61. 3. Frecvența utilizării rup scolar liceu scoala generala 0 Fig. 4. Elevii care au calculator si sunt conectați la Internet în funtie de forma de școlarizare Rezltatele arată că peste 50% dintre elevi indiferent de nivelul de școlarizare au calculator si sunt conectați la Internet. Acest lucru poate fi considerat un marker al nivelului socio- economic familial dar și trendul crescător de asimilare a acestor tehnologii informatice de societatea actuală. În concluzie, părinții nu doar cumpără un calculator acasă ci îl și conectează la internet. Putem considera că părinții recunose utilitatea calculatorului. și importanța internetului, iar copii lor sunt cei care trebuie să beneficieze de tot ce este nou și cerut de societatea de azi. Referitor la timpul petrecut zilnic la calculator elevii recunosc următoarele (fig. 5): 23 UTILIZAREA ÎNDELUNGATĂ A CALCULATORULUI LA COPII ȘI ADOLESCENȚI: FACTOR DE RISC SAU CONDIȚIE PREMORBIDĂ aa. 45 429. 40 35 30 25 20 15 15 4.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Doinadrag2004@gmail.com 299 Doctorand Psihologie Text (ID: 700192)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.