DOCUMENT DE POLITICI EDUCAȚION ALE VERSIUNE DE LUCRU Decembrie , 2015 INSTITUTUL DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI 1 CUPRINS INTRODUCERE… [613210]

REPERE PENTRU PROIEC TAREA ȘI
ACTUALIZAREA

CURRICULUMULUI
NAȚIONAL

DOCUMENT DE POLITICI EDUCAȚION ALE

VERSIUNE DE LUCRU
Decembrie , 2015

INSTITUTUL DE
ȘTIINȚE ALE
EDUCAȚIEI

1

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 2
I.IDEALUL EDUCA ȚIONAL AL ÎNVĂ ȚĂMÂNTULUI ………………………….. ………………………….. ………………………. 3
II.FINALITĂ ȚILE SISTEMULUI DE EDUCA ȚIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 4
II.1.Competen țe formate în învă țământul preuniversitar ………………………….. ………………………….. ……….. 4
II.2. Profilul absolventu lui ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 6
III. PRINCIPII DE ELABORARE A CURRICULUMULUI NAȚIONAL ………………………….. ………………………….. … 18
IV.STRUCTURA CURRICULUMULUI NA ȚIONAL ………………………….. ………………………….. ……………………….. 22
IV.1. Planul -cadru de învățământ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 22
IV.2. Programele școlare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 27
IV.3. Tipuri de op ționale (CDS) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 31
V. CONDI ȚII DE IMPLEMENTARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 33
Anexa 1: Descrierea competențelor cheie pe niveluri (elementar, funcțional și dezvoltat ) ………………….. 38

2

INTRODUCERE

Cu o relativă periodicitate, în toate sistemele educa ționale curriculumul parcurge un proces de
actualizare sau de reformă, în funcție de natura și amploarea schimbărilor urmărite. În context
internațio nal, se vorbește chiar de o „permanentizare” a reformelor, pe fondul rapidității schimbărilor
sociale, economice și mai ales tehnologice. „Reformele educaționale (…) parcurg diferite etape, cu
momente de vârf sau de schimbări radicale, cu perioade interm ediare, mai puțin vizibile, și cu perioade
de consolidare a achizițiilor dobândite în etapele anterioare.”1
Acest document de politici își propune să contureze perspectivele de restructurare a curriculumului
național și a contextului de implementare a ace stuia, în acord cu legisla ția specifică în vigoare și
strategiile naționale de referin ță pentru dezvoltarea educației. Prezentul demers de orientare a unor
schimbări la nivel de curriculum, care să fie relevante și cu valoare constructivă în abordarea sist emică a
educa ției școlare , se bazează pe analiza situației na ționale actuale, dar și a unor tendințe la nivel
european și interna țional.
Astfel, se impune realizarea unor schimbări întemeiate, relevante și cu valoare constructivă, într -o
abordare sistemic ă, în care componenta curriculum interacționează și evoluează concomitent cu alte
componente ale sistemului de educație, precum formarea cadrelor didactice, elaborarea manualelor
școlare și a altor resurse de învățare, evaluarea rezultatelor elevilor, mana gementul școlar etc.
Documentul de față este un document strategic care valorifică contribuții anterioare, bune practici în
proiectarea curriculumului național, studii și cercetări relevante din domeniul educației. Adresat în egală
măsură factorilor de dec izie, conceptorilor de curriculum, cadrelor didactice, specialiștilor din mediul
academic, managerilor școlari și altor actori educaționali, acest document de politică urmărește:

 construirea unei concepții curriculare unitare și coerente, având ca referin ță competen țele cheie
care determină profilul de formare al elevului, definite la nivel european și statuate de Legea
educa ției naționale nr. 1/2011 ;
 valorizarea abordărilor integrate și reconsiderarea principiului învățării centrate pe elev ;
 asumarea uno r finalită ți ale învă țării pe niveluri de învățământ. Proiectarea Curriculumului
național din perspectivă sistemică, în corelație cu celelalte componente ale sistemului de
educație și cu oportunitățile de implicare a școlilor, a cadrelor didactice și elevi lor în dezvoltarea
de curriculum ;
 proiectarea programelor școlare fundamentată pe noua concepție curriculară pentru
învă țământul preuniversitar, care operează cu no țiunea de competen ță definită ca ansamblu de
cuno ștințe, abilită ți și atitudini ;
 promovarea evaluării pe competențe, ca parte a procesului de reformă curriculară în
învă țământul preuniversitar și valorificarea contextelor formale, nonformale și informale de
învă țare;
 promovarea oportunităților oferite de resursele educa ționale deschise, accesate prin intermediul
noilor tehnologii.

1 Potolea, D, Toma, S., Borza, A. (coord.) . Coordonate ale unui nou cadru de referință al curriculumului
național , CNEE, București, 2012, p.12.

3

Documentul de față propune o perspectivă unitară și actuală în proiectarea curriculumului național , care
să asigure coeren ța acestuia pe orizontală și verticală, inclusiv între nivelurile de școlaritate și filiere.
Principalele direc ții de restructurare vizează:
 Centrarea pe elev și mutarea accentului de pe predare pe învățare – promovarea unui curriculum
flexibil, care să permită diversificarea și adaptarea situațiilor de învățare pentru elevi, în acord cu
caracterist icile de vârstă/nivel de dezvoltare, cu interesele și aptitudinile elevului, cu respectarea
diversității (etno -culturale, lingvistice, religioase etc.) precum și cu așteptările societății; adaptarea
învă țării la interesele și nevoile de dezvoltare ale elev ilor, construirea de parcursuri de învă țare
diferen țiate, implementarea unor demersuri explicite de personalizare a educa ției.
 Centrarea pe competențe ca element organizator central al programelor școlare specifice diferitelor
discipline/domenii de studiu – aceasta implică accent pus în egală măsură pe toate componentele
competenței, nu doar pe cuno ștințe/conținuturi ale învă țării. Prin competențe se realizează
transferul și mobilizarea cunoștințelor și a abilităților în contexte variate de via ță. În cazul
învățământului profesional și tehnic și a învățământului vocațional, modelul care stă la baza
dezvoltării curriculumului școlar operează cu conceptul de rezultate ale învățării.
 Regândirea raportului dintre abordarea disciplinară și abordarea integrată a învă țării – prin
valorificarea avantajelor pe care aceasta le oferă (adecvarea la nevoile și interesele omului
contemporan; favorizarea transferului, a gândirii creative și a rezolvării de probleme; oferirea unei
perspective holistice asupra realității etc .). De altfel, centrarea pe competențele cheie are ca
implicație curriculară recunoașterea nevoii de a construi punți interdisciplinare.
 Regândirea bugetului de timp alocat învă țării, din perspectiva implicațiilor pe care le au planurile –
cadru de învățămân t și conținutul curricular al programelor școlare, dar și practicile didactice asupra
timpului personal al elevilor.

Structura documentului reflectă aceste op țiuni: prima sec țiune prezintă idealul educa țional ce
orientează politicile educa ționale în preze nt; a doua sec țiune oferă o imagine de ansamblu cu privire la
competen țele formate în învă țământul preuniversitar și profilul unui absolvent pentru diferite niveluri de
educa ție; următoarele sec țiuni prezintă principalele principii ce orientează procesul d e elaborare a
curriculumului na țional și structura acestuia (plan -cadru, programe școlare, tipuri de curriculum
opțional ). Partea finală analizează, sintetic, câteva condi ții importante pentru punerea în practică a
demersului de actualizare a curriculumulu i școlar , oferind o serie de repere pentru strategiile viitoare din
acest domeniu.
I.IDEALUL EDUCA ȚIONAL AL ÎNVĂ ȚĂMÂNTULUI
Cadrul actual de reglementare este orientat de promovarea unui învățământ orientat pe valori,
creativitate, capacități cognitive, cap acități volitive și capacități acționale, cunoștințe fundamentale și
cunoștințe, competențe și abilități de utilitate directă, în profesie și în societate , conform LEN 1/2011, Art. 2
(1).
De asemenea, idealul educațional al școlii românești constă în dezvo ltarea liberă, integrală și armonioasă
a individualității umane, în formarea personalității autonome și în asumarea unui sistem de valori care sunt
necesare pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru
participarea cetățenească activă în societate, pentru incluziune socială și pentru angajare pe piața muncii –
LEN 1/2011, Art 2 (3).

4
II.FINALITĂ ȚILE SISTEMULUI DE EDUCA ȚIE
II.1.Competen țe formate în învă țământul preuniversitar
Legea educa ției na ționale nr.1/ 2011 stabile ște scopuri specifice corespunzătoare fiecărui nivel de
învățământ (Cap IV). Potrivit legii, în învățământul preuniversitar curriculumul național este centrat pe
formarea și dezvoltarea/diversificarea competen țelor cheie care conturează profilu l de formare al
elevului .
Curriculumul pentru educația timpurie a copilului de la naștere până la 6 ani se fundamentează pe un
set de finalități formulate în documentul de politici educaționale Reperele fundamentale în învățarea și
dezvoltarea timpurie (RFIDT, aprobate prin O.M 3851/2010). Acest document reprezintă un set de
enunțuri care reflectă așteptările privind ceea ce ar trebui copiii să știe și să fie capabili să facă. Aceste
așteptări sunt definite pentru a sprijini creșterea și dezvoltarea normal ă și deplină a copiilor de la naștere
până la intrarea în școală. Conform documentului menționat, finalitățile educației timpurii au în vedere o
abordare holistică, vizând cele cinci domenii ale dezvoltării copilului :
• dezvoltarea fizică, sănătate și igi enă personală (i); dezvoltarea socio -emoțională;
• dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii;
• dezvoltarea limbajului, a comunicării și premisele citirii și scrierii;
• capacități și atitudini în învățare.
De asemenea, documentul de politici în domeniu l educației timpurii reprezintă un reper în elaborarea
sistem ului de standarde privind resursele umane, serviciile oferite și politicile publice privind educația,
îngrijirea și protecția copilului de la naștere până la intrarea în școală.

Curriculumul na țional pentru învățământul primar și gimnazial se axează pe formarea competențelor
cheie, iar curriculumul național pentru învățământul liceal este centrat pe dezvoltarea și diversificarea
acestor competen țe. Pornind de la această premisă , profilul de form are al absolventului de învă țământ
preuniversitar este structurat pe baza a 8 competențe cheie, care reprezintă un ansamblu de cuno ștințe,
abilită ți și atitudini necesare oricărei persoane pe parcursul întregii vie ți:
 comunicare în limba maternă ;
 comunica re în limbi străine ;
 competențe matematice și competențe de bază în științe și tehnologii ;
 competență digitală ;
 a învăța să înveți ;
 competențe sociale și civice ;
 spirit de inițiativă și antreprenoriat ;
 sensibilizare și exprimare culturală .
Cele opt compete nțe cheie recomandate de către Parlamentul European2 trebuie privite în ansamblu și
nu izolat, fiind un construct complex3 cu multiple relaționări și întrepătrunderi, consonante cu societatea
interconectată din care cetățeanul european face parte.

2Recomandarea Parlamentului European și Consiliului privind competențele cheie pentru învățarea pe parcursul întregii
vieți (2006/962/EC), precum și traducerea și adaptarea descriptivului competențelor cheie pot fi consultate la adresa

Documente de referinta pentru competentele cheie europene

3 Fiecare competență cheie are o definiție pro cedurală și un descriptiv organizat pe trei componente: cunoștințe,
abilită ți, atitudini.

5
Pentru învățământul profesional și pentru învățământul liceal tehnic și vocațional , curriculumul se
centrează pe dobândirea rezultatelor învățării . Rezultatele învățării sunt exprimate în termeni de
cunoștințe, abilități și atitudini dobândite pe parcursul difer itelor situații de învățare și sunt definite în
funcție de specializare sau calificare. Rezultatele învățării sunt descrise prin standard ele de pregătire
profesională care, la rândul lor, sunt elaborat e pe baza standardelor ocupaționale în vigoare. În
curr iculumul pentru învățământul profesional și tehnic și pentru cel vocațional , competențele cheie sunt
integrate în unitățile de competențe tehnice generale și specializate.
Opțiunea pentru utilizarea competen țelor cheie ca repere în stabilirea profilului de formare a
reprezentat o decizie de politică educa țională importantă promovată de Legea educa ției na ționale nr
1/2011 .

Potrivit Legii educației naționale , este necesar ca întregul proces de predare -învățare -evaluare să fie
orientat de construirea compete nțelor cheie. Cea mai importantă provocare este reprezentată de
depășirea simplei invocări a competențelor cheie (retorică) și angajarea în practici didactice relevante
care conduc la dezvoltarea efectivă a acestor competențe , esențiale pentru învățarea pe tot parcursul
vieții . Analize ale stadiului implementării competen țelor cheie în sistemul de educa ție indică faptul că
multe cadre didactice au încă dificultă ți în a urmări și în a valorifica aceste competen țe la propria
disciplină de studiu . Principalele provocări țin de:
– înțelegerea importan ței fiecărei competen țe cheie pentru o anumită disciplină de studiu /modul
de pregătire ;
– înțelegerea modului în care se sprijină reciproc competen țele cheie urmărite printr -o disciplină de
studiu /modul de pregătire și dezvoltarea de activită ți integrate;
– construirea unor activități de învățare care conduc la formarea/dezvoltarea/ diversificarea
competențelor cheie;
– identificarea nivelului de dezvoltare a competen țelor , corespun zător diferitelor niveluri de
învă țământ (p rimar, secundar inferior, secundar superior).

Descriptivul competențelor cheie europene, prec um și finalitățile asumate la nivel de sistem
fundamentează procesul de definire a profilului absolventului diferitelor niveluri de educație.

6
II.2. Profilul abs olventului

Finalitățile educației timpurii
Educația timpurie asigură intrarea copilului în sistemul de învățământ obligatoriu (în jurul vârstei de 6 ani), prin formarea capacității de a învăța . În
acest context, finalitățile educației timpurii, vizează o serie de aspecte, care se constituie în premise ale competențelor -cheie formate, dezvoltate
și diversificate, pe traseul școlarizării ulterioare :
 Dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a personalității copilului, în funcție de ritmul propriu și de tr ebuințele sale, sprijinind formarea
autonomă și creativă a acestuia.
 Dezvoltarea capacității de a interacționa cu alți copii, cu adulții și cu mediul pentru a dobândi cunoștințe, deprinderi, ati tudini si conduite
noi;
 Încurajarea explorărilor, exercițiil or, încercărilor si experimentărilor, ca experiențe autonome de învățare;
 Descoperirea, de către fiecare copil, a propriei identități, a autonomiei și dezvoltarea unei imagini de sine pozitive;
 Sprijinirea copilului în achiziționarea de cunoștințe, capac ități, deprinderi și atitudini necesare la intrarea în școală și pe tot parcursul vieții.

Finalitățile sistemului de educație și profilul de formare al elevului pentru învățământul preuniversitar obligatoriu și post -obligatoriu

Finalitățile învățământul ui preuniversitar derivă din idealul educațional , așa cum este acesta formulat în Legea educației naționale , precum și din
orientarea formulată în lege referitoare la formarea, dezvoltarea și diversificarea competențelor cheie.
Diagrama de mai jos propune un model de structurare a nivelurilor de dezvoltare a celor opt competen țe cheie , în relație cu nivelurile de
învățământ preuniversitar.

7

Niveluri de
învățământ
Învă țământ preuniversitar obligatoriu
Învă țământ preuniversitar post –
obligatoriu

Învă țământ primar (clasa pregătitoare, cls. I -IV)
Învă țământ gimnazial (cls.
V-VIII)
secundar inferior
Învă țământ liceal (teoretic, voca țional, tehnologic)
secundar superior
cls. a IX -a și a X -a secundar superior
Cls. a XI -a și a XII -a/XIII -a liceu
Învă țământ profesional de 3 ani
Nivel de
dezvoltare a
competențelor
cheie

Astfel, ciclului primar (clasa pregătitoare, clasele I -IV) îi corespunde un nivel elemen tar de dezvoltare al competen țelor cheie.
La finalul ciclului gimnazial și al primilor doi ani din învă țământul secundar superior (clasele V -X), corespunzător duratei învă țământului obligatoriu ,
un absolvent trebuie să de țină competen țele cheie la un nive l func țional .
La finalul învă țământului preuniversitar post -obligatoriu, un absolvent va deține un nivel dezvoltat al competențelor cheie, care va permite
diversific area , pentru viitorul traseu educa țional și profesional.
Structurarea competențelor cheie pe niveluri de dezvoltare are la bază un ansamblu de vectori fundamentali ai dezvoltării personalității elevului ,
prezentați în figura de mai jos.

8

Tabelul următor oferă o imagine sintetică a celor mai importanți vectori utilizați în definirea niveluri lor de competență: dezvoltare cognitivă și
socio -emoțională ; internalizarea normelor și a valorilor ; autocunoaștere și reflecție ; autonomie în învățare ; creativitate. În descrierea vectorilor, au
fost luate în considerare și aspecte privind recunoașterea ș i aprecierea diversității (etno -culturale, lingvistice, religioase etc.) , ca elemente de
importante în conturarea personalității elevilor.

9

DEZVOLTARE COGNITIVĂ ȘI SOCIO –
EMO ȚIONALĂ INTERNALIZAREA
NORMELOR ȘI VALORILOR AUTOCUNOAȘTERE ȘI REFLEC ȚIE AUTO NOMIE ÎN ÎNVĂ ȚARE CREATIVITATE
Nivel
elementar desfășoară activități care presupun
activități concrete; observă,
recunoaște, explorează și verbalizează
procese naturale și sociale simple,
sentimente, emo ții; rezolvă probleme
simple
exprimă cu claritate pu ncte de vedere
personale
aplică norme, valori și modele
de comportament,
relaționează adecvat și onest
cu cei din jur, își asumă roluri
în grup ; recunoaște și
apreciază diversitatea (etno –
culturale, lingvistice,
religioase etc.)

identifică preferin țe pe rsonale,
interese de cunoaștere și emo ții;
aplic ă rutina zilnic ă de învă țare;
formulează intuitiv obiective
personale de învă țare, manifestă
disponibilitate pentru efort realizează sarcini de învă țare
simple și familiare, cu asisten ță
sau sprijin din part ea adul ților manifestă interes fa ță de nou,
identifică spontan si intuitiv
solu ții noi la probleme simple;
utilizează elemente de limbaj
expresiv simplu; utilizează
achiziții din diverse domenii
pentru rezolvarea unei sarcini

contexte familiare copilulu i, apropiate, accesibile prin experien ță directă sau simulată, observabile și explorabile senzorial și intuitiv
Nivel
func țional utilizează concepte, explică procese
naturale, sociale, tehnologice ,
sentimente, emo ții
formulează puncte de vedere
argument ate
argumentează necesitatea
normelor, a valorilor și a
modelelor de comportament;
exersează drepturi și
responsabilită ți în situa ții
variate de via ță, inclusiv în
situa ții sociale atipice , își
asumă roluri sociale ;
promovarea și valorizarea
diversității (etno -culturale,
lingvistice, religioase etc.)

argumentează preferin țele
personale, analizează propriul
poten țial de progres ; participă la
elaborarea proiec tului de dezvoltare
personală; explorează diferite
oportunită ți de pregătire școlară și
profesion ală alege autonom instrumente,
metode și mijloa ce de realizare
a sarcinilor de învă țare date; își
asumă responsabilitatea
pentru propria învățare utilizează diferite tehnici de
gândire și expresie creativă
pentru a rezolva probleme și
pentru a crea un pr odus
personal
contexte de rela ționare și explorare mai largi care presupun atât elemente cunoscute cât și altele inedite
Nivel
dezvoltat analizează concepte, emo ții,
fenomene fizice, procese naturale și
sociale, rela ții multifactoriale
complexe; analiz ează critic,
formulează opinii și puncte de vedere
argumentate; rezolvă probleme
complexe, oferind solu ții alternative și
perspective multiple asupra unei
probleme , susține puncte de vedere
argumentate
asumă un set de valori
personale și norme de
compor tament, respectă
diversitatea (etno -culturale,
lingvistice, religioase etc.) ,
participă la schimbul si la
dialogul intercultural își
asumă argumentat roluri
sociale construiește o viziune articulată
privind proiectul de dezvoltare
personală și profesional ă; face
opțiuni argumentate privind viitorul
personal și profesional adaptează independent
sarcinile de învă țare în raport
cu obiective personale de
învă țare și de dezvoltare
profesională și personală,
analizează critic propria
învățare și rezultatele ace steia manifestă inițiativă, utilizează
tehnici și instrumente de
gândire și expresie creativă
pentru a rezolva probleme
complexe sau pentru a crea un
produs original și inovativ
contexte cu un grad ridicat de complexitate, inclusiv de natură profesională

O imagine de detaliu cu privire la modul în care fiecare competen ță cheie este definită pe niveluri, pe baza acestor vectori specifici , este prezentată
în Anexa 1 a acestui document. Pentru a în țelege modului în care se dezvolt ă competen țele cheie , figura de mai jos prezintă reprezentare grafică a
acestui proces .

10

11
Profilul de formare
Profilul de formare al absolventului diferitelor niveluri de studiu reprezintă o componentă reglatoare a
Curriculumului național. Acesta descrie așteptările exprimate f ață de elevi la sfârșitul învățământului
primar, al învă țământului obligatoriu și al învățământului preuniversitar, prin raportare la : cerințele
exprimate în Legea educației naționale , în alte documente de politică educațională și în studii de
specialitate ; finalitățile învățământului ; caracteristicile de dezvoltare ale elevilor.
Vom prezenta mai jos, în mod sintetic:

 profilul de formare al absolventului de învățământ preșcolar ;
 profilul de formare al absolventului la finalul ciclului primar, construit pe baza descriptivului
nivelului elementar de de ținere a competen țelor cheie;
 profilul de formare al absolventului învă țământului gimnazial, construit pe baza descriptivului
unui nivel intermediar de de ținere a competen țelor cheie;
 profilul de formare al abs olventului învă țământului obligatoriu, construit pe baza descriptivului
nivelului func țional de de ținere a competen țelor cheie;
 profilul de formare al absolventului ciclului secundar superior , construit pe baza descriptivului
nivelului dezvoltat de de ținere a competen țelor cheie.

12
Profilul de formare al absolventului de învățământ preșcolar

Dezvoltare
cognitivă – Operarea cu reprezentări matematice elementare (numere, reprezentări numerice,
operații, concepte de spațiu, forme geometrice, înțelegerea modelelor, măsurare) în
diferite contexte de învățare
– Utilizarea de informații despre mediul înconjurător și lume, prin observare,
manipulare de obiecte și investigarea mediului
– Manifestarea curiozității pentru explorarea mediului natural și social
– Manifes tarea interesului pentru utilizarea tehnologiei, conștientizând modul în care
aceasta îmbunătățește și afectează viața
Dezvoltare
socio –
emoțională – Implicarea adecvată în interacțiuni cu adulți și cu copii, prin manifestarea de inițiativă
și aplicarea un or reguli simple de comunicare și relaționare
– Conștientizarea schimbărilor care se produc în sine și în mediu, prin identificarea unor
diferențe și similarități
– Acceptarea unor responsabilități în cadrul diferitelor grupuri de apartenență
– Identificarea ele mentelor de bază privind identitatea personală (nume, vârstă, gen,
aspect fizic, data și locul nașterii, adresa de domiciliu)
– Exersarea capacității de control al trăirilor emoționale, pozitive și negative
– Recunoașterea și împărtășirea trăirilor/emoțiilor proprii în relația cu ceilalți, în forme
diferite
Dezvoltare
fizică, a
sănătății și
igienei
personale – Participarea în mod regulat la activități fizice variate (jocuri de mișcare, alergare, dans,
jocuri sportive)
– Utilizarea motricității fine a mâinilor și degetelor în contexte variate de activitate
– Utilizarea conștientă a simțurilor în interacțiunea cu mediul
– Manifestarea autonomă a unor deprinderi de păstrare a sănătății și a igienei personale
– Respectarea regulilor de comportament și de securitate perso nală în diferite situații
Dezvoltarea
limbajului și a
comunicării – Exersarea capacității de pronunție corectă a sunetelor, cuvintelor
– Identificarea/recunoașterea unor sunete, litere, cuvinte; punerea în corespondență
sunet -literă
– Formularea de mesaje si mple în comunicarea cu ceilalți, cu respectarea unor reguli de
bază de exprimare corectă
– Manifestarea interesului pentru a asculta povești sau a povesti, respectând
succesiunea evenimentelor
– Manifestarea interesului pentru cărți și pentru citit
Dezvolta rea
capacităților și
atitudinilor în
învățare – Manifestarea curiozității și interesului privind schimbările/fenomenele/evenimentele
din jur, pentru a experimenta și învăța lucruri noi
– Manifestarea inițiativei în interacțiuni și activități
– Demonstrarea capa cității de concentrare și persistență în realizarea unor activități de
învățare
– Manifestarea creativității în jocuri și activități zilnice

13

Profilul de formare al absolventului de clasa a IV -a

Comunicare în
limba maternă
– Identificarea de fapte, opin ii, emoții în mesaje orale sau scrise, în contexte familiare de
comunicare
– Exprimarea unor gânduri, păreri, emoții în cadrul unor mesaje simple în contexte familiare de
comunicare
– Participarea la interacțiuni verbale în contexte familiare, pentru rezolvare a unor probleme de
școală sau de viață
Comunicare în
limbi străine
– Identificarea de informații în limba străină în mesaje orale sau scrise simple, în contexte
familiare de comunicare
– Exprimarea unor păreri și emoții în cadrul unor mesaje scurte, simple, scrise și orale, în contexte
familiare
– Participarea la interacțiuni verbale simple în contexte familiare de comunicare
Competențe
matematice (A)
și competențe
de bază în științe
și tehnologii (B)
– Manifestarea curiozității pentru aflarea adevărului și p entru explorarea unor regularități și
relații matematice întâlnite în situații familiare (A)
– Formularea unor explicații simple, utilizând terminologia specifică matematicii (A)
– Rezolvarea de probleme în situații familiare, utilizând instrumente și/sau proc edee specifice
matematicii (A)
– Realizarea unui demers investigativ simplu prin parcurgerea unor etape în vederea atingerii
unui scop (B)
– Realizarea unor produse simple pentru nevoi curente în activitățile proprii de învățare, cu sprijin
din partea adulțilo r (B)
– Manifestarea interesului pentru sănătatea propriei persoane și pentru un mediu curat (B)
– Aplicarea unor reguli elementare de igienă personală și de comportament responsabil în raport
cu mediul (B)
Competență
digitală
– Utilizarea în învățare a unor f uncții și aplicații simple ale dispozitivelor digitale din mediul
apropiat, cu sprijin din partea adulților
– Dezvoltarea unor conținuturi digitale simple în contextul unor activități de învățare
– Respectarea unor norme de bază privind siguranța în utilizar ea a dispozitivelor, aplicațiilor,
conținuturilor digitale și pe internet.
A învăța să înveți
– Identificarea/clarificarea elementelor pe care le presupune sarcina de lucru înainte de
începerea unei activități de învățare
– Formularea de întrebări pentru c larificarea unei sarcini de lucru
– Utilizarea de tehnici, metode simple pentru a învăța, activa cunoștințe anterioare și înregistra
informații
– Concentrarea atenției, perseverarea în lucru la o sarcină până la finalizarea corespunzătoare și
verificarea pro priei activități
Competențe
sociale și civice
– Manifestarea interesului pentru autocunoaștere
– Punerea în practică a unor norme elementare de conduită în contexte cotidiene
– Asumarea unor roluri și responsabilități prin participarea la acțiuni în contexte de viață din
mediul cunoscut
– Recunoașterea și respectarea diversității (etno -culturale, lingvistice, religioase etc.)
Spirit de
inițiativă și
antreprenoriat
– Manifestarea curiozității în abordarea de sarcini noi și neobișnuite de învățare , fără teama de a
greși
– Asumarea unor sarcini simple de lucru, care implică hotărâre, angajament în realizarea unor
obiective, inițiativă, creativitate, cooperare cu ceilalți
– Identificarea utilității unor meserii/profesii pentru membrii comunității
Sensibilizare și
exprimare
culturală
– Recunoașterea unor ele mente ale contextului cultural local și ale patrimoniului național și
universal
– Exprimarea bucuriei de a crea prin realizarea de lucrări simple și prin explorarea mai multor
medii și forme de expresivitate
– Participarea la proiecte culturale (artistice, sportive, de popularizare) organizate în școală și în
comunitatea locală

14

Profilul de formare al absolventulu i de clasa a VIII -a

Comunicare în
limba maternă
– Căutarea, colectarea, procesarea de informații și receptarea de opinii, idei, sentimente într -o
varietate de mesaje ascultate/ texte citite
– Exprimarea unor informații, opinii, idei, sentimente, în mesaje orale sau scrise, prin adaptarea la
situația de comunicare
– Participarea la interacțiuni verbale în diverse contexte școlare și extrașcolare, în cadrul unui
dialog proactiv
Comunicare în
limbi străine
– Identificarea unor informații, opinii, sentimente în m esaje orale sau scrise în limba străină pe
teme cunoscute
– Exprimarea unor idei, opinii, sentimente, în cadrul unor mesaje orale sau scrise, pe teme
cunoscute
– Participarea la interacțiuni verbale la nivel funcțional, pe teme cunoscute
Competențe
matema tice (A)
și competențe
de bază în științe
și tehnologii (B) – Manifestarea interesului pentru identificarea unor regularități și relații matematice întâlnite în
situații școlare și extrașcolare și corelarea acestora (A)
– Identificarea caracteristicilor mate matice cantitative sau calitative ale unor situații -concrete (A)
– Rezolvarea de probleme în situații concrete, utilizând algoritmi și instrumente specifice
matematicii (A)
– Proiectarea și derularea unui demers investigativ pentru a proba o ipoteză de lucru ( B)
– Proiectarea și realizarea unor produse utile pentru activitățile curente (B)
– Manifestarea interesului pentru o viață sănătoasă și pentru păstrarea unui mediu curat (B)
– Aplicarea unor reguli simple de menținere a unei vieți sănătoase și a unui mediu cur at (B)
Competență
digitală
– Utilizarea unor dispozitive și aplicații digitale pentru căutarea și selecția unor resurse
informaționale și educaționale digitale relevante pentru învățare
– Dezvoltarea unor conținuturi digitale multi -media, în contextul unor a ctivități de învățare
– Respectarea normelor si regulilor privind dezvoltarea si utilizarea de conținut virtual (drepturi
de proprietate intelectuală, respectarea privatității, siguranță pe internet)
A învăța să înveți
– Formularea de obiective și planuri simple de învățare în realizarea unor sarcini de lucru
– Gestionarea timpului alocat învățării și monitorizarea progresului în realizarea unei sarcini de
lucru
– Aprecierea calităților personale în vederea autocunoașterii, a orientării școlare și profesionale
Competențe
sociale și civice
– Operarea cu valori și norme de conduită relevante pentru viața personală și pentru
interacțiunea cu ceilalți
– Relaționarea pozitivă cu ceilalți în contexte școlare și extrașcolare, prin exercitarea unor
drepturi și asumarea d e responsabilități
– Manifestarea disponibilității pentru participare civică în condițiile respectării regulilor grupului și
valorizării diversității (etno -culturale, lingvistice, religioase etc.)
Spirit de
inițiativă și
antreprenoriat
– Manifestarea interes ului pentru identificarea unor soluții noi în rezolvarea unor sarcini de
învățare de rutină și/sau provocatoare
– Manifestarea inițiativei în rezolvarea unor probleme ale grupurilor din care face parte și în
explorarea unor probleme ale comunității locale
– Aprecierea calităților personale în vederea autocunoașterii, a orientării școlare și profesionale
– Identificarea unor parcursuri școlare și profesionale adecvate propriilor interese
Sensibilizare și
exprimare
culturală
– Aprecierea unor elemente definitorii ale contextului cultural local și ale patrimoniului național și
universal
– Realizarea de lucrări creative folosind diverse medii, inclusiv digitale, în contexte școlare și
extra -școlare
– Aprecierea unor elemente definitorii ale contextului cultural local și ale patrimoniului național și
universal
– Participarea la proiecte și evenimente culturale organizate în contexte formale sau nonformale

15

Profilul de formare al absolventului de clasa a X -a

Comunicare în
limba maternă
– Receptarea și interpretarea de info rmații, date, opinii, concepte, idei, sentimente în contexte
școlare, extrașcolare, profesionale
– Exprimarea de opinii, idei, sentimente în contexte școlare, extrașcolare, profesionale
– Participarea constructivă la interacțiuni verbale în diverse contexte ș colare, extrașcolare,
profesionale, conștientizând impactul limbajului asupra celorlalți
Comunicare în
limbi străine
– Receptarea unor idei, informații, opinii, sentimente în mesaje orale sau scrise în limba străină în
diverse contexte școlare și extrașco lare
– Exprimarea unor idei, opinii, fapte, sentimente în limba străină, în cadrul unor mesaje orale și
scrise în contexte școlare și extrașcolare, în funcție de nevoi și interese
– Participarea la interacțiuni verbale pe teme de interes, utilizând adecvat co nvențiile de
comunicare
Competențe
matematice
(A) și
competențe de
bază în științe
și tehnologii
(B) – Manifestarea interesului pentru identificarea unor date și relații matematice și corelarea lor în
contexte școlare, extra -școlare și profesionale (A)
– Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unor situații concrete,
inclusiv profesionale (A)
– Rezolvarea unor probleme în diferite situații, utilizând instrumente și/sau metode specifice
matematicii (A)
– Explorarea și explicarea uno r procese naturale și tehnologice, prin aplicarea unor metode de
investigație științifică, în diferite contexte școlare, extrașcolare și profesionale (B)
– Realizarea a diverse activități tehnologice relevante pentru nevoile comunității (B)
– Manifestarea inte resului pentru un stil de viață sănătos și pentru un mediu curat. (B)
– Aplicarea sistematică a unor reguli de păstrare a sănătății și reflecția critică asupra schimbărilor
produse de activitatea umană în mediul înconjurător (B)
Competență
digitală
– Utiliza rea critică, selectivă și creativă a resurselor și aplicațiilor informaționale și educaționale
digitale complexe, ca suport în rutina zilnică a învățării
– Participarea constructivă și creativă la dezvoltarea unor conținuturi digitale, inclusiv de tip social
media sau resurse educaționale deschise în cadrul unor proiecte educaționale
– Promovarea normelor privind siguranța pe internet și a comportamentelor pozitive și
constructive în mediile virtuale sociale
A învăța să
înveți
– Formularea unor obiective și planuri de învățare realiste pe baza aspirațiilor personale, școlare și
profesionale
– Identificarea și aplicarea unor strategii și tehnici de învățare eficientă
– Asumarea responsabilității pentru propria învățare, monitorizarea progresului personal și
autor eglarea în activități de învățare individuală sau de grup
– Analizarea posibilităților de dezvoltare personală
Competențe
sociale și civice
– Promovarea, în situații concrete de viață – școlare, extrașcolare, inclusiv profesionale – a valorilor,
normelor și a obligațiilor morale
– Manifestarea unei atitudini pozitive față de sine și față de ceilalți, față de identitatea culturală
proprie și față de identitatea celor care aparțin unor culturi diferite
– Asumarea responsabilității pentru consecințele alegerilor fă cute în contexte școlare, extrașcolare
și profesionale
– Manifestarea deschiderii față de empatie, diversitate, alteritate și interculturalitate
Spirit de
inițiativă și
antreprenoriat
– Punerea în practică a unor idei inovative în derularea unor activități, proiecte, pe baza evaluării și
minimizării riscurilor
– Manifestarea abilității de a lucra individual și în echipe pentru rezolvarea unor probleme care
presupun schimb de opinii, planificare, organizare, obținerea unor rezultate, evaluare, reflecție
critică
– Analizarea posibilităților de dezvoltare personală
– Alegerea traseului profesional potrivit posibilităților și intereselor personale, oportunităților și
provocărilor specifice diferitelor alternative
Sensibilizare și
exprimare
culturală
– Identificarea div erselor forme de exprimare culturală și respectarea diferențelor
– Exprimarea ideilor, a experiențelor și a emoțiilor utilizând diverse medii și forme de expresivitate,
în funcție de aptitudinile personale, inclusiv prin transferul abilităților creative în c ontexte
profesionale
– Identificarea diverselor forme de exprimare culturală și respectarea diferențelor
– Participarea la o varietate de proiecte și evenimente culturale în diverse contexte, inclusiv
profesionale

16

Profilul de formare al absolventului de cla sa a XII -a

Comunicare în
limba maternă
– Distingerea și interpretarea unei varietăți de texte și mesaje receptate în diverse situații de
comunicare, inclusiv în contexte imprevizibile, formale și non -formale
– Aprecierea calității estetice a textelor recepta te
– Exprimarea de opinii, idei, sentimente, argumente, contraargumente într -o varietate de contexte,
inclusiv profesionale, formulând o diversitate de mesaje și texte
– Participarea responsabilă și creativă la o diversitate de interacțiuni în contexte, variat e inclusiv
profesionale și sociale, prin respectarea unor convenții de comunicare
Comunicare în
limbi străine
– Receptarea și interpretarea de concepte, idei, opinii, sentimente exprimate oral sau în scris în
funcție de nevoi și de interese, în diverse con texte, inclusiv de comunicare interculturală
– Exprimarea unor idei, concepte, opinii, sentimente în diverse contexte sociale și culturale,
inclusiv de mediere și transfer
– Participarea la interacțiuni verbale prin adaptarea limbajului la diverse contexte so ciale și
culturale, inclusiv de dialog intercultural
Competențe
matematice
(A) și
competențe de
bază în științe
și tehnologii
(B) – Manifestarea interesului pentru respectarea adevărului și pentru utilizarea matematicii,
valorificând avantajele oferite de aceasta în contexte variate (A)
– Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unor situații într -o varietate
de contexte (A)
– Utilizarea instrumentelor și metodelor matematice pentru analiza unei situații date sau pentru
rezolvarea unor probleme în situații diverse (A)
– Dezvoltarea unui demers investigativ privind procese naturale și tehnologice relevante,
comunicarea concluziilor rezultate precum și a raționamentului acestuia (B)
– Realizarea, individual sau în echipă, a unor proiecte și explorarea unor procese naturale și
tehnologice din perspectiva avantajelor, limitelor și riscurilor (B)
– Promovarea unor obiceiuri de viață echilibrată/unui stil de viață sănătos și a unor principii de
dezvoltare durabilă (B)
Competență
digitală
– Cons truirea unui mediu digital personal de resurse și aplicații digitale, relevante pentru nevoile și
interesele de învățare
– Participarea constructivă și creativă în comunități virtuale de învățare, relevante pentru nevoile și
interesele personale sau profesi onale viitoare
– Evaluarea critică și reflexivă cu privire la impactul tehnologiilor de informare și comunicare asupra
propriei învățări, a vieții individuale și a relațiilor sociale, în general
A învăța să
înveți
– Elaborarea unui plan de dezvoltare persona lă care să vizeze armonizarea dintre propriul profil și
diversele oportunități profesionale
– Evaluarea și ameliorarea unor strategii de învățare pentru a rezolva probleme în contexte variate
sociale și profesionale, cu estimarea corectă a riscurilor înainte de a trece la acțiune
– Reflecția critică asupra rezultatelor învățării prin raportare la exigențele proprii și la așteptările
celorlalți
– Identificarea oportunităților pentru activitățile personale, pentru parcursul
educațional/profesional și/sau de afacer i
Competențe
sociale și civice
– Exprimarea opțiunii pentru un set de valori care structurează atitudinile și comportamentele
proprii în situații variate de viață
– Manifestarea unui comportament pro -activ și responsabil care încurajează integrarea socială și
interculturalitatea
– Participarea la viața civică prin exercitarea cetățeniei active și prin promovarea dialogului
intercultural
Spirit de
inițiativă și
antreprenoriat
– Manifestarea inițiativei, a creativității în punerea în practică a unor idei inovati ve în derularea unor
activități, proiecte pe baza evaluării și asumării riscurilor
– Manifestarea unor abilități de management de proiect, care presupun activități de analiză,
conducere, delegare de competențe, negociere, obținerea unor rezultate în condiții de eficiență
– Identificarea oportunităților pentru activitățile personale, pentru parcursul
educațional/profesional și/sau de afaceri
– Stabilirea rolurilor proprii, actuale și de perspectivă, în raport cu oportunitățile identificate
Sensibilizare și
exprim are
culturală
– Promovarea, păstrarea și conservarea unor bunuri culturale și de patrimoniu
– Dezvoltarea simțului estetic prin realizarea de lucrări creative, inclusiv prin valorificarea relației
dintre expresia artistică individuală și cea de grup precum și prin respectarea diversității
exprimării culturale
– Promovarea, păstrarea și conservarea unor bunuri culturale și de patrimoniu
– Promovarea unor inițiative și proiecte culturale la nivelul școlii și comunității, prin valorificarea
propriilor abilități creat ive
– Identificarea și realizarea oportunităților sociale și economice în cadrul activității culturale

17
Pe lângă competențele care definesc profilul absolventului la finalul clasei a X -a / a XII -a, profilul de formare al
absolventului învățăm ântului profesional și al învățământului liceal tehnologic și vocațional cuprinde un
ansamblu de rezultate ale învățării , cu relevanță directă pentru calificare a dobândită. Aceste rezultate ale
învățării sunt descris e prin standardul de pregătire profesion ală specific fiecărei calificări profesionale și se
corelează cu descriptorii de nivel ai Cadrului național al calificărilor. Unitățil e de rezultate ale învățării sunt
tehnice generale ( comune tuturor calificărilor dintr -un domeniu de pregătire profesional ă, la un anumit nivel de
calificare ) și specializate (specifice calificării ). Rezultatele învățării fac explicit referire la selectarea, combinarea
și utilizarea adecvată de cunoștințe, abilități și atitudini pentru rezolvarea cu succes a unei anumite situ ații de
muncă sau de învățare, precum și pentru dezvoltarea profesională și personală.

18
Competențele profesorului
Pentru formarea competențelor -cheie la elevi, profilul cadr ului didactic se va fundamenta pe un set
de competențe de specialitate, didactice, personale și atitudinale care să sprijine dezvoltarea
profilului absolventului .
Competențele de specialitate vor include nu doar înalte competențe de specialitate, ci și capacități
de integrare a domeniului de cunoaștere /discipinei predate în ansamblul do meniilor de
cunoaștere /disciplinelor studiate de elevi, dar și capacități de reflecție critică asupra propriului
domeniu și asupra evolu țiilor epistemolgice curent e și de perspectivă . Participarea perio dică la
programe de formare continuă în domeniu, dar și participare activă la viața științifică, prin cercetare
pedagogică și de specialitate sunt de asemenea importante.
Competențele didactice vor include capacitatea de utilizare a unor metode specifice de identificare a
nevoilor și intereselor elevilor , precum și asumarea unui demers pedagogic fundamentat pe opțiuni
explicite privind metodologiile didactice în relație cu teoriile învățării și în raport cu nevoile și
interesele elevilor. Centrarea activității didactice pe dezvoltarea competenețelor cheie pr esupune, de
asemenea, capacitatea de a utiliza abordări pedgogice specifice pentru dezvoltarea maximală a
potențialului fiecărui copil, pentru progres în învățare, pentru un climat incluziv, pozitiv și inovativ.
Competențele digitale ale profesorului repre zintă, de asemenea, o premisă importantă pentru a face
învățarea la clasă mai eficientă, mai atractivă.
În plus, competențe le personale ale cadrului didactice se vor baza pe un profil de personalitate
caracterizat de un nivel înalt de autocunoaștere, auton omie, reflecție personală, echilbru emoțional,
asertivitate și bu ne capacități de comunicare cu elevii, părinții, colegii și alți membri ai comunității. De
asemenea , este de așteptat ca opțiunea pentru profesia didactică să fie fundamentată pe o motivație
puternică și asumată , articulată prin formularea unei viziuni personale asupra învățării și a rolului
educației în devenirea elevilor. Participarea la comunități de practicieni în domeniul educației va
asigura, de asemenea, consolidarea unui profil al prof esorului activ, implicat, capabil de lucr u în
echipă și actor asumat al dezvoltărilor inovative în școală și în afara acesteia.

19
III. PRINCIPII DE ELABORARE A CURRICULUMULUI NAȚIONAL
Prezentul document promovează un ansamblu de principii de politică curric ulară, care au rolul de a
oferi o viziune clară, bine fundamentată din punct de vedere axiologic, a demersurilor ulterioare de
construcție a documentelor curriculare.

In același timp, principiile de construcție curriculară au implicații directe la nivelu l structurii
curriculumului na țional (de exemplu, al modelului de proiectare), dar și al activităților de predare,
învățare și evaluare. Principiile de elaborare a curriculumului vizează și aspecte specifice de
personalizare a ofertei educaționale pentru c opiii cu nevoi speciale, sau pentru cei aparținând unor
categorii dezavantajate.

Principii Implica ții la nivelul construc ției
curriculumului na țional Implicații la nivelul proceselor de
predare – învățare – evaluare
Principiul compatibilizării
cu tendințele și
standardele naționale și
europene din domeniul
educației
Curriculumul național este compatibil
cu paradigmele educaționale
promovate la nivel european, cu liniile
de politică educațională asumate. Activitățile de predare, învățare și
evaluare trebuie să valorizeze: centrarea
pe competențe, asigurarea calității în
educa ție, rolul educației pe parcursul
întregii vieți.
Principiul relevanțe i și
racordării la social,
inclusiv inserția
profesională Curriculumul național pune accent pe
ceea ce trebuie să știe și să facă o
persoană la finalizarea unui proces de
învățare, în vederea unei facile inserții
sociale și profesionale, în acord cu
Cadrul național și european al
calificărilor. Predarea, învățarea și evaluarea trebuie
să pornească de la aspecte relevante
pentru dezvoltarea personală a elevului
și pentru inserția sa în viața socială și
profesională. De asemenea, trebuie să
valorifice contex tele care leagă
activitatea școlară de viața cotidiană.

Principiul descentralizării
curriculumului Curriculumul național asigură trecerea,
prin descentralizare curriculară, de la
un învățământ general, proiectat
pentru toți, la un învățământ pentru
fieca re – prin complementaritatea
dintre trunchiul comun (TC) și
curriculumul la decizia școlii (CDS) /
curriculum în dezvoltare locală (CDL). Resursele de timp acordate :
– CDS trebuie să răspundă în mod real
nevoilor educaționale ale elevilor,
așteptărilor și dorințelor lor de
cunoaștere , diversității… .
– CDL trebuie să asigure cadrul necesar
adaptării pregătirii profesionale a
elevilor la cerințele pieței muncii locale.
Astfel școala creează condi țiile pentru
asigurarea unei diferen țieri a ofertei
curriculare

De asemenea, în activitatea de predare
și de evaluare, profesorii trebuie să
valorifice timpul de predare la decizia lor
(25%), pentru asigurarea unui par curs
individualizat de învă țare fiecărui elev ,
luând în considerare nevoia de a daptare
la diversitat ea culturala a elevilor
Principiul egalității de
șanse Curriculumul național are în vedere
asigurarea unui sistem de condiții
echivalente privind accesul, derularea și
recunoașterea studiilor, precum și
orientarea socio -profesională pentru
toți elevii, pr in: existența unor
componente obligatorii care să asigure
validarea studiilor la nivelul unei
cohorte , garantarea unui nucleu comun
de discipline /module care să asigure Activitățile de predare, învățare și
evaluare proiectate în școală trebuie să
ofere oportunități real e și egale pentru
fiecare elev și adaptarea experiențelor și
contextelor de învățar e la specificul și
diversitatea culturala a elevilor, inclusiv a
elevilor cu nevoi speciale de învățare

20
Principii Implica ții la nivelul construc ției
curriculumului na țional Implicații la nivelul proceselor de
predare – învățare – evaluare
baza de operare pentru dezvoltarea de
competențe, asigurarea unei oferte de
servicii ed ucaționale privind consilierea
și orientarea școlară și pentru carieră.
Principiul flexibilizării/
individualizării
curriculumului Curriculumul național asigură
oportunități de flexibilizare și de
personalizare, în acord c u nevoile,
interesele și ritmurile diferite de
dezvoltare a elevilor, precum și cu
diferite contexte de organizare a
instruirii.
In organizarea predării și a învățării,
profesorul trebuie să descopere și să
stimuleze aptitudinile și interesele de
cunoașt ere ale elevilor. Elevii învață în
stiluri diferite și în ritmuri diferite, iar
curriculumul trebuie să ofere
oportunități pentru elevi de a -și
descoperi și a -și valorifica
disponibilitățile proprii.
Adaptarea la diversitatea culturala a
elevilor
Principi ul centrării pe
elev Curriculumul național promovează
centrarea pe elev prin structurarea
situațiilor de învățare efectivă în care
vor fi angrenați aceștia – aspect care
reclamă cu necesitate prefigurarea
experiențelor de învățare care urmează
a fi parcur se. Predarea trebuie să susțină învățarea
activă, contextuală, socială și
responsabilă, prin: centrarea pe strategii
de tip activ și interactiv, centrarea pe
învățarea prin descoperire, rezolvarea
de probleme. Activitatea de predare –
învățare se transformă astfel dintr -un
proces de transmitere/receptare de
cunoștințe într -un proces de
facilitare/construire a învățării elevilor.

Principiul selecției și al
relevantei/ierarhizării
culturale Curriculumul reflectă dinamica valorilor
socio -culturale specifice u nei societăți
democratice, prin modul de stabilire a
disciplinelor școlare /modulelor de
pregătire , a ponderii acestora, precum
și prin gruparea și ierarhizarea acestora
în arii curriculare.
Organizarea activităților de predare,
învățare și evaluare trebui e să valorifice
orientarea spre dezvoltarea de
cunoștințe, abilități și atitudini din
domeniile relevante de cunoaștere.
Principiul asigurării
calității educației Curriculumul național este dezvoltat în
acord cu standarde de calitate, precum
și cu așteptă rile beneficiarilor. Toate
activitățile din sistemul de învățământ
se raportează la bune practici naționale
și internaționale.
Organizarea predării, a învățării și a
evaluării are la bază standarde de
calitate.
Organizarea predării, a învățării și a
eval uării are la bază standarde de
calitate, așa cum sunt acestea statuate
prin OUG nr.75/2005. Este necesară o
conectare și raportare explicită a
curriculumului proiectat, implementat,
evaluat în școală la criteriilor din cadrul
domeniilor B. Eficacitatea edu cațională
și C. Managementul calității.
Principiul
descongestionării Curriculumul național este construit
prin selectarea, structurarea,
dimensionarea și esențializarea
conținuturilor curriculare, în vederea
diminuării supraîncărcării
informaționale.
Programa școlară acoperă 75% din orele
de predare și evaluare. In timpul
destinat activităților de predare,
profesorul trebuie să creeze
oportunități de învățare diverse, care să
faciliteze atingerea obiectivelor
propuse.

Principiul îmbinării
abordărilor di sciplinare
cu cele de tip multi -, Curriculumul național este organizat
predominant monodisciplinar, dar
promovează și susține abordările de tip Organizarea predării și a învăț ării trebuie
să faciliteze: transferul de informații și
de competențe de la o disciplină la alta,

21
Principii Implica ții la nivelul construc ției
curriculumului na țional Implicații la nivelul proceselor de
predare – învățare – evaluare
pluri, inter – și
transdisciplinar
multi -, pluri -, inter – și transdisciplinar.
explorarea unor probleme relevante
pentru viața de zi cu zi, centrarea pe
activități integrate de tipul proiectelor,
relaționări între concepte, fenomene
sau procese din diferite domenii.

Principiul corelării la
particularitățile de vârstă
ale elevilor Curriculumul național respectă
caracteristicile de vârstă ale elevilor,
corelate cu principiile de psihologie a
învățării – în acord cu relația ce se
stabileș te între învățare și dezvoltarea
ființei umane.
Situațiile de învățare trebuie să fie
proiectate, organizate și realizate în
conformitate cu particularitățile
biologice, psihologice și fizice ale vârstei
elevilor.
Principiul raționalității
efortului inte lectual și al
distribuției sarcinilor de
învățare Curriculumul național promovează
evitarea supraîncărcării și distribuția
rațională a sarcinilor de învățare pe
durata unei săptămâni, respectând
principii de igienă a muncii intelectuale.
Activitățile de p redare trebuie să evite
supraîncărcarea elevilor, prin realizarea
unei distribuții echilibrate a sarcinilor de
învățare pe durata unei zile și a unei
săptămâni. Considerarea efortului
elevului nu trebuie realizată
monodisciplinar, ci cumulativ, ca efort
de învățare la toate disciplinele și
numărul de ore aferente acestora într -o
săptămână, conform orarului. Alcătuirea
orarului școlar trebuie să respecte
normele curbei efortului, în timpul unei
zile și al unei săptămâni. De asemenea,
trebuie avute în vedere trecerile de
nivel.

22
IV.STRUCTURA CURRICULUMULUI NA ȚIONAL

Dezvoltarea Curriculumului Național urmăre ște:
 îmbunătățirea și diversificarea ofertei educaționale a întregului sistem de învățământ și
formare profesională la nivel național, regional și l ocal;
 asigurarea măsurilor specifice de sprijin pentru copii și tineri cu nevoi educa ționale speciale;
 asigurarea flexibilității rutelor educaționale;
 asigurarea calității educației și compatibilizarea sistemului național de învățământ cu
recomandările eur opene în vigoare;
 stimularea educației permanente.
 Promovarea și valorizarea diversității culturale, etnice, religioase etc.

Potrivit Legii educa ției na ționale nr. 1/2011 cu modificările și completările ulterioare, Curriculumul
Național cuprinde ansamblul planurilor -cadru de învățământ și al programelor școlare din
învățământul preuniversitar.

IV.1. Planul -cadru de învățământ

Planul -cadru de învățământ reflectă parcursul educa țional al unui elev, sub aspectul finalită ților, al
conținuturilor și al experien țelor de învă țare, pe durata unei etape de școlaritate. În acest sens,
planul -cadru precizează domeniile și disciplinele /modulele de pregătire studiate pe parcursul fiecărui
an de studiu și resursele de timp pentru predare -învățare -evaluare alocate ac estora.

Componentă a Curriculumului Național, planul -cadru de învățământ transpune în practica școlară
opțiuni majore de politică educa țională.
Planurile -cadru pentru învățământul preuniversitar sunt elaborate pentru fiecare nivel de învățământ
de către instituțiile și organismele abilitate ale MECS, conform Metodologiei privind elaborarea și
aprobarea curriculumului școlar – planuri cadru de învă țământ și programe școlare (aprobată prin
ordinul ministrului educației nr. 3593/2014). Planurile -cadru de învă țământ sunt proiectate pe baza
unor principii4 și sunt evaluate pe baza unor criterii de calitate5.
Elaborarea planului -cadru de învățământ presupune valorificarea unor principii, precum: principiul
selecției și al ierarhizării culturale, principiul îmbină rii abordărilor disciplinare cu cele de tip multi -,
pluri -, inter – și transdisciplinar, principiul alinierii/coerenței, principiul flexibilizării/ individualizării
curriculumului, principiul corelării la particularitățile de vârstă ale elevilor, principiul respectării
diversității (etno -culturale, lingvistice, religioase etc.) principiul raționalității efortului intelectual și al
distribuției sarcinilor de învățare 6.
Planurile -cadru pentru învățământul preuniversitar grupează disciplinele de studiu /modulele de
pregătire pe categorii de domenii de învățare, în învă țământul pre școlar, respectiv pe arii
curriculare, în învățământul primar, în învățământul secundar și în cel terțiar non -universitar.
Planurile -cadru pentru învățământul preuniversitar asigură prem ise pentru realizarea descentralizării
în domeniul curriculumului, atât prin reconsiderarea statutului disciplinelor opționale în planurile –
cadru, cât și prin lăsarea la dispoziția profesorului a 25% din timpul alocat unei discipline/unui
domeniu de studiu , potrivit Art. 66, alin. (4) și (5) din Legea educației naționale .
Descentralizarea prin reconsiderarea disciplinelor opționale are în vedere:

4 Potolea, D, Toma, S., Borza, A. (coord.) . Coordonate ale unui nou cadru de referință al curriculumului
național , CNEE, București, 2012, p. 192.
5 Ibid., p. 194 -195.
6 Ibid., p. 183 -189.

23
– elaborarea și aprobarea ofertei de curriculum la decizia școlii /curriculum în dezvoltare locală (în
cazul învăț ământului profesional și tehnic) , la nivelul unității de învățământ, cu avizul științific al
inspectoratului școlar;
– constituirea curriculumului la decizia școlii /curriculum în dezvoltare locală într-un cadru de
susținere a nevoilor și intereselor specific e de învățare ale elevilor, a specificului școlii, a tradițiilor
și cerințelor comunității locale , a nevoilor de pregătire profesională a elevilor în concordanță cu
cerințele pieței muncii locale. .

Cealaltă dimensiune a descentralizării ține de schimbarea filosofiei de utilizare a programei școlare ,
prin reglementarea că aceasta acoperă doar 75% din orele de predare și evaluare, lăsând la dispoziția
cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu pentru învățare remedială,
pentru consolidarea cunoștințelor sau pentru stimularea elevilor capabili de performanțe superioare.
Planul -cadru din învățământul preșcolar operează cu următoarele categorii de activități de învățare :
activități pe domenii experiențiale (activități integrate sau pe discipline), jocuri și activități didactice
alese și activități de dezvoltare personală. Planul de învățământ permite abordarea interdisciplinară,
integrată a conținuturilor învățării și oferă libertate cadrului didactic în planificarea activității ziln ice.
Planurile -cadru din învățământul primar, secundar și terțiar non -universitar grupează disciplinele de
studiu pe șapte arii curriculare: Limbă și comunicare , Matematică și Științe ale naturii , Om și
societate , Arte , Educație fizică, sport și sănătate, Tehnologii , Orientare și consiliere .
Aria curriculară reprezintă o grupare de discipline școlare care au în comun anumite obiective și
metodologii; reprezintă, totodată, o grupare de discipline funcționale din perspectiva competențelor
necesare viitorului absolvent. Ariile curriculare au fost stabilite în conformitate cu finalitățile
învățământului ținându -se seama de importanța diverselor domenii culturale care structurează
personalitatea umană și de conexiunile dintre aceste domenii. Pentru învățământul p rofesional și
tehnic, aria curriculară cuprinde module de pregătire, grupate din perspectiva cunoștințelor,
abilităților și atitudinilor necesare viitorului absolvent pentru a dobândi o calificăre profesională.

Organizarea pe arii curriculare7 are câteva avantaje în structurarea planurilor -cadru de învă țământ:
– oferă posibilitatea integrării demersului didactic disciplinar într -un cadru interdisciplinar;
– determină echilibrarea ponderilor acordate diferitelor domenii și obiecte de studiu;
– asigură concordanț a cu teoriile actuale privind procesul, stilul și ritmurile învățării;
– asigură continuitatea și integralitatea demersului didactic pe întreg parcursul școlar al unui elev;
– oferă o viziune integrată asupra obiectelor de studiu determinând intersecții între
disciplinele /modulele de pregătire ale ariei și între disciplinele /modulele de pregătire ale unor arii
diferite;
– reflectă anumite trăsături epistemologice și psihopedagogice ale domeniilor pe care le vizează, în
ceea ce privește: modul de abordare a cunoaș terii, operațiile mentale, didactica de specialitate;
– vizează configurarea domeniilor cunoașterii umane și ale culturii, în sens larg, ca domenii ale
curriculumului școlar.
Pentru învățământul primar și gimnazial , oferta educa țională reglementată prin plan urile -cadru
cuprinde:
 un trunchi comun , ca ofertă curriculară obligatorie pentru toți elevii, de natură să asigure
egalitatea șanselor la educație; este constituit din aceleași discipline, cu aceleași alocări orare;
reprezintă sistemul de referință pentru evaluările și examinările externe (naționale);
 un segment de curriculum la decizia școlii , care cuprinde orele alocate pentru dezvoltarea ofertei
curriculare proprii fiecărei unități de învățământ.

7 Caracterizarea ariilor curriculare este realizată în lucrarea Coordonate ale unui nou cadru de referință al
curriculumului național , CNEE, București, 2012, Potolea, D, Toma, S., Borza, A. (coord.), p. 122 -180;
caracterizarea are în vedere: identitatea și legitimitatea ariei curriculare, relația ariei curriculare cu
competențele generice, competențele vizate de ariile curriculare.

24

Planul cadru pentru învă țământul primar a fost aprobat prin OMEN nr. 3371/2013.

Având în vedere considera țiile de mai sus, planul -cadru pentru învă țământul gimnazial are
următoarea structură:

Aria curricular ă/disciplina Clasa
V VI VII VIII
I. Limb ă și comunicare

TC

Opțional (e)* CDS
II. Matematic ă și științe ale naturii

Opțional (e) CDS
III. Om și societate

TC

Opțional (e) CDS
IV. Arte
TC

Opțional (e) CDS
V. Educație fizică, sport și sănătate
TC
Opțional (e) CDS
VI. Tehnologii
TC

Opțional (e) CDS
VII. Consiliere și orientare
TC
Opțional (e) CDS
Opțional(e) integrat(e) la nivelul mai
multor arii curr iculare CDS
Num ăr total de ore în TC
Număr total ore în CDS
Nr. minim – maxim de ore pe s ăpt.

TC = trunchi comun; CDS = curriculum la decizia scolii
*Elevii pot opta, într -un an de studiu, pentru un singur opțional (integrat la nivelu l mai multor arii curriculare sau la
nivel de arie) sau pentru două opționale (unul integrat și unul la nivel de arie sau două la nivel de arie). Precizarea
vizează opționalele din toate ariile.

25

Pentru învățământul liceal , filiera teoretică și vocațională , planurile -cadru cuprind următoarele
componente:
 trunchi comun , ca ofertă curriculară obligatorie, constituită din aceleași discipline, cu aceleași
alocări orare, pentru toate specializările din cadrul unui profil;
 curriculum diferențiat , ca ofertă curric ulară obligatorie stabilită la nivel central în funcție de anul
de studii, filieră, profil, specializare;
 curriculum la decizia școlii, care cuprinde orele alocate pentru dezvoltarea ofertei curriculare
proprii fiecărei unități de învățământ.

Exemplificân d, pentru clasa a IX -a, planul -cadru pentru învățământul liceal filiera teoretică și
vocațională are structura prezentată mai jos:
– Filieră:
– Profil:
– Specializare:
– Forma de învă țământ:

Aria curricular ă/disciplina Clasa a IX -a
TC CD TC + CD CDS
I. Limb ă și comunicare

Opțional(e)
II. Matematic ă și științe ale naturii

Opțional(e)
III. Om și societate

Opțional(e)
IV. Arte

Opțional(e)
V. Educație fizică, sport și sănătate

Opțional(e)
VI. Tehnologii

Opțional(e)
VII. Consiliere și orientare

Opțional(e)
Opțional(e) integrat(e) la nivelul mai multor arii curriculare – – –
Total ore/s ăpt. TC/CD/CDS
Total ore/s ăpt. TC+CD+CDS
TC = trunchi comun; CD = curriculum diferențiat; CD S = curriculum la decizia școlii

26
Planurile cadru pentru învățământul special vor fi dezvoltate av ând ca reper planurile cadru pentru
învățământul de masă și un profil al elevul ui cu nevoi educaționale speciale elaborat în parteneriat cu
specialiș ti în domeniu.

Pentru învățământul profesional, liceal, filiera tehnologică, planurile -cadru cuprind următoarele
componente:
 trunchi com un, ca ofertă curriculară obligatorie, constituită din aceleași discipline/ module de
pregătire, cu aceleași alocări orare, pentru toate calificările profesionale din cadrul unui
domeniu/profil;
 curriculum diferențiat , ca ofertă curriculară obligatorie sta bilită la nivel central în funcție de anul
de studii, domeniu/profil, calificare profesională;
 curriculum în dezvoltare locală, care cuprinde orele alocate pentru dezvoltarea ofertei curriculare
proprii fiecărei unități de învățământ, ofertă realizată în p arteneriat cu agenți economici, pentru a
asigura cadrul necesar adaptării pregătirii profesionale a elevilor la cerințele pieței muncii locale.

Exemplificând, planul -cadru pentru învățământul liceal, filiera tehnologică, are structura prezentată
mai jos:
– Filieră:
– Profil:
– Calificare profesională:
– Forma de învă țământ:

ARIA CURRICULARĂ /
Disciplina/ Modul Alocarea orelor de studiu
Nr.ore/ săptămână Nr. total
ore/
săptămână Nr de
săptămâni Nr ore/ an
școlar
TC CD CDL Arii curriculare
I. Limbă și comu nicare

Opțional(e)
II. Matematică și științe
ale naturii

Opțional(e)
III. Om și societate

Opțional(e)
IV. Arte

Opțional(e)
V.Consiliere și orientare

Opțional(e)
VI. Educație fizică, sport
și sănătate

Opțional(e)

27
VII. Tehnologii

Total ore TC/ CD
Stagii de pregătire
practică CDL
Total ore an școlar

TC = trunchi comun; CD = curriculum diferențiat; CDL = curriculum în dezvoltare locală

Aplicarea planului -cadru în unită țile de învățământ
Aplicarea planului -cadru în unitățile de învățământ se realizează prin intermediul schemelor orare.
Schema ora ră reprezintă modalitatea concretă prin care, la nivelul unei școli, fiecare clasă își
stabilește programul, în funcție de opțiunile pe care le prevede planul -cadru:
– în învă țământul primar și gimnazial, opțiunea pentru un număr de ore/săptămână cuprins
între numărul minim și numărul maxim alocat prin planul -cadru de învățământ;
– în învă țământul liceal opțiunea pentru completarea trunchiului comun și curriculumului
diferențiat, până la numărul de ore ales, cu opționale (CDS/CDL) .

IV.2. Programele școlare

Programa școlară este un document curricular reglator care conține, într -o organizare coerentă,
oferta educațională a unui anumit domeniu disciplinar sau a unui domeniu de cunoaștere în
concordanță cu statutul pe care acesta îl are în planul -cadru de învăță mânt (nivelul de școlaritate,
filiera și profilul școlar, clasa/anii de studiu în care se studiază, aria curriculară de care aparține,
numărul de ore alocat, caracterul obligatoriu sau opțional)8.
Programa școlară este documentul care:
 exprimă identitatea sau modelul didactic al unei discipline de învățământ /modul de
pregătire ;
 fundamentează și reglează activitatea cadrului didactic de la o anumită disciplină de
învățământ (de la definirea rezultatelor învățării și formularea strategiilor de învățare și
instruire până la stabilirea reperelor pentru evaluare);
 favorizează identificarea temelor de interes interdisciplinar, posibilitățile de corelare pluri -,
inter – și transdisciplinară;
 reprezintă punctul de plecare în proiectarea, realizarea și evaluarea manu alelor alternative,
dar si al altor resurse didactice.
Construcția programelor școlare presupune respectarea unor principii9: principiul centrării pe elev,
pe activitatea acestuia, principiul îmbinării abordărilor disciplinare cu cele de tip multi -, pluri -, inter – și
transdisciplinar, principiul alinierii/coerenței, principiul descongestionării, principiul
flexibilizării/individualizării curriculumului, principiul corelării la particularitățile de vârstă ale elevilor,
principiul respectării diversității (et no-culturale, lingvistice, religioase etc.) principiul echilibrului etc.

Curriculumul pentru educație timpurie (nivelul antepreșcolar și nivelul preșcolar) este construit
pornind de la Reperele fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie ( RFIDT, aprobate prin O.M
3851/2010 ) și aduce în atenția cadrelor didactice următoarele componente: finalitățile, conținuturile,

8 Potolea, D, Toma, S., Borza, A. (coord.) . Coordonate ale unui nou cadru de referință al curriculumului
național , CNEE, București, 2012.
9 Ibid., p. 183 -189.

28
timpul de instruire și sugestii privind strategiile de instruire și de evaluare pe cele patru intervale de
vârstă (0 -18 luni, 19 -36 luni, 3-5 ani și 5 -6 ani).
În educația timpurie, domeniile de dezvoltare ( domeniul psihomotric, domeniul limbajului, domeniul
socio -emoțional, domeniul cognitiv) sunt instrumente pedagogice esențiale pentru a realiza
individualizarea educației și învățării, ace stea dând posibilitatea de a identifica atât aptitudinile cât și
dificultățile fiecărui copil în parte.
Curriculumul pentru nivelul antepreșcolar este structurat pe domenii de dezvoltare, fiecare în parte
cu repere (exemple de comportamente) și exemple de activități de stimulare și exersare. Fiecare
reper de dezvoltare menționat constituie un obiectiv de urmărit și, implicit, un comportament
necesar a fi stimulat.
Pentru nivelul preșcolar, curriculumul este structurat, pe domenii experiențiale ( Domeniul Ș tiințe,
Domeniul Limbă și Comunicare, Domeniul Om și societate, Domeniul Estetic și creativ și Domeniul
Psihomotric), fiecare în parte cu obiective cadru și de referință, cu exemple de comportamente și de
activități de învățare. Conform documentului de pol itică educațională pentru educația timpurie,
domeniile experiențiale sunt „câmpuri cognitive integrate” , care transced granițele dintre discipline
și care se intersectează cu domeniile tradiționale de dezvoltare a copilului, respectiv: domeniul
psiho -motri c, domeniul limbajului, domeniul socio -emoțional, domeniul cognitiv.
Programul anual de studiu (conținutul) este organizat în jurul a șase mari teme anuale integratoare,
respectiv: Cine sunt/ suntem?, Când, cum și de ce se întâmplă?, Cum este, a fost și va fi aici pe pământ?,
Cum planificăm/ organizăm o activitate?, Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim? și Ce și cum vreau să
fiu?
Obiectivele cadru sunt formulate în termeni de generalitate și exprimă competențele care trebuie
dezvoltate pe durata învățământu lui preșcolar pe cele cinci domenii experiențiale:.
Obiectivele de referință, precum și exemplele de comportament, ca exprimări explicite rezultatelor
învățării (conceptelor, cunoștințelor, abilităților și atitudinilor, dar și ale competențelor vizate) sun t
formulate pentru fiecare temă anuală de studiu și pentru fiecare domeniu experiențial în parte. În
formularea acestora s -a ținut cont de:
 posibilitățile, interesele și nevoile copilului preșcolar, precum și respectarea ritmului propriu
al acestuia;
 corel area fiecărei noi experiențe de învățare cu precedentele;
 încurajarea inițiativei și participarea copilului preșcolar la stabilirea obiectivelor, selecția
conținuturilor și a modalităților de evaluare;
 încurajarea învățării independente prin oferirea de oc azii pentru a -și construi cunoașterea
(atât în instituția de învățământ cât și în afara acesteia), precum și a lucrului în grupuri mici pe
centre de activitate (arii de stimulare) și, pe cât posibil, în grupuri cu o componență
eterogenă ;
 stimularea auto -reflecției, autoevaluării, autoreglării comportamentului de învățare.

Structura programelor școlare pentru clasa pregătitoare, clasele I – XII/XIII
 Notă de prezentare – care va include: precizări privind statutul disciplinei de studiu și alocările
orare afe rente potrivit planului -cadru de învățământ; trimiteri la documente relevante care
susțin/întemeiază studiul disciplinei respective; recomandări considerate semnificative din
punctul de vedere al finalităților studierii disciplinei respective; trăsături de finitorii ale ofertei,

29
noutatea abordării; prezentarea structurii programei școlare și a semnificației principalilor
termeni cheie utilizați.
 Competențe generale – sunt definite pe obiect de studiu și se formează pe parcursul mai multor
ani școlari.
 Compet ențe specifice și activități de învățare :
– Competențele specifice se formează pe parcursul unui an școlar, sunt derivate din
competențele generale și reprezintă etape în dobândirea acestora.
– Activitățile de învățare au caracter de recomandare, au rolul de a orienta profesorul
asupra modalităților de dezvoltare a competențelor specifice prin intermediul
conținuturilor recomandate.
 Conținuturi ale învățării – sunt selectate riguros din structura domeniilor de cunoaștere, prin
raportare la competențele specifi ce.
 Sugestii metodologice – au rolul de a orienta cadrul didactic în utilizarea programei școlare
pentru proiectarea demersului didactic și pentru realizarea activităților de predare -învățare –
evaluare, în concordanță cu specificul disciplinei și cu particu laritățile de vârstă ale elevilor si cu
respectarea diversității Sugestiile metodologice includ recomandări de strategii didactice care
contribuie predominant la realizarea competențelor (de exemplu, învățarea bazata pe probleme
sau pe descoperire, implica rea in proiecte individuale sau de grup), propuneri de activități de
învățare sau moduri de abordare a conținuturilor din perspectiva interdisciplinara si integrata si
exemple de adaptare a programe i la copiii cu nevoi speciale integrați în învățămâ ntul d e masă,
copiii supradotați/cu aptitudini speciale . Accentuarea corelațiilor interdisciplinare sunt
considerate premise esențiale pentru aplicarea la clasa a programelor școlare. De asemenea,
sugestiile metodologice vor include repere privind evaluarea învă țării, prin raportare la specificul
competențelor specifice urmărite
În programa școlară, sec țiunea referitoare la competențele specifice și la activită țile de învă țare este
prezentată în forma din tabelul de mai jos.

Competen ța generală 1

CLASA a -…

Competen ța specifică 1.1.
Exemple de activită ți de învă țare
– exemplu 1
– exemplu 2
– exemplu …

Competen ța specifică 1.2.
Exemple de activită ți de învă țare
– exemplu 1
– exemplu 2
– exemplu …

Competen ța specifică …
Exemple de activită ți de învă țare
– exemplu 1
– exemp lu 2
– exemplu …

30
Noua structură a programelor școlare , alături de celelalte direcții de restructurare propuse,
urmărește să amelioreze înțelegerea și aplicarea curriculumului național, clarificând sau detaliind
acele elemente semnalate de cercetări și de practicile curente ca fiind problematice:
– sprijinirea profesorului pentru a identifica modalități adecvate de lucru cu elevii, astfel încât
să dezvolte competențele specifice vizate de programă prin intermediul conținuturilor
recomandate; în acest sens, au fost incluse e xemple le de activități de învățare;
– accentuarea importan ței dimensiunii atitudinale a competen țelor ca rezultate ale învă țării,
pornind atât de la nevoile semnalate de studii de a readuce în practicile și preocupările
cotidiene valorile și f ormarea caracterului, precum și de la centrarea curriculumului pe
formare de competențe;
– sprijinirea profesorului în proiectarea și realizarea unei evaluări adecvate și cât mai obiective,
întrucât s -a subliniat în repetate rânduri că vechile programe școla re au abordat prea puțin
evaluarea și nu au oferit profesorului reperele necesare.

Programele școlare pentru învățământul special vor fi dezvoltate av ând ca reper noul curriculum
pentru învățământul de masă și un profil al elevul ui cu nevoi educaționale speciale elaborat în
parteneriat cu specialiș ti în domeniu.

Structura programelor școlare pentru învățământ profesional și pentru clasele IX – XII/XIII , filiera
tehnologică și vocațion ală

Prin învățământul profesional și tehnic se asigură formarea profesională inițială, vizând dobândirea
cunoștințelor, abilităților și atitudinilor necesare unei calificări profesionale și practicării unei ocupații .
Calificare este descrisă prin standard ul de pregătire profesională.

Proiectarea curriculumului în învățământul profesional și tehnic este centrată pe rezultate ale
învățării , care sunt grupate în unități de rezultate ale învățării, ce constituie componentele
standardului de pregătire profesio nală.
 rezultatele învățării (RÎ) sunt exprimate în termeni de cunoștințe, abilități și atitudini
dobândite pe parcursul diferitelor situații de învățare, reprezentând ceea ce elevul înțelege,
cunoaște și este capabil să facă la finalizarea unui proces de î nvățare.
 Unitatea de rezultate ale învățării (URÎ) reprezintă partea unei calificări , care cuprinde un set
coerent de cunoștințe, abilități și atitudini generale, care pot fi evaluate și validate. Fiecărei
unități de rezultate ale învățării îi corespunde u n modul de pregătire, pentru care se
elaborează programa școlară.

În învățământul profesional și tehnic și în cel vocațional, curriculumul are următoarea structură:
 notă de prezentare – care va include lista modulelor de pregătire și corelarea dintre unit ățile
de rezultate ale învățării și module ;
 plan de învățământ pentru pregătirea de specialitate (realizat în corelație cu planurile -cadru
de învățământ);
 modulele de pregătire detaliate.

Fiecare modul de pregătire are următoarea structură:
 notă introdu ctivă;
 rezultate ale învățării (codificate conform standardului de pregătire profesională), corelate
logic cu conținuturile învățării (teme) selectate din structura domeniilor de cunoaștere și a
activităților specifice unui loc de muncă; prezentarea aceste i componente este tabelară, ca în
exemplul următor:

31
URÎ 1
Conținuturile învățării Cunoștințe
(RÎ 1.1.1. … RÎ 1.1.n) Abilități
(RÎ 1.2.1. … RÎ 1.2.n) Atitudini
(RÎ 1.3.1. … RÎ 1.3.n)

 lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instru mente, machete, materii
prime și materiale, documentații tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii
rezultatelor învățării (existente în școală sau la operatorul economic);
 sugestii metodologice (inclusiv pentru adaptarea la elevii cu cerințe e ducaționale speciale) cu
rolul de a orienta profesorul asupra modalităților de dezvoltare a rezultatelor învățării;
exemple de metode didactice , însoțite de detalieri privind utilizarea lor în procesul didactic de
predare -învățare -evaluare ; sugestii de abo rdare integrată a competențelor cheie cu unitățile
de rezultate ale învățării;
 sugestii privind evaluarea, definite prin raportare la specificul rezultatelor învățării; fac
referire la tipuri și metode de evaluare , exemple de instrumente/itemi de evaluare, cu
exemplificări ;
 bibliografie.

IV.3. Tipuri de op ționale (CDS)

Curriculumul la decizia școlii (CDS) reprezintă oferta educațională propusă de școală, în concordanță
cu: nevoile și interesele de învățare ale elevilor, specificul școlii, nevoile și tra dițiile comunității locale.
La nivelul planurilor -cadru de învățământ (primar , gimnazial, liceal teoretic și vocațional) curriculumul
la decizia școlii se exprimă prin numărul de ore alocate școlii pentru construirea propriului proiect
curricular.
Curricul umul la decizia școlii se constituie atât din opționale ofertate la nivelul unității de învățământ,
cât și din opționale ofertate la nivel național.

 Opțional ca disciplină nouă
– introduce un obiect de studiu, în afara celor prevăzute în trunchiul comun și/ sau în
curriculumul diferențiat pentru un anumit profil/pentru o anumită specializare;
– presupune elaborarea de către cadrul didactic propunător a unei programe școlare care
respectă modelul de proiectare curriculară aplicat pentru nivelul de școlaritate re spectiv și
caracteristicile prezentate mai jos.

Nivelul de
școlaritate Caracteristici ale programei școlare Regim orar Notare în catalog
Învățământ
primar,
învățământ
gimnazial Noi competențe specifice/obiective de
referință și noi conținuturi , altele de cât
cele ale programelor școlare pentru
disciplinele prevăzute în planul -cadru. Se alocă din CDS Rubrică nouă în
catalog
Învățământ
liceal Noi competențe specifice și noi
conținuturi , altele decât cele ale
programelor școlare de trunchi comun
și/sau de cu rriculum diferențiat pentru Se alocă din CDS Rubrică nouă în
catalog

32
Nivelul de
școlaritate Caracteristici ale programei școlare Regim orar Notare în catalog
disciplinele prevăzute în planul -cadru.

 Opțional integrat
– introduce, ca obiect de studiu, o nouă disciplină, structurată în jurul unei teme integratoare
pentru o anumită arie curricular ă sau pentru mai multe arii curriculare;
– presupune elaborarea de către cadrul didactic propunător a unei programe școlare care
respectă modelul de proiectare curriculară aplicat pentru nivelul de școlaritate respectiv și
caracteristicile prezentate mai jos .

Nivelul de
școlaritate Caracteristici ale programei școlare Regim
orar Notare în
catalog
Învățământ
primar,
învățământ
gimnazial Noi competențe specifice/ obiective de referință –
integrative.
Noi conținuturi – interdisciplinare.
NOTĂ : Noutatea este def inită față de programele
școlare ale disciplinelor de trunchi comun implicate
în integrare. Se alocă
din CDS Rubrică nouă în
catalog
Învățământ
liceal Noi competențe specifice – complexe, integrative.
Noi conținuturi – interdisciplinare.
NOTĂ : Noutatea es te definită față de programele
școlare de trunchi comun și/sau de curriculum
diferențiat pentru disciplinele implicate în integrare. Se alocă
din CDS Rubrică nouă în
catalog

Opționale ofertate la nivel național
Oferta națională de curriculum la decizia ș colii cuprinde programe școlare aprobate prin ordin al
ministrului educației. Programele școlare promovate ca ofertă centrală reprezintă exemple de bune
practici în dezvoltarea curriculumului la decizia școlii, relevante pentru disciplina și pentru aria
curriculară de care aparțin, pentru o abordare integrată la nivelul mai multor arii curriculare, dar și
social.

2. Curriculum în dezvoltare locală (CDL) constituie oferta curriculară specifică fiecărei unități de
învățământ profesional și tehnic și este rea lizată în parteneriat cu agenții economici. Prin această
ofertă curriculară se asigură cadrul necesar adaptării pregătirii profesionale a elevilor la cerințele
pieței muncii.
Proiectarea și evaluarea curriculumului în dezvoltare local ă implică angajarea p artenerilor sociali
(agenți economici, asociații/ organizații locale ale angajatorilor și/sau ale angajaților) în procesul de
identificare a competențelor specifice pieței forței de muncă locale și a situațiilor de învățare oferite
elevilor.

Procesul de p roiectare a curriculumului în dezvoltare locală pentru liceului tehnologic presupune
parcurgerea următoarelor etape :
 analiza nevoilor de formare identificate la nivelul angajatorilor locali ;
 identificarea cunoștințelor, abilităților și atitudinilor care r ăspund nevoilor de formare
profesională, altele decât cele care sunt incluse în standardul de pregătire profesională, dar care
sunt complementare calificării pentru care se pregătesc elevii ;

33
 elaborarea conținuturilor și situațiilor de învățare necesare de zvoltării cunoștințelor, abilităților și
atitudinilor profesionale identificate ;
 redactarea modulului de curriculum prin încadrarea în norma orară alocată CDL și în conformitate
cu calificările profesionale pentru care unitatea de învățământ este acredit ată/autorizată

Procesul de avizare a CDL cuprinde următoarele etape:
 avizarea de către comisia metodică a ariei curriculare Tehnologii din unitatea de învățământ
 avizarea de către consiliul de administrație al școlii
 avizarea de către Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social (structură consultativă ce
funcționează în cadrul consiliilor consultative ale inspectoratelor școlare, cu atribuții în domeniul
invățământului profesional și tehnic)

Aprobarea este realizată de către Consiliul de Admi nistrație al Inspectoratului Școlar Județean/al
municipiului București.

V. CONDI ȚII DE IMPLEMENTARE

Prezentul document are ca punct de plecare concep ția potrivit căreia implementarea curriculumului
este un proces sistematic, continuu, de durată, care tr ebuie atent coordonat, urmărit și ameliorat, iar
cele două niveluri la care se poate vorbi despre implementare – sistemul de învă țământ, respectiv
procesul de predare -învă țare-evaluare10 pot fi sus ținute prin elemente suport. În func ție de context,
acest su port, care vizează domenii de activitate/interven ție și niveluri de implementare, poate lua
forme diferite, concretizându -se în strategii, programe, măsuri, instrumente cu aplicabilitate imediată
sau care necesită intervale mai mari de timp.
Restructurarea curriculumului antrenează un proces de schimbare comprehensivă a sistemului de
învățământ necesar pentru ca acesta să integreze elementele inovative propuse de noua ofertă
curriculară. De exemplu, extinderea abordărilor integrate necesită învă țarea unor n oi moduri de lucru
colaborative între profesori, dar și o schimbare în cultura organiza ției școlare.
Posibile principii de implementare a curriculumului:
– asumarea procesului de schimbare și adecvarea la contextul actual;
– valorificarea rezultatelor de cerc etare, inclusiv a bunelor practici existente în plan
național și interna țional;
– valori împărtă șite – curriculumul ca bun public.
– modelul centrat pe învățarea activă și interactivă ;

Celor două niveluri de implementare le revin roluri specifice, începând cu cel de asumare și sus ținere
a schimbărilor, dar și de elaborare a unor măsuri și instrumente care răspund unor nevoi specifice,
așa cum sunt, de exemplu, elevii cu performan țe scăzute în învă țare, cei cu risc de abandon școlar
sau a celor demotivați pentr u învă țare, dar și a elevilor capabili de performanțe superioare .

Domenii de activitate/ interven ție

Prin valorificarea experien țelor anterioare, prezentul document consideră că domeniile cele mai
importante în sus ținerea procesului de aplicare a curricu lumului sunt: formarea cadrelor didactice;
valorificarea educației nonformale și informale; evaluarea competen țelor /rezultatelor învățării ;
resurse adecvate pentru procesul de predare -învățare -evaluare .

1. Formarea cadrelor didactice

10 Ibid., p. 217.

34

Un element -cheie pe ntru reușita oricărei reforme curriculare este pregătirea cadrelor didactice
pentru aplicarea noilor abordări ale procesului educațional. Resursele umane pot influen ța parcursul
curriculumului de la inten ție la aplicare în practică școlară prin bagajul de cunoa ștere și înțelegere
adus de profesori, ca principali actori implica ți în traducerea programelor școlare în termenii aplicării
la clasă. În acest context, diversificarea ofertei de formare trebuie să reprezinte o reac ție firească a
sistemului de formar e și trebuie să includă, pe lângă conținuturile tradiționale, referitoare la didactica
disciplinei, aspecte privind organizarea interdisciplinară a conținuturilor, elaborarea de programe
pentru discipline opționale care să poată fi ofertate la nivel națion al, județean sau local, elaborarea și
implementarea unui proiect de intervenție personalizat, dedicat elevilor cu cerin țe educa ționale
speciale sau elevilor capabili de performanțe superioare .

Atât formarea continuă, cât și cea inițială trebuie să aibă în atenție formarea și dezvoltarea de
competențe privind:
– lectura personalizată a curriculumului, inclusiv lectura critică a resurselor didactice;
– realizarea documentelor de proiectare: planificarea calendaristică și proiectarea unităților de
învățare;
– proiectarea predării -învă țării centrate pe elev și pe formarea de competen țe;
– abordarea integrată a conținuturilor curriculare, în sensul realizării conexiunii cu viața reală;
– înțelegerea mecanismelor de construcție curriculară și a relației dintre componente le majore
ale curriculumului național: trunchi comun (TC), curriculum la decizia școlii (CDS), curriculum
diferențiat (CD); curriculum în dezvoltare locală (CDL);
– proiectarea CDS /CDS pornind de la realizarea unei analize a nevoilor și a oportunităților
specifice contextului cultural, social și economic local, prin valorificarea resurselor umane și
materiale existente în unitatea de învățământ;
– asumarea de către profesor a unor roluri complementare celui de profesor la clasă, cu accent
pe consiliere, mediere socială, facilitarea învățării în contexte nonformale și informale de
educație, asigurarea de suport individualizat elevilor cu diferite nevoi de învă țare;
– pregătirea pentru tranzi ția de la cultura testării, bazată pe măsurare, la cultura aprecierii,
baza tă pe metode alternative și complementare și pe abordări holistice, calitative11.
– Promovarea și respectarea alterității și diversității .

 Formarea inițială

Sistemul de formare inițială a profesorilor ar trebui să urmărească în mod sistematic
profesiona lizarea viitorilor profesori și să se bazeze pe criterii riguroase de selecție a viitorilor
profesori: motivația, aptitudinile și competențele candidatului pentru această profesie. În pregătirea
viitorilor profesori, ar trebui să se asigure creșterea ponde rii experien țelor autentice de învă țare,
dobândite în contexte formale (practica pedagogică, cercetarea de specialitate) și nonformale
(voluntariatul, implicarea în proiecte locale, regionale, na ționale sau interna ționale).
Pe parcursul acestor activită ți ar trebui mai bine valorificate observațiile înregistrate, dar și
oportunită țile oferite de proiectarea și susținerea de activități didactice/lecții, sub îndrumarea
specializată, participarea la organizarea și desfășurarea de activități extrașcolare și pa rteneriate
educaționale, facilitarea învățării în contexte nonformale și informale de educație, comunicarea cu
familiile elevilor, cunoașterea elevilor, includerea în proiecte de cercetare. Cea mai mare provocare a
formării ini țiale rămâne specializarea pr eponderent monodisciplinară, în contextul unei organizări
curriculare tot mai integrate și transdisciplinare.

11 Ibid., p. 228.

35
Nu în ultimul rând, trebuie continuate programele de mentorat care s -au dovedit eficiente și trebuie
dezvoltate noi forme de sprijin acordate deb utan ților, inclusiv cu sprijinul autorită ților locale.

 Formarea continuă

Aplicarea adecvată a curriculumului implică participarea profesorilor la programe de formare
organizate și desfășurate înainte de începerea implementării acestuia. Aceste programe a r trebui
concepute pe baza a noi premise care vizează modelul de proiectare curriculară centrat pe
competen țe și noi principii de formare (cum ar fi con știentizarea nevoilor de formare încă de la
debutul în carieră, construc ția identită ții profesionale, ad ucerea în contexte comune de formare a
cadrelor didactice care predau la niveluri diferite de învă țământ).
În acord cu documentul de politici, domeniile prioritare de formare ar putea viza:
– introducerea și destinația orelor la dispoziția profesorului, tota lizând 25% din timpul alocat
unei discipline; asumarea sarcinii de realizare a educației remediale și a educației de
performanță, în funcție de nevoile speciale ale elevilor;
– abordarea integrată a învățării, ca bază a formării competențelor transversale, în contexte
formale, dar și nonformale;
– construirea unei perspective integratoare asupra rela țiilor dintre competen țele
transdisciplinare și cele specifice fiecărei discipline școlare;
– proiectarea de sarcini de lucru și activită ți de învă țare, care să int egreze obiective personale
de învă țare;
– valorificarea influențelor educaționale nonformale și informale în procesul instructiv –
educativ.

2. Valorificarea educației nonformale și informale

Atenția tot mai mare acordată la nivel european validării experie nțelor nonformale de învățare12
demonstrează rolul educației nonformale în completarea și susținerea educației formale. Integrarea
și valorificarea educației nonformale în practicile educaționale din România necesită:
– flexibilizarea structurii CDS din punct de vedere al organizării temporale, în sensul regrupării
orelor alocate CDS pentru a putea realiza trimiteri către nonformal (învățarea prin proiecte);
– facilitarea accesului elevilor la experiențe de învățare nonformală, considerate modalități
complementa re de formare a competențelor cheie, de deschidere a școlii către viață;
– angajarea elevilor în experien țe educa ționale care transcend grani țele disciplinare,
genera ționale, culturale și ideologice și care necesită explorarea altor contexte decât cele
imedi ate și familiare;
– explorarea, identificarea și exploatarea, la nivelul comunității locale, a acelor elemente cu
potențial educațional nonformal, care pot sprijini școala în formarea competențelor
transversale, în cadrul unor activități de învățare cu carac ter integrat.

3. Evaluarea competențelor /rezultatelor învățării

Proiectarea procesului de evaluare a rezultatelor învățării trebuie concepută ca un continuum, care
valorifică în mod semnificativ trei momente la fel de importante pentru demonstrarea evolu ției
individuale: un moment de debut – cel al evaluării inițiale, unul de progres – cel al evaluării pe parcurs
sau intermediare și unul de final – cel al evaluării sumative.
Profesorul are permanent nevoie să cunoască modul în care se produce învățarea, p entru a ști cum
să își proiecteze activitatea în continuare, elevul are permanent nevoie de feedback, pentru a ști cum
să își ajusteze strategiile de învățare, iar decidenții au nevoie de informații pentru a ști cum să regleze

12 Recomandarea Consiliului Europei privind validarea învățării nonformale și informale, 2012.

36
politicile educaționale. În c ontextul unui model curricular centrat pe competen țe/rezultate ale
învățării , întreg sistemul de evaluare trebuie regândit în paradigma evaluării pentru învă țare.
Așadar, este nevoie de o corelare la nivelul procesului de predare -învățare -evaluare, care p oate fi
asigurată prin:
– stabilirea unor standarde de performanță/evaluare, formulate într -un limbaj accesibil tuturor
potențialilor beneficiari (elevi, părinți, profesori, angajatori etc.);
– promovarea unor instrumente alternative de evaluare, construite de specialiști, ca exemple
de bună practică13 (seturi de instrumente de evaluare formativă realizate pe discipline etc.);
– dezvoltarea portofoliului elevului, incluzând elemente semnificative din activitatea sa, care
reflectă nivelul atins în formarea și dezv oltarea competențelor cheie, oferind o imagine
comprehensivă asupra progresului elevului;
– utilizarea analizei rezultatelor la testările naționale și internaționale (PIRLS, TIMSS, PISA),
precum și a rapoartelor de evaluare internă elaborate de ARACIP, pentr u stabilirea unor
strategii de intervenție la nivelul formării inițiale și continue a cadrelor didactice și pentru
reglarea dezvoltării curriculare și a evaluărilor naționale.

În educația timpurie, e valuarea trebuie să urmărească progresul copilului în ra port cu el însuși și mai
puțin raportarea la norme de grup (relative). progresul copilului trebuie monitorizat cu atenție,
înregistrat, comunicat și discutat cu părinții (cu o anumită periodicitate).
Totodată, evaluarea trebuie să îndeplinească trei funcț ii: măsurare (ce a învățat copilul?), predicție
(este nivelul de dezvoltare al copilului suficient pentru stadiul următor și, în special, pentru intrarea în
școală?) și diagnoză (descrierea stării de fapt și identificarea aspectelor care perturbă dezvoltar ea
copilului). O evaluare eficientă este bazată pe observare sistematică în timpul diferitelor momente
ale programului zilnic, pe dialogul cu părinții și pe date confirmate de portofoliul copilului, fișe de
lucru și alte produse ale activității sale. De ac eea, se recomandă utilizarea unei palete largi de
mijloace și instrumente de evaluare, cu scopul de a conferi copilului siguranță și detașare în timpul
acestui proces.

4. Resurse pentru procesul de predare -învățare -evaluare

Ghidurile metodologi ce și materialele suport prezintă/susțin condițiile de aplicare și de monitorizare
ale procesului curricular.
Aplicarea modelului de proiectare curriculară centrat pe competențe necesită realizarea resurselor
didactice prin raportare la competență, concept care are semnificația unui „organizator” în relație cu
care sunt selectate conținuturile specifice și sunt organizate strategiile de predare -învățare -evaluare.
Toate tipurile de resurse didactice realizate ar trebui să contribuie la crearea unui mediu de învățare
cât mai atractiv , incluziv, bazat respectarea și promovarea diversității și să susțină noi modalități de
organizare a activității, abordarea integrată a conținuturilor, rezolvarea de probleme în contexte
reale sau simulate.
Manualul este un produs cultural față de care școala, dar și ansamblul societății au așteptări explicite.
Noua generație de manuale ar trebui să valorizeze caracterul deschis al conținuturilor și al opțiunilor
metodologice, care permite transferul experiențial al învățării în co ntexte diferite. De asemenea, prin
dimensiunea publică și aplicativă a informațiilor incluse, manualele pot deveni instanțe de
comunicare între grupul de aceeași vârstă și între generații. Concepute pentru a contribui la

13 Potolea, D, Toma, S., Borza, A. (coord.) . Coordonate ale unui nou cadru de referință al
curriculumului național , CNEE, București, 2012.
13 Ibid., p. 212.

37
dezvoltarea competențelor de comu nicare, dar și la cele sociale și interculturale, manualele, clasice
sau digitale, continua sa asume calitatea de vehicule ale schimbării în educație.
Investiția în resurse materiale presupune un efort mai mare în faza de început a aplicării reformei
curri culare, urmând a fi continuată pe măsură ce sunt identificate alte nevoi în asigurarea condițiilor
optime pentru desfășurarea activității didactice.

Niveluri de implementare

O strategie a implementării curriculumului implică cel pu țin două niveluri: sis temul de învă țământ și
unitatea școlară/procesul de predare -învă țare evaluare. Primul nivel necesită o strategie na țională a
implementării, compusă din resurse, strategii și mecanisme de asigurare a controlului calită ții
procesului; cel de -al doilea nivel – unitatea școlară angajează procese de evaluare, control și
îndrumare realizate de managerii școlari, și de asemenea, spiritul de responsabilitate al personalului
didactic în raport cu realizarea curriculumului na țional și a curriculumului la decizia școlii/a
curriculumului în de zvoltare locală .

Stabilirea, la nivel de școală, a curriculumului la decizia școlii este reglementată de art. 12 din
Metodologia privind elaborarea și aprobarea curriculumului școlar – planuri -cadru de învățământ și
programe școl are; metodologia prevede constituirea curriculumului la decizia școlii ca oferta
educațională propusă de școală, în concordanță cu nevoile și interesele de învățare ale elevilor, cu
specificul școlii și cu nevoile comunității locale/partenerilor economici. Respectarea acestei prevederi
implică consultarea autentică a tuturor celor interesați (elevi, părinți profesori). În acest fel, dreptul
școlii de a decide asupra CDS – segment al Curriculumului național – poate să conducă la identificarea
unor opționale care definesc trasee particulare de învățare pentru elevi.

38
Anexa 1: Descrierea competențelor cheie pe niveluri (elementar, funcțional și dezvoltat)

Niveluri

Competența
cheie Nivel elementar (la finalul clasei a IV -a) Nivel funcțional (la finalul clas ei a X -a) Nivel dezvoltat (la finalul clasei a XII -a)
Comunicare în
limba maternă
– Intuirea unor concepte
– Identificarea de fapte, opinii, emoții în
mesaje orale sau scrise, în contexte familiare
de comunicare – Receptarea și interpretarea unor idei/
inform ații/ opinii/ sentimente în contexte
previzibile – Receptarea și interpretarea
conceptelor, ideilor, opiniilor,
sentimentelor exprimate într -o
varietate de contexte de comunicare,
inclusiv în contexte imprevizibile
– Exprimarea unor gânduri, păreri, emoții î n
cadrul unor mesaje simple în contexte
familiare de comunicare – Exprimarea unor idei/ opinii/ sentimente
în contexte previzibile, pe baza propriilor
experiențe sau pornind de la ceea ce a
ascultat/ citit – Exprimarea unor idei/ argumente/
contraargumente/ se ntimente într -o
varietate de contexte la școală, la locul
de muncă, în timpul liber
– Participarea la interacțiuni în contexte
familiare, pentru rezolvarea unor probleme
de școală sau de viață – Utilizarea unor convenții de comunicare
în cadrul interacțiunil or verbale în
contexte previzibile, cu asumarea câtorva
roluri – Asumarea unor roluri diverse în
interacțiuni verbale, respectând
convențiile de comunicare
Comunicare în
limbi străine – Intuirea unor concepte în limba străină
– Identificarea de informații în l imba străină
din mesaje orale sau scrise simple, în
contexte familiare de comunicare – Identificarea unor idei/ informații/ opinii/
sentimente din mesaje orale sau scrise în
limba străină pe teme cunoscute – Receptarea orală sau scrisă a
conceptelor, ideilor, opiniilor,
sentimentelor exprimate în diverse
contexte de comunicare în limba
străină

– Exprimarea în limba străină a unor păreri și
emoții în cadrul unor mesaje simple în
contexte familiare de comunicare – Exprimarea orală sau scrisă a unor idei/
opinii/ s entimente în limba străină în cadrul
unor mesaje cu tematici cunoscute
– Exprimarea în limba străină a unor idei/
opinii/ sentimente într -o serie de
contexte de comunicare la școală și în
afara acesteia

39
Niveluri

Competența
cheie Nivel elementar (la finalul clasei a IV -a) Nivel funcțional (la finalul clas ei a X -a) Nivel dezvoltat (la finalul clasei a XII -a)
– Participarea la interacțiuni în limba străină în
contexte familiare de comunicare – Participarea la interacțiuni verbale, pe
teme cunoscute, în limba străină – Participarea la interacțiuni verbale în
limba străină, prin respectarea unor
convenții de comunicare
Competențe
matematice (A) și
competențe de
bază în științe și
tehnologii (B)

A – Manifestarea curiozității pentru aflarea
adevărului și pentru explorarea unor
regularități sau relații întâlnite în situații
familiare – Manifestarea disponibilității pentru a
testa valoarea de adevăr a
raționamentelor și pentru o atitudine
critică față de informație – Manifestarea interesului pentru
respectarea adevărului și pentru
utilizarea matematicii, valorificând
avantajele oferite de aceasta
– Utilizarea numerelor în calcule – Prelucrarea datelor de tip cantitativ,
calitativ, structural, contextual – Gestionarea eficientă a achizițiilor
specifice matematicii

– Utilizarea, în situații familiare, a unor
instrumente și/sau procedee specifice
matematicii – Utilizarea, în diferite situații, a unor
instrumente și/sau metode specifice
matematicii – Utilizarea instrumentelor și metodelor
matematice pentru analiza globală sau
locală a unei situații date
– Rezolvarea de probleme în situații familiare – Rezolvarea de probleme variate,
integrând achiziții din diferite domenii ale
matematicii
– Rezolvarea de probleme diverse,
utilizând conexiuni intra – și
interdisciplinare
– Analiza de situații -problemă, în scopul
descoperirii de strategii pentru
optimizarea soluțiilor

– Formularea unor explicații simple, utilizând
terminologia specifi că matematicii – Formularea argumentelor utilizate în
rezolvarea unor situații problemă
– Exprimarea caracteristicilor matematice
cantitative sau calitative ale unei situații
concrete – Evaluarea validității argumentelor
prezentate în diverse situații

40
Niveluri

Competența
cheie Nivel elementar (la finalul clasei a IV -a) Nivel funcțional (la finalul clas ei a X -a) Nivel dezvoltat (la finalul clasei a XII -a)
B – Explora rea mediului înconjurător în vederea
intuirii și înțelegerii unor fenomene, procese
și concepte științifice – Recunoașterea unor structuri, fenomene,
procese în vederea identificării unor
modele de organizare și funcționare a
naturii – Interpretarea structuri lor, proceselor și
fenomenelor naturii pe baza unor
concepte fundamentale precum relație
structură -funcție, organism -mediu,
unitate -diversitate, evoluție de la
simplu la complex
– Perceperea caracterului integrat al mediului
înconjurător – Înțelegerea caract erului structurat și
sistemic al lumii naturale, ca suport al
existenței umane – Înțelegerea caracterului interacțional al
lumii naturale și al principalelor sale
fenomene și procese
– Utilizarea unor instrumente și procedee
specifice investigării mediului î nconjurător și
rezolvării unor probleme simple din mediul
înconjurător – Utilizarea metodei investigației științifice
pentru a evidenția caracteristici ale lumii
înconjurătoare și pentru a rezolva
probleme din domeniul științelor naturii – Proiectarea și aplic area unei investigații
științifice pentru a verifica predicții
proprii, date, pentru a identifica soluții
la diverse probleme
– Realizarea unor produse simple pentru
nevoi curente – Realizarea a diverse activități tehnologice
ajutătoare demersului de explora re a
naturii și identificarea unui traseu
profesional adecvat profilului cognitiv și
aspirațiilor proprii – Realizarea de proiecte tehnologice
utile în comunitate și consonante
nevoilor și aspirațiilor proprii

– Perceperea elementelor pozitive și negative
induse de tehnologie – Înțelegerea efectelor pozitive și a
limitărilor introduse de procesele
tehnologice – Înțelegerea progreselor, a limitelor și
riscurilor dezvoltării tehnologice
– Dezbaterea opiniilor proprii și ale altora
în probleme etice, morale, cultura le
ridicate de evoluția tehnologică și
științifică, de limite ale științei
– Manifestarea interesului pentru un mediu
curat și pentru sănătatea propriei persoane – Aprecierea schimbărilor produse de
activitatea umană în mediul înconjurător
și aplicarea unor reguli de păstrare a
sănătății – Promovarea principiilor de dezvoltare
durabilă a mediului în vederea
armonizării acestuia cu nevoile
individului, ale comunității locale și ale
întregii populații umane

41
Niveluri

Competența
cheie Nivel elementar (la finalul clasei a IV -a) Nivel funcțional (la finalul clas ei a X -a) Nivel dezvoltat (la finalul clasei a XII -a)
Competență
digitală – Utilizarea adecvată a unor funcții și aplicații
simple ale dispozitivelor digitale din mediul
apropiat, cu ghidaj, asistență sau sprijin din
partea adulților – Utilizarea unor metode si tehnici
specifice de căutare, selecție, colectare si
organizare a resurselor informaționale,
educaționale ș i a aplicațiilor în format
digital în limba română și în cel puțin o
limbă modernă, disponibile pe internet – Utilizarea responsabilă a unor
dispozitive și aplicații digitale pentru
dezvoltarea de conținut virtual
personal (blog, portofoliu de învățare
onlin e, pagina web, produse personale
video și audio), de grup (wiki, rețele
sociale etc.), comunitar, social mai larg
– Respectarea unor norme de bază si a unor
aspecte de rutină zilnică privind utilizarea în
siguranță a dispozitivelor, aplicațiilor și
conținu turilor digitale – Respectarea unor reguli de interacțiune și
comunicare online – Respectarea normelor si regulilor
privind elaborarea si postarea de
conținut virtual (copyright, respectarea
privatității, legislație specifică)
– Exprimarea intuitivă și spontan ă a stărilor
emoționale experimentate în interacțiunea
cu aplicațiile și dispozitivele digitale – Gestionarea eficientă a stărilor
emoționale, a conflicte sau situațiilor
problematice ale utilizării tehnologiei în
activitatea proprie cotidiană – Gestionarea a utonomă și responsabilă
a participării și comunicării în cadrul
unor rețele sociale și comunități
virtuale
– Administrarea autonomă și
responsabilă a propriului profil virtual
utilizat în accesul la diferite aplicații și
resurse online
– Recunoașterea intui tivă a beneficiilor și
riscurilor utilizării dispozitivelor, aplicațiilor
și a conținuturilor digitale asupra stării
generale de sănătate și asupra stării de bine
– Formularea intuitivă a preferințelor
personale, a motivațiilor și a intereselor de
cunoaștere în utilizarea dispozitivelor,
aplicațiilor și conținuturilor digitale – Evaluarea critică a relevanței și utilității
dispozitivelor, a aplicațiilor și a
conținuturilor digitale pentru învățare,
pentru dezvoltarea personală și
profesională viitoare – Evaluarea critică și reflexivă cu privire la
impactul tehnologiilor de informare și
comunicare asupra proceselor de
construire, exprimare și asumare a
identității în spațiile virtuale, asupra
vieții individuale, a mediului și a
societății, în general
– – – Participar ea interactivă in comunități și
rețele virtuale pentru susținerea,
promovarea sau dezvoltarea unor
cauze culturale, sociale sau de
cunoaștere

42
Niveluri

Competența
cheie Nivel elementar (la finalul clasei a IV -a) Nivel funcțional (la finalul clas ei a X -a) Nivel dezvoltat (la finalul clasei a XII -a)
– Identificarea intuitivă și spontană a unor
modalități originale de utilizare a
dispozitivelor, aplicațiilor și c onținuturilor
digitale în format video sau audio în
rezolvarea de probleme simple și familiare
– Utilizarea unor funcții simple ale
dispozitivelor, aplicațiilor și digitale pentru a
exprima în mod personal și original emoții,
trăiri, fenomene, situații concr ete de viață,
în contexte familiare – Utilizarea dispozitivelor, aplicațiilor și
conținuturilor digitale în realizarea unor
proiecte educaționale, in rezolvarea unor
probleme complexe sau pentru a crea un
produs personal, pentru a prezenta sau
explica fenome ne, situații sociale
complexe sau pentru a exprima emoții,
trăiri, sentimente – Utilizarea inovativă a unor funcții
complexe ale dispozitivelor, aplicațiilor
digitale pentru a explica și prezenta
fenomene complexe, situații personale
și sociale sau pentru a exprima emoții,
trăiri, sentimente
A învăța să înveți – Identificarea/clarificarea elementelor pe
care le presupune sarcina de lucru înainte de
începerea activității, cu respectarea
regulilor/instrucțiunilor de realizare a unei
sarcini – Stabilirea de obiec tive și planuri proprii
de învățare pentru realizarea de sarcini
diverse și complexe, pornind de la
clarificarea asupra subsarcinilor, etapelor,
resurselor implicate – Stabilirea de obiective și planuri
strategice pentru propria învățare, care
depășesc cerin țele imediate ale unei
sarcini de lucru
– Utilizarea surselor de învățare recomandate
de cadrul didactic și identificarea de noi
surse și moduri relevante de obținere a
informațiilor în raport cu scopurile învățării,
sub îndrumarea cadrului didactic – Iden tificarea și selectarea independentă a
surselor de învățare și informațiilor pe
baza evaluării critice a adecvării la scopuri
școlare, personale, profesionale – Selectarea și prioritizarea personală a
surselor de învățare și informațiilor în
baza evaluării critice a gradului de
adecvare a acestora la scopuri școlare,
personale, profesionale
– Utilizarea de tehnici, metode simple pentru
a învăța, activa cunoștințe anterioare și
înregistra informații (utilizarea de simboluri
personalizate, notițe, rezumate, scheme,
hărți de idei) – Identificarea și aplicarea unor strategii și
tehnici de învățare eficientă – Evaluarea și ameliorarea unor strategii
de învățare pentru a rezolva probleme
în contexte variate sociale și
profesionale, cu estimarea corectă a
riscurilor înainte de a trece la acțiune
– Manifestarea curiozității, creativității și
entuziasmului în abordarea de sarcini noi și
neobișnuite de învățare , fără teama de a
greși – Manifestarea de inițiativă pentru
schimbarea/ provocarea metodelor
rutiniere de solu ționare a unor probleme
noi – Manifestarea interesului pentru
identificarea de probleme atipice, prin
aplicarea diverselor moduri de gândire
și asumarea conștientă a riscurilor
originalității
– Cooperarea în cadrul grupului la sarcini de
lucru și joc, cu re spectarea unor reguli – Cooperarea cu ceilalți în rezolvarea unor
sarcini d e învățare complexe, cu – Identificarea de oportunități de
învă țare cu și pentru ceilalți, prin

43
Niveluri

Competența
cheie Nivel elementar (la finalul clasei a IV -a) Nivel funcțional (la finalul clas ei a X -a) Nivel dezvoltat (la finalul clasei a XII -a)
simple de ascultare activă, expunere și
împărtășire a cunoștințelor, de
recunoaștere și respectare a sentimentelor
și a opiniilor celorlalți (empatie, respect,
corectitudine etc.) respectarea și inițierea de reguli specifice
cooperării și competiției în grupurile de
învățare (corectitudine, argumentarea
deciziilor, respectarea drepturilor de
proprietate intelectuală etc.) valorificarea resurselor sociale și
interpersonale, obținerea de beneficii
de cunoaștere din grupuri eterogene
de lucru, în contexte variate de
învățare, sociale sau profesionale
– Concentrarea atenției, perseverarea în l ucru
la o sarcină până la finalizarea
corespunzătoare, sub îndrumarea cadrului
didactic – Asumarea responsabilității pentru
propria învățare, autoorganizarea,
gestionarea timpului, monitorizarea
progresului personal în cadrul realizării
unei sarcini, cunoașt erea și înțelegerea
strategiilor de învățare preferate, a
punctelor tari și slabe, identificarea de
oportunități de învățare din greșeli – Formularea de judecăți de valoare
despre procesul și rezultatele muncii
proprii, aprecierea valorii și
originalită ții acesteia prin raportare la
standarde specifice de performanță
școlară, socială sau profesională
– Verificarea activității și a rezultatului
învățării împreună cu cadrul didactic pentru
a identifica aspecte de îmbunătățit,
conștientizarea preferințelor , intereselor și
emoțiilor proprii în învățare, dezvoltarea
stimei de sine, a încrederii în propriul
potențial de reușită – Autoreglarea în activitatea de lucru
independent și în grup, managementul
constructiv al emoțiilor personale în
învățare (optimism, s tima de sine,
automotivare, încrederea în propriul
potențial de reușită, disponibilitatea
pentru efort fizic și intelectual,
gestionarea frustrării),
– Manifestarea unei atitudini centrată pe
gestionarea obstacolelor și a
schimbărilor din procesul învățăr ii – Reflectarea critică asupra scopurilor și
țintelor învățării, prioritizarea nevoilor
proprii de învățare, a sarcinilor și a
timpului alocat acestora,
automotivarea pentru învățarea pe
parcursul întregii vieți
– Căutarea activă de îndrumare/sprijin în
învățare din partea adulților sau a co –
vârstnicilor – Căutarea de oportunități de orientare și
consiliere educațională și profesională din
partea persoanelor specializate și
disponibilitatea de a oferi ajutor în
învățare celorlalți – Căutarea activă de informaț ii, resurse și
oportunități de valorificare și
dezvoltare a propriilor aptitudini și
interese în parcursul educațional sau
profesional viitor

44
Niveluri

Competența
cheie Nivel elementar (la finalul clasei a IV -a) Nivel funcțional (la finalul clas ei a X -a) Nivel dezvoltat (la finalul clasei a XII -a)
Competențe
sociale și civice – Utilizarea intuitivă a unor concepte specifice
domeniului social
– Utilizarea, în con texte diferite, a unor
concepte specifice domeniului social – Utilizarea, în contexte variate formale
și nonformale, a unor concepte
specifice domeniului social
– Punerea în practică a unor norme
elementare de conduită în contexte
cotidiene – Promovarea, în si tuații concrete de viață,
a valorilor, normelor și a obligațiilor
morale – Promovarea, în contexte variate
formale și nonformale, a valorilor,
normelor și a obligațiilor morale
– Manifestarea unor deprinderi de
comportament moral -civic favorabile
integrării în colectivitate – Manifestarea unei atitudini pozitive față
de sine și față de ceilalți, față de
identitatea culturală proprie și față de
identitatea celor care aparțin unor culturi
diferite – Manifestarea unui comportament pro –
activ și responsabil care încur ajează
interculturalitatea și integrarea socială
– Cooperarea cu ceilalți pentru rezolvarea
unor sarcini simple de lucru – Manifestarea inițiativei în rezolvarea unor
probleme ale grupurilor din care face
parte și ale comunității locale – Interrelaționarea poz itivă cu ceilalți, în
diferite contexte de viață, prin
recunoașterea valorii și a demnității
propriei persoane și a celorlalți
– Aplicarea unor strategii pentru
abordarea non -violentă a conflictelor în
diferite contexte de viață
– Participarea la acțiuni în contexte de viață
din mediul cunoscut, prin îndeplinirea unor
roluri și responsabilități – Participarea civică cu asumarea
responsabilității pentru consecințele
acțiunilor realizate – Participarea la viața civică prin
exercitarea cetățeniei active și prin
prom ovarea dialogului intercultural
Spirit de inițiativă
și antreprenoriat – Utilizarea intuitivă a unor noțiuni specifice
activității sociale și economice – Utilizarea adecvată a unor concepte
specifice antreprenoriatului – Utilizarea, în contexte variate formale
și nonformale, a unor concepte
specifice antreprenoriatului
– Estimarea/aprecierea unor posibile riscuri în
desfășurarea activităților la care participă – Punerea în practică a unor idei inovative
în derularea unor activități, proiecte, pe
baza evaluării și minimizării riscurilor – Manifestarea inițiativei, creativității în
punerea în practică a unor idei
inovative în derularea unor activități,
proiecte pe baza evaluării și asumării
riscurilor

45
Niveluri

Competența
cheie Nivel elementar (la finalul clasei a IV -a) Nivel funcțional (la finalul clas ei a X -a) Nivel dezvoltat (la finalul clasei a XII -a)
– Cooperarea cu ceilalți pentru rezolvarea
unor sarcini simple de lu cru, care implică
hotărâre, angajament în realizarea unor
obiective, inițiativă, creativitate – Manifestarea abilității de a lucra
individual și în echipe pentru rezolvarea
unor probleme care presupun schimb de
opinii, planificare, organizare, obținerea
unor rezultate, evaluare, reflecție critică – Manifestarea unor abilități de
management de proiect, care presupun
activități de analiză, conducere,
delegare de competențe, negociere,
obținerea unor rezultate în condiții de
eficiență
– Implicarea în activități f avorabile unor
deprinderi de comportament moral -civic – Evaluarea consecințelor benefice și a
riscurilor activității angajaților și
antreprenorilor asupra consumatorilor,
comunității, mediului de afaceri – Evaluarea modalității în care
întreprinderile, firmel e, micile afaceri au
o influență benefică pentru comunitate
(în sens restrâns și mai larg)
– Manifestarea interesului pentru
autocunoaștere
– Identificarea utilității unor meserii/profesii
pentru membrii comunității – Analizarea posibilităților de dezvoltare
personală
– Alegerea traseului profesional potrivit
posibilităților și intereselor personale,
oportunităților și provocărilor specifice
diferitelor alternative – Identificarea oportunităților pentru
activitățile personale, pentru parcursul
educațional/profesion al și/sau de
afaceri
– Stabilirea rolurilor proprii, actuale și de
perspectivă, în raport cu oportunitățile
identificate
Sensibilizare și
exprimare
culturală – Recunoașterea limbajelor (vizuale, auditive,
kinestezice) care aparțin domeniului culturii
– Compara rea propriilor mesaje și expresii
culturale cu cele formulate sau exprimate de
alții – Formularea de mesaje despre produse și
expresii culturale folosind limbaje
(vizuale, auditive, kinestezice) care
aparțin domeniului culturii
– Identificarea convențiilor de comunicare
din opera de artă ca produs cultural – Formularea de judecăți de valoare
argumentate cu privire la produse și
expresii culturale, inclusiv a celor
inedite și spontane
– Construirea de asocieri între mesajele
culturale și identificarea disonanțelor
(kitsch, arhaisme, abordări
protocroniste etc.)
– Explorarea aptitudinilor creative personale
in situații de învățare formale, informale si
non -formale
– Realizarea de lucrări creative simple,
pornind de la valorificarea ideilor și
experiențelor personale
– Aprecierea factorilor estetici în viața – Identificarea dimensiunilor culturale ale
propriilor aptitudini și orientări
profesionale
– Dezvoltarea propriului simț estetic prin
realizarea de lucrări creative, inclusiv prin
valorificarea relației dintre expresia
artistică individuală și cea de grup – Crearea unui stil personal în abordarea
mesajelor culturale în contexte
cotidiene
– Explorarea diferitelor medii de expresie
culturală (inclusiv mediile digitale) și
alegerea formei expresive cea mai
adaptată t ipului de mesaj urmărit

46
Niveluri

Competența
cheie Nivel elementar (la finalul clasei a IV -a) Nivel funcțional (la finalul clas ei a X -a) Nivel dezvoltat (la finalul clasei a XII -a)
cotidiană
– Recunoașterea unor elemente definitorii ale
contextului cultural local și ale patrimoniului
cultural național , european și universal
– Compararea elementelor specifice muzicii,
artelor vizuale și artelor spectacolului în
diferite e poci și zone geografice – Raportarea personală la elemente
definitorii ale contextului cultural local și
ale patrimoniului cultural național ,
european și universal
– Identificarea relației dintre artă și
societate la nivel local, național și
european, în conte xte cronologice
diferite
– Compararea abordărilor culturale diferite
ale unor subiecte de gen (personajul
uman, acțiunea, natura, subiecte istorice) – Promovarea, păstrarea și conservarea
unor bunuri culturale și de patrimoniu
național, european și universal
– Asocierea factorilor estetici cu evoluția
lor în contexte culturale ordonate
cronologic
– Distingerea caracteristicilor/
stilurilor artistice prin raportare la
epoca de producere și la autori
– Participarea la proiecte culturale organizate
în context formal sau informal în
comunitatea locală – Participarea activă la proiecte culturale în
contexte informale și non -formale – Implicarea activă în inițierea și
derularea unor proiecte culturale în
cadrul comunității (inclusiv, comunități
virtuale), prin valorificarea cunoașterii
despre bunurile culturale și de
patrimoniu

47