Documente relevante la nivel european pentru fundamentarea schemei de indicatori teritoriali [311004]

[anonimizat]éennes – [anonimizat]éennes, coordonat de Roger Brunet în anul 1989 a realizat o primă analiză teritorială a marilor aglomerații urbane europene ([anonimizat], 1989) în funcție de 3 criterii considerate primordiale: [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat] a funcției administrative a aglomerărilor urbane studiate. Totuși, studiul nu a [anonimizat], subiecte sensibile care au influențat si influențează evoluția marilor orașe la nivel european. Aria de interes a studiului coordonat de Roger Brunet a [anonimizat]15, [anonimizat]. Pentru analiza la nivelul zonei de studiu s-au luat în considerare aglomerațiile urbane cu populații de peste 200000 [anonimizat] a fi de nivel european.

[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] a aeroporturilor și porturilor internaționale. [anonimizat]. [anonimizat], cazul Franței sau Spaniei și subestimate pentru altele cum ar fi Germania sau Italia.

Indicatorii utilizați au fost constituiți din indicatori simpli (populația, [anonimizat]), indicatori sintetici cantitativi ([anonimizat] a [anonimizat]) și indicatori calitativi (reputația activităților culturale, a laboratoarelor de cercetare).

Acești indicatori au fost evaluați pe 5 categorii, excepții fiind situațiile în care marile aglomerații urbane au primit valori speciale pentru anumite domenii ([anonimizat], [anonimizat]). În final a fost creat un indicator compozit prin însumarea valorilor tuturor indicatorilor studiați. Hărțile de sinteză parțiale și finale s-[anonimizat] ([anonimizat]).

Indicatori studiați în cadrul cercetării DATAR, 1989:

Populația – Indicatorul a fost greu de aproximat datorită inexistenței unei logici privind estimarea precisă a mărimii aglomerărilor urbane studiate. De asemenea a fost luată în considerare evoluția populației în ultimii 10-15 ani;

Sediul firmelor multinaționale – numărul sediilor;

Infrastructura și activitatea tehnopolisurilor (entități ce utilizează tehnologii avansate) – numărul sediilor stabilimentelor pentru tehnologii avansate;

Populația activă – număr ingineri și tehnicieni high tech;

Cercetarea – numărul de cercetători și de laboratoare de cercetare de talie internațională;

Funcția universitară – numărul de studenți ponderați la volumul populației, reputația universităților;

Piețele financiare – număr privind prezența burselor de valori, burselor de mărfuri, prezența sediilor marilor bănci;

Traficul din aeroporturi – traficul de pasageri (număr pasageri);

Porturile – cantitatea de mărfuri tranzitată prin porturile marilor aglomerări urbane (mii tone);

Influență culturală – activitatea culturală: locul în creația artistică și literară, moda, teatrul, cinema, manifestații culturale de renume internațional (în particular festivaluri de muzică), monumente foarte vizitate;

Orașe comerciale – numărul de târguri internaționale și expoziții;

Orașe ce organizează congrese de anvergură internațională – Numărul de congrese internaționale;

Presa și editurile – numărul tirajelor jurnalelor și activitatea editurilor;

Telecomunicațiile – echipamente moderne de telecomunicații;

Orașe specializate – de natură industrială, financiară, intelectuală, culturală, științifică și comercială (marile porturi, orașe turistice, modă, castele, festivaluri).

Principalele capitole (funcții) evidențiate de acest studiu au fost: Relațiile internaționale, Comunicațiile, Economia și finanțele, Cercetarea și tehnologia, Influența culturală.

Capitolul ”Relații internaționale” a fost reprezentat de următorii indicatori relevanți: Firme multinaționale, Aeroporturi, Porturi, Târguri, Congrese, Telecomunicații, Specializări funcționale.

Capitolul ”Comunicații” – Indicatori relevanți: Aeroporturi, Porturi, Telecomunicații, Specializări funcționale.

Capitolul ”Puterea economică” – Indicatori relevanți: Firme multinaționale, Piețe financiare, Târguri, Presa și editurile.

Capitolul ”Cercetarea și tehnologia” – Indicatori relevanți: Tehnopolisuri, Ingineri și tehnicieni High Tech, Cercetare, Universități, Influență culturală, Telecomunicații.

Capitolul ”Funcția culturală” – Indicatori relevanți: Universități, Influența culturală, Congrese, Presă și edituri.

În finalul studiului s-au evidențiat cu scoruri foarte bune pentru toți indicatorii studiați marile aglomerări urbane – Londra și Paris. Cele mai bune scoruri ale marilor aglomerări urbane europene cu veritabile funcții internaționale s-au înregistrat pentru orașele Frankfurt, Munchen, Amsterdam; pentru activități internaționale ce depăsesc granițele țării menționăm Rottredam (datorită capacității portuare), Geneva sau Strasbourg; orașe în care s-au dezvoltat funcțiile de cercetare și culturale au fost reprezentate de Edinburg, Florența, Veneția, Eindhoven, Toulouse.

Un element, care a fost la fel de influent la nivelul dezvoltării teritoriale din Europa ca și rezultatele studiului și care a derivat din acestea, a fost stereograma "Bananei Albastre".

Fig.1 Zona de dezvoltare europeană evidențiată de studiul DATAR 1989 – Blue Banana

O altă concluzie importantă a studiului a fost evidențierea legăturii din ce în ce mai strânse dintre dezvoltarea high tech și evoluția vieții culturale la nivel european.

Studiul DATAR – Les villes européennes : analyse comparative

Noua analiză DATAR – La cincisprezece ani după studiul lui Roger Brunet, DATAR a realizat o noua cercetare privind orașele europene în contextul concurenței acerbe dintre orașe și în contextul în care atractivitatea teritoriilor și în special a teritoriilor urbane constituie un element determinant pentru competitivitatea economică a unei țări. Acest studiu a fost realizat pe baza unei metodologii riguroase pentru a fi un instrument important de diagnosticare și sprijin pentru actorii publici ce acționează în favoarea dezvoltării orașelor. Aria de interes a studiului a vizat 178 de aglomerări urbane ale Uniunii Europene UE-15, Elveția și Norvegia, analizate pe baza a 15 indicatori.

Indicatorii selectați s-au concentrat pe funcțiile metropolitane care caracterizau la acel moment și diferențiau marile orașe europene. Acest studiu s-a inspirat din principalele opțiuni metodologice realizate în cadrul studiului din 1989, utilizând un sistem nou de indicatori adaptați realităților marilor orașe europene la nivelul anului 2004. Acești indicatori au avut ca scop evidențierea unui mediu favorabil dezvoltării (în mediul academic, în mediul cultural, functii de receptie (d’accueil)) pe de o parte și fenomenul de integrare a marilor orașe europene în diferitele tipuri de rețele (transport, cercetare, cunoaștere, etc.), domenii ce reprezintă competitivitatea unui oraș și implicit capacitatea unui oraș de a produce bunăstare. Față de studiul inițial, tehnopolii sau centrele de comunicații au devenit inutile, în contextul în care telecomunicațiile și tehnopolii au pătruns în toate marile orașe și nu se mai pot face comparații pentru aceste criterii. În schimb, au apărut alte aspecte foarte importante ce diferențiază orașele europene cum ar fi criteriile culturale sau integrarea marilor orașe în rețelele europene de transport sau cercetare.

Studiul a evaluat un grup de 15 indicatori, reuniți în mod exhaustiv pentru toate orașele cu peste 200000 de locuitori din zona studiată. Pragul de 200000 de locuitori a fost ales din 2 motive: primul este facilitarea comparațiilor dintre orașe cu studiile anterioare care au utilizat acest prag, iar cel de-al doilea îl constituie faptul că nivelul de populație de 200000 de locuitori reprezintă pragul minim relevant pentru ca un oraș să joace un rol important la nivel continental.

Cercetarea s-a desfășurat în 4 etape:

O analiză a orașelor europene și a indicatorilor utilizați;

O privire analitică a celor 15 indicatori ce evidențiază dinamica urbană și funcțiile internaționale majore;

Un clasament general al orașelor ce permite o analiză sintetică a indicatorilor studiați;

O confruntare a acestui clasament cu volumul populației fiecărui oraș și identificarea tipologiilor orașelor pe baza celor 15 indicatori studiați și a informațiilor generale privind diversitatea economică și industrială a marilor aglomerări urbane.

Baza de date realizată a cuprins următorii 15 indicatori relevanți pentru analiza aglomerațiilor urbane europene:

Populatia aglomerațiilor urbane;

Evoluția populației în aglomerațiile urbane;

Traficul de mărfuri din porturi – milioane tone;

Traficul de pasageri din aeroporturi – numărul de pasageri tranzitați prin aeroport;

Accesibilitatea orașelor la scara europeană;

Sediul marilor corporații europene – numărul sediilor sociale ale marilor corporații;

Piețele financiare – Numărul de bănci internaționale;

Numărul de nopți petrecute de turiști în zonele urbane studiate;

Târgurile internaționale – Numărul de târguri și expoziții;

Numărul anual de congrese internaționale;

Numărul de muzee și numărul de vizitatori;

Numărul de situri culturale și numărul de evenimente culturale;

Numărul de studenți;

Numărul de reviste științifice editate;

Număr rețele private sau publice de cercetare europeană.

Clasamentul realizat a fost normalizat cu dimensiunea demografică a aglomerărilor urbane. Zonele au fost clasificate în funcție de șapte categorii care au condus la imaginea generală din Figura 2.

Figura 2 Analiza aglomerarilor urbane conform studiului Les villes européennes: analyse comparative, 2004

Studiul a evidențiat realitatea multidimensională a orașelor europene, mai precis, specializările și diversitatea marilor orașe europene ce compun de fapt competitivitatea sistemului urban european. De asemenea, studiul a reconfirmat influența structurilor naționale asupra orașelor în 2 maniere distincte: pe de o parte, puterea economică a unei țări determină încă puterea și poziționarea europeană a orașelor componente; pe de altă parte fiecărei țări îi corespunde o formă particulară de rețea urbană, concentrația specializărilor marilor orașe putând fi diferită, în funcție de particularitățile structurilor instituționale naționale.

Studiul DATAR – Quelles métropoles en Europe? Des villes en réseaux

La sfârșitul anului 2009, DATAR a inițiat o nouă cercetare la nivel european în contextul afirmării zonelor urbane funcționale și a "metropolizării" orașelor europene. Studiul a fost încredințat unui consorțiu de cercetători europeni, însărcinați cu realizarea unei analize comparative a zonelor urbane funcționale europene (FUA) cu o populație de peste 200000 de locuitori. Astfel au fost studiate 357 de zone urbane funcționale din 29 de țări (27 țări UE, Norvegia și Elveția). În comparație cu studiul Datar din anul 2004, scopul acestui studiu a constat în evidențierea profilului metropolitan a zonelor urbane funcționale studiate în relație cu sistemul de regiuni metropolitane europene. Analiza comparativă a 25 de indicatori a făcut posibilă caracterizarea "metropolelor europene" de la începutul secolului XXI și clasificarea profilurilor acestora, precum și contribuția lor la rețeaua metropolitană europeană. Au fost analizați factorii ce influențează politicile publice pe diferite paliere; astfel pe primul palier au fost considerați factorii ce influențează dezvoltarea economică și învățământul superior, cercetarea și inovarea, factori care stau la baza producției de bunuri; pe al doilea palier strategic se situează mobilitatea și accesibilitatea pe diferite moduri de transport (aerian, căi ferate de mare viteză) și rețele digitale de mare viteză și de bandă largă. Cel de-al treilea palier este susținut de politicile de sustenabilitate și de coeziune care nu trebuie să prioritizeze anumite zone urbane funcționale în raport cu altele, să concentreze bogăția în unele regiuni în detrimentul altora și să nu excludă sau să înlăture alte regiuni. Baza de date și analiza DATAR nu s-au bazat doar pe principiile, strategiile și studiile prospective europene ci și pe datele puse la dispoziție de actorii naționali și regionali în concordanță cu contextul și provocările existente în zonele metropolitane. Studiul a fost publicat în anul 2012 și pe baza rezultatelor obținute, s-a realizat clasificarea ariilor urbane europene

(figura 3)

Fig. 3 Tipologia zonelor urbane functionale conform studiului DATAR 2009

Au fost realizate analize în ceea ce privește performanța zonelor urbane studiate, punctele tari și punctele slabe pentru a determina rolul acestora în dinamica urbană și metropolitană națională și europeană și pentru a identifica tendințele viitoare care trebuie promovate și împărtășite cu toți actorii interesați. Au fost identificate 12 profiluri de specializări funcționale la nivelul orașelor studiate, Parisul și Londra, ca mari metropole mondiale, au depășit în mare măsură media celorlalte metropole europene studiate. În afară celor 2 mari zone metropolitane menționate, studiul a identificat aproximativ 20 de zone urbane cu funcții metropolitane extrem de diversificate și numeroase zone urbane ale căror funcții sunt mai puțin diversificate și specializate.

Provocarea studiului a constat in influentarea politicilor publice de la toate nivelurile. Astfel, o concluzie importantă a acestui studiu evidențiază necesitatea articulării raporturilor de cooperare la nivel european, național și la nivel local a zonelor urbane funcționale, care să conducă la crearea de noi locuri de muncă, dezvoltarea turismului de afaceri, găzduirea de evenimente de nivel european și dezvoltarea potențialului economic și științific bazat pe funcțiile specifice ale zonelor metropolitane (dezvoltare teritorială, accesul la serviciile de bază, sistem de alimentare cu apă și canalizare modernizat). De asmenea, studiul definește coeziunea socio-economică ca un element foarte important, deoarece dezvoltarea metropolitană nu se bazează doar pe dezvoltarea excelenței în economie și cercetare, ci și pe coeziunea între comunitățile care conviețuiesc în aceea metropolă.

Studiul BBSR – Metropolitan areas in Europe

Studiul BBSR a fost publicat în anul 2011 și a avut ca nivel teritorial de studiu întreaga suprafață a Europei, iar obiectivele acestui studiu a fost de a evidenția funcțiile metropolitane ale marilor orașe din Europa (figura 4).

Studiul diferă față de alte cercetări prin următoarele caracteristici:

– acoperă întreg teritoriul european, incluzând nu numai membrele Uniunii Europene, ci și statele nemembre;

– se bazează pe o nouă structurare a funcțiilor metropolitane și integrarea lor într-un context teoretic;

– se bazează pe o nouă abordare analitică și standardizată a zonelor europene studiate, care nu este legată de structurile administrative existente.

Contextul acestui studiu s-a bazat pe diferitele procese de transformare politică și economică și noile tehnologii din ultimii douăzeci-treizeci de ani ce au jucat un rol în această schimbare de concentrare a resurselor – de exemplu internetul, acordurile comerciale, costurile de transport mai reduse sau creșterea economică puternică a Chinei și a Indiei.

Acest studiu a avut si rolul de a contribui la revizuirea agendei teritoriale a U.E. si la promovarea principiilor dezvoltării spațiale la nivel european.

Figura 4 – Distribuția spațială a locațiilor funcțiilor metropolitane (studiul BBSR, 2011)

Bazat pe principiile diferențierii funcționale a sistemelor sociale și pe cercetările din domeniul economiei regionale, studiul a definit cinci domenii ale funcțiilor metropolitane:

politicul ce include relațiile internaționale ale guvernelor naționale și existența organizațiilor supranaționale;

economia ce include producția globală, comerțul și relațiile financiare;

cunoașterea ce include universitățile de nivel european și mondial, rețelele de cercetare și inovațiile;

transportul ce include rolul acestuia în rețeaua mondială a transportului de pasageri, de bunuri și rolul în rețeaua mondială de telecomunicații;

cultura ce include evenimente artistice și sportive de nivel mondial.

Selectarea indicatorilor pentru operaționalizarea conceptului teoretic al funcțiilor metropolitane necesită un mare grad de pragmatism. În acest sens au fost necesare anumite compromisuri în ceea ce privește selectarea indicatorilor, deoarece nu toate informațiile sunt disponibile într-o formă standardizată la nivelul teritoriului Europei. În final au fost selectați 38 de indicatori care au corespuns următoarelor cerințe:

acoperă întregul teritoriu european studiat;

adecvați pentru toate țările studiate în conformitate cu criteriile standard;

standard calitativ ridicat și date corecte pentru statisticile neoficiale;

geocodarea exactă a datelor pentru nivelul administrativ local sau bazate pe coordonatele locale exacte;

indicatori de mare specificitate pentru a evalua contextul european și global.

Cei 38 de indicatori au fost combinați printr-o compoziție aditivă. Toți indicatorii cu valoare maximă sunt standardizați la valoarea 100, astfel încât gama valorilor tuturor indicatorilor să fie cuprinsă între 0 și 100. Acest lucru împiedică indicatorii cu intervale mari să domine indicatorii cu intervale mici. În principiu, toți indicatorii din cadrul unui grup de indicatori au aceeași pondere. Ponderarea fiecărei funcții în mod diferit este evitată în mod specific, deoarece se presupune ca toate funcțiile sunt la fel de semnificative.

Schema de indicatori propusă de acest studiu arată astfel:

Domeniu politic (20%)

1.1.Guvernul național – Capitale naționale în funcție de numărul locurilor ocupate în Consiliul Europei, populației la nivel național și potențialul economic național (10%)

1.2 Birourile ONU existente, centre politice ale U.E., Instituții ale U.E., Organizații internaționale, Birouri globale sau europene ale organizațiilor neguvernamentale (10%)

2. Domeniul Economic (20%)

2.1. Companii – Top 500 cifra de afaceri și top 500 angajați (5%)

2.2. Furnizor servicii avansate – Oficii APS (5%)

2.3. Bănci – Total active ale băncilor (5%)

2.4. Piețe – Capacități expoziționale – târguri (5%)

3. Știința (20%)

3.1. Educație și cercetare – Top 500 universități la nivel global (6,66%)

3.2. Comunicare științifică – Asociații internaționale de cercetare și tehnologie (6,66%)

3.3. Antreprenoriat și inovație – Cereri de brevete de invenție la Oficiul European de Patente (6,66%)

4. Transport (20%)

4.1. Transport aerian de pasageri – Volumul de pasageri, Conexiuni de zboruri regulate europene, Conexiuni de zboruri regulate intercontinentale (4%)

4.2. Transport aerian de mărfuri – Volumul mărfurilor de tip CARGO, Conexiuni de zboruri regulate europene, Conexiuni de zboruri regulate intercontinentale (4%)

4.3. Călătorii în rețeaua de transport feroviar pe distanțe lungi – Conexiuni regulate de transport feroviar de pasageri pe distanțe lungi (4%)

4.4. Transport maritim de mărfuri – Manipularea containerelor (4%)

4.5. Trafic de date – Puncte de conexiune INTERNET (4%)

5. Cultura (20%)

5.1. Arta – Teatre, Opere, Evenimente muzicale, Târguri de artă și festivaluri de film bienale, Instituții publice de artă, Galerii de artă, Situri UNESCO, Destinații de călătorie Michelin (10%)

5.2. Sport – Stadioane de sport, Olimpiade de vara, Alte evenimente sportive importante (10%)

1. Aria funcțională POLITICA

Nivelul politicilor guvernamentale naționale este strâns legat de nivelul relațiilor de politică la nivel european și mondial. Deoarece această funcție este localizată geografic, de obicei în capitale, numai anumite orașe îndeplinesc funcțiile cheie de reprezentare națională și internațională și reprezintă hub-uri în cadrul rețelei globale de luare a deciziilor politice. Partidele politice, mișcările sociale, grupurile de lobby și diferite organizații non-guvernamentale au, de asemenea, un impact asupra statului și societății, precum și asupra deciziilor conexe. Funcțiile metropolitane în zona Politica se găsesc numai în acele locuri unde sunt localizate instituții sau organizații internaționale, de exemplu Organizatia Națiunilor Unite sau instituții ale Uniunii Europene. Ca rezultat, distribuția spațială a funcției politice este foarte concentrată. În primul rând datorită capitalelor care au un volum ridicat al populației, putere economică și numărul aleșilor naționali ce revin statelor în Consiliul Europei. Alte capitale sunt foarte importante datorită sediilor ONU (Geneva sau Viena) sau datorită prezenței instituțiilor Uniunii Europene (Bruxelles, Luxembourg, Strassbourg). Acestor orașe li se adaugă Frankfurt, Haga, Bonn și câteva orașe din nordul Italiei, care sunt alte centre importante pentru alte organizații internaționale și europene.

2. Aria funcțională ECONOMIE

Metropolele sunt locații ale marilor corporații multinaționale, ale marilor instituții financiare, burse de valori, sediile principale ale marilor companii de asigurare și ale marilor companii cu servicii avansate de producție. În general, aceste companii sunt localizate în clădiri impresionante ce simbolizează puterea și forța economică. Din acest motiv aceste metropole devin hub-uri imporatnte ale rețelei de creștere economică globală. Concentrația acestor activități economice în diferite metropole europene ilustrează calitatea deosebită a acestor locații. Semnificativ este faptul că majoritatea orașelor europene sunt și centre economice. Însă, cea mai mare densitate a sediilor acestor companii comerciale se regăsesc în Vestul Europei și în special în Londra și Paris. Aceste centre economice importante sunt de obicei capitalele țărilor studiate, excepție făcând Italia și Turcia unde sediul marilor corporații se găsesc în orașele Milano și Istanbul.

3. Aria functionala ȘTIINTĂ

În multe comentarii ale teoriilor economice și științifice se subliniază că domeniul cunoașterii este o resursă foarte importantă, deoarece oportunitățile de dezvoltare a orașelor și regiunilor depind foarte mult de capacitatea și potențialul acestora în domeniul științei. În acest sens, în afara universităților, institutelor și întreprinderilor de cercetare un rol important îl joacă rețelele de cercetare de nivel european și mondial. Aria functionala ȘTIINTĂ este constituită din 3 grupe de indicatori: Educație și Cercetare, Comunicare științifică și Antreprenoriat și Inovație. Printre cele mai importante centre științifice se evidențiază Londra și Paris, urmate la o anumită distanță de Munchen și apoi Bruxelles și Viena. Există și orase specializate în domeniul științei cum sunt Oxford, Cambridge sau Eindhoven.

4. Aria funcțională TRANSPORT

Dezvoltarea economică rapidă și creșterea mobilității la nivel european solicită orașelor și regiunilor o infrastructură de foarte bună calitate a transporturilor și telecomunicațiilor. În aria funcțională TRANSPORT, volumul de pasageri, volumul de mărfuri și volumul de date transferate reprezintă indicatori importanți ce evidențiază calitatea de hub important a orașelor în rețelele europene și internaționale. Indicatorii semnificativi pentru această arie funcțională sunt legați de transportul aerian, transportul maritim, transportul pe cale ferată și volumul de date transferate în domeniul telecomunicațiilor. De menționat, că o pondere dublă este dedicată transportului aerian, important atât din punct de vedere a transportului de călători, cât și al transportului de mărfuri. Cele aproximativ 1100 de locații studiate pentru acest proiect sunt răspândite în întreaga Europă. Valorile acestui indicator sunt mai mari în zona centrală a Europei și descrește rapid către periferie. Transportul de înaltă calitate este orientat în zonele cu potențial economic, acolo unde populația și locurile de muncă sunt concentrate. Marile noduri importante ale rețelei de transport sunt Londra, Paris, Frankfurt și Madrid.

5. Aria funcțională CULTURA

Cultura are o importanță deosebită pentru metropole. Cultura oferă obiective importante pentru turismul internațional deoarece colecțiile unice din muzee sau evenimente de top-class atrag atenția în întreaga lume. Ofertele culturale sunt o expresie a vieții culturale din orașe și o modelare a imaginii lor globale. Viața culturală a unui oraș contribuie la creșterea atractivității acestora și implicit la creșterea calității vieții. De asemenea, evenimentele sportive de talie europeană și mondială contribuie la imaginea locației și implicit la o creștere a atractivității. Combinând domeniul artei cu cel al sportului s-a obținut o largă răspândire spațială pentru aproximativ 3000 de locații europene. Pentagonul european nu iese în evidență ca în cazul celorlalte arii funcționale. Acest lucru se datorează și marilor evenimente sportive ce au avut loc în mari metropole, precum Barcelona, Roma, Moscova, Atena sau Helsinki și de asemenea de existența a numeroase monumente din patrimoniul UNESCO ce se găsesc în locații aflate în afara metropolelor moderne.

Urmărind indicele agregat obținut putem distinge diversitatea funcțională a zonelor metropolitane în relație una cu cealalată. Astfel, putem distinge 4 tipuri de arii metropolitane (figura 5):

– Zone metropolitane cu o mare varietate de funcții;

– Zone metropolitane cu o varietate considerabilă de funcții;

– Zone metropolitane cu varietate limitată de funcții;

– Zone metropolitane cu o varietate limitată de funcții și mare grad de specialiare.

Figura 5 – Analiza tipologiei ariilor metropolitane pe baza indicelui agregat (studiul BBSR 2011)

Conform figurii nr.5, municipiul Bucuresti face parte din ce-a de-a treia categorie.

Rezultatele acestui studiu a oferit informații importante despre legăturile dintre locațiile metropolitane și regiunile metropolitane, dar mai ales o nouă bază de date privind funcțiile metropolitane din Europa ce pot asigura o monitorizare exhaustivă a zonelor metropolitane europene și un instrument remarcabil pentru identificarea de noi concepte și strategii de dezvoltare spațială în Europa.

Programul ESPON – Rețeaua europeană de observare a dezvoltării și coeziunii teritoriale  reprezintă un program operațional în cadrul Obiectivului Cooperare Teritorială Europeană al Politicii de Coeziune a Uniunii Europene prin care este finanțată cercetarea teritoriului european. Aria de interes a programului cuprinde teritoriul celor 28 state membre UE, precum și al celor 4 state partenere ale programului: Islanda, Norvegia, Lichtenstein și Elveția. Programul ESPON are drept scop promovarea și stimularea dimensiunii teritoriale europene prin consolidarea nivelului de cunoștințe, indicatori privind structuri teritoriale, tendințe, perspective și impactul politicilor sectoriale astfel încât să vină în sprijinul cerințelor politicii de coeziune și a nevoilor factorilor de decizie în procesul de fundamentare a politicilor publice. Programul de cooperare ESPON 2020 continuă cercetările Programului ESPON 2013 și are ca obiectiv susținerea cercetării teritoriului european și fundamentarea politicilor europene. În perioada de programare 2014-2020, EPSON funcționează ca o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT). ESPON 2020 se focusează în principal pe obiectivul tematic nr. 11: Consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și o administrație publică eficientă. În cadrul Obiectivului specific 3 al Programului de cooperare ESPON 2020, "Îmbunătățirea observării teritoriale și a instrumentelor de analiză teritorială", GECT ESPON continuă să dezvolte instrumente online pentru analize teritoriale și cartografiere, care să ofere suport științific pentru factorii de decizie politică și practicieni. De asemenea, GECT ESPON continuă să monitorizeze dinamica teritoriului european pentru a furniza informații și sprijin în formularea și dezvoltarea politicilor europene în domeniu.

Unul dintre obiectivele specifice ale programului ESPON îl reprezintă elaborarea de indicatori și tipologii pentru monitorizarea dinamicii teritoriale europene și facilitarea stabilirii priorităților de dezvoltare, în vederea realizării unui teritoriu european echilibrat și policentric. Acest obiectiv specific este concordant cu obiectivul lucrării de cercetare propuse. Din acest motiv, pentru o mai bună cunoaștere a dimensiunii teritoriale la nivel european au fost studiate 3 cercetări ESPON care au elaborat sisteme de indicatori teritoriali relevanți la nivelul Uniunii Europene pentru monitorizarea dinamicii dezvoltării teritoriale în raport cu obiectivele politice agreate.

Unul dintre proiectele ESPON ce a avut ca scop realizarea unui sistem de monitorizare teritorială capabil să evalueze tendințele de dezvoltare și impactul politicilor europene pe diferite niveluri administrative a fost realizat in perioada 2006-2007, avand titlul ” Studiu de fezabilitate privind monitorizarea dezvoltării teritoriale pe baza indicatorilor-cheie ESPON – ESPON 4.1.3.”

Proiectul a testat capacitatea indicatorilor și a instrumentelor disponibile în cadrul programului ESPON, pentru a susține o evaluare continuuă a dezvoltarii teritoriului european în vederea elaborării unui raport teritorial consistent. În acest context, a fost definit un set preliminar de indicatori, adecvați pentru furnizarea de informații privind problemele economice, sociale și de mediu, precum și informarea cu privire la principalele modificări ale structurilor, tendințelor și dezechilibrelor teritoriale. Domeniul de cercetare al proiectului, UE 25 + 2 + 2 (282 regiuni, 27 țări U.E., Elveția și Norvegia), a reprezentat o provocare considerabilă, dat fiind că datele sunt colectate în 29 de moduri diferite în țările participante la programul ESPON. Pentru concepția bazei de date pentru monitorizarea unui spațiu european continuu, a fost necesară identificarea unor indicatori relevanți care pot descrie în mod corespunzător evoluțiile spațiale ale teritoriului european. Sursele de date pentru identificarea sistemului de indicatori teritoriali au fost reprezentate de surse europene precum EUROSTAT sau SEE, diverse surse naționale, precum și studii tematice specifice. Indicatorii selectați au trebuit să îndeplinească o serie de cerințe, în ceea ce privește calitatea acestora, acoperirea spațială, nivelul spațial. Indicatorii aleși au respectat un standard acceptat de toți furnizorii de date. Standardul comun a fost prevăzut cu patru filtre pe care indicatorii pre-selectați au trebuit să-l îndeplinească.

Filtrele utilizate s-au bazat pe următoarele criterii:

– Putere de convingere – fiecare indicator luat în considerare a fost testat pentru capacitatea sa de a reprezenta domeniul tematic pe care ar trebui să îl acopere în cel mai bun mod posibil;

– Disponibilitate – Indicatorul trebuie să fie disponibil, mai precis, datele trebuie să fie colectate periodic de către Institutele Naționale de Statistică sau EUROSTAT;

– Dimensiune regională – Indicatorii trebuie să fie disponibili pentru monitorizarea dezvoltării spațiale la nivel regional pentru a facilita comparațiile între regiunile din Europa. În termeni statistici, nivelul regional se referă la nivelurile administrative de tip NUTS 2 sau NUTS 3 sau chiar LAU2. Indicatorii care nu sunt disponibili la acest nivel au fost excluși din procesul suplimentar de filtrare.

– Aplicabilitate – În cele din urmă, indicatorii selectați ar trebui să evidențieze o legătură strânsă cu practica în domeniu, în loc să aibă o valoare științifică pură.

În final, concentrarea orientării tematice a proiectului s-a concretizat în următoarele șase domenii și 34 de indicatori relevanți:

• Economie, Inovare (Agricultură)

– Ocuparea forței de muncă în cercetare-dezvoltare(%);

– Locuri de muncă în domeniul de înaltă tehnologie (%);

– Procent reprezentat de personalul din cadrul domeniului Cercetare-Dezvoltare din Total Populație Ocupată (%);

– Cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare ca procent din Produsul Intern Brut (%);

– Costurile cu forța de muncă (%);

– PIB pe cap de locuitor (EURO);

– PIB în PPS pe cap de locuitor (%);

– PIB real pe cap de locuitor (%) ;

– Rata șomajului (%);

– Rata șomajului pe termen lung (%);

– Dinamica ratei șomajului (%);

– Rata șomajului persoanelor sub vârsta de 25 de ani (%);

– Rata de activitate a resurselor de muncă (femei) cu vârste între 15-64 de ani (%);

– Rata de activitate a resurselor de munca (bărbați) cu vârste între 15-64 de ani (%);

– Populația ocupată pe activități ale economiei naționale (număr persoane);

– Ponderea agriculturii, silviculturii și pescuitului în valoarea adaugată brută la nivelul regiunilor studiate (%);

– Ponderea industriei prelucrătoare în valoarea adaugată brută la nivelul regiunilor studiate (%);

– Ponderea serviciilor financiare și de afaceri în valoarea adăugată brută la nivelul regiunilor studiate (%);

– Ponderea administrației, educației , sănătații și a serviciilor sociale în valoarea adăugată brută la nivelul regiunilor studiate (%);

– Utilizarea terenurilor (agricultură, pescuit și dezvoltare rurală) conform Corine.

• Demografie

– Ponderea populației cu vârsta mai mică de 15 ani (%);

– Ponderea populației în varstă de 15-64 de ani (%);

– Ponderea populației cu vârsta mai mare de 64 de ani (%);

– Soldul migrației (%);

– Rata de fertilitate (%);

– Densitatea populației (Loc/Kmp).

• Structura spațială (urbană, urban-rurală, ierarhia urbană)

– Rata supremației urbane (%).

• Energie, transport, TIC

– Accesibilitatea potențială, modală și accesibilitatea populației;

– Conectivitatea la stațiile de cale ferată;

– Accesibilitatea publicului la transportul public (Cale ferată).

• Probleme sociale, cultură și guvernare

– Numărul de situri culturale;

– Populația cu cel mai înalt nivel educațional atins (%);

– Persoane angajate cu cel mai înalt nivel educațional atins (%);

– Angajați cu normă întreagă (%).

• Mediul, pericole (hazarde)

– Locuințe cu pericol de inundații și zone artificiale (CORINE);

– Indicele de fragmentare.

Rezultatele proiectului ESPON 4.1.3. au reprezentat un punct de plecare pentru un sistem continuu de monitorizare teritorială la nivel european. Rezultatele proiectului au oferit o imagine de ansamblu a spațiului ESPON referitoare la identificarea tipologiilor regionale și analiza cauzelor ce conduc la diferențele de dezvoltare existente la nivelul acestora. În contextul monitorizării spațiale, baza de date a indicatorilor teritoriali a fost elaborată pentru implementarea în cadrul sistemelor informatice geografice (GIS). Astfel, baza de date se poate actualiza și dezvolta mult mai facil și se pot vizualiza o multitudine de hărți generate automat. De asemenea, baza de date a indicatorilor a putut fi conectată la serverul WEB-GIS ESPON, permițând utilizatorilor să își creeze propriile hărți din seturile de indicatori.

INSTRUMENTUL ESPON TIA

O componentă de cercetare importantă pentru evaluarea impactului teritorial la diferite niveluri administrative a legislațiilor, politicilor și directivelor europene (LPD) a reprezentat-o și o reprezintă instrumentul ESPON TIA (instrument de evaluare ex-ante a impactului politicilor europene la nivel teritorial). Instrumentul ESPON TIA este o aplicație web interactivă destinată factorilor de decizie și profesioniștilor din domeniul dezvoltării spațiale în identificarea impactului teritorial potențial ex-ante ale noilor legislații, politici și directive ale UE. Realizarea acestui instrument a pornit de la ideea că "teritoriul" este un concept complex și, de asemenea, un concept foarte dinamic (Elden, 2013). După cum se dovedește, "teritoriul" are un caracter "multidimensional" și "multiscalar". Caracterul multidimensional este evidențiat prin analize teritoriale complexe, deoarece implică interacțiunea mai multor domenii, cum ar fi cel social, economic, de mediu și de guvernanță. Caracterul multiliscalar poate fi analizat de la nivelul urban la nivel mondial. Prezentat într-un volum specific al unui raport ESPON, instrumentul TEQUILA TIA poate fi considerat un reper esențial în realizarea metodologiei TIA. Instrumentul TEQUILLA TIA a avut ca idee de bază, evaluarea efectelor favorabile sau defavorabile a politicilor europene la diferite niveluri spațiale, înainte ca acestea să fie implementate. Dezvoltarea instrumentului ESPON TIA s-a realizat în cadrul proiectului ”EATIA – ESPON and Territorial Impact Assessment, 2012”. Astfel, conform acestui proiect, TIA este necesar să ia în considerare obiectivele majore ale dezvoltării teritoriale, care contribuie la atingerea obiectivului de coeziune teritorială: competitivitatea economică, coeziunea socială, protecția mediului și dezvoltarea durabilă, guvernare teritorială eficientă și rețeaua urbană echilibrată și policentrică.

Abordarea TIA combină rezultatele dezbaterii experților în cadrul unui atelier de lucru și un set de indicatori care descriu sensibilitatea regiunilor europene, pentru identificarea relațiilor sistemice dintre o politică și consecințele sale teritoriale. Rezultatele acestor abordări se concretizează prin hărți tematice ce descriu impactul teritorial diferențiat pentru nivelul administrativ studiat.

Înțelegerea evaluării impactului teritorial privind temele dominante și dimensiunile dezvoltarii teritoriale este evidențiată în figura 6.

Fig. 6 – Teme importante și dimensiunea dezvoltării teritoriale pentru dezvoltarea instrumentului TIA (sursa datelor – Medeiros, 2014)

Proiectul ESPON TIA TOOL UPGRADE (februarie 2017 – februarie 2020) dezvoltă o aplicație WEB ESPON TIA prietenoasă, oferind în plus posibilitatea de a implementa instrumentul TIA pentru diferite niveluri administrative. Astfel, instrumentul TIA include opțiuni pentru patru tipuri diferite de TIA: TIA GENERAL, CB TIA (TIA transfrontalier), URBAN TIA (TIA la nivelul orașelor) și TIA CUSTOM (TIA personalizat). Alături de standardul TIA GENERAL, există posibilitatea de a investiga anumite niveluri administrative, pe baza unui set de date specifice, care este vizat în mod specific de politică. CB TIA permite înțelegerea impactului politicilor asupra regiunilor transfrontaliere, în timp ce URBAN TIA se concentrează doar asupra zonelor urbane. Opțiunea pentru un TIA PERSONALIZAT permite utilizatorului să selecteze alte tipuri de regiuni (predefinite în instrument). Valorile indicatorilor din cele trei moduri suplimentare TIA sunt normalizate numai în funcție de seturile de date selectate.

Tipurile de intervenții urbane au următoarele obiective: (i) creșterea nivelului de trai al locuitorilor din mediul urban; (ii) dezvoltarea durabilă a orașului; (iii) eficiența, calitatea și atractivitatea urbană; (iv) guvernarea la nivel urban.

Domeniile și indicatorii URBAN TIA se prezintă astfel:

Domeniul Economic

– Favorabilitatea locurilor de muncă – Locuri de muncă create (număr);

– Antreprenoriat – Firme noi create (număr);

– Inovație – Brevete (număr);

– Industrii creative – Valoarea adăugată (Euro);

– Atractivitate – Număr de turiști;

Domeniul Social

– Protecția minorităților – protecția locuitorilor minorităților (număr);

– Educație – Nivel de educație, abilități și cunoștințe de bază;

– Locuințe – Numărul și calitatea locuințelor;

– Sănătate – Nivelul serviciilor medicale;

– Securitate – Numărul de infracțiuni;

Domeniul Mediu

– Calitatea aerului – emisiile de CO2;

– Zone verzi protejate – Parcuri publice (număr);

– Energie regenerabilă – Ponderea producției de energie regenerabilă (%)

– Apă și canalizare – Ponderea gospodăriilor conectate la sistemul de alimentare cu apă

și canalizare (%)

Domeniul Guvernanță

– Coordonare – Numărul de acorduri instituționale;

– Construcție instituțională – Numărul organizațiilor locale;

– Comunitate – Numărul de proiecte comunitare;

– Informație – calitatea site-ului informatic al orașului;

Domeniul Planificării Spațiale

– Accesibilitate – Calitatea transportului public;

– Caracterul compact al orașului – Gradul de compactare al orașului;

– Cooperarea – Cooperarea cu alte orașe și regiuni;

– Fluidizare – Nivelul congestiei traficului urban.

Instrumentul TIA conține o bază de date cu indicatori specifici care permite efectuarea evaluării impactului de către orice utilizator. Există, de asemenea, posibilitatea inserării de noi indicatori dezvoltați sau colectați de către utilizator pentru analize proprii. Proiectul ESPON TIA TOOL UPGRADE dezvoltă o platformă funcțională de interrelaționare a bazei de date TIA și bazei de date ESPON, astfel existând posibilitatea de a descărca indicatori relevanți direct din baza de date ESPON. Portalul bazei de date ESPON 2020 colectează și armonizează datele statistice internaționale într-un mediu multidisciplinar, care reprezintă o cheie a analizei comparative internaționale și a activității de politică teritorială.

Instrumentul TIA TOOL UPGRADE răspunde nevoilor politicilor europene și se concentrează asupra priorităților cheie pentru dezvoltarea teritorială, cum ar fi temele prioritare ale Strategiei Europa 2020, Planul de investiții pentru Europa, Politica de coeziune și Agenda teritorială 2020. În sinteză, obiectivul principal al procedurii UE de evaluare a impactului teritorial o constituie estimarea impactului economic, social și de mediu al opțiunilor de politică, pentru a oferi informații esențiale despre consecințele lor potențiale pe diverse niveluri administrative.

ESPON ATTREG

La nivelul metropolelor europene, activitățile culturale și calitatea vieții reprezintă elemente esențiale în menținerea și creșterea competitivității economice și sociale. Astfel, orașele moderne integrează cultura și industriile creative în strategiile integrate de dezvoltare pentru creșterea atractivității pentru locuitori și turiști. Atractivitatea este un concept dinamic legat de spațiu și de timp, evidențiind modul în care este perceput un loc și capitalul teritorial al acestuia în raport cu cerințele locuitorilor și turiștilor.

Proiectul ATTREG – The Attractiveness of European regions and cities for residents and visitors realizat în cadrul programului ESPON a avut ca obiectiv identificarea factorilor-cheie ai atractivității regiunilor și orașelor europene pentru locuitori și turiști și modul în care acești factori influențează dezvoltarea socio-economică a regiunilor și orașelor. Astfel, au fost identificate provocările și oportunitățile de dezvoltare privind patrimoniul natural, cultural și peisagistic în creșterea atractivității. În final, proiectul a elaborat o serie de propuneri privind instrumente și mecanisme de creștere a atractivității orașelor și regiunilor destinate factorilor de decizie politică.

Pentru evidențierea interacțiunii dintre capitalul teritorial, factorii de decizie politică și cerințele locuitorilor și vizitatorilor a fost elaborată schema reprezentată în figura 7.

Figura 7 – Conceptul de atractivitate și relația Capital Teritorial-Factori de decizie politică-Turiști

Conform documentelor OECD, capitalul teritorial al unui oraș sau regiuni este determinat de mai mulți factori: localizarea geografică ce implică mărimea orașului sau regiunii, clima, resursele naturale, calitatea vieții, tradiții, istorie, dezvoltarea socio-economică, specializări funcționale; al doilea factor este legat de relațiile sociale exprimate prin reguli informale, obiceiuri, tradiții care să permită actorilor economici o colaborare eficientă și implementarea tehnologiilor moderne, indiferent de provocările existente. Un alt treilea factor important pentru evaluarea capitalului teritorial îl reprezintă ”mediul social”, reprezentat de reguli, practici, instituții, factori de decizie, antreprenori, cercetători care să genereze inovație și creativitate.

Un rezultat al proiectului ATTREG legat de teza de doctorat pe care am abordat-o îl reprezintă schema de indicatori teritoriali ce oferă informații suplimentare privind diferite tipuri de atractivitate și competitivitate, evidențiate prin hărți la nivel european care identifică atractivitatea regiunilor și orașelor.

Pentru identificarea indicatorilor teritoriali, conceptul de atractivitate implică interacțiunea a cinci componente:

▪ Capitalul privind activele de mediu. Activele de mediu sunt reprezentate atât de potențialul natural al teritoriilor, cât și de inițiativele politice specifice privind protejarea mediului (situri NATURA 2000). Pentru evidențierea climatului zonelor studiate a fost utilizat indicele climatic turistic, calculat lunar pe baza unui set complex de proprietăți climatice (temperatura, umiditatea, radiațiile solare, precipitații) la nivelul județelor și regiunilor.

Indicatori utilizați:

– Media indicelui climatic turistic în lunile ”calde” (Aprilie-Septembrie);

– Media indicelui climatic turistic in lunile ”reci” (Octombrie-Martie);

– Schimbarea climatică – diferența dintre indicele climatic turistic în lunile ”calde” și indicele climatic turistic în lunile ”reci”;

– Calitatea peisajului natural – Procentul ariilor naturale protejate (Natura 2000) la nivel NUTS2;

– Regiuni de coastă – Variabila convențională obținută din tipologia regiunilor de coastă;

– Regiuni insulare – Variabila convențională obținută din tipologia regiunilor insulare;

– Unităti administrativ-teritoriale de tip NUTS3 – Numărul de unități administrativ-teritoriale de nivel NUTS 3 incluse în nivelul administrativ teritorial de tip NUTS 2;

▪ Capitalul privind activele antropice. Această componentă are în vedere calitatea mediului construit, evidențiind atractivitatea zonelor urbane.

Indicatori utilizați:

– Monumente și alte atracții turistice – Indicator privind dotarea relativă cu monumente și alte atracții turistice;

– Densitatea populației – Media densității populației pe o perioadă de timp;

– Capacitatea de cazare turistică – Numărul de paturi din unitățile de cazare turistice;

– Regiuni metropolitane – Variabila convențională privind regiunile metropolitane;

– Accessibilitatea rutieră și portuară – Populația activă ce călătorește timp de o oră în rețeaua rutieră și rețeaua de ferry-boat;

– Clasamentul aeroporturilor în funcție de numărul de pasageri – Clasamentul fluxurilor regionale de pasageri;

▪ Capitalul Economic este evidențiat de activele economice și de resursa umană. Activele economice și resursa umană au fost reunite în aceeași componență, datorită gradului ridicat de asociere existent la nivel regional sau la nivelul orașului.

Indicatori utilizați:

– Rata de ocupare în sectorul public – Procentul mediu a ratei de ocupare în administrația publică și în serviciile comunitare;

– Rata de ocupare a forței de muncă în comerț și transporturi – Procentul mediu de ocupare a forței de muncă în comerțul cu ridicata (hoteluri, restaurante) și în domeniul transporturilor;

– PIB pe cap de locuitor – Media PIB pe cap de locuitor pentru o perioadă de timp (3 ani);

– Persoane cu înalt grad de educație – Procentul persoanelor cu vârsta de 15 ani și peste, cu cel mai înalt grad de educație;

– Dimensiunea forței de muncă creatoare – Procentul populației ocupate în domeniul industriilor creative din populația ocupată;

– Rata de ocupare a forței de muncă în domeniul comercial privat – Procentul populației ocupate în domeniul comercial privat.

▪ Capitalul Socio-Cultural este reprezentat de bunurile sociale și culturale. Acest capital este reprezentat de compoziția socială, mai precis de proporția populației pe grupe de vârstă, speranța de viață, variabile socio-culturale ce contribuie la evaluarea calității vieții și de date privind dimensiunea comunității studențești.

Indicatori utilizați:

– Satisfacția populației – Proporția respondenților sondajului ESS (European Social Survey) mulțumiți de calitatea vieții în raport cu scorul mediu al UE;

– Rata de dependență a populației – Rata populației în varstă de 65 ani și peste în raport cu populația în varstă de 15-64 de ani;

– Studenți – Numărul mediu de studenți înregistrați la 1000 locuitori în vârstă de 15 până la 24 de ani;

▪ Capitalul Instituțional se referă în special la eficiența măsurilor decidenților politici ce se concretizează în servicii publice de calitate. Pentru această componentă a fost luat în considerare un singur indicator privind satisfacția socială privind serviciul de sănătate publică.

Indicatori utilizați:

– Satisfacția față de starea serviciilor de sănătate la nivel teritorial – Proporția respondenților sondajului ESS (European Social Survey) mulțumiți de calitatea serviciilor de sănătate la nivel național în raport cu scorul mediu al UE.

Toate aceste componente prezentate mai sus alcătuiesc Capitalul Teritorial ce caracterizează atractivitatea orașelor și regiunilor. Conceptul de atractivitate este susținut sau nu și de sistemul de guvernare. Un sistem de guvernare bine articulat este un factor favorabil atractivității, iar atractivitatea unei locații modelează procesul de guvernare ce trebuie să eficientizeze activele teritoriale.

Ca și concluzie, creșterea atractivității regiunilor și orașelor implică promovarea identităților locale și crearea brandurilor teritoriale care sunt din ce în ce mai importante în perioadele de creștere a concurenței regionale și urbane. Pentru regiunile mai puțin performante din punct de vedere economic, dezvoltarea turismului reprezintă o strategie viabilă pentru valorificarea patrimoniului cultural și pentru crearea de oportunități economice.

Orașe inteligente

Dinamica urbanizării generează o serie de provocări la nivelul orașelor, ceea ce necesită soluții eficiente bazate pe tehnologii inteligente pentru îmbunătățirea calității vieții locuitorilor. Orașele inteligente utilizează tehnologia informației și comunicațiilor ce impulsionează activitățile economice ce reduc impactul asupra mediului si îmbunătățesc calitatea vieții locuitorilor. Tehnologiile și soluțiile inteligente creează noi oportunități pentru o gamă largă de dezvoltări urbane menite să răspundă provocărilor economice, sociale și de mediu. Un oraș inteligent oferă soluții eficiente și durabile pentru gestionarea inteligentă a traficului și a iluminatului public, reducerea emisiilor de carbon, dezvoltarea durabilă și eficiența energetică, rețele inteligente de energie, telecomunicații, rețele de apă, calitatea serviciilor sociale și de sănătate, securitate și confidențialitatea datelor. Termenul de ”oraș inteligent” se referă și la capacitatea conducerii administrative din mediul urban de a găsi soluții pentru atingerea obiectivelor politicii urbane. Astfel, buna guvernare utilizează noi canale de comunicare ("E-guvernare" sau "E-democrație"), pentru sprijinul dezvoltării comunităților locale. Un rol important în implementarea noilor tehnologii revine instituțiilor de învățământ superior în vederea formării de specialiști în domeniul I.T. În concluzie, putem spune că un oraș inteligent are nevoie nu numai de tehnologii și soluții inteligente, ci și de specialiști în domenii noi.

Fig. 8 – Relevanța politică a unei abordări bazate pe dezvoltarea inteligentă a zonelor metropolitane (Schema realizata in cadrul proiectului POLYCE ESPON, 2012)

Un studiu de evaluare a orașelor europene a identificat 6 dimensiuni importante ce evidențiază abordarea integrată în ceea ce privește dezvoltarea unor mecanisme și structuri în cadrul orașelor inteligente, capabile să răspundă cetățenilor în ceea ce privește furnizarea serviciilor publice. În cadrul celor 6 dimensiuni au fost definiți 31 de factori a căror performanță a fost evaluată prin intermediul a 74 de indicatori.

Dimensiuni majore, factori și indicatori utilizați pentru evaluarea orașelor inteligente:

Economia inteligentă presupune competitivitate realizată prin următorii factori:

Spirit inovativ;

– Procentul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare din PIB;

– Rata de ocupare a forței de muncă în sectoarele bazate pe cunoaștere;

– Aplicații ale brevetelor pe cap de locuitor;

Antreprenoriat;

– Rata de angajare;

– Număr companii noi înregistrate;

Branduri și maximizarea marketingului firmelor;

– Importanța ca centru de luare a deciziilor (sediul central);

Productivitate;

– PIB per angajat;

Flexibilitatea pieței muncii;

– Rata șomajului;

– Proporția angajaților cu jumătate de normă;

Corporații internaționale;

– Companii HQ cu sediul în oraș cotate la bursa națională;

– Transportul aerian de pasageri;

– Transportul aerian de mărfuri;

Oameni inteligenți se referă la capitalul social și uman ce presupune:

Nivelul de calificare;

– Importanța ca centru de cunoaștere (centre de cercetare de vârf, universități de top etc.) ;

– Populația calificată la nivelurile 5-6 ISCED ;

– Aptitudini pentru limbile străine (abilitatea locuitorilor de a vorbi alte limbi straine);

Abilitate de a învăța pe tot parcursul vieții;

– Împrumuturi de carte per locuitor;

– Procent populație ce participă la perfecționare pe tot parcursul vieții ;

– Participare la cursuri de limbi străine ;

Pluralitate socială și etnică;

– Ponderea străinilor;

– Ponderea persoanelor născute peste hotare ;

Flexibilitate;

– Percepția de a obține un nou loc de muncă ;

Creativitate;

– Ponderea persoanelor care lucrează în industriile creative;

Cosmopolitanism / Spirit deschis;

– Rata de participare la alegerile europene;

– Mediul favorabil imigrației (atitudine față de imigrare);

– Cunoștințe despre UE;

Participare activă în viața publică;

– Rata de participare la alegerile locale;

– Rata participarii la voluntariat (muncă voluntară);

Guvernare inteligentă are ca și caracteristică participarea efectivă la dezvoltarea comunității:

Participarea în luarea deciziilor urbei;

– Număr reprezentanți ai orașului (consilieri) raportat la numărul de locuitori;

– Activitatea politică a locuitorilor;

– Importanța politicii per locuitor;

– Ponderea reprezentării femeilor;

Servicii publice și sociale;

– Cheltuielile municipale per persoană în PPS;

– Ponderea copiilor în îngrijirea de zi;

– Satisfacția cu calitatea școlilor;

Guvernare transparentă;

– Satisfacția privind transparența birocrației;

– Satisfacția cu lupta împotriva corupției;

Mobilitatea inteligentă se referă la domeniul transporturilor și TIC:

Accesibilitate locală;

– Rețeaua de transport în comun pe locuitor;

– Satisfacția cu accesul la transportul public;

– Satisfacția față de calitatea transportului public;

Accesibilitate internațională;

– Accesibilitatea internațională;

Disponibilitatea infrastructurii ITC;

– Numărul de calculatoare în gospodării;

– Acces la internet în bandă largă în gospodării;

Sistem de transport durabil, inovativ și în condiții de siguranță.

– Ponderea mobilității ”verzi” (ponderea transportului nemotorizat);

– Siguranța rutieră;

– Utilizarea mașinilor economice;

Mediul inteligent se referă la utilizarea rațională a resurselor naturale și presupune:

Atractivitatea condițiilor naturale;

– Numărul de ore cu soare;

– Ponderea spațiului verde;

Factorii de poluare;

– Smog pe timpul verii;

– Particule de materie;

– Afecțiuni respiratorii cronice maligne pe cap de locuitor ;

Protecția mediului;

– Eforturi individuale privind protejarea naturii;

– Avize privind protecția naturii;

Gestionarea durabilă a resurselor;

– Utilizarea eficientă a apei (% costuri din PIB);

– Utilizarea eficientă a energiei electrice (% costuri din PIB);

Condiții de viață inteligentă cuprinde diverse aspecte ale calității vieții, cum ar fi cultura, sănătatea, siguranța, locuințele, turismul etc.

Facilități culturale;

– Numărul de participări la spectacole cinematografice per locuitor;

– Numărul de vizite la muzee per locuitor;

– Numărul de participări la spectacole teatrale per locuitor;

Condiții de sănătate;

– Speranța de viață;

– Număr paturi de spital pe locuitor;

– Numărul de medici pe locuitor;

– Satisfacția cu calitatea sistemului de sănătate;

Securitatea individuală;

– Rata criminalității;

– Rata mortalității prin agresiune;

– Satisfacția privind siguranța personală;

Calitatea locuirii;

– Ponderea locuințelor care îndeplinesc standardele minime;

– Suprafața medie de locuit pe locuitor;

– Satisfacția cu situația locuirii personale;

Instituții de învățământ;

– Numărul de elevi pe locuitor;

– Satisfacția privind accesul la sistemul educațional;

– Satisfacția privind calitatea sistemului educațional;

Atracții turistice;

– Importanța ca locație turistică (cazare (overnights), obiective turistice);

– Numărul de nopți petrecute într-un an pe locuitor;

Coeziune socială;

– Percepția asupra riscului de sărăcie;

– Rata sărăciei.

"Orasul inteligent" evidențiază capacitatea unui oraș de a utiliza soluții și tehnologii inteligente pentru administrarea eficientă a resurselor în vederea soluționării provocărilor legate de competitivitate și de incluziune socială, dar și pentru soluționarea provocărilor dimensiunii teritoriale legate în mod special de modelul dezvoltării policentrice care favorizează coeziunea teritorială.

Best performing city 2016 – Milken Institute

Studiul institutului Milken realizat la sfârșitul anului 2016 oferă un punct de referință obiectiv pentru zonele metropolitane din Statele Unite ale Americii privind factorii importanți ce influențează competitivitatea economică și un clasament a celor mai performante orașe în perioada 2011-2015. Indicele de agregare pentru evaluarea celor mai performante zone metropolitane a avut ca arie de interes cele 381 de zone metropolitane statistice și analiza pe o perioadă de 5 ani a evoluției numărului de locuri de muncă, a salariilor și a veniturilor rezultate din implementarea noilor tehnologii. Pentru o evaluare susținută a dinamicii recente a competitivității, analiza încorporează și indicatori reprezentând creșterea numărului locurilor de muncă în perioada 2014-2016, a veniturilor rezultate din noile tehnologii în perioada 2014-2015 și creșterea salariilor în perioada 2013-2014. Toți acești indicatori au fost ponderați în urma analizei specialiștilor institutului și în final a rezultat indicele agregat de performanță. Scopul acestui studiu este de a ajuta companiile, investitorii, funcționarii guvernamentali, cadrele universitare și factorii de decizie politică în realizarea unei viziuni economice strategice care să se axeze pe industrii competitive ce stimulează dezvoltarea și prosperitatea durabilă. De asemenea, studiul a încercat să răspundă la una dintre întrebările esențiale pentru evoluția zonelor metropolitane din SUA. Această întrebare se concentrează pe factorii importanți ce determină divergența în performanța zonelor metropolitane din SUA. Schimbările în modelele de creștere economică ale SUA și evoluțiile internaționale exercită o influență semnificativă asupra evoluției economice ale zonelor metropolitane. Astfel, în perioada studiată producătorii de bunuri s-au confruntat cu o reducere a exporturilor pe piețele emergente, în special în China, astfel, fiind nevoiți să-și reorienteze producția către piața internă. De asemenea, aprecierea dolarului a restrâns exporturile în special în domeniul echipamentelor de construcții. În același timp, serviciile financiare au înregistrat reduceri ale numărului de angajați. Totuși, la nivelul economiei Statelor Unite ale Americii există o serie de surse compensatorii pentru provocările apărute, cele mai importante fiind activitățile din domeniul imobiliar, domeniul auto și activitățile din domeniul turistic.

Totuși, metropolele cu o concentrare ridicată a serviciilor tehnologice și climatul propice antreprenoriatului domină topul celor mai performante regiuni metropolitane din SUA. Silicon Valley este recunoscută pentru investițiile în cercetare-dezvoltare și realizarea produselor de înaltă tehnologie care nu au concurență. De asemenea, este stimulată cultura antreprenorială în domeniul tehnologiilor de vârf, mulți angajați ai firmelor de top continuând sa-și înceapă prorpiile afaceri. Metropolele cu o concentrație ridicată a serviciilor tehnologice cum ar fi cercetarea și dezvoltarea științifică, arhitectura și ingineria, proiectarea sistemelor informatice, design specializat și aplicații WEB, social media, servicii de cloud computing se numără printre liderii topului privind cele mai performante metropole.

În concluzia acestui studiu rezultă că o viziune strategică a factorilor de decizie asupra domeniilor prioritare va stimula comunitățile la o creștere și prosperitate durabilă a zonelor metropolitane. Zonele metropolitane care armonizează programele de educație și formare profesională de nevoile angajaților, stimularea antreprenoriatului și inovării vor atrage investiții noi și vor crea mai multe oportunități pentru rezidenți.

Quality of Life in European Cities 2015 FLASH EUROBAROMETER

Un element important pentru o analiză complexă a orașelor, respectiv a zonelor metropolitane din România este percepția rezidenților privind condițiile de viață și satisfacția față de viața cotidiană în raport cu evoluția orașului. Desfășurat odată la patru ani, sondajul ”Quality of Life in European Cities – 2015” comandat de Uniunea Europeană analizează percepția cetățenilor europeni privind calitatea vieții din orașele în care trăiesc. Acest sondaj a fost realizat de rețeaua politică și socială TNS în 32 de țări europene. Alături de cele 28 de țări membre ale Uniunii Europene, sondajul a fost realizat în orașe din Turcia, Islanda, Norvegia și Elveția, între 21 mai și 9 iunie 2015. Sondajul a fost realizat prin telefon în concordanță cu metodologia anchetelor Eurobarometru, fiind intervievați peste 40000 de respondenți din diferite grupuri sociale și zone demografice, în numele Comisiei Europene, Direcția Generală Politică Regională și Urbană. Realizarea periodică a acestui sondaj crează premizele identificării exhaustive a tendințelor principale în ceea ce privește percepția cetățenilor europeni privind calitatea vieții persoanelor în decursul timpului. La nivelul Uniunii Europene, rezultatele și concluziile sondajelor reprezintă repere în abordarea dezvoltării urbane integrate pentru a face față provocărilor sociale, economice și de mediu. Un rol important pentru diminuarea acestor provocări este deținut de Politica de coeziune a Uniunii Europene prin investițiile masive destinate zonelor urbane. Sondajul a avut ca nivel de acoperire un total de 83 de orașe europene, cuprinzând toate capitalele țărilor studiate (excepție fiind capitala Elveției – Berna) și câte 2-6 orașe din fiecare țară. În fiecare oraș, au fost intervievați aproximativ 500 de persoane.

Sondajul a fost conceput pe o schemă având 4 piloni importanți, fiecare pilon fiind alcătuit din teme diverse care să exprime percepția oamenilor privind satisfacția de a locui în propriul oraș, viziunea locuitorilor privind orașul unde trăiesc, percepția locuitorilor privind calitatea mediului din oraș și percepția locuitorilor privind viața personală. Pentru fiecare temă abordată, întrebarea a avut următoarul conținut: ”Spuneți-mi dacă sunteți de acord, oarecum de acord, oarecum în dezacord sau total în dezacord cu următoarea temă din orașul în care locuiți?”. Răspunsurile acceptate pentru aceste întrebări au fost: Foarte satisfăcut, destul de satisfăcut, destul de nesatisfăcut, foarte nesatisfăcut, nu răspund”.

Schema privind temele abordate în cadrul sondajului a fost următoarea:

PILONUL I – Satisfacția oamenilor de a locui în propriul oraș

I.1. Sunt satisfăcut să locuiesc în orașul meu?

I.2. Viziunea locuitorilor privind infrastructura și facilitățile orașului

I.2.1. Sunt satisfăcut de transportul public din oraș (autobuz, tramvai, metrou, etc.)?

I.2.2. Sunt satisfăcut de serviciile de sănătate din propriul oraș (medici și spitale)?

I.2.3. Sunteți satisfăcut de facilitățile sportive din orașul în care locuiți, cum ar fi terenurile de sport și sălile de sport?

I.2.4. Sunteți satisfăcut de facilitățile culturale din orașul în care locuiți, cum ar fi sălile de concerte, teatre, muzee și biblioteci?

I.2.5. Sunteți satisfăcut de școlile și alte facilități educaționale din orașul în care locuiți?

I.2.6. Sunteți satisfăcut de starea străzilor și a clădirilor din cartierul dumneavoastră?

I.2.7. Sunteți satisfăcut de spații publice cum ar fi centrele comerciale, piețele, zonele pietonale din orașul în care locuiți?

I.2.8. Sunteți satisfăcut de disponibilitatea magazinelor de retail din orașul în care locuiți?

Pilonul al-II-lea – Viziunea oamenilor despre orașul în care locuiesc

II.1. Este ușor de găsit un loc de muncă în orașul în care locuiți?

II.2. Este ușor să găsiți locuințe de calitate la un preț rezonabil în orașul în care locuiți?

II.3. Prezența străinilor este binevenită pentru orașul în care locuiți?

II.4. Străinii care trăiesc în orașul în care locuiți sunt bine integrați în societate?

II.5. Mă simt în siguranță în orașul în care locuiesc?

II.6. Mă simt în siguranță în cartierul meu?

II.7. La modul general, pot avea încredere în majoritatea persoanelor orașului în care locuiesc?

II.8. La modul general, pot avea încredere în majoritatea persoanelor din cartierul în care locuiesc?

II.9. Serviciile administrative ale orașului în care locuiesc îi ajută pe oameni în mod eficient?

II.10. La modul general, administrația publică a orașului în care locuiesc poate fi de încredere?

Pilonul al-III-lea

III.1. Sunteți satisfăcut de calitatea aerului din orașul în care locuiți?

III.2. Sunteți satisfăcut de nivelul zgomotului din orașul în care locuiți?

III.3. Sunteți satisfăcut de curățenia din orașul în care locuiți?

III.4. Sunteți satisfăcut de spațiile verzi cum ar fi parcurile și grădinile din orașul în care locuiți?

III.5. Sunteți satisfăcut de modul cum administrația orașului în care locuiți se angajează să lupte împotriva schimbărilor climatice (de exemplu: eficiența energetică, transportul ecologic)?

Pilonul al-IV-lea – Satisfacția oamenilor în raport cu situația personală

IV.1. Sunteți satisfăcut de propria viață în raport cu orașul în care locuiți?

IV.2. Sunteți satisfăcut de locul unde trăiți?

IV.3. Sunteți satisfăcut de situația financiară a familiei?

IV.4. Sunteți satisfăcut de locul de muncă actual?

Comparativ cu sondajul similar efectuat în anul 2012, percepția europenilor asupra calității vieții este de un optimism ponderat. Statele europene care percep o mai bună calitate a vieții sunt cele din nordul și vestul UE, în timp ce statele din sudul și estul Europei sunt mai puțin optimiști pentru foarte multe din temele abordate. Chiar dacă orașele europene au unele dintre cele mai ridicate standarde de viață din lume, continentul este divizat semnificativ în termeni de satisfacție a populației, conform sondajului. Astfel, orașe precum Oslo, Zurich, Viena, Luxembourg, Stockholm, Munchen, Helsinki, Copenhaga au percepții pozitive pentru majoritatea temelor (singura temă unde există reticențe este legată de achiziționarea unei locuințe de calitate la un preț rezonabil). La polul opus, locuitorii din orașe precum Atena, Palermo, Napoli, Roma, Istanbul și din păcate și municipiul București au o percepție moderată privind numeroasele teme abordate, fiind orașele cu cel mai ridicat grad de insatisfacție în raport cu calitatea vieții.

De menționat, că la acest sondaj, alături de București au participat și municipiile Cluj-Napoca și Piatra Neamț. În comparație cu locuitorii municipiului București, locuitorii municipiului Cluj-Napoca sunt mai optimiști pentru toate temele abordate în sondaj. Pentru temele privind facilitatea de găsi un loc de muncă în orașul în care locuiți și prezența străinilor este binevenită pentru orașul în care locuiți, municipiul Cluj-Napoca ocupă unul din primele locuri. Municipiul Piatra Neamț, în opinia locuitorilor, se remarcă pozitiv în raport cu celelalte orașe studiate la teme privind calitatea aerului, nivelul zgomotului, curățenia și calitatea spațiilor verzi. Tema percepută negativ pentru municipiu este legată în special de capacitatea de a găsi un loc de muncă. Temele comune pentru cele 3 orașe din România cu o percepție mai puțin satisfăcătoare se referă la calitatea serviciilor de sănătate, starea străzilor și a clădirilor din oraș și de prestația administrației publice a orașului. În concluzie, locuitorii din București sunt printre cei mai nemulțumiti europeni în ceea ce privește calitatea vieții din orașul în care locuiesc și ce este mai grav este lipsa de încredere în cadrul comunității. De asemenea, sondajul ar trebui să sprijine factorii de decizie pentru o abordare de ansamblu a dezvoltării urbane durabile.

The Green City Index

Green City Index este un proiect de cercetare realizat de Economist Intelligence Unit (EIU) și sponsorizat de Siemens. Acest proiect evidențiază ritmul alert la nivel global al procesului de urbanizare și efectele negative ce pot fi generate – congestionarea traficului, poluarea mediului, așezări informale, consum de resurse. De aceea, obiectivul proiectului îl reprezintă crearea unui instrument unic care să ajute orașele să-și evalueze performanța asupra problematicii sustenabilității mediului urban și evidențierea celor mai bune practici la nivel global. Orașele au fost selectate pentru mărimea și importanța lor (în principal, capitale și mari centre de afaceri). Proiectul Green City Index măsoară indexul de mediu al orașelor, utilizând aproximativ 30 de indicatori în opt până la nouă categorii, în funcție de regiune. Domeniile acoperite de proiect sunt legate de emisiile de CO2, energie, clădiri, utilizarea terenurilor, transport, apă și canalizare, gestionarea deșeurilor, calitatea aerului și guvernanța în raport cu problemele de mediu. Aproximativ jumătate din indicatorii utilizați sunt cantitativi – de obicei date provenind din surse oficiale publice, restul reprezintă evaluări calitative ale politicilor de mediu ale orașului. Măsurarea împreună a indicatorilor cantitativi și calitativi relevă faptul că indexul de mediu se bazează pe performanța de mediu curentă, precum și pe intențiile orașului de a deveni mai ecologic. Pentru fiecare oraș se calculează un Index, dar și un clasament separat pentru fiecare domeniu studiat. Indexul european al orașului verde evaluează 16 indicatori cantitativi și 14 indicatori calitativi.

Lista domeniilor și indicatorilor utilizați pentru calculul indexului european se prezintă astfel:

Calitatea aerului

Dioxid de azot (media zilnică anuală a concentrațiilor de NO2 în μg/m3)

Dioxid de sulf (media zilnică anuală a concentrațiilor de SO2 în μg/m3)

Ozon (μg/m3)

Pulberi suspendate în aer (media zilnică anuală a concentrațiilor de PM10 în μg/m3)

Politici privind calitatea aerului

Apa

Consumul de apă (consumul total de apă în litri pe persoană și pe zi)

Pierderile în sistemul de alimentare cu apă (Rata pierderilor în %)

Capacitatea de tratare a apelor reziduale (%)

Politicile privind eficacitatea și tratarea apei

Deșeuri și utilizarea terenurilor

Cantitatea de deșeuri municipale (deșeurile anuale generate pe cap de locuitor în kg)

Reciclarea deșeurilor (ponderea deșeurilor reciclate în %)

Politici de reducere a deșeurilor

Politici ecologice de utilizare a terenului

Transport

Utilizarea transportului non-auto (%)

Mărimea rețelei de transport non-auto (Km)

Promovarea transportului verde

Politici de reducere a congestionării traficului

Buildings

Consumul de energie al clădirilor rezidențiale

Standardul eficienței clădirilor din punct de vedere energetic

Politici privind eficiența energetică a clădirilor

Energie

Consumul de energie (KWh)

Intensitatea energetică (TEP)

Consumul de energie regenerabilă (%)

Politici privind creșterea eficienței energetice

Emisii CO2

Densitatea CO2

Emisiile de CO2 pe persoană (în tone metrice)

Strategia de reducere a CO2

Guvernanța problemelor de mediu

Planul de acțiune pentru dezvoltare durabilă

Managementul în domeniu ecologic

Participarea publicului în politicile de dezvoltare durabilă

Concluziile proiectului Green City Index sunt relevante pentru îmbunătățirea sustenabilității mediului urban. În majoritatea regiunilor, proiectul evidențiază o legătură clară între bogăția mai mare și performanța de mediu mai bună. Motivul este evident: orașele mai bogate pot investi mai mulți bani în infrastructură și pot susține bugete mai generoase pentru problemele de mediu. Cu toate acestea, banii nu înseamnă întotdeauna și performanță. Astfel, unele orașe cu venituri sub medie depășesc în mod clar orașele lor cu venituri mai mari. Acest lucru demonstrează că orașele mai puțin prospere, printr-o bună administrare, pot adopta politici sau proiecte eficiente cu costuri reduse pentru a îmbunătăți condițiile de mediu. Implicarea cetățenilor în deciziile de mediu este un element important pentru creșterea performanței ecologice. O altă concluzie relevantă a studiului o constituie necesitatea utilizării tehnologiei eficiente și inteligente ce deține răspunsul la multe dintre provocările urbane. Tehnologiile moderne pot reduce substanțial costurile pentru energie, apă sau procesarea deșeurilor. De asemenea, abordarea așezărilor informale este esențială pentru agenda de mediu deoarece acestea există în afara politicilor de planificare și conduc adesea la poluare prin canalizare și managementul deșeurilor inadecvate.

Documente relevante la nivel național pentru fundamentarea schemei de indicatori teritoriali

Sistem informatic de tip OPENGIS pentru monitorizarea impactului politicilor de amenajare a teritoriului – GISTEREG

Acest studiu a fost susținut de Centrul Național de Management Programe al Ministerului Educației și Cercetării prin grantul nr. 1206, „Sistem informatic de tip Open GIS pentru monitorizarea impactului politicilor de amenajare a teritoriului – GISTEREG”, coordonat de INCD URBANPROIECT București, având ca parteneri: SC Electrovâlcea SRL Râmnicu Vâlcea; Centrul de Documentare pentru Construcții, Arhitectură, Urbanism și Amenajarea Teritoriului București și Institutul de Geografie al Academiei Române București. Proiectul GISTEREG a fost elaborat în perioada 2007-2009.

Scopul acestui proiect a fost monitorizarea indicatorilor de evaluare a obiectivelor Planului Operațional Regional 2007-2013 în vederea reducerii disparităților între regiunile de dezvoltare și identificarea priorităților de intervenție pentru reducerea disparităților dintre regiuni și zone ale regiunilor.

În acest sens a fost propus un set de indicatori specifici dezvoltării regionale la nivel de unități administrativ-teritoriale și regiuni, transpuși în sisteme informatice geografice. Utilizând metode multicriteriale (Metoda de ierarhizare ELECTRE) s-au stabilit “clasamente” pe grupe de indicatori teritoriali concretizate în cartograme și hărți ce evidențiază disparitățile de dezvoltare socio-economică dintre diferitele zone ale țării.

Organizarea pe capitole a indicatorilor utilizați în studiu

Din gama de metode care se pot utiliza la clasificarea unităților administrativ-teritoriale, s-a optat pentru metoda ELECTRE. Aceasta constă în analiza pe perechi a unor variante () după mai multe criterii () și îmbină teoria utilității, teoria grafurilor, teoria interpolării liniare, teoria surclasării variantelor, permițând ierarhizarea variantelor și alegerea variantei optime a problemei decizionale studiate.

Stabilirea coeficienților de importanță a fost rezultatul unei decizii colective, fiind angrenați pentru aceasta mai mulți specialiști din domenii diferite, datorită complexității problemei care a făcut obiectul deciziei. Cu ajutorul metodei Electre s-au făcut clasificări pentru fiecare din capitolele menționate mai devreme. În acest sens, a fost folosit un program elaborat în C++ și implementat în sistemul GIS.

Agregarea informațiilor într-un indice sintetic a presupus parcurgerea următoarelor etape: (1) identificarea indicatorilor teritoriali, grupați pe capitole; (2) patru experți au acordat ponderi indicatorilor din cadrul fiecărui capitol; (3) implementarea metodei Electre în sistem GIS (4) aplicarea metodei multicriteriale Electre la nivelul fiecărui capitol pentru a ierarhiza unitățile administrativ-teritoriale; (5) compatibilizarea formatului datelor pentru integrare în Sistemul Informațional Geografic (GIS); (5) analiza datelor în GIS prin gruparea unităților administrativ-teritoriale pe baza suportului statistic al softului; (7) exportul datelor în format Personal Database (.mdb) pentru utilizare în sistem OpenGIS conform noilor tendințe.

Harta indicelui sintetic al disparităților teritoriale la nivelul UAT-urilor din România

În funcție de indicele sintetic au fost constituite areale cuprinzând zonele cu valorile reduse și foarte reduse ale acestui indice rezultat dintr-o valorificare foarte slabă a resurselor materiale și umane sau de prezența redusă a acestora.

1. Moldova de Nord Est, cuprinzând localități din județele Botoșani și parțial din județul Iași:

2. Moldova Centrală – cuprinzând localități din județele Iași, Neamț, Vaslui, Bacău, Galați;

3. Câmpia Bărăgan cu localități din județele Buzău, Brăila, Ialomița și Călărași;

4. Câmpia Teleorman, cu localități din județele Giurgiu, Teleorman, Dâmbovița, Argeș;

5. Oltenia de Nord-Est cu localități din județele Gorj și Vâlcea;

6. Oltenia de Sud, cu localități din județele Dolj, Olt, Mehedinți.

7. Podișul Someșan cu localități din județul Sălaj și Cluj.

Principalele aspecte critice care caracterizează aceste zone sunt:

– declinul demografic și îmbătrânirea accentuată a populației;

– mortalitate ridicată;

– sold negativ al migrației nete;

– capacitate redusă de regenerare demografică și a forței de muncă;

– rata de activitate redusă;

– procent ridicat de persoane plecate pentru munca în alte țări;

– predominanta agriculturii de subzistență, cu exploatații agricole individuale de mici dimensiuni;

– foarte slaba dezvoltare a activităților neagricole;

– grad foarte redus de racordare a locuințelor la sistemul centralizat de alimentare cu apă și canalizare;

– alunecări de teren, soluri degradate;

– acces dificil la rețeaua majoră rutieră și feroviară.

Proiectul GISTEREG a fost relevant pentru politica de dezvoltare regională a României prin rezultatele obținute cum ar fi: identificarea și evaluarea problemelor specifice (pe categorii de indicatori spațiali) și a potențialului de dezvoltare locală ; modelarea indicatorilor pentru aplicarea politicilor de dezvoltare ; identificarea priorităților de intervenție la nivel teritorial.

Ca și concluzie, pentru asigurarea unei dezvoltări armonioase, echilibrate a tuturor zonelor țării, o importanță deosebită trebuie acordată monitorizării unităților administrativ-teritoriale și comparațiile în profil teritorial. Totodată, comparațiile clasamentelor și ale indicilor de dezvoltare (pe baza cărora se pot realiza ierarhizări) în dinamica lor (pentru mai mulți ani cu o anumită periodicitate) oferă informații valoroase cu privire la evaluarea impactului politicilor regionale. În același timp, trebuie remarcat că elaborarea de clasamente ale unităților administrativ-teritoriale și analizele multicriteriale ale dezvoltării în profil teritorial sunt foarte importante și pe plan internațional, în vederea măsurării decalajelor și a elaborării strategiilor optime de dezvoltare.

Studiu privind evaluarea potențialului de dezvoltare teritorială a unităților administrativ teritoriale din România în vederea definirii zonelor urbane funcționale

Acest studiu a fost elaborat în cadrul proiectului 63PED/2017 având titlul: ”Model inovativ de planificare teritorială a rețelei de localități policentrice și echilibrate în contextul specializărilor inteligente a orașelor din România – ROCITYNET. Proiectul a fost finanțat de UEFISCDI în cadrul Programului PNCDI 3, P2 – Creșterea competitivității economiei românești prin CDI – Instrument de finanțare: Proiect experimental demonstrativ (PED). Partenerii proiectului au fost INCD Urban-Incerc București și S.C. Electrovâlcea S.R.L. Râmnicu Vâlcea, iar perioada de derulare a proiectului a fost ianuarie 2017-iunie 2018.

Obiectivul proiectului l-a constituit elaborarea unei strategii de dezvoltare policentrică și definirea zonelor urbane funcționale inteligente în vederea dezvoltării unei rețele policentrice eficiente funcțional și în corelare directă cu nivelurile strategice regionale și locale. Metodologia proiectului s-a concretizat prin realizarea unui studiu de policentricitate la nivel național, definirea corectă a ariilor urbane funcționale, a tipologiei orașelor și a specializărilor inteligente. Tehnicile utilizate s-au bazat pe un suport matematico-statistic și pe suportul sistemelor informatice geografice. Relevanța proiectului este evidențiată de numeroasele provocări cu care se confruntă polii de dezvoltare din România, ca elemente-cheie ale unei rețele de localități policentrice și echilibrate în condițiile specializărilor funcționale inteligente a tuturor marilor orașe de pe glob și a concurenței acerbe în atragerea de mari investiții.

Studiul privind evaluarea potențialului de dezvoltare teritorială teritorială a unităților administrativ teritoriale din România a fost realizat pentru definirea corectă a ariilor urbane funcționale.

Metodologia utilizată pentru evaluarea potențialului teritorial al UAT-urilor din România s-a bazat pe 2 elemente de bază în procesul de ierarhizare: 1) sistemul de indicatori statistici relevanți din domenii specifice amenajării teritoriului, și 2) pe soluția inovativă de evaluare bazată pe schema standard de clasificare – Natural breaks (Jenks) a programului ARCGIS 10.2.2. Astfel, pentru fiecare indicator studiat s-a realizat o grupare a valorilor înregistrate la nivelul UAT-urilor pe 10 intervale conform schemei standard de clasificare Natural breaks (Jencks), obținându-se în acest mod 10 grupe, cărora, în ordinea crescătoare a valorilor, li s-au atribuit punctaje de la 1 la 10. Prin urmare, toate valorile indicatorilor selectați au fost transformate în punctaje ale grupelor din care fac parte (1,2,…,10, eventual 0). În cadrul fiecărui domeniu studiat, cinci specialiști în dezvoltare teritorială au stabilit coeficienți de importanță (ponderi) pentru toți indicatorii. Pentru fiecare domeniu, s-a calculat indicele corespunzător UAT-urilor ca medie a punctajelor acordate indicatorilor ponderată cu coeficienții de importanță. În mod similar, s-au acordat coeficienți de importanță (ponderi) fiecărui domeniu de interes și s-a calculat un indice de atractivitate la nivel LAU 2, ca medie a indicilor corespunzători acestor domenii ponderată cu coeficienții de importanță.

Domeniile și indicatorii utilizați au fost:

Domeniul POPULAȚIE

Volumul populației (2015);

Sporul natural (2015);

Sporul migratoriu (2015);

Evoluția populației 2015/2011;

Evoluția populației 2011/2008.

Domeniul TRANSPORTURI

Accesibilitate la drumuri naționale, drumuri europene, autostrăzi;

Accesibilitate la stațiile de cale ferată;

Accesibilitate la aeroporturi;

Accesibilitate la porturi.

Domeniul ECONOMIE

Număr salariați (2015);

Evoluția numărului de salariați 2015/2011;

Raportul dintre numărul de salariați și populație 2015;

Numărul de înnoptări turistice din fiecare UAT-2015.

Domeniul EDILITARE:

Lungimea străzilor modernizate raporată la Lungimea străzilor totale – 2015;

Cantitatea de apă pentru uz casnic distribuită – 2015;

Cantitate de gaz pentru uz casnic distribuită – 2015;

Lungime rețea canalizare – 2015;

Număr de locuințe noi raportat la numărul de locuințe totale – 2015.

Domeniul CONDIȚII NATURALE

Suprafața UAT-ului – 2015;

Suprafața pădurilor – 2015;

Prezența parcurilor naționale sau naturale – 2015;

Prezența biosferelor la nivelul UAT-urilor – 2015;

Prezența siturilor RAMSAR la nivelul UAT-urilor – 2015;

Prezența SCI sau SPA la nivelul UAT-urilor – 2015.

Domeniul SOCIAL

Număr grădinițe – 2015;

Număr școli – 2015;

Număr licee – 2015;

Număr facultăți – 2015;

Număr studenți – 2015;

Număr studenți raportat la volumul populației în anul 2015;

Număr paturi spital – 2015;

Număr paturi spital raportat la volumul populației în anul 2015;

Număr dispensare – 2015;

Număr spitale – 2015;

Număr medici – 2015;

Număr medici raportat la volumul populație în anul 2015;

Număr cadre medicale – 2015;

Număr cadre medicale raportat la volumul populației în anul 2015.

Domeniul CULTURĂ

Număr spectatori – 2015;

Număr spectatori 2015 raportat la număr spectatori 2008;

Număr de spectatori raportat la volumul populației în 2015;

Număr vizitatori muzeu – 2015;

Număr vizitatori muzeu 2015 raportat la număr vizitatori muzeu 2008;

Număr de vizitatori muzeu raportat la volumul populației în 2015.

Rezultatul acestui studiu s-a concretizat printr-o hartă ce reprezintă indexul de dezvoltare teritorială la nivel LAU2.

Potențialul teritorial al UAT-urilor din România

Punctele tari ale acestei hărți privind indexul de dezvoltare teritorială se regăsesc în special în Transilvania și regiunea București-Ilfov.

Regiunea București-Ilfov influențează pozitiv și unitățile administrativ-teritoriale alăturate, existând posibilitatea ca în câțiva ani să existe o axă de dezvoltare reală București-Ploiești.

Zona metropolitană a municipiilor Timișoara și Arad constituie un sistem urban de dezvoltare care influențează pozitiv jumătatea de vest a județului Timiș și vestul județului Arad.

De asemenea, există un potențial de dezvoltare în zona metropolitană Oradea ce poate conduce la o zonă relativ atractivă pe culoarul Oradea-Arad.

Zonele metropolitane din jurul municipiilor Baia-Mare și Satu-Mare sunt zone relativ atractive, cu potențial de dezvoltare în viitor pe culoarul Satu Mare-Baia Mare.

Există deja un culoar de atractivitate pe culoarul Alba Iulia – Sebeș – Sibiu cu potențial ridicat de dezvoltare. Zona metropolitană Sibiu s-a conturat destul de bine cu tendința de dezvoltare spre sudul județului.

Zona metropolitană Brașov s-a conturat de asemenea ca o zonă de atractivitate cu potențial de dezvoltare pe axa Brașov-Ploiești.

Zona metropolitană Cluj-Napoca este o zonă relativ atractivă, chiar dacă potențialul de dezvoltare este ridicat.

Zona metropolitană Constanța este o zonă relativ atractivă cu potențial de dezvoltare pe axa Constanța-București.

Zone metropolitane relativ atractive, dar cu potențial ridicat de dezvoltare se regăsesc în jurul municipiilor Târgu-Mureș, Pitești, Bacău, Craiova, Iași.

Culoare cu potențial de dezvoltare, dar încă nefructificate se regăsesc între municipiile Galați și Brăila sau între municipiile Bacău și Piatra Neamț.

Zone relativ atractive pot fi considerate în nordul județelor Vâlcea și Gorj sau zonele situate în nordul județului Bistrița Năsăud și estul județului Maramureș.

Pe baza hărții privind indexul de dezvoltare teritorială a fost realizată harta zonelor urbane funcționale din România.

Harta zonelor urbane funcționale din România

Din punct de vedere funcțional, zonele urbane funcționale sunt considerate la nivel internațional unități de bază necesare dezvoltării policentrice. Definirea științifică, în contextul specific al României este importantă în special pentru a ajuta la identificarea zonelor cu potențial, zonele prioritare pentru intervențiile și dimensiunile ce pot încuraja dezvoltarea policentrică. Aceste metodologii științifice pot defini foarte clar zonele urbane funcționale intra-regionale, inter-regionale și transfrontaliere. De asemenea, este necesară stabilirea unui cadru legislativ care să conducă la constituirea și funcționarea Zonelor Urbane Funcționale.

Brunet R. (1989), Les Villes Européennes, Rapport pour la DATAR, Délégation à l’Aménagement du Territoire et à l’Action Régionale, under the supervision of Roger Brunet, with the collaboration of Jean-Claude Boyer et al. Groupement d’Intérêt Public RECLUS. Paris: La Documentation Française.

Cheshire P.C., Hay D.G. (1989), Urban problems in Western Europe. An economic analysis. – London 1989

Rozenblat C., Cicille P. (2004), Les villes européennes: analyse comparative. On the W@ terfront. Public Art. Urban Design. Civic Participation. Urban Regeneration, (5), pp.1-94.

Halbert L., Cicille P., Rozenblat C. (2012),  Quelles métropoles en Europe? Des villes en réseaux (p. 112). La documentation française.

Göddecke-Stellmann J., Kawka R., Lutter H., Pütz T., Schmidt-Seiwert V., Schön K.P., Spangenberg M., Costa G., Gebhardt D., Kemmerling H., Schlömer C. (2011), Metropolitan areas in Europe. Governance of Metropolitan Regions, p.111.

BBSR: Metropolitan areas in Europe. BBSR-Online-Publikation 01/2011. Eds.: Federal Institute for Research on Building, Urban Affairs and Spatial Development (BBSR) within the Federal Office for Building and Regional Planning (BBR), Bonn, January 2011. ISSN 1868-0097

Bundesamt fur Bauwesen und Raumordnung (2006), Feasibility study on monitoring territorial development based on ESPON key indicators – ESPON project 4.1.3, ISBN number: 978-3-87994-026-4,

ESPON MONITORING COMMITTEE (2007), ESPON project 4.1.3 – Feasibility study on monitoring territorial development based on ESPON key indicators, Bonn: Bundesamt für Bauwesen und Raumordnung.

Medeiros E. (2014), Territorial Impact Assessment (TIA) – The Process, Methods and Techniques, Centro de Estudos Geográficos: Lisbon, ISBN: 978-972-636-246-3, Lisabona https://infoeuropa.eurocid.pt/files/database/000065001-000066000/000065239.pdf)

Davoudi, S., 2005. Understanding territorial cohesion. Planning, Practice & Research, 20(4), pp.433-441.

Elden S. (2013), How should we do the history of territory? Territory, Politics, Governance, 1(1): pp.5-20.

Moore B., Spires R. (2004), Monitoring and Evaluation, in: Roberts P. & Sykes, H. (eds.) Urban Regeneration. A Handbook, Printed with the Urban Regeneration Association, Sage publications Ltd, London.

ESPON (2006), Spatial Scenarios and Orientations in relation to the ESDP and Cohesion Policy, Territorial impact assessement – Final Report ESPON project 3.2, ISBN 2-9600467-3-0, available at https://www.espon.eu/sites/default/files/attachments/fr-3.2_final-report_vol1.pdf

Erich Dallhammer, Martyna Derszniak-Noirjean, Bernd Schuh, Roman Seidl, ÖIR GmbH (Austria), Sergio Muñoz Gómez, Rubén Navarro, Laurentia Technologies, 2018, Espon TIA TooL Upgrade – Report on the work done in relation to the upgraded version of the TIA tool (Delivery 3), available at https://www.espon.eu/tia-tool-upgrade

Fischer B., Gore T. (2012), EATIA ESPON and Territorial Impact Assessment – Final Report, ISBN 978-2-919777-20-4, available at https://www.espon.eu/programme/projects/espon-2013/targeted-analyses/eatia-espon-and-territorial-impact-assessment

Mieczkowski Z. (1985), The tourism climatic index: a method of evaluating world climates for tourism. The Canadian Geographer 29: 220-33.

Antonio Russo, Ian Smith, Rob Atkinson, Loris Servillo, Bjarne Madsen, Jan van der Borg (2013) – ATTREG – The Attractiveness of European regions and cities for residents and visitors, ISBN: 978-2-919777-26-6, available at https://www.espon.eu/programme/projects/espon-2013/applied-research/attreg-attractiveness-european-regions-and-cities

OECD (2001), OECD Territorial Outlook. Paris: OECD Publishing.

Giffinger R., Gudrun H. (2010), Smart cities ranking: An effective instrument for the positioning of cities? ACE: Architecture, City & Environ, 4(12), 7-25. Giffinger, R. et al. (2007). Smart cities. Ranking of European medium-sized cities. Final report. Vienna: The Centre of Regional Science, Vienna University of Technology.

DeVol R., Lee J., Ratnatunga M. (2016), Best performing cities 2005: Cities Where America’s jobs are created and sustained, Milken Institute.

Commission of the European Communities (CEC) 2016, Quality of Life in European Cities 2015 FLASH EUROBAROMETER, Luxembourg: Publications Office of the European Union, ISBN: 978-92-79-54562-7 doi (print): 10.2776/519991

Unit E.I. and Siemens A. (2012), The Green City Index, Siemens AG A19100-F-P197-X-7600

Dobrin M, Tache A, Petrisor AI (2010), "Disparități de dezvoltare la nivelul unităților administrativ-teritoriale din România: metode de ierarhizare, indicatori, analiza statistică/ Development disparities in the administrative/territorial units in Romania: hierarchy, methods, indicators, statistical analysis", Revista Română de Statistică, vol. 58(5), pp. 6-16 / 16-26, 2010, available at http://www.revistadestatistica.ro/Articole/2010/A3_ro_5_2010.pdf / http://www.revistadestatistica.ro/Articole/2010/A3_en_5_2010.pdf

Antonio Tache, Oana-Cătălina Popescu, Monica Tache (2017), Analiză în sistem GIS a atractivității rețelei de localități urbane și rurale pentru evaluarea factorilor competitivi la nivel național, Revista Română de Statistică Supliment, nr.9/2017, pg.83-102, http://www.revistadestatistica.ro/supliment/wp-content/uploads/2017/09/A4en_rrss_09_20171.pdf

Tache Antonio, Monica Tache, Alina Huzui-Stoiculescu (2016), Assessment of Functional Policentricity in Romanian County Residence Municipalities, Romanian Review of Regional Studies, vol. 12(1), 2016, pp. 25-38, abstract available at http://rrrs.reviste.ubbcluj.ro/arhive/v12n12016.html and full paper at http://rrrs.reviste.ubbcluj.ro/arhive/Artpdf/v12n12016/RRRS12120163.pdf

Tache Antonio, Manole Sorin Daniel, Popescu Oana Cătălina, Tache Maria Monica, Cazacu Amelia (2018), Evaluarea Policentricității și a zonelor metropolitane din România, Editura URBAN-INCERC, București, 268 pag., ISBN 978-606-8165-23-3

Kazepov Y. (ed) (2005). Cities of Europe. Changing contexts, local arrangements, and the challenge to urban cohesion, Blackwell, Oxford.

European Council, Hungarian Presidency (2010), Territorial Agenda of the European Union 2020, Informal Meeting of Ministers Responsible for Territorial Development 19 May

CEC (2008), Green Paper on Territorial Cohesion – Turning territorial diversity into strength, Commission of the European Communities, COM (2008) 616 final, Brussels, available at: http://eur-lex. europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2008:0616:FIN:EN:PDF

ESPON (2012), POLYCE – Metropolisation and polycentric development in Central Europe. Final project report, retrieved August 23, 2013 from: http://www.espon.eu/main/Menu_Projects/ Menu_ TargetedAnalyses/polyce.html

Council of Ministers (2007), Leipzig charter on sustainable European cities, retrieved October 21, from: http://www.eukn.org/E_library/Urban_Policy/Leipzig_Charter_on_Sustainable_European_Cities

Council of Ministers (2011), Territorial agenda of the European Union 2020: towards an inclusive, smart and sustainable Europe of diverse regions. Retrieved October 21, 2013 from: http://www. eu2011.hu/files/bveu/documents/TA2020.pdf

Regional, P.O., 2007. Regional 2007-2013. Guvernul României, București.

Bibliografie

European Commission, Europe 2020 – A strategy for smart, sustainable and inclusive growth, https://ec.europa.eu/info/strategy/european-semester/framework/europe-2020- strategy_en.

DeVol R., Lee J. and Ratnatunga M. (2016), State Technology and Science Index 2016: Sustaining America’s Innovation Economy. Milken Institute, October.

Best performing city 2016 – Milken Institute

Cities Where America’s jobs are created and sustained – Decembrie 2016 – Best performing city 2016

Ross DeVol, Joe Lee, and Minoli Ratnatunga – Milken Institute

S-au multiplicat instrumentele de clasificare pe loc și rolul orașelor mari. Ele reflectă o nouă realitate privind noțiunea de metropole și evoluția orașelor care pot fi descrise ca atare. În acest context, Datar a vrut să inițieze o nouă analiză comparativă a dinamicii urbane și metropolitane. Pe baza unei metodologii originale care ia în considerare zonele urbane funcționale dintr-un univers de observație extins la 29 de țări europene, toate zonele semnificative de dezvoltare și influență metropolitană au fost interogate pentru a identifica activele, punctele slabe și, de asemenea, potențialul a 357 aglomerări de peste 200.000 de locuitori. Analiza comparativă a 25 de indicatori a făcut posibilă caracterizarea "metropolelor europene" de la începutul secolului XXI și clasificarea profilurilor celorlalte teritorii și contribuția lor la sistemul orașelor europene.

Sumar: Datar dorea să efectueze o analiză comparativă a dinamicii urbane și metropolitane. Această dinamică conduce la unele dintre cele mai semnificative recompoziții spațiale ale timpului nostru, în special pentru că contribuie la concentrarea producției de bogăție. Metropolele sunt tot mai multe "motoare" de dezvoltare într-un proces complex de interacțiuni între metropole care se extind din ce în ce mai mult către alte teritorii. Pe baza unei metodologii originale, ținând seama de zonele urbane funcționale dintr-un univers de observare extins la douăzeci și nouă de țări europene, toate zonele semnificative ale dezvoltării și extinderii metropolitane au fost chestionate pentru a identifica activele, punctele slabe, dar și potențialul a 357 aglomerări cu mai mult de 200 000 de locuitori. Numeroasele hărți, statistici și tabele însoțesc aceste evoluții.

DATAR o nouă abordare a zonelor urbane și a "metropolitanizării" a regiunilor din Franța și Europa. DATAR a atras un corpus de studii academice care au fost evenimentul din 2009 vor fi publicate în curând și mai mult efectuate de către BBSR și ESPON.

Au fost analizati factorii ce influenteaza politicile publice – dezvoltarea economica si invatamantul superior, cercetarea si inovarea care stau la baza productiei de top, pe al doilea palier strategic se situeaza mobilitatea si accesibilitatea pe diferite moduri de transport (aerian, cai ferate de mare viteza) si retele digitale de mare viteza si de banda larga. Pe aceasta baza de analiza, regiunile pot atrage intreprinderi , locuitori, arta si cultura.

Pe baza rezultatelor acestei evaluări, vom enumera și clasifica regiunile în ceea ce privește performanța lor, punctele tari și punctele slabe pentru a-și determina rolul în dinamica urbană și metropolitană națională și europeană și pentru a identifica tendințele viitoare care trebuie promovate și împărtășite cu toți părților interesate.

Acest studiu a fost realizat de catre o echipa de specialisti europeni care sa realizeze o analiza comparativa a zonelor urbane functionale din Europa cu o populatie de peste 200000 de locuitori. Astfel au fost studiate 357 de zone urbane functionale din 29 de tari ( 27 tari UE, Norvegia si Elvetia). In comparatie cu studiul Datar din anul 2003, scopul acestui studiu a fost evidentierea profilului metropolitan a zonelor urbane functionale studiate in relatie cu sistemul de regiuni metropolitane europene. Astfel, au fost identificate 12 profiluri de specializari functionale, Parisul si Londra, ca mari metropole mondiale, au depășit în mare măsură media celorlalte metropole europene studiate.

Provocarea studiului a constat in influentarea politicilor publice de la toate nivelurile.

Pentru a crea zone metropolitane trebuie analizate provocarile existente: dezvoltarea economica, stiintifica si dezvoltarea in retea a zonelor metropolitane.

Trebuiesc foarte bine articulate raporturile de cooperare la nivel global si la nivel local, care sa conduca la crearea de noi locuri de munca, dezvoltarea turismului de afaceri, gazduirea de evenimente de nivel european si dezvoltarea potentialului economic si stiintific bazat pe functiile baza a zonelor metropolitane (dezvoltare teritoriala, accesul catre servicii de baza, sistem de alimentare cu apa si canalizare moderniat). Coeziunea socio-economica este foarte importanta, deoarece dezvoltarea metropolitana nu se bazeaa doar pe dezvoltarea excelentei ci si pe coeziunea intre comunitatile care convietuiesc in acea metropola.

Baza de date si analiza DATAR nu s-a bazat doar pe principiile, strategiile si studiile prospective europene ci si pe datele puse la dispozitie de actorii nationali si regionali in concordanta cu contextul si provocarile existente in zonele metropolitane.

Am analizat factorii determinanți care influențează politicile publice: dezvoltarea economică și învățământul superior, cercetarea și inovarea, care stau la baza producției de bogăție. Cel de-al doilea motor strategic este mobilitatea și accesibilitatea prin diferite moduri de transport (aerian, feroviar de mare viteză) și rețele prin intermediul rețelelor digitale de bandă largă de mare viteză. Pe această bază, aceste regiuni pot extinde și atrage întreprinderi, rezidenți, artă și cultură. Acoperirea piramidei reprezintă politici de sustenabilitate și de coeziune care nu trebuie să prioritizeze anumite regiuni în raport cu altele, să concentreze bogăția în unele regiuni în detrimentul altora și să nu excludă sau să înlăture alte regiuni. Am studiat legătura dintre zonele urbane și cele rurale și barierele care există în mediul urban. Acești șoferi ne determină să luăm în considerare toate părțile interesate.

Am început două studii inovatoare acum doi ani.

Un studiu inițial a fost încredințat unui consorțiu de cercetători europeni, însărcinați cu realizarea unei analize comparative a zonelor urbane funcționale europene (FUA). Au fost folosiți diferiți indicatori disponibili sau special dezvoltați pentru a studia toate FUA-urile cu o populație de peste 200.000 de locuitori pentru a acoperi un număr maxim de regiuni metropolitane din 29 de țări (cele 27 de state din UE plus Elveția și Norvegia). Au fost analizate 357 de zone urbane. Versus studiul DATAR din 2003, care a oferit un clasament al orașelor și orașelor europene, scopul nostru a fost să abandoneze această abordare în favoarea evidențierii profilelor metropolitane ale fiecărei zone urbane și să le compare în raport cu marile regiuni metropolitane europene. O duzină de profiluri au fost identificate din modelul statistic (map1): Parisul și Londra ca metropole mondiale depășesc în mare măsură media celorlalte Regiunile europene. În afară de aceste două centre metropolitane, am identificat aproximativ douăzeci de regiuni urbane cu funcții metropolitane extrem de diversificate și altele ale căror funcții sunt puțin mai diversificate și mai specializate.

Pentru a crea zone metropolitane, trebuie să analizăm provocările, să dezvoltăm forme economice, științifice și alte forme de excelență pe scara unei mari regiuni și în cooperare cu alte regiuni. Trebuie să mergem mai departe decât segmentarea dintre globală și cea locală, deoarece trebuie să fim capabili să articulăm funcțiile metropolitane cheie din propria regiune metropolitană, să creăm mai multe locuri de muncă, să dezvoltăm turismul de afaceri, să găzduim evenimente majore și să dezvoltăm potențialul său economic și științific. funcțiile de bază ale regiunilor urbane (dezvoltarea terenurilor, accesul la servicii, sistemele de drenaj și de canalizare de calitate). Coeziunea socio-economică este, de asemenea, foarte importantă: trebuie să ne concentrăm nu numai pe dezvoltarea excelenței, ci și pe coeziunea dintre comunitățile care trăiesc în metropolă.

Pe scurt, corpul de cunoștințe dobândit de DATAR, pe care îl putem numi o "bază de date metropolitană analitică", trebuie să servească intereselor strategiilor regionale care trebuie să fie coerente atât la nivel local, național, cât și internațional, astfel încât să putem stabili obiective specifice și să elaboreze planuri concrete, cum ar fi implementarea regională eficientă a politicilor sectoriale naționale și europene, contracte reînnoite și specifice privind problemele metropolitane sau, la nivel local, planificarea structurilor de sprijinire a piggilor, deoarece multe structuri locale (unități mixte, structuri de dezvoltare economică, organizațiile de promovare) nu au ajuns încă la scara unei regiuni metropolitane. DATAR se bazează pe baza sa de date, nu numai pe principii, strategii largi și prin studii prospective, dar în vederea îmbunătățirii instrumentelor puse la dispoziția actorilor naționali și regionali în contextul și provocările regiunilor noastre metropolitane.

S-au multiplicat instrumentele de clasificare pe loc și rolul orașelor mari. Ele reflectă o nouă realitate privind noțiunea de metropole și evoluția orașelor care pot fi descrise ca atare. În acest context, Datar a vrut să inițieze o nouă analiză comparativă a dinamicii urbane și metropolitane. Pe baza unei metodologii originale care ia în considerare zonele urbane funcționale dintr-un univers de observație extins la 29 de țări europene, toate zonele semnificative de dezvoltare și influență metropolitană au fost interogate pentru a identifica activele, punctele slabe și, de asemenea, potențialul a 357 aglomerări de peste 200.000 de locuitori. Analiza comparativă a 25 de indicatori a făcut posibilă caracterizarea "metropolelor europene" de la începutul secolului XXI și clasificarea profilurilor celorlalte teritorii și contribuția lor la sistemul orașelor europene.

Sumar: Datar dorea să efectueze o analiză comparativă a dinamicii urbane și metropolitane. Această dinamică conduce la unele dintre cele mai semnificative recompoziții spațiale ale timpului nostru, în special pentru că contribuie la concentrarea producției de bogăție. Metropolele sunt tot mai multe "motoare" de dezvoltare într-un proces complex de interacțiuni între metropole care se extind din ce în ce mai mult către alte teritorii. Pe baza unei metodologii originale, ținând seama de zonele urbane funcționale dintr-un univers de observare extins la douăzeci și nouă de țări europene, toate zonele semnificative ale dezvoltării și extinderii metropolitane au fost chestionate pentru a identifica activele, punctele slabe, dar și potențialul a 357 aglomerări cu mai mult de 200 000 de locuitori. Numeroasele hărți, statistici și tabele însoțesc aceste evoluții.

Studiu Les villes europeennes – Analise comparative : Celine Rozenblat, Patricia Cicille Universite Montpellier

La place occupée au sein du système des villes européennes demeurant un objet de questionnement, une nouvelle recherche sur ce sujet a été entreprise dans un contexte où les concurrences entre villes ont tendance à s’exacerber et où l’attractivité des territoires, en particulier urbains, est un élément déterminant de la compétitivité économique du pays.

O cercetare privind orasele europene a constituit subiectul unei noi cercetari, in contextul concurentei acerbe dintre orase si in contextul in care atractivitatea teritoriilor si in special a teritoriilor urbane constituie un element determinant pentru competitivitatea economica a unei tari. Acest nou studiu, realizat pe baza unei metodologii riguroase poate fi un instrument important de diagnosticare si sprijin pentru actorii publici ce actioneaza in favoarea dezvoltarii oraselor.

Indicatorii selectati se concentreaza pe functiile metropolitane care astazi caracterizeaza si diferentiaza marile orase europene. Acest studiu s-a inspirat din principalele optiuni metodologice realizate in cadrul studiului din 1989, dar utilizeaza un sistem nou de indicatori adaptati realitatilor marilor orase europene. Acesti indicatori vor avea ca scop evidentierea unui mediu favorabil dezvoltarii ( in mediul academic, cultural, functii de receptie (d’accueil)) pe de o parte si fenomenele de integrare in diferitele tipuri de retele (transport, cercetare, cunoastere, etc.), domenii ce reprezinta din ce in ce mai mult competitivitatea unui oras si implicit capacitatea unui oras de a produce bunastare. Dezvoltarea ofertei metropolitane a marilor orase ar trebui sa considere a axa forte de dezvoltare pentru dezvoltarea echilibrata a teritoriului Romaniei si pentru cresterea atractivitatii economice, sociale si culturale a Romaniei in Europa.

Au trecut aproape 15 ani de la studiul lui R. Brunet, perioada in care dezvoltarea Internetului si necesitatea importantei informatiilor la toate nivelurile antreprenoriale si teritoriale, statsiticile au devenit in multe zone mai fiabile si mai diversificate. Totusi, exista un grad mare de dificultate in alegerea indicatorilor relevanti si coerenti la nivelul marilor orase, in special in domeniul economic si social.

Dupa 15 ani este normal ca anumite criterii in compararea oraselor sa fie modificate. Astfel, tehnopolii sau centrele de comunicatii au devenit inutile, in contextul in care telecomunicatile si tehnopolii au patruns in toate marile orase si nu se mai pot face comparatii pentru aceste criterii. In schimb, au aparut alte aspecte foarte importante ce diferentiaza orasele europene cum ar fi criteriile culturale sau integrarea marilor orase in retelele europene de transport sau cercetare.

Studiul oferă un grup de cincisprezece variabile care sunt reunite în mod exhaustiv pentru toate orașele cu peste 200000 de locuitori.

Cercetarea s-a desfasurat in 4 etape:

O analiza a oraselor europene si a indicatorilor utilizati;

O privire analitica a celor 15 indicatori ce evidentiaza dinamica urbana si functiile internationale majore;

Un clasament general al oraselor ce permite o analiza sintetica a indicatorilor studiati

O confruntare a acestui clasament cu volumul populatiei fiecarui oras si identificarea tipologiilor oraselor pe baza celor 15 indicatori studiati si a informatiilor generale privind diversitatea economica si industriala a marilor aglomerari urbane.

Structurile nationale influenteaza orasele in 2 maniere distincte: pe de o parte, puterea economica a unei tari determina inca puterea si pozitionarea europeana a oraselor componente; pe de alta parte fiecarei tari ii corespunde o forma particulara de retea urbana, concentratia activitatilor marilor orase putand fi diferita , in functie de de particularitatile structurilor institutionale nationale.

Pragul de 200000 de locuitori a fost ales din 2 motive: primul motiv este facilitarea comparatiilor dintre orase cu studiile anterioare care au utilizat acest prag, iar cel de-al doilea motiv il constituie faptul ca nivelul de populatie de 200000 de locutori reprezinta pragul minim relevant pentru ca un oras sa joace un rol important la nivel continental.

Baza de date realizata a cuprins urmatorii 15 indicatori semnificativi pentru analiza aglomeratiilor urbane europene:

Populatia aglomeratiilor urbane

Evolutia populatiei

Traficul de marfuri din porturi

Traficul de pasageri din aeroporturi

Accesibilitatea oraselor la scara europeana

Sediul marilor corporatii europene

Pietele financiare

Targurile internationale

Congrese internationale

Muzeele si numarul de vizitatori

Numarul de turisti

Centrele culturale

Numarul de studenti

Publicatii stiintifice si retele de cercetare europeana

Clasamentul realizat a fost normalizat cu dimensiunea demografica a aglomerarilor urbane.

Realitatea oraselor europene este multidimensionala, studiul evidentiind specializarile si diversitatea marilor orase europene ce compun de fapt competitivitatea sistemului urban european.

Metropolises

and Urban Systems

in Europe and France – Philippe Matheron

Head of the Mission on Metropolises

Study : « Quelle métropole en Europe ? Des villes en réseau », Ludovic Halbert, Patricia Cicille, Céline Rozenblat. Collection Travaux de la DATAR, La Documentation française,

Paris, November 2012

DATAR o nouă abordare a zonelor urbane și a "metropolitanizării" a regiunilor din Franța și Europa. DATAR a atras un corpus de studii academice care au fost evenimentul din 2009 vor fi publicate în curând și mai mult efectuate de către BBSR și ESPON.

Au fost analizati factorii ce influenteaza politicile publice – dezvoltarea economica si invatamantul superior, cercetarea si inovarea care stau la baza productiei de top, pe al doilea palier strategic se situeaza mobilitatea si accesibilitatea pe diferite moduri de transport (aerian, cai ferate de mare viteza) si retele digitale de mare viteza si de banda larga. Pe aceasta baza de analiza, regiunile pot atrage intreprinderi , locuitori, arta si cultura.

Acest studiu a fost realizat de catre o echipa de specialisti europeni care sa realizeze o analiza comparativa a zonelor urbane functionale din Europa cu o populatie de peste 200000 de locuitori. Astfel au fost studiate 357 de zone urbane functionale din 29 de tari ( 27 tari UE, Norvegia si Elvetia). In comparatie cu studiul Datar din anul 2003, scopul acestui studiu a fost evidentierea profilului metropolitan a zonelor urbane functionale studiate in relatie cu sistemul de regiuni metropolitane europene. Astfel, au fost identificate 12 profiluri de specializari functionale, Parisul si Londra, ca mari metropole mondiale, au depășit în mare măsură media celorlalte metropole europene studiate.

Provocarea studiului a constat in influentarea politicilor publice de la toate nivelurile.

Pentru a crea zone metropolitane trebuie analizate provocarile existente: dezvoltarea economica, stiintifica si dezvoltarea in retea a zonelor metropolitane.

Trebuiesc foarte bine articulate raporturile de cooperare la nivel global si la nivel local, care sa conduca la crearea de noi locuri de munca, dezvoltarea turismului de afaceri, gazduirea de evenimente de nivel european si dezvoltarea potentialului economic si stiintific bazat pe functiile baza a zonelor metropolitane (dezvoltare teritoriala, accesul catre servicii de baza, sistem de alimentare cu apa si canalizare moderniat). Coeziunea socio-economica este foarte importanta, deoarece dezvoltarea metropolitana nu se bazeaa doar pe dezvoltarea excelentei ci si pe coeziunea intre comunitatile care convietuiesc in acea metropola.

Baza de date si analiza DATAR nu s-a bazat doar pe principiile, strategiile si studiile prospective europene ci si pe datele puse la dispozitie de actorii nationali si regionali in concordanta cu contextul si provocarile existente in zonele metropolitane.

Tehnologia joacă un rol important în reducerea impactului asupra mediului. De exemplu, "Un studiu separat al Siemens, în colaborare cu McKinsey și Economist Intelligence Unit," Infrastructura Urbana Durabilă: Londra "2 a constatat că doar pârghiile tehnologice ar putea să reducă aproape 44% din emisiile totale de dioxid de carbon din Londra.

În același timp, tehnologiile pot reduce costurile pentru energie, apă sau eliminarea deșeurilor. Experții sunt de acord că abordarea așezărilor informale este esențială pentru agenda de mediu deoarece acestea există în afara politicilor formale de planificare și conduc adesea la poluare prin canalizare și managementul deșeurilor inadecvate.

Garantarea creșterii durabile în fața unei urbanizări copleșitoare este unul dintre cele mai mari teste din lume în deceniile următoare. Pentru a face față provocării, trebuie să ne asigurăm că strategiile și inițiativele dovedite devin realitate în majoritatea orașelor în creștere ale lumii.

Urbanizarea are consecințe enorme asupra mediului, atât la nivel mondial, cât și la nivel local. Cu toate acestea, efectele negative ale creșterii lor poate avea ca rezultat și congestionarea traficului, așezările informale, extinderea urbană, poluarea mediului, exploatarea resurse și o contribuție semnificativă la schimbările climatice.

În același timp, durabilitatea mediului trebuie să fie însoțită de alte obiective importante, cum ar fi promovarea dezvoltării economice, reducerea sărăciei și îmbunătățirea calității vieții. Tehnologia eficientă și inteligentă deține răspunsul la multe dintre aceste provocări urbane.

Orașele au fost selectate pentru mărimea și importanța lor (în principal, orașe mari și mari centre de populație sau de afaceri). Acestea au fost selectate independent, în loc să se bazeze pe cererile guvernelor orașelor să fie incluse sau excluse, pentru a spori credibilitatea și comparabilitatea fiecărui indice

Seria Green City Index măsoară orașe cu aproximativ 30 de indicatori în opt până la nouă categorii, în funcție de regiune. Acesta acoperă emisiile de CO2, energia, clădirile, utilizarea terenurilor, transportul, apa și canalizarea, gestionarea deșeurilor, calitatea aerului și guvernarea mediului. Aproximativ jumătate din indicatorii din fiecare index sunt cantitativi – de obicei date provenind din surse oficiale publice, de exemplu emisiile de CO2 pe cap de locuitor, consumul de apă pe cap de locuitor, ratele de reciclare și concentrațiile de poluanți atmosferici. Restul reprezintă evaluări calitative ale politicilor de mediu ale orașului – de exemplu, angajamentul orașului de a furniza mai multe energii regenerabile, politici de reducere a congestiilor de circulație și coduri de calitate a aerului. Măsurarea împreună a indicatorilor cantitativi și calitativi înseamnă că indicele se bazează pe performanța de mediu curentă, precum și pe intențiile orașului de a deveni mai ecologice.

Fiecare oraș primește un clasament general al Indexului și un clasament separat pentru fiecare categorie individuală.

Indexul european al orașului verde evaluează 16 indicatori cantitativi și 14 indicatori calitativi. Metodologia pentru Europa a fost adaptată pentru ceilalți indici regionali

că legislația națională trebuie să lase suficientă autonomie orașelor pentru a aborda problemele cele mai presante și pentru a-și lua propriile decizii de investiții.

În majoritatea regiunilor, seria Green City Index prezintă o legătură clară între bogăția mai mare și performanța de mediu mai bună. Motivul este evident: orașele mai bogate pot investi mai mulți bani în infrastructură și pot pune la o parte bugete mai generoase pentru supravegherea de mediu. Cu toate acestea, banii nu sunt totul. În fiecare indice, unele orașe cu venituri sub media depășesc în mod clar orașele lor cu venituri mai mari.

Acest lucru demonstrează că orașele mai puțin prosper pot adopta politici sau proiecte cu costuri reduse pentru a îmbunătăți durabilitatea mediului.

Performanța ecologică este, de asemenea, o chestiune de implicare civică

În general, implicarea cetățenilor în deciziile de mediu este un element important și există câteva exemple bune în întreaga lume.

Tehnologia joacă un rol important în reducerea impactului asupra mediului. De exemplu, "Un studiu separat al Siemens, în colaborare cu McKinsey și Economist Intelligence Unit," Infrastructura Urbana Durabilă: Londra "2 a constatat că doar pârghiile tehnologice ar putea să reducă aproape 44% din emisiile totale de dioxid de carbon din Londra.

În același timp, tehnologiile pot reduce costurile pentru energie, apă sau eliminarea deșeurilor. Experții sunt de acord că abordarea așezărilor informale este esențială pentru agenda de mediu deoarece acestea există în afara politicilor formale de planificare și conduc adesea la poluare prin canalizare și managementul deșeurilor inadecvate.

Garantarea creșterii durabile în fața unei urbanizări copleșitoare este unul dintre cele mai mari teste din lume în deceniile următoare. Pentru a face față provocării, trebuie să ne asigurăm că strategiile și inițiativele dovedite devin realitate în majoritatea orașelor în creștere ale lumii.

Pentru a aduce o contribuție majoră la dezbatere ecologic durabile, am comandat Indexul Green City. Seria de cercetare acoperă acum mai mult decât 120 de orașe din întreaga lume. A ajutat părțile interesate de oraș pentru a înțelege mai bine provocările lor specifice, prevede aceștia înțeleg o politică eficientă și cele mai bune practici și sprijină luarea deciziilor acestora. Acest raport privind rezumatul indicelui Green City vă oferă lecțiile cheie privind modul de construire a unui oraș și a unui număr mai ecologic de comparații globale între regiuni și orașe "

Cu toate acestea, efectele negative ale creșterii lor poate avea ca rezultat și congestionarea traficului, așezările informale, extinderea urbană, poluarea mediului, exploatarea resurse și o contribuție semnificativă la schimbările climatice. Tehnologia eficientă și inteligentă deține răspunsul la multe dintre aceste provocări urbane.

Urbanizarea are consecințe enorme asupra mediului, atât la nivel mondial, cât și la nivel local. Deja locuitorii orașului sunt considerați responsabili pentru până la 70% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Dezvoltarea urbană extinsă consumă terenuri arabile și spații verzi vitale. Numarul mare de locuitori ai orasului exercita presiuni asupra resurselor energetice si de apa, managementului deseurilor, sistemelor de canalizare si retelelor de transport. Prin urmare, pentru a combate schimbările climatice, pentru a evita daunele durabile ale ecosistemelor vitale și pentru a îmbunătăți sănătatea și bunăstarea a miliarde de oameni, trebuie găsite soluții la aceste probleme la nivel municipal. În același timp, durabilitatea mediului trebuie să fie însoțită de alte obiective importante, cum ar fi promovarea dezvoltării economice, reducerea sărăciei și îmbunătățirea calității vieții. Într-adevăr, agenda ecologică reprezintă o parte necesară a strategiilor holistice, conduse de oraș pentru durabilitatea economică, socială și de mediu.

Seria Green City Index este un proiect de cercetare realizat de Economist Intelligence Unit (EIU) și sponsorizat de Siemens. Acesta urmărește să se concentreze asupra problemei critice a sustenabilității mediului urban prin crearea unui instrument unic care să ajute orașele să-și evalueze performanța și să împărtășească cele mai bune practici.

Multe lecții din seria sunt destinate să ajute orașele să învețe una de alta, deoarece dezbat politici și strategii pentru a minimiza amprenta lor ecologică. Aceasta este, în același timp, adaptarea creșterii populației, promovarea oportunităților economice și protejarea vieții locuitorilor urbani și a generațiilor viitoare.

Cele mai multe sunt capitale, centre mari de populație și centre de afaceri.

Orașele au fost selectate pentru mărimea și importanța lor (în principal, orașe mari și mari centre de populație sau de afaceri). Acestea au fost selectate independent, în loc să se bazeze pe cererile guvernelor orașelor să fie incluse sau excluse, pentru a spori credibilitatea și comparabilitatea fiecărui indice. Seria Green City Index măsoară orașe cu aproximativ 30 de indicatori în opt până la nouă categorii, în funcție de regiune. Acesta acoperă emisiile de CO2, energia, clădirile, utilizarea terenurilor, transportul, apa și canalizarea, gestionarea deșeurilor, calitatea aerului și guvernarea mediului. Aproximativ jumătate din indicatorii din fiecare index sunt cantitativi – de obicei date provenind din surse oficiale publice, de exemplu emisiile de CO2 pe cap de locuitor, consumul de apă pe cap de locuitor, ratele de reciclare și concentrațiile de poluanți atmosferici. Restul reprezintă evaluări calitative ale politicilor de mediu ale orașului – de exemplu, angajamentul orașului de a furniza mai multe energii regenerabile, politici de reducere a congestiilor de circulație și coduri de calitate a aerului. Măsurarea împreună a indicatorilor cantitativi și calitativi înseamnă că indicele se bazează pe performanța de mediu curentă, precum și pe intențiile orașului de a deveni mai ecologice.

Fiecare oraș primește un clasament general al Indexului și un clasament separat pentru fiecare categorie individuală.

Indexul european al orașului verde evaluează 16 indicatori cantitativi și 14 indicatori calitativi. Metodologia pentru Europa a fost adaptată pentru ceilalți indici regionali

că legislația națională trebuie să lase suficientă autonomie orașelor pentru a aborda problemele cele mai presante și pentru a-și lua propriile decizii de investiții.

În majoritatea regiunilor, seria Green City Index prezintă o legătură clară între bogăția mai mare și performanța de mediu mai bună. Motivul este evident: orașele mai bogate pot investi mai mulți bani în infrastructură și pot pune la o parte bugete mai generoase pentru supravegherea de mediu. Cu toate acestea, banii nu sunt totul. În fiecare indice, unele orașe cu venituri sub media depășesc în mod clar orașele lor cu venituri mai mari.

Acest lucru demonstrează că orașele mai puțin prosper pot adopta politici sau proiecte cu costuri reduse pentru a îmbunătăți durabilitatea mediului.

Performanța ecologică este, de asemenea, o chestiune de implicare civică

În general, implicarea cetățenilor în deciziile de mediu este un element important și există câteva exemple bune în întreaga lume.

Tehnologia joacă un rol important în reducerea impactului asupra mediului. De exemplu, "Un studiu separat al Siemens, în colaborare cu McKinsey și Economist Intelligence Unit," Infrastructura Urbana Durabilă: Londra "2 a constatat că doar pârghiile tehnologice ar putea să reducă aproape 44% din emisiile totale de dioxid de carbon din Londra.

În același timp, tehnologiile pot reduce costurile pentru energie, apă sau eliminarea deșeurilor. Experții sunt de acord că abordarea așezărilor informale este esențială pentru agenda de mediu deoarece acestea există în afara politicilor formale de planificare și conduc adesea la poluare prin canalizare și managementul deșeurilor inadecvate.

Garantarea creșterii durabile în fața unei urbanizări copleșitoare este unul dintre cele mai mari teste din lume în deceniile următoare. Pentru a face față provocării, trebuie să ne asigurăm că strategiile și inițiativele dovedite devin realitate în majoritatea orașelor în creștere ale lumii.

www.siemens.com/greencityindex

Calitatea aerului

Dioxid de azot (media zilnică anuală a concentrațiilor de NO2 în μg/m3)

Dioxid de sulf (media zilnică anuală a concentrațiilor de SO2 în μg/m3)

Ozon (μg/m3)

Pulberi suspendate în aer (media zilnică anuală a concentrațiilor de PM10 în μg/m3)

Politici privind calitatea aerului

Apa

Consumul de apă (consumul total de apă în litri pe persoană și pe zi)

Pierderile în sistemul de alimentare cu apă (Rata pierderilor în %)

Capacitatea de tratare a apelor reziduale (%)

Politicile privind eficacitatea și tratarea apei

Deșeuri și utilizarea terenurilor

Cantitatea de deșeuri municipale (deșeurile anuale generate pe cap de locuitor în kg)

Reciclarea deșeurilor (ponderea deșeurilor reciclate în %)

Politici de reducere a deșeurilor

Politici ecologice de utilizare a terenului

Transport

Utilizarea transportului non-auto (%)

Mărimea rețelei de transport non-auto (Km)

Promovarea transportului verde

Politici de reducere a congestionării traficului

Buildings

Consumul de energie al clădirilor rezidențiale

Standardul eficienței clădirilor din punct de vedere energetic

Politici privind eficiența energetică a clădirilor

Energie

Consumul de energie (KWh)

Intensitatea energetică (TEP)

Consumul de energie regenerabilă (%)

Politici privind creșterea eficienței energetice

Emisii CO2

Densitatea CO2

Emisiile de CO2 pe persoană (în tone metrice)

Strategia de reducere a CO2

Guvernanța problemelor de mediu

Planul de acțiune pentru dezvoltare durabilă

Managementul în domeniu ecologic

Participarea publicului în politicile de dezvoltare durabilă

GISTEREG

Acest studiu a fost susținut de Centrul Național de Management Programe al Ministerului Educației și Cercetării prin grantul nr. 1206, „Sistem informatic de tip Open GIS pentru monitorizarea impactului politicilor de amenajare a teritoriului – GISTEREG”, coordonat de INCD URBANPROIECT București, având ca parteneri: SC Electrovâlcea SRL Râmnicu Vâlcea; Centrul de Documentare pentru Construcții, Arhitectură, Urbanism și Amenajarea Teritoriului București și Institutul de Geografie al Academiei Române București.

Scopul acestui proiect a fost monitorizarea indicatorilor de evaluare a obiectivelor Planului Operațional Regional 2007-2013 în vederea reducerii disparităților între regiunile de dezvoltare și identificarea priorităților de intervenție pentru reducerea disparităților dintre regiuni și zone ale regiunilor.

În acest sens a fost propus un set de indicatori specifici dezvoltării regionale la nivel de unități administrativ-teritoriale și regiuni, transpuși în sisteme informatice geografice. Utilizând metode multicriteriale (Metoda de ierarhizare ELECTRE) s-au stabilit “clasamente” pe grupe de indicatori teritoriali concretizate în cartograme și hărți ce evidențiază disparitățile de dezvoltare socio-economică dintre diferitele zone ale țării (Marinică Dobrin).

Organizarea pe capitole a indicatorilor utilizați în studiu

Din gama de metode care se pot utiliza la clasificarea unităților administrativ-teritoriale, s-a optat pentru metoda ELECTRE. Aceasta constă în analiza pe perechi a unor variante () după mai multe criterii () și îmbină teoria utilității, teoria grafurilor, teoria interpolării liniare, teoria surclasării variantelor, permițând ierarhizarea variantelor și alegerea variantei optime a problemei decizionale studiate.

Stabilirea coeficienților de importanță a fost rezultatul unei decizii colective, fiind angrenați pentru aceasta mai mulți specialiști din domenii diferite, datorită complexității problemei care a făcut obiectul deciziei. Cu ajutorul metodei Electre s-au făcut clasificări pentru fiecare din capitolele menționate mai devreme. În acest sens, a fost folosit un program elaborat în C++ și implementat în sistemul GIS.

Agregarea informațiilor într-un indice sintetic a presupus parcurgerea următoarelor etape: (1) identificarea indicatorilor teritoriali, grupați pe capitole; (2) patru experți au acordat ponderi indicatorilor din cadrul fiecărui capitol; (3) implementarea metodei Electre în sistem GIS (4) aplicarea metodei multicriteriale Electre la nivelul fiecărui capitol pentru a ierarhiza unitățile administrativ-teritoriale; (5) compatibilizarea formatului datelor pentru integrare în Sistemul Informațional Geografic (GIS); (5) analiza datelor în GIS prin gruparea unităților administrativ-teritoriale pe baza suportului statistic al softului; (7) exportul datelor în format Personal Database (.mdb) pentru utilizare în sistem OpenGIS conform noilor tendințe.

Harta indicelui sintetic al disparităților teritoriale la nivelul UAT-urilor din România

În funcție de indicele sintetic au fost constituite areale cuprinzând zonele cu valorile reduse și foarte reduse ale acestui indice rezultat dintr-o valorificare foarte slabă a resurselor materiale și umane sau de prezența redusă a acestora.

1. Moldova de Nord Est, cuprinzând localități din județele Botoșani și parțial din județul Iași:

2. Moldova Centrală – cuprinzând localități din județele Iași, Neamț, Vaslui, Bacău, Galați;

3. Câmpia Bărăgan cu localități din județele Buzău, Brăila, Ialomița și Călărași;

4. Câmpia Teleorman, cu localități din județele Giurgiu, Teleorman, Dâmbovița, Argeș;

5. Oltenia de Nord-Est cu localități din județele Gorj și Vâlcea;

6. Oltenia de Sud, cu localități din județele Dolj, Olt, Mehedinți.

7. Podișul Someșan cu localități din județul Sălaj și Cluj.

Principalele aspecte critice care caracterizează aceste zone sunt:

– declinul demografic și îmbătrânirea accentuată a populației;

– mortalitate ridicată;

– sold negativ al migrației nete;

– capacitate redusă de regenerare demografică și a forței de muncă;

– rata de activitate redusă;

– procent ridicat de persoane plecate pentru munca în alte țări;

– predominanta agriculturii de subzistență, cu exploatații agricole individuale de mici dimensiuni;

– foarte slaba dezvoltare a activităților neagricole;

– grad foarte redus de racordare a locuințelor la sistemul centralizat de alimentare cu apă și canalizare;

– alunecări de teren, soluri degradate;

– acces dificil la rețeaua majoră rutieră și feroviară.

Proiectul GISTEREG a fost relevant pentru politica de dezvoltare regională a României prin rezultatele obținute cum ar fi: identificarea și evaluarea problemelor specifice (pe categorii de indicatori spațiali) și a potențialului de dezvoltare locală ; modelarea indicatorilor pentru aplicarea politicilor de dezvoltare ; identificarea priorităților de intervenție la nivel teritorial.

Ca și concluzie, pentru asigurarea unei dezvoltări armonioase, echilibrate a tuturor zonelor țării, o importanță deosebită trebuie acordată monitorizării unităților administrativ-teritoriale și comparațiile în profil teritorial. Totodată, comparațiile clasamentelor și ale indicilor de dezvoltare (pe baza cărora se pot realiza ierarhizări) în dinamica lor (pentru mai mulți ani cu o anumită periodicitate) oferă informații valoroase cu privire la evaluarea impactului politicilor regionale. În același timp, trebuie remarcat că elaborarea de clasamente ale unităților administrativ-teritoriale și analizele multicriteriale ale dezvoltării în profil teritorial sunt foarte importante și pe plan internațional, în vederea măsurării decalajelor și a elaborării strategiilor optime de dezvoltare.

proiectul își propune realizarea unui model informatico-matematic de culegere de date statistice, cu care să se poată efectua analize spațiale și evalua tendințele de dezvoltare la nivelul regiunilor din România.

Pe baza setului de indicatori propuși și în concordanță cu sistemul ESPON se vor dezvolta 2 baze de date spațiale în sistem OpenGIS cu stabilirea dreptului de acces.

Pentru urmărirea impactului teritorial al politicilor sectoriale și structurale, bazele de date spațiale (sistemul informatic) vor fi integrate împreună cu un model matematic realizat în limbajul de asamblare C++, în modelul informatico-matematic GISTEREG.

De asemenea, proiectul este relevant pentru politica de dezvoltare regională a României prin rezultatele preconizate cum ar fi: identificarea și evaluarea problemelor specifice (pe categorii de indicatori spațiali) și a potențialului de dezvoltare locală ; modelarea indicatorilor pentru aplicarea politicilor de dezvoltare ; identificarea priorităților de intervenție la nivel teritorial.

Agregarea informațiilor într-un indice sintetic cu nivele distincte pentru fiecare unitate a colectivității permite măsurarea decalajelor reale dintre unități, precum și valorificarea rezultatelor ierarhizării multicriteriale în cercetările statistice ulterioare bazate pe procedee parametrice.

La asigurarea unei dezvoltări armonioase, echilibrate a tuturor zonelor țării, prezintă actualmente o importanță deosebită ierarhizările unităților administrativ-teritoriale și comparațiile în profil teritorial. Totodată, comparațiile clasamentelor și ale indicilor de dezvoltare (pe baza cărora se pot realiza ierarhizări) în dinamica lor (pentru mai mulți ani cu o anumită periodicitate) oferă informații valoroase cu privire la evaluarea impactului politicilor regionale. În același timp, trebuie remarcat că elaborarea de clasamente ale unităților administrativ-teritoriale și analizele multicriteriale ale dezvoltării în profil teritorial sunt foarte importante și pe plan internațional, în vederea măsurării decalajelor și a elaborării strategiei optime de dezvoltare, pentru încadrarea corespunzătoare a țării noastre în diviziunea mondială a muncii.

Obiectivul general al studiului îl constituie furnizarea de informații, analize și scenarii privind dinamicile teritoriale în România pe baza implementării tehnologiilor moderne din domeniul IT și a metodelor matematice de evaluare și prognoză. Acest lucru se va realiza prin monitorizarea indicatorilor de evaluare a obiectivelor Planului Național de Dezvoltare al României în perioada 2007-2013 și a Planului Operațional Regional în vederea reducerii disparităților între regiunile de dezvoltare și identificarea priorităților de intervenție pentru reducerea acestor disparități cât și a celor existente în interiorul regiunilor, între diferite zone economice și geografice.

În acest sens se va face o analiză a obiectivelor acestor programe pentru a evidenția indicatorii de performanță urmăriți.

Metode științifice de agregare a indicatorilor teritoriali pentru evaluarea impactului politicilor regionale

Agregarea informațiilor într-un indice sintetic cu nivele distincte pentru fiecare unitate a colectivității permite măsurarea decalajelor reale dintre unități, precum și valorificarea rezultatelor ierarhizării multicriteriale în cercetările statistice ulterioare bazate pe procedee parametrice.

Pentru problemele decizionale complexe în condiții de certitudine, Bertrand Roy a elaborat în 1967 metoda Electre (Elimination et choix Traduisant la Réalité). Aceasta constă în analiza pe perechi a unor variante () după mai multe criterii () și îmbină teoria utilității, teoria grafurilor, teoria interpolării liniare, teoria surclasării variantelor, permițând ierarhizarea variantelor și alegerea variantei optime a problemei decizionale studiate.

Stabilirea coeficienților de importanță trebuie să fie rezultatul unei decizii colective, fiind angrenați pentru aceasta mai mulți specialiști din domenii diferite, datorită complexității problemei care face obiectul deciziei.

În concluzie, aplicarea metodei Electre pentru clasificarea localităților implică parcurgerea următorului algoritm:

Se stabilesc coeficienții de importanță ai subindicatorilor;

Se atribuie calificative pentru toți subindicatorii care sunt exprimați calitativ;

Se determină utilitățile pentru fiecare subindicator și se completează matricea utilităților;

Se calculează coeficienții de concordanță și se completează matricea coeficienților de concordanță ;

Se calculează coeficienții de discordanță și se completează matricea coeficienților de discordanță ;

Se construiește graful de priorități al localităților componente. De fapt, este suficient să se determine toate relațiile de dominare, construcția grafului atunci când numărul de localități este mare fiind foarte greoaie.

Pentru a obține ierarhizarea localităților din zona Oltenia s-au folosit rezultatele înregistrate pentru subindicatorii următorilor indicatori (capitole): populație, locuire, relief, instituții social-culturale, potențial economic, echipare tehnico-edilitară, protecția mediului, resurse umane.

Cu ajutorul metodei Electre s-au făcut clasificări pentru fiecare din capitolele menționate mai devreme. În acest sens, a fost folosit un program elaborat în C++.

La asigurarea unei dezvoltări armonioase, echilibrate a tuturor zonelor țării, prezintă actualmente o importanță deosebită ierarhizările unităților administrativ-teritoriale și comparațiile în profil teritorial. Totodată, comparațiile clasamentelor și ale indicilor de dezvoltare (pe baza cărora se pot realiza ierarhizări) în dinamica lor (pentru mai mulți ani cu o anumită periodicitate) oferă informații valoroase cu privire la evaluarea impactului politicilor regionale. În același timp, trebuie remarcat că elaborarea de clasamente ale unităților administrativ-teritoriale și analizele multicriteriale ale dezvoltării în profil teritorial sunt foarte importante și pe plan internațional, în vederea măsurării decalajelor și a elaborării strategiei optime de dezvoltare, pentru încadrarea corespunzătoare a țării noastre în diviziunea mondială a muncii.

Clasificarea prin metoda ELECTRE prezintă aspecte calitative. De această dată, intră în joc separat valorile înregistrate la fiecare subindicator. De aceea, dacă pentru o localitate valorile obținute la un număr restrâns de subindicatori (suficient, poate și numai la unul) sunt foarte nefavorabile, chiar dacă pentru ceilalți subindicatori sunt foarte favorabile, ea nu poate domina mai multe localități, ceea ce va determina o clasificare într-o poziție mai joasă pentru această localitate.

În acest sens a fost propus un set de indicatori specifici dezvoltării regionale la nivel de unități administrativ-teritoriale și regiuni, transpuși în sisteme informatice geografice. Utilizând metode matematice de evaluare și prognoză (Metoda de ierarhizare ELECTRE) s-au stabilit “clasamente” pe grupe de indicatori teritoriali concretizate în cartograme și hărți ce evidențiază disparitățile de dezvoltare socio-economică dintre diferitele zone ale țării.

Organizarea pe capitole a indicatorilor utilizați în studiu

Din gama de metode care se pot utiliza la clasificarea unităților administrativ-teritoriale, am optat pentru metoda ELECTRE. Metodele ELECTRE furnizează rezultate foarte bune în decizia multicriterială, tipul și varianta metodei fiind alese în funcție de natura și caracteristicile problemei.

Aplicarea metodei matematice ELECTRE în cadrul modelului GIS propus la nivelul unităților administrative-teritoriale a presupus parcurgerea următoarelor etape: (1) identificarea indicatorilor calitativi și cantitativi, grupați pe capitole; (2) trei experți au acordat ponderi procentuale indicatorilor din cadrul fiecărui capitol; (3) aplicarea programului la nivelul fiecărui capitol pentru a ierarhiza în ordine descrescătoare unitățile administrativ-teritoriale; (4) schimbarea formatului datelor pentru a asigura compatibilitatea cu Sistemul Informațional Geografic (GIS); (5) analiza datelor în GIS prin gruparea unităților administrativ-teritoriale pe baza limitelor (separării) naturale, pe baza valorilor fiecărui indicator; (7) exportul datelor în format Personal Database (.mdb) pentru utilizare în sistem OpenGIS conform noilor tendințe.

Studiu privind evaluarea potențialului de dezvoltare teritorială a unităților administrativ teritoriale din România în vederea definirii zonelor urbane funcționale

Acest studiu a fost elaborat în cadrul proiectului 63PED/2017 având titlul: ”Model inovativ de planificare teritorială a rețelei de localități policentrice și echilibrate în contextul specializărilor inteligente a orașelor din România – ROCITYNET. Proiectul a fost finanțat de UEFISCDI în cadrul Programului PNCDI 3, P2 – Creșterea competitivității economiei românești prin CDI – Instrument de finanțare: Proiect experimental demonstrativ (PED). Partenerii proiectului au fost INCD Urban-Incerc București și S.C. Electrovâlcea S.R.L. Râmnicu Vâlcea, iar perioada de derulare a proiectului a fost ianuarie 2017-iunie 2018.

Obiectivul proiectului l-a constituit elaborarea unei strategii de dezvoltare policentrică și definirea zonelor urbane funcționale inteligente în vederea dezvoltării unei rețele policentrice eficiente funcțional și în corelare directă cu nivelurile strategice regionale și locale. Metodologia proiectului s-a concretizat prin realizarea unui studiu de policentricitate la nivel național, definirea corectă a ariilor urbane funcționale, a tipologiei orașelor și a specializărilor inteligente. Tehnicile utilizate s-au bazat pe un suport matematico-statistic și pe suportul sistemelor informatice geografice. Relevanța proiectului este evidențiată de numeroasele provocări cu care se confruntă polii de dezvoltare din România, ca elemente-cheie ale unei rețele de localități policentrice și echilibrate în condițiile specializărilor funcționale inteligente a tuturor marilor orașe de pe glob și a concurenței acerbe în atragerea de mari investiții.

Studiul privind evaluarea potențialului de dezvoltare teritorială teritorială a unităților administrativ teritoriale din România a fost realizat pentru definirea corectă a ariilor urbane funcționale.

Metodologia utilizată pentru evaluarea potențialului teritorial al UAT-urilor din România s-a bazat pe 2 elemente de bază în procesul de ierarhizare: 1) sistemul de indicatori statistici relevanți din domenii specifice amenajării teritoriului, și 2) pe soluția inovativă de evaluare bazată pe schema standard de clasificare – Natural breaks (Jenks) a programului ARCGIS 10.2.2. (Tache A., 2016; Tache A., 2017). Astfel, pentru fiecare indicator studiat s-a realizat o grupare a valorilor înregistrate la nivelul UAT-urilor pe 10 intervale conform schemei standard de clasificare Natural breaks (Jencks), obținându-se în acest mod 10 grupe, cărora, în ordinea crescătoare a valorilor, li s-au atribuit punctaje de la 1 la 10. Prin urmare, toate valorile indicatorilor selectați au fost transformate în punctaje ale grupelor din care fac parte (1,2,…,10, eventual 0). În cadrul fiecărui domeniu studiat, cinci specialiști în dezvoltare teritorială au stabilit coeficienți de importanță (ponderi) pentru toți indicatorii. Pentru fiecare domeniu, s-a calculat indicele corespunzător UAT-urilor ca medie a punctajelor acordate indicatorilor ponderată cu coeficienții de importanță. În mod similar, s-au acordat coeficienți de importanță (ponderi) fiecărui domeniu de interes și s-a calculat un indice de atractivitate la nivel LAU 2, ca medie a indicilor corespunzători acestor domenii ponderată cu coeficienții de importanță.

Domeniile și indicatorii utilizați au fost:

Domeniul POPULAȚIE

Volumul populației (2015);

Sporul natural (2015);

Sporul migratoriu (2015);

Evoluția populației 2015/2011;

Evoluția populației 2011/2008.

Domeniul TRANSPORTURI

Accesibilitate la drumuri naționale, drumuri europene, autostrăzi;

Accesibilitate la stațiile de cale ferată;

Accesibilitate la aeroporturi;

Accesibilitate la porturi.

Domeniul ECONOMIE

Număr salariați (2015);

Evoluția numărului de salariați 2015/2011;

Raportul dintre numărul de salariați și populație 2015;

Numărul de înnoptări turistice din fiecare UAT-2015.

Domeniul EDILITARE:

Lungimea străzilor modernizate raporată la Lungimea străzilor totale – 2015;

Cantitatea de apă pentru uz casnic distribuită – 2015;

Cantitate de gaz pentru uz casnic distribuită – 2015;

Lungime rețea canalizare – 2015;

Număr de locuințe noi raportat la numărul de locuințe totale – 2015.

Domeniul CONDIȚII NATURALE

Suprafața UAT-ului – 2015;

Suprafața pădurilor – 2015;

Prezența parcurilor naționale sau naturale – 2015;

Prezența biosferelor la nivelul UAT-urilor – 2015;

Prezența siturilor RAMSAR la nivelul UAT-urilor – 2015;

Prezența SCI sau SPA la nivelul UAT-urilor – 2015.

Domeniul SOCIAL

Număr grădinițe – 2015;

Număr școli – 2015;

Număr licee – 2015;

Număr facultăți – 2015;

Număr studenți – 2015;

Număr studenți raportat la volumul populației în anul 2015;

Număr paturi spital – 2015;

Număr paturi spital raportat la volumul populației în anul 2015;

Număr dispensare – 2015;

Număr spitale – 2015;

Număr medici – 2015;

Număr medici raportat la volumul populație în anul 2015;

Număr cadre medicale – 2015;

Număr cadre medicale raportat la volumul populației în anul 2015.

Domeniul CULTURĂ

Număr spectatori – 2015;

Număr spectatori 2015 raportat la număr spectatori 2008;

Număr de spectatori raportat la volumul populației în 2015;

Număr vizitatori muzeu – 2015;

Număr vizitatori muzeu 2015 raportat la număr vizitatori muzeu 2008;

Număr de vizitatori muzeu raportat la volumul populației în 2015.

Rezultatul acestui studiu s-a concretizat printr-o hartă ce reprezintă indexul de dezvoltare teritorială la nivel LAU2.

Potențialul teritorial al UAT-urilor din România

Punctele tari ale acestei hărți privind indexul de dezvoltare teritorială se regăsesc în special în Transilvania și regiunea București-Ilfov.

Regiunea București-Ilfov influențează pozitiv și unitățile administrativ-teritoriale alăturate, existând posibilitatea ca în câțiva ani să existe o axă de dezvoltare reală București-Ploiești.

Zona metropolitană a municipiilor Timișoara și Arad constituie un sistem urban de dezvoltare care influențează pozitiv jumătatea de vest a județului Timiș și vestul județului Arad.

De asemenea, există un potențial de dezvoltare în zona metropolitană Oradea ce poate conduce la o zonă relativ atractivă pe culoarul Oradea-Arad.

Zonele metropolitane din jurul municipiilor Baia-Mare și Satu-Mare sunt zone relativ atractive, cu potențial de dezvoltare în viitor pe culoarul Satu Mare-Baia Mare.

Există deja un culoar de atractivitate pe culoarul Alba Iulia – Sebeș – Sibiu cu potențial ridicat de dezvoltare. Zona metropolitană Sibiu s-a conturat destul de bine cu tendința de dezvoltare spre sudul județului.

Zona metropolitană Brașov s-a conturat de asemenea ca o zonă de atractivitate cu potențial de dezvoltare pe axa Brașov-Ploiești.

Zona metropolitană Cluj-Napoca este o zonă relativ atractivă, chiar dacă potențialul de dezvoltare este ridicat.

Zona metropolitană Constanța este o zonă relativ atractivă cu potențial de dezvoltare pe axa Constanța-București.

Zone metropolitane relativ atractive, dar cu potențial ridicat de dezvoltare se regăsesc în jurul municipiilor Târgu-Mureș, Pitești, Bacău, Craiova, Iași.

Culoare cu potențial de dezvoltare, dar încă nefructificate se regăsesc între municipiile Galați și Brăila sau între municipiile Bacău și Piatra Neamț.

Zone relativ atractive pot fi considerate în nordul județelor Vâlcea și Gorj sau zonele situate în nordul județului Bistrița Năsăud și estul județului Maramureș. (Tache A., 2017)

Pe baza hărții privind indexul de dezvoltare teritorială a fost realizată harta zonelor urbane funcționale din România.

Harta zonelor urbane funcționale din România

Din punct de vedere funcțional, zonele urbane funcționale sunt considerate la nivel internațional unități de bază necesare dezvoltării policentrice. Definirea științifică, în contextul specific al României este importantă în special pentru a ajuta la identificarea zonelor cu potențial, zonele prioritare pentru intervențiile și dimensiunile ce pot încuraja dezvoltarea policentrică. Aceste metodologii științifice pot defini foarte clar zonele urbane funcționale intra-regionale, inter-regionale și transfrontaliere. De asemenea, este necesară stabilirea unui cadru legislativ care să conducă la constituirea și funcționarea Zonelor Urbane Funcționale. (cartea)

Antonio Tache, Oana-Cătălina Popescu, Monica Tache (2017), Analiză în sistem GIS a atractivității rețelei de localități urbane și rurale pentru evaluarea factorilor competitivi la nivel național, Revista Română de Statistică Supliment, nr.9/2017, pg.83-102, [indexata in 5 baze de date internationale, inclusiv Thomson Reuters, ISSN: 2359-8972], disponibil http://www.revistadestatistica.ro/supliment/wp-content/uploads/2017/09/A4en_rrss_09_20171.pdf

Antonio Tache, Monica Tache, Alina Huzui-Stoiculescu (2016), Assessment of Functional Policentricity in Romanian County Residence Municipalities, Romanian Review of Regional Studies, vol. 12(1), 2016, pp. 25-38, abstract available at http://rrrs.reviste.ubbcluj.ro/arhive/v12n12016.html and full paper at http://rrrs.reviste.ubbcluj.ro/arhive/Artpdf/v12n12016/RRRS12120163.pdf

Tache Antonio și alții (2018), Evaluarea Policentricității și a zonelor metropolitane din România, Editura URBAN-INCERC, București, 268 pagini, ISBN 978-606-8165-23-3

Principalul dezavantaj al Legii 350/2001 este acela că nu are la bază o strategie și un set de politici publice clare, neexistând un document care să explice modul în care amenajarea teritorială și urbanismul pot juca un rol strategic în vederea dezvoltării socio-economice a României.

Trei aspecte principale sunt relevante în domeniul planificării spațiale din România:

reducerea redundanței și suprapunerii între planuri și documente strategice;

diminuarea complexității documentelor de planificare;

stabilirea soluțiilor potrivite ținând cont de numărul și conținutul documentelor necesare, bazate pe nevoile teritoriilor luate în considerare.